Turismul regional in Grecia, Atena

124
1

description

turism grecia, atena, turism regional

Transcript of Turismul regional in Grecia, Atena

Page 1: Turismul regional in Grecia, Atena

1

Page 2: Turismul regional in Grecia, Atena

Cuprins:

Declaraţia privind propria răspundere.......................................................................3

Lista abrevierilor.......................................................................................................4

Lista figurilor şi tabelelor..........................................................................................5

Introducere.................................................................................................................6

I. TURISMUL REGIONAL: NOŢIUNI GENERAL-

METODOLOGICE.................................................................................................9

1.1 Strategii de dezvoltare turistică regională...........................................................9

1.2 Importanţa delimitării evidente a regiunilor turistice la nivel mondial...............16

1.3 Grecia – zonă turistică importantă la nivel internaţional.....................................22

II. ANALIZA DESTINAŢIEI TURISTICE REGIONALE: ATENA................27

2.1 Organizarea turismului în oraşul Atena...............................................................27

2.2 Indicatorii circulaţiei turistice în oraşul Atena....................................................32

2.3 Obiectivele turistice atractive în oraşul Atena.....................................................42

III. STRATEGII ALE MODERNIZĂRII TURISTICE LA NIVELUL

ORAŞULUI ATENA...............................................................................................49

3.1 Investiţii şi îmbunătăţiri ale infracstructurii turistice la nivelul or. Atena..........49

3.2 Perspective de dezvoltare a turismului în or. Atena............................................51

3.3 Promovarea şi dezvoltarea turismului regional în Grecia...................................57

Concluzii şi Recomandări..........................................................................................67

Bibliografie................................................................................................................69

Adnotare (în limba română)......................................................................................73

Adnotare (în limba engleză)......................................................................................74

Anexe.........................................................................................................................75

2

Page 3: Turismul regional in Grecia, Atena

Declaraţia privind propria răspundere

Subsemnatul (a),________________________________________________________

absolvent al Academiei de Studii Economice din Moldova, programul de

masterat_____

________________________________________________________________________,

declar pe propria răspundere că teza de master pe tema _________________________

_________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________

a fost elaborată de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la un alt program de

masterat sau instituţie de învăţământ superior din ţară sau din străinătate, iar exemplarul

prezentat şi înregistrat la catedră corespunde integral cu varianta electronic plasată în

sistemul Anti-plagiat.

De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate

cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

- fragmentele de text sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele, deţinând referinţa

precisă a sursei;

- redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa precisă;

- rezumarea ideilor altor autori conţine referinţa precisă a originalului.

3

Page 4: Turismul regional in Grecia, Atena

Lista abrevierilor

1. ARR – Averege Room Rate (Preţul mediu pe număr pe zi); 2. CC – Capacitatea de cazare; 3. CEDO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului; 4. CRM – Customer Relationship Management (Managementul Relaţiilor cu Clienţii); 5. DOUBLE (DBL) – cameră cu un pat matrimonial (dublu), pentru două persoane; 6. DOUBLE + EXTRA BED (DBL+ EX.BED) – cazare de trei persoane într-o cameră dublă.

Camera se suplimentează cu un pat pliant pentru copil; 7. DUPLEX – două apartamente conectate între ele; 8. ECSI – European Customer Satisfaction Index / Indexul European al Satisfacţiei Consumatorului 9. EXTRA BED (EX.BED) – pat suplimentar, ca regulă plat pliant european; 10. GDS – Global Distribution System (Sistem global de distribuţie);11. HOTREC – Hotels, Restaurants and Cafés Association in Europe (Asociaţia Hotelurilor,

Restaurantelor şi Cafenelelor din Europa); 12. MICE – Meetings, Incentives, Conference and Events (Întruniri, Stimulente, Conferinţe şi

Evenimente); 13. NHRA – National Hotel and Restaurant Association (Asociaţia Naţională a Hotelurilor şi

Restaurantelor); 14. Occ. Rate – Occupancy Rate (Procentul de ocupare a fondului de numere); 15. P/PAX – cantitatea de persoane (2 PAX – 2 persoane în cameră); 16. QUADRUPLE (QUADR) – cameră cu patru paturi separate;

4

Page 5: Turismul regional in Grecia, Atena

Lista figurilor şi tabelelor

Figura 1.1 Delimitarea numărului de vizitatori în Grecia, anul 2014 în raport cu

2015, mil. Vizitatori........................................................................................................................24

Figura 1.2. Forme de turism în dependenţă de resursele turistice prezente în

Grecia..............................................................................................................................................25

Figura 2.1. Evoluţia sosirilor în perioada 2009-2015 (mii)...................................................33

Fig. 2.2 Ponderea înnoptărilor turiştilor străini pe zone în anul 2015, în Grecia...................34

Fig. 2.3 Analiza structurii vizitatorilor în funcţie de motivul călătoriei, 2015......................36

Fig.2.4 Imaginea templului Acropole....................................................................................43

Fig.2.5 Imaginea Tholosul-ui din Atena................................................................................44

Fig 2.6 Imaginea din faţă a Erechteionul-ui...........................................................................45

Fig 2.7 Imaginea spaţiului Roman Agora..............................................................................45

Fig 2.8 Imaginea munetlui Lycabettus...................................................................................47

Fig 2.9 Imaginea Monastiraki................................................................................................47

Fig 3.1 Nasterea Mîntuitorului, pictura al secco cu ulei, nava de nord din

Catedrala Sfîntul Gheorghe de la Mănăstirea Athos.......................................................................59

Tabelul 3.1 Tipologia alternativelor strategice de promovare în contextul corelării

cu obiectivele în domeniul dezvoltării turismului religios în Grecia..............................................61

5

Page 6: Turismul regional in Grecia, Atena

Introducere

Importanţa şi actualitatea temei cercetate. La momentul actual este cert faptul că pentru

multe ţări de pe mapamond, sfera turismului este ca o carte de vizită pentru acestea. În rîndul

acestor ţări se plasează şi Grecia.

Importanţa prezentei cercetări reiese din faptul că la momentul actua, Grecia este una

dintre cele mai populare destinaţii turistice la nivel mondial, şi prin exclusivitate, oraşul Atena

este un furnizor vizibil de atracţii turistice care au vechime milenară. În acest context, se impune

monitorizarea practicilor turistice din Grecia, în special la nivelul or. Atena, pentru

implimentarea lor la nivelul Republicii Moldova.

Cercetarea de faţă are o importanţă deosebită deoarece sistematizează organizarea

turismului în oraşul Atena, şi în particular ne caracterizează principalele destinaţii turistice din

acest oraş.

Gradul de studiere a temei. Expunerea teoretico-practică a problemei oferite pentru

cercetare în limitele unei teze de master, este bazată pe prestaţiile teoretice ale autorilor şi

specialiştilor din domeniul turismului regional, din Republica Moldova şi străini, în special cei

din România şi Grecia. În acest context putem menţiona aşa cercetărori, ca: Apetrei A., Religia în

Rusia, Barbu Gh., Turismul şi calitatea vieţii, Bobeico T., Şansele domeniului meşteşugăresc în

contextul dezvoltării turismului în Republica Moldova, Ciangă N., Geografia turismului, Glăvan

V., Resurse turistice pe Terra, Platon N., Politici şi mecanisme de susţinere şi valorificare a

turismului rural în Moldova, Донини Амброджо, Люди, идолы и боги, Зорин И.,

Квартальнов В., Толковый словарь туристских терминов etc.

La fel, au fost utilizate date statistice oficiale prezentate de către instituţiile responsabile în

reglementarea şi monitorizarea activităţilor din ramura turistică a Greciei. Au fost cercetate şi

bazele de date oferite de eurostat, precum şi au fost analizate unele date prezentate de către cei

mai mari operatori turistici din Grecia.

Scopul şi sarcinile tezei de master. Scopul tezei de master reflect obiectiv problema

general a cercetării, şi vizează analiza şi propunerea unor strategii de dezvoltare turistică

regională în Grecia, or. Atena.

Scopul expus al tezei de master, însumează în sine un cadrul de sarcini generale de

cercetare, cum ar fi:

analiza strategiilor de dezvoltare turistică regională;

prezentarea importanţei delimitării evidente a regiunilor turistice la nivel mondial ;

6

Page 7: Turismul regional in Grecia, Atena

expunerea în context economic-geografic a Greciei ca zonă turistică importantă la nivel

internaţional;

delimitarea sistemică a nivelului de organizare a turismului în oraşul Atena;

analiza de conţinut a indicatorilor circulaţiei turistice în oraşul Atena;

enumerarea obiectivelor turistice atractive în oraşul Atena;

estimarea investiţiilor şi propunerea de îmbunătăţiri ale infracstructurii turistice la nivelul

or. Atena;

expunerea perspectivelor de dezvoltare a turismului în or. Atena;

delimitarea gradului promoţional ce vizează dezvoltarea turismului regional în Grecia.

Obiectul studiului. Obiectul prezntei cercetări în limitele unei teze de master, îl reprezintă

turismul regional la nivelul Greciei, în special infrastructura turistică a oraşului Atena.

Subiectul cercetării îl constituie aspectul gradului de responsabilitate al structurilor

guvernamentale şi din sfera sectorului privat ce vizează turismul în Grecia, în special

infrastructura turistică a oraşului Atena.

Baza ştiinţifico-metodologică a tezei de master. Suportul teoretico-ştiinţific îl constituie

un şir de metode, algoritme, modele de tratare ale activităţilor turistice, procedee de analiză

micro- macroeconomică; unele metode propuse de autor, cum ar fi metoda statistică şi metoda

comparativă.

Elemente de inovaţie ştiinţifică. Cercetarea de faţă a pus în vileag un şir de probleme cu

care se confruntă la etapa actuală turismul regional în Grecia, în special cel din Atena. La fel,

considerăm drept inovatoriu faptul că autoarea a reuşit să prezinte expunerea perspectivelor de

dezvoltare a turismului în or. Atena.

În particular, aspectele de cercetare ştiinţifică întreprisă, au permis constatarea

următoarelor aspecte ce vizează dezvoltarea turismului regional în Grecia, în special cel din

Atena:

analiza principalelor elemente ce caracterizează gradul de superioritate al destinaţiilor

turistoice în Grecia;

analiza, prin prism expunerii dinamice a indicatorilor circulaţiei turistice în oraşul Atena;

determinarea impactului turismului asupra dezvoltării economice a Greciei;

prezentarea efectelor crizei economice mondiale şi a problemelor economice mai recente

asupra dezvoltării activităţilor turistice în Grecia, în special or. Atena.

Astfel spus, considerăm că lucrarea este una inovatorie, deoarece reflectă obiectiv, prin

prisma expunerilor (non-plagiate) autoarei, situaţia din sfera activităţilor turistice a Grecie, în

special or. Atena.

7

Page 8: Turismul regional in Grecia, Atena

Sumarul capitolelor tezei de master. Structura prezentei teze a fost întocmită în baza

Ghidului de elaborarea şi susţinerea unei teze de master, elaborat în cadrul Academiei de Studii

Economice. La fel, în elaborarea tezei, autoarea a ţinut cont de cerinţele Regulamentului privind

prevenirea plagiatului în rîndul studenţilor. Astfel, în contextul celor formulate, structura

generală atezei vizate conţine: Declaraţia privind propria răspundere; Lista abrevierilor; Lista

figurilor şi tabelelor; Introducerea; Capitolele propriu-zise ale tezei; Concluziile şi

Recomandările; Bibliografia; Adnotarea (în limba română şi engleză) precum şi Anexele.

În continuare vom prezenta un sumar al fiecărui capitol în parte. Astfel:

Primul Capitol al tezei are un îndreptar teoretico-metodologic, şi este întitulat -

TURISMUL REGIONAL: NOŢIUNI GENERAL-METODOLOGICE. În cadrul acestui Capitol,

sunt prezentate, din punct de vedere teoretic, strategii de dezvoltare turistică regională. La fel,

autoarea a prezentat importanţa delimitării evidente a regiunilor turistice la nivel mondial. La fel,

în plan metodologic este expus aportul Greciei ca zonă turistică importantă la nivel internaţional.

Capitolul doi a tezei face o incursiune practică în problema examinată, şi este întitulat -

ANALIZA DESTINAŢIEI TURISTICE REGIONALE: ATENA. În cadrul acestui Capitol,

autoarea tezei de master, ca prim pas, face o încercare de a prezenta din punt de vedere

organizatoric, turismul în oraşul Atena. La fel, din punctul de vedere a unei analize statistico-

economice, sunt expuşi indicatorii circulaţiei turistice în oraşul Atena. Nu şi în ultimul rînd,

prezentul capitol culminează cu un studiu al obiectivelor turistice atractive în oraşul Atena.

Capitolul trei a prezentei teze de master este unul de sinteză, şi are denumirea -

STRATEGII ALE MODERNIZĂRII TURISTICE LA NIVELUL ORAŞULUI ATENA. În

cadrul acestu Capitol, prin prisma sumării informaţiei di Capitolele anterioare, autoarea încearcă

să ne prezinte paşii întreprinşi decătre sectorul public şi privat privind atragerea investiţiilor ce

au ca obictiv îmbunătăţirea infracstructurii turistice la nivelul or. Atena. La fel, în contextual dat

sunt formulate, ipotetic, perspectivele de dezvoltare a turismului în or. Atena. La fel, se face o

încercare de a propune un set de acţiuni benefice pentru dezvoltarea turismului regional în

Grecia.

Volumul tezei de master este de 70 pagini.

8

Page 9: Turismul regional in Grecia, Atena

I. TURISMUL REGIONAL: NOŢIUNI GENERAL-METODOLOGICE

1.1 Strategii de dezvoltare turistică regională

Vorbind în cadrul paragrafului dat despre strategiile de dezvoltare turistică regională,

considerăm necesară prezentarea teoretică a doi termeni indispensabili tezei noastre, şi anume

’’strategie’’ şi ’’regiune’’. Formulînd iniţial conceptul de strategie, menţionăm că Dicţionarul

explicativ al limbii române face referiri la termenul de strategie doar la domeniul militar, iar

pentru adjectivul „strategic” reţinem ca util pentru contextul managerial, sensul de „potrivit,

oportun (într-o împrejurare dată).”1 Limba româna a preluat toate elementele acestei familii de

cuvinte din limba franceză.

Arthur A. Thompson Jr. şi A. J. Strickland în lucrarea percep strategia ca „ansamblul

acţiunilor tuturor domeniilor importante cu caracter antreprenorial, competitiv şi funcţional care

trebuie realizate în urmărirea obiectivelor organizaţionale şi poziţionarea organizaţiei pentru

obţinerea unui succes susţinut”.2

Leslie W. Rue şi Phyllis G. Holland. citaţi în lucrarea lui Cotelnic A., definesc strategia ca

pe un concept care prevede modul de armonizare în cadrul activităţii întreprinderii între mediul

înconjurător şi resursele disponibile care să asigure realizarea cea mai bună a obiectivelor,

subliniind paşii fundamentali care trebuie prevăzuţi prin plan şi asumaţi de conducere pentru a fi

realizaţi, în scopul punerii în aplicare a unui obiectiv sau a unui set de obiective şi modul cum va

concura pe diferitele pieţe.3

Cît despre noţiunea de regiune, vom menţiona că din punct de vedere analitic, regiunea

este analizată drept una dintre cele mai bune forme de organizare a teritoriului, iar regiunile

funcţionale sînt considerate de o importanţă substanţială pentru procesul şi obiectivele

planificării dezvoltării, în context regionale..

Autorul Tunon J., în lucrarea European Regional activation towards Brussels: From the

heart to the Ultraperiphery of Europe. Walloon and Canary strategies, delimitează regiunea de

caracteristicile comune şi de posibilităţile de dezvoltare4, această problemă fiind una amplu

investigată până în prezent.

1 DEX - Dictionarul explicativ al limbii romane. Editia a II-a. Bucureşti: Unoivers Enciclopedic Gold, 20122 Томпсон А., Стрикленд А., ”Стратегический менеджмент”, из. ЮНИТИ, Москва, 1998, p. 643 Cotelnic A. ,”Managementul elaborării, implementării şi adaptării strategiei de ansamblu a firmei”, Teza de dr. hab. în şt. ec., Chişinău, 20014 Tunon J., European Regional activation towards Brussels: From the heart to the Ultraperiphery of Europe. Walloon and Canary strategies. În: Fédéralisme – Régionalisme. Liege: Université de Liège, 2008, vol. 8:2 Ètudes régionales et fédérales: nouvelles perspectives. p. 1-16

9

Page 10: Turismul regional in Grecia, Atena

Băhnăreanu Constantin edifică aparte termenul de regiune ca acela de implicare a noţiunii

de spaţiu (fie că este vorba despre un spaţiu mai mult sau mai puţin suplu), apoi pe cea de grup

uman, de colectivitate umană cu caracteristici specific şi, mai ales, cu o anumită unitate sau

identitate.5

La momentul actual, con form alin 1 art 2 al Legii privind dezvoltarea regională în

Republica Moldova, obiectivele principale ale susţinerii dezvoltării regionale sînt:6 obţinerea

unei dezvoltări social-economice echilibrate şi durabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova;

reducerea dezechilibrelor nivelurilor de dezvoltare social-economică dintre regiuni şi din

interiorul lor; consolidarea oportunităţilor financiare, instituţionale şi umane pentru dezvoltarea

social-economică a regiunilor; susţinerea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi a

colectivităţilor locale orientate spre dezvoltarea social-economică a localităţilor şi coordonarea

interacţiunii lor cu strategiile şi programele naţionale, de sector şi regionale de dezvoltare.

La fel, regiunea este abordată la momentul actual şi din punt de vedere turistic. După cum

este menţionat în literatura de specialitate regiunea turiastică reprezintă un loc final sau o

anumită destinaţie turistică, unde turiştii petrec cea mai mare parte a timpului lor liber.7 Totodată

autorii din CSI8 limitează aria unei regiuni turistice la nivelul unei zone extinse cu funcţionalitate

turistică în jurul unor oraşe mari sau grup de localităţi cu potenţial sporit.

În actele legislative naţionale ale Republicii Moldova, nu este prezentă noţiunea de regiune

turistică, dar în Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica

Moldova nr. 352-XVI din 24.11.2006, ea apare sub denumirea de zonă turistică naţională care

reprezintă o parte a teritoriului Republicii Moldova, cu frontiere delimitate distinct, în interiorul

căreia sînt amplasate unul sau mai multe obiective turistice; este creată în scopul protejării şi

valorificării eficiente a resurselor turistice şi al dezvoltării infrastructurii turistice.9

În contextul de mai sus, zonarea turistică este concepută de Stănculescu G., Lupu N., Ţigu

G. drept o împărţire a unui teritoriu vast în zone relativ omogene din punct de vedere al

activităţii de turism sau al potenţialului turistic. Deci, consideră autorii, zona turistică este un

teritoriu de mare întindere, de o complexitate geomorfologică, care include mai multe obiective,

localităţi sau complexe turistice şi care poate prezenta o caracteristică aparte, fiind astfel posibilă 5 Băhnăreanu C., Procesul de regionalizare a României şi securitatea naţională. Bucureşti: Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2012, p. 236 Legea privind dezvoltarea regională în Republica Moldova nr. 438-XVI din 28.12.2006. În: Monitorul Oficial nr.21-24/68 din 16.02.2007. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=3208857 Stănciulescu G., Tehnica operaţiunilor de turism. Bucureşti: Educational, 1998, p. 128 Кабушкин, Н. И. Менеджмент туризма: Учебник/ Н. И. Кабушкин. - Минск: ООО “Новое знание”, 2002, p. 129 Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova nr. 352-XVI din 24.11.2006. Monitorul Oficial nr.14-17/40 din 02.02.2007. http://lex.justice.md/document_rom.php?id=0B88BC64:70678DCD

10

Page 11: Turismul regional in Grecia, Atena

delimitarea de alte zone sau subzone. Fiecare subzonă poate fi privită ca zonă, reieşind din teoria

sistemelor. De regulă, acestea au un diametru de 30-50 km, iar pe acest teritoriu se amplasează

una sau mai multe staţiuni turistice. Staţiunile sunt localităţi cu potenţial turistic deosebit şi

dotate cu diverse echipamente pentru primirea turiştilor. Acestea sunt de nivel naţional şi local,

iar în unele ţări sunt atestate de autorităţile naţionale de turism în funcţie de satisfacerea unor

criterii minime stabilite referitoare la cadrul natural, calitatea mediului, accesul în staţiune, dotări

şi servicii.

În continuare, vom menţiona că regiunea este definită drept cea mai mare unitate turistică

teritorială şi este delimitată prin elementele caracteristice, omogenitatea relativă şi elastică a

teritoriului, suficiente pentru a impune forma principală sau dominantă de turism. Unităţi

teritoriale subordonate ei sunt subzonele turistice, centrele turistice, localităţile turistice şi

punctele turistice. O dezvoltare complexă a zonelor turistice, cu efecte economice şi sociale

optime, este posibilă în viziunea noastră numai printr-o abordare sistemică. Această abordare a

dezvoltării turismului are avantajul de a fi realistă, deoarece leagă factorii cererii ca determinanţi

pentru factorii ofertei, stabileşte nivelul creşterii absorbţiei turistice şi pragul maxim de

dezvoltare a ofertei, reprezintă concis fiecare interacţiune dintre componentele sistemului.10

La fel menţionăm că pentru ca o regiune turistică să fie atractivă, şi în final vizitată de un

număr mare de turişti, ea trebuie să fir dezvoltată prin intermediul unor anumite strategii. În acest

context managementului strategic al turismului regional este deosebit de important deoarece este

chemat să formeze o cerere specifică pentru atracţiile de interes turistic singulare sau grupate în

localităţi, staţiuni sau zone turistice.

Astfel, managementul strategic al unei regiuni turistice trebuie să se efectueze într-un mod

care ar permite să fie satisfăcute necesităţile economice, sociale şi estetice, menţinându-se

integritatea culturală, procesele ecologice esenţiale, diversitatea biologică şi sistemele de suport

ale vieţii.11

În cadrul strategiilor naţionale şi locale de dezvoltare turistică regională se ţine cont de mai mulţi factori:

obiectivele politice şi economice pe termen scurt, mediu şi lung, realizările din activitatea turistică în ce priveşte structurile de

primire, circulaţia turistică şi rezultatele economico-sociale. resursele turistice şi gradul lor de valorificare, resursele materiale, umane şi financiare aferente turismului,

10 Erdeli, Gabriela. Amenajări turistice/ Gabriela Erdeli, Ion Istrate. Bucureşti: Ed.Universităţii, 1996, p. 16111 Glăvan V. Geografia turismului. Bucureşti: Editura Fundaţiei „România de Mâine”, 2005, p. 6

11

Page 12: Turismul regional in Grecia, Atena

Obiectivele generale de sistematizare a teritoriului rezidă din necesităţile vitale ale unei ţări – valorificarea optimă a resurselor naturale, economice şi umane; organizarea spaţiului; organizarea reţelei de aşezări; creşterea nivelului de trai al populaţiei; dirijarea investiţiilor; echiparea cu infrastructură a teritoriului, etc.

După cum ne menţionează autorul Miron Viorel, obiectivele principale ale strategiilor de dezvoltare turistică regională sunt:12

valorificarea superioară a potenţialului turistic, diminuarea sezonalităţii prin echiparea teritoriului cu dotări

exploatabile pe parcursul întregului an, atragerea a unui număr sporit de turişti interni şi străini, lărgirea ariei geografice de provenienţă a turiştilor, sporirea eficienţei economice şi sociale a activităţii de turism, dezvoltarea tuturor formelor de turism în teritoriul amenajat, păstrarea şi conservarea mediului înconjurător şi a obiectivelor

turistice.Astfel, organizarea regiunilor turistice şi a subunităţilor spaţiale se face

într-o viziune sistemică, în care elementele componente ale sistemului turistic se integrează ansamblului reţelei de localităţi. Cooperarea dintre componentele sistemului turistic şi celelalte localităţi se permanentizează prin construirea în comun a unor obiective economice, social-culturale, lucrări tehnico-edilitare ş.a., în scopul asigurării unei eficienţe economice şi sociale ridicate a investiţiilor. În accepţiunea lui Florea Serafim, la fel ca şi asigurarea unor proporţii juste, corespunzătoare resurselor turistice, în dezvoltarea amenajărilor turistice, astfel încât acestea să nu producă o degradare, ca urmare a unor dezvoltări excesive a suprafeţelor ocupate de construcţii, a teritoriilor cu resurse turistice variate şi cu un mediu natural valoros.13

În practica internaţională de dezvoltare turistică a unei anumite regiuni s-au evidenţiat următoarele principii: (i) integrarea armonioasă a condiţiilor naturale cu elementele arhitecturii locale cu suprafeţele construite în zona

12 Miron V. Afaceri în turism rural. Amenajarea şi tehnologia deservirii oaspeţilor în pensiunea turistică. Chişinău: Tipografia centrală, 2005, p. 1613 Florea S. Patrimoniul turistic al Republicii Moldova. Chişinău: Î.S.F.E.- P. „Tipografia centrală”, 2005, p. 152

12

Page 13: Turismul regional in Grecia, Atena

turistică; (ii) zona turistică reprezintă un sistem multifuncţional şi transformabil, care să permită dezvoltări continui şi adaptări la cerinţele pieţei turistice; (iii) realizarea serviciilor turistice de bază (cazare, alimentare, transport) şi a celor suplimentare care pun accentul pe elementul recreativ; (iv) asigurarea rentabilităţii economice şi sociale directe şi substanţiale a spaţiilor amenajate pentru turism ca soluţie de dezvoltare în profil teritorial. Totodată, strategiile de dezvoltare turistică regională se diferenţiază în:

a) strategia de flexibilitate cu accent pe amenajări polifuncţionale pentru creşterea şi dezvoltarea ofertei turistice;

b) strategia de diferenţiere cu accent pe originalitatea în construcţiile turistice şi în produsele şi serviciile oferite;

c) strategia de diversificare cu accent pe amplificarea dotărilor şi echipamentelor legate de serviciile suplimentare (agrement divers, reţea comercială modernă, circuite atractive, etc.).

De regulă, în ţările europene, regiunile turistice sunt desemnate şi create la iniţiativa autorităţilor publice locale sau persoanelor fizice şi juridice din teritoriu, susţinute de autorităţile naţionale în domeniul turismului.14

Intenţia este documentată printr-un studiu de fundamentare a oportunităţii, proiectul zonei şi efectele economice, sociale şi de mediu ale activităţii în cadrul zonei turistice. Unul din criteriile esenţiale pentru constituire este ponderea antreprenoriatului turistic, care trebuie să fie o activitate economică de bază sau importantă în teritoriu. După procedurile de avizare (autorităţile naţionale de turism, urbanism, mediu) şi confirmare (în dependenţă de caz: decizia Consiliului local, hotărâre de Guvern sau decizia Parlamentului) zona turistică se constituie şi devine prioritate în strategii şi planuri de dezvoltare economică, iar antreprenorii din industria turistică sunt încurajaţi pentru dezvoltarea afacerilor în perimetrul zonei.

Astfel, regionalizarea sau raionarea turistică este concepută şi realizată ca un instrument fundamental al dezvoltării turistice. Aceasta presupune o dirijare a fluxului turistic, realizarea unei scheme-reţea de variate mijloace de comunicare în jurul unor zone de amplasamente de cazare, care se

14 Гуляев, В.Г. Организация туристической деятельности. Учебное пособие. М.: Нолидж, 1996, p. 33

13

Page 14: Turismul regional in Grecia, Atena

suprapun cât mai perfect peste potenţialul recreativ al unei regiuni.15

Reţeaua de zone turistice se amplasează astfel, încât centrele de emisie turistică şi principalele căi de acces să stimuleze fluxuri turistice permanente şi să le dirijeze conştient.

În practica universală există o varietate de strageii şi modele generale sau particularizate de dezvoltare turistică. Acestea sunt cauzate de cadrul natural existent (peisaj, forme de relief, climă, vegetaţie) şi de spaţiul geografic (rural, periurban, de litoral, montan). Structura unei zone turistice rezidă din suprafaţa posibilă pentru amenajare şi de normele convenţionale recomandabile pentru anumite specializări. Se disting două modele de dezvoltare turistică şi o gamă variată de soluţii intermediare:

a) modelul dotărilor izolate cu construcţii exclusiv turistice,b) modelul urbanizării sau microurbanizării, când dotările turistice sunt

amplasate în imediata apropiere a unui centru locuit.Studiul de fundamentare a dezvoltării unei regiuni turistice în mod

obligatoriu conţine o analiză diagnostic a următorilor factori: aşezarea geografică, accesibilitate, căi de acces, mijloace de

transport, legături cu alte localităţi şi regiuni; condiţii de relief, întinderi de apă, monumente ale naturii, arii

naturale; condiţii climaterice, principalii indicatori meteorologici,

sezonalitate, frecvenţa zilelor însorite; atracţia peisajului natural; valoarea terapeutică a unor elemente naturale (ape şi nămoluri

minerale, bioclimat specific); patrimoniul istoric şi cultural, monumente de artă şi arhitectură,

etnografie şi folclor etc; condiţii demografice (număr, structura şi dinamica populaţiei,

forţa de muncă, migraţii etc.); condiţii social-economice şi impactul lor asupra activităţii de

turism; condiţii politice şi conjuncturale;

15 Miron V. Turismul în ariile naturale din Republica Moldova (ghidul investitorului local)./Chişinău: Editura “Continental Grup”, 2005, p. 74

14

Page 15: Turismul regional in Grecia, Atena

calitatea şi protecţia mediului.Mai mulţi specialişti în turism delimitează următoarele etape de crearea

a regiunilor turistice: (i) inventarierea patrimoniului turistic existent; (ii) analiza şi stabilirea formei de turism dominante ce conferă o specializare a zonei; (iii) ierarhizarea zonelor turistice în funcţie de importanţa elementelor (locală, naţională, internaţională); (iv) delimitarea şi instituţionalizarea zonelor turistice. Datorită costurilor ridicate ale infrastructurii şi al echipamentului turistic, principala condiţie de dezvoltare a zonelor turistice rezidă în atragerea de investiţii mari, care să angajeze capitalul pe termen lung şi cu o amortizare foarte lentă. Astfel industria turistică este asemănătoare cu industria grea. Totodată sectorul turistic este unul ce utilizează multă forţă de muncă care nu se poate adapta rapid la fluctuaţiile cererii.16

Datorită priorităţii turismului faţă de alte sectoare ale economiilor ţărilor primitoare, susţinerea dezvoltării din partea guvernelor poate fi diversă: de la promovarea activă a imaginii unor destinaţii turistice până la scutiri considerabile de impozite pentru operaţiunile de turism. În majoritatea ţărilor cu o industrie turistică dezvoltată, chiar dacă aparţine în totalitate de sectorul privat, statul susţine atragerea şi dezvoltarea investiţiilor în turism prin: credite, garanţii la credite, subvenţii, reduceri de dobânzi, avantaje fiscale, etc.

Aceste implicaţii ale statului nu schimbă cu nimic modalităţile de finanţare a investiţiilor în industria turismului, ci doar repartizarea acestora. De regulă, în parteneriatul public-privat de susţinere a investiţiilor pentru unele regiuni de interes turistic statului îi revin proiectele de finanţare a infrastructurii generale, iar iniţiativei private – proiectelor generatoare de incasări suficient de mari şi atragerea unui număr însemnat de forţă de muncă. Totodată investiţiile în domeniul touristic sunt supuse anumitor riscuri suplimentare decât în alte ramuri:

fluxurile de turişti pot fi uşor deturnate de la o anumită destinaţie din motive politice, economice, sociale, medicale, etc,

de regulă sunt orientate în zone dezavantajate economic,

16 Cristireanu C. Economia şi politica turismului internaţional. Bucureşti: Ed.Abeona, 1992, p. 92

15

Page 16: Turismul regional in Grecia, Atena

necesită cheltuieli mari în infrastructura generală, sunt afectate puternic de fenomenul sezonalităţii, etc.

De exemplu, ca un moment de sinteză, vom aminti că în temeiul Legii nr.438-XVI din 28

decembrie 2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova17, cu modificările

ulterioare, precum şi în scopul promovării eficiente a politicii statului în domeniul dezvoltării

regionale, Guvernul RM a Hotărît aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare regională.18 Aici

vom menţiona că elaborarea prezentei Strategii a derivat din imperativul planificării strategice a

procesului de realizare a acţiunilor coordonate, necesare pentru dezvoltarea ţării. Totodată, la

întocmirea Strategiei s-a ţinut cont de cadrul legal şi strategic existent, de realizările şi lacunele

politicilor strategice implementate anterior. Astfel, obiectivele, măsurile şi acţiunile Strategiei au

fost stabilite în contextul aplicării prevederilor Legii nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 privind

dezvoltarea regională în Republica Moldova.

În temeiul acestor acte, şi Legii nr.352-XVI din 24 noiembrie 2006 cu privire la

organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova, Guvernul a adoptat

Hotărîrea cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a turismului “Turism 2020” şi a

Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia în anii 2014 – 2016.19 Ea impune în particular

următoarele sttrategii de dezvoltare turistică regională, şi anume:

Implementarea strategiilor şi programelor de dezvoltare a turismului în diferite

raioane

Poziţionare strategică benefică a ţării şi resurselor ei turitice

inventarierea şi evidenţa patrimoniului turistic care se va realiza prin completarea

Registrului turismului în conformitate cu structura acestuia şi actele oficiale de

înregistrare a patrimoniului turistic;

evaluarea potenţialului turistic al unităţilor administrativ-teritoriale în conformitate

cu conţinutul Registrului turismului şi efectuarea zonării turistice a ţării în

conformitate cu normele metodologice aprobate;

includerea în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional a zonelor turistice

evidenţiate.

17 Legea privind dezvoltarea regională în Republica Moldova nr. 438-XVI din 28.12.2006. Monitorul Oficial nr.21-24/68 din 16.02.2007. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=32088518 Hotărîre cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare regională nr. 158 din 04.03.2010. Monitorul Oficial nr.34/212 din 09.03.2010. http://lex.justice.md/md/333914/19 Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a turismului “Turism 2020” şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia în anii 2014 – 2016 nr. 338 din 19.05.2014. Monitorul Oficial nr.127-133/370 din 23.05.2014

16

Page 17: Turismul regional in Grecia, Atena

În concluzie vom menţiona că strategia dezvoltării turistice regionale, în special pentru

regiunile ce cuprind în arealul lor obiective turistice de mare valoare, trebuie să aibă în vedere

faptul că mărirea fluxului de turişti, interni sau externi, influenţează pozitiv economia regională:

direct, prin totalul încasărilor provenite din consumul turistic (casă, masă, taxe, cumpărături);

indirect, prin contactul şi influenţele culturale bilaterale locale, cunoaşterea valorilor economice

locale şi a eventualelor oportunităţi de afaceri, ocuparea de forţă de muncă în servicii, crearea de

imagine favorabilă, îmbunătăţirea infrastructurii implicate etc.

1.2 Importanţa delimitării evidente a regiunilor turistice la nivel mondial

Prezentînd în cadrul paragrafului dat sub aspect delimitativ, regiunile turistice la nivel

mondial, considerăm a face referinţă iniţială la clasificările teoretico-metodologice ale regiunilor

lumii din punt de vedere turistic. La retapa actuală, consolidînd clasificările Organizaţia

Mondială a Turismului, distindem 6 (şase) regiuni turistice:

Orientul Mijlociu,

Europa,

Africa,

America,

Asia de est şi Pacific, Asia de sud.

Autorul rus, Н.И. Волошин deosebeşte regiunile după criterii de specializare. Regiunile cu

specializare largă sunt de regulă centrele universitare şi academice, centrele industrial-

administrative şi politice. Regiunile de specializare îngustă sunt identificate cu locurile de odihnă

în masă sau cu resurse turistice notorii, care determină clar specializarea. În linii mari această

abordare este similară cu definirea zonelor de interes turistic.20

Astăzi, sunt mulţi factori care contribuie la evoluţia turismului regiunea Americilor şi

Asiei. Doi dintre cei mai importanţi factori sunt necesitatea şi nevoia de relaxare, însă se pare că

oamenii încă mai călătoresc din necesitate. Turismul de afaceri de exemplu este adesea crucial

pentru bunăstare. Un număr important de persoane călătoresc pentru a-şi rezolva probleme

medicale dar mai ales pentru a avea acces la educaţie. Mulţi turişti din SUA practică aşa

numitele ―vacanţe de lucru, cum ar fi călătoriile pentru a preda o limbă străină într-o ţară sau

pentru a ajuta la reconstrucţia acelei ţări.21 Călătoriile pentru a ne vedea familiile sau prietenii pot

20 Международный туризм: правовые акты./сост. Н.И. Волошин. – М.: «Финансы и статистика», 2002, p. 3321 Moldovan I.T., Turismul internaţional, o şansă a economiei de piaţă în România. Program de promovare pe pieţele internaţionale a produsului turistic românesc. Bucureşti, 2007, pag 233

17

Page 18: Turismul regional in Grecia, Atena

rezulta atât din cauza unor evenimente (din necesitate) cum ar fi nunţile, cât şi pentru a ne relaxa.

Pelerinările religioase sunt activităţi de relaxare extrem de populare mai ales în perioada

Crăciunului şi a Paştelui.

Călătorii care practică turismul de plăcere vor să descopere locurile în care merg, să afle

despre alte culturi. Principalele atracţii construite de oameni în sau din apropierea marilor oraşe

sunt un alt element foarte căutat de turişti. Structurile religioase (Templele Indoneziene,

Mânăstirile Tibetane, Mormintele Japoneze), dar şi alte strucuturi binecunoscute (Piramidele

Egiptene, Oraşul Pierdut al Incaşilor din Peru) atrag anual milioane de turişti.

Chiar dacă America este continentul cu cea mai mare pondere a turiştilor şi deţin

aproximativ 55% din sosirile de turişti, totuşi Orientul Mijlociu şi Asia sunt regiunile cu cea mai

mare creştere în ultimii ani. În anul 2013 Asia a înregistrat o creştere cu 27,3% faţă de anul

precedent în timp ce Orientul Mijlociu a avut o creştere de 22,8% a numărului de sosiri de turişti.

Continentul American în 2013 şi-a recăpătat evoluţia pozitivă, aproape dublând creşterea

din 2007, mai ales datorită evolutiei ţărilor Central şi Sud Americane care au primit un număr

foarte mare de turişti europeni dar şi din SUA. Caraibele s-au bucurat de un număr crescut de

turişti datoraţi creşteri popularităţii croazierelor. Chiar dacă la sfârşitul anului 2001 evenimentele

tragice din SUA au determinat o uşoara încetinire a turismului atât pe continental nord-american

cât şi la nivel mondial.22

În Europa, turismul regional este deosebit de bine dezvoltat. În politica regională

comunitară referitor la valorificarea la nivel european a obiectivelor turistice de certă valoare, un

loc aparte îl deţin programele de finanţare pentru protejarea acestora. Sunt însă destule situaţii în

care indiferenţa şi lipsa de educaţie, elemente importante ale patrimoniului naţional, natural şi

cultural sunt lăsate fără o atentă supraveghere cu repercusiuni incalculabile.23 Totuşi, la general

acţiunile sunt benefice.

De exemplu, România promovează formele de turism ecologic, cultural şi activ (aventură).

Ucraina are o strategie mai puţin focusată, dar cele mai dezvoltate produse sînt turismul urban

(Lvov, Kiev şi Odesa), turismul cultural, turismul vitivinicol şi religios. Bulgaria promovează

ecoturismul, turismul de aventură, turismul istoric şi rural. Ungaria promovează turismul

vitivinicol, turismul gastronomic (culinar), turismul urban în Budapesta, turismul balnear şi de

sănătate. Promovarea turistică în Polonia se bazează pe formele de turism istoric, natural, balnear

şi cultural.

22 Waters S., The travel industry yearbook: The big picture – Child and Waters, SUA 2014, p. 4423 Turcov E. Abordarea sistemică în turism ca bază teoretică fundamentală a managementului turistic. Economie şi finanţe, 2002, nr.2, p. 12-16

18

Page 19: Turismul regional in Grecia, Atena

Reieşind din cele de mai sus, evidneţie faptul că destinaţiile vecine oferă o viziune clară

asupra valorii relative a ofertei turistice actuale a Moldovei şi sugerează oportunităţi de

cooperare în ceea ce priveşte organizarea rutelor tematice regionale, ţinînd cont de specificul

acestora.

Totuşi, analizînd practica dezvoltării turistice regionale în Europa, indicăm asupra

oportunităţii: introducerii turismului în ecuaţia dezvoltării; identificarea tuturor obiectivelor

turistice; evaluarea sau reevaluarea obiectivelor turistice pe considerente de reală valoare;

ierarhizarea lor ca oportunitate de sprijin economic şi de protecţie; recomandări asupra

promovării sau îmbunătăţirii situaţiei actuale în domeniu; aprecierea influenţelor economice

pozitive rezultate din valorificarea organizată a acestora prin turism; ridicarea nivelului de

pregătire a persoanelor ocupate în turism.

În regiunea Europa, tendinţa dominantă este cea de segmentare, specializare şi

diversificare a pieţei, corespunzător mutaţiilor în conceptul şi practicarea vacanţelor (care se

scurtează şi se multiplică), a diversificării obiceiurilor, comportamentelor şi motivaţiilor de

consum turistic. Odată cu segmentarea şi sofisticarea consumului de piaţă, tendinţa adaptativă a

ofertei este de a asigura şi a oferi orice servicii oricărei persoane.24

O tendinţă nouă şi subsecventă primei tendinţe este corelarea permanentă a structurii

cererii turiştilor cu obiectivele ţintă ale nişelor ofertei, obiective în permanentă modificare ca

tipuri de pachete şi aranjamente ale produselor turistice astfel încât să satisfacă o cerere în

creştere calitativă impusă de mecanismele socio-economice ale societăţii post-industriale.

Creşterea cererii turistice a segmentelor cu venituri reduse determină tendinţa producătorilor

ofertanţi şi a comercianţilor de pachete turistice spre reducerea preţurilor în condiţiile menţinerii

unor oferte competitive ca raport preţ-calitate.25

Un fenomen, produs de creşterea cererii, cumulat cu fragmentarea tot mai pronunţată a

vacanţelor, ca tendinţă a cererii, îl reprezintă turismul cultural şi ecologic, ca motivaţii principale

de consum. Concentrarea activităţii producătorilor ofertanţi în lanţuri, grupări voluntare, unităţi

de franchising, coexistă cu tendinţa opusă atomizării atât a producătorilor - ofertanţi de hotelărie

- restaurare - cât şi a comercianţilor de pachete turistice (agenţii de voiaj) şi reprezintă o altă

tendinţă a cererii.

Turismul este foarte important pentru ţările ―continentului negru deoarece acestea au

nevoie foarte mare de fonduri mai ales din veniturile din turism. Înregistrând aproximativ 45

milioane de sosiri de turişti Africa susţine rata de creştere din 2008, atingând o medie de creştere

24 Stancioiu A-F. Dicţionar de terminologie turistică. Bucureşti: Economica, 2004, p. 24625 Stănescu I. Potenţialul turistic românesc al viitorului. Bucureşti: Paco, 2002, p. 148

19

Page 20: Turismul regional in Grecia, Atena

de 7% începând cu anul 2000. În 2009 creşterea înregistrată de Maroc cu aproape 14% a

contribuit la o mai bună evoluţie a zonei nord-africane, dar popularitatea şi mediatizarea Africii

de Sud a continuat sa crească mai ales datorită evenimentului din 2010, deosebit de agreat şi cu

milioane de fani în toată lumea –organizarea Campionatului Mondial de Fotbal.

Cu toate tensiunile, ameninţările şi problemele armate din zona Orientului Mijlociu peste

46 de milioane de turişiti au vizitat această regiune. În linii generale vom spune faptul că

termenul Orientul Mijlociu defineşte o zonă generală, deci nu există graniţe precise. Majoritatea

geografilor consideră că acesta include Arabia Saudită, Bahrainul, Egiptul, Emiratele Arabe

Unite, Iranul, Turcia, Irakul, Israelul, Iordania, Kuweitul, Libanul, Omanul, Qatar, Siria, Yemen

şi teritoriile palestiniene (Cisiordania şi fâşia Gaza).26 Ţările din Magreb (Algeria, Libia, Maroc

şi Tunisia) au legături strânse cu Orientul Mijlociu, datorită asocierii lor culturale şi istorice

puternice. Ţările africane Mauritania şi Somalia au de asemenea legături cu regiunea. Turcia şi

Cipru, deşi din punct de vedere geografic, fac parte din Orientul Mijlociu, se consideră părţi ale

Europei (deşi Universitatea Tehnică a Orientului Mijlociu este situată în Ankara, Turcia).

Afganistanul, situat în estul Orientului Mijlociu, este şi el uneori considerat a face parte din

acesta.

La începutul sec XXI paralel cu termenul Orientul Mijlociu, se dezvoltă noţiunea de

“Orientul Mijlociu Extins” sau “Marele Orient Mijlociu”. În acest sens, în contextul unor

multiple reprezentări alternative ale ceea ce înseamnă “Orientul Mijlociu”, varianta regiunii

“extinse” “Greater Middle East”, uneori tradusă alternativ “Marele Orient Mijlociu” şi avansată de deopotrivă de SUA şi de membri ai comunităţilor academic şi de cercetare pare cea

dominantă la momentul prezent.27 Din seria observatorilor străini care fac referinţă la zona

Orientului Mijlociu îl putem aminti pe turcul Pinat Bilgin, care într-un studiu comparativ al unor

diferite reprezentări geopolitice şi strategice ale Orientului Mijlociu, includea ca subregiuni

încadrate “Marelui Orient Mijlociu”: Orientul Mijlociu “clasic” – Peninsula Arabă până la

Mediterana şi Marea Neagră, inclusiv Turcia plus Maghrebul, Caucazul, Afganistanul,

Pakistanul şi statele musulmane din Asia Centrală foste republici sovietice.28

Egiptul este una din ţările care a reuşit să atragă aproape jumătate din numărul de sosiri.

Arabia Saudită deţine şi ea un procent important de vizitatori. Israelul, chiar dacă în 1995

26 Колосов В.А., Заяц Д.В. Геополитическая картина мира в публикациях «Независимой газеты»// География.- 2001.-№ 9.- c.3-1027 Jean-Marie Ch., Dezagregarea Rusiei şi Iranului, un obiectiv al SUA?”. În: Lumea 8(136), 2004, p. 16-728 Pinat B., “Whose ‘Middle East’? Geopolitical Inventions and Practices of Security”. În International relations 18(1), 2004, p. 27

20

Page 21: Turismul regional in Grecia, Atena

uciderea premierului Yitzhak Rabin a condus la creşterea nesiguranţei, a înregistrat un numar

record de vizitatori în acel an (2,5 milioane de sosiri).

Veniturile din turism la nivelul ţărilor au urmat tendinţa evoluţiei numărului de sosiri de

turişti înregistrând creşteri importante la nivelul anilor 2007-2015. Dar, pentru anul 2016

analiştii susţin că s-ar putea înregistra scăderi datorate crizei financiare care afectează economiile

la nivel mondial şi mai ales datorită perspectivelor unei crize economice mondiale, cu toate

aceastea Organizaţia Mondială a Turismului se aşteaptă la o continuare a creşterii turismului.

Statisticile Organizaţiei Mondiale a Turismului arată că zona Asia – Pacific este situată pe

locul doi ca număr de sosiri de turişti în ultimii ani, înregistrând o creşetere constantă de aproape

7% pe an din 2000.29 În anul 2009, regiunea a reuşit să atragă aproape 185 de milioane de turişti,

care au vizitat mai ales Malaezia (20%), naţiunile odata interzise – Cambodgia (19%), Vietnam

(16%) dar şi India (12%) şi China (10%), dorind să descopere frumuseţea naturală şi istorică a

locurilor.30

La fel, este necesar să delimităm şi regiunile turistice din Republica Moldova.

Zona economico-geografică de nord. Zona economico-geografică de nord a

Republicii Moldova cuprinde 11 raioane şi municipiul Bălţi. Industria turistică este caracterizată

de 18 hoteluri şi unităţi similare, inclusive 5 în Bălţi, cu un total de 2415 locuri. În anul 2012

acestea au deservit 24754 persoane. Taberele pentru copii reprezintă 64 de unităţi, unde în 2012

s-au odihnit 14079 persoane. Nu sunt date statistice privind circuitele excursioniste, însă în

regiune există un număr de cca.142,3 mii elevi, principalii consumatori a serviciilor

excursioniste, din 487 de şcoli de toate tipurile, iar orăşenii constituie cca. 359,7 mii persoane,

care reprezintă piaţa potenţială a activităţilor excursioniste şi de turism.

Zona economico-geografică de centru. În zona de centru a Republicii Moldova sunt

incluse 12 raioane şi municipiul Chişinău. Industria turistică este mai dinamică decât în restul

ţării şi este alcătuită din 120 unităţi de cazare tip hotelier cu peste 15,5 mii locuri de cazare, care

au deservit 225414 turişti. Remarcăm că marea majoritate din turiştii străini preferă să se cazeze

în capitală. În această regiune sunt amplasate 105 tabere estivale pentru copii, care au deservit în

anul 2012 39210 persoane. Ţinem să menţionăm că, numărul taberelor estivale şi structurilor

similare din centrul republicii este mai mare, însă acestea nu sunt cuprinse de investigaţiile

statistice naţionale sau de cele efectuate de Autoritatea naţională de turism. În regiunea de centru

926,7 mii persoane sunt orăşeni, iar în 670 de şcoli învaţă 265198 elevi cea ce constituie un

valoros potenţial pentru piaţa serviciilor turistice.29 OMT – Tourism Market Statistics – 2010, p. 1330 Graur E. Managementul performant în lucrul cu resursele umane şi influenţa competenţelor emoţionale. Analele Ştiinţifice ale UCCM, aprilie 2009, Ed. CEP, USM, 2010, p.74-78

21

Page 22: Turismul regional in Grecia, Atena

Zona economico-geografică de sud. În Zona economico-geografică de sud a

Republicii Moldova sunt incluse 6 raioane şi UTA Găgăuzia. Industria turistică este alcătuită din

28 unităţi de cazare tip hotelier cu 2943 locuri de cazare, care au deservit 21606 persoane, dintre

aceştea mai mult de jumătate au fost deserviţi de sanatoriul “Nufărul alb”. În regiune sunt 19

tabere estivale care au deservit în anul 2012 peste 6,4 mii copii. Piaţa potenţială a serviciilor

turistice şi excursioniste este reprezentată de un număr de 172,5 mii orăşeni şi 87826 de elevi din

248 şcoli.

Zona economico-geografică de sud-est. În zona economico-geografică de sud-est a

Republicii Moldova sunt incluse 2 raioane şi localităţile din partea stângă din zona Nistrului

inferior. Industria turistică este alcătuită din 3 unităţi de cazare tip hotelier cu 398 locuri de

cazare, care au deservit 2206 persoane. În unica tabără estivală din sudestul ţării au fost deserviţi

1,7 mii copii în anul 2012. Piaţa potenţială a serviciilor turistice şi excursioniste este reprezentată

de un număr de 64 mii orăşeni şi 27029 de elevi din 67 şcoli.

În sensul celor menţionate mai sus vom spune că cazarea în zonele turistice rurale a

vizitatorilor poate reprezenta o afacere profitabilă pentru proprietarii unor spaţii mobilate

disponibile în case private, vile, tabere estivale. La nivel practic aceasta se realizează prin

oferirea de odăi pentru odihnă, spaţii pentru pregătirea şi servirea mesei, locuri pentru agrement,

în cazul amplasamentului în locuri pitoreşti - pădure, un relief stâncos, o întindere de apă, cu

atmosferă plăcută şi liniştită.

1.3 Grecia – zonă turistică importantă la nivel internaţional

Vorbind în cadrul prezentului paragraf despre Grecia ca zonă turistică importantă la nivel

internaţional, vom porni de la semnificaţia ei în construcţia regională a europei. Iniţial vom

menţiona că sfârşitul dictaturii din Grecia cât şi democratizarea acestui stat din Sudul Europa a

făcut posibilă integrarea acestora31 în CE. Grecia, asociată la C.E.E. din 1 noiembrie 1962,

avusese relaţii externe foarte reci în perioada “regimului coloneilor” (1967-1974) şi şi-a depus

candidatura pentru aderare în vara lui 1975.32 Tratatul de aderare a intrat în vigoare la 1 ianuarie

1981. În pofida numeroaselor tranferuri financiare de care Grecia a beneficiat cu titlul de fonduri

31 Taylor R., The Southern Enlargement of the EC. Greece, Portugal, Spain”, Routledge, London, 1996, p. 12032 http://europa.eu.int/comm/economy_finance/publications/enlargement_papers/enlargementpapers05_en.htm - accesat 14.01.2012

22

Page 23: Turismul regional in Grecia, Atena

structurale, această ţară rămâne tributară deficienţelor economice ce fac din ea “codaşa” C.E.E.:

rata inflaţiei de aproape 20%, sectorul privat fărâmiţat, sectorul public hipertrofiat şi puţin

productiv, contractarea de datorii şi subdezvoltarea fac din Grecia un stat care are dificultăţi în a

se ridica la nivelul partenerilor săi din Comunitate.33 În plus, sensibilitatea balcanică şi

mediteraniană a Greciei, diferendul cu Turcia asupra problemei cipriote şi apropierea de regiunea

cu potenţial exploziv a fostei Iugoslavii influenţează profund diplomaţia Atenei, indiferent dacă

Grecia este guvernată de socialiştii din PASOK sau de conservatorii din Nea Demokratia.

În context următor, amintim Declaraţia asupra regionalismului în Europa, adoptată de ARE

în 1996, unde se mneţionează că regiunea are calitatea unei entităţi administrative-publice de

sorginte teritorială, şi care se află la nivelul palierului doi, adică în imediata urmare a celui de

stat, şi care este dotată cu un guvern care are delegate un şir de atribuţii şi puteri proprii. 34 La fel,

regionalismul European, din care face parte şi Grecia, este expus şi în Carta regionalizării

valabilă pentru comunităţile europene (Charte communautaire de la régionalisation, Annexe à la

résolution sur la politique régionale communautaire et le rôle des régions35).

Formula expusă mai sus are în vedere ca regiuni, entităţi diferite în funcţie de structura

administrativă a statelor ca subiecte de drept internaţional. În contextual dat ne oprim asupra

exmplului Greciei, unde au fost create 13 regiuni administrative. Aici menţionăm că aceste

regiuni au un statut funcţional fiind create prin regim administrative de desconcentrare, ca simple

circumscripţii ale administrației centrale de stat.

În urma aderării Greciei la UE, sectorul economic care a cunoscut cel mai mare avînd, a

fost sectorul serviciilor, în particular serviciile turistice. Iniţail, vom analiza aspectul

instituţional. La nivel instituţional, în Grecia Administraţia centrală este asigurată de Ministerul

Turismului ataşat Ministerului Economiei care are un rol limitat datorită suprapunerii activităţii

cu cea a Oficiului Elen de Turism (EOT). Acesta din urmă este un organism public cu atribuţii

de gestionare a unei baze materiale proprii (de stat) şi cu rol esenţial în promovarea turismului.

Aici vom specifica că drepăt obiective generale de activitate, identificăm: asigurarea dezvoltării

durabile a turismului; crearea condiţiilor pentru pregătirea şi perfecţionarea continuă a cadrelor

din industria turismului, inclusiv prin crearea unităţilor de instruire şi producere; asigurarea

utilizării raţionale a resurselor turistice şi respectării măsurilor de conservare şi protecţie a

33 William N., Trevor C. Salmon, Understanding the European Communities, Philip Allen, Worcester, 1990, p. 26434 Declaraţia asupra regionalismului în Europa, adoptată de ARE în 1996, http://www.aer.eu/fileadmin/user_upload/PressComm/Publications/DeclarationRegionalism/.dam/l10n/ro/DR_ROUMAIN.pdf, (vizitat 11.01.2016) 35 Charte communautaire de la régionalisation, Annexe à la résolution sur la politique régionale communautaire et le rôle des régions, Journal officiel des Communautés européennes (JOCE), nr. C 326 du 19.12.1988

23

Page 24: Turismul regional in Grecia, Atena

mediului în zonele şi staţiunile turistice; asigurarea colaborării internaţionale în domeniul

turismului, prin încheierea şi executarea tratatelor internaţionale din domeniu etc.

La nivel regional, în structura EOT funcţionează 7 direcţii regionale, corespunzător

împărţirii administrative, însărcinate cu gestiunea bazei turistice proprii , coordonarea şi

controlul activităţii zonale. În plan local există oficii regionale şi departamentale precum şi

centre municipale de turism şi birouri de informare turistică.36 Fiecare direcţie întreprinde

următoarele măsuri, precum:

promovarea practicilor favorabile mediului, agriculturii şi a tehnologiilor

nonpoluante;

dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor solide, inclusiv

colectarea separată, reciclarea şi crearea poligoanelor moderne de stocare a

deşeurilor nereciclabile;

diminuarea impactului climei variabile, a degradării solurilor;

reabilitarea edificiilor turistice şi integrarea lor in circuitele turistice internaţionale.

Un sprijin substanţia pentru dezvoltarea turistică în Grecia este acordat de Comitetul de

Politică Regională, Transport şi Turism, creat la nivel comunitar în 1975, care se plasează într-o

optică esenţialmente economică, cu scopul de a sprijini regiunile aflate sub media comunitară ca

nivel de dezvoltare.37

După cum ne menţionează datele statistice EUROSTAT, în anul 2015, Grecia a fost

vizitată de un număr de 20 mil de turişti; această cisfră fiind cu 8,6 % mai mare faţă de anul

2014. Reprezentarea grafică a acestei diferenţe, poate fi reflectată sub următoarea (vezi Figura

1.1):

36 Turcov E. Evaluarea turismului pe plan global. Analele ASEM. -Chişinău: Ed. ASEM, 2006, p. 3637 Politica de dezvoltare regională, Lucrare elaborată în cadrul proiectului Phare RO 0006.18.02 – Formarea funcţionarilor publici din administraţia locală în afaceri europene şi managementul ciclului de proiect, Seria Micromonografii - Politici Europene, 2003, p. 22

24

Page 25: Turismul regional in Grecia, Atena

Figura 1.1 Delimitarea numărului de vizitatori în Grecia, anul 2014 în raport cu 2015, mil. vizitatori

Sursa. Elaborat de autor în baza datelor EUROSTAT

Din statele europene, avansuri semnificative s-au inregistrat în randul turiştilor din Bulgaria

(56,8%), Germania (17,8%), Marea Britanie (17,5%), Italia (26,1%), România (2,6%) şi Polonia

(27,1%), în timp ce numărul turistilor din Rusia şi Serbia a scăzut cu 62,1% şi, respectiv, 26,5%.

Din afara Europei, creşteri importante ale numărului de vizitatori străini au fost din SUA (3,2%)

şi Turcia (4,5%).

La momentul actual Grecia dispune de un şir de resurse turistice, pe care ştie să le promoveze

şi să le valorifice pe piaţa turistică internaţională. Resursele turistice sunt definite ca totalitatea resurselor naturale şi antropice, umane şi financiare existente într-o destinaţie sau deţinute de o firmă turistică, ce pot fi valorificate în scopul desfăşurării activităţii turistice. Resursele naturale în acest caz sunt totalitatea zăcămintelor minerale şi de minereuri, a terenurilor, a apelor, florei şi faunei de care dispune o zonă sau ţară. Resursele obţinute ca urmare a acţiunii omului asupra reliefului, vegetaţiei şi climei sunt definite ca resurse antropice. Totalitatea resurselor naturale, antropice, cultural-istorice împreună cu infrastructura constituie potenţialul turistic sau oferta unei destinaţii turistice(vezi Anexa 2).

În acest context, am construit o figură, care include în sine următoarele (vezi Figura 1.2):

25

Page 26: Turismul regional in Grecia, Atena

Figura 1.2. Forme de turism în dependenţă de resursele turistice prezente în Grecia.Sursa: Elaborat de autor în baza analizei Cristea Anca Adriana, “Tehnologia activităţilor de turism”,

Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2007

La fel, vom menţiona că Grecia ca destinaţie turistică este atractivă, deoarece ea

înglobează în sine o ofertă primară, şi care este alcăttuită din: resursele naturale ale ţării, poziţia geografică, clima, topografia,

lumea vegetală şi animal. Grecia este formată dintr-o parte continentală muntoasă şi peninsulară, întinzându-se în mare în capătul sudic al Peninsulei Balcanice, terminându-se cu peninsula Pelopones. Datorită coastei deosebit de complexe şi datorită numeroaselor insule, Grecia are a unsprezecea cea mai lungă coastă din lume, cu 13.676km; frontiera sa terestră este de doar 1.160 km. Ţara se află aproximativ între paralelele de 34° şi 42° latitudine nordică, şi între meridianele de 19° şi 30° longitudine estică. Grecia are un număr mare de insule, între 1.200 şi 6.000, în funcţie de definiţie, dintre care 227 sunt locuite. Creta este cea mai mare şi mai populată; Euboea, separată de continent prin

26

De litoral

balnear

ştiinţific

alimentarcultural

ecoturimul

religios

De afaceri

montan

Arheologic-cultural

Forme de turism în Grecia

Page 27: Turismul regional in Grecia, Atena

Strâmtoarea Euripus (en) lată de 60 m, este a doua ca mărime, urmată de Rhodos şi Lesbos.

factorii socialiculturali, inclusiv tradiţiile şi ospitalitatea. În acest sens, patrimoniul cultural-istoric naţional al Greciei cuprinde monumente,

ansambluri şi situri cu valoare excepţională din punct de vedere istoric, artistic,

estetic, ştiinţific, antropologic, cât şi peisaje culturale reprezentative pentru ţară sau

o regiune geo-culturală clar definită.

infrastructura generală alcătuită din reţelele de comunicaţii, edificii sociale, reţele edilitare etc.

Oferta derivată de produs şi serviciu touristic în Grecia este alcătuită din elemente ce se creează în exclusivitate pentru scopuri turistice:

infrastructura turistică specifică – reţele de trasee, sisteme de plaje, regii de transport turistic ş.a. Începând cu anii 1980, reţelele rutieră şi feroviară ale Greciei au fost modernizate semnificativ. Între cele mai importante lucrări se numără autostrada A2 (Egnatia Odos), care leagă Grecia de nord-vest (Igoumenitsa) cu Grecia de nord şi nord-est (Kipoi); şi podul Rio–Antirrio (en), cel mai lung pod suspendat cu cabluri din Europa (2.250 m lungime), ce leagă Peloponesul de Rio (en) (7 km de Patras) cu Antirrio în Grecia Centrală. Alte proiecte importante aflate în derulare sunt conversia şoselei GR-8A(en), care leagă Atena de Patras şi mai departe de Pyrgos (en) în Peloponesul de vest, într-o autostradă modernizată pe toată lungimea (proiect ce trebuia terminat în 2014); terminarea unor segmente de autostradă de pe A1 (en), ce leagă Atena de Salonic; şi construirea metroului Salonic (en).

suprastructura turistică – hotele, complexe turistice, unităţi de alimentare a turiştilor etc.

27

Page 28: Turismul regional in Grecia, Atena

II. ANALIZA DESTINAŢIEI TURISTICE REGIONALE: ATENA

2.1 Organizarea turismului în oraşul Atena

Vorbind despre organizarea turismului în oraşul Atena, vom porni de la afirmaţia că în

viziunea cercetătorilor din domeniul administraţiei publice38, oraşul este definit ca o colectivitate

socială, constituită într-o unitate administrativă în vederea realizării unor activităţi de organizare

şi de executare a legii. În corespundere cu deciziile legislative, se aprobă modificările în

structura administrativ-teritorială a ţării, inclusiv se acordă sau se retrage statutul de oraş unei

localităţi, nemijlocit şi rangul administrativ (staţiune balneoclimaterică, oraş de subordonare

raională, oraş de subordonare republicană, municipiu), care depind de schimbările în plan

demografic şi socio-economic atinse de aceste localităţi.

Pentru economişti, oraşul este un spaţiu economic în care se concentrează pe o suprafaţă

relativ mică, numeroase activităţi şi deci fluxuri de capital, de bunuri, de forţă de muncă, servicii

etc. Sociologii Vlăsceanu L. şi Zamfir C.39 sunt de părere că oraşul reprezintă o formă de

comunitate umană care se caracterizează prin următoarele atribute sociale: volum demografic

relativ mare, organizare socială bazată pe diviziune ocupaţională şi specializare a serviciilor,

reglementare instituţională, formală, a relaţiilor sociale, importanţa scăzută a relaţiilor de

rudenie, relaţii de intercunoaştere redusă (anonimat urban), comportamente eterogene, cultură

eterogenă, cât mai diversificată.

Oraşul reprezintă un complex social-teritorial, care se caracterizează prin dimensiuni

apreciabile, cu o densitate înaltă a populaţiei, care este antrenată în activităţi neagricole.

Aglomeraţia urbană este o colectivitate de aşezări, care au tendinţa de a se transforma într-un

complex social-teritorial, ce se caracterizează prin dimensiuni mari şi un nivel relativ redus al

densităţii populaţiei, antrenate în toate sferele de activitate în corespundere cu particularităţile

economiei locale.

Însă, pe lângă multitudinea de concepte şi noţiuni, referitoare la categoriile şi formele de

aşezări umane, în literatura de specialitate, s-a atras o deosebită atenţie studierii oraşelor. Ele

sunt considerate cele mai dinamice structuri teritoriale, care pot evolua de la forme simple de

aşezări umane la formaţiuni complexe:

1. Oraşul ,,propriu-zis” - în limitele hotarelor administrative;

38 Cornea S., Organizarea administrativă a Basarabiei (1812-1917), Cahul: 2003, p. 2239 Vlăsceanu L., Zamfir C., Dicţionar de sociologie: urmat de indicatori demografici, economici, sociali şi sociologici, Bucureşti : Babel, 1998, p. 411

28

Page 29: Turismul regional in Grecia, Atena

2. Oraşul ,,fizic” este cuprins în limitele de extindere a hotarelor unor construcţii de tip

urban, care pot fi compacte, dar mai mult sau mai puţin continue.

3. Aglomeraţie urbană - pe lângă zona periferică, cuprinde şi teritorii periurbane mai

îndepărtate, care sunt unite prin diverse relaţii de oraşul principal.

Aglomeraţia, conform lui Friptuleac C.,40 a luat naştere în condiţiile de creştere haotică a

oraşelor contemporane, determinând complexul urbanistic, în care oraşul mare este înconjurat

din suburbii şi se transformă într-un centru al unui sistem urban.

În aspectul celor de mai sus, se prezintă prin prisma elementelor caracteristice definite mai

sus, şi oraşul Atena.

Din punct de vedere turistic, oraşul Atena are următoarele caracteristici:41

1. Diversitatea este determinată, în fond, de condiţiile şi necesităţile economiei locale, care

a avut la bază valorificarea noilor teritorii în vederea includerii lor ulterioare în circuitul touristic

regional.

2. Continuitatea cadrului istoric este o însuşire a oraşelor vechi prin care se redescoperă

valoarea lor autentică, deosebită de cea a oraşelor noi învăluite de contemporaneitate.

3. Integralitatea oraşului cu natura exprimă anumite valenţe peisagistice, culturale şi

funcţionale.

4. Individualitatea oraşului trebuie tratată din considerentele apariţiei, eficienţei şi

perspectivelor de dezvoltare în cadrul reţelei de aşezări urbane.

Atena este capitala Greciei şi unul din cele mai frumoase oraşe din sudul Europei. Numele

oraşului, (Αθήνα, Athina) provine de la o veche legendă care a stat la baza sculpturii de pe

frontul vestic al Parthenonului. Se spune că zeiţa Atena şi zeul Poseidon îşi disputau statutul de

patroni ai oraşului şi au organizat o întrecere pentru a câştiga această onoare. Fiecare trebuia să

ofere câte un dar oraşului, iar cel care urma să fie primit, avea să constituie simbolul legăturii

dintre zeul respectiv şi cetăţeni. Poseidon şi-a folosit tridentul pentru a crea un izvor de apă

sărată prin care să slăvească puterea mării, însă Atena a creat măslinul, ce simboliza pacea şi

prosperitatea adusă oraşului. Evident, grecii conduşi atunci de Cecrops au ales măslinul şi au

botezat oraşul Atena.

Poziţionat pe teritoriul Câmpiei centrale din regiunea Attica, oraşul este înconjurat

de Muntele Aegaleo(vest), Muntele Parnitha (cel care a fost afectat de incendiile din ultimii ani-

în nord şi nord-est), Muntele Penteli Hymettos (est) şi de Golful Saronic (sud-vest). În ciuda

faptului că predomină muntele, iar solul este stâncos şi puţin fertil, capitala Greciei nu duce lipsa

40 Friptuleac C. Gr., Ecologie umană, Chişinău: Centrul Ed.-Poligr. Medicina, 2006, p. 5241 Ungureanu Al., Ţurcănaş G., Geografia aşezărilor umane, Performantica, Iaşi, 2008, p. 114

29

Page 30: Turismul regional in Grecia, Atena

apei fiind străbătută de râul Kifissos. În privinţa climei, aceasta este mediteraneeana, uscată, cu o

umiditate scăzută întâlnită pe tot parcursul anului.

La începutul anilor 2014, Atena deţinea o populaţie de 767,516 locuitori la cei 39 km² de

suprafaţă intramuros, iar numărul acestora din zona metropolitană (2001) era de 3,130,840.

Desigur, populaţia oraşului a crescut în ultimii ani datorită numărului mare de imigranţi ce vin

din ţări ca Albania, România, Republica Moldova, Pakistan etc. pentru un loc de muncă mai bine

plătit.

Atena este cu adevărat un oraş minunat, cu multe locuri frumoase de oferit. Cu toate

acestea, ar trebui să ştiţi, atunci când intetionati să o vizitaţi, să vă feriţi cu desăvârşire de zonele

Omonia şi Karaiskaki, cunoscute srept cartiere rău-famate. Deşi arhitectural sunt deosebit de

atrăgătoare, şi pe timpul zilei chiar puteţi să mergeţi într-o mică expediţie (dacă nu vă

descurajează aglomeraţia), în timpul nopţii, acestea sunt de evitat. Sunt des întâlniţi în aceste

zone hoţii, prostituatele, consumatorii de droguri, cerşetorii. În general, dacă sunteţi într-un grup

mai numeros sunteţi relativ în siguranţă, dar ideea de a merge acolo neînsoţit, mai ales noaptea,

trebuie, preventiv, exclusă.

Zonele care „mustesc” de cafenele, terase şi taverne sunt Kifssia, Kolonaki, Omonia, iar

cele mai frumoase bouzoukii (localuri unde se cântă live) se găsesc pe străzile Poseidon şi

Syngrou. În Atena, tavernele funcţionează ca un fel de restaurante ce oferă şansa de a gusta din

cele mai bune bucate tradiţionale.42

În ceea ce priveşte viaţa de noapte, însemnând cluburile şi bouzouki-ile, lucrurile stau la fel

de roz. Cluburile de noapte sunt într-adevăr captivante, însă dacă vrei să vezi adevărata faţă a

grecilor, trebuie neapărat să mergi la o bouzoukia. Acestea sunt localuri unde cântăreţii greci vin

seară de seară şi fac un show extraordinar. Începând cu miezul nopţii şi continuând până în zorii

zilei, poţi dansa şi cânta alături de animatorii de aici, pe mese, sub mese, pe scenă sau oriunde

altundeva te simţi bine. Diverse domnişoare angajate special te îmbie cu zeci de tăviţe cu garoafe

colorate (10euro/tăviţa), care sunt cumpărate atât de bărbaţi cât şi de femei pentru a fi apoi

aruncate pe scenă. Uneori te trezeşti cu o ploaie de tăvi îndreptată spre tine. Nu te îngrijora: nu

are nimeni nimic cu tine, din contra. Acest gest este considerat unul de apreciere pentru prestaţia

ta de interpret ocazional.43

Preţurile sunt puţin cam piperate, ce-i drept însă distracţia este garantată. În funcţie de

bouzoukia la care mergi, acestea pot varia între 20-35 euro/persoană, însă în acest preţ este

42 Vian M. Studiu corelaţional al caracteristicilor-indici ai generaţiilor asupra factorilor determinanţi ai loialităţii. Revista „Studii economice”, ULIM, an.6, nr. 1-2 (iunie 2013), p. 10843 Lupu N. Hotelul. Economie şi Management, Bucureşti: Ed. All beck, 2005, p. 66

30

Page 31: Turismul regional in Grecia, Atena

inclusă o sticlă cu whiskey sau vodkă, apă, suc natural de portocale sau lămâi, şi o tăviţă cu fel

de fel de bunătăţi (alune, migdale, fructe).

Cele mai vizitate locaţii sunt Caramela( Sygrou 165, telefon: 210/93-23-560), unde cântă

de joi până duminică artişti ca Kyriakos Kyanos, Sakis Arseniou sau Elena Metaxa (la fel de

„savuroasa” ca şi coniacul), Frangelico (Poseidonos 35,Kalamaki; tel: +30-210-98 43 630), unde

îi veţi găsi pe minunaţii Andreas Stamos şi Giorgos Giannias sau Thea (3 Poseidonos, Kalamaki;

tel: 210/98-13-950) cu superbii cântăreţi Margaritis, Tsalikis şi Karagotis.

Mijloacele de transport din Atena sunt extrem de variate atât pentru circulaţia internă cât şi

pentru cea externă.În ceea ce priveşte circulaţia internă, cele mai ieftine sunt mijloacele de

transport în comun: autobuze, metrou, tramvaie şi trenuri subterane.

În cazul autobuzelor (există aproximativ 300 de linii) puteţi opta pentru cele care vin de la

sau merg spre aeroportul Eleftherios Venizelos (fost premier elen):44

E96 -având capătul de linie în Pireu; circulă în regim non-stop;

E95 -cu capătul de linie în Syndagma (Atena) circulă de asemenea non-stop

sau pentru cele care circulă din Atena spre Pireu:

049 – Omonia -Pireu, în funcţiune până la ora 24;

040 – Syndagma -Pireu, circulă non-stop.

În ceea ce priveşte circulaţia cu tramvaiul, şi acesta are la rândul său 3 linii (şi 35 de

vehicule) care circulă de asemenea tot până la ora 24:45

Vouliagmenis – Glyfada – Faliro

Faliro – Glyfada – Syndagma

Syndagma – Glyfada – Vouliagmenis

Printre cele mai frumoase hotele din Atena amintim:

Grecotel Omonia Grand Hotel – poziţionat în Omonia Square, este un hotel de 5 stele, 8

etaje şi 115 camere dotate cu aer condiţionat, izolate fonic, televizor cu antenă satelit, acces la

internet, mini-bar, un mic „seif” unde vă puteţi lăsa bijuteriile şi băi placate cu marmură. În

incinta sa aveţi şi un restaurant deschis de la 7:00 dimineaţa până la miezul nopţii unde puteţi

gusta din delicatesele locale.

Stanley Hotel – localizat în apropiere de Omonia, în Karaiskaki Square, acesta este un

hotel de 4 stele, recent renovat, cu un număr impresionant de 395 de camere, dotate cu băi

complet echipate (duş, cadă, uscător de păr şi toaletă), telefon, televizor color, nelipsitul seif

44 Lisa G. Cadrul juridic de formare a sistemului managerial sub aspectul fidelizării clientelei hoteliere. Revista „Studii economice”, ULIM, an.8, nr.2, 2014, p. 210-223 45 Ionescu M. Strategii manageriale bazate pe mecanisme de elaborare a politicii de fidelizare a clienţilor hotelurilor “Regency”, „Codru” şi „Dacia”. CEP USM, nr. 2 (72), Chişinău, 2014, p. 219-224.

31

Page 32: Turismul regional in Grecia, Atena

pentru bijuterii şi balcon. Această locaţie îşi atrage turiştii şi cu o grădină plasată pe acoperiş de

unde puteţi vedea tot oraşul şi unde există de asemenea o tavernă cu bar, restaurant şi piscină.

Preţul unei camere este de 76 de euro/noapte.

Jason Hotel – renovat în 2003, acest hotel oferă turiştilor confort de 4 stele şi 82 de

camere mobilate cu dotări asemănătoare celorlalte (televizor, telefon, baie personală, seif, mini-

bar etc.). Poziţionat la aproximativ 350 de metri de Omonia, hotelul este aproape de Teatrul

Naţional, iar preţul unei camere variază între 60 şi 120 de euro (preţul depinde de tipul camerei

alese: simplă, dublă,cu mic dejun sau fără).

Mirabello Hotel – situat la aproximativ 120 de metri de staţia de metrou, acest hotel a fost

renovat în 2004, fiind deschis pentru Jocurile Olimpice.Are 48 de camere complet echipate cu

detectoare de fum, aer condiţionat, televizor, mini-frigider, acces la internet, seif şi desigur băi

dotate cu duş, cadă şi toaletă. Preţul este de aproximativ 50 de euro/noapte.

King George Palace Hotel – este un hotel de 5 stele, cu 118 camere, refinisate şi

modernizate după o pauză de 14 ani. Majoritatea acestor camere au privelişte spre piaţa

Syndagma, în timp ce de la ultimele etaje se poate admira panorama încântătoare a Acropolelor

sau a muntelui Lycabettus. Şi acestea sunt la rândul lor complet echipate cu aer condiţionat,

balcon, mini-bar, telefon, radio, seif, internet. Tot aici veţi găsi cel mai faimos „centru”

gastronomic şi un lounge unde vă puteţi relaxa, ascultandu-i pe cei mai renumiţi dj-i din zonă.

Aici au fost găzduiţi regi, prinţi sau persoane importante din toată lumea, iar preţul este pe

măsura renumelui şi a ofertei. Acesta variază între 140-300 de euro pe noapte, în funcţie de tipul

camerei (premiere, deluxe etc.). Şi ca să atragă şi oamenii care nu au sânge regal, ci poate doar

„puţin nobil”, acest hotel vă oferă reduceri de preţ substanţiale în cazul în care staţi mai mult de

1 noapte.

St. George Lycabettus Hotel – localizat în cartierul de lux Kolonaki (2, Kleomenous Str,

106 75 Atena), acest hotel de 5 stele asigură aceleaşi condiţii excelente (room service, săli de

conferinţă şi petreceri, babysitting/servicii pentru copii, spălătorie, salon de frumuseţe, mic dejun

în cameră, schimb valutar, închirieri auto, fax/copiator etc.) la care se adaugă şi posibilitatea de a

merge la piscină, saună, sală sau SPA (în incinta hotelului, desigur). Tot aici oaspeţii pot admira

colecţia unei galerii de artă sau panorama ruinelor Acropole vizibile de la ultimele etaje. Preţul

variază între 90 şi 170 de euro pe noapte, în funcţie de tipul de cameră ales.

Athens Delta – este un hostel amplasat la doar câteva minute de staţiile de metrou Larissa

şi Metaxourgeio, oferind turiştilor căi de acces facile către principalele puncte turistice.

Facilităţile oferite de această locaţie se axează pe servicii de internet, aer condiţionat, fax,

lenjerie curată, un dulap personal, băi dotate cu duşuri, toalete şi prosoape curate, un lounge unde

32

Page 33: Turismul regional in Grecia, Atena

vă puteţi uita le televizor şi desigur, nelipsitul seif (dacă este prezent chiar şi în hosteluri, cu

siguranţă este un semn). Curăţenia este garantata, iar preţul pe noapte este de doar 13 euro.

Hostel Zorbas – localizat in Victoria Square este un hostel foarte bine cotat de vizitatorii

săi, deoarece pe lângă poziţia excelentă (în centru, aproape de cele mai frumoase obiective,

magazine şi terase) oferă camere proaspăt renovate cu acces la serviciile de internet, aer

condiţionat, televizor şi baie. De asemenea are o localizare perfectă, fiind aproape de portul

Pireus şi de complexul Monastiraki (un fel de bazar, unde veţi găsi tot ce doriţi în materie de

suveniruri, haine, încălţăminte etc. la preţuri mai mult decât accesbile). Aici preţul pe noapte este

de 15 euro.46

2.2 Indicatorii circulaţiei turistice în oraşul Atena

Circulaţia turistică internaţională la nivelul oraşului Atenaa început să fie înregistrată cu rigurozitate din anul 1966 şi pe parcursul acestei perioade a reflectat din plin toate schimbările ce au avut loc în plan economic, social şi politic la nivel mondial. Între fenomenele care şi-au pus amprenta asupra dinamicii şi structurii circulaţiei turistice internaţionale se identifică atât unele cu caracter pozitiv (intensificarea procesului de integrare şi cooperare internaţională, globalizarea şi internaţionalizarea vieţii economice şi sociale, modernizarea tuturor sectoarelor economiei, dezvoltarea rapidă a serviciilor) cât şi cele cu un caracter negativ (perioadele de recesiune economică, extinderea sărăciei şi a şomajului, izbucnirea unor conflicte în Europa sau în Orientul Mijlociu).47

În privinţa sosirilor de turişti străini în oraşul Atena (incoming) se remarcă existenţa a trei perioade distincte:

1. Prima perioadă (între anii 1966-1981) a fost marcată de o creştere foarte rapidă şi susţinută a numărului de turişti străini sosiţi în ţară. Anul 1981 considerat anul record al sosirilor a înregistrat o creştere de circa 10 ori faţă de 1966 şi de trei ori faţă de 1970. Această perioadă se suprapune celei în care s-a desfăşurat procesul de industrializare a ţării dublat de o intensificare şi diversificare a schimburilor internaţionale.46 Moldovan-Bătrânac V. Particularităţile mixului de marketing al întreprinderilor turistice. Studia Universitatis: Ştiinte exacte şi economice. Nr. 2(22), 2014. P. 236-239 47 Petruşcă C. Analiza loialităţii în domeniul business to business. Revista Management Intercultural. vol. XII, nr. 22, 2010. p. 29-34

33

Page 34: Turismul regional in Grecia, Atena

2. A doua etapă (între anii 1982-2009) a fost caracterizată de o scădere a numărului de turişti străini sosiţi în oraşul Atena ca urmare a politicii de izolare pe plan internaţional precum şi a încetinirii ritmurilor de creştere a economiei naţionale.

3. A treia perioadă (anii 2010-2016) este marcată de schimbări drastice în economia

Greciei ca efect a crizeoi economice şi ca efect a scăderii veniturilor din activităţile turistice la

nivelul or. Atena.

Această evoluţie s-a reflectat şi în locul ocupat de Greciaîn rândul ţărilor receptoare. Astfel, dacă în 1981 Grecia se plasa în rândul primelor 5 ţări turistice ale lumii (cu o cotă de 7,5% din piaţa turistică mondială) în prezent ea ocupă doar locul 7 în lume şi 4 în Europa (cu o cotă de doar 4,8% din piaţa mondială) (vezi Figura 2.1).

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura 2.1. Evoluţia sosirilor în perioada 2009-2015 (mii)Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Eurostat.

În cazul înnoptărilor realizate de turiştii străini, zona Oraşului Atena îşi păstrează poziţia dominantă având o pondere de 74%. Litoralul Grecesc are o pondere de 12% mai mare decât în cazul sosirilor, situaţie explicabilă prin preponderenţa turismului organizat prin intermediul agenţiilor de turism în cazul turiştilor străini care au un sejur prestabilit. Zona montană, balneară îşi menţin ponderi apropiate de ale sosirilor de 3%, 11%.(vezi Figura 2.2)

34

Page 35: Turismul regional in Grecia, Atena

Figura 2.2 Ponderea înnoptărilor turiştilor străini pe zone în anul 2015, în Grecia

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Eurostat.

În ceea ce priveşte mijloacele de transport folosite de vizitatori pentru a ajunge în oraşul Atena se constată că cei mai mulţi folosesc mijloacele rutiere ponderea acestora crescând de la 72,3% în anul 2010 la 81,8% în 2015. Pe locul al doilea se plasează transportul aerian care a cunoscut o creştere continuă dar modestă în timp ce transportul feroviar a scăzut continuu.

După cum menţionează autorul Sheehan J.48, oraşul Atena ca destinaţie favorabilă a

generat utilizarea serviciilor de transport aerian pentru realizarea diferitelor forme de turist, cu

destinaţie finală în oraşul Atena:

Turismul de afaceri către / dinspre Atena, ca un nucleu confirmat al generării de venit şi al păstrării cotei de piaţă; Turismul de afaceri către / dinspre regiunile Greciei, fie cu conexiuni la Atena, fie cu servicii directe; Segmentele lucrători migraţi şi prieteni şi rude în vizită (VFR); i. În situaţiile în care aduc pasageri şi venituri suplimentare; ii. Pentru a evita

48 Sheehan J. Business & Corporate Aviation Management: On Demand Air Travel. New York: McGraw-Hill Professional, 2015, p. 88

35

Page 36: Turismul regional in Grecia, Atena

concurenţa directă cu operatorii de low-cost pe aceste pieţe dacă este posibil; Turismul naţional cu asigurarea că se păstrează frecvenţa şi profitul, iar concurenţilor nu le va fi uşor să intre pe această piaţă; Turismul cu conexiune internaţională; i. Caută să dezvolte acoperirea reţelelor şi factorii de încărcare pe viitor; legăturile internaţionale prin intermediul SkyTeam şi acordurile comerciale cu celelalte linii aeriene ii. Inclusiv zboruri în parteneriat, în repartiţie şi inter-linii, marketing comun; Turismul de relaxare cu utilizarea operaţiunilor charter, dacă altfel nu se poate pune profitabil în practică capacitatea de care dispune.

La fel, începînd cu anul 2002, companiile low-cost au început să intre pe piaţa grecească puţin cam în forţă şi acum deservesc un număr din ce în ce mai mare dintre rutele esenţiale avînd ca destinaţiile locaţiile spre-din Atena. Transportatorii esenţiali LCC care deservesc actualmente piaţa turistică din Grecia, în special şi rutele turistice către/dinspre oraşul Atena, sunt:49

Blue Air – servicii din Atena către Italia, Spania, Franţa, Marea Britanie, Germania şi Cipru; Wizzair – servicii din atena către Spania, Italia, Marea Britanie şi Ungaria; EasyJet – Madrid, Milano şi Londra de la Atena; Ryanair – servicii de la Atena la Pisa introduse în vara lui 2008; Germanwings – de la Atena la Koln / Bonn, Stuttgart şi Berlin; Nikki – servicii Atena – Viena; Air Berlin – servicii Atena – Viena; Pegasus – servicii Istanbul – Atena; Air Nostrum – servicii Madrid – Atena. Olympic Air - Olympic Air a crescut frecvenţele pe ruta Otopeni – Atena - Otopeni de la 11 zboruri pe săptămână în orarul de vară 2014 la 12 frecvenţe/săptămână în orarul de iarnă 2014/2015. Începând cu orarul de vară 2015, numărul frecvenţelor va scădea la 10/săptămână. Aeronavele cu care operează această rută sunt Airbus 319 şi 320. Aegean Airlines a încetat operarea pe ruta Otopeni – Atena – Otopeni începând cu orarul de vară 2014.

49 Andrei R. Manual de tehnici operaţionale în activitatea de turism. Bucureşti: Irecson, 2007, p. 100

36

Page 37: Turismul regional in Grecia, Atena

La fel, pentru o mai bună şi mai rapidă vizualizare a tuturor obiectivelor turistice din

Atena, este dezvoltată zona metropolitan Atena. În deosebi zona metropolitană Atena este

deservită de una dintre cele mai moderne şi eficiente infrastructuri de transport din Europa, cum

ar fi Aeroportul Internaţional Atena (en), reţeaua de autostrăzi private Attiki Odos (en) şi

sistemul extins de metrou al Atenei (en).

În continuare vom menţiona că marea majoritate a sosirilor internaţionale în or. Atena provin din Europa. Din anul 2000, aproximativ 95% din vizitatorii din fiecare an sunt de pe continent. Din aceştia, un număr în creştere – 75% conform cifrelor din 2014 – reprezintă sosiri din ţări cu care Grecia se învecinează, sau din care sunt migranţii care lucrează în Oraşul Atena: Bulgaria, Macedonia, Italia, Albania, Turcia. Analiza cifrelor privind cazarea arată că un mare număr din aceste sosiri nu se regăsesc în registrele unităţilor de cazare şi stau fie la rude sau prieteni fie nu înnoptează în Atena. Astfel, este foarte dificil să cuantifici impactul lor asupra economiei.

Analiza structurii vizitatorilor în funcţie de motivul călătoriei relevă faptul că principalul motiv al călătoriei – 44% din totalul intrărilor în or. Atena, în 2015 – îl constituie odihna, recrearea (vizite bar discotecă, obiective turistice); 27% îl deţine tratamentul; 24% turismul de afaceri (afirmat recent); restul de circa 5% îl constituie personalul însoţitor de bord şi micul trafic de frontieră. Se observă de asemeni că structura fluxului receptor în funcţie de motivaţie nu prezintă modificări majore în timpul celei de-a treia etape (vezi Figura 2.3).

37

Page 38: Turismul regional in Grecia, Atena

Fig. 2.3 Analiza structurii vizitatorilor în funcţie de motivul călătoriei, 2015

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Eurostat.

În ceea ce priveşte durata medie a şederii turiştilor în toate structurile de primire turistică se observă că pentru perioada 2010-2015 aceasta a fost în general de 3.8 zile (excepţie făcând anul 2011 când a fost de 4.0 zile). Pentru anul 2015 se remarcă o scădere a acestui indicator la 3.5 zile ca urmare a adoptării şi de către clientela autohtonă a tendinţelor din turismul internaţional de a petrece vacanţe mai scurte dar mai numeroase şi mai uniform repartizate în cursul anului.50

În continuare se impune prezentarea tipurilor de clienţi hotelieri la nivelul oraşului Atena. O primă abordare a clasificării clienţilor ca cunsumatori ai

serviciilor hoteliere este prezentată de George H. Brown51, conform căruia cumpărătorii pot fi

împărţiţi în patru grupe:

1. loialii de bază (cumpără mereu aceeaşi marcă),

2. parţial loiali (loiali a două - trei mărci),

3. schimbători (loiali unui brand pentru o perioadă de timp, dar uşor trec de la un brand la

altul din cauza anumitor avantaje oferite de noul brand)

4. comutatori (nu arată loialitate faţă de nici un brand, comutează de la brand cu orice

ocazie).

Fiecare piaţă constă dintr-un număr diferit de clienţi din aceste categorii. Una din

provocările majore cu care se confruntă industria hotelieră este ignoranţa oamenilor de a

identifica programul de loialitate, precum şi utilizarea lui în mod corespunzător. Clienţii nu

realizează că obţin un beneficiu în cazul în care rămân în acelaşi hotel repetat şi, în consecinţă,

vizitează de fiecare dată diferite hoteluri. Astfel, devine evident că oamenii ar trebui să fie

educaţi în mod corespunzător cu privire la avantajul programelor de loialitate oferite de hotelieri,

iar segmentarea lor ar facilita acest proces.

50 Cârstea G. Analiza strategică a mediului concurenţial. Bucureşti: Economică, 2015, p. 6651 Brown G. H. Brand loyalty – fact or fiction? Advertising Age. Nr. 23, 1952, pag. 53–55. În: Muscalu E. (coord.): Management turistic. Tendințe și provocări. Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2014, p. 16

38

Page 39: Turismul regional in Grecia, Atena

În bibliografia de specialitate se atestă diverse abordări a categoriilor de clienţi din punct

de vedere a loialităţii lor faţă de marcă. De exemplu David A. Aaker52 prezintă cinci niveluri de

loialitate de brand şi grupuri de clienţi:

- primul nivel reprezintă clienţii neloiali – sunt complet indiferenţi faţă de branduri, fiecare

brand fiind perceput ca fiind adecvat dacă are preţul acceptabil.

- al doilea nivel cuprinde clienţii mulţumiţi sau cel puţin nu nemulţumiţi. Aceşti clienţi pot

fi vulnerabili la concurenţi, pot crea un avantaj important în caz de comutare.

- al treilea nivel este format din clienţi satisfăcuţi de costurile de transfer (pierdere de timp,

bani, sau avantaje de loialitate dobândite, riscurile de performanţă asociate cu comutare etc.). În

acest caz, concurenţii trebuie să creeze un stimulent de comutare oferind un beneficiu suficient

de mare pentru a compensa costurile de comutare.

- al patrulea nivel conţine clienţii cărora le place cu adevărat marca având un ataşament

emoţional. Motivul ataşamentul emoţional nu este clar identificabil, uneori doar faptul că a

existat o relaţie de lungă durată poate crea un efect puternic.

- al cincilea nivel reprezintă clienţii angajaţi, mândri că au descoperit şi utilizat brandul şi

pentru care brandul este foarte important atât funcţional, cât şi expresie a personalităţii lor.

Valoarea acestei categorii de clienţi rezidă în impactul pe care îl au asupra altora prin

recomandările lor.

Având în vedere nivelul de implicare şi cel al diferenţelor percepute dintre mărci, Henry

Assael53 identifică patru tipuri de consumatori:

a) complecşi în loialitate – în primul rând cercetează, apoi dezvoltă convingeri şi atitudini

despre brand şi, în cele din urmă fac o alegere grijulie. Marketerii trebuie să educe consumatorii

cu privire atributele brandului, să diferenţieze şi să descrie caracteristicile brandului, precum şi

să motiveze managerii pe vânzări spre a influenţa alegerea mărcii.

b) ce dispun de disonanţă în loialitate – analizează situaţia pe piaţă şi cumpără destul de

repede, deoarece consideră că majoritatea brandurilor dintr-o gamă de preţ fiind asemănătoare.

După achiziţionare, ei simt disonanţă observând anumite caracteristici îngrijorătoare sau auzind

lucruri favorabile despre alte branduri, dar caută informaţii care ar sprijini alegerea lor. În cazul

acestor consumatori, marketerii ar trebui să ofere evaluări care i-ar ajuta să nu regrete opţiunea

lor.

52 Aaker D. A. Managing Brand Equity: Capitalizing on the Value of a Brand Name, The Free Press, New York, 1991: http://www.eurib.org/fileadmin/user_upload/Documenten/PDF/Merkmeerwaarde_ENGELS/s_-_Brand_equity_model_by_Aaker_EN_.pdf (vizitat la 07.02.2016)53 În: Lisa G. Studiu corelaţional al caracteristicilor-indici ai generaţiilor asupra factorilor determinanţi ai loialităţii. Revista „Studii economice”, ULIM, an.6, nr. 1-2 (iunie 2013), p. 108-114

39

Page 40: Turismul regional in Grecia, Atena

c) ce dispun de obişnuinţă în loialitate – iau decizii bazate pe familiaritatea mărcii. Ţine de

cumpărarea aceleaşi mărci din obişnuinţă, deoarece aceştea sunt receptori pasivi de informaţie

transmisă prin publicitate. În cazul acestor consumatori, marketerii ar trebui să încerce să fie

omniprezenţi.

d) căutători de varietate / comutatorii de branduri – cei ce caută varietate mai mult decât

nemulţumire. Aceşti consumatori au unele convingeri despre branduri, ei aleg mărcile fără multă

evaluare, evaluându-le în timpul consumului. În cazul acestor cumpărători, marketerii ar putea

oferi preţuri mai mici, cupoane, bonusuri etc. şi ar trebui în mod constant să reconfigureze

caracteristicile brandului, astfel încât să ofere ceva nou, etc.

Rowley şi Daves54 propun segmentarea clienţilor ne-loiali în funcţie de patronajul repetitiv

sau intenţia de a continua cumpărăturile şi în funcţie de atitudini relative sau recomandările

făcute altora din inerţie (asociate cu un comportament şi atitudine care este relativ pasivă şi nu de

natură să influenţeze pe alţii şi care pot sau nu pot duce la cumpărare) sau cele negative

(respectiv cu atitudini negative puternice, sau comportamente care încearcă să submineze un

brand) (figura 1.1.):

a) loiali neangajaţi – neutri şi neinteresaţi. Ei nu au fost niciodată clienţii pentru că nu

cunosc brandul, sau produsul / serviciul nu este relevant pentru ei, sau produsul / serviciul nu le

este accesibil. Cu toate acestea, aceste circumstanţe se pot schimba şi ei pot fi clienţi în viitor.

Marketerii trebuie să se concentreze pe promovare pentru a face cunoscut brandul.

b) loiali perturbaţi - clienţii existenţi care suferă o perturbare temporară în statutul lor de

loialitate continuă şi pun sub semnul întrebării presupunerile anterioare cu privire la o marcă,

pentru că au avut o experienţă negativă în relaţia cu brandul, sau fac o comparaţie nefavorabilă

cu alte branduri, sau au perceput promoiile brandurilor competitive, ceea ce i-ar tenta să încerce

alternative.55 Aceşti clienţi ar putea fi încurajaţi sau ispitiţi să ia în considerare re-angajamentul

faţă de marcă, cu condiţia ca ei să fie monitorizaţi pentru a înţelege lacuna întreprinderii în

experienţa anterioară negativă a lor.

c) loialii dezamagiţi sunt clienţii care au fost loiali, dar a căror loialitate este în descreştere.

Comportamentul lor manifestă nedorinţă de a procura serviciile brandului în prezent şi este puţin

probabil să o facă în viitor. Atitudinea lor a încetat să fie pozitivă faţă de brand, dar de multe ori

rămâne mai degrabă neutră decât negativă, datorită experienţelor pozitive anterioare cu brandul.

Decepţia apare din cauza unei experienţe negative cu brandul, a unei experienţe pozitive cu un

54 În: Miron V. Analiza diagnostic a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003-2010. Chişinău: Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova, 2011, p. 12555 Moldovan-Bătrânac V. Particularităţile mixului de marketing al întreprinderilor turistice. Studia Universitatis: Ştiinte exacte şi economice. Nr. 2(22), 2009. P. 236-239

40

Page 41: Turismul regional in Grecia, Atena

concurent, sau modificările în concordanţa dintre cerinţele clienţilor şi gama de produse / servicii

asociate cu brand-ul. Clienţii dezamăgiţi sunt susceptibili strategiilor similare cu cele utilizate

pentru loialii perturbaţi, cu condiţia că posibilitatea de a aborda anumite incidente specifice a

trecut.

d) loiali perturbatori sunt clienţii anteriori, care au atitudini negative puternice şi

comportamente în ceea ce priveşte marca. Ei susţin opinii negative asupra brandului şi sunt

susceptibili de a comunica le altora, eventual foarte zgomotos. Clienţii perturbatori / distrugători

nu sunt susceptibili de a fi iarăşi convertiţi în clienţi fideli.56 Accentul trebuie să fie pe negarea

efectului oricărui aspect negativ asupra imaginii de brand pe care aceşti clienţi îl pot realiza, fie

în mass-media, fie prin intermediul grupurilor de presiune, sau prin comunicarea de la persoană

la persoană. Pentru a avea succes în acest demers, întreprinderile trebuie să înţeleagă deficienţele

majore anterioare sau defectele în performanţa serviciului şi să le eliminem apoi să demonstreze

că toate aceste probleme au fost eliminate.

Din clasificarea de mai sus, stabilim caracteristicile specifice ale clienţilor hotelieri la

nivelul or. Atena:

Gen L - loialitate şi simţ al datoriei. Caracteristici specifice: sunt foarte fideli, respectă

autorităţile, mai puţin se simt adepţii tehnologiilor, logici, conformişti. Conformitatea pare a fi

biletul spre succes57. În ceea ce priveşte caracteristicile lor, stilul lor de viaţă şi atitudinile, ei se

bazează pe modalitatea de „încercat, real, testat” de a face lucrurile, nu se consideră a fi

neajutoraţi sau dependenţi de altcineva.

Servicii prestate, factori determinanţi ai loialităţii: hotelierii, pentru a-i fideliza, vor utiliza

tehnici ce subliniază valorile tradiţionale, cum ar fi disciplina, abnegaţia, supunerea faţă de

autoritate, conformitate, angajament, responsabilitate. Un hotelier trebuie să câştige încrederea

lor, deoarece ei cred că cuvântul unei persoane este o obligaţiune. Ei apreciază temele romantice,

cine la lumina lumânărilor şi muzică lentă. Aceşti tradiţionalişti vor fi clienţi pentru viaţă dacă li

se va oferi un produs de calitate şi ceea ce îşi doresc. Alimentele le consumă cu un conţinut

scăzut de grăsimi, zahăr, sare, colesterol. Este de datoria chelnerului să anunţe cantităţile de

aceste ingrediente la solicitarea bucatelor. În termeni de comunicare, se recomandă a utiliza

salutările formale, strângerile ferme de mână, postura verticală; contactul direct, de asemenea,

funcţionează bine. Ei apreciază informaţii sintetizate astfel încât să nu piardă timpul. Hotelierii

trebuie să le arate aprecierea cu mesaje precum „noi respectăm experienţa dumneavoastră” sau

„apreciem perseverenţa dvs”. Le place să fie trataţi ca având o insignă de distincţie şi onoare, 56 Nicula V., Popșa Roxana E. Implementation of a quality management system in a travel agency, Studies in Business and Economics, Vol.9, Num.1, 2014, p. 1357 Buruiană G., Ghid de bune practici în turism și hotelărie, Editura Uranus, București 2010, p. 17

41

Page 42: Turismul regional in Grecia, Atena

care la rândul său le dă permisiunea de a cheltui banii lor58. Folosind termeni, cum ar fi „noi” şi

„nouă” se poate construi un sentiment de încredere. Informaţiile prezentate lor ar trebui să fie

uşor de digerat, neconflictuale şi necontroversate. Hotelierii vor petrece timp suplimentar

ascultând nevoile lor. Este necesară prezenţa instrumentelor de comunicare, cum ar fi: radioul,

televiziunea, revistele şi internetul.

Gen BB (1943-1959) – Realizarea prin muncă. Pe măsură ce generaţia Gen BB începe să

se pensioneze şi să se orienteze spre călătorii sau alte bunuri de lux, impactul lor asupra

industriei de turism ar trebui să ofere un flux constant de venituri pentru următoarele câteva

decenii. Ei, de fapt, s-au dovedit a fi mai interesaţi în a merge pe croaziere decât oricare altă

generaţie, deoarece ritmul este lent, nu există evenimente stabilite, şi permite în persoană să

studieze noi puncte de interes, fără a rezerva hoteluri şi transport.59

Caracteristici specifice: mai pretenţioşi, generaţie activă - atât mental cât şi fizic, au

tendinţa de a se simţi „mereu tineri”, călătoriile sunt o necesitate, nu un lux, ador distracţiile, cer

satisfacţii imediate, se consideră speciali, unici. Ei ştiu sigur ce caută.

Gen X (1959-1977) – În căutarea provocărilor şi a cunoştinţelor. Caracteristici specifice:

sunt în căutarea brand-urilor, dar nu sunt loiali lor, iubesc stilul, confortul, au pretenţii

alimentare. Sunt extrem de afectaţi de tehnologie, diversitate, schimbare şi alegeri, ceea ce duce

la comportamente aparent paradoxale şi evazive în deciziile lor de cumpărare60. Membrii acestei

generaţii petrec mult timp pe site-uri guvernamentale pentru obţinerea informaţiilor financiare,

ceea ce îi face o ţintă uţoara pentru publictatea brandurilor de lux de pe aceste surse.61

Gen Y (1978-1994) - Coaching şi feedback. Caracteristici specifice: echilibru între muncă

şi viaţă, comunicare în masă, realizarea personală ca un factor principal de motivaţie,

determinare şi ambiţie, şi, prin urmare, doresc să avanseze cât mai repede posibil în viaţa

profesională, doresc să devină mai calificaţi şi să acumuleze mai multe cunoştinţe,

experimentalism şi deschidere spre încercarea de branduri noi, dar nu poate fi simplu de agăţat

această mulţime pentru termen lung.

Servicii prestate, factori determinanţi ai loialităţii: turiştii acestei generaţii sunt fericiţi de a

avea posibilitatea on-line check-in-lui şi nu vor în special să stea în cozi sau să interacţioneze cu

o persoană. Hotelul ideal ar avea un design clasic, cu „wow factor”, includ zone deschise cu

58 Lisa G. Cadrul juridic de formare a sistemului managerial sub aspectul fidelizării clientelei hoteliere. Revista „Studii economice”, ULIM, an.8, nr.2, 2014, p. 210-22359 Bordean O., Strategii manageriale ale întreprinderilor de turism, Editura Risoprint, Cluj-Napoca 2010, p. 8860 Maguire W. Gen X Travel Trends. 2007. http://x-cellentguestservice.blogspot.com/2007/08/gen-x-travel-trends.html (vizitat la 04.03.2016). 61 Lamb R. Brand loyalty highest in Gen X consumers: eMarketer http://www.luxurydaily.com/brand-loyalty-highest-in-gen-x-consumers-emarketer/ (vizitat la 03.21.2016)

42

Page 43: Turismul regional in Grecia, Atena

muzică relaxantă („chill-out zone”), zone în aer liber, opţiuni de luat masa în atmosferă

informală, posibilităţi de acomodarea a animalelor de companie. Ei doresc ca hotelul să aibă

angajamente faţă de mediu, să ofere o tehnologie avansată şi să dispună de oferte gratuite de

comunicare.

Gen Z (1995 -) - Noua generaţie de liniştiţi. Caracteristici specifice: orientaţi spre obiectiv,

sunt întreprinzători, având „o mentalitate de interogatoriu”. Le lipseşte loialitatea. Sunt foarte

toleranţi faţă de diversitatea etnică, de aceea interacţionează rapid cu cei din jur, indiferent de

etnie; sunt mai responsabili social; sunt permanent conectaţi online; design-ul contează.62

2.3 Obiectivele turistice atractive în oraşul Atena

Lа mоmеntul асtuаl, rеsursеlе turistiсе, îmрrеună сu bаzа tеhniсо-mаtеriаlă, infrаstruсturа

turistiсă şi bunurilе dеstinаtе соnsumului turistiс, tоаtе соnstituiе раtrimоniul turistiс аl ţării63.

Роtеnţiаlul turistiс, роtrivit Diсţiоnаrului роliglоt еxрliсаtiv dе tеrmеni utilizаţi în turism64, еstе

аnsаmblul dе еlеmеntе се stаu lа bаzа dеsfăşurării асtivităţii dе turism ре un tеritоriu dаt:

роtеnţiаlul turistiс nаturаl şi аntrорiс, есhiраmеntеlе dе turism, infrаstruсturа gеnеrаlă sаu

turistiсă. Lа rândul său роtеnţiаlul turistiс еstе văzut са аnsаmblul dе еlеmеntе nаturаlе,

есоnоmiсе şi сulturаl-istоriсе dе intеrеs turistiс, саrе соnfеră unui tеritоriu dаt о аnumită

funсţiоnаlitаtе turistiсă şi саrе соnstituiе рrеmizе реntru dеzvоltаrеа асtivităţii dе turism.

Роаtе fi dесi о оfеrtă turistiсă роtеnţiаlă. Роtеnţiаlul turistiс, în sеns rеstrâns, аlсătuiеsс

аnsаmblul dе еlеmеntе nаturаlе şi аntrорiсе саrе рrеzintă intеrеs turistiс şi саrе роt fi vаlоrifiсаtе

în асtivitаtеа dе turism. Sрrе dеоsеbirе dе “аtrасţiilе turistiсе”, rеsursеlе роtеnţiаlе sunt рrivitе

mаi mult са “mаtеrii рrimе” аlе unеi асtivităţi есоnоmiсе, rеsресtiv аlе рrоduсţiеi turistiсе. (vezi

Anexa I)

Oraşul Atena este supus unor reguli de zonare turistică, şi care este concepută de Stănculescu G., Lupu N., Ţigu G. drept o împărţire a unui teritoriu vast în zone relativ omogene din punct de vedere al activităţii de turism sau al potenţialului turistic.65 Deci, consideră autorii, zona turistică este un teritoriu de mare întindere, de o complexitate geomorfologică, care include mai multe

62 Lisa G. Studiu corelaţional al caracteristicilor-indici ai generaţiilor asupra factorilor determinanţi ai loialităţii. Revista „Studii economice”, ULIM, an.6, nr. 1-2 (iunie 2013), p. 108-114 63 Băltăreţu Andreea-Mihaela, Amenajarea turistică şi dezvoltarea urbană, Editura Universitară, Bucureşti, 2010, p. 664 Stănculescu G. Dicţionar poliglot explicativ de termeni utilizaţi în turism/ Gabriela Stănculescu, Nicolae Lupu, Gabriela Ţigu. – Bucureşti: Ed. All Educational, 1998, p. 8865 Livandovschi, Roman. Integrarea europeană prin intermediul turismului rural Economica - Chişinău, ASEM, 2002. - Nr.3. - P.95-97

43

Page 44: Turismul regional in Grecia, Atena

obiective, localităţi sau complexe turistice şi care poate prezenta o caracteristică aparte, fiind astfel posibilă delimitarea de alte zone sau subzone.

Pentru oraşul Atena sunt caracteristice în special un şir de elemente ale patrimoniului cultural, care sunt considerate: (a) monumente: opere ale arhitecturii, plasticii şi pictura monumentelor, obiecte sau resturi arheologice, inscripţii, peşteri sau forme de expresie legate, care din motive istorice, artistice sau ştiinţifice sunt de o valoare unversală; (b) ansambluri: grupe de clădiri singulare sau legate între ele care datorită arhitecturii lor, a unităţii sau a poziţiei lor în cadrul peisajului sunt din motive istorice, artistice sau ştiinţifice de o valoare universală; (c) lăcaşuri: opera făurite de mâinile oamenilor sau opere comune ale omului şi ale naturii, precum şi regiuni incluzând lăcaşurile arheologice care din motive istorice, estetice, etnologice sau antropologice sunt de o deosebită valoare universală. Valoarea universal deosebită este argumentată prin motive istorice, artistice, ştiinţifice, estetice, etnologice, antropologice.

Deci în fond Oraşul atena are mai multe obiective turistice pe care le v-om caracteriza în

continuare. Un obiectiv turistic important al or. Atena care merită a fi menţionat, este Acropole.

După cum ne menţionează autorul Friedemann B.66, chiar şi multe construcţii înalte de astăzi

sunt depăşite de Acropole, cetatea de pe munte din capitala grecească Atena şi de templele

clasice ridicate în antichitate(vezi Figura 2.4). Acolo se află: Partenonul (447-432 Î.C.), lăcaşuri

de cult ale zeiţei Atena Partenos; Propileiele (438-432 Î.C.), prin care se păşeşte spre sanctuare;

Erechteionul; Templul zeiţei Nike, pe un bastion lângă Propileie. Construcţiile, ridicate aproape

toate sub supravegherea lui Fidias, renumitul sculptor al Antichităţii, sunt atât individual, cât şi

în ansamblu, opere ale artei greceşti vechi şi au fost incluse în anul 1987 în Patrimoniul

UNESCO.

66 Friedemann B. 1000 de minuni ale lumii. Comorile omenirii de pe cinci continente. Bucureşti: Aquila International, 2013, p. 172

44

Page 45: Turismul regional in Grecia, Atena

Fig.2.4 Imaginea templului AcropoleSursa: Preluat de autor din - Friedemann B. 1000 de minuni ale lumii. Comorile omenirii

de pe cinci continente. Bucureşti: Aquila International, 2013, p. 172

Un alt obiectiv turistic care resuscită o atenţie deosebită, este Tholosul din Atena (vezi

Figura 2.5).

Mărturii despre existenţa templului lui Apollo din oraşul grecesc Delfi datează încă din

secolele VIII-IX ÎC. Începând cu anul 1832, aici se desfăşoară neîntrerupt săpături arheologice,

datorită cărora au fost scoase la lumină ruinele locaşului sfânt. Putem să ne închipuim cum aici,

în „Centrul universului", preoteasa Pitia stătea cu o cupă în mâini şi anunţa o dată pe lună în

meşteşugite ghicitori ceea се spusese zeul despre viitor, după baia ei din izvorul Kastalia. Merită

vizitat şi Tholosul din locaşul sfânt al Atenei Pronaia, la sudul Parnasului. Acest edificiu a fost

inclus în Patrimoniul UNESCO din anul 1987.

45

Page 46: Turismul regional in Grecia, Atena

Fig.2.5 Imaginea Tholosul-ui din AtenaSursa: Preluat de autor din - Friedemann B. 1000 de minuni ale lumii. Comorile omenirii

de pe cinci continente. Bucureşti: Aquila International, 2013, p. 172

În continuare, putem cu uşurinţă menţiona că practice toate agenţiile turistice care propun

sejururi, în oraşul Atena, inspiră turiştii să viziteze Erechteionul. Pe muntele din capitala

grecească Atena se află construcţia atico-ionică Erechteion, care a fost ridicată între anii 421-406

Î.C. în cinstea zeiţei protectoare a oraşului Atena şi a zeului Poseidon. Se observă imediat cele

trei şiruri de coloane, ferestrele de pe ambele părţi ale portalului estic şi cariatidele, figuri de

femei pe care se sprijină, în locul obişnuitelor coloane, acoperişul sălii. Erechteionul, împreună

cu alte construcţii de pe Acropole, face parte din Patrimoniul UNESCO din anul 1987 (vezi

Figura 2.6).

46

Page 47: Turismul regional in Grecia, Atena

Fig 2.6 Imaginea din faţă a Erechteionul-uiSursa: Preluat de autor din - Miron, Viorel. Resursele naturale şi antropice din mediul rural

şi folosirea legală în scopul de recreare, turism şi odihnă./Viorel Miron//Agricultura Moldovei. - 2006. – martie

Roman Agora – fostul centru al Atenei, Agora este populară datorită influenţelor primite de

la Socrate şi Platon (pe atunci oaspeţi ai acestei zone). Minunat spaţiu de recreere şi

culturalizare, tot aici se regăseşte şi teatrul Dionisos (cel mai vechi teatru din lume, importanţa sa

este redată de faptul că a fost construit în perioada în care tragedia- ca specie literară, a fost

introdusă înAtena) (vezi Figura 2.7). Accesul vizitatorilor este permis zilnic între orele 8:00 şi

19:30, însă doar cu un soi de „abonament” ce vă va „ajuta” să vizitaţi toate locaţiile arheologice

din Atena. Costul său este de 12 euro şi 6 euro pentru studenţi.

Fig 2.7 Imaginea spaţiului Roman AgoraSursa: Preluat de autor din - Sharp B., Wright M., Goodhardt G. Purchase loyalty is polarised into either

repertoire or subscription patterns. Australasian Marketing Journal 10 (3), 2002. http://wwwdocs.fce.unsw.edu.au/marketing/amj_10_03_sharp.pdf (citat la 01.04.2016)

47

Page 48: Turismul regional in Grecia, Atena

Trilogia Neo-clasică: Universitatea, Biblioteca şi Academia– întemeiată în anul

1837,Universitatea Naţională Kapodistrian Atena se numără printre cele mai vechi universităţi

din Europa de Sud. Aceasta a fost construită după tiparul neoclasic (având mai multe clădiri în

formă de T şi 2 curţi simetrice), dar este adaptată cerinţelor climatului mediteranean. Condiţiile

de studiu sunt extrem de bune, profesorii sunt familiarizaţi cu cele mai noi metode de predare şi

instruire, iar studenţii pot beneficia de nenumărate burse şi programe culturale (printre care şi

Erasmus). Alături de aceasta, Academia Atenei a fost realizată între anii 1859-1885, cu pauze

semnificative, la iniţiativa baronului Simon Sinas (ambasador al Greciei în Viena, Berlin şi

Munchen) şi a familiei sale. Nu în ultimul rând, Biblioteca Naţională Vallianios, superb decorată,

cu o sală de lectură imensă, amenajata cu un şir spectaculos de coloane dorice şi scări. – este

unul din cele mai populare şi apreciate muzee din lume. Localizat pe strada Patission (Omonia),

acesta poate fi accesat cu uşurinţă datorită metroului cu staţia aferentă. Aici veţi putea vizita

adevărate comori ale civilizaţiei miceniene (măşti, cupe, vase, bijuterii, măşti mortuare, vasele

Vaphio decorate cu tauri), fresce provenite din insula vulcanica Santorini (un adevărat paradis

natural şi arhitectural) dar şi părţi din Antikythera (un fel de calculator mecanic antic).Taxa de

intrare este de 7 euro, iar programul începe la 8:00 şi se termină la 19:30.

Muntele Lycabettus – Deşi nu depăşeşte 200-300 de metri, fiind mai degrabă deal decât

munte, Lycabettus (cunoscut şi pentru denumirea de Lycavittos sau „dealul lupilor”) este cel mai

înalt punct al Atenei şi locul perfect de unde puteţi admira panorama oraşului. Legendele spun că

zeiţa Atena, construind Acropolele, a „pierdut” din greşeală o bucată de piatră şi aşa s-a format

acest deal, care şi-a căpătat ulterior de „dealul lupilor” datorită animalelor ce se perindau prin

preajmă. Puteţi ajunge aici cu un funicular, care circulă din jumătate în jumătate de oră, iar

biletul costă 6 euro. Dar….aveţi şi posibilitatea de a merge pe jos, recomandată doar celor care

au o oarecare condiţie fizică. Veţi aprecia mult mai mult pădurea atât de liniştită, florile de cactus

înflorite sau lumina soarelui care acoperă întreaga Atenă. Iar când ajungeţi sus, puteţi vizita şi

biserica Agios Georgios sau vă puteţi relaxa la restaurantul din apropiere. Este într-adevăr o

experienţă unică (vezi Figura 2.8).

48

Page 49: Turismul regional in Grecia, Atena

Fig 2.8 Imaginea munetlui LycabettusSursa: Preluat de autor din - Sirgy J. M., Samli C. A. A path analytic model of store loyalty involving

selfconcept, store image, geographic loyalty, and socioeconomic status. Academy of Marketing Science Journal, 13(3), 2015. p. 265-291

Palatul Nou – actuala locaţie a Parlamentului grec, această construcţie a fost concepută de

arhitectul saxon Ernst Ziller. Printre altele, Palatul Nou este faimos pentru schimbul de gărzi

(asemănător cu cel din Londra) care se realizează din oră în oră. Înfăţişarea acestora (cu fuste şi

pompoane) e foarte pitorească, iar fotografierea este permisă. (vezi Figura 2.9)

Fig 2.9 Imaginea MonastirakiSursa: Preluat de autor din - Ryals L., Knox S. Cross-functional issues in the implementation of

relationship marketing through customer relationship management (CRM). European Management Journal, 2011, Vol. 19 No.5, pag. 534-42

Monastiraki – este un district al Atenei ce cuprinde piaţa Monastiraki (de pe strada

Athinas) şi întregul district Thission. Aici veţi descoperi un adevărat complex de suveniruri,

antichităţi, magazine de îmbrăcăminte şi încălţăminte, „chinezării” la 1 euro bucata, terase şi

restaurante, dar şi biserica Agios Phillipos sau Biblioteca lui Hadrian. Dacă nu aveţi chef de

shopping sau cafele, puteţi pur şi simplu să vă plimbaţi pe minunatele străzi pietruite şi să vă

pierdeţi în visare. Efectul este asemănător cu cel produs de 10 şedinţe de SPA. Garantat. Tot aici

puteţi vizita talciocul de duminică, ce datează încă din anul 1910, în piaţa Abyssinia. Şi un mic

sfat pentru cei care doresc să cumpere mici „amintiri” pentru cei de acasă: nu cumpăraţi

49

Page 50: Turismul regional in Grecia, Atena

niciodată din zona dinspre biserică ci mergeţi mai spre centru sau spre capătul opus, deoarece

veţi găsi aceleaşi suveniruri la preţuri mult mai bune. Ar fi păcat să daţi 8 euro pe „dezgolita

Venus”, când doar la câţiva metri o puteţi achiziţiona cu 4-5 euro.

Templul lui Poseidon - un adevărat monument al eleganţei greceşti, acest templu este unul

din cele mai importante obiective din zona Attica. Poziţionat în Sounion, acesta este menţionat şi

în Odiseea lui Homer, că fiind locaţia în care Menelaos l-a îngropat pe Phrontes Onetorides. Din

păcate, doar 15 coloane mai există astăzi (din 34), iar pe una dintre acestea, poetul Byron care a

luptat pentru independenţa Greciei, şi-a semnat numele. Templul lui Poseidon rămâne în istorie

şi drept un reper folosit de marinarii rătăciţi, în special datorită coloanelor sale albe. Iar marea

Egee vă va impresiona cu siguranţă, cu apele ei curate şi limpezi, de un albastru verzui, dar şi cu

nisipul ce vă va mângâia picioarele de îndată ce veţi păşi în apă.

50

Page 51: Turismul regional in Grecia, Atena

III. STRATEGII ALE MODERNIZĂRII TURISTICE LA NIVELUL ORAŞULUI ATENA

3.1 Investiţii şi îmbunătăţiri ale infracstructurii turistice la nivelul or. Atena

Vorbind despre investiţii şi îmbunătăţiri ale infrastructurii turistice la nivelul or. Atena,

vom porni de la clarificarea generală a termenului de investiţie. Economiştii, rusul Novojilov V.

V. şi americanul J. English-Morley în acelaşi timp au formulat definiţia de investiţie considerînd

că nu este suficientă doar calificarea investiţiilor ca o simplă cheltuială, ci este necesar de avut în

vedere două sensuri pentru o delimitare mai concretă a noţiunii de investiţie, şi anume: investiţia

este o cheltuială, reprezentînd o resursă financiară avansată şi consumată în prezent pentru a

obţine efecte viitoare; investiţia este în acelaşi timp o acţiune, o lucrare concretizată în utilaje,

construcţii etc., prin urmare multitudinea de active fixe şi circulante prin care se obţin

întreprinderi noi, se modernizează, se reutilează sau se dezvoltă cele existente.67

Investiţia este definită de către economiştii romîni sub trei aspecte: contabil, economic şi

financiar. În aspect contabil, investiţia se confruntă cu imobilizările din activul unui bilanţ, şi

anume toate bunurile mobile sau imobile, corporale sau necorporale, achiziţionate sau create de

întreprindere, destinate a rămîne în mod durabil în întreprindere şi care permit realizarea

activităţilor pentru care a fost creată firma. Altfel spus, soldurile poziţiilor de bilanţ în activ

reprezintă în acel moment ceea ce este investit în întreprindere. Se are în vedere achiziţii de

terenuri, imobil, maşini, echipamente destinate producţiei, dar şi cele cu caracter social.68

Din cele menţionate mai sus se poate de concluzionat că: Investiţiile reprezintă una dintre

cele mai dificile resurse, care asigură perfecţionarea producţiei, creşterea economică, în cele din

urmă contribuie la creşterea nivelului de trai al populaţiei.69 Lucrul dat este valabil şi pentru or.

Atena.

În ultimii zece ani în Grecia s-a construit foarte mult, preţurile pe piaţa imobiliară sunt în

creştere deoarece sistemul bancar susţine persoanele interesate în achizitionarea unei case prin

diverse împrumuturi, rata dobânzii fiind de 4,4-5% pe an. În orasele mari ca Atena şi Salonichi

blocurile sunt ca o entitate (apartamente spaţioase, dispuse pe cinci niveluri, o singură scară şi

autonome din punct de vedere termic şi electric). În ceea ce priveşte finanţarea şi susţinerea din

partea statului, viitorii locatari pot beneficia de case sociale (subvenţionate de către stat, locatarii

plătind doar o sumă foarte mică), fonduri acordate angajatilor în conditii foarte avantajoase de

marile firme (bănci, companii de electricitate, telefonie mobilă), iar cei care achiziţionează

67 Dobrotă N., et. al. Economia politică. Bucureşti: Editura Economică, 1995, p. 36868 Vasile I. Gestiunea financiară a оntreprinderii. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1999, p. 24469 Ciornâi N., Blaj I. Economia firmelor contemporane. Chişinău: Prut Internaţional, 2003, p. 88

51

Page 52: Turismul regional in Grecia, Atena

pentru prima dată o casă sunt scutiţi de impozit în anul respectiv. Uniunea Europeană acordă

sprijin în restaurarea atât a caselor vechi (monumente), cât si a celor din zonele istorice celebre

(Plaka din Atena).

Grecia este poate una dintre ţările care a folosit la maximum fondurile europene pentru

punerea la punct a turismului. De la un capăt la altul, infrastructura Greciei a fost modernizata.

Unul dintre proiectele importante a fost construirea podului Rio-Antirio. În mai 2004, anul în

care Grecia a găzduit Jocurile Olimpice, s-a trecut la construcţia trotuarelor şi la amplasarea

grilajelor de protecţie. Podul a fost în sfârşit inaugurat pe 7 august 2004, cu doar o săptămână

înaintea startului jocurilor de la Atena, şi primii oameni care au călcat pe noul pod au fost

purtătorii flăcării olimpice. Noul pod a costat în total 630 milioane de euro, majoritatea banilor

venind de la Uniunea Europeana, din fondul european de dezvoltare regională.

În paralel cu dezvoltarea infrastructurii, în Grecia a fost modernizată şi reţeaua hotelieră care

lăsa mult de dorit. Ministerul grec al Economiei a accesat fonduri europene pentru dezvoltarea

turismului, mai ales în ceea ce priveşte modernizarea hotelurilor şi transformarea unor vechi

pensiuni tradiţionale în noi hoteluri, reuşind astfel să extindă sezonul turistic de la 6 la 8 luni pe

an. Au fost modernizate 85 de hoteluri, în timp ce 28 de pensiuni tradiţionale au fost

transformate în hoteluri. (684 de noi paturi). Acestui proiect i s-a alocat un buget de

175.596.000 euro cu o contributie UE de 32.998.000 euro.

Grecia se află în top cu 15 destinaţii în lume. Sectorul turismului Grecia este în continuă

creştere pe piaţă şi reprezintă 18% din ţările GDP. Grecia este un brand stabil şi o destinaţie

eternă. În prezent investitorii internaţionali din Europa, USA, sudul Africii şi Australia se

dezvoltă integrând resorturi ce includ terenuri de golf, centre de conferinţe, spa şi marine.

Turismul este în creştere, în evoluţie, creând mini - destinaţii pentru investiţia turismului.

Avantaje competitive:

Producţia turismului acoperă istoria, cultura, diverse peisaje, climat mediteranean şi

gastronomie.

Guvernul grec merge la ţinte internaţionale, campanii de marketing anual.

Grecia atrage mai mult de 16 mil de vizitatori în 2006 şi ăşi propune 20 mil până în 2010.

Oferă circuite anuale a potenţialului turistic înzestrate în generoase investiţii stimulative.

Grecia este soluţia pentru investitorii internaţionali, oferind oportunităţi de afaceri în una

dintre primele destinaţii de turism din lume. Oportunităţi de investiţii: Resurse integrate, terenuri

de golf, marine în numeroase insule, centre favorabile şi spas - Grecia are peste 700 de izvoare

cu apă termală, centre de convenţii, proiecte agro şi ecoturismul pe ţinuturi spectaculoase sau pe

insule.

52

Page 53: Turismul regional in Grecia, Atena

Johann P. Bachmann, investitor de golf CEO a investit în Grecia deoarece consideră că va fi

cea mai importantă piaţă de golf din zona mediteraneană în următorii 10 ani. Proiectul lui

include două terenuri de golf cu 18 găuri, 5 hoteluri de lux, bungalouri, un centru de conferinţă,

centru de spa şi marină.

Separat Starwood Hotels & Resorts Worldwide Inc a anunţat ieri semnarea unui contract pe

termen lung cu TEMES SA pentru operaţia a două noi staţiuni de lux în Messina, Peloponezul de

sudvest: “ Staţiunea de Dune Romanos Navarino – Colecţia de Lux”( Romanos Navarino Dunes

Resort – The Luxury Collection) Şi “Westin Navarino Dunes Resort.” Sunt situate la circa 30 de

minute de aeroportul Kalamata.

Federaţia Hoteliera Elena (POX) şi-a exprimat îngrijorarea despre impactele asupra

turismului grecesc în acest şi în viitorul sezon din cauza nesiguranţei globale economice care

apare. Federaţia s-a referit într-o declaraţie la pierderile considerabile pe pieţele mondiale încă

de la începutul anului, împreună cu creşterile preţurilor la petrol şi aprecierea monedei euro în

faţa dolarului, care sunt lucruri negative pentru turismul ţării.

Pox cere măsuri imediate pentru îmbunătăţirea competitivităţii turismului care este aşteptat

să absoarbă cel mai mult din impactul aprecierii euro-ului. Cere de asemenea promovarea mai

intensivă a Greciei, mai ales pe pieţele în dezvoltare din Estul Europei, şi o soluţie dreaptă pentru

problema structurii conceptuale operaţionale a facilităţilor de acomodare.

3.2 Perspective de dezvoltare a turismului în or. Atena

Vorbind despre perspectivele de dezvoltare a turismului în or. Atena, vom porni de la

impactul dezvoltării regionale în acest context. În toate demersurile teoretice şi practice care au

în vedere fundamentarea strategiilor şi politicilor de dezvoltare economică şi socială în plan

teritorial regiunea reprezintă elementul fundamental.70 Alături de regiune, în abordarea

economiei din perspectivă spaţială se folosesc, totuşi, şi alţi termeni: aria, zona. Regionalistul

Stanislaw Czamanski a facut o distincţie clară între aceşti termeni astfel: “aria” este termenul

generic pentru orice parte a spaţiului bidimensional, fiind util în analiza economico-socială

spaţială (exemplu: conceptul de arie de atracţie a unei pieţe, semnificând spaţiul geografic în care

este vândută producţia unui anumit producător); “zona” a fost la început doar un termen tehnic,

reprezentând o bandă transversală tăiată dintr-o sferă; în present acest termen este utilizat pentru

a defini o suprafaţă cu caracteristici diferite în raport cu spaţiul înconjurător (exemplu: zona

administrativă şi de afaceri, aşa-numitul CBD - Central Business District, într-o mare

70 Legea privind dezvoltarea regională în Republica Moldova nr. 438-XVI din 28.12.2006. În: Monitorul Oficial nr.21-24/68 din 16.02.2007. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=320885

53

Page 54: Turismul regional in Grecia, Atena

metropolă); “regiunea” este un termen mult mai precis, implicând o suprafaţă în cadrul spaţiului

economic naţional suficient de cuprinzătoare structural pentru a funcţiona independent, deşi, în

realitate, ea are, desigur, strânse legături cu restul economiei.

Delimitarea regiunilor nu este însă deloc o sarcină uşoară. Oricare ar fi criteriul utilizat -

economic, administrativ, geografic, social, cultural, istoric, ecologic etc. -, nu există metodologii

întrutotul satisfăcătoare, compromisul fiind inevitabil. Definiţiile sunt multiple, iar alegerea

depinde într-o mare măsură de obiectivele urmărite.

Metoda clasică de conceptualizare a regiunilor distinge între trei tipuri:71

1. regiuni omogene prin prisma unor caracteristici unificatoare, a unor criterii-cheie, cum

ar fi: criteriul economic (exemple: venituri/locuitor apropiate, un sector industrial dominant

comun, rate ale şomajului relativ uniforme), criteriul geographic (topografie sau climat similar, o

resursă naturală comună), criteriul social-politic (o anumită “identitate” regională, o dezvoltare

istorică comună) ş.a.m.d.; în acest caz, diferenţierile interne şi interacţiunile interregionale nu

sunt considerate importante;

2. regiuni nodale (polarizate), când interesul pentru uniformitate este minim, iar coeziunea

este rezultatul fluxurilor interne, al relaţiilor, interdependenţelor polarizate de obicei în jurul unui

centru dominant (nod);

3. regiuni pentru planificare (programare), unde unitatea derivă dintr-un anumit cadru

instituţional-administrativ şi din aplicarea unor politici şi programe specifice de dezvoltare

regională.

Corespunzător tipului de regiuni de referinţă, se va defini şi o anumită structură regională.

În practica economico-socială regiunea este privită adeseori ca o unitate administrativ-teritorială

a unei ţări, având, pe de o parte, o determinare geografică (o porţiune din teritoriul unei ţări ce se

individualizează prin trăsături de ordin istoric, cultural, economic, social, iar pe de o alta, o

determinare administrativă, implicând o sumă de competenţe instituţionale, ceea ce îi conferă o

anumită autonomie în raport cu autoritatea centrală (mai largă sau mai restrânsă, în funcţie de

opţiunile,orientările politice dominante în perioada respectivă). În cazul când se urmăreşte

stabilirea unui sistem clar de competenţe pe plan administrativ-instituţional, când se are în

vedere dezagregarea programelor economice naţionale în programe la nivel regional, un criteriu

foarte important este cel al vecinătăţii, care presupune ca regiunile sistemului naţional să acopere

întreaga suprafaţă a ţării, fără a exista suprapuneri.

Există însă şi cazuri în care acest criteriu nu este respectat, planurile de dezvoltare

regională fiind elaborate la nivelul aşanumitelor “city-regions”, când multe zone ale spaţiului

71 Cristureanu C. Economia şi politica turismului internaţional. Bucureşti: Ed.Abeona, 1992, p. 69

54

Page 55: Turismul regional in Grecia, Atena

naţional rămân în afara sferei lor de influenţă (un exemplu relevant în acest sens îl reprezintă

regiunile metropolitane americane).

Termenul de “regiune” nu se aplică însă doar pentru spaţiul naţional structurat regional. El

se utilizează şi la nivel internaţional, pentru a defini regiuni constituite pe baza legăturilor dintre

zonele de frontieră ale unor ţări vecine (exemplu : euroregiunile) sau regiuni formate din grupuri

de ţări între care există legături economice, comerciale, culturale etc. intense, ca urmare a situării

lor într-un spaţiu geografic bine delimitat (exemple: ţările scandinave (Danemarca, Suedia,

Norvegia, Finlanda)), ţările din regiunea Pacific/Asia de Sud-Est (Coreea de Sud, Hong-Kong,

Taiwan, Singapore).

Tunon J., în lucrarea European Regional activation towards Brussels: From the heart to the

Ultraperiphery of Europe. Walloon and Canary strategies, delimitează regiunea de

caracteristicile comune şi de posibilităţile de dezvoltare, această problemă fiind una amplu

investigată până în prezent.72 Din punct de vedere socio-politic, regiunea este înţeleasă ca o

unitate administrativă în cadrul unui stat naţional sau chiar ca o zonă compusă din mai multe

state naţionale care împărtăşesc caracteristici comune. Tunon face referire la regiuni partenere şi

la liniile directoare ale acestora, care implică strategii de mobilizare faţă de Bruxelles şi

participarea în faza ascendentă a procesului de integrare europeană. Totodată, din punct de

vedere administrativ, în ciuda faptului că, în general, datele macro-economice relevă o creştere

importantă, Tunon remarcă o problemă esenţială, respectiv faptul că fondurile europene sunt

rareori corect împărţite, de aici rezultând lipsa de diminuare a decalajelor între regiuni.

Considerăm că decalajele inter-regionale trebuie tratate cu maximă atenţie, fiindcă, în definitiv,

unul din principalele scopuri ale regionalizării este chiar eliminarea disparităţilor regionale.

Prof. Ioan Alexandru, în lucrarea Tratat de administraţie publică, edifică aparte termenul

de regiune ca acela de implicare a noţiunii de spaţiu (fie că este vorba despre un spaţiu mai mult

sau mai puţin suplu), apoi pe cea de grup uman, de colectivitate umană cu caracteristici specific

şi, mai ales, cu o anumită unitate sau identitate. Totodată, cele două concepte de spaţiu şi de grup

pot fi imediat „reutilizate în două direcţii diferite care duc, una spre regionalizare, alta spre

regionalism, prima insistând asupra spaţiului: organizarea şi cadrul său, cea de-a doua asupra

grupului, a comunităţii: identitatea şi acţiunea sa”.

La momentul actual, apreciem că o problemă care stopează dezvoltarea regională

turismului în or. Atena, ţine de lipsa surselor de finanţare privind reconstrucţia vechilor edificii

care s-au păstrat din perioada antică. În acest context, pentru perfecţionarea

72 Bălţăreanu Andreea-Mihaela. Amenajarea turistică şi dezvoltarea urbană, Editura Universitară, Bucureşti, 2010, p, 36

55

Page 56: Turismul regional in Grecia, Atena

managementului surselor de finanţare în reconstrucţia vechilor edificii care s-au

păstrat din perioada antică, trebuie avuţi în vedere cîţiva factori esenţiali la nivele atît macro, cît şi microeconomic:

- existenţa unui sistem legal ce suportă tranzacţiile ipotecare: sistemul înregistrării titlurilor care nu doar stabilesc drepturile de proprietate, ci şi asigură posibilitatea transferurilor titlurilor la un cost minim; legi şi practici eficiente de drepturi speciale etc.;

- fonduri suficiente: cel puţin una dintre principalele surse de finanţare (depozitele şi piaţa hîrtiilor de valoare) trebuie să fie disponibilă economiilor private pentru finanţarea locuinţelor. Un sistem de finanţare imobiliară sănătos nu poate funcţiona doar cu fonduri publice, ci trebuie să existe şi fonduri private;

- existenţa unei structuri regulatoare: finanţarea locuinţelor trebuie văzută ca mijloc de împroprietărire. Prin acordarea unei importanţe ridicate politicii locuinţelor, guvernul este implicat, într-un mod sau altul, în sistemele de finanţare, acestea fiind o parte important a sistemului de alocare a capitalului;

- stabilitatea macroeconomică: fiind o acţiune pe termen lung, finanţarea imobiliară trebuie să se desfăşoare într-un mediu macroeconomic relativ stabil, ce asigură o rată mică a inflaţiei, creşterea veniturilor populaţiei etc.

Ţinînd cont de cele expuse mai sus, se propun următoarele scheme noi de finanţare privind reconstrucţia vechilor edificii care s-au păstrat din perioada antică, cu luarea în considerare a practicilor mondiale în acest domeniu:

- Suma maximă de acordare a creditului – 95% din preţul locuinţei. Astăzi, suma minimă de care trebuie să dispună un potenţial client al creditului ipotecar este solicitată de bănci la nivel de 40%.

- Rata dobînzii se recomandă de a fi stabilită în limitele 7-10%, după cum se practică, de fapt, în ţările dezvoltate. Calculele efectuate în capitolul 2 au arătat că ratele dobînzilor de 13-18% anual (care par, la prima vedere, destul de convenabile), propuse de către băncile comerciale din Grecia, dublează practic suma totală a creditului ce urmează a fi achitată la sfîrşitul perioadei de creditare.

56

Page 57: Turismul regional in Grecia, Atena

- În general, rata dobînzii la un credit ipotecar se stabileşte în funcţie de mai mulţi factori: rata inflaţiei în ţară, riscul bancar, marja bancară etc. Astfel, stabilirea ratei dobînzii în limitele 7- 10% la credite va fi posibilă doar atunci cînd în Grecia va fi asigurată stabilitatea macroeconomică şi politică, va creşte puterea de cumpărare a populaţiei, băncile vor atrage „bani lungi” şi, respectiv, se vor reduce riscurile sistemului bancar.

- Trebuie revizuită şi politica comisioanelor la creditele ipotecare. Pentru a reduce povara creditului ipotecar asupra populaţiei, băncile ar trebui să reducă din mărimea comisioanelor de acordare a creditului, de gestiune a creditului, de achitare anticipată a creditului etc.

- Trebuie revizuită şi politica de gajare a imobilelor în calitate de garanţie a creditului ipotecar. Deoarece des clientul potenţial nu dispune de imobil pe piaţa secundară pentru a fi oferit în gaj, se propune ca băncile să examineze posibilitatea luării în gaj a imobilului de pe piaţa primară, chiar dacă acesta nu este dat în exploatare.

Oraşul Atena în perspectivă poate fi ca punct de plecare pentru aşa forme de turism ca:73

turismul academic – formă motivaţională de turism care are ca scop atragerea doritorilor

de a studia la instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate. Turismul academic este

reprezentat de călătoriile cu scopul de a studia, de a învăţa, de a perfecţiona cunoştinţele. O

amploare deosebită în ultimul timp revine deplasărilor cu scopul studierii limbilor de circulaţie

internaţională. Cele mai mari solicitări a turiştilor din Grecia sînt pentru Marea Britanie şi Statele

Unite ale Americii. Grecia, de asemenea, propune diverse oferte pentru studii la instituţiile de

învăţămînt superior pentru cetăţenii altor state. Atragerea studenţilor străini în Grecia contribuie

la dezvoltarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învăţămînt superior şi mediu de

specialitate din ţară prin sumele acumulate de la contractele de studii, iar firmele turistice

implicate în atragerea lor, beneficiază de comision de intermediere;

turismul de tranzit – formă tipică de turism care presupune traversarea uneia sau mai

multor ţări, avînd ca destinaţie ţara de vacanţă. Dezvoltarea acestei forme de turism pentru or

Atena va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării turismului receptor. Turiştii traversînd or

Atena către destinaţia finală, vor contribui la utilizarea diverselor servicii complementare

consumului turistic. De asemenea, este absolut necesar de iniţiat programe mixte între ţările

limitrofe Greciei, pentru a deservi turiştii care urmează să tranziteze Grecia;73 Erdeli Gabriela. Amenajări turistice/ Gabriela Erdeli, Ion Istrate. Bucureşti: Ed.Universităţii, 1996, p. 78

57

Page 58: Turismul regional in Grecia, Atena

turismul acvatic – formă tipică de turism practicată pe bazinele acvatice ale ţării prin

utilizarea diverselor mijloace de transport acvatic.

turismul medical sau de sănătate – formă motivaţională de turism care presupune

atragerea turiştilor străini, motivaţia de bază fiind tratarea diferitelor boli sau maladii în

instituţiile medicale specializate din ţară. Turismul de sănătate are perspectivă bună în or Atena,

deoarece serviciile medicale sînt mai puţin costisitoare ca în Europa;

turismul de aventură – formă motivaţională de turism, care presupune interacţiunea cu

mediul ambiant prin petrecerea activă a timpului liber, practicînd anumite activităţi extremale

bazate pe depunerea efortului fizic. Cererea pentru turismul de aventură înregistrează cea mai

dinamică dezvoltare la nivel mondial. Turiştii sînt în permanentă căutare de aventură, avînd ca

scop petrecerea distractivă a timpului liber. Turismul de aventură include interacţiunea cu mediul

ambiant, excursii în peşteri, alpinism, expediţii arheologice, drumeţie (hiking), canotaj/caiac,

ciclism, auto, moto, hipism, curse de orientare, salturi cu paraşuta etc.

O altă problemă vă zează, situaţia privind pregătirea cadrelor din industria

turismului în ansamblu în Grecia, şi în special în Or. Atena este relativ bună, însă există o serie

de probleme şi dificultăţi ce urmează a fi înlăturate.

Deficienţe:74

1) lipsa unei informaţii generalizate privind cererea şi oferta de cadre pe piaţa turistică;

2) programe de învăţămînt neajustate la cerinţele actuale ale pieţei turistice şi insuficient

corelate cu standardele internaţionale;

3) insuficienţa cadrelor didactice pregătite teoretic şi practic în conformitate cu standardele

internaţionale în domeniu;

4) calitatea joasă a pregătirii practice a absolvenţilor;

5) lipsa unui parteneriat între instituţiile de învăţămînt acreditate, autorităţile publice şi

agenţii economici din domeniul turismului privind realizarea stagiului de practică a studenţilor;

6) insuficienţa echipamentului şi materialelor didactice adecvate pentru industria

turismului, precum şi a bazelor pentru practica de producţie în procesul de formare profesională;

7) lipsa unui schimb de experienţă cu ţările vecine privind pregătirea cadrelor din turism;

8) nivelul înalt de fluctuaţie a cadrelor.

Perspective:

1) efectuarea unui studiu privind cererea şi oferta de cadre pe piaţa turistică;

74 Ungureanu Al., Geografia aşezărilor umane, Performantica, Iaşi, 2008, p. 78

58

Page 59: Turismul regional in Grecia, Atena

2) ajustarea programelor de pregătire a specialiştilor din ramura turistică la cerinţele pieţei

(revizuirea curriculum-urilor universitare, elaborarea programelor de studii pentru noi specialităţi

şi meserii, dotarea instituţiilor cu materiale didactice şi echipamentul necesar);

3) diversificarea posibilităţilor de perfecţionare a cadrelor (organizarea seminarelor,

conferinţelor, meselor rotunde, schimbului de experienţă, perfecţionarea specialiştilor peste

hotare);

4) crearea unui parteneriat între autorităţile publice, instituţiile de învăţămînt şi agenţii

economici din domeniu privind programele de studiu şi realizarea stagiului studenţilor;

5) elaborarea unui program de motivare a specialiştilor din domeniu;

6) semnarea unor acorduri privind schimbul de experienţă cu ţările vecine privind

pregătirea cadrelor în domeniu;

7) instruirea turoperatorilor privind formarea pachetelor turistice prin intermediul

tehnologiilor informaţionale;

8) invitarea de peste hotare a specialiştilor IT din turism, pentru instruire şi implementarea

de noi tehnologii în prestarea serviciilor turistice.

3.3 Promovarea şi dezvoltarea turismului regional în Grecia

Turismul regional, în special cel practicat la nivelul Greciei reprezintă, atât prin conţinut

cât şi prin rolul său, un fenomen care s-a impus pregnant în epoca contemporană, dezvoltarea sa

spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică a actualului secol cît şi al secolului trecut.

Este unul dintre componentele majore ale vieţii economice şi sociale ce polarizează interesul

unui număr tot mai mare de ţări şi de oameni.

Strategia de dezvoltare a turismului regional în Grecia trebuie să urmărească crearea mai

multor atracţii dispersate în regiune, să atragă turişti sensibili la cultură şi să promoveze zona

turistică Greciei în mod adecvat.

La fel, acţiunile de dezvoltare a turismului regional în Grecia trebuie să urmărească menţinerea unui număr de turişti în limitele sociale şi de mediu permise, crearea unor circuite atractive care să vizeze toată zona, o promovare adecvată a zonei.75 Produsul turistic trebuie să se adreseze atât turiştilor interesaţi de cultura Greciei, cât şi celor care studiază cultura din zonă şi celor care întreprind pelerinaje religioase, inclusive spremuntele Athos.

75 Международный туризм: правовые акты./сост. Н.И. Волошин. – М.: «Финансы и статистика», 2002, p. 109

59

Page 60: Turismul regional in Grecia, Atena

Nu trebuie omişi oamenii de afaceri din categoria consumatorilor de turism. Atracţiile turistice la nivelul Greciei trebuie să se dezvolte incluzând şi următoarele aspecte: întocmirea unui sistem de organizare a vizitelor la principalele puncte de atracţie; o bună semnalizare şi informare turistică atât la punctele de atracţie şi muzee, dar şi la nivel regional; dezvoltarea unor atracţii complementare care să reducă presiunea asupra atracţiilor principale şi deteriorarea mediului; restaurarea monumentelor şi protejarea acestora; reabilitarea spaţiilor de cazare din principalele centre şi construirea altora de-a lungul rutelor principale şi lângă punctele de atracţie; încurajarea facilităţilor de turism rural; modernizarea drumurilor şi realizarea unor puncte de oprire convenabile, de preferat la încrucişările de drumuri; asigurarea protecţiei rutelor cu peisaje frumoase, a pădurilor; întocmirea unui program de reabilitare a hotelurilor şi dotărilor, de construire a noi clădiri, de restaurare şi conservare a Mănăstirilor.

Un aspect actual al promovării turismului regional în Grecia, ţine de organizarea cît mai

intensă a vizitelor spre Mănăstirile cu pictură exterioară, care s-au păstrat de-a lungul istoriei,

încă de pe timpul Greciei Antice. Însă apogeul picturii exterioare, a fost atins doar în frescele de

la mănăstirile din Nordul Greciei. Finisarea artistică a acestora devine dominanta ansamblurilor

arhitecturale si acoperă integral faţadele bisericilor moldovenesti, impunându-se, printr-o

remarcabilă unitate de program iconografic si printr-o concepţie artistică fără egal în altă parte a

lumii. Ţinem să menţionăm că picturile exterioare ale lăcasurilor din celelalte ţări nu au cunoscut

o astfel de dezvoltare. Acestea niciodată nu au acoperit în întregime faţadele monumentelor

arhitecturale, fiind fragmentare, apăreau doar pe anumite porţiuni ale faţadelor (de regulă, pe

portaluri de intrare) si nu formau un program coerent, ci reprezintau anumite icoane

independente.

În contextul de mai sus, accentuăm că dat fiind faptul că monumentele de arhitectură

religioasă medievală sunt în general dezvoltate în lungime, iar lăţimea relativ redusă a naosului

potenţează accentul vertical al construcţiilor, programele iconografice ale frescelor sunt foarte

bine adaptate acestor particularităţi arhitectonice ale bisericilor, fiind concepute la scară umană si

în raport firesc cu mediul natural. Este de remarcat, din punct de vedere tehnic calitatea picturii

în frescă – cunoscută pentru durabilitatea si rezistenţa ei în timp si culoarea albastru de Athos,

denumire care este intrată demult în circuitul universal. Această culoare a devenit emblema

bisericilor din Nordul Greciei. Specialistii au stabilit că este vorba de pigmentul azurit, obţinut

60

Page 61: Turismul regional in Grecia, Atena

din mineralul cu acelasi nume. Se presupune că rezistenţa excepţională a picturilor exterioare ale

bisericilor din Grecia, îndeosebi a culorilor albastru şi verde, culori considerate în general mai

sensibile, se datorează unui procedeu special de aplicare a lor, necunoscut până astăzi.

Restauratorii Paolo si Laura Mora si cercetătorul Paul Philippot arată că fondurile albastre (azurit

peste fond negru) si verzi (malahit peste pământ verde) nu au suportat lustruiri prealabile, adică a

fost evitat procedeul sclivisirii76. Se pare că aceste fonduri au fost executate imediat după

terminarea desenului pregătitor, adică în condiţii optime de fixare prin ,,priza” intonaco-ului,

deci, înainte să fie necesară o sclivisire menită să aducă la suprafaţă hidroxidul de calciu(vezi

Figura 3.1).

Fig 3.1 Nasterea Mîntuitorului, pictura al secco cu ulei, nava de nord din Catedrala Sfîntul Gheorghe de la Mănăstirea Athos

Sursa: Mora P. si L., Philippot P. Conservarea picturilor murale. Bucuresti: Meridiane, 1986. 439 p./64 il, p. 128

În continuare, nu putem trece cu vederea renumitele poeme – Iliada şi Odiseea.

Considerăm că fiecare turism care păşeşte pe teritoriul Greciei trebuie să primească cîte un

buclet în care să fie expus pe scurt conţinutul şi importanţa acestor creaţii pentru cultura Greciei.

Aici propunem următorul conţinut:

’’Cele mai timpurii izvoare scrise sînt poemele epice «Iliada» şi «Odiseea», atribuite

rapsodului orb Homer. Aceste opere, considerate drept cele mai reuşite modele ale genului epic

în literatura mondiala, au avut la bază legende, balade, cîntece, datini populare ţinînd încă de

perioada aheeană. Insă prelucrarea şi unirea acestor părţi neomogene într-o singură operă, artistic

integră, s-a produs în secolele IX—VIII î. e. n. Nu este exclus faptul' ca aceasta să îi aparţinut

vreunui rapsod genial, cunoscut nouă sub numele Homer. Timp îndelungat poemele se difuzau

pe cale orală, iar în secolele VII—VI î. e. n. eb au fost scrise, redactarea definitivă şi

76 Mora P. si L., Philippot P. Conservarea picturilor murale. Bucuresti: Meridiane, 1986. 439 p./64 il, p. 128

61

Page 62: Turismul regional in Grecia, Atena

înregistrarea acestor poeme fiind înfăptuite în Atena pe timpul tiranului Pisistrate la mijlocul

secolului al Vl-lea î. e. n. Fiecare poem e compus din cîte 24 de cînturi. Subiectul «Iliadei» îl

constituie unul dinlre episoadele celui de-al zecelea an al Războiului troian, şi anume cearta în

tabăra grecilor dintre Agamemnon, regele Miceniei, şi Ahlle, conducătorul unuia din triburile

tesaliene. Pe acest fundal Homer prezintă descrierea amănunţită a operaţiilor militare ale grecilor

şi troienilor, a structurii taberei militare şi armamentului, a sistemului de conducere, a aspectului

exterior al oraşelor, a concepţiilor religioase ale grecilor şi troienilor, a vieţii de toate zilele. În

poemul «Odiseea» se povesteşte despre peripeţiile lui Odiseu, regele insulei Itaka, întors după

distrugerea Troiei la baştină sa Itaka. Zeii îl supun pe Odiseu la numeroase încercări: el

nimereşte la un ciclop crunt, îşi pilotează corabia printre monştrii Scilla şi Charibda, scapă de

canibalii lestrigoni, respinge farmecele vrăjitoarei Circe, ce-i transforma pe oameni în porci, ş. a.

m. d. Homer îl prezintă pe eroul său în diferite situaţii din viaţa paşnică, ceea ce-i dă posibilitate

să caracterizeze cele mai diverse aspecte ale ei: treburile gospodăreşti, viaţa de toate zilele la

palat şi pe moşie, relaţiile dintre cei de la putere şi săraci, obiceiurile, detaliile modului de trai al

oamenilor. Poemele lui Homer sînt cea mai bogată sursă a cunoştinţelor noastre privind cele mai

diverse aspecte ale vieţii, economiei, relaţiilor sociale, administraţiei, culturii şi religiei în

Grecia. Dair pentru a folosi datele diin poemele homerice spre reconstituirea realităţii istorice

reflectate în ele e nevoie de o analiză complexă şi minuţioasă. Căci fiecare dintre poeme este, în

primul rînd, o operă artistică, în care invenţia poetică şi adevărul istoric .sînt îmbinate în modul

cel mai neobişnuit. Pe deasupra, poemele au îost create şi redactate timp de cîteva secole, şi de

aceea în ele şi-au găsit reflectare diferite straturi cronologice: viaţa şi obiceiurile regatelor

aheene, relaţiile sociale din aşa-zisele timpuri homerice, adică secolele XI—IX î. e. n., în sfîrşit,

perioada alcătuirii poemelor — secolele IX—VIII î. e. n.’’77

În vederea cuceririi pieţei turistice interne şi pentru valorificarea ofertei pentru turismul în

Grecia, propunem aplicarea strategiei promoţionale ofensive, care se va axa prioritar pe

următoarele direcţii, după cum urmează(vezi Tabelul 3.1):

Publicitatea: prestatorii serviciilor turistice ar putea opta preponderent pentru publicitatea

prin mijloacele accesibile după preţ, în special prin Internet, publicitatea televizată (promovează

turismul de masă), publicitatea radiofonică (propune vacanţe adaptabile ţintelor alese) destinate

consumatorilor turistici şi în publicaţii turistice comerciale (ziare, reviste) destinate operatorilor

turistici etc., e raţional de utilizat informaţii laconice convingătoare, cu specificarea elementelor

principale, cum ar fi preţuri, serviciile prestate.

Iniţierea acţiunilor de facilitare a accesului turiştilor (semnalizări, inscripţionări etc.).

77 Mora P. si L., Philippot P. Conservarea picturilor murale. Bucuresti: Meridiane, 1986. 439 p./64 il, p. 128

62

Page 63: Turismul regional in Grecia, Atena

Instalarea afisajului stradal (panourilor publicitare), ca suport publicitar efficient adresat

marelui public, plasat în zone cu consumatori potenţiali de servicii turistice, inclusiv pe mijloace

de transport.

Editarea cataloagelor, pliantelor, broşurilor, prospectelor, agendelor şi calendarelor,

mapelor etc.- drept suporturi publicitare eficiente de prezentare a produsului turistic, distribuirea

lor către agenţiile turistice, unităţile de cazare, restaurare şi agrement, precum şi consumatorilor

turistici. Este important de atenţionat, că cheltuielile de realizare a acestor suporturi publicitare

sînt mari, dar necesitatea elaborării şi distribuirii lor este evidentă, cu scopul informării

potenţialilor turişti cu specificul ofertei turistice a ţării de referinţă.

Promovarea vînzărilor orientată atît spre cerere, cît şi spre membrilor canalului de

distribuţie, acordînd unele înlesniri care duc la o ieftenire a produsului touristic făcîndu-l

accesibil segmentelor cu venituri modeste, astfel stimulînd cererea turistică internă şi

intensificînd consumul turistic, ceea ce contribuie la dezvoltarea turismului intern şi consolidarea

imaginii ţării.

Relaţiile publice directe cu publicul şi prin intermediul presei, crează atmosfera de

cunoaştere, înţelegere, un raport stabil şi permanent atît pe plan informaţional, cît şi pe planul

încrederii. Propunem următoarele mijloace de realizare: pregătirea materialului audio-vizual

(filme, vederi video, slaiduri), care pot fi utilizate la conferinţe şi seminare specializate în

domeniul turistic etc.

Tabelul 3.1

Tipologia alternativelor strategice de promovare în contextul corelării cu obiectivele în domeniul dezvoltării turismului religios în Grecia

63

Page 64: Turismul regional in Grecia, Atena

Sursa: CRISTIREANU, C. Economia şi politica turismului internaţional. Bucureşti: Ed.Abeona, 1992, p. 105

O condiţie inerentă în realizarea obiectivelor de piaţă este asigurarea accesibilităţii

informaţiei pe tot parcursul călătoriei (de la planificarea vizitei pînă la finalizarea consumului

propriu-zis), generează consumuri impulsive şi călătorii neplanificate. Informaţia trebuie să

susţină realizarea principiului flexibilităţii produsului turistic intern, să ofere ghidaj în alegerea

obiectivelor turistice, în funcţie de interese motivaţionale, să asigure orientarea în spaţiu şi acces

la produsele turistice, să contribuie la dezvoltarea relaţiilor de fidelitate.

Considerăm că fiecare din aceste strategii contribuie la atingerea scopurilor determinate, iar

îmbinarea creativă a acestora va asigura eficienţa economică scontată.78

La fel vom adăuga că Grecia este soluţia pentru investitorii internaţionali, oferind

oportunităţi de afaceri în una dintre primele destinaţii de turism din lume. Oportunităţi de

investiţii: Resurse integrate, terenuri de golf, marine în numeroase insule, centre favorabile şi

spas - Grecia are peste 700 de izvoare cu apă termală, centre de convenţii, proiecte agro şi

ecoturismul pe ţinuturi spectaculoase sau pe insule.

Johann P. Bachmann, investitor de golf CEO a investit în Grecia deoarece consideră că va fi

cea mai importantă piaţă de golf din zona mediteraneană în următorii 10 ani. Proiectul lui

include două terenuri de golf cu 18 găuri, 5 hoteluri de lux, bungalouri, un centru de conferinţă,

centru de spa şi marină.

78 Cristureanu C. Economia şi politica turismului internaţional. Bucureşti: Ed.Abeona, 1992, p. 105

64

Page 65: Turismul regional in Grecia, Atena

Separat Starwood Hotels & Resorts Worldwide Inc a anunţat pe 25 mai 2014 semnarea unui

contract pe termen lung cu TEMES SA pentru operaţia a două noi staţiuni de lux în Messina,

Peloponezul de sudvest: “ Staţiunea de Dune Romanos Navarino – Colecţia de Lux”( Romanos

Navarino Dunes Resort – The Luxury Collection) Şi “Westin Navarino Dunes Resort.” Sunt

situate la circa 30 de minute de aeroportul Kalamata.

Federaţia Hoteliera Elena (POX) şi-a exprimat îngrijorarea despre impactele asupra

turismului grecesc în acest şi în viitorul sezon din cauza nesiguranţei globale economice care

apare. Federaţia s-a referit într-o declaraţie la pierderile considerabile pe pieţele mondiale încă

de la începutul anului, împreună cu creşterile preţurilor la petrol şi aprecierea monedei euro în

faţa dolarului, care sunt lucruri negative pentru turismul ţării.

Pox cere măsuri imediate pentru îmbunătăţirea competitivităţii turismului care este aşteptat

să absoarbă cel mai mult din impactul aprecierii euro-ului. Cere de asemenea promovarea mai

intensivă a Greciei, mai ales pe pieţele în dezvoltare din Estul Europei, şi o soluţie dreaptă pentru

problema structurii conceptuale operaţionale a facilităţilor de acomodare.

Grecia încurajează ridicarea calitativă a turismului prin dezvoltarea proiectelor şi ELKE

invită investitori să vadă insula Creta şi să ofere informaţii celor interesaţi. Municipiul Timpaki

din Creta oferă invitaţii privind dezvoltarea turismului a proprietăţilor municipiului Sideropetra

în aşezarea Matala ce constituie o arie de 249,5 ha. Zona este potrivită pentru un complex turistic

ce include terenuri de golf, centre de convenţii şi centre de talosoterapie.

Creta este binecuvântată cu peisaje minunate, mediu înconjurător unic şi frumuseţe naturală,

un popor ospitalier şi o bogată istorie, mitologie şi cultură. Acestea ingrediente excelente pentru

dezvoltarea calităţii turismului cu staţiuni de un caracter unic care ar putea ajuta Creta sa iasă în

evidenţă şi să se plaseze în capul listei destinaţiilor turistice de calitate din lume atrăgând

clientela cu venit mare din toata lumea. Cu acestea fiind spuse, Emerald a achiziţionat, în partea

de sud a Cretei, un teren carismatic -160 de hectare pe una din cele mai bune plaje ale Greciei,

unde planifică şi integrează o staţiune de calitate cu standarde exemplar de mari. Cu o investiţie

de peste 310 milioane de euro, staţiunea va fi formată din cinci hoteluri de lux, facilităţi

balneoclimaterice, o sală de conferinţă, un centru atletic, etc. şi o zonă imobiliară de un lux

substanţial.

Dezvoltarea staţiunii Cavo Sidero în estul Cretei, una din cele mai mari proiecte de

investiţie din turismul grecesc, a intrat în ultima porţiune după 14 ani de obstacole birocratice şi

de altă natură. Preşedintele Minoan Group şi directorul Christopher Egleton au confirmat

progresul obţinut şi au anunţat că firmele arhitecturale ale lui Alexandros Tombazis şi Baldrich

& Tobal au început planificarea primului sat din proiect, numit Grandes Bay. Acest grup a

65

Page 66: Turismul regional in Grecia, Atena

cheltuit 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea planului de afaceri, în timp ce investiţia va

ajunge la 1.2 miliarde.

Presupune crearea a 7000 de paturi în şase saturi de vacanţă care o să acopere mai puţin de

1% din totalul de 25 de kilometrii patrati. Acest proiect o să creeze estimativ 3500 de locuri de

muncă. Acţionarii pricipali ai companiei sunt Henderson Global Investors. Fondatorul şi

directorul Martin Gilbert, presedintele American Express Global Network Services, Peter

Godfrey şi membrul Consiliului al Bancii Regale a Scoţiei Colin Buchan, împreună cu câţiva

constructori britanici.

O companie de dezvoltare imobiliară din Marea Britanie intentionează să construiască cinci

sate turistice exclusiviste, un lanţ de hoteluri "superlux", trei terenuri de golf şi un miniport într-

una dintre cele mai izolate şi mai fragile zone, din punct de vedere ecologic, din Grecia. Uriaşul

plan de dezvoltare turistică al companiei Minoan Group va avea 7.000 de locuri de cazare şi se

va întinde pe o suprafaţă de 26 de hectare în peninsula aridă Sidero, din nord-estul insulei Creta.

Cel mai mare proiect de dezvoltare turistică din Mediterană, în valoare de peste un miliard

de euro, este susţinut puternic de guvernul elen şi de mănăstirea locală care deţine terenul. De

cealaltă parte, asociaţiile ecologiste şi organizaţiile de arheologi internaţionale susţin că proiectul

turistic va aduce pagube imense şi permanente unei părţi din insula Creta, care are o mare

importanţă pentru Europa.

Dr Oliver Rackham, profesor de ecologie istorică la Universitatea Cambridge susţine că

dezvoltarea unui proiect de acest gen nu este sustenabilă din cauza lipsei resurselor de apa

necesare, această zonă a Greciei fiind una dintre cele mai aride regiuni ale Europei. Constructorii

propun soluţia desalinizării, însă o astfel de uzină va afecta grav ecosistemul: ori va acoperi o

mare parte a zonei cu panouri solare, ori va necesita mari resurse de energie, care oricum sunt

reduse în Grecia.

Proiectul, denumit Cave Sidero, este condamnat şi de Bartolomeu I, Patriarhul Bisericii

Ortodoxe, care este un susţinător al mişcării ecologiste. Patriarhia şi-a disputat îndelung cu

Biserica Greciei jurisdicţia asupra mănăstirii care deţine terenul.

Compania britanică susţine însă că, potrivit studiilor de mediu, pagubele vor fi minime.

"Cladirile vor acoperi mai putin de 1% din teritoriu. Va fi prima dezvoltare turistică sustenabilă,

neutră din punctul de vedere al emisiilor de CO2", spune un responsabil al organizatiei. Proiectul

este susţinut şi de Forumul Viitorului, o importantă organizaţie de mediu din Marea Britanie,

care primeşte anual sponsorizări de la Minoan Group.

Terenurile de golf vor fi plantate cu iarbă rezistentă la salinitate mare şi cu flora locală în loc

de iarbă, care necesită multă apă, au precizat proiectanţii. Îngrijorate de anvergura proiectului,

66

Page 67: Turismul regional in Grecia, Atena

asociaţiile ecologiste elene nu s-au lasat convinse de aceste argumente şi au trimis scrisori catre

11 ministere din Grecia pentru a cere interzicerea construcţiei.79

Turismul global este una din cele mai mari şi mai rapid crescătoare industrii. Conform

Consiliului Mondial al Turismului şi al Călătoriilor sunt circa 700 de milioane de turişti

internaţionali în toată lumea anual, turismul şi activităţile înrudite contribuie 11% la GDP-ul

mondial, sectorul turistic este cel mai mare angajator având aproape 255 milioane de locuri de

muncă şi 10,7% din forţa de muncă mondială.

În final se prezintă situaţii privind normele conflictuale ce ţine de rezilierea contractelor

turstice ale călătorilor din Republica Moldova spre Grecia, problemă care o v-om aborda. În

acest context, numeroase litigii din domeniul turismului ţin de prestarea unor servicii necalitative

de către agenţiile de turism, în special cele ce vînd pachete turistice de sejur către Grecia.

Neavând potenţial financiar şi nici organizatoric pentru a oferi, în mod individual, pachetul

deplin de servicii (transport, cazare, hrană etc.), agenţii turistici naţionali apelează la prestatorii

finali, precum companii de transport, reţele hoteliere, restaurante etc. Altfel spus, agenţiile de

turism “vând” pachete turistice ce aparţin turoperatorilor internaţionali. Însă problema apare

atunci când turistul, la întoarcerea în ţară, înaintează acţiune în judecată împotriva agenţiei de

turism de la care a procurat pachetul turistic.

Pârâtul invocă exonerarea de răspundere, motivând că vinovăţia neexecutării contractului

de servicii turistice aparţine operatorilor străini, iar dânsul este doar vânzător şi nicidecum

prestatorul final al serviciilor indicate în contract.

Ca exemplu aducem o speţă din practica Curţii Supreme de Justiţie în care V.C. a procurat

o foaie turistică pentru călătorie în Grecia de la o agenţie de turism din Republica Moldova, dar

ajuns pe teritoriul Greciei, colaboratorii vamali i-au solicitat să prezinte dovada că posedă

resurse financiare suficiente pentru aflarea pe teritoriul Greciei (câte 50 euro pe zi). Neavând

dovada resurselor financiare, lui V.C. i s-a interzis accesul pe teritoriul Greciei. Întors la

Chişinău, V.C. s-a adresat în judecată cerând repararea pagubelor materiale şi morale.

Reclamantul invoca precum că agenţia de turism era obligată să-l informeze despre procedura de

trecere a punctului de frontieră.

Curtea Supremă de Justiţie a conchis că agenţia turistică nu poartă răspundere pentru

deportarea lui V.C. din Grecia, aducând, în acest sens, următorul argument: “Reclamantul,

cunoscând condiţiile de procurare a foii turistice, care includea doar cazarea şi micul dejun,

urma să se informeze şi despre condiţiile de întreţinere pe toată perioada sejurului, precum şi

condiţiile de intrare în ţara respectivă”. Reclamantul, bineînţeles, că nu s-a informat şi vinovăţia

79 http://europa.eu.int/comm/economy_finance/publications/enlargement_papers/enlargementpapers05_en.htm

67

Page 68: Turismul regional in Grecia, Atena

îi aparţine. În concluzie, aşa cum se observă, există nenumărate date, publicaţii, reglementări

care la ora actuală fac referire la activitatea din sfera turismului. Asemeni altor domenii de

activitate, în Grecia bunele practici sunt mai mult sau mai puţin cunoscute şi aplicate. Fiind

destul de puţin educat, necunoscându-şi drepturile, consumatorul român este supus, şi de această

dată, la abuzuri.

O politică susţinută a Guvernului poate să corecteze aceste neajunsuri, permiţând crearea

unei concurenţe libere, dar şi respectarea regulilor prin care tur-operatorii şi toţi ceilalţi prestatori

de servicii din acest domeniu să se străduiască să ofere servicii de calitate, ceea ce conduce în

timp la selecţie.

Planul local este un alt plan în care trebuie să se întreprindă ceva mai mult decât până

acum, autorităţilor locale revenindu-le obligaţia de a înţelege că, în interesul şi pentru bunăstarea

comunităţilor pe care le reprezintă, le revine rolul de a facilita conlucrarea tuturor celor

interesaţi, direct sau colateral, în dezvoltarea acestei activităţi atât de speciale care este turismul

şi care în Grecia are încă un potenţial neexploatat şi foarte promiţător pe plan economic.

Pe lângă toate reglementările care trebuie adoptate şi respectate, nu trebuie să uităm de

concurenţă şi de faptul că pe piaţa lărgită a Uniunii Europene nu vor rezista decât cei care oferă

servicii eficiente şi de calitate. Se spune: “Nici o garanţie pentru succes, dar, şanse pentru toată

lumea”.

68

Page 69: Turismul regional in Grecia, Atena

Concluzii şi Recomandări

Reieşind din cele menţionate mai sus, vom conchide asupra următoarelor momente:

Turismul este un fenomen bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătăţii şi

schimbarea mediului înconjurător, cultivarea sentimentului pentru frumuseţile naturii… ca

rezultat dezvoltării comerţului, industriei precum şi a perfecţionării mijloacelor de transport

Turismul poate fi privit şi prin prisma efectului social contribuind la menţinerea

echilibrului biologic şi fiziologic al omului contemporan şi apare ca un mijloc activ de educare,

de ridicare a nivelului de cunoaştere, permiţând accesul la valorile culturale ale civilizaţiei.

La momentul actual, în Grecia se combină peisajul exotic, clima temperată, marea şi

orasele antice cu istorie şi cultură de peste 3000 de ani. Industria turismului a cunoscut o

dezvoltare însemnată ca urmare a strategiei guvernamentale de implementare a unor noi forme

de turism, alternative şi combinate. Această strategie se concentrează pe construirea unor

hoteluri de 4 şi 5 stele, centre de conferinţe, staţiuni balneoclimaterice şi pentru talasoterapie,

waterland şi alte parcuri specifice şi urmăreşte combinarea lor cu diferite tipuri de turism (agro-

turism, cultural, arheologic, religios etc.).

Grecia este una dintre cele mai populare destinaţii turistice, locul 10 în lume din acest

punct de vedere. În anul 2006 s-au înregistrat 16 milioane de turişti, iar pentru 2014 se planifică

atragerea a cca 20 milioane de vizitatori. Veniturile directe din turism sun estimate la 10 miliarde

de Euro anual. Conform datelor statistice publicate sectorul turistic reprezentă 18% din PIB al

ţării.

Punct de referinţă al istoriei şi culturii mondiale, Grecia dispune de un relief deosebit de

favorabil turismului de litoral, cu numeroase insule, predominant muntoase )carstice sau

vulcanice), cu un ţărm lung şi favorabil amenajării turistice în zona peninsulară, dar şi de un

climat mediteranean, asociat unei flore specifice, în care măslinii au devenit un simbol naţional.

Adăugând numeroase mărturii ale civilizaţiilor preelenice, greceşti, romane, bizantine otomane,

de o inestimabilă valoare mondială, devine evident interesul deosebit pe care îl suscită Grecia

turiştilor de pretutindeni.

Grecia comprimă zone montane dar are de asemenea deschiderea spre mare,acestea fiind

poziționate într-un mod unic. Cei care vizitează Grecia trebuie să știe că muntele Atos este

rezervat în exclusivitate bărbaților, femeilor fiindu-le interzis accesul. Pentru a păstra

solemnitatea religioasă, Meteora pe de alta parte comprimă 7 mănăstiri pe 7 dealuri distincte ritul

religios fiind strict respectat.

69

Page 70: Turismul regional in Grecia, Atena

Patrimoniul cultural-religios naţional cuprinde monumente, ansambluri şi situri cu

valoare excepţională din punct de vedere istoric, artistic, estetic, ştiinţific, antropologic, cât şi

peisaje culturale reprezentative pentru ţară sau o regiune geo-culturală clar definită. În cadrul

acestui patrimoniu sunt incluse bunuri imobile şi mobile. Bunurile imobile prezintă valoare din

punct de vedere arheologic, istoric, arhitectural, religios, urbanistic, artistic, peisagistic, tehnico-

ştiinţific. Bunurile mobile includ obiecte cu semnificaţie istorică şi documentară, valoare artistică

şi etnologică, ştiinţifică şi tehnică.

Grecia mai are înscrise în lista Unesco alte importante vestigii şi atracţii turistice, precum

Mănăstirile Daphni, Hossios Lukas şi Nea Moni din Chios, Mystras, Monumentele paleocreştine

şi bizantine din Thessalonic, Templul lui Apolo Epicureanul din Bassae şi monumentele din

Samos – Pythagoreionul şi Heraionul, alături de Meteora şi Muntele Athos.

Potenţialul turistic antropic reprezintă ansamblul de obiective create de societate care

îndeplinesc condiţiile valorificării pe plan turistic.

Grecia dispune de numeroase resurse antropice de valoare istorică, estetică, culturală,

urbanistică, memohală ce sunt valorificate corespunzător. Resursele antropice sunt inepuizabile,

prezentând perspective de dezvoltare pe termen lung. Ele sunt valorificate şi promovate eficient

pe piaţa externă, constituind o sporire a încasărilor valutare ale statului, contribuind astfel la

echilibrarea balanţei de plăţi externe.

Turismul contribuie la creşterea economică şi socială şi la atenuarea dezechilibrelor în

diferite zone din Grecia, constituind o sursă de sporire a veniturilor populaţiei.

În urma promovării eficiente şi respectării principiilor de dezvoltare durabilă, turismul în

Grecia este bine protejat, conservat iar potenţialul cultural, istoric, folcloric şi arhitectural este

valorificat. Deasemenea turismul are un rol deosebit în utilizarea timpului liber al populaţiei.

Grecia oferă oportunităţi de afaceri în principale destinaţii de interes turistic oferind

oportunităţi de investiţii pentru resurse integrate, terenuri de golf, marine în numeroase insule,

centre favorabile şi staţiuni balneoclimaterice.

Mulţi investitori străini doresc să investească în Grecia considerând că este o afacere

profitabilă, creând astfel locuri de muncă şi contribuind la dezvoltarea turismului prin

diversificarea structurii şi a serviciilor.

70

Page 71: Turismul regional in Grecia, Atena

Bibliografie

ACTE NORMATIVE

1. Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova nr. 352-

XVI din 24.11.2006. Monitorul Oficial nr.14-17/40 din 02.02.2007.

http://lex.justice.md/document_rom.php?id=0B88BC64:70678DCD

2. Legea privind dezvoltarea regională în Republica Moldova nr. 438-XVI din 28.12.2006. În:

Monitorul Oficial nr.21-24/68 din 16.02.2007. http://lex.justice.md/index.php?

action=view&view=doc&id=320885

3. Legea privind dezvoltarea regională în Republica Moldova nr. 438-XVI din 28.12.2006.

Monitorul Oficial nr.21-24/68 din 16.02.2007. http://lex.justice.md/index.php?

action=view&view=doc&id=320885

4. Hotărîre cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare regională nr. 158 din

04.03.2010. Monitorul Oficial nr.34/212 din 09.03.2010. http://lex.justice.md/md/333914/

5. Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a turismului “Turism 2020”

şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia în anii 2014 – 2016 nr. 338 din

19.05.2014. Monitorul Oficial nr.127-133/370 din 23.05.2014

MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘURI

6. ANDREI, R. Manual de tehnici operaţionale în activitatea de turism. Bucureşti: Irecson, 2007.

288 p.

7. BĂHNĂREANU, C., Procesul de regionalizare a României şi securitatea naţională. Bucureşti:

Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2012. 170 p.

8. BĂLTĂREŢU, Andreea-Mihaela. Amenajarea turistică şi dezvoltarea urbană, Editura

Universitară, Bucureşti, 2010. 132 p.

9. CÂRSTEA, G. Analiza strategică a mediului concurenţial. Bucureşti: Economică, 2015. 270 p.

10. CIORNÂI, N., BLAJ, I. Economia firmelor contemporane. Chişinău: Prut Internaţional, 2003.

213 p.

11. CORNEA, S., Organizarea administrativă a Basarabiei (1812-1917), Cahul: 2003. 159 p.

12. COTELNIC, A. Managementul elaborării, implementării şi adaptării strategiei de ansamblu a

firmei”, Teza de dr. hab. în şt. ec., Chişinău, 2001. 320 p.

13. CRISTIREANU, C. Economia şi politica turismului internaţional. Bucureşti: Ed.Abeona, 1992.

188 p.

71

Page 72: Turismul regional in Grecia, Atena

14. DEX - Dictionarul explicativ al limbii romane. Editia a II-a. Bucureşti: Unoivers Enciclopedic

Gold, 2012. 1180 p.

15. DOBROTĂ, N., et. al. Economia politică. Bucureşti: Editura Economică, 1995. 459 p.

16. ERDELI, Gabriela. Amenajări turistice/ Gabriela Erdeli, Ion Istrate. Bucureşti: Ed.Universităţii,

1996. 355 p.

17. FLOREA, S. Patrimoniul turistic al Republicii Moldova. Chişinău: Î.S.F.E.- P. „Tipografia

centrală”, 2005. 360 p.

18. FRIEDEMANN, B. 1000 de minuni ale lumii. Comorile omenirii de pe cinci continente.

Bucureşti: Aquila International, 2013. 280 p.

19. FRIPTULEAC, C. Gr. Ecologie umană, Chişinău: Centrul Ed.-Poligr. Medicina, 2006. 166 p.

20. GLĂVAN, V. Geografia turismului. Bucureşti: Editura Fundaţiei „România de Mâine”, 2005.

130 p.

21. LUPU, N. Hotelul. Economie şi Management, Bucureşti: Ed. All beck, 2005. 219 p.

22. MIRON, V. Afaceri în turism rural. Amenajarea şi tehnologia deservirii oaspeţilor în pensiunea

turistică. Chişinău: Tipografia centrală, 2005. 680 p.

23. MIRON, V. Turismul în ariile naturale din Republica Moldova (ghidul investitorului

local)./Chişinău: Editura “Continental Grup”, 2005. 515 p.

24. MOLDOVAN, I.T. Turismul internaţional, o şansă a economiei de piaţă în România. Program de

promovare pe pieţele internaţionale a produsului turistic românesc. Bucureşti, 2007. 369 p.

25. MORA, P. Conservarea picturilor murale. Bucuresti: Meridiane, 1986. 439 p.

26. OMT – Tourism Market Statistics – 2010. 147 p.

27. Politica de dezvoltare regională, Lucrare elaborată în cadrul proiectului Phare RO 0006.18.02 –

Formarea funcţionarilor publici din administraţia locală în afaceri europene şi managementul

ciclului de proiect, Seria Micromonografii - Politici Europene, 2003. 129 p.

28. SHEEHAN, J. Business & Corporate Aviation Management: On Demand Air Travel. New York:

McGraw-Hill Professional, 2015. 312 p.

29. STANCIOIU, A-F. Dicţionar de terminologie turistică. Bucureşti: Economica, 2004. 247 p.

30. STĂNCIULESCU, G. Tehnica operaţiunilor de turism. Bucureşti: Educational, 1998. 515 p.

31. STĂNCULESCU, G. Dicţionar poliglot explicativ de termeni utilizaţi în turism/ Gabriela

Stănculescu, Nicolae Lupu, Gabriela Ţigu. – Bucureşti: Ed. All Educational, 1998. 388 p.

32. STĂNESCU, I. Potenţialul turistic românesc al viitorului. Bucureşti: Paco, 2002. 348 p.

33. TAYLOR, R. The Southern Enlargement of the EC. Greece, Portugal, Spain”, Routledge,

London, 1996. 415 p.

72

Page 73: Turismul regional in Grecia, Atena

34. TURCOV, E. Evaluarea turismului pe plan global. Analele ASEM. -Chişinău: Ed. ASEM, 2006,.

255 p.

35. UNGUREANU, Al., ŢURCĂNAŞ, G. Geografia aşezărilor umane, Performantica, Iaşi, 2008.

369 p.

36. VASILE, I. Gestiunea financiară a întreprinderii. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică,

1999. 281 p.

37. WATERS, S. The travel industry yearbook: The big picture – Child and Waters, SUA 2014. 517

p.

38. WILLIAM, N. Understanding the European Communities, Philip Allen, Worcester, 1990. 316 p.

39. ГУЛЯЕВ, В.Г. Организация туристической деятельности. Учебное пособие. М.: Нолидж,

1996. 239 p.

40. КАБУШКИН, Н. И. Менеджмент туризма: Учебник/ Н. И. Кабушкин. - Минск: ООО

“Новое знание”, 2002. 460 p.

41. Международный туризм: правовые акты./сост. Н.И. Волошин. – М.: «Финансы и

статистика», 2002. 269 p.

42. ТОМПСОН, А. ”Стратегический менеджмент”, из. ЮНИТИ, Москва, 1998. 280 p.

PUBLICAȚII ÎN MATERIALELE CONFERINŢELOR, SIMPOZIOANELOR

43. Charte communautaire de la régionalisation, Annexe à la résolution sur la politique régionale

communautaire et le rôle des régions, Journal officiel des Communautés européennes (JOCE),

nr. C 326 du 19.12.1988

ARTICOLE DIN EDIȚII PERIODICE

44. GRAUR, E. Managementul performant în lucrul cu resursele umane şi influenţa competenţelor

emoţionale. Analele Ştiinţifice ale UCCM, aprilie 2009, Ed. CEP, USM, 2010, p.74-78

45. IONESCU, M. Strategii manageriale bazate pe mecanisme de elaborare a politicii de fidelizare a

clienţilor hotelurilor “Regency”, „Codru” şi „Dacia”. CEP USM, nr. 2 (72), Chişinău, 2014, p.

219-224.

46. JEAN-MARIE, Ch. Dezagregarea Rusiei şi Iranului, un obiectiv al SUA?”. Lumea 8(136), 2004,

p. 16-7

47. LISA, G. Cadrul juridic de formare a sistemului managerial sub aspectul fidelizării clientelei

hoteliere. Revista „Studii economice”, ULIM, an.8, nr.2, 2014, p. 210-223

48. LIVANDOVSCHI, R. Integrarea europeană prin intermediul turismului rural Economica -

Chişinău, ASEM, 2002. - Nr.3. - P.95-97

73

Page 74: Turismul regional in Grecia, Atena

49. MOLDOVAN-BĂTRÂNAC, V. Particularităţile mixului de marketing al întreprinderilor

turistice. Studia Universitatis: Ştiinte exacte şi economice. Nr. 2(22), 2014. P. 236-239

50. PETRUŞCĂ, C. Analiza loialităţii în domeniul business to business. Revista Management

Intercultural. vol. XII, nr. 22, 2010. p. 29-34

51. PINAT, B. “Whose ‘Middle East’? Geopolitical Inventions and Practices of Security”. În

International relations 18(1), 2004, p. 27

52. TUNON, J. European Regional activation towards Brussels: From the heart to the Ultraperiphery

of Europe. Walloon and Canary strategies. În: Fédéralisme – Régionalisme. Liege: Université de

Liège, 2008, vol. 8:2 Ètudes régionales et fédérales: nouvelles perspectives. p. 1-16

53. TURCOV, E. Abordarea sistemică în turism ca bază teoretică fundamentală a managementului

turistic. Economie şi finanţe, 2002, nr.2, p. 12-16

54. VIAN, M. Studiu corelaţional al caracteristicilor-indici ai generaţiilor asupra factorilor

determinanţi ai loialităţii. Revista „Studii economice”, ULIM, an.6, nr. 1-2 (iunie 2013), p. 108

55. VLĂSCEANU, L., ZAMFIR, C., Dicţionar de sociologie: urmat de indicatori demografici,

economici, sociali şi sociologici, Bucureşti : Babel, 1998, p. 411

56. КОЛОСОВ, В.А., ЗАЯЦ, Д.В. Геополитическая картина мира в публикациях

«Независимой газеты». География.- 2001.-№ 9.- c.3-10

RESURSE ELECTRONICE

57. Declaraţia asupra regionalismului în Europa, adoptată de ARE în 1996,

http://www.aer.eu/fileadmin/user_upload/PressComm/Publications/DeclarationRegionalism/.da

m/l10n/ro/DR_ROUMAIN.pdf

58. http://europa.eu.int/comm/economy_finance/publications/enlargement_papers/

enlargementpapers05_en.htm

74

Page 75: Turismul regional in Grecia, Atena

Adnotare (în limba română)

… Olga, “ Strategii de dezvoltare turistică regională în Grecia, or.

Atena”, teză de master în ştiinţe economice, Chişinău, 2016.

Structura tezei cuprinde: introducere, trei capitole, încheiere, bibliografie din

58 titluri, 70 pagini text de bază.

Cuvinte-cheie: turism, Grecia Atena

Domeniul de studiu: Dezvoltare turistică regională în Grecia

Scopul şi obiectivele lucrării: scopul lucrării constă în analiza strategiilor de

dezvoltare turistică regională în Grecia, or. Atena. În vederea realizării scopului

propus au fost formulate obiectivele. Printre obiectivele principale ale tezei se

enumără: studiul istoriografic al problemei, definirea conceptelor de turism

regional, aprecierea strategiilor de dezvoltare turistică regională în Grecia, or.

Atena.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Caracterul inovator al investigaţiei

rezidă în faptul de a analiza şi cerceta caracterul strategiilor de dezvoltare turistică

regională în Grecia, or. Atena.

Semnificaţia teoretică. Importanţa teoretică a investigaţiei derivă din

rezultatele şi concluziile obţinute ca urmare a cercetării efectuate. Lucrarea posedă

un conţinut şi un caracter ştiinţific.

Valoarea aplicativă a lucrării. Realizarea acestui studiu prezintă o

semnificaţie valorică multiplă şi poate servi în calitate de material ştiinţific

suplimentar pentru cercetătorii interesaţi de problematica dată.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele lucrării pot servi in

calitate de suport teoretic pentru studenţii specialităţii turism.

75

Page 76: Turismul regional in Grecia, Atena

Adnotare (în limba engleză)

… Olga, “Regional tourism development strategy in Greece, or.

Athens’’, qualifiсation paper in Economical Science , Chisinau, 2016

Qualification paper consists of: introduction, three chapters, conclusions

and recommendations, bibliography of 58 titles, 70 pages of basic text.

Key words: regional tourism, Greece, Athens

The goal: Regional tourism development

The purpose and objectives of the paper: the purpose of the work is the

analysis of the regional tourism development strategy in Greece, or. Athens. In

order to achieve the purpose were formulated several objectives as:

Historiographic study of the field of research; definition of the basic terms,

analysis of regional tourism development strategy in Greece, or. Athens.

The novelty and scientific originality of the work: The novelty of the

research is the analysis of the regional tourism development strategy in Greece, or.

Athens.

The theoretical significance: The theoretical importance of the research

stems from the findings and conclusions resulting from the research. The work

paper has a scientific character and content.

Practical value of the work: This study presents multiple significance value

and its results can be used as scientific material by researchers interested in this

subject.

Implementation of scientific results: The results of the work can serve as a

guide for students of turism specialty.

76

Page 77: Turismul regional in Grecia, Atena

Anexa I

Catalogul celor mai reprezentative monumente naţionale ocrotite de stat din or Atena

77

Page 78: Turismul regional in Grecia, Atena

ANEXA II

Trăsăturile caracteristice formelor de turism în Grecia

78