CUPRINS:

INTRODUCERE................................................................................................................................2

CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND AMENAJAREA ÎN SCOPURI

TURISTICE ORAŞ MEDIEVAL....................................................................................................4

1.1. Definirea conceptelor cheie: turism şi agrement..................................................................4

1.1.1. Funcţiile turismului............................................................................................................5

1.1.2. Măsurarea volumului turistic..............................................................................................8

1.1.3. Definirea industriei ospitalităţii..........................................................................................8

CAPITOLUL II. EVALUAREA DIVERSITĂŢII OFERTEI DE AGREMENT TURISTIC A

ORAŞULUI MEDIEVAL SIGHIŞOARA.....................................................................................10

2.1. Prezentare oraşului medieval Sighişoara............................................................................10

2.2. Evaluarea resurselor naturale..............................................................................................15

2.3. Cultură şi sport......................................................................................................................25

2.4. Cetate, turism, monumente.................................................................................................28

CAPITOLUL III. ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC DE AGREMENT...................37

3.1. Turismul.................................................................................................................................37

3.2. Divertisment Sighişoara........................................................................................................39

CONCLUZII.....................................................................................................................................52

BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................54

2

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Este singura cetate medievala locuita din sud-estul Europei şi singura

de acest gen din România. Întemeierea este datata în cronicile secolului al XVII-lea la 1191 si 1198,

însa prima atestare documentara a oraşului este facuta in 1280. Zona oraşului este locuita, cu mici

întreruperi, de aproximativ 4000 de ani, fiind atestate arheologic o asezare din epoca bronzului,

două asezari dacice din epoca fierului, un castru roman pentru paza drumului, o asezare a daco-

romanilor şi a urmasilor lor.

Începând cu a două jumatate a secolului al XII-lea, regii Ungariei aduc colonisti germani în

sudul Transilvaniei. Sasii întemeiază lânga apa pârâului Saes (Shaas) o asezare rurala. Localitatea

va împrumuta denumirea pârâului la sfârsitul secolului al XIII-lea.

Arhitectural Sighişoara devine o îmbinare de elemente gotice, renascentiste si baroce. Cele

14 turnuri de aparare ale principalelor bresle: tabacarii, cositorarii, aurarii, frânghierii, macelarii,

cojocarii, tesatorii, croitorii, cizmarii, lacatusii, dogarii, barbierii, fierarii, şi turnul cu ceas erau

construite, aparate şi reparate de catre mestesugarii grupati în aceste organizaţii profesionale. Oraşul

nu a putut fi cucerit, desi a suportat câteva asedii (urmele ultimului asediu din 1704 sunt vizibile pe

Turnul Cositorarilor). Edificiile civile îmbina stilurile baroc şi renascentist, cele două mari biserici

stilul gotic târziu; în timp se vor mai adauga stilurile Rococo, Neogotic, Goticul venetian şi

secesion.

Complexul arhitectonic edificat în etape pe parcursul secolelor XIII-XVIII îsi datorează

faima pe care o are în prezent şi personalitatilor mai mult sau mai putin celebre: primarul Stephanus

Ma, cronicarul Georgius Krauss, farmacistul Andreas Bertram, preotul, carturarul şi publicistul

Ilarie Chendi. În mod deosebit s-au remarcat Michael Freiherr von Melas, fiu al parohului

sighisorean, general de cavalerie şi comandant suprem al armatei austriece în lupta de la Marengo,

Herma Oberth, savantul care a urmat Scoala din Deal, a trait o perioada la Sighişoara si, prin

pasiunea sa, a contribuit mult la patrunderea omului în cosmos.

O mare parte a faimei oraşului de astazi se datorează celei mai celebre personalitati istorice -

la ora actuala - dintre toate personalitatile care au avut tangenta cu Sighişoara, voievodul Vlad

Tepes, supranumit Dracula, fiu al voievodului Tarii Românesti Vlad Dracu. Este paradoxal, fiindca

legenda creata se bazează pe calitati şi actiuni straine celebrului voievod. Totul are ca punct de

plecare pedepsele exemplare aplicate de Vlad Tepes adversarilor sai, într-o zona europeana mai

toleranta şi unor adversari care au amplificat intransigenta sa, însa mai ales amatorilor de

senzational, de publicaţii şi filme cu vampiri, începând de la sfârsitul secolului al XIX-lea pâna în

prezent.

3

Vlad Tepes - Dracula s-a nascut probabil in Sighişoara, tatal sau locuind între anii 1431-

1436 si în oraşul-cetate Sighişoara. Prin Sighişoara, celebrul Dracula a trecut în 1476, ultimul an al

vietii, spre ultima şi scurta sa domnie in Tara Româneasca.

Cu Sighişoara actuala, legatură celebrului personaj istoric este asigurata de vechea şi acum

celebra casa supranumita \\\"Vlad Dracu\\\", situata în zona centrala a cetaţii - apartinatoare

autoritatilor cetaţii medievale - totodata şi fosta casa a corpului de paza, posibil de oaspeti, în care

exista posibilitatea sa fi fost gazduit Vlad Dracu şi cei apropiati lui.

Turnul, care a functionat ca sfat al oraşului pâna la 1556, judecatorie şi corp de garda pâna

la sfârsitul secolului al XIX-lea, cuprinde din 1899 Muzeul de istorie, unde pot fi vazute: ceramica

din epoca bronzului, vase rituale dacice, ceramica romana, instrumente medicale şi famaceutice din

timpul celebrului farmacist Andreas Bertram (1670) şi din timpul Mariei Tereza, mobilier variat (se

remarca cel cu intarsie), mari mecanisme de închidere a portilor cetaţii, arme, un exemplar din

primele ceasuri de perete, realizat în secolul XVI în sud-vestul Germaniei, precum şi evoluţia

mecanismului ceasului din turn, existent din secolul XVI, având figurinele reprezentând zeitati

romane pentru fiecare zi din saptamâna.

Scopul tezei constă în studierea potenţialului turistic de agrement a oraşului sighişoara ca

singura cetate medievală din europa, locuită şi în prezent.

Obiectivele tezei sunt:

1. evaluarea din punct de vedere teoretic a noţiunilor de bază din domeniul turismului şi a

turismului de agrement

2. evaluarea din punct de vedere a potenţialului turistic a localităţii

3. analiza oportunităţilor de agrement existente

Elaborarea lucrării s-a bazat pe aplicarea următoarelor metode: Metoda analizei istorice,

folosită pentru cercetarea teoretică a turismului de agrement din cetatea Sigişoarei. Metoda analizei

logice, utilizată cu incidenţă maximă pe tot parcursul tezei, în special în procesul sintetizării

opiniilor diferiţilor autori privind cetatea Sigişoara şi potenţialul ei turistic.

4

CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND AMENAJAREA ÎN SCOPURI TURISTICE ORAŞ MEDIEVAL

1.1. Definirea conceptelor cheie: turism şi agrement

În cadrul sectorului terţiar putem localiza turismul şi industria ospitalităţii prin însăşi

conţinutului activităţilor pe care le desfăşoară, respectiv prin complexul de prestaţii pe care le

furnizează în piaţă. Într-o economie naţională, importanţa turismului şi a ospitalităţii creşte de la an

la an.

Mutaţiile social-economice din prezent au creat şi dezvoltat turismul ca ramură distinctă a

economiei naţionale. Prima definiţie a turismului, acceptată pe plan mondial, este a lui W.

Hunziker, din 1940: Turismul este ansamblul de relaţii şi fenomene care rezultă din deplasarea

şi sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul şi deplasarea nu sunt

motivate printr-o stabilire permanentă şi o activitate lucrativă oarecare. Aşadar, prin turism se

înţelege, în primul rând, ansamblul de activităţi prin care omul îşi petrece timpul liber, călătorind în

altă localitate sau ţară pentru a vizita oameni şi locuri, monumente şi muzee, pentru a-şi îmbogăţi

cunoştinţele generale, pentru a se distra şi a face sport, pentru odihnă sau tratament etc., iar în al

doilea rând industria creată pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turişti la locul de

destinaţie, la un înalt nivel calitativ, şi în condiţiile protecţiei şi conservării resurselor turistice, în

special, şi a mediului înconjurător, în general. Turismul poate fi definit ca o industrie bazată pe

servicii, care înglobează o serie de componente tangibile şi intangibile. Din categoria elementelor

tangibile fac parte:

Serviciile de transport;

Serviciile de ospitalitate – cazare şi alimentaţie;

Serviciile conexe (complementare) – bancare, asigurare şi securitate.

Elementele intangibile sunt: odihnă şi relaxare, cultură, aventură, experienţe noi.

Potrivit definiţiei, putem identifica în cadrul industriei turistice 5 mari grupe de servicii,

fiecare dintre ele având câteva componente de produse şi servicii, aşa cum se observă în Figura nr.

1.1.

WTO defineşte turismul şi industria turistică astfel: În domeniul turismului trebuie

incluse toate activităţile pe care o persoană le poate realiza într-o călătorie, în diverse scopuri:

vacanţă, business etc., într-o zonă diferită de locaţia uzuală, pentru o perioadă nu mai

îndelungată de 1 an consecutiv. În concluzie, pentru ca o călătorie să aparţină domeniului turistic

trebuie să fie caracterizată prin aceste 3 aspecte în mod simultan.

5

Figura nr. 1.1. Structura industriei turistice

1.1.1. Funcţiile turismului

Privit în corelaţie cu ansamblul economiei naţionale, turismul acţionează ca un element

dinamizator al sistemului economic global. Astfel, se pot identifica următoarele funcţii pe care le

îndeplineşte turismul în cadrul unei economii naţionale:

1. Funcţia economică – presupune contribuţia turismului la:

Dezvoltarea economică a zonelor turistice – resursele naturale ale zonelor respective

(formele de relief, climatul, fondul forestier, de floră şi de faună) şi antropice (monumente istorice,

culturale, muzee, edificii religioase etc.) reprezintă „materia primă” pentru turism şi ca atare, zonele

sau localităţile care dispun de acestea atrag fluxuri turistice, chiar dacă sunt sărace în alte resurse.

Pentru ele turismul reprezintă o alternativă pentru dezvoltarea economico-socială şi contribuie la

atenuarea dezechilibrelor intra-regionale.

Dezvoltarea altor ramuri ale economiei naţionale – turismul stimulează dezvoltarea

agriculturii, construcţiilor, transportului, comerţului etc., deoarece unele ramuri ale economiei

naţionale participă la crearea şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a turismului, iar altele

reprezintă părţi ale produsului turistic, contribuind la satisfacerea cererii turiştilor. Efectul

multiplicator al turismului poate fi exemplificat prin repercusiunile cheltuielilor primare ale

turiştilor într-o unitate turistică în Figura nr. 1.2. Atunci când un voiajor achită nota de plată la un

hotel, direcţia hotelului va utiliza banii primiţi pentru a achita diversele datorii pe care le-a

contractat sau pentru a realiza investiţii noi de care vor beneficia viitorii clienţi ai hotelului. La

rândul lor, furnizorii acestor bunuri sau servicii vor utiliza sumele de bani primite pentru a-şi achita

propriile datorii şi pentru a-şi acoperi nevoile personale. În acest sens, banii primiţi de la turist pot fi

cheltuiţi de câteva ori şi se repartizează între diferitele sectoare ale economiei naţionale.

Orice unitate monetară ce intră în economia unei ţări, a unei regiuni sau a unei zone cu

6

destinaţie turistică, indiferent sub ce formă a fost înregistrată – investiţii, alocaţii bugetare,

transferuri de bani, sponsorizări sau cheltuieli turistice – are impact stimulativ asupra economiei şi

nu o singură dată. Particularizate la specificul economiei turismului, intrările de valori, de acest gen,

generează efectul multiplicator al cheltuielilor turiştilor. Dezvoltarea şi diversificarea activităţii de

turism se va resimţi şi în activităţile desfăşurate de aceste ramuri economice, contribuind la

creşterea volumului de activitate, crearea de noi locuri de muncă, creşterea veniturilor pe ramură

etc.

Figura nr. 1.2. Efectul multiplicator al cheltuielilor turistice în cadrul unei economii

Crearea de noi locuri de muncă – turismul are un rol important în atragerea excedentului

de forţă de muncă din alte sectoare şi, implicit, la atenuarea şomajului. În corelaţie cu diversificarea

cererii în piaţa turistică şi dezvoltarea dorinţelor clienţilor s-au înregistrat creşteri semnificative ale

numărului celor care lucrează în hoteluri, restaurante, transporturi, agenţii de turism, prestaţii de

agrement, conducerea administrativă a aparatului turistic. Aceste activităţi se regăsesc total sau

parţial, în structura industriei turistice, ceea ce face dificilă evaluarea cu rigurozitate a numărului

celor ocupaţi în turism. De asemenea, trebuie menţionat faptul că aria de cuprindere a industriei

turistice este sensibil diferită de la o ţară la alta, accentuând greutăţile de comensurare din acest

sector. Din punct de vedere calitativ, relaţia turism-forţă de muncă poate fi exprimată printr-o

multitudine de aspecte, între care: nivelul de calificare al celor ocupaţi în turism şi structura forţei

de muncă pe trepte de pregătire, raportul dintre cei angajaţi cu program normal şi cei cu timp parţial

de muncă, proporţia angajaţilor sezonieri şi fluctuaţia personalului, costul formării profesionale etc.

Echilibrarea balanţei de plăţi externe – încasările obţinute de la turiştii străini sunt, din

punct de vedere economic, exporturi pentru ţările beneficiare ale fluxurilor turistice. Aceste

exporturi, asociate cheltuielilor turistice pentru diverse servicii sau consumului de bunuri materiale,

au fost denumite „injectări” pentru economie, pe considerentul că ele produc cheltuieli interne. Pe

de altă parte, dacă economiile populaţiei au destinaţia de a fi cheltuite în afara ţării, sau dacă o parte

din banii proveniţi din turismul receptor sunt cheltuiţi pentru importuri, plata impozitelor, denumite

„scurgeri”, atunci se reduce efectul multiplicator şi nu mai este stimulată economia internă. În acest

context, creşterea economică este posibilă numai atunci când „injectările” sunt mai mari decât

„scurgerile”. Aşa cum am prezentat mai sus influenţa turismului poate fi redată sintetic prin

intermediul soldului balanţei valutare a turismului. Avantajul economic pe care îl reprezintă

turismul internaţional a determinat multe ţări în curs de dezvoltare să îşi sporească eforturile pentru

dezvoltarea industriei lor turistice, ca activitate potenţială de a le furniza o parte din devizele

necesare pentru a-şi echilibra balanţa de plăţi externe şi, implicit, pentru a-şi dezvolta economia

7

naţională.

Stimularea investiţiilor – prin faptul că cererea viitoare pentru produsele turistice este

influenţată de îmbunătăţirile care li se aduc în mod constant sau de confortul asigurat prin

investiţiile iniţiale în domeniul turistic. De asemenea, investiţiile din alte ramuri ale economiei

naţionale, infrastructura de transport de exemplu, influenţează dezvoltarea turistică a unei zone, dar

aceasta, prin veniturile generate în timp, poate conduce la consolidarea altor ramuri economice.

2. Funcţia socio-culturală – presupune că turismul poate contribui la:

Refacerea capacităţii de muncă a populaţiei – determinată de dorinţa şi nevoia umană de

odihnă, recreere, cunoaştere, refacere fizică şi mentală, foarte necesare în condiţiile civilizaţiei

actuale. Astfel, se pot identifica, pe de o parte, turismul de odihnă care îi priveşte pe cei care au

nevoie de repaus fizic sau intelectual de lungă durată şi care îşi petrec concediul de odihnă în

diferite zone turistice. Iar, pe de altă parte, este turismul de tratament care vizează persoanele care

îşi petrec o perioadă de timp, concediul, cu scopul de a-şi trata diversele afecţiuni sau cu scop

profilactic, folosind unele resurse naturale: ape termale, minerale, climă, nămol etc.

Utilizarea corespunzătoare a timpului liber – în etapa actuală de dezvoltare a economiei

mondiale, se manifestă tot mai pregnant tendinţa de creştere a timpului liber, fapt ce ridică

probleme privind organizarea şi utilizarea eficientă a acestuia. Turismul, prin activităţile pe care le

asigură călătorilor şi prin paleta largă de servicii pe care le pune la dispoziţia acestora reprezintă una

dintre modalităţile cele mai potrivite de utilizare a timpului liber.

Ridicarea nivelului de instruire, cultură şi civilizaţie a oamenilor – prin sistemul de

valori, turismul favorizează şi facilitează o îmbogăţire a orizontului cultural, informaţional, atât

pentru turişti, cât şi pentru populaţia din zona respectivă, contribuind la formarea lor intelectuală.

Turismul se caracterizează prin larga penetrare în rândul tinerilor, această categorie socială fiind

foarte receptivă la cunoaşterea prin turism.

Intensificarea legăturilor între naţiuni – în condiţiile actuale ale circulaţiei turistice se

poate aprecia că turismul tinde să devină tot mai mult una dintre formele principale de legătură

directă între oameni, pe plan intern şi, mai ales, pe plan internaţional. Deplasările turistice

internaţionale constituie un mijloc eficient de contact cu realităţile şi popoarele altor naţiuni.

Această funcţie este cu atât mai evidentă, cu cât pe plan mondial se observă tendinţa de dezvoltare a

turismului de vizitare, care presupune fragmentarea sejurului turistic la mai multe destinaţii din ţări

diferite sau vizitarea mai multor ţări în aceeaşi vacanţă.

3. Funcţia ecologică – se concretizează în menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului. În

procesul consumului turistic, mediul, de regulă, se deteriorează, motiv pentru care este absolut

necesară identificarea unor soluţii care să vizeze diminuarea sau chiar eliminarea impactului negativ

al turismului asupra mediului. Acest nou concept de economie durabilă, respectiv în cazul nostru de

8

turism durabil se referă la dezvoltarea activităţilor specifice turismului cu o micşorare

aprejudiciilor aduse mediului. În acest context, turismul se va menţine durabil dacă va răspunde la

câteva cerinţe: Dezvoltarea sa va fi planificată raţional, pe criterii economico-sociale riguros

fundamentate; Politicile şi criteriile de dezvoltare vor respecta principiile durabilităţii; Dezvoltarea

se va realiza cu angajarea şi cooperarea puterilor publice şi a sectorului privat; La această

dezvoltare vor participa societatea civilă şi comunităţile locale.

Vocaţia ecologică a turismului poate fi susţinută prin: controlul dezvoltării unor zone

turistice, orientarea fluxurilor turistice, organizarea de parcuri şi rezervaţii, refacerea unor trasee

turistice, precum şi promovarea unor forme de turism mai puţin agresive cum sunt: turismul verde,

turismul rural, turismul de tip foto-safari etc.

1.1.2. Măsurarea volumului turistic

Turismul include un ansamblu de afaceri productive, guvernamentale sau private care

servesc turiştii. Varietatea activităţilor din domeniul turismului se desprinde şi din multitudinea de

organizaţii care se încadrează în această ramură: restaurante, hoteluri, moteluri, toate tipurile de

transport, agenţiile de turism, parcurile naţionale sau zonele de distracţie şi recreaţie.

Măsurarea volumului turismului internaţional utilizează două tipuri de indic atori: de

volum, respectiv numărul de sosiri şi plecări ale turiştilor şi valoric, respectiv veniturile obţinute şi

cheltuielile realizate în afara ţării. Astfel, prin sosiri trebuie să înţelegem numărul de turişti străini

înregistraţi la intrarea în ţară. Prin plecări se va înregistra numărul de turişti români care optează

pentru o călătorie în străinătate şi sunt înregistraţi la ieşirea din ţară. Sunt excluse din această

categorie persoanele care intră sau ies din ţară ca imigranţi, diplomaţi, reprezentanţi consulari,

membri ai forţelor armate, ce se deplasează într-o anumită zonă pentru îndeplinirea unei misiuni,

refugiaţi sau nomazi.

1.1.3. Definirea industriei ospitalităţii

Chiar dacă turismul se bazează, aşa cum am văzut, pe prestarea unor servicii de ospitalitate,

totuşi, industria ospitalităţii nu se suprapune cu cea turistică. Între cele două există însă o reţea de

legături, între câteva componente mai importante, care transformă sectorul ocupat de cele două

întruna dintre cele mai largi sectoare dintr-o economie (vezi Figura nr. 1.5.). De asemenea, industria

ospitalităţii nu înseamnă numai hotelurile şi restaurantele, aşa cum ne-am imagina la prima vedere.

Într-o definiţie dată de către Organizaţia Mondială a Turismului (WTO), prin termenul de

industrie a ospitalităţii sunt definite totalitatea organizaţiilor, firmelor şi instituţiilor care

oferă ca prim serviciu cazare şi alimentaţie, atât pentru turişti, cât şi pentru populaţia din

zona respectivă, locală.

9

Figura nr. 1.5. Reţeaua de legături dintre industria ospitalităţii şi turism

10

CAPITOLUL II. EVALUAREA DIVERSITĂŢII OFERTEI DE AGREMENT TURISTIC A

ORAŞULUI MEDIEVAL SIGHIŞOARA

2.1. Prezentare oraşului medieval Sighişoara

Sighişoara a fost fundata de emigranti germani in a două jumatate a sec. al XII -lea. Cea mai

veche mentionare oficiala provine din anul 1280 şi se numeste"Castrum Sex".In 1298 exista

denumirea orasului "Schaespurch".In 1377 a urmat prima numire a scaunului sighisorean

(Seguzwar).In 1367 Sighişoara este numita prima data ca oras (civitas).

Amplasarea cetăţii a urmat pe coama dealului de 850 m lungime situat in partea sudica a

riului Tirnava Mare şi care era formata din Dealul Cetăţii situat la 30 m inaltime deasupra vaii

(terasa infe- rioara) şi dealul Scolii de 49m inaltime (terasa superioara).Pe Dealul Cetăţii s-a

dezvoltat spre sfirsitul sec. al XIII-lea in jurul primei biserici situata in nord-vestul actualei casei

parohiale, Colonia Cetăţii. Linga aceasta biserica se afla şi cea mai veche scoala din Sighişoara,

mentionata pentru prima data oficial in anul 1522. In jurul anului 1350 s-a inceput constructia

zidului inconjurator al cetăţii, zid lung de 930 m, in forma ovala , existent în cea mai mare parte şi

astazi.Constructia zidului s-a facut in jurul Dealului Cetăţii şi dealului Scolii. Inaltimea zidului care

initial era de 4 m s-a ridicat in sec. al XV-lea pina la 6-7m. Inainte de a trata istoria orasului

medieval Sighişoara se cuvine sa trecem in revista stadiul actual al cercetarii privind istoria

anterioara intemeierii Cetăţii. Dealul Cetăţii, datorita amplasarii sale in punctul cel mai ingust al

defileului Sighisoarei, a prezentat importanta strategica inca din preistorie.

Cea mai buna dovada in acest sens o constituie descoperirea unor morminte foarte vechi pe

versantul de est al dealului, linga Turnul cu Ceas, cu prilejul saparii unui canal de evacuare, in jurul

anului 1900.

Inventarul mormintelor, constind din trei cercei cu bucla, din aur, datează descoperirea in

jurul anului 1100 idHr., in prima epoca a fierului (Hallstatt A-B). Plecind de la aceste descoperiri şi

pe baza unor observăţii de teren, s-a emis ipoteza existentei din vechime a unei asezari dacice

fortificate din perioada hallasttiana, care ar fi ocupat aproximativ spatiul dintre strada ce uneste cele

două turnuri de poarta (Turnul cu Ceas şi turnul Croitorilor) şi locul unde se afla astazi Biserica

Catolica, deci intregul "bot de deal".

Existenta unei asezari din prima epoca a fierului a fost confirmata suplimentar cu ocazia

unui mic sondaj arheologic efectuat in 1990 in subsolul "Casei cu Cerb". Au fost scoase la iveala

fragmente de vase de lut, intre care se remarca un frumos platou fragmentar din ceramica neagra cu

caneluri, databil in aceasi perioada cu mormintele. Pe de alta parte, in 1976, cu ocazia lucrarilor de

amenajare a termocentralei restaurantului "Vlad Dracul" au fost descoperite fragmente ceramice

11

databile în cea de a două epoca a fierului (Latene geto-dacic).

Aceste descoperiri luate impreuna ingaduie afirmatia ca platoul inferior al Dealului Cetăţii a

fost locuit şi amenajat defensiv pe tot parcursul epocii fierului. în ceea ce priveste platoul superior,

virful dealului, un sondaj arhelologic efectuat in 1976 pe partea de nord a promontoriului a produs

fragmente ceramice apartinind preistoriei (Hallstatt A-B) şi secolelor VIII-IX si XII-XIII.

Observăţii asupra terenului permit ipoteza existentei unei cetati de pamint in forma ovala, cu

val şi sant interior, care si-a avut inceputurile tot in preistorie. O mica portiune din vechiul val pare

sa se fi pastrat pina astazi pe latura sudica a actualului platou. Aceasta amenajare defensiva a fost

anterioara constructiilor de zid introduse de colonistii germani in prima jumatate a secolului al XIII-

lea, imediat dupa invazia mongola din 1241.

Putinatatea datelor existente la ora actuala fac dificila o reconstituire integrala e perioadei

anterioare intemeierii orasului. Fara indoiala ca Dealul Cetăţii este mult mai bogat in zacaminte

culturale şi ascunde inca multe taine. In acest context credem ca cercetarea arheologica se impune

ca principala conditie preliminara abordarii oricarui efort de consolidare şi restaurare monumentelor

actualei Cetati.

La intemeierea şi dezvoltarea orasului medieval Sighişoara au concurat mai multe elemente,

dintre care două ni se par definitorii: primul este pozitia lui la intersectia celor două drumuri

comerciale importante, o artera est-vest care leaga Alba-Iulia de rasaritul Transilvaniei, de-a lungul

Tirnavei Mari şi o artera sud-nord, pe aici trecind drumul cel mai scurt care leaga Branul de Cluj.

Cel de-al doilea element, despre care am mai amintit, este pozitia strategica în cadrul

defileului sighisorean, acest defileu fiind un punct obligatoriu de trecere spre zona de rasarit a

Transilvaniei. In acest sens este seminificativ poate şi faptul ca in afara de cetatea de pamint de pe

virful dealului de la Sighişoara, toate celelalte cetati medievale timpurii din imprejurimile orasului,

similare ca forma, dar situate in puncte mai putin avantajate strategic şi comercial, si-au pierdut

rostul şi au fost abandonate in secolele XVI-XVII. Este vorba de cetatile de pe Valea Albestiului

(Cetatuia), din pasunea Daii (Cetatuia), pentru a nu cita decit trei exemple. Asadar, inceputurile

locuirii medievale pe Dealul Cetăţii trebie legate de existenta acelui punct fortificat de pe virf,

cetate de pamint şi lemn ce exista acolo inca din preistorie şi a fost reamenajata in secolul al XII-lea

potrivit cu cerintele epocii. Probabil era o cetate regala de granita, intrucit granita regatului arpadian

s-a situat pentru scurta vreme pe traseul riului Tirnava Mare (sec. XII).

In strinsa legatura cu prezenta acelei cetati de pe virf, pe platoul inferior al dealului trebuie

sa fi luat nastere, tot in sec. al XII-lea, un sat al cetăţii compus din 20-30 de locuinte simple, din

lemn, dispersate in jumatatea de est a platoului, acolo unde sint acum Primaria , Biserica Manastirii

si grupul de locuinte din fata lor. Aceasta realitate este legata de prezenta in zona Tirnavei Mari,

aproximativ intre anii 1100-1250 a unor paznici de granita ai regatului maghiar care au fost secuii

12

de Kezd, Saschizul de astazi. Prezenta lor in zona se leaga de paza frontierei de sud a regatului şi de

politica de evacuare a populaţiei mai vechi, autohtone, semnalata prin cercetarile arheologice in

ultimii 20 de ani. In acest fel s-a creat in mod artificial asa numita "terra deserta, vacua et

inhabitata" (pamint pustiu, evacuat si nelocuit) pregatindu-se terenul in vederea colonizarii

populaţiei germane in toata Transilvania de sud.

Incepind de la mijlocul secolului al XIII-lea, odata cu aparitia primelor grupuri mai

consistente de colonisti germani (oaspeti regali) survin schimbari importante in evolutia localităţii.

Pornind de la analiza parcelarii loturilor de casa de pe platoul inferior al Dealului Cetăţii, unii

specialisti considera ca extinderea asezarii de pe deal s-a produs spre zona de vest, in perimetrul

actualelor strazi Timplarilor, Bastionului, Zidul Cetăţii, unde exista o parcelare sistematica, cu loturi

alungite de tip german. Concomitent cu ocuparea şi parcelarea zonei de vest a platoului inferior de

pe deal, s-a produs un fenomen similar si in Orasul de Jos.

Nucleul primei asezari sasesti din Orasul de Jos se considera a fi in zona dintre vechea piaţa

comerciala a orasului (actualul parc), la vest şi o bucla a Piriului Saesului, la est. Ulterior s-a produs

o extindere spre nord-est şi a a luat nastere Unterbayergasse (actualul 1 Decembrie) şi spre nord-

vest, aparind strada Morii. Pe la 1375 s-au extins cartierele de sub Dealul Cetăţii pe tot versantul

estic, pentru ca intre 1400 si 1500 sa se dezvolte cartierele din zona de est, catre Valea Saesului,

actualele strazi Ilarie Chendi (Hilolgasse) si Mihai Eminescu (Schaasergasse), precum şi cartierul

de la baza dealului Lunca Postii, actualele strazi St.O Iosif si G. Cosbuc. Tot in aceasta perioada s-a

extins locuirea pe Valea Ciinelui (Hundsbach), luind nastere Obere Bayergasse, actualul Berigas. Pe

la sfirsitul sec. XVI se poate considera ca orasul medieval isi gasise configuratia definitiva.

In privinta sistemului defensiv (zidurile şi turnurile cetăţii) acestea s-au construit treptat

incepind de la mijlocul secolului al XIII-lea, dupa marea invazie tataro-mongola. Dupa ce mai intii

vechea cetate de pamint de pe virf a fost demolata printr-un efort titanic, eliminindu-se mamelonul

si virfurile de pamint cu palisada de la est, nord si nord-est, in felul acesta rezultind o suprafata

relativ orizontala, s-au construit apoi citeva turnuri si ziduri de incinta. Ulterior, in spatiul creat, s-

au edificat cele două edificii care se pastrează partial pina astazi: o capela in stil romanic, aflata sub

chorul actualei biserici şi un donjon (turn-locuinta) patrulater masiv, cu caneluri lungi si inguste

pentru trageri cu arcul, incorporat mai tirziu in zidaria bisericii celei mari şi transformat in turn-

clopotnita.

Ceva mai tirziu, in sec. XIV, trebuie sa fi inceput şi construirea zidului mic, care a

inconjurat locuintele de pe platoul inferior al dealului Cetăţii. Fortificăţiile acestea au fost ulterior

amplificate şi consolidate in mai multe rinduri. In 1393 avem prima dovada scrisa a existentei unui

unui sistem defensiv printr-un sistem care mentionează o poarta de intrare in Orasul de Sus. datorita

cresterii pericolului otoman imediat dupa 1400, lucrarile s-au intensificat si incinta Orasului de Sus

13

trebuie sa fi fost terminata pe la 1450. In 1490 stim sigur ca incepusera lucrarile de suprainaltare a

zidului mic. Operatia de suprainaltare s-a repetat pe la mijlocul secolului al XVI-lea datorita

evolutiei armelor de foc.

Orasul de Jos a avut şi el proporiile lui intarituri, constind din numeroase porti atiti pe

strazile principale cit şi pe cele secundare, dublate de ziduri şi turnuri masive in punctele de intrare.

Nu putem incheia aceasta scurta trecere in revista a evolutiei urbanistice, fara a face o

obervaţie care poate fi importanta pentru cercetarea de viitor. Aceea ca in jumatatea de est a Cetăţii

sint concentrate toate monumentele vechi, precum şi cele care definesc viata politica a comunităţii:

Turnul cu Ceas (fosta primarie), prima biserica parohiala, acum in ruina la baza Scarii Scolarilor,

Biserica Manastirii Dominicane (1298), Turnul Tabacarilor, cu forma vizibil arhaica. Turnul

Dogarilor, cu elemente de arhitectura romanica şi două monumente ecleziastice mai tirzii, disparute

intre timp: capela maicilor dominicane si bisericuta maicilor franciscane. Ar mai fi de mentionat şi

un turn-locuinta aflat inca in picioare vis-a-vis de Biserica Manastirii, ramas neobservat pina acum.

In strinsa legatura cu evolutia urbanistica s-au derulat şi paginile de istorie politica şi economica a

orasului medieval Sighişoara.

In strinsa legatura cu evolutia urbanistica s-au derulat şi paginile de istorie politica şi

economica a orasului medieval Sighişoara. In 1280 un prim document ne-aduce denumirea de

Castrum-Sex. In latina medievala, limba în care se scriau actele oficiale in Transilvania, castrum

inseamna fortificaţie, oras, iar sex poate insemna sase sau poate fi o transpunere in latina a

termenului mai vechi seg, sau segs, sau segus, deocamdata intraductibil. La sfirsitul secolului al

XIII-lea, in 1298, apare denumirea germana, pastrata pina astazi, Sechspruch, intr-o indulgenta a

papei Bonifaciu al VIII-lea. La putina vreme, in 1367, localitatea capata rang de oras (Civitas de

Segusvar).

Secolul al XIV-lea este considerat un secol de expansuine economica, Sighişoara facind deja

parte din centrele mestesugaresti importante ale Transilvaniei, fiind amintita in 1367 alaturi de

Sibiu, Sebes şi orastie. in sec. al XV-lea documentele marturisesc existenta a 8-10 corporăţii

mestesugaresti cu 18 branse, iar la inceputul secolului al XVI-lea existau 15 corporăţii cu 20 de

branse. In 1493, ca efect al dezvoltarii economice, orasul capata şi dreptul de a tine tirguri anuale.

Secolul al XV-lea este important pentru istoria relăţiilor multiseculare dintre Tara Romaneasca şi

transilvania. Intre 1431-1436 orasul acorda gazduire voievodului Vlad Dracul, membru al Ordinului

Dragonului, care venea de la Nürnberg unde fusese incoronat ca domn al Tarii Romanesti de

imparatul Sigismund de Luxemburg. Atit Vlad Dracul cit şi fiul sau, Vlad Tepes, au fost adeptii

stringerii relăţiilor cu Occidentul in vederea organizarii luptei antiotomane.

In secolul al XVI-lea orasul avea deja un important prestigiu politic. In 1540 Dieta de la

Sighişoara adresează un apel voievozilor Moldovei şi tarii Romanesti pentru o mai strinsa

14

colaborare economica şi politica. Tot in aceasta perioada se inregistrează o crestere economica şi o

marire a numarului de locuitori. De la 2.500 de locuitori, in 1522 se ajunge la 3.250, in 1567. Acest

secol este o perioada de liniste si inflorire culturala. In 1522 ia fiinta o scoala pe linga Manastirea

Dominicana, iar orasul se afirma ca un puternic centru artistic în care traiesc şi activează pictori,

sculptori şi creatori de mobilier artistic ca Johannes Stoss si Johannes Razchmuth. In schimb,

secolul al XVII-lea este cea mai sumbra perioada a istoriei sighisorene. In 1601 dupa uciderea lui

Mihai Viteazu, orasul este devastat de mercenarii lui Basta. In 1602 cetatea este cucerita prin

tradare şi ocupata de o armata secuiasca care schimba numele orasului in Nemesvar. Dupa 8 luni de

ocupaţie, epuizind resursele orasului, secuii se retrag.

In 1603 o epidemie de ciuma ucide 2.000 de locuitori, iar in 1604 se intorc mercenarii lui

Basta. Tot in acest secol are loc şi evenimentul cel mai dramatic din toata istoria orasului: in 30

aprilie 1676 un puternic incendiu distruge trei sferturi din oras. Distrugerile au fost enorme, iar

infatisarea de astazi a cetăţii se datorează reconstructiei şi refacerii tramei stradale survenite dupa

acel incendiu. în ciuda nenorocirilor, orasul si-a pastrat totusi imoprtanta politica. La Sighişoara se

aleg deci voievozi ai Transilvaniei de catre Dieta: in 1631, Georghe Racoczy, in 1658, Acasiu

Barcsay. Intre 1658-1622 in Orasul de Jos stationează o puternica oaste turceasca, iar in 1622 are

loc batalia de la Seleusul Mare în care piere Ioan Kemeny, pretendentul la tron cu ajutor austriac.

In secolul al XVIII-lea cronicarii mai inregistrează două mari asedii asupra Cetăţii, in 1704

si 1706, care se soldează cu incendierea Bisericii din Deal şi prabusirea clopotului cel mare, precum

şi cu distrugerea Bastionului Castaldo, cheia sistemului defensiv. O ciuma cu 4.000 de victime in

1704, două incendii in 1736 si 1780 şi o inundaţie catastrofala in 1771 completează tabloul

nenorocirilor. Veacul al XIX-lea are ca unic eveniment de rasunet mai larg batalia din 31 iulie 1849

de la Albesti, unde armatele revolutionare maghiara comandata de generalul Bem au fost invinse de

trupele tariste conduse de generalul Luders. In batalie dispare marele poet revolutionar Petöfi

Sándor. în continuare istoria se derulează lent, pina in 1900 fiind o epoca de pace şi prosperitate. In

1862 se realizează mutarea albiei piriului Saes, care mai demult trecea prin centrul Orasului de Jos,

provocind mari inundăţii. In 1873 se da in folosinta linia ferata Brasov-Sighişoara-Arad. In 1876

orasul devine capitala de comitat (Comitatul Tirnava Mare). In 1898 se deschide circulatia pe linia

de ecartament ingust Sighişoara-Agnita si incepe sa circule trenuletul prin Orasul de Jos. Istoria

medievala a Sighisoarei se incheie la sfirsitul secolului al XIX-lea, lasindu-ne mostenire acest

muzeu, considerat de multa vreme Perla Transilvaniei.

15

2.2. Evaluarea resurselor naturale

Aşezarea geografică şi relieful. Municipiul Sighişoara beneficiază de o avantajoasă poziţie

geografică în partea centrală a României, fiind situat în culoarul Târnavei Mari. Coordonatele

geografice ale oraşului sunt: 46° 12' 38" latitudine nordică şi 24° 46' 40" longitudine estică.

Din punct de vedere al reliefului, municipiul Sighişoara este situat într-o zonă colinară în cadrul

Podişului Târnavelor. Micromorfologia îi conferă rolul de poziţie cheie pe valea Târnavei Mari. Pe

o suprafaţă neomogenă topografic, se ridică Dealul Cetăţii (475 m) de pe care "coboară" oraşul,

întinzându-se dinspre N-V spre S-E.

Dealul Cetăţii, pe care se află cetatea medievală, este înconjurat de alte dealuri mai înalte,

aşezate ca un imens amfiteatru naturăl: spre Nord Dealul Gării (528 m), spre Vest Dealul Stejăriş

(524 m), spre Sud Dealul din Mijloc (511 - 603 m), iar spre Est Dealul Brădet (524 m).

Dispoziţia vetrei oraşului se face pe câteva nivele de altitudine - între 350 m pe lunca

Târnavei Mari şi 475 m pe Dealul din Mijloc.

Diferenţa de înălţime în zona oraşului de la nivelul Târnavei este de aproximativ 125 m,

astfel că Dealul Cetăţii domină întreaga vale din amonte a Târnavei Mari.

Clima. Sighişoara, prin poziţia sa, se încadrează în sectorul de climă temperat-continentală

moderată, prezentând câteva particularităţi, în funcţie de aspectul deluros al regiunii şi de culoarul

mai coborât al Târnavei Mari, care influenţează asupra regimului termic şi al precipitaţiilor,

conducând la inversiuni de temperatură, frecvenţa ceţurilor şi a curenţilor pe culoar.

Temperatură medie anuală este de 8,2° C, amplitudinea medie termică este de 22° - 23° C.

Temperatură maximă absolută a fost de 38,1° C, iar minima absolută de 32,2° C.

Precipitaţiile medii anuale se înscriu între 650 - 700 mm. Umezeala atmosferică este destul

de mare (78% anual). Ploile torenţiale nu au un caracter accentuat, inversiunile termice fiind destul

de frecvente în perimetrul oraşului, deşi valea Târnavei Mari atenuează din intensitatea acestora.

Vânturile cele mai frecvente sunt cele din sectorul NV, favorizate de orientarea generală a reliefului

şi în special a culoarului Târnavei Mari.

Resursele primare şi secundare

Sursa principală de alimentare cu apă a municipiului Sighişoara este Râul Târnava Mare,

resursele de apă din subteran fiind nesemnificative. Râul Târnava Mare serveşte ca sursă pentru apa

potabilă şi industrială, atât pentru Sighişoara cât şi pentru localitatea Albeşti.

Terenurile de pe teritoriul municipiului sunt constituite din complexe marnoase-argiloase,

gresii, nisipuri, intercalate cu depozite pluvio-deluviale. Sub această cuvertură, pe lunca Târnavei

Mari şi pe Valea pârâului Şaeş, se află un strat de pietriş şi nisip, purtătorul unui strat acvifer. Apele

subterane sunt cantonate în depozite cu capacităţi de înmagazinare şi permeabilitate diferită. În zonă

16

au fost puse în evidenţă şi ape de mare adâncime în formaţiunile de cuvertură, ape care se manifestă

ascensional, subartezian. Stratul acvifer captiv este exploatat ca apă subterană sub presiune, prin

intermediul unor foraje la adâncimea de aprox. 70 m. Aceste foraje au fost executate în lunca

Târnavei Mari, pe malul stâng în zona stadionului municipal, în cartierul Târnava ll şi pe malul

drept în zona Siechoff pe strada Clujului.

În domurile gazeifere au fost identificate de către geologi ape de zăcământ la Hetiur la

adâncimea de 2.030 m, considerate ape clorurate.

Cele mai vechi resurse ale subsolului sunt argilele şi produsele balastiere. Exploatarea de

argilă şi de marnă se află în partea de NE a oraşului, la S.C. SlCERAM S.A. Produsele de balastier

sunt exploatate în cadrul unor amenajări nepermanente în amonte şi în aval de Sighişoara. Cea mai

importantă este gazul metan. A fost pusă în evidenţă existenţa unui valoros dom de gaz metan,

situat în partea de N a oraşului, pe Dealul Gării.

Pădurile înconjoară aproape în întregime oraşul dinspre N, V, S, SE. Fondul forestier este

destinat atât producţiei de masă lemnoasă, cât şi unui complex de funcţiuni de protecţie şi cuprinde

mai ales specii de foioase (stejar, fag).

Zone expuse riscurilor naturale şi antropice

Municipiul Sighişoara este situat într-o zonă cu gradul 6 de seismicitate. În zona Dealul

Cetăţii (str. llarie Chendi, str. Anton Pann) au fost identificate suprafeţe de teren degradat, supuse

fenomenelor de alunecare, datorită defrişărilor, a supraîncărcării versanţilor cu biomasă vegetală şi

practicarea unor tehnici agricole necorespunzătoare (Dealul din Mijloc - Luncile Şaeşului, Dealul

Stejăriş - Ana lpătescu) şi datorită proceselor de ravenare - şiroire, la fel şi în zona dealului

"Goldberch", ca urmare a evacuării necontrolate de ape menajere. Ele se află pe malul râului

Târnava Mare în aval de oraş, în zona centrală îndiguită, datorită dezvoltării în albia majoră şi

minoră a vegetaţiei hidrofile (ex. salcia) şi blocarea cursului cu resturi vegetale (crengi), la

coloanele de susţinere a podirilor (zona semafor, piaţă, pasaj catedrală) şi pe valea Şaeşului (sector

A. lpătescu) datorită colmatării albiei în amonte de barajul din Corneşti.

Sursele de apă potabilă de pe teritoriul administrativ al municipiului

Sursele de suprafaţă sunt reprezentate de cursurile de apă care traversează intravilanul,

dintre care doar Târnava Mare, Valea Şaeşului şi Valea Câinelui au debit permanent, deci apt de a fi

luat în considerare ca sursă pentru alimentarea cu apă.

Sursele subterane. Debitul acestora este extrem de redus şi prezintă o mare variabilitate, iar

evoluţia calităţii lor nu se cunoaşte, deoarece nu există foraje de observaţie în cadrul frontului de

captare. Sursele de apă subterană potabilă nu au delimitate perimetre de protecţie hidrologică.

Sursele de apă potabilă din afara teritoriului administrativ al municipiului

17

Sursele de suprafaţă sunt reprezentate de râurile Târnava Mare, Valea Dracului, Valea

Şaeşului, Valea Câinelui şi Valea Şapartocului. Râul Târnava Mare rămâne cea mai importantă

sursă de apă.

Sursele subterane sunt: lunca râului Târnava Mare, zona teraselor superioare ale

râuluiTârnava Mare, valea cursurilor de apă, versanţii văilor, podişul Transilvaniei.

Izvoarele naturale

Considerate ca locuri de recreere, acestea sunt utilizate de populaţie şi ca sursă de apă

potabilă. Pe teritoriul municipiului au fost identificate 20 de izvoare permanente şi fântâni situate pe

domeniul public. Conform OMS 536/1995 calitatea apei potabile este verificată de către DSP

(Direcţia de Sănătate Publică). În majoritate, din punct de vedere bacteriologic, aceste surse

corespund, iar chimic, limitele anumitor parametri (ion amoniu) sunt depăşite, în aceste cazuri fiind

recomandate restricţionări la copiii sub 3 ani. Verificările sunt făcute periodic, calitatea surselor de

apă fiind semnalată prin plăcuţe avertizoare.

În oraş există un singur luciu de apă amplasat în partea de NV a intravilanului: lacul

Şercheş, cu o suprafaţă de cca. 0,8 ha, care ar trebui ecologizat şi protejat.

În prezent, deşi se cunosc amplasamente favorabile, nu există zone umede amenajate în

intravilanul sau în extravilanul municipiului.

Apa râului Târnava Mare, în amonte de Sighişoara, corespunde în general cerinţelor de

calitate pentru o sursă de alimentare cu apă potabilă. La debite mici apar însă depăşiri la unii

indicatori (consumul chimic de oxigen, amoniu, azotaţi, fosfaţi). Cele mai importante surse de

poluare a râului Târnava Mare, în amonte de Sighişoara, sunt: staţia de epurare Cristur, Odorheiul

Secuiesc, Avicola Cristur, Siceram şi Artfil.

Drenarea necorespunzătoare a apelor de suprafaţă a dus la înmlăştinarea terenurilor în

amonte de calea ferată, în zona Viilor, aceasta reprezentând surse potenţiale de inundaţie

STAS Uzina de apă Târnava 2003, luna martie

mg/l Date

mg/dm3 2002 ian-dec 0 A B C D E F

360 Cap l/sec

6,5-8,5 7,4 7,5 7,5 8,5 8,5 7,5 8,5 8,5 Ph

10 3,7 0 3,8 0 2,95 3,0 1,0 7,75 NO3- (mg/l)

0,1 <1 <1 <1 <1 <1 <1 <1 <1 PO43- (mg/l)

6 9,0 10 10 8,3 6,0 10 8,6 8,4 DO (mg/l)

0,05 0,05 0,04 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 Pb2+ (mol/l)

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

18

Majoritatea populaţiei este racordată la reţeaua de

alimentare cu apă potabilă. Cantitatea de apă

potabilă disponibilă satisface necesităţile oraşului

Reţea hidrografică cu densitate mare

25% din străzi nu sunt racordate la reţeaua de

canalizare

Rândamentul scăzut al staţiei de epurare

Canalizarea are un mare grad de uzură în zona

cetăţii şi a centrului vechi

OPORTUNITĂŢI PERICOLE

Refacerea fântânilor din interiorul cetăţii

medievale Reabilitarea luciului de apă Şercheş

Pericole de inundaţie datorate recolmatării

cursului intravilan al râului Târnava Mare

Degradarea zidului cetăţii datorită lipsei drenurilor

Degradarea zidului de sprijin pe DN 13 şi gara

CFR, datorită lipsei canalizării

Calitatea aerului

Aerul, una dintre cele mai importante resurse naturale ale României, necesar funcţionării

ecosistemelor şi habitatelor, este un factor activ al modificării bio-topurilor şi prezintă cel mai mare

potenţial de poluare.

În România, aerul este supus poluării locale generate de dezvoltarea unei industrii excesive,

fără măsuri de protecţie. Această industrie şi-a diminuat în prezent semnificativ activitatea, fără a-şi

diminua forţa poluantă.

La nivelul întregii ţări, poluarea aerului se situează sub media ţărilor din UE. Nu este exclus

însă ca dezvoltările industriale care se prevăd la începutul mileniului lll să aducă în spaţiul

românesc elemente de poluare semnificative. De aceea este foarte importantă respectarea

prevederilor legale impuse de lnspectoratul pentru Protecţia Mediului Mureş, care a elaborat

inventarul surselor de poluare de tip urban şi pentru sursele industriale majore.

Astfel, sursele de poluare pot fi:

• încălzirea spaţiilor de locuit, comerciale şi instituţionale

• traficul ruţier

• servicii (spălătorii, service-uri auto, distribuţie gaze, etc.)

• depozitarea şi incinerarea deşeurilor solide

Principalele surse de poluare a aerului în Sighişoara sunt:

• activităţile industriale

• traficul auto urban

• traficul feroviar

19

• producerea agentului termic şi a apei calde

• culturile agricole

Există poluanţi comuni ca SO2, NOx, CO, N2O, particule solide, compuşi organici, CO2,

rezultaţi din: încălzirea cu centrale termice sau cu surse proprii, prepararea casnică a hranei,

încălzirea instituţiilor, centrale termice de întreprindere şi arderi industriale. Acestă poluare este

datorată întreprinderilor Artfil, Cesiro, Siceram, Stimet, VES, etc. Concentraţiile maxime pe 30 min

prezintă cele mai mari valori între 20-40 Mg/mc, atât în zona industrială Albeşti, cât şi în centrul

oraşului. Nivelul de impurificare cu Co şi F, concentraţiile maxime pe 30 min, apar în nordul

oraşului, în zona S.C. Siceram S.A. şi în zona industrială Albeşti. Nivelul de impurificare cu F

(fluoruri) apare la niveluri maxime în zona Viilor şi spre Albeşti.

Efectul sinergie

Particulele în suspensie şi NO2 îşi potenţează reciproc efectul negativ asupra sănătăţii

umane. În municipiul Sighişoara coeficienţii sinergici prezintă valori maxime în centrul oraşului,

zona industrială spre Albeşti şi zona industrială Viilor.

Nivelurile de poluare a atmosferei în Sighişoara în zonele de locuit sunt cu mult sub normele

pentru protecţia sănătăţii populaţiei, pe termen scurt, cu compuşi de fluor.

Se mai adaugă şi faptul că sursele fixe nu generează condiţii de stres chimic asupra

vegetaţiei. Tinând cont de regimul umidităţii relative a atmosferei şi de nivelurile de impurificare cu

NO2, centrul oraşului este caracterizat de condiţii de agresivitate foarte slabă şi slabă asupra

construcţiilor.

Aspecte legate de biodiversitate

Ocrotirea biodiversităţii a devenit unul dintre obiectivele principale ale protejării naturii.

Clima, relieful, suprafeţele mari de terenuri împădurite, precum şi multitudinea habitatelor crează

condiţii pentru o diversitate mare privind flora şi fauna.

Vegetaţia

În jurul oraşului sunt cca. 3.460 ha de pădure, 1.311 ha de terenuri agricole, 1.828 ha păşuni

şi 1.321 ha de fânaţe. Din punct de vedere floristic Sighişoara şi zonele învecinate se încadrează în

Regiunea Central Europeană şi anume partea vestică a Districtului de vegetaţie al podişului din sud-

estul Transilvaniei. Au fost identificate cca. 1.200 de specii de plante (inclusiv lemnoase). Arealul

bazinului Târnavei Mari se caracterizează prin prezenţa terenurilor agricole situate pe locul fostelor

pădurilor de stejar şi gorun şi a pajiştilor stepizate secundare cu Agrostis enuis, Fesuca sulcata, F.

pseudovina şi diverse ierburi mezoxerofile.

Se remarcă prezenţa asociaţiilor vegetale reprezentate prin:

Păduri de deal - ce ocupă versanţii şi culmile dealurilor din zonă, desfăşurându-se între 300

- 500 m alcătuite din sejar, fag şi altele.

20

Păduri de luncă - ce ocupă în special părţile mai joase, din apropierea luncii Târnavei Mari,

formate din sălcii, plopi şi altele.

Fâneţe de luncă - cu ierburi mezofile (pe terenuri mai uscate) şi higrofile (pe terenuri mai

umede). Întreaga luncă are un aspect tipic de stepă cu plante cu spini (mărăcini) - caracteristice

regiunilor mereu însorite.

Vegetaţia naturălă primară a fost puternic modificată datorită activităţilor umane, terenurile

fiind în prezent utilizate pentru creşterea animalelor, cultura plantelor, exploatări forestiere,

activităţi meşteşugăreşti, industriale şi spaţii de locuit.

Flora lemnoasă

Masa lemnoasă creşte cu 6 m3/hectar/an din care se recoltează 3m3/hectar/an. În pădurile din

zona oraşului nu se execută defrişări, doar tăieri de regenerare. În jurul oraşului se află cca. 1.200

hectare (apr. 35 %) de pădure cu rol de protecţie. Aici se execută doar tăieri speciale de regenerare

pe suprafeţe mici. Dăunătoarele nevertebrate nu au efecte dezastruoase. De asemenea, efectul

poluării de la Copşa Mică nu este semnificativă.

În flora spontană din Sighişoara s-au identificat 70 specii, 6 subspecii, varietăţi şi forme şi 1

hibrid. Pădurile din zona Sighişoara sunt în cea mai mare parte de gorun şi stejar, al căror însoţitor

principal este carpenul. Suprafeţe mai mici, îndeosebi pe versanţii umbriţi şi în văile întunecoase

sunt ocupate de făgete colinare, mai ales de fag. Printre speciile lemnoase predomină elemente

floristice europene şi central-europene. În alcătuirea pădurilor intră şi cîteva specii mediteraneene -

submediteraneene, ca: dârmoz, iederă etc. Dintre speciile higrofile trebuie remarcată Salix

rosmarinifolia din mlaştinile de la Şaeş.

Esenţele sunt folosite la reîmpăduriri (14 specii). Adesea sunt folosite esenţe care în mod

naturăl nu cresc în zona de dealuri, uneori chiar specii exotice. Aceste elemente îmbogăţesc zestrea

dendrofloristică a zonei şi aspectul estetic al peisajului. În unele cazuri, se observă sălbăticirea

speciilor introduse.

Au fost identificate 161 specii lemnoase cultivate, dintre care 57 specii indigene şi introduse

care merită să fie protejate. La propunerea pentru conservare s-au luat în considerare următoarele

criterii: raritate, monumentalitate şi valoare decorativă.

O inventariere sumară pe platoul Breite efectuată de Fundaţia "Sighişoara Durabilă" a

relevat 500 exemplare de stejar, din care 400 au peste 400 de ani, unele având 700 - 800 de ani.

Configuraţia terenului şi structura geologică fac din stejarii (gorunii) de pe Breite unicate.

Flora erbacee spontană

În flora spontană există specii de plante erbacee (ex.Trollius europaeus), care apar pe Lista

Roşie a plantelor din România. În zona oraşului au fost identificate mai multe specii din familia

21

Orhideaceae (în flora României există aproximativ 50 de specii) ca: Cephalantera longifolia

(Apold), Epipactis palustris

(Sub Cetate - Sighişoara, zona mlaştinii de la Şaeş), Orchis morio, Epipactis helleborine,

Listera ovata (platoul Breite) etc. Alte plante, rare pe plan european, precum crinul de pădure

(Lilium martagon) şi subarbustul "lemnul cucului" sunt abundente local.

Putem conclude că zona oraşului este foarte interesantă din punct de vedere floristic.

Fauna

Fauna tipică zonei este bine reprezentată şi se încadrează în:

• domeniul faunei pădurilor de foioase

• domeniul faunei luncilor

• domeniul faunei acvatice

Şighişoara deţine arii naturale deosebit de valoroase, aici întâlnindu-se specii de animale cu

rol bioindicator, multe dintre ele fiind abundente local, deşi sunt în declin pe plan european.

În zona oraşului se găsesc 18 specii de odonate şi 80 specii de fluturi. În ambele grupuri se

află specii reprezentative ecologic, care indică prezenţa altor specii de plante şi animale. Speciile de

fluturi s-au identificat pe platoul Breite, iar speciile de odonate în lacul Şercheş.

În Târnava Mare se întâlnesc 13 specii de peşti, dintre care 9 specii autohtone semnalate în

1964 (Bănărescu, P., Osteichtyes. Ed. Acad. R.P.R). De asemenea, sunt 4 specii care au apărut după

anii '60. În bălţile din jurul oraşului se întâlnesc 10 specii de peşti, dintre care 4 specii sunt

introduse (Asia şi America de Nord.)

Amfibienii sunt reprezentaţi de 12 specii (în România există 19 specii) dintre care

majoritatea au un statut protejat. Menţionăm două bălţi cu rol important în menţinerea populaţiilor

acestor specii: lacul Şercheş şi lacul Rusu, ambele fiind în apropierea unor păduri. Amintim broasca

de mlaştină (lacul Şercheş) care este în declin. lzvoraşul cu burta galbenă este abundent în bălţile

din pădurea de pe Dealul Gării (peste 300 exemplare) şi în pădurea din zona campingului Vila

Franca. Aici se află cea mai mare populaţie din această specie de broască, specie ocrotită în

România, conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 236/2000. Dintre cele 7 specii de reptile menţionăm

ţestoasă de mlaştină, care se întâlneşte în ambele bălţi (Şercheş, Rusu), şi şarpele de pădure care se

întâlneşte rar în pădurile din sudul oraşului. Păsările sunt reprezentate de aproximativ 107 specii,

fiind un element important în ecoturism. Amintim zona lacului Şercheş, unde se reproduc mai multe

specii acvatice. Dintre mamifere, liliecii sunt reprezentaţi de un număr de 12 specii (în România

trăiesc 30). Între acestea se găsesc specii foarte rare ca Nyctalus lasiopterus, N. leisleri, Eptesicus

nilsonnii. În România toate speciile de lilieci sunt ocrotite de lege.

Numărul de specii la câteva grupuri de animale şi statutul acestora.* optime. Amintim

cerbul comun, cu

22

270 de exemplare în gestiune, căprioara cu aproximativ 1.000 de exemplare, lupul 10 - 20 de

exemplare, mistreţul (Sus scrofa) 150-200 exemplare (evaluările de primăvară) pisica sălbatică cu

un efectiv de 60 exemplare.

□ Pesti

□ Amfibieni

■ Reptile

■ Pasari

□ Mamifere

Estimările populaţiilor speciilor de animale cu interes cinegetic, efectuate de Asociaţia

Vânătorilor arată că numărul exemplarelor se află în cadrul efectivelor

Proporţia dintre numărul de specii de vertebrate identificate în zona oraşului Sighişoara

Ecosistemele acvatice şi terestre din zona oraşului au o diversitate mare de specii, ceea ce

reflectă sănătatea naturii. Această diversitate, precum şi populaţiile mari ale unor specii în declin în

alte părţi ale Europei este determinată de pădurile întinse cu porţiuni netulburate, diversitatea mare

de habitate/microhabitate şi prezenţa zonelor umede. Menţinerea biodiversităţii va trebui să

constituie un punct important în planurile pentru dezvoltarea durabilă.

Puncte tari Puncte slabe

Dezvoltarea Uzinei de Apă prin intrarea în

folosinţă a unui nou decantor

Staţia de epurare necesită dotări suplimentare

Existenţa proiectelor-programelor de modernizare

a reţelei de distribuţie a apei potabile

Existenţa reţelei de canalizare unitare în unele

zone ale oraşului

Reţea stradală satisfăcătoare ca lungime

Puncte tari Puncte slabe

Varietate mare a ecosistemelor şi a speciilor Lipsa protecţiei unor arii foarte valoroase ecologic

Mediu naturăl favorabil odihnei şi recreerii Depozitarea gunoaielor şi deversarea apelor

menajere în zonele naturale

23

Existenţa unei rezervaţii naturale de stejari

multiseculari unicate

Lipsa unor studii ecologice detaliate

Spaţiile verzi

Spaţiile verzi amenajate sunt de diferite categorii: parcuri, zone verzi aferente instituţiilor şi

zonelor de locuit, spaţii de joacă, terenuri sportive.

Deşi, aparent, Sighişoara are spaţii verzi întinse, suprafaţa amenajată cu această destinaţie nu

depăşeşte 1,7 ha, revenind sub 1 mp pe locuitor.

Situaţia este compensată prin masivele împădurite care înconjoară oraşul, 3.702 ha de

pădure din teritoriul administrativ, din care 2.880 ha în proprietatea consiliului local.

Puncte tari Puncte slabe

Accesul direct la reţeaua naţională de transport

ruţier (E 60, DN 13)

Lipsa unei centuri ruţiere ocolitoare

Magistrala feroviară electrificată Bucureşti -

Braşov - Cluj-Napoca - Oradea

Calitatea relativ slabă a reţelei stradale

Modernizarea echipamentelor de telecomunicaţii

şi extinderea telefoniei fixe şi mobile

Magistrala feroviară Bucureşti - Braşov - Cluj-

Napoca -Oradea traversează cartiere locuite ale

oraşului

Reţea bine dezvoltată de distribuţie a gazelor

naturale

Vechimea reţelei de distribuţie a apei potabile

în zona "Oraşului Vechi"

Grad bun de acoperire al reţelei de distribuţie a

apei potabile

Lipsa reţelei de canalizare pe unele străzi, pe care

există reţea de distribuţie a apei potabile

Transporturile

a) Transportul urban de călători: este asigurat de S.C. Apă Termic Transport S.A.

Sighişoara. Aceasta are în dotare 14 autobuze (din care 6 articulate) şi 5 minibuze.

Reorientarea spre dotarea cu minibuze a fost determinată de reducerea numărului de

călătorii convenţionale (cf. tabel) precum şi de efectele pozitive (economice şi de mediu) ale

consumului redus de carburanţi (15 litri/100 km pentru minibuze, faţă de 3235 litri/100 km în cazul

autobuzelor.

b) Transportul interurban de călători: este asigurat de S.C. Cambus S.A., care are în

dotare 19 autobuze şi asigură legătura cu localităţile urbane şi rurale din împrejurimi pe 14 trasee.

c) Transportul feroviar:

Municipiul Sighişoara este străbătut de magistrala feroviară dublă electrificată Bucureşti -

24

Braşov – Cluj

Comunicaţiile şi mass media locale

a) Telefonia fixă şi mobilă: La nivelul municipiului, telefonia fixă este realizată prin

intermediul

ROMTELECOM S.A. prin oficiul local de telefonie. La data de 31.12.2002 numărul de abonaţi la

serviciile

ROMTELECOM S.A. a fost de 8.791.

În ceea ce priveşte telefonia mobilă, la nivelul municipiului Sighişoara operează următoarele reţele:

• Mobifon CONNEX GSM 900 MHz

• Mobilrom ORANGE GSM 900 MHz

• Cosmorom COSMOROM GSM 900 MHz.

b)Reţeaua Internet:

Accesul la reţeaua Internet este asigurat de:

• SC Elsig Computers SRL - conexiune dial-up, linii închiriate, fibră optică, 33,600 Kbps

• SC Teleson SRL - cablu TV, fir închiriat, 3 Mbps

c) Mass Media audiovizuale:

În municipiul Sighişoara se află:

• un post de televiziune prin cablu "TELESON"

• două posturi de radio:

- RADIOSON, care emite pe frecvenţa de 89,5 MHz şi 107,9 MHz, emisie 24 de ore

din 24

- Radio MIX FM, 107,3 MHz, emisie 24 de ore din 24

Sistemul bancar

Sighişoara dispune de 5 bănci şi anume: BCR, BRD, RAIFFEISEN BANK, CEC şi Banca

Carpatica. Politica de credite, atît pentru persoanele juridice cât şi pentru persoanele fizice este, în

anul 2003, faţă de anii anteriori, schimbată, având în vedere modul de acordare a creditelor, prin

practicarea de dobânzi mai mici.

Băncile oferă credite atât în lei, cât şi în valută. Obiectul creditului pentru persoane fizice

este destul de variat, de la cumpărarea unor bunuri, autoturisme, până la cumpărarea de imobile.

Municipiul Sighişoara este străbătut de drumul european E-60 Bucureşti - Braşov - Tg.

Mureş - Cluj Napoca - Oradea - Budapesta, pe o lungime de 7,1 km şi de drumul naţional DN-13

Braşov - Sighişoara -Mediaş - Sibiu, şi respectiv de drumul judeţean Sighişoara - Agnita - Făgăraş -

Sibiu (DJ106).

Lăţimea părţii carosabile a reţelei stradale este cuprinsă între 4 şi 14 m.

Infrastructura edilitară şi dezvoltarea urbană

25

Reţeaua stradală a muncipiului cuprinde un număr de 120 de străzi, cu o lungime totală de

73,3 km.

În funcţie de tipul îmbrăcăminţii ruţiere a carosabilului acestora, străzile sunt:

La finele anului 2002 infrastructura edilitară se prezenta astfel:

• 80,6 km reţele de distribuţie a apei potabile, cu diametre cuprinse între 50 şi 600 mm

• 68,3 km reţele de canalizare (din care 27,4 km canal menajer, 17,2 km canal pluvial şi 23,7

km canal unitar)

• conducte de distribuţie a gazelor naturale

• 11 km canal termic

Populaţia deservită cu apă potabilă în sistem centralizat reprezintă 98 % din totalul

locuitorilor oraşului.

În anul 2008, consumul mediu lunar de apă potabilă la nivelul oraşului a fost de 217.487 mc.

În cazul asociaţiilor de locatari, contorizarea este realizată în cotă de 100 %, iar la

consumatorii casnici (locuinţe individuale) de 95 %.

Unele străzi ale municipiului, deşi prevăzute cu reţea de distribuţie a apei potabile, nu au

reţele de canal menajer. Acest fapt conduce la evacuarea apelor uzate în sol sau prin rigole de

suprafaţă, cu impact negativ asupra mediului şi chiar a sănătăţii populaţiei.

2.3. Cultură şi sport

Sighişoara are îndelungate tradiţii culturale multietnice care s-au transmis din generaţie în

generaţie. În perioada interbelică au existat teatre populare (român, german şi maghiar), orchestra

semisimfonică, instituţii care au supravieţuit şi după cel de-al Doilea Război Mondial.

Casa de cultură dispune de două săli de spectacole: Sala "Mihai Eminescu" cu o capacitate

de 500 de locuri şi Sala "Ciprian Porumbescu" (fostă Sander) cu 300 locuri, unde se află şi sediul

central. Tot în casa Sander există o sală de muzică de 100 de locuri. În cadrul Casei de cultură îşi

desfăşoară activitatea ansamblul folcloric „Cetatea", precum şi un ansamblul folcloric de copii. În

domeniul coral există corurile „ Armonia " şi Corul de Cameră, iar în plan municipal Corul Bisericii

Ortodoxe. Fanfara, trupa de dans modern şi orchestra de muzică uşoară completează formaţiile

artistice cu activitate permanentă. Universitatea populară a Casei de cultură are în anul 2003 şase

cursuri cu un număr de 244 participanţi.

Muzeul de istorie înfiinţat în 1899 în Turnul cu Ceas, având încă două locaţii, Expoziţia de

arme medievale şi Camera de tortură au atras în 2001 peste 61.000 vizitatori, iar în 2002 peste

107.000, ceea ce reprezintă o creştere de 76%. Muzeul are o colecţie de 14.437 exponate din diferite

domenii şi epoci.

26

Biblioteca municipală "Zaharia Boiu" dispune de un fond de carte de peste 152.000 de

volume în cele două secţii, una pentru adulţi şi una pentru copii. Are de asemenea un fond de carte

veche extrem de valoros, de 30.000 de volume în cadrul secţiei documentare. În 2002, biblioteca a

fost solicitată de 10.000 de cititori.

Centrul Educational Interetnic pentru Tineret

(I.B.Z.) are trei ani de activitate, fiind un proiect implementat în cadrul Pactului de

stabilitate pentru Europa de Sud-Est, finanţat de guvernul Republicii Federale Germania prin

Institutul pentru Relaţii Culturale Externe Stuttgart. Centrul are în dotare o bibliotecă a

minorităţilor, un Culture Pub şi o „pivniţă a tineretului" în care se desfăşoară programe culturale în

fiecare vineri şi sâmbată. Există de asemenea o serie de cursuri şi ateliere de lucru extracurriculare.

Se organizează constant tabere internaţionale, precum cea de arheologie, etnografie, artă şi teatru

neprofesionist.

Clubul copiilor şi elevilor este locul de întâlnire a peste 1.000 de elevi din ciclul gimnazial,

care îşi desfăşoară activitatea în şapte cercuri tehnice şi artistice. În cadrul acestui club trupa de

teatru "Cameleon" a câştigat mai multe premii naţionale, iar trupa de dans modern "Kids", a fost

laureată a mai multor concursuri din ţară.

Festivaluri

I n Sighişoara, de-a lungul unui an, se desfăşoară o serie de festivaluri cu o puternică

rezonanţă pe plan naţional şi internaţional.

Festivalul de Artă Medievală, care are loc de obicei la sfârşitul lunii iulie, este organizat de

Fundaţia de Artă Medievală Sighişoara şi a ajuns la cea de-a 13-a ediţie. Festivalul se doreşte a fi o

prezentare a Sighişoarei aşa cum era ea în Evul Mediu, în cadrul acestei manfestări având loc

spectacole de muzică, dans şi teatru medieval, la care sunt invitaţi să participe artişti din ţară şi din

străinătate.

Festivalul Internaţional de Muzică Academică şi Cursurile muzicale de vară, organizat

în prima decadă a lunii august (1-10 august) de către Fundaţia "Elan" din Bucureşti, Fundaţia "Pro

Helvetia", Fundaţia "Elan - Casa Albert" Sighişoara şi Primăria municipiului Sighişoara. La acest

festival concertează în fiecare an artişti români şi străini, iar la cursurile organizate participă

studenţi din ţară şi din străinătate. Festivalul se află la ediţia a-Xa, ediţie jubiliară.

Festivalul ProEtnica, Zilele Comunităţilor Etnice în România a ajuns în acest an la cea

de a III-a ediţie şi se va desfăşura ca de obicei în ultima săptămână a lunii august, aducând pe scenă

peste 800 de reprezentanţi ai celor 18 comunităţi etnice din România. Festivalul ProEtnica este

organizat de Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret şi reprezintă o oglindă a convieţuirii

multietnice de pe aceste meleaguri.

27

Festivalul de fanfară „Paul Schuller" se desfaşoară în luna septembrie, în organizarea

Casei de cultură. Anul acesta are loc ediţia a III-a.

Festivalul de muzică veche, organizat de Casa de cultură are loc în luna decembrie şi este

la cea de-a VIII-a ediţie.

Festivalul de poezie şi critică „Agora" a ajuns la a X-a ediţie, şi este organizat de Casa de

cultură.

Sport

Sighişoara are o bogată tradiţie sportivă în special în ceea ce priveşte handbalul, Voinţa

Sighişoara participând încă din 1950 la campionatul naţional de handbal în 11. Mulţi sportivi

sighişoreni au făcut parte din loturile naţionale. În prezent, Handbal Club Sighişoara se află în

Divizia A.

Clubul Sportiv Şcolar pregăteşte viitori sportivi în ramurile: handbal, atletism şi fotbal.

Rezultate deosebite a obţinut grupa de atletism fond, cu multe titluri de campion naţional.

Unul din sporturile cu rezultate bune pe plan naţional este judo-ul, cu prezenţe la finalele

naţionale.

Fotbalul este reprezentat de F.C Dealu Mare, care participă în campionatul Diviziei D.

În Sighişoara se practică şi alte sporturi: baschetul, schiul, patinajul, tenisul, boxul, înotul

însă acestea nu au o formă de organizare oficializată şi nici nu dispun de o bază materială de

calitate.

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

O.N.G. -uri ce au activitate şi o bună colaborare

între ele şi cu administraţia locală;

profesionalismul cadrelor didactice; rata crescută a

absolvenţilor de liceu care îşi continuă studiile;

concordanţa între nevoile socio-economice şi

oferta educaţională a unităţilor şcolare, la nivel

liceal şi post universitar;

deschidere spre metodologii educaţionale noi;

existenţa relaţiilor de înfrăţire cu oraşe din alte

ţări; coexistenţa mai multor culte religioase;

spectacole de muzică şi poezie în cursul anului în

diferite locaţii.

scăderea numărului populaţiei; îmbătrânirea

populaţiei; scăderea natalităţii; creşterea

numărului familiilor sărace; gradul înaintat de

uzură al materialului didactic şi construcţiilor;

lipsa consilierii psiho-logopedice în şcoli generale;

slaba dotare a bibliotecilor şcolare la nivel liceal şi

post universitar;

deschidere spre metodologii educaţionale noi;

insuficienta dotare medicală şi degradarea

clădirilor; spaţiu şi dotare improprii în care

funcţionează maternitatea;

lipsa unui cinematrograf; insuficienta dotare a

Casei de Cultură precum şi degradarea clădirii

acesteia; încetarea activităţii teatrale a, ,Teatrului

28

din Turn"; informare şi participare insuficientă a

cetaţenilor la actul cultural.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

coexistenţa spaţiului multicultural şi religios;

existenţa potenţialului turistic capacitează

ocuparea forţei de muncă şi creşterea nivelului

cultural; continuitatea şi valorificarea relaţiilor cu

comunitatea germană din diaspora pentru

atragerea de investiţii; valorificarea turismului

atrage după sine scăderea sărăciei oraşului; Fondul

de Solidaritate Socială.

nerespectarea dreptului la odihnă de către agenţii

economici (industria uşoară); alocaţii bugetare

insuficiente pentru domeniul social; lipsa de

perspectivă pentru tânăra generaţie;

scăderea calitativă a rezultatului didactic;

insuficienta stimulare a performanţelor şcolare.

2.4. Cetate, turism, monumente

Arhitectură şi ambient

Aşezarea oraşului la intersecţia unor drumuri importante din ţară (Braşov - Sighişoara - Tg.

Mureş -Cluj, Miercurea Ciuc - Odorhei - Sighişoara - Agnita -Sibiu, Sighişoara - Mediaş - Sibiu) a

avut ca rezultat afirmarea Sighişoarei de-a lungul secolelor ca un centru important comercial,

meşteşugăresc, administrativ şi cultural. La acestea se adaugă în ultimul timp şi importanţa lui ca

centru turistic, avându-se în vedere nu numai interesul pentru oraşul medieval bine păstrat, ci şi ca

loc de plecare pentru vizitarea zonei din jurul Sighişoarei, cu obiective turistice deosebit de

importante (pe lângă bisericile fortificate din Biertan şi Viscri, ambele incluse în patrimoniul

mondial UNESCO, amintim monumentele istorice din Saschiz, Archita, Roadeş, Apold, Criş,

Malâncrav, Dumbrăveni, Mediaş şi Seleuş).

Oraşul a avut marea şansă ca, în perioada avântului industrial, cele mai multe întreprinderi

de industrie uşoară să fie amplasate în afara perimetrului oraşului vechi, pe platforma industrială,

unde au fost construite şi majoritatea blocurilor de locuinţe, astfel încât centrul vechi al oraşului să

fie afectat numai în mică masură.

Cetatea Sighişoara, " cea mai frumoasă şi mai bine păstrată cetate orăşenească din

Transilvania", a primit de-a lungul timpului apelative ca "Perla Transilvaniei", "Mărgăritar al

Transilvaniei", "Nürnberg transilvănean". Sighişoara este şi astăzi un veritabil oraş-muzeu, oferind

vizitatorului modern şansa de a realiza o întoarcere în timp, în atmosfera medievală de acum câteva

sute de ani.

29

Istoria zonei în care se află Sighişoara îşi are începuturile cu câteva mii de ani înainte de

întemeierea oraşului de către coloniştii germani. Acestea sunt: aşezarea preistorică de pe Dealul

Turcului (Wietemberg), aflată la 3 km N-V de oraş, din epoca bronzului mijlociu (1.800 - 1.300

î.Hr.) care a dat numele de cultura Sighişoara- Wietemberg. Aflată pe platoul superior al aceluiaşi

deal (Dealul Turcului Wietemberg), aşezarea dacică fortificată datată în perioada Latene (sec.II îHr

- sec.II î.Hr.) a fost cea mai puternică fortificaţie dacică de pe cursul mijlociu al râului Târnava

Mare. Dacii, popor indo-european înrudit cu tracii, au trăit în urmă cu 2.000 de ani pe teritoriul

României de azi, atingând un nivel de civilizaţie asemănător cu al celţilor şi al germanilor din

antichitate. Transilvania a făcut parte din Provincia Dacia şi este extrem de bogată în vestigii ale

civilizaţiei romane. Romanii au construit oraşe, au ridicat fortificaţii militare şi au realizat o

puternică reţea de drumuri strategice. Astfel, în apropiere de Sighişoara, pe Platoul Podmoale, se

află urmele unei fortificaţii militare romane (castrum) în care a staţionat o cohortă a Legiunii a XIII-

a Gemina cu sediul la Alba Iulia Apulum. Cea mai dificilă perioadă a istoriei locale începe o dată cu

plecarea administraţiei romane din Dacia. Este perioada migraţiilor, care a durat aproape 1.000 de

ani, cuprinzând 10 valuri de populaţii migratoare venite din răsărit. Dintre acestea, numai maghiarii

au reuşit să cucerească treptat întreaga Transilvanie, integrâd-o în regatul maghiar, care ulterior a

intrat în componenţa Imperiului Austriac, până în 1918, când acesta s-a destrămat.

În sec al XII-lea d.Hr., în S şi E Transilvaniei a fost colonizată populaţia germană. Venită

dintr-un spaţiu european, cu o civilizaţie superioară, aceasta a construit principalele oraşe medievale

din Transilvania şi Ungaria, contribuind la ridicarea nivelului general de civilizaţie al zonei.

Coloniştii germani au fost aduşi de către Geza al II-lea (1141 - 1161) de pe meleagurile Rinului,

Moselei şi din Flandra. Veniţi "ad retinendam coronam" - pentru apărarea coroanei, aceştia au luat

în stăpânire "fundus regius" - pământ crăiesc, bucurându-se de drepturi şi privilegii deosebite. Alţi

colonişti au fost aduşi din dreapta Rinului, din Saxonia, localitate care a dat germanilor din

Transilvania numele generic de saşi.

Dintre nucleele urbane apărute către sfârşitul sec. al XII-lea, cel situat la confluenţa Râului

Şaeş cu Râul Târnava Mare, avea să dea naştere uneia dintre aşezările caracteristice ale evului

mediu transilvănean: Sighişoara, vechea cetate Schăssburg.

Sighişoara este inclusă în anul 1999 în patrimoniul UNESCO, fiind considerată cel mai bun

exemplu din Transilvania (şi din Europa centrală) pentru un fost oraş de meseriaşi şi agricultori,

lucru documentat prin formele arhitectonice ale caselor vechi, cu porţi carosabile şi curţi interioare.

Această caracteristică nu este contradictorie dezvoltării breslelor şi comerţului, care se reflectă în

componenţa fortificaţiilor păstrate, cu turnuri de breaslă şi turnuri-poartă.

Clădirile monument istoric din muncipiul Sighişoara, foarte multe la număr (aproape toate

clădirile din oraşul vechi), ar putea fi prezentate astfel:

30

• Casa cu şindrilă, str. Bastionului 5 - sec. al

XVII- lea

• Turnul Cositorarilor, str. Cositorarilor 11 - sec.

al XVII-lea

• Biserica Reformată, str. Gh. Lazăr 2 - 1888

• Intrare fortificată în cetate, str. Turnului

• Turnul tăbăcarilor sec. XVI - XVII

• Turnul cu Ceas, Piaţa Muzeului sec. XIV

• Turnul Măcelarilor, str. Cojocarilor - sec al XIV-lea

• Casa Wagner, Piaţa cetăţii 7 - sec. al XVIII-lea

• Casa cu cerb, str. Şcolii sec. XVII

• Casa Vlad Dracul, Piaţa Muzeului sec. XVI -XVII

• Casa veneţiană, Piaţa Muzeului sec. XVII

• Primăria, str. Muzeului 7 - 1887 - 1888

• Biserica Mănăstirii, Piaţa Muzeului 8 - sec. al XII-lea

• Turnul Fierarilor, Piaţa Muzeului -sec. XVI XVII

• Liceul "Joseph Haltrich", str. Scării 6 - sec. XVI -XIX

• Biserica din Deal, str. Scării 10 - sec. XIII - XVI

• Turnul Frânghierilor, str. Scării - sec.XIV - XV

• Scara din lemn acoperită, str. Scării - 1656

• Biserica leproşilor, str. Şt. Cel Mare -secx. XVI

• Turnul Cojocarilor, str. Cetăţii -sec. XIV - XVII

• Turnul Cizmarior, str. Zidul cetăţii -sec. XIV -XVII

• Turnul Croitorilor, str. Zidul cetăţii - sec. al XIV-lea

Din punct de vedere arhitectural clădirile din Sighişoara pot fi împărţite în trei categorii:

• Arhitectura militară;

• Arhitectura ecleziastcă;

• Arhitectura civilă.

Arhitectura militară

Cetatea Sighişoara a făcut parte -probabil chiar de la început - dintr-un sistem de fortificaţii.

După atacul tătarilor din 1241, care a provocat distrugeri însemnate, lucrările de fortificare au fost

reluate. Astfel, în sec. XV şi XVI zidul cetăţii ajunge la o lungime de 930 m cu 14 turnuri şi 5

bastioane de apărare, astăzi existând 9 turnuri şi 2 bastioane, precum şi porţiuni însemnate ale

zidului. Din cauza unor ani cu precipitaţii mai abundente în sec. XX, zidul cetăţii de pe versantul

31

nordic la Cimitirul din Deal şi între Turnul Croitorilor şi Turnul Cojocarilor este parţial căzut,

necesitând reparaţii urgente.

Turnul cu Ceas este principalul punct de intrare în cetate, fiind numit astfel datorită ceasului

cu figurine, unic în România şi constituind o imagine simbol a Sighişoarei. Forma actuală a turnului

datează din anul 1677, când au avut loc reparaţii capitale, după marele incendiu din 1676. După mai

bine de un secol turnul a fost renovat şi s-au înlocuit ţiglele simple cu ţigle multicolore, s-au pictat

emblemele şi inscripţia.

În prezent Turnul cu Ceas adăposteşte Muzeul de Istorie al oraşului, care cuprinde expoziţii

de arheologie, farmacie, unelte şi produse, mobilier, orologerie. Lângă Turnul cu Ceas se află

Colecţia de arme medievale, iar sub turn se află Camera de tortură, amenajată ca expoziţie.

La Turnul cu Ceas au fost făcute reparaţii în perioada 1997 - 2003: scările interioare au fost

înlocuite, s-a realizat o sală de expoziţii temporare, s-a reparat laboratorul de restaurare, s-a introdus

încălzire centrală, s-au restaurat figurinele şi mecanismul actual al ceasului, iar la acoperiş s-a

realizat înlocuirea părţilor de tablă distruse şi a jgheaburilor. S-au efectuat reparaţii la bolta de sub

Turnul cu Ceas, unde s-a realizat un magazin de suveniruri şi la Camera de la Colecţia de arme,

redându-se toată structura de cărămizi iniţială. Turnul Cismarilor găzduieşte postul de radio

Radioson, fiind renovat în întregime în interior.

Ar fi de recomandat ca în exerior întreg turnul să beneficieze de o conservare a frescelor de

pe faţada sudică, de refacerea cu ţigle multicolore a acoperişului şi revopsirea cadranului ceasului

din turn, care are o frumoasă frescă în jurul lui.

Turnul Tăbăcarilor este plasat pe latură de SE şi este unul dintre cele mai vechi turnuri, fapt

susţinut de arhitectura simplă şi eficientă, care ar merita ca în interior să se realizeze vechea

deschidere ce comunica prin "Galeria arcaşilor" cu Turnul Cositorarilor. Aceasta ar evita

pătrunderea turiştilor în curtea casei parohiale şi ar ajuta la vizitarea sistemului defensiv şi la

admirarea panoramei din bastionul Turnului Cositorarilor.

Turnul Croitorilor a fost destinat protejării celei de-a două căi de acces în cetate şi este

prevăzut cu două ganguri boltite, funcţionale şi astăzi. Refăcut după incendiul din 1676, a avut doar

o reparaţie la acoperiş în anul 2000 şi ar putea să fie amenajat în interior ca muzeu sau magazin de

prezentare a pieselor autentice ale breslaşilor legate de croitori, ţesători, etc. din zona de pe

Târnave.

Turnul Fierarilor a fost construit în anul 1631, fiind destinat să consolideze flancul de est al

zidului cetăţii, protejând Biserica Mănăstirii. Masivitatea sa reflectă importanţa fortificaţiei, dar şi

puterea economică a breslei. Începând cu 1997 a funcţionat aici o perioadă Teatrul din Turn şi s-au

efectuat lucrări de consolidare, neterminate din cauza lipsei de fonduri. Ar fi indicat să se reia

destinaţia de teatru şi de expoziţii, cel puţin pe perioada de vară, pentru o îmbogăţire a vieţii

32

culturale a Sighişoarei. Dacă se realizează şi un sistem de încălzire, se pot continua activităţile pe

timpul iernii.

Turnul Frânghierilor reprezintă una dintre cele mai vechi fortificaţii de refugiu construită

încă din sec. al XlII-lea, fiind un obiectiv important al arhitecturii militare medievale. Turnul este

bine păstrat, fiind în îngrijirea Parohiei Evanghelice.

Turnul Măcelarilor protejează un mic bastion de artilerie menit să consolideze apărarea

dinspre NV a zidului cetăţii şi, împreună cu Turnul Cojocarilor, apără poarta TORLE. Porţiunea de

zid dintre aceste turnuri este reprezentativă pentru evoluţia în timp a fortificaţiei. Din cauza unor ani

cu precipitaţii mai abundente, porţiunea între Turnul Măcelarilor şi prima poartă de intrare în cimitir

este căzută.

Turnul Cismarilor este menţionat pentru prima oară in 1521 şi avea menirea de a proteja un

bastion de artilerie, împreună cu care formează un nod fortificat de maximă importanţă pentru

flancul de NE al cetăţii. Din 1681 este refăcut în manieră barocă. Actualmente funcţionează aici

postul de radio Radioson, pentru care s-au făcut reparaţii interioare.

O mare parte din sistemul defensiv necesită deci reparaţii şi punerea în valoare a

monumentelor: Turnul Cojocarilor, Turnul Măcelarilor, Cositorarilor şi Croitorilor, precum şi zidul

dintre Croitori şi Cojocari, care actualmente este căzut.

Arhitectura ecleziastică

Arhitectura religioasă a fost în evul mediu la fel de importantă ca şi arhitectura militară. Nu

întâmplător pe vechea stemă a oraşului Sighişoara (aflată actualmente în Muzeul din Turnul cu

Ceas) există deviza "Nomen Domini turris fortissimo" (numele Domnului este cel mai tare turn).

Enumerăm mai jos bisericile care există la ora actuală în cetate şi în oraşul de jos:

Prima biserică parohială a fost, după legendă, lângă Scara Acoperită, unde se pot vedea şi

astăzi ruinele ei, nu mai veche de sec. al XIV-lea.

Biserica Mănăstirii, dedicată Sfintei Fecioare, a aparţinut Mănăstirii Dominicane, (demolată

la sfârşitul sec. al XIX-lea) fiind construită începând din sec. al XIII-lea. În perioada de vară poate

fi vizitată de către turişti şi conducerea parohiei doreşte să organizeze un mic muzeu cu obiectele de

cult aflate în patrimoniul bisericii.

Biserica din Deal

Este neîndoielnic cel mai important monument arhitectonic al cetăţii. Construcţia acestei

biserici, pusă sub patronajul Sfântului Nicolae, începe în anul 1345 şi continuă cu intermitenţe până

1525. Biserica înglobează cele două construcţii mai vechi de pe platoul superior al dealului: o

capelă romanică şi un donjon patrulater. Monumentul este valoros şi prin existenţa singurei cripte

cunoscute în Transilvania, aflată dedesubtul chorului şi care conţine morminte. Biserica a fost

33

parţial pictată în exterior şi integral în interior în 1876, când s-a decis să se distrugă pictura veche cu

condiţia de a se realiza copii exacte pe pergament, din păcate dispărute. Biserica din Deal a

cunoscut două mari restaurări: în 1934, când s-au decopertat o parte din vechile fresce şi cea din

1991 şi 1999, restaurare integrală realizată de Fundaţia Messerschmitt din München şi Ministerul

Culturii din România, dându-i-se înfăţişarea de astăzi. În interior s-au păstrat piese rare de sculptură

şi pictură religioasă; tabernacolul gotic din piatră cu decor traforat, amvonul sculptat din 1480 şi un

vechi agheasmatar din piatră sec. XV. Din sec. XIV datează altărul poliptic al Sf. Martin, iar

stranele din lemn sculptate de J. Reychmut sunt din sec.XVI. Interesante sunt sculpturile funerare

realizate de Elias Nicolai aflate în interiorul bisericii, precum şi frumoasele altăre aduse de la

bisericile din Şaeş şi Cund. Astăzi biserica este muzeu şi prezintă altăre poliptice şi piese de

mobilier liturgic din biserici rămase fără comunitate.

Biserica Romano-Catolică Sfântul Iosif

Construită în 1894 după demolarea Mănăstirii Maicilor Franciscane şi a Turnurilor

Lăcătuşilor. Se află în partea de N-E a cetăţii, lângă zidul de incintă. Construită în stil eclectic de

către arhitectul sighişorean Letz, biserica a suferit reparaţii interioare după incendiul din 1983. Orga

actuală este cumpărată de la o biserică săsească din împrejurimi şi este construită de către Karl

Einschenk 1908.

Biserica Leproşilor

Aflată în "Oraşul de Jos", pe strada Ştefan cel Mare nr.34, este un monument gotic din

sec.XV şi a fost transformată între 1647 şi 1684 într-o biserică de mici dimensiuni care deservea

azilul de leproşi, având spre V un amvon din care se predica celor bolnavi. Ea a fost integral

restaurată în anii 1975 - 1976.

Biserica Ortodoxă din Corneşti

Situată la intrarea în oraş dinspre Tg. Mureş, cu hramul Intrarea Maicii Domnului în

Biserică, este primul lăcaş creştin românesc de piatră din această zonă. Construită în 1788 - 1797 pe

locul unei biserici din lemn în timpul preotului Ştefan Bălaş, din Săcele -Braşov, este un monument

neoclasic adaptat cerinţelor de cult ortodx. Se mai păstrează de atunci clopotul, un antimis (văl

liturgic)

şi un potir de aur. Pictura murală din interior este opera artistului

Veniamin Precup, 1983 - 1984. Iconostasul actual datează din 1997 şi este sculptat în lemn

de către artistul Huţanu din Bacău, iconostasul vechi fiind dăruit mănăstirii din Jacul Românesc.

Biserica este foarte bine întreţinută având reparaţii integrale ale faţadei şi acoperişului.

Catedrala ortodoxă

Aflată pe malul N al Târnavei Mari cu hramul Sfânta Treime, este construită între anii 1934-

37 de către arhitectul Dumitru Petrescu Gopeş. Pictura interioară a fost realizată de pictorul A.

34

Demian. Biserica a suferit în ultimii ani mai multe reparaţii, pictura fiind refăcută în anii 1980 -

1984.

Sinagoga evreiască

Este situată pe strada Tache Ionescu nr.13, fiind o clădire cu plan dreptunghiular beneficiind

de două accese. Acoperişul este în două ape, sub cornişă existând o friză cu arcaturi romanice. În

interior tavanul cu cer înstelat este pictat, iar mobilierul din lemn, stranele şi tribunele, sunt

orginale. Atât pe faţada principală, cât şi pe peretele de E unde se găseşte Sfântul Dulap din lemn,

prezintă în partea superioară un fronton triunghiular din lemn cu steaua lui David.

Biserica Reformată

Construită în 1888, este o clădire neo-romanică cu elemente neo-gotice. În interior se

remarcă pupitrul de lemn al predicatorului, cu baldachin decorat cu denticul şi strane originale.

Biserica se află pe str. Gh. Lazăr.

Biserica Unitariană

Este situată pe strada Gării şi datează din 1936 -1938. Construcţia din cărămidă are un plan

dreptunghiular cu axidă semicirculară şi un turn masiv spre V, ce prezintă forme specifice

arhitecturii moderne din mediul urban secuiesc.

Arhitectura civilă

Majoritatea celor 164 de case de locuit din cetate având cel puţin 300 de ani vechime, sunt

considerate monumente istorice. Descoperirile arheologice arată că vechile locuinţe ale coloniştilor

germani din sec. al XII-lea erau din lemn, de formă dreptunghiulară, cu o faţadă îngustă la stradă,

având pivniţă şi parter, acoperiş de şindrilă sau stuf şi o suprafaţă locuibilă de 35 mp.

Actualele locuinţe de cărămidă, au fost ridicate treptat, mai ales după incendiul din 1676.

Arhitectura locuinţelor burgheze din Sighişoara nu a avut niciodată un caracter monumental. Astfel

se poate vorbi de un stil baroc într-o formă simplificată pentru sec. XVII. Însă spre sfârşitul sec.

XVIII lea, odată cu dominaţia habsburgică şi începuturile dezvoltării economiei capitaliste a apărut

în rândurile claselor înstărite nevoia de confort mai ridicat şi tendinţa de aşi construi case cu faţade

reprezentative; astfel apar case cu ornamentaţii influenţate de barocul târziu, goticul veneţian,

clasicismul timpuriu, care dau arhitecturii locale farmec şi pitoresc.

Piaţa Cetăţii, în forma ei de patrulater rectangular, odinioară locuită de marile familii

nobiliare ale oraşului, a suferit de-a lungul timpului numeroase transformări. Casa care şi-a păstrat

cel mai bine forma este Casa cu Cerb, denumită astfel după capul de cerb fixat pe colţul clădirii.

Este o construcţie specifică renaşterii transilvane, datând probabil din sec. al XVII lea. Între anii

1988 şi 2001 au fost efectuate mari lucrări de restaurare realizate la început de Ministerul Culturii şi

apoi de către Fundaţia Restauro Messerschmitt. Este o clădire extrem de funcţională, cuprinzând

35

pensiune, hotel şi centru cultural româno-german: sală de expoziţii, de conferinţe, etc. Deoarece

sala cu frescă nu este complet restaurată se doreşte realizarea, la finele restaurării, a unui mic

muzeu.

Casa de pe stâncă

Situată în Piaţa Cetăţii nr.8, a fost construită după marele incendiu din 1676, restaurată în

sec. XVII, XVIII şi din nou restaurată în 1999 - 2000 de către Fundaţia Veritas. Actuala destinaţie

este de sediu al unui centru cultural, oferind o cofetărie, un internetcafe şi cursuri de calculator şi

limbi străine.

Casa cu şindrilă (Ewert)

Casă specifică de meşteşugari, ce găzduieşte astăzi sediul Centrului Educaţional Interetnic

pentru Tineret, a suferit mai multe reparaţii în 1912 şi 2000 - 2003. Se află pe strada Bastionului

nr.6. Galeria deschisă decorată cu balustradă de lemn şi friză de denticul şi baluştri, unica păstrată

în Sighişoara, împreună cu pivniţele şi dimensiunile ferestrelor de la etaj, indică una din cele mai

vechi case. Centrul educaţional a amenajat aici o sală de conferinţe, un internetcafe şi diferite

cercuri: dans, ceramică, teastru şi mai nou hotel pentru tineret.

Casa Venetiană

Situată în Piaţa Muzeului, este denumită astfel după ancadramentele de piatră ale ferestrelor

care imită goticul veneţian. În momentul de faţă clădirea găzduieşte Forumul German şi un centru

de asistenţă pentru persoane vârstnice. Casa a suferit o reparaţie completă în interior şi la bază

(pivniţele), care în viitor s-ar putea să primească o destinaţie de magazin alimentar.

Casa Vlad Dracul

Situată în str. Cositorarilor nr.1, fosta casă Paullini, pare să fie cea mai veche construcţie

civilă de piatră din cetate, judecând după bolta semicilindrică din piatră de râu de la parterul clădirii.

Între anii 1950 - 1974 a adăpostit azilul de bătrâni, iar din 1976 a devenit restaurant, suferind ample

lucrări de restaurare.

Complexul hotelier Sighişoara

Tot din Piaţa Cetăţii porneşte Strada Şcolii, pe care poate fi remarcată casa de la nr.46.

Clădirea ocupa odinioară suprafaţa a trei loturi şi datează din sec. XVI. I s-au făcut reparaţii în sec.

XVIII, XIX. A fost între 1886 şi 1889 sediul vechii primării a oraşului, devenind după restaurarea

din 1999 - 2001, Complex hotelier Sighişoara.

36

Primăria

În apropierea Bisericii Mănăstirii se află clădirea care adăposteşte primăria oraşului

Sighişoara (fosta prefectură a Judeţului Târnava Mare). Edificiul s-a construit între anii 1887 -1888.

La etaj există o sală în stil baroc, unde se ţine Festivalul de Muzică Academică şi alte concerte

susţinute de formaţii prestigioase.

Nu numai cetatea se bucură de prezenţa unor clădiri vechi şi deosebit de pitoreşti, dar şi

"Oraşul de Jos" are o serie de case deosebite cum ar fi: Casa Zilinschi sec.XVIII, casă de brutar,

casa Rosenthal sec. XVIII, Casa meseriaşilor (actualul restaurant Perla Cetăţii) sec.

XIX, clădirea hotelului restaurant Steaua, sec. XIX, refăcută în 1912 de către arhitectul

Baltes în stilul art-nuveau, casa Herman Oberth de pe strada Zaharia Boiu, sec.XX, clădirea

notariatului sec.XX, ş.a.

Conservarea şi restaurarea monumentelor istorice

Unele obiective au fost conservate şi restaurate corespunzător: Biserica din Deal, Casa cu

Cerb, „Casa de pe stâncă", Hotelul „Sighişoara", Casa „Wagner", Centrul Interetnic, Liceul „Joseph

Haltrich", Turnul Cismarilor ş.a.

Alte obiective se află în curs de restaurare sau sunt într-o stare ce nu necesită o restaurare

imediată. Enumerăm aici Turnul Frângherilor (locuit), Turnul cu Ceas (muzeu), Turnul Croitorilor

(a fost reparat doar acoperişul), internatul şi clasele primare ale Liceului „Joseph Haltrich", Turnul

Fierarilor ş.a.

Dacă în zonele centrale ale cetăţii curaţenia este efectuată în mod regulat, părţile mai puţin

umblate (de exemplu scările dinspre Stradela cetăţii către „Boema" şi versanţii împăduriţi din

părţile nordice şi sudice ale dealului cetăţii, care înainte aveau aspect de parcuri) sunt neglijate. Este

însă de dorit ca întregul deal al cetăţii, inclusiv zona împădurită şi cimitirul din deal, să fie incluse

în circuitul turistic.

Din punct de vedere social, situaţia actuală s-a îmbunătăţit mult faţă de perioada anterioară

când populaţia cetăţii era constituită mai ales din locuitori săraci, casele vechi neprezentând

comfortul dorit. În momentul de faţă majoritatea caselor au fost dobândite de oameni cu potenţial de

cumpărare.

Trebuie evitată pe cât se poate cumpărarea locuinţelor de catre persoane străine de oraş, care

nu ar veni decât rareori, iar în restul anului casele ar sta nelocuite şi cu obloanele trase. Este

important ca cetatea să rămână locuită şi în afara sezonului turistic. În acest sens este de dorit să

existe un magazin alimentar, o librărie şi o piaţă mică de legume şi fructe.

Din punct de vedere cultural, Sighişoara şi-a păstrat dea lungul secolelor importanţa ca

centru cultural pentru această zonă.

37

CAPITOLUL III. ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC DE AGREMENT

3.1. Turismul în municipiul Sighişoara

În municipiul Sighişoara se opresc anual un mare număr de turişti care vizitează în special

cetatea. Din păcate, nu există suficiente modalităţi de informare pentru turiştii care nu vin în grup

organizat cu ghid.

Muzeul oferă informaţii sub formă de pliante asupra a ceea ce se poate vizita, precum şi

circuitul în cetate cu ghizi, dar numai la solicitarea celor care doresc acest lucru. Ar fi necesară

realizarea unor hărţi cu traseele de vizitat din cetate şi a unui punct de informare a turiştilor: locuri

de cazare, obiective de vizitat, unde se poate servi masa, ce se poate vizita în afara oraşului

Sighişoara etc.

Oferta turistică este alcătuită din Muzeul din Turnul cu Ceas, Colecţia de Arme Medievale,

Camera de Tortură, Biserica Mănăstirii, Biserica din Deal, standuri ale artiştilor şi artizanilor locali,

restaurante cu terasele lor şi casele mai sus menţionate împreună cu oferta de servicii.

De aceea este necesară funcţionarea cât mai eficientă a Biroului de turism, care să pună la

dispoziţia turiştilor informaţiile solicitate şi să ofere mai mult material promoţional: hărţi, pliante,

broşuri, etc.

Nu lipsită de interes este diversificarea materialelor de popularizare a imaginii Sighişoarei în

toate domeniile (istoric, cultural, economic, societate civilă) prin: albume, CD uri, etc.

Ţinând cont de amplasamentul oraşului, de existenţa cetăţii medievale, ca şi a teraselor care

oferă petrecerea unor ore unice într-un mediu deosebit de pitoresc, credem că viitorul oraşului

Sighişoara depinde de o dezvoltare mai mare a ofertei turistice. Legătura cu agenţiile de turism,

conducerea eficientă de către ghizi profesionişti şi crearea unor trasee în zonele limitrofe

Sighişoarei (cetăţile fortificate Apold, Saschiz, Biertan, Castelul Criş, Dumbrăveni, Viscri,

Mălâncrav, etc.) vor fi punctele de referinţă în dezvoltarea turistică şi a oraşului. În acest sens

trebuie avută în vedere curăţenia zonei şi creşterea calităţii la deservirea din magazinele cetăţii şi a

oraşului de jos. Ar fi de interes şi dezvoltarea meşteşugurilor (împletitul din materiale vegetale,

olăritul, produse din lemn) caracteristice zonei şi nu împrumutate sau aduse din alte ţări.

Se impune ca actualul Birou de patrimoniu să lucreze cât mai eficient pentru păstrarea

aspectului medieval al cetăţii şi evitarea modificărilor moderne la exteriorul clădirilor, care ar

schimba caracteristica de cetate unicat în ţara noastră.

38

LISTA STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ DIN SIGHIŞOARA

Nr. crt.

Structura de primire turisticăSocietatea

comercialăClasificare Nr. locuri Nr.

camereTipul camerelor

1 SC Acronea SRL Hotel "Rex" 3 stele 58 28 2 Duble Apartamente

2 SC Kokeltal SRL Hotel "Europa" 3 stele 70 3751

Duble Single Apartamente

3 SC Medieval Tour SRL

Hotel "Sighişoara"

3 stele 64 29 3 Duble Apartamente

4 SC Fântâna Marcului SRL

Motel "Dracul" 3 stele 38 14 3 Duble Apartamente

5 S.C. Gia s.r.l. Pensiunea Gia 2 stele 20 4 4 Duble Triple

6 SC Fântâna Marcului SRL

Hanul "Dracul" 2 stele 17 1 5 Duble Triple

7 SC Cribo SRL Motel "Claudiu" 3 stele 32 761

Duble Single Triple

8 SC Printul Dracula SRL

Hotel "Steaua" 1 stea 121 9 814 19

13

Triple cu baie Triple fără baieDuble cu duş Duble cu chiuvetăSingle cu duş Single fără duş

Nr. crt.

Structura de primire turisticăSocietatea

comercialăClasificare Nr. locuri Nr.

camereTipul camerelor

9 SC Restauro Messerschmitt SRL

Pensiunea "Casa cu Cerb"

3 stele 20 8 2 Duble Single

10 A.F. Poeniţa Pensiunea "Poeniţa"

2 stele 41 3181

Triple Duble 4 paturi

11 SC Next SRL Pensiunea "CHIC"

2 stele 19 9 1 Duble Single

12 SC Next SRL Camping "Vila Franka"

2 stele 24 12 Duble

13 PF Morar Simona Pensiunea "Hera" 2 stele 16 2 5 Triple Duble

14 Casa "Wagner" 2 stele 10 2 2 Duble

39

Apartamente15 Casa "Legenda" 12 4 1 Duble 4

Paturi16 Centrul

Educational Interetnic pentru Tineret

Burg Hostel 8 1421

Dubla Triple

5 paturi6 paturi

17 Campingul Clubului Copiilor

Teren ptr. 300 corturi şi 2 căsuţe de lemn

18 Casa Medievală din Cetate

Str. Tâmplarilor Nr. 20

Apartament compus din: sufragerie, dormitor, bucătărie, baie

3.2. Divertisment Sighişoara

The Office Club The Office Club este situat în inima cetăţii medievale Sighişoara pe strada turnului 1A, cu o capacitate de 600 de persoane, un bar de 15 metri, locatia avand o arhitectura deosebita pastrand aerul medieval fiind realizata numai din lemn, piatra, caramida şi fier forjat, combinat cu tehnologia filtrarii aerului, sonorizare şi lumini de ultima generaţie. Clubul este axat pe muzica club, avand invitati in fiecare saptamana atat DJ interni si internationali, cat şi formăţii in voga, cele mai tari petreceri din Transilvania fiind gazduite la noi. Programul clubului este in weekend, intre orele 21 - 05, clubul avand program prelungit in perioada festivalelor, a sarbatorilor de Paste, Craciun şi revelion.

STAR CLUB Orar: L.-D.: 20.00 - 1.00; V.-S.: 20.00 - 3.00

CLUB BIZZARE Vineri-Sâmbata: 17.00 - 15.00

KRAMER Vineri-Sâmbata: 20.00 - 4.00

Orar: Non Stop Orar: 5.00 - 24.00

TERASA DUET Orar: 7.00 - 22.00

VIVA Orar: 7.00 - 24.00

CULTURE PUB Orar: Non Stop

Kilowatts

CLUB B

40

Oferta de agreement poate fi continuată în însăşi spaţiile de cazare oferite sighişoreni,

deoarece fiecare spaţiu are o istorie de sute de ani, şi de fapt oferă senzaţia trecerii în timp, în

perioada de glorie a evului mediu.

Pensiunea Bella Vista Sighişoara

Aflata la marginea padurii şi pe varful Dealului Garii

pensiunea Bella Vista va ofera ce mai impresionata panorama

a Sighisoarei precum şi conditii deosebite de cazare şi odihna

punandu-va la dispozitie 10 camere fiecare cu baie şi toate

dotariile

Hotel Transilvania Sighişoara

Dispune de 11 camere duble sau single şi două

apartamente cu cate trei camere fiecare. In sala de

conferinte de circa 30 de locuri, este asigurata

videoproiectie. 

Pensiunea Stejarul Sighişoara 

Pensiunea Stejarul, situata intr-un cadru natural perfect, cu o

panorama spectaculoasă asupra cetăţii Sighişoara, unica cetate

locuita din Europa, va ofera cazae in 8 camere moderne, dotate cu

televizor, internet

Pensiunea Pivnita lui Teo Sighişoara

Oferta speciala: Festivalul Medieval 24. 07 - 27. 07. 2009

Oferta Speciala (expira la: 2009-07-27) Festivalul de Artă

Medievală Sighişoara 2009 Pensiunea Pivnita lui Teo va invita

la Sighişoara la Festivalul de Artă Medievală оn perioada 24. 07

- 26. 07. 2009.

41

Pensiunea Ana Cristina Sighişoara

Pensiunea Ana Cristina ofera cazare in 7 camere, dotate cu pat

dublu matrimonial, existand posibilitatea suplimentarii cu inca un

pat pentru copii. Fiecare camera are Tv color, cablu cu 40

programe, grup sanitar propriu, internet wireless şi parcare.

Pensiunea Baier Hoff Sighişoara 

Cu multa ospitalitate va primim în cele zece camere de care

dispunem şi care sunt dotate cu paturi matrimoniale sau

single. Fiecare camera are grup sanitar propriu. Din camera

nu lipseste televizorul conectat la o retea de televiziune

locala.

Hotel Aparthotel Sighişoara Sighişoara

Oferta speciala: Week days 2+1 Pentru două nopti de

cazare în camera dubla - cu sau fara mic dejun - de duminica

pana joi, oaspetii nostri primesc o a treia noapte de cazare -

cu sau fara mic dejun.

Pensiunea Joker Sighişoara

Pensiunea Joker este situata in zona central-istorica a orasului

Sighişoara. Cele 10 camere duble şi un apartament, cu baie

proprie, tv cablu, telefon va ofera un mediu placut, modern şi

elegant, dupa o zi plina de descoperiri a acestui minunat oras.

42

Pensiunea Aquaris Sighişoara

Pensiunea Aquaris, situata în centrul orasului Sighişoara vis-

a-vis de Catedrala Ortodoxa, este la dispozitia dvs. Pentru a

va oferi acele momente de relaxare de care aveti nevoie. 

Pensiunea San Gennaro Sighişoara 

Oferta speciala: Festivalul de Artă Medievală Sighişoara

2009 Pensiunea San Gennaro va invita la Sighişoara

Festivalul de Artă Medievală оn perioada 24. 07 - 26. 07.

2009. Cazare la pensiunea San Gennaro– locaюia Piaюa

Cetăюii Tarif : Camera dublă 300 lei/ pers. / 2 nopюi

Camera.

Pensiunea Fronius Residence Sighişoara 

Fronius Residence, construita in anii 1580-1600, va asteapta cu 7

camere, fiecare cu un stil aparte ca dimensiuni şi ca decor.

Pensiunea Casa Baroca Sighişoara 

Oferta speciala: Nu pierdeti ocazia, doar in luna Mai avem oferta

speciala la doar 100 lei/camera/noapte si nu numai atat, daca faceti

rezervare patru zile a cincea zi este la jumatate de pret.

Hotel Pentru Tineret Gia Sighişoara 

Locaţie nouă, ce ofera camere spatioase, modern mobilate şi dotate

cu elemente de decoratiune interioara tradiţionale.Aici, poti

descoperi spiritul romanesc intrucit modernul se imbina cu istoricul

şi tradiţionalul.

43

Pensiunea Casa Saseasca Sighişoara

Casa Saseasca Sighişoara se afla chiar în inima Cetăţii Medievale, in piaţa

Cetăţii, la 100 m de Turnul cu Ceas. Va ofera cazare in 9 camere dotate cu

bai proprii, paturi matrimoniale sau single, tv, cablu, telefon, şi internet. 

Pensiunea Casa Legenda din Sighişoara

In tara lui Dracula în cea mai frumoasă cetate medievala locuita din Europa, anul 1431 inseamna de

mult inceputul vietii.

Aici - Sighişoara - "Perla Transilvaniei" adaposteste undeva pe o strada ingusta şi

romantica, o casuta cocheta pentru cele mai rafinate gusturi, denumita simbolic "Legenda".

Casa Legenda este situata chiar în cetatea Sighişoara la cativa pasi de Piaţa Cetăţii în

imediata vecinatate a Bisericii Franciscane.

Casa legenda mai pastrează şi azi parfumul unei idile ascunse a Contelui Dracula cu o

frumoasă curtezana cu care se intalnea deseori intr-una din cele 5 camere existente şi azi.

Prima camera este camera veche, cu mobilier şi accesorii interioare a caror simplitate te

poarta cu gandul la un stil şi o eleganta de mult uitate. Urmează camera contesei dedicata iubitei

contelui, interior plin de caldura irezistibila a budoarelor de altadata.

Apoi gasim camera medievala, ce surprinde stilul sobru al interioarelor caselor nobilimii din

valahia medievala.

Si camera verde, a carei intimitate şi familiaritate, totodata, crează atmosfera confesiunilor

linistite. Exista chiar şi camera de zestre, unde bogăţiile spirituale abia asteapta sa evadeze de sub

capacul unui superb cufar din lemn.

44

Domeniul Dracul Danes, Sighişoara

 TARIFE 2009 DOMENIUL DRACUL DANES - SIGHIŞOARA  

   Perioada                                          Camera     Camera     Apartament

                                                             dubla        confort 02.01.2009-30.04.2009                    98              140                16501.05.2009-30.09.2009                  125              155                17501.10.2009-28.12.2009                    98              140                165

Preturile sunt exprimate in Ron/noapte.

 Cazare: capacitate de 64 de locuri, dispuse astfel:

   - 21 camere duble cu grup sanitar propriu, tv color, tv cablu   

- 8 camere dubla cu pat matrimonial, grup sanitar propriu, tv cablu, tv color   

- 3 apartamente cu un dormitor, living, tv color, tv cablu, grup sanitar propriu

Mic dejun suedez este inclus in pretul camerei in perioada de sezon 01.05.2009-30.09.2009

Masa de prinz: 33 RON/pers

Cina: 29 RON/pers

Sala de conferinta: capacitate 70 de locuri, echipata

Sala de consiuliu: 12 locuri

 Agrement:

- scoala de echitaţie in manej acoperit 20min=20RON/pers

- calarie cu poneiul 20min=15RON/pers

- echitaţie pe traseu pentru avansati in grupe de 4 calareti 35RON/pers/ora

- plimbari cu trasura sau sania 10RON/ora/pers minim 5 persoane

- pescuit sportiv la crap la HAN - la 3 km de domeniu - se plateste pestele prins

- piscina in sezon, intrarea gratuita pentru clientii pensiunii

- spectacol cu formaţie de dansuri populare ardelenesti   

plimbari cu bicicleta, drumtetii   

- curs de ingrijire animale, furajat animale, muls vaca gratuit….   

- curatenie grajd, participare la igiena corporala a cailor (tesalat), gratuit   

- posibilitate de barbeque, foc de tabara   

- masa cimpeneasca cu produse tradiţionale, servita intr-un cadru pitoresc   

- expozitie permanenta pe teme ecvestre   

- DJ pe seara: 400 RON   

` HANUL DRACULA  

Situat la 3,5 km de domeniul Dracula Danes

Capacitate cazare: 21 locuri, dispuse astfel - 2 apartamente cu pat matrimonial, 5 camere cu

45

trei paturi cu grup sanitar propriu, 1 camera dubla cu grup sanitar propriu   

   

Perioada                          Camera dubla/tripla      Apartament 

02.01.2009-30.04.2009              98                                145 01.05.2009-30.09.2009            125                                160 01.10.2009-28.12.2009              98                                145 

 Micul dejun nu este inclus in pret   

Valoare mic dejun: 16 RON/pers   

Masa de prinz: 35 RON/pers   

Cina: 30 RON/pers   

Agrement   

- scoala de echitaţie in manej acoperit 20min=20RON/pers   

- calarie cu poneiul 20min=15RON/pers   

- echitaţie pe traseu pentru avansati in grupe de 4 calareti 35RON/pers/ora   

- plimbari cu trasura sau sania 10RON/ora/pers minim 5 persoane   

- pescuit sportiv la crap la HAN - la 3 km de domeniu - se plateste pestele prins   

- spectacol cu formaţie de dansuri populare ardelenesti   

masa cimpeneasca cu produse tradiţionale, servita intr-un cadru pitoresc

- DJ pe seara: 400 RON

Turnul cu ceas

Turnul cu ceas - Turnul portii

Este principalul punct de intrare în cetate, iar numele se

datorează ceasului cu figurine, unic in tara noastra, aflat la

etajul al patrulea.

Avand o inaltime de 64 m, Turnul cu ceas are la baza

forma unui dreptunghi cu intarituri boltite.

Este format din patru etaje iar al cincilea etaj este de fapt, un balcon deschis.

46

Acoperisul, inalt de 34 m, de forma piramidala este acoperit cu tigla smaltuita, deasupra lui

se ridica două cupole invelite cu tabla de cupru.

Deasupra acestor cupole, se afla un mic glob de aur, iar deasupra globului se afla un cocos

ce se roteste in bataia vantului, daca cocosul sta cu fata spre apus, sighisorenii stiu ca va plouă.

Deasupra galeriei de lemn, pe cele patru laturi, se ridica patru turnulete inalte de 12,5 m.

Muzeul Turnul cu ceas

Din anul 1899, Turnul cu ceas a fost transformat in muzeu, intitulat “Sighişoara veche”,

primul sau director fiind dr. Iosif Bacon.

In prima sala, o macheta intocmita de Iulius Miselbacher reprezinta vechea cetate asa cum

arata ea dupa 1700.

Incepand cu epoca pietrei şi cultura Wietenberg, exponatele vorbesc despre o puternica şi

densa populaţie dacica, despre romanii cuceritori si, mai ales, despre continuitatea şi permanenta

daco-romanilor şi romanilor, despre viata breslelor, despre evenimentele din secolele XV si XVI,

accentul cazand pe momentul prezentei in Sighişoara a lui Vlad Dracul şi pe prima unire politica

a tarilor romane realizata de catre Mihai Viteazul la 1600.

La etajul al treilea, intr-o camera boltita, ne intampina secolele XVII si XVIII si ne atrage

atentia mobilierul realizat intr-o suita de stiluri, de la cel renascentist la biedermaier.

O farmacie cu vechi instrumente medicale si borcane cu inscriptii ciudate, unele pastrate de la

vestitul farmacist Andreas Bertram de pe la 1670, cele mai multe din timpul Mariei Tereza (1740-

1780), ne dau o idee asupra stadiului şi evolutiei farmaceuticii şi tehnicii medicale a timpului în

comparaţie cu cea de azi.

Ceasul din turn

La etajul al IV-lea al Turnului cu Ceas, se afla mecanismul ceasului.

Ceasul are două cadrane cu diametrul de 2,4 m asezate pe fatadele turnului dinspre cetate şi

dinspre

Alaturi de cadrane sunt taiate in zid nise inalte de 2,4 m şi late de 1,8 m unde se afla

figurinele care simbolizează zilele saptamanii.

Din pacate, nu se cunoaste data cand a fost instalat ceasul din turn şi figurinele sale,

existand doar o mentiune facuta in anul 1648 ce cuprinde “Cadranul ceasului este innoit şi s-au

adaugat sferturile de ora de catre ceasornicarul Johannes Kirschel”.

Deoarece nisele unde sunt dispuse figurinele par a fi taiate odata cu ridicarea zidului se

poate presupune ca si inainte ar fi existat unele figurine ce au fost distruse, probabil, impreuna cu

ceasul, in timpul incendiului din 1676.

Figurinele actuale au fost facute in anul 1677, au o inaltime de 0,80m şi sunt sculptate in

lemn de tei.

47

Figurinele din turn

La ora 12 noaptea, odata cu ultima bataie a ceasului, imaginea zilei trecute se deplasează

facand loc imaginii zilei care incepe.

Duminica, ziua soarelui, este reprezentata printr-o femeie in haina albastra şi

fusta rosie, care are in jurul capului raze aurii. E un simbol al aurului.

Lunea, simbolizata de zeita Lunii, Selene este imbracata intr-un costum

albastru deschis. Stapana noptii are in maini arcul şi sageata, iar pe cap luna in forma de

secera, simbol al argintului.

Marti, este reprezentata de Zeul Marte, imagine a razboiului şi a mortii: un

barbat cu camasa rosie şi pieptar albastru, cu cizme si in maini cu o sulita. Pe cap are semnul

zodiei berbecului şi simbolul medieval al fierului.

Miercuri este reprezentata de Mercur. Apare ca un flacaiandru semet, cu

camasa rosie, pieptar verde şi cizme cu sireturi. Semnul de pe cap simbolizează mercurul

care ajuta la extragerea aurului (soarele) şi a argintului (luna).

Joi este simbolizata de parintele zeilor, Jupiter ce poarta o coroana aurie pe

cap şi e imbracat cu o camasa rosie şi o manta de hermina. Isi sprijina piciorul drept pe

globul pamintesc şi tine in maini insemnele fulgerului şi tunetului.

Vineri este simbolizata de Venus, zeita frumusetii careia un amoras inaripat ii

tine o oglinda. Cocheta, are pieptul şi piciorul drept dezvelite, cu fusta verde captusita cu

rosu. Pe cap, simbolul astrologic al planetei Venus (Luceafarul) era şi simbol al cuprului.

Sambata este reprezentata de Saturn. Figura cu barba, camasa albastra şi

fusta rosie, are piciorul drept in forma de proteza, vopsit in negru. Pe cap poarta simbolul

plumbului, al noptii, opus luminii şi soarelui.

Orasul de jos, cum este numita partea de oras care nu face parte din vechea cetate, ofera de

asemenea cateva obiective ce merita vizitate:

Casa Zilinschi din secolul XVIII, casa de brutar

Casa Rosenthal din secolul XIX

Casa meseriasilor (actualul restaurant Perla Cetăţii) din secolul XIX

Cladirea hotelului-restaurant “Steaua”, din secolul XIX şi refacuta in 1912 de

catre arhitectul Baltes in stil artnuveau

Casa Hermann Oberth de pe strada Zaharia Boiu din secolul XX

Cladirea notariatului din secolul XX

Catedrala ortodoxa

Aflata pe malul Târnavei Mari cu hramul Sfanta Treime, este construita intre anii 1934-1937

de catre arhitectul dumitru Petrescu Gopes.Pictura interioara a fost realizata de catre pictorul A.

48

Demian. Biserica a suferit in ultimii ani mai multe reparăţii, pictura fiind refacuta intre anii 1980-

1984.

Biserica Leprosilor

Amplasata in “Orasul de Jos”, pe malul Târnavei a fost construita intre anii 1480-

1500.Asezata la poalele dealului ce strajuieste dinspre nord cetatea, lacasul a fost, probabil, la

inceput o bisericuta de tip satesc, fortificata cu zid de aparare.

Prin donatia unui preot, in 1570, în incinta fortificata se amenajează o leprozerie, ulterior

largita cu chilii pentru bolnavi. Interiorul sarac în care lumina putina arunca penumbre odihnitoare

cuprinde un amvon decorat cu motive florale – lalelele în culori vii, in maniera barocului rustic,

frust – acoperite de patina timpului.

Biserica Ortodoxa din Cornesti

Situata la intrarea in oras dinspre Targu Mures, este primul lacas crestin romanesc din piatra,

din aceasta zona.Construita in 1788-1797 pe locul unei biserici din lemn in timpul preotului Stefan

Balas, este un monument neoclasic adaptat cerintelor de cult ortodox.

Se mai pastrează de atunci clopotul, un antimis (val liturgic) şi un potir de aur. Pictura

murala din interior este opera artistului Veniamin Precup.

Biserica Reformata

Construita in 1888, este o cladire neo-romanica cu elemente neo-gotice.In interior se

remarca pupitrul de lemn al predicatorului cu baldachin decorat cu denticul şi strane originale.

Biserica se afla pe strada Gh. Lazar.

Biserica Unitariana

Este situata pe strada Garii şi datează din 1936-1938.Constructia din caramida are un plan

dreptunghiular cu abida semicirculara şi un turn masiv spre vest ce prezinta forme specifice

arhitecturii moderne din mediul urban secuiesc.

Orasul Sighişoara - Istoric Cetatea Sighişoara

Cetatea Sighişoara este mentionata pentru prima data in

anul 1280 sub denumirea de “Castrum Sex.”Prosperitatea

economica a mestesugarilor si negustorilor sighisoreni se vadeste

si in mariile resurse financiare ce se presupun a fi fost necesare

pentru a ridica un puternic sistem defensiv, inaltat in a două

jumatate a secolului al XIV-lea şi al XV-lea, astfel Sigişoara

devenind una dintre cele mai greu cuceribile cetati din Transilvania.

49

Cetatea Sighişoara Istoric

Fortificăţiile ce apara cetatea Sighişoara sunt formate dintr-un zid

lung de 930 de metri, inalt de 4 metri construit initial din piatra, ce se

desfasura pe ambele platouri ale dealului.

In apropierea mijlocului inaltimii era un drum de straja pentru arcasi,

unde acestia puteau folosi arcul şi arbaleta. In secolul al XV-lea odata

cu raspandirea armelor de foc, zidul a fost inaltat cu inca 3-4 metri,

pentru a rezista noilor tactici de lupta. In perioada cuprinsa intre

secolele XVI-XVII zidurile de fortificare au fost intarite din nou, unele

portiuni fiind suprainaltate cu pana la 14-15 metri.

Turnurile şi portiunea de zid de la un turn la altul au fost construite,

intretinute şi aparate de membrii breslelor. Centura de fortificaţie se pastrează aproape în intregime,

impreuna cu 9 turnuri, care au rezistat timpului.

Din acestea amintim:

Turnul Tabacarilor

Turnul Cositorilor

Turnul Aurarilor sau Giuvaergiilor

Turnul Frangherilor

Turnul Macelarilor

Turnul Croitorilor

Turnul Cizmarilor

Turnul Fierarilor

50

Festivalul medieval Sighişoara

In ultimul weekend al lunii iulie, in fiecare an, Sighişoara asteapta Europa la cel mai mare

festival medieval din Romania, unde în cetatea medievala şi pe strazile batrane putem fi coplesiti de

aerele medievale ce stapanesc orasul.

Festivalul se desfaşoara in 10 sectiuni - teatru, muzica, arte plastice, expozitii, dans, film,

recital de poezie medievala, expozitie de carte, concerte pentru tineret şi conferinte, presarate cu

spectacole de animaţie stradala, concerte de seara, concerte corale, expozitie de costume medievale

şi cursuri de dans medieval. Sunt inviati trupe de teatru studentesti, trupe private şi teatre

profesioniste din tara şi din strainatate.

Incepand cu anul 1992, in fiecare vara, Cetatea Sighisoarei isi retraieste trecutul datorita

Festivalului Medieval. Pe stradutele inguste, sub zidurile imbatranite de vreme, apar intempestiv

cavaleri, calugari, vrajitori, clovni şi duhuri intrupate, veniti dintr-o lume în care fabulosul şi

teribilul traiau laolalta hranind frica dar si neostoita inclinaţie spre aventura.

La fiecare editie a festivalului Evul Mediu n-a mai fost nici intamplator, nici intunecat, nici

nu a mai apartinut trecutului. Dupa sute de ani el a avut prilejul sa renasca prin tot ce a avut mai

omenesc şi etern: ARTA. Incercand sa reinvie o epoca ce parea apusa pentru totdeauna, Festivalul

Sighişoara Medievala isi propune sa smulga prezentului o farama care, in decoruri de Ev Mediu si

în cantece de menestreli, va fi traita de participanti ignorand efemeritatea trecerii noastre pe aceasta

lume. Acest eveniment a devenit un punct de reper stabil in viata cultural-artistica a Sighisoarei.

Acest eveniment anual vine sa exprime atat vocatia Sighisoarei de oras cu bogate traditii culturale,

cat şi capacitatea municipiului de a participa la amplificarea vietii artistice din Transilvania si nu

numai.

Aceasta manifestare a contribuit de-a lungul vremii la formarea şi dezvoltarea unui segment valoros

de vizitatori ai localităţii, atat din tara, cat şi din strainatate, ceea ce a generat beneficii nu doar

operatorilor de turism, ci a format o imagine aparte a Sighisoarei de oras medieval cultural.

Organizatorii manifestarii si-au propus ca acest

proiect sa se amplifice şi sa se imbogateasca de la an la

an, în ideea de a accentua culturalitatea si medievalitatea

evenimentului si implicit constientizarea populaţiei

locale şi a vizitatorilor asupra importantei patrimoniului

national. Acest obiectiv poate fi atins prin acest

permanent transfer valoric dinspre programele culturale

dedicate tinerilor spre punerea in valoare şi conservare a

patrimoniului cultural unic al Cetăţii Medievale Sighişoara. Tinand cont de noul statut al Romaniei

51

de membru al Uniunii Europene consideram ca este timpul sa demonstram plurivalenta si

bidirectionalitatea schimburilor culturale intre Romania şi celelalte tari ale Europei.

Festivalul de la Sighişoara intruneste anual peste 30.000 de vizitatori atat din tara, cat şi din

strainatate, atrasi de pretutindeni atat de farmecul cetăţii medievale, cat şi de atmosfera creata de

organizatori în cadrul autentic oferit de Cetatea Medievala a Sighisoarei. Impreuna cu toti iubitorii

spiritului medieval care vor veni la Sighişoara la sfarsit de iulie ne vom bucura de basmul care va

locui trei zile în cetate ne vom bucura ca Sighişoara are atat de multi prieteni. Pentru ca, de fapt,

festivalul de la Sighişoara este un nesfarsit sir de festivaluri: al actorilor, al strazilor, al turnurilor, al

pietelor, al bisericilor dar, mai ales, al oamenilor.

52

CONCLUZII

În prezent strategia de dezvoltare a centrului istoric al municipiului Sighişoara se bazează pe

un număr de principii directoare. Aceste principii pornesc de la un complex de valori ataşate zonei:

valoarea economică, valoarea cultural-istorică, valoarea de reprezentare. Expresia lor rezidă în

modul în care situl contribuie la viaţa economică a oraşului, prin activităţi de profit, creare de locuri

de muncă (valoarea economică), în care locuitorii municipiului şi societatea ca întreg apreciază şi

valorifică patrimoniul arhitectural urbanistic (valoarea cultural istorică), sau oraşul doreşte să-şi

promoveze imaginea în legătură cu centrul său istoric, înscris pe Lista Patrimoniului Mondial

(valoarea de reprezentare). In acelaşi timp, o strategie de dezvoltare pentru centrul istoric porneşte

de la premizele dezvoltării enunţate în strategia de dezvoltare a municipiului1. Viziunea sa de

dezvoltare este formulată astfel: „Oraş modern, dinamic, bazat pe tradiţiile sale, un oraş de mărime

mijlocie care performează excepţional în lumea economică, un oraş deschis, multicultural, care

oferă cetăţenie oricărei persoane, un oraş verde proiectat pentru inovaţie, un oraş tânăr, atractiv,

plin de viaţă în care să munceşti şi să trăieşti, un oraş în care culturile se întâlnesc şi creează

viitorul”.

Strategia municipiului, Sighişoara prevede că „trebuie urmărit în mod progresiv, prin

implementarea unor pachete de proiecte succesive ce corespund priorităţilor şi care urmăresc

direcţiile de dezvoltare: 1. 2008-2013.Atragerea rezidenţilor, întărirea capacităţii de achiziţie,

adaptarea dezvoltării fizice a oraşului, atragerea de investiţii, crearea de locuri de muncă şi afaceri.

2. 2013-2017. Îmbunătăţirea mediului, gestionarea patrimoniului, dezvoltarea culturii şi educaţiei.

3. 2017-2020. Dezvoltarea unei reţele regionale şi internaţionale care permite dezvoltarea

economică sustenabilă pe termen lung şi obţinerea de capacităţi pentru depăşirea dificultăţilor

conjuncturale”. Fapte ce îi va asigura continuitatea în timp şi în istorie. Obiectivul general decurge

din rolul pe care administraţia publică locală îl poate juca la nivelul gestiunii operaţiunilor de

revitalizare a zonelor urbane centrale în general şi a celor cu valoare de patrimoniu în special.

Lucrarea acoperă elemente cuprinse şi menţionate în cadrul studiilor de fundamentare,

subcapitolul 2.1-2.4.. şi al propunerilor de dezvoltare zonală precizate în subcapitolul 3.2..

Schematic, despre Sigişoara se poate aminti de monumentalel ei edificii medievale şi de

stilul şi cumpătarea populaţiei locale care au păstrat intacte edificiile

În concluzie vom rezuma elementele esenţiale care caracterizează municipiul Sigişoara:

Situată pe Târnava Mare, Sighişoara reprezintă o cunoscută destinaţie turistică şi poate fi

considerată o perlă a Europei, fiind una dintre puţinele cetăţi locuite şi astăzi, de pe bătrânul

continent. Prima atestare documentară o menţionează în anul 1280 sub denumirea de «Castrum

1 „Strategia de dezvoltare economico-socială a municipiului Sighişoara 2008-2013” (2008) – Municipiul Sighisoara

53

Sex» , deşi există dovezi ale existenţei sale încă din 1191. Construită de coloniştii saşi care aveau

obligaţia de a asigura paza frontierei regatului maghiar din secolele XII-XIII d.H., cetatea a adunat

între zidurile ei, laolaltă meşteşugari saşi, români şi maghiari. Din acest motiv oraşul cetate a primit

numele în toate cele trei limbi: SCHAESSBURG, SIGHIŞOARA, SEGESVAR. Mai mult,

meştesugarii erau organizaţi în bresle care administrau câte un turn de apărare. Lungimea zidurilor

de apărare este de 960 de metri, iar din cele 14 turnuri s-au mai păstrat doar 9, în afara celui cu ceas.

Aşezarea oraşului la intersecţia unor drumuri importante din ţară a avut ca rezultat afirmarea

Sighişoarei de-a lungul secolelor ca un important centru comercial, meşteşugăresc, administrativ şi

cultural. La acestea se adaugă în ultimul timp şi importanţa lui ca centru turisti, având în vedere nu

numai interesul pentru oraşul medieval bine păstrat, ci şi ca loc de plecare pentru vizitarea zonei din

jurul Sighişoarei cu mai multe obiective turistice deosebit de importante (pe lângă bisericile

fortificate din Biertan şi Viscri, ambele incluse în patrimonial mondial UNESCO, amintim şi

monumentele istorice din Saschiz, Archita, Racoş, Apold, Criş, Mălâncrav, Dumbrăveni, Mediaş,

Seleuş etc.).

Sighişoara este printre puţinele oraşe – cetate locuite din Europa, dar este singurul din

România. Datorită arhitecturii sale remarcabile, a poziţiei dominante şi a ambianţei geografice,

oraşul a fost supranumit încă de la sfârşitul secolului XIX – lea “Perla Transilvaniei”.

Principalul punct de atracţie turistică al Sighişoarei este Turnul cu Ceas, care este o imagine

simbol al Sighişoarei, adăpostind în prezent Muzeul de istorie al oraşului; Turnul Cositorilor;Turnul

Măcelarilor; Turnul Cizmarilor; Turnul Croitorilor; Turnul Cojocarilor; Turnul Fierarilor; Turnul

Frângherilor; Turnul Tăbăcarilor; Biserica Mănăstirii; Biserica din Deal; Casa Veneţiană; Casa cu

Cerb; Casa de pe Stâncă; Casa cu Şindrilă; Casa Vlad Dracul etc.

Cetatea Sighişoara “cea mai frumoasă şi cea mai bine păstrată cetate orăşenească din

Transilvania” a primit de-a lungul timpului apelative ca “Perla Transilvaniei”, “Mărgăritar al

Transilvaniei”, “Nürnberg transilvănian”.

Sighişoara este inclusă din anul 1999 in patrimoniul UNESCO, fiind considerată cel mai bun

exemplu din Transilvania pentru un fost oraş de cetăţeni meseriaşi, adică fondatorii şi viitorii

cetăţeni ai Sighişoarei. Nu au fost numai meseriaşi ci şi agricultori, lucru documentat prin formele

arhitectonice ale caselor vechi cu porţi carosabile şi curţi interioare.

54

BIBLIOGRAFIE

1. Cetatea Sighişoara / Vasile Dragut / Bucuresti, 1968.

2. Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen / F. Zimmermann, C. Werner /

Sibiu, 1892.

3.Toponimia româneasca / Iorgu Iordan / Bucuresti, 1963.

4. Dezvoltarea centrelor istorice ale oraşelor medievale din Transilvania pâna la sfârsitul secolului

al XVI-lea / Paul Niedermaier / teza de doctorat, 1975.

5. Istoria românilor - din cele mai vechi timpuri pâna la moartea regelui Ferdinand / Constantin C.

Giurescu / Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, 1943;

6. O istorie sincera a poporului român / Florin Constantiniu / Univers enciclopedic, 1999.

7.O scurta istorie a românilor povestita celor tineri / Neagu Djuvara / Humanitas 2002.

8.Dracula (Books of Wonder) / Bram Stoker, Barry Moser (Illustrator), Peter Glassman /

Harpercollins Juvenile Books, 2000.

9. Dracula, Prince of Many Faces His Life and His Times / Raymond T. McNally, Radu Florescu/

Little Brown & Co (Pap), 1990.

10. In Search of Dracula : The History of Dracula and Vampires / Radu Florescu, Raymond T.

McNally / Mariner Books; Revised ediţion , October 1994.

11. Lonely Planet Romania and Moldova (2nd Ediţion) / David St. Vincent, Nicola Williams, Kim

Wildman / Lonely Planet; 2nd ediţion , April 2001.

Articole :

1. Sighişoara / François Blanc / Monuments Historiques N° 169, pages 89-92, Ediţions de la Caisse

Nationale des Monuments Historiques et des Sites, Paris, juin - juillet 1990.

2. Sighişoara la ora adevarurilor - incomode, dar grave / Radu Popa / Revista 22 N° 14, pag. 7 şi

urmatoarele, Bucuresti, aprilie 1992.

3. Geneza oraşului Sighişoara / Paul Niedermaier / Revista Monumente Istorice şi de Arta,

Bucuresti, anul XLJJJ.

4. "Dracula Park" - o întreprindere faraonica, continuarea proiectelor megalomane dinainte de

1989 / Romulus Cristea / ziarul România Libera din 25 Feb. 2002, pag. 17.

5. Bucuresti - nouă locaţie recomandata de PricewatherhouseCoopers pentru "Dracula Park" /

Carmen Andrei / ziarul România Libera din 27 Ian 2003.

6. Amplasament probabil : dracula Park, la Vlasia-Snagov / Adrian O. Vasiliu / ziarul România

Libera din 29 Ian. 2003.

55

7. Turismul a adus 600 mil. USD / Fulvia Meirou / ziarul Capital Nr.2, 09 Ian. 2003.

8. 32% din romani nu agreează amplasarea "Dracula Park" langa Bucuresti / C. Andrei / ziarul

România Libera din 26 Feb. 2003.

Situri web : la rubrica "en savoir plus" - "more infos"

Situl « oficial » al proiectului.

Pentru articole în presa româneasca si internationala.

Situri web despre Sighişoara.

Albume foto.

Festivalul de arta medievala.

56

Silueta oraşului la 1960. Autor arh. Virgil Bilciurescu, 1960.

Silueta oraşului de astazi. Autor Olimpiu Bandalac, 2000.

57

Oraşul vechi. Autor arh. Virgil Bilciurescu, 1960.

FOTOGRAFII

58

Strada medievala la 1960. Autor arh. Virgil

Bilciurescu, 1960.

Strada medievala în anul 2002. Autor Ilinca

Preda, 2002.

Incinta în oraşul vechi. Autor Olimpiu Bandalac,

2000.

59

Drumul scolarilor. Autor Olimpiu Bandalac, 2000.

Turnul cu ceas, astazi. Autor Olimpiu Bandalac, 2000.

60