tu si cartea - CORE · tu si cartea învăţături pentru părinţi şi copii Ia sfârşit de an...

8
pretai nnul număr 3 Lei. Anul XL _ Blaj, la 30 Iunie 1929 Nr. 26 > £ 7 .'V ! ; 4 f ABONAMENTUL: f n m • 180 Lei ft jumătate . . . . 90 Lei 3c America pe an 2 dolari. Iese odată la săptămână „UNIREA POPORULUI", Blaj, Jud. Târnava-mică Director: ALEXANDRU LUPEANU-MELIN ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc la Administraţie şl se plătesc: un şir mărunt odată 5 Lei, a doua şl a treia oră 4 Lei. tu si cartea învăţături pentru părinţi şi copii Ia sfârşit de an şcolar Suntem la sfârşitul anului şcolar, când copiii trebue să facă examene şi să deie seama despre munca lor. Ii vezi pe şcolari, cum îşi îngroapă o- brajii In palmi şi stau la masă cu privirea ţintuită în carte. întorc foile de-a valma şi caută să-şi împrospeteze un lucru pe care nu -1 ştiu tocmai bine. Colo vezi vre-o trei inşi adunaţi. Descurcă teme din aritmetică şi Îşi pun fel şi fel de întrebări, ca să se deprindă în răspunsuri. Poate îi nimereşte domnul profesor chiar cu întrebarea aceea. Aşa trec săptămânile de sfârşit de an. Cu zoaîă, cu frământări, cu griji multe. Nici mâncarea nu le mai tihneşte, nici som- nul nu-i prinde. Şi cine ştie, câţi se vor bucura după aceste zile de chinuri sufleteşti. Mulţi vor ieşi din examene cu sufletul mai amărît decât dai înainte şi le va fi greu să-şi ri- dice ochii, pentrucă nu au putut da răs^ punsuri mulţumitoare. Le va fi greu sa deie faţă eu părinţii, cari îşi aşteaptă eu nerăbdare odraslele, să vadă ce veste vor aduce dela şcoală? Pe când se trudesc băieţii noştri să deslege tainele şi-şi frământă creeru cu tel Ş» fel de întrebări încurcate, colo pe câm- Pia verde, voinicii noştri dela sate răstoarnă J Gazdele de iarbă şi poartă coasele cu j Nana bărbătească. E lung şireagul lor şi ni ci unul nu e posomorit. Nu e îngnjat d e ziua de mâine nici unul. Sunt veseli cu Jt» Ş» sănătatea râde de pe feţele lor. £°ate câte unul mai zice, că mai bine ar « în cancelarie, decât să porţi atâta amar f e povară pe umeri. Acolo în cancelarie U nmbră, să tot stai. Dar şi asta o spune mai mult în glumă, că ştie cât de greu e învârteşti peana. , Şi bine judecă Românul ndstru. Căci Ţft să încâlceşti slovele cu peana şi sa te încurci prin celea cărţi, mai bine să dai I 0,n >ceşte cu coasa în inima câmpului In- ° m Şi să îndrepţi plugul la brazdă! Peana e sculă grea şi cartea meşte- hăt * D a c a ai carte, ai parte* spune o vorba E frumoasă cartea ca să ştii ceti tul V Î . s ă n u fi silit c a "^ c i t e a s c ă " ' °ine să ştii scrie, ca să nu te rogi De Dr. IULIU FLORIAN, canonic, rectorul Internatului *Vancean« de băieţi de altul să-ţi scrie numele. Intru aceea ne batem şi noi, ca tot omul să ştie ceti şi scrie. Dar mulţi, foarte mulţi, se apucă de învăţătură mai mare, de care nu-s harniei. Mulţi părinţi îşi dau copiii la şcoală, ca facă din ei domni şi să nu trudească atâta la munca câmpului. Şi copilul, de are cap de n'are, trebue să înveţe, trebue să facă toate clasele ca să ajungă Ia domnie. Şi aici e năcazul. Dacă are cap copilul să înveţe, e bine. Să treacă. Dar dacă nu are, cu cât îi treci mai sus, cu atâta îl nefericeşti mai mult, pentrucă îl încarci cu povară tot mai mare care-i întrece puterile. Dacă părinţii s'ar mulţumi cu şcoli mai puţine, să meargă băiatul la vre-o şcoală de meserii după puterile lui, cu tim- pul ar avea mulţumirea că şi-ar vedea pe fiul lor om de seamă, meseriaş bun, lucră- tor la cutare fabrică. Dar îl împing la şcoli mari, şi, când ajunge vârsta să-şi câştige el pânea, nu e harnic, pentrucă îl taie alţii, mai cuminţi decât el. De aceea socotiţi bine, oameni buni voi cari aveţi copii la şcoală. Să nu gân- diţi că băiatul vostru nu trece în clasă mai înaltă pentru aceea, că profesorul de aritmetică are ceva cu el. Profesorul de aritmetică ar fi cel mai fericit dacă i-ar putea da băiatului vostru cel mai bun cal- cul ee-1 are. Dar profesorul cumpăneşte ştiinţa fiiecărui elev şi măsură cu dreptate la unul fiecare. Dacă băiatul nu are cap pentru învă- ţătură mai mare, puneţi-i ciocanul în mână şi va fi mai fericit decât mulţi scriitori muritori de foame. Iar dacă nu-i trebuie cartea de loc, e destul să ştie scrie şi ceti, şi lăsaţi-1 la coarnele plugului, căci mulţi cărturari blastămă ceasul în care s'au des- părţit de ele. Maiestatea Sa Regina IHarla a ple- cat Sn Iugoslavi». Maiestatea Sa Regina Măria, însoţită de Alteţa Sa Regală Principesa Ileana, au plecat Duminecă seara la Bled, în Iugoslavia, unde se află şi Maiestatea Sa Regina Mărioara a Iugoslaviei în stare binecuvântată. Iugoslavia aşteaptă cu mare bucurie naşterea unui al treilea principe sau principesă. Poporul iubeşte pe conducătorii cei buni Ciglean, 20 Iunie In săptămâna Rusaliilor a fost trimis în comuna noastră, ca să facă serviciu până Ia incheerea anului şcolar, d. învăţător Mi hai Prunar. Cum D-sa a venit dela Cărei, unde, cum spune, poporul este mai bisericos ca prin părţile noastre, nu i-a părut bine să vază biserica mută, cântând numai cantorul şi preotul. S'a prins deci a învăţa pe copiii şcolari să cânte şi să reciteze şi ei tot ce trebue la sfânta slujbă, ba chiar să cetească şi cele de cetit la utrenie şi vecernie. Astfel D-sa ne face şi vecernie, cum e datina pe la Cărei şi jur. A mai colectat bani şi ne-a comandat „Apostol" şi sf. „Evangelie" cu litere latine. Ce fericiţi ne simţim acum, auzind pe copilaşi cetind Apostolul şi altele, şi cântând liturghia întreagă. Dumnezeu să-i răsplătească pentru bucuria aceasta mare ce ne-o face poporului întreg! E rău numai că la toamnă nu mai vine Ia noi, că nu-i putem da locuinţă să poată veni la noi cu Întreaga familie..! Ce bine ar fi, dacă am căpăta un altul, crescut ca D-sa la Oradea, sau şi Ia Gherla, unde se învaţă şi slujbele bisericeşti. Astfel de învăţători ne trebuie nouă poporului! Poporeanul Şcoală creştinească ne trebue..! Noul regulament şcolar trece religia în rândul dexterităţilor, adecă a desemnului, muzi- cei şi gimnasticei, aşa că la religie elevii nu vor mai primi notele obişnuite dela 1 până la 10, ci numai „atent" sau „neatent". Preoţii parlamentari, uniţi şi ortodoxi, au avut Miercuri la Cameră o consfătuire cu dl ministru Constăchescu al instrucţiunii, rugân- du-1 să nu lase, ca religia să fie descon- siderată, ci să se bucure de aceleaşi drepturi de cari s'a bucurat mai înainte, pe vremea legii celei vechi. Dl ministru a făgăduit că va împlini cererile preoţilor parlamentari. Dacă n'ar împlini-o, ar fi o adevărată ru- şine pentru ţara noastră creştină, care aşa de mult se laudă cu creştinătatea ei. Din toate ţările mai înaintate în cultură, se vesteşte o mai mare preţuire a bisericii şi a învăţăturilor ei, decât la noi, ceeace înseamnă trebue să ne întoarcem şi noi la mai multă învăţătură creştinească, dacă vrem să ajungem la mai multă cinste şi culturi sufletească.

Transcript of tu si cartea - CORE · tu si cartea învăţături pentru părinţi şi copii Ia sfârşit de an...

Page 1: tu si cartea - CORE · tu si cartea învăţături pentru părinţi şi copii Ia sfârşit de an şcolar Suntem la sfârşitul anului şcolar, când copiii trebue să facă examene

pretai nnul număr 3 Lei.

Anul XL _ B l a j , la 30 Iunie 1929 Nr. 26

> £ 7 . ' V !

; 4 f

A B O N A M E N T U L : f n m • 180 Lei ft jumătate . . . . 90 Lei 3c America pe an 2 dolari .

Iese odată la săptămână „UNIREA POPORULUI", B l a j , Jud. Târnava-mică

Director: ALEXANDRU LUPEANU-MELIN

ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc la Administraţie şl s e plătesc: un şir mărunt odată 5 Lei,

a doua şl a treia oră 4 Lei.

t u si cartea învăţă tur i p e n t r u părinţi şi copi i Ia sfârşit de an şcolar

Suntem la sfârşitul anului şcolar, când copiii trebue să facă examene şi să deie seama despre munca lor.

Ii vezi pe şcolari, cum îşi îngroapă o-brajii In palmi şi stau la masă cu privirea ţintuită în carte. întorc foile de-a valma şi caută să-şi împrospeteze un lucru pe care nu-1 ştiu tocmai bine. Colo vezi vre-o trei inşi adunaţi. Descurcă teme din aritmetică şi Îşi pun fel şi fel de întrebări, ca să se deprindă în răspunsuri. Poate îi nimereşte domnul profesor chiar cu întrebarea aceea.

Aşa trec săptămânile de sfârşit de an. Cu zoaîă, cu frământări, cu griji multe. Nici mâncarea nu le mai tihneşte, nici som­nul nu-i prinde.

Şi cine ştie, câţi se vor bucura după aceste zile de chinuri sufleteşti. Mulţi vor ieşi din examene cu sufletul mai amărît decât dai înainte şi le va fi greu să-şi ri-dice ochii, pentrucă nu au putut da răs^ punsuri mulţumitoare. Le va fi greu sa deie faţă eu părinţii, cari îşi aşteaptă eu nerăbdare odraslele, să vadă ce veste vor aduce dela şcoală?

Pe când se trudesc băieţii noştri să deslege tainele şi-şi frământă creeru cu tel Ş» fel de întrebări încurcate, colo pe câm-Pia verde, voinicii noştri dela sate răstoarnă J Gazdele de iarbă şi poartă coasele cu j Nana bărbătească. E lung şireagul lor şi n ici unul nu e posomorit. Nu e îngnjat d e ziua de mâine nici unul. Sunt veseli cu Jt» Ş» sănătatea râde de pe feţele lor. £°ate câte unul mai zice, că mai bine ar « în cancelarie, decât să porţi atâta amar f e povară pe umeri. Acolo în cancelarie U nmbră, să tot stai. Dar şi asta o spune m a i mult în glumă, că ştie cât de greu e s ă învârteşti peana. , Şi bine judecă Românul ndstru. Căci Ţft să încâlceşti slovele cu peana şi sa t e încurci prin celea cărţi, mai bine să dai I0,n>ceşte cu coasa în inima câmpului In-° m Şi să îndrepţi plugul la brazdă!

Peana e sculă grea şi cartea meşte-

hăt * D a c a ai carte, ai parte* spune o vorba E frumoasă cartea ca să ştii ceti

tul V Î . s ă n u fi s i l i t c a s ă " ^ c i t e a s c ă " ' °ine să ştii scrie, ca să nu te rogi

De Dr. IULIU FLORIAN, canonic, rectorul Internatului *Vancean« de băieţi

de altul să-ţi scrie numele. Intru aceea ne batem şi noi, ca tot omul să ştie ceti şi scrie.

Dar mulţi, foarte mulţi, se apucă de învăţătură mai mare, de care nu-s harniei. Mulţi părinţi îşi dau copiii la şcoală, ca să facă din ei domni şi să nu trudească atâta la munca câmpului. Şi copilul, de are cap de n'are, trebue să înveţe, trebue să facă toate clasele ca să ajungă Ia domnie. Şi aici e năcazul.

Dacă are cap copilul să înveţe, e bine. Să treacă. Dar dacă nu are, cu cât îi treci mai sus, cu atâta îl nefericeşti mai mult, pentrucă îl încarci cu povară tot mai mare care-i întrece puterile.

Dacă părinţii s'ar mulţumi cu şcoli mai puţine, să meargă băiatul la vre-o şcoală de meserii după puterile lui, cu tim­pul ar avea mulţumirea că şi-ar vedea pe fiul lor om de seamă, meseriaş bun, lucră­tor la cutare fabrică. Dar îl împing la şcoli mari, şi, când ajunge vârsta să-şi câştige el pânea, nu e harnic, pentrucă îl taie alţii, mai cuminţi decât el.

De aceea socotiţi bine, oameni buni voi cari aveţi copii la şcoală. Să nu gân­diţi că băiatul vostru nu trece în clasă mai înaltă pentru aceea, că profesorul de aritmetică are ceva cu el. Profesorul de aritmetică ar fi cel mai fericit dacă i-ar putea da băiatului vostru cel mai bun cal­cul ee-1 are. Dar profesorul cumpăneşte ştiinţa fiiecărui elev şi măsură cu dreptate la unul fiecare.

Dacă băiatul nu are cap pentru învă­ţătură mai mare, puneţi-i ciocanul în mână şi va fi mai fericit decât mulţi scriitori muritori de foame. Iar dacă nu-i trebuie cartea de loc, e destul să ştie scrie şi ceti, şi lăsaţi-1 la coarnele plugului, căci mulţi cărturari blastămă ceasul în care s'au des­părţit de ele.

Maiestatea S a R e g i n a IHar la a p l e ­c a t Sn I u g o s l a v i » . Maiestatea Sa Regina Măria, însoţită de Alteţa Sa Regală Principesa Ileana, au plecat Duminecă seara la Bled, în Iugoslavia, unde se află şi Maiestatea Sa Regina Mărioara a Iugoslaviei în stare binecuvântată. Iugoslavia aşteaptă cu mare bucurie naşterea unui al treilea principe sau principesă.

Poporul iubeşte pe conducătorii cei buni Ciglean, 20 Iunie

In săptămâna Rusaliilor a fost trimis în comuna noastră, ca să facă serviciu până Ia incheerea anului şcolar, d. învăţător Mi hai Prunar.

Cum D-sa a venit dela Cărei, unde, cum spune, poporul este mai bisericos ca prin părţile noastre, nu i-a părut bine să vază biserica mută, cântând numai cantorul şi preotul. S'a prins deci a învăţa pe copiii şcolari să cânte şi să reciteze şi ei tot ce trebue la sfânta slujbă, ba chiar să cetească şi cele de cetit la utrenie şi vecernie. Astfel D-sa ne face şi vecernie, cum e datina pe la Cărei şi jur.

A mai colectat bani şi ne-a comandat „Apostol" şi sf. „Evangelie" cu litere latine. Ce fericiţi ne simţim acum, auzind pe copilaşi cetind Apostolul şi altele, şi cântând liturghia întreagă. Dumnezeu să-i răsplătească pentru bucuria aceasta mare ce ne-o face poporului întreg!

E rău numai că la toamnă nu mai vine Ia noi, că nu-i putem da locuinţă să poată veni la noi cu Întreaga familie..! Ce bine ar fi, dacă am căpăta un altul, crescut ca D-sa la Oradea, sau şi Ia Gherla, unde se învaţă şi slujbele bisericeşti. Astfel de învăţători ne trebuie nouă poporului!

P o p o r e a n u l

Şcoală creştinească ne trebue.. ! Noul regulament şcolar trece religia în

rândul dexterităţilor, adecă a desemnului, muzi-cei şi gimnasticei, aşa că la religie elevii nu vor mai primi notele obişnuite dela 1 până la 10, ci numai „atent" sau „neatent".

Preoţii parlamentari, uniţi şi ortodoxi, au avut Miercuri la Cameră o consfătuire cu dl ministru Constăchescu al instrucţiunii, rugân-du-1 să nu lase, ca religia să fie descon­siderată, ci să se bucure de aceleaşi drepturi de cari s'a bucurat mai înainte, pe vremea legii celei vechi.

Dl ministru a făgăduit că va împlini cererile preoţilor parlamentari.

Dacă n'ar împlini-o, ar fi o adevărată ru­şine pentru ţara noastră creştină, care aşa de mult se laudă cu creştinătatea ei.

Din toate ţările mai înaintate în cultură, se vesteşte o mai mare preţuire a bisericii ş i a învăţăturilor ei, decât la noi, ceeace înseamnă că trebue să ne întoarcem şi noi la mai multă învăţătură creştinească, dacă vrem să ajungem la mai multă cinste şi cul tur i sufletească.

Page 2: tu si cartea - CORE · tu si cartea învăţături pentru părinţi şi copii Ia sfârşit de an şcolar Suntem la sfârşitul anului şcolar, când copiii trebue să facă examene

P a g 2 • N I R E A P O P O R U L u l

Din viaţa vechilor creştini

„Fiţi înţelepţi ca şerpii" Dacă vechii creştini n'ar fi urmat sfatul

acesta dela sf. evanghelist Mateiu 10,16, dupăce bineînţeles făcură mai întâiu destul şi sfatului, de a fi blânzi cu porumbii, — n'ar fi rămas poate nici un singur creştin pe lume. Trebuiau deci să urmeze sfatul acesta, şi precum îşi păzeşte şarpele mai întâiu capul, aşa îşi pă­ziră şi ei mai întâiu capul lor, care era epis­copul Romei, adecă Papa.

Pe vremea împăratului Diocletianus per­secuţia creştinilor a fost foarte mare. împă­ratul îşi pusese în gând, să stârpească de pe faţa pământului întreg neamul creştinesc şi dete deci porunca, să fie prinşi toţi conducă­torii creştinilor. Auzind creştinii despre pregă­tirile ee se făcură, se adunară în casa unui fruntaş cu numele Chromatius, care fusese mai înainte înalt funcţionar de al împăratului, dară după încreştinare îşi părăsi postul cel înalt şi se retrase în casele sale cele frumoase.

La adunare era de faţă şi Papa Caius, care era ceva rudă mai îndepărtată cu împă­ratul. Toţi îl sfătuiră pe Caius, să părăsească Roma şi astfel să mântuiască biserica lui Dumnezeu de perire. Papa nici nu voi să audă despre aşa ceva şi o spuse verde că va ră­mânea în veşnica cetate. Păstorul cel bun nu-şi | părăseşte oile sale.

Atunci se ridică Castulus, celce conducea şi îngrijea curtea împărătească, dar era creştin get-beget fără să ştie ceva împăratul, şi făcu propunerea ca Sfântul Părinte să se ascundă tocmai în casa împăratului, că nicăiri nu poate fi mai sigur ca acolo. Toţi începură a zâmbi, până şi bunul părinte al creştinătăţii. Dar Castulus începu să dovedească cu toată pu­terea, că nicăiri nu poate fi mai sigură viaţa sfântului Părinte decât acolo, chiar deasupra locuinţei împăratului, unde el are 100 de camere sub îngrijirea sa, a căror chei şi acuma Ie are la sine. Doar sfântul Petru de câte ori n'a umblat prin casa împăratului Nero, şi pe câţi slujitori de ai împăratului nu i-a întors la creştinism. Cui să-i treacă prin gând că Sfântul Părinte se ascunde tocmai în casa împăratului? De altă parte însă de acolo va putea conduce cu toată siguranţa naia cea primejduită a bisericii.

Aşa de frumos şi de convingător vorbi Castulus, încât în sfârşit creştinii se învoiră şi sfântul Părinte se mută la Castulus. Aproape trei luni a locuit acolo fără de a-1 putea bănui cineva, când într'o zi nişte spioni păgâni puseră mâna pe Castulus tocmai când ducea o scri­soare de a Papei la creştinii din catacombe. Cu toatecă din el nu putură scoate nici o vorbă, căutară prin camerele sale şi deteră de Papa şi de vreo 6 preoţi. Bineînţeles că ispră­viră iute cu ei, iar Castulus avu fericirea de a fi numărat între sfinţii martiri. Ziua sfân­tului martir Castulus biserica apuseană a săr­bătoreşte la 26 Martie.

— într'o frumoasă seară de vară doi călă­tori trecură pe calea Appia, cea mai vestită şosea a Romei, dealungul căreia se aflau cele mai frumoase morminte ale păgânilor. Unul era tata şl cel mai tânăr era fiul său. Ei se tndrepUu Înspre catacombe, dar fiindcă lipsiră

mai multă vreme din Roma, nu ştiau parola. Se aşezară deci pe o piatră şi aşteptară pană vor sori şi alţi creştini, cari să le spună parola zilei. După câteva minute şi văzură doi cre­ştini cari şi ei se îndreptară în spre catacombe. Erau doi prietini vechi şi buni de ai tatălui.

„Care este parola zilei '?, întrebă tata pe unul dintre cunoscuţii săi. „Irene", răspunse cu­noscutul. Irene? o barami de ar fi adevărata irene ! (Irene este cuvânt grecesc şi înseamnă: pace) „Cum de nu ştii parola de astăzi"? întrebă cunos­cutul. „Abia" astăzi am sosit din Carthago (un oraş din Africa de miazănoapte), de unde am adus daruri bogate pentru săracii noştri . „O, ce bucurie mare le vei face"! Şi apoi tre- j cură mai departe, în spre intrarea în catacombe.

Nici prin minte nu le trecură celor patru creştini că în tufiş stăteau ascunşi doi păgâni, Plautus şi Marius, cari se hotărîră să-i urmă­rească şi apoi să-i descopere împăratului. Dupăce îi urmăriră din depărtare şi băgară de seamă pe unde intrară, se furişară şi ei şi apoi întrară în catacombe. Deteră de un gropar, care îndată ce-i văzu, fu în curat că aceştia sunt spioni păgâni. Dar Marius curajios, nu-i dădu groparului vreme de gândire şi zise: „Spune-mi, prietine, începutu-s'a deja slujba dumne-zeească?" Atunci groparul înţelese şi mai si­gur că are de a face cu ua păgân, căci Plau­tus a rămas mai îndărăt, ca să vadă, ce i-se întâmplă lui Marius. „Mai este vreme destulă, fraţii încă nu sunt toţi adunaţi. Dar spune-mi, frate, care este parola zilei" ? „Cirene". „Ci-rene? Da, aşa este. Dar să pofteşti înlăuntru. Iţi dau o lampă. Mergi pe aici înainte, o iai apoi în dreapta, dai de un perete şi ţii tot la dreapta, până vei auzi cântecul fraţilor". Ma­rius luă lampa şi plecă. A mers, a tot mers, aproape o oră, dar cântec n'a mai auzit. Dela o vreme s'a chiar obosit, a dat să şadă, când un picur de apă din perete îi stânse lampa, iar el rămase în întunerecul beznă.

Stătu el cât stătu aşa, când îi plesni prin minte, că groparul acela a bunăseamă că 1-a înşelat. începură să-i curgă sudori reci şi era desnădăjduit, începând să înjure, într'un mod grosolan întreg neamul creştinesc. Deodată auzi ceva paşi şi în depărtare zări o lumină slabă. Iute o luă spre lumină, dar spre marea sa uimire întâlneşte pe Plautus, care venea şi el, în mână cu a lampă tot aşa de păcălit ca şi tovarăşul său. Cu toate acestea Marius nici când n'avu o bucurie mai mare ca în clipita aceasta.

Văxându-se amândoi păcăliţi, se mângă-iară că cel puţin vor muri împreună, dar se hotărîră, să se întoarcă înapoi, că doară pe drumul pe care au venit tot vor da ei de gropar. Se înşelară însă amar, că atâtea drumuri erau în faţa lor, şi în dreapta şi în stânga, tot la un pas altul, îneât nu mài ştiură încotro s'o dea. O luară pe un noroc înapoi, dea stânga. Merseră ei cât merseră când deodată se înfundară într'un părete, aşa e a nu mai putură merge nici înainte nici înapoi. îm­păcaţi cu moartea se aşezară să odihnească, când Plautus zări desupra păretelui o dâră de lumină. Se buricară cumva în sus, o luară tot spre lumină, până deteră de o desfundătură Fugiră tot într'un suflet, că lumina se părea a se tot mări iar aierul a se curati. După câteva minute ajunseră afară şi văzură "luna strălucind Erau scăpaţi, plini de tină şi de umezeală ce e drept dar teferi. Când priviră în jur, nu recu­noscură locurile. Mai m e r S e r à cale de o postă panăce ajunseră In sfârşit Ia Via (calea) Appia. Abia sosi , „ e , î n c e p u Marius a-şi da seama din ce pnmejdie a u s c à p a t . . D J , ^ C Ă ^ Plătesc eu«. După câteva zile Marius cu Plau-

S d S Y e î r f a p t K I n f r H n t e a u n u i

or D J % t C a

8

t a ? m b e > P f i n « r ă toţi creştinii şi-i predarâ împăratului. I u I i a M a i o i ?

0 frumoasă producţiune şcolară la In dup'amiaza de Duminecă 23

elevii dela şcoala primară de stat din^la"'8' jucat, sub conducerea d-nei învăţătoare gina Muntean, piesa Ileana Consinseatia T Elena Dr. Aciu. Publicul numeros, car i ' umplut sala largă de gimnastică a IiceuiUj / băieţi, a avut o surprindere dintre cele J plăcute, iar părinţii şi rudeniile copilaşii0r a„ avut lacrămi de bucurie în ochi. Şi c„ (

dreptul, pentrucă ceeace au produs aceşti co. pilaşi a fost peste aşteptare.

Scena era aşa de mândru împodobită, ij, îngeraşii de copilaşi îmbrăcaţi în haine de zâne

şi de fluturaşi se aflau atât de bine în rolan]e

lor, de-ţi era mai mare dragul. Dăm aici nu-mele tuturora:

Persoanele: Ileana Cosinzeana, Lenuta Cocişiu cl. IV; Crăişorul, Emilia Riţiu cl. IV; Doina, Elena Pollac cl. IV; Ciobanul, Emilii Şarlea cl. IV; Ursitoarea, lrina Pantlic cl. VII; Zina zinelor, Ileana Seneş cl. V; Zine: Berii Ghiorgh cl. V, Măria Suciu cl. III, lrina Laca-toş cl. III, Victoria Bârna cl. V, Estina Iszlai cl.* IV, Lavinia Moldovan cl. IV; Pagi: Ţ M

Maior cl. I, Ionel Veseli cl. III, Cornel Pasc/ cl. IU, Nicolae Negruţiu cl. III; Pitici: Ileana Tătar cl. V, Victoria Suciu cl. II, Margareta Deac cl. II, Aurelia Crişan cl. II, Gizela Danit! cl. II, Elisabeta Stare cl'. II, Elena Ordacecl.il, Măria Gruiţia cl. II, Victoria Baciu cl. III; Flu­ture: Cornelia Ciortea cl. III; Zefirul: Elisabeta Kun cl. V; Ţărance: Aritena Păcurar cl.II, lrina Albert cl, III, Margareta Albert cl. \ Ana Tulea cl. 111, Sofia Bugar ci, IV.

Că publicul a fost atât de încântat, ci copiii înşişi au fost atât de mulţumiţi de ceeaci au produs, că părinţii sunt atât de fericiţi li urma celor văzute şi auzite, se datoreşte d-mi învăţătoare Georgina Muntean, care mai bine de o lună a muncit, în puţinele sale ore libere, şi i-a învăţat pe copii, mai întâi rolurile desfid de grele, apoi cum să se mişte, şi cum să pre­dea aceste roluri, ceeace e o muncă foarte grei şi obositoare. Iar dacă mai adaugem că copii au fost aleşi din toate straturile societăţii,vom înţelege şi mai bine greutăţile cu cari a avi de luptat.

Şcoala de stat din Blaj poate fi mân*1

că are o aşa învăţătoare harnică şi stăruitoare în a creşte elevii încredinţaţi dânsei.

Tipicul săptămânii V B , după Rusalii.

Duminecă, 7 Iulie 1929. ^ Sâmbătă seara, la Doamne strigat-am— 1 0 ' '

1 ale învierii v. 6, 2 a Cuvioşilor Părinţi şi 1 d e

( i

muiere martiră v. 4. Mărire şi acum dogmatica • ^ Intrat. Lumină lină... Prohimenul zilei. StikoavtM >• Acum slobozcşte... Troparul învierii v. 6. U e ^ j Duminecă dimineaţa, la Dumnezeu este Dot»»ui". parul învierii v. 6. Stihologiile v. 6. Troparele ffl»r I învierii. Ipacoiu şi treptele v. 6. Joată sUflarea'"^ ghelia învierii VII. învierea lui Hristos. Ps. S°- ^ pentru rugăciunile... şi celelalte. Rugăciunea P# ^ Catavasiile Buneivestiri. Sedelnele cuvioşil°r Pa ^ a martirei după catavasia III, condacul şi i c ° s u ţ \ v. 6. după catavasia VI. Luminătoarea î n v ^ ^ Laudele v. 6. Mărire... stihira evangh. înv. VH ?' >Preabinecuvântată eşti... Doxologia mare.

La sf. Liturghie ale învierii v. 6. (jp Duminecă seara (inserat comun), la .jdd1

gat-am... 6 stihiri, 3 ale învierii v. 6 din Octoi» f ^ un martir (8 Iulie) din Mineiu v. 4. Mărire şi *. Octoihv. 6. Lumină lină... Prohimenul silei, aP0^ $r >Invredniceşte-ne Doamne...» Ectenia de s e a ' ^ hoavna învierii v. 6. de Duminecă seara. ^ zeste... Troparul lilei .Arhistrategi ai oşt,I°rjegar«-Ectenia >Să zicem toţi din tot sufletul.»* D e S

Citiţi „Unirea P o p o * ^

Page 3: tu si cartea - CORE · tu si cartea învăţături pentru părinţi şi copii Ia sfârşit de an şcolar Suntem la sfârşitul anului şcolar, când copiii trebue să facă examene

26 O NI R E A P O P O R U L U I Pag 3

cinstim ziua iluminecii O întâmplare adevărată, din care se vede, că şi paserile cerului

cinstesc ziua Domnului In cele cinci porunci ale sfintei biserici

ni-se spune, să ţinem sărbătorile cele alese şi legate. Aceasta e o mare datorie a fiecărui creştin, ea, în amintirea patimilor Dlui nostru Isus Christos şi sfinţilor martiri, să prsz-nuiască ziua Duminecii şi sărbătorile legate, petrecându-le în rugăciuni şi fapte bune, iar nu în certuri, sfezi, şi alte lucruri slabe.

Omul însă este mai pornit spre rău şi mai de grabă e aplicat a face lucruri ce bine ştie, că nu sunt cu cădinţă. Merge în Dumi­neci şi sărbători la lucru, îşi prinde vitele la jug, pentrucă, vezi, Domne, „a lucra nu-i pă­cat!" Asta da, este adevărat. Dar şi lucrul îşi are rostul şi timpul său.

Duminecile şi sărbătorile legate sunt puse pentruca omul să se îngrijască şi de suflet, şi, în aceste zile să se lapede de cele pământeşti şi cu inimă curată să ceară dela Bunul Dum­nezeu cele folositoare pentru mântuirea sufle­tului şi să mulţămească pentru darurile primite.

Duminecile si sărbătorile nu sunt lăsate mai ales pentru a le petrece în crâşmă. Crâşma e casa diavolului, care duce la perirea su­fletească.

In ţările mai înaintate în credinţă şi cul­tură, sunt legi cari obligă pe toţi oamenii să nu lucre în Dumineci şi sărbători. Aceste legi obligă pe oameni, să cinstească ziua Dumi­necii şi să se ferească de lucru în zilele sfinte.

In Dumineci şi în sărbătorile legate, fabricile şi prăvăliile trebuie aă fie închise. Crâşmele la fel. Dar la noi, chiar şi când aceste cuiburi de stricăciune stau cu uşile închise, pe din dos întră beţivii cari aduc jertfă satanei, otră-vindu-şi şi sufletele şi trupurile. Iar biserica stă goală şi cei ce trebuie să se închine lui Isus, sătui de beutura crâşmarului, înjură până fac spume la gură . . !

O, Doamne, până cănd ne mai rabzi în felul acesta?

O întâmplare foarte interesantă s'a pe­trecut la casa unui frate al nostru din Aiud, Str. Avram lancu, în Sâmbăta trecută, Ia 8 Iunie 1929. Anume, sub streşina casei dlui N. Cri­stian, învăţător, 'nainte cu câteva zile două rândunele au început a-şi face cuib. Proprie­tarul casei în mai multe rânduri le-a stricat cuibul, ca să nu facă gunoi. In ziua numită rândunelele toată înaintea de amiazi au sburat în jurul casei şi par'că nu mai îndrăsneau să se apropie de locul de unde fuseseră alungate. După puţin timp, iată că mai sosesc două pă-rechi de rândunele şi încearcă acestea a-şi clădi cuibul. Se încinge însă o luptă crâncenă între aceste trei părechi de- rândunele, se bat cu ciocurile, se prind de cap, cad la pământ, se ridică iarăşi şi din nou încep lupta. Intr'un târziu patru rândunele părăsesc locul de luptă si rămân numai două. Aceste două încep clă­

direa cuibului. Era pe Ia orele 11 înainte de ameazi şi sărmanele rândunele erau în mare zor să-şi isprăvească sălaşul, dar înzadar, până seara nu l-au putut isprăvi.

Era de aşteptat ca a doua zi dimineaţa aă-şi continue lucrul lor. Dar, minune, nu s'a întâmplat aşa...! Şi nu se putea explica pricina. Ziua următoare era zi de Duminecă şi fiind proprietarii acasă au început a bănui, că rân­dunelele au părăsit locul şi poate au început a-şi face cuib altundeva, depărtându-se în urma conturbârilor şi a luptei avute.

Ce să vezi! Luni dimineaţa iată, că rân­dunelele se prezintă din nou şi îşi continuă clădirea cuibului, aşa că până către seară au fost gata cu lucrul. Şi sărmanele păsărele, după atâta necaz şi luptă, s'au aşezat în cui­bul lor, răscumpărat cu mari jertfe.

Iată ce putem vedea şi la nişte făpturi necuvântătoare! Putem vedea, cum par'că ştiu şi ele să cinstească ziua Duminecii, cum ştiu ele cu glasul lor plăcut, din zori de zi şi până seara să laude pe ziditorul tuturor; cum simt par'că şi ele că Dumineca să nu lucreze.

Oare acest lucru, întâmplat aievea, nu poate sluji multora de pildă, ca să asculte de legea credinţei şi, asemenea rândunelelor, cin­stind ziua Duminecii, să laude şi să preamă­rească pe Dumnezeu, bunul Creator, luând parte la jertfa adusă pe altar?

AIUD. îoan Cr işan .

Armenii din Ardeal mai bucuroşi se lapădă de slujbele lor decât de Unguri

Prin Concordatul sau contractul în­cheiat între sf. Scaun apostolic dela Roma şi între ţara noastră, s'a luat in plan în­fiinţarea unui vicariat armenesc, adecă a unei conduceri bisericeşti deschilinite pen­tru Armenii din Ardeal. E vorba ca bise­ricile armeneşti sâ nu mai fie supuse epi-scopilor unguri, cum au fost până acuma, ci unui vicar armean şi acesta supus dea-dreptul Preasfinţitului Părinte dela Roma.

Foiţa .UNIRII POPORULUI". ' • I I I I I I I I I I I I I I I I I I ! , ! ! ! ! ! , ! , ! ! , , , , , , ! ! , , , , , ! , , , , ! , , , , , , , , , ! , , , , ! ! ! , , , , , ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !

Iapa Ţiganului Avea Cula o iepşoară, Pe care o cumpărasă Mai în toamnă, cu cinci sute, Din târg dela Micăsasă. Şi-o grijia figanul bine, Că-i da brusturi de mâncare, Şi să nu rabde de sete, O ducea mai în tot ceasul, De frâu, la adăpătoare. Dar ori cum o îngrija Iapa nu se îngraşă. Şi era gândit ţiganul, Că de cumva o sâ-i piară, Pe ce să mai pue Cula, Şaua col' la primăvară? — Te-or întrece atunci cu toţii, Toampi, Râpa, parí şi Hari, Şi-or râde de tine, Culă, De ce-ai păţit, toţi ţiganii. Şi aşa 'ntr'o dimineaţă, Pleacă Cula nost, tot voe, Hăpt la Cetatea de Baltă Zicând: Auzi Horholină? De-o vând iau un harmăsar, Pintenog, cu coada lungă, C'a lui Domnu ghinărar, Şi când îl aduc din stavă, •Şi mă sui pe el călare,

Intr'un perţ m'asvârt, măi tete, Dela Blaj, la Proştea-mareJ

Ajungând în târg ţiganul, Iute îşi găseşte locul, Şi-aştepta cumpărătorii, Ca să-i vie cu norocul. Vine un Român şfntreabă; — „Cât e preţul la iepşoară?" Şi sucind'o şi 'nvărtind'o, O tot cată s'o măsoară. Şi, din vorbă 'n vorbă, târgul, Părea mai că-i încheiat, Când Românul vrând să ştie, Pe ţigan i-a întrebat: — „Cum e iapa, măi ţigane?" Stearpă-i, ori e de-a făta? — Stearpă, stearpă, zău, vecine! — ,Ban, atunci vinde-o la altul, Că, pe cum văz, nu-i de mine. Mie-mi trebue a făta, S'am dobândă dela ea. Pleacă omul, vine altul, Şi 'ntreabă iară de preţ, Iar Cula ca să-i arate, Că nu-i prost, ba chiar isteţ, Zice: „Cinci sute şi dea fatal" — „Atunci nu-i de mini vecine, Ţine iapa Dumneata. Mie-mi trebe una stearpă, Tare, să nu dee dosul, Cănd o pun, la plug, la grapă. Pleacă şi Românul ăsta, Vine altul şi'l întreabă:

— Ce-i preţul şi cumu-i iapa ? Iar Cula aşa ca grabă, Să nu se mai păcălească, Ii spune să nu smintească: — „Iapa mea, auzi vecine, Ii a făta, nu-i a făta, Ia-o dela mini, călca-m'ar, Ia o, că-i de Dumneata..!

Peţelca Iuliu D o m ş a

Pilde despre adevărata ţintă a omului Chemarea Sfântului Hubert

Sfântul Hubert, fiul unui principe din Acvitania, care muri ca episcop la 727, a fost în tinereţele sale mare iubitor de vânătoare. El îşi petrecea aproape întreg timpul său la vânătoare, uitându-şi cu totul de Dumnezeu. Odatl, într'o zi de mare sărbătoare,. în loc să meargă Ia biserică, merse Ia vânat, când deo­dată văzu un cerb stând înaintea lui, pe a cărui frunte a văzut o cruce luminată. In acelaş timp auzi el cuvintele:

— „Hubert, până când vrei să-ţi pe t rec i timpul aşa de rău, vânând animalele? Nu vrei să recunoşti, că tu trebue să ai ca ţintă, numai de a cunoaşte şi iubi pe Dumnezeu!

Aceste cuvinte şi această arătare minu­nată au sădit în sufletul lui Hubert un simţă­mânt adânc; promise îndată îndreptarea vieţii şi se grăbi la episcopul Lambert şi îi ceru învăţătura şi sfatul său, cum ar putea să ajungă şi să se ridice la o viaţă adevărat creşt inească?

Page 4: tu si cartea - CORE · tu si cartea învăţături pentru părinţi şi copii Ia sfârşit de an şcolar Suntem la sfârşitul anului şcolar, când copiii trebue să facă examene

Pag. 4 Ü Ñ I R E A P O P Ü K U L U i « L 26

S'ar fi crezut, că lucrul acesta îi va îmbucura toarte mult pe Armenii noştri, ajungând să aibă şi ei o căpetenie bise­ricească de neamul lor şi să nu mai stea sub ascultare ungurească, precum au stat. Insă nu este aşa!

Armenii, auzind de un vicar al lor, nu s'au bucurat deloc, ci, dimpotrivă, se arată burzuluiţi şi supăraţii De unde a-ceastă supărare armenească ? Nu sunt Ar­menii buni catolici? Nu vreau să rămână în legături cu Papa dela Roma?

Ba sunt buni catolici şi iubesc pe Papa, însă vremea cea lungă cât au fost slugile Ungurilor le-a întunecat, se vede, judecata armenească, şi s'au lipit atât de tare de pin­tenii lui Arpad, încât astăzi ei nu vreau să mai fie socotiţi Armeni, ci Ungurii

Atât Armenii dela Gherla cât şi cei dela Dumbrăveni (Ibaşfalău) au declarat de curând, că ei nu se despart de Unguri, mai bine se lasă de ritul şi de datinele ar­meneşti din bătrâni. In deosebi d. advocat jj Issekutz Victor dela Ibaşfalău se arată I mare prietin şi iubitor al Ungurilor, şi a spus, de curând, într'o gazetă, că Armenii din Ardeal mai bucuroşi se lapădă de sluj­bele lor vechi armeneşti, decât de naţia ungurească..I

Noi Românii n'avem nimic de zis, la simţirile astfel arătate ale Armenilor din Ardeal. Pot să fie şi să se socotească ce vreau. Vorba e, numai să se ştie cum ie umblă mintea şi cusí le bate inima .. 1

crâncene chinuri, omorându-i în toate chi­purile. Acom ne spun telegramele, că s a făcut în Mexic marea împăcare între stat şi creştini. Au tost deschise iarăş toate bisericile şi creştinii se pot închina lui Dumnezeu ca şi mai înainte, fără nici o piedecă şi fără să mai aibă nici o neplă­cere pentru credinţa lor.

In ziua când s'au deschis bisericile, mii şi zeci de mii de credincioşi au nă­

pădit în faţa altarelor, căzând î n g e t J

şi sărutând cu lacrimi de bucurie icoa^' sfinte şi crucile! A fost o bucurie cunT'6

s'a mai pomenit în lume, poate de câ"5

a dat împăratul Constantin vestita sa runcă de slobozenie a legii creştineşti P°

Slăvit fie numele Domnului î n v . pentru această nouă biruinţă a lui \ 5 ^ l < a legii sale!

8e prăpădeşte o familie întreagă pentru un ban (leu)

împăcarea bisericească din Mexic Ne aducem aminte, ce grozăvii au

trebuit să sufere în anii din urmă creştinii din ţara Mexieo (America), unde statul Închisese toate bisericile iar pe preoţi şi pe credincioşi îi supusese la celea mai

După aceasta, mai târziu s'a hotărît a păşi în viaţa preoţească şi, în urma vieţii sale sfinte şi plină de virtuţi creştineşti, după moartea episcopului sf. Lambert, ajunse el episcop în locul aceluia, care i-a fost învăţător.

Cele trei împărăţi i ale naturii Un băiat fu odată întrebat, de care împă­

răţie a naturii se ţine omul: de-a pietrilor, a plantelor sau a animalelor? Băiatul înţelept răspunse îndată:

— „Omul se ţine de împărăţia cerurilor.

Sf. F i l i p Nerî şi t i n ă r u l

Veni odată la sf. Filip Neri un tinăr stu­dent şi-i ceriu ceva ajutor. Sfântul îl şi ajută, dar totodată îl şi întreabă, ce vrea să se facă ? Tinărul îi răspunse eă vrea să se facă advocat. Sfântul îl întreabă din nou c i după aceea ce va face? Studentul continui cu răspunsul, c i prin râvna şi munca s'a va câştiga bani. Sfântul îl întrebă din nou: „După aceea?" La ce studentul îi spune, c i adunându-şi avere, va avea o viaţă plăcută la bătrâneţe. „Şi după aceea?" întrebă mai departe sfântul. Glasul tinirului începu s i slăbească şi supărat răspunse i a r i c i în sfârşit trebue odati să moară. La acest răspuns îl mai întreabă încă odată sfântul Filip. „Şi dup'aceea?" La întrebarea aceasta însă tinărul nu a mai răspuns, ci tăcut, gânditor şi întristat s'a depărtat. Cuvintele sfântului — după aceea — îi sunau mereu în urechi. Acest tinăr a devenit un om cinstit şi religios. Se spune, că s'a numit Francisc Spazzara.

Durere, azi, mulţi, în mijlocul grijilor lumeşti, îşi uită de adevărata ţintă a omului!

Aflăm din gazetele dela Bucureşti despre o groasnicâ nenorocire care s'a în­tâmplat în comuna Hălmagiu din judeţul Arad. Un om cu numele Ion Gherguţâ din acel sat, s'a întors mai dâunăzi dela târg, unde luase din nişte vânzări suma de 25 mii lei.

Pe neică Ion îl aştepta în prag, la so­sire, un copil al său de 6 anişori, cum aş­teaptă copiii pe părinţii lor cari se întorc dela oraş. Şi cum omul uitase să cumpere vre-o turtă ceva pentru prunci, copilul de şase ani îi cere un ieu să-şi facă o bucu­rie. Părintele se caută prin şerpar şi prin buzunare, să-i dea lui Ţică leul, dar nu găseşte mărunţiş. Intră apoi în casă şi aşază banii aduşi dela târg în puiuca! mesii, apoi iese afară să-şi caute de treburi. Co­pilul văzuse unde a pus tatăl său poşo-moeui cu hârtii.

La puţină vreme dupăce ieşise Ion Gherguţă din casă, vine şi copilul afară şi strigă:

— Nu mi-ai dat tată leul cerut, acum poţi să-ţi cauţi banii în foc!

Gherguţă a dat busna la vatră şi, într'adevăr, banii de hârtie se sbăteau acolo, în cele din urmă flăcări..! Vederea acestei nenorociri atât de mult 1-a înfuriat pe părintele desnădăjduit, încât a apucat un topor şi prinzând eopilul, 1-a târît la

butucul din ogradă şi i-a retezat mâna stângă din cot..!

Copilul a început să ţipe într'un chip înfiorător! Mama copilulai, care se găsia într'o odaie alături şi îmbăia pe copilul cel mai mic, auzind ţipetele, a alergat afară, să vadă ce se întâmplă ? Văzând grozăvia, a prins a striga şi ea, să adune vecinii, dar şi-a adus aminte că lăsase pe copilul ce! mic în covată cu apă. Fuga la copiii Acesta însă se înecase în apa de scaldă...

îngrozită de aceasta a doua nenoro­cire, femeia a alergat la fântâna din curte şi s'a dat cu capul la vale, în apă. Fân­tâna fiind adâncă, ea s'a înecat, fireşte, numai decât.

Gherguţă Ion, deşteptându-se dia ne­bunia ce 1-a cuprins când a tăiat mâna co­pilului, şi văzând ce s'a întâmplat, s'a dat şi el cu capul la vale în fântână... Astfel în mai puţin de o jumătate de ceas, au murit: tata, mama şi copilaşul de un an din scaldă, pentru un netrebnic de ban!

Când au sosit vecinii, n'au mai găsit viu decât pe copilul de şase ani, cel cu mâna tăiată, care era însă şi el în doaga morţii, din cauza sângelui mult pe care îl pierduse..! El a fost dus la spital, însă nu-i nădejde să scape cu viaţa.

Să zici, Doamne apără şi păzeşte pe toată lumea, de asemenea grozăvii!

O r a ş u l L a u s a n n e d i n E l v e ţ i a s a u

o r a ş u l î m p ă c ă r i l o r

Elveţia, c l r e ^ V p o ^ i ' l t r c u ^ d i a n f ? h ° U 8 f a t d e î n , P ă c a r e în oraşul Lausanne  ţinutldela marele răsboiu încoace ZT T " ! ° r a Ş U l î m P ă c a " l o r . Aici, în acest oraş, * a

s'au făcut î m n ă r ă r i , _ A , C O a c . e m a i m u l t e sfaturi între trimişi,- n „ n n , „ i n , ^ „ r ă i h i t e . unde ţinutldela marele răsboiu încoace ZT T " ! ° r a Ş U l î m P ă c a " l o r . Aici, în acest oraş, * a

s'au făcut î m p ă c ă r i ? i XnţS Î I i U e M m i ^ P°P°«e lo r învrăjbite, «nd răsboiul dintre Greci şi f 0 r d Sfatul" ' * f ° 8 t ' d e p i , d ă ' î»pacarea din 1923, dup împăcarea desăvârşită între 0 ^ 1 7 % ^ ^ I a U u s a n n e a c ™ « ™t, v a ^ „Young" pentru d . păgub ile de r L i -? f™? C U C a r i a u f o s t * In răsboiu sau pM* cu biserica şi C U veîtlS ei cetă uie " ( f e p a r a t i i ) - C h i p u l nostru înfăţişează oraşul

Page 5: tu si cartea - CORE · tu si cartea învăţături pentru părinţi şi copii Ia sfârşit de an şcolar Suntem la sfârşitul anului şcolar, când copiii trebue să facă examene

O N I R E A P O P O R U L U I P a g . 5

Când trebue să secerăm Ou cât holda e mai rodită, cu atât

m a i mare câştigul; cu cât se pierde mai 2 Itâ seminţă din canza unei munci rele, m U

a t â t câştigul emai slab. Mulţi economi C U pun destulă grijă pe secerat Lasă ""ice împrăştiate prin miriştină, seceră când «âul e p r e a c 0 P t s e s c o t u r a - D e a c e e a ,

bine ca fiecare econom să ştie când trebue să secere. Mulţi vor zice, că orice 1 oldă atunci trebue secerată, când e coaptă, par oare când este holda deplin coaptă? Căci dacă secerăm holda înainte de a se fi copt pe deplin, seminţele se sbârcesc, nu mai sunt frumoase şi îmblătitul încă cate îngreunat. Dacă secerăm târziu după coacere, seminţele se scutură şi avem pa­gube mari.

Orice holdă se socoteşte că e coaptă, când paiele s'au îngălbinit şi s'au uscat, iar seminţele s'au întărit aşa i e mult, în­cât se pot stârma eu unghia. Când holda e multă şi nu avem secerători de ajuns, e mai bine să se înceapă secerişul ceva mai de vreme.

Coacerea şi uscarea paielor se începe de jos în sus şi când paiul s'a uscat şi îngălbinit mai bine de jumătate, nici spicul nu mai primeşte suc şi umezeală, de aceea Începe şi el să se uşte. Uscarea paielor se poate face şi în snopi chiar aşa ca şi când ar fi lăsate netăiate. In ţinuturi căl­duroase şi secetoase, uscarea paielor încă mai bine se poate face în snopi, decât dacă sunt lăsate netăiate. De aceea în­dată ce paiul s'a îngălbinit mai bine de jumătate, se poate începe secerişul. E drept, că seminţele încă sunt puţin moi, dar sdrobite între degete nu mai iasă din ele lapte. Astfel de holdă se zice că este în pârgă şi din holda secerată în pârgâ, »e scutură pe jos foarte puţine seminţe, coaja seminţelor este subţire, iar fărina măcinată încă este foarte bună şi dâ pâine minunată.

Puterea de încolţire a seminţei încă se păstrează pe deplin. Holda secerată în Pârgă Insă trebue lăsată să se uşte bine în clăi, afară la câmp, şi numai când se­anţele sunt deplin uscate, se poate căra acasă.

Secerişul trebue isprăvit cât mai re­pede. E drept, că vremea încă ajută foarte m u l t , ca seceratul holdei să se poată sPfăvi bine, dar oricare econom, trebue

să se trudească şi să întrebuinţeze tot­deauna vremea cea mai potrivita.

Adunarea snopilor şi aşezarea In clăi, încă se face de malteori fără nici o grijă. Secerâtorii iau câte doi-trei snopi odată şi îi târăie cu spicele pe jos până la locul unde se aşază clăile. Prin aceasta încă se seuturâ multă seminţă şi încă semjnţa cea mai bană. Păgubitoare poate s i fie şi aşezarea fără nici o grijă a snopilor In clăi, ori aruncarea prea repede a snopilor în car.

Paguba pe care un econom o poate avea, din cauza că nu seceră holda la vreme şi nu isprăveşte lucrările cu grijă, poate să ajungă şi a patra parte din toată roadă. Aceasta e foarte mult şi astăzi preţueşte mulţi bani.

Starea semănăturilor in luna Iunie B a s a r a b i a

In săptămâna intâiu a lunii Iunie n'a plouat de loc, din cauza aceasta creşterea semănăturilor a fost incâtva oprită. Pe la mijlocul lunei, au căzut ploi mai ales în părţile de miazăzi, ceeace a făcut mult bine semănăturilor. Prin judeţele Soroca şi Bălţi se mai simţeşte încă lipsa de ploaie. In câteva comune din judeţul Tighina a căzut şi ghiaţă, care însă n'a prioinuit pagube.

Peste tot locul se face prăşitul porum­bului şi a floarei soarelui, precum şi stro­pitul viilor. în judeţul Hotin semănăturile de toamnă sunt frumoase. In celelalte ju­d e ţ e însă au lost arate şi înlocuite cu alte plante. Semănăturile de primăvară toate sunt frumoase. Viile peste tot locul sunt slabe, din cauza gerurilor puternice de astă iarnă.

Bucov ina Vremea a fost potrivită pentru semă­

nături. Ploile urmate de călduri, au făcut ca toate semănăturile să crească frumos. Se prăşeşte porumbul şi cartofii şi se co­sesc fânaţele, vitele sunt în stare bună, nu­mai în comuna Slobozia din judeţul Sto-rojineţ bântue brânca la porci.

Moldova In ţinutul din spre munte pământul

are destulă umeseală, in şesul Prutului şi al Şiretului însă se simţeşte lipsa de ploaie.

F o c i n m i j l o c u l a p e l o r Se întâmplă destul de des,

că se aprind vapoarele cari trec Oceanul şi ard, fără să li-se poată da nici un aju­tor. Aşa s'a întâmplat mai dâunăzi cu vaporul nemţesc „Europa", care a ars în a-propiere de portul din Ham­burg, prăpădindu-se averi de milioane. Cu toată apa cea multă ce era în jur, pom-, pierii sau focarii, n'au avut ce-i face, căci nu s'au putut apropia de foc din pricina căldurei cele mari. Şi aşa focul a mistuit întreg vapo-

a f ară de Pereţii de oţel, cari au r ă m a s ca o uriaşă troacă (albi.) goală.

Semănături de primăvară s'au făcut pe în­tinderi mari, fiindcă ele au înlocuit în bună parte semănăturile de toamnă prăpădite de gerul de astă iarnă. Toate semănăturile de primăvară sunt frumoase. Grâul e dat în spic, iar orzul fi ovisul dau în noduri. In unele comune din judeţul Iaşi, grâul a în­ceput să fie atacat de rugină. Porumbul e foarte frumos. In judeţele Tecuci şi Tutova sunt pagube tn vii, din cauza Îngheţului de astă iarnă. Acestea pagube se văd mai ales în viile cari au rămas neîngropate.

M u n t e n i a şi O l t e n i a

Ploi aa fost peste tot local, totuşi în judeţele Brăila, Ialomiţa, Buzău, Tutova şi Olt se mai simţeşte încă lipsa de ploaie. Muncile câmpului se fac cu multă sârguinţă, atât la prăşitul porumbului şi a sfeclei, cât şi la săpatul, legatul şi stropitul viilor. Semănăturile de toamnă rămase ne'ntoarse sunt slabe. Celea de primăvară însă sunt mulţumitoare. In Oltenia, omizile au atacat mulţi pomi, aşa c i poamele vor fi mai puţine. In judeţul Romanaţi pâlcuri de greeri negri de câmp pricinuesc mari pa­gube în holdele de grâu.

D o b r o g e a

Ploaia căzută la începutul lunei nu a fost destulă pentru agricultură. Mai târziu Insă a căzut ploaie de ajuns, care a făeut mult bine semănăturilor. In judeţul Caliacra grâul de toamnă e slăbuţ. Semănăturile de primăvară sunt frumoase peste tot locul.

Transi lvania Vremea a fost cât se poate de prielnică

pentru câmp. Ghiaţa a făcut pagube în judeţul Bihor şi Maramureş şi în comunele Ghiolţ, Ţaga şi Cernuc din judeţul Someş. Ploile mari cari au căzut în judeţul Năsăud însă au pricinuit puţine pagube în semănături.

In general toate semănăturile sunt frumoase. In ţinutul Orşovei s'a ivit musca columbacă, care însă n'a adus pagube tn vite, fiind vremea răcoroasă.

In toate ţinuturile starea semănătu­rilor este cu mult mai frumoasă ca şi în luna trecută. Păioasele de primivari vor da o roadă bună, iar porumbul nu dă loc la nici o Îngrijorare.

Fânaţele sunt frumoase, iar starea vitelor este peste tot locul bună.

Vaci bune de lapte Dacă vrem să avem vaci bune de lapte,

trebuie ca vacile, când au cel dintâiu viţel, să se mulgă bine, până eând pot numai să mai deie lapte. S'a băgat de seamă, că vacile stâr­pesc de obiceiu în vremea aceea, eând au avut cel dintâiu viţel. Astfel dacă am muls o vacă numai 5 luni de zile, când a avut cel dintâiu viţel, tot Ia aceasta vreme va stârpi şi când va avea alţi viţei.

La întâia fătare, chiar şi daeă vaca ar da puţin lapte, totuşi trebuie mulsă cel puţin opt luai şi jumătate. In vremea aceasta însă trebuie vaca să primească şi hrană multă şi bună.

Sfâş ia tă d e ursi O femeie săracă din Braşov s'a dus zilele

trecute să culeagă fragi la munte. într 'o margine de pădure i-au ieşit în cale doi urşi. Femeia speriată a luat-o la fugă. Insă diatr'un tufiş i-au mai ieşit înainte doi pui de urs. Urşii cei mari, crezând poate că femeia le face rău puilor, s'au năpustit asupra ei şi i-au sfăsjiat pieptul şi spatele. Au găsit-o leşinată neşte oameni la marginea pădurii. Ea aace acum în spital.

Page 6: tu si cartea - CORE · tu si cartea învăţături pentru părinţi şi copii Ia sfârşit de an şcolar Suntem la sfârşitul anului şcolar, când copiii trebue să facă examene

U N I R E A " Q P O R U L U ? . 26

O sch imba re d e g a r d ă l a V a t i c a n

Târgurile săptămânii Luni, 8 Iulie: Veneţia de jos, j. Făgăraş; Lovnic,

j . Târnava Mare; Sic, j . Someş; Zam, j . Hunedoara. Mărfi, 9 Iulie: Câmpeni, j . Alba. Miercuri, io Iulie: Topliţa, j . Mureş; Timişoara. Joi, li Iulie: Cil, j . Arad; Jibou, j . Sălaj. Vineri, 12 Iulie: Viştea de jos, j . Făgăraş; Râşnov,

j . Braşov; Bicsad, j . Sătmar; Nădlac, j . Arad; Reteag, j. Someş.

Sâmbătă, 13 Iulie: Berzasca, j . Severin; Ineu, j . Arad; Miercurea Ciucului; Mediaş, j . Târnava Mare; Bereni, j. Sălaj; Poiana, j. Sibiu.

Duminecă, 1 4 Iulie: Baiasprie, j . Sătmar; Poiana Sărată, j. Someş.

O d i s t i n c ţ i e a d i r e c t o r u l u i nostru» Secţiiie ştienţifice-literare ale „Astrei", adu-nându-se la Cluj, îa adunare generală, au ales pe dl Ai. Lupeanu-Melin, directorul gazetei noastre, membru în secţia literară.

Bnstnr l l e Ini G. C o ş b a o ş i A. D . Xenopol . Duminecă în 9 Iunie s'au desvâlit la Arad busturile scriitorilor G. Coşbuc şi A. D. Xenopol, în faţa dlui Ştefan Cicio Pop, pre­şedintele Camerei şi a dlui ministru al Ardea­lului Voicu Niţescu. Au vorbit Preasfinţitul Grigorie al Aradului, dl ministru şi mai mulţi alţii.

Noul min i s t ru a l R o m â n i e i p e l â n g ă Sfântul S c a u n . Guvernul a numit pe dl Caius Brediceanu ministru al României pe lângă Sfântul Scaun al Romei.

Ca a e r o p l a n , c u 1 1 c ă l ă t o r i , s e p r ă b u ş e ş t e In Mare. Un aeroplan care făcea cursa Londra—Paris a plecat in ziua de 17 Iunie pe la amiază dela Londra spre Paris. Dupăee a făcut câţiva kilometri, a cerut prin telegrafia fără fir ajutor peatrucă i-s'a stricat un motor. Aeroplanul s'a mai ţinut în aier încă vre-o câteva minute, dar apoi s'a prăbuşit în Canalul Mânecii, marea care desparte Anglia de Franţa. Pe aeroplan se aflau, afară de pi­loţi şi 11 călători. A murit pilotul şi 3 călători, iar ceilalţi 7 au fost scăpaţi.

Preoţ i o r t o d o c ş i c a r i a g i t ă î m p o ­tr iva c o n c o r d a t u l u i . Cu toate că atât Se­natul cât şi Camera au votat concordatul în­cheiat între guvernul român şi sfântul Scaun apostolic al Romei, o seamă de preoţi ortodocşi agită într'una împotriva concordatului. Fiind de aici înainte concordatul lege, dl ministru ! de interne a hotărît să ia cele mai aspre mă­suri împotriva acelora cari încearcă din nou să turbure ordinea în ţară.

Un g e n e r a l o s â n d i t la 2 luni înch i ­soare . Judecătoria de ocol din Praga a osân­dit pe generalul Gajda, fostul şef al statului major cehoslovac. Ia 2 luni închisoare, pen-trucâ în ziua de 23 August 1927 a pătruns cu un grup de fascişti în casa consilierului Vorell, din ministerul apărării naţionale, cu scopul de a lua cu puterea hârtiile din cari se vădea că dl general nu a fost tocmai cel mai de omenie.

t L i v i a D a v l d n ă s c . Cr işan , preoteasă în Presaca, a adormit în Domnul în ziua de Duminecă 16 Iunie, împărtăşită fiind cu sfintele Taine ale muribunzilor. A fost înmormântată Marti 18 Iunie 1929, în cimitirul bisericii ro­mâne unite din Presaca. — Dormi în pace su­flet bun şi nobili

, Ştim toţi cetitorii d e , » z e t e d e s P r e împăcarea d' ) Statul italian şi Scaunul, \ din Roma. I n „^S»

împăcări, Scaunul a « 0 s 7 r este o mică ţărişoară V

stătătoare, cu graniţele s

' " e i i i e e i> =a toate ; t*ri din Europa. N o

orândueliie ei, C a t "« lelalte ţări d-«

o mică a

mai mult de formă, Care . mărit după împăcare,

Stat are si

şacum Vaticanul sau turtei Papei graniţele mai 1^, ca înainte. Soldaţii p r e a s ^ ţitului Părinte, cari slujesc de bun* voie, îşi a u ş i e j |

guUmentele şi rânduielile lor. Chipul nostru înfăţişează pe aceşti soldaţi, tocmai în momeai când se schimbă un rând de santinele şi le iau alţii locul. Soldaţii sunt din aşa numita „gardă elveţiană", alcătuită numai din tineri de neam mare.

J e f u i r e a b i s e r i c i i n u i t e d i n T â r g u -Mureş . In dimineaţa zilei de 15 Iunie preotul Dredeţeaau, mergând la biserică dimpreimS cu cantorul, ca să facă sfânta liturghie, au ^flat fereasta dela altar deschisă, iar sfântul potir şi discul ca n palmă. Cercetând mai de aproape, au aflat că lipsesc şi banii dintr'o casetă. Po­liţia a început cercetările.

P a t r u z e c i d e a n i d e i a m o a r t e a I u l M i h a l l E m i n e s c u . Implinindu-se 40 de ani dela moartea celui mai mare scriitor român care a fost Mihail Eminescu, societatea stu­denţilor în litere şi filosofic dela Bucureşti a organizat un parastas la biserica Boteanu. La acest parastas a vorbit studentul Traian Io-nescu, apoi profesorul universitar Ramiro Ortiz, care a tradus de pe româneşte pe ita­lieneşte poeziile lui Eminescu. Foarte mult a plăcut celor adunaţi la această jalnică sărbă­toare când au văzut că a ţinut să fie de faţă şi bătrânul tipograf Papazol, care a cules pe vremuri artieoiii scrişi de Eminescu ia. ziarul „Timpul".

Mergând apoi toţi cei de fată la cimitirul Beîu, unde este înmormântat Eminescu, au depus o cunună de trandafiri albi şi roşii, şi crini ps mormântul nefericitului poet.

T i f o s e x a n t e m a l i c în J u d e ţ u l S o m e ş . In comuna Olpret din judeţul Someş s'au ivit mai multe cazuri de tifos exantematic, groaz­nica boală care a omorît atâţia oameni în cursul războiului. O comisiune de medici ieşită la faţa locului a constatat că toţi cei îmbol­năviţi au beut apă din aceeaş fântână. Cerce­tând apa şi fântâna, medicii au constatat că în fântână era un animal mort, cadavrul căruia a răspândit această groaznică boală. Pe bol­navi i-au dus la spitalul din Dej, iar fântâna au astupat-o.

L ă c u s t e ş i o m i z i In B a s a r a b i a . In judeţul Lăpuşna din Basarabia au năpădit lă­custele şi omizile cu sutele de mii. Prefectul judeţului a cerut ajutor dela guvern, altfel prlpădindu-se toate semănăturile.

M i n u n e a s fântu lu i Antonfu. Mii de refugiaţi din apropierea Vezuviului s'au strâns în satul Terzigno spre a slăvi minunea întâm­plată acum câteva zile. Ţăranii au scos din biserică o statuie a sfântului Antonie, pe care au aşezat-o în drumul râului de foc în ns dejdea că sfântul Antonie va opri râul de lavă şi va cruţa satul. »«uiaeiav*

Lava s'a îndreptat spre statuie si la câ tva metri de ea, s'a oprit, apoi d „tr'o'da * a început s« i a Î B S* Ş I IORMA S TL i ei ^ „ i i

înmărmuriţi au văzut încă un sfânt făcut din lav?. Credincioşii sunt de părem că după minunea aceasta Vezuviul va înceţi să se mai turbure.

Un nou minister, al minorităţilor, Guvernul are de gând să înfiinţeze un minister, care nu va avea de lucru altcen decât sâ cerceteze plângerile popoarelor ei limbă străină din p?rs, cari se numesc, eu m cuvânt latinesc, minorităţi. Acest minister n avea să se ocupe şi de minorităţile române cari trăiesc în Iugoslavia, Ungaria, Cehoslo vacia, Bulgaria, Grecia, Rusia şi America.

E p i s c o p ! p e h i d r o p l a n . Zilele trec* au sosit în Genua, oraş din Italia, zece epi-scopi spanioli, cari au plecat cu un hidroplu (aeroplan care, ajungând pe apă, pluteşte) dii Barcelona (Spania) cu gândul de a-1 felicite pe sfântul Părinte dela Roma. Unul diate episcopi a slujit sfânta liturghie pe hidroplai, pe când se aflau deasupra mării méditerais, care desparte Europa de Africa.

Ş a i z e c i d e m u n c i t o r i î n g r o p a ţ i i dà<r&Mi&furi!e unu l t u n e l . In statul Colum­bia dia America, muncitorii lucrau la un tunel, Te miri dia ce cauze tunelul s'a prăbuşit, în-gropând sub dărâmături 60 de muncitori din­tre cari 14 au murit, dimpreună cu cei A» ingiseri cari îi conduceau, iară 35 au îosi^ răniţi. Ceilalţi au scăpat cu viaţa.

V i a ţ ă l u n g ă . In comuna Corbiţa , Tecuci, a murit bătrânul Vasile Sava care era de 112 ani, iar în comuna Condrăcheş" ^ acelaş judeţ a murit G. Mărăsec în vârst* * 102 sai .

C o n c e r t ş i p e t r e c e r e î n Iernnt. Si» denţii Academici Teologice din Blaj ( J a l e 8 ' Mureşului 8), aranjază în ziua de 7 IuR**>\ o serată artistică-literară, în sala „Cinej

itul 1« din Iernut, cu program bogat şi ales, care urmează petrecere cu dans. începu ora 8 şi jumătate, seara. Intrarea bene»».

—arei* Venitul se va întrebuinţa pentru bustul m»r

Arhiereu Inocenţiu Micu Cîain.

P r i m a f e m e i e m i n i s t r u , î n A ^ Noul guvern laburist (partidul muncii) Anglia are îatre membri săi şi un mi» ' s t I , femeie, pe Miss Boadfield. Ea este Pr

doamnă ajuns* ministru în Anglia.

M o a r t e a unui d e p u t a t ş l »E*J5 Zilele trecute a murit la Bucureşti 2 ' a r

Horia Maaiu, deputat aaţ ional- ţărăaist 8

deţului Huaedoara, fost avocat şi direct* neral al Casei Autoaome.

Page 7: tu si cartea - CORE · tu si cartea învăţături pentru părinţi şi copii Ia sfârşit de an şcolar Suntem la sfârşitul anului şcolar, când copiii trebue să facă examene

NR. 26 U N I R E A P O P O R U L U I r a g .

0 nuntă împărăiească

Acest chip al nostru înfăţişează cununia Prinţului de coroană Oiaf al Norvegiei cu Principesa Marta din Svedia, care s'a celebrat în biserica cea vestită din oraşul Oslo. Cei doi miri, buni creştini amândoi, au îngenuB-chiat ca toţi muritorii în faţa preotului si astfel au primit binecuvântarea căsătoriei lor. Pot lua dela dânşii, pildă de cinstirea celor sânte, toţi aceia, cari vreau să păşească la sf. iaiaă a căsătoriei, care numai atunci e creştinească dacă se face cu binecuvântarea bisericii.

3. După terminarea sf. Liturghii îndată adunare intimă cu următorul program:

a) Invocarea Sfântului Spirit, cuvânt de deschidere şi

b) Raportul prezidiului; c) Raportul cassarului; d) Eventuale propuneri;

| e) Închiderea adunării intime. 4. La orele 3 după amiazi prezentarea în

'corpore la sf. biserică şi cântarea paraclisului. 5 . La orele 4 după amiazi adunare pu­

b l i că cu următorul program: a) Cuvânt de deschidere; b) Conferinţă despre aleoolism şi urmă­

rile lui, ţinută de cantorul Gavril Pocol din jparohia Baciului.

c) Importanţa cantorilor sub raport social ;şi economic, conferinţă ţinută de cantorul loan iPăcurariu din parohia Cluj-centru;

d) Conferinţă despre apicultură de prof. Vasile Corodan;

e) Cuvânt de mulţumită şi închiderea adunărei.

Aşteptăm şi obligăm în conştiinţă pe fie­care cantor ca să se prezinte Ia această primă adunare, şi pentru ca să fie absolvaţi deia li-turgiile de acasă, alăturăm o scrisoare către Oficiu! parohial cu îndatorirea să o prezinte imediat Onoratului părinte local, pentru a primi concediul de o zi.

Din şedinţa comitetului ţinută la 13 Iunie 1929.

Preşedinte: Vice-preşedinte: L a u r e n fiu N i c o a r ă . ' G a v r i i P o c o l .

Secretar: P e t r u P u ş c a ş

„Asociaţiunea" în comuna Ţapu, gara Micăsasa

Ca în toţi anii de mai 'na in te , despărţă­mântul Blaj al „Astrei" cu l tu ra le îşi va ţ inea, şi de astă dată, a d u n a r e a genera lă în mijloc de f r u m o a s e s e r b ă r i . Conducători i despărţă­mântului v reau să dea poporului nostru tâ rnă-vean o zi de înă l ţa re sufletească, de bucurie j Şi de înfrăţ i re cu car tea , cu învăţătura .

In acest scop a fost a leasă comuna Ţapu,

unde va avea loc a d u n a r e a în ziua de Du­minecă, 7 I u l i e 1 9 2 9 . Vor veni acolo toa te comunele din jur , la praznic de învăţă tură Şi de frăţie, ca şi la Tăuni sau la Roşia în anii t recuţ i .

La această frumoasă sărbătoare roma- l

nească sunt invitaţ i , de pe acum, toţi iubi- I torii de cultură şi de îna in ta re , orăşeni şi j săteni deopotr ivă!

Să ne vedem c u b ine la Ţapu, în ziua <te 7 Iu l i e !

No. 13/1929.

Convocator Domnii membrii ai Asociaţiunii generale

I cantorilor gr.-cat. din Cercul Cultural al dis­trictului protopopesc Cluj, sunt rugaţi a lua P»rte necondiţionat Ia adunarea ordinară ce se v a ţine în localul Şcoalei confesionale gr.-cat. d i n comuna Şorecaru (Aghireş) in ziua de 2 9 Iunie 1929, sărbătoarea Sf. Apostoli Petru ?• Pavel, cu următorul

P R O G R A M : La ora 8 dimineaţa. 1. Adunarea tuturor

c°ntorilor în şcoală pentru a se comunica prs -Sramul zilei;

2 - Prezentarea în corpore la sf. biserică Jentru a asista şi cânta la serviciul divin Wrenie şi sf. Liturghie).

timbrele şi spesele de administraţie punctual, — rugăm pe iubiţii noştri cetitori, să-şi facă şi ei datorinţa faţă de gazetă, trimiţându-ne sumele cu cari ne datoresc.

Am început în vremea din urmă să dăm în gazetă şi chipuri sau i-coane, cari ne costă o grămadă de bani şi încă plătiţi toţi înainte. Fa­cem deci toate jertfele, numai ca ce­titorii noştri să fie mulţumiţi cu gazeta noastră. Se cuvine deci ca şi cetitorii să fie cel puţin drepţi, şi să nu ne păgubească, răsplătindu-ne binele cu râu.

Celce are urechi de auzit, să audă!

Vorbă înţeleaptă Cine legea-'şi părăseşte, Pe Dumnezeu nu-l iubeşte

Cătră cetitorii Ne ăjlăm la 30 Iunie, când se

sfârşeşte jumătatea întâie a anului. Răsfoind cărţile Administraţiei noa­stre, am băgat de seamă, că mai sunt foarte mulţi cetitori, cari nu şi-au plătit abonamentele.

Având foarte mari cheltueli cu tipăritul gazetei, şi trebuind să plă­tim atât hârtia şi tiparul, cât şi

Ce'e mai bune şi mai ieftine p r e m i i p e n t r u

x a n t e n e sunt fără îndoială:

„Gărţile Bunului Creştin'* cari sunt scrise pe înţelesul tuturora, ne mângâie îu necazuri şi nefericiri, ne îmbărbătează în lupta grea a vieţii, ne întăresc în credinţă, ne scapă de desnădejde şi ne îndrumă în clipitele de îndoială.

Până acuma au apărut: N r . 4., D a r u l l u i D u m n e z e u (preţul 6 lei) N r . f, A d e v ă r a t a fericire (preţul 6 lei) Nr. 6 , Taina spovedaniei (preţul 1 5 lei) N r . 7, Tâlcuirea apostolilor d i n D u m i n e c i l e

de p e s t e a n (cam 400 pagini, preţul 50 lei) N r . 8 . Legea s t r ă m o ş e a s c ă (preţul 1 5 lei) Toate 5 laolaltă costă 92 lei. Cereţi-le dela toate librăriile şi le răspân-

| diţi printre cunoscuţii şi prietinii DVoastre. | Celce răspândeşte cărţile bune, îşi câştigă mari \ vrednicii înaintea Iui Dumnezeu.

Redactor: IULIU MAIOR.

Vizitaţi Expoziţia de Automobile „FORD"

toate categoriile:

Phaetoaue, (oiij icmi Sedanuri, Saseuri

de povară, Saseuri comerc. sau fără caroserie U l t i m a p e r f e c ţ i u n e

Se mai găsesc în depozit, de ocazie, automobile, diferite mărci şi tractoare în perfectă stare de funcţiune, toate

mai ieftine ca oriunde şi în *ate avantajioase

P E R R Y — C l u j Telefon 999 Str. Regina Maria Nr. 2 Telefon 99

(758) 1—1

Page 8: tu si cartea - CORE · tu si cartea învăţături pentru părinţi şi copii Ia sfârşit de an şcolar Suntem la sfârşitul anului şcolar, când copiii trebue să facă examene

Nr. 96—1928.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta publică

că în baza deciziunii Nr. G. 1318/1928 a jude­cătoriei de ocol din Sibiu în favorul reclaman­tului firma „Borne şi comp." Singer repr. prin advocatul Dr. Bela Daniel pentru incasarea creanţei de 6100 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 11 Iulie 1929 orele9 a. m. la faţa locului în corn. Blaj la locuinţa urmăriţilor, unde se vor vinde prin li-citaţiune publică judiciară şi anume: o maşină de cusut Singer.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni, la 12 Iunie 1929.

NICULAE BAC1U (761) 1-1 portărel.

P r i m ă r i a c o m u n e i A g r i ş t e u ^

No. 228—1929.

Publicaţiune Se publică spre cunoştinţă generală

că, în ziua de 21 Iulie 1929, orele 3 p. m., iar, pentru caz de nereuşită, în ziua de 6 August 1929 la aceeaş oră, se va ţinea în localul acestei primării, licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate şi fără drept de supra oferte, pentru arendarea cârciumei comunale, în conformitate cu dispoziţiunile art. 72—83 din legea con­tabilităţii publice.

Arendarea se face pe timp de 4 ani, adecă delà 1 Sept 1929, până la 31 August 1933.

Ofertele, spre a fi admise la licitaţie, vor fi însoţite de 10 * drept vadiu din preţul strigărei, care este fixat în suma de Lei 15.000.

Condiţiunile de licitaţie precum şi orice alte informaţiuni se pot vedea şi primi la primăria comunei în fiecare zi de lucru în orele oficioase.

Agrişteu, la 17 Iunie 1929.

Noul mers al trenurilor

Primar, loan Pop.

Notar,

loan Bucur.

(759) 1 - 1

m

Se caută învăţăcei In atelierul de p a n t o f a r i e

d e l u x alui Mihail Radu din Cisnădie, jud. Sibiu, se primesc îndată 2 învăţăcei cari au şcoala primară isprăvită. Doritorii se vor adresa d*lui

ffîihai Ms&ău, Cisnădie, str. Popi i 507, jud. Sibiu

(757) 1-1

mi

începând cu ziua de 25 latia trenurilor prin gara Blaj

Spre Bucureşti: Ora 1.24 Accelerat

» 2.02 Personal » 5.44 Accel. (Arad) > 7.20 Personal » 15.50 Rapid > 17.28 Personal » 21.58 Accel. (Arad)

Ora

Iunie 1929 circu-este următoarea:

Spre Cluj: 0.58 Accel. (Arad) 3.20 Personal 5.42 Accelerat 9.04 Accel. (Arad)

13.20 Personal 15.04 Rapid 19.41 Personal

Târnava-mică:

Ora Pleacă: 6.— Personal 9.30 Motor

16.10 Mixt

Ora Soseşte: 0,25 Motor

11.48 Mixt 21.35 Personal

e vânzare Una garnitură de treerat, cu batoză

sistem >Hofher şi Schrantz*, motor in ter ­naţional* de 6/8 H. P. , curele, cântar, patru butoaie de benzină şi toate celea-lalte ce sunt de lipsă la o maşină de treerat, în stare bună, se află de vânzare la

Ioan Sârba (760) 1-1 Comuna Păuca, jud. Sibiu

De vânzare Se vând următoarele:

1. Un tractor „Fordson"; 2. Un plug „Tiger" cu două brazde; 3. O batoză sistem „ H o f h e r şi

Schrantz" de 1000 m m ; 4. O secerătoare care leagă, sistem

„Cormic". Toate acestea în stare aproape nouă.

Doritorii se pot interesa şi le pot vedea, Ia

Liviu Dnmitrean, preot în Sântimbru, poşta Teiuş (j. Alba).

(756) 2 - 2

Reproduceri artistice de pe tablourile pic­torilor clasici. — Diferite mărimi. •— Dela 20—500 Lei. — Domnul Hristos. Prea­

curata Vergură Măria ÎNMORMÂNTAREA DOMNULUI HRI­STOS executată In 5 colori, mărimea 47/59 cm. Lei 80. — Să nu lipsească din casa

nici unui creştin. Se află de vânzare la

Librăria Seminarului, Blaj

Cumpăr o casă în Blaj cu 3—5 came r e, grădină, edificii laterale. A se adresa la - ( 7 B 2 ) i " 3

Administraţia ziarului Unirea Poporului

De pe Secaş Strigături pentru feciori, la joc.

Se află. Ia Librăria Seminarului din Blaj

Prejul 6 Lei «mu n » tt o < B - » - » - o o o O- O O O-O-P-O O O- O-gg

Cărţi bisericeşti La Librăria Seminarului di

se află de vânzare următoarele" '

O r o l o g i o n s a u C e a s l o v legat în pânză cu cruce aurită

A n t o l o g i o n s a u M i n e i u l care cu- " prinde în sine slujbele dumneze-eştilor sărbători, ale Născătoarei de Dumnezeu şi ale Sfinţilor de preste an ; amândouă tomurile în legătură tare, cu călcâi de piele;

Tomul I Septemvrie—Decemvrie 9 ^ Tomul 11 şi III legate împreună, cari

cuprind lunile Ianuar—August si rânduiala slujbelor de obşte ale Sfinţilor ' n m

S f â n t a ş i d u m n e z e e a s c a E v a n ­g h e l i e , a Domnului şi Dumnezeu­lui nostru Isus Hristos; legătură de carton cu călcâi de piele şi cruce aurită Lei 550'

Aeeeaş sfântă Evanghelie, în legă­tură întreagă de piele, cu cei patru evanghelişti şi crucea aurită „ 2500'

A p o s t o l u l sau Faptele şi epistolele Sf. Apostoli; legătură de carton, cu călcâi de piele , 375'

E u h o l o g i u s a u M o l i t e v n i c legat în pânză, cu cruce aurită „ 260'

T r i o d care cuprinde toată rându­iala din Sfintele Paresimi; legă­tură tare, cu călcâiu de piele „ 510'

O c t o i h m i c pe opt versuri, împre­ună cu altele ce se ţin de înserat, mânecat, Sâmbăta şi Dumineca; tipăritură din 1927 ; legat în pânză „ 110'-

P e n t e c o s t a r m i c care cuprinde cântările dumnezeeşti dela Dumi­neca Paştilor până la Dumineca tuturor Sfinţilor; legat „ 90'

R â n d u i a l a Sf. U n g e r i sau Maslul care se cântă de un preot „ 5"

P r o h o d u l Domnului nostru Isus Hristos „ 10'

„ P s a l t i r e a Profetului şi împăratului David; legătură de carton cu pânză , 100'

A c a t i s t i e r sau carte care cuprinde în sine rugăciuni pentru pietatea fiecărui creştin, legat frumos

D o m n u l u i s ă n e r u g ă m cărticică de rugăciuni şi cântări, întocmită de Dr. Nicolae Brînzeu; legată

P a r a d i s u l Născătoarei de Dumne­zeu, precum şi alte cântări şi ru­găciuni pentru tinerime; legat în table „ 1 2

Toate acestea cărţi se cer dela: Librăria Seminarulu i , Blaj

Târnava-mică

100.

20'

Preoţi, învăţători, Ţărani! Cetiţi cu toţii cărticica:

BĂNCI P O P U L A R E Şl COOPERATIVE SĂTEŞTI d e l o n P o p - C â m p e a n u , profesor Blaj-

din care puteţi şti, ce este banca popula1"*' ce e cooperativa, ce foloase aduce săte­

nilor, cum se înfiinţează ş. a. m- d -

PREŢUL 6 LEI Se poate comanda dela administrat'2

Unirea Poporului.

greeo-catolic — Blaj

r