Turismul Balnear Din Romania

50
Cuprins: Argument Cap I Resursele naturale ale Romăniei 1.1. Resursele naturale de clima ale Romăniei 1.2. Clima 1.3. Apele minerale 1.4. Apele minerale imbuteliate 1.5. Lacurile de interes terapeutic 1.6. Namolurile terapeutice 1.7. Factorii terapeutici ai litoralului Marii Negre 1.8. Gazele terapeutice Cap 2 Perspectivele turismului balnear in Romania 2.1. Factorii nationali de cura Cap 3Factorii naturali de cura balneara 1

description

atestat turismul balnear din romania

Transcript of Turismul Balnear Din Romania

Page 1: Turismul Balnear Din Romania

Cuprins:Argument

Cap I Resursele naturale ale Romăniei

1.1. Resursele naturale de clima ale Romăniei

1.2. Clima

1.3. Apele minerale

1.4. Apele minerale imbuteliate

1.5. Lacurile de interes terapeutic

1.6. Namolurile terapeutice

1.7. Factorii terapeutici ai litoralului Marii Negre

1.8. Gazele terapeutice

Cap 2 Perspectivele turismului balnear in Romania

2.1. Factorii nationali de cura

Cap 3Factorii naturali de cura balneara

3.1. Apele minerale

3.2. Apele termominerale

Cap 4 Potentialul turistic al turismul balnear

4.1. Evaluarea si ierarhizarea statiunilor balneare din Romania

4.2. Statiunile turistice si rolul lor in dezvoltarea activitatii de turism

Anexe

1

Page 2: Turismul Balnear Din Romania

ArgumentTurismul balnear in România nu se adresează numai celor cu probleme medicale,ci şi celor care vor

sa se relaxeze sa şi regăseasca vitalitatea şi o buna conditie fizică,mentală si spirituală. Datorită acestui fapt

în ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice, turismul balnear a devenit un

segment major al pietei turistice internationale, spre care se centreaza importante mijloace materiale şi

umane,cu implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii, a prestării unor servicii turistice si medicale de o

factură complexă şi de un înalt nivel calitativ,chemate sa satisfaca cerintele vitale ale omului modern,

determinate de evolutia conditiilor de viată şi a starii de sănătate a populatiei.

In vederea fundamentării unor directii de dezvoltare a turismului balnear,in perspectiva integrării

europene,am efectuat in acest capitol o analiză a pozitiei statiunilor belneare din Romania pe baza indicelui

de atractivitate, factorilor naturalide cura si a indicatiilor terapeutice,urmată de prezentarea modificarilor

structurale ale ofertei balneoturistice romanesti si necesitatea protectiei mediului in arealul staţiunilor

balneare. Evaluarea industriei turistice romanesti indică faptul ca turismul poate deveni una dintre industriile

de export puternice ale României, care v-a concura efectiv cu alte ţari.

Resursele turistice naturale ale României,care o situeaza prin bogătie si varietate,printre ţările cele

mai dotate din acest punct de vedere, pot fi amplu puse in valoare datorita, de pe o parte, acumularilor

semnificative din ultimii ani inregistrate in procesul de reformă, care vizeaza descentralizarea si privatizarea

acestui sector important al economiei nationale, şi pe de alta parte, datorita modernizărilor si noilor dotări pe

care le-a cunoscut infrastructura turistică si care au efecte benefice asupra calitatii serviciilor oferite.

In mai multe zone ale ţarii,recunoscute pentru potentialul lor turistic deosebit,au fost amenajate spatii de

cazare in casele taranilor,cu un confort similar celui din diferitele tari europene cu traditie in acest domeniu.

Astfel, la Bran, localitate situata intr-o zonă deosebit de pitoreasca,in apropierea faimosului castel care

reprezinta unul dintre punctele de mare interes din ciruitul „Dracula”, au fost create pensiuni si forme

agroturistice ce pot primi oaspeti din tara si din strainatate. Turistii straini pot sa cunoasca direct traditiile

poporului roman,ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecare zona a tarii.

Pentru a sprijini si incuraja agroturismul au fost adoptate reglementari privind scutirea de impozite si

deschiderea de credite in conditii speciale pentru fermierii care investesc in amenajarea caselor pentru

vacanta. Un real sprijin in acest sens este oferit de „Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si

Cultural din România”(A.N.T.R.E.C), care actioneaza pentru identificarea si punerea in valoare a

2

Page 3: Turismul Balnear Din Romania

potentialului rural, pregatirea profesionala a lucrătorilor din acest sector si promovarea produsului turistic in

ţara si in străinatate.

Cap 1. Resursele naturale ale Romăniei

1.1. Resursele naturale de clima ale Romăniei

Privind resursele nationale ale Romaniei teritoriului Romaniei ii corespund 4 sectoare climatice

principale: 1.Sectorul cu clima continental-moderata din jumatatea sud-vestica a tarii(campia Tisei,dealurile

Banatului si Pod.Transilvaniei).

2.Sectorul cu clima continental moderata din jumatatea sud-estica a tarii(Subcarpatii,Campia

Romana,Pod.Moldovei si Dobrogea).

3.Sectorul cu clima de litoral maritim(Delta Dunarii si o fasie lata de 15-29 km de-a lungul

tarmului Marii Negre)

4.Sectorul climei de munte corespunzatoare arcului carpatic de pe teritoriul romanesc.

Calitatea fizico-chimică şi valoarea terapeutică a factorilor naturali de cură sunt similare şi chiar

superioare celor existente în staţiunile balneare consacrate pe plan mondial, în toate cele 14 categorii de

afecţiuni cuprinse în Nomenclatorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Dezvoltarea extensivă a segmentului de turism balnear până în anul 1989 a fost realizată atât în

vederea practicării unui turism de masă de tip social pe plan intern, cât şi pentru accesul internaţional. Astfel,

în România, dintr-un total de 160 de staţiuni balneare, şi de circa 232 localităţi şi puncte balneare, doar un

număr de 24 sunt de interes naţional, celelalte având un rol mai redus pe piaţa turistică internă şi europeană.

Turismul balnear ocupă locul doi în oferta turistică a României, deţinând circa 11,2% din capacitatea

pe ţară. Astfel, la nivelul anului 2001, staţiunile balneoturistice dispuneau de 367 structuri de primire cu

48.000 locuri, din care aproape 30.000 de locuri în hoteluri. Oferta de cazare la structurile cu confort redus (1

şi 2 stele) însumează circa 44.000 locuri şi reprezintă aproximativ 97% din capacitatea totală de primire din

staţiunile balneare.

Cele mai mari staţiuni, incluse în circuitul internaţional, cu un număr total de locuri cuprins între 2.500

şi 8.500 sunt, în ordine: Băile Felix, Călimăneşti-Căciulata, Băile Herculane, Sovata, Slănic Moldova, Băile

Olăneşti, Băile Govora, Vatra Dornei, Covasna, Buziaş. În multe dintre ele s-a modernizat baza de cazare, s-

au construit hoteluri de cură şi complexe sanatoriale moderne, în care serviciile de cazare, masă, diagnostic şi

3

Page 4: Turismul Balnear Din Romania

tratament sunt oferite în cadrul aceleiaşi clădiri. Staţiunea balneară cu cea mai mare capacitate de cazare este

Felix, urmată de Herculane.

1.2. Clima

Clima este unul din factorii naturali importantide care trebuie sa se tina seama la trimiterea in

statiune reprezinta totalitatea fenomenelor meteorologice ce caracterizeaza starea medie a atmosferei intr-un

anumit loc si pe o anumita perioada de ani.

Caracteristicile generale ale climei Romaniei.

Temperatura medie anuala a aerului variaza intre aproximativ 11 grade C de-a lungul litoralului

romanesc al Marii Negre,pe Valea Dunarii si in S-V-ul tarii,pana la -2 grade C pe varfurile cele mai inalte

ale Carpatilor Meridionali.Muntii sunt incercuiti in general de izoterme de 6 grade C.

Umezeala relativa a aerului prezinta valori medii anuale intre 74% in centrul Campiei Romane,80%

pe litoral si in muntii cu altitudini mijlocii,pana la 86% pe creste.

Nebulozitatea

Durata de stralucire a soarelui depaseste 2300 ore pe litoral,2200 ore in regiunile de campie.

Precipitatiile atmosferice prezinta cantitati medii anuale mai mici de 400 mm in Delta si pe litoral,cresc la

500-600mm in regiunile de campie si depasesc 1000 mm in munti.

Presiunea atmosferica depaseste 1010mb in Campia Romana si 1015mb in Delta Dunarii si le

litoral.Regimul vantului este determinat de activitatea centrilor barici de actiune si modificat local de

formele de relief.

1.3. Apele minerale

Din cele mai vechi timpuri acestea au fost considerate ca factori curativi valorosi,epoca moderna

sporind necesitatea folosirii lor pe o scara cat mai larga datorita sedentarismului,poluarii si abuzului de

medicamente.

Apele minerale si proprietatile lor terapeutice

Izvoarele de ape minerale sint extrem de cautate pretutindeni. Trecind prin straturile succesive cu

continut variat de diverse substante, apa spala si dizolva anumite minerale si saruri solubile. In plus, apele

4

Page 5: Turismul Balnear Din Romania

minerale pot sa contina anumite substante organice si bioactive sau gaze dizolvate. Din aceste motive,

apele minerale sint utile in cure interne sau externe. De aceste cure cu ape minerale beneficiaza cei cu

afectiuni ale aparatului locomotor sau ale cailor respiratorii, bolnavii de reumatism sau cei care necesita

cure de recuperare dupa traumatisme sau interventii chirurgicale.

Apele minerale pot actiona impotriva carentei de saruri minerale, in ele existand mari depozite de

calciu, magneziu, si chiar fluor. De asemenea contin si oligoelemente care sunt foarte bine asimilate de

organism, asemeni sulfatillor ce le confera virtuti diuretice si laxative.(vezi anexa 1)

Apele minerale folosite in cure interne vindeca sau amelioreaza boli digestive, normalizeaza

functiile gastrointestinale, actioneaza in procesele inflamatorii ale aparatului uro-genital. Apele

carbogazoase sint un stimulent, imbunatatind peristaltismul stomacului si intestinului, maresc sau scad,

dupa caz, aciditatea gastrica, stimuleaza circulatia la nivelul stomacului si al ficatului. O alta functie de

maxima importanta a apelor minerale este lichidarea foamei de oxigen la nivelul tesuturilor, ameliorind

rezistenta organismului la boli.

Alte utilizari ale apelor minerale:

Cosmeticienii s-au straduit sa asigure hidratarea, hranirea si mineralizarea corespunzatoare a pielii

si, pe aceasta cale, a intregului organism. Desigur, metoda clasica o reprezinta baile, mastile si compresele

cu apa minerala. Pe linga acestea, au fost inventate sprayuri cu apa minerala, care se pulverizeaza pe fata,

pe miini si git. Procedeul este salvator in zilele toride, caci hidrateaza masiv pielea, exact in zonele cele

mai expuse la intemperii. Un alt procedeu, la fel de simplu si eficient, este stergerea fetei si a gitului cu

cubulete de gheata, obtinute prin congelarea apei minerale. Gheata mareste tonusul pielii si accelereaza

circulatia capi-lara la nivelul ei, iar apa minerala topita din cubuletele de gheata hidrateaza pielea.

Romania are o treime din izvoarele termale si minerale din Europa. Efectul vindecator al acestor izvoare a

fost dovedit stiintific si acest lucru face ca multe statiuni balneoclimaterice sa fie recunoscute pe plan

international.  Indicatii terapeutice:

boli ale aparatului locomotor si ale sistemului nervos periferic, sechele dupa traumatisme

ale aparatului locomotor;

afectiuni ale aparatului respirator

afectiuni ginecologice cronice

5

Page 6: Turismul Balnear Din Romania

diabet zaharat incipient

intoxicatii cu metale grele

boli digestive

afectiuni ale ochilor şi sindrom supraponderal.

Contraindicatii

Persoanelor ce tin un regim stric in privinta sarii nu le este indicata cura cu ape minerale, Acestea

fiind bogate in sodiu sunt contraindicate in caz de hipertensiune arteriala si femeilor ce sufera de retentie

de apa. In schimb este indicata intr-o mica masura vara, dupa un efort fizic mare, caci compenseaza

pierderile de apa prin transpiratie. 

Proprietati ale apelor minerale:

Termice- ape hipotermale(20,36 grade C),mezotermale(36-42 grade C).

Osomolare- ape hipoterme,izoterme si hipertene,clasificarea avand ca reper presiunea osmotica a

sangelui (300 miliosmoli);

Chimice- ape oligominerale,carbogazoase,alcaline,alcalinoteroase,feruginoase,arsenicale clorurase-

sodice,iodurate,sulfuroase,sulfate si radonice.

Caracteristica chimica a unei ape minerale este data de procentul in milicchivalenti,permitandu-se

astfel o apreciere cantitativa a posibilitatilor de combinare chimica a ionilor din apa minerala.

1.4. Apele minerale imbuteliateTratamentul cu ape minerale in statiunea balneara este limitat de o serie de factori,intre care

mentionam capacitatea limitata a statiunii,precum anumite boli sau faze de boala,ce nu pot fi tratate in statiunea respectiva.(vezi anexa 3,4)

Folosirea apelor minerale terapeutice in afara statiunii constituie un adevar pretios in terapeutica medicala generala,consumatorul unei ape minerale imbuteliate trebuie insa sa cunoasca unele aspecte legate de conservarea acesteia pentru ca efectul curei sa aiba un randament terapeutic maxim.

1.5. Lacurile de interes terapeuticNumeroase lacuri, prin cantitatile chimice ale apei lor,sunt folosite in scopuri terapeutice-venele

dintre ele si-au castigat un adevarat renume(ex lacul Ciucas-vezi anexa 5). Cura foloseste pe langa apa lacurilor si namolul terapeutic.

Ex.-lacul de liman Techirghiol(cu cele 3 ramuri:Techirghiol,Tuzla,Velichiori),contine apa clorurata,sulfata,sodica,magneziata si hipertona.

-lacurile de la Sovata(Ursu,Rosu,Serpilor,Vende)contin apa sarata,puternic concentrata datorita sedimentelor de sare din regiune.

6

Page 7: Turismul Balnear Din Romania

1.6. Namolurile terapeuticeNamolurile terapeutice(peloidele)-sunt substante ce se formeaza in conditii naturale sub influenta

proceselor geologice si care in stare divizata si in amestec cu ape,sunt folosite in terapeutica.Proprietati ale namolurilor-hidropexia-caracteristica de baza , fiind capacitatea de a retine si a

absorbi apa.De aceasta depinde si calitatea de a se putea intretine si mula cu usurinta pe toata suprafata pielii.

Plasticitatea si consistenta-termopexia-calitate a peloidelor de a retine cat mai mult caldura inmagazinata prin incalzire.

Capacitatea de sorbtiune-indica gradul namolului de a face schimb de ioni ciu pielea pe care se aplica.Fractiunea coloidala,acizii humici si celuloza contribuie mai ales la acest schimb ionic.Namolurile se impart in-namoluri.sapropedice,turbe si namoluri minerale.

1.7. Factorii terapeutici ai litoralului Marii Negre

A)Marea NeagraApa Marii Negre este o solutie clorurata ,sulfata,sodica,magneziana,hipertona,cu o mineralizare

totala variata(13+18 g %). Concentratia clorului si a sodiului creste usor pe directia N-S,iar raportul dintre ele (1,8)egal cu a apei oceanice,dovedeste ca apa M.Negre sufera un proces de dilutie simpla.

Bromul se gaseste in concentratie de 5-8 mg%,pe cand iodul fixat total de alge nu apare in apa marii.Substantele organice din apa marii,alcatuite din proteine si hidratii de carbon,provin din organismele vi de o populeaza.

B) Nisipurile Nisipul este una dintre formele sub care se afla siliciul in natura.Calitatile fizico-chimice ale acestuia

sunt folosite la individualizarea curei pe litoral(psamoterapie).Folosirea terapeutica a nisipurilor se bazeaza pe calitatile fizice ale acestora.Granulatia nisipului constituie un excitant fiu al receptorilor pielii ce vin in contact cu nisipul.

1.8. Gazele terapeuticeGazele terapeutice-sunt folosite numai in cura externa,bolnavul fiind introdus in incinta unde se

degaja gazul.Gatul si capul ramane afara,respiratia facandu-se in aer liber.Procedura se practica individual,in cada sau in instalatii colective,construite,in deosebi,la membrele inferioare.

A) Gazul carbonic(mofete)-provine din emanatia libera in zonele geologice cu aureola mofetica postvulcanica; o alta provenienta este aceea din apele minerale carbogazoase,efectuandu-se in acest scop,captarii si separarii gazului din apa minerala.Mofetele sunt indicate in afectiuni:hipertensiune arteriala,cardiopatie compensata,tulburari circulatorii periferice,afectiuni reumatice,etc.

B) Solfotarele-sunt proceduri ce folosesc emanatiile de hidrogen sulfat.La Toria se gasesc solfatare.La noi in tara procedura este putin folosita.

Cap 2 Perspectivele turismului balnear in Romania

Romania se inscrie in randul tarilor europene cu un remarcabil fond balnear ceea ce a facut ca

turismul balnear romanesc sa aiba o veche traditie si sa cunoasca o ampla dezvoltare.Dintre toate

7

Page 8: Turismul Balnear Din Romania

segmentele de turism din Romania,turismul balnear este singura forma de turism care se bazeaza pe un

potential permanent,de mare complexitate,practic inepuizabil si independent de conditiile atmosferice.

In ultimele decenii,prin importantele sale efecte sociale si economice,turismul balnear a devenit un

segment major al pietei turistice internationale,spre care se centreza importantele mijloace materiale si

umane,cu implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii,a prestarii unor servicii turistice si medicale de o

factura complexa si de un inalt nivel calitativ,chemate sa satisfaca cerintele vitale ale omului modern,

determinate de evolutia conditiei de viata si a starii de sanatate a populatiei. Tocmai de aceea,avantajele

deosebite oferite Romaniei de importantul potential balnear de care dispune trebuie sa se transforme intr-un

avantaj competitiv,care in conditiile unei strategii adecvate sa devina unul dintre elementele cheie ale

turismului roman.

2.1.Factorii nationali de cura

Resursele balneoturistice reprezinta componente determinante ale ofertei balneare,caracteristicile lor

cantitative si calitative,determinand modul si nivelul de organizare si amenajare ale structurilor necasare

valorificarii lor. Romania dispune de un potential balnear de exceptie caracterizat prin diversitatea factorilor

naturali de cura,valoarea lor terapeutica,rezervele importante.Acesta poate fi structurat pe mai multe

categorii;ape minerale si termominerale,locuri terapeutice,namoluri si turbe terapeutice,emanatii naturale de

gaze terapeutice,saline,factori climaterici,plante medicinale,aeroionizarea.

Turismul romanesc este privit,de stfel,ca un obiectiv si mijloc al dezvoltarii economico-sociale de

ansamblu,in contextul politicii nationale de progres si de integrare in structurile europene.

Dezvoltarea-cadru a produsului turistic al Romaniei urmareste 3 directii principale;realizarea unui

produs turistic nou,de nivel international,bazat pe valori turistice culturale si nationale cu precadere in

zonele montane;modernizarea produsului turistic al statiunilor de pe litoral si al statiunilor

balneare;dezvoltarea ofertei turistice interne in concordanta cu specificul local si regional.

Ca prioritate se are in vedere imbunatatirea si consolidarea produsului turistic in zonele care sunt cele

mai cunoscute turistilor straini si romani si unde exista,in general,facilitati turistice si infrastructura.Este

vorba,intre altele,de extinderea structurilor turistice in Bucuresti-modernizarea celor existente si dezvoltarea

de noi structuri pentru turismul de afaceri si pentru cel de agrement;modernizarea statiunilor Mamaia si

Neptun de pe litoralul romanesc pentru turismul international si intern si dezvoltarea turistica a orasului

Constanta;modernizarea si dezvoltarea ofertei turistice a zonei Brasov/Sinaia pentru sporturi de iarna si

turism estival,dezvoltarea regiunii Nordului Moldovei,care include judetele Suceava,Neamt si Iasi,ca un

8

Page 9: Turismul Balnear Din Romania

produs turistic integrat,cu adresabilitate pentru turismul cultural;dezvoltarea turismului cultural si montan

din Mararmures,regiune cu traditii rurale, peisaje frumoase si biserici din lemn,precum si a statiunii

Borsa,cu potential pentru sporturile de iarna;dezvoltarea ofertei turistice in regiunea Sibiu pentru turismul

cultural,circuite turistice si excursii de o zi in regiunea Brasov;amenajarea zonei montane M-tii Fagaras

pentru dezvoltarea drumetiei.

Ministrul de resort urmareste,de asemenea dezvoltarea turistica a zonei muntilor Apuseni,a

ecoturismului in regiunea Deltei Dunarii,precum si valorificarea potentialului turistic oferit de fluviul

Dunarea.

Infrastructura turistica creata pentru a pune in valoare acest considerabil potential al economiei

romanesti in cadrul careia capacitatea de cazare totalizeaza 300.000 locuri la nivelul intregii tari se afla in

plin proces de reforma si de reorganizare.Reteaua hoteliera,care dispune de 170.000 de locuri,a beneficiat,in

capitala,in principalele orase ale tarii,precum si in statiunile de odihna si tratament,de importante lucrari de

modernizare si de sporire a gradului de confort.A fost asigurata conectarea tuturor hotelurilor la retelele

telefonice automate internationale;toate camerele de hotel sunt dotate cu televizoare color.

O dezvoltare notabila a inregistrat sectorul privat hotelier,mai ales in ceea ce priveste minihotelurile

pensiunile.Acestea functioneaza fie in constructii noi fie in edificii vechi,modernizate,situate in capitala si in

marile orase ale tarii.In urma procesului de privatizare,multe vile au fost de asemenea,modernizate in

statiunile balneare ceea ce le confera un plus de farmec.

Schimbari esentiale inregistreaza si reteaua de restaurante,baruri,cofetarii,si alte unitati ale administratiei

publice,ca urmare a amplificarii si diversificarii preocuparilor in domeniu si a dezvoltarii initiativei

private.Atat in capitala,cat si in principalele localitati si statiuni de interes turistic au fost introduse in

circuitul comercial retele noi specializate in patiserie,pizza,fast food,si alte unitati similare,care ofera

servicii rapide si specializate.A crescut de asemenea numarul restaurantelor cu specific national sau oferind

bucataria altor tari.

Oferta de agrement si divertisment sa dezvoltat potrivit cererii,prin deschiderea de noi

baruri,discoteci ,cazinouri,etc.De remarcat extinderea cazinourilor dotate cu infrastructura moderna din

marile orase si localitati de interes turistic.Printre cele mai importante se numara Romania Austrian

Casino,Berlin-Bucuresti,Victoria,Astoria-Arad,Melody-Cluj-Napoca,Felix Casino-in statiunea termala

Felix;Casino-Timisoara,etc.

Cap 3Factorii naturali de cura balneara

9

Page 10: Turismul Balnear Din Romania

Cercetarile hidrogeologice au aratat ca subsolul Romaniei contine o varietate de resurse balneare

situate in interiorul sau la suprafata scoartei terestre.Aceste resurse sunt reprezentate in primul rand de

substantele minerale terapeutice,care prin proprietatiile fizico-chimice raspund necesitatilor profilactice si

medicale de mentinere,consolidare,refacerii a starii de sanatate,a capacitatii de munca si de reconfortare

fizica si psihica individuala.In al II-lea rand,factorii climatici existenti in Romania,datorita pozitiei

geografice(radiatia solara,circulatia atmosferica,temperatura,umiditatea,aeroionizarea,microclimatul

salinelor)fac din climatoterapie un mijloc eficient care contribuie in orice statiune balneara la completarea

ofertei de tratament.

Substantele minerale terapeutice se regasesc atat in apele minerale si termominerale cat si in apa

lacurilor terapeutice a namolurilor si turbelor.

3.1.Apele minerale

Apele minerale sunt raspandite pe mai mult de 20% din suprafata tarii la diferite adancimi,avand o

gama larga de proprietati fizico-chimice si terapeutice in functie de geneza lor.Sunt considerate ape

minerale terapeutice,apele ivite la suprafata dintr-o sursa naturala sau aduse la zi prin foraje si ale caror

caracteristici fizico-chimice pot exercita efecte farmaco-dinamice cu rol terapeutic.In functie de temperatura

lor naturala apele minerale pot fi reci(sub 200C),izoterme(340-370C)si hiperterme(peste 370C).

Mineralizarile medii,ce depasesc frecvent procentul de 1 gram/litru determina valoarea balneara a

apelor minerale,unanim acceptata pe plan international nu exista.In Romania se foloseste o clasificare

bazata pe proprietatile fizico-chimice ale apei minerale.Astfel, apele minerale reci,cuprind 139:

@Ape oligominerale(Calimenesti,Slanic,Moldova,Baile Olanesti si cu caracter termal la Baile

Felix,Calau,Moneasa,Georgiu Bai,Vata de jos)

@Ape minerale carbogazoase(Borsec,Zizin,Covasna,Biborteni,Vatra

Dornei,Buzias,Lipova,Tusnad);

Colectiv de elaborare,Studii la Modernizare,dezvoltare durabila a turismului si diversificarea ofertei

turistice romanesti,I.C.T.,Ministrul Turismului,Bucuresti,1995,pag5.

@Ape minerale clorurate-sodic pure(Baile Herculane,Someseni,Ocna Sibiu);mixte(Slanic

Moldova,Sangeorz Bai,Baltatesti,Malnas Bai);

@Ape minerale sulfate(Slanic Moldova,Sarata Montuoru,Vata de Jos,Amara,Ocna

Sugatag,Baltatesti,Baile Govora,Calimanesti);

10

Page 11: Turismul Balnear Din Romania

@Ape minerale sulfuroase,unele avand caracter mixt datorita componentelor

clorurate,sodice,alcaline(Baile Herculane,Calimanesti,Baile Olanesti,Pucioasa,Sacele).

@Ape minerale feruginoase(Lipova,Homorod,Malnas Bai,Valcele,Biborteni,Tusnad,Vatra Dornei)

@Ape minerale arsenicale(Covasna,Saru Dornei);

@Ape minerale iodurate(Baile Olanesti,Calimanesti,Cozia);

@Ape minerale radioactive(Baile Herculane,Sangeorz Bai,Borsec).

3.2. Apele termominerale

Prezenta apelor geotermale si termominerale pe teritoriul Romaniei este legata de tectonica,anomalii

hidrogeotermice,conductivitate termica.Acestea nu sunt pure,ci reprezintadiferite concentratii minerale de

saruri solubile,existand astfel ape termale bicarbonate,sulfuroase,clorurate,clorurat-sulfuroase,cu utilizari

multiple in cura externa si se gasesc ion statiunile 140:Baile Herculane,Calimanesti,Caciulata,Baile

Felix,Baile 1 Mai,Calacea si Vata de jos.

Cap 4 Potentialul turistic al turismul balnearMedicina balneara capata pe zi ce trece noi valente paralel cu dezvoltarea social-economica a tarii

noastre si cu cresterea si modernizarea bazei materiale pentru curele in statiunile balneo-climaterice.(vezi

anexa 6)

Romania,datorita asezarii geografice si structurii geografice complexe a scoartei pamantului,dispune

de o mare bogatie de factori naturali de cura-ape minerale,mofete(emanatii naturale de gaze

terapeutice),namoluri,lacuri terapeutice-raspandite cu generozitate pe aproape intreaga suprafata a tarii,in

diferite zone climatice.Pe teritoriul tarii noastre exista aproape toate tipurile de ape cunoscute-oligominerale,

alcaline, alcalino-feroase, clorurate-sodice, iodurate, sulfatate, feruginoase, arsenicale, sulfuroase,

carbogazoase, radioactive,etc.- cu o foarte mare varietate in privinta compozitiei chimice,a gradului de

mineralizare si a temperaturii lor.

Tara noastra dispune,de asemenea,de tipuri variate de climat,in raport cu unitatile geografice si cu

altitudinea(climat litoral,de campie,de dealuri si coline,de munti mujlocii si inalti).Se cunoaste ca o serie de

factori naturali de cura au fost utilizati pentru tratament cu aproape 2 milenii in urma,dovezi materiale

atestand ca romanii au folosit ape minerale de la Baile Herculane in scopuri terapeutice.In decursul

timpului,descoperirea de ape minerale si namoluri a creat premisele aparitiei unor stabilimente balneare,la

inceput mai rudimentare,care incepand din sec XVIII-si XIX s-au dezvoltat treptat.

11

Page 12: Turismul Balnear Din Romania

Tara noastra dispune astazi de peste 160 de statiuni si localitati cu factori curativi naturali.In multe

dintre ele,destinate tratamentului cu factori naturali,s’au construit unitati moderne de tipul hotelurilor de

cura si a complexelor sanatoriale,in care serviciile de cazare,masa si tratament sunt oferite in cadrul aceleasi

cladiri(ex;Baile Felix,Baile Herculane,Sovata,Baile Tusnad,Covasna,Caciulata,Amara,Sangeorz-

Bai,Slanic,etc).

4.1. Evaluarea si ierarhizarea statiunilor balneare din Romania

Turismul balnear este singura forma de turism din tara noastra care se bazeaza pe un potential

permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. Romania se inscrie printre tarile europene cu un fond

balnear remarcabil. Avem sansa ca 1/3 din apele termale si minerale de pe continent sa se gaseasca in tara

noastra.Aceasta valoare este accentuata de complexitatea factorilor naturali,respectiv regasirea in aceeasi

statiune a factorilor principali de mediu,alaturi de o gama larga de substante minerale de cura,cu efecte

polifactoriale benefice si de existenta in Romania a tuturilor tipurilor de substante minerale balneare care

pot fi utilizate in intreaga gama a profilurilor de tratament balneare.(vezi anexa 2)

4.2.Statiunile turistice si rolul lor in dezvoltarea activitatii de turism.

O localitate turistica este destinata indiferent de marime,primirii turistilor pentru sejururi. O

asemenea localitate se numeste statiune pentru ca turistul gaseste aici un loc de cazare si orice alte servicii

necesare sejurului sau Din punct de vedere economic o statiune reprezinta o unitate spatiala organizata, cu

echipamente care ofera un ansamblu diversificat de prestatii,asimilata unei localitati sau unui centru de

vanzare de servicii, regrupand diferiti agenti economici. Din punct de vedere social si cultural, statiunea

ofera o gama de activitati bazate pe valorificarea resurselor naturale si antropice si care permit unor indivizi

din medii diferite sa se conoasca si sa comunice.

4.2.1.Tipologia statiunilor turistice

In functie de caracteristicile specifice ,pot fi identificate statiuni balneare,climaterice,termale,de

sporturi de iarna sau cu alte destinatii specifice(de exemplu statiunile de cura de struguri). De asemenea, in

tara noastra sunt evidentiate doua categorii principale de statiuni:statiunea climatica si statiunea

balneoclimatica, diferentierilerezultand din resursele turistice si natura activitatilor ce pot fi desfasurate in

cadrul acestor statiuni. O alta structurare evidentiaza urmatoarele categorii:

12

Page 13: Turismul Balnear Din Romania

* statiune de litoral - localitate amplasata pe litoralul Marii Negre,care beneficiaza de resursele

naturale specifice acestuia,de structurile turistice si dotarile corespunzatoare pe baza carora se realizeaza

produsul turistic.

* statiune balneara- localitate care dispune de ambianta montana pitoreasca si nepoluata,cu factori

naturali de mediu,structuri turistice si dotari specifice realizarii produsului turistic de tip montan.

H.G.R. nr.77/1996 pentru aprobarea normelor privind atestarea statiunilor turistice „localitatea cu

functii turistice specifice,dotata cu resurse turistice naturale si cu structuri necesare valorificarii si practicarii

turismului.” Aceste statiuni trebuie sa indeplineasca anumite criterii prevazute in functie de care vor fi

atestate ca statiuni de interes national si statiuni de interes local.Criteriile de casificare a statiunilor turistice

pot fi insa multiple;functia turistica,asezarea geografica, dimensiunile, interesul pe care-l prezinta, caracterul

activitatii turistice,etc

Baza activitatii unei statiuni turistice o constituie serviciile de primire,agrement si transport care sunt

in stransa legatura cu functiunile urbane ale localitatii.Calitatea acestora,modul in care corespund cererii

turistice conditioneaza marimea si structura fluxurilor turistice. Serviciile oferite de statiunile turistice sunt

supuse unor constrangeri care deriva din specificul activitatii: activitatea unei statiuni este,in cele mai multe

cazuri sezoniera,ceea ce necesita o anumita suplete in gestiunea echipamentelor si resurselor financiare;

functionarea unei statiuni necesita importante resurse umane a caror conducere e si mai dificila in conditiile

sezonalitatii; şi productia turistica se identifica in cea mai mare parte cu consumul,serviciile turistice nefiind

stocabile. In vederea satisfacerii cererii turistice,echipamentele sunt dimensionate pentru varfurile de sezon

si deci ele vor fi subutilizate in extra-sezon,ceea ce implica anumite cheltuieli legate de neutilizare,care vor

trebui acoperite in sezon,dar si un management adaptat acestor conditii specifice.

4.2.2 Efectele amenajarii statiunilor asupra economiei locale

Efectele amenajarii statiunilor asupra economiei locale se reflecta in fluxul consumurilor

intermediare, in marimea valorii adaugate, in cresterea venituriloe locale,in crearea de noi locuri de munca.

Activitatea turistica a statiunilor,cu toata varietatea de servicii incluse,in functii de profil (informare, cazare,

alimentatie, tratament balnear, transport turistic,agrement,dar si servicii nespecifice turismului cum ar fi

transportul in comun,asigurarile,serviciile financiar-bancare,de consultanta)rezulta din efectul conjugat si

combinat al mai multor ramuri.

Constructiile,industria energetica industria constructiilor de masini, electrotehnica, electronica,

industria lemnului, industria textila, agricultura, participa fie la baza tehnico-materiala a statiunilor

turistice,fie in productia culinara oferita de unitatile de alimentatie. Alte ramuri ca transporturile,

13

Page 14: Turismul Balnear Din Romania

comunicatiile, cultura, asistenta medicala, gospodaria comunala, contribuiela satisfacerea multor nevoi ale

cererii turistice.La randul sau,statiunea turistica poate dinamiza si sustine aceste ramuri economice.

Turismul are un efect multiplicator in economia statiunii si a judetului.Institutiile imobiliare au un

rol hotarator :cand un client isi achita nota de plata la hotel,banii incasati de hotelier sunt utilizati pentru

anumite plati:electricitate,telefon,personal,alte bunuri si servicii. Beneficiarii acestor bani ii utilizeaza la

randul lor la plata propriilor facturi si satusfacerea altor nevoi. Deci banii turistilor sunt cheltuiti de mai

multe ori,in diferite sectoare ale economiei locale; ei sustin nu doar industria hoteliera,ci si activitati de

productie,servicii publice si comerciale.

Exemple de statiuni turistice balneare:

Baile Felix - sanatate, relaxare, activitate!

Cea mai mare statiune balneara din tara, Baile Felix, este situata in judetul Bihor, in nord-vestul tarii,

la 9 km de Oradea, la o altitudine de 140 m, intr-o zona deluroasa, la marginea unei paduri de fag si stejar.

Situata intr-un cadru geografic deosebit de pitoresc, statiunea este favorizata si de un climat continental

moderat de ses si coline, cu ierni blande si temperate sub influenta unor elemente de natura mediteraneana,

pastrandu-si astfel caracterul pur de statiune prin bogatia inepuizabila a apelor termominerale (care este si

principalul factor natural de cura).

Cea mai veche marturie despre existenta bailor cu apa termala dateaza din anul 1221, de pe vremea

Abatiei Hevius de Magno - Varadina, care a dainuit pe aceste locuri pana in vremea turcilor. La expozitia

mondiala de la Paris, din 1896, apelor din aceasta statiune li s-a acordat medalia de Aur si diploma de

onoare. Caracteristicile terapeutice ale apei termominerale au dus faima statiunii atat in tara, cat si in

strainatate. Concentratia in saruri a apelor este de aproximativ 1g la 1 litru si un grad usor de radioactivitate

(1,15 u.m. pe litru) face ca acestea sa fie suportate usor de bolnavi, precum si de persoanele in varsta. Din

punct de vedere chimic apa termominerala este: calcica, bicarbonata, sodica, sulfata, silicioasa,

oligometalica. Ea se foloseste in scop terapeutic atat pentru cura externa, cat pentru si cura interna.

Specifica Statiunii Baile Felix, este si existenta lotusului termal (Nymphaea Lotus var. Thermalis),

descoperit in anul 1789, de botanistul P. Kitaibel si declarat monument al naturii in anul 1931. Lotusul

termal este o floare extrem de rara care creste in apele termale supravietuind perioadei de glaciatie. El poate

fi admirat si astazi in zona in mediul lui natural.

14

Page 15: Turismul Balnear Din Romania

SC TURISM FELIX SA gestioneaza majoritatea patrimoniului Statiunii Baile Felix, oferind peste

3.300 de locuri de cazare in complexe hoteliere de trei stele, doua stele si o stea. Tratamentele aplicate in

bazele noastre de tratament au rezultate remarcabile datorita combinatiei dintre factorii naturali de cura si

fizioterapie. Echipamentele si instalatiile de tratament de ultima generatie, procedurile efectuate, specialistii

si personalul medical calificat, asigura efectuarea unor tratamente de calitate, fiind recunoscute in tara si

peste hotare pentru tratarea afectiunilor reumatismale si posttraumatice. Printre indicatiile terapeutice se

numara: afectiuni reumatismale inflamatorii, afectiuni reumatismale degenerative, afectiuni reumatismale

abarticulare, afectiuni post traumatice, afectiuni neurologice centrale si periferice, boli asociate. Proceduri

tratament: hidroterapie, kinetoterapie, electroterapie, termoterapie, aromoterapie, masoterapie, elongatii,

inhalatii -aerosoli, sauna (optional: reflexoterapie, fitness, jacuzzi).

Hotel Nufarul***Parter + 2 etaje, 1 lift, 70 camere duble, 6 camere single, 2 apartamente; incalzire

centrala, cada, WC, cablu TV, telefon, uscator par, balcon (partial); restaurant: 120 locuri, bar de zi, terasa

de vara.An renovare: 2004; Locatie: centrul statiunii 200 m, gara Oradea 10 km, aeroportul Oradea 15 km.

Special: baza de tratament, piscine cu apa termala interior/exterior (la hotel Termal), catering. Sala de

conferinte: 20 locuri in sistem sala de clasa, videoproiector, retroproiector, ecran proiectie, flipchart. Turistii

cazati in Hotelul Nufarul pot beneficia si de serviciile si echipamentele pentru turismul de afaceri din cadrul

Hotelului Termal. Tarife de la 1.030.000 lei (103 RON)/zi/pers (cazare+demipensiune+tratament)

tel. (004)0259-31 81 42, fax (004)0259-31 91 72

Hotel Termal***Parter + 10 etaje, 3 lifturi, 114 camere duble, 58 camere single, 6 apartamente;

incalzire centrala, aer conditionat (10 camere), cada/dus, WC, cablu TV, telefon, uscator par, balcon;

restaurant 300 locuri, bar de zi, terasa de vara. An renovare: 2003; Locatie: centrul statiunii 200 m, gara

Oradea 10 km, aeroportul Oradea 15 km. Special: baza de tratament, centru. de wellness, piscine cu apa

termala interior/exterior, internet, catering. Spatii pentru conferinte:

- sala „mare“: 120 locuri in sistem sala de clasa, videoproiector, retroproiector, ecran

proiectie, flipchart, sonorizare.

- sala „patrata“: 80 locuri in sistem sala de clasa

- sala „mica“: 100 locuri in sistem sala de clasa

tel. (004)0259-31 82 15,fax (004)0259-31 84 78

15

Page 16: Turismul Balnear Din Romania

Hotel International***Parter + 9 etaje, 2 lifturi, 182 camere duble, 40 camere single; incalzire centrala,

cada, WC, cablu TV, telefon, balcon; restaurant: 360 locuri, bar de zi. Locatie: centrul statiunii 50 m, gara

Oradea 10 km, aeroportul Oradea 15 km. Special: baza de tratament, piscina cu apa termala exterior (la 50

m de hotel), catering. Spatii pentru conferinte:

- sala „mica“: 80 locuri in sistem sala de clasa, videoproiector, retroproiector, ecran proiectie,

flipchart, sonorizare

- sala „mare“: 150 locuri in sistem sala de clasa

tel. (004)0259-31 84 45, fax (004)0259-31 84 99

Hoteluri de 2 stele: Poienita, Mures, Somes, Unirea, Lotus: cu o capacitate totala de cazare de 1968 de

locuri (camerele au cada, WC, cablu TV, telefon, balcon); baze de tratament, spatii pentru conferinte,

restaurante (care ofera si servicii de catering). tel/fax. (004)0259-31 83 21- Agentia de Turism Felix

Restaurante: Pentru satisfacerea celor mai rafinate gusturi, bucataria restaurantelor va sta la dispozitie

cu un sortiment bogat de preparate din bucataria traditionala romaneasca si internationala. Specialitatile

locale din restaurantele noastre sunt specifice Ardealului, imbinand in mod fericit influente romanesti,

maghiare, germane si balcanice intr-o savoare unica. Pentru ocazii speciale in restaurant se pot organiza

mese festive, cocktail-uri, banchete, nunti etc. Centrul de wellness Termal: doua piscine cu apa termala (una

exterioara si una interioara), masaj, hidromasaj, aromoterapie, sauna, solar, cosmetica, fitness, masa de

tenis. Strandul Apollo: patru bazine cu apa termala (trei exterioare unul interior), solar, sauna, dus subacval,

fitness, masa de tenis. Strandul Felix: 3bazine exterioare cu apa termala, bar, topogan copii. Piscina Mures -

piscina exterioara cu apa termala.

Caciulata:

Amplasare: pe Valea Raului Olt, la 18 km. de Ramnicu Valcea, 81 de km. de Sibiu si 196 km. de

Bucuresti

Altitudine: 260 m.

Climat: bland de deal, fara contraste termice; temperatura medie annuala: 9,8oC; durata de stralucire a

soarelui: 1800-1900 ore/an;

Cai de acces: Rutiere: Bucuresti - Pitesti - Sibiu pe E 15 A; Craiova – Ramnicu Valcea - Calimanesti -

Caciulata; Targu Jiu – Ramnicu Valcea - Caciulata; Ploiesti – Campina – Pitesti - Caciulata.

16

Page 17: Turismul Balnear Din Romania

Feroviare: Bucuresti – Piatra Olt – Ramnicu Valcea – Calimanesti - Caciulata;

Destinatie: odihna si tratament.

Servicii: Hotelul “Traian” de doua stele cu o capacitate de 526 de locuri in camere duble si single.

Fiecare camera este dotata cu baie/dus, WC, TV (a/n si color); Restaurantul “Traian” si restaurantul

“Intim” cu terasa (pe malul Oltului), bar de zi; berarie; cofetarie; Vila “Flora” de 4 stele (2 apartamente,

living, trei camere duble, bucatarie); parcare.

Baza de tratament este dotata pentru tratarea afectiunilor tubului digestiv, hepato-biliare, renale,

reumatismale, respiratorii si asociate (dermatologice, ginecologice, astenie, boli profesionale). Toate

procedurile de tratament folosesc factorii de mediu favorabili: ape minerale, sulfuroase, cloruroase,

bromurate, sodice, calcice, magnezice si bioclimatul sedativ.

Atractii turistice: Manastirea Cozia; Castrul Roman de la Arutella; Pestera Muierii; Targul

folcloric “Cocosul de la Horezu”; Casa memoriala Anton Pann.

Baile olanesti:

Amplasare: De o parte si de alta a paraului Olanesti (afluent al Oltului), intr-o depresiune

intracolinara a Carpatilor Meridionali, la 18 Km de Ramnicu Valcea.

Altitudine: 450 m

Climat: continental, cu ierni blande si veri racoroase; temperatura medie anuala: 9 grade Celsius.

Cai de acces: Rutiere: Bucuresti-Rm. Valcea, pe E 15 A si Rm. Valcea-Baile Olanesti, pe DN 64 B.

Sibiu-Rm. Valcea, pe E15 A si Rm. Valcea-Baile Olanesti, pe DN 64 B. Feroviare: gara Rm. Valcea, pe

linia Piatra Olt si cursa auto pana in statiune (18 Km).

Destinatie: odihna si tratament.

Servicii: Hotelul Parang**, cu 767 locuri in camere duble si single. Camerele sunt dotate cu

baie/dus, WC, radio, telefon, TV. Restaurante cu servire a la carte si de dieta, bar de zi, club, sala de

spectacole; parcare, baza de tratament amenajata pentru tratarea afectiunilor renale si ale cailor urinare,

afectiunilor tubului digestiv, hepato-biliare, cailor respiratorii, dermatologice si asociate. Factorii de cura

sunt reprezentati de apele minerale iodurate, bromurate, sodice, calcice, sulfurate si clorurate, unele

hipotone si altele izotone.

17

Page 18: Turismul Balnear Din Romania

Atractii turistice: Manastirea Cozia, Targul folcloric de ceramica de la Horezu, Pestera Muierii,

Pestera Polovragi, Casa memoriala Anton Pann, statiunea Voineasa.

Voineasa:

Amplasare: pe valea raului Lotru, la poalele muntelui cu acelasi nume.

Altitudine: 650 m.

Climat: subalpin bland. Aer puternic ozonat, bogat in ioni negativi.

Cai de acces: Rutiere: Bucuresti-Voineasa, (246 Km). Feroviare; Bucuresti-Brezoi (307 Km) si Brezoi-

Voineasa cu autobuzul (40 Km).

Destinatie: odihna si tratament.

Servicii: Capacitatea de cazare a statiunii - 1800 de locuri. Hoteluri: Lotru, Bradisor, Lotrisor,

Vidruta, Voinesita, Poienita. Toate hotelurile au camere single si duble, cu baie, WC, radio, TV, balcoane.

14 vile***, apartament cu doua dormitoare si livingroom, sala de baie, grup sanitar, bucatarie. Baza de

tratament pentru refacere fizica si intelectuala, convalescenta, nevroza astenica, silicoza, astm bronsic si

bronsite cronice astmatiforme. Restaurant categoria I, club de vacanta cu discoteca si jocuri electronice,

sala de spectacole, terenuri de sport pentru tenis, fotbal, volei, baschet, badminton, baruri de zi, sauna,

bazin de inot.

Atractii turistice: Manastirea Cozia, Biserica dintr-un lemn, Pestera Muierii, Pestera Polovragi,

Targul folcloric de ceramica de la Horezu, festivaluri folclorice anuale, statiunile balneare Calimanesti-

Caciulata, Govora si Olanesti, lacul Vidra (pescuit sportiv), diverse trasee turistice: Voineasa-Ciunget,

Voineasa-Pietrele Albe, Voineasa-Varful Dalmele, Voineasa-Culmea Runculet.

Exemple de statiuni turistice de pe litoralul Mării Negre:

Mamaia

Este principala statiune de pe litoralul romanesc care s-a dezvoltat incepand cu anul 1906,cand s-a

ridicat,pe portiunea ce separa lacul Sintghiol de M.Neagra,primul stabiliment balnear. Atractia turistica este

data de plaja,care se intinde pe 8 km lungime,iar latimea este cuprinsa intre 100-200 m.In plus,promenada sa

este pietonala aproape pe intreaga lungime.Mamaia poate rivaliza oricand cu renumitele plaje de la Cannsas

sau Saint Tropez,de pe coasta de Azur,datorat nisipului ei fin,dar si a platformei litorale ce coboara

lin.Statiunea este preferata pentru vacantele in familie.

Mamaia dispune de 27.000 locuri de cazare in 61 hoteluri,14 vile si 3 popasuri turistice.In aceasta

statiuneun loc de atractie il reprezinta satul de vacanta,care reuneste,sub aspect arhitectural,constructii

18

Page 19: Turismul Balnear Din Romania

specifice fiecarei zone a tarii.Turistii pot admira aici autenticitatea mobilierului,varietatea costumelor

populare si se pot delecta cu delicioasele preparate culinare.

Potentialul de divertisment al statiunii include un mare numar de discoteci,dotari nautice,terenuri de

sport,parcul de distractii”Luna-Park”.Teatrul de vara gazduieste,in sezon,spectacole diverse, iar Delfinariul

si Acvariul atrag zilnic un mare numar de vizitatori si pentru orasul Constanta. Pentru romani dar si pentru

straini,Mamaia continua sa fie ceea ce din start si-a propus;principala statiune de pe litoralui romanesc al

Marii Negre.

Eforie Nord

Plecand din Constanta, la doar 12 km de oras se afla statiunile de cura:Eforie Nord,si Eforie Sud.La

Eforie Nord,primele constructii balneare au fost ridicate intre anii 1901-1912 ,pe muchia falezei,a carei

inaltime depaseste 30 m.Marginita la E de mare,iar la S-V de lacul Techirghiol,contine cunoscutele sale

valente curative,statiunea este situata intr-un imens parc impadurit,ceea ce ii confera un aspect deosebit.

Baza de cazare dispune de peste 19.000 locuri in 42 hoteluri,24 vile,11 case de odihna,2 popasuri

turistice,o tabara de prescolari.Statiunea functioneaza si in anotimpul rece.Eforie Nord se recomanda pentru

turismul curativ,prin utilizarea namolului din lacul Techirghiol,dar si pentru cel recreativ.

Eforie Sud

De la „Hotelui lui Movila”comnstruit la sfarsitulsecolului trecut,pe la 1898,statiunea Carmen,Sylva,cum

s-a numit initial ajunge in 1930,principala atractie a litoralului romanesc.Astazi Eforie Sud poate primi,in

zilele de varf,peste 15.000 de turisti.Profilul curativ al statiuni este dat de namolul sapropelic,ce se gaseste

din abundenta in lacul Techirghiol si care se recomanda in tratamentul diverselor afectiuni reumatice sau

locomotorii.

Techirghiol

Situat la 18 km de Constanta,pe malul lacului cu acelasi nume(11,6kmp),Techirghiol dobandeste statutul

de statiune balneara in 1899,cand s-a inaugurat „Azilul maritim Techir-ghiol”,cu 40 de paturi si instalatii

pentru bai de namol.

Factorii curativi sunt apa sarata a lacului si namolul terapeutic.Apa are o mineralizare de 96,60g/l,cu

predominarea clorurii de sodiu,clorurii de magneziu si iodurii de sodiu.Namolul este de origine organica si

contine saruri multiple.Ca o consecinta fireasca,statiunea s-a profilat pe tratamentul reumatismului

cronic,anemiilor,afectiunilor ginecologice.

Costinesti

19

Page 20: Turismul Balnear Din Romania

Statiunea vacantelor estivale ale tineretului se afla la 31 km Sud de Constanta,in apropierea satelor

Costinesti si Schitu,intemeiate la sfarsitul secolului trecut de catre colonistii germani pe fostele proprietati

ale familiei Kogalniceanu.Nucleul statiunii dateaza din 1949 can a fost amenajata prima tabara de copii.In

anii 60 au fost date in folosinta mai multe edificii intre care vilele „Belvedere”,vilele-

bungalow,dicoteca”Ring”,si numeroase casute.In deceniul urmator au aparut Teatre de vara si

discoteva”Vox Maris”,care au polarizat si polarizeaza activitatile culturale.De altfel,vacantele la Costinesti

sunt marcate de multitudinea manifestarilor cultural-artistice care-si gasesc aici conditii dintre cele mai bune

prin dialogul direct intre tinerii creatori si publicul generatiei lor. Un lucru specific statiunii Costinesti il

reprezinta emisiunile de musica si informatii transmise de Radoi-Vacanta,Costinesti.

Neptun-Olimp

Salba de noi statiuni ale litoralului Marii Negre,ale caror constructii au inceput in 1965 si s-au incheiat

in 1973,incepe cu statiunea Olimp.

Primele hoteluri(Muntenia,Moldova,Transilvania),cu 14 niveluri au fost date in exploatare in anul

1971.Ulterior,zestrea statiunii s-a completat cu hotelurile Panoramic,Anfiteatru,Belvedere,Popasul Turistic

Olimp,Restaurantul International.

Alaturi de Olimp se afla statiunea Neptun,intrata in circuitul turistic in 1967.Dintre unitatile de

alimentatie publica ale statiunii se detaseaza restaurantul Calul Balan,cu specific culinar autohton si

programe de folclor romanesc,precum si Albatros-profilat pe meniu pescaresc.

Baza de agrement inscrie intre numeroasele puncte de atractie Bazarul Neptun,un teren de

echitatie,terenuri de tenis,parcul de distractii Prichindel.Tratamentele diverselor afectiuni se realizeaza la

Policlinica balneara Doina.

Jupiter-Cap Aurora

Lantul unitatilor de cazare si servire apartinand acestui complex se desfasoara intre padurea Comorova

si tarmul marii,in jurul lacului artificial Tismana.In hoteluri,satul de vacanta Zodiac si camping pot fi cazati

peste 8500 de turisti pe serie.Alaturi de Jupiter se afla statiunea Cap Aurora care se distinge prin aparitia

hotelurilor cu nume de pietre pretioase:Cristal,Agat,Rubin,Safir,Diamant,Opal,Granat,Onix.In aceste

statiuni se afla doua localuri,foarte cautate.Este vorba de barul Paradis(Jupiter)si restaurantul Catunul(Cap

Aurora),acesta din urma fiind construit in stilul arhitecturiitraditionale dobrogene.

Venus

20

Page 21: Turismul Balnear Din Romania

Statiunea ce poarta numele zeitei frumusetii se afla in partea sudica a litoralului romanesc,intre Cap

Aurora si Saturn,iar hotelurile sale poarta nume de fete-Anca,Irina,Dana,Sanda,Rodica,Veronica.Venus

dispune de 25 de hoteluri cu o capacitate de cazare de peste 11.000 locuri.

Saturn

Este situat la 42 km de constanta,in apropierea orasului-statiune Mangalia.Hotelurile sale sunt amplasate

in jurul unui golf linistit si totalizeaza 13.000 locuri de cazare.

Mangalia

Situata la aceeasi latitudine cu statiunile mediterane Monaco,San Remo si Nisa,Mangalia a dobandit

statut de statiune balneoclimaterica in perioada interbelica,functie care a luat amploare in ultimele

decenii,odata cu dezvoltarea de ansamblu a orasului.Aici se afla un port maritim si un santier naval unde se

construiesc nave de mare tonaj.

In afara curei heliomarine in statiunea Mangalia se practica si tratamentul cu apa

mezotermala,sulfuroasa,cu continut sarac in saruri,captata prin izvoarele „Callatis” si „Hercules” si folositra

intr-o gama larda de afectiuni(digestive,renale,metabolice,etc.)

Printre atractiile turistice ale Mangaliei figureaza si Muzeul de Arheologie”Callatis”,cu numeroase

vestigii grecesti,Bazilica de tip Sirian,Necropola romano-bizantina,Necropola elenistica,Heamia Esmahan

Sultan,cladita in anul 1590.Mangalia mai este renumita prin herghelia de aici,unde turistii interesati pot

urma cursuri de echitatie.

21

Page 22: Turismul Balnear Din Romania

Bibliografie:

1. Cândea Melinda, Esdeli George, Simon Tamara (2001), România. Potenţial turistic

şi turism, Edit. Universitară din Bucureşti, Bucureşti

2. Erdeli George, Istrate Ioan (1996), Potenţialul turistic al României, Edit.

Universitară din Bucureşti, Bucureşti

3. Vasile Glavan –GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA-editura Fundatiei

Romania de maine, Bucuresti, 1995

4. www.turismsisanatate.ro

5. www.turism.optzile.com

22

Page 23: Turismul Balnear Din Romania

Anexa 1

LISTAapelor minerale naturale recunoscute în România

Denumirea comercială Denumirea sursei Locul de exploatare

ALPINA Valea Vinişorului  Baia Borşa (judeţul Maramureş)

AMFITEATRU  Izvorul 3 Copou Iaşi (judeţul Iaşi)

APA CRAIULUI Izvorul 5 La GâlgoaieDâmbovicioara (judeţul Dâmboviţa)

AQUA VITAL Sacoşul Mare Sacoşul Mare (judeţul Timiş)

BĂILE LIPOVA Lipova F11 Lipova (judeţul Arad)

BIBORŢENI Biborţeni F8 Biborţeni (judeţul Covasna)

BIBORŢENI Biborţeni F9 Biborţeni (judeţul Covasna)

BODOC Matild Bodoc (judeţul Covasna)

BOHOLT Boholt Boholt (judeţul Hunedoara)

BORSEC Borsec Borsec (judeţul Harghita)

BORSEC Borsec Făget Borsec (judeţul Harghita)

BUCOVINA Roşu Vatra Dornei (judeţul Suceava)

BUCOVINA C.7 SecuDorna Cândrenilor (judeţul Suceava)

BUZIAŞ FII bis Buziaş Buziaş (judeţul Timiş)

CARPATINA Toşorog Toşorog (judeţul Neamţ)

CERTEZE Certeze Certeze (judeţul Satu Mare)

23

Page 24: Turismul Balnear Din Romania

CEZARA Băcâia Băcâia (judeţul Hunedoara)

CRISTALINA F I Sâncrăieni (judeţul Harghita)

CRISTALUL MUNŢILOR

Izvorul Pârâul Rece Vama Buzăului (judeţul Braşov)

DORNA Dorna CândrenilorDorna Cândrenilor (judeţul Suceava)

DORNA Poiana Vinului Poiana Vinului (judeţul Suceava)

HARGHITA Sâncrăieni F 8 Sâncrăieni (judeţul Harghita)

HERA Hera Budureasa (judeţul Bihor)

HERCULANE Izvorul DomogledBăile Herculane (judeţul Caraş-Severin)

IZVORUL ALB Izvorul AlbDorna Cândrenilor (judeţul Suceava)

IZVORUL MINUNILOR

Rieni F 2 Rieni (judeţul Bihor)

IZVORUL MINUNILOR

Izvorul Minunilor - Stâna de Vale

Stâna de Vale (judeţul Bihor)

LIPOVA Lipova Lipova (judeţul Arad)

LITHINIA FH2 Tămăşeu - Parhida (judeţul Bihor)

MALNAŞ MARIA Izvorul Maria Malnaş (judeţul Covasna)

MIRACOL F 5Chimindia - Deva (judeţul Hunedoara)

OAŞ Certeze Negreşti Negreşti (judeţul Satu Mare)

PERLA COVASNEI Siculia Malnaş Bai (judeţul Covasna)

PERLA HARGHITEI F 1 Sâncrăieni (judeţul Harghita)

POIANA NEGRI Poiana Negri Poiana Negri (judeţul Suceava)

ROUA MUNŢILOR Covasna F I Covasna (judeţul Covasna)

SPRING HARGHITA FH-2M Miercurea-Ciuc (judeţul Harghita)

STÂNCENI Stânceni Stânceni (judeţul Mureş)

TUŞNAD Tuşnad Tuşnad (judeţul Harghita)

TUŞNAD Tuşnadu Nou Tuşnadu Nou (judeţul Harghita)

VÂLCELE Vâlcele Vâlcele (judeţul Covasna)

VALEA BRAZILOR Biborţeni F7 Biborţeni (judeţul Covasna)

ZIZIN Zizin Zizin (judeţul Braşov)

IZVOARE Izvorul 4 Scropoasa Dobreşti (judeţul Dâmboviţa)

Anexa 2

24

Page 25: Turismul Balnear Din Romania

Directia Generala de Autorizare a Autoritatii Nationale pentru Turism din cadrul Ministerului

Transporturilor, Constructilor si Turismului, a intocmit lista statiunilor balneare si climaterice atestate

conform H.G. nr. 1122/2002 (privind aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice,

precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respectiv local.

Acestea sunt 42 de statiuni balneare, respectiv 32 de statiuni turistice.

Statiunile turistice balneare care dispun de resurse de substante minerale, stintific dovedite si

traditional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalatii specifice pentru cura si care au o organizare ce

permite acordarea asistentei medicale balneare in conditii corespunzatoare, sunt: Amara(jud.Ialomita),

Balvanyos (jud.Covasna), Bazna(jud.Sibiu), Baltesti(jud.Neamt), Baile Baita(jud.Cluj), Baile Felix

(jud.Bihor), Baile Govora(jud.Valcea), Baile Herculane(jud.Caras-Severin), Baile Homorod

(jud.Harghita), Baile Olanesti (jud.Valcea), Baile Turda (jud.Cluj), Baile Tusnad(jud.Harghita),

Borsec(jud.Harghita), Borsa(jud.Maramures), Buzias(jud.Timis), Calacea(jud.Timis), Calimanesti-

Caciulata(jud.Valcea), Covasna(jud.Covasna), Eforie Nord(jud.Constanta), Eforie Sud(jud.Constanta),

Geoagiu-Bai(jud.Hunedoara), Lacu Sarat(jud.Braila), Lipova(jud.Arad), Mangalia(jud.Constanta),

Moneasa(jud.Arad), Ocna Sugatag(jud.Maramures), Praid(jud.Harghita), Pucioasa(jud.Dambovita),

Sacelu(jud.Gorj), Sangeorz-Bai(jud.Bistrita-Nasaud), Sarata Monteoru(jud.Buzau), Slanic-Moldova

(jud.Bacau), Slanic Prahova(jud.Prahova), Sovata(jud.Mures), Soveja(jud.Vrancea), Targu Ocna

(jud.Bacau), Tasnad(jud.Cluj), Techirghiol(jud.Constanta), Tinca(jud.Bihor), Vatra Dornei(jud.Suceava),

Vata de Jos(jud. Hunedoara).

Statiunile turistice climaterice, situate in zone cu factori climatici benefici si care au conditii

pentru asigurarea mentinerii si ameliorarii sanatatii si/sau a capacitatii de munca, precum si a odihnei si

reconfortarii, sunt: Albestii de Muscel(jud. Arges), Breaza(jud. Prahova), Campulung Moldovenesc(jud.

Suceava), Busteni(jud. Prahova), Cap Aurora(jud. Constanta), Cheia(jud. Prahova), Costinesti(jud.

Constanta), Crivaia(jud. Caras-Severin), Durau(jud. Neamt), Fantanele(jud. Cluj), Harghita-Bai(jud.

Harghita), Izvorul Muresului(jud. Harghita), Jupiter(jud. Constanta), Lacu Rosu(jud. Harghita), Mamaia

(jud. Constanta), Muntele Baisorii(jud. Cluj), Neptun-Olimp(jud. Constanta), Paltinis(jud. Sibiu), Paraul

Rece(jud. Brasov), Poiana Brasov(jud. Brasov), Predeal(jud. Brasov), Saturn(jud. Constanta), Secu(jud.

Caras-Severin), Semenic(jud. Caras-Severin), Snagov(jud. Ilfov), Stana de Vale(jud. Bihor), Straja(jud.

Hunedoara), Timisul de Sus(jud. Brasov), Trei Ape(jud. Caras-Severin), Valenii de Munte(jud. Prahova),

Venus(jud. Constanta), Voineasa(jud. Valcea).

25

Page 26: Turismul Balnear Din Romania

Anexa 3

Anexa 4

26

Page 27: Turismul Balnear Din Romania

Anexa 5

Lacul Ciucas

Anexa 6

Băi în bazine

 

27

Page 28: Turismul Balnear Din Romania

Apă termală terapeutică certificată (cu conţinut de clorid de sodiu, carbonat acid, iod-brom, conţinut

ridicat de substanţe organice) este recomandată în primul rând pentru tratarea bolilor aparatului locomotor

(dureri de umeri, spate, miljoc, geunchi, glezne) şi tratamente de reabilitare. Bazinele cu apă de 32 °C şi 36

°C sunt recomandate şi pentru prevenirea acestor boli.

 

  Tratamentul cu nămol terapeutic cu turbă este foarte eficace pentru tratarea bolilor sau

leziunilor aparatului locomotor şi la tratamentele post-operatorii.

 

28

Page 29: Turismul Balnear Din Romania

 

Baia cu greutăţi cu trei posibilităţi de tratament în apă termală ajută procesul de vindecare

folosindu-se de forţa ascensională a apei, cu întinderea coloanei vertebrale, a şoldului şi genunchilor, cu

relaxarea nervilor.

 

29

Page 30: Turismul Balnear Din Romania

 

Baie în căzi cu bioxid de carbon 

Efectul biologic principal constă în creşterea circulaţiei periferice, îmbunătăţind capacitatea de

încărcare a inimii ajută la vindecarea bolilor inimii şi ale aparatului circulator.

 

 

30

Page 31: Turismul Balnear Din Romania

Tratamente fizioterapeutice 

Secţia de terapie este dotată cu cele mai moderne aparate şi stă la dispoziţia bolnavilor cu aproape 30

de tratamente fizioterapeutice conform recomandării medicului.

  Căzi electrice

 Baia electrică completă şi baia electrică parţială (curent galvanic compartimentat) datorită efectului

de calmare, vasodilatator, de îmbunătăţire a circulaţiei, acţiunii antiflogistice se recomandă pentru tratarea

bolilor reumatice cronice, a bolilor coloanei vertebrale şi a articulaţiilor membrelor, a bolilor însoţite de

dureri musculare şi neuralgii.

31

Page 32: Turismul Balnear Din Romania

Masaj medical efectuat de specialişti, reglează plăcut tonusul muscular, creşte metabolismul şi

flexibilitatea muşchilor, îmbunătăţeşte circulaţia sângelui, relaxează corpul, revigorează şi vindecă.

Masaj subacvatic cu jet de apă

 Masajul subacvatic asigură creşterea

puterii musculare, îmbunătăţirea circulaţiei

sângelui, relaxarea, îmbunătăţirea condiţiei

bolnavului, revigorarea.

 

 

32

Page 33: Turismul Balnear Din Romania

Gimnastică medicală subacvatică

 Exerciţiile efectuate în grup, conduse de kinetoterapeuţii noştri, facilitând mişcarea prin folosirea

forţei ascensionale a apei ajută la scăderea durerilor de coloană, umeri, şold, genunchi, la reducerea

limitării în mişcări, reabilitarea după accidente şi cea sportivă.

  Gimnastică medicală pe uscat

 Exerciţiile efectuate individual sau în grup asigură vindecarea afecţiunilor coloanei vertebrale,

afecţiunilor locomotorii degenerative, post-operatorii şi datorate accidentelor.

 

33