Turismul mondial a suferit un mare salt de dezvoltare in cea de a doua jumatate a secolului XX

Turismul in Romania

Turismul mondial a suferit un mare salt de dezvoltare in cea de a doua jumatate a secolului XX. Acesta se datoreaza preoponderent evolutiei modalitatilor de transport, dar si a cresterii nivelului de trai, precum si sperantei de viata a oamenilor.

In decembrie 1989, Romania a devenit din nou natiune libera, astfel poate primi turisti din intreaga lume pentru a se bucura de bogatiile ce le ofera.

Romania are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere cultural, tara este extrem de diversificata - se pot vizita fortarete medievale, manastiri bizantine, casteluri si case taranesti decorate dupa specificul regional. De asemeni, Bucurestiul interbelic era numit pe buna dreptate Micul Paris, cu arhitectura si viata culturala demne de capitala franceza.

Mai mult decat atat, aceste obiective pot fi vizitate si cu beneficiul unor hoteluri si restaurante amenajate conform standardelor occidentale.

Pentru cei ce vor sa evadeze in locuri ferite de mana omului, acestia pot opta pentru drumetii pe traseele turistice ce strabat Carpatii romanesti un lant de munti primitori in toate anotimpurile, atat pentru trasee montane vara, cat si pentru facilitatile oferite iubitorilor de sporturi de iarna.

Toate aceste trasaturi fac din Romania o tara cu obiective turistice specifice unei zone temperate cu expunere la o coasta litorala si la o creasta montana. Insa, Romania este cunoscuta mai ales pentru particularitatile geomorfologice unice in lume. Prin acest proiect, voi incerca sa le enumar.

Vulcanii noroiosi

Vulcanii noroiosi din Subcarpatii Buzaului au fost apreciati ca fenomen al naturii abia in anul 1955. Suprafata de 5 ha protejata initial, a ajuns la marimea de 30 ha in zilele noastre. Acest fenomen unicat se dezvolta in depresiunea Berca (judetul Buzau) pe malul stang al raului Buzau, la o altitudine de 300 m. Ei au fost grupati in patru areale: La Fierbatori, Paclele Mici, Paclele Mari, respectiv Beciu.

Vulcanii noroiosi nu sunt defapt vulcani, deosebindu se de ceilalti prin geneza si produsele de eruptie. Existenta lor se datoreaza unor factori locali precum:

emanatiile de gaze naturale pe faliile anticlinatului Berca Arbanasi;

apa care pregateste noroiul;

fragmentele de roci.

Datorita presiunii gazelor, vulcanii emit noroi cu urme de petrol.

Dupa morfologie, vulcanii se impart in doua grupe:

1. vulcanii propriu zisi: conuri mai mici de 3 m inaltime, avand in varf un crater.

2. fierbatoarele cu noroi: excavatii cu dimensiuni variabile (4-6 m diametru) care degaja noroi sau apa noroiasa.

Cand presiunea gazelor se micsoreaza si nu poate impinge noroiul la suprafata, vulcanul se stinge, devine fosili, iar conurile se modeleaza sub actiunea fortelor subaeriene. Ajunse la baza, conurile se transforma in santuri adanci, iar apoi ogranisme torentiale. Astfel, arealul vulcanilor noroiosi este un adevarat laborator de geomorfologie.

Vulcanii noroiosi reprezinta si un obiectiv pentru botanisti, deoarece datorita prezentei sarurilor emanate de vulcani, au aparut plante deosebite ca ghirinul, branca, pelinul s.a.

Delta Dunarii

Delta Dunarii este cea mai tanara formatie geomorfologica din tara. Ea s-a format intr-un golf marin umplut cu aluviunile Dunarii. Au mai contribuit si actiunile marii, a vantului si a vegetatiei. Bratele Dunarii cuprind foarte multe lacuri mici si mari, garle si canale legate intre ele sau de fluviu.

Intre bratele Chitila si Sulina se gaseste padurea Letea, cunoscuta ca rezervatie naturala. In depresiunile dintre dune creste o vegetatie lemnoasa formata din numeroase specii de arburi. La originalitatea padurii contribuie si abundenta plantelor urcatoare. De asemeni, aici isi au adapostul peste 3.400 specii de animale vertebrate si nevertebrate, cu numeroase unicate nationale, europene si mondiale.

Delta Dunarii este o rezervatie naturala de interes mondial. Prin frumusetea peisajelor sale, ea constituie o importanta zona turistica.

Chei si defilee in Romania

Cheii sunt portiuni de vale ingusta cu lungimea intre 300 si 100 m. Ele sunt locurile unde versantii aproape verticali se intalnesc abia in albia raului. Strabaterea acestora se face cu mare greutate, in lungul unor poteci cand langa apa, cand langa versant. In alte situatii, interventia brutala a omului duce la crearea unor drumuri de cariera sau forestiere, distrugand frumusetea cheilor.

Fiind importante zone turistice cheii se amenajeaza, antropizand peisajul natural care a dus la scaderea mare a valorii initiale.

Defileul, considerat un ansamblu, constituie de asemeni un sector de vae ingusta, dar acesta este de dimensiuni mari si are o infatisare complexa. Ele au o lungime multikilometrica, sunt adanci de cateva sute de metri, prezentand versanti ale caror pante permit dezvoltarea si mentinerea vegetatiei bogate. Toate defileele sunt strabatute de cai de comunicatie si au multe amenajari turistice.

Frumusetea deosebita a celor doua sectoare de vale constituie o inflorire a florei si faunei romanesti. Din pacate, ele nu mai sunt cutreierate cu acelasi interes.

Valea Prahovei

Spre deosebire de litoralul romanesc, in Valea Prahovei are loc turism pe toata perioada anului, nu doar sezonier.

Valea Prahovei este valea unde raul Prahova isi croieste drum intre Muntii Bucegi si Baiului. Este o destinatie turistica populara si datorita conditiilor, dar si situarii la aproximativ 100 km de Bucuresti.

Geografic, raul Prahova separa Carpatii Estici de Carpatii Sudici. De a lungul istoriei, coridorul a fost cea mai importanta trecere intre Valahia si Transilvania. Actualul DN1, care leaga municipiile Bucuresti si Brasov, si viitoarea autostrada A3 sunt construite de-a lungul Vaii Prahovei.

Regiunea este o destinatie foarte apreciata de alpinisti si fani ai sporturilor de iarna. Cele mai importante statiuni sunt Predeal, Azuga, Busteni, Sinaia, Comarnic si Breaza.

Probabil cel mai circulat masiv din zona Vaii Prahovei este Masivul Bucegi.

Muntii Bucegi sunt localizati in centrul tarii, la sud de orasul Brasov. Fac parte din Carpatii Sudici. La est, muntii Bucegi au o panta foarte abrupta catre populara destinatie turistica Valea Prahovei. La o altitudine mai mare gasim Platoul Bucegi, unde factori metamorfici externi vantul, ploaia au transformat unele roci in niste figuri spectaculoase cum ar fi Sphinx-ul si Babele.

Masivul Bucegi este grupat in trei parti:

Muntii Bucegi (varful Omu, 2505 m)

Muntii Leaota (varful Leaota, 2133 m)

Muntii Piatra Craiului (varful Baciului, 2238 m)

Intre Piatra Craiului si Muntii Bucegi/Leaota gasim trecatoarea Bran, care pe timpuri fusese punct vamal intre Valahia si Transilvania, aparat de castelul Bran.

Manastirea Putna

Manastirea Putna este cea mai reprezentativa manastire a Bucovinei si una dintre cele mai importante centre culturale, religioase si artistice ale Moldovei medievale. Alaturi de multe altele, este una dintre ctitoriile lui Stefan cel Mare. A fost intemeiata pe malul raului Putna, care izvoraste din muntii Obcina Mare din Bucovina.

Dupa ce Stefan cel Mare a castigat batalia in urma careia a cucerit cetatea Chilia, din dorinta de a I multumi lui Dumnezeu pentru succesul sau, la 10 iulie 1466 a inceput constructia manastirii Putna, dedicate Maicii Domnului. Se crede ca terenul pe care a fost construita manastirea era ocupat inainte de o padure bogata. Intr o cronica contemporana se mentioneaza ca Stefan a cumparat satul Vicovu de Sus de la Stan Babici, Iachim Babici si Simion Babici contra a 200 zloti. Terenul a fost anexat manastirii.

La 3 septembrie 1470 manastirea Putna a fost sanctificata astfel devenind cel mai important centru religios din zona. Stefan a participat cu toata familia sa la ceremonie. Se crede ca manastirea a fost construita de un arhitect grec pe nume Theodor, insa este o eroare de interpretare a cronicilor gasite in cetatea Chilia, astfel adevaratul arhitect ramanand necunoscut.

Baile Herculane

Baile Herculane este un oras in Banat, judetul Caras-Severin, situat in valea raului Cerna, intre muntii Mehedinti la est si muntii Cerna la vest, la o altitudine de 160 m.

Statiunea balneoclimaterica Baile Herculane are o istorie vasta. Numeroasele descoperiri arheologice arata ca zona a fost inhabitata inca din Paleolitic. Pestera Hotilor are numeroase nivele, inclusiv una din Musterian, una din Mezolitic si restul din Neolitic.

Legenda spune ca Hercule, obosit si istovit, s-a oprit in vale pentru a face baie si a se odihni. In perioada de 165 de ani de dominare romana a Daciei, Baile Herculane erau vestite in tot imperiul, acesta fiind un loc vizitate de aristorcratia romana. Nu mai putin de sase statui ale lui Hercule datate din aceeasi perioada au fost descoperite. O imitatie din bronz, sculpata in 1874, reprezinta un monument in centrul orasului.

In epoca moderna, statiunea era vizitata pentru calitatile sale de vindecare, izvoare termale continand sulf, clor, sodiu, calciu, magneziu si alte minerale, de asemeni si aer ionizat. Inainte de cel de al Doilea Razboi Mondial, era in continuare o destinatie populara printre europenii occidentali, astfel orasul devenind unul luxos. In perioada comunista au fost construite facilitati de turism in masa, cum ar fi hoteluri foarte inalte din beton. Era foarte apreciata de pensionari, care isi cheltuiau cupoanele alocate de stat in acest loc, pentru imbunatatirea sanatatii. Astazi, turistii sunt mai tineri, fiind atrasi de peisajul montan foarte frumos.

Bucuresti

Bucurestiul este capitala si centrul industrial si comercial al Romaniei. Este localizat in sudestul tarii, si se afla pe malurile raului Dambovita.

Orasul a fost mentionat pentru prima data in 1459 si a devenit capitala Romaniei in 1862. De atunci, a suferit o varietate de schimbari si a devenit centrul mass media, culturii si scenei artistice romane. Arhitectura sa eclectica, ce reprezinta un amestec intre istoric, comunist si modern, reflecta, de asemeni, istoria variata a orasului. In perioada interbelica, arhitectura eleganta si sofisticarea I-a adus titlul de Micul Paris. Cu toate ca o mare parte din centrul istoric a fost deteriorat de razboi, cutremure si programul de sistematizare a lui Nicolae Ceausescu, majoritatea spatiului a supravietuit si in ultimii ani sufera o expansiune economica si culturala.

Referat la Geografie

Turismul in Romania

Dumitru Sorina

Clasa a X a F

TURISMUL RURAL IN ROMANIATeritoriul Romaniei prezinta: o mare varietate de valori culturale istorice - arta populara, etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice - un cadru natural armonios imbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valente ale turismului rural romanesc in mod special.

Aparute si dezvoltatepe cele mai variate forme de relief inca din vremea traco-dacilor, asezarile rurale romanesti au pastrat si mai pastreaza inca in buna masura datinile si obiceiurile stravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat, ce pot fi valorificate turistic in cadrul unei strategii de organizare si dezvoltarea turismului rural.

Turismul rural in tara noastra se practica din totdeauna, dar spontan, sporadic, intamplator, si mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezinta, incepand cu anii 20-30, cazare la cetateni a vizitatorilorocazionali a unie asezari rurale.

Primele incercari de turism organizat s-au realizat in anii 1967-1968, pentru grupuri de turisti aflati pe litoralul romanesc al Marii Negre. Se pare ca fost un inceput promitator , caci in anul 1972 Ministerul Turismului elaboreaza ordinal 297/1972, urmare caruia Centrul de cercetare pentrupromovarea turistica interantionala procedeazala identificare asi selectarea unor localitati rurale representative pentru satele romanesti ce urmau a fi lansate in turism. In urmaacestor studii, de comun accord cu oficiile judetene de turism si organele administratiei locales-a atabilit ca pot fi introduse in turismul intern si international circa 118 localitati rurale.

Cu incepere de la 16 iulie 1973, prinordinal Ministerului Turismului numarul 744/1973 se declarau , experimental, sate de inters turistic, demumite sate turistice, urmatoarele 14 localitati: Letesti (Arges), Fundata si Sirmea (Brasov), Sibiel (Sibiu), Tismana (Gorj), Mirighiol si Crisan (Tulcea), Racos (Timis), Sfantu Gheorghe (Tulcea), Bogdan Voda (Maramures), Vatra Moldovitei (Suceava), Poiana Sarata (Bacau), Vaideeni (Valcea).

In anul urmator, prin decretul 225/1974 s-a intrezis cazarea turistilor straini in locuintele particulare, satele turistice devenind nefunctionale pentru turismul international. Dat fiind faptul ca o parte din satele turistice amintite au fost incluse in programele cu caracter cultural si folcloric ale Oficiului National de Turism CarpatiBucuresti si contracte pe piata externa, se realizeazao bresa prin intermediul unei ordonante a fostei puteri politice (cancelaria PCR) pentru satele Leresti, Rucar, Sibiel, Murighiol si Crisan.

Scurta perioada de oficializare a turismului nu a facut posibila organizarea activitatii de turism si nici amenajarea corespunzatoarea satelor turistice. In multe localitati nu s-au omologat gospodariile care intruneau conditiile de cazare (Rucar, Vatra Moldovitei, Vaideeni), in altele cazarea tuirstilor romani se facea in mod neorganizat si fara o evidenta (Crisan, Bogdan Voda, Rucar). Cu foarte mici exceptii, aceasta situatie a dainuit pana in annul 1989.

Incepand cu anul 1990, interesul pentru turismul rural renaste. Iaunastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului in zonele rurale. Una din acestea este Federatia Romana entru DezvolatareMontana (1990), care isi propune sprijinirea sub toate formelea locuitorilor din zona montana, inclusiv prin promovarea, organizarea si dezvoltarea agroturismului. Urmeaza Agentia Romana pentru Agroturism (1995) ce isi propune racordarea agroturismului romanesc la sistemul interantional si Asociatia Nationala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural din Romania (ANTREC) 1994 -, membra a Federatiei Europene de Turism Rural (EUROGITES).

Din randul acestora ANTREC este cea mai viabila si in maer parte a realizat ceea ce isi propunea la fondare:

-identificarea si popularizarea potentialului turistic dinspatiul satesc;

-formarea profesionala prin colocvii, seminarii, cursuri de lunga si scurta durata;

-burse de specializare;

-schimburi de experiente in tara si in strainatate;

-editarea de buletine informative si reviste;

-infiintarea unei banci de date;

-cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din tara si strainatate;

-campanii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare;

-participarea la targuri ssi expozitii nationale si internationale;

-realizarea unui sistem dee rezervati in turismul rural romanesc.

Preocupari din ce in ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul

Turismului, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Ministerul Educatiei Nationale (Invatamantului) si insusi Guvernul Romaniei.

Urmarea fireasca a interesului general a fost Legea nr. 145/1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre (Ordonanta Gguvernului nr. 62/24 august 1994) si Ordinul Ministerului Turismului nr. 20/1995 referitor la normele si criteriile de clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice.

Asociatia Nationala de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC), reunea la sfarsitul anului 1995 peste 2 000 de membri, in 15 filiale. Activitatea turistica s-a desfasurat in cadrul a 1240 echipamente (ferme, pensiunii sau gospodariitaranesti), care au atras 18 500de turisti din care 3 500 turisti straini cu un sejur mediu de 4 zile/turist.

Urmare a dinamismului activitatii desfasurate de catre ANTREC, saptamanalul economico-financiar Capital a acordat asociatiei premiiul Oskar Capital pentru anul 1995, recunoscand si confirmand prin aceasta initiativa cu cel mai mare impact social.

Anul 1996 a marcat cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea nivelului calitativ al echipamentelor, serviciilor si a intregii activitati. Din punct de vedere calitativ ANTRC a fost preocupat de ridicarea nivelului pregatirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale, prin organizarea de seminarii, colocvii si cursurii de tehnica turistica si marketing turistic inmod centralizatsau zonal in regiunile de circulatie turistica insemnata (Brasov, Maramures, Bucovine, etc.). pe de alta parte anul 1996 este punctul de pornire a primului Program Phare pentru turism rural din tara noastra. Cu acest prilej a fost demarata o puternica activitate de promovare a resurselor turismului rural romanesc si au inceput demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervari.

In cel de-al treilea an de existenta (1997) la ANTREC Romania numarul membrilor sai a ajuns la 3 000 iar cel al filialelor la 28. asociatia a reusit editarea primului CD- rom , al primului catalogal pensiunilor si fermelor turistice, a participat la numeroase evenimente promotionale (targuri siexpozitii, reuniuni si congrese) a fost preocupata de realizarea unui climat de descentralizare a actiunilor sale.

Anul 1998 concretizeaza imaginea ANRECU-lui in:

-cei peste 2 500 membrii, organizati in 30 de filiale judetene;

-mai mult de 1 000 de pensiuni turistice si agroturistice omologate si clasificate;

-aproxiamtiv 150 000 turisti romani ssi straii, cu un sejur mediu de 4 zile.

Preocuparile actuale vizeaza: editarea celui de-al doilea catalog al pensiunilor turistice si

agroturistice, finalizarea sistemului national informatizat de rezervare si racordarea sa la sisteme similare din tarile membre EUROGITES, prezenta in paginile INTERNET-ului. O problema vitala ce se doreste relizata in cel mai scurt timp este cea a implementarii unnui sistem viabil de asigurari pentru turistii care prectica turismul rural, pentru pensiunile si fermele turistice, pentru gazde si pentru gospodariile taranesti.

Legat de strategia dezvoltarii turismului rural in tara noastra ANTREC si Ministerul Turismului au optat mai mult pentru calitate si nu atat pentru cantitate. Pentru solutionarea cuoperativitate a problemelor privindorganizarea, dezvoltarea si promovarea turismului rural in Romania a fost constituita, prin ordinul Ministerul turismului 59/ iulie 1995, Comisia tehnica pentru dezvoltarea turismului rural. Din acesta comisie fac parte specialisti de la ministerele si institutiile care-si pot aduce o contributie in acest domeniu: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Institutul de Cercetare pentru Turism, Institutul National de Fomare Manageriala in Turism, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectia Mediului si Mministerul Educatiei Nationale.

Pe langa cele prezentate pana acum, consider canu lipsita de importanta este existenta, in momentul de fata, peste 25 de firme ce desfasoara activitate de touroperatori cu produse turistice rurale. Dintre acestea amintim doar cateva: Branimex si Ovidiu TourBran (Brasov), Trans Tour Praid (Harghita), Dublion Campulung (Arges), Darugus Balavanyos (Covasna), Montana ServiceVidra (Vrancea).

Turismul in RomaniaIntre tarile din centrul si estul Europei, Romania este inzestrata cu cele mai bogate si variate resurse turistice naturale si create de om, care-i confera o mare disponibilitate pentru turism. Acest potential turistic valoros se concretizeaza in diverse si spectaculoase forme de relief si peisaje pitoresti, armonios imbinate pe intreg teritoriul tarii, ape minerale, o clima favorabila practicarii turismului in tot cursul anului, flora bogata, specii faunistice de interes vanatoresc, inegalabile monumente istorice, de arta si arhitectura, traditii populare etc. si poate satisface, printr-o multitudine de forme de turism, variate motivatii ale turistilor romani si straini.[1]Putem spune astfel ca, Romania, tara cu traditie si experienta in domeniul turismului, face parte dintr-o categorie singulara de tari: desi are un potential turistic natural si antropic de o mare valoare si varietate, concentrat pe o suprafata relativ mica, nu a reusit sa faca din industria turismului o sursa importanta a cresterii ei economice si a dezvoltarii generale. Cu toate acestea ea s-a situat de-a lungul timpului, intre destinatiile de vacanta recunoscute si apreciate in lume.Capitolul de fata reuneste aspecte ce vizeaza situatia turismului romanesc si modul in care a evoluat el, dupa anul 2000 si mai ales cum a fost influentat de evenimentele majore care au avut loc pe plan mondial si regional.1.Analiza si evaluarea principalilor indicatori statistici in turismul romanescCazarea turistica- componenta principala a bazei tehnico materiale reprezinta un puternic sprijin pentru activitatea turistica din tara noastra, atat prin numarul important de locuri, cat si prin structura acestora. Dupa 1995, numarul structurilor de cazare turistica a inregistrat o crestere continua, de la 2965 in anul 1995 la 4694 in 2007. In 2007, structurile de cazare erau astfel impartite: 1081 hoteluri si moteluri, 6hanuri, 104 cabane, 62 campinguri, 708 vile, 115 tabere scolare, 736 pensiuni turistice urbane, 3 sate de vacanta, 9 spatii de cazare pe nave si 1292 pensiuni agroturistice. Cel mai mult a crescut numarul pensiunilor turistice rurale. Daca in 1995 erau 61 de unitati de acest gen, in 2007 numarul lor a ajuns la 1292.In ghidurile straine de turism, Romania este bine cotata la capitolul resurse naturale, dar prost la servicii si siguranta personala. Strainii cred ca ceea ce ne lipseste sunt statiunile cu grad de confort ridicat si dotari. Din acest punct de vedere, suntem surclasati de Ungaria, care isi exploateaza resursele naturale cu o eficienta incomparabila. Fara litoral, fara munte sau delta, vecinii de la est obtin anual din turism peste 4 miliarde de dolari si sunt vizitati de peste 10 milioane de turisti straini de aproape 10 ori mai mult decat in Romania.TURISMUL INTERNATIONAL AL ROMANIEIFormarea unei imagini pertinente asupra turismului international al Romaniei este posibila pe mai multe cai: prin intermediul datelor statistice; prin folosirea unui set de indicatori adecvati, capabili sa reflecte specificitatea acestui sector de activitate sau prin metoda comparatiei cu alte state, fie din aceeasi zona geografica, fie cu conditii asemanatoare de dezvoltare. Atunci cand ne referim la turismul international al unei tari, trebuie sa luam in considerare urmatorii indicatori:sosiri vizitatori la frontiera; plecari ale vizitatori romani in strainatate; incasari;cheltuieli.La capitolul sosiri ale turistilor straini in Romania statisticile arata urmatoarele date:Tabelul nr.1: Sosiri turisti din strainatate in Romania (mii)ANISOSIRI STRAINIDINAMICAINNOPTARI STAINIDURATA MEDIE A SEJURULUI

2000526410021492,45=2

2001493893,823912,06=2

2002479491,0725341,89=2

20035594106,2627662,02=2

20046600125,3733331,98=2

20055839110,9234641,68=2

20066036114,6632421,86=2

20076971132,4235861,94=2

SURSA:I.N.S.S.E,.,Breviar statistic, 2008Din anul 2000 si pana in 2007, situatia a evoluat. Daca in 2000, numarul de sosiri era de 5264 mii, in 2007 a ajuns la 6971 mii crescand cu 32,42%, situatie favorabila pentru tara noastra. De-a lungul anilor, situatia a fost alta in fiecare an, inregistrandu-se si urcusuri si coborasuri. Dupa evenimentele din 1989 se poate vorbi de o noua era a turismului romanesc; au fost reluate legaturile traditionale cu parteneri europeni, s-au conturat noi zone de emisie.[2]Dar toate acestea nu au fost de ajuns pentru atragerea mai multor turisti straini datorita economiei romanesti, serviciilor de calitate nu foarte buna si datorita bazei materiale turistice in care nu prea s-a mai investit de-a lungul anilor. Cota de piata a Romaniei a scazut de-a lungul anilor. Daca in 1981 aveam o cota de 2.5% situandu-ne printre primele 15 tari receptoare, in prezent aceasta a scazut sub 1%. Datele din tabel se refera la sosirile de turisti in punctele de frontiera si nu la cei din spatiile de cazare care sunt mult mai putini deoarece multi vin la rude, prieteni.Anii 2001si 2002 au inregistrat scaderi fata de anul 2000. Dupa 2002, in toti anii au fost inregistrate cresteri ale numarului de sosiri, situatie buna pentru tara noastra. Anul 2007 a fost cel mai bun din punct de vedere al sosirilor de turisti straini, dupa ce in 2005 a avut loc o scadere semnificativa. Sosirile au crescut cu 32,42% fata de anul 2000. Cu unele imbunatatiri a conditiilor din tara noastra, numarul turistilor straini va creste de la an la an.In ceea ce priveste innoptarile, sunt mai putine decat sosirile, avand o crestere de la an la an, ajungand in 2007 la 3586. Acest lucru se datoreaza faptului ca multi dintre turistii straini sunt in vizita la rude , prieteni si isi petrec sejurul la locuintele acestora sau sunt in tranzit prin Romania. Durata medie a sejurului este aproximativ aceeasi in toti anii, in jur de 2 zile.Din punct de vedere al distributiei spatiale, sosirile de turisti reflecta o concentrare puternica. In ultimii ani, peste 90% din sosirile de turisti straini au provenit din Europa, procentul fiind de 84% in 2007. Pe locul doi se situeaza America de Sud cu 11.28% in 2007, celelalte continente avand ponderi foarte mici. In ceea ce priveste tarile, cea mai mare parte a emisiei turistice se concentreaza in jurul tarilor vecine Romaniei: Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova, Turcia, Germania. Aceasta se explica prin distantele relativ mici intre tari, prin similitudini de limba, cultura, istorie.Tabelul nr.2: Sosiri pe continente si tari de origine (mii)REGIUNEASosiri din strainatate2004200520062007Ponderea in 202007(%)

EUROPA630655225689586084,06

Uniunea Europeana3847286828033315

Bulgaria375389399200

Ungaria260315221366962

Republica Moldova121314351489185

Austria90129151785

Franta93110129118

Germania296354342234

Spania20294261

ASIA1351421511271,82

AMERICA DE NORD1391541631121,60

AMERICA DE SUD111120805278711,28

AFRICA121213690,98

AUSTRALIA SI OCEANIA78880,1

TARI NESPECIFICATE11170,1

TOTAL6711595967916971100

SURSA:I.N.S.S.E, Breviar statistic, 2008In ceea ce priveste mijloacele de transport folosite de catre turistii straini, caile rutiere se situeaza pe primul loc cu un procent de peste 65% de-a lungul anilor, urmate de caile aeriene 16.5%, caile feroviare 63% si caile navale 3.07%. Explicatia este ca mijloacele rutiere sunt cele mai comode si sunt cele mai preferate de turisti. Mijloacele navale sunt cel mai putin frecventate datorita si costurilor mai ridicate. Observam insa o crestere a mijloacelor aeriene datorita timpul foarte scurt de calatorie, astfel turistii beneficiind de inca putin timp pentru relaxare.Tabelul nr.3: Sosiri din strainatate in functie de mijloacele de transport folosite (mii)2000200120022003200420052006

Rutiere3808362235944343540144284390

Feroviare660476374348308305315

Aeriene6557056897527059191121

Navale141135137152186187209

SURSA:I.N.S.S.E, Breviar statistic, 2007In ceea ce priveste plecarile romanilor in strainatate, situatia se prezinta astfel:Tabelul nr.4: Plecarile romanilor in strainatate (mii)ANIPLECARIROMANI IN STRAINATATE (mii)DINAMICA

20006388100

20016408100,31

2002575790,12

20036497108,75

20046972109,14

20057140111,77

20068905139,40

200715509242,78

SURSA:I.N.S.S.E..,Breviar statistic, 2008De-a lungul timpului s-au inregistrat diferite etape, anul 2002 avand cel mai mic numar de plecari 5757, scazand cu aproape 10% fata de anul 2000. Dupa 2002, numarul plecarilor a crescut in fiecare an, ajungand in 2006 la 8905, cu 39,4% mai mult decat in 2000 si in 2007 la 15509 plecari, cu 142% fata de anul 2000. Aceasta se datoreaza imbunatatirii conditiilor de viata ale romanilor si serviciilor mult mai bune si de calitate superioara din alte tari fata de ale noastre.Si in cazul plecarilor in strainatate se mentine aceeasi concentrare puternica, in privinta destinatiilor. Europa detine locul intai cu 93,9% din totalul destinatiilor in 2007. In privinta tarilor sunt preferate tot cele vecine Romaniei. Cele mai cautate sunt: Ungaria, Bulgaria, Austria, Germania, Spania. Spania ocupa primul loc cu 55025 sosiri ale romanilor, adica 11,39% din numarul total din Europa. Celelalte continente detin ponderi foarte mici, impartind restul de 6,1%. Aceasta se datoreaza si distantelor relativ mari.Tabelul nr.5: Plecari pe continente si tari de destinatie (mii)REGIUNEAPlecari ale romanilor2004200520062007Ponderea in 2007( %)

EUROPA44830546505748299683348493,9

Uniunea Europeana393327406266416269688082

Bulgaria2633320018053

Ungaria367043598242332

Republica Moldova7996109338751

Austria223982808941495

Franta315662018619229

Germania312325848146163

Spania419846396055025

ASIA6262621712690121121,36

AMERICA DE NORD183441356822295159911,8 (cele 2 Americi)

AMERICA DE SUD1244404

AFRICA456643803340243812,74

AUSTRALIA SI OCEANIA5707103816610,18

TARI NESPECIFICATE699-838

TOTAL485127490664522259887629

SURSA:I.N.S.S.E, Breviar statistic, 2008In functie de mijlocul de transport utilizat, situatia se prezinta astfel:Tabelul nr.6: Plecari ale romanilor in functie de mijloacele de transport folosite2000200120022003200420052006

Rutiere5018508648865584601060017417

Feroviare687648251256224222236

Aeriene5355415275936878811224

Navale1481339364513626

SURSA:I.N.S.S.E, Breviar statistic, 2007In toti anii, mijloacele rutiere au fost pe primul loc. Acestea detin cea mai mare pondere cu 83,29% in 2006. Sunt urmate de mijloacele aeriene cu 13.74%, mijloacele feroviare 2,65% si mijloacele navale 0,29%.Tabelul nr.7 Calatorii in strainatate pentru vacanta si afaceri (mii)CONTINENTEVACANTE2004200520062007AFACERI2004200520062007

EUROPA32561038161341764072934015951710905165356104144

ASIA25365009977712112372612082913-

AMERICA DE NORD16057111762022015991228723922075-

AMERICA DE SUD1244---404--

AFRICA45662548344024381-1832--

AUTRALIA SI OCEANIA5707--1661-1038--

TARI NESPECIFICATE----699-838-

SURSA:I.N.S.S.E, Breviar statistic, 2008Din tabelul nr.7 se observa ca in decursul anilor situatia s-a schimbat in ceea ce priveste calatoriile pentru afaceri. Daca in anul 2004 calatoriile pentru afaceri in Europa erau de 159517, in anul 2007 acestea au scazut cu 34,7% ajungand la 10414 De asemenea numarul calatoriilor pentru vacante a crescut foarte mult in Europa de la 325610 in 2004 la 729340 in 2007, insemnand o crestere de aproape 124%. In restul continentelor situatia difera de la an la an.In ceea ce priveste incasarile, in perioada 2000-2004, acestea erau de aproximativ 400 milioane euro. Conform datelor prezentate de Autoritatea Nationala pentru Turism,cresterea numarului de turisti romani care pleaca in strainatate nu mai pare a fi o problema, iar explicatia este simpla. Romanii prefera pachete turistice in care totul este inclus, astfel incat sa nu mai cheltuie mult in locurile in care merg.Turistii straini au cheltuit, pentru prima oara in istoria turismului romanesc, peste un miliard de euro pentru pachete si servicii turistice in tara noastra, in 2006.Incasarile au fost depasite de cheltuielile efectuate de turistii romani in strainatate, dar nu cu mult. In 2006, turistii romani au cheltuit 1,035 miliarde de euro, in timp ce turistii straini au lasat in Romania 1,034 miliarde euro. Romania revine la o balanta de plati externe deficitara in turism, dupa ce in 2005 balanta a fost pozitiva, cu cheltuieli ale turistilor straini care au atins 852 milioane euro, fata de 750 milioane euro, reprezentand cheltuielile pentru pachete turistice in strainatate ale turistilor romani.[3]Incasarile industriei turistice locale ar putea inregistra inanul 2008 o crestere de pana la 30%, ritm asemanator celui consemnat in statele vecine membre ale Uniunii Europene, majorarea datoran-du-se, in special, dezvoltarii turismului de business. Totodata, analistii din piata apreciaza ca, pentru hotelurile de patru stele din Bucuresti, este prognozata o rata medie de ocupare cuprinsa intre 60% si 70% pentru perioada 2008-2011, nivel asemanator celui inregistrat in prezent.Conform unui studiu realizat de World Travel and Tourism Council (WTTC), se estimeaza ca piata romaneasca de turism va creste cu circa 7,9% anual, in perioada 2008-2016.[4]TURISMUL INTERN AL ROMANIEIPentru turismul intern al Romaniei trebuie analizate numarul de sosiri, numarul de innoptari si durata medie a sejurului.Tabelul nr.8: Numarul de turisti din unitatile de cazare turistica (mii)Ani20002001200220032004200520062007

Turisti49204875484750575639580562166971

Dinamica(%)10099,0898,51102,78114,61117,98126,34141,68

Sursa: I.N.S.S.E. Breviar statistic, 2008Numarul de turisti este indicatorul cel mai expresiv pentru analiza circulatiei turistice interne. S-a constatat ca dupa 1990, s-a instalat o tendinta descrescatoare, in ritmuri alerte datorita deteriorarii conditiilor de viata a romanilor si calitatii tot mai slabe a serviciilor turistice ceea ce a dus si la petrecerea vacantei in strainatate pentru cei cu posibilitati financiare. Din 2000 si pana in 2007 situatia se prezinta conform datelor din tabelul nr.8 . Daca in 2000 numarul celor cazati era de 4920,in cateva luni din 2007 a ajuns la 6971 avand o crestere de 41,68%.Restul anilor au inregistrat mici variatii, dupa 2003 tendinta fiind de crestere. Totusi numarul turistilor cazati nu reflecta in totalitate numarul de turisti deoarece multe persoane se cazeaza la rude, prieteni, in spatii de cazare neomologate, sau in resedintele secundare si nu sunt inregistrate, numarul lor ridicandu-se la 1,0-1,5 milioane.[5]Tabelul nr.9: Innoptarile turistilor in unitatile de cazare turistica (mii)Ani20002001200220032004200520062007

Turisti1764718122172771784518501183731899220593

Dinamica(%)100102,6997,90101,12104,83104,11107,62116,69

Sursa: I.N.S.S.E. Breviar statistic, 2008Numarul de innoptari are o evolutie asemanatoare cu cel al turistilor, cu unele variatii. Din 2000 si pana in 2007 numarul innoptarilor a crescut cu 16,69%, intr-un ritm mult mai scazut decat al numarului de turisti ajungand de la 17647 in 2000 la 20593 in primele luni ale lui 2007.Tabelul nr.10: Durata medie a sejurului (zile)Ani20002001200220032004200520062007

Durata3,583,713,563,523,283,163,052,95

Durata medie a sejurului se pastreaza aproximativ constanta de la an la an, fiind in jur de 3-4 zile, cu o tendinta usor descrescatoare in ultimii ani.2 Analiza S.W.O.T. a turismului romanescPentru a se putea propune o strategie de relansare a turismului international al Romaniei este necesara o analiza a situatiei actuale a Romaniei, ca destinatie turistica internationala din perspectiva de marketing, pentru a putea identifica zonele de actiune si modalitatile de interventie.[6]Analiza SWOT reprezinta o sinteza a auditului de marketing care prezinta punctele forte si cele slabe ale organizatiei, precum si oportunitatile si amenintarile mediului extern. Se realizeaza astfel o lista a caracteristicilor pozitive si negative ale organizatiei analizate, care o diferentiaza de organizatiile concurente. In realizarea analizei SWOT, Romania trebuie privita ca o destinatie turistica unitara care detine atat puncte slabe, cat si puncte forte si care actioneaza pe o piata in miscare, beneficiind de oportunitati, dar lovindu-se si de amenintarile inerente unei piete imperfecte.[7]Puncte tari-potentialul natural: Muntii Carpati,Zona dealurilor subcarpatice si e, Zona podisurilor, Zona de campie, Litoralul,Delta Dunarii, arii, hidrografiaclima, fauna,vegetatia;-potentialul antropic:vestigiile arheologice,arta si traditia popularalara,institutiile si evenimentele cultural-artistice, monumentele tele istorice, de arta si arhitectura;-dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie;-posibilitatea de a crea produse turistice noi;-potentialul balnear:ape,salinele si lacurile terapeutice,emanatii natiile naturale de gaze terapeutice,namoluri terapeutice;Puncte slabe-slaba dezvoltare a serviciiloroferite turistilor;-lipsa unei infrastructurila nivel cat mai apropiatat e de cel european;-potentialul turistic este deficitar valorificat;-Romania este una dintre tarile europene cu cel mai l mai scazut procentaj de angajati in turism;-relatii slabe cu alte servicii;-munca la negru;

Oportunitati-pozitia geopolitica;-perspective de dezvoltare a turismului rural;-locatie favorabila turismului de conferinte si afaceri sau turism de de sanatate;-finantare din partea U.E. pentru dezvoltarea serviciilor turistice;-promovarea mai intensa prin internet;Amenintari-scaderea interesului turistic pentru destinatiaRomania;-reorientarea turistilor catre alte destinatii, alte tari;-diluarea treptata a traditiilor;-stimularea financiara scazuta a lucratorilor dinTurism;-incurajarea muncii la negru;-degradarea mediului natural prin poluarea continua;-cresterea pretului petroluluipe plan international.

3 Perspective ale turismului romanescPiata turistica din Romania va inregistra, in intervalul 2007-2016, o rata anuala de crestere de 7,9%. Tara noastra va fi depasita din acest punct de vedere doar de Muntenegru, China si India. In urmatorii zece ani, turismul romanesc va inregistra o crestere semnificativa, se arata intr-un studiu realizat de World Travel and Tourism Council (WTTC). Aceasta piata, impreuna cu zonele conexe cu impact direct sau indirect, va avea o contributie de 4,8% din PIB si va reprezenta 5,8% din forta de munca raportata la nivel national, respectiv 458.000 de locuri. Raportat la piata mondiala, economia turistica din Romania ocupa, potrivit WTTC, locul 65 in termeni absoluti, 162 in ceea ce priveste contributia in ansamblul economiei si locul patru pe termen lung din punctul de vedere al cresterii anuale, dintr-un total de 174 de tari studiate[8].Pentru viitor, specialistii se asteapta la dezvoltarea semnificativa a sectorului turistic o data cu intrarea pe piata din Romania a lanturilor hoteliere de renume pe plan international, precum Radisson, Hyatt, Kempinsky sau Le Meridien. Alaturi de turismul de afaceri, care ramane cea mai dezvoltata ramura, turismul rural este un sector intr-un permanent avant. Pe viitor, acest sector va atrage un procent mai mare de turisti deoarece vor incepe sa se dezvolte din ce in ce mai mult pensiunile de tranzit[9].Pentru sustinerea promovarii ofertei turistice romanesti si pentrucresterea circulatiei turistice pe teritoriul Romaniei,a fost lansat oficialproiectul de Strategie de dezvoltare a turismului 2007 2013, cu participareaasociatiilor profesionale si patronale din turism, a autoritatilor locale siregionale din Romania, a ONG-urilor din turism si a consultantilorinternationali si s-a demarat procesul de branding national printr-un proiectsustinut de Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID).Proiectul include si reprezentanti ai asociatiilor profesionale si patronale din turism si se coreleaza cu proiectul de creare abrandului nationalinitiat de Agentia Nationala pentru Strategii Guvernamentale. Strategia turismului a fost finalizata si se afla pe circuitul de avizare si aprobare. Prin aderarea Romaniei, in septembrie 2005, la 'Carta pentru Geoturism' a societatii National Geographic, Romania a fost declarata a treia destinatie geoturistica din lume. S-a elaborat un pachet de proiecte de acte normative armonizate cu legislatia din tarile Uniunii Europene (UE), prin care se va asigura atatcresterea calitatii serviciilor, cat si diversificarea ofertei. Totodata, s-a actionat pentrusimplificarea legislatiei de specialitatein domeniu, iar in colaborare cu specialisti ai Sectorului Turism, Hoteluri, Restaurante si cu sprijinul expertilor din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si ai Institutului National de Statistica (INS), s-a realizat o etapa importanta deactualizare a nomenclatorului de Clasificare aOcupatiilor din Romania pentru Sectorul Turism, Hoteluri, Restaurante[10].In absenta unei politici generale de dirijare a sectorului turistic, a fost elaborat un Master-Plan pentru turismul national al Romaniei pe perioada 2007-2026 necesar pentru dezvoltarea turismului in Romania. Acesta contine diferite planuri si strategii care sa optimizeze contributia turismului la economia nationala.Obiectivul acestui Master Plan pentru dezvoltarea turismului din Romania este de a identifica punctele slabe din industria turistica din Romania si de a trasa directiile strategice privind modul in care aceasta poate fi restructurata si in care pot fi asigurate resursele necesare, precum si modul in care poate fi regenerata pentru a putea concura in mod eficient pe piata mondiala.In prima parte a acestui proiect se face o analiza a tuturor resurselor existente, a echipamentelor, a infrastructurii, a principalilor indicatori turistici. In ceea ce priveste resursele umane, se vorbeste despre calitatea serviciilor din Romania care este inca slab dezvoltata si necesita o atentie deosebita in urmatorii ani.Cursurile de pregatire profesionala specializate pentru sectorul ospitalitatii pentru pregatirea personalului in vederea ocuparii locurilor de munca in acest sector sunt aproape absente iar pregatirea in turism este integrata in cursurile scolare speciale gimnaziale si in cele universitare.Cerintele viioare de pregatire institutionala in turism sunt: aptitudinile de specialitate ale personalului tour operatorilor si al ghizilor de turism precum si a imbunatatirii programei de studiu aferente in conformitate cu standardele in vigoare. De asemenea, in ce priveste pregatirea turistica institutionalizata, cursurile trebuie sa fie mai mult axate pe pregatirea practica si adaptate nevoilor sectorului de calatorii si turism.In partea a doua se explica problemele si actiunile necesare pentru imbunatatirea turismului in Romania si sunt prezentate obiectivele[11]:-crearea unei imagini nuantate atat la nivel intern cat si la nivel extern privind avantajele Romaniei ca destinatie turistica si imaginea marcii sale turistice;-asigurarea unei dezvoltari durabile a turismului intr-o maniera in care bogatiile sale de mediu, culturale si de patrimoniu sa fie in egala masura apreciate in prezent si pastrate pentru generatiile viitoare;-asigurarea recunoasterii turismului ca factor cheie in cadrul economiei si ca un generator de noi locuri de munca;-sa constientizeze populatia din Romania cu privire la bogatiile turistice ale tarii noastre si dorinta de a le impartasi oaspetilor;-consolidarea rolului ANT ca o organizatie nationala de turism eficienta, care sa asigure respectarea standardelor de calitate a produselor si serviciilor, sa ofere informatii vizitatorilor si sa sprijine toate sectoarele industriei turistice a tarii in procesul de dezvoltare a turismului;-dezvoltarea si implementarea anuala a planurilor de marketing a destinatiei turistice prin colaborarea dintre sectorul public si cel privat, vizand toate pietele principale cu potential pentru Romania;-asigurarea mecanismelor de sprijin coordonat pentru organizatiile de turism regionale si locale in dezvoltarea politicii turismului zonal. Strategii si planuri;-extinderea sistemului pentru colectarea, analiza si diseminarea regulata a statisticilor si studiilor de piata pentru a oferi asistenta in crearea unui Cont Satelit de Turism pentruRomania si pentru sprijinirea investitiilor si a procesului decizional in marketing;-crearea unei retele de centre de informare turistica coordonate in toate principalele zone turistice pentru a extinde mesajul de ospitalitate fata de oaspeti, oferind acestora informatii corecte pentru a-i asista in orientarea, placerea si aprecierea destinatiei lor;-realizarea unei baze de date la nivel national a produselor, unitatilor, evenimentelor si serviciilor atat in industria turistica cat si in ce priveste accesul publicului;-extinderea paginii de turism national , aceasta reprezentand un instrument major de promovare, informare si efectuare a rezervarilor;-dezvoltarea unui sistem performant de clasificare si evaluare a produselor si serviciilor pentru a asigura furnizarea de produse si servicii de calitate pentru a satisface nevoile si asteptarile oaspetilor;-introducerea de mecanisme si subventii pentru a facilita investitiile in turism atat din partea investitorilor romani cat si a celor straini;-consolidarea cadrului legal pentru turism astfel incat acesta sa asigure o buna aplicabilitate si sa garanteze standarde ridicate fara existenta unei birocratii inutile;-incurajarea autoritatilor municipale, judetene si regionale in dezvoltarea planurilor integrate de dezvoltare a turismului, inclusiv a tuturor elementelor de infrastructura pentru a evita dezvoltarea lipsita de coordonare;-dezvoltarea sistemului de educatie prevocationala si vocationala pentru sectorul hotelier astfel incat programa sa includa satisfacerea necesitatilor pietei si asigurarea calificarii unui numar de personal suficient pentru a respecta criteriile de angajare / pentru completarea posturilor vacante;-facilitarea dezvoltarii unui centru conventional national care sa permitacapitalului si tarii sa concureze pentru realizarea de intruniri la nivel international;-dezvoltarea statiunilor balneare din Romania pentru a asigura gama de tratamente, centre si servicii necesare pentru un numar de clienti intr-o rapida crestere;-dezvoltarea zonelor montane si a statiunilor montane pentru a oferi facilitati si atractii oaspetilor pe parcursul intregului an;-identificarea oportunitatilor si luarea masurilor care sa permita extinderea sezonului turistic de catre statiunile de pe litoralul Marii Negre;In cea de-a treia parte sunt prezentate masurile in functie de prioritate: imediata, pe termen scurt, pe termen mediu.Consider ca acest plan de dezvoltare a turismului este o buna modalitate de a avea o industrie turistica comparabila cu cea din alte tari si poate ajuta la relansarea turismului romanesc. Daca vor fi implementate toate masurile si se vor respecta, atunci este posibil ca in 2026 sa ajungem la 15,48 milioane de vizitatori straini, adica de doua ori si jumatate mai multi decat in prezent si vor cheltui aproximativ 7,7 milioane euro, de opt ori mai mult decat acum. Acest lucru pare foarte greu de realizat dupa cum stau lucrurile in tara noastra in prezent. Pana acolo este foarte mult de munca, sunt necesare fonduri uriase pentru a pune in practica toate masurile si pentru a relansa turismul romanesc. Este nevoie si de sprijin din partea populatiei care trebuie sa invete sa pastreze si sa valorifice bogatiile tarii, sa protejeze mediul. Dar cu ajutor din partea autoritatilor cred ca acest lucru se poate realiza.CONCLUZIILa nivel mondial, turismul este considerat unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei, evolutia sa fiind mereu ascendenta, chiar in perioade conjuncturale nefavorabile. El dovedeste o mare rezistenta in perioadele critice cum ar fi cazul unor conflicte regionale, recesiuni economice, calamitati naturale, instabilitate politica. Acest lucru este dovedit de evolutia si tendinta principalilor indicatori folositi.Evolutia si dinamica turismului international este influentata de numerosi factori, unii avand efecte pozitive, iar altii efecte negative. La dezvoltarea turismului au contribuit o serie de factori care pot fi incadrati in categoriafactorilor pozitivi.Dintre acestia amintim:afirmarea ca destinatii turistice a unor noi zone;relansarea economica a unor regiuni slab dezvoltate;tendintele de crestere a timpului liber si a veniturilor unei mari parti a populatiei, dublata de dorinta de a intreprinde calatorii in strainatate;interesul sporit al tarilor dezvoltate, manifestat vis--vis de fostele tari socialiste din Europa Centrala si de Est, precum si invers;dimensiunea si varietatea dezvoltarii turistice;diversificarea schimburilor comerciale la nivel mondial;Dintrefactorii cu consecinte negativeasupra dezvoltarii turismului, cei mai importanti sunt:conflictele privitoare la proiectele ce nu respecta principiile de protejare a mediului inconjurator, conditie necesara a dezvoltarii durabile;inexistenta unei infrastructuri adecvate si a unor echipamente care sa asigure exploatarea optima a resurselor turistice;lipsa de fonduri necesare;conflictele si interese politice, la care se adauga si cele de natura etnica;lipsauneipromovarisuficientdeeficientepentruadarama'parerilepreconcepute despre unele regiuni sau tari ale lumii.Fluxurile turistice internationale sunt deosebit de concentrate mai ales la nivelul Europei de Vest si Americii de Nord. Acest lucru este rezultatul caracteristicilor cererii turistice internationale, cerere care este caracterizata prin mari inegalitati si printr-o orientare preponderenta catre tarile industrializate.In ceea ce priveste Europa, aceasta beneficiaza in mod deosebit de efectele regionalizarii turismului, pentru ca aproape trei sferturi din turismul international corespunde deplasarilor de rezidenti dintr-o tara in alta in cadrul aceleiasi zone sau regiuni. Suprematia Europei ramane confirmata si in urmatoarea perioada.Situatia de ansamblu a turismului international romanesc, privit din punctul de vedere al numarului strainilor care ne viziteaza in scopuri turistice, nu este satisfacatoare. O anumita perioada de timp, mai ales dupa anul 1989, turismul a fost considerat un sector economic de mare interes, cu importante disponibilitati, menite sa ofere serioase sanse de relansare, inclusiv de a deveni o componenta activa, dinamizatoare, a intregului sistem. S-a contat mult pe posibilitatile acestuia de a inlesni transferul geografic de resurse, de creare a unor noi locuri de munca, de a contribui la echilibrarea balantei de plati, de reabilitare a imaginii internationale si stopare a procesului de marginalizare a Romaniei in dinamica mondiala, in prezent, turismul romanesc se confrunta cu numeroase carente care nu pot fi eliminate asa de repede. Persistenta lor s-a constituit in puncte slabe' care au diminuat capacitatea turismului romanesc de a face fata unei cereri internationale, caracterizata prin gusturi si solicitari foarte exigente pe planul confortului, protectiei consumatorului, calitatii echipamentelor si serviciilor.Activitatea turistica internationala a Romaniei a fost marcata, in ultimii ani de influenta unui sir intreg de factori generali si specifici, unii de natura obiectiva, altii de natura conjuncturala. Dintre cei de ordin general, factorii economici, financiari, socio-demografici, politici, legislativi, ecologici, organizatorici si promotionali au jucat un rol de mare relevanta, mentinand o oarecare stare de tensiune. Din randul factorilor de ordin specific, de remarcat sunt:cresterea slaba a numarului de locuri in hoteluri si unitati asimilate lor;nivelul mediocru de dezvoltare a infrastructurii specifice;neglijarea modernizarii bazei tehnico-materiale din localitatile cu cea mai mare atractie turistica (statiunile de litoral, cele montane si in special cele balneare);ponderea mare a hotelurilor de doua stele si absenta din dotarea lor a elementelor tehnice impuse de standardele internationale;slaba afiliere la lanturile hoteliere consacrate pe plan mondial si la sistemul computerizat de rezervare a locurilor;densitatea redusa a autostrazilor si slaba calitate a retelei de drumuri de interes national si international;mentinerea in exploatare a unor mijloace de transport a unor mijloace de transport cu un grad redus de confort;insuficienta diversificare a serviciilor adresate turistilor straini;slaba dezvoltare a activitatilor de agrement-divertisment si a specializarii ofertei pentru turismul de afaceri;insuficienta personalului cu o pregatire adecvata, capabil sa raspunda cu solicitudine si amabilitate tuturor cerintelor unui turism modern, civilizat;organizarea defectuoasa a activitatii de promovare-publicitate.Indreptarea tuturor acestor situatii cu efecte negative asupra dezvoltarii turismului romanesc este greu de realizat datorita lipsei banilor in principal, cat si datorita altor cauze: ritmul lent al privatizarii, slaba motivare a muncii, aplicarea cu mare intarziere a unor politici promotionale active, lipsa unei strategii generale privind dezvoltarea turismului romanesc.Pentru a diminua, cel putin in parte, efectele nedorite generate de prezenta acestor cauze, mai este nevoie si de un management performant care sa promoveze profesionalismul si sa inlature definitiv amatorismul.Pentru indreptarea situatiei sunt necesare, in primul rand, mai multa implicare din partea statului si a autoritatilor, o educare mai buna a populatiei, investitii mult mai mari in turism si stabilirea clara a conditiilor si facilitatilor pentru cei ce investesc in turism si cresterea masei valutare din turism. La acestea se adauga alte cateva probleme care trebuie solutionate: vizele pentru romanii care merg in strainatate, fiscalitatea ridicata, contributiile la fondurile speciale, baza materiala prost intretinuta, salariile mici ale angajatilor din turism dar si o mai mare atentie in pregatirea angajatilor din turism.De asemenea, pentru imbunatatirea turismului romanesc este nevoie de o mai buna promovare. In acest sens trebuie organizate campanii de constientizare a publicului in educatia turistica, prin radio, televiziune, presa scrisa, organizarea de evenimente tematice sau cu scopul premierii celor mai bune produse turistice, etc. Trebuie creata o noua imagine a Romaniei si a turismului romanesc printr-un program de marketing si promovare. Acesta trebuie sa stabileasca imaginea Romaniei pe piata turistica drept o destinatie care ofera o gama variata de atractii naturale si culturale cu servicii de buna calitate pentru atragerea clientelei potrivite. Trebuie intelese mai bine nevoile si interesele pietelor, surselor de turisti care astfel vor fi atrase catre produsele turistice oferite de Romania.Publicul trebuie sa cunoasca ce are de oferit Romania si sa considere aceasta oferta atractiva. Turismul trebuie incurajat sa raspunda pozitiv la cresterea interesului consumatorului fata de Romania prin crearea si oferirea de programe turistice si de calatorie in tara.Trebuie sa existe mai multe centre de informare turistica care sa fie amplasate in apropierea principalelor atractii turistice, personalul centrelor trebuie sa fie sociabil, sa aiba capacitatea de a comunica cu turistii indifferent de limba acestora si sa poata oferi acestora toate informatiile de care au nevoie.Este nevoie si de o mai buna protectie a mediului. Romania are o legislatie de protectie a mediului, insa aplicarea acesteia lasa de dorit si astfel mediul are de suferit, ceea ce duce la indepartarea turistilor. Deseurile, apele reziduale, poluarea aerului sunt in crestere in tara noastra si au nevoie de o mai buna organizare pentru diminuarea si stoparea actiunilor negative. Toate acestea sunt posibile prin educarea oamenilor si prin implicarea mai activa a autoritatilor din domeniu.Romania este o tara frumoasa, bogata si primitoare care trebuie sa-si gaseasca locul si personalitatea in randul statelor europene si ale lumii, iar unul dintre lucrurile prin care trebuie sa atinga aceste obiective este turismulBIBLIOGRAFIE1.Biji E., Baron T., Tovissi L.,Statistica teoretica si economica, Editura didactica si pedagogica Bucuresti, 19912.Cristureanu CristianaStrategii si tranzactii in turismul international, Ed.C.H.Beck, Bucuresti, 20063.Cristureanu Cristiana,Economia si politica turismului international, Ed. Ase, Bucuresti4.Glavan VasileTurismul in Romania, Ed. Economica, 20005.Minciu RodicaEconomiaTurismului, Ed. Uranus, Bucuresti, 20046.Neacsu Nicolae,Economia turismului, Ed. Uranus, Bucuresti, 20057.Nistoreanu Puiu,Economia turismului- teorie si practica8.Petcu N.,Statistica in turism-teorie si aplicatii, Editura Albastra, Cluj Napoca, 20009.WTTC, Tourism Satellite Accounting Research, 200510.Anuarul statistic al Romaniei, I.N.S.S.E, Breviar statistic, 200811.Anuarul statistic al Romaniei,I.N.S.S.E, Breviar statistic, 200712.* * *Cotidianul,nr.362, luni, 13 martie 200613.UNWTO- Tourism Highlights 200714.UNWTO World Tourism Barometer, iunie 200715.UNWTO World Tourism Barometer, octombrie 200716.UNWTO World Tourism Barometer, volumul 6, nr.1, ianuarie 200817.Master planul pentru dezvoltarea turismului national, 200718.http://www.cicerone.ro19.http://www.incdt.ro/RevistaCaieteturistice-nr.1, dec 200720.http://www.smartfinancial.ro21.http://www.mt.ro/strategie/program_sectorial/turism%20raport.pdfTurismul

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfurat n alte sectoare-chei din economia mondial (industrie, agricultur, comer). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate uman, cade sub incidena studiului interdisciplinar, antrennd deopotriv economiti , geografi, psihologi i sociologi. Primele meniuni privind preocuprile de a voiaja, apar n antichitate n operele geografului Strabon. Descrierile lsate de Marco Polo cu ocazia periplului su asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat preocuprile viitoare privind practicarea cltoriei.

Turismul devine un complex fenomen de mas la sfritul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat n mediul nconjurtor.

Privit ca un fenomen social-economic creator de benifici, turismul a fost defint n variante dinte cele mai felurite: arta de a cltori pentru propria plcere (M. Peyromarre Debord); activitate din timpul liber care const n a voiaja sau locui departe de locul de reedin, pentru distracie, odihn, mbogirea experienei i culturi, datorit cunoateri unor noi aspecte umane i a unor peisaje necunoscute (Jan Medecin); fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creterea necesiti de refacere a snti i de schimbare a mediului nconjurtor, cultivare a sentimentului pentru frumuseile naturi ca rezultat al dezvoltri comerului, industriei i al perfecionri mijloacelor de transport (Guy Freuler).

Activitatea turistic este bine susinut de un valoros potenial turistic natural antropic difereniat de la ar la ar, n funcie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute n practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare n teritoriu, practicat pentru cura helioterm sau climateric sau avnd alte motivaii terapeutice; turismul montan i de sporturi de iarn, practicat pe arie larg pentru drumeie, cura climateric i practicarea sporturilor de iarna; turismul de cur balnear, prin care se valorific nsuirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal i minerale, nmoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de art, cultur i a altor realizri ale activiti umane; turismul comercial expoziional, a crui practicare este ocazionat de mari manifestri de profil (trguri, expoziii), care atrag numeroi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestri cultural-artistice (etnografice, folclorice) naionale sau internaionale; turismul sportiv, de care cunoatem o mare extindere pe plan naional i internaional, avnd ca motivaie diferite competiii pe discipline sportive, interne i internaionale , pn la manifestri sp0ortive de amploare (olimpiade, competiii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vntoare (safari), practicat de rile occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi Latine, n teritoriile artice i antartice. Este o forma de turism distractiv, a crui dezvoltare marcat de spectaculos i inedit aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, ameninnd cu diminuarea sau, dup caz cu dispariia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.

Tipurile de turism de difereniaz de la ar la ar, asigurnd varietatea i, prin acesta, atracia asupra turitilor autohtoni i strini.

Una dintre bogiile actuale de baz n domeniul turismului privete studiul elementelor regionale, n funcie de care se organizeaz activiti turistice tipice anumitor zone, i se pun n evident posibilitile de amenajare complex a acestora. Dei nu s-a ajuns la o viziune taxonomic unitar n domeniu, diferitele accepiuni utilizate pe plan internaional i n ara noasta relev urmtoarele uniti ce pot fi luate n consideraie:

Regiunea turistic, conceput ca un spaiu de mari dimensiuni, cu o structur organizatoric bine consolidat i un patrimoniu turistic diversificat (de exemplu, regiunea Alpilor Dianarici, iar pentru Romnia cea a Carpailor Orientali)

Zona turistic un areal mai restrns consacrat pentru activitatea turistic de un anumit tip, puternic marcat de importante obiective sau alte motivaii pentru turism (exemplu : zona turistic a Coastei Dalmaiei din Alpii Dinarici sau zona Bucovinei din Carpai Orientali)

Centre turistice, reprezentnd puncte de convergen (puncte de plecare pentru zonele montane, porturi, alte centre consacrate prin patrimoniul lor turistic) a unor fluxuri de turism, putnd fi, n general, staiuni alpine (Plitvice, n Alpii Dinarici) sau balneare i de odihn (Dubrovnik, Split, Rijeka pe coasta Dalmaiei). Pentru Romnia, rmnnd n acelai cadru al Carpailor Orientali, se pot meniona Vatra Dornei i Bora.

Puncte turistice amenajate (peteri, defilee, gheari, mnstiri, case memoriale, hoteluri alpine etc.)

n literatura recent de specialitate sunt depistate, n funcie de potenialul natural (geomorfologic, climatic, hidrologic, floristic-faunistic) i antropic o serie de uniti turistice cu vocaie polarizatoare, n jurul crora s-au dezvoltat veritabile noduri turistice cu vocaie local ce susin activitatea nucleului central.

Este cazul unor localiti satelit ce apar pe rivierele franco-italiene, Coasta Brava i Coasta del Sol n Spania, unele microstaiuni aprute pe litoralul marocan n apropiere de Agadr sau ntre Rabat i Casablanca. Alte asemenea centre polarizate apar n zonele montane, oraul Chamonix (din Alpi Francezi) fiind un astfel de exemplu. Practic, aceste staiuni nu sunt altceva dect centre de primire i redistribuire a fluxurilor turistice n funcie de apetitul individual sau colectiv pentru un anumit element al potenialului turistic al zonei.

Pentru regiunile geografice mari receptoare ale unor fluxuri majore de turism, aceeai literatur mondial de specialitate vehiculeaz termenul de bazin turistic distingnd :

Bazinul mediteranean prima zon de primire pentru turismul mondial, cu un potenial natural i antropic de excepie; Bazinul mezo-american, cuprinznd arcul Antilelor din America central, n majoritate alimentat de S.U.A i Canada cu efective de vizitatori ce au crescut lent n ultimele decenii.

Bazinul Asia-pacific, constituit din ansamblu insular i faada Pacificului, inclusiv Thailanda, n care principali furnizori sunt Japonia, Australia i Noua Zeeland.

ntr-o serie de ri cu vechi tradiii (Austria, Canada, Germania, Finlanda, Danemarca, Frana, S.U.A, Italia etc.), turismul este susinut de un patrimoniu natural i antropic de excepie, mai importante fiind parcurile i rezervaiile naturale sau alte zone cu peisaj deosebit (ex. Yellowstone, Grand Canyon, Cascada Niagara, Death Vally, precum i cele dou mari regiuni turistice California i Florida, n S.U.A; Alpii Francezi, Munii Pirinei, peisaje andine cu aezri ce urc pan la 5.000 m altitudine, pdurea amazonian etc.) se adaug un bogat patrimoniu istoric constituit din elemente unicat ale culturi i civilizaiei universale, precum vestigiile antichitii din Italia, Grecia i Egipt, cele ale vechilor civilizaii din America Latin, monumentele istorice i de art ale rilor din vestul Europei, China, Japonia, Orientul Mijlociu i Apropiat .a., elementele ale culturi populare, etnografice i manifestri folclorice care personalizeaz modelele culturale naionale, fcnd din fiecare naiune a Terrei un unicat n timp i spaiu.

Bibliografie:

Terra Geografie Economic

Autorii : Bebe Negoescu i Gheorhe Vlsceanu

Editura : Teora 1998