Travel advisor Nr. 16

36
advisor vocea profesioniştilor din industria cãlãtoriilor i ocea v ndustria cãlãtoriilor tilor din ş esioni f o pr AŞTEPTĂRILE... DE LA NOUL MINISTRU AL TURISMULUI UN SENIOR AL TURISMULUI ROMÂNESC - DR. PETRE BALAŞ TENDINŢE ÎN PIAŢA HOTELIERĂ EUROPEANĂ NOUTĂŢI DIN SPAŢIUL AERIAN DIN ROMÂNIA se distribuie gratuit si pe baza de abonament An II Nr. 16/ 2013 www.advisortravel.ro

description

Numarul 16 al singurei reviste B2B de travel din Romania

Transcript of Travel advisor Nr. 16

Page 1: Travel advisor Nr. 16

advisor vocea profesioniştilor dinindustria cãlãtoriilori

ocea vndustria cãlãtoriilor

tilor dinşesionifo pr

AŞTEPTĂRILE...DE LA NOUL

MINISTRU AL TURISMULUI

UN SENIOR AL TURISMULUIROMÂNESC - DR. PETRE BALAŞ

TENDINŢE ÎN PIAŢA HOTELIERĂ EUROPEANĂNOUTĂŢI DIN SPAŢIUL AERIAN DIN ROMÂNIA

se distribuie gratuitsi pe baza de abonament

An II Nr. 16/ 2013 www.advisortravel.ro

Page 2: Travel advisor Nr. 16
Page 3: Travel advisor Nr. 16

Recunosc că atunci când m-am gândit la tema editorialului de faţăaveam în minte un cu totul alt subiect. Răsfoind, însă, fişele completate declienţii noştri misterioşi de-a lungul celor 15 ediţii ale Travel Advisor, şi citindnumeroase comentarii postate de colegi pe grupurile de travel de pe Facebook,am realizat câte restanţe continuăm să avem încă la capitolul calitate. Este, însă,adevărat că trăim într-o perioadă de presiuni diverse, iar secolul XXI a pus şipune pe umerii tuturor o provocare fără precent: boomul serviciilor, în tandemcu cel al tehnologiilor, în special al tehnologiei informaţiilor. Impactul acestoraasupra factorului uman şi-a văzut deja rezultatele, oamenii ajungând să călătore-ască mai mult ca niciodată, să interacţioneze mai mult şi să se influenţeze uniipe ceilalţi, să-şi îmbunătăţească stilul de viată şi, în consecinţă, să-şi rafinezeaşteptările, căutând ceea ce din ce în ce mai des definim drept calitate. Ca şi fru-museţea, calitatea depinde de ochii privitorului, iar în turism de opinia şi aştep-tările legate de experienţa de călătorie a clienţilor, care, sincer, pot fi influenţatede o multitudine de factori. Aşa că nu mai are de ce să surprindă faptul că, odatăcu înmulţirea numărului de agenţii offline şi online, exigenţele faţă de ceea ceclasic a fost definit drept « calitate » au început să sporească, odată cu nivelulridicat al aşteptărilor survenind modificări şi în gradul de satisfacţie. Conceptenecunoscute până nu demult, precum «value for money », care ilustrează raportulîntre tariful plătit şi calitatea percepută a serviciului, au trecut deja din faza in-iţială, de modă, în cea de obişnuinţă, condiţionând semnificativ satisfacţia şi, caatare, comportamentul viitor de consum, fiind percepută în dublă ipostază, aceeade ameninţare, dar şi de oportunitate.

Cum spuneam ceva mai devreme, calitatea înseamnă lucruri diferitepentru indivizi diferiţi, percepţia individuală însăşi putând să se modifice întimp sau la contactul cu o altă cultură. Cu toate acestea, există câteva reguli debază privind calitatea, care pot îmbunătăţi vizibil modul în care clientul percepeşi îşi aminteşte experienţa de călătorie:• Oamenii vor, şi vor aştepta întotdeauna, să se simtă în siguranţă şi confortabilde la intrarea în agenţie, pentu un prim contact, până la întoarcerea din călăto-rie;• Clienţii vor aştepta ca pachetele de servicii achiziţionate să le fie prestate într-o manieră profesională şi legală;• Abilitatea agentului/ agenţilor de a-l face pe client binevenit în agenţie şi de a-i furniza informaţii/ servicii într-o manieră prietenească şi caldă, care sădemonstreze că agentului/ agenţilor le pasă cu adevărat de client şi de bunăstareaacestuia; (Aceasta din urmă este, poate, cea mai importantă dintre reguli,deoarece se manifestă în prima etapă a contactului client – agent, şi ar trebui săfie o condiţie sine qua non la angajarea oricărui nou agent de turism. În fond şila urma urmei nu este o corvoadă să menţii contactul vizual cu clientul şi să îizâmbeşti din când în când cu naturaleţe, arătându-te interesat de nevoile sale);• Atenţie sporită în abordarea problemelor administrative, de întreţinere, de re-laţii cu clienţii, operaţionale şi de management al riscului.

TEORIA CA TEORIA, DAR...CALITATEA NE OMOARĂ

Anne-Mary Nechita

Fără a avea pretenţii academice prea mari,îmi permit să ofer opt soluţii de îmbunătăţire a cal-ităţii prestaţiei, simple şi la îndemâna oricărui agentde turism:1. Păstraţi curăţenia şi ordinea în spaţiul vostru delucru, în speţă agenţia, pentru a crea o impresie bunăpotenţialului client;2. Zâmbiţi, şi zâmbiţi natural;3. Familiarizaţi-vă cu destinaţiile pe care le vindeţi,cu atracţiile şi facilităţile oferite de acestea, pentru aputea răspunde corect şi oferi informaţii utile fără aapela la Internet;4. Solicitaţi feedbakul clientului şi preocupaţi-vă deobţinerea, studierea şi înţelegerea sa;5. Răspundeţi solicitărilor în maximum 24 de ore;6. Onoraţi-vă rezervările făcute;7. Promiteţi numai ceea ce puteţi furniza cu adevăratşi furnizaţi ceea ce aţi promis8. Stabiliţi o politică fermă şi coerentă de preţuri şi dereturnare a sumelor încasate

Cu speranţa că acest editorial v-a pus pe gân-duri, aşteptăm cu nerăbdare feedbackul vostru!

Anne-Mary NechitaDirector general ANIMACTION HUB

EDITORIAL 3

Page 4: Travel advisor Nr. 16
Page 5: Travel advisor Nr. 16

CUPRINS

Un senior al turismului românesc - Dr. Petre Balaş

Noutăți din spațiul aerian din România

Turistul din cramă

Vin, spa şi cultură în nordul Ungariei

Mystery Shopper 16

Pag. 32

Pag. 34

Pag. 30

Pag. 12

Pag. 16

CUPRINS

CUPRINS

Page 6: Travel advisor Nr. 16

Elevi români, campioni în robotică la MoscovaO echipă de elevi de la Liceul "Nicolae Bălcescu" din Voluntari, specialişti în robotică, a obţinutlocul al doilea la cel mai mare festival de roboţi din Europa, Robofest 2013, Rusia fiind gazdaevenimentului. Copii au construit un robot extrem de complicat, care trebuie să pună, con-tracronometru, cât mai multe inele într-un rastel. În competitie, România a concurat cu Rusia,Statele Unite, Mexic şi Serbia, ajungând în finală şi ocupând locul doi, după Statele Unite.

Un elev român, premiat pentru inventarea mâinii bioniceConstantin Voiniciuc, un elev de 18 ani din Botoşani a inventat mâna bionică, reuşind să îi im-presioneze pe specialiştii de la NASA. El a câştigat locul întâi la concursul Tech School, iniţiat deUPC Romania în 2012, şi un premiu de 7000 euro. Invenţia lui Constantin poate imita toategesturile unei mâini, datorită unor senzori, şi poate fi folosită în operaţiile de extremă precizie, îndomeniul telemedicinei sau în dezamorsarea bombelor.

Un român de succes, pe piaţa artistică mondialăAdrian Ghenie, un artist plastic român, de numai 36 de ani, a înregistrat un succes remarcabilla licitaţia organizată de Casa de Licitaţii Sotheby’s din Londra, vânzându-şi tabloul intitulat„Dr. Mangele2”. "Dr. Mengele 2", opera artistului român, a fost adjudecat cu 140.747 de euro,o sumă de patru ori mai mare decât valoarea estimată de specialişti - 35.000-46.000 de euro.Recordul anterior al tânărului artist Adrian Ghenie, în vârstă de 36 de ani, este tabloul "Studiupentru bătaia cu plăcinte", adjudecat în luna aprilie 2012 cu suma de 52.764 de euro, la casaTajan din Paris, într-o licitaţie caritabilă. În 2011, alte două opere ale lui Ghenie au fost tranza-cţionate la marile case de licitaţii: "Gară în afara timpului", adjudecată pentru 14.578 de euro,la aceeaşi Sotheby's, respectiv "Piscină", operă tranzacţionată la casa Phillips de Pury din Londrapentru suma de 12.868 de euro. Artistul s-a născut în 1977, la Baia Mare. A absolvit Universitatea de Arte din Cluj, avându-lprofesor pe Ioan Sbârciu, şi a fondat în 2005, împreună cu Mihai Pop, galeria Plan B, extinsă şiîn Berlin. Plan B a organizat pavilionul românesc la Bienala de la Veneţia din 2007, iar în 2008a deschis un spaţiu expoziţional permanent la Berlin, o premieră pentru o galerie românească înstrăinătate.

Un inventator român este comparat cu Henri Coandă de către engleziZiarul britanic Daily Mail relata, recent, că românul Raul Oaida a inventat un sistem depropulsie care poate fi folosit cu uşurinţă pe vehiculele cu două roţi. Acesta a fost montat pe bi-cicleta sa personală şi s-a dovedit capabil să ducă vehiculul până la o viteză de 41 de kilometri peoră, motiv pentru care în publicaţia britanică a fost comparat cu Henri Coandă, un alt inventa-tor român de geniu, cu care ne mândrim.

Salina Turda - cel mai bun proiect turistic din 2012Salina Turda - declarată salina anului 2012, mai exact cel mai bun proiect turistic al anului 2012,a fost inaugurată în ianuarie 2010, complexul balnear cuprinzând o sală de tratament şi recuperare,terenuri de minigolf şi badminton, bowling, tenis de masă, mese de biliard, un debarcader şi obiserică. Proiectul de modernizare a fost realizat de arhitectul Ioana Olivia Danciu, profesor laUniversitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu", din Bucureşti. Pentru cei care nu ştiu preamulte despre acest obiectiv - Salina din Turda este cea mai ecologică din ţară, având o formă unicăîn Europa, mediul salin şi concentraţia optimă de aerosoli din galerii fiind recunoscute pentruefecte benefice pe care le au asupra persoanelor cu afecţiuni pulmonare.

6 ROmânIA

REDAcţiA:

Str. Topliceanu nr. 8 Bl P37, Sc. 2, Et. 4, Ap. 41, Sector 5

(zona 13 Septembrie)

Bucuresti, Romania

Tel: 021.420.81.59; E-mail: [email protected]

[email protected]

www.advisortravel.ro www.animaction-hub.com

Director General/ cEo:

Anne-Mary Nechita

[email protected]; anne@7travel-

magazine.eu; [email protected] 0040.722.910.574

Publicitate & Abonamente:

contact direct ANiMAcTioN HUB SRl

E-mail: [email protected]

Mobil: 0722. 910. 574

sau partenerul de publicitate & social media

S.c. MARKETE.Ro coMUNicAcioNES

SolUcioNES SRl

Str.Pop de Basesti, nr.14, parter, ap.1, cam.1, sector 2,

Telefon: 004021/252.43.81

www.markete.ro; E-mail: [email protected]

Corespondenţi: Prof. Univ. Dr. Gabriela ţigu, Dr.

Mircea Drăghici, Alex Hampu, cristian Pitulice, Dan

Anghelescu, Paula Sichim, Răzvan Pascu

Foto: Simion Buia, Adrian Tărăcilă, Dreamstime,

Depositphoto

Tiparit la c.N.i. coRESi S.A.

iSSN=2069-7384

iSSN-l = 2069 – 7384

EDiToR/ PUBliSHER:

E D I T U R A A N I M A C T I O N

EDiToRi REviSTA TRAvEl ADviSoR

Anne-Mary NechitaSenior Editor

Animaction HUB

Dr. Petre BalaşSenior Editor Peter Express

PARTENER:SKAL CLUB BUCHAREST

ASTA E ȚARA MEA!by

Page 7: Travel advisor Nr. 16

Perle ministeriale

Aflăm dintr-una din declaraţiile, cam grăbite, ale nouluiministru la Turism (al 3-lea în ultimele 8 luni!), despre ideeadomniei sale de a deschide un Birou extern la Tokio, con-statând personal, că la Moscova (!) a văzut mulţi turişti asi-atici... Sigur că am fi încântaţi de un asemenea demers,numai că: România a mai avut, până nu demult, un Biroula Tokyo, cu siguranţă util, fără însă a rupe inima târguluicu sosirile de japonezi. A fost desfiinţat, ca şi cele de la Bei-jing,Bruxelles, Tel-Aviv, Chişinău şi celelalte, datorită inclu-siv, problemelor generate de criză, care din câte ştiu, nu neocoleşte nici în prezent. Şi încă ceva: presa relata că zileletrecute, la Târgul de la Viena, ministerul nu a avut bani să-şionoreze o banală factură la plată, renunţând la standul ofi-cial şi riscând un scandal internaţional, România fiind ţarăinvitată! Ne-ar întrista ca declaraţiile doamnei Ministru săfie numai nişte vorbe...

Un top 10 mondial - via CNN- cu destinaţii turistice ieftine(land services): Rio de Janeiro, Brazilia; Gothenburg, Sue-dia; Namibia; Cambodgia; Bolivia; Portland, Oregon, SUA;Spania; Slovenia; Nepal; Georgia. Ce-aţi zice de un tripticturistic latin Rio de Janeiro – Bolivia – Spania, sau invers ?!

Ne suportăm tot mai greu

Devreme călător în acest început de an 2013, pe un Boeingal TAROM, constat –a câta oară ?- dificultatea de a comu-nica normal, a se bucura şi (de ce nu?) a se întrajutora, aunor conaţionali - turişti, în drum spre/ venind ori aflaţitemporar pe alte meleaguri. De data aceasta am avut o com-pensaţie relevantă: serviciul foarte bun – zbor şi servicii labord – al echipajului companiei naţionale!

Probleme în destinaţiile - etalon!

Am fost o săptămână în celebra staţiune Hurghada, într-unhotel foarte bun, cu servicii AI: în ciuda timpului surprinză-tor de neprietenos, ofertele de excursii şi prestaţia person-alului, în general foarte bună şi inventivă, în a depăşidisconfortul vremii. Minus, desigur, zgomotul inacceptabil,produs repetat, în puterea nopţii, de grupuri de cheflii, iu-bitori de vodcă... Îngrijorătoare este, aici, dramatica scăderea sosirilor de turişti, în general, şi în special a celor din Vest.Un efect imediat, stagnarea vizibilă a lucrărilor de pe nu-meroasele şantiere de hoteluri care se ţin lanţ la MareaRoşie, dar şi la drumuri/ autostrăzi. Se pare că Primăvara

arabă, mişcările sociale de anul trecut, soldate cu schimbareade regim, reluate anul acesta şi relatate pe larg de media,peste tot în lume, îşi produc efectul nedorit.

România, putere petrolieră mondială

Din păcate nu azi, ci în anul 1934(!). National GeographicSUA publica, cu ani în urmă, 2 articole extrem de atractive,mai degrabă elogioase, de câte 40 de pagini (!) fiecare, de-spre România - cu bune şi cu rele - subliniind, între altele,că producţia petrolieră a României se situa pe locul 4 înlume, imediat după SUA, fosta Uniune Sovietică şiVenezuela. Mii de barili de petrol erau încărcaţi şi plecau laexport din porturil Constanţa, Galaţi şi Brăila. O tem-pora...! (via prof. Mihai Miron).

Arc peste timp

În trenul Bucureşti – Braşov, citind despre regalul„Troienele” lui Euripide, montat de regizorul Andrei Şer-ban, în proaspăt renovata Operă Naţională din Iaşi. Ne am-intim că în urmă cu peste 20 de ani, pe vremea d-lui Iliescu,acelaşi faimos regizor monta acelaşi spectacol, la TeatrulNaţional din Bucureşti, într-unul din momentele decumpănă ale societăţii româneşti. Atunci, în timp ce actoriirepetau „Troienele”, afară, la câţiva metri, bravii mineri, culanţuri, bâte şi uniforme proletare, terorizau capitala, inter-pretând şi ei scene din spectacolul politic regizat de zisullider. Andrei Şerban spunea, vis a vis de frământările actualedin societatea românească, că “Troia e România de azi“,făcând şi o parabolă politică vizând femeile troiene, iarmesajul este speranţa unei alte civilizaţii, visul unei cetăţirenăscute...

Marsilia, capitala culturală a Europei 2013

(alături de Kosice-Slovacia) aldoilea oraș al Franţei, cu o is-torie de peste 2600 deani, are prevăzute înacest an, printre altele,400 de evenimenteculturale, 80 de expoz-iţii, târguri, concerteale unor cunoscutevedete internaţionale.

6 ROmânIA

- Nr. 16/2013 -

de DR. PETRE BALAŞ

7Rotonda de

GLOBE TROTTERCe-am mai vãzut,

ce-am mai citit, ce-am mai auzit, în preumblãrile mele reale şi

imaginare...

Page 8: Travel advisor Nr. 16

8 TEHnOLOGIE

AIR FRANCE-KLM ŞI AMADEUS ŞI–AUREÎNNOIT ACORDUL DE CONŢINUT ŞIAU LANSAT OFERTA „NEW ECONOMY”PE CANALUL AGENŢIE DE TURISM

Agenţiile de turism Amadeus din întreaga lume vor continua să beneficieze deacces garantat la o întreagă gamă de tarife de la companiile aeriene şi de latoate companiile aeriene regionale din grup. Ele pot de acum să rezerve „NewEconomy Offer” (oferta „Noua clasă economică”) care dă clientului posibilitateade a alege între un produs simplificat cu opţiuni şi o ofertă all-inclusive

Madrid, Spania: Air France-KLM, una dintre companiile aerienede top din Europa şi Amadeus, lider mondial în procesarea de tranzacţiişi furnizor de soluţii tehnologice avansate pentru industria de travel şi tur-ism, şi-au reînnoit acordul de conţinut, ceea ce va permite agenţiilor de tur-ism din întreaga lume să aibă acces garantat la întreaga gamă de tarife şi deinventar cu privire la mai mult de 74,8 milioane de locuri şi 90.000 dezboruri operate anual de Air France şi KLM prin sistemul Amadeus.

Agenţiile de turism vor continua să ofere clienţilor lor servicii opţionalecum ar fi Economy Comfort („Confort Economic”) pentru KLM sau Seat+ („Loc+”) pentru Air France, folosind soluţia Amadeus Airline AncillaryServices (AAAS), o soluţie end-to-end complet integrată, care permite com-paniilor aeriene să îşi ofere spre vânzare serviciile auxiliare. În plus, AirFrance a lansat „New Economy Offer” (oferta „Noua clasă economică”)disponibilă pe 58 de destinaţii în reţeaua de scurt şi mediu-curier, care per-mite agenţiilor de turism să dea clientului o opţiune care va permite alegereaîntre tariful all-inclusive şi un MiNifare (minitarif ).

"Suntem foarte încântaţi ca am ajuns la acest acord, care se potriveşte înplanul de transformare al grupului”, a declarat Jean Wieviorka, v cepreşed-inte senior Vânzări şi Distribuţie, Air France-KLM, apreciind că „Acestaeste un important pas înainte în relaţia noastră pe termen lung cu Amadeus.Prelungirea acordului de conţinut susţine strategia Air France- KLM de aoferi agenţilor de turism Amadeus din lumea întreagă un acces eficient lagama noastră largă de servicii, tarife şi opţiuni."

La rândul său, Holger Taubmann, vicepreşedinte senior Distribuţie,Amadeus, şi-a exprimat încântarea faţă de extinderea acordului de conţinut,care consolidează relaţia cu Air France-KLM. " Având în vedere rolul im-portant în distribuţie pe care îl joacă agenţiile de turism, acordurile deconţinut pe termen lung cum ar fi acesta furnizează stabilitate atât com-paniilor aeriene, cât şi agenţiilor de turism.", a concluzionat Taubmann.

Astăzi, 80% din rezervările Amadeus din întreaga lume sunt realizatepe linii aeriene cu care Amadeus are un acord de conţinut.

Ima

ge

lic

en

se

d b

y D

ep

ositP

ho

tos.c

om

/ ©

Se

rge

j K

ha

ckim

ulli

n

Cu investiţii de 347,5 milioane euro, în 2011,Amadeus este recunoscut din noudrept Lider european pe cercetareşi dezvoltare în travel şi turism

Potrivit Comisiei Europene (CE), Amadeus, lider mondial în procesareade tranzacţii şi furnizor de soluţii tehnologice avansate pentru industria detravel şi turism, şi-a menţinut poziţia de lider în topul celor mai bune com-panii din Europa în domeniul investiţiilor pentru R& C (Research & De-velopment - Cercetare şi Dezvoltare).

„e 2012 EU Industrial R&D Investment Scoreboard” , un raport anual,publicat de CE, analizează cele mai mari 1.000 de companii europene careau investit în R & D (Cercetare & Dezvoltare) în 2011 şi le ierarhizează înfuncţie de suma totală investită. Potrivit acestuia, Amadeus a investit încercetare şi dezvoltare de tehnologii pentru travel şi turism suma de 347,5milioane euro, în anul supus analizei, ceea ce reprezintă o creştere de 6,7%faţă de 2010. Această investiţie a reprezentat 12,7% din venitul Amadeusşi a ajutat compania să-şi menţină poziţia de lider în Europa în domeniulcălătoriilor şi al turismului.

Hervé Couturier, vicepreşedinte executiv, R & D al Amadeus, a apreciatcu acest prilej: "Bineînţeles că suntem foarte încântaţi să vedem că investiţi-ile noastre în cercetare şi dezvoltare au fost reliefate din nou de acest studiuimportant al Comisiei Europene. Suntem, de asemenea, foarte mândri dea ne fi clasat din nou ca lider în domeniul turismului şi de călătorie. Aceastasubliniază în continuare reputaţia noastră în inovaţie, mulţii ani de expe-rienţă în pionieratul produselor din industria de travel şi iniţiative precumAltéa sau şi mai recentele Amadeus Featured Results („ Rezultate Recoman-date Amadeus”). Cu toate acestea, dorinţa noastră în inovaţie nu a fost încăîndeplinită şi R & D vor continua să ne inspire evoluţia de pionier în

Page 9: Travel advisor Nr. 16

TEHnOLOGIE 9

tehnologia de scară largă. "

Inovaţia este unul din factorii esenţiali din spatele progresul Amadeus, carea permis companiei să ajungă într-o poziţie extrem de competitivă pe piaţă,dar care a costat numai între anii 2004 şi 2011 peste 2 miliarde de euro.De altfel, în mai 2012, Banca Europeană de Investiţii (BEI), instituţia definanţare pe termen lung a Uniunii Europene, a acordat Amadeus un îm-prumut de 200 milioane euro pentru finanţarea cercetării & dezvoltăriiunei varietăţi de proiecte în domeniul IT pentru companiile aeriene, aero-porturi, hoteluri şi companii feroviare, în intervalul 2012-2014. În prezent,Amadeus deţine 16 centre R & D în întreaga lume (Nisa, Londra, Sydney,Anvers, Aachen, Frankfurt, Boston, Miami, Toronto, Strasbourg, Tucson,Bangalore, Bogota, Varşovia, Istanbul şi Bangkok), în care operează peste4.500 angajaţi.

În ultimii ani, eforturile Amadeus din cercetare & dezvoltare au fost fo-cusate în particular pe:• tranzacţii de mare performanţă în procesare, în condiţii de disponibilitatestrictă a sistemului şi dependenţă a solicitărilor;• căutarea de informaţii în baze de date foarte mari;• motoare de travel search super selective;• aplicaţii multi-canal de deservire ale clienţilor (agent desktop, web, chioşc,mobil, tablete);• pionierat în utilizarea de sisteme deschise.

Exemple de impact pe care acestea le-au avut asupra inovaţiei în produse şiservicii Amadeus:• La Summitul PhoCusWrightTravel Innovation din Arizona, din noiem-brie 2012, Amadeus a previzualizat soluţia sa Amadeus Featured Results,aflată în aşteptarea patentării, care este o soluţie de căutare ce revoluţioneazămodul în care opţiunile de zbor sunt prezentate. Vayama, o agenţie liderde turism online focusată exclusiv pe călătoriile internaţionale, a fost primulclient pilot ce a implementat soluţia în format beta pe propriul website, in-

cluzând 100 de combinaţii de destinaţii. Disponibilitatea completă pe piaţă,la nivel mondial, este programată pentru începutul anului 2013.• În septembrie 2012, Amadeus a publicat raportul "Deschis pentru afac-eri", care a fost scris de un expert în tehnologie, Profesorul Jim Norton.Studiul militează pentru îmbrăţişarea software-ul open source de către in-dustria de turism, pentru a beneficia de mai multă inovaţie, a răspunde mairapid la schimbările industriei şi a reduce costurile, eliberând totodată in-dustria de dependenţa softwareului proprietar, pentru a furniza un avantajcompetitiv mai mare. Amadeus a fost un pionier în utilizarea de sistemedeschise în cadrul activităţii sale, la nivel de sistem de operare Amadeustranzacţionând cu succes tranziţia de la sisteme proprietare la Linux pentrua rula suita Altéa pentru companiile aeriene.

Inovaţiile lider online, inclusiv Amadeus e-Retail, Amadeus Dynamic Web-site Manager şi Amadeus Extreme Search Manager au fost construite cuutilizarea pe scară largă a componentelor cu sursă deschisă într-un mod carenu ar fi posibil folosind componente mai vechi. Şabloanele AmadeusARIA™ - cadrul pe care se bazează soluţiile web ale Amadeus IT Group - afost recent făcută open source, permiţând dezvoltatorilor terţi să-l foloseascăîn mod gratuit.• dezvoltarea continuă a suitei Amadeus Altéa, o platformă IT pe bază decomunitate, care constă în trei soluţii care acoperă rezervarea, managemen-tul inventarului şi controlul plecării. Portofoliul Altéa a marcat un progrestehnologic şi funcţional în industria aeriană - cu 122 de companii aerienedeja contractate pentru a utiliza atât Altéa Reservation, cât şi Inventory.Pe baza acestor contracte, Amadeus estimează că până în 2014 numărul depasageri îmbarcaţi (PB) va fi de peste 760 milioane.• crearea Amadeus Total Rail, care permite căilor ferate să gestioneze oper-aţiunile şi să vândă scaune pe mai multe canale de vânzare, permiţândvânzătorilor de călătorii accesul concomitent la rezervarea de servicii detransport feroviar şi aerian, în aceeaşi soluţie. Oferta include AmadeusGlobal Rail Sales Platform, care este primul GDS feroviar oferit, şi AmadeusRail Operations Engine, care permite companiilor feroviare să gestionezeprograme, inventar, tarife şi preţuri. Amadeus Rail lucrează cu peste 100de companii feroviare din întreaga lume şi angajează peste 200 de experţiferoviari.• dezvoltarea Amadeus Hotel Platform, o soluţie pentru lanţuri hotelierecare combină rezervarea centrală, managementul proprietăţii şi sistemeglobale de distribuţie într-o singură platformă complet integrată. Aceastăplatformă recent lansată este concepută pentru a sprijini hotelurile în epocaactuală a globalizării şi a extinderii, permiţându-le să răspundă la schim-bările în cererile călătorilor.• dezvoltarea de soluţii de servicii auxiliare, ca parte a angajamentuluiAmadeus de a ajuta companiile aeriene să se adapteze şi să-şi evolueze strate-gia de servicii auxiliare, astfel încât clienţii să îşi poata muta atenţia de lavenituri simple la livrarea de profitabilitate. Amadeus Airline Ancillary Serv-ices este o soluţie end-to-end, care permite companiilor aeriene să distribuie(afişeze, rezerve şi să plătească) servicii pe toate canalele în deplină confor-mitate cu standardele industriei. Amadeus a dezvoltat un catalog interactivunic care afişează în mod clar gama de servicii aeriene suplimentare disponi-bile, permiţând agenţiilor de turism să vizualizeze, rezerve şi să vândămai departe servicii auxiliare în mod rapid şi eficient. La sfârşitul lunii sep-tembrie 2012, 46 de companii aeriene au semnat pentru Amadeus AncillaryServices, pentru canalul direct şi/ sau indirect, dintre care 21 au semnatpentru vânzarea de servicii auxiliare folosind soluţia Amadeus în canalul in-direct. Serviciile auxiliare sunt vândute prin agenţiile de turism în 16 ţăripentru nouă dintre aceste companii aeriene, inclusiv airberlin, Air Caraïbes,AirFrance, Corsair, Finnair, Iberia, KLM, NIKI şi Qantas.

Page 10: Travel advisor Nr. 16

AŞTEPTĂRILE MELE DE LANOUL MINISTRU AL TURISMULUI

u ştiu dacă aţi apucat să parcurgeţi cele130 de pagini ale Programului de gu-vernare 2013-2016, lansat undeva înaintea

Sărbătorilor de iarnă (dec 2012), sau măcar cele4,5 pagini destinate turismului.

Eu mi-am aruncat un ochi peste secţi-unile Turism, IMM & mediu de afaceri şi Trans-porturi, vă voi reproduce mai jos câteva dintremăsurile avute în vedere şi apoi o să mă lansez încomentarii.

TransporturiSe promite că de la mai puţin de 500

de kilometri de autostradă în prezent în operaream ajunge să avem autostrăzi care să lege Bu-cureştiul de Timişoara, de Bacău, de Braşov şi dePaşcani, astfel încât turistul român şi cel străin săse mişte mai repede şi mai bine prin ţară, iar celromân să nu rămână cel mai adesea doar în prox-imitatea oraşului de baştină.

Există obiective legate de dezvoltareasistemului feroviar: rute noi, creşterea siguranţeicirculaţiei, optimizarea rutelor de călătorie, chiardiversificarea platformelor online de vânzarebilete. Înţeleg că, de exemplu, turistul o să par-curgă ruta Bucureşti – Timişoara în doar 4-5 orecu un tren de noapte, iar maşina lui (cu care arvrea mai apoi să se mişte liber în zona de desti-naţie) va fi transportată pe o platformă dedicată?Se pare că până în 2016 vom avea şi metrou petronsonul Piaţa Victoriei – Aeroportul Băneasa– Aeroportul Henri Coandă. Astfel încât mafiataxiurilor din aeroport să dispară, iar turistul săpoată ajunge cu doar câţiva euro în centrul cap-italei sau la Gara de Nord?

Se intenţionează asigurarea unui trans-port aerian performant şi accesibil, respectiv efi-cientizarea activităţii companiei Tarom. Aşaîncât, turistul de business sau de leisure să semişte mai ieftin şi mai repede dintr-un oraş înaltul. Și să se bucure de chartere interne pentrudestinaţii de city break sau destinaţii balneo?

Se doresc modernizarea şi construireade facilităţi portuare pentru a încuraja turismulla sol pentru turiştii aflaţi în croazieră pe Dunăre,astfel încât navele de croazieră să nu mai ancorezepe malul bulgar sau sârb al Dunării şi să-şi chel-tuiască banii pe la noi?

Este pe listă şi dezvoltarea transportu-lui intermodal (transport combinat: feroviar –rutier-naval), pentru decongestionarea şoselelorşi protecţia mediului – prin crearea a 5 centre in-termodale principale şi 6 secundare. Adică turis-tul va străbate ţara în lung şi-n lat jonglând cumijloacele de transport: vine cu vasul de croazierădin Viena, din Delta Dunării ia o maşină pânăîn Bucureşti, unde rămâne pentru o noapte douăşi-apoi zboară către casă… Și nu în ultimul rând:modernizarea porturilor dunărene, inclusiv pen-

de Andrada CRÂNGUŞTurism Market (www.turismmarket.com)

N

10 OPInII

Andrada cRÂNGUŞ

tru reactivarea transportului naval pe Dunăre.Înţeleg că turistul se va bucura de croaziere in-terne pe Dunăre, cu îmbarcare de la Cazane şipunct final în Deltă?

TurismSe intenţionează realizarea unei strate-

gii turistice naţionale. Altă strategie? Ce ne facemcu Strategia de brand şi cu Masterul Plan-ul elab-orate nu de multă vreme pe bani grei cu consul-tanţi străini şi active astăzi?

Adoptarea Legii Turismului. Altă Legea turismului? Abia intrase în Parlament cea veche,pe care căzuse cât de cât de acord şi mediul privat.O nouă lege înseamnă un nou circuit luuung şianevoios, timp şi aşteptări de la toată industria.Un circuit normal înseamnă minimum 1 an şijumătate de plimbări pentru avize pe la ministereşi alte instituţii, cu voinţă politică probabil poatefi redus la jumătate, spor la aşteptat! Business-ulse mai amână un pic…

Facilităţi fiscale:- scutirea de impozit pe profit pentru o perioadăde 5 ani pentru investiţii în turismul balnear- scutirea de impozit pe profit timp de 3 ani pen-tru investiţiile în cluburi de turism (spa, agree-ment etc), parcuri de distracţie, parcuri tematice,echitaţie- creşterea de 10 ori a taxelor şi impozitelor pen-tru hotelurile privatizate şi lăsate în paragină saurăscumpărarea lor de către stat în vederea repri-vatizării.

Prima parte sună bine, a doua paredestul de greoaie şi birocratică…- oferirea de facilităţi fiscale pentru cei care obţineticheta ecologică (unităţi de cazare), pentruIMM-urile care angajează cu contract de muncăpentru minim 2 ani persoane <25 de ani şi >45de ani-reluarea proiectului Staţiunii Europa – care, dincâte-mi amintesc, însemna proiectarea unei staţi-uni în N-ul litoralului. De ce s-ar relua un proiectcare avea vicii încă de la naştere? Conform studi-ilor hidro de la vremea respectivă (2002), în zonănu era acces la apă potabilă. Poate lucrurile s-auschimbat de atunci…

Aş vrea doar să nu se reactiveze şiproiectul Dracula Park, nu de alta, dar dacă totam identificat în strategia de brand cele 6 zonepe care ne putem dezvolta pentru a atrage “turiştiistrăini cu discernământ”, de ce să nu le respec-tăm?

Continuarea programului “Superschiîn Carpaţi”, un program ok pentru turismul in-tern, în care ministrul Udrea a băgat bani serioşi,dar care a fost mai apoi hulit, urmând ca acum săfie din nou iubit..?! Cine să-i mai înţeleagă şi peguvernanţii noştri…

Turismul balnear are doar 3 propuneridedicate din punct de vedere dezvoltare şi pro-movare. Una dintre ele exprimată ca şi când tre-aba ar începe de la zero: “promovarea şi reluarearelaţiilor externe în legătură cu acest tip de tur-ism”

Cel mai mare capitol este dedicat Del-tei Dunării – iar aici mie mi-a atras atenţia (înbine) “promovarea unui turism de cunoaştere, cuvalenţe ştiinţifice, profesionale pentru diferiţi so-

licitanţi (naturalişti ornitologi, ecologi, geografi)”,pe restul vă încurajez să le lecturaţisinguri

Dincolo de toate aceste promisiuni,mai vechi sau mai noi (unele dintre ele fiind defapt proiecte actuale în derulare sau aflate înbiţioase sau mai puţin ambiţioase, mai realiste saumai fanteziste, ce îmi doresc eu de la noul Min-istru al Turismului:• Legislaţie care să facă diferenţa între agenţia deturism şi touroperator, astfel încât fiecare entitatesă îşi aibă rolul şi şansa lui pe piaţă. Asta pentrucă fiecare categorie are nevoie de cealaltă şi ambelede turişti, însă zic că autorizarea şifuncţionarea lor ar trebui să fie diferite, căci şibusiness-urile diferă pe ici pe colo;• Legislaţie care să nu ridice barierele de intrareîn industrie pentru start-up-uri sau să le omoareînainte de a începe să respire. Începând cu legeainsolvenţei şi continuând cu impozitul forfetarmult –discutat zilele acestea;• O lege a insolvenţei care să nu mute respons-abilitatea şi greutatea pe umerii celor mai puţinvinovaţi, ci să fie echitabilă pentru toate părţile(touroperator, agenţie de turism, turist);•Diminuarea (căci de eradicare nu poate fi vorbadeocamdată) turismului la negru, prin implicareaautorităţilor locale;• Dezvoltarea şi promovarea acelor produse tur-istice care să favorizeze dezvoltarea comunităţilorlocale (vezi cazul Slow Cities);•Implicarea firmelor de consultanţă pentru strate-gie de marketing şi comunicare în dezvoltarea şipromovarea de produse turistice pentru intern şiextern. Acesta este modelul de succes practicat şide alţii, nu-l inventăm noi;• Adaptarea conceptului de promovare turisticăpentru pieţele internă şi externă la realitatea in-dustriei în care ne mişcăm. Birouri de promovareturistică internă care să vorbească românilor de-spre România şi birouri de promovare externă“dotate” cu mai mult de o persoană multi-funcţională. Și comunicare făcută cu strategie, nuhaotic;•Transparenţă maximă şi comunicare permanentăcu mediul privat vizavi de promovarea externă aRomâniei (cel puţin);• Organizarea licitaţiilor pentru achiziţionarea deservicii promovare turistică şi pe alte consider-ente, nu numai al “preţului cel mai scăzut”. Aşapoate vom reuşi să avem broşuri turistice mai in-spirate, care să ne ajute în comunicarea desti-naţiei;• Subvenţionarea pregătirii profesionale pentruHORECA şi acordarea de facilităţi fiscale pentruhotelieri, pentru a creşte retenţia de personal şicalitatea serviciilor în turism;• Dezvoltarea infrastructurii de transport (rutier,aerian, naval, feroviar) astfel încât să curgă in-vestiţiile în produse noi, iar agenţiile touropera-toare să poată construi pachete isteţe şicompetitive ca preţ, care să determine turistulromân să bată ţara în lung şi-n lat;

Astea sunt doar câteva dintre lucrurilecare mi-aş dori să se întâmple în următorii ani înturismul nostru. Pe voi ce vă doare, ce aşteptăriaveți de la noul Guvern şi de la noul Ministru?

Page 11: Travel advisor Nr. 16

» »

Parcurile acvatice din Ungaria satisfac nevoile dvs. de rel-axare în apă pe toată durata anului. Aduceți copiii împreună cu bunicii pentru o zi de distracție în familie!

Apa termală poate fi folosită ca remediu pentru diver-se afecțiuni. Relaxarea în apă fierbinte ne eliberează de stres și neliniște, accelerând astfel mecanismul de vindecare al propriului corp.

Hotelurile balneoclimaterice oferă tratamen-te cosmetice și de înfrumusețare de înaltă calitate, combinând efectele benefice ale apei termale vin-decătoare, pregătirea profesională și ultimele tendințe în terapie.

Apele Ungariei au o putere magică; prin urmare, con-sumați-le, bălăciți-vă în ele, îmbăiați-vă în ele și îndrăgos-

tiți-vă de ele. Cum pot apele din Ungaria să vă îm-bunătățească starea de sănătate și de bine? Mai întâi de toate, efectele medicale ale apelor noastre termale sunt neegalate în lume. Nu sunteți răsfățați doar în privința bugetului, ci, este foarte posibil, ca indiferent de afecțiunea de care suferiți, să existe un remediu pentru aceasta în una din stațiunile balneoclimateri-ce din Ungaria. Și ce cale mai bună există pentru a le vindeca decât cea naturală?

Apa este sursa bunăstării mentale, spirituale și fizice, iar Ungaria este bogată în ape magice.

Page 12: Travel advisor Nr. 16

12 AERIAn

NOUTĂŢI DIN SPAŢIUL AERIANDIN ROMÂNIA

Dragoş PÎRNoGde Dragoş PÎRNOGTurism Market (www.turismmarket.com)

ereu la sfârşit de an vedem statistici şitopuri aşa că m-am gândit să trec înrevistă pentru voi ce au făcut companiileaeriene care operează din România, cums-au mişcat în decursul anului 2012 şi

câteva informaţii despre ce urmează în 2013.Începutul de an a fost marcat de surpriză-

toarea veste a falimentului companiei de stat a Ungariei,Malev. De acest lucru a beneficiat în primul rând WizzAir, companie low-cost din Ungaria, care a preluat oparte dintre cursele operate de Malev.

La sfârşitul lunii martie, cursele lowcost aufost mutate de pe aeroportul Băneasa pe aeroportulOtopeni, lucru care a dus la o mică creştere a biletelorpentru companiile low-cost, însă nu una semnificativă.Eu m-am bucurat de această decizie şi consider că toţipasagerii au acum posibilitatea să beneficieze de servici-ile unui aeroport internaţional indiferent unde şi cuce companie zboară. Rămâne problema transferului dela aeroport şi a taxiurilor însă despre asta s-a scris şi încăse va mai vorbi mult până ce se va ajunge la o rezolvarespre binele pasagerilor.

În 2012 am avut două companii noi careau început să opereze de pe aeroportul Otopeni: TAPPortugal şi Fly Dubai. Compania naţională aeriană aPortugaliei, TAP Portugal, a început operarea directă arutei Bucureşti-Lisabona în data de 30 iunie 2012, cuo frecvenţă de 3 zboruri săptămânale, deservite deaeronave tip Airbus 319, respectiv Airbus 320. Până înacest an, doar Blue Air zbura direct la Lisabona şi doarîn orarul de vară. TAP a menţinut cursa directă şi pen-tru iarnă, bazându-se şi pe conexiunile foarte bune sprealte destinaţii precum Madeira, Faro, Porto, Miami,Rio de Janeiro, Fortaleza sau Sao Paolo. Simona Metea,reprezentantul TAP în România ne dă veşti bune şipentru anul următor: “2013 va însemna pentru TAPPortugal dublarea capacităţii pe ruta Bucureşti – Lis-abona: din 1 aprilie numărul curselor directe creşte dela 2 la 4 pe săptămână, urmând ca începând cu 1 iunienumărul acestora să se dubleze faţă de 2012, ajungândla 6 frecvenţe săptămânale (zilnic, cu excepţia zilei deduminică pe relaţia Bucureşti – Lisabona/sâmbătă perelaţia Lisabona – Bucureşti). Ne dorim să înregistrămrezultate cel puţin la fel de bune ca cele pe care ni le-aadus 2012 – adică un grad de ocupare de 90 % în se-zonul de vară şi 75 % în off-season (lunile de iarnă, cuexcepţia lunii decembrie care reprezintă o altă lună devârf pentru TAP). În 2013 ne vom concentra cu prior-itate pe creşterea notorietăţii anumitor destinaţii dinportofoliul TAP încă nefamiliare turistului/specialistu-lui de travel din România: Azore, Insulele CapuluiVerde, Mozambic, Natal, Recife, Fortaleza – destinaţii

foarte ofertante şi diverse din punct de vedere al tipuluide turism care se poate practica”

Fly Dubai a început operarea curselor di-recte pe ruta Bucureşti – Dubai la data de 1 octombrie2012 cu o frecvenţă de 3 zboruri directe pe săptămână:luni, miercuri şi duminică. Fly Dubai este divizia low-cost a celebrei companii Emirates şi zboară în destinaţiidiferite faţă de cele ale “companiei mamă” încercândastfel să acopere şi alte zone geografice. Deja sezonul detoamnă şi iarnă a fost unul foarte bun, de sărbătorifiind nevoie de suplimentarea cu încă un zbor dupăCrăciun, iar orarul de zi şi serviciile la bordul avioanelornoi sunt principalele avantaje faţă de Tarom, deoarecetarifele pentru Dubai nu sunt momentan foarte mici.Mulţi tur operatori au ales însă să colaboreze deja cuFly Dubai la tarife negociate şi găsiţi pachete turisticepentru Dubai la preţuri atractive. Zburând însă cu FlyDubai spre Dubai puteţi folosi mai departe atâtzborurile lor spre alte destinaţii, dintre care Sri Lankaoferă cea mai bună conexiune, cât şi conexiune lazborurile Emirates către destinaţii precum Australia,Asia sau Africa. Se emite un singur bilet şi în Dubaischimbaţi avionul şi compania, însă bagajele se duc ladestinaţia finală.

Pentru Lufthansa Grup, anul 2012 a fostunul de creştere a zborurilor operate în România. Înprimul rând Lufthansa a introdus un zbor nou şi directspre Berlin, o destinaţie atât turistică, cât şi de businessşi unde nu exista decat GermanWings cu unele zboruridirecte. Austrian Airlines a introdus două noi zboruripe ruta Bucureşti – Viena în vreme ce Swiss Airlines aintrodus a doua frecvenţă a zborului între Bucureştişi Zurich.

Premiantele anului 2012Qatar Airways şi Turkish Airlines sunt pre-

miantele din 2012, atât datorită distincţiilor primite,cât şi pentru activitatea susţinută de expansiune cătrenoi destinaţii. Nu s-au inregistrat schimbări în legăturăcu zborurile din România, existând în continuare 4curse săptămânale operate de Qatar Airways pe rutaBucureşti – Doha şi 21 de curse pe săptămână (3 cursezilnice) între Bucureşti şi Istanbul

“În anul 2012, Qatar Airways a obţinutpentru a doua oară consecutiv premiul de “CompaniaAnului”, premiu oferit de către Skytrax World AirlineAwards, în urma voturilor a peste 18 milioane de călă-tori din întreaga lume. Catalogată deja cu 5* pentruExcelenţă în Servicii de către Skytrax, Qatar Airways afost confirmată drept Cea Mai Bună Companie Aerianădin Orientul Mijlociu pentru al şaselea an consecutivşi a obţinut de asemenea premiul pentru Cele MaiBune Servicii Premium găzduite în cadrul Terminalului

Premium de pe aeroportul din Doha – aceste facilităţifiind oferite în exclusivitate pasagerilor din clasele Firstşi Business ai companiei Qatar Airways. Qatar Airwaysa fost de asemenea aleasă să se alăture alianţeiOneWorld, aceasta urmând a se face progresiv pe par-cursul a 18 luni de la data aderării la alianţă, în Oc-tombrie 2012” ne-a spus Ligia Radu, MarketingRepresentative la Qatar Airways.

Pe 16 ianuarie, Qatar Airways a sărbătoritdoi ani de la prima cursă între Bucureşti şi Doha. Înaceşti doi ani numărul pasagerilor a fost permanentîn creştere. Chiar pe 16 ianuarie am avut programat unzbor cu ei şi am fost invitat la cocktail- ul organizat înaeroport înainte de decolarea cursei spre Doha. De aicipasagerii au conexiuni către 122 de destinaţii de pe 6continente. Cele mai populare destinaţii pentrupasagerii din România fiind Bangkok, Singapore,Doha, Bali, Hong Kong şi Mellbourne.

În 2012 au fost deja introduse din Doha 12destinaţii noi printre care Yangon în Myanmar, Kili-manjaro în Tanzania sau Perth în Australia, iar în 2013sunt deja anuntate 5 noi destinaţii printre care cea maiinteresantă mi se pare Phnom Penh în Cambodia, ţarăpe care tocmai am vizitat-o parţial şi unde am scris oparte din acest articol.

Turkish Airlines a fost desemnată de cătreacelaşi sondaj Skytrax in 2012 pentru al doilea an con-secutiv cea mai bună companie aeriană din Europa. Adevenit lider pe piaţă către aproape toate destinaţiiledin Orientul Mijlociu şi Orientul Îndepărtat şi şi-a în-tărit poziţia şi pentru destinaţii din Africa de Nord şiAfrica de Sud împreună cu America.

În 2012 au deschis 32 de noi destinaţii (mise pare incredibil de mult însă este adevărat) dintre careenumăr Male, Kilimanjaro, Buenos Aires, Sharm elSheikh şi Hurghada ca să vorbesc doar de destinaţii tur-istice unde există potenţial de vânzare şi din România.În anul 2012 ca ultimă noutate, Turkish Airlines esteprima linie aeriană din Turcia care oferă pasageriloremiterea Mobile Boarding Pass prin intermediul apli-caţiei Passbook prin Apple. Pentru 2013 sunt dejaanunţate 12 noi destinaţii dintre care surpriza este de-schiderea rutei directe Constanţa – Istanbul cu ofrecvenţă de 3 curse pe săptămână.

Companiile low-costAici lupta s-a dat şi se va da şi în 2013 între

Wizz Air şi Blue Air. Forţa companiei Wizz Air a fostvizibilă în 2012, când au preluat o parte dintre curseleoperate de Malev după falimentul acestora. Rapid însăşi-au făcut calculele şi au păstrat doar ce era profitabil,iar pentru 2012 au anunţat la nivel internaţional peste12 milioanepasageri, cu o creştere de 12% faţă de 2011.

CONTINUARE - PAG. 14

M

Page 13: Travel advisor Nr. 16

Early Booking Antalya

5

449€/pers./sejur

Early Booking Insula Creta

4

429€/pers./sejur

Early Booking Insula Kos4

469€/pers./sejur

-20% -20% -20%

relaxante

Page 14: Travel advisor Nr. 16

14 STUDII// SOnDAJE

TOPUL STAŢIUNILOR DE PE LITORALULBULGĂRESC REALIZAT DE 3600 DETURIŞTI ROMÂNI

irca 3600 de turişti români care au alesdestinaţia Bulgaria în ultimii ani au real-izat un top al staţiunilor de pe litoralul

bulgăresc. Clasamentul a fost centralizat de cătreTravel Planner – touroperator şi firmă de consul-tanţă turistică specializată pe destinaţia Bulgaria.Acest top are un fundament foarte serios, consti-tuind rezultatele experienţei clienţilor, cuantifi-cate de-a lungul ultimilor 4 ani.

Pe primele trei locuri se situează staţi-unile Sunny Beach, Nisipurile de Aur şi Albena.Liderul actualului clasament a înregistrat ocreştere în preferinţele turiştilor români, devan-sând Nisipurile de Aur, care a ocupat locul 1până în 2011.

“Sunny Beach este o staţiune careoferă multe posibilităţi de agrement şi diversitateiar acest aspect o diferenţiază de Nisipurile deAur – care reprezintă o staţiune mai împădurită,dar ceva mai liniştită. Sunny Beach este vecinăcu Nessebar, vestitul oraş istoric de coastă alBulga-riei.

Astfel partea culturală şi de eveni-mente poate fi combinată cu cea de plajă. Deasemenea, liderul topului din acest an, SunnyBeach, are două aqua park-uri, dintre care unuleste cel mai mare din Bulgaria, precum şi cea mailungă plajă, care se întinde pe 8 km. Nisipurilede Aur oferă şi distracţie, şi linişte, iar Albenaconstituie un paradis verde, o staţiune mai lin-iştită, dar preferată mult de familiile cu copii. Aşacorda o menţiune staţiunii Obzor, care a înreg-istrat, poate, cea mai mare creştere a cererii în ul-timii ani. Aceasta are cea mai de calitate şi ceamai lată plajă din Bulgaria precum şi hotelurifoarte bune şi de încredere. Estimez că Obzor vacreşte în continuare în preferinţele turiştilor. Înultimii ani, aici au intrat şi lanţuri hoteliere in-ternaţionale precum Sol Melia sau RIU”, a apre-ciat Sebastian Constantinescu, directorul generalal Travel Planner.

Topul staţiunilor de pe litoralul bulgăresc

1. Sunny BeachDeţine locul 1 în top, cu media 8,34 la note.87% dintre turiştii Travel Planner recomandăaceastă staţiune.2. Nisipurile de AurMedia notelor este 8,08 şi este recomandată de84% dintre respondenti.3. AlbenaMedia notelor este 7,93 şi este recomandată de88% dintre turişti.4. DuniMedia notelor este 8,58, însă are mai puţine im-

presii, fiind vizitată de un număr mai mic deturişti. Este recomandată de 87% dintre turiştiiTravel Planner care au fost aici.5. EleniteMedia notelor este 7,55. Este recomandată de76% dintre respondenti.6. ObzorMedia notelor este 7,15. E recomandată de 78%dintre turiştii Travel Planner.7. NessebarMedia notelor este 7,70. Este recomandată de81% dintre turişti.8. Constantin şi ElenaMedia notelor este 7,33. Este recomandată de73% dintre turişti.9. Sunny DayMedia notelor este 6,83. Este recomandată de86% dintre turişti.10. SozopolMedia notelor este 6,59. Este recomandată de67% dintre turişti.11. PomorieMedia notelor este 5,1. Este recomandată de38% dintre turiştii Travel Planner.

Consultanţii Travel Planner au com-parat şi notele acordate celor mai importantecomponente ale fiecărei staţiuni: masă, agrementşi atmosferă. Ca atmosferă, liderul este tot SunnyBeach, cu 8,5 puncte, urmat de data aceasta deAlbena (8,4 puncte), Nisipurile de Aur (8,3puncte), Duni (8,9 puncte, dar acordate de multmai puţini turişti), Nessebar (8,1 puncte), Elen-ite (8 puncte), Obzor (7,7 puncte), ConstantinşiElena (7,6 puncte) şi Sozopol (7,3 puncte). Lapartea de agrement, liderul topului este SunnyBeach (8,3 puncte), urmat de Duni (8,2 puncte),Nisipurile de Aur, Albena şi Elenite (7,9 puncte),Nessebar (7,5 puncte), Constantin şi Elena (7,1puncte), Obzor (6,9 puncte) şi Sozopol (6,6puncte).

Serviciile de masă se numără, deasemenea, printre cei mai importanţi factori înalegerea unei staţiuni. Duni este aici liderul (8,6puncte), urmat de Sunny Beach (8,2 puncte),Nisipurile de Aur (8 puncte), Albena şi Nessebar(7,5 puncte), Constantin şi Elena (7,2 puncte),Obzor şi Elenite (6,8 puncte) şi Sozopol (5,9puncte). Se observă un avantaj al suduluilitoralului bulgăresc, pe lângă staţiunile SunnyBeach şi Nessebar, înregistrând creşteri în prefer-inţele turiştilor Duni şi Obzor. În nord, în topulpreferinţelor rămân clasicele Nisipurile de Aur şiAlbena. Cele mai bune plaje se află tot în nord:Albena şi Nisipurile de Aur, iar cea mai mareplajă de calitate o deţine staţiunea sudică SunnyBeach.

C

CONTINUARE DIN PAG. 12Compania a declarat că în România a transportat 2,76milioane de pasageri, aproape dublu faţă de Blue Aircare a confirmat că numărul pasagerilor care au călătoritîn Europa cu Blue Air este asemănător celui din 2011,respectiv 1,5 milioane de pasageri. În această luptă întrecele 2 companii mi-a atras atenţia în 2012 schimbareapoliticii de bagaje de cală. În vreme ce la nivel global,Wizz Air a introdus o taxă de 10 Euro pentru un bagajmic de cabină, Blue Air a schimbat în sens opus politicaanunţând că măreşte limita bagajului de cabină de la 8la 10 Kilograme, probabil în speranţa de a trage un seg-ment de piaţă. Mutarea pe aeroportul Otopeni se parecă a ajutat Blue Air şi la atragerea segmentului de cor-porate şi pe acest trend vor merge şi în 2013.

„În 2013 vom continua atragerea traficuluide business, ţinând cont de faptul că din momentul op-erării pe Aeroportul Otopeni, am câştigat un segmentsemnificativ din zona turismului corporate. În acestmoment segmentarea targetului este următoarea: 60%dintre pasageri sunt românii care pleacă la muncă înstrăinătate sau revin în ţară la familie, 25% este seg-mentul de corporate (există anumite destinaţii pentruaceşti pasageri: Bruxelles, Nisa, Londra, Dublin sauStuttgart), iar 15 procente reprezintă românii carepleacă în vacanţă cu familia sau prietenii. În orarul devară, respectiv în perioada 30 martie – 26 octombrie2013, Blue Air operează 30 de destinaţii europene, cuplecare din Bucureşti, Bacău şi Sibiu.” Mirela Șecan, di-rector de marketing Blue Air.

Pentru 2013 Blue Air păstrează aceleaşi des-tinaţii deja operate de companie de mulţi ani şi proba-bil că va încerca să acopere cererile de pe alteaeroporturi din România, deja fiind anunţată o cursăBacău – Veneţia pentru orarul de vară.

Wizz Air a anunţat deja o rută nouă întreCraiova şi Milano şi patru destinaţii noi din Bucureştipentru 2013, toate tentante din punctul meu de vedere:Larnaca (se reiau cursele după ce pe sezonul de iarnă aufost anulate), Oslo (singura cursă directă spre Norvegiadin Romania), Geneva şi Alghero în Sardinia. Cătreaceastă minunată insulă se va deschide în 2013 o nouăcursă, este vorba de Meridiana Fly care va zbura pe rutaOlbia – Bucureşti, deci destinaţia verii 2013 ar puteasă fie Sardinia!

Pentru 2013 sunt înregistrate şi doua re-trageri din România. Este vorba de companiile germaneFly Niki şi GermanWings. De văzut cum va afecta re-tragerea Fly Niki preţul biletelor de avion pe rutaViena, acum asigurată doar de Tarom şi Austrian Air-lines. De la germani avem însă şi o veste bună: puter-nica companie Air Berlin vine în premieră în Româniaşi va lansa ruta Bucureşti – Berlin acolo unde există dejaLufthansa. Compania low-cost germană are însă dinBerlin multe conexiuni către alte destinaţii din Europa.

Începând cu sfârşitul lunii aprilie 2013, esteanunţată şi revenirea pe piaţă din România a uneia din-tre cele mai mari companii low-cost din lume, Ryanair.Aceştia au semnat un acord valabil pe durata a 5 ani cuaeroportul din Târgu Mureş şi vor începe să opereze in-iţial curse către Bruxelles şi Pisa.

Anul 2012 a fost deja declarat deja cel maisigur an aviatic din istorie şi sper ca 2013 să îl de-păşească. Am şi o curiozitate. Oare care este companiaaeriană favorită a cititorilor Travel Advisor?

Page 15: Travel advisor Nr. 16
Page 16: Travel advisor Nr. 16

UN SENIOR AL TURISMULUI ROMÂNESC - DR. PETRE BALAŞ

- Domnule Petre Balaş, sunteţi de o viaţă în turism șiun fin observator al evoluţiei pieţei. Cum aţi caracterizaanul 2012, al patrulea an de criză, și la ce să ne așteptămîn 2013, din punct de vedere al pieţei de travel?- Despre anul 2012, în România, acum, într-o perioadăbilanţieră, comunicate cam optimiste ale asociaţiilor deprofil, coroborate cu statistici parţiale, vorbesc desprecreșteri între 5 și 15% la sosirile de turiști străini, cât șila plecările românilor peste hotare. Dacă cifrele acesteas-ar referi la Spania sau SUA, sigur că ar fi ok, pentru căar fi vorba de volume mari, iar 15% ar însemna foartemult. Când este, însă, vorba de circulaţia turistică aRomâniei, care este una modestă, sunt destul de rezer-vat, și am destule motive să am rezerve. În plus, anul tre-cut au fost o serie de derapaje politico-sociale, survenitepe fondul continuării crizei, cu schimbările dese de Gu-vern, schimbarea miniștrilor - iată că avem în 8 luni unal treilea decident la turism ! - care vin desigur, cu alteviziuni, cu alte și alte exigenţe). Aceasta înseamnă unstatu quo al unui domeniu, cu potenţial mare, con-damnat să o ia mereu de la capăt! Dacă vreţi un punctde vedere al lucrătorului care vine în contact nemijlocitcu clienţii, cu realităţile din piaţă, părerea mea este căanul 2012 a însemnat în fapt, o stagnare sau chiar oscădere, pentru o bună parte a agenţilor economici. Înplus, s-a intensificat concentrarea a agenţilor economicidin domeniu și în paralel, a avut loc o creștere anumărului de falimente și de insolvenţe. Toate acesteala un loc, îmi întăresc convingerea că a fost un an dificil,iar rezultatele, care urmează să fie validate sec de statis-tică în perioada următoare, nu ne vor da foarte mari mo-tive de satisfacţie.- Credeţi că această perioadă a modificat în vreun felprofilul consumatorului?- Desigur, au loc permanent modificări, atât cantitative,cât și calitative. Nici nu puteau să nu fie. Înprima cate-gorie s-ar încadra renunţarea la una, sau chiar două dincele trei vacanţe, pe care și le planifica, în anii trecuţi, oanumită categorie de turiști, reducerea numărului de zileîn cadrul unei vacanţe, dar și alegerea unor destinaţiimai apropiate, respectiv renunţarea la excursii prin ţărileexotice – în Seychelles, Malayezia sau în alte destinaţii.Din punct de vedere calitativ este cunoscut faptul că totmai mulţi preferă să își facă vacanţa în unităţi de 2 și 3,mai rar, 4 stele. De asemenea, folosirea în mai mareparte a autoturismului propriu pentru aceste deplasări,sau a transportului cu autocarul, în detrimentul altorcategorii de transport.- Cum vedeţi importanţa din ce în ce mai mare a Inter-netului în domeniul travel, după 22 de ani de Peter Ex-press. Cred că trebuie să vă felicităm pentru performanţaaceasta! Care au fost mutaţiile care au survenit în PeterExpress în această perioadă?- Este o întrebare foarte stufoasă, dar am să încerc săating problematica pusă. Cu privire la Internet, subliniezcă am fost printre primii care l-am introdus în turismulromânesc. De altfel am și o formulare la care ţin foartemult, și anume că „Internetul poate fi considerat primaminune a lumii de azi”. Cred că nu internetul este con-curentul agenţiilor de turism, cum am auzit nu o dată,ci propria noastră suficienţă, uneori chiar neputinţa îna-l implementa și a-i folosi toate avantajele. În fapt,clientul de azi vine la mine la prăvălie, după ce și-a luatinformaţiile primare de pe calculator - degrevându-măde acesta - iar apoi, împreună cu consultantul de turism,

pune în undă, adică alege, oferta care i se potrivește. Ammai dat exemplul cu participarea mea la reuniunileASTA, la care sunt membru internaţional, din anul2000. Niciodată la această asociaţie internaţională - cegrupează, în afară de societăţi de turism americane, unnumăr de agenţii din peste 120 de ţări - niciodată repet,nu s-a discutat o eventuală problemă a concurenţei fă-cută de internet agenţiilor de turism. Dimpotrivă, întâl-nirile bianuale, ocazionate de congresele acesteiprestigioase organizaţii, sunt oportunităţi concrete deperfecţionare a activităţii agenţilor de turism, cufolosirea unor date statistice relevante de ultimă oră, dinturismul mondial, cu implicarea responsabilă a autorităţilor, inclusiv guvernului. Revenind la ce am făcut noi,cei de la PETER EXPRESS, în cei peste 22 de ani, sigurcă și noi, am trecut printr-o serie de transformări. Fiindprintre primii nebuni ai turismului particular, la în-ceput, volens-nolens, ne-am ocupat cu de toate, cazări,excursii cu autocarul la Istanbul, aveam câte un micgrup, săptămânal pe cursa de Beijing, apoi câte un mi-crobuz la Viena etc. Pornisem de la o activitate într-oeconomie centralizată, iar acum eram câteva sute bune,apoi câteva mii, de agenţi economici care activam întrolume pe care n-o cunoșteam, și care la rândul ei nu aveacriterii la îndemână, nici reguli palpabile; regulile erauîn formare, ca și actele normative care guvernau dome-niul. Am evoluat și noi odată cu piaţa - astăzi putemspune că ne-am specializat și ne concentrăm pe 2-3domenii- încercând, pe cât ne-au ţinut forţele, să fim to-tuși cu un pas înaintea solicitărilor clienţilor. Sigur, mărefer la cei – puţini - care am mai rezistat sitei nemiloasea capitalismului dâmboviţean..!- Cu o asemenea experienţă în spate, ce sfaturi aţi daunei persoane care ar dori acum să-și facă o agenţie deturism. Mai merită?- Viaţa merge înainte, și n-aș putea decât să spun că,dacă este pregătit și dacă are un număr de elemente caresă-l ajute, categoric „Da”. În primul rând, dacă este untip întreprinzător și are dorinţa de a munci, pentru că,paradoxal, în acest domeniu nu este loc de voiajori...Sigur că, atunci când vorbești de turism, sunt unii carespun „Ești un fericit, ai călătorit în toată lumea”. Cate-goric, există un adevăr în treaba aceasta, numai că toateau un cost, trebuie să știi ce vrei, să-ţi placă să muncești– am fost ghid, referent, am cărat și bagaje la aeroport,am studiat 5 ani comerţul exterior, am făcut și doctor-atul pentru care am muncit pe brânci, aproape 5 ani (pebune, ca simpu referent, nu ca șef cu trecere... econo-mică, la conducătorul știinţific). Pe această bază m-amînhămat la aventura turismului privat, încercând să fiula curent și cu aspectele vieţii de asociaţie, împreună cuceilalţi profesioniști din domeniu (ANAT), să îmi fac re-laţiicontractuale multiple, cu alţi partenerii interni șiexterni.- Aţi descris deja atâtea probleme cu care se confruntă oagenţie, încât nu pot să nu vă întreb: dacă aţi putea dacei 22 de ani înapoi și aţi avea experienţa de acum, aţimai înfiinţa Peter Express?-Nu voi uita să adaug primii ani de după terminarea fac-ultăţii, unde am deslușit multe din tainele turismului -la unicul ONT Carpaţi - pentru că sunt printre puţinii,dacă nu singurul lucrător, care a lucrat practic, toatăviaţa exclusiv în turism! Revenind, dacă ar fi să dauînapoi cei 22 de ani de turism privat, aș face-o... doar casă fiu mai tânăr cu 22 de ani! E greu de răspuns. A tre-

- interviu cu directorul general alagenţiei de turism PETER EXPRESS -

16 EXCLUSIV

Page 17: Travel advisor Nr. 16

© S

imio

n B

uia

/ w

ww

.sim

ion

bu

ia.r

o

FLASH CV

- Dr. Petre Balaş, născut înBucureşti, 19 noiembrie 1939,licenţiat al ASE Bucureşti – Facultatea deComerţ Exterior.

-Spirit polivalent... ! În timpul facultăţii -apreciat solist de muzică uşoară, la radio şiTV, coleg de platou cu Dan Spătaru, IonCristinoiu, Pompilia Stoian; solistul Brigăziiartistice a ASE, alături de comicul NaeLăzărescu şi de Daniel Vasilescu, actualulpreşedinte onorific al FPTR.

-Încă una...Dr. Petre Balaş a fost în anii 80 şi arbitru deelită la fotbal, alături de Nicolae Rainea, IoanIgna, Dan Petrescu, Ion Crăciunescu, AdrianPorumboiu şi Dr. Mircea Nesu.

-Doctor în economie, cu specializarea turisminternaţional; vorbeşte 3 limbi de circulaţieinternaţională şi este absolvent al cursului de“Trainer of Trainers”, susţinut de celebrulprof. dr. Markus Ehrensberger.

-Fiul său, Cristian Balaş, absolvent al Acade-miei de Mu-zică, este vioara întâi în orchestraOperei Naţionale din Bucureşti.

-În 1991 a fost printre primii “nebuni” ai pri-vatizării în tu-rism, prin înfiinţarea agenţieide turism PETER EXPRESS, din Bucureşti,al cărei proprietar şi director general este şiastăzi. Unul dintre membrii fondatori aiANAT, fiind vicepreşedinte al ANAT în patrumandate succesive, membru al Biroului Ex-ecutiv, până în aprilie 2011. Preşedinte alComisiei de Presă a ANAT, timp de 7 ani, re-sponsabilul revistei ANAT Media, care s-aautofinanţat în acea perioadă.

-“International member” al ASTA (AsociaţiaSocietăţilor de Turism din America) şi JATA(Asociaţia Japoneză a Agenţiilor de Turism).În perioada 2005 - 2010 a fost ales şi reales,în 2 mandate, Preşedintele Chapter-uluiRomânia al ASTA.

-Unul dintre susţinătorii programului ANATde perfecţionare profesionalăa lucrătorilor în turism. A asigurat, încă din1993, practica în producţie şi alte cursuripentru elevii de la Colegiile Madgearu şiXenopol, precum şi pentru studenţii de laASE - Facultatea Turism – Servicii, Facultateade Geografie, Universitatea Româno - Ame-ricană.

-Din 2011, Dr. Petre Balaş este Senior Editoral revistei “Travel Advisor”.Dr. Petre Balaş - director general al agenţiei de turism PETER EXPRESS

EXCLUSIV 17

Page 18: Travel advisor Nr. 16

buit să parcurgem purgatoriul necunoașterii. Și, poate că nu e întâmplatorfaptul că primii care au beneficiat de o grămadă de avantaje ale economieide piaţă, au fost cei care, într-un fel sau altul, au avut o legătură cu Vestul.Noi am luat fiecare lucru în piept și, cred eu, la nivel macro nici nu se puteaface altfel.- V-am pus această întrebare cu un motiv. Văzând CV-ul dumneavoastră șidescoperind faptul că aţi fost coleg cu o serie de personalităţi din lumeaartistică – Nae Lăzărescu, Dan Spătaru, Ion Cristinoiu... ba, mai mult, aţifost și în celebra pe vremuri, Brigadă Artistică a ASE, mă gândesc că aţi fiputut îmbrăţișa o altfel de carieră ?!- Chiar era foarte populară, da - într-o vreme în care viaţa artistică oficialăla noi era săracă, mai mult muzică cu tentă patriotică și melodii sovietice,spectacolele Brigăzii Artistice ASE erau oaze în deșert: când se anunţbrigada, amfiteatrul mare, de 500 de locuri al ASE, devenea neîncăpător,în primele rânduri erau profesorii și conferenţiarii, dar și părinţi și prieteni:brigada, în frunte cu Nae Lăzărescu, Mifa Ionescu, Daniel Vasilescu, sub-semnatul și alţii - aducea ultimele poante prime-time ale lui Nae, texte la...limită și muzici proaspete, tinerești. Răspunzând la întrebarea dumneav-oastră, fiecare are traiectul lui în viaţă, eu am urmat cariera artistică până laun punct, însă nu m-a convins niciodată că ar fi mai bine să renunţ la ac-tivitatea profesională pentru care mă pregăteam. Obiectivul meu de viaţă afost legat de proiectul aceasta, iar faptul că am avut glas - am fost vocea nr.1 a ASE-ului, eram și la Casa Studenţilor cuDan Spătaru, nu m-a făcut să îmi pun prob-lema de a renunţa la turism. Încă nu începusemoda de a renunţa, de azi pe mâine, la tot șila toate, și de a pleca în lume, cât mai departe!- Dar pe fiul dumneavoastră, Cristian Balaș,care a urmat Academia de Mu-zică și estevioara întâi în orchestra Operei Naţionale, nul-aţi orientat cătreturism. Nu a avut chemare sau...- Poate că a fost și dorinţa mea să-l canalizezpe el către muzică, mai ales că avea o voce ex-traordinară când era copil. Însă nu exista peatunci posibilitatea și un cadru organizat pen-tru canto, așă că l-am orientat către vioară. Înorice caz, aceasta a fost o întreprindere grea șipentru el și pentru noi, părinţii, pentru că mulţi ani l-am condamnat sătrudească cu vioara înbraţe, iar pe noi să îi creem condiţii. Viaţa artistică de la noi este dificilă,deși beneficiază de niște oameni extraordinari, de un talent nativ; din păcateartiștii sunt foarte prost plătiţi. Fiind un împătimit al muzicii bune, cândîl ascult pe fiul meu, am o reală satisfacţie pentru nivelului artistic la care aajuns, și desigur, îmi trezește și mie, plăcute aduceri aminte...- El nu a fost niciodată interesat să vină către turism, văzând cât de dedicatsunteţi?- Ba da, a venit, dar era într-o perioadă când... zarurile erau aruncate, eradeja student la Conservator – nu mai spun că era deja însurat din primulan, cu o colegă pianistă, fusese și o nuntă frumoasă, deci erau Romeo șiJulieta, așa li se spunea la Conservator! Iar eu nu eram foarte convins de in-tenţialor. Lasă, avem nevoie și de muzicieni buni în ţara asta, nu numai deavocaţi și ingineri..!- Dumneavoastră sunteţi un bun cunoscător al lumii. Care credeţi că ar fi

principalele produse turistice pe care poate miza România pe plan extern;mă refer la cele mai puţin cunoscute sau luate în seamă?- Răspunsul comun la această întrebare: „Delta, destinaţii din Carpaţi,mănăstirile, Maramureșul...”. Eu aș adăuga că, de exemplu, ar trebui revig-oratecroazierele pe Dunăre care, în acest moment, se fac doar cu vasestrăine și cu organizatori străini. Nu știu de ce îmi vine în minte comparatiacu prestaţia românească în lohn, unde noi câștigăm.. praful de pe tobă!Reamintind și faptul că, Dunărea are cea mai mare parte a cursului pe ter-itoriul României și că este un brand al ţării noastre. În noiembrie, la TârgulNaţional de Turism de la Romexpo, am avut o surpriză extrem de plăcută,să văd la un număr de judeţe, o serie de noi obiective și destinaţii de careeu, și alţii, care lucrăm de ceva vreme în acest domeniu, nu le cunoșteam,și care pot fi puse în valoare cu sprijin și multă încrâncenare pozitivă a lo-calnicilor. Sunt niște lucruri excepţionale pe care partenerii occidentali, nuo dată ni le solicită.- Consider că n-ar fi rău să trecem de la general la particular. Dincolo deefortul localnicilor, ce puteţi face dumneavoastră, ca agenţii de turism, pen-tru promovarea și afirmarea acestor destinaţii?- Mulţumesc pentru această întrebare! Într-adevăr, oricând vorbim de ceeace am putea face, începem cu „Nu avem.”, „Nu este.”, „Ministerul nu neajută.”... Eu cred că lucrul cel mai important, care parcă devine din ce în cemai presant, îl constituie perfecţionarea pregătirii profesionale a agenţilordin turism, pentru că ne obligă creșterea extraordinară a exigenţelorclienţilor, care circulă mult în lume, și în plus, au la dispoziţie Internetul.Dar și realităţile pieţei turistice, suprapusă pe o criză economică neîndură-toare. În plus, este și o motivaţie obiectivă, și anume faptul că în agenţiilede turism nivelul câștigurilor este, orice s-ar spune, destul de modest, carea făcut să existe o fluctuaţie din ce în ce mai mare de personal, o plecare apersonalului calificat către alte domenii, în care cel puţin salariul de instalareeste mai mare. De aceea este imperios necesar ca cei care au grijă de bunulmers al agenţiilor să urmărească pas cu pas, zi de zi, creșterea nivelului pro-fesional al celor de la Front-line, cei care vin în legătură directa cu clientul,și care trebuie să aibă o pregătire inclusiv psihologică, să știe modalităţilecele mai adecvate de relaţionare cu publicul.- Și totuși, cursuri de perfecţionare se fac des. În multe aţi fost și dumneav-oastră implicat, dedicându-vă trup și suflet dezvoltării profesionale. Ce cre-deţi că le lipsește cursanţilor ca să atingă acel nivel de performanţă de care

are nevoie agenţia și, mai ales,clientul?- Problema este complexă.Tinerii, în primul rând, sunttineri, și n-ar fi eiînșiși dacă n-ar fi mai năzdrăvaniși mai imprevizibili, însă revinecelor carese ocupă de aceste activităţi de ascoate în faţă partea lor cea maibună, calităţile native, calificareadeja dobândită, dorinţa de a pro-mova, de a găsi modalităţile celemai potrivite pentru ca aceste ac-tivităţi să își atingă scopul și să serefere exact la ceea ce activitateade zi cu zi, și relaţionările cu

clienţii, scot la iveală.- Pentru că activitatea dumneavoastră este și de outgoing, nu pot să nu văîntreb care sunt cele mai frumoase destinaţii externe care v-au impresionat,și de ce? Aţi fost de curând plecat în Dubai, și cu siguranţă veniţi cu infor-maţii noi.-Despre Dubai se scrie și se vorbește foarte mult în ultimul timp. Eu aș con-firma aceste opinii, dar aș aprecia altceva la acest emirat: viziunea extraor-dinară a celor care îl administrează și care au un marketing de notă maximă.O ţară care până nu demult își baza toată dezvoltarea pe resursa petrolieră,potrivit unor date recente a ajuns la o cotă a petrolului în PIB sub 10%,ceea ce este uluitor. Deci dezvoltarea Emiratelor Arabe Unite se bazează penoi resurse și infrastructură ultramodernă, care au fost create datorită acesteiviziuni, care acum produce peste 90% din PIB. În afară de Dubai, mai potmenţiona câteva destinaţii deosebite. De exemplu, Peru, o ţară absolutuluitoare. Cuzco, localitatea aceea uimitoare de la peste 4000 m, de la carese merge la spectaculosul Machu Pichu, ar putea fi un exemplu. Ar mai fiapoi Taipei, din Taiwan, unde, dincolo de peisajele spectaculoase și o capi-

- 22 DE ANI ÎN FRUNTEA S.C. PETER ExPRESS -

Page 19: Travel advisor Nr. 16

tală ultramodernă, aș remarca două lucruri: muzeul unde pot fi admiratpartea cea mai importantă din tezaurul marii Chine. Problemele pe care le-a avut China în anii 1950, războiul civil venirea lui Mao și crearea R. P.Chineze, plecarea lui Chiang Kai–shek, au făcut ca o mare parte din teza-urul Chinei să fie preluat în Taiwan, iar azi să fie accesibil spre vizitare, într-un muzeu extraordinar. Al doilea lucru pe care l-am remarcat ţine deeducaţie: în metroul din Taipei (excepţional), când intram –zilnic-și mă în-dreptam către un scaun, vedeam un tânăr, băiat sau fată, bărbat sau femeie,că se ridica și îmi ceda locul. Iar eu nu eram nici Împăratul Japoniei și nicicine știe ce demnitar. Un element de civilizaţie care m-a impresionat, și credcă nu doar pe mine.- Care este cel mai neplăcut moment cu care v-aţi confruntat în călătoriiledumneavoastră?- Îmi vine acum în minte unul și rău și bun în același timp, dar care nu mise datora mie personal. Tot acolo, la aeroportul din Taipei, după o călătoriede peste 25 ore, mi-am uitat pașaportul într-un sector adiacent. Nu mi-amdat seama decât după multe ore, după ce am ajuns la hotel. Am avut unșoc și pentru că România nu avea un oficiu consular în Taipei, și era o prob-lemă destul de grea. Totuși, am găsit o înţelegere fenomenală la personal.Mai mult decât atât, probabil că am fost extrem de expresiv în a-mi exprimadezamăgirea faţă de această pierdere, încât un recepţioner și un străin, cliental hotelului, s-au oferit să mă ajute să găsim agentul economic de pe aero-port (la 40 km distanţă) și să rezolvăm problema. Așa se face că cineva avenit a doua zi cu mașina și mi-a adus pașaportul. Desigur, faptul că miampierdut pașaportul, într-o zonă în care nu exista oficiu consular, m-a făcutsă-mi crească serios tensiunea...- Profesional, care a constituit cea mai mare provocare cu care v-aţi con-fruntat?- Acum și aici, m-aș referi cu satisfacţie, la cei șapte ani, în patru mandatesuccesive, în care am fost ales în conducerea ANAT, ca vicepreședinte și re-sponsabil cu revista ANAT Media. Aceasta a fost o mare provocare profe-sională de lungă durată, și căreia m-am străduit să îi fac faţă cât maionorabil. Am ajuns chiar să mă confund cu această activitate și se știa despremine că pun ANAT nu odată înaintea activităţii la firma mea. Dar nu îmipare rău, am învăţat multe, am cunoscut din interior o lume, și m-a răs-plătit cu multe satisfacţii. Sigur, au fost și unele neîmpliniri și dezamăgiri...Însă desigur, o altă provocare profesională o avem zi de zi, în agenţie, într-o perioadă în care au loc, așa cum știţi, falimente, intrări în insolvenţă,activităţi de ţepari... Sigur, pot fi și alt gen de provocări, provocări știinţi-fice sau de a scrie cartea mult dorită, însă până acum doar la acestea m-am referit. Ne preocupă mai ales faptul că avem un număr nefiresc de micde clienţi (oricum în scădere), dar un număr nefiresc de mare de taxe șide impozite, iar dinspre minister se aude despre o altă taxă forfetară...- Pentru că aţi atins acest subiect, trebuie să vă solicit opinia în materie detaxe forfetare în turism...- Aș vrea să cred că e o furtună într-un pahar cu apă, deoarece nimic nueste oferit opiniei publice într-un text, măcar ca propunere de act norma-tiv, și sunt discuţii în general, cum se întâmplă în România. Discuţii latelevizor. Pe de altă parte, se știe că guvernele noastre au nevoie de bani,iar cel mai sigur și comod, fără grija unor greve, este de la IMM-uri/ser-vicii.- Dar aceste discuţii au reușit să pună pe jar întreaga industrie turistică?- Corect. În locul unor simplificări de birocraţie, în locul găsirii unorresurse, în locul oferirii unor acte normative mai clare, mai directe, venimcu propuneri de noi taxe, plecând de la ipotetica idee că vom găsi niște „badboys”, niște hoteluri care nu-și plătesc datoriile. Este rolul ANAT, FPTR,ANTREC, OPTBR și celelalte, să se implice, acum! Eu sper că se va face oanaliză doar a propunerilor pertinente și, după consultarea cu agenţii dindomeniu, se vor lua în considerare acele măsuri care realmente pot im-bunătăţi domeniul. Una dintre ele ar fi, din partea mea, să modificăm actulnormativ în legătură cu licenţierea și împărţirea agenţiilor de turism în tour-operatoare și detailiste, cu criterii foarte clare, cu diferenţiere zdravănă detaxe, astfel încât să se reflecte realitatea din piaţă. Pentru că realitatea dinpiaţă nu coincide cu situaţia scriptică potrivit căreia suntem 95% touro-peratori și 5% detailiști. Touroperatori adevăraţi sunt poate mai puţini de5%. Dar faptul acesta, negândit suficient, dar care rezistă de atâţia ani, difer-enţa insignifiantă de taxe dintre touroperatori și detailiști, face ca toţi să sedeclare touroperatori. Și sunt destule altele. Eu am dat un exemplu. Oriîmbunătăţirea acestor acte normative, dacă s-ar face cu prioritate și fără sămai așteptăm cine știe ce Parlament, pentru că se pot face și prin Ordonanţăde urgenţă-doar sunt la modă, nu ?- ar veni în întâmpinarea unor cerinţejustificate. Iată, revine problema asigurării de insolvabilitate, ori aceasta nu

se poate realiza fără de reglementarea despre care tocmai am pomenit. Elese pot face operativ, dacă există bunăvoinţă, pentru ca sezonul să ne prindăcu o serie de acte normative rezolvate și care să descătușeze blocajul dome-niului.- În acest context, cum vedeţi viitorul agentului de turism?- Viitorul în acest domeniu, orice s-ar spune, nu poate fi decât al... consul-tantului de turism! Omul modern, beneficiarul unei informaţii sporite, șidatorită internetului, cu cerinţe și aspiraţii noi, tot mai exigent cu ..providerii, are nevoie stringentă, alături de doctor și avocat, de consultantulde turism, acel știe-tot, despre orice destinaţie și tot ce mișcă în aeroporturiși care nu l-a păcălit niciodată, pe care l-a sculat la 2 noaptea să-i spună deun necaz într-un aeroport... Să mă scuzaţi că dau propriu exemplu, la în-demână: noi, Agenţia Peter Expres din Piaţa Romană, avem cred 30-40 %clienţi fideli, unii de la înfiinţare. Nu ne permitem oricând să aruncăm banipe reclamă; sigur, eu vorbesc doar de o agenţie modestă. Să-mi permiteţi sămai dezvolt puţin problema delicată a practicii în turism:Asigur iată, de peste 20 de ani, practica în turism a unor copii de la colegiileMadgearu și Xenopol, din clasa a XII-a, și a unor studenţi de la ASE, Uni-versitatea Româno – Americană și Universitate, Facultatea de Geografie.Deci, în fiecare an mi-au trecut prin mână, generaţii multe de tineri carevin în practică. Subliniez că nivelul de pregătire al cadrelor care sunt scoaseanual din învăţământ, este cel dat de programă și de skill-ul pe care îl pundirigenţii acestor instituţii. Eu treaba aceasta cu practica o fac cu seriozitate,repet, de 20 de ani. Iată, anul trecut am primit 35 de CV-uri pe baza căroraurma să aleg studenţii, să-i chem la interviu și să aleg trei studenţi (plus re-zerve), pe care să-i instruiesc în practică la noi. După ce am făcut trierea,am stat de vorbă, în așa fel încât nimeni să nu se simtă ignorat, constatareamea, care realmente m-a șocat, a fost că nimeni nu făcuse practică, deși uniidintre ei erau deja la masterat. Și nu suntem în 1991 sau 1992, pentru cădacă am fi fost în acea perioadă aveau toate scuzele.... era o economieetatistă, nu știau de nici unele... deși aș putea spune că totuși, înainte semai și făcea practică. Dar să faci practică numai după ce ajungi la masterat,Dumnezeule!!! Este inadmisibil! Mai ales că noi am mai avut colaborări cu

ASE-ul, cu secţia de specialitate, și discuţii dese privind legarea învăţămân-tului de practică. Pentru ei nu este o noutate. O discutăm de peste 10 ani.Acum constat, nu numai că nu s-a îmbunătăţit acest aspect, dar cei care auvenit la noi păreau complet aerieni din punct de vedere al practicii. Să nemai mirăm atunci că tinerii sunt primiţi destul de greu în noile locuri demuncă, iar în condiţiile a ceea ce s-a întâmplat în economie, derapajele aces-tea, exigenţa volens-nolens este mai mare, pentru că numărul de locuri estedin ce în ce mai mic, îi face tot mai vulnerabili pentru un nou post demuncă. Iar cei care în sfârșit îi primesc, la început trebuie să facă cu ei cur-suri, să investească alţi bani. Problema nu este foarte complicată – practicăar trebui să se facă după niște criterii corect stabilite și exigent urmărite, nucum se mai întâmplă, cu scris acolo „Da”, și ei nici nu vin. Dar, repet,aceasta este vina institutului organizator, pentru că studenţii sunt, majori-tatea copii buni, cu pregătire, mulţi din ei chiar foarte bună, desigur în spe-cial în IT. Contează enorm ca în cei trei ani de curs să fie obligatoriepractica, și practica pe criterii precise și seriozitate!

Echipa PETER EXPRESS

EXCLUSIV 19

Page 20: Travel advisor Nr. 16

20 mARKETInG

Page 21: Travel advisor Nr. 16

ROMÂNIA ESTE O DESTINAŢIE DE M.I.C.E., DOAR CĂ LIPSESC COMPONENTELECARE SĂ O PUNĂ ÎN VALOARE:MARKETINGUL ŞI MANAGEMENTUL DESTINAŢIEI

-Majoritatea turiştilor străini vin în România maiales pe partea de business şi evenimente. Cumvezi evoluţia sectorului M.I.C.E. (Meetings, In-centives, Congresses & Events) în ţara noastră şice atenţie i s-a dat până acum?-După 8 ani de implicare în acest domeniu, potspune că industria de evenimente la noi e sublimădar lipseste cu desăvârşire. Aşa cum am arătat(din cifre oficiale) Bucureştiul nu stă foarte rău,doar că situaţia nu se datorează unei industrii carefuncţionează, ci doar altor factori - geografici,economici etc. Totul se bazează pe oarecare efor-turi individuale… Dar nimic legat, nimic coerent- strategie, plan, idee. Lipsesc structuri gen Con-vention Bureaux şi multe altele. Odată acestea ex-istând, Bucureştiul ar putea depăşi lejer Belgradul- care a fost premiat ca drept destinaţia M.I.C.E.a Europei - ca dinamică - pe 2012.-Cine ar trebui să depună eforturi pentru dez-voltarea MICE în România? Statul, un Conven-tion Bureau?-Ei bine, aici trebuie plecat de la dialog, dar nuunul sec, ci unul cât se paote de pragmatic. Statulcât de cât face ceva - oferă standurile la târgurilemajore. Desigur, e loc de mai mult din parteacealaltă - din privat – însă iniţiativele sunt rare şieminamente solitare şi mai ales privesc interesulpropriu. Clar e nevoie de Convention Bureaux,cu structură mixtă, axată pe parteneriatul public-privat, construite pragmatic şi cât se poate deutile zonei reprezentate (local/ regional/naţional).-Ce şanse reale are România pentru a ajunge odestinaţie de MICE? Să particularizăm pe Bu-cureşti, care deja găzduieşte multe evenimente şiare cât de cât turişti pe partea de business…-România este o destinaţie de M.I.C.E. doar călipsesc componentele care să o pună în valoare:marketingul şi managementul destinaţiei. Acestelucruri nu se pot realiza urmărind doar interesulpropriu. Aşa cum spunea un prieten vizitând Ser-bia Convention Bureau acum ceva vreme, acoloeste NORMAL. Acolo, acei oamenii CHIARVOR SĂ FACĂ CEVA PENTRU ŢARA LOR.Poate sună romantic, dar asta este realitatea. Tre-buie să vedem mai departe de curtea noastră,pentru a ne salva bunurile din curte. Totul stă înnoi - în felul în care ne asociem, în felul în careînţelegem să ne stabilim obiective şi politici co-mune - strategii, în felul în care le urmăm, în felulîn care ne prezentăm. Dar toate au un termencomun - ÎMPREUNĂ. Altfel nu se mai poate.Bucureştiul se bazează încă pe anumite condiţiide care se bucură - notorietate, aeroport inter-naţional etc. Din păcate pentru Capitală, aceastăinerţie plecată de la ideea că “suntem foarte bineaşa” va ridica mari provocări în 2-3 ani - vorapărea tot mai multe aeroporturi (ex. Braşov), au-tostrăzi, centre de conferinţă (Braşov, Sibiu, Clujetc.), aşadar concurenţa va fi extreme de dură.Deja se simt semnale în piaţă cum că situaţia în-cepe să fie resimţită, dar e greu să schimbi cevacu care ai trăit o viaţă. Din păcate, sau din feri-cire, timpul lucrează şi crunt, nu îţi dă şanse.Aceasta în plan intern. În plan extern, lucrurilesunt mult mai serioase: concurenţa în zonă estedeja extrem de dură. Sunt factori care lucrează înfavoarea noastră, dar nesusţinuţi cu iniţiative en-

ergice, riscă să fie înlăturaţi fără probleme înfoarte scurt timp.Nu se mai declară evenimentele!-Care sunt cele mai importante evenimente găz-duite de România până în prezent şi ce au adusţării noastre?-Este foarte greu de spus pentru că, din nou, nuprea avem date concrete. Nu se declară eveni-mente. Din foarte multe motive. Este o provo-care extrem de delicată care apare chiar şi în cazulexistenţei unei industrii de evenimente dez-voltate. Anul trecut, la invitaţia Cracovia Con-vention Bureau, chiar înainte de EIBTM 2012am participat la un forum la Cracovia, legat chiarde această problemă - nu se mai declară eveni-mentele! Bine, ei aveau alt nivel al provocării şisituaţiei. Să luăm totuşi două evenimente majoredin România ca exemplu: Finala Europa League2012 şi FOTE – Olimpiada de Iarnă pentruTineret. Ok, sunt evenimente sportive, dar suntevenimente majore din care trebuia scos maxi-mum. Trebuia… Însă din finala Europa Leaguenu am scos nimic, iar din FOTE încă lucrăm peretorica provenită de la Doamna Specialistă dinCehia care şi-a permis să declare un fel de 'ro-manian style' în organizarea de evenimente. Înconcluzie, evenimente ar fi, măcar ca bază pentruo strategie de marketing al destinaţiei. Că nu sedeclară e una. Că nu ai unde să le declari e alta.Dar mai şi trebuie să pui ceva peste aceste infor-maţii, chiar şi atunci când le ai. Din aceastăcauză, am pornit solitar la drum, acum trei ani,pentru a schimba ceva. Şi încet-încet, am găsitoameni care s-au alăturat şi acum avem deja oechipă şi o susţinere excelentă. Am găsit un su-port solid chiar în afara ţării, şi abia am început!-Eşti apreciat şi cunoscut, paradoxal sau normal,că asta e, suntem români, mai ales în vest. Ce te-a determinat să organizezi prima ediţie a târguluidedicate industriei M.I.C.E., MicePRO? Care aufost primii paşi în direcţia asta şi ce impact a avuttârgul?-În 2005 am avut ocazia să merg la o primă ediţiea IMEX Frankfurt. Şi, aşa cum nu mă satur săspun, acel moment mi-a schimbat sistemul devalori. Doresc aici să mai adresez încă o dată toataaprecierea mea unui om care a fost ca un tată şicel mai bun profesor pentru mine - Radu Cim-poneriu. Alături de el am învăţat to ce ştiu legatde MICE. Şi tot alături de el am cunoscut primiioameni din industrie. Atunci când ajungi alăturide Radu la IMEX şi esti salutat la sosire de primitrei oameni din boardul IMEX - cu adresare per-sonală - te marchează. Şi am lucrat din 2006 pânăîn 2011 în toată Europa, în special cu grupuricorporate din Rusia. Aşa am observat că nevoilenoastre sunt aceleasi ca în toate ţările din zonanoastră. În 2010 deja mi-am propus să schimbceva în România şi în regiunea noastră, mai alespentru că potenţialul există şi e unul excepţional.Dar şi pentru că, trecând de partea asta roman-tică, 95% din piaţă nu era reprezentată la IMEXsau EIBTM, m-am gândit sa oferim o şansă şicelorlalţi, plecând de la ideea de bază, şi anumede a promova România ca destinaţie M.I.C.E..Şi de aici s-a născut proiectul MiceRO / Mice-PRO. Prima ediţie a MicePRO? Ce poveste fru-

moasă. Dacă privim cifrele reci - 15 expozanţi şi25 de hosted buyers - pare o glumă, comparativcu CONVENTA (târgul de M.I.C.E. al Slove-niei) - de exemplu, dar ideea acelei ediţii era cutotul alta. Dacă tragem linie la un an după eveni-ment, nu mai pare chiar o glumă. Şi vă asigur cădupă ce vom trage linie în decembrie 2013, dupăeditia II, va fi ceva foarte foarte serios. Doar dacăprivim ediţia a doua: găzduit de un centru deconferinţe premium – Willbrook Platinum - cuo suprafaţă de expoziţie mărită cu aproape 50%,cu un număr aproape triplu de hosted buyers in-vitaţi (60-70), venind din 2 continente - Europa/Asia, cu MICEPRO TV şi paypal/web tv precumşi cu 2 forumuri - IT, găzduit alături de ShuliGolovinski / Newtonstrand Londra - cel care faceacelaşi lucru pentru EIBTM Barcelona respectivede turism, prezidat de Jamil Benabdallah(APIER) şi Peter Cramer (Kfk Hamburg), esteevident că suntem pe drumul cel mai bun.-Putem estima, la ora actuală, cât din încasărileturistice ale României sunt asigurate de M.I.C.E.şi de business travel?-Este destul de periculos să intrăm pe terenulacesta, dar cu siguranţă, cea mai mare parte a ven-iturilor din turim - pe incoming - vin din ceeace face parte din industria de evenimente.Închipuiţi-vă Bucureştiul fără această nişă, sauBraşovul sau Valea Prahovei. Am prezentat acumcâteva luni, la Braşov, un proiect pe 5 ani pentruun pilot – Convention Bureau regional. Imagi-naţi-vă în 2012 cum e să faci un plan pe 5 ani înturism, cu asumări... Am plecat pe cifrele de-clarate în piaţă pe ultimii 3 ani şi am estimat căîn 5 ani, prin organizarea unui Convention Bu-reau serios, prin acţiuni hotărâte şi asumate decătre toţi jucătorii din piaţă, putem creştenumărul de înnoptări pe an de cel puţin două ori.Mai mult, am preconizat că vom creşte bugetulmediu alocat / zi cu aproximativ 20% iar duratamedie de şedere va merge spre un 2 plin. Pot săvă spun, şi aici aş dori să mulţumesc profesion-iştilor din Braşov, care au fost atât de receptivi şideschişi, că aşa a apărut Transilvania ConventionBureau – primul Convention Bureau regionaldin România. Nu rămâne decât să vedem cât debine ne pricepem la estimări şi mai ales laM.I.C.E., pentru că acesta este de fapt motorulindustriei. Cred că M.I.C.E. asigură undeva, lapeste 50% din încasările totale.-Cum influenţeaza M.I.C.E. celalalte ramuri dinturism? -Nu există un răspuns mai simplu: avem 3 mari'ramuri' în turism: leisure, business şi M.I.C.E.Dacă luăm ultimii 3-5 ani în România şi privimpe următorii 5 ani, cel putin segmental de leisurenu cred că va suferi creşteri majore. Pe business,situaţia este oarecum similară, dacă nu chiarpuţin mai dură. Singurul segment cu unpotenţial imens şi încă, îndrăznesc să spun, ne-exploatat, este M.I.C.E. Asta în condiţiile în careodată desenate politici şi strategii de marketingşi management al destinaţiei, alături de investiţiiserioase, toate cele trei ramuri au de câştigat.M.I.C.E. nu există solitar, aşadar nu creşte solitar.Dar are cel mai mare ROI din cele 3! Înîncheiere, aş vrea în acelaşi timp să mulţumesc şicelor care nu au avut încredere în proiect. Îi invitpe toţi să fie activi şi să facă tot ce ţine de ei săschimbe ceva. Puţin. Nu cu noi neapărat. Noi

Interviu cu Valentin Constantin, preşedintele APIER (Asociaţia Profesioniştilor din Industria deEvenimente din România) şi business consultant

Page 22: Travel advisor Nr. 16

HoTEl NEWS

Akantus Hotel s-a alăturat brandului Ramada şi devine Ramada Hotel Cluj

Akantus Hotel s-a alăturat familiei Ramada Worldwide devenind astfel cel mainou hotel Ramada din România. Ramada Hotel Cluj este localizat la 5 minute de mers pejos de centrul business, turistic şi istoric al oraşului Cluj Napoca, şi este nişat pe segmentulde business şi leisure, având 100 de camere, un întreg etaj Executive cu acces la facilităţi deExecutive Lounge şi 4 săli de conferinţe. Hotelul răspunde şi cerinţelor de relaxare prin cele2 restaurante şi un Centru Wellness 360° SPA, singurul SPA cu vedere panoramică la 360°asupra oraşului.

“După ce ne-am demonstrat capacitatea de a administra cu success un hotel inde-pendent, preocuparea noastră constantă a vizat îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi stabilireaunor standarde de operare compatibile cu cele mai exigente cerinţe de pe plan internaţional,preocupare care a dat roadele scontate, astfel încât am încheiat anul 2012 cu rezultate pesteasteptări, iar acum suntem încantaţi să ne alăturam familiei Wyndham Hotel Group, deţină-torul francizei Ramada” - a apreciat Zsolt Torjai, director general Ramada Hotel Cluj.

Proiectul a fost dezvoltat de către Trend Hospitality Consulting & Management,care a asigurat afilierea hotelului la lanţul internaţional Ramada. ”Cluj Napoca este unuldin cele mai importante oraşe din România şi a fost una din destinaţiile prioritare pentruRamada. Ca urmare ne bucurăm că am reuşit această afiliere împreună cu EuroTrend Grup.Este un hotel nou, cu facilităţi moderne de business şi leisure, care completează foarte bineportofoliul Ramada din România, spre beneficiul atât al investitorilor cât şi al oaspeţilor” - adeclarat Lucian Marinescu, Senior Associate al Trend Hospitality.

Ramada Hotel Cluj va fi administrat în continuare de EuroTrend Grup Imobiliar,dar in urma asocierii cu unul dintre cele mai mari grupuri hoteliere din lume, oaspeţii hotelu-lui vor avea o serie de beneficii suplimentare, inclusiv posibilitatea de a colecta şi de a folosipunctele de fidelitate din sistemul Wyndham Rewards.

Wyndham Worldwide reuneşte sub umbrela sa peste 7200 de hoteluri, sub 15branduri, întinzându-se in 50 de ţări şi 6 continente. Operând sub promisiunea „leave therest to us”, Ramada Worldwide oferă sejururi în aproape 900 hoteluri, din peste 50 de ţăridin întreaga lume. În România, brandul Ramada poate fi regăsit în Bucureşti, Braşov, Cluj,Iaşi, Oradea, Piteşti şi Sibiu, fiind reprezentat de Trend Hospitality, care acţionează ca partenerstrategic în România, Bulgaria şi Moldova şi deţine exclusivitate de francizare a brandurilorRamada Worldwide, Super 8 Motel şi Days Inn din portofoliul Wyndham Hotel Group.

Pentru a face faţă crizei,Mallorca lansează o nouă generaţie de hoteluri tematice

Meliá Hotels International a informat Comisia Spaniolă a Bursei de Valori desprejoint ventureul (asocierea în participaţiune) încheiat între Grupul Katmandu şi societateacare îl operează - Producciones de Parques, SL, ca urmare a intrării în vigoare a acordului decooperare anunţat de cele două companii încă din vara anului trecut. Joint ventureul pre-supune fuziunea Magaluf Park Hotel şi învecinatului său Katmandu Park, o nouă generaţiede parc tematic, pentru crearea Sol Katmandu Park & Resort, ce va oferi o experienţă unicăîntr-un complex hotelier tematic în care oaspeţii sunt scufundaţi în medii interactive unice,în timp ce se bucură, de asemenea, de Magaluf, care oferă una dintre cele mai bune plaje depe insula Mallorca.

Noul proiect este parte din viziunea „Renovează sau dispari”, lansată anul trecutde Meliá, odată cu inaugurarea Calvi Beach Resort, care include patru hoteluri de plajă, bran-duri noi şi o experienţă de leisure lifestyle. In prezent, aceasta se află în faza a doua, care pre-supune renovarea mai multor hoteluri din zonă, cum ar fi Cala Blanca Sol, Sol Antillas şiBeach House Hotel.

Katmandu Park a fost înfiinţat în 2005 de către un grup mic americano – mallor-can, care a fondat, de asemenea, Palma Nova Golf Fantasia, în 1988. Katmandu Park este unconcept nou de parc tematic construit pe teren compact în destinaţii turistice denspopulate, şi oferă un punct de atracţie special - Casa Katmandu, şi mai multe atracţii supli-mentare cum ar fi animaţe 4D, jocuri interactive, o experienţă de groaza, golf în miniatură,un bar tematic şi un restaurant cu servicii complete.

Page 23: Travel advisor Nr. 16
Page 24: Travel advisor Nr. 16

TENDINŢE ÎN PIAŢA HOTELIERĂ EUROPEANĂde Anne-Mary NECHITA

24 HOTEL

Economia fluctuantă şi evoluţia tehnologiei au avut un impactsemnificativ asupra industriei hoteliere în ultimii ani. În cadrul HospitalityTrends, cel mai mare eveniment din industria ospitalităţii din sud estul Eu-ropei, organizat, la Bucureşti, de Trend Hospitality Consulting & Manage-ment şi INTEHL - Institute of Innovation and Entrepreneurship of Écolehôtelière de Lausanne, analiştii KPMG, HVS, STR Global, Christie +Coşi PKF hotelexperts au dezbătut provocările şi oportunităţile de investiţii şioperare a proiectelor de ospitalitate din Europa de Sud Est, cu accent peRomânia, reliefând totodată câteva tendinţe cu impact imediat asupra in-dustriei de travel.

Imobiliarele, încă în recesiuneDupă ce a arătat semne moderate de redresare în 2011, sec-

torul imobiliar a intrat într-o nouă etapă de recesiune anul trecut, per-formanţele variind de la ţară la ţară și de la proprietate la proprietate.Potrivit studiului „CEE Property Lending Barometer 2012”, efectuat deKPMG Advisory Ltd., care include 35 de bănci active pe pieţele este eu-ropene – ţările baltice, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România șiSlovenia, perspectivele pieţei imobiliare dintr-o ţară dată rămân în gen-eral legate de situaţia sa macroeconomică, în timp ce băncile urmărescîncă să restructureze împrumuturile existente. România, ţară care a intratîntr-o recesiune tehnică, la începutul anului 2012, după trei trimestreconsecutive de creștere economică negativă, se află în scădere macro –în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul III 2011. După semne deredresare a creșterii PIB de 2,5% în 2011, economia românească a înce-tinit în 2012, un efect negativ asupra PIB avându-l evoluţia exportuluinet ca urmare a reducerii mai accentuate a volumului exporturilor debunuri şi servicii (-5,2%) comparativ cu cel al importurilor (-2,3%).(sursa: INSSE, 9 ianuarie 2013; Figura 1 - Schimbări în PIB - 2010 -2012).

Acelaşi studiu reliefează faptul că, faţă de 2011, în 2012 băn-cile au fost mai puţin preocupate să finanţeze proiectele imobiliare, fiindmai interesate să finanţeze proiecte generatoare de venit decât proiectede dezvoltare. Deşi atitudinea băncilor faţă de finanţarea noilor proiectede dezvoltare s-a îndulcit raportat la 2011, industria ospitalităţii şi ceade travel continuă să fie indezirabile atunci când vine vorba de finanţări,cu o singură excepţie – Slovenia. În România, băncile consideră dreptdezirabile finanţările de proiecte rezidenţiale. În Cehia şi Polonia, băncileconsideră finanţările de hoteluri şi structuri de cazare cel mai puţinriscante, rata dobânzii la finanţările hotelurilor fiind de 3,8%. Româniacu o rată de 6,2% şi Bulgaria cu 8,3% sunt considerate cele mai riscantedestinaţii pentru proiectele din ospitalitate. (sursa KPMG)

“Cash is King & Financing the Key”O creştere limitată s-a înregistat şi în vânzările hotelurilor din

Europa. Experţii HVS London estimează că volumul total al tranzacţi-ilora ajuns la 7,1 miliarde euro în 2011, în creştere cu 9% faţă de 2010 (6,5miliarde euro), zone fierbinţi rămânând Marea Britanie şi Germania.

Deşi apetitul operatorilor a rămas neafectat, criza de finanţărilea cam redus optimismul, volumul tranzacţiilor scăzând cu 15% înprima jumătate a lui 2012, majoritatea (58%) fiind achiziţii single asset.Zone ţintă au continuat să fie Marea Britanie şi Germania, urmate în-deaproape de Franţa, destinaţia turistică numărul 1 a lumii în 2012, cupeste 80 milioane turişti la incoming. În ceea ce priveşte pieţele est eu-ropene, Rusia a înregistrat o creştere de 49% a volumului tranzacţiilor,Polonia de 36%, Cehia de 8%, Ungaria de 3%, iar România de 2%(sursa: KPMG) În multe cazuri s-au remarcat diferenţe semnificativeîntre preţul cerut şi cel ofertat la licitaţii.Mulţi proprietari şi companiifinanciare au ezitat să facă împrumuturi pentru finanţarea operaţiunilorsau dezvoltare, în timp ce investitorii, brokerii şi cumpărătorii au căutatdoar afaceri solide şi hoteluri aflate în dificultate financiară.

Page 25: Travel advisor Nr. 16

Valoare, indicatori, ofertăValoarea hotelurilor a crescut cu 10% în debutul lui 2011, dar

anul s-a încheiat cu 5,8% la RevPAR, în timp ce în 2012 creştereaRevPAR s-a situat de abia la 5,1% pe piaţa europeană (sursa: STR Global).Valorile au crescut în 2011 în toate pieţele, cu exceptia a trei oraşe (Berlin,Birmingham şi Sofia), şase dintre pieţe înregistrând chiar creşteri de douăcifre (Talin, Geneva, Londra, Zurich, Lisabona şi Istanbul). În 2012, val-

oarea hotelurilor a continuat să crească, deşi s-au accentuat extremele.Munchen şi Dublin s-au apreciat mult peste aşteptările experţilor, în timpce Zurich, Amsterdam şi Bruxelles s-au depreciat. Atena, Madrid şi Lis-abona s-au confruntat cu serioase dificultăţi, dar Londra s-a menţinut peval, RevPARul metropolei crescând cu 12%(sursa: HVS London).

Interesant de observat că în septembrie 2012, gradul de ocupareal hotelurilor londoneze a scăzut cu 2,5%, fiind compensat de ADR-ul increştere cu peste 5%. În aceeaşi lună, analiştii STR Global, au observatscăderi ale gradului de ocupare la hotelurile din Buenos Aires (-8%), com-pensat de un ADR în creştere cu 8%. Uşoare scăderi ale gradului de ocupares-au observat la Roma şi Sydney, compensate de creşterea ADR. Rezultateremarcabile a avut, însă, Tokyo, cu un ADR în creştere cu circa 10% şi ungrad de ocupare crescut cu 14%, în timp ce Madridul a suferit pierderi,atât gradul de ocupare cât şi ADRul fiind în scădere cu peste 2,5%. Bu-cureştiul, aflat în sezon în septembrie 2012, a înregistrat un grad de ocuparescăzut (în jur de 34%), ca o consecinţă a numărului redus de evenimentebusiness din oraş, compensat, însă, de o creştere de aproape 5% a ADRului(în jurul a 80 euro)

Revenind la situaţia globală, Europa de Est a terminat 2012 cuun grad mediu de ocupare de 66%, un ADR de 89 euro şi un RevPAR de54 euro, în uşoară creştere faţă de 2011, când gradul de ocupare era de59%, ADRul de 84 euro, iar RevPar de 49 euro. Evoluţia pe regiuni a plasatînsă Europa de Nord în topul creşterilor (grad de ocupare 71% atât în 2011,cât şi în 2012; ADR - 101 euro în 2012, faţă de 92 în 2011; RevPAR – 71euro în 2012, faţă de 69 euro în 2011), urmată, în 2012, de cea de Vest şide Est, Europa de Est reuşind să depăşească pentru prima dată Europa deSud (sursa: STR Global).

Analiştii internaţionali au studiat şi piaţa hotelieră românească,dar nu au fost previzionate investiţii semnificative în următorii cinci ani,atât datorită resurselor financiare disponibile limitate furnizate de bănci,cât şi absorbţiei lente a fondurilor investite în perioada de boom 2006 –2008. Reprezentanţii KPMG au apreciat că turiştii străini din România secazează în proporţie de 97% în hoteluri, potenţialul turistic fiind puţin val-orificat datorită ofertei de calitate slabă din industria ospitalităţii. Mai exact,ceea ce noi, românii, percepem drept calitate superioară, înseamnă condiţiimediocre pentru vizitatorii noştri.

În concluzie...adio „pieţei hoteliere europene”, bun venit „pieţelor de proximitate”

2011 a început ca un an al speranţei şi performanţei îm-bunătăţite, dar situaţia s-a deteriorat ulterior ca urmare a incertitudinilorlegate de viitor. Deşi s-a vorbit multă vreme de „piaţa hotelieră europeană”,analiştii au remarcat că nu doar turiştii ci şi investitorii au luat în vizorpieţele de proximitate geografică. Aşadar, până în 2020, fiecare este pe contpropriu. Capitalul va continua să rămână în pieţele tradiţionale precumMarea Britanie şi Germania, excepţie făcând Turcia, unde investiţiile şi fi-nanţările vor continua.Cu alte cuvinte, economia naţională nu se va îmbunătăţi în viitorul previ-zibil; aşa că, urmând sfatul experţilor:„Acceptaţi realitatea de azi, pentru a vă pregăti ziua de mâine!”

Si câteva ponturi pentru...

• dezvoltatori: reputaţia este cheia; diversifică şi asumăţi riscul; aventureazătepe segmente noi: hoteluri boutique, design, spa; explorează forme de fi-nanţare alternativă

• operatori: revizuieşte standardele de brand; pentru venit suplimentar –dă viaţă hotelului tău (animaţie în lobby, bar, restaurant); implementeazăun marketing creativ şi comunică constant prin social media; fi sensibil laproblemele comunităţii (angajează şi oferă training localnicilor)

• bănci: este imperios necesar să te familiarizezi cu proiectele din turism &ospitalitate; lucrează cu clientul, înţelege-i Business Planul în loc să te uiţidoar la indicele de acoperire a datoriei; oferă finanţări responsabile şi nuuita că: Proiectele bune sunt bune şi în vremuri rele!

HOTEL 25

Page 26: Travel advisor Nr. 16

“- Alo, bună ziua! Vă ocupați de organizarea deconferințe?- Bună ziua! Da, cu asta ne ocupăm… Vă putemfi de folos cu ceva?- Da, vrem să organizăm și noi o conferință. Defapt, un seminar. Dar să fie undeva, la munte, casă putem juca și pentbol, că facem timbilding. - Câte persoane, câte zile, ce structură de cazare,câte săli de conferință, ce echipamente și în ce pe-rioadă doriți să organizați evenimentul?- Aaa… păi vreo 10 -12 o să fim, în luna iunie…restul… nu știu și nici nu e așa de important. Dardomnul director a spus să avem piscină și dis-cotecă, neapărat. Și ateveuri.- Piscina să fie olimpică?- Poate să fie oricum, numai să fie și să aibă jacuți.Cât ne costă?”

“- Alo, bună ziua! Sunteți firma care organizeazăconferințe?- Da, într-adevăr…- Ne puteți organiza și nouă o nuntă? ”

Îmi vine greu să cred că nu vă sună fa-miliar asemenea dialoguri. Mai ales acelora dintredumneavoastră care lucrează de multă vreme înorganizarea reuniunilor, conferințelor, expoziți-ilor sau a programelor motivaționale. Adică îndomeniul MICE (Meetings, Incentives, Confer-ences and Exhibitions). Sau în “industriaMICE”.

I se spune în multe feluri, însă di-versele denumiri care sunt folosite pentru a definiaceastă activitate nu sunt, uneori, în concordanțăcu realitatea. Turism de conferințe, turism deevenimente, turism de afaceri, industria reuniu-nilor, industria evenimentelor, industriaMICE…

Dar despre definiții și terminologie osă povestim cu altă ocazie.

Acum, aș vrea să îmi exprim doarcâteva puncte de vedere, despre felul cum aratăaceastă industrie în România.

Ei, bine, DA, avem o industrie MICEîn România! Așa ar spune orice optimist, carevede doar partea plină a paharului. Vestea bunăeste că există o parte plină a paharului, reprezen-tată de investițiile importante pe care operatoriidin domeniu le-au făcut în ultimii ani, în săli deconferințe, echipamente, software specializat,dotări și mobilier sau de conștientizarea faptuluică industria reuniunilor chiar este o activitateprofitabilă (cea mai profitabilă activitate turistică,dupa cum zic specialiștii), ori de eforturile decristalizare structurală a domeniului (izolate,timide, dar existente)… Mai putem bifa și im-pactul pozitiv pe care l-a avut asupra domeniuluiorganizarea în țara noastră a unor evenimente in-ternaționale importante, precum și faptul că au-toritatea de turism, precum și câteva autorități aleadministrației locale, au înțeles, de o vreme în-coace, importanța susținerii și derulării unor acți-uni de promovare a României ca destinațieMICE.

În partea goală a paharului zburdăcâteva slăbiciuni și nerealizări, unele direct im-

putabile actorilor de pe piața MICE românească,altele generate de probleme de sistem sau de con-juncturi economice ori politice nefavorabile. Nusunt foarte multe, dar sunt mai «greu de ucis»chiar decât binecunoscutul personaj cine-matografic. Deși încă subzistă, celebrele expresii«Las’ că merge și așa», «Ne descurcăm noi cumva,ce, noi suntem mai fraieri?», «Lasă dom’le, că știmși noi de astea»… etc, etc… își pierd din ce în cemai mult caracterul de panaceu pentru că, în in-dustria MICE, nici nu prea «merge și așa», nicinu ne putem «descurca» dacă nu suntem profe-sioniști și se dovedește că nici nu prea «le știm noipe toate». Ca să nu mai vorbesc despre capravecinului, subiect perpetuu și perfect aplicabil întânăra noastră industrie MICE. Chestiunea tristăe că noi ne alegem cu o sumedenie de capre de-cedate (unele dintre ele, moarte înainte de a senaște), în vreme ce pe alte plaiuri, caprele înveci-nate merg la păscut împreună, iar stăpânii lorprofită, TOȚI, de pe urma produselor obținuteîn urma asocierii. Cele afirmate mai sus pot săpară idilice sau utopice dar – ce să vezi? – chiarse întâmplă. Au și nume: li se spune Conventions(and Visitors) Bureaux.

Dar astea sunt doar aparențe rezolv-abile, ar putea spune, din nou, un optimist. Dinpăcate, nu sunt doar aparențe, ci comportamentecu rădăcini foarte adânci. Într-adevăr, sunt re-zolvabile, dar nu de la sine și nu peste noapte.

În urmă cu aproape 20 de ani, cândfăceam primii pași în industria reuniunilor, m-asurprins înverșunarea cu care domeniul era reven-dicat de către diferite ramuri... Turismul susțineacă MICE este, fără dubiu, o parte din propria-istructură, pentru că – nu-i așa? – nu poate existareuniune fără cazare, masă, transport și la urmaurmei, este o deplasare a unor persoane la o anu-mită distanță față de locul lor de reședință, înscopul de a întâlni alte persoane... deci e turism.Specialiștii în PR și Comunicare trăgeau spuza peturta lor, aducând ca argument faptul că scopulreuniunilor este acela de a comunica idei, de aîmpărtăși experiențe, de a transmite mesaje. Prinurmare, MICE aparține PR-ului. Și ca să nu fiedeajuns, agențiile de publicitate, mai ales cele cudepartamente BTL, erau consensuale asupra ideiică MICE nu poate aparține decât advertising-ului, din nenumărate motive. Oare înțeleptulrege Solomon cui ar fi dat dreptate?

Pentru că, la acea vreme, nu puteam fibănuit de înțelepciune – cum nu pot fi bănuitnici acum – am considerat că fiecare aveabucățica lui de dreptate, dar niciunul în totalitate.De fapt, toți erau și sunt părți componente aleindustriei MICE. Și nu doar ei, ci și centrele deconferințe, furnizorii de echipamente tehnice, in-terpreții și traducătorii, companiile de catering,firmele care asigură aranjamentele florale, ti-pografiile, mass-media, constructorii de standuriexpoziționale, transportatori de diverse tipuri,muzee, universități, firme de producție publici-tară și mulți alții. Lipsește cineva important dinenumerare? Evident că da. Organizatorul profe-sionist de conferințe, cel care este integratorul tu-

turor serviciilor necesare evenimentului. Parcă, privită din acest unghi, indus-

tria MICE nu mai aparține nici turismului, niciPR-ului, nici publicității... ci este o industrie de-sine-stătătoare. Și nu una oarecare, ci o “industriea serviciilor”, aducătoare de mari beneficii pentruțările, comunitățile și companiile care știu sătrateze această activitate cu seriozitate și profe-sionalism.

Despre banii care se vehiculează în in-dustria MICE vă voi detalia cu altă ocazie. Acumdoar câteva indicii: un participant obișnuit la oconferință aduce în țara gazdă de peste 3 ori maimulți bani pe zi decât un turist obișnuit; existăpe mapamond conferințe sau congrese care aubugete mai mari decât tot bugetul anual de pro-movare turistică a României; există comunitățilocale care trăiesc aproape exclusiv din beneficiileindustriei MICE; conform statisticilor, peste70% din veniturile hotelurilor bucureșteneprovin din MICE. Interesant și incitant dome-niu....

Despre beneficiile de imagine și despreefectul multiplicator benefic (sau nu) al reuniu-nilor internaționale avem a povesti într-un articolviitor. Am convingerea că dumneavoastră, ceicare citiți aceste rânduri, v-ați aflat de multe oride o parte sau de alta a desk-ului de înregistrarela o conferintă, la un congres ori la o expoziție,în România sau pe alte meridiane ale globului.Vă propun să folosim generoasa inițiativă a pub-licației Travel Advisor, de a insera cu regularitateîn aparițiile sale un segment destinat MICE, pen-tru a răspunde împreună la întrebări care îșiașteaptă de prea multă vreme răspunsul, pentrua sugera sau propune noi metode de profesion-alizare a domeniului MICE în România, în ben-eficiul tuturor celor implicați în această activitate.În ceea ce mă privește, mi-am asumat o contin-uare a exprimării opiniilor personale și profesion-ale și am enunțat direct sau nuanțat posibile noiteme de dezbatere. La acestea mai pot fi adăugatemulte altele...De la întrebări de genul “cum ieșimdin aparenta izolare internațională?” sau “cumpoți simți că o achiziție publică pentru organi-zarea unui eveniment este «aranjată»?”, până laprobleme de pregătire profesională solidă și nece-sară, atât în ceea ce îi privește pe cei care lucreazăîn domeniu, cât și pe cei care sunt beneficiariiacestei activități, fie ei reprezentanți ai au-torităților publice sau ai sectorului privat.

Sunt foarte multe lucruri de spus de-spre industria reuniunilor. Dar sunt și mai multelucruri de gândit și de făcut.

Pentru moment, las la alegerea dum-neavoastră dacă ștergeți sau păstrați paranteza dintitlul acestui articol. Orice decizie ați lua, mi-arplăcea să vă cunosc argumentele.

AVEM O INDUSTRIE MICE ÎN ROMÂNIA (?). CUM PROCEDĂM?

Radu CIMPONERIUConsultant MICE

Director General al CongrExpo Service

26 m.I.C.E

Page 27: Travel advisor Nr. 16
Page 28: Travel advisor Nr. 16

30 DE MINUTE PENTRU A DECIDECÂŞTIG SAU... NUde Aida FUSARU

Aida FUSARU

ncepând cu 1 februarie 2013 orice acţiune

în instanţă va fi respinsă ca inadmisibilă

dacă părţile nu fac dovada participării la

şedinţa de informare cu privire la mediere.

Dispoziţiile referitoare la sancţiunea inadmisibil-

ităţii cererii de chemare în judecată au fost regle-

mentate prin O.U.G. nr. 90/2012, publicată în

Monitorul oficial nr. 878/2012, care a intrat în

vigoare la 21 decembrie 2012. Dovada par-

ticipării la şedinţa de informare privind avantajele

medierii se face printr-un certificat de informare

eliberat de mediatorul care a realizat informarea.

Dacă una dintre părţi refuză în scris participarea

la şedinţa de informare, nu răspunde invitaţiei ori

nu se prezintă la data fixată pentru şedinţa de in-

formare, se întocmeşte un proces-verbal, care se

depune la dosarul instanţei.

Prevederile instituite prin O.U.G. nr.

90/2012 au fost gândite în sensul de a veni în

sprijinirea actului de justiţie şi a “constrânge”

legal părţile să abordeze calea alternativă a me-

dierii, ca modalitate de soluţionare rapidă a con-

flictelor şi realizarea unui acord favorabil ambelor

părţi. Obligativitatea solicitării serviciului de me-

diere poate determina partea litigantă să-şi

schimbe opţiunea, dar viziunea personală implică

un efort de gândire şi de schimbare la nivel

opţional, care nu se poate realiza în doar 30 de

minute. Din punct de vedere psihologic,mental-

itatea colectivă nu e pregătită pentru o schimbare

rapidă de paradigmă. De aceea, cu toate că in-

tenţiile sunt bune, efectele sunt incognoscibile şi

imprevizibile. Având în vedere că mentalităţile nu

se schimbă instantaneu, există riscul ca medierea

să cadă în formalism şi să se practice „moda

vânzării” de certificate de informare, pentru că

individul e inventiv dar, în acelaşi timp, şi con-

traproductiv. Aplicarea noilor prevederi vor gen-

era, pe cale de consecinţă reacţii pozitive sau neg-

ative şi se vor contura prototipuri de atitudini cu

aplecare spre formalism sau spre schimbare de

mentalitate. Profilul psihologic al clientului con-

sumator de servicii de mediere se construieşte pe

imaginea de sine şi pe voinţa liber exprimată.

Atitudinea personală îndreptată spre o

soluţie de succes, însumează o serie de caracteris-

tici pe care, de obicei, nu le regăsim la litiganţii

formalişti, şi fără a enumera exhaustiv,

menţionăm în acest sens: deschiderea spre

schimbare, soluţii viabile de tip câştig-câştig, co-

municarea deschisă, neviciată, păstrarea şi culti-

varea unor bune relaţii, flexibilitate,

disponibilitate spre negocierea opţiunilor,

evitarea emoţiilor şi sentimentelor negative,

evitarea publicităţii care poate aduce atingere

imaginii de sine sau a persoanei juridice. Un ast-

fel de client va alege singur calea medierii, necon-

strâns, pentru că el are disponibilitatea de a

înţelege noua paradigmă; este informat şi va alege

mediatorul după prestigiul şi succesul profesional

dobândit. În schimb, formalismul va atrage for-

malism pentru că oamenii sunt ceea ce sunt după

cum gândesc. Solicitantului unui certificat de in-

formare i se oferă acum posibilitatea să aleagă

între judecată şi mediere în cunoştinţă de cauză,

ceea ce este un mare succes, din punct de vedere

juridic.

În acest sens, informarea prealabilă in-

stituită prin O.U.G. nr. 90/2012 este necesară şi

obligatorie pentru ca reclamantul informat să

poată alege liber, în cunoştinţă de cauză, între o

soluţie de tip câştig-câştig şi una de tip câştig-

pierdere, având în vedere avantajele incontesta-

bile ale medierii. Însă, pe parcursul unei şedinţe

de informare de maximum 30 de minute, efortul

mediatorului de a îndruma convingerile recla-

mantului spre a parcurge procedura medierii ju-

diciare nu va conduce imediat la rezultatul scon-

tat. O convingere o dată înrădăcinată nu poate

fi înlocuită intempestiv cu o viziune nouă ce oferă

un model holistic: de comportament de re-

laţionare, reuşită sigură şi rezolvare amiabilă a

conflictului în timp rapid. Drept urmare, rolul

mediatorului se poate reduce, în asemenea situ-

aţii, strict la procesul informare. Pe de altă parte,

prejudecăţile solicitantului sunt tot atâtea obsta-

cole în calea dialogului şi a înţelegerii cu privire

la procedura de urmat. Pentru formalist, timpul

costă bani, iar prejudecăţile îl vor costa şi mai

mult. Prototipul unei astfel de abordări se

ghidează după şabloane prefabricate preluate prin

mimetism şi modele comportamentale fali-

mentare; individul este confuz în gândire dar

sigur, agresiv şi infatuat, rezistent la schimbare,

încăpăţânat sau la cealaltă extremă, timid, însin-

gurat, nesigur, influenţabil, gândeşte şi acţionează

defetist, suspicios la schimbare. Pentru el, calea

justiţiei este mai sigură, pentru că a fost bătătorită

încă din antichitate, iar înclinarea balanţei

justiţiei ţine de noroc, şansă, bani, hazard, relaţii

sau destin, şi nicidecum de propria manifestare

de voinţă. Indubitabil,avantajele medierii pot fi

receptate ca factori motivaţionali pozitivi, de

schimbare a credinţelor înrădăcinate. Atitudinile

şi deprinderile se pot schimba în funcţie de in-

teresele personale,însă modelul (paradigma) nece-

sită o perioadă de timp pentru a fi perceput şi

înţeles la nivel colectiv. Medierea judiciară va în-

cepe să-şi culeagă roadele începând cu 1 februarie

2013. Noul Cod de procedură civilă care se aplică

tot de la această dată aduce o serie de noutăţi pe

plan juridic. Semnalăm, în acest sens, doar câteva

aspecte. Toate procedurile care vor avea loc înain-

tea dezbaterii pe fond a cauzei nu vor mai fi pub-

lice, ci se vor desfăşura în camera de consiliu, cu

citarea părţilor. De asemenea, termenele în

I

28 LEGAL

Page 29: Travel advisor Nr. 16

această fază vor fi extrem de scurte, chiar şi de la

o zi la alta. Etapa dezbaterilor asupra fondului

cauzei se rezumă practic la un singur termen de

judecată care se va desfăşura, ca regulă, in şedinţă

publică. Aceasta etapă se finalizează cu deliberarea

şi pronunţarea hotărârii.

Pentru dosarele aflate pe rolul in-

stanţelor cu termen după data de 1 februarie

2013, părţile se pot prezenta înainte de 1 febru-

arie 2013 la mediator, pentru a participa la şed-

inţa de informare privind avantajele medierii şi a

obţine certificatul de informare, sau pot aştepta

ca instanţa să le fixeze un nou termen pentru a

participa la şedinţa de informare, pierzând astfel

timp.

Noutăţile NCPC vizează şi conceptul

de bună-credinţă. Astfel că, potrivit reglemen-

tărilor instituite : “Drepturile procesuale trebuie

exercitate cu bună-credinţă, potrivit scopului în

vederea căruia au fost recunoscute de lege şi fără

a încălca drepturile procesuale ale altei părţi.

Partea care îşi exercită drepturile procesuale în

mod abuziv răspunde pentru prejudiciile mate-

riale şi morale cauzate. Ea va putea fi obligată,

potrivit legii, şi la plata unei amenzi judiciare”.

Se mai prevede că acela care, cu intenţie sau din

culpă, va pricinui amânarea judecării sau a exe-

cutării silite, prin încălcarea obligaţiilor privind

desfăşurarea procesului, la cererea părţii intere-

sate, va putea fi obligat de către instanţa de jude-

cată ori, după caz, de către preşedintele instanţei

de executare la plata unei despăgubiri pentru

prejudiciul material sau moral cauzat prin

amânare.

Procedura medierii judiciare poate fi

solicitată înainte sau după declanşarea unui pro-

ces în instanţă. În acest sen, Ordonanţa de ur-

genţă nr. 90/2012 a instituit obligativitatea

pentru părţi, fie ele persoane fizice sau juridice,

de a participa la şedinţa de informare privind

avantajele medierii, inclusiv, dacă este cazul, după

declanşarea unui proces în faţa instanţelor com-

petente, în vederea soluţionării pe această cale a

conflictelor în materie civilă, de familie, în ma-

terie penală, precum şi în alte materii, în condiţi-

ile prevăzute de lege. Obligativitatea pentru părţi

de a participa la şedinţa de informare nu

înseamnă că ei au şi achiesat la soluţionarea difer-

endului pe cale amiabilă. Dacă pe parcursul celor

30 de minute de informare obligatorii, partea îşi

manifestă liber dorinţa de a rezolva pricina liti-

gioasă pe cale amiabilă, iar manifestarea de voinţă

este agreată de către ambele părţi, atunci, paşii de

urmat sunt cei similari procedurii medierii extra-

judiciare. Primul pas va fi semnarea unui con-

tract de mediere

Pe întreg parcursul procesului de me-

diere, rolul mediatorului este acela de a îndruma

părţile şi de a le sprijini să negocieze opţiuni care

să genereze o soluţie echitabilă, viabilă şi morală,

în condiţiile legii. Despre toate acestea am făcut

vorbire în articolul |”Medierea şi organizarea pro-

fesiei de mediator”. Precizăm că, până la intrarea

în vigoare a O.U.G. nr. 90/2012 medierea judi-

ciară putea fi solicitată la iniţiativa părţilor sau la

recomandarea instanţei, cu acceptarea acestora.

Conform prevederilor Legii nr.

192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei

de mediator, precum şi pentru modificarea art. II

din Legea nr.115/2012 pentru modificarea şi com-

pletarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi or-

ganizarea profesiei de mediator. La închiderea

procedurii de mediere, mediatorul este obligat,

în toate cazurile, să transmită instanţei de jude-

cată competente acordul de mediere şi procesul-

verbal de încheiere a medierii în original şi în

format electronic dacă părţile au ajuns la o

înţelegere sau doar procesul verbal de încheiere a

medierii în situaţiile prevăzute la art. 56 alin. (1)

lit.b) şi c).” În cazul în care litigiul a fost

soluţionat pe calea medierii, instanţa va pro-

nunţa, la cererea părţilor, cu respectarea conditi-

ilor legale, o hotărâre, dispoziţiile art. 432-434

din Codul de procedură civilă fiind aplicabile în

mod corespunzător.

Odată cu pronunţarea hotărârii, in-

stanţa va dispune, la cererea părţii interesate,

restituirea taxei judiciare de timbru, plătită pen-

tru învestirea acesteia, cu excepţia cazurilor în

care conflictul soluţionat pe calea medierii este

legat de transferul dreptului de proprietate, con-

stituirea altui drept real asupra unui bun imobil,

partaje si cauze succesorale

Costul şedinţei de informare

Informarea este gratuită, însă proce-

dura costă. Procesul de informare, presupune

apelarea la un mediator autorizat, care oferă in-

formaţiile necesare conform legii şi deontologiei

profesionale, în perioada unei şedinţe de infor-

mare de maximum 30 de minute. Procedura, ca

atare, costă timp având în vedere că ea presupune

transmiterea de informaţii clare, precise şi la

obiect cu privire la avantajele medierii, rolul me-

diatorului şi principiile de bază ale medierii, ceea

ce în final se concretizează cu eliberarea unui cer-

tificat de informare cu privire la mediere. Dacă

solicitantul cere ca cealaltă parte să fie invitată de

către mediator,costul proceduri va include supli-

mentar şi trimiterea invitaţiei la mediere.

O.U.G. nr. 90/2012 pentru modifi-

carea şi completarea Legii nr.192/2006 privind me-

dierea şi organizarea profesiei de mediator, precum

şi pentru modificarea art. II din Legea nr.115/2012

pentru modificarea şi completarea Legii nr.

192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei

de mediator

Extras

Conform Art.1„(11) Dovada par-

ticipării la şedinţa de informare privind avantajele

medierii se face printr-un certificat de informare

eliberat de mediatorul care a realizat informarea.

Dacă una dintre părţi refuză în scris participarea

la şedinţa de informare, nu răspunde invitaţiei

prevăzute la art. 43 alin (1) ori nu se prezintă la

data fixată pentru şedinţa de informare, se în-

tocmeşte un proces-verbal, care se depune la

dosarul instanţei.”

„(12) Instanţa va respinge cererea de

chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de

neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a

participa la şedinţa de informare privind me-

dierea, anterior introducerii cererii de chemare în

judecată, sau după declanşarea procesului până la

termenul dat de instanţă în acest scop, pentru

litigiile în materiile prevăzute de art.601

lit. a) –f ).”

LEGAL 29

Page 30: Travel advisor Nr. 16

V I N , S PA Ş I C U LT U R Ă Î N N O R D U L U N G A R I E I

La finele anului trecut am fost invitatde către Oficiul de Turism al Ungariei de la Clujsă iau parte la un infotrip în nordul Ungariei şiBudapesta, alături de mai mulţi bloggeri şi jur-nalişti. A fost o experienţă deosebită, şi pot spuncă am redescoperit ţara vecină, deşi nu mă aflupentru prima oară acolo. În primul rând, o spuncu curaj: românii nu trebuie să îşi facă probleme,este bine să lase ideile preconcepute (idei careapar mai ales în sudul României), deoarece suntfoarte bine primiţi în Ungaria. Până la urmă, neleagă o istorie comună, cu bune şi cu rele. Ca şinoi, românii, maghiarii au o cultură generalăvastă şi cunosc multe despre România. Am întâl-nit des maghiari veniţi din România, în specialdin Transilvania, care ne vorbeau, fireşte, pelimba noastră.

Am zburat cu compania noastrănaţională, TAROM, singura care mai efectueazăruta Bucureşti – Budapesta, după falimentulcompaniei maghiare MALEV şi după ce WizzAira renunţat la această cursă, la nici două luni de lainaugurare. Ce de obicei, am fost întâmpinaţi deo iarnă adevărată, cu mult sub zero grade, dar înacelaşi timp foarte frumoasă. Sărbătorile de iarnăse simt din plin în Ungaria. Este clar o ţară tur-istică, o ţară care în anii 90 a ajuns chiar pe locul10 în topul mondial al destinaţiilor turistice.Prima oprire am avut-o la Hotelul Grof Degen-feld Kastelyszallo, din regiunea Tokaj(www.hotelgrofdegenfeld.hu). Fireşte că am avutparte de o degustare de vinuri din regiune. În

Ungaria veţi găsi multe palate şi conace restaurateşi intrate în circuitul turistic, unul dintre acesteafiind Hotelul Grof Degenfeld. Deşi 80% dintrevinurile produse aici se adresează pieţei interne,se şi exportă în ţări din nordul Europei, Canada,SUA, China şi sud-estul Asiei, inclusiv Singa-pore.

Investiţia în modernizarea proprietăţiis-a ridicat la 1-2 milioane de euro. Hotelul are20 de camere şi un apartament şi primeşte între3000 şi 5000 de turişti pe an, gradul de ocupareavând o medie de 30%. O mare parte din cifrade afaceri a hotelului de datorează evenimentelorgen team building-uri sau reuniuni precum şinunţilor. Proprietarii Hotel Grof Degenfeldmizează din ce în ce mai mult pe promovarea on-line, inclusiv în social media. Există şi o organi-zaţie regională de marketing, care promoveazădrumul vinului.

În prima noapte am fost cazaţi la An-drassy Rezidencia Hotel Wine & Spa (www.an-drassyrezidencia.hu/borhotel/), de 5 stele, ostructură de cazare amenajată tot în spaţiul uneivechi proprietăţi nobiliare. O clădire de numaitrei niveluri, dar cu un spa extraordinar, însoţitde tot ce trebuie: jacuzzi, saună, piscină încălzită.Hotelul este certificat Q – European HospitalityQuality şi a primit şi distincţia „HungarianTourism Quality Award”.

Ne-am continuat drumul către bine-cunoscutul oraş Tokaj, probabil cea mai cunos-cută zonă vitivinicolă din Ungaria. Mai

ajunsesem aici în urmă cu 7 ani. Mi-a plăcutmult şi atunci, dar am observat între timp unmare progres în modernizarea infrastructurii şi înrenovarea clădirilor istorice. Denumită şi „Ţaranectarelor dulci”, regiunea vitivinicolă Tokaj, de-venit parte a Patrimoniului Mondial UNESCO,cuprinde 27 de localităţi, având în centru oraşulcu acelaşi nume. Oraşul Tokaj şi-a câştigat imag-inea de astăzi în secolul XIX. Atunci s-au con-struit clădirile comercianţilor greci din zonapieţei Kossuth de azi. Sistemul de pivniţe de subcentrul oraşului are mai multe sute de anivechime. În unele pivniţe din acest sistem s-a în-magazinat vin încă din secolele 15 şi 16. Noi amvizitat pivniţa Fuleky, unde am degustat, printrealtele, un Tokaj Furmint şi un Tokaj licoros,Aszu.

Următoarea destinaţie a fost Miskolc.Un oraş industrial la origine, dar foarte cochet.Aici am luat masa de prânz la restaurantul Ko-rtyolda (www.kortyolda.hu). Cei doi proprietari,Rozsa Edit şi Paszkan Zsolt (ultimul, maghiar deorigine din Satu Mare, şi vorbitor de română),ne-au arătat ce înseamnă ospitalitatea maghiarăşi ne-au antrenat la un joc cu premii. PaszkanZsolt ne-a informat că aici se desfăşoară FestivalulPiftiei, unul dintre cele mai mari evenimente dinEuropa Centrală, un senzaţio-festival cultural şigastronomic – bazat pe o legendă locală –, orga-nizată non-profit şi în întregime în interes public.Evenimentul se va desfăşura între 21 şi 24 febru-arie (www.kocsonyafesztival.hu). Cu o suprafaţă,

ADvERToRiAl

Page 31: Travel advisor Nr. 16

V I N , S PA Ş I C U LT U R Ă Î N N O R D U L U N G A R I E I

cu un program, cu servicii şi cu un număr de viz-itatori în continuă creştere de la an la an, a de-venit un eveniment popular şi defenitoriu aloraşului Miskolc, al regiunii şi astăzi deja o marcăspecială a Ungariei. Este un festival distins cuCalificativul Excelent, cu Premiul de Excelenţăîn Turism. Scopul principal al Festivalului Piftieieste creşterea numărului oaspeţilor din ţară şistrăinătate care sosesc în oraş, în regiune, în Un-garia, să ofere şanse producătorilor, produselor decalitate, să revigoreze turismul şi să popularizezetransfrontalier o regiune ospitalieră, bogată învalori culturale, de gastronomie şi turistice. Invi-tatul de onoare în 2013 este partenerul istoric aloraşului Miskolc, Kosice, care anul acesta va fiCapitala Culturală Europeană.

Am rămas impresionat de Băile Bar-langfurdo (www.barlangfurdo.hu) – băi termaledezvoltate într-o peşteră, cunoscute din secolulal XVI-lea. Temperatura apei, de 30 de grade,oferă, în afară de efectul binecunoscut al apelortermale şi efectul curativ al microclimatului depeşteră. Dotările spa moderne la nivel europeanfac deliciul vizitatorilor amatori de relaxare într-un ambient deosebit.

Eger: băi termale, marţipan şi o frumoasă Piaţă de Crăciun

Al doilea hotel unde ne-am cazat esteSaliris Resort – Spa & Konferencia Hotel

Egerszalok, de 4 stele (www.salirisresort.hu), dinapropierea oraşului Eger. Un adevărat resort, cupiscină, spa şi băi termale, inclusive în aer liber.Impresionează o imitaţie a pereţilor de calcar laPamukkale, aşa că aş boteza resortul drept “Pa-mukkale-ul de lângă noi”.

Eger este un alt oraş interesant, cumulte atracţii turistice. Cetatea medievală estebine conservată, iar aici turiştii sunt întâmpinaţide cavaleri medievali maghiari care povestesc cumau reuşit să facă faţă maghiarii de aici asediilorotomane din secolul 16. Cel mai mult m-a im-presionat, însă, Muzeul Marţipanului(www.kopcsikmarcipania.hu/galeria.htm), undepoţi găsi multe obiecte făcute din marţipan: sta-tui, tablouri, ceasuri de perete, minaretul dinEger şi chiar o cameră 100% din marţipan.

Piaţa de Crăciun din Eger, deşi maimică decât cea din Budapesta, mi s-a părut aut-entică, cu un aer romantic şi necomercială, darîn sensul… bun. O altă degustare de vinuri caremi-a rămas în minte a fost cea de la Pivniţele GalTibor (www.galtibor.hu), deţinute de Gal TiborJunior, un tânăr care a moştenit de la tatăl său,care purta acelaşi nume, o frumoasă afacere cuvinuri de calitate. Proprietarul îşi pune imagineaşi numele pe produsele sale, ceea ce confer pânăla urmă o mare credibilitate. Faţă de regiuneaTokaj, în regiunea Eger am degustat multe vinurialbe şi roşii seci, printre care şi faimoasa kadarka,

vin roşu, cu tanini (şi în România, în special înregiunea Miniş din Arad, se produce cadarcă decalitate). “Suntem mândri de trecutul nostru şine-ar plăcea să fim mândri de viitorul nostrum”,este una din devizele producătorului de vin.

Regiunea Eger are o suprafaţă viticolăde 5000 de hectare, pe care lucrează aproximativ5000 de angajaţi. Nu cantitatea, ci calitatea estecea care contează aici. Gal Tibor produce circa120.000 de sticle pe an, de pe o suprafaţă de 26de hectare. În 2003 a fost ales drept cel mai bunproducător de vin din Ungaria, iar principalelepieţe de export sunt Marea Britanie şi Polonia.Apoi am vizitat Pivniţa Bolyki (www.bolykip-inceszet.hu), al cărei proprietar, tot tânăr, ne-a in-vitat la o altă degustare de vinuri, de data aceastaîntr-o pivniţă spectaculoasă, săpată în stânci. Totîn Eger merita vizitate Băile Turceşti – TorokFurdo, amenajate chiar de turci în timpul ocu-paţiei otomane. Cine doreşte băi tradiţionaleturceşti, cu hammam, nu trebuie să ajungă pânăîn Turcia, ci poate alege şi nordul Ungariei.

Nordul Ungariei este o regiune caremerită vizitată tot timpul anului. Vinuri de cali-tate (Tokaj şi Eger sunt adevărate branduri),nenumărate spa-uri şi complexe balneare, cetăţi,palate, marţipan, dar mai presus de toate, o os-pitalitate de nota 10. Plus proximitatea de Bu-dapesta (între 2 şi 4 ore de mers cu automobilul).Ei bine, asta este Ungaria!

ADvERToRiAl

Page 32: Travel advisor Nr. 16

MYSTERY SHOPPERClienţii misterioşi au vizitat două agenţii din Bucureşti şi au selectat un site online, alese printr-o căutarealeatorie pe Google, criteriul de selecţie fiind reprezentat de «early-booking Bulgaria vara 2013 ».

OBIECTIVUL

Clienţii misterioşi au solicitat un sejurde 7 nopţi, Bulgaria, pentru două per-soane- mamă şi fiu cu probleme desănătate (astm bronşic). Cerinţa e-senţială hotel - piscină cu apă de mare.

Esenţial :un adult + 1 copil, 7 ani buget : 1000 euro destinaţia : Bulgaria

Atenţie !

Scopul secţiunii noastre Mys-tery Shopper nu este acela dea defăima sau de a aduce o-sanale unei agenţii de turismsau unui agent anume, ciacela de a ajuta efectiv indus-tria să îşi îmbunătăţească

tehnicile de vânzare, încondiţii actuale de competi-tivitate din ce în ce maiacerbă.În acest sens, Travel Advisorangajează lunar, pe bază derotaţie, o echipă de clienţimisterioşi care să simulezeprocese reale de rezervare.

Date privind identitatea aces-tora nu vor fi însă date pu-blicităţii, dar putem adăugacă respectivii sunt clienţi mis-terioşi cu experienţă. Cer-cetarea ia în considerareprima impresie, amabilitateaşi interesul agentului de tur-ism, procesul efectiv de vân-

zare, faptul că oferta agenţieicorespunde bugetului clien-tului şi existenţa bonusurilorcare să-l convingă pe client săcumpere. Ulterior clienţilormisterioşi li se cere opinia cuprivire la agenţia/ site-ul pecare l-ar alege ca furnizor devacanţă în viaţa reală.

Prima impresie Prima impresie Prima impresie

Amabilitatea Amabilitatea Amabilitatea

interesul de a consilia interesul de a consilia interesul de a consilia

Procesul de vânzare Procesul de vânzare Procesul de vânzare

oferta corespunde bugetului oferta corespunde bugetului oferta corespunde bugetului

Bonus oferit Bonus oferit Bonus oferit

V

V

X

V

X

X

XV

V

ALLTUR MAREEA/ BDUL CAROL I WWW.E-VACANTA.COM

V

V

X

V

X

V

V

V

V

Page 33: Travel advisor Nr. 16

Luna aceasta: agenţiile la stradă vs agenţia online

ALL TURBdul Carol I, Bucureşti

La intrarea în clădire am fost puţin debusolatădeoarece m-am găsit în faţa a două uşi, darcitind inscripţiile de pe ele am identificat uşoragenţia, cealaltă uşă fiind de la ticketing. Edifi-ciul în sine m-a impresionat prin somptuozi-tate, o notă de sobru percepând şi în atitudineasecretarei. După salutul de bun venit, am fostinvitată de aceasta să iau un loc până ce se vaelibera un agent, lucru care s-a şi întâmplat înmai puţin de 2 minute. Îndrumată într-o altăîncăpere, am avut plăcuta surpriză de a fi in-tâmpinată cu zâmbetul pe buze de o agentă ex-trem de prietenoasă. La solicitarea acesteia,mi-am formulat cererea de sejur -7 nopţi înBulgaria, în staţiunile Albena sau Nessebar, laînceputul lui iulie 2013, urmând să călătorescînsoţită doar de fiul meu, în vârstă de 7 ani,care suferă de o afecţiune respiratorie gravă,motiv pentru care aş prefera ca hotelul să dis-pună de piscină cu apă de mare (exclus apaclorurată sau sulfuroasă). Spre surprindereamea, după ce a căutat în sistem, agenta mi-amărturisit că în staţiunile alese de mine nu suntasemenea piscine, dar mi-a recomandat douăalte staţiuni care corespundeau necesităţii noas-tre. De asemenea, m-a ajutat în alegereahotelurilor, recomandându-mi câteva de 4 şi 5stele, şi îndemnându-mă totodată să mă orien-tez către cele de lângă plajă, pentru a nu-lsuprasolicita pe fiul meu. Ulterior, agenta mi-aprezentat pe computer o serie de fotografii debună calitate, din exteriorul şi interiorul respec-tivelor hoteluri, şi mi-a descris puţin serviciileacestora. În final mi-au fost prezentate atracţiileturistice care l-ar fi putut încânta pe fiul meu;mi s-a înmânat un catalog şi o carte de vizită,mi s-a printat oferta, şi mi s-au cerut respectuosdetaliile de contact. M-am ridicat, mulţumindşi salutând, şi mi-am încheiat vizita.

MAREEABdul Carol I, Bucureşti

Mergând pe Bdul Carol I, către intersecţia cuCalea Moşilor, pe partea dreaptă am găsit ime-diat agenţia Mareea. Mi-a făcut cu ochiul vit-rina curată şi frumos decorată, dar mi-a atras înmod special atenţia o doamnă care încerca să secaţere pentru a schimba un afiş. Am intrat înagenţie zâmbind, deoarece scena căţărării eraamuzantă, şi agenta mi-a răspuns pe un tonglumeţ, invitându- mă să iau loc şi să îipovestesc ce căutam. Nici n-am apucat să de-schid bine gura că am auzit telefonul şi amvăzut cum agenta, scuzânduse pentru întreru-pere, scoate o cască de sub birou şi începe oconversaţie cu un potenţial client online.Uitându-mă în jur am fost surprinsă să constatcă, deşi erau alte câteva birouri goale, în agenţienu se mai afla la acea oră nici un agent, per-soana care mă primise trebuind să facă faţă maimultor solicitări. În timpul aşteptării mele, unalt client a intrat în agenţie şi s-a aşezat înspatele meu, pe un scaun, aşteptându-şi rândul.Când agenta a revenit la mine am povestit de-taliat despre natura solicitării mele, dar am ob-servat că, în pofida amabilităţii şi a tehnologieiavansate pe care părea să o aibă la îndemână,agenta nu a putut să ma ajute prea mult. Cutoate acestea mi-a oferit catalogul Mareea pen-tru vara 2013 în Europa, mi-a cerut datele decontact pentru a mă ţine la curent în caz căgăsea hoteluri cu piscina indicată de mine, şimi-a notat telefonul său pe coperta catalogului,pentru a o putea recontacta cu eventuale altecerinţe sau informaţii.La sfârşitul discuţiei, agenta s-a ridicat, m-asalutat amabil şi, tot cu zâmbetul pe buze, m-acondus din ochi până la uşă (uşă aflată la 50 cm- 1 m de birou).

E-VACANTA.COMwww.e-vacanta.com

Designul siteului mi s-a părut extrem degreoi şi haotic la prima vedere. Din păcate,la a doua privire mi s-a părut la fel, melan-jul de culori - roşu, negru şi albastru -neuşurându-mi deloc misiunea, în pofidamesajului încurajator de pe pagina deindex care stipula: “Mai simplu pentrutine! În loc să cauţi meniuri ai acces di-rect!”. Deasupra acestui mesaj se aflaudatele de contact, aşa că am încercat săapelez agenţia la telefonul indicat, dar ro-botul îmi tot spunea că e un post telefonicderanjat. Putea fi ceva temporar, aşa că amintrat mai adânc pe site, căutând o ofertăcare sa corespundă nevoilor mele şi... amgăsit o mulţime de hoteluri, dintr-omulţime de staţiuni, cu o mulţime depiscine, mai puţin cu apă de mare. Amvăzut că fiecare hotel era bine prezentat -cu hartă, fotografii, detalii legate deregimul de masă şi servicii, respectiv tar-ifele aplicabile în vara 2013. Pentru rez-ervări, în josul paginilor se afla unformular stufos în care aproape mi-amprins urechile. Mi se cerea să detaliez nu-mele tuturor persoanelor care plecau însejur, tipul de voucher dorit, asigurareadorită... Fomularul avea şi un link cătrecontractul cadru, după citirea căruia tre-buie să bifezi căsuţa de accept. Am urmatpaşii indicaţi, am aşteptat cu răbdare trim-iterea formularului, pentru a primi unmesaj, surpriză, de eroare. Am renunţat laaceastă metodă complicată, am deschis e-mailul şi am scris o cerere de ofertă cătreagenţie, ofertă la care şi astăzi, după o săp-tămână, mai aştept răspuns. Să fi fost şiserverul de e-mail în pană? Prea multe co-incidenţe. Dar orice e posibil.

Câştigătorii lunii: ALL TUR/ BDUL. CAROLCâştigătorul de luna aceasta - All Tur - s-a departajat de celelalte concurente

printr-un cumul de caracteristici de ordin calitativ şi cantitativ. Agenta a fost pri-

etenoasă,

zâmbitoare, dornică să consilieze şi să îşi ajute clientul, dovedind

avansate cunoştiinte despre produs şi tehnici de vânzare. Pe locul al doilea s-a

clasat Mareea, a cărei agentă s-a aflat, de asemenea, la înălţime. Dezavantajul

său a fost reprezentat, însă, de aglomerare şi suprasolcitare, motiv pentru care

nu s-a putut concentra pentru a face o ofertă concretă şi imediată clientului. O

recomandare: agenţii care oferă consultanţă offline nu ar trebui să lucreze în

acelaşi timp şi online. Stresul dăunează grav performanţei!

Page 34: Travel advisor Nr. 16

TURISTUL DIN CRAMĂDe Florin BĂRHĂLESCUDirector general ICAR Tours - Iaşi

u siguranță în vizită la castelele de pe ValeaLoirei te-ai oprit într-o cramă mică, săpatăîn peretele de calcar, şi acolo unul sau mai

mulți francezi ți-au povestit despre vinul lor șidespre vinurile franțuzești pe care le poți degusta.Tot în Franța ai văzut mutra acră a chelneruluiatunci când ai comandat un vin care nu sepotrivea deloc cu mâncarea pe care o serveai.

Din fericire, din ce în ce mai multerestaurante din România au aflat că se face vin

bun prin unele podgorii românești, mai mari saumai mici, și au început să investească într-ovinotecă și chiar în pregătirea personalului, pen-tru a achiziționa competențe de somelieri.

Cu toate acestea, atunci când vinevorba de degustările în cramă, mai avem foartemulte de făcut. Agențiile de turism investescdestul de mult în promovarea locurilor undevinul se crește cu măiestrie, dar cel mai adeseanici aici nu găsim ghizi suficient de pregătiți pen-tru a putea face diferența dintre un vin de masăși un vin premium.

Am pornit la drum în vara lui 2010într-un proiect pe care nici măcar nu îl bănuiamca fiind atât de frumos și cu un potențial imenspentru România. În paranteză putem spune,după un articol dintr-o revistă specializată în vin-uri românești, că „România este statistic între

primii 10 producători de vin din lume, dar dinpăcate are și capacitatea de a consuma volumulpe care îl produce”.

Proiectul s-a conturat ca fiind ”De-gustări de vinuri de Iași” și a reușit să prezintespecialiștilor din turism și din industria viniviti-colă, presei și reprezentanților din zona acade-mică și preuniversitară, locațiile istorice, dar șimoderne unde putem degusta aceste vinuri. Ampornit de la Ștefan cel Mare, care avea un vin

preferat la fiecare dintre curțilesale domnești de la Hârlău(vinul de Cotnari), Iași (vin-urile de Bucium și de Copou)sau de la Huși.

Concluziile în ceea ceprivește turismul oenologicsunt valabile și acum. Eu spersă le putem completa cu noi ex-periențe în curând.

Obiectivul turistic este con-stituit din locație, respectivsuprafața cultivată și soiurilecare se procesează, dar foarteimportant este și locul unde areloc procesul tehnologic și acce-sul la un traseu turistic în careprezentarea acestora să fie posi-bilă. Cramele noi sunt în gen-eral de suprafață și definite prinprezența tancurilor de inox cumanta în care temperatura estecontrolată, iar în cele vechi maiavem șansa să găsim budane saubariculi, în funcție de măiestriaoenologului și de dorința pro-prietarului. Tot aici sunt locațiiunde poți face o degustare di-rect de la ”butoi” a unuia saumai multor sortimente de vin.Acest tip de degustare este de

bază acolo unde nu este prezentă amenajarea uneisăli de degustare. Sala de degustare are nevoie decalități speciale deoarece vinul este asociat cusimțurile degustătorului și anume văz, miros șigust. De asemenea, capacitatea și modul de or-ganizare a sălii sunt importante, mai ales atuncicând avem grupuri mari. Acustica sălii de de-gustare devine importantă în momentul în carene propunem să completăm prin muzică saupoezie o degustare de vinuri.

Vinul, ca produs turistic, trebuiepovestit, iar aici intervine pregătirea pe carepovestitorul o are. Deoarece oenologul este acelacare își pune sufletul în vin foarte adesea el estepersonajul care ne și întâmpină, dar sunt cazuriîn care prezentarea este realizată de către inginerulagronom specializat în viticultură sau de cătreproprietarul de cramă. Surpriza cea mai frumosă

am avut-o atunci când am găsit la o cramă unspecialist în comunicare pe poziția de ”ghid deobiectiv turistic”. Pentru că vinul nu se poate facefără pasiune, iar aceasta trebuie transmisă cătrevizitatori.

Concluzia noastră, atât în cazulcramelor mici, dar și pentru cele mari, a fost căaici un specialist în comunicare și turism poatereprezenta alegerea ideală, mai ales pentru că odegustare are ca scop determinarea imediată avânzării produsului, dar mai ales transmiterea pemai departe a poveștii, fie pentru a îndruma șialți turiști către locația respectivă, dar mai alespentru a transmite bucuria de a aprecia corect unpahar de vin și mai ales ce anume poți obținedintr-o degustare.

Sunt degustări în care vinul se prezintăalături de o paletă gastronomică aleasă în funcțiede turiști sau de locație, în care avem prezent unsomelier. Acest tip de degustare este abordat îngeneral la cină și este un eveniment complet pen-tru turiști la încheierea unei zile de descoperire aunei regiuni sau a unui oraș (Iașul în cazul nos-tru).

Așa cum am spus de la început,românul este un băutor de vin, dar cel mai adeseanu știe ce bea. De aceea, pornind de la modali-tatea de procesare, vom afla că fiecare vin are viațalui și noi decidem ce anume și când este potrivitsă îl consumăm. Diferența dintre maturare și în-vechire, dintre sec, demi-sec, demi-dulce și dulce,dintre un D.O.C. și un vin a cărui etichetă nu nespune nimic despre ceea ce punem în pahar, darmai ales despre temperatura la care se serveștevinul și cum ținem paharul în timpul unei de-gustări se constituie în amănunte esențiale pe carenumai un bun profesionist în turismul oenologicle poate determina în cadrul unei prezentări.

Accesibilitatea la cramă este extrem deimportantă și, de aceea, în managementul tim-pului pentru degustare va trebui să avem învedere timpul de acces, prezentările legate deplantație, de proces tehnologic , de zona de de-pozitare și îmbuteliere, respectiv prezentareafiecărui vin în parte.

Pentru cramă, dar și pentru agenția deturism organizatoare, o degustare reușită esteatunci când grupul de turiști ajunge să apreciezeevenimentul, dar și vinul, la adevărata valoare.Adesea degustarea de vinuri este folosită la finalulunui produs turistic de prezentare a unui oraș saua unei regiuni, deoarece completează armoniosîn majoritatea cazurilor evenimentele.

Personal, la finalul acestui articol,vreau să le mulțumesc pasionaților de vinuri bunecare au reușit să mă învețe să înțeleg și să respectun produs care face parte, fără nici o îndoială, dinprima linie a brandurilor definite ca elemente debrand turistic pentru România.

C

Page 35: Travel advisor Nr. 16
Page 36: Travel advisor Nr. 16