Revista lunară online de promovare a turismului românesc editată de Nr.30

/ D

ece

mbrie

201

3

Cetatea Șoimoșreședință a comitelui de Aradla începutul secolului al XIV-lea

Cetatea Rupeasuperbă după restautare

Salina Turda în Top 25destinații incredibile din lume

Aurul și Argintul Antic al Românieiexpoziție de excepție la MNIR

Târg de Sfântul Nicolae la Muzeul Țăranului Român

Revistă online de promovare şi dezvoltare atât a turismului local

cât şi naţional.

© Copyright: Reproducerea oricărui material scris sau

ilustrat din această publicaţie este categoric interzisă fără consimţământul prealabil al

editorului.Revista nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul

materialelor publicitare.

ISSN 2247 - 2738 ISSN-L 2247 - 2738

Project Manager,WebDesigner & Creator: Alexandru TutoveanuProject Manager,Grafică & Tehnoredactare: Cristiana Tutoveanu

Numărul 30 / 2013 Decembrie Turism Românesc

Pe copertă CETATEA ȘOIMOȘ reședință a comitelui de Arad la începutul secolului al XIV-lea

găsiţi celelalte numere pewww.turism-românesc.com

Parteneri:

Adresa:Str.Mareşal Averescu, Bl.33Ap.4, Deva, 330011Judeţul Hunedoara

E-mail:contact@turism-romanesc.comoffice@turism-romanesc.com

Website: www.turism-romanesc.com

http://www.facebook.com/TurismRomanescOfficial

https://twitter.com/#!/Turism_Romanesc

http://pinterest.com/turismromanesc

http://www.youtube.com/user/TurismRomanescHD

http://www.alexa.com/siteinfo/turism-romanesc.com#

Maria Grapini, Ministru delegat pentru IMM-uri și Turism, vrea cu 50% mai mulţi turişti străini în 2014

Minstrul delegat pentru IMM şi Turism, Maria Grapini, a declarat miercuri, la bilanţul a 11 luni de mandat, că anul viitor vrea să crească numărul de turişti străini cu 50%. "Comparând cu țările din jurul nostru, cu Croația, Bulgaria și alte țări mai mici decât noi, m-am gândit bine și n-o să avem noi numărul de turiști pe care îi are Italia sau Spania. Dar totuși, față de numărul de turiști pe care îl avem acum, pentru că sper ca în decembrie să mai avem un puseu de turiști, eu cred că se poate în mod rezonabil să creștem cu 50% dacă flexibilizăm și vizele și accelerăm promovarea", a spus Grapini. Ea a afirmat că o astfel de performanță este posibilă dacă, în

paralel, se vor îmbunătăți și serviciile. "Am văzut în țara noastră dragă multe hoteluri și pensiuni. Hotelurile sunt mult mai bune ca în alte țări, la același număr de stele", a afirmat Grapini. Ministrul și-a propus ca, în cazul în care rămâne în funcție un mandat întreg, contribuția turismului la Produsul Intern Brut să crească de la 1,5% la 5%. Anul trecut au venit în Romania aproximativ 1,6 milioane de turiști străini, în creștere cu 9,1%. În primele zece luni ale anului în curs, numărul turiștilor străini a fost de aproape 1,5 milioane, cu 3,3% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

Cetatea Șoimoș face parte din monumentele istorice ale regiunii

Crișana. Amplasată pe malul drept al Mureșului, pe dealul denumit Cioaca

Tautului din satul Șoimoș, fortificația apare atestată în documente încă din

anul 1278, ctitorii săi fiind o familie nobilă. Reşedinţă pentru regina Isabela şi fiul ei minor, Ioan Sigismund Szapolya, Cetatea Şoimoş este un exemplu remarcabil de arhitectură medievală. Cu zidurile mari de piatră, cu poarta principală pe un pod de lemn, suspendat pe piloni, deasupra unei râpe, cetatea pare de nepătruns din exterior. Odată intrat, vizitatorul descoperă cu adevărat inima cetăţii. Curtea interioară şi ruinele camerelor princiare amintesc de rolul important pe care fortificaţia Şoimoş l-a avut în istorie. Cetatea Şoimoş a fost construită către sfârşitul secolului al XIII-lea, de către o familie nobiliară. La începutul secolului al XIV-lea, respectiv după 1315, Şoimoş ajunge cetate regală și reședință a comitelui de Arad. Din secolul XV este donată succesiv, numeroase personalități ale epocii trecând pragul cetății Șoimoș, printre care și Iancu de Hunedoara, Gheorghe Doja sau Mihai Viteazul.

Din 1788, cetatea Șoimoș nu a mai fost locuită, iar rolul său s-a

diminuat mult, astfel că s-a început un proces de demolare. O dată cu secolul

XIX, intră în patrimoniul statului și este restaurată parțial, fiind protejată de

legea monumentelor. În vremea regelui Matia Corvin, cetatea a fost zălogită, trecând prin mai multe mâini, până a ajuns la fiul bastard al acestuia, Ioan Corvin. Prin el va ajunge în mâinile magnatului Gheorghe de Brandenburg. Pe lângă personalul obişnuit, în timp de pace, doar 12 oşteni păzeau cetatea, scrie într-un document din anii 1513-1514. În aceeaşi vreme, domeniul cetăţii cuprindea 95 de aşezări. Ca şi alte cetăţi din zonă, fortificaţia Șoimoş a fost asediată şi cucerită de către armata de ţărani condusă de Gheorghe Doja, după ce garnizoana cetăţii s-a alăturat răsculaţilor. După înfrângerea răsculaţilor de sub zidurile Timişoarei, voievodul Ioan Szapolya a ocupat-o în folosul său direct. Câţiva ani mai târziu a devenit reşedinţă princiară pentru Ioan Sigismund Szapolya şi pentru mama sa, regina Isabela. A fost ocupată în 1552 de turci şi apoi eliberată de creştini în 1595. La început de secol al XVII-lea a devenit o bază militară otomană, până în anul 1688. Istoria Cetăţii Şoimoş se opreşte în 1788, când a fost părăsită şi demolată. Cetatea cu ziduri înalte de peste nouă metri a fost ridicată pe un pisc stâncos greu accesibil, ce domină un bun sector din albia Mureşului. Nucleul cel mai vechi este construit în formă de triunghi şi

Șoimoșde Arad, la începutul al XIV-leaexploatează la maximum avantajele terenului. Ulterior, în cursul secolului al XV-lea, i s-au adăugat majoritatea părţilor din curtina a doua şi elementele interioare de confort. Spre deosebire de alte cetăţi din Transilvania, vechile sale porţi de acces sunt conservate cu cadrele lor elegante, gotice târzii. Accesul în incintă se făcea dinspre sud-vest, pe un pod aşezat pe trei piloni uriaşi de piatră, construiţi în cea mai abruptă râpă, care ţinea şi loc de şanţ de apărare; ultima porţiune era mobilă. Protejată de zidurile sale înalte şi groase şi mereu refăcute pentru a rezista noilor performanţe ale artileriei, cetatea este dominată de două turnuri, cel mai important fiind vechiul donjon (aproape inaccesibil) şi mai scundul turn al porţii. Între ziduri, mai ales către nord şi sud, au fost amplasate construcţiile rezidenţiale, dotate cu parter şi etaje, cu deschiderile principale către o curte interioară de aproape 800 de metri pătraţi. În partea de nord a incintei au fost apartamentele princiare în care se spune că au locuit regina Isabela şi fiul ei, Ioan Sigismund. Etajul unde ar fi fost camerele reginei este ridicat din piatră de râu şi cărămidă roşie, pe care se văd elegantele chenare ale ferestrelor, golurile lăsate de sobele de cahle, consolele galeriilor, iar la exterior, o loggia, acum bine îmbrăcată în manşonări mai târzii. În partea opusă, o veche cercetare a descoperit una dintre cele mai frumoase capele de cetăţi din aria noastră. Cisterna, al cărei loc este cunoscut, aşteaptă doar să fie dezgropată. Din ultima perioadă de viaţă, spre nord-vest, la exteriorul şanţurilor, se disting urmele unui uriaş bastion de artilerie ale cărui guri de foc controlau tot traficul de pe principalul râu ardelean.

Legenda Cetăţii Şoimoş este legată de alte două cetăţi, Şiria şi Dezna. Se spune că cele trei cetăţi ar fi fost construite de trei surori care au fost pedepsite pentru trufia lor şi transformate în şerpi, iar cetăţile lor s-au năruit.

Cetatea Şoimoş este şi astăzi un exemplu remarcabil pentru arhitectura medievală rezidenţială şi de apărare. Zidurile care au rezistat peste secole, porţile de acces, precum şi ornamentele rămase în curtea interioară fac din ansamblu un adevărat castel, o destinaţie ideală pentru cei care vor să cunoască trecutul cetăţilor din România. Cele câteva restaurări nu s-au dovedit însă suficiente pentru deplina punere în valoare a cetăţii. Drumul până la zidurile vechii fortificaţii este răsplătit de o privelişte minunată atât către Defileul Mureşului, cât şi spre Câmpia Aradului. Localizare / Acces: Localitate: orașul Lipova, județul Arad. Perioada recomandată de vizitare: primăvara și vara. Accesul spre cetate este posibil în orice anotimp, dar unele perimetre ale acesteia nu sunt asigurate și pot cauza accidente.

Oraşul Rupea se află la jumătatea drumului dintre Braşov şi Sighişoara, respectiv la 74 km nord-vest de Braşov şi la 64 km depărtare de acesta, pe şoseaua europeană E60. De Sighişoara îl despart 54 km de cale ferată şi 52 km pe E60. Localitatea se situează la o altitudine de 451 m şi numără astăzi 6.195 de locuitori (1997). Primele urme de locuire datează din paleolitic şi neoliticul timpuriu (5500-3500 î.H.), perioade bine puse în evidenţă de numeroase urme preistorice (unelte din piatră, fragmente ceramice, urne funerare etc.). Pe vatra anticei aşezări dacice Ramidava, numită de către romani Rupes (nume de la care derivă cel actual), s-a dezvoltat localitatea prefeudală (sec. X-XIII), precum şi cea medievală ( menţionată documentar prima oară în 1324, printr-un act emis de regele Ungariei, Carol I) În 1433, aşezarea apare consemnată ca târg sub numele de Köhalm (vârf de stâncă) sau Cohalm. În secolul al XV-lea Rupea se distinge ca important centru comercial şi meşteşugăresc, cu 12 bresle. Denumirea de Cohalm s-a menţinut până în 1929, dată după care s-a adoptat numele de Rupea. În secolul al XIX-lea şi în prima jumătate a secolului al XX-lea, Rupea era o localitate renumită pentru cele patru târguri mari ce se ţineau aici anual. Istoria localităţii este departe de a fi una liniştită. Astfel, în anii 1432 şi 1437, aşezarea a fost jefuită şi pustiită de turci. În 1716 a izbucnit o puternică epidemie de ciumă care a provocat moartea unei mari părţi a populaţiei. În perioada interbelică, Rupea era un puternic centru cultural săsesc, dar, odată cu emigrarea saşilor în anii comunismului, a încetat să mai fie. Aşezată pe o stâncă masivă de bazalt a dealului Cohalm, în partea de vest a oraşului, străvechea Cetate săsească de la Rupea este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, primele semne de așezări omenești datând din paleotic si neoliticul timpuriu (5.500-3.500 î.H.). Prima atestare documentară datează din anul 1324 când sașii răsculați împotriva regelui Carol Robert, al Ungariei s-au refugiat în interiorul cetății, Castrum Kuholm. Numele de Kuholom face referire la roca pe care a fost ridicată: bazaltul. Documente din secolul al XV-lea menționează cetatea ca fiind un important centru comercial și meșteșugăresc, cu 12 bresle. Cetatea a servit de-a lungul timpului ca fortificație dar și refugiu pentru populația ce locuia dealurile și valea din împrejurimi, așezarea ei fiind strategică: la îmbinarea drumurilor ce făceau legătura între Transilvania, Moldova și Țara Românească prin pasurile sud-estice. Cetatea Rupea, ridicatǎ pe Dealul Cohalmului, dominând de sus orașul, a fost construitǎ și extinsǎ în secolele al XIV-lea– al XVII-lea, ca cetate și refugiu pentru satele din împrejurimi. În prezent este în stadiu de ruinǎ. Curtinele formează 4 incinte, fiind întărite din loc în loc cu turnuri poligonale, circulația fiind controlatǎ de mai multe porți interioare care compartimenteazǎ ansamblul fortificat. Incinta centralǎ este prevăzută cu un reduit și cu o capelă. Cercetările arheologice au scos la iveală diverse obiecte din aceasta epocă, mărturie a așezărilor în regiune: unelte din piatră, fragmente ceramice, urne funerare etc.. În vremea dacilor, pe aceste locuri a fost ridicată dava cunoscută sub numele de Rumidava sau Ramidava (după diversele izvoare istorice); cucerită de romani, cetatea Rumidava devine castrul roman Rupes ("stâncă" sau "piatră"). Numele roman fiind cel mai probabil legat de faptul că cetatea este construită pe un masiv de bazalt. Numele roman a dat și numele localității de astăzi, formată în jurul dealului: Rupea. Castrul roman Rupes făcea parte din centura de fortificații romane pentru apărarea zonei comerciale și a rutelor ce legau Valea Târnavelor, Valea Oltului, Râșnov și Hoghiz. Mai târziu, pe vestigiile dacice se formează localitatea prefeudală: prin construirea cetății de sus, în secolul X-XIII, și cea medievală, ulterior, prin construirea cetății de mijloc și de jos, începând din secolul al XIV-lea. Între anii 1432 - 1437, cetatea a fost atacată și jefuită de către turci, pentru ca mai târziu, în anul 1643, să fie părăsită, după ce un incendiu devastator a transformat-o în ruine. La sfârșitul aceluiași secol, sașii revin în cetate, pentru a se refugia. De această dată, cetatea va fi predată armatelor habsburgice fără rezisteță armată.

superbă după

Rupearestaurare

În 1716, zidurile cetății au folosit drept refugiu supraviețuitorilor epidemiei de ciumă, izbucnită în localitatea de lângă cetate. Cetatea a fost abandonată definitiv în anul 1790, în urma unei furtuni puternice care i-a distrus acoperișul. De atunci, cetatea este lăsată în paragină, deși localitatea Rupea a devenit în perioada interbelică un puternic centru cultural săsesc. În timpul regimului comunist, cetatea a rezistat la distrugerea ei completă de către autoritățile comuniste, care doreau reciclarea bazaltului pentru amenajarea localității Rupea. Ultima tentativă de restaurare a cetății datează din anul 1954. Astăzi acest important vestigiu din patrimoniul cultural și istoric al României este lăsat complet abandonului. Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru și Consiliul Local Rupea semnează în anul 2009 un contract de finanțare, cu fonduri nerambursabile, a proiectului de reabilitare și extindere a infrastructurii turistice a orașului Rupea. Din acest proiect face parte și reabilitarea cetății abandonată de la Rupea. Cetatea Rupea este situată la 50 km de Brașov, construită pe un masiv de bazalt, în zona rezervației geologice Dealul Cohalm - "Bazaltele de la Rupea". Este o cetate țărănească cu patru zone întărite cu turnuri poligonale. Cetatea este modificată în timp, prin adăugarea a două curți interioare și trei turnuri de apărare. Fortăreața este construită pe trei incinte: cetatea de sus care este cea mai veche construcție. Cetatea de sus a fost ridicată pe ruinele davei dacice (se presupune că ar fi ruinele cetății dacice Ramidava). Cetatea de mijloc, construcție din secolul al XV-lea, lărgită la începutul secolului al XVII-lea, aici au fost ridicate Capela și, Turnul Cercetașilor și cetatea de jos, construită în secolul al XVIII-lea. Componenetele cetății: Prima incintă a sistemului de fortificare este cetatea de sus, care datează din perioada prefeudală, secolul X-XIII. cuprinde cele mai recente extinderi, printre care și Turnul Slăninii, specific comunităților săsești. Tot aici se găsește și fântâna adâncă de 59 de metri. Cetatea de sus are o suprafață de peste 1.500 mp. Sistemul de apărare al cetății are la bază zidurile acestei incinte, perfect îmbinate cu rocile naturale. Intrarea în cetatea de sus se făcea printr-un culoar foarte îngust, poarta de sub Turnul Pulberăriei, Turnul cu vârful îngroșat. Se pot observa în interiorul incintei urmele de încăperi, ce au servit drept locuințe pentru populația refugiată în cetate, pe timpul asediilor. Cele mai cunoscute încăperi din cetatea de sus sunt Camera judelui și Camera preotului. Acestea sunt însă foarte greu identificabile astăzi. Cetatea de mijloc a fost construită în secolul al XV-lea și modificată, pentru a fi mărită, în secolul al XVII-lea. Aici se pot identifica Turnul cu gratii, Capela și un alt Turn Pentagonal, unic în Europa, poartă de intrare în cetatea de mijloc. În această perioadă, cetatea a fost mărită prin adăugarea unei curți interioare, în care în anul 1623 este săpată fântâna cetății, adâncă de 59 m și nesecată până în prezent. Tot în cetatea de mijloc se pot observa turnul și poarta principală de jos care datează din secolul al XVII-lea. Cetatea de jos a fost construită începând cu secolul al XVIII-lea. Din această perioadă datează locuința paznicului cetății, din 1850, și magazia militară, construită la începutul secolului al XIX-lea. În planurile cetății sunt menționate și Turnul Slăninii (specific cetăților săsești), Turnul Slujitorilor, magazia cu pulbere, Turnul Ungrei, Portița Cercetașilor cu Turnul Cercetașilor, Camera judelui regal, Camera judelui scaunal, Turnul Scribilor, o gură de tragere, Camera scaunală și Camera de sus. Cetatea Rupea are forma unei spirale ascendente (cochilii de melc).

Vila “Castelul

Chiar din basm au răsărit aceaste ziduri grele din piatră, sunt vechi şi au adunat în ele atâtea poveşti, până când au devenit adăpost pentru zâne sau pentru noi, fericiţii muritori. Din anul 2002, Vila „Castelul Maria“ încearcă să fie gazdă desăvârşită pentru clienţii care îi trec pragul. Vila „Castelul Maria“ îi primeşte cu drag, pe toţi vizitatorii, în cele două saloane restaurant, iarna, în faţa şemineului, iar vara pe terasa acoperită sau în grădină, unde se pot servi multe din mâncărurile tradiţionale româneşti precum şi specialităţi internaţionale. Vila “Castelul Maria” are 3 apartamente (formate fiecare din dormitor, cameră de zi şi baie): apartamentul ROŞU, apartamentul BEJ şi apartamentul ALBASTRU şi o cameră de 2 persoane (formată din dormitor şi baie) numită CAMERA DIN TURN, un salon de mese, două saloane de fumători şi de nefumători, o terasă şi o grădină minunată. Apartamentele ROŞU şi BEJ se poate închiria cu 220 lei pe noapte, pentru 2 persoane, fără mic dejun (micul dejun este 20 lei de persoană). Apartamentul ALBASTRU se poate închiria cu 240 lei pe noapte, pentru 2 persoane, fără mic dejun (micul dejun este 20 lei de persoană). CAMERA DIN TURN se poate închiria cu 180 lei pe noapte, pentru 2 persoane, fără mic dejun (micul dejun este 20 lei de persoană). Camera de zi de la fiecare apartament are canapea extensibilă, unde mai poate dormi o a 3-a persoană, cu 60 lei pe noapte, cu mic dejun inclus. Pentru copii între 3-15 ani, cu 30 lei pe noapte, cu mic dejun inclus. Copii până în 3 ani beneficiază de gratuitate. Ziua hotelieră începe la ora 13:00 şi se termină la ora 11:00, a doua zi.

Vila „Castelul Maria“sat Banpotoc, nr.20, comuna Hărău, jud. Hunedoaratel.: 0254 260 000 0722 382 212office@castelulmaria.rowww.castelulmaria.ro

Maria”

Comuna Hărău

Lupul, simbol al inteligenţei,

dreptăţii şi nesupunerii, apare foarte des în viaţa dacilor. O tradiţie a oamenilor lupi este atestată de Herodot, pentru neuri, locuitori străvechi ai actualului pământ românesc. „Aceşti oameni au reputaţia de a fi vrăjitori, căci atât sciţii, cât şi elinii stabiliţi în Sciţia, spun că o dată pe an fiecare dintre neuri, se preschimbă în lup, pentru puţine zile şi că pe urmă îşi recapătă forma“. Dragonul cu cap de lup şi corp de şarpe sintetizează în sine însuşi întregul simbolism zamolxian, deoarece atât lupul cât şi şarpele sunt simboluri ale Principiului - Zamolxe care se „descompune“ în energiile creatoare, masculin şi feminin, zeul şi zeiţa, Apollo şi Artemis, desemnaţi prin şerpii Caduceului Hermetic, ce tind să se unească în vârful său, în ceea ce filozofii medievali numeau Aor sau realizarea deplină a Marii Opere Alchimice. Steagul Dacilor, dragonul cu cap de lup, este unic în lume. Sub semnul Lupului, Castelul Lupilor este amplasat pe locurile genezei uneia dintre cele mai vechi legende istorice ale României. Aici, Marele Lup Alb, a unit sub comanda sa, toţi lupii din Dacia, pentru a fi de ajutor strămoşilor daci în luptele ce urmau să vină... Învăluit într-o aură de mister medieval, Castelul Lupilor este fără îndoială un reper al istoriei şi ospitalităţii din Transilvania - meleagurile lui Vlad Ţepeş (Dracula), Principe aflat sub semnul Dragonului (corp de şarpe şi cap de lup). Castelul Lupilor, onorat cu blazonul domiciliului legatului Deva al Ordinului European al Cavalerilor Vinului, simbol al preţuirii tradiţiilor şi prilej de celebrare a valorilor vieţii şi vinului, face îmbinarea fericită dintre idealurile romantice, cavalereşti şi conceptul modern al serviciilor prestate pentru a aduce oaspetelui o experienţă eclectică, degustată pe deplin, în linişte şi confort.

Recepţie: în întâmpinarea oaspeţilor Castelul Lupilor este deschis non-stop. Sufrageria: Locul de relaxare, exclusiv pentru clienţii hotelului, cu o colecţie privată de arme cu parfum medieval de neînfricaţi cavaleri şi delicate prinţese. Sala de conferinţe: Eficienţă şi pragmatism, aparatură specializată de ultimă generaţie. Vinoteca: Vinul este o artă, este prezent în cultura mapamondului în fiecare ţară, face parte din istoria fiecărui popor. Castelul Lupilor dispune de o vinotecă cu colecţie, unde se regăsesc cele mai rafinate soiuri de vin, ce provin din diferite ţări. Crama Castelului: Inima casei vinului la 3 m sub pământ. Restaurantul: Stil, refinament, eleganţă, intimitate, acestea sunt cuvintele care pot descrie pe scurt restaurantul de la Castelul Lupilor. Profesionalismul, înalta ţinută şi atmosfera relaxantă vă vor conduce într-o experienţă unică în arta culinară, unde carnea de vânat (urs, cerb, căprioară, mistrţ, fazan, prepeliţă) este gătită într-un mod unic. Meniul restaurantului este inspirat din bucătăria internaţională dar şi din cea tradiţională românească. Castelul Lupilor oferă posibilitatea organizării următoarelor tipuri de evenimente: mese festive: nunţi, botezuri, aniversări; evenimente corporate: cocktail-uri, recepţii, întâlniri de afaceri, seminarii, conferinţe; lansări de produse; private parties & events. Hotelul: camerele cu tematică medievală, clasică şi orientală vă vor incita imaginaţia. Dotări şi Facilităţi la Castelul Lupilor: - Hotel cu 8 camere tematice, 5 simple (cu toalete individuale) - Restaurant, Pizzerie, Terasă, Sală de conferinţe, Cramă - TV, Internet Wireless, Telefon - Piscină, Salon de masaj, Parcare

Primăria municipiului Deva și serviciile publice din subordinea Consiliului Local Deva îşi vor desfăşura activitatea în zilele de 14 şi 21 decembrie 2013 după următorul program:• 14 decembrie 2013 – între orele 08:00 – 14:00 (program de lucru corespunzător zilei de vineri, 27 decembrie 2013)• 21 decembrie 2013 – între orele 08:00 – 16:00 (program de lucru corespunzător zilei de marţi, 31 decembrie 2013) Primăria municipiului Deva şi serviciile publice din subordinea Consiliului Local Deva vor prelungi corespunzător timpul de lucru, în perioada 6 – 31 ianuarie 2014, după cum urmează:• În zilele de luni până joi – se va prelungi programul de lucru cu 15 minute zilnic ;• În zilele de vineri – se va prelungi programul de lucru cu 30 minute zilnic ; Serviciului Public Local Comunitar de Evidenţă a Persoanelor (S.P.C.L.E.P.) al Municipiului Deva va funcţiona cu un program special de relaţii cu publicul în perioada 24.12.2013 – 06 ianuarie 2014. EVIDENŢA PERSOANELOR: Programul cu publicul pentru evidenţa persoanelor va fi suspendat începând cu data de 24 decembrie 2013 şi va fi reluat în data de 6 ianuarie 2014.

Premii pentru devenii cu peste 50 de ani de cãsãtorie Într-o atmosferă emoţionantă, de mare sărbătoare, la Deva, 50 de cupluri ce au trecut de linia a 50 de ani de căsătorie, au fost invitaţii speciali ai conducerii Primăriei şi ai Consiliului Local. Evenimentul sărbătoresc face parte deja dintr-o tradiţie a municipalităţii devene, care, an de an, îşi face gest de onoare din a oferi cuplurilor ce au depăşit jumătate de secol de căsnicie, un simbol al respectului comunităţii faţă de acestea. Aşa se face că, ieri, la Casa Căsătoriilor din Deva, s-au adunat 50 din cele 52 de cupluri de deveni invitate la sărbătoare. Cuplurile prezente au primit, din partea primarului Petru Mărginean, viceprimarului Marius Surgent şi a altor reprezentanţi ai Primăriei şi Consiliului Local Deva, câte un premiu în bani, în valoare de 300 de lei, câte un buchet de flori şi câte o diplomă care să le amintească de acest eveniment. La final, oficialii municipalităţii devene şi cuplurile premiate au închinat câte un pahar

de şampanie şi au degustat din dulciurile puse la dispoziţie de organizatori.

Linie de credit pentru investiţiile din Deva Conform declaraţiilor primarului Devei, Petru Mărginean, a fost semnat un contract cu CEC Bank, ce vizează o linie de credit de 40 de milioane de lei, bani care vor folosi la susţinerea contribuţiilor municipalităţii la proiectele locale derulate pe fonduri europene, în special pentru a se evita întârzierea lucrărilor prin neplata furnizorilor şi constructorilor. „Linia de credit este de 40 de milioane de lei, pe o perioadă de trei ani de zile. Anul acesta, necesarul este de 2 milioane de lei, pentru finanţările externe, în speţă pentru proiectul ce vizează Cetatea Devei. Am deschis acest credit, pentru a nu ne bloca din punct de vedere financiar şi pentru a nu folosi veniturile proprii din buget. Este sfârşit de an, sunt mulţi furnizori şi cred că, în perioada de la cererea de plată şi până la rambursarea banilor care vin de la Ministerul Dezvoltării, putem participa şi noi cu cofinanţarea, care e de doi la sută la Cetate, pentru a putea face plata anul acesta. Urmează apoi sistemul de supraveghere video şi celelalte lucrări care sunt pe fonduri europene. Această linie de credit nu este prinsă în cererea de îndatorare a primăriei. Fiind pentru fonduri nerambursabile, nu este considerată ca grad de îndatorare al primăriei”, a declarat primarul Petru Mărginean. Cei 40 de milioane de lei din linia de credit contractată vor fi folosiţi pentru contribuţiile proprii la mai multe investiţii care se vor realiza în Deva.

Două străzi de pământ din satul Cristur au fost asfaltate - Investiţie finalizată de Primăria Deva La sfârşit de an edilii locali Deva scot la lumină investiţiile finalizate. După cei

ai municipiului reşedinţă a venit rândul şi localnicilor din Cristur să beneficieze de o investiţie realizată integral din fondurile bugetului local, este vorba de asfaltarea a două străzi de pământ şi modernizarea acestora cu rigole şi trotuare. Această investiţie din satul Cristur, localitate aparţinătoare de Deva, a fost o cerinţă stringentă a localnicilor din zonă, care, de când începea toamna, şi până târziu în primăvară trebuiau să înfrunte noroiul de pe stradă. „Cele două proiecte pe care le-am realizat din fondurile primăriei, respectiv asfaltarea străzii Scurte şi a străzii Sîrni, au fost o promisiune pe care am făcut-o încă de la începutul anului. Am încercat şi am redus termenele să o realizăm cât mai repede mai ales pentru că a fost o cerere a localnicilor din zonă şi ne bucurăm că am reuşit să o finalizăm”, a precizat directorul tehnic din cadrul primăriei municipiului Deva, Cosmin Vasile. De ani buni, locuitorii din Cristur s-au plâns de faptul că nu îi ajută cu nimic că sunt localitate aparţinătoare de Deva, pentru că în afară de taxele şi impozitele care le plătesc, condiţile de trai sunt aceleaşi sau mai vitrege decât în orice sat. Însă, pe lângă această investiţie, în Cristur este în desfăşurare, pe strada Bucovinei, lucrarea de racordare la reţeaua de apă şi canalizare. „Ca şi valoare investiţia pentru fiecare din străzi, se ridică în jur la 400.000 de lei. Suprafaţa carosabilă care a fost asfaltată este de aproximativ 1.200 de metri pătraţi, iar pe strada scurtă avem 750 de metri pătraţi de trotuar reabilitat şi pe strada Sîrni 250. Investiţia este foarte importantă pentru aceşti oameni pentru că strada Sîrni este cea care duce la cimitir, iar în această zonă există foarte multe pensiuni agroturistice”, a precizat directorul tehnic din cadrul Primăriei municipiului Deva, Cosmin Vasile. Pe de altă parte lucrarea de asfaltare a celor două străzi a fost finalizată într-un interval de timp record de doar 40 de zile. În Cristur mai sunt doar două străzi de modernizat cu rigole şi trotuare.

Peste 50 la sută din proiectul de restaurare a zonei Cetăţii Devei, finanţat cu fonduri de la Uniunea Europeană, a fost realizat. Vremea rece a dus la suspendarea execuţiei proiectului. Temperaturile scăzute din ultimele zile au făcut aproape imposibilă continuarea lucrărilor de restaurare a cetăţii Devei, finanţat de Uniunea Europeană. „Proiectul de reabilitare al zonei cetăţii Devei a fost suspendat. Lucrările vor fi reluate la începutul anului viitor, de îndată ce vremea va permite. Circa 50 la sută din proiect este realizat, iar anul viitor sperăm ca el să fie finalizat”, a declarat Mihai Mica, city-managerul municipiului Deva. Reabilitarea zonei cetăţii este cel mai amplu proiect de restaurare, pe fonduri de la UE, derulat în ultimii ani în Deva. Proiectul „Reabilitarea zonei urbane Dealul Cetăţii Deva”, demarat în luna mai, are o valoare de aproximativ 38 de milioane de lei, din care contribuţia Uniunii Europene va fi de 22 de milioane de lei. În

acest proiect au fost incluse două dintre cele trei incinte ale fortăreţei. Cetatea va intra în circuitul turistic din 2014, potrivit reprezentanţilor administraţiei locale din Deva.

Locuitorii străzii Primăverii din municipiul Deva au scăpat de riscul producerii inundaţiilor. Administraţia locală a finalizat lucrările de decolmatare a canalului colector, intervenţii care, deşi ar trebui să fie realizate o dată la zece ani, nu au mai fost făcute de la construcţia celor patru baraje, în 1985. Pentru decolmatarea canalului colector constructorul a muncit mai bine de o lună. Aproximativ 40 de basculante de deşeuri menajere au fost scoase din albia canalului, pe lângă sedimentele depuse. Iar la conexiunea cu magistrala de canalizare a fost montat un grilaj metalic. „S-au executat decolmatări ale barajelor construite prin anii 1985, care din cauza ploilor torenţiale s-au colmatat. Astfel de lucrări trebuie realizate cam o dată la zece ani. Au fost decolmatate patru baraje de înălţime medie - cinci metri. Sunt lucrări necesare, altfel aluviunile ar fi ajuns în canalizarea oraşului. Condiţia de bază e să nu se mai arunce gunoaie. La intersecţia cu strada Horea a fost montat un grilaj metalic şi s-a executat betonarea fundului canalului în acea zonă”, spune Ioan Bodrean, administratorul firmei care a executat lucrarea. Decolmatarea a costat 1,5 miliarde de lei vechi. Reprezentanţii administraţiei locale spun că în scurt timp va fi rezolvată şi problema reţelei de apă şi canalizare, lucrările fiind cuprinse într-un amplu proiect finanţat din fondurile de coeziune. Anul viitor urmează ca lucrări similare să fie executate şi la canalul colector de la Bejan.

EVENIMENTE:

Palatul Magna Curia – gazdă pentru serbarea preşcolarilor din Deva

Pentru sebarea de Crăciun din acest an cadrele didactice de la două grădiniţe din municipiul Deva au ales o locaţie neconvenţională, şi anume Sala Şemineului de la Palatul Magna Curia. Astfel, în zilele de 11 şi 18 decembrie, reprezentanţii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) din Deva vor fi gazde pentru câteva zeci de preşcolari. Această acţiune face parte din programul de promovare al instituţiei muzeale din municipiul reşedinţă a judeţului Hunedoara. Iar scopul este acela de a-i aduce pe copii mai aproape de istoria şi civilizaţia poporului român. Serbările de iarnă ale copiilor de la Grădiniţele cu program prelungit numărul 6 şi 7 din Deva, programate pentru data de 11 şi 18 decembrie, vor începe la ora 16:00 şi vor avea loc în Sala Şemineului de la Palatul Magna Curia. La eveniment vor participa părinţii copiilor

care, alături de aceştia, vor împărtăşi bucuria sosirii lui Moş Crăciun şi a darurilor atât de aşteptate. Micuţii preşcolari vor prezenta un program artistic care va releva tuturor celor prezenţi modul de însuşire al programelor didactice, precum şi calităţile artistice de care dau dovadă copiii. „Prin găzduirea acestor serbări, muzeul devean vine în întâmpinarea dorinţelor instituţiilor şcolare care doresc desfăşurarea activităţilor lor într-un cadru diferit faţă de cel şcolar. Totodată, muzeul îşi pune în practică strategiile de implicare tot mai activă în comunitatea deveană, prin găzduirea sau colaborarea la diverse activităţi ale acesteia”, a precizat managerul MCDR Deva, Liliana Ţolaş. Pe de altă parte, cadrul festiv al Sălii Şemineului va crea un decor de poveste potrivit pentru scenetele pregătite de micuţii artişti. Iar reprezentanţii muzeului i-au pregătit deja lui Moş Crăciun sania cu renii, dar şi un fotoliu în primul rând pentru a vedea cel mai bine reprezentaţia preşcolarilor şi a le oferii acestora cadouri cât mai multe şi frumoase.

Steag tricolor de 50 de metri montat pe Palatul Magna Curia din Deva

Un steag tricolor cu o lungime de 50 metri a fost montat, în premieră, pe frontispiciul Palatului Magna Curia din Deva, acolo unde se află sala principală de expoziţii a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR), evenimentul fiind prilejuit de sărbătorirea Zilei Naţionale a României. Steagul a fost comandat special la o fabrică de confecţii. Tricolorul va fi montat şi anii următori, în decembrie, pe faţa muzeului din Deva. În restul anului, steagul va putea fi văzut la muzeul din satul Aurel Vlaicu, acolo unde există documente şi copii ale aeroplanului conceput şi folosit de cunoscutul inventator şi aviator român. “Ne-am propus să marcăm, într-un mod inedit, Ziua Naţională a României, în sensul în care, pe o clădire veche, din secolul XVII, aşa cum este Castelul Magna Curia, am reuşit să arborăm un steag lung de 50 de metri, care practic îmbracă faţa imobilului. Este un semn de respect faţă de Ziua de 1 Decembrie, pentru cetăţenii României şi o bucurie pentru toţi cei care simt româneşte”, a declarat , Liliana , directorul muzeului. Vizitatorii MCDR sunt încântaţi să vadă tricolorul întins pe toată lungimea clădirii principale a instituţiei de cultură, acolo unde acesta va rămâne pe tot parcursul lunii decembrie. Pe timpul nopţii, steagul şi clădirea sunt iluminate arhitectural, pentru a crea un efect special. “Cele mai multe semnale pozitive le-am primit deja din partea pensionarilor, care ne-au transmis că pentru prima dată o clădire publică din judeţul Hunedoara este înnobilată cu un steag de o asemenea mărime”, a declarat Liliana Ţolaş.

Cum se sărbătoreşte Crăciunul în jurul lumii

E Ajunul Crăciunului şi fiecare popor creştin se pregăteşte pentru

întâmpinarea marii sarbători a Naşterii Domnului. Iată câteva tradiţii şi

obiceiuri de Crăciun din jurul lumii.

Africa: În Congo, ziua de Crăciun începe cu grupuri de colindători

care merg din casă în casă cântând colinde. În trecut, nimeni nu lipsea de la

slujba de Crăciun, iar fiecare participant celebra Naşterea Domnului

aducând darurile sale. În Africa de Sud, în zilele noastre, după slujba de

Crăciun, în faţa fiecărei case se întind mese bogate la care sunt invitate rudele

şi prietenii apropiaţi. Mâncărurile tradiţionale de Crăciun sunt curcanul,

friptura de vită, purcei de lapte, orez galben cu stafide, legume, budincă de

prune şi biscuiţi. În Ghana, bisericile sunt decorate cu patru săptămâni

înainte de Crăciun. În Ajun copiii colindă, iar seara oamenii se duc la biserică

cu crenguţe de palmier şi lumânări unde se pun în scenă piese de teatru

reprezentând momentul naşterii lui Iisus.

Australia: Crăciunul australian atrage mulţi turişti din emisfera Nordică dornici să afle cum e să serbezi Naşterea Domnului la peste 30

de grade. Mesele de Crăciun se întind pe plajă, iar mâncărurile tradiţionale sunt budinca de prune, plăcinta cu carne, friptura de curcan, de porc,

jambon. Moş Crăciun soseşte pe placa de surf sau cu barca salvamarilor.

Bangladesh: Creştinii din Bangladesh taie lăstari de bananieri şi-i replantează doi câte doi pe aleile dinspre biserică şi dinspre casele lor.

Din crengi de bananier construiesc arcade în care aşază farfurioare din bambus pe care le umplu cu ulei. Când se aprinde uleiul, aleile către

biserică sunt luminate astfel încât toată lumea să le poată vedea.

Brazilia: În Brazilia se decorează casele şi bisericile cu scena naşterii. Catolicii devotaţi participă seara la Missa do Galo, care se termină

la ora 1:00 dimineaţa. Masa de Crăciun – Ceia de Natal – are loc pe plajă. Festivităţile de Crăciun au loc până la data de 6 ianuarie, când se

sărbătoreşte Ziua celor 3 Regi. Brazilienii spun că în această zi, cei trei magi au ajuns cu darurile lor la Pruncul Sfânt. Mesele tradiţionale

braziliene conţin curcan, jambon, orez colorat, legume şi fructe.

Canada: În Quebec, oamenii îşi decorează casele cu scena naşterii, mănâncă plăcintă cu carne de porc şi chiftele. În Nova Scoţia vin

colindători mascaţi care fac zgomot şi sună din talăngi. Dacă gazda ghiceşte cine se ascunde sub mască, omul se demaschează şi nu mai are voie

să facă din nou zgomot. “Mascaţii” dăruiesc bomboane copiilor cuminţi. În British Columbia, tradiţionalul curcan de Crăciun este asezonat cu

somon, proaspăt sau afumat.

Cehia: În Cehia, serbările de Crăciun încep de la Sfântul Nicolae (6 decembrie) şi se termină cu vizita celor 3 magi. În Cehia, în ziua de 4

decembrie, fetele de măritat pun în apă o mlădiţă de cireş. Dacă mlădiţa înfloreşte până în ziua de Crăciun, înseamnă că se va mărita anul

următor. În ziua de Crăciun, cehii mănâncă supă de icre de cod.

Finlanda: În Finlanda, pomul de Crăciun se împodobeşte în Ajun, cu fructe, bomboane, steguleţe, beteală şi lumânări. În ziua de

Crăciun, fiecare îşi face o baie de aburi, apoi se îmbracă în haine curate şi se duce la masă, care de obicei se serveşte între orele 17:00 şi 19:00. De

pe masa tradiţională de Crăciun nu lipseşte codul fiert, cartofii fierţi şi crema de smântână. Meniul mai poate conţine purcei de lapte, jambon la

grătar, piure de cartofi şi legume.

Ucraina: Ucrainenii serbează Crăciunul la 7 ianuarie. În Ucraina, Moş Gerilă aduce copiilor daruri, iar sania lui are doar trei reni. El

vine însoţit de Fata Fulg de Nea. Ea poartă un costum argintiu, tivit cu blană albă, şi poartă o coroană în formă de fulg de nea.

Sicilia: Sicilienii postesc începând din 23 decembrie, la asfinţit, până în 24 decembrie, tot la asfinţit. Apoi încep petrecerea. Spun

rugăciuni şi cântă colinde în jurul scenei naşterii. Masa tradiţională de Crăciun conţine tțpar, ciocârlie, paste, peşte, cozonac şi nuga.

România: Se zice din bătrâni că de Crăciun Dumnezeu a lăsat ca oamenii să fie sătui. De aceea se taie porcii şi mesele sunt pline de

bunătăţi: sarmale, caltaboşi, friptură, cozonac, prăjituri şi plăcinte. Se zice că dacă Crăciunul este luni, n-or să vină ani buni. Dacă e marţi – cu

toţi o să împarţi. Dacă e joi – foame va veni apoi. Dacă e vineri – vin ani tineri. Dacă e sâmbătă – vine an bun. Dacă vrei să ai un an bogat, atunci nu

trebuie sa goneşti colindătorii, ci să-i laşi în casă. De Crăciun trebuie să aduci acasă tot ce ai dat cu imprumut pe la alţii. Aduce ghinion să porţi

încălţări noi în ziua de Crăciun. Dacă mănânci mere în Ajunul Crăciunului, vei fi sănătos tot anul. Copiii născuţi în ziua de Crăciun vor fi foarte

norocoşi. În această zi e bine să dai pomană cel puţin unui om sărac. E bine ca în apa cu care te speli pe faţă, în ziua de Crăciun să pui o nucă

pentru sănătate şi un bănuţ de argint pentru bogăţie. Dacă te speli pe corp în ziua de Crăciun, vei fi curat tot anul, trupul va fi ferit de boli de piele,

de bube şi de pete, până la sărbătoarea următoare. După ce s-au spălat, fetele mari îşi pun sub perna un pieptene nou pentru a-şi visa ursitul. Nu

se face curăţenie şi nu se dă gunoiul afară în prima zi de Crăciun. În Ajunul Crăciunului, podeaua se mătură dinspre pragul uşii, înspre răsărit.

De Crăciun nu se ţine uşa zăvorâtă pentru a nu alunga norocul din casă.

CABANA CASCADA - RETEZATOFERTA VERIILA CABANA CASCADAÎN RETEZAT

În perioada 1 Iunie - 30 Iunie 2013 şi 5 August - 1 Octombrie 2013 aveţi ocazia să petreceţi o vacanţă de neuitat la Cabana Cascada, în inima Parcului Naţional Retezat. Cei care vin cu minim 4 prieteni vor beneficia de o reducere de 10%, în perioadele mai sus menţ iona te , i a r pensionarii care vin cu talonul de pensie, vor beneficia de o reducere de 20 %. Pentru detalii sunaţi la numărul de telefon: 0747 065 286.e-mail: office@retezat-cascada.rowebsite: www.retezat-cascada.ro

Pensiunea „LA POPA SAŞILOR“ Pensiunea „LA POPA SAŞILOR“ este o pensiune deosebit de cochetă, care aparţine unui preot sas, Andreas Fuss, plecat de vreo câţiva ani din Romos, dar care păstrează încă trainice legături cu satul natal.

Condiţii de cazare:Pensiunea ofera condiţii pentru cazarea a 10 persoaneBucătăria este la dispoziţia turiştilor, cu toate dotările necesare.Salonul de servire a mesei pentru 50 de persoaneTerasă rustică de 20 de locuriPistă tradiţională de popiceHeleşteu cu crapi

Hotel AIDA Str. Vilelor, nr.10, Geoagiu-Bai, jud. HunedoaraTel.: 0745 038 770E-mail: vila10geoagiu@yahoo.comWebsite: http://www.hotelaida.ro/Facebook: https://www.facebook.com/hotel.aida.3

37 camere şi un apartament de lux dotari: televizor, televiziune prin cablu, acces la internet, frigider, baie în cameră. restaurant atragator de 50 locuri, sală de conferinţe care poate fi transformată într-o sală de petrecere pentru 90 persoane. bază de tratament spa biliard tenis de masă sală de fitness saună

Nu stim cat de reale sunt miracolele, dar curele de sănătate din Geoagiu-Bai par adesea miraculoase. Încă d in v remur i le colonizarii romane, sub numele Termae-Dodone, s-a ridicat o

mică localitate cu băi termale în care erau recuperaţi prin balneaţie vitejii soldaţi ai legiunilor Romei. Factorii naturali de cură ai staţiunii sunt apele termominerale, nămolul terapeutic şi bioclimatul local. Bioclimatul local este lipsit de cont ra ind icaţ i i te rapeut ice , indiferent de sezon şi deţine în schimb un rol activ în terapie. Ape le te rmominera le provin de la mare adâncime şi distanţă, după parcurgerea unui traseu subteran de cca 10-15 km. Ca urmare a acestor condiţii hidrologice particulare, ele se bucură de o puritate deosebită, fiind lipsite de surse de poluare.

15 Decembrie 2013, ora 11:00, București

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi Uninvented Kids, partea mai mică şi mai zglobie a companiei Uninvented Theatre, continuă conferinţele pentru copii (preşcolari şi şcolari), susţinute de către cercetătorii Muzeului şi păpuşile de tip “Muppets”, Dodi și Roni. Interactive, pline de întrebări şi răspunsuri surprinzătoare, bogate în informaţii accesibile, fixate în memoria participanţilor prin dialog cu păpuşile, originalele conferinţe îi vor purta pe copii prin fascinanta biodiversitate a Pământului. Duminică, 15 Decembrie 2013, începând cu ora 11:00, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” invită toţi preşcolarii şi şcolarii mici la o conferinţă inedită şi plină de surprize frumoase, dedicată renilor.

Conferinţa, intitulată „Renii lui Moş Crăciun”, reprezintă, de fapt, un dialog activ între copiii prezenţi în sală şi Marina Bliderişanu, muzeograf, însoțită de cei doi asistenţi ai săi, Dodi şi Roni. Dodi este un urs polar căruia îi dă viaţă Ana-Maria Cucută, iar Roni este prietenul său vorbăreţ, însufleţit de Ramona Vornicu, reprezentantă a Uninvented Theatre. După o călătorie de doi ani prin habitatele Terrei, neînfricaţii „exploratori” Dodi şi Roni se întorc pentru a împărtăşi copiilor descoperirile lor extraordinare din lumea plantelor şi a animalelor. Simpaticul ursuleţ Dodi şi vorbăreţul lui prieten, Roni, îi aşteaptă pe copiii cu vârste cuprinse între 4 şi 10 ani la o întâlnire cu Marina şi Renii lui Moş Crăciun.

UNINVENTED THEATRE caută permanent să dezvolte noi formule de expresie artistică. Abordand metode inovative de cercetare, Uninvented Theatre crează un cadru pentru artiştii dornici să descopere noi posibilităţi creative susţinând astfel dezvoltarea profesională a partenerilor şi a artiştilor implicaţi în proiectele companiei. În preselecţiile emisiunii “Românii au talent” şi în semifinală, Uninvented Theatre a

impresionat prin reprezentaţiile artistice originale, momente definitorii care au câştigat aprecierea unanimă a juriului şi simpatia a sute de mii de romani. “Simpli creatori de emoţii”, membrii Uninvented Theatre cuceresc audienţa prin expresivitatea actelor artistice şi prin mesajele puternice transmise.

Înscrierea participanţilor se poate face în limita a 70 de locuri la telefon: 021.305.60.31 sau pe e-mail: florentinap@antipa.ro. Participarea la eveniment se face pe bază de bilet: 10 ron/copil şi 20 ron/adult. Sponsori: LeoBurnett, The Geeks, EmailWing, Delaco. Partener științific: DaVinci Learning. Detalii: www.antipa.ro şi pe pagina de Facebook a Muzeului ”Antipa”: w w w . f a c e b o o k . c o m / m u z e u l a n t i p aInformaţii suplimentare despre programe: dr. Aurora Stănescu, e-mail: auroras@antipa.ro

Întâlnire cu Dodi şi Roni …şi Renii lui Moş Crăciun

Muzeul Antipa organizează:

București, 05 decembrie 2013, COMUNICAT DE PRESĂ

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) va inaugura expoziția temporară: “Aurul și argintul antic al României”, în data de 19 decembrie 2013, începând cu ora 18:00, la sediul instituției, din Calea Victoriei nr. 12, București. Expoziţia: “Aurul și argintul antic al României” reunește peste o mie de piese arheologice reprezentative, lucrate din aur şi argint, descoperite pe teritoriul României. Structura expoziţiei ilustrează, prin aceste obiecte de o deosebită valoare istorică, estetică şi simbolică, o perioadă de peste șase milenii, cuprinsă între Neo-Eneolitic şi Antichitatea Târzie (mileniul al V-lea a.Ch. – secolul al VII-lea p.Ch). La această inițiativă expozițională a MNIR s-au alăturat 31 de muzee din țară, fiecare dintre piesele ce urmează a fi expuse având o semnificație și o istorie proprie. Unele dintre obiectele incluse în tematica acestei manifestări se află în expoziţia Tezaur Istoric a MNIR şi, prin urmare, pot fi văzute doar la Bucureşti, altele sunt expuse în diferitele muzee de istorie şi arheologie din ţară, în timp ce o parte dintre acestea nu au mai fost prezentate publicului în trecut. Insignă, însemn, prestigiu, sacralitate, bogăţie sau pur şi simplu podoabă – acestea sunt doar câteva dintre sensurile pe care le pot concentra piesele din metale preţioase. De-a lungul timpului, în slujba evidenţierii acestor roluri au fost investite pricepere tehnică, îndemânare şi imaginaţie, care au condus şi către o mare diversitate formală. Printre artefactele prezentate în expoziția: “ Aurul și argintul antic al României” există atât exemplare cu o lucrătură mai simplă, cât şi adevărate puncte de referinţă în arta metalului preţios. Mărturie pentru veleităţile artistice şi îndemânarea orfevrilor de altădată sau pentru complexitatea soluţiilor tehnologice folosite pot sta, printre altele, piesele din inventarele ansamblurilor princiare getice (Craiova, Cucuteni-Băiceni, Poiana Coţofeneşti, Agighiol sau Peretu), diversitatea şi bogăţia de forme a orfevrăriei dacice (brăţările polispiralice de aur descoperite în zona cetăţii de la Sarmizegetusa Regia sau tezaure precum cele de la Sâncrăieni, Peteni, Drăgeşti, Tăşad, Sacalasău, Rociu, Bălăneşti etc.) şi, nu în ultimul rând, inventarele funerare şi tezaurele Evului Mediu Timpuriu sau

Antichităţii Târzii, Pietroasa, Apahida, Cluj-Someşeni sau Histria. Expoziț ia t e m p o r a r ă v a f i deschisă la MNIR în perioada decembrie 2013 – martie 2014, iar apoi va fi itinerată prin cel puțin 12 orașe din România.

Aurul și Argintul Antic al României

Turism Românesc are onoarea de a fi partener media al expoziției eveniment:

Directorul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) Ernest Oberlander Târnoveanu a declarat joi, 19 decembrie 2013, la vernisajul expoziției "Aurul și argintul antic al României" că probabil un eveniment de asemenea amploare nu va mai avea loc în următorii 30 de ani. În cifre, expoziția care a fost deschisă joi seara (19 decembrie 2013, ora 18:00), înseamnă trei ani de muncă sub mandatele a patru miniștri ai Culturii (Kelemen Hunor, Puiu Hașotti, Mircea Diaconu și Daniel Barbu) pentru o echipă de peste 70 de persoane, colaborarea a 32 de muzee din țară, pentru a aduce în fața publicului 1.003 piese unice, podoabe prețioase ale dacilor și romanilor. Expoziția este deschisă la Muzeul Național de Istorie a României, până în data de 30 martie 2014, după care va fi itinerată în 12 orașe din țară, începând cu Timișoara. Rodica Oanță-Marghitu, care a coordonat această expoziție, a spus că evenimentul prezintă atât povești despre tehnicile de lucru în metale prețioase, cât și povești legate de descoperirea unora dintre aceste podoabe. Astfel, unele din podoabele prezentate în expoziție au fost descoperite în timpul excavărilor pentru ridicarea unor clădiri, au fost descoperite de copii sau când au fost montați stâlpi de electricitate. Printre exponate se află și câteva dintre celebrele brățări dacice recuperate de autoritățile române. Cu ajutorul a peste 1.000 de piese, fiecare cu semnificații și istorie proprii, expoziția încearcă prezentarea unei perioade desfășurate de-a lungul mai multor milenii. Structura expoziției punctează prin obiecte de o deosebită valoare istorică, estetică și simbolică, o perioadă cuprinsă între Neo-Eneolitic și Antichitatea Târzie. De altfel, în cadrul expoziției este prezentată o hartă a României care indică locurile de unde provin podoabele. Expoziția își propune să reunească piese arheologice reprezentative, lucrate din aur și argint, descoperite pe teritoriul României. Unele dintre obiectele incluse în tematica acestei manifestări se află în expoziția Tezaur Istoric a MNIR și pot fi văzute doar la București, altele sunt expuse în diferite muzee de istorie și arheologie din țară, în timp ce câteva, deși cunoscute prin publicații de specialitate, sunt încă păstrate în depozitele muzeelor. Valoarea unora dintre artefactele prezentate este argumentată prin faptul că provin din săpături arheologice, cunoașterea contextului de descoperire oferind sugestii importante despre momentul depunerii și îmbogățindu-le astfel sfera semnificațiilor. Expoziția de la București este completată de un catalog masiv cu fotografii și detalii despre exponate. Acest catalog poate fi achiziționat la prețul de 85 de lei.

Turism Românesc are onoarea de a fi partener media la expoziția eveniment: Aurul și Argintul Antic al României

Bucureşti, 11 decembrie 2013 COMUNICAT DE PRESĂ

Muzeul Naţional de Istorie a României în parteneriat cu Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti vernisează luni, 16 decembrie 2013, ora 13:00, expoziţia temporară de artă plastică şi decorativă “STEAGURI MEDIEVALE IMAGINARE”, eveniment ce va avea loc la sediul muzeului din Calea Victoriei nr.12. Expoziţia prezintă publicului opere de artă plastică şi decorativă realizate de artişti consacraţi sau tineri artişti, din: Bucureşti, Iaşi, Focşani, Bârlad, Buzău, Timişoara, Cluj-Napoca, Deva, Curtea de Argeş, Constanţa; în aceste lucrări, reprezentările heraldice medievale sunt trecute prin filtrul gândirii şi sensibilităţii creatorului, devenind astfel, embleme personale. În expoziţie vor putea fi admirate steaguri: ţesute, imprimate, pictate, realizate sculptural, grafic sau în tehnici mixte. Aceste opere vor compune tabloul percepţiilor artistice diferite a 36 de autori. În acest cadru, scopul esenţial constă în prezentarea unui dialog expoziţional fecund, cu frecvenţă anuală, între artiştii plastici tineri sau consacraţi, cu patrimoniul arheologic şi istoric deosebit de valoros al Muzeului Naţional de Istorie a României. Prin intermediul acestor manifestări, marelui public i se propun noi modalităţi de percepere a fenomenului istoric sublimat de percepţia artistică contemporană. Dorinţa de a organiza această manifestare expoziţională la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României, materializează o parte a programului realizat în colaborare cu Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, program demarat în anul 2011 prin organizarea expoziţiei ,,Lutul, pânza, culoarea”, continuat în anul 2012, prin organizarea expoziţiei ,,Istorii rescrise”. Artiştii participanţi sunt următorii: Raluca Aioniţoaie, Raluca Luiza Blaj, Cornelia Brustureanu, Alexandra Buduru, Adriana Maria Costaş, Hermina Csata, Valeria Diaconu, Adriana Alexandra Dobra, Adina Dolcan, Şerbana Drăgoescu, Suzana Fântânariu, Daniela Frumuşeanu, Miruna Haşegan, Georgeta Hlihor, Ana Hoble, Adina Iftode, Răzvan Aureliu Ionescu, Rodica Magdan, Ecaterina Marghidan, Cosmin Matei, Alexandra Neacşu, Liviu Nedelcu, Vasile Pop Negreşteanu, Adriana Popa Canija, Ramona Claudia Prodan, Eugenia – Elena Riemschneider, Ana Roşoga, Ana Maria Rugescu, Mermeze Sibil, Ruxandra Socaciu, Rodica Strugaru, Valentina Ştefănescu, Camelia Todoroc, Iulian Toma, Niculina Vlad Leonte, Alina Vodă. Expoziţia este deschisă în perioada 16 decembrie 2013 – 16 ianuarie 2014 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 9:00 -17:00. Instituţii organizatoare: Ministerul Culturii, Muzeul Naţional de Istorie a României, Curatori/Organizatori: Daniela Frumuşeanu, Dragomir Nicolae Popovici. Prezintă: critic de artă, Mihaela Varga. Parteneri: Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Uniunea Artiştilor Plastici din România, Fundaţia Ileana Mustatza, Asociaţia D'arte Da Vinci.Sponsor: Rembrandt Graphic Centre.Parteneri media: Modernism, Agenţia de carte, Art Out, D i a l o g T e x t i l , VreauArta, Piaţa de artă, Top Business, Editura CDpress, Bucharest Herald, O n l i n e g a l l e r y . Grafică materiale p r o m o ţ i o n a l e : Alexandra Buduru.

STEAGURI MEDIEVALE IMAGINARE

Muzeul Național de Istorie a României organizează expoziția temporară de artă plastică și decorativă:

București, 10 decembrie 2013 ȘTIRE DE PRESĂ Expoziția permanentă a Tezaurului Istoric din cadrul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) va fi închisă în perioada 11-18 decembrie 2013. Această situație temporară este impusă de desfășurarea lucrărilor de amenajare a expoziției-eveniment “Aurul și argintul antic al României”. În intervalul de timp menționat, vizitarea colecției “Lapidarium – Copia Columnei lui Traian” și a expozițiilor temporare ale MNIR va fi gratuită. În data de 19 decembrie 2013, muzeul va fi închis în întregime până la ora 18:00, când va avea loc vernisajul expoziţiei “Aurul și argintul antic al României”. “Aurul și argintul antic al României” reunește peste o mie de piese arheologice reprezentative, lucrate din aur şi argint, descoperite pe teritoriul României. Structura expoziţiei ilustrează, prin aceste obiecte de o deosebită valoare istorică, estetică şi simbolică, o perioadă de peste șase milenii, cuprinsă între Neo-Eneolitic şi Antichitatea Târzie (mileniul al V-lea a.Ch. – secolul al VII-lea p.Ch). La această inițiativă expozițională a MNIR s-au alăturat 31 de muzee din țară, fiecare dintre piesele ce urmează a fi expuse având o semnificație și o istorie proprie. Unele dintre obiectele incluse în tematica acestei manifestări se află în expoziţia Tezaur Istoric a MNIR şi, prin urmare, pot fi văzute doar la Bucureşti, altele sunt expuse în diferitele muzee de istorie şi arheologie din ţară, în timp ce o parte dintre acestea nu au mai fost prezentate publicului în trecut. Expoziția temporară va fi deschisă la MNIR în perioada decembrie 2013 – martie 2014, iar apoi va fi itinerată prin cel puțin 12 orașe din România.

București, 29 decembrie 2013 COMUNICAT DE PRESĂ

Expoziții outdoor la MNIR (decembrie 2013 – martie 2014)

În aceste zile de sărbătoare Muzeul Național de Istorie a României a pregătit două frumoase "cadouri" vizitatorilor săi. Este vorba de două expoziții foto-documentare, amplasate, pentru prima dată, în aer-liber, pe terasa dinspre Calea Victoriei. Prima expoziție - "Maria. Regina..." este dedicată celei care a fost, fără îndoială, una dintre cele mai remarcabile personalități feminine ale istoriei moderne a României: regina Maria. În anul 2013 s-au împlinit 75 de ani de la trecerea în neființă a celei care a fost supranumită, pe drept cuvânt, "Mama Răniților" sau "Regina-Soldat". Expoziția cuprinde imagini sugestive, ce reflectează întreaga viață a Reginei Maria. Vizitatorii vor descoperi frânturi din copilăria prinicipesei Maria de Edinburgh, momente din perioada în care Maria a fost principesă de coroană a României, activitatea de soră de caritate a Suveranei în timpul Primului Război Mondial sau aspecte de la Încoronarea de la Alba Iulia, din 1922. De asemenea, o vor descoperi pe regina Maria în mijlocul familiei

sale (alături de soț, copii, nepoți) sau împreună cu alte capete încoronate ale Europei. Vor afla, din imagini sugestive, despre pasiunile reginei Maria - de la bijuterii și cărți, până la flori și animale și o vor regăsi în ipostaze interesante la reședințele de la Cotroceni, Bran sau Balcic. Ce-a de-a doua expoziție - "O clădire simbol: Palatul Poștelor/Muzeul Național de Istorie a României" este dedicată clădirii care adăpostește instituția noastră și prefigurează aniversarea a 120 de ani de la începerea lucrărilor de construcție a Palatului Poștei (1894). Expoziția oferă vizitatorilor informații nu numai despre modul în care s-au luat deciziile privind construcția noului sediu al Poștei și cum s-au desfășurat lucrările la acest impunător edificiu dar și despre "transformarea" sa în muzeu național de istorie. Informațiile sunt susținute de imagini inedite din patrimoniul MNIR sau de la Arhivele Naționale: fotografii de la sfârșitul secolului al XIX-lea care surprind aspecte din timpul lucrărilor la fundația clădirii sau echipele de arhitecți și ingineri care au lucrat aici, planuri originale cu semnătura coordonatorului proiectului - arhitectul Alexandru Săvulescu, cărți poștale și fotografii cu clădirea Palatului Poștelor și împrejurimile sale, hărți ale Bucureștiului cu amplasamentul edificiului sau imagini din sălile de expoziție, după ce clădirea a devenit sediu al Muzeului Național de Istorie a României. Expozițiile vor putea fi vizitate până la sfârșitul lunii martie 2014.

Muzeul Naţional de Istorie a României anunță:

Programul de vizitare a expozițiilor Muzeului Național de Istorie a României în perioada 11-19 decembrie 2013

La marele Târg de Sfântul Nicolae de la Muzeul Național al Țăranului Român, meșteresc, vând și se tocmesc cei mai pricepuți și faimoși meșteri din țară: olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari, iconari...

De vineri, 6 decembrie, până duminică, 8 decembrie, de la 10 dimineața la 6 după-amiaza, meșterii vă așteaptă cu: ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, căuce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copăițe, sărărițe, furci, pipernițe, găvane, lingurare, cavale, păretare, lăicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, cahle, clopoței, zurgălăi, sorcove, turtă dulce, cozonaci, miere, plăcinte, cofeturi, kürtős kalács, țuică, vin, măști, linguri, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe... și câte și mai câte.

Prin târg: Teatru pentru copii susținut de Asociația pentru Teatru și Carte (PETEC), la Studioul Horia Bernea:

Vineri, 6 decembrie, de la 10:30, PuckPuck este o poveste plină de umor, cu spiriduși, zâne mirifice și poznașe, poțiuni

magice și transformări spectaculoase. Regie: Cosmin Șofron. Scenariu și distribuție: Andreea Sandu/ Sânziana Tarţa,

Smaranda Găbudeanu.Sâmbătă, 7 decembrie, la 12:00, Poveste din NordPovestea Omuleţului de turtă dulce se naşte în mâinile doamnei Crăciun, care

frământă aluatul pentru prăjitura preferată a Moşului...Regie: Ana Crăciun. Distribuție: Ana Cucută, Romina Boldașu, Gabriel Vodnar, Smaranda Găbudeanu.

Prețul biletului de intrare la spectacole este de 12 lei. Rezervări la telefon 0734.21.58.93. Prețul biletului de intrare la târg: 8 lei, 4 lei (elevi, studenți, pensionari).

Târg de Sfântul Nicolae la Muzeul Național al Țăranului Român6 – 8 decembrie 2013

Vernisajul expoziției "Resturi și rosturi. Sașii în Transilvania: o istorie comună" a avut loc pe 12 decembrie 2013 la Muzeul Țăranului Român. Expoziția rămâne deschisă până pe 2 februarie 2014. Expoziţia îşi propune să pună publicul bucureştean în contact cu mărturii şi fragmente de memorie materiale şi imateriale ale civilizatiei saşilor din România, atrăgând în acelaşi timp atenţia asupra pericolului în care se află patrimoniul c u l t u r a l s ă s e s c – m o b i l ş i c o n s t r u i t . Prin intermediul a aproximativ 200 de obiecte selectate din colecţiile Asociaţiei Renascendis,

datând din secolele XVI-XX (ceramică, sticlărie, textile, obiecte din cupru şi cositor, carte veche şi publicaţii, documente, scrisori, fotografii şi cărţi poştale), expoziţia reconstituie imagini şi rosturi ale unei culturi de importanţă naţională, a cărei continuitate este astăzi ameninţată. Caracterul experimental al expoziţiei este subliniat de utilizarea unui mobilier expoziţional realizat din materiale recuperate (paleţi, uşi) şi neconvenţionale (tuburi luminoase cu led-uri), care poate fi itinerat, refolosit şi adaptat în varii locaţii. Evenimentul este organizat cu scopul de a marca trecerea a 95 de ani de la Adunarea Naţională a Germanilor din Transilvania şi Banat de la Mediaş din 15 decembrie 1918, eveniment prin care etnicii germani au aprobat decizia românilor transilvăneni de a se uni cu Regatul României, devenind astfel participanţi direcţi la construcţia statului român modern. Parteneri: Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Biserica Evanghelică C.A. Făgăraş, Universitatea Bucureşti/ Facultatea de Istorie, Biblioteca Centrală Universitară Carol I, Ordinul Arhitecţilor din România, Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, Carol 53. Parteneri media: Poveşti Săseşti, Allgemeine Deutsche Zeitung, Arhimania, Zeppelin. Cu sprijinul: Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti, HeimatOrtsGemeinschaft Felmern, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, InterVitt - Cramele Cramele Voievodului.

Vernisaj RESTURI ȘI ROSTURI la Muzeul Țăranului Român

București, 17 decembrie 2013

Scrisoare deschisă adresată Domnului Prim-Ministru Victor Ponta

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Am fost informat cu privire la existența unui proiect de hotărâre a Guvernului care ar face ca, într-o primă etapă, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa‟ să treacă în subordinea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice și imobilul din Șoseaua Kiseleff nr. 3, care adăpostește Muzeul Național al Țăranului Român, în administrarea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa‟. În etapa următoare, din câte am înțeles, ar urma ca, în termen de 90 de zile, Muzeul nostru să fie unificat cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti‟, pierzându-și așadar, personalitatea juridică, iar toate bunurile culturale care sunt adăpostite în clădirea noastră și expoziția permanentă să fie găzduite în imobilul muzeului în aer liber din Parcul Herăstrău. Vă rog să îmi permiteți, domnule Prim-Ministru, să expun foarte pe scurt motivele pentru care o asemenea decizie ar fi total inoportună. Nu am să discut, aici, situația colegilor noștri din Muzeul „Antipa‟. Muzeul nostru, care a fost înființat în anul 1906, sub patronajul Regelui Carol I (al cărui nume l-a și purtat, din 1915, până în 1948) a fost găzduit în clădirea în care se află acum, de la bun început. Clădirea, proiectată, inițial, de arhitectul Nicolae Ghica – Budești și terminată de arhitectul Grigore Ionescu (și care, acum, este monument istoric de importanță națională), a fost gândită, din capul locului, pentru a găzdui „Muzeul de Artă Națională‟, inițiat de marele nostru muzeolog, istoric de artă și etnolog, Alexandru Tzigara – Samurcaș. Din păcate, cel mai mare muzeu al României, așa cum era în acel moment, a fost evacuat din clădire în 1953, pentru a găzdui Muzeul Lenin – Stalin, devenit, mai târziu, Muzeul de istorie a Partidului Comunist, care a ființat, până în decembrie 1989 în această clădire. Între timp, Muzeul (rebotezat „de Artă Populară‟) a fost, găzduit de Palatul Știrbey, de pe Calea Victoriei, până în anul 1978, când, prin decizia directă a lui Nicolae Ceaușescu, a fost desființat, prin unificare cu Muzeul Satului. Întregul patrimoniu al muzeului a fost înghesuit în niște condiții absolut improprii, Muzeul Satului, ca muzeu în aer liber, nefiind pregătit, în nici un fel, să primească acest patrimoniu și să îl îngrijească. La începutul lunii februarie a anului 1990, după desfiiințarea fostului muzeu al Partidului Comunist, Muzeul nostru s-a întors în sediul care îi era destinat. Pentru patrimoniul său, care numără peste 90.000 de obiecte, s-au construit depozite speciale adecvate patrimoniului etnologic, potrivit standardelor internaționale. Totodată, într-un timp foarte scurt, o echipă excepțională de etnologi, sociologi și artiști, condusă de marele pictor Horia Bernea, a realizat o expoziție permanentă remarcabilă, fapt care a fost recompensat cu cel mai important premiu în domeniul muzeelor, din Europa. Astfel, în 1996, Muzeul Țăranului a primit Premiul pentru Muzeul European al Anului, rămânând, până în ziua de astăzi, singura instituție muzeală din România care a primit această distincţie. Dacă s-ar da curs proiectului de hotărâre a Guvernului care, oricum, în acest moment, nu respectă, în opinia noastră, prevederile Legii muzeelor și colecțiilor nr. 311/2003 republicată, art. 18 și 34 și care nu a fost publicată pe pagina de internet a ministerului inițiator, - s-ar desființa o instituție fundamentală pentru spiritualitatea românească, greșeală pe care a făcut-o (atunci, cu vădită intenție) numai regimul comunist,- s-ar distruge o expoziție permanentă care a fost unanim apreciată de specialiști și de ghidurile turistice publicate în întreaga lume (vă putem pune la dispoziție aceste detalii), - ar fi lăsat fără adăpost un patrimoniu de excepție (pentru că Muzeul Satului nu dispune de spații suplimentare de depozitare pentru a putea primi și obiectele pe care le gestionează Muzeul Țăranului),- Muzeul „Antipa‟ ar primi un spațiu, oricum, inadecvat nevoilor sale,- un număr imens de persoane care apreciază Muzeul Național al Țăranului Român (nu numai cei care fac parte din elita intelectuală a țării, de la membrii Academiei Române, profesorii universitari, artiștii etc.), precum și publicul obișnuit al muzeului, de la elevi și studenți, până la rezidenții străini în România, inclusiv, diplomații, vor fi extrem de nemulțumite de o asemenea măsură, care va elimina din viața publică a Capitalei un loc de cultură ce are o semnificație aparte pentru cel puțin câteva sute de mii de oameni (nu doar vizitatorii obișnuiți ai muzeului, așadar), care vin la Muzeul Țăranului pentru a lua parte la manifestări culturale dintre cele mai diverse: expoziții temporare, concerte, festivaluri de teatru și film, lansări de carte, conferințe etc.

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Vă asigur că poziția pe care o exprim în această scrisoare deschisă este conformă cu cea a întregului personal al Muzeului și că ea va rămâne aceeași, indiferent cine se va afla la conducerea instituției în viitor.Sper că prin decizia pe care o veți lua, de a nu da curs inițiativei de desființare a Muzeului Național al Țăranului Român, veți dovedi că ascultați vocea rațiunii, respectând dreptul fundamental la cultură al cetățenilor și punând preț pe identitatea culturală a românilor.

Cu deosebit respect,Dr. Virgil Ştefan NIŢULESCUDirectorul general al Muzeului Național al Țăranului Român

În acest an ne-ați fost de fiecare dată alături. Pentru că ați vizitat Muzeul Național al Țăranului Român și ne-ați susținut, vă mulțumim și vă așteptăm și în 2014 la multe expoziții, târguri cu meșteri, ateliere de creativitate, filme, concerte, spectacole de teatru și conferințe.Sărbători binecuvântate!Programul de Sărbători:Deschis: 24 decembrie, până la ora 14.00, 28 și 29 decembrie 2013.Închis: 25, 26, 27, 30, 31 decembrie 2013, 1, 2, 3 ianuarie 2014.

Muzeul Național al Țăranului Român mulțumește călduros tuturor prietenilor și sprijinitorilor săi, care au înțeles să ne stea alături într-un moment de cumpănă pentru existența acestei instituții esențiale pentru culturaromână. Sperăm ca pericolul desființării Muzeului Țăranului a fost îndepărtat și dorim să mulțumim totodată, domnului ministru Gigel Sorinel Știrbu, pentru sprijinul său necondiționat acordat instituției noastre și, implicit,culturii române.

Locul de desfăşurare: Muzeului de Istorie Naturală, Sala Multimedia Durata: 29.11.2013 – 31.01.2014Vernisaj: 29 Noiembrie, orele 12:00Curator: Liviu Răzvan Pripon, Asociaţia pentru ştiinţă, educaţie şi mediu MEROPS, Braşov.Coordonator MNB: Ana-Maria Păpureanu Expoziţia este parte din proiectul educaţional: TU ŞTII CE MĂNĂNCI? coordonat de Muzeul de Istorie Naturală Sibiu, secţie a Muzeului Naţional Brukenthal din iniţiativa Asociaţiei pentru ştiinţă, educaţie şi mediu MEROPS reprezentată de domnul Liviu Răzvan Pripon.Text oferit de curatorul expoziţiei: Trăim într-o lume din ce în ce mai antropizată şi prin urmare comportamentul nostru a trecut şi el dintr-un context natural într-unul artificial. Continuăm să ne adaptăm la mediul urban pe măsură ce ne inadaptăm la cel natural. Costul acestei tranziţii se reflectă direct în atitudinea noastră faţă de natură. Avem impresia că întreaga viaţă se desfăşoară în oraşe şi se rezumă la activităţile noastre de acolo. Să luăm spre exemplu atitudinea noastră faţă de hrană. Relativ nu cu mult timp în urmă fiecare dintre noi trebuia să vâneze, să pescuiască sau să culeagă pentru a avea ce mânca. Chiar şi după ce am început să cultivăm plante sau să creştem animale, am păstrat conştiinţa resurselor pentru că eram în directă relaţie cu ele, cunoscându-le mecanismele vitale. Omul contemporan nu mai procedează astfel ci merge la cumpărături. El nu mai ştie câte ouă face o găină, câtă mâncare îi trebuie unui porc până să devină muşchiuleţ sau că pasta de ton a fost la un moment dat un peşte real. Acest om contemporan trăieşte cel mai adesea cu iluzia că undeva există un rezervor inepuizabil de resurse de unde magazinele se pot aproviziona continuu. Proiectul educaţional TU ŞTII CE MĂNĂNCI coordonat de Muzeul de Istorie Naturală Sibiu, secţie a Muzeului Naţional Brukenthal din iniţiativa Asociaţiei pentru ştiinţă, educaţie şi mediu MEROPS, îşi propune să contribuie la educaţia alimentară sustenabilă în folosul mediului natural şi a speciilor pe care omul le consideră hrană. A cunoaşte cu ce ne hrănim, înseamnă dincolo de efectul comercializării, a ne cunoaşte lumea în care trăim cu adevărat. Am ajuns în prezent să nu mai ştim ce consumăm, nu cunoaştem numele sau biologia speciei respective. Pe rafturile magazinelor se găsesc produse de origine animală procesate, dar şi animale vii sau în forma lor naturală, cum este cazul peştilor, motiv pentru care subiectul acestei expoziţiei temporare educaţionale este acest grup. Luând peştii ca exemplu putem să trecem prin toate etapele tranziţiei de la animalul viu la produse cu grade variate de procesare. Expoziţia temporară educaţională Peştii marini din supermarketuri este de fapt o reîntoarcere la cunoaştere, un exerciţiu de conştientizare, fără de care contribuim activ la degradarea naturii. Exponatele sunt plasate într-un context biologic, având în vedere ecologia fiecărei specii. Tot ce este prea mult este duşmanul naturii (Hipocrate 460 – 370 î.Hr.), iar supraexploatarea biocenozei este o realitate actuală. Comportamentul nostru faţă de vieţuitoarele “hrană” şi habitatul lor este distructiv. Efectele acestui comportament le resimte Natura şi mai ales noi, vârful piramidei trofice. Participând, contribuind şi susţinând educaţia alimentară, educaţia pentru/despre şi în natură păşim spre un stil de viaţă sănătos şi asigurăm viitorul generaţiilor ce ne urmează. Natura şi educaţia sunt asemănătoare; educaţia transformă pe om şi, transformîndu-l, îi conferă o nouă natură (Menandru, 342 – 291 î.Hr.). Vernisajul expoziţiei va fi urmat de o activitate educaţională susţinută de către domnul Liviu Pripon.

Peştii marini din supermarketuri

Palatul Brukenthal din Sibiu organizează expoziţia:

Locul de desfăşurare: Palatul Brukenthal, etj. IIDurata: 22.11 – 31.12.2013Vernisaj: 22 Noiembrie, orele 12:00Curator: Sanda MartaText oferit de curatorul expoziţiei: În Ţările de Jos scena de gen oferă o frescă a vieţii cotidiene, spiritul atent sau inventiv al artiştilor surprinde varii ipostaze ale moravurilor şi obiceiurilor unei lumi pestriţe, plină de vitalitate. Scenele şi personajele sunt reprezentate natural, direct, fără prejudecăţi sociale şi deseori cu umor. De mici dimensiuni, cu funcţie estetică şi decorativă în interioarele locuinţelor, scenele de gen rămân fidele modelului consacrat, devenit tradiţional şi apoi preluat de întreaga artă europeană a epocii. La începutul secolului XVII, prin pictorii flamanzi Hendrick van Balen şi Frans II Francken, scena de gen păstrează elementele manieriste tardive, în special în cromatică şi repetiţia formelor. Adriaen Brouwer înnoieşte scena de gen flamandă cu un stil naturalist plin de vervă şi pitoresc, stil urmat de Andries Both şi David II Teniers. Preferinţa pentru realismul vieţii cotidiene, cu caracter picaresc, se întâlneşte în scenele de interior, la fumătorii, băutorii, muzicanţii… din scenele de gen. Mai presus de orice răzbate voioşia petrecerilor populare sau scenelor galante, mărturii ale plăcerii, ale jovialităţii cu care olandezii şi flamanzii nu au încetat să-şi trăiască viaţa. Colecţia Muzeului Naţional Brukenthal deţine lucrări reprezentative ale scenei de gen, iar prezenta expoziţie prezintă vizitatorilor o selecţie de 40 de lucrări realizate în secolele XVII –XVIII de Jan Bylert, Harmen Frans Hals, Jan Liss, David II Teniers, Caspar Netscher, Jan Carel Vierpeyl, Maximilian Blommaert, Adriaen van de Venne, Jan Gerrit van Bronkhorst, Maximilian Blommaert, lucrări ce ilustrează varii aspecte ale ambianţei interioarelor flamande şi olandeze.

Ambianţa interioarelor în Ţările de Jos

Palatul Brukenthal din Sibiu organizează expoziția:

Locul de desfăşurare: Muzeum Narodowew Gdańsku (Muzeul Naţional din Gdańsk), PoloniaDurata: 16.11.2013-16.02.2013Vernisaj: 16.11.2013, orele 18Curatori: Alexandru Sonoc, Adrian Luca, Beata SztyberPartener: Ştefan Ionescu, Biserica Evanghelică CA SibiuSponsor: Millenium BankExpoziţia face parte din proiectul Colaborarea culturală multianuală cu Muzeum Narodowew Gdańsku:Text oferit de curatorul expoziţiei: Aşa cum atestă şi registrele vamale, covoarele anatoliene au fost importate în Transilvania încă din secolele XIV-XV. Produse în Anatolia Occidentală, la Uşak, Selendi, Melhaz, Demirci, Gördes, Mucur, Kula şi Bergama, în secolele XVI-XIX, ele prezintă o valoare artistică şi un conţinut simbolic de excepţie, mai ales după ce, în urma Reformei religioase din secolul XVI, care a dus la o masivă distrugere a artei religioase catolice, multe biserici evanghelice săseşti din Transilvania au fost decorate cu covoare orientale, donate de către oamenii bogaţi. Expuse pentru valoarea lor estetică în biserici, semnificaţia religioasă iniţială a unora dintre aceste obiecte de artă islamică s-a schimbat, ele dobândind astfel o funcţie preponderent decorativă şi de reprezentare. Un tip de covoare anatoliene este de altfel cunoscut în întreaga lume sub denumirea de covoare de Transilvania, datorită masivei lor prezenţe în această regiune, care se datorează intensului comerţ practicat de negustori locali, greci, evrei sau turci. Colecţia Muzeului Naţional Brukenthal cuprinde mai mult de 50 de covoare orientale şi kilimuri, care ilustrează cele mai multe tipuri şi categorii ornamentale din Anatolia, Caucaz, Persia şi Bosnia. Expoziţia de la Gdańsk, la aproape 100 ani după prima expoziţie de covoare turceşti vechi de la Budapesta (1914) şi după expoziţiile de la Montreal (1976), Roma (2005), Berlin (2007), Sibiu şi Istanbul (2007), prezintă pentru prima oară publicului polonez valorile artei otomane, păstrate în bisericile evanghelice săseşti din Transilvania. Selecţia de covoare cuprinde cele mai valoroase piese ale colecţiei, din secolele XVI-XVIII.

Anatolian carpets from the collection of the Brukenthal National Museum in Sibiu

Palatul Brukenthal din Sibiu organizează expoziția:

Locul de desfăşurare: Palatul Brukenthal, Sălile de Expoziţii Temporare, Durata: 12.12.2013 – 15.12.2013, Organizator: Andrei Gorduza. Text oferit de organizatorul expoziţiei: Timp de 4 zile, expoziţia dedicată imperiului mineralelor şi castei pietrelor preţioase propune publicului o incursiune în lumea strălucitoare a pietrelor: de la cristale şi eşantioane de colecţie în stare naturală la pietre de podoabă şlefuite şi montate în bijuterii. Cristalele de cuarţ transparent, cristale de ametist mov sau citrin galben, bucăţi de jasp, rodocrozit sau calcedonie, agate de dimensiuni impresionante, geode, tăvi din malachit verde sau din calcar, sculpturi de aragonit, sunt cîteva dintre “obiectele de interior”. Bijuteriile – de la simple inele, cercei sau brăţări pînă la coliere elaborate înglobând multă fantezie – sunt confectionate numai din pietre semipreţioase: acvamarin, agat, lapis lazuli, granat, jasp african, turcoaz, turmalină, topaz sau din chihlimbar, coral si perle. Bijuterii de excepţie din stiktit, opal, obsidian verde, smarald, diamante brute. Vedetele ediţiei: obsidianul verde din Indonezia, jadul imperial = varietatea cea mai valoroasă de jadeit verde închis, serafinitul = mineralul din Rusia a cărui denumire provine de la structura ce seamănă cu aripile de înger, azuritul natural din Maroc, malachitul “catifea”. Cartea “Gemologie practică – identificarea pietrelor preţioase”, singurul ghid al pietrelor utilizate în bijuterii scrisă de un autor român, editată la începutul acestui an, va fi prezentată în cadrul expoziţiei. Va fi însoţită de un set de cărţi poştale cu minerale de colecţie din România.

Mineralia Sibiu Palatul Brukenthal din Sibiu organizează expoziția:

Locul de desfăşurare: Muzeul de Istorie Casa AltembergerDurata: 12.12.2013 – 31.01.2014Vernisaj: 12 decembrie 2013, ora 13.00Curatori:Dr. Raluca Maria Teodorescu şi dr. Claudia UrduziaPartener: Colegiul Naţional Pedagogic Andrei Şaguna (prof. Cristina ROBU)Sponsor: WeltKultur CaféText oferit de curatorii expoziţiei: Istoria până la jumătatea secolului secolul XX, a fost aproape exclusiv o istorie a evenimentelor şi personalităţilor excepţionale. În secolul XXI, istoria tinde să devină tot mai mult una a omului de rând, a vieţii cotidiene. Având la bază aceste două principii, în cadrul Muzeului de Istorie Casa Altemberger se deschide la data de 12 decembrie 2013, o expoziţie documentară realizată în colaborare cu Colegiul Naţional Pedagogic „Andrei Şaguna”. Expoziţia este dedicată unor personalităţi sibiene din domeniul cultural, politic, economic, care au influenţat

decisiv istoria şi civilizaţia naţională şi chiar universală. Cei 25 de elevi implicaţi în proiect au fost încurajaţi să reconstituie paşii personalităţilor selectate (Conrad Haas, Samuel von Brukenthal, Andrei Şaguna, Hermann Oberth, Ioan Slavici şi Alexandru Vaida Voevod) prin oraşul nostru, în cadrul unor activităţi complexe care au vizat învăţarea prin descoperire, atât în mod teoretic, cât şi practic. Fotografiile, documentele sau fotocopiile documentelor descoperite prin studierea arhivelor şi a bibliotecilor sibiene au rolul de a fi mai mult decât o descriere seacă, acela de a înfăţişa cele şase personalităţi aşa cum se reflectă ele prin ochii sibianului obişnuit.

Personalităţi şi monumente sibiene (sec XV-XX) Pe urmele lor, prin Sibiul

Palatul Brukenthal din Sibiu organizează expoziţia:

CARTEA SĂPTĂMÂNII Raluca-Maria TEODORESCU:

Necropolele tumulare de pe teritoriul României în eneoliticul final și epoca bronzului

Cartea poate fi achiziționată de la casieria Palatului Brukenthal și a Muzeului de Istorie “Casa Altemberger”, la prețul de 35 lei. „Subiectul propus pentru discuție, cel al mormintelor tumulare de pe teritoriul României pentru eneoliticul final și epoca bronzului, este unul foarte interesant atât pentru specialiști, cât și neinițiații în domeniu. Este vorba de o epocă în care se produc schimbări mari atât la nivel social, cât mai ales la nivel economic și religios, epoca bronzului, dar și despre un subiect care a fascinat încă de la începuturile arheologiei, din etapa sa romantică. Astfel, tumulii sunt înregistrați din punct de vedere etnografic drept morminte ale urieșilor sau, după caz, morminte ale regilor, fiind puncte de reper în perioada medivală și modernă inclusiv pentru delimitarea hotarelor între sate.” – Raluca-Maria Teodorescu.

COMUNICAT DE PRESĂLuni, 16 Decembrie 2013 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) organizează, în data de 17 decembrie 2013, la Hotel RIN Central, între orele 9.00-15.00, ”Conferinţa privind planificarea spaţială şi urbană în România”. Conferinţa face parte dintr-o serie de evenimente organizate de MDRAP, în cadrul Proiectului ”Consolidarea capacităţii de planificare spaţială, precondiţie pentru dezvoltarea urbană”, al cărui scop îl constituie sprijinirea dezvoltării unui sistem integrat şi armonizat de planificare în România, în vederea unei dezvoltări teritoriale şi urbane durabile şi integrate şi a corelării politicilor publice de investiţii. Obiectivul conferinţei îl reprezintă diseminarea şi dezbaterea rezultatelor obţinute în urma colaborării dintre Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cu privire la evaluarea sistemului de planificare şi a dezvoltării urbane din România. Totodată, vor fi dezbătute şi rezultatele obţinute în urma activităţii Comitetului Consultativ privind Coeziunea Teritorială şi a grupurilor de lucru subsecvente. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice implementează proiectul ”Consolidarea capacităţii de planificare spaţială, precondiţie pentru dezvoltarea urbană”, proiect de importanţă strategică pentru pregătirea viitoarei perioade de programare 2014 – 2020. Perioada de implementare a proiectului este de 16 luni (octombrie 2012 – ianuarie 2014), având un buget de 3.835.947 lei și fiind finanţat prin intermediul Programului Operaţional de Asistenţă Tehnică (FEDR) şi co-finanţat prin bugetul MDRAP.

LIVIU DRAGNEA A SEMNAT TREI CONTRACTE DE FINANȚARE A UNOR PROIECTE LOCALEJoi, 12 Decembrie 2013

Viceprim-ministrul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, la Drobeta Turnu Severin și Reșița, contractele de finanțare din fonduri europene pentru trei proiecte care contribuie la dezvoltarea infrastructurii locale.„Am ținut să vin personal la semnarea acestor trei contracte pentru a arăta respectul față de comunitățile locale, care generează astfel de proiecte, și sprijinul nostru pentru investițiile din teritoriu.”, a declarat Liviu Dragnea. Astfel, un proiect pentru dezvoltarea funcțiunilor turistice ale orașului Baia de Aramă a primit alocare financiară nerambursabilă în valoare de 4,58 milioane lei, din care 4,2 milioane lei reprezintă contribuția Fondului European de Dezvoltare Regională. „Este un proiect care, nu cu foarte mulţi bani, va ajuta la dezvoltarea localităţii Baia de Aramă şi a zonei adiacente. Are o valoare de peste zece milioane de lei şi cuprinde realizarea unui complex turistic, inclusiv drumuri și pârtii de schi. Se adresează la peste 400 000 de cetaţeni atât din Mehedinţi, cât şi din judeţele invecinate”, a declarat Liviu Dragnea la Drobeta Turnu Severin, la semnarea contractului de finanțare ce are ca beneficiar orașul Baia de Aramă. Proiectul, cu o durată de implementare de 18 luni, este derulat prin Programul Operațional Regional 2007-2013 (POR) și își propune valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice din zonă. Ministrul Liviu Dragnea a precizat că POR este cel mai dinamic program operațional european din România, situație datorată faptului că este singurul program descentralizat: „Dinamica POR este grăitoare: în ultimii șase ani, au fost absorbite fonduri europene în valoare de 656 milioane euro, iar în acest an, doar în ultimele șapte luni, am atras circa 1 miliard”. Alte două noi proiecte destinate infrastructurii de transport peste Dunăre și Nera din Moldova Nouă și Socol (județul Caraș Severin) vor fi implementate în cadrul Programului IPA de cooperare transfrontalieră Romania-Republica Serbia. Ministrul Liviu Dragnea a apreciat că proiectele sunt de importanță strategică, iar cooperarea dintre România și Serbia este una dintre cele mai eficiente, afirmând: „Dunărea nu ne desparte, Dunărea ne unește”. Cele doua proiecte vor sprijini dezvoltarea economică a regiunii per ansamblu, și nu doar a judeăului Caraș-Severin, și dovedesc o implicare comună româno-sârbă pentru facilitarea transportului între cele două țări vecine. Prin proiectul „Punct de traversare cu bacul între localitățile Moldova Nouă și Golubac", cu un buget total de 2,3 milioane euro, va fi realizată infrastructura de acostare și îmbarcare/ debarcare a autovehiculelor pe cele două maluri ale Dunării, modernizarea legăturii rutiere între Veliko Grădiște și portul de acostare, precum și achiziționarea feribotului. Proiectul este realizat în parteneriat de Consiliul Județean Caraș Severin și Consiliul local Moldova Nouă, precum și municipalitățile Veliko Grădiște și Golubac din Serbia. Proiectul "Pod peste râul Nera între localitățile Socol și Vracev Gaj", cu un buget de 1.633.277 euro, are ca parteneri Consiliul Județean Caraș Severin și municipalitatea Bela Crkva (Biserica Albă) din Serbia. Proiectul presupune realizarea unui pod rutier, a rampelor de acces racordate la drumurile publice din zonă și a punctelor de control pentru trecerea de frontieră.* * *Programul Operațional Regional și Programul IPA de cooperare transfrontalieră România-Republica Serbia sunt gestionate la nivelul MDRAP în perioada de programare 2007-2013. Semnarea celor două contracte din Caraș Severin marchează sfârșitul procesului de contractare pentru Programul România-Serbia pentru actuala perioadă de programare. Până în prezent, în cadrul programului au fost semnate 117 contracte în valoare de 56.022.029 euro, ceea ce reprezintă o rată de contractare de 105,47%. În cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013 au fost semnate, până în prezent, peste 3600 de contracte de finanțare, pentru care contribuția din Fondul European de Dezvoltare Regională depășește suma de 4 miliarde de euro.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALEŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

BUGET 2014 - DECLARAȚIILE VICEPRIM-MINISTRULUI LIVIU DRAGNEA DUPĂ DEZBATEREA PROIECTULUI DE LEGE ÎN CAMERELE REUNITE ALE PARLAMENTULUIMarți, 3 Decembrie 2013

Reporter: Preşedintele a spus că, dacă ar fi renunţat la acea acciză, Guvernul ar fi putut să ia bani de la ministerul dumneavoastră, 1,5 miliarde de lei, şi din alte surse, ar fi făcut acei bani mult mai uşor, şi fără costuri pentru populaţie. Liviu Dragnea: În seara aceasta a spus domnul preşedinte că ar fi trebuit să punem primarii să facă proiecte ca să fie finanţate începând cu anul viitor. Îi transmit, cu tot respectul, o veste bună: i-am pus. Și primarii, şi preşedinţii de Consilii Judeţene, sunt pregătiţi din toate punctele de vedere pentru ca, după ce vom semna acordul de parteneriat, să aplice proiecte. Noi discutăm aici nu de proiecte noi, noi discutăm de a continua şi a finaliza investiţii începute în anii precedenţi, când într-adevăr să putem discuta de un exces de alocări financiare la acest minister. Deci, repet, noi discutăm de proiecte care sunt finanţate din bugetul de stat şi din bugetele locale, nu de proiecte noi. Pentru proiectele noi la care s-a referit domnul preşedinte, îl asigurăm pe dumnealui că suntem pregătiţi cu proiecte mature, să le depunem imediat după ce acordul de parteneriat va fi semnat. Deci, nu poate să pună ca şi sursă posibilă de finanţare a obiectivelor începute într-un mod haotic în anii trecuţi fondurile europene. Din fonduri europene vom finanţa proiectele care sunt pregătite pentru a fi depuse, proiecte de investiţii noi. În ceea ce priveşte dimensiunea bugetului de la acest minister, în continuare este mic, pentru că noi gestionăm la acest minister 4717 şantiere începute, în diverse stadii de execuţie. Banii nu vor fi alocaţi pe criterii politice, îmi pare rău că tot insistă să spună lucrul acesta și este multiplicat acest mesaj şi de „difuzoarele” de la PDL în toate ocaziile. Nu vor fi alocaţi pe criterii politice, dimpotrivă, anul viitor vom închide cel puţin 2000 de obiective de investiţii, adică, le vom finaliza şi vom da posibilitatea românilor din acele comunităţi să beneficieze de alimentare cu apă, canalizare ş.a.m.d. Dacă ar fi fost o altfel de abordare în anii precedenţi, nu s-ar fi deschis şantiere „într-o veselie” de un partid care a fost vânzător de iluzii, pentru că interesul lor a fost să promită investiţii, i-au împins pe toţi să deschidă lucrări de investiţii, ştiind sigur că nu vor putea să le finanţeze în mandatul lor. Suma efectivă, care ar trebui să fie comparată cu bugetul acestui minister din anii precedenţi, este în jur de 800 de milioane de lei, pentru că noi discutăm pentru bugetul anului 2014, practic, de comparaţia cu trei bugete, cu bugetele de la trei ministere. Ceea ce era la Ministerul Mediului, pe OG 40, ceea ce era la Secretariatul General al Guvernului, pe OG 7, toate au fost prinse într-un singur program, iar pentru bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului din 2010 suma a fost de un miliard patru sute de milioane, iar pentru noi anul acesta, dacă dăm la o parte celelalte două ministere care au venit aici, ar fi de 800 de milioane, şi diferenţa va fi că ei au deschis 4717 şantiere, având sume uriaşe de bani în anii precedenţi, şi noi, în 2014, cu bani mult mai puţini, vom închide 2000 de investiţii, adică, le vom finaliza. Reporter: Preşedintele a vorbit şi despre primari, din perspectiva alegerilor de anul viitor, spunând că sunt un fel de tonomate care cântă în alegeri pe bază de fise, adică, a banilor politici repartizaţi tocmai din acest fond. Liviu Dragnea: Eu tocmai am spus, m-am referit la lucrul acesta, dar dacă nu aţi înţeles vă repet: obiectivele care sunt într-o fază de execuţie de cel puţin 60 - 70% vor fi primele care vor fi finanţate pentru a fi finalizate, iar aici nu se face pe culori politice, ba, dimpotrivă, cei care vor beneficia vor fi în primul rând primarii PDL, pentru că ştiţi foarte bine că în anii precedenţi sumele au fost alocate cu prioritate către primarii PDL. Iar în ceea ce priveşte caracterizarea unor aleşi locali, care au în spate legitimitatea votului, ca şi tonomate, este o jignire, după părerea mea, exagerată.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALEŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

Revelionul la români: Cât au cheltuit în staţiunile din ţară şi cât în străinătate

Aproape 111.000 de români au petrecut Revelionul în staţiunile din ţară, în urcare cu 15% faţă de anul anterior, şi au cheltuit circa 95 milioane lei, în creştere tot cu 15%, iar numărul celor care au ales destinaţii din străinătate a fost mai mare cu 30%, respectiv 10.000 de turişti, potrivit FPTR. În ceea ce priveşte destinaţiile externe, cele mai solicitate au fost, ca şi la finalul anului 2012, Austria, Bulgaria, Grecia şi Turcia. "Aceştia au cheltuit în afara ţării, numai pentru servicii turistice, aproximativ 5,3 milioane euro, în creştere cu 70% faţă de anul anterior", potrivit estimărilor Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, realizate pe baza datelor furnizate de sistemul de rezervări www.RezEx.ro şi a unui sondaj aplicat în rândul operatorilor din turism. Evoluţia a fost influenţată de "puntea" zilelor libere dintre Crăciun şi Revelion, menţinerea tarifelor, atât în ţara cât şi în străinătate, ofertele propuse de agenţii, hoteluri, pensiuni, restaurante şi cluburi, respectiv faptul că românii au început să renunţe la economii în ceea ce priveşte cheltuielile aferente vacanţelor, arată FPTR. În România, cele mai mari creşteri s-au înregistrat pentru zonele montane, acestea atrăgând 25.000 de turişti. Totodată, 30.000 de persoane au plătit pentru ofertele de Revelion ale hotelurilor din marile oraşe ale României, în creştere cu aproximativ 20% faţă de anul anterior.

"În zonele rurale, turiştii au fost în număr de 29.000 anul acesta, în timp ce 26.000 au ales să petreacă sărbătorile în staţiunile balneare, pentru litoral au optat doar 600 de persoane, iar pentru Delta Dunării doar 100. (...) În ceea ce priveşte tarifele percepute în perioada sărbătorilor, se constată că acestea nu s-au modificat față în anul anterior, cu excepţia Deltei Dunării şi a zonelor rurale, unde se constată o creştere a tarifelor de 3%", conform FPTR. Austria, destinaţia externă preferată a românilor. În ceea ce priveşte destinaţiile externe, cele mai solicitate au fost, ca şi la finalul anului 2012, Austria, Bulgaria, Grecia şi Turcia. "Anul acesta se constată o creştere a cererii pentru destinaţiile exotice, datorată unui număr mare de zile libere ce permite deplasări în destinaţii îndepărtate şi a schimbării mentalităţii românilor, care au început să renunţe la economii în ceea ce priveşte vacanţele. O mare parte dintre români şi-au cumpărat servicii turistice folosind sisteme de rezervări online, de aceea numărul turiştilor individuali, care nu apelează la servicii de turism organizat prin agenţii, este în continuă creştere, însă numărul acestora nu poate să fie apreciat", notează reprezentanţii federaţiei.

Câţi bani au lăsat turiştii străini în România

Aproape 755.000 de străini au vizitat România în primele şase luni ale acestui an, cei mai mulţi din Germania, Italia şi Spania. 754.330 de turiştii străini au cheltuit 464 milioane de euro în România în primele şase luni ale acestui an, potrivit datelor din raportul Cheltuielile turistice ale nerezidenţilor în primul semestru din 2013, furnizat la solicitarea ECONOMICA.NET. Din suma totală, peste 316 milioane de euro au fost cheltuite în scop de afaceri, iar 148 de milioane de euro pentru vacanţe, evenimente culturale şi sportive. Prima poziţie este ocupată de israelieni, cu peste 52 de milioane de euro cheltuite în România. Aceştia sunt urmaţi de germani, cu 48,8 milioane de euro şi spanioli, cu 46,6 milioane de euro. Mai mulţi turişti americani decât unguri în prima jumătate a anului 2013 Cei mai mulţi turişti care au venit în România în prima jumătate a anului 2013 sunt germanii (97.330), italienii (79.889), spaniolii (71.497), francezii (59.500), israelienii (52.146), americanii (47.213), ungurii (29.687), austriecii (27.189), ruşii (21.244) şi polonezii (18.165). Dacă luăm valoarea totală cheltuită de turişti, fie că au venit în scop de afaceri sau pentru vacanţă şi numărul total, reiese că israelienii au cheltuit peste 1.000 de euro de persoană în România. Aceştia sunt urmaţi de turci (986 euro), britanici (707 euro), americani (700 euro).

ȘTIRI TURISTICE

Salina Turda a fost inclusă într-un top al destinaţiilor de călătorie incredibile din lume

Salina Turda a fost inclusă în top 25 destinaţii de călătorie incredibile din lume, despre care turiştii nici nu ştiu că există, potrivit site-ului american Business Insider. Salina Turda este listată în acest clasament al "destinaţiilor de călătorie incredibile despre care nici nu aţi ştiut că există" de către site-ul american Business Insider, în contrast cu atracţii turistice precum cetatea Vaticanului din Roma, turnul Eiffel din Paris sau catedrala Westminster din Londra. Inspirându-se dintr-un site denumit Quora care şi-a întrebat utilizatorii care sunt destinaţiile de călătorie inedite despre care mulţi nici nu ştiu că există, cei de la Business Insider au realizat o listă a "perlelor ascunse" din întreaga lume, pe care merită să le vezi. Salina Turda este descrisă ca fiind o mină de sare din Transilvania, România, care a devenit o atracţie turistică populară începând cu anii '90. Deşi datează din secolul al 17-lea, mina are în prezent un carusel şi un amfiteatru, se spune pe site-ul businessinsider.com. Destinaţia turistică din România este prezentată în acest top după Saint Pierre et Miquelon, o insulă din apropierea ţărmului Canadei, considerat a fi ultimul vestigiu al controlului Franţei asupra Americii de Nord, unde localnicii încă mai vorbesc limba franceză. Înainte de Salina Turda în acest clasament se află "Dealul Magnetic" din provincia New Brunswick din Canada, unde localnicii spun că îţi poţi opri maşina în pantă, o poţi scoate din viteză şi aceasta începe să urce cu motorul oprit - un moment care poate fi filmat pentru amuzament, pentru că mişcarea ascendentă este de fapt doar o iluzie optică. Printre destinaţiile turistice prezente în top se mai numără Cripta Capucinilor din Roma, decorată cu oasele a peste 3.700 de corpuri umane, considerată cea mai înfiorătoare destinaţie turistică din Italia, şi craterul de lavă din Derweze, Turkmenistan, creat accidental de geologii sovietici în anul 1971, în timp ce forau după gaze naturale.

2013: Anul în care giganţii low-cost din Europa au pus ochii pe Bucureşti Când a plecat Nokia din România, şi Finnair s-a retras. Malev a falimentat, iar singurul operator pe ruta Bucureşti-Budapesta a rămas Tarom. Alte companii aeriene efectuează zboruri charter doar pe timpul verii. Chiar şi-aşa, giganţii low-cost din Europa şi-au îndreptat atenţia spre Bucureşti anul acesta şi au introdus noi zboruri spre Marea Britanie, care liberalizează piaţa muncii pentru România de la 1 ianuarie 2014. easyJet, a doua cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa, după Ryanair, a început să zboare pe ruta Bucureşti-Londra (Gatwick) din 17 octombrie. Zborurile sunt operate cu o aeronavă Airbus A319, cu o frecvenţă de patru curse săptămânale, în zilele de luni, joi, vineri şi duminică. După anunţul lor, competitorul Ryanair, cea mai mare companie low-cost din Europa, care zbura de la Constanţa şi

Tîrgu-Mureş, a anunţat o nouă rută de la Bucureşti, spre Dublin. După două săptămâni, Ryanair şi-a anunţat intrarea şi pe ruta Bucureşti-Londra. Astfel, ruta Bucureşi-Londra a devenit destinaţia deservită de cele mai multe companii aeriene: Tarom, Blue Air, Wizz Air, British Airways, easyJet şi Ryanair. O altă companie care şi-a făcut intrarea, pe ruta Bucureşti-Berlgrad, este Air Serbia, compania naţională a Serbiei, din care arabii de la Etihad au cumpărat 49%. Compania a început zborurile din 10 decembrie şi estimează că va transporta anual 35.000 de pasageri pe ruta Bucureşti-Belgrad.

ȘTIRI TURISTICE

In luna decembrie ne bucurăm împreună de magia iernii. Târgul de Crăciun din Piața Unirii vă așteaptă din 2 decembrie cu pationar, căsuţe cu turtă dulce, vin cald, produse tradiţionale şi ornamente de Crăciun. Zilnic, de la ora 18:30 ne încălzim cu grupuri de colindători şi concerte ale trupelor clujene… Târgul din acest an va oferi un program de spectacole zilnice cu grupuri de colindători, concerte ale trupelor clujene şi artişti precum Paula Seling, Ducu Berţi sau Smiley. În Piaţa Unirii se vor amenaja peste 30 de căsuţe cu produse tradiţionale, vin cald, ornamente de crăciun, globuri, Căsuţa lui Moş Crăciun, patinoarul, un carusel pentru cei mici şi trenuleţul lui Moş Crăciun. Târgul de Crăciun din Piaţa Unirii, Cluj-Napoca vă va aştepta în fiecare seară a lunii decembrie la spectacole şi concerte de colinzi. P e n t r u p r o g r a m u l c o m p l e t : T a r g u l d e c r a c i u n . z i l e d e c l u j . r o www.facebook.com/TarguldeCraciunClujNapoca1-22 decembrie: Concerte zilnice începând cu ora 18:302 Decembrie 2013 - 18:30 Colegiului Tehnic “Napoca”3 Decembrie 2013 - 18:30 Concert Maria Alexievici4 Decembrie 2013 - 18:30 Liceul Greco-Catolic “Inochentie Micu”5 Decembrie 2013 - 18:30 Concert Aldo Blaga & Tzika Sax Orchestra, 19:20 Concert Smiley6 Decembrie 2013 - 18:30 Ansamblul Amicus, 19:00 Concert Elena Mîndru Quintet7 Decembrie 2013 - 18:30 Trupa de Acoperire8 Decembrie 2013 - 18:30 Ansamblul Mărţişorul, Ansamblul Folcloric Transilvania, Ioana Şteţco, Lucia Potra9 Decembrie 2013 - 18:30 Şcoala Populară de Arte “Tudor Jarda”10 Decembrie 2013 - 18:30 Seminarul Teologic Liceal Ortodox, 19:00 Concert Trupa 1 Minut11 Decembrie 2013 - 18:30 Liceul Teoretic “Lucian Blaga”, Liceul de Arte Plastice “ Romulus Ladea”, Transylvania College:. Corul “Happy Dream”, Soliste vocale: Briana Curic, Mara Ivaşcău, Maria Vădan, T-dance, Highschool band-“Missunderstood”, Rhythm group12 Decembrie 2013 - 18:30 Recital pian Giuseppe Gualtieri Marino, Concert Emanuel Cîrstea, Concert Alin Dan Rusu13 Decembrie 2013 - 18:30 Corul Liceului Special pentru Deficienţi de Vedere, 19:00 Concert Incognito14 Decemrie 2013 - 18:30 Concert Trupa Catrhythm, 19:20 Concert Andra15 Decembrie 2013 - 18:30 Liceul de Muzică “Sigismund Toduţă”, 19:00 Marius Merca – lansare album de colinde16 Decembrie 2013 - 18:30 Corul Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă din Cluj, 18:50 Spectacol Armonia Music17 Decembrie 2013 - 18:30 Concert Hot Club de Cluj, 19:10 Concert Bourbon Standards Quintett18 Decembrie 2013 - 18:30 Spectacol oferit de Clubul Vedetelor19 Decembrie 2013 - 18:30 Concert Trupa de Acoperire, 19:20 Concert Paula Seling20 Decembrie 2013 - 18:30 Ansamblul Folcloric Ilia, Ansamblul Folcloric din Ghelari, Casa de Cultură Drăgan Muntean, 19:20 Concert Ducu Bertzi21 Decembrie 2013 - 18:30 Concert David & Six Martini22 Decembrie 2013 - 18:30 Seara Maramureşeană, Andrei Petreuş şi ansambluri de colindători23 Decembrie 2013 - 18:30 Concert Transilvania Brass, 19:10 Concert Trupa Verde

Târgul de Crăciun Cluj-Napoca 2013

Un mic oraș în centrul Sibiului, format din 65 de căsuțe, acesta este Târgul de Crăciun din Sibiu în anul 2013. Pe lângă oferta bogată adusă de expozanții veniți din toate colțurile țării, în Piața Mare sunt amenajate și alte atracții, cum ar fi Atelierul lui Moș Crăciun, zona de parc de distracții pentru copii, patinoarul, o scenă pentru spectacole și o terasă amplasată în mijlocul Pieței, de unde poate fi admirat bradul de Crăciun și deosebita plasă de lumini. Ca în fiecare an, oferta este variată: sucuri naturale din fructe de înaltă calitate, cultivate, culese și prelucrate cu mare grijă, torturi si prăjituri de casă, icoane și tablouri pictate pe lemn, sticlă sau piatră și globuri din sticlă, lumânări de cea mai bună calitate, baloane de toate culorile într-o multitudine de forme, articole textile și din piele, decorațiuni pentru brad, bijuterii, cutiuțe muzicale, globuri, hăinuțe brodate, decorațiuni și accesorii lucrate manual, accesorii de uz casnic, ceaiuri, specialități germane la grătar, specialități culinare austriece și multe altele. Mai multe informații despre oferta completă a Târgului pot fi găsite pe site-ul Târgului de Crăciun din Sibiu http://targuldecraciun.ro/ sau pe www.facebook.com/targuldecraciun Târgul de Crăciun din Sibiu este un proiect cultural inițiat de Fundația Au-Ro Austria Pro Romania și Biroul Atașatului Social al Ambasadei Austriei, în parteneriat cu municipalitatea sibiană. Deschis pentru prima dată în anul 2007, anul Sibiului în calitate de Capitală Culturală Europeană, Târgul de Crăciun a ajuns cunoscut la nivelul întregii țări pentru amploarea și tradiția creată. Evenimentul este organizat de Fundația AU-RO Austria Pro România în parteneriat cu A1 Events. Este o acțiune cofinanțată de Consiliul Local Sibiu prin Primăria și Casa de Cultură a Municipiului Sibiu.

Târgul de Crăciun din Sibiu 2013

După un sezon de vară excepţional, în C l u b Tarabostes - Geoagiu Băi, p l i n d e evenimente şi p e t r e c e r i incendiare, din 18 octombrie 2013, revenim c u o n o u ă l o c a ţ i e , p r e g ă t i t ă special pentru sezonul de iarnă, în Orăştie, Complex Comercial Palia (la subsol). Distracţia va fi la cote maxime, iar noua locaţie se va ridica la standarde fără precedent în zonă, şi cu siguranţă va satisface şi cele mai exigente gusturi. De asemenea am revenit cu un ,,Fan Page" pe facebook unde vă invităm să daţi like pentru a fi la curent cu tot ce urmează să se întâmple în noul ,,Club Tarabostes ". TARABOSTES CLUB - distacţie garantată!

www.tarabostesclub.ro

ORÃSTIE, HUNEDOARAINFO & REZERVÃRI+40 722 488 123; +40 761 164 105 www.facebook.com/clubtarabostesofficial

TARABOSTES CLUB

www.turism-romanesc.com www.facebook.com/TurismRomanescOfficial