7/26/2019 TRICOT~1 (1)

1/27

TRICOTURI DIN B TTUR LEGTURA PATENT 2:2

Cap. I Elemente iniiale.

1.1.Carateri!area "#meni$l$i "e $tili!are. Pr#priet%i p#tri&it"e'tinatiei

n domeniul producerii tricoturilor, pe plan mondial se remarc realizri deosebite

privind concepia mainilor de tricotat dotate cu echipamente de programare i

automatizare, ceea ce a permis, pe lng o cretere important a performanelor utilajelor

i o diversitate nebnuit a structurilor, cu depirea domeniilor clasice de utilizare,

realizndu-se o gama foarte larg de articole tricotate pentru domenii greu de imaginat n

trecut.

tructurile tricotate pe direcii transversale au cunoscut o transformare deosebit

i s-au impus, comparativ cu celelalte materiale te!tile, datorit avantajelor oferite.

"iversificarea tricoturilor este realizat prin alegerea materiei prime, a structurii a

parametrilor de structur, precum i prin procesul de finisare.

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

2/27

#ricoturile proiectate si realizate pentru anumite destinaii pot fi caracterizate n

legtur cu $ materia prim, forma %obinut prin tricotare&, structura i parametrii de

structur, precum i n legatur cu proprietile conferite de acestea la un loc.

"eoarece produsul este realizat dintr-un tricot n structur patent '$' cu ochiuri

duble de indice mic, i ( ), acesta este destinat anotimpului primvar * toamn. +rodusul

de imbracaminte este o bluza cu fermoar la baza gatului pentru femei.

+rodusul realizat dintr-un tricot obinut obinut pe maina rectilinie de tricotat cu

doua fonturi %#&, cu fineea /( 0.

+rodusul este destinat adolescenilor i prezint o construcie obinuit. /ste

alctuit din reperele fa i spate fiind prevzut cu mneci lungi i guler nalt.

Pr#priet %i "#meni$l$i "e'tinaiei

1ezistena la traciune este influenat de caracterul distribuiei i indicele

ochiurilor duble. 2stfel, tricoturile cu toate ochiurile duble te doua siruri de i ( ), au

rezistene mai mari att n lungime ct i n lime. #ricoturile cu ochiuri duble de indice

),' sau mai mare cu distribuie uniform prezint rezistene la traciune mai mici

deoarece elementele structurii particip inegal la preluarea forelor aplicate.

"eirabilitatea este redus datorit numrului mai mare de puncte de legare i, de

asemenea, unghiurilor de nfurare mai mari. 3a tricoturile n structur patent simple

deirabilitatea este foarte mare, ea fiind o caracteristic negativ a tricoturilor .

+ermeabilitatea la aer i ap este nbuntit datorit ochiurilor duble, formate

dintr-un ochi reinut i bucl.

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

3/27

/fctul pilling apare n urma frecrii produsului cu alte corpuri, este mai redus

deoarece produsul este realizat din fire care au n structur fibre sintetice %)445 +62&.

Carateri'tii "e 'tr$t$ra

3egatura patent face parte din categoria legaturilor de baza.e numesc legaturi de

baza acele legaturi formate din ochiuri normale la care evolutia firului %firelor&

delimiteaza un raport invizibil si in cuprinsul caruia se identifica numarul necesar de

elemente caracteristice de apartenenta.

3egaturile patent au raportul minim '.7n structura se intilnesc siruri de ochiuri cuaspect fata si siruri de ochiuri cu aspect spate, intr-o alternanta ce determina raportul

legaturii.

3egatura patent este de diferite rapoarte$

- raport regulat$ )$)8 '$'8 9$98

- raport neregulat %amestecat&$ '$)8 9$'8:$98

7n figura ).) este reprezentata structura patent ' $'

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

4/27

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

5/27

Patent 2 :2 $ #(i$ri "$)le * arateri'tii "e 'tr$t$ra

3egaturile cu ochiuri duble sunt acele legaturi de baza sau derivate, in cuprinsulcarora se identifica ochiuri retinute, linga a caror bucle de ac evolueaza bucle sau fire

netransformate in ochiuri.

#ricoturile cu ochiuri duble se pot clasifica dupa $

- structura8

- indicele ochiului dublu este determinat de numarul de elemente netransformate

in ochiuri care evolueaza linga bucla de ac a ochiului retinut8

- numarul de siruri de ochiuri pe care evolueaza elementele netransformate in

ochiuri8

- caracterul distributiei ochiurilor duble in masa tricoturilor.

7ntroducerea in structura a modificarilor de evolutie de tip ochi dublu determina$

-cresterea grosimii tricotului8

-reducerea deformatiilor in lungime8

-cresterea deformatiilor in latime,daca ochiurile duble nu sunt obtinute prin

eliminarea aruncarii8

-cresterea rezistentelor atit in lungime cit si in latime, daca distributia este

uniforma %de e!$fang&8

-diminuarea rezistentelor in cazul unei distributii neuniforme,deoarece elementele

structurii participa in mod inegal la efort8

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

6/27

-desirabilitate accidentala mai redusa,ca urmare a numarului mai mare de

imfasurare

;ucla netransformat n ochi se dispune n general in paralel cu bucla de ac a unuiochi sau a dou ochiuri de unde rezult ochi dublu de un ir respectiv doua.

7ndicele

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

7/27

-7-; %primul ciclu n care se formeaz

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

8/27

1.2.+t$"i$l pri&in" #relatia ,inete ,ir- ,inete $tila.Determinareapapametril#r "e 'tr$t$ra initiali.

+entru a stabili parametrii iniiali pentru mostr, am apelat la tricotarea pe 'maini cu finei diferite %0 englez, respectiv )4 englez& a cate A traifuri modificndadncimea de buclare i fineea firului echivalent prin folosirea pe conductor a maimulte fire alimentate simultan. surnd dimensiunile de gabarit pentru cele B mostreimediat dup tricotare i dup un timp de rela!are de 'A ore, datele obinute s-au introdusn tabelul ). -a constatat de asemenea ca o condiionare mai ndelungat %:' ore& nu estenecesar cci traifurile nu i-au mai schimbatdimensiunile.

#abel 7.). ariatiile dimensionale si valorile parametrilor de structura pentru varianteleconsiderate

i ariabile 3ungimea 3CmmD

3atimea lCmmD

#te!

real

"oCsE0cmD

"vCrE0cmD

li

CmmD

E

Cg

!)Cte!D !' !9 3i 3f 5 li lf 5 "o%F& "o%& "o%F& "o%s&

) '!'!9' G'

0/

)H0 )BH -9,4: )'' )',0 I',A0 )94,A '4 '4 ': ': H,: 0AB,H' 9!'!9' G' ):H ):J -),J: )94 )9' I),09 )BH,A )H )H 'H 'H )),A BA),09 '!'!9' G9 '00 'A4 -0,BB )9) )A4 IJB: )94,A )B )B ') ') H,B AAJ,AA 9!'!9' G9 '44 )BB -J )94 )90 I9,BA )B0,4' )B )B 'J 'J H,H :H),0

0 '!9' G'

)4/

)BA )B4 -',): HJ HH I9,)' JA,H 'A 'A ': ': :,40 'H',AJ '!'!9' G' )J) )JH IA,HJ )4: )4A -',B )'0,B 'A 'A 9' 9' :,J 0HJ,': '!9' G9 )B0 ):9 -J,AB H4 HJ IJ,JJ 0H,' '0 '0 9) 9) B,: 949,B '!'!9' G9 )JH )J0 -',9J H) HB I:,JH )'0 '0 '0 94 94 :,J0 J'),0

Tueul este una dintre caracteristicile principale ale tricotului analizat din punct de vedere alaspectului comercial. Parametrii tehnologici trebuie corelai ntre ei astfel nct tricotul sa conferegradul de confort dorit. Pe lng acetia se mai altur i caracteristicile materii prime avnd inconsideraie faptul ca pe acelai conductor se pot alimenta simultan mai multe fire, fineea inumrul firelor alimentate simultan influennd fineea aparent a firului din ochi. Din acest punct

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

9/27

de vedere, traiful tricotat pe ! cu desime mic i puine fire este prea rar, prea moale, iar celtricotat pe "#! cu desime mare i multe fire este prea des, avnd un drapa$ necorespunztor.%ele mai potrivite variante pentru aceti parametri de lucru le considerm traifurile realizate pe! cu desime mare i multe fire, pe "#! cu desime mic i puine fire i pe "#! cu desime marei multe fire. Datorit faptului c produsul nostru se adreseaz sezonului rece, am respins

varianta realizat pe "#! pentru ca e prea subtire i am optat pentru cea realizat pe ! cudesime mica i din doua fire dublate &'&'(&.

)e intereseaz modul de comportare a tricotului i stabilitatea dimensional a acestuia in timppentru a putea proiecta corect produsul. *naliznd cele + traifuri tricotate iniial am constatat cstabilitatea dimensional se modific variind parametrii tehnologici sau fineea firului folosit. ntabel am inclus i contracia relativ la o dimensiune ct i contracia total calculate cu relaiile-

%ontracia relativ- li/lf01li 2 "## 30 "0

4i/4f014i 2 "## 30 &0

%ontracia total- li 2 4i/lf2 4f01li 2 4f02 "## 30 (0

unde-

li5 limea iniial a traifului6

lf5 limea final a traifului6

4i5 lungimea iniial a traifului6

4f5 lungimea final a traifului6

7e constat c un tricot mai rar i cu un fir de finee mai mare are tendina de a i schimbadimensiunile mult mai mult dect unul cu o desime mai mare sau finee mai mica.

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

10/27

!'plicaia acestui mod de comportare rezid n faptul c un tricot mai rar permite mai uordeplasarea firului ctre o poziie cu fore interne minime fa de un tricot des unde elementelede$a sunt alturate, crendu/se forte de frecare ntre ele mult mai puternice capabile de acontracara forele interne acumulate prin tricotare. 7e observ ca indiferent de fineea mainii de

tricotat sau de fineea firului folosit, o desime mai mic are ca rezultat o capacitate de contraciea tricotului prin rela'are mai mare. 8ineea firului modific raportul dintre cantitatea de fir dinflancuri i cea din bucle. *stfel, pentru o aceiai adncime de buclare un tricot cu mai multe fire osa fie mai lat i mai scurt dect un tricot cu mai puine fire, adic se modific desimile peorizontal ct i pe vertical prin schimbarea fineii firului. De asemenea n acest caz se constatc tricotul cu mai multe fire are o grosime mai mare i deci, prin urmare, aria total este mai micdatorit unei cantiti mai mari de fir necesar strbaterii grosimii tricotului. 8ineea mainiiinflueneaz caracteristicile tricotului. Dei se poate atinge o aceiai desime pe direcia irurilor,folosindu/se acelai fir, desimea pe direcia rndurilor este influenat de distana ntre ace.

*stfel, un tricot obinut pe ! este mai lat dect unul obinut pe "#! dei pentru toate traifurile s/

au folosit acelai numr de ace.

4a comportarea la rela'are un rol important l are i materia prim i modul de obinere a firului.*stfel se constat o mai mare contracie a tricotului pentru fire din bumbac dect pentru fire P)*.8irele din lna au o comportare specific. Pe lng rela'area crud, i modica structura sa printratamentul umidotermic, ceea ce se reflecta i asupra parametrilor de gabarit. 9n timpultratamentului, proteinele i schimba modul de dispunere, schimbare ireversibil, cunoscuta subdenumirea de mpslire. *re loc o contracie puternic. 4a firele din mohair, contracia final

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

11/27

poate sa a$ung pn la valori de :#/#3. n cazul proiectrii unui produs pe baz de lntrebuie inut cont de aceste modificri att prin rela'are ct i prin termofi'are i splare.

9nfluena desimii i a parametrilor tehnologici poate fi e'tins asupra mai multor caracteristici aletricotului i a produsului n sine, ca de e'emplu- permeabilitatea la vapori sau la aer, izolaia

termic a produsului, porozitatea materialului, drapa$, grad de acoperire i altele.

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

12/27

Cap. II Pr#ietarea ,$nti#nala a 'tr$t$ril#r

2.1 Ale/erea &ariantel#r "e 'tr$t$ra

0arianta 1

1eprezentare structurala

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

13/27

1eprezentarea prin semene conventionale

1eprezentarea in sectiune a randului de ochiuri

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

14/27

0arianta 2

1eprezentare structurala

1eprezentarea prin semene conventionale

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

15/27

1eprezentarea in sectiune a randului de ochiuri

0arian

1eprezentare structurala

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

16/27

1eprezentarea prin semne conventionale

1eprezentare in sectiune a randului de ochiuri

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

17/27

2.2 Ale/erea materiei prime Cal$l$l "iametr$l$i ,ir$l$i.

;binerea ochiurilor prin tricotare presupune buclarea firului de ctre organeleproductoare de ochiuri i trecerea acestor bucle prin buclele create ntr/un ciclu anteriormeninute pe ace la nivelul de aruncare a fonturii. *ceste transformri asupra firului aducmodificri a energiei interioare nmagazinat n fir datorit rezistenei la ncovoiere a acestuia i

datorit forelor de frecare e'ercitate n timpul tricotrii. cra ncorporat0 saualimentarea simultana a & fire cu comportri diferite la temperatura au ca efect modificareastructurii tricotului dup termofi'are fa de momentul imediat tricotrii. *re loc o modificare adimensiunilor de gabarit ce trage asupra sa modificarea nlimii i limii ochiului sau a

8igura &.(- Tricot vanisat duptermofi'are

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

18/27

desimilor. *re loc de asemenea o cretere a masei specifice, o mrire a voluminozitii i agrosimii tricotului.

*vnd n vedere faptul c se dorete crearea unui produs pentru var, s/a optatpentru un fir #3 bumbac i #3 P)*. Totodat firul de bumbac pune n

eviden mai bine structura fa de P)* care prin aburire la temperatur senmoaie pierznd capacitatea de ai mai reveni. )umrul mic de fibre desuprafa fac ca structura tricotat din acest fir sa fie mult mai clar, ochiurilesunt evideniate mult mai bine.

Diametrul firului in stare libereste diametrul seciunii firului considerat ca uncorp cilindric, neuniform, omogen de densitate , ?g1cm(@.

=alorile diametrelor firului sunt determinate de un comple' de factori ce privescnatura i proprietile fibrelor, procedeele de filare i finisare n filatur precum ide prelucrabilitate a firului in tricota$e. *cesta din urm factor impune anumitecondiii firelor pentru tricota$e rigiditatea la fle'iune, modul de elasticitate,porozitate, etc.0 cu influene directe asupra diametrelor.

n cazul alimentrii simultane a sistemelor mainii de tricotat cu un fir sau mai multe fire

alimentate n paralel ,de aceiai natur i finee$

F( CmmD

F - diametrul firului %grosimea firului& CmmD

#te!- fineea firului % densitate de lungime& CgEKmD

L)- coeficientul determinat n funcie de natura materiei prime, de masa specific a

firului i de densitatea de volum a substanei fibroase.

L)(),9 %pentru +26&.

2. Cal$l$l parametril#r "e 'tr$t$ra

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

19/27

e calculeaza parametri de structura pentru varianta ).

Date initiale :

Finetea de fir $ #te! ( '!'!9'

1 Cal$l$l "iametr$l$i ,ir$l$i- 3

F ( %mm&

L)().9

F( %mm&

"oc(94

2c().JJ

2c(9.J

;(;EF ;(04EF().B0

;(9

' Pa'$l #(i$l$i "$)l$-A"-'e al$lea!a $ relatia:

().J0I'.).4.0.4.AJ('.))

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

20/27

unde i -indicele ochiului dublu8

z-factor de corectie determinat de pozitia spatiala a buclelor

netransformate in ochiuri

i()8

z(4.0 %compactitate medie&

K2(9.J

Pa'$l me"i$-Am-'e al$lea!a $ relatia:

n-nr.de siruri cu ochiuri normale din raport8

m-nr. de siruri cu ochiuri duble din raport.

n()

m()

4 Inaltimea #(i$l$i "$)l$

;dMAF

+entru semifang ;d min(AF().BA

L().)'

;n(L.2n().)' . ).J0().B0

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

21/27

;r(%iI)&I;n(' I ).B0(9.B0

5 C#e,iient$l "e'imil#r

"No( "?o("o

desimea pe orizontala-"o, desimea pe verticala-"v

6 L$n/imea ,ir$l$i "intr*$n #(i

lop().0:2. '; I 9.9HF().0:. ).J0 I ' . ).B0 I9.9H . 4.AJ(:.BA

lod(lb I' l

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

22/27

#te! ( '.'.9'()'B

gEm'(4.A%"NoI "NNo&."v.lmed.#te!.)4-9(BJ'.J) gEm'

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

23/27

Cap. III Reali!area 'i repr#ietarea &ariantei ale'e

1eprezentare structurala

1eprezentarea prin semene conventionale

1eprezentarea in sectiune a randului de ochiuri

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

24/27

Prinipii "e 'tr$t$r

Lalculul diametrului firului FCmmD

F ( 4.AJ C mmD

Cal$l$l "e'imil#r

" on ( )9.4:CsE04 mmD

" vn ( '4.)'CrE04 mmD

" om ( )).'' CsE04 mmD

" vm ( )J,0)CrE04 mmD

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

25/27

Cal$l$l l$n/imii "e ,ir "in #(i

l on ( B.)A CmmD

l or ( )4.B CmmD

l bn ( 'H.:) CmmD

l od ( 0).:)CmmD

Cal$l$l ma'ei $nit%ii "e '$pra,a%

%gEm' & ( 0J).:H

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

26/27

Cap. I0 C#nl$!ii

+e baza e!perimentului fcut am constatat $

cu ct indicele ochiului dublu este mai mare, cu attcrete masa tricotului i lungimea de fir din ochiul dublu8

n timp ce numrul de iruri pe care se dispune buclanetransformat n ochi crete, se constat i o cretere a lungimii defir din ochiul dublu i a masei tricotului8

datorit creterii coeficienilor pasului i nlimiiochiului se observ o scdere a desimii pe orizontal i a desimiipe vertical a tricotului8

7ntroducerea n structur a modificrilor de evoluie de tip ochi dublu determin $

- creterea grosimii tricotului8

- reducerea deformaiilor n lungime8

- creterea deformaiilor n lime, dac ochiurile duble nu sunt obinute

prin eliminarea aruncrii8

7/26/2019 TRICOT~1 (1)

27/27

- creterea rezistenelor att n lungime ct i in laime, dac distribuia este

uniform %de e!. fang&8

- diminuarea rezistenelor n cazul unei distribuii neuniforme, deoarece

elementele structurii particip n mod inegal la efort8

"eirabilitatea accidental mai redus, ca urmare a numrului mai mare de punctede legare i a unghiurilor mai mari de nfurare.

n legtur cu calculele teoretice aplicate variantei de structur realizat pe mainse poate spune ca acestea ofer o valoare informativa apro!imativ cu cea real, fiind defolos pentru proiectarea produsului i aprecierea cantitii de fir necesar sau a maseistructurii.

8O+TRA PATENT 2:2 CU OC9IURI DUBLU