Descrierea CIP'b BibJiotecii }{it{i6aale 4 Rgm.antuiKrishnamur$ Iiddhu ,, I 1,;"ir, r :; r

Trezireainteligenfei / Iiddu Krishnamurti;trad.: Mariana Straton, Silvian Avram.Ed. a 3-a. Bucuregti: Herald,2018

ISBN 978-97 3 -rtl -7 39 -3

I. Straton, Mariana (trad.)II. Avram, Silvana (trad.)L4t

Cdrli de acelagi autor la Editura Herald:

VIATA ETIBERATACOMENTARII ASUPRA VIETII (vol. I, II, III)ELIBERAREA DE CUNOSCUTDESPRE EDUCATIESFAR$ITUI TIMPUTUIDEPLINATATEA VIETII

Iiddu KrishnamurtiThe awakening of intelligenceCopyright @ 1973,Krishnamurti Foundation Trust Ltd.,Brockwood Park, Bramdean, England

I{DDU I$.4I.$,HN4} l{Rrr

Trcesirea intehgqnfei

Traducere din limba englezh:

MARIANA STRATON & SILYANA AVRAM

;,r1 i: I :r

il:'",;:,

EDITUMd%HERALDBucuregti

Consultant:Romulus Maier I Asocialia Krishnamurti-Rominia

Redactor:Radu Duma

Viziune graficd qi DTP:Codrul Radu

Corecturi text:Du;a IJdrea-Boborel

Pentru noutdti ti comenzivizitafi site-ul nostru:wwwedituraherald rosau contactali-ne la:off ice@edituraherald.roOP.10 - CP.33 Sect. II BucuregtiT el: 021..319.40.60, 021,.319.40.6'tF ax: 02'1,.319.40.59, 021..319.40.60Mob: 07t14.888.388, 07 7 1.6&.320

Prezenta lucrare a fost tiperite sub patronajulAsocia{iei Culturale Krishnamurti - RomAnia

Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei cirti nu poate fireproduse sau transmisd sub nicio formi gi prin niciun mijloc, elec-tronic sau mecanic, inclu-sivfotocopiere, inregistrare sau prin oricesistem de stocare a informaliei, frri permisiunea editorului. Ediliein limba romdni publicatd de Editura Herald. Copyright @ 2019

Nota editorului englez 7

DOUA CONVORBIRI: J. KRISHNAMURTI

$I PROFESORUL JACOB NEEDLEMAN

1. Rolul invdfitorului 11

2. Despre spatiul interior; despre tradilie gi dependenf e 29.

TREI CONVORBIRI

iN onegul NEw YoRK

l. Revolufia interioari

2. Despre relafle

3. Experienfa religioasi. Meditalia

DOUA CONVORBIRI:

J. KRISHNAMURTI $I ALAIN NAUDE

]. Circul zbaterii umane

2, Despre bine gi riu

TREI CUVANTARI

iN MADRAS,INDIA

l. Arta vederii

2. Libertatea

3. Sacrul

51

7t

93

113

t33

r49

161

t75

-ffi-

$APTESCUVANTARI -

(fragment)

Gindire, inteligenfi gi nemisurabil

CINCI DIALOGURIiN SAANEN, ELVETIA

l. Fragmentarea congtiinfei2. Este inteligenfa treazit?

3. Frica

4.Frica, timpul gi imaginea5. Inteligenfa gi viafa religioasi

VTOLENTA $r EUL -BROCKWOOD PARK, UK

Violenfa qi eul

191

2r3233

249

267

283

299

in cursul ultimilor ani, |. Krishnamurti a continuat si vor-

beasci unor largi adunii'i de oameni, precum gi unor grupurimici sau persoane din America, Europa gi India. Aceasti carte

a fost ginditi ca o prezentare mai cuprinz6toare a invilitu-rilor sale din aceasti perioadit, care, incepAnd cu anul 1967,

au apirut in diverse publicafii. Convorbirile din lucrarea de

fa{i sunt intotdeauna spontane, cu schimburi vii de intrebirigi riLspunsuri; reproducerea lor s-a fbcut prin preluarea de pe

benzi audio, astfel cl frazele qi cuvintele au fost inregistrate cu

acuratele. Editarea lor a presupus doar eliminarea unor for-mul[ri redundante.

O parte dintre temele prezentate in unele capitole repre-

zinti Conversaliile pe care Krishnamurti le-a purtat cu per-

sonalitili marcante, interesate de ideile lui. Aceste interviuripersonale sunt, de asemenea, preluate de pe benzile inregistrate

la vremea respectivi.

CAteva cuvinte ar trebui adiugate cu privire la Dialogu-

rile purtate cu micile grupuri de ascultitori. Aceste Dialogurinu sunt discufii in sensul unor dezbateri sau argumentiri, ci

schimburi libere de idei intre oameni avdnd un scop comun

gi nizuind si infeleagi impreuni cu Krishnamurti probleme

fundamentale. De pildl, cele cinci Dialoguri de la Saanen ur-meaz| altor discufii purtate in acelagi loc, continudnd astfel

temele deja enunfate gi urmirind si aduci mai multi limpe-zime. De altfel, in ultimii unsprezece ani, la Saanen, in Elvefia,

au avut loc reuniuni in fiecare vari cu oameni venili din toate

I Cartea a apdflrtinl973, cao sintezi a prelegerilor linute de Krishnamurti

in perioada precedentl, aga cum se va explica in continuare.

-rffi$tffsffisr-

Needleman: Se vorbegte mult despre o revolufig spiritualiin rAndul tinerilor, mai ales aici in California. Vedeti dvs. inacest fenomen foarte complex vreo speran!6 pentru o nouilnflorire a civilizatiei moderne, p.entru o noui posibilitate de

dezvoltare?

Krishnamurti: Nu credefi, domnule, ci cineva ar trebui sifie destul de serios, gi nu doar si sari dela o distracfie spectacu-

loasi la alta pentru ca sd: putem vorbi despre o noui posibilitate

de dezvoltare? Dac|oamenii ar privi cu atenfie religiile lumii

9i ar intelege inutilitatea lor in general -, ajungdnd astfel la o

convingere reali 9i limpede -, poate ci atunci s-ar schimba

ceva, atdt in California, cdt gi in intreaga lume. insi, dupi cdt

am putut vedea eu, mi tem ci nu se intdmpli nimic serios. S-ar

putea si greqesc, pentru ci ii vdd pe acegti aga-numifi tineridoar de la distanfi, in rAndul auditoriului, qi ocazional, aici;

dar, prin intreberile loq prin r6sul lot prin aplauzele lor ei nu

mi impresioneazd ca fiind foarte seriogi, maturi sau hotlri1i.Pot si mi ingel, desigur.

N.: inleleg ceea ce spunefi. Dar poate ci nu trebuie sd ne

agteptim ca tinerii si fie seriogi,,,

Kr.: De aceea nici eu nu m[' opresc neapirat asupra ti-nerilor. Nu gtiu de ce, s-a fbcut atdta cazinjurul tinerilor, de

ce a devenit un lucru aqa de important. in cAliva ani,'ei vor fibiftani la rindul lor.

N.: Ca fenomen, ficdnd abstractie de ceea ce ar putea fiin spatele lui, acest interes in experienfa transcendentali sau

oricum s-ar numi elpare a fi uq soi de teren fertil, din care s-ar

putea ridicaoameni neobiqnuiti - excluzindu-i pe prefrcufi gi

pe qarlatani -; ba poate chiar maegtri. .

ffi

-tffiffi1-+fiwsffi

Kr.: Mi-e teami ci garlatanii gi preficufii ar putea sicompromiti total aceste posibilitefi.,,Congtiinfa Krishna",,,Meditalia transcendentali" gi tot acest nonsens care conti-nui - tinerii sunt atAt de pringi de toate acestea! -, dar elesunt forme de exhibilionism, de amuzament gi de distracfie.Pentru ca ceva nou si aibi loc, trebuie si existe un nucleu deoameni cu adevirat devotafi, seriogi, pregiti]i sd meargi pdnila capit in procesul cunoagterii de sine. Oameni care, dupi ce

au experimentat toate aceste lucruri, si spuni: ,,Acum vreausi merg pdni la capat".

N.: O persoani serioasd ar trebui deci si fi fost deziluzi-onatd de toate celelalte experienfe.

Kr.: Nu ag numi-o deziluzie, ci o formi de seriozitate,N.: $i care ar fi condilia preliminard pentru aceasta?

Kr.: Nu, n-ag numi-o deloc deziluzie, aceasta duce la dis-perare gi cinism. Eu am in vedere o examinare serioasi a totceea ce inseamni aga-numita spiritualitate, asa-numitele religii,examinarea, aflarea adevirului din toate acestea, daci existivreun adevir in ele. Si dai deoparte totul gi si incepi din nou,fbrd si maicaziin aceleagi capcane, frri si te mai lagi prins dehaosul din jur.

N.: Cred ci asta am vrut si spun, dar dvs. afi exprimat-omai bine. Oameni care au incercat ceva gi nu le-a reugit incd.

Kr.: Nu vorbim doar despre ,,ceilalli oameni". Trebuie sidim deoparte toate promisiunile, toate experienfele, toate afir-mafiile mistice. Trebuie si pornim la drum ca 9i cum nu amcunoagte absolut nimic.

N.: Asta este foarte greu.

Kr.: Nu domnule, eu nu cred c[ este greu. Cred ci estegreu doar pentru cei care s-au umplut de cunogtinlele altora.

N.: Oare nu asta se intdmpli cu cei mai mulli dintre noi?Vorbeam clasei mele ieri, la San Francisco, la colegiu, gi le-ammirturisit ci am si-l intervievez pe Krishnamurti, cerdndu-le

-ffiffi#iffi- -i::;:P1*J*:StrI -

sd-mi spuni ce intreblri ar dori si vi pun. Au fost multe in-trebiri, dar cea care m-a impresionat cel mai mult a venit dinpartea unui tdnir care a spus: ,,Am citit cirfile lui iarigi gi

iar5gi, dar nu pot face ceea ce spune". A fost ceva atdt de sincer

gi de evident, de parci ar fi sunat un clopofel. Trebuie, intr-unsens foarte subtil, si incepi in acest fel, si incepi cu adevirat

de la inceput.

Kr.: Cred ci nu ne punem destule intrebiri. $tili ce vreau

si spun prin aceasta?

N.: Da.

Kr.: Noi acceptim orice, suntem creduli, suntem lacomi

dupi noi experienfe. Oamenii inghit tot ceea ce spune un in!e-

lept cu barbi, care promite ci vei avea o experienfi minunatidaci faci anumite lucruri. Eu cred ci cel mai bine este si spui:

,,Nu gtiu nimic". in mod evident, nu pot depinde de al[i. Dacinu ar fi cirfi, nici guru, ce aliface?

N.: Dar te pofi ingela atAt de ugor!

Kr.: Te ingeli atunci cAnd i1i doregti ceva anume.

N.: Da, infeleg asta.

Kr.: i1i spui: ,,Voi descoperi, voi cerceta pas cu pas. Nuvreau si mi ingel singur". ingelarea apare insi atunci cAnd do'regti ceva, cAnd egti lacom, cdnd spui: ,,Orice experienfi este

superficiali, vreau ceva misterios". Atunci egti prins.

N.: Pentru mine, dvs. vorbili despre o stare, o atitudine, o

apropiere care este foarte departe de infelegerea unui om. Eu

insumi mi simt foarte departe de aceasta gi gtiu ci Ei studenfimei. Ei simt, justificat sau nu, o nevoie de ajutor. Probabil ciei inleleg gregit ce este ajutorul, insd existd un astfel de lucruprecum ajutorul?

Kr.: Vrefi si spunefi: ,,De ce cerefi ajutor?"

N.: Si m[ exprim altfel. intr-un anumit fel i{i dai seama

cI te ingeli singur, dar nu gtii exact...

Kr.: Este foarte simplu. Nu vreau si mi ingel pe mineinsumi, da? Descopir atunci care este migcarea, care este lu-crul ce aduce inselarea. Evident ci ea vine atunci cind suntlacom, cAnd doresc ceva, cdnd sunt nesatisfbcut. Dar in loc silupt impotriva licomiei, a dorintei, a insatisfacfiei, eu vreaumereu mai mult.

N.: Da.

Kr.: Trebuie, deci, si-mi inleleg licomia. De ce sunt la-com? Oare, pentru ci m-am siturat de lumea asta, am avutdestule femei, am avut magini, am avut bani, gi acum vreauceva mai mult?

N.: Cred ci cineva este lacom pentru ci doregte stimulare,doregte si fie scos din el insugi, astfel incdt s6 nu-gi vadi goli,ciunea. insd ceea ce incerc eu s[ intreb - gtiu cd a{i rispuns laaceasti intrebare de multe ori in conferinfele dvs., dar te intorcila ea aproape inevitabil - este: Toate marile traditii ale lumii,indiferent ce au devenit ele (au ajuns sd fie denaturate qi prostinterpretate gi ingel6toare), vorbesc intotdeauna despre ajutor,direct sau indirect. Ele spun: ,,Tu egti propriul t6u guru", insdin acelagi timp vorbesc despre ajutor.

Kr.: Domnule, gti{i, oare, ce inseamni cuvdntul guru?N.: Nu, nu exact.

Kr.: Cel care aratl,care indici. Acesta este un sens; celilaltsens este ,,cel care aduce ilumin ared', catevl.ridici povara. insi,in loc si vi ridice povara, ei vi impun povara lor.

N.: Md tem ci da.

Kr.: Guru inseamni cel care vi ajuti sd trecefi dincolo gi

aga mai departe, existi diferite sensuri. in momentul in caregurul spune ci gtie, atunci pofi fi sigur ci nu gtie. lntrucit ceeace cunoagte el este ceva care fine in mod evident de trecut.Cunoasterea este trecutul. $i, cind spune ci qtie, el se gdndeg-te la vreo experienfd pe care a avut-o, pe care a fost in staresi o recunoasci drept ceva rniref, gi aceasti recunoagtere ia

-ffi- -1ffiffiffi|-

nagtere din cunogtin{ele sale precedente, altfel ea n-ar putea firecunoscuti, gi astfel experienla sa igi are ridicinile in trecut.

Prin urmare, nu este reali.N.: Da, cred ci cea mai mare parte din cunoaqtere este

de genul acesta.

Kr.: Agadar, de ce vrem noi cu tot dinadinsul o form6de tradi$e striveche sau moderni? Uitafi, eu nu citesc niciunfel de cirfi religioase, filosofice, psihologice; cineva poate pi-trunde el insugi pdni la addncimi uimitoare gi poate descoperi

totul. A pitrunde in tine insufi este problema, dar cum anume

s[ o faci? Cici, nefiind capabil de a o face, intrebi: ,,Vre{i, virog, si mi ajutafi?"

N.: Aga este.

Kr.: Iar celilalt spune: ,,Te voi ajutal gi te trage in direcliape care a urmat-o el insugi.

N.: Da, intr-un fel acesta este un rispuns la intrebarea

mea. Citeam ieri o carte in care se vorbea despre ceva numit

,,satsang".

Kr.: $tifi ce inseamni asta?

N.: Asocierea cu cei infelepfi.

Kr.: Nu. Cu oamenii buni.

N.: Cu oamenii buni, aha!

Kr.: Fiind bun, egti gi infelept. Nu fiind inlelept egti bun.

N.: inleleg asta.

Kr.: Pentru cd dacd egti bun, egti gi inlelept.

N.: Nu incerc si schimb discufia, insi mi se intimplisl-mi vid studenfii gi pe mine insumi vorbind in sinea noas-

trtr atunci cind citim cirfile dvs., cdnd vi auzim. Atunci ne

$punem: ,,intr-adevir, n-am nevoie de nimeni, am nevoie siIiu singur'l dar este o mare ingelitorie gi in asta.

Kr.: Desigur. Pentru ci vi llsa{i influen{afi de vorbitor.

N.z (rhzAnd) Da, e adevirat.

Kr.; Domnule, haidefi si ne exprimim mai simplu. Presu-pundnd ci n-ar exista nicio carte, niciun guru, niciun invdfitor,ce a{i face? Daci vi afla{i in haos, in confuzie, in agonie, ce

faceli? Cdnd nu ave{i pe nimeni si I'd ajute, nici droguri, nicitranchilizante, nici religii organizate, ce face{i?

N.: Nu pot si-mi imaginez ce ag face.

Kr.: Asta este.

N.: Poate ci atunci ar fi, intr-adevi! un moment hotirAtor.Kr.: Da, noi nu simfim urgen]a, pentru ci ne spunem

mereu: ,,Mi va ajuta cineva, fhrd indoialfiN.: insi cei mai mulli oameni ar ajunge probabil in pragul

nebuniei in aceasti situa{ie.Kr.: Nu sunt sigur, domnule.N.: Nici eu nu sunt sigur.Kr.: Nu, eu nu sunt deloc sigur. Pentru cA, ce am fbcut noi

pdni acum? Oamenii in care ne-am pus speran{a, religiile, bi-sericile, educafia, toate acestea ne-au adus in acest haos. Noi nune-am eliberat de suferinfi, nu ne-am eliberat de bestialitateadin noi, de urilenia noastri, de vanitifile noastre.

N.: Putem totugi spune acelagi lucru despre tofi? Existidiferenfe. La fiecare o mie de ingelitori existi un Buddha.

Kr.: Dar nu asta mi preocupi, domnule, atunci cdnd noispunem cd avem de-a face cu o ingeliciune. Nicidecum.

N.: Atunci permite{i-mi si vi intreb ceva: Noi gtim ci fhrimunci sustinutl corpul se poate imbolndvi gi aceasti muncisusfinuti este ceea ce noi numim efort. Existi, oare, in modsimilar un anumit tip de efort pentru ceea ce am putea numispirit? Dvs. vorbili impotriva efortului, dar cregterea gi bu-ndstarea tuturor aspectelor omului nu cer, oare, ceva de genulmuncii suslinute, intr-un fel sau altul?

Kr.: Md intreb ce infelegefi prin munci susfinuti? Muncifizic|?

N.: Si zicem. Un fel de a ne controla dorin{ele.

iffi

_-t##ffiffiffit-

Kr.: Vedefi, asta este. Condilionarea noastri, intreaga

noastri culturi, este cliditi ln jurul acestui control. Am ridicatun adevirat zidde rezistenfi. Deci, cind noi spunem ,,muncisustinutfl ce inplegem de fapt? Lenevie? De ce trebuie si fac

un efort pentru orice? De ce?

N.: Pentru ci eu sper si oblin ceva.

Kr.: Nu. De ce existi acest cult al efortului? De ce trebuie sifac efort pentru a-l atinge pe Dumnezeu, iluminarea, adevirul?

N.: Sunt multe rispunsuri posibile, insi eu pot rispundenumai pentru mine insumi.

Kr.: Adevirul ar putea fi chiar aici, numai ci eu nu gtiu

cum si-l privesc.

N.: inseamni ci existd totugi un obstacol.

Kr.: Cum si privesc? El poate fi chiar dupi coll, intr-ofloare, poate fi oriunde. Dar mai intAi eu trebuie si invif siprivesc, nu si fac un efort si privesc. Eu trebuie si descopir

ce inseamnd a privi.N.: Da, insi nu admitefi ci ar putea exista o rezistenli la

aceasti privire?Kr.: Atunci nu vi obosifi si privifi! Daci cineva vine

qi spune ,,Eu nu vreau si privesc", cum il ve{i forfa dvs. sipriveasci?

N.: Nu, eu nu vorbeam acum despre mine. Eu vreau siprivesc.

Kr.: Daci wefi si privifi, ce in{elege{i prin privire? Trebuie

rnai intii si descoperifi ce inseamni a privi gi apoi si-facefi

efortul de a privi. Aqa este, domnule?

N.: Descoperirea insiqi ar fi pentru mine un efort.

Kr.: Nu.N.: A o face intr-un mod delicat, subtil. Eu vreau si pri-

vesc, insd: nu vreau si descopir ce inseamni a privi. Sunt de

acord ci aceasta este problema mea. $i aceasti dorin{i de a face

ceva repede, de a siri peste etape nu este o formd de rezistenfd?

qii.

l.

I

t1

,]

)

{

Kr.: Un mod de a te eschiva.

N.: Existi, oare, ceva in mine la care ar trebui si fiu maiatent, care se opune acestui subtil qi mult mai delicat lucrudespre care vorbili dvs.? Ceea ce spunefi dvs. nu este munci?A fi in stare si pui intrebarea cu atdta linigte qi subtilitate nupresupune un efort? Mie mi se pare ci este o adevirati muncdsd nu asculli de acea parte din tine care se opune.

Kr.: Se opune?

N.: Mai ales pentru noi, cei din Occident, sau poate pentrutofi oamenii.

Kr.: Mi tem cI pretutindeni in lume este la fel: ,,Spu-nefi-mi, cum si ajung cdt mai repede la iluminare'i

N.: $i totugi dvs. spunefi ci se intAmpli intr-o clipi.Kr.: Aga gi este.

N.: Da, inteleg.

Kr.: Domnule, ce este efortul? A te ridica din pat dimi-neafa, cdnd nu vrei si te ridici, este un efort. De unde vineaceastd lenevie? Din lipsa de somn, din supraalimentare, dinabandonarea exagerati in voia obiceiurilor gi toate celelalte?Iar in dimineafa urmitoare iqi spui: ,,Oh, ce plictiseali, iarigitrebuie si mI scol!" Si vedem insi, domnule. Mi urmirifi?Ce este lenevia? E vorba despre lenefizicisau gdndirea insigieste lenegi?

N.: Nu infeleg. Poate ci ar trebui si folosim alt cuvAnt.Cum poate gdndirea si fie leneqi? Eu cred ci gAndirea esteintotdeauna aceeagi.

Kr.: Nu, domnule. Eu sunt leneg, nu vreau si mi ridic,fac, agadar, un efort ca sd mi ridic. in asta consti efortul meu.

N.: Da.

Kr.: Eu vreau ceva, dar gtiu c6 nu trebuie si oblin acel lucrugi deci ii rezist. Rezistenfa este efort. Mi infurii gi n-ar trebuisi o fac - din nou, efort. Ce anume m-a ficut lenes?

N.: Gandul ci ar fi trebuit si mi scol.

-ffi* -{##mmffi}-

Kr.: Asta este.

N.: in reguli.Kr.: Trebuie deci sd ne aplecim in mod serios asupra in-

tregii probleme a gdndirii. Nu este vorba aici despre o lenevie

a corpului; nu trebuie nicidecum si forfez corpul si se ridice

din pat, deoarece el lgi are propria inteligenli, el gtie c6nd este

obosit qi trebuie si se odihneasci. Azi-diminea{i eram obosit;

irni pregitisem rogojina gi toate cele necesare exerciliilor yoga,

dar corpul refuza si mi susfini, aga incdt eu l-am ascultat. Aicinu e vorba despre lenevie. Corpul incerca pur gi simplu si-miatragi atenlia ci, intrucAt vorbisem mult cu o zi inainte qi vizu-sem mulli oameni, eram obosit. Pe de alti parte ins6, gdndirea

imi spunea: ,,Tiebuie si te scoli gi si faci exercifiile, pentru ci ififac bine, le-ai fbcut in fiecare zi, au devenit obicei, nu te relaxa,

tine-te de ele, altfel vei deveni leneg". Ceea ce inseamni ci, de

fapt, gindirea gi nicidecum corpul mi determini si fiu leneg.

N.: inleleg. Gindirea este cea care implicl efort.

Kr.: Prin urmare, si renunfim la efort! De ce este gdndirea

atit de mecanicd? $i este, oare, toati gdndirea mecanici?

N.: intr-adevir, se ridici aceasti intrebare.

Kr.: Nu este toatd gAndirea mecanici? Nu. Nu pot spune

c[ am verificat asta. Dar noi putem si o facem, domnule. Este

destul de simplu s6-!i dai seama. Oare nu e toati gindireamecanici? Starea nonmecanici implici absenfa gAndirii; nu

neglijarea gdndirii, ci absenfa ei.

N.: Cum pot eu descoperi asta?

Kr.: Facefi-o acurh, e destul de simplu. Putefi si o facefi

acum, daci dorifi. Gindirea este mecanici.

N.: Si admitem asta.

Kr.: Nu admitefi. Nu admitefi nimic!N.: in reguli.Kr.: GAndirea este mecanici, nu-i aga? Pentru ci este re-

petitivi, se conforme az6, compari,.

N.: Faptul cd ea compari, mi-e clar. Dar experienla meaimi spune ci gindirea nu este mereu aceeasi. GAndirea are

multe nuan{e.

Kr.: Aqa sd fie?

N.: Experienfa mi face si cred asta.

Kr.: Haidef si vedem. Ce este gAndirea, faptul de a gdndi?Se pare ci existd un anumit tip de gindire foarte mirginiti, re-petitivi, extrem de mecanicd gi totugi destul de apreciati. Existiinsi gi o altfel de gdndire, intim legati de intregul meu orga-nism, de intreaga mea fiinfn gi care are o cu totul alt|rezonanld.

Kr.: $i ce inseamni asta, domnule? Gdndirea este ecoulmemoriei.

N.: Da, aceasta poate fi o definifie.Kr.: Nu, nu este doar o definilie, e un fapt real. De pildi,

trebuie si ajung in seara asta la o casi - amintirea ei, distanla,forma clidirii, toate acestea lin de memorie, nu-i aga?

N.: Da, {in de memorie.Kr.: Cdci am mai fost acolo inainte, Ei amintirea casei imi

este vie, apirindu-mi fie sub forma unui gdnd spontan, fiesub o formd ceva mai elaborati. Mi intreb agadar: oare estegAndirea mereu aceeagi, mecanicd, sau existi gi gAndire non-mecanici, nonverbali?

N.: intr-adevir.Kr.: Existd, oare, gAndire in absenfa cuvintelor?N.: Existi infelegere.

Kr.: Si vedem. Cum are loc aceastd in{elegere? Apare ea

cdnd gdndirea este in plini desfbgurare sau cdnd gdndirea este

linigtitS?

N.: CAnd gAndirea este linigtitS, desigur.Kr.: inlelegerea nu are nimic de-a face cu gdndirea. pofi,

fbri indoiali, rafiona - ceea ce tine de gdndire, de logicd -,insd vine un rhoment cdnd nu mai inlelegi. Atunci te linigtegti

-ffiffi$i$H- ' .";no"!:m*4qf9: '$tir/d:&4*ea9*

gi spui: ,,in sfArgit, lnleleg. Aceasti inlelegere nu e rezultatul

gdndirii".

N.: Vorbili, aEadar, despre o energie necauzatl. Or, ceea

ce experimentim noi in mod obignuit este o energie a catzei

Ei efectului, energie care ne modeleaz|viefile.

Ce relafii existi insi intre aceste doui tipuri de energie?

(le este energia?

Kr.: Mai intAi, este energia divizibili?N.: Nu gtiu. Continuafi.

Kr.: Ea poate fi divizati. Putem vorbi despre energiefizicd,

cnergia mAniei, sau despre energie cosmicd, energie umani.

lia poate fi divizati la nesfArgit, dar ea rimdne aceeagi unicd

cnergie.

N.: Aga este, logic vorbind. Eu insi nu inleleg, de fapt,

crrergia, degi mi se intAmpli citeodati si experimentez ceea

cc numim energie.

Kr.: De ce simfim totu$i nevoia si divizim energia?, asta

vlcau si aflu, pentru ca si o putem privi dintr-o alti perspecti-

vir. Vorbim despre energie sexuali, energie flzicil,energie men-

tirlir, energie psihologici, energie cosmici, energia omului de

irlhceri care merge la birou gi aga mai departe.

De ce simfim nevoia sl o divizdm astfel? Care este cauza

irccstei diviziuni?

N.: Se pare cd existd in noi multe fragmente disparate qi

tocmai de aceea, cred, eu suntem inclinali si divizim incon-

trnuu viala.

Kr.: De ce? Am divizat lumea in comunistl, socialisti,irnperalistl gi catolici, protestanti, hindusi, apoi existi toate

rrccle diviziuni nafionaliste, lingvistice - totul e fragmentare.

l)c ce a fragmentat mintea intregul viefii?

N.: Nu Etiu. Eu vid oceanul gi vid un copac: existl aici o

tliviziune.