TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

64
TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE Dr. Ciobanu Razvan Indrumator: Prof. Dr. Paul Botez

description

TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE. Dr. Ciobanu Razvan Indrumator : Prof. Dr. Paul Botez. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

Page 1: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

Dr. Ciobanu RazvanIndrumator: Prof. Dr. Paul Botez

Page 2: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

→complicatii frecvente ale cancerului;

→ focare canceroase secundare dezvoltate la distanta de tumora primitiva, avand crestere autonoma si independenta de aceasta.

Momentul aparitiei unei metastaze →variabil: → pot releva o tumora primara pana atunci asimptomatica si necunoscuta → pot fi contemporane cu tumora primara si descoperite in timpul bilantului de extensie sau prin simptomele clinice dezvoltate

→ pot surveni in cursul evolutiei unui cancer tratat, cateodata foarte tardiv, in timp ce tumora primara este eradicata terapeutic

→ apar frecvent in urma rezistentei la tratament.

Page 3: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

Procesul de metastazare are loc in mai multe etape: →separarea celulelor tumorale din tumora primitiva →patrunderea acestora in vasele sanguine sau limfatice →circulatia celulelor tumorale →oprirea celulelor circulante tumorale in vasele mici ale organului tinta in care se produce metastazarea.

Metastazarea are loc pe trei cai: → cale limfatica (frecventa pentru cancerul de san) → cale hematogena (cea mai frecventa) → prin continguitate

In 40% din cazuri metastazarea nu este predictibila si nu depinde de calea anatomica.

CLASIFICARE → osteolitice, osteocondensante sau mixte;In cancerul de san predomina leziunile osteolitice; leziuni osoase pur litice se dezvolta doar in mielomul multiplu. In cancerul de prostata leziunile sunt predominant osteocondensante.

Page 4: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

OSUL - AMPLASAMENT PREFERAT AL METASTAZEI

Factori raspunzatori pentru frecventa metastazelor osoase: → circulatia sangelui este ridicata in zonele cu maduva rosie->zone predispuse la metastaze; → celulele tumorale produc molecule de adeziune care le leaga de celulele stromale ale maduvei si de matricea osoasa → creste productia de factori angiogenici si de factori care influenteaza resorbtia osoasa de catre celulele tumorale si intensifica cresterea tumorii in os;

→ osul este un mare depozit de factori de crestere. Acesti factori de crestere declansati si activati in timpul resorbtiei osoase furnizeaza un mediu fertil in care celulele tumorale pot sa creasca ( ipoteza ‘seed and soil’ ).

Page 5: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

CONTROLUL REMODELARII NORMALE A OSULUI

Scheletul matur este intr-o continua remodelare sub activitatea coordonatoare a osteoclastelor si osteoblastelor la nivelul suprafetelor trabeculare si in sistemul haversian.

La osul normal exista o secventa echilibrata de remodelare: osteoclastele resorb osul apoi osteoblastele formeaza osul in acelasi loc. Atat citokinele produse local cat si hormonii sistemici regleaza formarea si activarea osteoclastelor.

PTH, T3, T4 stimuleaza formarea osteoclastelor prin inducerea unui receptor activator al factorului nuclear RANKL in celulele stromale ale maduvei si osteoblaste.

Osteoblastele produc IL-6, IL-1, PG, CSF care induc formarea osteoclastelor. Celulele T pot produce citokine care inhiba formarea de osteoclaste: IL-4, IL-18.

Page 6: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

Atat factorii sistemici cat si cei locali pot intensifica proliferarea si diferentierea osteoblastelor. Matricea osoasa → sursa de factori de crestere care pot intensifica proliferarea si diferentierea osteoblastelor. Corticosteroizii pot induce apoptoza osteoblastelor si pot bloca formarea osului.

RANKL, membru al familiei de factori de necroza tumorala, este un puternic inductor al formarii osteoclastelor. Este evident la suprafata osteoblastelor si celulelor stromale si este eliberat de celulele T activate. RANKL leaga receptorul RANK de precursorul osteoclastic si induce formarea osteoclastelor. Un pseudoreceptor anatagonist, osteoprogesterina, inhiba legarea RANKL la RANK.

Raportul RANKL/osteoprogesterina determina nivelul genezei osteoclastelor, regleaza formarea si activitatea osteoclastelor.

Page 7: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE
Page 8: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE
Page 9: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

METASTAZELE OSTEOLITICE

Distrugerea osului este mediata mai degraba de osteoclaste decat de celulele tumorale, factorii responsabili de activarea osteoclastelor variind in functie de tumora.

In mielomul multiplu osteoclastele se acumuleaza doar pe suprafetele resorbite adiacente celulelor mielomului;nivelele lor nu sunt crescute in zonele neatinse de tumora. Pe langa cresterea resorbtiei osului, formarea osului este reprimata → leziunile osoase la pacientii cu mielom sunt pur litice.

Factori osteoclastogeni implicati in activitatea crescuta a osteoclastelor in mielom: IL-1, IL-6, proteina 1 alfa inflamatorie din macrofage si RANKL.

Baza raspunsului osteoblastic scazut in mielom este necunoscuta. Ipoteze: → celulele de mielom pot produce TNF alfa care inhiba cresterea si diferentierea osteoblastelor. → celulele de mielom exprima DKK1(dickkopf 1) care inhiba diferentierea osteoblastelor.

Page 10: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

METASTAZELE OSTEOLITICE IN CANCERUL DE SAN – CERCUL VICIOSCelulele tumorale in cancerul de san produc factori care duc la formarea directa sau indirecta de osteoclaste. Resorbtia osului de catre osteoclaste elibereaza factorii de crestere din matricea osoasa care stimuleaza cresterea tumorii si distrugerea osului.

Celulele tumorale secreta PTH-related peptide –stimulator primar al genezei de osteoclaste. Distrugerea osului duce la cresterea nivelelor de calciu local care determina cresterea tumorii si producerea de PTHrP.

PTHrP este un mediator important in distrugerea osteolitica a osului in cancerul de san.

Page 11: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

METASTAZELE OSTEOBLASTICEMecanismele metastazelor osteocondensante si factorii implicati sunt necunoscute. Factorul endotelin-1 a fost implicat in metastazele osteocondensante din cancerele de san. El stimuleaza proliferarea osteoblastelor. Pe langa endotelin-1, factorul de crestere derivat din plachete, urokinaza si PSA pot fi implicate.

METASTAZELE OSTEOCONDENSANTE IN CANCERUL DE PROSTATASupraproductia de urokinaza de catre celulele cencerului de prostata duce la cresterea metastazelor osoase. Celulele cancerului de prostata elibereaza si PSA care blocheaza resorbtia osoasa indusa de tumora si activeaza factorii de crestere ai osteoblastelor in micromediul osos in timpul dezvoltarii metastazelor osoase

Page 12: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

EPIDEMIOLOGIA METASTAZELOR OSOASE

→in tarile dezvoltate primele 3 cancere diagnosticate sunt cele de prostata, bronho-pulmonar si colorectal la barbati si cele mamare, colorectale si bronhopulmonare la femei. → in tarile in curs de dezvoltare cancerele bronhopulmonare, de stomac si hepatice sunt pe primele 3 locuri la barbati iar cancerele de san, de col uterin si stomac la femei.

Jumatate din tumorile primare tind sa disemineze in oase; osul este a treia locatie de metastazare dupa plaman si ficat.

Page 13: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

Cancerele de prostata si cel mamar disemineaza in mod particular la os → 70%-85% din pacientii decedati au metastaze osoase.Cancerele tiroidiene, renale si pulmonare → surse cu risc de metastaze osoase cu incidenta postmortem de 30-40%. Cancerele provenite din tractul gastrointestinal produc mai rar metastaze osoase.

Incidenta anuala a metastazelor osoase fata de tumorile primare este de 600.000:2.700.

80% din MTS osoase 20% din MTS osoase

Prostata Tiroida

Plamani Colorectal

San Gastric

Renal Carcinoame cu celule tranzitionale

Melanoame

Tumori neurogenice

Page 14: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

LOCALIZAREScheletul axial este cel mai mult afectat datorita prezentei maduvei rosii. La nivelul osului metastazele osoase se dezvolta prin invadarea capilarelor sangvine ale maduvei hemato-peotice.

La nivelul oaselor lungi femurul este cel mai frecvent loc de metastazare. Humerusul este a doua localizare a metastazelor osoase. Humerusul distal si articulatia cotului sunt mai rar afectate doarece regiunea meta-epifizara este mai putin vascularizata.

Cancer primitiv Localizare predominanta

San Rahis, bazin, craniu, coaste, stern

Prostata Bazin, rahis

Plaman Membrele superioare

Renal Oasele lungi ale membrelor inferioare

Tiroida Oasele lungi ale membrelor superioare

Digestiv Bazin, rahis, oasele lungi

Page 15: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

TIPUL LEZIUNILOR METASTATICECand o leziune metastatica creste in canalul medular osul inconjurat este remodelat printr-un proces osteoclastic sau osteoblastic→leziuni litice, blastice sau mixte.

Leziunile osteolitice sunt caracteristice mielomului multiplu, cancerului pulmonar, tiroidian, renal, mamar. Pe radiografie leziunile apar cu o mica formare de os si zone largi de osteoliza. Sunt leziuni mai frecvent asociate cu fracturile patologice.

Leziunile osteoblastice cresc formarea de os din jurul tumorii (cancer de prostata, unele cancere mamare).

Cancer primitiv Tipul predominant al metastazei

San Osteolitic/mixt

Prostata Osteocondensant

Plaman Osteolitic

Renal Osteolitic

Tiroida Osteolitic

Digestiv Osteolitic

Page 16: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

INCIDENTA FRACTURILOR PATOLOGICE

→ 1-2% dintre toti pacientii afectati de boli maligne;

→ varsta medie a pacientilor diagnosticati cu cancer si care prezinta fracturi patologice este de 61 de ani, raportul femei:barbati 4:1;

→ metastazele oaselor lungi avanseaza in forme de fracturi patologice in 25% din cazuri, cu risc mult mai mare pentru zonele osoase invecinate femurului (40-60%) unde sarcina mecanica este ridicata.

Page 17: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

DIAGNOSTICUL METASTAZELOR OSOASEARGUMENTE CLINICE

1.DUREREAPoate fi sporadica la inceput, devine rapid continua, insomnianta.

2.FRACTURA PATOLOGICAPoate sa apara spontan sau dupa un traumatism minor. Majoritatea fracturilor sunt fara deplasare→traumatism minor.

3.COMPRESIUNE MEDULARA SAU NEUROLOGICA → durere care poate fi localizata de-a lungul rahisului. Se traduce prin dureri cervico-dorsale simple sau cu iradiere in centura sau hemi-centura.

4.SEMNE DATORATE HIPERCALCEMIEI-astenie, fatigabilitate, vomismente, anorexie

5.TUMEFACTIAIn localizarile superficiale metastazele osoase dau nastere unei tumefactii locale (coaste, stern).

6.EXAMENUL CLINIC GENERAL→ se cauta o hepatomegalie, adenopatii superficiale, epansament pleural

Page 18: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

ARGUMENTE RADIOLOGICE1.RADIOGRAFIILE OSOASE STANDARDAspect tipic de osteoliza, osteocondensare sau mixt.

Imaginile de osteoliza pot fi unice sau multiple. Se evidentiaza sub forma unei lipse de substanta osoasa ovalara sau rotunda,cu disparitia completa a structurii osoase trabeculare care nu modifica dimensiunile osului si a carei limita se pierde treptat in tesutul osos sanatos invecinat. Metastazele osteolitice afecteaza atat corticala diafizara cat si structurile osoase spongioase, nu produc reactii periostale. La nivelul coloanei vertebrale resorbtia osoasa antreneaza aplatizarea vertebrei atinse intre cele doua discuri intacte.

Page 19: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

Formele osteocondensante apar mai frecvent la nivelul scheletului trunchiului si se localizeaza mai frecvent in tesutul osos spongios.

Apar ca zone de intensitate crescuta, omogena la nivelul carora structura trabeculara nu se evidentiaza.

La nivelul coloanei → imagine de vertebra neagra.

Page 20: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

2.SCINTIGRAFIEAnomaliile scintigrafice de obicei le preced pe cele radiologice. Un pacient la care se suspecteaza metastaze osoase si radiografiile standard sunt normale trebuie sa aiba o scintigrafie osoasa. Nu are sensibilitate si specificitate 100%. Hiperfixare izolata poate sa apara in fracturi vechi, infectii sau osteoporoza. Scintigrafia permite urmarirea evolutiei.

Page 21: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

3.REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA-diagnostic pozitiv mai precoce decat pe rdg, CT, scintigrafie;-precisa in aprecierea recidivelor;Da imagini foarte nete ale medularei osului. Maduva osoasa normala este constituita mai mult din grasimi si da un semnal foarte intens(alb). Prezenta de metastaze celulare care contin apa da o imagine foarte intunecata in T1. 4.COMPUTER TOMOGRAFIAPermite precizarea caracterului malign al leziunii osteolitice sau condensate, precizeaza extensia ei, efractia corticalei, invadarea tesuturilor moi. Poate ghida si o punctie biopsie.

5. Tomografia cu emisie de pozitroni(PET) - prin marcarea unui produs radiofarmaceutic care mimeaza foarte bine o molecula endogena ca si glucoza permite evaluarea metabolismului celulelor tumorale.In viitor este posibil sa existe o fuziune intre PET si CT sau RMN pentru a permite combinarea imaginilor anatomice cu imaginile unor zone de metabolism crescut.

Page 22: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

ARGUMENTE BIOLOGICE→sindrom inflamator cu cresterea VSH, CRP→ in leziunile osteolitice se elibereaza calciu si fosfor in lichidul interstitial->hipercalcemie, hipercalciurie, cresterea fosfatazelor alcaline. → in metastazele condensante cresc fosfatazele acideMielograma evidentiaza o plasmocitoza modetata. Cresterea unuia sau a mai multor markeri tumorali este un element de diagnostic important si permite orientarea diagnosticului etiologic. ACE creste in 75% din cancerele de colon, rect, pancreas, plaman.

MARKERI BIOCHIMICI AI TURN-OVERULUI OSOS-nivelele de fosfataza alcalina,osteocalcin, procolagen 1C-propeptid in ser sunt indicatori ai activitatii osteoblastice-nivelele serice de C-terminal telopeptid ale colagenului de tip I si fosfataza acida, nivelele urinare ale colagen I cross-linked-N-telopeptid sunt markeri ai activitatii osteoclastice

Cancer primar Antigenul

Ovar Antigenul CA 125

Prostata PSA (antigen prostatic specific)

Digestiv: Endocrin

Ne endocrin

Gastrina, Insulina, VIP, Serotonina.Antigenul CA 19-9ACE (antigenul carcino-embrionar)

San Antigenul CA 15-3, ACE

Plaman ACE, TPA, NSE (neuron specific si Mac 245, Enolaza)

Ficat α-feto proteina

Cancer testicular β-HCG + α-feto proteina

Tiroida Tiroglobulina

Page 23: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

ARGUMENTE CITO SI HISTOLOGICEPunctia dirijata ecografic sau sub amplificator de raze permite elucidarea diagnosticului ciologic sau histologic cand tumora primara nu este cunoscuta. Uneori trebuie practicata biopsia chirurgicala.

DIAGNOSTIC DIFERENTIALMetastazele osteolitice multiple trebuie diferentiate cu:-mielomul multiplu-osteita fibrochistica RECKLINGHAUSSEN-forma centrala a osteomielitei acute-mielomatoza vertebrala-morbul Pott-xantomatoza

Metastazele osteocondensante trebuie diferentiate cu:-maladia PAGET-sifilis osos-osteopetroza-fluoroza

Page 24: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

TRATAMENTCarcinomul metastatic este cea mai frecventa leziune maligna a oaselor iar scheletul reprezinta al treilea cel mai comun loc de metastazare dupa plaman si ficat. Leziunile metastatice sunt cel mai des intalnite in axul scheletului (coloana vertebrala, pelvis, coaste si craniu), iar cand scheletul apendicular este implicat, leziunile apar mai des in oasele lungi proximale.

CONSIDERATII BIOMECANICELa pacientii compromisi fizic cu metastaze osoase la oasele lungi poate aparea o fractura patologica dupa un traumatism minim sau spontan. Pe perioada activitatilor fizice la acest grup de pacienti, sarcina axiala si de flexiune a femurului este mai putin semnificativa decat sarcina torsionala.In ceea ce priveste defectul cortical la osul lung, influenta sarcinilor de torsiune este mai mare comparativ cu sarcinile axiale sau de flexiune in special cand se reduce viteza efortului de torsiune.In cazul in care defectul cortical longitudinal este mai mare decat diametrul osului apare imediat scaderea rezistentei fata de sarcina torsionala->’efectul sectiunii deschise’.Exista o valoare critica a defectului cortical circular intre 10-20% din diametrul extern al osului la care apare o scadere mare a fortei de rezistenta. Initializarea fracturii este favorizata de formarea graduala si/sau de aparitia si extinderea microfisurilor.

Page 25: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

TRATAMENTUL PROFILACTICTratamentul profilactic al fracturilor patologice iminente este preferat in general tratamentului fracturilor actuale. Tratamentul aditional chirurgiei poate fi radioterapia, hormonoterapia sau chimioterapia.

Indicatiile principale privind interventiile chirurgicale:→leziune litica de 25mm sau mai mult;→ distrugere corticala circumferentiala de 50% sau mai mult;→ durere persistenta resimtita in locurile de sustinere a greutatii sau progresia locala dupa iradiere, terapie umorala sau chimioterapie.Mirels a sugerat un sistem de cotare pentru a cuantifica riscul sustinerii unei fracturi patologice in oasele lungi. Sistemul atribuie puncte urmatoarelor variabile:-localizarea leziunii -gradul de durere cauzat de leziune- tipul leziunii -gradul de implicare corticala

Un punctaj <=7 reprezinta o leziune cu risc redus. 8-risc de fracturare de 15%, 9-risc de fracturare de 33%. Un punctaj de 8 sau mai mult constituie un indiciu pentru fixarea profilactica.

Variabile1 2 3

• Localizarea• Durerea• Leziunea• Marimea fata de diametrul osului

Memb. sup.MicaBlastica<1/3

Memb. Inf.ModerataMixta1/3-2/3

Reg. IntertrohanterMareLitica>2/3

Page 26: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

MANAGEMENT CHIRURGICAL→foarte importanta selectia pacientilor care se incadreaza in limitele acestui tratament.

Speranta de viata estimata ar trebui sa fie mai lunga decat perioada necesara recuperarii dupa interventia chirurgicala. Interventia chirurgicala ar trebuie efectuata doar daca amelioreaza calitatea vietii.

Succesul depinde de localizarea si extinderea leziunilor osoase dar si de dispozitivul de fixare folosit.

Fixare ideala-stabila si durabila.Tehnicile operatorii folosite ar trebui sa permita incarcarea directa a membrului afectat → utilizare suplimentara a PMMA (metacrilat polimetilic).

Stabilitatea biomecanica directa este mai importanta decat vindecarea osului.

Radioterapia post-operatorie trebuie luata in calcul.

Modificarea abordului chirurgical standard poate fi efectuata pentru evitarea campului radiat anterior si asigurarea unei acoperiri adecvate cu tesuturi moi.

Page 27: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

Osteosinteza cu tije este frecvent efectuata. Avantaje → sangerare redusa, rata scazuta a complicatiilor locale. In comparatie cu endoprotezarea, fixarea intramedulara poate derermina stabilizarea intregului os.

S-a redus utilizarea placilor (expunere larga, rata mare de complicatii, pierderi masive de sange).

Utilizarea PMMA->mobilizare precoce dar si calmarea durerii.Utilizarea suplimentara a cimentului osos dupa chiuretajul leziunii osoase amelioreaza rezistanta osului. Pentru a preveni cresterea aditionala a tumorii → ciment osos incarcat cu metotrexat.

Endoproteza cimentata → dispozitiv favorabil localizarilor epi-metafizare ale fracturilor patologice de femur.

Beneficii ale hemiartroplastiei cimentate:calmarea rapida a durerii, mobilizare imediata,rata scazuta a complicatiilor.

Page 28: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL FRACTURILOR PATOLOGICE ALE OASELOR LUNGI

Procedurile chirurgicale comune ale metastazelor osoase la nivelul extremitatilor sunt:

→ excizia tumorala-ablatia si extragerea tumorii urmata de stabilizarea osoasa

→ osteosinteza-frecvent la nivelul diafizei oaselor lungi

→ artroplastia-rezectie si reconstructie articulara cu ajutorul unei proteze si ciment

→ crioterapia-presupune folosirea de nitrogen lichid ca si adjuvant chirurgical la chiuretajul tumorii pentru inghetarea celulelor tumorale reziduale

→ amputatia-indicata doar in cazul durerilor incontrolabile si insuportabile, pierderea functionalitatii membrului, eroziunea unui vas major la nivelul tumorii si hemoragia.

Page 29: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

INDRUMARI PENTRU TRATAMENTUL CHIRURGICALPacientii sunt incadrati in unul din cele 4 cazuri:

Clasa 1. Pacientii cu o singura leziune metastatica a unei tumori initiale cu prognostic favorabil si interval liber mai mare de 3 ani de la prima leziune pana la instalarea metastazei in oase.

Clasa 2. Pacientii cu fractura patologica intr-un os principal lung.

Clasa 3. Pacientii cu semne clinice sau radiologice de fractura iminenta intr-un os principal lung sau in zona periacetabulara.

Clasa 4. Pacientii cu:-leziuni osteoblastice in toate zonele;-leziuni osteolitice sau mixte in oase nesupuse greutatii;-leziuni osteolitice intr-un os principal lung fara semne de fractura iminenta;-leziuni in aripa iliaca, in pelvisul anterior sau in scapula (excluzand pacientii din clasa 1).

Page 30: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

Clasele 1,2,3 → tratament chirurgical, postoperator tratament adjuvant daca este indicat.

Clasa 4 → tratament conservator (chimioterapie/hormonoterapie/radioterapie). In cazul unei fracturi patologice sau in cazul unei dureri persistente mai mult de doua luni dupa incheierea tratamentului sau semne radiologice de progresie locala → tratament chirurgical

Clasa 1

Clasa 2

Clasa 3

ORTOPEDIC

CHIRURGIE

RADIOTERAPIECHIMIO / HORMONO

ESEC

DURERE PERSISTENTA

FRACTURI MECANICE (PATOLOGICE)

PROGRESIE LOCALA

Clasa 4

Page 31: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

INDICATIILE TRATAMENTULUI CHIRURGICAL AL OASELOR LUNGISOLD SI FEMUR PROXIMAL

→leziuni metastatice limitate la cap si col femural-proteze cu tije lungi pentru a intari canalul medular si a preveni fractura in cazul avansarii bolii.

Cand cavitatea cotiloida nu este implicata-proteze bipolare

In leziunile care implica si zona metafizara si trohanteriana osteosinteza simpla cu placi si suruburi sau tije centromedulare → inadecvata ca si durabilitate pe termen lung. Rezultatele sunt mai bune cand fixarea este intarita cu ciment, insa fortele mecanice mari la acest nivel si riscul de necroza al capului femural din cauza iradierilor postoperatorii → esecul implantului.

In cazul leziunilor metafizare metoda preferata de tratament → rezectia femurului proximal si reconstructia cu megaproteze modulare cimentate.

Page 32: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

Caracteristicile implantului: → sistem modular care sa fie asamblat in campul operator in functie de cerintele intraoperatorii → tije lungi pentru a intari canalul medular → cimentare-cimentul actioneaza ca un adjuvant sterilizand focarele tumorale reziduale din canalul medular.

Stabilitatea primara adecvata care permite pacientilor sa-si suporte imediat greutatea este unul din scopurile interventiei chirurgicale.

Daca cavitatea cotiloida trebuie inlocuita (progresia metastazei, osteoartrita asociata, deteriorarea cartilajului articular in urma iradierii) se folosesc dispozitive de auto-prindere impreuna cu un cap femural protetic mare.

Capsula articulara trebuie pastrata pentru inchiderea in jurul colului protetic. Se poate folosi mesa Marlex pentru a intari sau inlocui capsula articulara.

Page 33: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

GENUNCHI SI GLEZNA

Fortele de incarcare sunt mai ales de compresie.Leziune metastatica ce implica <50% din zona epifizara sau metafizara → chiuretaj deschis si fixare cu placi umpland golurile cu ciment PMMA. Cand leziunea a atins >50% din zona epifizara sau metafizara este indicata o rezectie intraarticulara.

Reconstructia femurului distal si/sau a tibiei proximale se poate face folosind megaproteze modulare cimentate.

Dupa rezectia tibiei distale unica optiune pentru reconstructie → artrodeza gleznei.

PICIORUL

<1% din metastazele osoase (in cancer pulmonar, renal si de colon)Tratament: radioterapie+chirurgie limitata

Page 34: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

UMARUL SI COTUL

Humerusul proximal este o zona de risc pentru fracturile patologice din cauza fortelor importante de torsiune datorate insertiilor musculare.

Tratamentul recomandat pentru metastazele humerusului proximal → artroplastia.Leziunile epifizare pot fi tratate cu proteze cimentate cu tija lunga. Daca leziunea este extinsa pana la metafiza trebuie folosita o proteza modulara.

Humerusul distal si articulatia cotului sunt mai rar afectate doarece regiunea meta-epifizara este in principal corticala si mai putin vascularizata.

Cand humerusul distal este mai putin de jumatate implicat → chiuretaj deschis, umplere cu ciment si fixare cu placi si suruburi.

Extinderea tumorii pe mai mult de jumatate din meta-epifiza → rezectie larga si proteza modulara.

Page 35: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE
Page 36: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

DIAFIZA OASELOR LUNGI

Starea generala si prognoza pacientului sunt slabe sau raspuns pozitiv prevazut la radioterapie → osteosinteza simpla fara chiuretaj → se prefera fixare intramedulara interdependenta cu suruburi (expunere chirurgicala si hemoragie minima, abord distant fata de leziune, suruburi de fixare plasate in osul sanatos). Sunt recomandate tijele centromedulare zavorate proximal si distal-previn instabilitatea telescopica si rotationala.

Stare generala buna, prognoze bune sau raspuns negativ prevazut pentru tratamentele adjuvante → abordare mai agresiva → chiuretaj, cimentare cu PMMA si fixare cu placi sau tije intramedulare.

Leziuni diafizare solitare cu prognoze bune → rezectie intercalara larga si reconstructie cu proteza modulara.

RADIUS SI/SAU CUBITUS-Metastazele sunt rare-fixare cu tije intramedulare (tije Rush) sau proteze, cu sau fara cimentare

Page 37: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

CHIURETAJUL SI ADJUVANTELE LOCALE IN METASTAZELE OASELOR LUNGIIn cazul unui chiuretaj deschis al leziunii peretii cavitatii pot fi curatati folosind chiurete, dalti specifice osteotomiei sau freze conice de mare viteza, iar adjuvantii locali pot fi folositi pentru a intari sterilizarea marginilor.Dozele concentrate de fenol (80%) sunt eficiente in sterilizarea suprafetelor cavitatii. Cimentul are efect adjuvant termic si toxic. Crioterapia este cel mai eficient adjuvant local.

COMPLICATIILa pacientii cu fracturi patologice actuale ale oaselor lungi rata totala a complicatiilor e de 52%.-probleme cardiace si pulmonare 3-18%-complicatii trombo-embolice 2%-infectii profunde 3%-deteriorarea functiei nervilor periferici poate fi asociata cu hipertermina cauzata de polimerizarea cimentului osos, in general are caracter tranzitoriuRecurenta metastazelor in tesutul moale adiacent osului tratat chirurgical este foarte scazuta.

Page 38: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL METASTAZELOR PELVINEIn regiunea periacetabulara sincronizarea procedurilor chirurgicale este mult mai importanta decat in toate celelalte regiuni scheletale-reconstructia necesita o rezerva osoasa suficienta pentru a oferi un rezultat postoperator satisfacator.

STADIALIZARE

Sistemul Enneking-obtine descrierea implicarii pelvine:→P I- implicarea osului iliac→ P II - implicarea acetabulului→ P III - implicare pubis si os iliac→ P IV - implicarea partii laterale a sacrumului

Sistemul Harrington: → clasa I-leziunile, cortexul lateral cat si partile superioare mediane ale peretilor sunt intacte structural->leziuni cavitare si incluse → clasa II-partea mediana a peretelui este deficienta, marginea acetabulului este intacta → clasa III-leziunile din cortexul lateral din partea superioara a peretelui sunt deficiente → clasa IV-leziuni ce necesita rezectie in vederea vindecarii.

Page 39: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

REZECTIE TIP I-ILIACAPresupune un abord ilio-inghinal.

In situatiile unei leziuni cavitare fara discontinuitate a inelului pelvin osul iliac este abordat direct, leziunea este chiuretata si plombata cu ciment acrilic.

In cazurile de rezectie a osului liiac trebuie obtinuta o expunere mai mare.

Reconstructia este in general facuta cu ajutorul unui spacer de ciment, intensificat cu suruburi inserate in prima si a doua vertebra sacrata cat si in osul iliac, ischion si posibil in pubis.

Page 40: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

REZECTIE TIP II-PERIACETABULARALeziunile clasei I sunt leziuni ce contin cavitati si au o margine periacetabulara intacta. La tumorile care nu raspund la radioterapie trebuie efectuata o reconstructie mult mai stabila prin intarirea inelului acetabular si fixare cu suruburi in osul iliac si ischion.

In leziunile clasei II unde partea mediana a peretelui acetabular a fost distrusa, insa marginea acetabulara si cele laterale ale osului iliac ischion si pubis sunt intacte inelul acetabular trebuie fixat prin suruburi introduse in osul iliac si ischion.

Leziunile clasei III sunt definite ca pierdere a continuitatii structurale fara o rezerva osoasa suficienta in partea inferioara a marginii acetabulare.Tehnica Harrington de reconstructie aspira la transmiterea sarcinii determinate de sustinerea greutatii catre partea osoasa intacta a osului iliac si sacrat. In acest scop suruburi filetate mari tip Steinmann sunt introduse in osul sanatos al partii superioare iliace si in majoritatea cazurilor transversal articulatiei sacroiliace in masa laterala a osului sacrat.

Leziunile clasei IV includ metastaze solitare ce pot fi rezecate. Se aplica leziunilor metastatice mari dar singulare care nu raspund la radioterapie.

Page 41: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

In leziunile combinate I+II/I+II+III se practica reconstructia cu proteza Saddle. Aceasta are 3 componente: o portiune ce se articuleaza pe osul iliac, un corp si o componenta femurala (coada protezei). Proteza poate executa abductie,adductie,flexie si extensie la nivelul ‘articulatiei’ ilioprotetice.

Page 42: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

REZECTIA TIP III-PUBIANASe practica osteotomia prin simfiza pubiana si a ramurii pubiene. Este importanta taierea si rotunjirea marginilor osoase mai ales cele care vin in contact cu vezica urinara.

Page 43: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL METASTAZELOR COLOANEI VERTEBRALEDeoarece diseminarea metastatica la oase survine in special prin circulatia venoasa, vertebrele sunt localizari tinta datorita prezentei plexului venos Batson.

Se poate recomanda in majoritatea cazurilor chirurgia paleativa referitoare la metastazele vertebrale.

Scopurile acestei chirurgii sunt:→calmarea durerii→ reducerea riscului sau deficitului neurologic→ reducerea riscului destabilizarii mecanice a fracturii

Page 44: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

Tokuhashi a conceput un sistem de scor pentru metastazele vertebrale.

Acesta cuprinde 6 parametri ce reflecta starea generala a pacientului dar si a bolii, fiind util in evaluarea indicatiilor terapeutice ale metastazei vertebrale.

Scorul Tokuhashi poate fi folosit doar daca intergul istoric al pacientului este disponibil.

Parametru Scor1. Starea generalaSlabaModerataBuna

012

2. Numarul metastazelor in afara coloanei≥31 sau 20

012

3. Numarul metastazelor in coloana vertebrala≥321

012

4. Metastaze ale organelor interne principaleCare nu pot fi decelateCare pot fi decelateFara metastaze

012

5. Localizarea primara a canceruluiPlaman, stomacRinichi, ficat, uter, altulGlanda tiroida, prostata, san, rect

012

6. MielopatieCompletaIncompletaNu exista

012

Page 45: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

Un nou sistem de scor imparte leziunile in 4 clase:

Clasa I→metastaze tiroidiene si renale unice care au aparut 3 ani dupa tumora primara-tratament agresiv, rezectie ‘in bloc’ (vertebrectomie) combinata cu reconstructia prin grefare si fixare

Clasa II → metastaza neurologica-reprezinta o urgenta chirurgicala-atat localizarea in coloana cat si gradul de deficit determina strategia terapeutica

a)Deficitul partial-urgenta chirurgicala indiferent de localizareTratamentul consta in decomprimare medulara care se poate sau nu asocia cu stabilizarea vertebrala prin 2 posibilitati:

-chirurgical prin fixarea diferitelor dispozitive (placi cu suruburi pediculare, tije si carlige, etc.)

-prin vertebroplastie: injectarea cimentului in vertebra printr-o abordare percutanata,in cazul in care fixarea chirurgicala nu este posibila datorita invaziei tumorale majore.

Page 46: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

b)Deficit complet-deficit spastic: reprezinta o urgenta chirurgicala ce necesita actionare in cursul unui interval de 6 ore de la aparitia deficitului. Interventia chirurgicala consta in decomprimare si/sau stabilizare, gradul recuperarii neurologice depinde de rapiditatea dezvoltarii deficitului.-deficit flasc: daca s-a manifestat timp de mai mult de 6 ore si daca a aparut intr-un interval mai mic de 24 de ore interventia chirurgicala are slabe sanse de reusita. Daca starea generala a pacientului este deteriorata ar trebui evitata interventia chirurgicala, riscul fiind prea mare pentru un rezultat incert.

Clasa III → metastaza ce prezinta un risc neurologic sau de destabilizareStrategia terapeutica variaza conform celor 4 parametri:1.prognoza cancerului2.localizarea spinala3.localizarea vertebrala4.eficienta tratamentului auxiliar metastazei vertebrale.

Page 47: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

Dupa definirea celor 4 parametri se obtine un scor global(minim 3 maxim 15) care ghideaza strategia terapeutica:

→ scor 3-6-interventia chirurgicala nu este indicata

→ scor 7-11-este indicata interventia chirurgicala paleativa ce cuprinde eliberarea neurologica sau stabilizarea vertebrala

→ scor 12-15-interventie chirurgicala agresiva daca prognosticul de supravietuire este bun, altfel interventie chirurgicala paleativa.

Clasa IV → metastaze multiple fara riscuri neurologice sau mecanice-tratament auxiliar cu radioterapie, chimioterapie sau vertebroplastie percutanata.

Page 48: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

STRATEGII CHIRRUGICALE PENTRU METASTAZELE COLOANEI VERTEBRALETomita a elaborat un sistem de catalogare alcatuit din 3 factori de prognostic:-grad de malignitate-metastaze viscerale-metastaze osoase

Acesti factori sunt cumulati pentru a reda un prognostic in puncte(minim 2 maxim 10). Tratamentul se stabileste in functie de acest prognostic calculat in puncte:

→ scor 2-3-excizie larga sau marginala pentru un control local pe termen lung (>3 ani)

→ scor 4-5-excizie marginala sau intralezionala pentru un control local pe termen mediu (2 ani)

→ scor 6-7-interventie chirurgicala paleativa pentru ameliorarea pe termen scurt a afectiunii (<1an)

→ scor 8-9-10-tratament nonoperator

Page 49: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE
Page 50: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

Pozitie anatomica a tumorii a fost clasificata astfel:1.corp vertebral2.pedicul3.apofiza lamei arcului vertebral si proces spinos4.canal spinal5.zona paravertebrala

Page 51: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

Exista o clasificare chirurgicala a tumorilor coloanei vertebrale. Leziunile de tip 1,2,3 sunt intracompartimentale,tipurile 4,5,6 sunt extracompartimentale. Tipul 7 este o leziune multi-skip(leziuni saltatoare).

Page 52: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

Bunger utilizand cele doua sisteme de stadializare Tomita si Tokuhashi a propus un algoritm pentru diferitele metode chirurgicale.

Scorul Tokuhashi

Speranta de viata

Clasificarea lui Tomita Chirurgie propusa

0-4 < 3 luni Tip 1-7 Laminectomie

5-8 3-6 luni Tip 1-7 Decompresie posterioara, stabilizare si reconstructie

9-12 > 6 luni Tip 1-3 Rezectie in bloc cu vertebrectomie si reconstructie in 360⁰

Tip 4-6 Excizie intralezionala si reconstructie in 360⁰

Tip 7 Decompresie posterioara si stabilizare

Page 53: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

TEHNICI CHIRURGICALE PENTRU TRATAREA METASTAZELOR OSOASE ALE COLOANEI VERTEBRALEOptiunile chirurgicale luate in considerare sunt:

-decompresie si stabilizareEste procedura chirurgicala cea mai scurta si mai putin invaziva, avand ca scop stabilizarea coloanei vertebrale. Nu include neaparat o interventie direct pe tumora.Este indicata in fracturile patologice sau colapsul iminent al coloanei vertebrale in zona toracica si/sau lombara.Sistemul de stabilizare poate fi compus din placi, tije duble fixate cu suruburi, carlige.

-excizie intralezionala si reconstructieSe aplica in cazul metastazelor coloanei vertebrale cervicale doarece interventia anterioara permite accesul direct la masa tumorala precum si o mai buna posibilitate de reconstructie biomecanica. Este o varianta in cazul:

-compresiei maduvei de catre masa tumorala in cazul metastazelor rezistente la radioterapie

-fractura patologica in cazul metastazelor rezistente la radioterapie-necesitatea de a reduce masa tumorala pentru scopuri chimio-terapeutice

Page 54: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

-rezectie totala (in bloc)Metode pentru efectuarea unor rezectii in bloc in vertebrele toraco-lombare includ:VERTEBRECTOMIAEste adecvata din punct de vedere oncologic doar daca se realizeaza din partea posterioara si doar in cazul tumorilor din cadrul corpului vertebral. Scopul reconstructiei trebuie sa fie atat stabilitatea imediata cat si fuziunea nedureroasa pe termen lung.Sistemul Stackable Cage-sistem modular din fibra de carbon pare sa permita sustinerea imediata de greutati dupa corpectomie si vertebrectomie, cu rezultate functionale satisfacatoare pe termen lung. Dispozitive alternative de reconstructie includ:custi de titan, distantatori de otel inoxidabil, ciment acrilic.REZECTIA SAGITALAREZECTIA POSTERIOARA

Page 55: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

-vertebroplastiaPacientii cu fractura patologica cauzatoare de compresie vertebrala cu deformare minima sunt candidati pentru vertebroplastie sau kifoplastie, in care cimentul osos este injectat transcutanat pentru a stabiliza corpul vertebral.

Kifoplastia ofera o reducere superioara a vertebrei comprimate.

Indicatiile kifoplastiei includ:hemangioame, chisturi anevrismale, metastaze, limfom, mielom multiplu, plasmocitom.

Avantajele kifoplastiei fata de vertebroplastie includ posibilitatea refacerii inaltimii vertebrei, corectarea scoliozei sau a cifozei si cresterea rigiditatii vertebrei.

Kifoplastia se asociaza cu o rata mica de extravazare a cimentului osos in afara corpului vertebral→complicatii mai putine.

Page 56: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

Kifoplastia consta in introducerea percutanata a unui balon in corpul vertebral printr-o canula si care ulterior este umflat realizand reducerea fracturii si crearea unui spatiu intre peretii corpului vertebral. Acest spatiu este umplut cu mai mult ciment vascos decat in vertebroplastie.

Page 57: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE
Page 58: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

TRATAMENTUL ADJUVANTRADIOTERAPIEPoate fi o iradiere externa localizata, iradiere hemicorporala sau o radioterapie sistemica metabolica.

RADIOTERAPIA EXTERNA LOCALIZATAAre efect antalgic, mecanismul de actiune nu este perfect elucidat.Indicatii:→durere localizata aparuta in urma invadarii osului (leziuni osteolitice sau osteocondensante)→ riscul aparitiei fracturilor patologice → durere neurogenaContraindicatii:→ fractura patologica care necesita in prealabil o interventie chirurgicalacompresiunea medulara acuta care trebuie initial rezolvata prin laminectomie de decompresie cu exceptia cazului in care tumora primara este radiosensibila (limfom, mielom, cancer pulmonar anaplazic cu celule mici).

Page 59: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

Schemele iradieriiDoza pe fractie, doza totala si distributia dozei sunt factori importanti in determinarea eficacitatii radioterapiei si a tolerantei tesuturilor sanatoase. Metastazele osoase sunt in general tratate prin doze totale relativ mici dar cu doze crescute pe fractie. Schema cea mai frecventa este de 30Gy(gray) in 10 fractii de 3 Gy intr-un interval de doua sapatamani.

Volumele tintaVolumele tratate si marginile de securitate depind de simptomatologia pacientului si de localizarea osului atins.

Oasele lungi → este recomandata o margine de 2cm fata de imaginea radiologica.

Pelvis → atentie la posibilitatea de extensie extraosoasa care este relativ frecventa la acest nivel.

Vertebre → in general fasciculele de iradiere inglobeaza vertebrele supra si subiacente nivelului atins.

Page 60: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

Efectele secundare:Efectele acute apar la cateva zile dupa terminarea tratamentului si dispar intr-o saptamana. Sunt de obicei bine tolerate. Sunt dependente de tesuturile sanatoase iradiate. Cand se iradiaza o metastaza osoasa la nivelul unei extremitati, lipsesc.Efectele tardive si ireversibile sunt aproape inexistente datorita dozelor mici prescrise si a perioadei scurte de supravietuire a pacientilor.

IRADIEREA HEMICORPORALAIndicata la pacientii cu boala metastatica diseminata cu dureri generalizate. Toleranta este mediocra si necesita spitalizarea pacientului: toxicitate hematologica (leucopenie si trombocitopenie la doua saptamani dupa IH), toxicitate pulmonara cronica, toxicitate gastro-intestinala.

RADIOTERAPIA METABOLICAUtilizarea de iod 131 sau strontiu 89 duce la reducerea semnificativa a durerilor osoase, costul tratamentului fiind insa foarte ridicat.

Page 61: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

TRATAMENTUL CU BIFOSFONATIAtenueaza distrugerea si formarea anormala a tesutului osos de catre metastazele osoase. Sunt utilizati si pentru reducerea riscului de fractura patologica, a durerii de origine osoasa si a hipercalcemiei.Bifosfonatii se administreaza pe cale intravenoasa deoarece digestiv nu se absorb bine si irita tractul gastrointestinal. Au efecte secundare moderate si de scurta durata.

CHIMIOTERAPIAAre un rol indispensabil in tratamentul tumorilor maligne osoase primare sau metastatice.Este frecvent folosita in asociere cu hormonoterapia, poate fi asociata la radioterapie.Este eficace mai ales in cancerele metastatice ale sanului si plamanilor.Chimioterapicele se impart dupa cum actioneaza la nivel celular in antimetaboliti (metotrexatul), agenti alchilanti( ciclofosfamida, cisplatinium), agenti intercalanti(adriamicina) si produsi alcaloizi (vincristina).

Page 62: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

Toxicitatea agentilor chimioterapici se masoara direct prin indexul tumoral. Acesta reprezinta raportul dintre efectul antitumoral si efectul toxic. Efectul antitumoral reprezinta numarul de celule tumorale hematopoetice distruse la o singura administrare. Efectele toxice se clasifica in:

Efecte toxice acute:-greturi, varsaturi-apar imediat dupa administrare-diaree-cedeaza fara medicatie dar trebuie urmarite hidratarea si ionograma-reactii alergice, tulburari encefalice

Efecte toxice secundare asociaza afectarea tubului digestiv, hepatocitoliza, afectare reno-vezicala, pancitopenie.

HORMONOTERAPIAReprezinta un mijloc terapeutic major in tratamentul paleativ al metastazelor osoase. Obiectivele sunt scaderea durerii si a riscului de fracturi. Este eficienta mai ales in cancerele hormonodependente cum sunt cel mamar si cel de prostata.

Page 63: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

INJECTIA PERCUTANATA CU ETANOLEtanolul este un agent sclerozant eficient care poate duce la distrugerea tumorii si la o reducere marcata a vascularizarii in tumora. Diminuarea durerii indusa de procedura este atribuita necrozarii tumorii si distrugerii terminatiilor nervoase senzitive ale tesutului peritumoral.

INDICATII:-pacientii cu osteoliza maligna care nu pot suferi o interventie chirurgicala. Aceasta procedura paleativa poate fi facuta inainte sau dupa radioterapie. Obiectivul acestei proceduri este diminuarea durerii.

Efecte secundare-creste temporara a durerii ca efect a reactiei inflamatorii-necroze ale pielii, sangerari gastrointestinale

Page 64: TUMORI MALIGNE OSOASE SECUNDARE

BIBLIOGRAFIE

METASTAZELE OSOASE – DAN V. POENARU

PATOLOGIA APARATULUI LOCOMOTOR – DINU M. ANTONESCU

ORTOPEDIE – CURS PENTRU MEDICII REZIDENTI – DAN LUCACIU

Campbell's Operative Orthopaedics 11th Edition