1

TRATAT DE HRANĂ VIE

(2167 REŢETE PENTRU VIAŢĂ)

Cuvânt către un prieten ... Prietene care citeşti aceste rânduri pe un pat dintr-un spital, sau

eşti acasă într-o cameră undesă nu deranjezi, de ani şi ani, sau trebuie să mergi la serviciu trăgând

după tine atâta suferinţ ă şi întrebându-te ce rău ai făcut de trebuie să fii atât de oprimat şi condamnat

la asemenea stări de lucruri, ţ ie mă adresez...Prietene, ţ ii în mână o carte al cărei titlu începe cu

cuvântul Tratat... Intrând în universul ei îţ ivei da seama că deja nu ar mai fi prea multe de spus, cât de

făcut. Însuşi acest cuvânt, în contextul în care o să pătrundem acum, împreună, pe tărâmul cunoaşterii

alimentaţ iei la nivel de hrană cauzală, de apă vie, exprimă totul: TRATAment. Acum, să observăm

cum tratamentul ca alcătuire lingvistică şi nu numai conţ ine în el două părţ i sau grupări de litere, trata

şi ment, ceea ce ar puteaînsemna vindecare prin mentalism, minte sau mental. Iată că deja am ieşit din

sfera tradiţ iei...Deja gândul ne duce la atâtea lucrări care au apărut până acum pe această CALE şi

mă bucurpentru această posibilitate (posibilitate înseamnă întotdeauna ADEVĂR) prin care această carte

a Doamnei Ibrian împlineşte experienţ a de o viaţ ă de om la nivelul firesc al acestui minunat cuvânt -

hrana vie: VIAŢA. Da, prietene, e un singur cuvânt, pentru că ceea ce mâncăm nu ne poate hrănidacă

nu e viu (altfel devine mâncare sau alte lucruri de acest gen), iar viul nu poate să fie altceva decât

viaţ ă, pentru acelaşi viu care suntem fiecare dintre noi.

Am început acest cuvânt cu acel citat pentru a scoate în evideţ a situaţ ia în care se afla

majoritatea oamenilor de pe Geea; fără a absolutiza, totuşi, soluţ iile pentru marile probleme vin pecăile

cele mai simple şi din locurile cele mai neaşteptate. Hrana vie sau izvorul susţ inător al vieţ iicuprinde

de fapt trei elemente: informaţ ia, alimentaţ ia şi sexul. Trei elemente care formează otreime, o triadă,

toate trei una fiind şi fiecare din ele regăsindu-se în celelalte două. Mai aproape de... mai departe,

informaţ ia este hrană, hrana conţ ine informaţ ie, iar sexul este confirmarea sau împlinirea celorlalte

două; acum, chiar că trebuie să ne reamintim sănătatea nu trebuie să fie opauză dintre două

boli...Hrana vie apare în zilele noastre ca ceva original sau inedit. Un regim sau o metodă exclusivă de

tratament, când aceasta, de fapt, e un proces firesc aparţ inând existenţ ei omului, mai precis corpului

său fizic. Din fericire , omul ucigând hrana vie prin coacere şi fierbere, nu a rămas nesancţ ionat în

această aşa - zisă cunoaştere, merele nu sunt fripte în copaci, legumele nu se fierb în grădini şi nici

2

laptele la sânul mamei, altfel spus, Dumnezeu nu fierbe nimic, aşadar revenirea la hrana vie fiind o

continuitate a unui proces cosmic de creaţ ie care durează de mii de ani..Este adevărat că hrana vie

este o posibilă măsură de tratament pentru diferite boli, însă adevărata vindecare este spirituală. Acest

lucru ar însemna înţ elegerea şi recunoaşterea faptului căboala şi toate aceste manifestări sunt doar

efecte ale unui comportament alimentar denaturat.

Lucrarea de faţ ă prezintă o bogată gamă de reţ ete cu specificul vindecării corpului fizic de

boli,însă putem adăuga că o bună sănătate fizică stă la baza sănătăţ ii psihice şi spirituale. Nu se

poate una fără cealaltă aşa cum nu se poate nici boală fără denaturarea hranei, nici supărare fără

egoism, nici singurătate în afara intangibilei realităţ i că aparţ ii universului care înseamnă armonie,

adică Iubire.

PREFAŢĂ

Îngăduie să-ţ i spun iubite cetitor, aşa cum ar fi spus-o şi autorul Amintirilor. O spun şi eu pentrucă

sunt fiică a plaiurilor moldave, iar copilăria - acel Univers mereu viu, de neuitat - mi-a sădit înfiinţ a

mea dragostea faţ ă de natură, leagănul adevărat al vieţ ii. Spun iubite cetitor pentru că aşa simt că

pot fi mai aproape de dumneavoastră, iar dacă veţ i ceti această carte aş dori să înţ elegeţ i căea a

fost scrisă cu sufletul deschis, cu intenţ ia ca să vă fie de folos.De când e lumea lume, omului i-a fost

alături natura. I-a dat bună dispoziţ ie, i-a vindecat rănile,i-a alinat durerile, i-a tămăduit suferinţ ele şi,

nu în cele din urmă, i-a asigurat hrana. Nebănuiteletaine ale naturii m-au preocupat întotdeauna,

copilăria mi-am petrecut-o în mijlocul ei, iar anii careau urmat m-au apropiat şi mai mult faţ ă de acest

miraculos laborator veşnic viu. Natura este, însă,mai mult decât un laborator - este un templu în care

trebuie să îngenunchiem şi să ne închinăm Creatorului.Natura ne dă hrană, sănătate, viaţ ă. Am

învăţ at aceasta din mers, am citit ce au scris alţ ii şi,mai ales, am observat singură, cutreierând luncile,

pădurile şi cunoscând această imensă şi deneegalat farmacie. Am petrecut zeci de mii de ore în

bucătărie, combinând, în fel şi chip, darurile naturii, osârdie care a însemnat peste 5 000 de reţ ete,

unele publicate în cărţ i, ziare şi reviste, alteleîn manuscrise. De două decenii şi ceva, preocupările

mele au îmbrăţ işat un domeniu oarecum ocolit- bucătăria fără foc, acest miracol al sănătăţ ii, care

readuce în discuţ ie posibilităţ ile foarte largi înterapeutică ale produselor netratate termic. Astfel, am

creat peste cinci mii de reţ ete de astfel depreparate, în această culegere fiind selectate 2167. Acestea

3

au la bază materii prime vegetale, carenu se fierb şi nici nu se prăjesc, astfel că, în totalitatea lor,

compuşii plantelor - vitamine, minerale,e n z i m e - a j u n g s ă n e f i e d e f o l o s ş i c a f a c t

o r d i e t e t i c , î n m e n ţ i n e r e a s ă n ă t ă ţ i i ş i î n t r a t a m e n t u l diferitelor

afecţ iuni. Unele mărturii privind vindecări de boli grave, cărora medicina nu le-a dat de leac, în timp ce

doctorul Natura a redat sănătatea prietenilor ei credincioşi, veţ i putea citi într-o altăcarte pe care o

pregătesc acum. Amintesc doar că sunt sute de cazuri limită de care m-am ocupat,cu vindecări de

cancere, diabet, boli de piele etc., medicamentul principal fiind hrana vie. În ultimiiani au apărut şi la noi

o serie de cărţ i din care cititorul a putut afla de rolul esenţ ial pe care îl aucrudităţ ile, enzimele, în

întreţ inerea vieţ ii. Cărţ ile doctorilor Ernest Gunter, Jean Valnet, ca să numescdoar două nume sonore

de referinţ ă, le ştiu, aş spune, pe de rost. De mare

4

folos mi-au fost cărţ iledoctorului Ovidiu Bojor, neobosit cercetător al farmaciei naturii şi ale celorlalţ i

autori pe care i-am pomenit în bibliografie. Considerând că asemenea literatură v-a convins de

importanţ a plantelor înhrană şi terpaeutică, eu nu voi mai repeta observaţ iile pe care le găsiţ i în

cărţ i. Voi prezenta doar câteva reguli esenţ iale pentru cei ce optează pentru alimentaţ ia naturistă,

prezente şi în cartea meaB u c ă t ă r i a fără foc, care a apărut ca supliment al publicaţ iei Elta -

revistă de metafizică, cartereeditată mereu în România, datorită interesului crescând a l p o p u l a ţ i

e i p e n t r u t r e c e r e a l a o alimentaţ ie fără boli şi fără medicamente.Reţ etele din această

carte au exclus, dintre ingrediente, sarea, zahărul, făina albă, care producatâta rău în organism şi sunt,

de cele mai multe ori, vinovate de producerea unor boli grave.Să înţ eleg, iubite cetitor, că ai ales deja

bucătăria fără foc. Vei alege din carte reţ etele care-ţ iconvin, dar numai cu atât nu s-a rezolvat totul,

pentru că sunt câteva reguli care trebuie neapărat ştiute şi, mai ales, respectate.M a i î n t â i , d e s

p r e u n a s p e c t m a i p u ţ i n c u n o s c u t ş i d e c a r e o m u l m o d e r n n u ţ i n e s e

a m a - combinarea mâncărurilor. Cunoaşteţ i obiceiul clasic: antreul, ciorba, felul II, desertul, vinul,

fructele.E s t e c u m e m a i r ă u , e s t e c o m b i n a ţ i a c e a m a i n e f e r i c i t ă , d e r e

g l ă r i l e d i g e s t i e i s u n t a s i g u r a t e , acumularea toxinelor are cale liberă. Cum trebuie

să se procedeze pentru aplicarea principiuluicombinării corecte a mâncărilor ? Mai întâi trebuie reţ inut

că unele alimente sunt digerate mair e p e d e , a l t e l e m a i g r e u , d a r c â n d i n t e r v i n e

o c o m b i n a ţ i e i n c o r e c t ă a p a r e f e r m e n t a ţ i a c u t o a t e urmările ei

nefaste.Fructele trec prin stomac în 20 - 30 de minute. Ele se consumă numai pe stomacul gol. Nu

mâncaţ i altceva înainte ca stomacul să aibă spaţ iul liber.Nu mâncaţ i mâncare concentrată, prin

concentrată înţ elegându-se orice mâncare fiartă, coaptăsau prăjită, ci consumaţ i fructe, vegetale,

lactate, cereale, miere, seminţ e şi altele, preparate saunu, dar absolut toate în stare crudă. Nu se

combină albuminele cu proteinele şi nici proteinele cu proteinele de altă origine (în caz contrar, se

ajunge la două mâncăruri incorect combinate la aceeaşim a s ă ) . S e p o t c o m b i n a d o u ă p r

o t e i n e d e a c e l a ş i f e l ( p r o d u s e l a c t a t e d i f e r i t e - b r â n z ă , i a u r t ,

smântână), dar nu diferite (ouă cu lactate). Iată câteva exemple (după doctor H. Diamond - S.U.A.):Se

pot consuma amidonoase (cartofi, orez, fasole verde, bame verzi, mazăre verde ş.a.) cuvegetale sub

formă de salate (dovlecei, morcovi, conopidă, ţ elină, varză, vinete, usturoi). La brânzănu folosiţ i

pâine.Despre rolul şi importanţ a fructelor s-au scris multe şi ştiţ i multe. Este bine ca la micul dejun

5

săse mănânce numai fructe şi nu doar un măr două. Fructele sau sucul acestora se consumă numai

înstare proaspătă, nefierte sau coapte. După 30 - 60 de minute se poate mânca alt fel de aliment.

Esteutil să cunoaşteţ i timpul de digestie pentru diverse alimente: fructe sau sucuri (20 - 30 de min.);

banane, curmale şi fructe uscate la soare (1 h.); salate sau vegetale crude (2 h.); mâncăruri

corectcombinate, fără carne (3 h.); mâncăruri combinate incorect (8 h.) şi mai mult, ceea ce solicită

mariconsumuri de energie pentru digerare, ca să nu mai vorbim de acumularea de toxine.Nu mâncaţ i

după ora 20 .Poate să apară prejudecata că renunţ ând (total sau parţ ial) la carne, organismul s-ar

anemia.Nu este adevărat pentru că proteinele sunt asigurate şi de alte alimente. Nu uitaţ i că aveţ i

acces lalactate; brânza (proaspătă) - fără pâine - se poate combina cu salate. De reţ inut că untul se

6

poatecombina cu pâine coaptă la soare, cartofi, orez etc.Dacă doriţ i un pahar de vin, beţ i-l pe

stomacul gol (ca orice suc, e şi el suc, nu?, ca atare...), dar numai vin de care sunteţ i sigur că este

natural.Bilunar sau chiar săptămânal programaţ i o zi numai pentru fructe sau salate.Înlocuiţ i oţ etul cu

zeamă de lămâie sau suc de cătină.O sursă bogată de proteine o găsiţ i în: nuci, seminţ e de dovleac,

de floarea - soarelui (cândconsumaţ i mai puţ ine lactate).Dacă vreţ i să aveţ i la îndemână un ghid

privind ordinea în care se consumă alimentele, iată-l:- sucuri şi fructe proaspete;- sucuri proaspete din

vegetale şi salate;- vegetale, nuci crude, seminţ e;- cereale, pâine uscată şi nu coaptă (integrală),

cartofi, legume;- brânzeturi (necombinate cu alimente de altă natură, repet);Dragi cititori, sunt doar

câteva reguli simple de alimentaţ ie, dar foarte utile, altele le puteţ i găsiîn cărţ ile bibliografiei selective

din această carte.Reţ etele sunt aşezate în ordinea alfabetică. După o prezentare sumară a plantei,

urmeazăcompoziţ ia chimică, indicaţ iile terapeutice, enumerarea ingredientelor şi descrierea modului

depreparare. Toate reţ etele au fost experimentate de mine şi au la bază, cum se spune, o viaţ ă de

om.M-aş bucura dacă această carte vă este de folos. Închei, dorindu-vă poftă bună şi sănătate că,

vorbahumuleşteanului de care vorbeam la început, e mai bună decât toate ! Introducere în bucătăria

fără foc După o experienţ ă de peste două decenii în problema alimentaţ iei cu produse netratate

termic,am reuşit să experimentez în jur de cinci mii de reţ ete (în lucrarea de faţ ă am selecţ ionat pe

celem a i r e p r e z e n t a t i v e î n n u m ă r d e 2 1 6 7 ) . C u o c a z i a e x p o z i ţ i i l o r d

e a r t ă c u l i n a r ă p e c a r e l e - a m organizat personal sau în colaborare cu Asociaţ ia de

metafizică Elta Universitate - România, filiala P i a t r a N e a m ţ , m i am dat seama că sunt mulţ i

amatori de asemenea preparate dătătoare d e sănătate. Produsele ce se folosesc pentru prepararea

hranei sunt la îndemâna oricui, numai cătrebuie alese foarte proaspete, de calitate bună, preparate

numai cu puţ in înainte de servirea meseişi numai atât cât se poate consuma la o singură

masă.Verdeţ uri ca: frunze de leuştean, urzici, lucernă, trifoi, mentă, ţ elină, hasmaţ uchi, frunze debob,

mărar, pătrunjel, tarhon, busuioc, sovârf, frunze de morcov, de sfeclă roşie, de păstârnac,frunze de

ridichi, salată şi multe altele trebuie alese din cele mai fragede şi verzi.S e m i n ţ e l e d e c e r e a l

e , p r e c u m c e l e d e g r â u , s e c a r ă , h r i ş c ă , o r e z , o v ă z , n u t r e b u i e s ă

depăşească un an. Seminţ ele de plante a r o m a t i c e ş i c o n d i m e n t a r e c u m s u n t c e

l e d e f e n i c u l , negrilică, schinduf, cimbru, chimion, mac, in, nu trebuie conservate vechi.

Seminţ ele de roşii, ardeinu se îndepărtează, ci se consumă în alimentaţ ie sub diferite forme.

7

Seminţ ele în general au un miracol în ele şi de aceea trebuie consumate în alimentaţ ie fără să fie

preparate termic.Germenii de cereale, lucernă şi boabele de soia, aduc în organism o însemnată

cantitate de minerale, vitamine, şi mai cu seamă enzime care sunt însăşi viaţ a noastră. Enzima nu

este altcevadecât un compus organic de natură proteică prezentă în celulele vii, care produce şi

păstreazăenergia în organism (în româneşte, ferment). Enzimele există numai în

8

produsele crude. Dacă unprodus este supus la temperatura de 38o Celsius, aceşti fermenţ i încep să se

deterioreze, iar la 54oCelsius, dispar complet. Deci alimentaţ ia fiartă este lipsită de enzime.Algele care

sunt considerate proteine ale viitorului, conţ in de asemenea enzime, vitamine,minerale, având în

compoziţ ia lor aproape toate substanţ ele de care omul are nevoie. Algele sefolosesc tot mai mult în

bucătăria fără foc.Medicul grec Hipocrate, care ţ inea foarte mult la alimentaţ ia netratată termic, spunea

printrealtele că: alimentele voastre să vă fie medicamente, iar medicamentele voastre să vă fie

alimente.Au fost mulţ i bolnavi de boli grave care prin regim alimentar, strict, din produse crude,

sauînsănătoşit. Exemplele sunt nenumărate în cărţ ile scrise de doctorul eleveţ ian Ernest l. Gunter şi

dealţ ii, care au făcut numeroase experienţ e cu alimentele netratate termic. Reguli pentru o alimentaţ ie

corectă... ... În lucrarea de faţ ă lipsesc: sarea, făina albă, zahărul, deorece produc acid în corp. Acidul

dănaştere la diferite boli din cele mai grave, printre care şi cancerul....... Roşiile nu se fierb. Se

adaugă la preparatele culinare crude, numai înainte de a se servi mâncarea la masă. Fierte, produc

acid în corp. Acidul este boală curată...... Nu uitaţ i, înainte de a tăia ceapă, pătrunjel sau alte produse

suculente, umeziţ i fundul de dar numai vin de care sunteţ i sigur că este natural.Bilunar sau chiar

săptămânal programaţ i o zi numai pentru fructe sau salate.Înlocuiţ i oţ etul cu zeamă de lămâie sau

suc de cătină.O sursă bogată de proteine o găsiţ i în: nuci, seminţ e de dovleac, de floarea - soarelui

(cândconsumaţ i mai puţ ine lactate).Dacă vreţ i să aveţ i la îndemână un ghid privind ordinea în care se

consumă alimentele, iată-l:- sucuri şi fructe proaspete;- sucuri proaspete din vegetale şi salate;-

vegetale, nuci crude, seminţ e;- cereale, pâine uscată şi nu coaptă (integrală), cartofi, legume;-

brânzeturi (necombinate cu alimente de altă natură, repet);Dragi cititori, sunt doar câteva reguli simple

de alimentaţ ie, dar foarte utile, altele le puteţ i găsiîn cărţ ile bibliografiei selective din această

carte.Reţ etele sunt aşezate în ordinea alfabetică. După o prezentare sumară a plantei,

urmeazăcompoziţ ia chimică, indicaţ iile terapeutice, enumerarea ingredientelor şi descrierea modului

depreparare. Toate reţ etele au fost experimentate de mine şi au la bază, cum se spune, o viaţ ă de

om.M-aş bucura dacă această carte vă este de folos. Închei, dorindu-vă poftă bună şi sănătate că,

vorbahumuleşteanului de care vorbeam la început, e mai bună decât toate ! Introducere în bucătăria

fără foc După o experienţ ă de peste două decenii în problema alimentaţ iei cu produse netratate

termic,am reuşit să experimentez în jur de cinci mii de reţ ete (în lucrarea de faţ ă am selecţ ionat pe

celem a i r e p r e z e n t a t i v e î n n u m ă r d e 2 1 6 7 ) . C u o c a z i a e x p o z i ţ i i l o r d

9

e a r t ă c u l i n a r ă p e c a r e l e - a m organizat personal sau în colaborare cu Asociaţ ia de

metafizică Elta Universitate - România, filiala P i a t r a N e a m ţ , m i am dat seama că sunt mulţ i

amatori de asemenea preparate dătătoare

10

d e sănătate. Produsele ce se folosesc pentru prepararea hranei sunt la îndemâna oricui, numai

cătrebuie alese foarte proaspete, de calitate bună, preparate numai cu puţ in înainte de servirea meseişi

numai atât cât se poate consuma la o singură masă.Verdeţ uri ca: frunze de leuştean, urzici, lucernă,

trifoi, mentă, ţ elină, hasmaţ uchi, frunze debob, mărar, pătrunjel, tarhon, busuioc, sovârf, frunze de

morcov, de sfeclă roşie, de păstârnac,frunze de ridichi, salată şi multe altele trebuie alese din cele mai

fragede şi verzi.S e m i n ţ e l e d e c e r e a l e , p r e c u m c e l e d e g r â u , s e c a r ă , h r i

ş c ă , o r e z , o v ă z , n u t r e b u i e s ă depăşească un an. Seminţ ele de plante a r o m a t i c

e ş i c o n d i m e n t a r e c u m s u n t c e l e d e f e n i c u l , negrilică, schinduf, cimbru,

chimion, mac, in, nu trebuie conservate vechi. Seminţ ele de roşii, ardeinu se îndepărtează, ci se

consumă în alimentaţ ie sub diferite forme. Seminţ ele în general au un miracol în ele şi de aceea

trebuie consumate în alimentaţ ie fără să fie preparate termic.Germenii de cereale, lucernă şi boabele

de soia, aduc în organism o însemnată cantitate de minerale, vitamine, şi mai cu seamă enzime care

sunt însăşi viaţ a noastră. Enzima nu este altcevadecât un compus organic de natură proteică prezentă

în celulele vii, care produce şi păstreazăenergia în organism (în româneşte, ferment). Enzimele există

numai în produsele crude. Dacă unprodus este supus la temperatura de 38o Celsius, aceşti fermenţ i

încep să se deterioreze, iar la 54oCelsius, dispar complet. Deci alimentaţ ia fiartă este lipsită de

enzime.Algele care sunt considerate proteine ale viitorului, conţ in de asemenea enzime,

vitamine,minerale, având în compoziţ ia lor aproape toate substanţ ele de care omul are nevoie. Algele

sefolosesc tot mai mult în bucătăria fără foc.Medicul grec Hipocrate, care ţ inea foarte mult la

alimentaţ ia netratată termic, spunea printrealtele că: alimentele voastre să vă fie medicamente, iar

medicamentele voastre să vă fie alimente.Au fost mulţ i bolnavi de boli grave care prin regim alimentar,

strict, din produse crude, sauînsănătoşit. Exemplele sunt nenumărate în cărţ ile scrise de doctorul

eleveţ ian Ernest l. Gunter şi dealţ ii, care au făcut numeroase experienţ e cu alimentele netratate

termic. Reguli pentru o alimentaţ ie corectă... ... În lucrarea de faţ ă lipsesc: sarea, făina albă, zahărul,

deorece produc acid în corp. Acidul dănaştere la diferite boli din cele mai grave, printre care şi

cancerul....... Roşiile nu se fierb. Se adaugă la preparatele culinare crude, numai înainte de a se servi

mâncarea la masă. Fierte, produc acid în corp. Acidul este boală curată...... Nu uitaţ i, înainte de a tăia

ceapă, pătrunjel sau alte produse suculente, umeziţ i fundul delemn pe care-l folosiţ i, în caz contrar,

sucul din produsele respective va fi absorbit (în cea mai mareparte de fundul de lemn uscat)......

11

Consumaţ i pe cât posibil hrană vie (alimente crude) care conţ in enzime. Enzimele sunt însăşiviaţ a

noastră. Lipsa lor ne îmbolnăveşte, prezenţ a ne dă sănătate...... Enzimele se găsesc numai în

alimentele nefierte (sau încălzite). Ele se deteriorează după38o C, iar la 54o C dispar complet...... Nu

se bea apă în timpul mesei, deoarece se diluează sucurile gastrice din stomac...... Cei care consumă

vegetale şi fructe nu simte nevoia să consume apă...... Digestia alimentelor

12

consumă foarte mare cantitate de energie, mai mult decât alergatul,tăiatul lemnelor sau mersul cu

bicicleta. Nu există nici o muncă fizică cu un consum mai mare deenergie ca digestia mâncărurilor......

Stomacul omului nu poate să digere după o masă mai mult de un preparat alimentarconcentrat; orice

mâncare care nu este fruct sau vegetală crudă, adică nefiartă, intră în categoriamâncărurilor

concentrate...... Combinarea mâncărurilor are o foarte mare însemnătate în viaţ a omului. De

exemplu,carnea, ca şi celelelte proteine se digeră în sucuri acide, iar cartoful, fasolea, mazărea, orezul

etc. sedigeră în sucuri alcaline. Aşadar, stomacului îi este foarte greu să digere o combinaţ ie de carne

cucartofi sau combinaţ ii de alte produse, din categoria celor de mai sus. De aici, durerile de

stomac,arsurile şi alte senzaţ ii neplăcute...... Vegetalele se digeră în orice fel de sucuri, acide sau

alcaloide...... Se pot mânca amidonoase (cartofi, orez, paste făinoase, mazăre) cu vegetale

(dovlecei,morcovi, conopidă, ţ elină, varză, vinete, usturoi), împreună cu salata de crudităţ i şi ... să nu

se maiconsume pâine...... Combinarea incorectă a mâncărurilor duce la supragreutate, la boli de

stomac, de ficat, derinichi, la tensiuni şi la boli de inimă, la diferite forme de cancer etc. Pe drept

cuvânt, se spune căomul se îmbolnăveşte pentru că nu ştie să se hrănească...... Fructele şi legumele

crude, deci netratate termic, reprezintă hrana binefăcătoare, dătătoarede viaţ ă, de energie, de bună -

dispoziţ ie. Fructele sunt considerate cele mai importante alimente cele poate consuma omul la orice

vârstă...... Fructele trebuie consumate numai pe stomacul gol. Dacă ele vin în contact cu mâncarea

dinstomac şi cu sucurile digestive, aceasta începe să intre în putrefacţ ie şi totul devine acid.

Consumulcorect de fructe duce la o incredibilă întinerire, la longevitate, la sănătate deplină, la energie

şi bunădispoziţ ie. Pepenele consumat după masă, ca desert, produce fermentaţ ie...... Există cinci

nutrienţ i esenţ iali de care corpul omenesc are mare nevoie: glucoză: 90 %,aminoacizi: 4 -5%,

minerale: 3 - 4%, vitamine: 1%, acizi graşi: 1%. Fructele sunt singurele produsecare furnizează această

compoziţ ie perfectă de nutrienţ i cu condiţ ia ca ele sau sucul lor să seconsume numai în stare

proaspătă, fără tratamente termice. Fierte sau coapte, fructele nu maifurnizează organismului

substanţ ele nutritive necesare. Se recomandă de asemenea ca fructele săfie bine mestecate, evitând

graba şi lăcomia. Experienţ a demonstrează că mâncatul fructelor pestomacul gol accentuează

pierderea greutăţ ii. Nu puţ ini sunt aceia care la toate mesele dintr-o zi,sau de câte ori le apare

senzaţ ia de foame, mănâncă numai fructe. Încercaţ i şi dumneavoasstrămăcar o zi pe săptămână....

Salatele sau alte vegetale crude, nefierte, se digeră în două ore, mâncărurile fără carne,corect

13

combinate, în trei ore, iar orice mâncăruri incorect combinate se digeră în opt ore. Să sereţ ină, deci,

că se pot consuma fructe numai pe stomacul gol, nici o dată după masă.... Opt aminoacizi pe care

corpul omenesc nu-i poate sintetiza trebuie să-i ia din alimente.Fructele şi vegetalele conţ in majoritatea

acestor aminoacizi, iar roşiile, morcovii, bananele, mazărea,conopida, porumbul, castraveţ ii, cartofii,

dovleceii, nucile, seminţ ele de floarea - soarelui şi de susan,alunele şi fasolea le conţ in pe toate

opt.... Atunci când

14

doriţ i să pierdeţ i din greutate, nu mâncaţ i curmale, smochine, stafide şi altefructe uscate, care cu

toate că sunt o sursă minunată de energie, conţ in foarte mult zahărconcentrat, care vă va împiedica să

slăbiţ i.... Benefică este şi folosirea în alimentaţ ie numai a fructelor şi a vegetalelor

proaspete,neprelucrate termic, iar când cele proaspete nu mai pot fi procurate, se poate apela la

celecongelate.... Sănătatea omului depinde foarte mult şi de fibrele celulozice pe care le consumă.

Acesteaprevin în primul rând constipaţ ia şi hemoroizii; de aceea amintim că în carne nu există

asemeneafibre, ci în fructe şi legume. ... Calciul poate fi asimilat de organism din toate vegetalele cu

frunze verzi, din nuci, seminţ ede susan, curmale, smochine, prune. Printr-o alimentaţ ie pe bază acidă

se pierde o bună parte deCalciu din organism.... Untul este neutru, deci este singurul produs lactat care

se poate combina cu carbohidraţ i(pâine, cartofi, orez etc.)... Cafeaua şi ceaiul chinezesc produc acid în

stomac, fiindu-le necesare 24 de ore ca să treacăprin rinichi. Consumată după masă, cafeaua

forţ ează alimentele să părăsească prematur stomacul şiîncetineşte mişcarea intestinelor. În locul

ceaiului chinezesc, se recomandă ceaiurile medicinale dinplante autohtone.... Zahărul îngraşă pentru că

furnizează numai calorii de slabă calitate; zahărul din fructe estefoarte bogat în nutrienţ i de care corpul

omenesc are nevoie.... Vinul îngreunează digestia deoarece este fermentant. În general, alcoolul

îngreunează multacitvitatea rinichilor şi a ficatului. Dacă totuşi se simte nevoia unei cantităţ i mici de

vin, e necesar săfie băut pe stomacul gol, deoarece va fi eliminat într-un timp mai scurt.... Sarea este

foarte dăunătoare organismului, contribuind în mare măsură la apariţ iahipertensiunii. Prin consumul de

sare, omul creşte în greutate, îşi vatămă rinichii, prin apariţ ianefritei. Deci se recomandă sare cât mai

puţ ină în alimentaţ ie până la eliminarea completă, sarea demare fiind ceva mai puţ in dăunătoare....

Nutriţ ioniştii au demonstrat că 90 % din alimentaţ ie este necesară în menţ inerea funcţ iilorvitale ale

organismului. Creierul foloseşte numai un singur combustibil, zahărul, sub formă deglucoză. Zahărul din

fructe (fructoza), când ajunge în corp, se transformă în glucoză mai rapid caorice carbohidrat, numai că

fructele trebuie să fie consumate pe stomacul gol.... Pepenii vor fi mâncaţ i înaintea altor fructe,

bananele sunt fructele cele mai hrănitoare.... Nu vă alimentaţ i organismul când vă aflaţ i în stare de

surescitare.... Fructele şi vegetalele crude (nefierte), ca şi sucurile extrase din ele, sunt eficiente

numaidacă sunt consumate pe stomacul gol.... Prin fierbere, roşiile devin foarte acide. Deci, atenţ ie !

Consumaţ i numai roşii crude.... Nucile se consumă numai crude. Ele conţ in proteine (aminoacizi) de

mare calitate.... Evitaţ i pe cât posibil cărnurile, în special cele sărate şi afumate, tocăturile de orice

15

fel,peştele afumat.... Consumaţ i uleiuri nerafinate, obţ inute prin presarea la rece, aşa cum este uleiul

de măsline.... Periodic e bine să consumaţ i numai fructe şi salate. Puteţ i consuma fructe numai după

treiore de la servirea mesei (după preparate fără carne). Folosiţ i numai pâine neagră sau

integrală.Consumaţ i unt şi brânzeturi cât mai brute. Evitaţ i (pe cât posibil) preparatele prea rafinate şi

înaltprelucrate.... Pentru perioada de trecere spre hrana vie (care durează aproximativ între 14 - 21 de

zile),alimentaţ ia zilnică trebuie să fie alcătuită în proporţ ie de 70 % din crudităţ i (fructe şi

legumenefierte).... Corpul nostru omenesc este uşor alcaloid; de aceea, consumul de produse care

furnizeazăacid (toate produsele animale, sarea,

16

cafeaua, ceaiul chinezesc, zahărul alb rafinat, alcoolul, sifonulş.a.) produc suferinţ e organismului,

stomacului în special.... Ţelina este unul din cele mai alcaline alimente. Când aveţ i arsuri la stomac

mâncaţ i puţ inăţ elină (rădăcină sau frunze) şi durerile dispar ca prin minune. Ţelina se combină bine

cu oriceprodus. Mai există şi alte vegetale care au acelaşi rol: salata verde, castraveţ ii, ardeii graşi

etc. ,acestea ajutând la scăderea greutăţ ii corporale.... Dacă veţ i consuma hrană crudă, nefiartă, vie

(fructe, vegetale, muguri, nuci, alune, seminţ e)care trebuie să devină hrana noastră zilnică, vă veţ i

menţ ine o sănătate perfectă.... Produsele animaliere sunt foarte bogate în proteine, dar sunt şi cele

mai greu digerabile. Eleconţ in mai multe proteine decât are omul nevoie. Aceasta face ca fiinţ a umană

să se îmbolnăveascăde multe boli, între care: artrită, colesterol crescut, cancer în forme diferite etc.

Colesterolultransferat organismului prin alimentaţ ie, reprezintă un mare pericol pentru sănătate, acesta

găsindu-se numai în carne şi derivatele sale şi niciodată în produsele vegetale. Pietrele la ficat sunt

cauzatede acest reziduu gras. De asemenea, colesterolul atacă inima. Pietrele la rinichi sunt şi ele

rezultatulmâncărurilor bogate în proteinele existente în produsele animaliere.... Alcoolul împiedică

absorbţ ia Calciului prin afectarea capacităţ ii ficatului de a activa vitaminaD, care este cea mai

importantă în metabolismul Calciului.... Cofeina din cafea, din ceaiul chinezesc, din ciocolată, din

băuturile răcoritoare etc. duce laeliminarea unor cantităţ i duble de Calciu din corp.

... Studiile efectuate până în prezent arată că, un mare cosum de proteine animaliere duce lapierderea

Calciului (eschimoşii consumă zilnic în jur de 400 grame de proteine animaliere, fiind ceamai bolnavă

populaţ ie de pe glob, având o durată medie de viaţ ă de numai 25 de ani). Cerinţ a deproteine a

corpului, recomandată, este de 40 grame pe zi faţ ă de consumul actual, care trece cumult peste 100

grame zilnic. Cu cât se consumă mai multe proteine, cu atât se pierde mai multCalciu din organism....

Băuturile calde care pot înlocui cafeaua sunt ceaiurile făcute prin macerare (cu apă încălzităpână la 38

o C), din plante medicinale, aromatice, fără zahăr, foarte plăcute şi sănătoase. Se poatebea şi apă

călduţ ă cu suc de cătină sau de lămâie (naturale), fără zahăr, împiedicându-sefermentaţ ia....

Deprinderea de a îndulci hrana nu se recomandă. Dacă totuşi se simte uneori nevoia, serecomandă

utilizarea mierii naturale.... Algele sunt cele mai bogate în proteine. Fără alge, viaţ a în mări şi în

oceane nu ar exista.Despre alge se spune că sunt proteinele viitorului.... Dintre leguminoase, soia este

cea mai bogată în proteine.... Plantele aromatice şi condimentare sunt de un real folos în alimentaţ ie,

17

putând fi consmateverzi - vara, sau sub formă de pulberi - iarna.... Seminţ ele de roşii , gogoşari,

ardei graşi, mac, in, fenicol, chimion, cimbru, anason, apoiseminţ ele de dovleac, de floarea soarelui,

trebuie consumate cât mai des, crude, având în ele unmiracol. Seminţ ele sunt însăşi viaţ a....

Crudităţ ile cele mai bogate în enzime sunt: fructele, legumele, zarzavaturile, apoi germeniide grâu, de

secară, orz, soia, lucernă, trifoi, laptele nefiert, gălbenuşul de ou şi multe altele.... Ciupercile cultivate

au o valoare alimentară mai mare decât cele din flora spontană.

18

SUGESTII PENTRU MENIURI NATURISTE

IANUARIEdimineaţ a - Fructe sau sucuri de fructeprânz - Pastă cu seminţ e de floarea soarelui şi praz-

Ciuperci cu sos de maionezăseara - Tort aperitiv de dovleac turcesc- Cremă de tărâţ e cu suc de

morcovi- Ruladă cu pastă de măceşe şi mere- Ciorbă de germeni de linte III- Napi muraţ i cu sos

galben- Fructe sau sucuri de fructe- Pastă de nuci cu ceapă de apă- Supă - cremă de morcovi cu

smântână- Cremă de alune cu cremogen - Fructe sau sucuri de fructe- Ciorbă de napi cu

rădăcinoase- Ruladă cu morcovi şi varză- Ciupercuţ e cu mere şi ţ elinăFEBRUARIE- Cremă cu

germeni de grâu şi in- Tartine cu alune- Supă - cremă de bostan şi pastă de roşii- Sărmăluţ e cu

germeni de fasole- Fructe sau sucuri de fructe- Ruladă cu morcovi şi nuci- Supă - cremă de germeni

cu aromă de hrean- Tort cu germeni şi ouă de prepeliţ ă- Cremă la pahar cu nuci

- Pastă de napi muraţ i- Ruladă de cremogen cu germeni de mazăre- Măsline pe pastă de

brânzăFructe sau sucuri de fructe- Ruladă de varză cu germeni de linte- Supă - cremă cu germeni de

linte şi andive- Tort de mere cu ouă de prepeliţ ăMARTIE- Fructe sau sucuri de fructe- Tort aperitiv cu

ouă de prepeliţ ă- Supă - cremă de andive cu aromă de hrean- Brânză cu smântână şi ceapă de

apă- Tort de mere cu pastă de măceşe- Pastă din germeni de năut cu urzici- Supă cremă de germeni

de lintecu aromă de usturoi- Ciupercuţ e cu mere şi ţ elină- Fructe sau sucuri de fructe- Pastă de

urzici cu usturoi- Supă - cremă de urzici cu iaurt- Ruladă de cremogen umplută cu varză albă- Cremă

din seminţ e de bostan cu frişcă- Tartine cu brânză de vaci şi ceapă- Supă cremă de praz cu napi-

Ruladă de păstârnac cu sfeclă roşieAPRILIE- Tort cu nuci şi tărâţ eSalată de hasmaţ uchi cu morcovi-

Anghinarii cu ciuperci macerate- Pastă de creson cu ceapă de apă- Fructe sau sucuri de fructe-

Ruladă de spanac cu varză- Ţelină cu sos de smântână- Tort aperitiv cu alune- Tort de mere cu nuci-

Ruladă de ţ elină cu pastă de roşii- Ciorbă de praz cu ouă de prepeliţ ă- Brânză cu smâtână şi salată

de păpădie- Cremă la pahar cu suc de portocale- Pastă de brânză cu ceapă- Supă - cremă de praz

cu sparanghel- Andive cu sos galbenMAI- Cremă cu zer şi cremogen- Ruladă de ţ elină cu muguri de

lucernă- Ţelină cu sos de smântână- Salată de trifoi cu păpădie

19

- Fructe sau sucuri de fructe- Pastă de spanac cu creson- Sărmăluţ e cu germeni de soia- Tort de

mere cu pastă de cătină- Cremă cu făină de soia şi cremogen- Ciorbă de spanac cu gulioareRuladă

de ridichi cu morcov- Pastă cu frunze de ridichi şi brânză de oi- Fructe sau sucuri de

20

fructe- Pastă de ridichi cu ceapă- Ciorbă ce creson cu măcriş- Brânză cu smântână şi salată

verdeIUNIE- Suc din legume de sezon- Pastă din dovlecei cu aromă de hrean- Ciorbă de fasole verde

cu zer- Tort pentru desert cu creson conservat în miere- Suc de morcovi cu varză şi ţ elinăCiorbă de

castraveţ i cu zarzavat- Rulou cu făină de soia şi cremogen- Cremă de căpşuni cu cremogen- Tort

pentru desert cu ouă de prepeliţ ă- Ciorbă de creson cu suc de roşii- Dovlecei în sos alb- Ruladă de

brânză cu muguri de trifoi- Fructe sau sucuri de fructe- Ciorbă de castraveţ i cu suc de coacăze roşii-

Coacăze negre pe sos verde- Tort aperitiv cu creson şi ouă de prepeliţ ăIULIE- Fructe sau sucuri din

fructe- Cirobă da zarzavat cu suc de coacăze aurii- Ruladă de brânză umplută cu sfeclă roşie- Cremă

de coacăze cu gălbenuş- Sucuri din legume de sezonSalată de castraveţ i cu roşii- Ruladă cu caş de

oaie şi ceapă- Spumă de caise cu cremogen- Tort de caise cu gălbenuş de ou- Ciorbă de varză albă

cu suc de coacăze roşii- Ciupercuţ e galbene pe postament verde- Tort aperitiv cu brânză şi seminţ e

de bostan- Fructe sau sucuri de fructeCiorbă de castraveţ i cu sfeclă roşie- Coacăze roşii pe sos alb -

Tort de caise cu cremă de trandafiriAUGUST- Suc de pepene sau de struguri- Supă - cremă de

dovleac turcesc cu gutui- Flori de cicoare pe sos galben- Cremă de caise cu ouă de prepeliţ ă- Suc de

struguri sau pepeni- Salată de dovleac cu varză murată- Ciupercuţ e verzi pe postament roşuTort

aperitiv cu frunze de cicoare- Suc de struguri sau fructe- Tort aperitiv cu dovleac turcescRoşii umplute

cu brânză de vaci- Ruladă de varză albă umplută cu morcov- Sucuri sau fructe de sezon- Supă -

cremă de roşii cu ouă de prepeliţ ă- Praz umplut cu ciuperci- Ruladă de varză umplută cu pastă de

roşiiSEPTEMBRIE- Suc sau struguri- Ciorbă de praz cu dovleac- Roşii umplute cu pastă de măsline-

Ruladă de varză roşie cu ouă de prepeliţ ă- Suc sau fructe de sezonSalată aperitiv de pepene galben-

Roşii umplute cu caş de oaie- Patison cu sos galben- Fructe sau sucuri de fructe- Pastă de păstârnac

cu ceapă- Ciorbă de patison cu rădăcinoase- Tort de păpădie cu ouă de prepeliţ ă- Fructe de sezon

şi sucuri- Ruladă de varză roşie cu pătlăgele galbene- Supă cremă cu patison şi conopidă- Tort de

păpădie pentru desertOCTOMBRIE- Mere sau alte fructe de sezon- Ciorbă de ţ elină cu varză roşie-

Ruladă de ţ elină şi urzici- Rulou cu făină de soia şi cremogen- Fructe sau sucuri de fructe- Supă -

cremă de soia cu usturoi- Ţelină cu maioneză de post şi aromă de usturoi- Ruladă de spanac cu

varză- Cremă cu suc de struguri şi germeni din trifoi- Salată combinată cu spanac

21

- Ruladă de ţ elină cu petale roşii de trandafir- Cremă cu suc de struguri şi stafide- Fructe de sezon

sau sucuri- Ciorbă cu rădăcină de leuştean şi napi- Sos - maioneză cu salată verde- Cremă de gutui

cu cremogenNOIEMBRIE- Fructe de sezon sau sucuri de fructe- Ruladă cu praz şi varză roşie- Napi

cu sos roşu- Cremă la pahar cu făină de ovăz- Suc de morcovi sau de păstârnac- Pastă de varză

albă cu germeni de grâu- Ţelină în sos roşu- Mieji de nuci cu usturoiFructe sau sucuri din fructe-

Pastă de ridichi cu andive- Supă cremă de varză cu suc de roşiiRuladă de cremogen umplută cu varză

roşie- Fructe sau sucuri extrase din fructe- Ruladă de ridichi cu morcovi- Varză roşie cu sos galben-

Brânză cu smântână şi salatăDECEMBRIE- Suc de fructe sau fructe cu tot cu coajă- Salată de sfeclă

roşie cu ceapă- Supă - cremă de ridichi cu

22

ouă de prepeliţ ă- Brânză cu smântână şi salată- Fructe sau sucul extras din ele- Supă - cremă de

varză cu nuci- Chiftele de post cu germeni de soia- Rulou cu făină de soia şi cremogen- Suc de

morcovi cu ţ elină- Supă - cremă de varză dreasă cu smântână- Sărmăluţ e cu germeni de soia în foi

de varză- Mieji de nuci sau alune cu usturoi- Suc din fructe sau o cremă din fructe- Supă cremă de

soia cu ouă de prepeliţ ă- Varză albă cu sos verde- Ruladă de cremogen umplută cu varză

albă...AfinaConţ ine: tanin; acizi (citric, malic, tartric, benzoic), zahăr, pectină, pectoză, o materie

grasă,albuminoide, netrilină (o materie colorantă bactericidă), factori vitaminici P

(antacianozide).Frunzele de afin au proprietăţ i hipoglicemiante.Proprietăţ i: astringent, antiseptic şi

antiprurit, bactericid, dizolvant uric, ocrotitor al pereţ ilorvasculari, antisclerotic, ameliorant al vederii

nocturne, antidiabetic. Pentru uz intern, este indicată în:- enterită, diaree, chiar tuberculoză,

constipaţ ie, dizenterie, putrefacţ ie intestinală, diareelecopiilor, colibaciloză, sindrom enterorenal,

hemoragii, în fragilitatea capilară, retinopatii, menometroragii, arterioscleroză, tulburări circulatorii

(varice), capilarită, arterită, sechele de flebită,diabet, coronarită, sechele de infarct, hepatism,

insuficienţ ă biliară, azotemie ş.a.În uz extern: - faringite, stomatite, afte;unguent în micoză.1. AFINE

CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 300 g afine, 300 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1/2

linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare [(busuioc, măghiran, salvie), v. 2070], 1/2

linguriţ ăpulbere de alge, 1 mână de petale roşii de trandafir, 3 - 4 foi de salată verde. Smântâna se

amestecăcu făina de orez, se toarnă în platou, se adaugă afinele proaspete (spălate şi bine scurse).

Peste elese pun pulberile, petalele de trandafir tăiate fideluţ ă iar pe margini, foile de salată (tăiate

înfragmente mai mari).2. AFINE CU SOS ROŞUSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, numai că în smântână (odatăcu făina de orez) se adaugă 1 lingură pulbere de căline (v.

2076) , care colorează smântâna în roşu.De asemeni, se poate colora şi cu suc extras din sfeclă roşie

(v. 2082), care se adaugă câtepuţ in, până se obţ ine nuanţ a dorită, începând de la roz bombon până

la roşu închis.3. AFINE CU SOS GALBENIngrediente: 300 g afine, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1

pahar suc de morcovi, 100 ml ulei, 1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, câtevapetale roşii de flori de nalbă de grădină şi 1 mână de frunze din

aceeaşi floare. Cremogenul seînmoaie cu sucul de morcovi (v. 2081) şi se adugă uleiul (picătură cu

picătură, ca la maioneză). Sosulobţ inut (în cazul că e prea îngroşat, i se adaugă puţ in lapte nefiert

sau apă) se toarnă în platou iarpeste el se pun afinele (care au fost spălate şi bine scurse de apă). Se

23

presară pulberile, petalele denalbă tăiate fideluţ ă iar pe margini (în formă de ghirlandă), se pun

frunzele de nalbă (fin tăiate).4. SUPĂ - CREMĂ CU AFINE ŞI TĂRÂŢEIngrediente: 1.5 l macerat de

afine (v. 2045), 250 g afine, 350 g ţ elină, 5 linguri tărâţ e, 200 gmorcovi, 1/2 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulberede alge, 1 mână de petale de trandafir

(albe sau crem), 4 - 5 foi de salată verde şi 70 ml ulei.Maceratul de afine se pune în castron, se

adaugă rădăcinoasele fin mărunţ ite (manual sau mecanic),tărâţ a, pulberile şi uleiul, apoi se pun

petalele şi foile de salată tăiate fideluţ ă.5. SUPĂ - CREMĂ CU AFINE ŞI NUCISe prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de tărâţ e,cu 3 linguri de nuci

măcinate. De asemeni, nucile pot fi înlocuite cu seminţ e de floarea - soarelui saude dovleac, ambele

decorticate şi râşnite sau cu alune râşnite.6. CIORBĂ CU AFINEIngrediente: 200 g afine, 1.5 l suc de

roşii, 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau 2

24

lingurismântână, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante

aromaticeşi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţ uri.Sucul de

roşii (v. 2094) se pune în castron, se adaugă rădăcinoasele rase, ceapa tăiată mărunt,pulberile şi

gălbenuşurile sau smântâna, iar deasupra verdeaţ a tăiată fin.7. CIORBĂ DE AFINE CU OUĂ DE

PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele

douăgălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă.(Oul de

prepeliţ ă este mai bogat în unele elemente decât cel de găină; conţ ine de 5 ori maimult Fosfor, de 7.5

ori mai mult Fier, de 6 ori mai multă vitamina B1 şi de 15 ori mai multă vitaminaB2).8. SALATĂ DE

AFINE CU ZMEURĂIngrediente: 300 g afine, 250 g zmeură, 2 linguri de miere, 1 lingură de rom, coaja

rasă de la1/2 lămâie, câteva frunze de busuioc, puţ ină salvie sau măghiran. Afinele şi zmeura (bine

spălate şifoarte proaspete), scurse de apă, se pun în compotieră, se amestecă cu mierea, se adaugă

fructele romul şi coaja de lămâie sau portocală.9. CREMĂ CU AFINE ÎN CUPEIngrediente: 200 g afine,

5 linguri cremogen (v. 2019), 5 linguri smântână, 1 păhărel de laptenefiert, 2 - 3 linguri miere, coaja

rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 linguriţ ă tinctură de propolis(v. 2104).Se iau 6 cupe (pahare cu

picior sau la nevoie farfurioare de compot), se împart afinele în 6părţ i egale şi se pun în ele. Deasupra

se toarnă crema preparată din cremogenul înmuiat cu laptenefiert (care a fost amestecat cu mierea), se

adaugă apoi smântâna, coaja de lămâie sau deportocală şi tinctura de propolis. Se ornează cu afine

sau cu frişcă. Iarna se prepară crema cu afineconservate în miere (v. 406).10. CREMĂ CU AFINE ŞI

TĂRÂŢESe prepară crema ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente înlocuind 2 linguri

decremogen (v. 2019) cu 3 linguri de tărâţ e din grâu.11. SUC DE AFINEAfinele propaspăt recoltate şi

bine spălate se dau la extractor (sau se scurg prin tifon, după ceau fost bine tescuite).Sucul se

consumă în amestec cu apă minerală sau sifon (cu puţ ină miere, cine doreşte) imediatce a fost

extras.12. CEAI DE AFINE LA RECEIngrediente: 1/2 linguriţ ă de fructe uscate, 2 pahare cu apă.Apa

se toarnă peste fructe, se acoperă şi se lasă la macerat 8 ore (de cu seară), apoi se beaîntreaga

cantitate de lichid în cursul unei zile.13. LICHIOR DE AFINE CU MIEREIngrediente: 3 kg afine, 1 l alcool

de 80o, 2.8 kg miere, 1 lingură tinctură de muguri de plopnegru (v. 2105).Se aleg afinele proaspăt

recoltate, sănătoase şi bine spălate, se pun într-o sticlă cu gura largăşi se toarnă peste ele alcoolul

(care trebuie să le acopere). Se astupă sticla ermetic (cu un dop deplută, legat peste el cu o bucată de

plastic sau sfoară), se înfăşoară sticla în hârtie albastră şi se lasăîn bătaia soarelui, să macereze, 21

25

de zile. Se scurge apoi esenţ a şi se filtrează prin hârtie de filtrusau tifon pliat în patru. Se măsoară, se

calculează fiecare litru de esenţ ă, adăugând un siroppreparat din: 1 kg miere bine dizolvată în 500 ml

de apă (încălzită numai până la 38o C). Se toarnălichiorul în sticle, se închid ermetic, se etichetează şi

se păstrează în loc întunecos şi rece. După 60de zile se poate consuma. Cu cât stă mai mult, cu atât

se face mai bun.14. AFINATĂIngrediente: 5 kg de afine, 3 kg miere, 1 l alcool de 80o.Afinele (alese

proaspete) se spală, se pun în borcan de sticlă sau în damigeană, iar peste ele sepune mierea. Se

leagă la gură, se înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă la soare borcanulînfăşurat în hârtie

albastră (25 - 30 de zile). În această perioadă, sucul trebuie să acopere binefructele. Se adaugă

alcoolul; se închide ermetic şi se lasă să stea 4 - 5 luni. După acest

26

interval, sefiltrează prin tifon pliat în patru, se toarnă în sticle care se închid ermetic, se etichetează şi

sepăstrează la rece în întuneric.15. VIN (CIDRU) DIN AFINEIngrediente: 3 l suc extras din afine, 2.8 kg

miere, 5 l apă, 1 pahar drojdie de vin sau puţ inădrojdie de bere (cât o nucă), 1 rămurică de busuioc.

Sucul trebuie să fie extras numai din fructeproaspete, nealterate sau mucegăite. Mierea se amestecă cu

apă călduţ ă până se dizolvă complet,se adaugă sucul de afine, drojdia de vin sau de bere, se leagă

damingeana la gură cu tifon pliat înpatru sau i se aplică un dop de fermentaţ ie şi se ţ ine la

temperatura camerei (18 - 25 grade C).Procesul de fermentaţ ie este în funcţ ie de temperatură (18 - 25

zile). După ce s-a oprit fermentarea,se trage vinul într-o damigeană la gura căreia s-a pus o pâlnie, iar

deasupra ei un tifon dublu. Seastupă ermetic şi se păstrează la rece şi întuneric. După 30 - 40 de

zile, se limpezeşte bine şi sedecantează cu furtunul în sticle, se astupă ermetic şi se păstrează la beci,

etichetate. ...AlunaDintre toate fructele oleaginoase, aluna conţ ine cea mai mare cantitate de materii

grase şiazotate; de asemenea, mai conţ ine Calciu, Fosfor, Magneziu, Potasiu, Sulf, Clor, Sodiu, Fier,

Cupru,vitaminele A şi B.Este cea mai digerabilă dintre toate fructele oleaginoase, foarte nutritivă şi

energetică. Serecomandă în mod special în bucătăria fără foc, vegetarienilor şi diabeticilor.16. SALATĂ

DE LEGUME CU ALUNEIngrediente: 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 fir

de praz, 150 galune decojite, 1 legătură de verdeaţ ă, 1 lingură suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie,

75 ml ulei,1/2 linguriţ ă pulbere plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 2linguri tărâţ e. Rădăcinoasele se dau pe răzătoare, se amestecă cu alunele tăiate mărunt,

pulberile,tărâţ a, prazul tăiat fideluţ ă, sucul de cătină şi uleiul iar deasupra se presară verdeaţ a tăiată

mărunt.17. SALATĂ DE NAPI CU ALUNEIngrediente: 700 g napi, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă, 200

g alune, 2 linguri suc de cătină (v.2092) sau de lămâie, 1 legătură de verdeaţ ă, 4 - 5 foi de salată

verde, 75 ml ulei, 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 2 linguri tărâţ e.Napii se curăţ ă, se spală şi se dau pe răzătoare odată cu sfecla

roşie, se amestecă cu ceapa tăiatămărunt, pulberile şi tărâţ a, alunele tăiate cu cuţ itul, sucul de

cătină, uleiul, deasupra se puneverdeaţ a tăiată mărunt iar pe margine se decorează cu foi de salată

verde.18. CIORBĂ DE ALUNE CU URZICIIngrediente: 150 g de alune, 200 g urzici, 1 ceapă de apă, 1

felie de ţ elină, 1 felie de sfeclăroşie, 1 păstârnac, 2 linguri tărâţ e, 1.5 l suc de roşii, 75 ml ulei, 1

legătură verdeaţ ă, 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 lingură

pulbere de alge. Se pune sucul deroşii crude (v. 2094) în castron, se adaugă urzicile tăiate cât se

27

poate de fin, ceapa tăiată mărunt,alunele tăiate cu cuţ itul, rădăcinoasele date pe răzătoare, tărâţ a,

pulberile şi uleiul iar deasupraverdeaţ a tăiată mărunt.19. CIORBĂ DE ALUNE CU AROMĂ DE

USTUROISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi feluri de ingrediente, numai că, odată

cupulberile, se adaugă în castron şi 4 - 5 bulbili (căţ ei) de usturoi fin pisaţ i.20. CIORBĂ DE ALUNE

CU AROMĂ DE HREANSe prepară ciorba întocmai ca la exemplul 18, cu aceleaşi ingrediente, numai

că, odată cupulberile şi tărâţ a, se adaugă 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă.21. SUPĂ

- CREMĂ DE ALUNE CU ZARZAVATIngrediente: 150 g alune, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1

felie de sfeclă roşie, 1ceapă de apă, 200 g de spanac, 1 legătură hasmaţ uchi, 2 cartofi, 3 linguri de

tărâţ e, 75 ml ulei, 1/2linguriţ ă pulbere de plante

28

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1,5 lmacerat de tărâţ e (v. 2041).

Se pune maceratul în castron, se adaugă alunele râşnite, rădăcinoasele,ceapa, cartofii şi spanacul fin

mărunţ ite (manual sau mecanic), tărâţ a, pulberile iar deasuprahasmaţ uchiul tăiat mărunt.22. SUPĂ -

CREMĂ DE ALUNE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, numai că

la urmă se adugă 4 - 5 bulbili deusturoi, fin pisaţ i. La fel se poate prepara şi o supă - cremă cu

aromă de hrean, adăugând la urmă 1 -2 linguri de hrean (ras pe răzătoarea de sticlă).23. ALUNE CU

SOS DE SPANACIngrediente: 250 g alune, 300 g smântână, 4 linguri cremogen (v. 2019), 1 ceapă de

apă, 3linguri cremogen,3 linguri tărâţ e, 1 legătură frunze fragede de ţ elină şi păstârnac, 1/2

linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 450 g

spanac.Spanacul şi ceapa se mărunţ esc la mixer, se amestecă cu cremogenul, tărâţ a, pulberile,

smântâna, romul şi coaja de lămâie sau portocală.9. CREMĂ CU AFINE ÎN CUPEIngrediente: 200 g

afine, 5 linguri cremogen (v. 2019), 5 linguri smântână, 1 păhărel de laptenefiert, 2 - 3 linguri miere,

coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 linguriţ ă tinctură de propolis(v. 2104).Se iau 6 cupe

(pahare cu picior sau la nevoie farfurioare de compot), se împart afinele în 6părţ i egale şi se pun în

ele. Deasupra se toarnă crema preparată din cremogenul înmuiat cu laptenefiert (care a fost amestecat

cu mierea), se adaugă apoi smântâna, coaja de lămâie sau deportocală şi tinctura de propolis. Se

ornează cu afine sau cu frişcă. Iarna se prepară crema cu afineconservate în miere (v. 406).10.

CREMĂ CU AFINE ŞI TĂRÂŢESe prepară crema ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente

înlocuind 2 linguri decremogen (v. 2019) cu 3 linguri de tărâţ e din grâu.11. SUC DE AFINEAfinele

propaspăt recoltate şi bine spălate se dau la extractor (sau se scurg prin tifon, după ceau fost bine

tescuite).Sucul se consumă în amestec cu apă minerală sau sifon (cu puţ ină miere, cine doreşte)

imediatce a fost extras.12. CEAI DE AFINE LA RECEIngrediente: 1/2 linguriţ ă de fructe uscate, 2

pahare cu apă.Apa se toarnă peste fructe, se acoperă şi se lasă la macerat 8 ore (de cu seară), apoi

se beaîntreaga cantitate de lichid în cursul unei zile.13. LICHIOR DE AFINE CU MIEREIngrediente: 3 kg

afine, 1 l alcool de 80o, 2.8 kg miere, 1 lingură tinctură de muguri de plopnegru (v. 2105).Se aleg

afinele proaspăt recoltate, sănătoase şi bine spălate, se pun într-o sticlă cu gura largăşi se toarnă

peste ele alcoolul (care trebuie să le acopere). Se astupă sticla ermetic (cu un dop deplută, legat peste

el cu o bucată de plastic sau sfoară), se înfăşoară sticla în hârtie albastră şi se lasăîn bătaia soarelui,

să macereze, 21 de zile. Se scurge apoi esenţ a şi se filtrează prin hârtie de filtrusau tifon pliat în patru.

29

Se măsoară, se calculează fiecare litru de esenţ ă, adăugând un siroppreparat din: 1 kg miere bine

dizolvată în 500 ml de apă (încălzită numai până la 38o C). Se toarnălichiorul în sticle, se închid

ermetic, se etichetează şi se păstrează în loc întunecos şi rece. După 60de zile se poate consuma. Cu

cât stă mai mult, cu atât se face mai bun.14. AFINATĂIngrediente: 5 kg de afine, 3 kg miere, 1 l alcool

de 80o.Afinele (alese proaspete) se spală, se pun în borcan de sticlă sau în damigeană, iar peste ele

sepune mierea. Se leagă la gură, se înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă la soare

borcanulînfăşurat în hârtie albastră (25 - 30 de zile). În această perioadă, sucul trebuie să acopere

binefructele. Se adaugă alcoolul; se închide ermetic şi se lasă să stea 4 - 5 luni. După acest interval,

sefiltrează prin tifon pliat în patru, se toarnă în sticle care se închid ermetic, se etichetează şi

sepăstrează la rece în întuneric.15. VIN (CIDRU) DIN AFINEIngrediente: 3 l suc

30

extras din afine, 2.8 kg miere, 5 l apă, 1 pahar drojdie de vin sau puţ inădrojdie de bere (cât o nucă), 1

rămurică de busuioc. Sucul trebuie să fie extras numai din fructeproaspete, nealterate sau mucegăite.

Mierea se amestecă cu apă călduţ ă până se dizolvă complet,se adaugă sucul de afine, drojdia de vin

sau de bere, se leagă damingeana la gură cu tifon pliat înpatru sau i se aplică un dop de fermentaţ ie

şi se ţ ine la temperatura camerei (18 - 25 grade C).Procesul de fermentaţ ie este în funcţ ie de

temperatură (18 - 25 zile). După ce s-a oprit fermentarea,se trage vinul într-o damigeană la gura căreia

s-a pus o pâlnie, iar deasupra ei un tifon dublu. Seastupă ermetic şi se păstrează la rece şi întuneric.

După 30 - 40 de zile, se limpezeşte bine şi sedecantează cu furtunul în sticle, se astupă ermetic şi se

păstrează la beci, etichetate. ...AlunaDintre toate fructele oleaginoase, aluna conţ ine cea mai mare

cantitate de materii grase şiazotate; de asemenea, mai conţ ine Calciu, Fosfor, Magneziu, Potasiu, Sulf,

Clor, Sodiu, Fier, Cupru,vitaminele A şi B.Este cea mai digerabilă dintre toate fructele oleaginoase,

foarte nutritivă şi energetică. Serecomandă în mod special în bucătăria fără foc, vegetarienilor şi

diabeticilor.16. SALATĂ DE LEGUME CU ALUNEIngrediente: 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1

felie de sfeclă roşie, 1 fir de praz, 150 galune decojite, 1 legătură de verdeaţ ă, 1 lingură suc de cătină

(v. 2092) sau de lămâie, 75 ml ulei,1/2 linguriţ ă pulbere plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2linguri tărâţ e. Rădăcinoasele se dau pe răzătoare, se amestecă cu

alunele tăiate mărunt, pulberile,tărâţ a, prazul tăiat fideluţ ă, sucul de cătină şi uleiul iar deasupra se

presară verdeaţ a tăiată mărunt.17. SALATĂ DE NAPI CU ALUNEIngrediente: 700 g napi, 1 felie de

sfeclă roşie, 1 ceapă, 200 g alune, 2 linguri suc de cătină (v.2092) sau de lămâie, 1 legătură de

verdeaţ ă, 4 - 5 foi de salată verde, 75 ml ulei, 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 linguri tărâţ e.Napii se curăţ ă, se spală şi se

dau pe răzătoare odată cu sfecla roşie, se amestecă cu ceapa tăiatămărunt, pulberile şi tărâţ a,

alunele tăiate cu cuţ itul, sucul de cătină, uleiul, deasupra se puneverdeaţ a tăiată mărunt iar pe

margine se decorează cu foi de salată verde.18. CIORBĂ DE ALUNE CU URZICIIngrediente: 150 g de

alune, 200 g urzici, 1 ceapă de apă, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclăroşie, 1 păstârnac, 2 linguri

tărâţ e, 1.5 l suc de roşii, 75 ml ulei, 1 legătură verdeaţ ă, 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1 lingură pulbere de alge. Se pune sucul deroşii crude (v. 2094) în castron, se

adaugă urzicile tăiate cât se poate de fin, ceapa tăiată mărunt,alunele tăiate cu cuţ itul, rădăcinoasele

date pe răzătoare, tărâţ a, pulberile şi uleiul iar deasupraverdeaţ a tăiată mărunt.19. CIORBĂ DE

31

ALUNE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi feluri de

ingrediente, numai că, odată cupulberile, se adaugă în castron şi 4 - 5 bulbili (căţ ei) de usturoi fin

pisaţ i.20. CIORBĂ DE ALUNE CU AROMĂ DE HREANSe prepară ciorba întocmai ca la exemplul 18,

cu aceleaşi ingrediente, numai că, odată cupulberile şi tărâţ a, se adaugă 1 - 2 linguri de hrean ras pe

răzătoarea de sticlă.21. SUPĂ - CREMĂ DE ALUNE CU ZARZAVATIngrediente: 150 g alune, 1 morcov,

1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclă roşie, 1ceapă de apă, 200 g de spanac, 1 legătură

hasmaţ uchi, 2 cartofi, 3 linguri de tărâţ e, 75 ml ulei, 1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1,5 lmacerat de tărâţ e (v. 2041). Se pune

maceratul în castron, se adaugă alunele râşnite, rădăcinoasele,ceapa, cartofii şi

32

spanacul fin mărunţ ite (manual sau mecanic), tărâţ a, pulberile iar deasuprahasmaţ uchiul tăiat

mărunt.22. SUPĂ - CREMĂ DE ALUNE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară întocmai ca la reţ eta

precedentă, numai că la urmă se adugă 4 - 5 bulbili deusturoi, fin pisaţ i. La fel se poate prepara şi o

supă - cremă cu aromă de hrean, adăugând la urmă 1 -2 linguri de hrean (ras pe răzătoarea de

sticlă).23. ALUNE CU SOS DE SPANACIngrediente: 250 g alune, 300 g smântână, 4 linguri cremogen

(v. 2019), 1 ceapă de apă, 3linguri cremogen,3 linguri tărâţ e, 1 legătură frunze fragede de ţ elină şi

păstârnac, 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 450 g spanac.Spanacul şi ceapa se mărunţ esc la mixer, se amestecă cu cremogenul, tărâţ a,

pulberile, smântânapeste care se aşează jumătăţ i de alune (în formă de coroniţ ă) iar deasupra se

presară verdeţ uriletăiate mărunt.24. ALUNE CU SOS DE URZICISe prepară întocmai ca la reţ eta

precedentă, numai că spanacul este înlocuit cu urzici. La fel sepot prepara alune cu sos de muguri

fragezi de lucernă, muguri de trifoi roşu sau alb şi multe altele.25. ALUNE CU SOS DIN PASTĂ DE

ROŞII CRUDEIngrediente: 250 g alune, 250 g pastă de roşii crude (v. 2063), 3 gălbenuşuri de ouă de

găină,150 ml de ulei, 1 lingură de cremogen (v. 2019), 3 linguri de tărâţ e, 1/2 de pahar macerat de

tărâţ e,1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1legătură mărar şi pătrunjel, 1 mână de petale albe de trandafir. Pasta de roşii se amestecă

cugălbenuşurile şi uleiul (pus puţ in câte puţ in, ca la maioneză), se daugă cremogenul, tărâţ a,

pulberileşi maceratul. Se toarnă în platou, peste el se aşează în diferite forme jumătăţ i de alune,

deasupra sepresară verdeţ urile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţ ă.26. ALUNE CU

PASTĂ DE ROŞII ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, numai că cele 3

gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesccu 15 gălbenuşuri ouă de prepeliţ ă (v. 7).27. TARTINE CU

ALUNEIngrediente: 150 g alune râşnite, 100 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 felioară de sfeclă roşie,

1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,

1legătură de verdeaţ ă, 1 lingură de tărâţ e. Se freacă untul spumă, se adaugă ceapa tăiată

mărunt,sfecla dată pe răzătoare, tărâţ a, pulberile şi verdeaţ a tăiată fin. Pasta obţ inută se aşează pe

farfurie,se tasează cu lama cuţ itului puţ in umezită şi se ornează după fantezia gospodinei cu felioare

deroşii, gogoşari, măsline etc.28. SĂRMĂLUŢE CU ALUNEIngrediente: 150 - 200 g alune, 75 g unt, 1

lingură de tărâţ e, 1 lingură de ulei, 1 ceapă, 1legătură de verdeaţ ă, 2 linguri pastă de roşii crude (v.

2063), 1/2 linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

33

alge, 200 g frunze fragede de tei sautătăneasă, 4 - 5 foi de salată. Alunele se taie cu cuţ itul, se

amestecă cu ceapa şi o parte dinverdeaţ ă, tăiată mărunt, pasta de roşii, pulberile, tărâţ a şi untul

frecat spumă. Cu aceastăcompoziţ ie se fac sărmăluţ ele care se aşează pe un postament din foi de

salată verde (ce a fost pusîn prelaabil în platou) sau (şi mai aspectuos) din petale roşii de trandafir.

Deasupra se presarăverdeaţ ă tăiată mărunt şi câteva petale de trandafir tăiate fideluţ ă (după ce au

fost stropite cu puţ inulei).Petalele de trandafir (începând de la cei din flora spontană, de dulceaţ ă, de

ornament şi pânăla cei de toate mărimile şi de toate culorile) se pot folosi cu mult succes în

alimentaţ ie.29. TORT APERITIV CU ALUNEIngrediente: 200 g alune, 250 g unt, 300 g morcovi, 1 felie

de sfeclă roşie, tărâţ e, cremogen,1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 4ouă de găină, 1 lingură seminţ e de

34

mac.Alunele (tăiate mărunt cu cuţ itul sau măcinate) se amestecă cu sfecla roşie dată pe răzătoare,100

g unt frecat spumă, pulberile, 2 gălbenuşuri crude şi tărâţ e (cât cuprinde) până se obţ ine ocompoziţ ie

îngroşată. Se aşează pe tortieră şi se tasează cu lama cuţ itului puţ in umezită în apă.Peste ea se

aşează compoziţ ia a doua care se prepară astfel: morcovii mărunţ iţ i fin, amestecaţ i cu150 g unt

frecat spumă, două gălbenuşuri şi cremogen (v. 2019) cât cuprinde, până se obţ ine ocompoziţ ie mai

îngroşată. Se tasează frumos, dându-i o formă perfect rotundă, sau pătrată, apoi seîmbracă cu cele 4

albuşuri bătute spumă iar deasupra se presară seminţ e de mac.Seminţ ele de orice fel (mac, in,

fenicul, chimion, busuioc, cimbru, lucernă, trifoi etc) trebuiedes folosite în alimentaţ ie (mai cu seamă

germinate). Ele sunt un adevărat miracol; în ele e însăşiviaţ a.30. TORT APERITIV DE ALUNE CU

OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, numai că cele 4 ouă de găină se

înlocuiesc cu 20 de ouă de prepeliţ ă.(Un ou de găină, ca mărime, este echivalent cu 5 ouă de

prepeliţ ă, iar acestea din urmă suntmai bogate în anumite substanţ e decât primele; v. 7)31. CREMĂ

DE ALUNE CU TĂRÂŢEIngrediente: 100 g alune măcinate, 2 linguri cremogen (v. 2019), 4 linguri

tărâţ e, 1 pahar laptenefiert, miere, coaja rasă de la 1/2 portocală sau lămâie, 1 linguriţ ă tinctură de

propolis (v. 2104), 4linguri frişcă, 2 linguri fructe macerate în miere.Crema se prepară din amestecul

ingredientelor de mai sus. Se toarnă în cupe sau pahare cupicior. Deasupra se pune câte puţ ină frişcă

iar peste ea câte 5 - 6 cireşe negre sau vişine conservateîn miere (v. 406).32. CREMĂ DE ALUNE CU

CREMOGENSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, numai că se pun 5 linguri de cremogen

(fărătărâţ e), iar în loc de laptele nefiert se adaugă suc de morcovi (v. 2081).33. TURTIŢE CU

ALUNEIngrediente: 200 g alune râşnite, 100 g unt, 3 linguri miere, 1 vârf de cuţ it pulbere

descorţ işoară, 1 ou, 1 lingură vişine macerate în miere (v. 406), 1 lingură de rom, tărâţ e. Untul

frecatspumă se amestecă cu gălbenuşul crud, alunele, mierea, scorţ işoara, romul şi tărâţ a (cât

cuprinde),până se obţ ine o compoziţ ie îngroşată, din care se fac mici turtiţ e. Pe fiecare din ele se

pune câtepuţ in albuş (care a fost bătut spumă) iar în mijlocul pastei de albuş se aşează o vişină

macerată înmiere. Vara, orice fructă proaspătă poate fi folosită.34. RULOU CU ALUNEIngrediente: 200

g alune râşnite, 50 g stafide, 300 ml iaurt, miere, cremogen (v. 2019), tărâţ e,150 g unt, 1 lingură

pulbere de căline (v. 2076), coaja rasă de la 1/2 de lămâie, 1 linguriţ ă tincturăde muguri de plop negru

(v. 2105), 1 linguriţ ă suc de morcovi (v. 2081). Alunele râşnite se amestecăcu sucul de morcovi, 100 g

unt frecat spumă, puţ ină miere (după gust), pulberea de căline, tincturadin muguri de plop negru, coaja

35

rasă de lămâie şi tărâţ e (cât cuprinde) până se obţ ine o compoziţ iemai îngroşată. Separat, se

înmoaie cremogenul cu iaurt şi puţ ină miere până se obţ ine o compoziţ iela fel de îngroşată (ca cea

cu alune). Pe o foaie de plastic se presară puţ in cremogen, se întinde peaceasta compoziţ ia galbenă

(cu podul palmei) dându-i forma dreptunghiulară, groasă cam de 1 cm.Peste ea se aşează compoziţ ia

cu alune, se pun stafidele (care au fost puţ in înmuiate cu apă caldă şităvălite prin făină), se rulează

strâns (cu ajutorul foii de plastic, care pe măsură ce se ruleazăcompoziţ ia, se îndoaie către noi). Ruloul

astfel preparat se pune pe un fund de lemn şi se dă la rece3 ore. Se serveşte tăiat felii mai

grosuţ e.35. RULOU CU ALUNE ŞI SCORUŞESe prepară ruloul întocmai ca la reţ eta precedentă,

numai că în loc de stafide (smochine) sepune peste compoziţ ia cu alune scoruşe uscate (care au fost

înmuiate din timp cu puţ ină apă caldăşi apoi tăvălite prin făină).Se pot folosi

36

şi scoruşe conservate în miere (v. 406), care, după ce se scurg bine, se tăvălescprin făină (care le

absoarbe umezeala).36. TORT CU ALUNE ŞI PULBERE DE MĂCEŞEIngrediente: 350 g alune, tărâţ e,

250 g unt, 2 linguri rom, 1 vârf de cuţ it pulbere descorţ işoară, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078),

250 g smântână, 2 linguri seminţ e de in,cremogen (v. 2019), 350 ml lapte nefiert, miere (după gust),

coaja rasă de la 1 lămâie. Alunelerâşnite se amestecă cu romul, pulberea de scorţ işoară, 50 ml lapte

nefiert, pulberea de măceşe,smântâna, coaja de lămâie, untul frecat spumă şi tărâţ e cât cuprinde,

până se obţ ine o compoziţ ieîngroşată, care se îndulceşte cu puţ ină miere. Separat, se înmoaie

cremogenul cu laptele nefiert şipuţ ină miere, până se obţ ine o compoziţ ie îngroşată ca cea cu alune.

Se aşează pe tortieră 1/2 dincompoziţ ia cu alune, peste ea se aşează 1/2 din compoziţ ia cu

cremogen, se tasează să fie stratuluniform apoi se aşează cealaltă compoziţ ie cu alune. Tortul se

îmbracă în galben cu compoziţ ia decremogen oprită peste care se presară seminţ ele de in.Se dă la

rece 3 ore apoi se serveşte tăiat felii (în formă de raze, ca orice tort). ... AnasonPărţ ile utilizabile ale

anasonului sunt: bulbul, frunzele, seminţ ele şi rădăcinile.Conţ ine vitaminele A, complexul B (B1 ... B9)

şi C; Calciu, Fosfor, proteine, sulfuri, esenţ ăaromatică (ametol, derivaţ i terpenici) etc.Este indicat în:

astenie, migrenă, ameţ eală, tuse (astm, tuse convulsivă), dureri gastrice,digestii lente, fermentaţ ie,

spasme intestinale ş.a.37. SALATĂ DIN BULBI DE ANASONIngrediente: 350 g bulbi de anason, 200 g

ţ elină, 1 fir de praz, 75 ml ulei, 1 lingură suc decătină (v. 2092) sau de lămâie, 1 legătură verdeaţ ă,

1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,

câteva petale roşii de trandafir, 2 linguri detărâţ e sau făină integrală. Bulbii şi ţ elina se dau pe

răzătoare, se amestecă cu prazul tăiat fideluţ ă,tărâţ a, sucul de cătină, uleiul şi pulberile, iar deasupra

se presară verdeaţ ă tăiată mărunt şi petalede trandafir tăiate fideluţ ă.38. SALATĂ DIN BULBI DE

ANASON CU SMÂNTÂNĂSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, numai că uleiul şi sucul de

cătină se înlocuiesc cuo ceaşcă de smântână.39. SALATĂ CU FRUNZE DE ANASON ŞI

RĂDĂCINOASEIngrediente: 150 g frunze fragede de anason, 150 g morcovi, 150 g ţ elină, 100 g

pătrunjel, 150g rădăcină de anason, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură hasmaţ uchi cu mărar, 2 linguri

tărâţ e, 1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 75 mlulei, 2 linguri suc de cătină (v. 2092) sau suc de lămâie. Rădăcinoasele se dau pe

răzătoare, ceapa şifrunzele de anason se taie mărunt, se amestecă ambele produse în care se adaugă

pulberile, tărâţ auleiul şi sucul de cătină iar deasupra se presară verdeaţ ă tăiată mărunt.40. SALATĂ

37

CU FRUNZE DE ANASON PE SOS GALBENSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, numai că uleiul şi sucul decătină se înlocuiesc cu sos galben care se prepară în felul

următor: 3 linguri de cremogen (v. 2019)se înmoaie cu 150 ml suc de morcovi (v. 2081) sau lapte

nefiert, se adaugă 1 linguriţ ă de muştar şi150 ml ulei (pus câte puţ in ca la maioneză).41. SALATĂ DE

ANASON CU DOVLEACIngrediente: 350 g rădăcini de anason, 350 g dovleac alb, 1 legătură frunze

fragede de anasoncu hasmaţ uchi, 75 ml ulei, 2 linguri suc de cătină (v. 2092), 1/2 linguriţ ă pulbere

de plante aromaticeşi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 linguri de tărâţ e, câteva

petale de flori denalbă roşie (de grădină).Rădăcinile de anason se dau pe răzătoare odată cu

dovleacul, se amestecă cu pulberile,

38

tărâţ a,uleiul şi sucul de cătină iar deasupra se presară verdeaţ a tăiată mărunt şi petalele de flori de

nalbă,tăiate fideluţ ă.42. SALATĂ DE ANASON CU GUTUISe prepară ca la reţ eta precedentă, cu

aceleaşi ingrediente în afară de dovleac care seînlocuieşte cu gutui rase.43. CIORBĂ DE ANASON CU

MUGURI DE LUCERNĂIngrediente: 200 g rădăcini de anason, 150 g ţ elină, 50 g sfeclă roşie, 200 g

muguri fragezi delucernă, 1 ceapă de apă, 1 l macerat de coada calului (v. 2042), 1/2 l zeamă de

varză murată(moare), 1 legătură leuştean cu hasmaţ uchi, 75 ml ulei, 2 gălbenuşuri crude de ouă de

găină, 1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 2linguri tărâţ e.Într-un castron se pune maceratul cu zeamă de varză, se adaugă rădăcinoasele

date perăzătoare, mugurii fragezi de lucernă şi ceapa, tăiate mărunt, gălbenuşurile bine frecate cu

ulei,tărâţ a iar deasupra se presară verdeaţ ă tăiată fin. La fel, se pot prepara: ciorbă cu muguri de

trifoiroşu sau alb, urzici, grâuşor ş.a.44. CIORBĂ DE ANASON CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară

ciorba ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele două16 gălbenuşuri de

găină, care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. ex. 7)45. SUPĂ - CREMĂ DE

ANASON CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 350 g rădăcini de anason, 150 g morcovi, 150 g păstârnac, 50 g

sfeclă roşie, 1 firde praz, 4 linguri de tărâţ e, 1.5 ml macerat de nalbă (v. 2058), 300 g smântână, 1

legătură frunzefragede de ţ elină cu leuştean, 1 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare

(v. 2070), 2linguri pastă de roşii crude (v. 2063).Într-un castron se pune maceratul, se adaugă

rădăcinoasele date pe răzătoare, prazul tăiatfideluţ ă, tărâţ a, pulberile şi pasta de roşii, iar deasupra

verdeaţ a tăiată mărunt.46. SUPĂ CREMĂ DE ANASON CU PASTĂ DE ROŞIISe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână care seînlocuieşte cu 2 gălbenuşuri

crude, amestecate (ca la maioneză) cu 75 ml ulei şi 200 g pastă de roşiicrude (v. 2063); vara se

amestecă cu 350 400 g roşii bine mărunţ ite.47. INIMĂ DE ANASON CU SOS ROZIngrediente: 250 g

inimi de anason, 500 g smântână, 2 linguri făină de orez, suc de sfeclăroşie, 1/2 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge, 1 legătură de tarhon cu

salvie, 200 g frunze fragede de anason.Smântâna se amestecă cu făina de orez şi se picură în ea suc

de sfeclă roşie (v. 2082) până seobţ ine nuanţ a dorită de roz bombon. Se toarnă în platou. Peste ea

se aşează inimile de anason carese prepară astfel: se recoltează anasonul, se spală bine, se curăţ ă,

se înlătură frunzele preaîmbătrânite apoi se separă rozeta de frunzele din mijloc (lăsând o parte din

codiţ ele lor cam 1 cm iardin rădăcină tot cam atât - aceasta fiind inima anasonului). Peste ele se

39

presară verdeaţ a tăiatămărunt iar pe margini se ornează (în formă de ghirlandă) cu frunzele de anason

mărunţ ite fin,presărate odată cu pulberile.48. INIMĂ DE ANASON CU SOS GALBENSe prepară la fel

ca în reţ eta precedentă, numai că smântâna se înlocuieşte cu sos galben,preparat din: 6 linguri de

cremogen (v. 2019), înmuiat cu 300 ml lapte nefiert sau suc de morcovi (v.2081), în care se adaugă

150 ml ulei (pus puţ in câte puţ in, ca la maioneză). De asemeni, pe lângăverdeaţ ă, se presară şi

câteva petale roşii de trandafir tăiate fideluţ ă.Seminţ ele de anason se folosesc foarte mult înpreparatele

culinare, pentru aroma lor plăcută.... AndivaPrintre legumele recent introduse în alimentaţ ie se află şi

andivele care se obţ in prin "forţ areaculturii în seră" a rădăcinilor de cicoare. Se consumă mugurii şi

frunzele înălbite; apar

40

pe piaţ ă înperioada decembrie - aprilie. Conţ in: enzime, vitaminele (A1, B1, B2, C, PP şi K), săruri

minerale(Calciu, Potasiu, Sodiu, Cupru, Fosfor, Fier, Mangan, Magneziu) etc. Proprietăţ ile diuretice,

depurativeşi uşor laxative, fac din andive un bun adjuvant în obezitate, arterioscleroză, dislipidemii,

precum şi-n alimentaţ ia cardiacilor; au avantajul unui aport însemnat de Potasiu,în dauna

Sodiului.Conţ inutul în glucide fiind scăzut, se recomandă şi diabeticilor.Andivele sunt un puternic

vitaminizant şi remineralizant indicat în alimentaţ ia copiilor, aadolescenţ ilor, convalescenţ ilor dar şi a

femeilor care alăptează, a gravidelor şi vârstnicilor.În stare crudă, sunt mai puţ in indicate în ulcere

gastroduodenale şi gastrite hiperacide.49. TARTINE CU PASTĂ DE ANDIVEIngrediente: 250 g andive,

150 g unt, tărâţ e, 1 ceapă de apă, 1 legătură de verdeaţ ă, 1/4linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Andivele se curăţ ă eventual de frunzele

veştede, se spală în mai multe ape, se mărunţ esc fin(manual sau mecanic), se amestecă cu untul

frecat spumă, ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt,pulberile şi tărâţ a (cât cuprinde).Pasta obţ inută se

serveşte ca gustare pe foi de salată verde sau de rădăcinoase.50. PASTĂ DE ANDIVE CU

ROŞIIIngrediente: 250 g andive, 150 g unt, tărâţ e, 1 ceapă, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude

(v.2063), 1 legătură verdeaţ ă, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Se prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, plus

pasta de roşii crude. Seaşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după gust.51. PASTĂ DE

ANDIVE CU URZICISe prepară ca la ex. 49, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 150 g andive cu

100 g urzicibine mărunţ ite.De asemeni, urzicile pot fi înlocuite cu: muguri fragezi de lucernă, de trifoi

roşu sau alb, frunzede soia, frunze de tătăneasă sau de păpădie, de grâuşor (untişor) ş.a.52.

CIORBĂ DE ANDIVE CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 200 g andive, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină,

1 felie de sfeclă roşie, 1ceapă de apă, 150 g smântân ă sau 2 gălbenuşuri de ou, 1 legătură verdeţ uri,

1 l macerat de tărâţ e,500 ml zeamă de gogonele murate (moare), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 lingură de mărar cu pătrunjel.Într-

un castron se pune maceratul de tărâţ e (v. 2041), zeama de gogonele sau de castraveţ i,se adaugă

andivele tăiate fideluţ ă, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, ceapa tăiată măruntşi smântâna

sau gălbenuşurile; deasupra, verdeaţ a tăiată fin.53. SUPĂ - CREMĂ DE ANDIVEIngrediente: 450 g

andive, 250 g ţ elină, 1 păstârnac, 1 fir de praz, 2 linguri pastă de roşii crude(v. 2063), 75 ml ulei, 1

legătură verdeţ uri de sezon, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2

41

linguriţ ă pulbere de alge, 3 4 linguri tărâţ e, 1.5 l macerat de afine (v.2045). Într-un castron se pune

maceraratul, se adaugă andivele, ţ elina, păstârnacul şi prazul binemărunţ ite (manual sau mecanic),

pasta de roşii, uleiul, pulberile şi tărâţ a iar deasupra, verdeţ uriletăiate mărunt.54. SUPĂ - CREMĂ DE

ANDIVE CU CEAPĂSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, numai că prazul este înlocuit cu 1

ceapă mare deapă.55. SUPĂ - CREMĂ DE ANDIVE CU URZICIIngredientele sunt aceleaşi ca la ex.

52, numai că se adaugă 150 g urzici bine mărunţ ite(crude) iar andivele se reduc la 350 g.56. SUPĂ -

CREMĂ DE ANDIVE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară supa ca la ex. 53, folosind aceleaşi

ingrediente, adăugând la urmă, 4 - 5 bulbili deusturoi fin pisaţ i.57. SUPĂ CREMĂ DE ANDIVE CU

AROMĂ DE HREANSe prepară supa de andive întocmai ca la ex.

42

53, la final adăugând 1 - 2 linguri de hrean ras.58. SALATĂ DE ANDIVE CU URZICIIngrediente: 400 g

andive, 200 g urzici, 1 ceapă de apă, 1 legătură hasmaţ uchi, 1 lingură sucde cătină (v. 2092), 75 ml

ulei, 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge,

2 linguri tărâţ e.Andivele şi ceapa se taie fideluţ ă, urzicile se taie cât se poate de mărunt, se amestecă

cele 3produse, la care se adaugă pulberile, tărâţ a, sucul de cătină şi uleiul, iar deasupra se

presarăhasmaţ uchi tăiat mărunt. Urzicile pot fi înlocuite (la nevoie) cu muguri fragezi de lucernă,

trifoi,frunze de bob ş. a.59. SALATĂ DE ANDIVE CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 300 g andive, 1

morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclă roşie, 1ceapă sau 1 fir de praz, 1 legătură de

verdeaţ ă, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 2linguri tărâţ e. Andivle şi ceapa (sau prazul) se taie

fideluţ ă, se amestecă cu rădăcinoasele date perăzătoare, pulberile, tărâţ a, sucul de cătină şi uleiul

iar deasupra se presară verdeaţ a tăiată mărunt.18 60. SALATĂ DE ANDIVE CU VARZĂ

MURATĂIngrediente: 350 g andive, 300 g varză murată, 1 morcov, 1 fir de praz, 1 legătură verdeaţ ă,

1linguriţ ă pulbere de măceşe (v. 2078), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare

(v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 75 ml ulei, 2 linguri tărâţ e. Andivele şi prazul se taie

fideluţ ă,varza murată de asemeni (după ce a fost bine scursă de zeamă - moare). [Nu se spală şi nici

nu seţ ine în apă, deoarece se deteriorează foarte mult]. Peste produsele de mai sus, se adaugă

morcovuldat pe răzătoare, pulberile, tărâţ a şi uleiul.61. SALATĂ DE ANDIVE CU NAPI

MURAŢIIngrediente: 350 g andive, 300 g napi muraţ i, 1 morcov, 1 ceapă de apă, 1 legătură

deverdeaţ ă, 1 linguriţ ă pulbere de scoruşe (v. 2077), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 75 ml ulei, 2 linguri tărâţ e, 1 mână de

urzicicrude.Andivele şi ceapa se taie fideluţ ă, se amestecă cu napii muraţ i (care de obicei se pun la

muratîn butoiul cu varză, odată cu aceasta) şi morcovul dat pe răzătoare, la care se mai adaugă uleiul

şitărâţ a, iar deasupra se presară verdeaţ ă tăiată mărunt.62. ANDIVE CU SOS DE

SMÂNTÂNĂIngrediente: 600 g andive, 400 g smântână, 3 linguri făină de orez (v. 2017), 150 g frunze

depăpădie sau salată verde, 1 legătură hasmaţ uchi, 2 linguri tărâţ e sau făină integrală, 1

linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge. Andivele

setaie în bucăţ i de câte 1 cm şi se pun pe platou în strat subţ ire. Peste ele se toarnă sosul de

smântânăcare a fost preparat din: făina de orez, tărâţ a şi pulberile. Deasupra se presară hasmaţ uchi

43

tăiatmărunt.Pe margini se decorează cu frunze de păpădie sau foi de salată verde.63. ANDIVE CU

SOS DE IAURTSe prepară ca la reţ eta precedentă, numai că smântâna se înlocuieşte cu iaurtul.64.

ANDIVE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la ex. 62 folosind aceleaşi ingrediente, numai

că în loc de smântână sepun ouă de prepeliţ ă (v. 7).65. ANDIVE CU SOS ROŞUSe prepară andivele

ca la ex. 62, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în smântână, odată cucelelalte ingrediente, se

adaugă pulbere de măceşe (v. 2078). La nevoie se poate şi suc de sfeclăroşie (v. 2082), până se

obţ ine nuanţ a de roşu care se doreşte.66. ANDIVE CU SOS VERDE DE SPANACSe prepară andivele

ca la ex. 62, iar la urmă, li se adaugă 1 pahar pireu de spanac crud, care afost mărunţ it la mixer. La

nevoie, spanacul poate fi înlocuit cu urzici, muguri fragezi de lucernă sautrifoi, etc.67.

44

ANDIVE CU SOS GALBENIngrediente: 600 g andive, 5 liguri de cremogen, 1 pahar suc de morcov (v.

2081) sau maceratde tărâţ e, 150 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v 2092), 1 legătură hasmaţ uchi, 150

g frunze despanac sau de salată, 1 lingură de muştar, 1 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare(v. 2070), 1 linguriţ ă pulbere de alge. Andivele se taie în bucăţ i potrivite ( de aprox. 1

cm.), seaşează în platou puse în strat subţ ire, peste ele se toarnă sosul preparat din cremogen (v.

2019)înmuiat cu suc de morcovi sau macerat de tărâţ e (v. 2048). Se adaugă muştarul, uleiul (picătură

cupicătură, ca la maioneză), deasupra se presară hasmaţ uchi tăiat mărunt iar pe margini se

decoreazăcu frunze de spanac sau salată, tăiate în fragmente mai mari şi amestecate cu pulberile.68.

RULADĂ DE ANDIVE CU BRÂNZĂIngrediente: 850 g andive, 150 g pastă de roşii crude (v. 2063), 1

lingură pulbere de măceşe(v. 2078), 1 legătură de verdeaţ ă, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 500 g brânză de vaci proaspătă, 250 g unt, 2

linguri decremogen, tărâţ e, 1 fir de praz. Andivele se taie fideluţ ă odată cu prazul, se amestecă cu

pasta deroşii, pulberile, verdeaţ a tăiată mărunt, 125 g unt frecat spumă şi tărâţ e cât cuprinde, până

seobţ ine o compoziţ ie ca o smântână îngroşată. Pe o foaie de plastic se presară puţ inâ tărâţ e,

seîntinde compoziţ ia cu andive (cu podul palmei), în formă dreptunghiulară groasă de 1 cm. Peste ease

întinde compoziţ ia cu brânză care a fost amestecată cu cremogenul şi 125 g unt frecat spumă.Se

rulează cu ambele mâini, strâns, ajutându-ne de foaia de plastic, pe care o îndoim către noi(înafară),

pe măsură ce rulăm compoziţ ia. Se pune pe o farfurie plată, de formă dreptunghiulară şi sedă la rece

2 - 3 ore, ca să se întărească. Se serveşte tăiată în felii mai groase, cu un cuţ it bineascuţ it, cu

salată verde sau de roşii cu ceapă.69. RULADĂ DE ANDIVE CU CIUPERCIIngrediente: 850 g andive,

1 fir de praz, 250 g ţ elină, 1 păstrânac, 1 felie de sfeclă roşie, 200 gurzici, 350 g ciuperci macerate (v.

1977), 1 legătură asmaţ uchi, 1/2 linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge, 300 g unt, 1 ceapă de apă, 2linguri de cremogen (v. 2019), tărâţ e. Andivele

şi prazul se taie fideluţ ă, se amestecă cu ţ elina şipăstârnacul date pe răzătoare şi 150 g unt frecat

spumă. Se întinde foaia ca la reţ eta precedentă,peste care se aşează compoziţ ia cu ciuperci

preparată astfel: ciupercile bine mărunţ ite (manual saumecanic) odată cu ceapa se amestecă cu

pulberile, verdeaţ a tăiată mărunt, odată cu urzicile, 150 gunt frecat spumă şi tărâţ e cât cuprinde. Se

rulează şi se serveşte ca la reţ eta precedentă.... AnghinareEste o legumă relativ mică şi mai puţ in

cunoscută în ţ ara noastră, deşi în alte ţ ări este multfolosită în alimentaţ ie. Conţ ine proteine, lipide,

45

zaharuri (reprezentate în mare parte din insulină,deci permisă diabeticilor), apoi apă, Mangan, Fosfor,

Fier, 300 mg de vitamina A, 120 mg devitamina B2,10 mg de vitamina C la 100 g.Este foarte digerabilă

consumată crudă, este dietetică (favorizează eliminarea ureei, acolesterolului excesiv şi a acidului uric,

antitoxică ş. a.Este indicată în astenie, surmenaj, creştere, congestie şi insuficienţ ă hepatică,

insuficienţ ărenală, oligurie, litiază, infecţ ii intestinale, intoxicaţ ii, reumatism, gută, artritism.Anghinarea

este un excelent drenor al ficatului şi al veziculei biliare. Anghinarele tinere,consumate crude, sunt

indicate în diareele cronice.Frunza de anghinare, se poate consuma la diferite preparate.70. TARTINE

CU PASTĂ DE ANGHINAREIngrediente: 300 g anghinare tinere şi foarte propaspete, 150 g unt, 1

legătură verdeaţ ă, 1/4linguriţ ă pulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 1felioară de sfeclă roşie, 1 ceapă de apă, 1 felie de ţ elină.Se ia anghinarea (fiecare

plantă

46

în parte) şi i se rupe coada (prin smulgere, nu se taie, ca să sesmulgă în acelaşi timp şi părţ ile

fibroase de pe fund). Se rup foile mai mici dimprejur, se îndreaptă cuun cuţ it vârful frunzelor cât şi

fundul acestora, rămas aţ os, după ce s-a rupt coada. Se mărunţ esc fin(manual sau mecanic)

îndepărtând părţ ile fibroase. Ceapa se dă pe răzătoarea de sticlă, odată cusfecla roşie şi ţ elina, se

amestecă cu anghinarea, pulberile, verdeaţ a tăiată mărunt şi untul frecatspumă. Se pune pe o farfurie

întinsă după care se poate decora după fantezia gospodinei.71. PASTĂ DE ANGHINARE CU VARZĂ

MURATĂSe prepară ca la reţ eta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 100 g anghinarie

cu150 g varză murată (care se stoarce bine,nu se spală şi nici nu se ţ ine în apă) tăiată fideluţ ă

fideluţ ă.Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se ornează cu felioare de gogoşari sau roşii.72.

SALATĂ DE ANGHINARE CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 350 g anghinare, 150 g morcovi, 100 g

pătrunjel, 100 g ţ elină, 50 g sfeclă roşie, 1ceapă de apă, 1 legătură de tarhon cu frunze fragede de

ţ elină, 75 ml ulei, 1 - 2 linguri suc de cătină(v. 2092), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulberede alge, 2 linguri tărâţ e, 4 - 5 foi de spanac.Anghinarea

se curăţ ă ca la reţ eta precedentă, apoi se dă pe răzătoare odată cu rădăcinoasele,se amesteă cu

pulberile, tărâţ a, sucul de cătină, uleiul, deasupra se presară verdeaţ ă tăiată mărunt,iar pe margini se

ornează cu frunze de spanac.73. CIORBĂ DE ANGHINARE CU ROŞII20 Ingrediente: 350 g anghinare,

1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclă roşie, 1fir mic de praz, 75 ml ulei, 1 legătură de

verdeţ uri, 1.5 l macerat de urzici, 1/2 linguriţ ă pulberi deplante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 700 g roşii. Se aleganghinare foarte tinere şi proaspete, se curăţ ă (v.

70), se dau pe răzătoare odată cu rădăcinoasele,apoi se pun în castronul cu macerat de urzici. Peste

ele se adaugă prazul, roşiile şi verdeţ urile tăiatemărunt, pulberile şi uleiul.74. CIORBĂ DE

ANGHINARE CU SPANACIngrediente: 350 g anghinare, 100 g spanac, 1.5 l macerat de mere (v.

2056), 1 ceapă, 1 feliede ţ elină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de verdeţ uri, 1 ardei gras, 2 roşii,

75 ml ulei, 1/2 linguriţ ăpulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge.Se aleg anghinare tinere şi foarte proaspete, se curăţ ă ca la ex. 70, se dau pe răzătoare odatăcu

ţ elina şi sfecla, se pune maceratul de mere, în care se adaugă spanacul tăiat fideluţ ă, ceapa

şiverdeaţ a tăiată mărunt, odată cu ardeii şi roşiile, pulberile şi uleiul.75. CIORBĂ DE ANGHINARE CU

URZICI ŞI SMÂNTÂNĂSe prepară ciorba întocmai ca la reţ eta precedentă, numai că spanacul este

înlocuit cu urzicităiate cât se poate de mărunt, adăugând şi 2 linguri de smântână. Urzicile (la nevoie),

47

pot fi înlocuitecu ştevie, măcriş, grâuşor (untişor), frunze fragede de tătăneasă, frunze de soia, de tei,

ulm, fag,ş.a., cu condiţ ia să fie foarte fragede.76. SUPĂ - CREMĂ CU ANGHINARE ŞI OUĂ DE

GĂINĂIngrediente: 400 g anghinare, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 ceapă de apă,

2gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţ ă pulbere de scoruşe (v. 2077), 1/2 linguriţ ă pulberi de

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţ uchi, 70

mlulei, 4 - 5 linguri tărâţ e, 1.5 l macerat de tărâţ e (v. 2041).Se pune maceratul în castron, se adaugă

anghinarea (curăţ ată ca la ex. 70), bine mărunţ ită(manual sau mecanic) odată cu rădăcinoasele şi

ceapa. Se adaugă pulberile, tărâţ a, gălbenuşurilebine amestecate cu uleiul, iar deasupra asmaţ uchi

tăiat mărunt.77. SUPĂ - CREMĂ CU

48

ANGHINARE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, numai că cele 2gălbenuşuri crude de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă

de prepeliţ ă (v. 7)78. SUPĂ - CREMĂ DE ANGHINARE CU ALUNESe prepară întocmai ca la ex. 76,

folosind aceleaşi ingrediente în afară de tărâţ e din care sepun numai 3 linguri completând cu 3 linguri

de alune măcinate (v. 16).79. ANGHINARE CU SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 500 g anghinare, 400

g smântână, 3 linguri făină de orez (v. 2017), 2 linguricremogen (v. 2019), 1 legătură tarhon cu

măghiran, 1 căpăţ ână de salată verde, 1 mână de petaleroşii de trandafir, 1/2 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge. Smântâna se amestecă cu

făina de orez şi cremogenul, apoi cu anghinarea (care afost aleasă numai tânără şi foarte proaspătă),

curăţ ată ca la ex. 70, dată pe răzătoare. Se aşează înplatou, deasupra se presară verdeaţ ă tăiată

mărunt şi petale de trandafir tăiate fiedeluţ ă. Pemargine se decorează cu frunze de salată verde, peste

care se presară pulberile.80. ANGHINARIE CU SOS ROZ BOMBONSe prepară întocmai ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că sosul desmântână se colorează cu suc de sfeclă

roşie (v. 2082) până se obţ ine nuanţ a dorită de roz bombon.81. ANGHINARE CU SOS DIN PASTĂ

DE ROŞII CRUDEIngrediente: 500 g anghinare, 250 g smântână, 200 g pastă de roşii v. 2063), 1

linguriţ ă miere,1 legătură busuioc şi cimbru, 3 linguri de tărâţ e, 2 linguri cremogen, 1 linguriţ ă pulbere

din seminţ ede gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.

2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge. Smântâna se amestecă cu pasta de roşii, mierea, pulberile,

tărâţ a şicremogenul, apoi cu anghinarea care a fost curăţ ată (v. 70) şi dată pe răzătoare. Deasupra

sepresară verdeţ urile tăiate mărunt. Se decorează după fantezia gospodinei, cu produsele pe care le

are la îndemână.82. ANGHINARE CU SOS DE CREMOGENIngrediente: 500 g anghinare, 5 linguri

cremogen (v. 2019), 2 linguri tărâţ e, 1 pahar suc demorcovi sau apă, 150 ml ulei, 1 lingură de muştar,

1 legătură hasmaţ uchi, 1/2 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge. Cremogenul se amestecăcu tărâţ a, se înmoaie cu suc de morcovi sau apă,

se adaugă muştarul, apoi uleiul pus câte puţ in (cala maioneză).În sosul de cremogen se adaugă

pulberile şi anghinarea, care a fost curăţ ată ca la ex. 70 şidată pe răzătoare. Deasupra se presară

verdeaţ ă tăiată mărunt.83. ANGHINARE CU SOS ROŞUSe prepară ca la reţ eta precedentă, numai că

sosul se colorează cu pulbere de măceşe (v.2078), 1 - 2 linguri până se obţ ine nuanţ a dorită de

roşu.84. ANGHINARE CU SOS DE OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la ex. 81, folosind

49

aceleaşi ingrediente, nmai că în loc de smântână sepun 10 gălbenuşuri crude de ouă de prepeliţ ă (v.

7).85. ANGHINARE CU CIUPERCI MACERATEIngrediente: 400 g anghinare, 250 g ciuperci macerate

în suc de cătină (v. 1978), 1 ceapă deapă, 150 ml ulei, 3 linguri de tărâţ e, 2 linguri de cremogen, 1

linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v.2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge, 1 legătură de verdeţ uri, 1 mână de petale de

trandafir alb sau crem, 1 pahar apă.Se aleg cele mai tinere şi mai proaspete anghinarii, se curăţ ă ca la

ex. 70, se dau pe răzătoare,se amestecă cu ciupercile tăiate felioare, ceapa tăiată peştişori, pulberile

şi se aşează în platou.Deasupra se toarnă sosul din cremogen (v. 2019) amestecat cu tărâţ e, înmuiat

cu apă, apoi

50

seadaugă uleiul (picătură cu picătură ca la maioneză). Se presară cu verdeaţ ă tăiată mărunt şi

petalede trandafir tăiate fideluţ ă....ArpagiculFace parte din aceeaşi familie (liliacee) cu ceapa ciorască,

ceapa lungă, ca şi usturoiul, ceapa -praz. Toate conţ in o esenţ ă sulfurată, ca şi mulţ i alţ i

constituenţ i. Conţ ine în cantiăţ i mai mari Siliciuşi esenţ ă sulfurată. Este un condiment foarte preţ uit

şi util, în caz de dispepsii şi de fermentaţ iiintestinale.86. PASTĂ DE ARPAGICIngrediente: 200 g

arpagic, 150 g unt, 100 g măsline desărate (v. 1988), 1 lingură tărâţ e, 1legătură hasmaţ uchi, 1/4

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge. Arpagicul

curăţ at se mărunţ eşte fin, se amestecă cu măslinele de asemenimărunţ ite, pulberile, tărâţ a,

verdeaţ a tăiată mărunt şi untul frecat spumă. Se aşează pe o farfurie.Se serveşte ca aperitiv, cu

salată verde.87. ARPAGIC CU PASTĂ DE ROŞIIIngrediente: 250 g arpagic, 150 g pastă de roşii crude

(v. 2063), 150 g unt, 1 legătură debusuioc cu tarhon, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 2 linguri tărâţ e, 1/2 linguriţ ă pulbere din

seminţ e de gogoşari (v. 2072), 4 - 5 foi desalată verde sau spanac. Arpagicul (bine mărunţ it) se

amestecă cu pasta de roşii (crudă), verdeaţ atăiată mărunt, pulberile, tărâţ a şi untul frecat spumă. Se

aşează pe farfurie, se tasează cu lamacuţ itului puţ in umezită în apă şi se decorează cu foi de salată

verde sau de spanac, tăiate înfragmente mai mari.88. SALATĂ DE ARPAGIC CU CIUPERCI

MACERATEIngrediente: 300 g arpagic, 250 g ciuperci macerate în oţ et de vin (v. 1977), 2 linguri

tărâţ e, 1morcov, 1 legătură de verdeţ uri, 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/4

linguriţ ăpulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 75 ml

ulei.Arpagicul şi ciupercile tăiate felioare se amestecă cu morcovul ras, tărâţ a, pulberile, uleiul, iar22

deasupra se presară verdeaţ ă tăiată mărunt.89. SALATĂ DE ARPAGIC CU VARZĂ

MURATĂIngrediente: 300 g arpagic, 300 g varză murată, 150 g ţ elină, 2 linguri tărâţ e, 75 ml ulei,

1legătură frunze fragede de ţ elină şi păstrânac, 1/2 linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari

(v.2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţ ă pulberi de plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 ardei gras.Arpagicul tăiat felioare se

amestecă cu varza (care se scurge bine în mâini - nici într-un caz nuse spală şi nu se ţ ine în apă)

tăiată fideluţ ă, ţ elina dată pe răzătoare, tărâţ a, uleiul, iar deasupra sepresară verdeaţ ă tăiată

mărunt. Pe margini se decorează cu felioare de ardei gras.90. SALATĂ DE ARPAGIC CU PULBERE

DE HRIBI (mânătărci)Se prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, numai că în compoziţ ie se adaugă

51

şi 2 linguripulbere de hribi (v. 2067) înmuiată în prealabil cu 3 - 4 linguri macerat de tărâţ e (v.

2041).91. SALATĂ DE ARPAGIC CU NAPI MURAŢIIngrediente: 300 g arpagic, 250 g napi muraţ i, 100

g sfeclă roşie, 2 linguri tărâţ e, 1 legăturăhasmaţ uchi, 1 linguriţ ă pulbere seminţ e de roşii, 1/4

linguriţ ă pulberi de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 75 ml

ulei.Arpagicul tăiat felioare se amestecă cu napii muraţ i (daţ i pe răzătoare _ napii se pun la muratîn

butoiul cu varză), pulberile, tărâţ a, uleiul, iar deasupra se presară verdeaţ ă tăiată mărunt.92.

ARPAGIC UMPLUT CU PASTĂ DE MĂSLINE VERZIIngrediente: 250 g arpagic, 50 g măsline verzi, 1

căpăţ ână de salată verde, 3 linguri de ulei, 1lingură de tărâţ e, 1 linguriţ ă suc de cătină (v. 2092),

150 g măsline complet desărate (v.

52

1988).Arpagicul se curăţ ă, se scoate mijlocul (care se foloseşte la alte preparate culinare) şi se umple

cupastă de măsline care se prepară astfel: măslinele mărunţ ite se amestecă cu uleiul, sucul de

cătinăşi tărâţ a. Arpagicul umplut se aşează apoi pe un postament de salată verde care a fost pus

înprealabil în platou.93. ARPAGIC UMPLUT CU PASTĂ DE MĂSLINE NEGREIngrediente: 250 - 300 g

arpagic, 75 g unt, 150 g măsline negre complet desărate (v. 1988).Arpagicul se prepară pentru umplut

ca la reţ eta precedentă, untul se freacă spumă şi se amestecăcu măslinele cărora li s-au îndepărtat

sâmburii şi au fost bine mărunţ ite. Cu această compoziţ ie seumple arpagicul şi se aşează pe salată

verde sau pe petale de trandafir.94. ARPAGIC CU SOS DE CREMOGENIngrediente: 250 g arpagic,

150 frunze fragede de păpădie, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1pahar suc de morcovi sau apă, 150

ml ulei, 1 lingură de muştar, 3 - 4 roşii, 1 ardei gras, 1 legăturăde verdeţ uri, 1 linguriţ ă pulbere din

seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulberi de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge, 2 linguri de tărâţ e. Cremogenulse înmoaie cu suc de morcovi (v. 2081) sau

apă, se amestecă cu muştarul, uleiul (pus puţ in câtepuţ in ca la maioneză), pulberile şi tărâţ a. Se

toarnă în platou, iar deasupra se pun jumătăţ i dearpagic. Se presară cu verdeţ uri şi se decorează cu

felii de roşii.... (H)asmaţ uchi *Conţ ine enzime, vitamine, Fier, esenţ e, un principiu estrogen.Pentru uz

intern este stimulent, depurativ, diuretic, aperitiv, stomahic, colagog (substanţ ă careuşurează evacuarea

bilei),laxativ, antiseptic, respirator.Ajută în scorbut, gută, reumatism, litiază renală, hepatită, icter,

bronşite, afecţ iuni pulmonarecronice, astm umed, laringită, hemoroizi, blefarită ş.a.95. SALATĂ DE

(H)ASMAŢUCHI CU ROŞIIIngrediente: 150 g frunze fragede de hasmaţ uchi, 450 g roşii, 150 g ceapă,

1/4 linguriţ ă pulberide plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1

lingură tărâţ e, 50 mlulei, câteva petale albe sau crem de flori de trandafir.23 Roşiile se taie sferturi,

ceapa peştişori şi hasmaţ uchiul se taie în fragmente mai mari. Seamestecă uşor toate trei produsele,

se adaugă pulberile, tărâţ a, uleiul, iar deaupra se presară petalede trandafir tăiate fideluţ ă.96.

SALATĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU ŢELINĂ ŞI MEREIngrediente: 150 g frunze de hasmaţ uchi, 450 g

ţ elină, 450 g mere, 1 lingură suc de cătină (v.2092), 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v.

2071), 1/2 linguriţ ă pulberi de plante aromatice şicondimentare, 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 75 ml

ulei, 1 lingură tărâţ e, 1 legătură frunze tinere deţ elină.Ţelina se dă pe răzătoare (curăţ ată) odată cu

merele cu tot cu coajă. Peste ele se adaugăpulberile, tărâţ a, frunzele de hasmaţ uchi, sucul de cătină

(v. 2092) şi uleiul. Se decorează dupăfantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână.97.

53

SALATĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU PĂTLĂGELE GALBENEIngrediente: 150 g hasmaţ uchi, 450 g

pătlăgele galbene, 200 g ţ elină, 200 g ceapă de apă, 100ml ulei, 1 - 2 linguri suc de cătină (v.

2092), 1 lingură tărâţ e, 1/2 linguriţ ă pulberi de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere de seminţ ede gogoşari.Pătlăgelele galbene se taie în

bucăţ i potrivite, se amestecă cu ţ elina rasă, ceapa tăiată julien,hasmaţ uchiul, pulberile, tărâţ a, sucul

de cătină şi uleiul.98. SALATĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU HRIBIIngrediente: 250 g hasmaţ uchi, 200 g

hribi, 250 g ceapă, 150 g măsline negre, 2 - 3 roşii, 1linguriţ ă pulbere seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2

linguriţ ă pulberi de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere

54

de alge, 1 lingură tărâţ e, 1 legătură de mărar cu tarhon, 1 linguriţ ăsuc de cătină (v. 2092), 75 ml ulei,

1 ceapă mare de apă.Pe platou se aşează hasmaţ uchiul, ceapa tăiată peştişori, hribii tăiaţ i felioare,

cu pulberile,tărâţ a, sucul de cătină şi uleiul peste care se presară verdeaţ a tăiată mărunt. Se

decorează cumăsline şi roşii.99. SUPĂ - CREMĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU RĂDĂCINOASEIngrediente:

200 g frunze fragede de hasmaţ uchi, 250 g ţ elină, 200 g morcovi, 150 g pătrunjel,150 g păstârnac,

250 g ceapă, 2 cartofi, 2 linguri tărâţ e, 1.5 l macerat de tărâţ e (v. 2041), 1 lingurăpulbere de cătină

(v. 2075), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 75 ml ulei, 1/2 linguriţ ă pulberi de plantearomatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude(v.

2063).Rădăcinoasele, ceapa şi cartofii se mărunţ esc fin (manual sau mecanic), se pun în castronul

cumacerat, se mai adaugă pulberile, tărâţ a, gălbenuşurile crude (frecate cu ulei), pastă de roşii

şihasmaţ uchiul tăiat mărunt.100. SUPĂ - CREMĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe

prepară ca la reţ eta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că cele două gălbenuşuri deouă de

găină sunt înlocuite cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).101. SUPĂ - CREMĂ DE FRUNZE ŞI

FLORI DE (H)ASMAŢUCHISe prepară ca la ex. 99, cu aceleaşi ingrediente, adăugând 100 g flori de

hasmaţ uchi (cândsunt înflorite 75 % şi fără codiţ e), apoi se adaugă 3 - 4 bulbili de usturoi fin pisaţ i

sau 1 - 2 linguri dehrean ras, care îi dau un gust deosebit de plăcut.102. SUPĂ - CREMĂ CU

(H)ASMAŢUCHI ŞI GRÂUŞOR (untişor)Ingrediente: 250 g hasmaţ uchi, 100 g grâuşor, 100 g urzici,

100 g muguri fragezi de lucernăsau trifoi, 100 g spanac, 200 g morcovi, 200 g ceapă, 1 lingură pulbere

de cătină (v. 2075), 250 gsmântână, 1.5 l macerat de afine (v. 2045), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e

de gogoşari (v. 2072), 2 -3 linguri tărâţ e, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţ ă

pulberi de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Toate verdeţ urile

(în afară de 50 g hasmaţ uchi), morcovul şi ceapa se mărunţ esc fin (manualsau mecanic), se pun în

castronul cu macerat în care se adaugă pulberile, tărâţ a, pasta de roşii,smântâna, iar deasupra

frunzele de hasmaţ uchi (cele 50 g) tăiate mărunt.24 103. CIORBĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU NAPI ŞI

LEUŞTEANIngrediente: 200 g hasmaţ uchi, 450 g napi, 150 g rădăcină de leuştean, 1 morcov, 1

felieţ elină, 1 fir de praz, 1 linguriţ ă pulbere seminţ e de roşii, 1/2 linguriţ ă pulberi de plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1 / 2 linguriţ ă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1.5 l macerat de nalbă de

grădină,3 linguri pulbere de cătină (v. 2075), 1 legătură de mărar cu pătrunjel. Se pune maceratul în

castron,se adaugă morcovul, rădăcina de leuşetean şi ţ elina date pe răzătoare odată cu napii, prazul

55

tăiatfideluţ ă, uleiul, iar deasupra verdeaţ ă tăiată mărunt.De reţ inut ! Rădăcina de leuştean şi napii

sunt bune de consumat numai în octombrie şi martie,când se scot direct din pământ. Nu se pot

conserva în condiţ ii bune.... Ardeiul grasAre un mare conţ inut de vitamina C ; mai conţ ine vitaminele

(A, B1, B2 şi P); este stimulentdigestiv în atonii digestive, dispepsii.104. ARDEI UMPLUŢI CU

ZARZAVATIngrediente: 6 - 8 ardei graşi, 1 morcov, 1 ceapă, 1 felie de ţ elină, 1 pătrunjel, 1 felie de

sfeclăroşie, 2 - 3 linguri tărâţ e, 2 - 3 linguri cremogen (v. 2019), 1 lingură de muştar, 100 ml ulei, 50

mlsuc de morcovi, 1/2 linguriţ ă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ăpulbere de alge, 1 căpăţ ână de salată verde, 1 legătură de verdeaţ ă. Se aleg ardeii graşi

(frumoşi,bine dezvoltaţ i, netezi, de culoare roşie), li se taie uşor

56

marginea de lângă codiţ ă, se gustă puţ in sănu fie iuţ i, se scoate cotorul cu seminţ e (se usucă şi se

foloseşte la pulberi). Separat, se preparăcompoziţ ia pentru umplut, astfel: rădăcinoasele se dau pe

răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiatămărunt, tărâţ a, pulberile, muştarul, verdeaţ a, cremogenul

înmuiat cu suc de morcovi, apoiamestecat cu ulei (picurat câte puţ in, ca la maioneză). Aredii umpluţ i

se aşează pe un postament desalată verde care a fost pusă în prealabil pe platou.105. ARDEI

UMPLUŢI CU BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 6 - 8 ardei graşi, 250 g brânză proaspătă de vaci, 100 g

unt, 1 ceapă mare de apă,1 legătură de hasmaţ uchi, 1 felie de ţ elină, 1 linguriţ ă pulbere seminţ e de

roşii (v. 2071), 1/2linguriţ ă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 2linguri tărâţ e, petale de trandafiri roşii (recoltate de la 6 - 8 flori). Se aleg ardeii de

culoare verde,bine dezvoltaţ i şi se pregătesc pentru umplut ca la ex. 104. Compoziţ ia se prepară din

brânză binemărunţ ită, amestecată cu untul frecat spumă, ceapa tăiată mărunt odată cu hasmaţ uchiul,

ţ elinadată pe răzătoare, pulberile şi tărâţ a (în cazul că iese compoziţ ia prea îngroşată se poate

adăugapuţ ină smântână sau iaurt). După ce au fost umpluţ i ardeii, se aşează pe un postament de

petaleroşii de trandafir care au fost puse în prealabil în platou.106. ARDEI UMPLUŢI CU URDĂSe

prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că brânza devaci se

înlocuieşte cu urdă sau brânză de capră.107. ARDEI UMPLUŢI CU BRÂNZĂ TELEMEASe prepară

ardeii umpluţ i ca la ex. 105, numai că în loc de brânză de vaci se foloseşte telemea,iar în loc de

ceapă, 1 fir mare de praz tăiat fideluţ ă.108. ARDEI UMPLUŢI CU MAIONEZĂ (I)Ingrediente: 6 - 8 ardei

graşi, 175 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură suc de cătină (v.2092), 1/2 linguriţ ă de plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,tărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere din

seminţ e de roşii (v. 2071), 1 ceaşcă de sifon, 1 pumn de flori roşii denalbă de grădină. Ardeii se

pregătesc ca la ex. 104. Compoziţ ia pentru umplut se prepară astfel: sebat 2 gălbenuşuri de ouă

proaspete într-un castron (10 min), se dadaugă uleiul, sucul de cătină,sifonul (se poate folosi cu succes

sucul de morcovi), ceapa dată pe răzătoarea de sticlă, tărâţ e (câtcuprinde). Ardeii umpluţ i se aşează

pe un postament din petalele florilor care au fost aşezate înprealabil în platou.109. ARDEI UMPLUŢI CU

MAIONEZĂ (II)Se prepară ca la precedenta, numai că în loc de ceapă se pune 1 fir de praz, mare şi

tăiatfideluţ ă iar în loc de ouă de găină se folosesc ouă de prepeliţ ă. (v. 7).25 110. ARDEI UMPLUŢI

CU CIUPERCI MACERATE (I)Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi, 350 g ciuperci macerate, 1 ceapă mare de

apă, 1 legătură defrunze fragede de ţ elină şi tarhon, 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v.

57

2072), 1/2linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 2linguri tărâţ e, 150 ml ulei, 200 g muguri fragezi de lucernă. Ardeii se pregătesc ca la 104.

Compoziţ iapentru umplut se prepară din ciuperci macerate în suc de cătină, bine mărunţ ite,

amestecate cuceapa tăiată mărunt, verdeaţ ăa tocată, pulberile şi uleiul. Ardeii umpluţ i se aşează pe

un postamentde muguri de lucernă sau trifoi, puse în prealabil în platou.111. ARDEI UMPLUŢI CU

CIUPERCI MACERATE (II)Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi, 350 g ciuperci macerate în suc de cătină (v.

1978), 100 ml ulei,tărâţ e, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de verdeţ uri, 1 linguriţ ă pulbere seminţ e

de gogoşari (v.2072), 1/2 linguriţ ă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă

58

pulberede alge, 200 g spanac.Ardeii se pregătesc ca la ex. 104. Compoziţ ia pentru umplut se prepară

din ciupercile binemărunţ ite, amestecate cu ceapă şi verdeaţ a tăiată mărunt, pulberile, uleiul şi tărâţ e

cât cuprinde.Ardeii umpluţ i se aşează pe un postament de spanac, care a fost pus în prealabil în

platou.112. ARDEI UMPLUŢI CU ANDIVEIngrediente: 6 - 8 ardei graşi, 400 g andive, 2 gălbenuşuri de

ouă de găină, 1 lingură demuştar, 1 fir de praz mare, 1 legătură de hasmaţ uchi, 1/2 linguriţ ă de

pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere

din seminţ e de roşii (v.2071), tărâţ e, 1 lingură de suc de cătină (v. 2092).Ardeii se pregătesc ca la

ex. 104. Pentru umplut, 350 g andive se taie fideluţ ă împreună cuprazul şi verdeaţ a, se amestecă cu

pulberile şi maioneza care se prepară din: gălbenuşurileamestecate cu muştarul, sucul de cătină şi

uleiul, apoi tărâţ e cât cuprinde.Ardeii umpluţ i se aşează pe un postament de andive (250 g) tăiate

fideluţ ă, peste care sepresară petale roşii de trandafir tăiate fideluţ ă şi câteva frunze de

hasmaţ uchi.113. ARDEI UMPLUŢI CU ALUNE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuride găină se înlocuiesc cu 10

gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).114. ARDEI UMPLUŢI CU ŢELINĂ ŞI CIUPERCIIngrediente: 6 -

8 ardei graşi sau gogoşari, 250 g ţ elină, 250 g ciuperci macerate în oţ et de vin,1 ceapă de apă, 2

gălbenuşuri de ouă, 100 ml ulei, 1 linguriţ ă de muştar, 1 linguriţ ă pulbere deseminţ e de roşii (v.

2071), 1/2 linguriţ ă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1 legătură verdeaţ ă, tărâţ e, 2 - 3 legături de hasmaţ uchi. Ardeii sepregătesc ca la ex.

104.Compoziţ ia pentru umplut se prepară din: ţ elina dată pe răzătoare amestecată cu ceapa

tăiatămărunt, ciupercile macerate (v. 1978), verdeaţ a tocată şi maioneza preparată din

gălbenuşuri,muştar, ulei, în care se adaugă 1 - 2 linguri de tărâţ e. Dacă se îngroaşă prea mult, se

poate adăugapuţ in suc de morcovi, sau macerat de tărâţ e (v. 2041). Se aşează ardeii umpluţ i pe un

postament dehasmaţ uchi ce a fost pus în prealabil în platou.115. ARDEI UMPLUŢI CU ŢELINĂ ŞI

VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ciupercile

seînlocuiesc cu varză murată care se scurge de zeamă în mâini (nici într-un caz nu se spală şi nici

nuse ţ ine în apă) şi se taie fideluţ ă.116. ARDEI UMPLUŢI CU MORCOVI ŞI NAPI MURAŢIIngrediente:

6 - 8 ardei graşi verzi, 500 g morcov, 250 g napi muraţ i, 10 gălbenuşuri de ouă deprepeliţ ă sau 2

gălbenuşuri de ouă de găină, 2 legături de verdeaţ ă, 150 ml ulei, 1 linguriţ ă demuştar, 1 linguriţ ă

pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă de pulbere de plantearomatice şi condimentare (v.

59

2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 linguri tărâţ e, 1 fir de prazmare, 3 - 4 roşii. Ardeii se

pregătesc ca la ex. 104.Compoziţ ia pentru umplut se pregăteşte din: 300 g morcovi raşi odată cu

napii (care se pun la26 murat toamna târziu în acelaşi butoi cu varza, 6 kg napi la un butoi de 100 l);

se mai adaugăpulberile, tărâţ a, verdeaţ a şi maioneza preparată din gălbenuşurile crude, muştar şi

ulei. Ardeiiumpluţ i se aşează pe un postament de 250 g morcovi raşi, peste care s-a presărat 1

legătură deverdeaţ ă tăiată mărunt. Pe margini se decorează cu felii de roşii.117. ARDEI UMPLUŢI CU

ŢELINĂ ŞI MEREIngrediente: 6 - 8 ardei graşi verzi, 300 g ţ elină, 300 g mere, 1 ceapă mare de apă,

3 linguricremogen, 100 ml ulei, 1/2 pahar macerat de mere (v. 2056), 2 legături de verdeţ uri, 2 linguri

detărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere de cătină (v. 2076), 1/2 linguriţ ă de pulbere de plante

60

aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 mână petale de nalbă. Ardeii se

pregătescca la ex. 104.Compoziţ ia pentru umplut se prepară din ţ elină curăţ ată şi mere cu tot cu

coajă, date perăzătoare, amestecate cu ceapa tăiată mărunt, pulberile, tărâţ a, 1 legătură de verdeaţ ă

tocată şicremogen (v. 2019) care a fost înmuiat cu maceratul de mere şi uleiul pus puţ in câte puţ in (ca

lamaioneză). Ardeii umpluţ i se aşează pe un postament de flori de nalbă roşii de grădină

tăiatefideluţ ă, peste care s-a presărat 1 legătură de verdeaţ ă tăiată mărunt.118. ARDEI UMPLUŢI CU

RIDICHIIngrediente: 6 - 8 ardei graşi roşii, 500 g ridichi negre, 1 fir de praz, 100 ml ulei, 3

linguritărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1 legătură de mărar cu pătrunjel,

1/2linguriţ ă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,

1lingură suc de cătină (v. 2092), 1 căpăţ ână de salată verde.Ardeii se pregătesc ca la ex. 104. Pentru

umplut, ridichile se dau pe răzătoare, se amestecă cuprazul tăiat fideluţ ă, tărâţ a, verdeaţ a tăiată

mărunt, pulberile, sucul de cătină şi uleiul. Ardeii umpluţ ise aşează pe un postament din salată verde

care a fost pus în prealabil în platou.119. ARDEI UMPLUŢI CU GULIOAREIngrediente: 6 - 8 ardei graşi

verzi, 500 g gulioare, 1 ceapă de apă, 150 ml ulei, 2 gălbenuşuride ouă de găină, 1 lingură de muştar,

2 linguri suc de cătină, 2 legături de verdeaţ ă, 2 linguri detărâţ e, petale roşii de trandafir recoltate de

la 6 - 8 flori, 1 linguriţ ă pulbere de scoruşe, 1/2 linguriţ ăde pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 6 - 8 roşiimici.Ardeii se pregătesc ca la 104;

pentru umplut, gulioarele curăţ ate se dau pe răzătoare, seamestecă cu ceapa tăiată mărunt, 1 legătură

de verdeaţ ă tocată, tărâţ e, pulberile şi maionezapreparată, muştarul, uleiul şi sucul de cătină (v.

2092). Ardeii umpluţ i se aşează pe un postament depetale de trandafiri roşii, presărate cu 1 legătură

de verdeţ uri tăiate mărunt, iar deasupra fiecăruiardei umplut se pune câte o roşie mică.120. ARDEI

UMPLUŢI CU GULIOARE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ardeii ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, numai că cele 2gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de

ouă de prepeliţ ă (v. 7).121. ARDEI UMPLUŢI CU NAPI ŞI PASTĂ DE ROŞIIIngrediente: 6 - 8 ardei

graşi (culoare roşie), 500 g napi, 1 fir de praz, 100 g pastă de roşiicrude (v. 2063), 200 g smântână,

târăţ e, 4 legături de mărar cu frunze fragede de ţ elină, 1 linguriţ ăpulbere de cătină (v. 2076), 1/2

linguriţ ă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Ardeii

se pregătesc ca la 104; pentru umplut, napii (care sunt buni numai când se scot directdin pământ în

octombrie şi martie) se dau pe răzătoare, se amestecă cu prazul tăiat fideluţ ă, 1legătură de verdeaţ ă

61

tăiată mărunt, pulberile, pasta de roşii (care a fost bine amestecată cusmântână) şi tărâţ e cât

cuprinde. Ardeii umpluţ i se aşează pe un postament de verdeaţ ă (3 legături)tăiată, ce a fost pusă în

prelabil în platou.122. ARDEI UMPLUŢI CU VARZĂ ROŞIE ŞI NAPIIngrediente: 6 - 8 ardei graşi (de

culoare verde), 300 g varză roşie, 350 g napi, 1 fir de praz,300 g smântână, tărâţ e, 2 legături de

verdeţ uri, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2linguriţ ă de pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,câteva flori roşii sau roz de nalbă

de grădină. Ardeii se pregătesc ca la ex. 104; umplutura se27 prepară din varza roşie tăiată fideluţ ă

(frecată bine în mâini până se înmoaie), amestecată cu napiidaţ i pe răzătoare, prazul tăiat mărunt

odată cu 1 legătură de verdeaţ ă, pulberile, smântâna

62

şi tărâţ ecât cuprinde. Ardeii umpluţ i se aşează pe un postament de flori de nalbă de grădină care au

fostpuse în prealabil în platou.123. ARDEI UMPLUŢI CU NUCI ŞI VARZĂ MURATĂIngrediente: 6 - 8

ardei graşi (roşii), 200 g mieji de nucă, 350 g varză murată, 75 ml ulei, 1ceapă mare de apă, 1

linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă de pulbere deplante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e, 4 legături deverdeţ uri de sezon.Ardeii

se prepară ca la ex. 104, iar pentru umplut, miejii nucilor se taie cu cuţ itul, se amestecăcu varza bine

stoarsă în mâini de zeamă (nici într-un caz nu se spală şi nu se ţ ine în apă) tăităfideluţ ă, ceapa şi o

legătură de verdeaţ ă tăiată mărunt, pulberile, uleiul şi tărâţ e cât cuprinde. Ardeiiumpluţ i se aşează

pe un postament din verdeţ uri de sezon tăiate mărunt, care au fost puse înprealabil în

platou.124.ARDEI UMPLUŢI CU SEMINŢE DE FLOAREA-SOARELUI ŞI VARZĂ MURATĂSe prepară ca

la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci, care suntînlocuite cu seminţ e de

floarea - soarelui (decorticate).125. ARDEI UMPLUŢI CU SEMINŢE DE DOVLEAC ŞI NAPI MURAŢISe

prepară ca la ex. 123, numai că seminţ ele de floarea - soarelui sunt înlocuite cu cele dedovleac,

decorticate, iar varza cu napi muraţ i (care se pun la murat toamna în butoiul cu varză).126. ARDEI

GRAŞI CU SOS DE CREMOGENIngrediente: 5 - 6 ardei graşi roşii, 5 linguri cremogen, 1 ceapă, 2 - 3

roşii, 1 legătură deverdeaţ ă, 1 căpăţ ână de salată verde, 150 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v.

2092), 1 lingurămuştar, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă de pulbere de

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 linguri tărâţ e, 1 pahar cu

laptenefiert sau macerat de tărâţ e (v. 2041). Ardeii se taie fâşii (după ce li s-a scos codiţ a cu

seminţ ele şiau fost gustaţ i să nu fie iuţ i) şi se aşeză în platou; peste ei, se toarnă sosul preparat din

cremogen(v. 2019) înmuiat cu lapte, amestecat cu muştar, ulei pus puţ in câte puţ in (ca la

maioneză),pulberile, tărâţ a, ceapa tăiată mărunt, iar deasupra verdeţ a tăiată mărunt. Pe margini se

decoreazăcu felioarele de ardei roşii.127. ARDEI GRAS CU SOS DE SMÂNTÂNĂArdeiul se prepară la

fel, numai că în loc de sos de cremogen (v. 2019) se adaugă 350 gsmântână îngroşată, amestecată cu

2 - 3 linguri făină de orez (v. 2097), iar deasupra (în loc devredeaţ ă) se presară 1 mână de petale

roşii de trandafir tăiate fideluţ ă.128. ARDEI GRAS CU PASTĂ DE ROŞIISe prepară ardeii ca la ex.

126, numai că se adaugă (în loc de sos de cremogen) 200 gsmântână amestecată cu 2-3 linguri de

tărâţ e şi 2-3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), iardeasupra se presară frunze de fenicul şi

hasmaţ uchi tăiate mărunt.129. ARDEI GRAS CU PASTĂ DE ROŞII ŞI SPANACSe prepară ardeii ca în

63

reţ eta 126; peste ei se toarnă sosul din pastă de roşii (v. 2063) în carese adaugă 2 - 3 linguri spanac

bine mărunţ it (ca un pireu, dar crud). Spanacul (la nevoie) poate fiînlocuit cu urzici, ştevie, frunze de

soia, frunze de fasole sau de tătăneasă.130. CIORBĂ DE ARDEI GRAS CU VIŞINEIngrediente: 2 ardei

graşi, 500 g vişine bine copate, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţ elină, 1.5 lmacerat de tărâţ e (v. 2041),

1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 3 - 4 roşii, 75 ml ulei, 1legătură de verdeaţ ă, 1/2

linguriţ ă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge. Se

pune maceratul în castron, se adaugă ardeii graşi tăiaţ i fideluţ ă, vişinilefără sâmburi, ceapa, verdeaţ a

şi roşiile tăiate mărunt, uleiul, rădăcinoasele (date pe răzătoare) şipulberile.28

64

131. SUPĂ - CREMĂ DE ARDEI GRAS CU SPANACIngrediente: 4 ardei graşi, 400 g spanac, 1 ceapă,

1 morcov, 1 felie de ţ elină, 4 roşii, 1.5 lmacerat de mere pădureţ e (v. 2054), 1/2 linguriţ ă de pulbere

de cimbru, sovârf şi fenicul, 1 linguriţ ăde pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere

de alge, 1 legătură de mărar cu salvieşi pătrunjel, 1 mână de petale roz de trandafir sau flori de urzică

moartă, 5 linguri tărâţ e, 100 ml ulei.Ardeiul, spanacul, ceapa, roşiile, rădăcinoasele se mărunţ esc fin

(manual sau mecanic), se punîn castronul cu macerat în care se mai adaugă pulberile, tărâţ a, uleiul,

verdeţ urile tăiate mărunt şipetalele de trandafir tăiate fideluţ ă.... Ardeiul iuteCa şi ardeiul gras, ardeiul

iute se cultivă în toate regiunile ţ ării noastre. Se foloseşte dreptcondiment şi în scopuri

terapeutice.Fructele sunt bace de culoare verde, galbenă sau roşie. Seminţ ele sunt alb - gălbui.

Dreptcondiment, se pot folosi şi înainte de a ajunge la maturitate (proaspeţ i, pentru a condimenta

unelepreparate culinare,după gust).În scopuri medicinale se folosesc fructele recoltate la maturitate, fără

miros, cu gust iute. Estefoarte bogat în vitamina C, apoi A, B1, B2, enzime şi multe altele.În doze mici

ajută la stabilirea unei digestii normale, iar în doze mari are acţ iuni purgative.Decoctul de ardei iute este

folosit pentru gargară de către cei cu corzile vocale obosite.Sub formă de tinctură se iau câte 10 - 30

de picături în ceai amar; este indicat în etilism croniccând apare nevoia de consum de alcool.Uz extern:

dureri reumatice, lumbago, crampe musculare etc.132. ARDEI IUŢI CONSERVAŢI ÎN OŢET DE VINSe

aleg ardeii iuţ i ajunşi la maturitate deplină, spălaţ i, cu cozile tăiate, se pun în borcan (fărăsă fie

apăsaţ i), se toarnă peste ei oţ et (v. 2004), iar deasupra se pun câteva felii de hrean şi orămurică de

busuioc sau cimbru.Se leagă strâns, se etichetează şi se păstrează în loc întunecos şi rece.133. ARDEI

IUŢI CONSERVAŢI ÎN SUC DE CĂTINĂSe conservă la fel, în suc de cătină (v. 2092) care este mai

bun pentru sănătate (decât oţ etul)deoarece nu este fermentant.134. PULBERE DE ARDEI IUŢIArdeii

bine uscaţ i se transformă în pulbere, cu tot cu seminţ e, puşi în râşniţ a de cafea. Nu seface mai

multă pulbere decât pentru 7 zile în condiţ ii casnice.... Alge135. DESCRIEREA ALGELORAlgele sunt

proteinele viitorului (mai bogate decât soia). Nu sunt nici fructe, nici cereale, darunele înlocuiesc cu mult

succes legumele în alimentaţ ia zilnică a mii şi milioane de oameni. Chinezii,japonezii, hawaienii ş. a.

consumă mari cantităţ i de alge pentru a-şi echilibra meniurile zilnice pebază de orez şi peşte uscat.

Algele sunt adevărate tonice generale. Conţ in aproape toate substanţ elede care corpul omenesc are

nevoie. Sunt bogate în diastaze (enzime), şi vitamine (A, B, C, D1, D2, E,F, K, PP), aminoacizi (acid

glutamic, cistină, metanină, valină, tirozină, lizină, acid aspartic), glucide,materii grase, multă clorofilă,

65

mucilagii, substanţ e antibiotice etc.Folosind algele în alimentaţ ia de zi cu zi ne întărim mijloacele de

apărare naturală. Suntînzestrate cu puteri antireumatismale, antiinfecţ ioase, antiscrofuloase,

antiguşă.Până în prezent se cunosc peste 13 000 de specii de alge. Multe din ele ca şi morcovul,

ţ elina,pătrunjelul, ceapa, varza şi alte multe vegetale, pot figura în categoria alimentelor -

medicamente.Ca să dea rezultatele scontate, algele trebuie să fie recoltate şi uscate corespunzător de

cătrespecialişti competenţ i în acest domeniu.În România, la Piatra Neamţ , se află un laborator de

acva-cultură, unde specialişti competenţ ise ocupă cu prioritate de cultura algelor, printre care spirulina,

pe care o cultivă în bazine speciale,fiind deci posibilă creşterea lor controlată.Algele sunt indicate în

(după Jean Valnet):Adenite, limfatism, predispoziţ ie generală

66

la maladii (rablagism), astenii fizice şi intelectuale,anemii, tulburări glandulare, reumatisme cronice,

alergii, tulburări circulatorii, prevenţ ie şi tratament29 al afecţ iunilor cardiace, obezitate, celulită,

arterioscleroză, hipertensiune, îmbătrânirea celulelor (cucortegiul ei obişnuit), anumite afecţ iuni cutanate,

rinofaringite, afecţ iuni pulmonare, sechele defracturi etc.Algele - pe drept cuvânt - sunt considerate

comori ale apelor.Fără ele n-ar exista viaţ ă în mări şi oceane.Când Oceanul Planetar va ajunge să

poată fi controlat de om, se vor descoperi comorile lui înadevăratul sens al cuvântului.Pe litoralul Mării

Negre se vede uneori o panglică verde cu margini uşor încreţ ite; nu estealtceva decât sălăţ ica de

mare (ulva lactuca), care a serivit odinioară drept salată locuitorilor dinanticul Tomis (Constanţ a de

azi).Tot în Marea Neagră cresc însemnate cantităţ i de alge roşii şi brune.Majoritatea algelor trăiesc în

apele Terrei, nu cresc în câmpii sau pe dealuri. Algele producpeste 70 % din oxigenul Terrei (fără să

mai pomenim că ele folosesc pentru hrană şi adăpostvieţ uitoarelor ce trăiesc în mări şi oceane) şi de

aceea sunt tot mai amănunţ it studiate în toatelaboratoarele planetei.... BananeBananele sun foarte

bogate în enzime şi vitamine;conţ in: Fosfor, Magneziu, Sodiu, Potasiu, Fier, Zinc, Taniu.Banana este

mai hrănitoare decât cartoful şi tot atât de hrănitoare ca şi carnea: 100 g bananefurnizează 100 g

calorii. Este uşor digerabilă cu condiţ ia să fie consumată foarte coaptă. Serecomandă persoanelor care

prestează munci fizice şi intelectuale, copiilor şi vârstnicilor.Banana este prielnică sistemului osos,

creşterii, echilibrului nervos,etc. Astenicii ar puteaconsuma zilnic banane, ameste-cate cu miere. Nu

este recoman-dată celor ce suferă de diabet.136. BANANE CONSERVATE ÎN MIEREIngrediente: 1 kg

banane, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc.Bananele se curăţ ă de coajă, se taie felioare de

aprox. 4 mm, se pun în borcan de sticlă, pesteele se pune busuiocul şi mierea. Se leagă borcanul, se

înfăşoară în hârtie albastră şi se lasă lamacerat 6 săptămâni (având grijă ca zilnic să se agite

borcanul, ca bananele să fie în permenenţ ăcuprinse de miere).După 6 săptămâni, se scot uşor feliile

de banane (cu ajutorul unei palete) şi se pun în borcanede sticlă (cu foarte puţ in lichid). Se leagă, se

etichetează şi se păstrează în cămară la rece. Se potconsuma ca orice dulceaţ ă sau la diferite

preparate dulci, simple sau în combinaţ ie cu alte fructe.Mierea în care s-au macerat bananele s-a

transformat în sirop de banane; se pune în sticle, deasuprase pune de un deget alcool sau rom, se

închid ermetic, se etichetează şi se păstrează în cămară. Seconsumă ca atare, în amestec cu apă

minerală, sifon, dar se poate folosi şi la preparate culinaredulci în bucătăria fără foc, la salată de fructe

indigene, salată de fructe exotice, creme, îngheţ ateetc.137. CREMĂ DE BANANE CU

67

TĂRÂŢEIngrediente: 2 banane bine coapte (natural), 200 ml suc de morcov (v. 2081), 150- 250

gsmântână, 1 linguriţ ă tinctură de propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1/2 lămâie, miere, tărâţ e,

2linguri de cremogen (v. 2019), 2 albuşuri, 1 lingură seminţ e de mac. Bananele bine coapte,

curăţ atede coajă, se mărunţ esc fin, se amestecă cu sucul de morcovi, cremogenul, smântâna, tinctura

depropolis şi tărâţ e cât cuprinde (după ce s-a îndulcit cu puţ ină miere după gust) până se obţ ine

ocompoziţ ie de consistenţ a smântânei mai îngroşate. Se pune în cupe (pahare cu picior) sau (lanevoie)

în farfurioare de compot. Deasupra cremei (în fiecare cupă) se pune câte o lingură de frişcăşi se

presară seminţ e de mac.138. CREMĂ DE BANANE CU CREMOGENIngrediente: 2 banane, 250 ml

macerat de tărâţ e (v. 2041), 3 gălbenuşuri de ouă de găinăcrude, 1 linguriţ ă

68

tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 portocală, miere,5 linguri cremogen (v.

2019), 1 lingură tărâţ e, 1 lingură seminţ e de in. Bananele fin mărunţ ite seamestecă cu maceratul de

tărâţ e, gălbenuşurile puse pe rând, tinctura, coaja de portocală, puţ inămiere (după gust), tărâţ a şi

cremogenul.Compoziţ ia obţ inută se pune în cupe, deasupra se pun cele trei albuşuri bătute spumă

tare capentru bezele, peste care se presară seminţ e de in.30 139. CREMĂ DE BANANE CU PULBERE

DE MĂCEŞESe prepară crema de banane întocmai ca la reţ eta precedentă, numai că la urmă se

adaugă olingură cu pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), care pe lângă că o

îmbogăţ eşte multîn enzime, vitamine, minerale ş.a., îi dă şi o nuanţ ă frumoasă de roşu.140. CREMĂ

DE BANANE CU SMOCHINE ŞI STAFIDEIngrediente: 2 banane, 150 g smochine, 50 g stafide, 350 g

smântână, tărâţ e, miere, 1/4linguriţ ă pulbere de scorţ işoară, 1 lingură de rom, 3 găbenuşuri ouă de

găină. Bananele (curăţ ate decoajă) şi smochinele se mărunţ esc fin (manual sau mecanic), se

amestecă cu smântâna, puţ inămiere (după gust), pulberea de scorţ işoară, romul, sau cele 3

gălbemuşuri puse pe rând şi tărâţ e (câtcuprinde) până se îngroaşă cât este necesar.Se pune în cupe,

peste compoziţ ie se pun cele 3 albuşuri (bătute spumă tare), iar deasuprasmochinele (puse la înmuiat

cu puţ ină apă caldă, cu două ore înainte).141. CREMĂ DE BANANE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe

prepară crema întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai căcele 3 ouă de

găină se înlocuiesc cu 15 ouă de prepeliţ ă (v. 7) sau smântână.142. CREMĂ DE BANANE CU

SEMINŢE DE DOVLEACIngrediente: 2 banane, 150 g seminţ e de dovleac decorticate, 350 ml lapte

nefiert, 5 linguricremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţ e, 1 lingură rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie, câteva

frunzişoarede măghiran sau rosmarin, miere, 3 linguri vişine macerate în miere (v. 406). Bananele

curăţ ate şimărunţ ite fin se amestecă cu seminţ ele de dovleac măcinate, laptele, romul, coaja de

lămâie,cremogenul, tărâţ a şi miere după gust.Se pune în cupe iar deasupra se aşează câte 5 - 6

vişine macerate în miere.143. BANANE CU FRIŞCĂIngrediente: 2 banane, 350 g frişcă, 3 linguri

tărâţ e, 1 linguriţ ă tinctură de propolis (v. 2104),coaja rasă de la 1/2 lămâie, miere, câteva petale roşii

de trandafir.Bananele curăţ ate se taie felioare, se presară cu tărâţ e, se adaugă coaja de lămâie,

tinctura depropolis, miere puţ ină (după gust), apoi se amestecă cu 200 g frişcă (ce a fost bătută fără

zahăr). Sepune în cupe, deasupra restul de frişcă peste care se presară petalele de trandafir roşii

tăiatefideluţ ă.144. SALATĂ DE BANANE CU PORTOCALEIngrediente: 3 banane, 3 portocale, 1 lingură

de rom, câteva petale de nalbă roşie de grădină,3 linguri de miere.Bananele curăţ ate de coajă se taie

69

felioare, se aşează în salatieră, peste ele se aşeazăsferturile de portocale (fără coajă). Deasupra se

stropesc cu mierea subţ iată cu rom, apoi se presarăpetalele de nalbă roşie tăiate fideluţ ă.145.

SALATĂ DE BANANE CU PEREIngrediente: 3 banane, 4 pere, 1 linguriţ ă tinctură din muguri de plop

negru (v. 2105), 1 lingurăsuc de cătină (v. 2092), 3 linguri de miere.Bananele curăţ ate se taie felioare;

perele, alese cu coaja subţ ire, bine coapte, parfumate, setaie sferturi subţ iri. Este diuretic şi

sedativ;146. SALATĂ DE BANANE CU FRUCTE MACERATE ÎN MIEREIngrediente: 3 banane, 3 linguri

vişine, 3 linguri cireşe negre amare, 3 linguri coacăze negre(toate 3 felurile de fructe macerate în miere

- v. 406), 1 lingură de rom, câteva frunzişoare fragedede mentă şi măghiran.Bananele curăţ ate de

coajă, tăiate felioare, se amestecă uşor cu fructele notate mai sus.

70

Sestropesc cu rom, apoi se presară frunzişoarele fragede (tăiate fideluţ ă).147. SALATĂ DE BANANE

CONSERVATE ÎN MIERE CU NUCIIngrediente: 250 g banane conservate în miere (v. 136), 250 g mieji

de nucă, 1 vârf de cuţ itscorţ işoară, 1 linguriţ ă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), câteva

petale de trandafir roşii.31 Bananele conservate în miere şi bine scurse se pun în farfurioare de compot,

se adaugă miejii denucă, scorţ işoara, tinctura, iar deasupra se presară petale de trandafir tăiate

fideluţ ă.148. ÎNGHEŢATĂ DE BANANE CU PASTĂ DE CĂTINĂ[Îngheţ ata preparată cu miere nu

îngheaţ ă perfect, ca cea preparată cu zahăr, dar este multmai sănătoasă pentru organismul

nostru].Ingrediente: 6 gălbenuşuri de ouă de găină, 300g miere, 3/4 l suc de tărâţ e, coaja rasă de

la1/2 lămâie, 450 g pireu de banane, 50 g pastă de cătină (v. 2065), 1 lingură de tărâţ e.Se freacă

spumă gălbenuşurile cu mierea până se obţ ine o pastă fină spumoasă; se adaugăsucul de tărâţ e

(puţ in câte puţ in, mestecând mereu), coaja de lămâie , 1 lingură tărâţ e, piureul debanane (bananele

mărunţ ite fin) şi pasta de cătină. Bine amestecată compoziţ ia se toarnă în cutiaspecială pentru

îngheţ ată şi se dă la rece.149. ÎNGHEŢATĂ DE BANANE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară

întocmai ca la reţ eta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 6gălbenuşuri de ouă de

găină se înlocuiesc cu 30 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).150. BANANE CU

SMÂNTÂNĂIngrediente: 4 banane, 350 g smântână, 2 linguri făină de orez, 1 linguriţ ă de miere, 1

mână depetale roşii de trandafir, 1 mână de frunze fragede de mentă cu busuioc, 1/2 linguriţ ă pulbere

deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Bananele, curăţ ate, se

taie felioare, se aşează în platou în strat uniform; peste ele se toarnăsmântâna (care a fost amestecată

cu mierea şi făina de orez), deasupra se presară petalele detrandafir tăiate fideluţ ă, iar pe margine (în

formă de ghirlandă) se pun verdeţ urile care se presară cupulberi.... BobÎn cantităţ i mari, bobul conţ ine

protide şi glucide, apoi săruri de Potasiu, Calciu, Fier, Magneziu,Natrium, iar în cantităţ i mai mici

vitaminele A, B1 şi B2.Este diuretic şi sedativ; în colicile renale - decoct de 100 g seminţ e la 1 l de

apă;Infuzia din florile de bob este un sedativ în colicile renale, cistite, prostatite.Pentru proprietăţ ile lui

diuretice şi tonice, bobul este recunoscut încă din antichitate; Pitagora îlrecomanda ca aliment de bază

discipolilor săi.Din bob ca şi din frunzele lui se prepară diferite salate, piureuri ş.a.151. SALATĂ DE

FRUNZE DE BOB CU HASMAŢUCHI(Această salată este binevenită, deoarece bobul se seamănă în

mustul zăpezii, încolţ eşte uşor,creşte repede şi odată cu zilele calde frunzele se dezvoltă rapid, în

aceeaşi perioadă cuhasmaţ uchiul)Ingrediente: 250 g frunze fragede de bob, 250 g frunze de

71

hasmaţ uchi, 1 - 2 linguri suc decătină (v. 2092), 75 ml ulei, 1/2 linguriţ ă pulbere de ardei gras (v,

2074), 1/2 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge. Ambele feluri de frunze sespală în mai multe ape, se taie în fragmente mai mari, se amestecă cu

pulberile, sucul de cătină şicuuleiul.152. SALATĂ DE FRUNZE DE BOB CU PRAZSe prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă şi 1 firde praz tăiat fideluţ ă. În

lipsa prazului se poate adăuga 1 ceapă tăiată peştişori.153. SALATĂ DE FRUNZE DE BOB CU

URZICISe prepară la fel ca la ex. 151, numai că hasmaţ uchiul este înlocuit cu aceeaşi cantitate

deurzici. Pentru aromă se adaugă câteva frunzişoare fragede de luştean sau de ţ elină.154. SALATĂ

COMBINATĂ CU FRUNZE DE BOBIngrediente: 200 g frunze de bob,

72

100 g urzici, 100 g hasmaţ uchi, 100 g frunze de păpădie,100 g frunze de grâuşor (untişor), 1 ceapă

de apă, 1 - 2 linguri suc de cătină (v. 2092), 50 ml ulei,1/2 linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v.

2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge.32 Toate felurile de frunze se spală separat în mai multe ape şi se taie în fragmente mai mari

(înafară de urzici care se taie cât se poate de mărunt); ceapa se taie felioare. Se amestecă bine,

seadaugă pulberile, sucul de cătină şi uleiul.155. SALATĂ DE FRUNZE DE BOB CU VARZĂ

MURATĂIngrediente: 300 g frunze de bob, 300 g varză murată, 1 morcov, 1 ceapă, 1 legătură

dehasmaţ uchi, 1/2 linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante

aromaticeşi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 linguri de tărâţ e, 50 ml

ulei.Frunzele de bob, bine spălate, tăiate, se amestecă cu varza (care nici într-un caz nu se spală şinu

se ţ ine în apă) bine stoarsă în mâini şi tăiată fideluţ ă, morcovul ras, ceapa tăiată mărunt,pulberile,

tărâţ a, uleiul, iar deasupra hasmaţ uchiul tăiat mărunt.156. SALATĂ DE FRUNZE DE BOB CU NAPI

MURAŢISe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că varza

esteînlocuită cu napi care au fost muraţ i în acelaşi butoi cu varza (6 kg napi/ 1 butoi de 100 l apă,

napiibăgaţ i printre căpăţ ânile de varză). Sunt foarte gustoşi.157. FRUNZE DE BOB CU MAIONEZĂ DE

POSTIngrediente: 350 g frunze de bob, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţ e, 175 ml ulei,

1lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras,

1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,

300ml suc de morcovi (v. 2081), 1 mână de flori de nalbă roşie de grădină.Cremogenul se amestecă

cu tărâţ a, pulberile, sucul de morcov, muştarul şi uleiul (pus puţ incâte puţ in ca la orice maioneză); se

adaugă sucul de cătină şi frunzele de bob. Deasupra se presarăpetale de flori de nalbă tăiate

fideluţ ă.158. FRUNZE DE BOB CU SOS DE SMÂNTÂNĂ.Ingrediente: 350 g frunze fragede de bob,

400 g smântână, 1 legătură de hasmaţ uchi, 1 mânăpetale roşii de trandafir, 1/2 linguriţ ă pulbere de

seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge, 2 - 3 linguri făină de orez.Smântâna se amestecă cu gălbenuşurile, făina de

orez şi frunzele de bob; se mai adaugăpulberile, iar deasupra se presară verdeaţ ă tăiată mărunt şi

petale de trandafir tăiate fideluţ ă.159. FRUNZE DE BOB CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai

ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc desmântână se folosesc 15 ouă

de prepeliţ ă (v. 7) bătute spumă.160. FRUNZE DE BOB CU SOS DE ROŞIISe prepară ca la reţ eta

73

158 folosind aceleaşi ingrediente, numai că se pun 250 g smântână şi150 g pastă de roşii crude (v.

2063), iar ca ornament se folosesc frunze fragede de ţ elină şi câtevaflori de bob.161. CIORBĂ DE

FRUNZE DE BOB CU CEAPĂIngrediente: 250 g frunze de bob, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 pătrunjel,

1 felie de ţ elină, 1felie de sfeclă roşie, 1.5 l macerat de mere (v. 2056), 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e

de roşii (v.2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere dealge, 1 legătură de hasmaţ uchi cu leuştean, 75 ml ulei.Maceratul se pune în castron, se mai

adaugă frunzele de bob şi ceapa, tăiate mărunt,rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, uleiul, iar

deasupra se presară leuşteanul şi hasmaţ uchiultăiate fin.162. CIORBĂ DE FRUNZE DE BOB CU

ZEAMĂ DE

74

VARZĂIngrediente: 200 g frunze de bob, 1 fir de praz, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1lingură

pastă de roşii, 1 l macerat de tărâţ e, 500 ml zeamă de varză (moare), 3 linguri de smântână,câteva

frunzişoare fragede de ţ elină sau leuştean, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v.2072), 1/2

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge.În castron

se pune maceratul de tărâţ e (v. 2041) şi zeama de varză; se adaugă frunzele de bob33 şi prazul tăiat

fideluţ ă, rădăcinoasele date pe răzătoare, pasta de roşii crude (v. 2063), smântâna,pulberile, iar

deasupra frunzele de ţ elină tăiate mărunt.163. CIORBĂ CU FRUNZE DE BOB ŞIGĂLBENUŞURI DE

OUĂ DE GĂINĂSe prepară ciorba ca la reţ eta precedentă, numai că în loc de smântână se pun

douăgălbenuşuri de ouă de găină, bine frecate cu 2 linguri zeamă de varză.164. CIORBĂ CU OUĂ DE

PREPELIŢĂSe prepară ciorba ca la ex. 162, cu aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă 10

gălbenuşuri deouă de prepeliţ ă (în loc de smântână) amestecate bine cu smântâna. Compoziţ ia

acestor ouă, caresunt superioare celor de găină, se găseşte descrisă la ex. 7.165. SUPĂ - CREMĂ DE

FRUNZE DE BOB CU IAURTIngrediente: 300 g frunze de bob, 1 ceapă mare de apă, 1 rădăcină de

ţ elină, 1 morcov, 1.3 lmacerat de tărâţ e (v. 2041), 250 ml iaurt sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1

legătură de tarhon cufrunze de salvie, 2 - 3 linguri de tărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii

(v. 2071), 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, câteva petaleroşii de trandafir.Se pune în castron maceratul şi iaurtul bine amestecate, se adaugă

frunzele de bob, ceapa,rădăcinoasele bine mărunţ ite (manual sau mecanic) sau gălbenuşurile de ou,

tărâţ a, pulberile, iardeasupra verdeaţ a tăiată mărunt şi petalele fideluţ ă.166. SUPĂ - CREMĂ DE

FRUNZE DE BOB CU AROMĂ DE HREANSe prepară ca la ex. precedent, numai că la urmă se

adaugă 1 - 2 linguri de hrean ras perăzătoarea de sticlă.167. SUPĂ - CREMĂ DE FRUNZE DE BOBCU

AROMĂ DE USTUROISe prepară întocmai ca la ex. 165 cu aceleaşi ingrediente, numai că la urmă se

adaugă 4 - 5bulbili de usturoi fin pisaţ i.Bostanul (dovleacul)Este vorba de bostanul furajer, cu coajă

galbenă,care se foloseşte în alimentaţ ie.Ca şi la alte vegetale, există numeroase specii şi varietăţ i cu

miez galbensau roşcat, cu coaja verde, cenuşie, portocalie etc. De la bostan,se utilizează (în

alimentaţ ie) miezul şi seminţ ele decorticate.Bostanul (dovleacul) conţ ine: leucină,tirozină, peparezină,

vitamina B, provitamina A,Fosfor ş. a.Este nutritiv, sedativ, răcoritor, emolient, pectoral, laxativ,

diuretic.Este indicat în: astenii, infecţ ii urinare, insuficienţ ă renală, hemoroizi, dispepsii,

enterite,dezinterie, constipaţ ie, afecţ iuni cardiace, insomnii, diabet.168. PASTĂ DE BOSTAN CU

75

UNTIngrediente: 250 g bostan, 150 g unt, 1 legătură hasmaţ uchi, 1/2 linguriţ ă pulbere de seminţ ede

ardei gras, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere

de alge, 1 ceapă de apă, 2 linguri tărâţ e.Bostanul se mărunţ eşte fin, se amestecă cu untul frecat

spumă, pulberile, verdeaţ a şi ceapatăiată mărunt. Compoziţ ia se aşează pe farfurrie, se decorează

după fantezia şi pricepereagospodinei.170. PASTĂ DE BOSTAN CU PULBERE DE HRIBISe prepară

întocmai ca la reţ eta precedentă, numai că se adaugă în compoziţ ie şi 1 lingură depulbere de hribi (v.

2067), care a fost bine înmuiată cu puţ in macerat de tărâţ e (v. 2041) sau apăpuţ in încălzită.171.

PASTĂ DE BOSTAN CU HRIBI ŞI AROMĂ DE USTUROI34

76

Se prepară pasta ca la reţ eta precedentă, numai că odată cu pulberea de hribi înmuiată seadaugă 2 -

3 bulbili (căţ ei) de usturoi fin pisaţ i.172. PASTĂ DE BOSTAN CU AROMĂ DE HREANSe prepară pasta

ca la ex. 168, iar la urmă se adaugă 1 lingură sau 2 (după gust) de hrean raspe răzătoarea de

sticlă.173. CIORBĂ DE BOSTAN CU ZARZAVATIngrediente: 200 g bostan, 1 morcov, 1 ceapă, 1

pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclăroşie, 1 legătură de mărar cu leuştean, 75 ml ulei, 1

linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v.2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge şi 1.5 l suc de roşii.Bostanul şi rădăcinoasele

curăţ ate, se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu suc de roşii încare se mai adaugă pulberile,

uleiul iar deasupra verdeaţ a tăiată fin.174. CIORBĂ DE BOSTAN CU CIUPERCIIngrediente: 200 g

bostan, 200 g ciuperci, 1 felie de ţ elină, 1 fir de praz, 2 linguri pastă de roşiicrude (v. 2063), 500 g

zeamă de varză (moare), 1 l macerat de coada calului (v. 2042), 1 legătură decimbru cu leuştean, 2

linguri smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1/2 linguriţ ă pulbere deardei (v. 2074), 1/2

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge.Bostanul

şi ţ elina se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu macerat şi zeamă de varză, semai adaugă

ciupercile macerate (v. 1978) în suc de cătină, prazul tăiat fideluţ ă, pasta de roşii bineamestecată cu

smântâna sau gălbenuşurile, pulberile, iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.175. CIORBĂ DE BOSTAN

CU OUĂ DE PREPELIŢĂIngredientele sunt aceleaşi ca la reţ eta precedentă, se prepară la fel, numai

că cele 2gălbenuşuri de ouă de găină sunt înlocuite cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7)176.

CIORBĂ DE BOSTAN CU SUC DE AGRIŞEIngrediente: 250 g bostan, 150 g gulioare, 1 morcov, 1

pătrunjel, 1 ceapă, 1 legătură de feniculcu salvie, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă

pulbere de seminţ e de ardei gras(v. 2074), 500 ml suc de agrişe (v. 2084), 1 l macerat de tărâţ e (v.

2041), 75 ml ulei. În castron sepune maceratul şi sucul de agrişe (care se extrage din agrişe pârguite);

se adaugă bostanul,gulioarele, morcovul şi pătrunjelul date pe răzătoare, ceapa tăiată mărunt,

pulberile, pasta de roşiibine frecată cu uleiul, iar deasupra verdeţ urile tăiate mărunt.177. CIORBĂ DE

BOSTAN CU GUTUIIngrediente: 200 g bostan, 200 g gutui, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclă roşie, 1

ceapă de apă,1.5 l zer, 75 ml ulei, 1 legătură de hasmaţ uchi cu tarhon, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e

de gogoşari(v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulberede alge, câteva petale roşii de trandafir.Bostanul şi gutuile se dau pe răzătoare, se

77

pun în castronul cu zer (v. 1919); se mai adaugărădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa tăiată mărunt,

uleiul, pulberile, iar deasupra verdeaţ a tăiatămărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţ ă.178. SUPĂ -

CREMĂ DE BOSTAN CU SMÂNTÂNĂ.Ingrediente: 400 g bostan, 1 felie de ţ elină, 1 morcov, 1

pătrunjel, 1 fir de praz, 3 - 4 linguri detărâţ e, 250 g smântână, 1.5 l macerat de lucernă (v. 2049), 1

legătură de verdeţ uri, 1 mână depetale roşii sau roz de flori de nalbă de grădină, 1 linguriţ ă pulbere

de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge. Se pune

maceratul în castron, se adaugăbostanul, rădăcinoasele şi prazul fin mărunţ ite (manual sau mecanic),

tărâţ a, smântâna, pulberile,iar deasupra se pun verdeţ urile tăiate mărunt şi petalele de

78

nalbă tăiate fideluţ ă.179. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU URZICISe pun ingredientele (aceleaşi ca la

reţ eta precedentă), se prepară la fel, numai că se pun 25035 g dovleac şi 150 g urzici, ambele

produse fin mărunţ ite.180. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU SPANACSe prepară ca la reţ eta

precedentă, numai că spanacul înlocuieşte urzicile. În afară de urzici şispanac se mai poate prepara cu

frunze de ştevie, frunze de soia, măcriş, podbal, grâuşor (untişor),patlagină, frunze de tătăneasă, de

fasole, muguri fragezi de lucernă sau trifoi, frunze de tei, de fag,de ulm, cu condiţ ia să fie foarte

fragede.181. SUPĂ CREMĂ DE BOSTAN CU GULIOAREIngrediente: 200 g bostan, 150 g gulioare, 1

morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 fir de praz,1 legătură de frunze de anason cu pătrunjel, 200 g

smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 3linguri tărâţ e, 1 lingură seminţ e de in, 1.5 l macerat

de trifoi (v. 2048), 1 linguriţ ă pulbere de seminţ ede gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1 lingură pulbere de cătină

(v. 2075). Se pune maceratul în castron, seadaugă bostanul, gulioarele, rădăcinoasele şi prazul, fin

mărunţ ite, smântâna bine amestecată saugălbenuşurile, tărâţ a, pulberile iar deasupra verdeţ urile

tăiate mărunt.182. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă

întocmai ca la reţ eta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, înafară de cele două gălbenuşuri de ouă

de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă deprepeliţ ă (v. 7).183. SUPĂ - CREMĂ DE

BOSTAN CU SEMINŢEIngrediente: 250 g bostan, 150 g seminţ e de bostan decorticate, 75 ml ulei, 2

linguri pastă deroşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţ ă pulbere de ardei graşi (v. 2074), 1/2 linguriţ ă

pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de

verdeţ uri, 1.5 lmacerat de mere (v. 2056), 1 fir de praz, 3 linguri de tărâţ e, 1 felie de ţ elină. Maceratul

se pune încastron; se adaugă bostanul şi ţ elina rase pe răzătoare, seminţ ele de bostan râşnite, uleiul

bineamestecat cu pasta de roşii, prazul tăiat fideluţ ă, iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.184. SUPĂ

- CREMĂ DE BOSTAN CU VARZĂ ROŞIEIngrediente: 200 g bostan, 200 g varză roşie, 100 g

spanac, 1 ceapă de apă, 75 ml ulei, 2gălbenuşuri de ouă crude, 1 legătură de leuştean cu

hasmaţ uchi, 1 linguriţ ă pulbere seminţ e de roşii(v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulberede alge, 4 linguri de tărâţ e, 1.5 l macerat de tărâţ e (v.

2041). Se pune maceratul în castron, seadaugă bostanul, varza roşie, spanacul, ceapa, fin mărunţ ite

(manual sau mecanic), uleiul bineamestecat cu gălbenuşurile, tărâţ a, pulberile, iar deasupra verdeaţ ă

tăiată mărunt.185. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU VARZĂ ALBĂSe prepară întocmai ca la reţ eta

79

precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de varza roşiecare este înlocuită cu varza albă, iar odată

cu ţ elina se mărunţ eşte şi o felie de sfeclă roşie.186. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN ŞI PASTĂ DE

ROŞIIIngrediente: 200 g bostan, 150 g seminţ e de bostan decorticate, 75 ml ulei, 100 g pastă deroşii

crude (v. 2063), 4 linguri de tărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072),

1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,

1legătură de mărar cu pătrunjel, 1 fir mare de praz, 1.5 l macerat de tărâţ e (v. 2041). Se

punemaceratul în castron, se adaugă bostanul şi prazul mărunţ ite fin, seminţ ele de bostan râşnite,

uleiulbine amestecat cu pasta de roşii crude (v. 2063), tărâţ a, pulberile, iar deasupra verdeţ urile

tăiatemărunt.187. SUPĂ - CREMĂ DE

80

BOSTAN CU NAPI MURAŢIIngrediente: 250 g bostan, 150 g napi muraţ i, 1 morcov, 1 felie de ţ elină, 1

felie de sfeclă roşie,4 linguri de tărâţ e, 1.5 l macerat de afine (v. 2045), 1 linguriţ ă pulbere de

seminţ e de roşii (v. 2071),1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge, 1ceapă de apă, 1 legătură de hasmaţ uchi cu tarhon, 75 ml ulei. Maceratul de

afine se pune în castron,se adaugă bostanul, napii (care au fost puşi la murat la un loc cu varza),

ceapa, rădăcinoaselemărunţ ite fin (manual sau mecanic), tărâţ a, pulberile, uleiul, iar deasupra

verdeţ urile tăiate mărunt.36 188. TORT APERTIV CU BOSTAN ŞI SEMINŢEIngrediente: 500 g bostan,

350 g seminţ e de bostan decorticate, 1/2 pahar suc de tărâţ e, 1/2sfeclă roşie, tărâţ e, 300 g unt, 2

legături de hasmaţ uchi cu mărar, 6 linguri cremogen, 150 gpăstârnac, 1 ceapă mare de apă, 4 ouă de

găină, 1 linguriţ ă seminţ e de in, 1/2 linguriţ ă pulbere deardei graşi (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere

de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere de

seminţ e de roşii (v. 2071). Bostanul, sfecla roşie şipăstârnacul se mărunţ esc fin, se amestecă cu

verdeaţ a tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă, 3linguri de cremogen (v. 2019) şi tărâţ e (cât

cuprinde) până când se obţ ine o compoziţ ie potrivit deîngroşată. Separat se amestecă seminţ ele de

dovleac (râşnite) cu cremogenul, 1/2 pahar suc detărâţ e, 4 gălbenuşuri, ceapa dată pe răzătoarea de

sticlă, untul frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde)până se obţ ine, de asemeni, o compoziţ ie potrivit de

îngroşată. Se aşează pe tortieră jumătate dincompoziţ ia cu dovleac (care trebuie să fie mai închisă la

culoare decât cea cu seminţ e - în cazcontrar se mai adaugă 2 linguri pulbere de măceşe - v. 2078).

Se aşează şi compoziţ ia cu seminţ e dedovleac, se tasează uniform, după care se pune compoziţ ia

cu dovleac. Se tasează din nou peîntreaga suprafaţ ă, se acoperă în albuş bătut spumă tare, peste

care se presară seminţ ele de in. Sedă la rece 2 - 3 ore, apoi se serveşte tăiat în formă de raze (ca

orice tort).Se serveşte ca aperitiv alături de salată verde de sezon.189. TORT APERITIV CU OUĂ DE

PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, numai că cele 4 ouă de găină se înlocuiesc

cu 20ouă de prepeliţ ă.190. TORT APERITIV DE BOSTAN CU MUGURI DE LUCERNĂIngrediente: 500

g bostan, 250 g muguri fragezi de lucernă, 400 g unt, cremogen (2019), 350ml suc de tărâţ e, 1/2

linguriţ ă pulbere ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromaticeşi condimentare (v.

2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 cepe mari de apă, 1 legătură de frunzefragede de hasmaţ uchi

şi ţ elină, 1 mână de petale roşii de trandafir şi câteva frunzişoare de feniculsau creson.Bostanul fin

mărunţ it se amestecă cu 1 ceapă, 250 g unt (frecat spumă) şi cremogen (câtcuprinde), până se

81

obţ ine o compoziţ ie mai îngroşată. Separat se mărunţ esc mugurii de lucernă (depreferinţ ă la mixer),

se amestecă cu verdeaţ a tăiată fin, pulberile, 1 ceapă tăiată la fel, untul frecatspumă şi tărâţ e (cât

cuprinde) până se obţ ine, de asemeni, compoziţ ia mai îngroşată. Se pune petortieră 1/2 din

compoziţ ia cu bostan, se tasează uniform, peste ea se aşează compoziţ ia cu lucernă,apoi partea

rămasă din compoziţ ia cu dovleac. Se tasează pe întreaga suprafaţ ă, se îmbracă tortulcu pastă de

cremogen (v. 2019), care se prepară din: sucul de tărâţ e în care se adaugă cremogen(puţ in câte

puţ in, mestecând mereu), până se îngroaşă ca o smântână. Pe deasupra se presarăfrunzişoare de

verdeaţ ă tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţ ă. Se dă la rece 2 - 3 ore,apoi se serveşte

la începutul mesei, tăiat felii în formă de raze, alături de salată verde de sezon.191. TORT

82

APERITIV ÎMBRĂCAT ÎN PASTĂ DE ROŞIISe prepară tortul întocmai ca la reţ eta precedentă, apoi se

îmbracă cu 250 g pastă de roşiicrude (v. 2063), amestecată cu 200 g smântână sau 4 gălbenuşuri de

ou crud şi tărâţ e (câtcuprinde), până se îngroaşă puţ in (atât cât să se poată întinde cu uşurinţ ă pe

întrega suprafaţ ă atortului). Deasupra se ornează cu albuş de ou bătut spumă care se pune în cornet,

cu ajutorul căruiase fac diferite ornamente.192. TORT DIN BOSTAN CU SEMINŢE PENTRU

DESERTIngrediente: 600 g bostan, 200 g seminţ e decorticate, 100 ml lapte de soia (v. 2032), 4 ouă

degăină, tărâţ e, cremogen (v. 2019), 1 linguriţ ă tinctură de propolis (v. 2104), miere, coaja rasă de la

1lămâie sau 1 portocală, 400 g unt, miejii a 15 nuci, 15 stafide, 1 lingură pulbere de măceşe (v.

2078)sau de scoruşe (v. 2077), 1 linguriţ ă de rom, 1 linguriţ ă seminţ e de mac.Bostanul fin mărunţ it

se amestecă cu romul, coaja de lămâie, 250 g unt frecat spumă, puţ inămiere (după gust) şi cremogen

cât cuprinde. Separat, se amestecă seminţ ele de bostan râşnite,tinctura de propolis (v. 2104), puţ ină

miere, stafidele (care au fost înmuiate în prealabil în apă timpde 2 ore), 150 g unt frecat spumă, 4

gălbenuşuri de ouă crude şi tărâţ e (cât cuprinde) până se obţ ineo compoziţ ie de consistenţ a

smântânii îngroşate. Se aşează pe tortieră 1/2 din compoziţ ia cu bostan,se tasează, şi deasupra se

aşează compoziţ ia cu seminţ e de bostan; se pune cealaltă jumătate din37 compoziţ ia cu bostan. Se

tasează din nou pe întreaga suprafaţ ă, se îmbracă cu cele 4 albuşuri bătutespumă (care se poate lăsa

aş cum este, alb, sau se poate colora în roz - bombon, cu suc de sfeclăroşie_v.2082). Peste albuş se

aşează miejii de nucă şi se presară seminţ ele de mac. Se dă la rece 2 -3 ore, după care se serveşte

felii, tăiate în formă de raze, ca desert.193. TORT DE BOSTAN ÎMBRĂCAT ÎN FRIŞCĂSe prepară tortul

ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc dealbuş (la îmbrăcatul tortului),

se folosesc 600 g frişcă bătută (fără zahăr) peste care se aşează miejiide nucă şi câteva fructe

macerate în miere (v. 406), sau fructe proaspete (vara şi toamna). Ouăle seînlocuiesc cu 150 g

smântână.194. CREMĂ CU BOSTAN ŞI TĂRÂŢEIngrediente: 300 g bostan, 2 ouă, miere, cremogen, 4

linguri tărâţ e, coaja rasă de la 1/2 lămâiesau portocală, 1 linguriţ ă tinctură de propolis ((v. 2104), 250

ml lapte de soia (v. 2032), 2 linguri devişine macerate în miere (v. 406).Bostanul curăţ at de coajă, ras

fin, se amestecă cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină, tinctura depropolis, coaja de lămâie, tărâţ a,

laptele de soia, puţ ină miere şi cremogen (v. 2019) cât cuprinde,până se obţ ine o compoziţ ie potrivit

de îngroşată, care se pune în pahare cu picior (cupe) sau, lanevoie, în farfurioare de compot. Deasupra

se pun 2 albuşuri bătute spumă tare, iar peste albuşvişine.195. CREMĂ CU BOSTAN ŞI OUĂ DE

83

PREPELIŢĂAceleaşi ingrediente ca la reţ eta precedentă, acelaşi mod de preparare, numai că cele 2

ouă degăină se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă (v. 7).196. CREMĂ CU BOSTAN ŞI

SEMINŢEIngrediente: 150 g bostan, 150 g seminţ e de bostan decorticate, 2 linguri tărâţ e, cremogen

(v.2019), 2 linguri de rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie, miere, 300 ml lapte nefiert sau

smântână,câteva petale roşii de trandafir. Bostanul fin mărunţ it se amestecă cu seminţ ele râşnite,

tărâţ a,romul, coaja de lămâie, puţ ină miere, laptele sau smântâna şi cremogen (cât cuprinde), până

seobţ ine o compoziţ ie potrivit de îngroşată.Se pune în cupe, iar deasupra se ornează cu petale de

trandafir tăiate fideluţ ă.197. CREMĂ DIN SEMINŢE DE BOSTAN CU FRIŞCĂIngrediente: 300 g

seminţ e de bostan decorticate, 500 g frişcă, miere, suc de măceşe

84

(v.2081), coaja rasă de la 1 lămâie, 1 linguriţ ă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), 1

linguriţ ăseminţ e de mac.Seminţ ele de bostan se amestecă cu tinctura, mierea, coaja de lămâie, 2 3

linguri de suc demorcovi (v. 2081), se adaugă frişca bătută (fără zahăr) cu care se amestecă uşor ca

să nu se lase. Sepune în cupe, iar deasupra se pun seminţ e de mac.... Brânza de vaciBrânza de vaci

se obţ ine din lapte. Nu avem un aliment mai preţ ios, un izvor de viaţ ă şisănătate, ca laptele.A bea

lapte înseamnă a dobândi sănătate, rezistenţ ă fizică, energie şi vioiciuneintelectuală.Brânza de vacă

este de un real folos organismului, atât pentru oamenii sănătoşi cât şipentru cei suferinzi de anumite

boli digestive sau de nutriţ ie.Imediat după preparare, componenţ a chimică a brânzeturilor este

apropiată de cea a materieiprime (laptele). După aceea, în timpul maturizării, apar procese chimice şi

mai ales biochimicesubstanţ ele suferind o serie de transformări care fac să creascăgradul de asimilare

şi cel digestibil.Din brânză se pot prepara numeroase feluri.În alimentaţ ia omului laptele şi produsele

lactate ocupă primul loc. Laptele conţ ine toateelementele indispensabile vieţ ii, elemente energetice

(grăsimi, zaharuri), elemente plastice ceformează ţ esuturile, proteine, săruri minerale, în special Calciu

şi Fosfor care formează sistemulosos, enzime şi vitamine.198. TARTINE CU BRÂNZĂ DE VACI ŞI

CEAPĂ38 Ingrediente: 400 g brânză de vaci proaspătă, 400 g unt, 1 ceapă de apă, 1 legătură de

mărar.Brânza bine mărunţ ită se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, odată cu mărarul şi untul frecat

spumă.Compoziţ ia se aşează pe farfurie şi se serveşte ca gustare.199. TARTINE CU BRÂNZĂ DE

VACI ŞI PRAZ (I)Se prepară ca la reţ eta precedentă, numai că se adaugă 1 fir de praz fin mărunţ it în

loc deceapă şi 1 - 2 linguri de tărâţ e.200. PASTĂ DE BRÂNZĂ CU AROMĂ DE USTUROISe prepară

ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în plus puţ in usturoi fin pisat.201. BRÂNZĂ DE

VACI CU PASTĂ DE ROŞIIIngrediente: 450 g brânză de vaci, 150 g pastă de roşii crude (v. 2063),

150 g unt, 1/2 linguriţ ăde pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere

de alge, 1 fir depraz, 1 legătură de verdeţ uri, 1 - 2 linguri de tărâţ e, 4 - 5 foi de salată verde.Brânza

de vaci, bine mărunţ ită, se amestecă cu pasta de roşii, pulberile, prazul, verdeaţ a tăiatămărunt, untul

frecat spumă şi tărâţ a. Se aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţ itului (puţ inumezită în apă) şi

se decorează cu foi de salată verde de sezon.202. BRÂNZĂ DE VACI CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 350

g brânză de vaci proaspătă, 350 g smântână, 1 căpăţ ână de salată verde, 1mână de petale roşii de

trandafir. Brânza se taie felioare, se aşează pe platou, iar peste ea se toarnăsmântâna. Deasupra se

presară petale roşii de trandafir tăiate fideluţ ă, iar pe margini se decoreazăcu foi de salată verde. Se

85

serveşte imediat.203. BRÂNZĂ DE VACI CU RIDICHIIngrediente: 350 g brânză, 350 g ridichi negre, 1

ceapă, 100 g unt, 1/2 linguriţ ă de pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere deseminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de frunze fragede de

ţ elină.Brânza bine mărunţ ită se amestecă cu ridichile date pe răzătoarea de sticlă, pulberile,

ceapatăiată mărunt odată cu verdeaţ a şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos

şi seornează după fantezia gospodinei.204. BRÂNZÂ DE VACI CU CRESONIngrediente: 350 g brânză

de vaci, 250 g creson, 200 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţ ăpulbere seminţ e de roşii (v. 2071),

1/2 linguriţ ă de pulbere de plante aromatice şi

86

condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e, 3 - 4 roşii.Brânza de vaci mărunţ ită

(trecută prin sită) se amestecă cu cresonul tăiat mărunt sau mărunţ itla mixer, ceapa tăiată la fel,

pulberile, untul frecat spumă iar în cazul că este prea moale compoziţ ia,se adaugă puţ ină tărâţ e. Se

aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează cu felioare de roşii şiverdeaţ ă de sezon.205. BRÂNZĂ

CU GOGOŞARIIngrediente: 350 g brânză, 250 g gogoşari, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţ ă pulbere

deseminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.

2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e, cremogen (v. 2019), 1 legătură de verdeaţ ă, 100 g unt, 4

- 5 foide salată.Brânza trecută prin sită se amestecă cu gogoşarii cruzi, care au fost fin mărunţ iţ i la

mixerodată cu ceapa, pulberile, verdeaţ a, untul, 1 - 2 linguri de cremogen sau tărâţ e (cât cuprinde),

pânăse obţ ine o compoziţ ie mai îngroşată; se aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează cu foi de

salatăverde.206. TURTIŢE DE BRÂNZĂ CU URZICIIngrediente: 450 g brânză de vaci, 200 g urzici,

150 g unt, 1ceapă mare de apă, 1 linguriţ ăpulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă de

pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e, 1/2

linguriţ ă pulbere de seminţ e de ardei gras, 3 roşii,4 - 5 foi de salată verde, cremogen, (v. 2019) sau

tărâţ e, 5 legături de verdeaţ ă. Brânza trecută prinsită se amestecă cu urzicile fin mărunţ ite odată cu

ceapa, pulberile şi verdeaţ a, untul spumă şi dacă39 nu-i suficient de îngroşată compoziţ ia, se

adaugă puţ in cremogen sau tărâţ e.Pe o foaie de plastic se presară puţ in cremogen sau tărâţ e, se

împarte compoziţ ia în părţ iegale (câte o lingură), se ia fiecare în parte, se rotunjeşte în palmă, se

turteşte şi se aşează pe unpostament de verdeaţ ă care a fost pus în prealabil în platou.207. TURTIŢE

DE BRÂNZĂ CU PRAZ (II)Se prepară întocmai ca la reţ eta precedentă folosind aceleaşi ingrediente,

numai că urzicilesunt înlocuite cu praz mărunţ it şi puţ in hrean.208. TURTIŢE DE BRÂNZĂ CU

HASMAŢUCHISe prepară ca la 206, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc

cuhasmaţ uchi.209. CROCHETE CU BRÂNZĂ DE VACI ŞI PULBERE DE MĂCEŞEIngrediente: 550 g

brânză de vaci proaspătă, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078), 1 linguriţ ăpulbere de seminţ e de

gogoşari (v. 2078), 1/2 linguriţ ă de pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e, 1 legătură tarhon cu cimbru, cremogen(v. 2019), 150 g unt, 1

căpăţ ână de salată, 1 fir de praz.Brânza trecută prin sită se amestecă cu prazul şi verdeaţ a tăiate

mărunt, pulberile şi untulfrecat spumă; în care compoziţ ia este prea subţ ire se adaugă cremogen sau

tărâţ e cât este nevoie.Pe o foaie de plastic se presară puţ in cremogen sau tărâţ e, se împarte

87

compoziţ ia (cu lingura), înpărţ i egale, şi se formează crochetele bine rotunjite (în palmă) lungi de cca.

6 cm. Se aşează pe unpostament de salată verde, pus în prealabil în platou.210. CROCHETE DE

BRÂNZĂ CU MUGURI DE LUCERNĂIngrediente: 500 g brânză de vaci, 150 g muguri fragezi de

lucernă, 1 legătură de hasmaţ uchi,150 g unt, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de ardei gras (v. 2072),

1/2 linguriţ ă de pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,

tărâţ e, 1 mână de petale roşii detrandafir.Brânza dată prin sită se amestecă cu mugurii fragezi de

lucernă bine mărunţ iţ i, pulberile, untulfrecat spumă şi puţ ină tărâţ e. În continuare se procedează ca

la reţ eta precedentă. Crochetelefăcute se aşează pe un postament de petale roşii de trandafir cu

hasmaţ uchi, care au fost înprealabil puse în platou.211. CROCHETE

88

DE BRÂNZĂ CU MORCOVSe prepară ca la reţ eta precedentă folosind aceleaşi ingrediente numai că

se pun 400 g brânzăşi 250 g morcov ras care înlocuieşte lucerna, iar după ce au fost făcute

crochetele se aşează pe unpostament de salată verde, pus în prealabil în platou.212. CIUPERCUŢE

DIN BRÂNZĂ CU RIDICHIIngrediente: 600 g brânză de vaci, 350 g ridichi, 200 g unt, cremogen (v.

2019), 1 linguriţ ăpulbere din seminţ e de gogoşari, 2 căpăţ âni de salată verde.Brânza trecută prin sită

se amestecă cu ridichile (bine mărunţ ite), pulberea, untul frecat spumăşi puţ in cremogen. Pe un platou

se aşează un postament de salată verde. Din compoziţ ia cu brânzăse ia o lingură, se rotunjeşte în

mână şi se fixează pe postamentul de salată; este piciorulciupercuţ ei. Se mai ia o lingură de

compoziţ ie, se rotunjeşte în palme ca o minge mică, i se face înmijloc o mică gropiţ ă cu degetul

arătător şi se fixează pe picioruş; aceasta este ciuperca. Seprocedează în felul acesta cu întreaga

cantitate de compoziţ ie. Pe lângă ciupercile mari, se aşeazăunele mici de tot, fără picioruş, dând

impresia de ciupercuţ e abia ieşite prin iarbă. Pe suprafaţ afiecărei ciuperci, cu ajutorul unei scobitori, se

aplică pastă de roşii crudă (v. 2063), sub formă depunctişoare roşii.213. CIUPERCUŢE DIN BRÂNZĂ

CU ŢELINĂSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că

ridichilese înlocuiesc cu ţ elina rasă pe răzătoarea de sticlă.214. CIUPERCUŢE DIN BRÂNZĂ DE VACI

CU PULBERE DE MĂCEŞESe prepară compoziţ ia ca la 212, numai că la urmă se adaugă 1 lingură

pulbere de măceşe (v.40 2078), sau de scoruşe (v. 2077), care o colorează într-o nuanţ ă de roşu

plăcut. Din aceastăcompoziţ ie se prepară ciupercuţ ele iar pe pălăriile lor, cu ajutorul unei scobitori, se

fac punctişoarealbe din unt sau din albuşul de ou bătut spumă tare.215. TORT APERITIV DIN BRÂNZĂ

CU PRAZIngrediente: 500 g brânză proaspătă, 300 g unt, 2 fire de praz, 1 linguriţ ă pulbere de

seminţ ede roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e, 4 linguri suc de morcovi, 2 gogoşari, 1 lingură de verdeţ uri, 300

gnuci râşnite, 1 ceapă mare roşie, 1 linguriţ ă de pulbere de căline (v. 2076), cremogen (v. 2019),

350g smântână.Brânza proaspătă se trece prin sită, se amestecă cu prazul bine mărunţ it, sucul de

morcovi (v.2081), 200 g unt bătut spumă şi cremogen (cât cuprinde), până se obţ ine o compoziţ ie

maiîngroşată. Se împarte în două părţ i egale; o parte se aşează pe tortieră, se tasează frumos iar

pesteea se aşează compoziţ ia cu nuci (măcinate) şi amestecate cu pulberile, ceapa bine

mărunţ ită,verdeaţ a tăiată mărunt şi 100 g unt bătut spumă. Se tasează, apoi se aşează partea a

doua decompoziţ ie cu brânză. Se îmbracă cu cremogen amestecat cu smântână. Se decorează cu

89

felioare degogoşari şi verdeţ uri de sezon.216. TORT APERITIV DE BRÂNZĂ CU SPANACCompoziţ ia

cu brânză se prepară întocmai ca la reţ eta precedentă iar la mijloc (în loculcompoziţ iei cu nuci) se

mărunţ esc la mixer 250 g spanac, la care se adaugă 4 linguri de morcov rasfin (v. 2081), 100 g unt

frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde) până se îngroaşă cât este necesar,pulberile din reţ eta de mai

sus şi ceapa bine mărunţ ită.Deasupra se pune partea a doua de compoziţ ie din brânză.Se îmbracă şi

se decorează la fel.217. TORT CU BRÂNZĂ ŞI MUGURI DE LUCERNĂSe prepară la fel ca mai sus,

folosind aceleaşi ingrediente, numai că spanacul este înlocuit cumuguri de lucernă fin mărunţ iţ i.218.

RULADĂ DE BRÂNZĂ CU URZICIIngrediente: 750 g brânză de vaci, 300 g urzici, 300 g unt, cremogen

90

(v. 2019), 1 linguriţ ăpulbere de seminţ e de gogoşari (v. 2071), 1/2 linguriţ ă de pulbere de plante

aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e, 3 cepe mari de apă şi 3

linguri pastă deroşii crude (v. 2063).Brânza, dată prin sită, se amestecă cu 2 gălbenuşuri de ouă de

găină, 2 cepe mari tăiatemărunt şi 200 g unt frecat spumă cu puţ in cremogen (v. 2019).Se presară

puţ ină tărâţ e pe o bucatăde plastic şi se întinde compoziţ ia cu brânză (cu podul palmei), în formă

dreptunghiulară, groasă de1 cm.Peste ea se aşează compoziţ ia cu urzici, care se prepară în felul

următor: urzicile binemărunţ ite se amestecă cu pulberile, 1 ceapă mare tăiată mărunt, pasta de roşii,

100 g unt frecatspumă, 1 - 2 linguri de tărâţ e şi cremogen (cât cuprinde), până se obţ ine o

compoziţ ie potrivit deîngroşată. Se rulează cu ajutorul foii de plastic, cu ambele mâini, cât mai strâns,

având grijă săîntoarcem de fiecare dată foaia în afară (către noi), ca să nu se prindă în compoziţ ie.Tot

cu ajutorul acestei foi (după ce am rulat rulada) se pune pe o farfurie dreptunghiulară şi sedă la rece 2

- 3 ore. Se serveşte tăiată felii mai groase cu salată verde.219. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU MUGURI

DE TRIFOI ROŞUSe prepară întocmai ca reţ eta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind

urzicile cumuguri fragezi de trifoi roşu.220. RULADĂ DE BRÂNZĂ ŞI VARZĂ UMPLUTĂ CU PASTĂ DE

ROŞIIIngrediente: 600 g brânză de vaci, 300 g varză albă, 2 cepe de apă, 300 g unt, 200 g pastă

deroşii crude, 4 linguri de smântână, tărâţ e, cremogen (v. 2019), 1 legătură de hasmaţ uchi, 1

linguriţ ăpulbere de seminţ e de gogoşari, 1/2 linguriţ ă de pulbere de plante aromatice şi condimentare

(v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 fir de praz, 1 lingură pulbere de căline (v. 2076).Brânza bine

mărunţ ită se amestecă cu varza (tăiată fideluţ ă şi frecată în mâini până s-aînmuiat bine, fără să fie

stoarsă de sucul din ea), 2 cepe tăiate mărunt şi 200 g unt frecat spumă cu41 puţ in cremogen.

Separat se prepară compoziţ ia a doua, astfel: pasta de roşii crude (v. 2063) seamestecă cu smântâna,

100 g unt frecat spumă, pulberile, 1 - 2 linguri tărâţ e, prazul tăiat fideluţ ă,asmaţ uchiul tăiat mărunt şi

cremogen (cât cuprinde), până se obţ ine o compoziţ ie de consistenţ aunei smântâni îngroşate. În

continuare se procedează ca la 218. Se taie şi se serveşte la fel.... Brânză de oiConţ ine aceleaşi

substanţ e ca şi brânza de vaci, dar este mai grasă.Se pregătesc fel de fel de preparate, care mai de

care mai sofisticate. Este bună să fieconsumată aşa cum se scurge din zăr. Caşul, brânza frământată,

ca şi celelalte feluri de brânză, suntfoarte hrănitoare şi uşor digestibile, comparativ cu carnea, care pe

lângă faptul că se mistuie greu,menţ ine 3 zile toxinele în organism.221. PASTĂ DE BRÂNZĂ DE OI CU

PRAZIngrediente: 350 g brânză de oi rasă, 50 g unt, 1 legătură de hasmaţ uchi, 1 fir de praz mare,

91

1linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă de pulbere de plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 - 3 roşii, 3 - 4 foi de salată. Caşul de

oiproaspăt, se mărunţ eşte fin, se amestecă cu pulberile, verdeaţ a tăiată mărunt, prazul tăiat

fideluţ ăşi untul frecat spumă.Se aranjează pe farfurie, se decorează cu foi de salată verde şi felioare

de roşii.222. BRÂNZĂ DE OI CU PASTĂ DE ROŞIISe prepară ca la reţ eta precedentă folosind

aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 linguri depastă de roşii crude (v. 2063), iar în cazul că se

înmoaie prea mult compoziţ ia, puţ ină tătrâţ e saucremogen (v. 2019).223. PASTĂ DE BRÂNZĂ CU

PASTĂ DE GOGOŞARISe prepară pasta ca la 221, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pasta de

roşii care seînlocuieşte cu pastă de gogoşari; în plus se pun 3 - 4 bulbili

92

(căţ ei) de usturoi fin pisaţ i.224. PASTĂ DE BRÂNZĂ CU RIDICHI NEGREIngrediente: 350 g caş de

oaie ras, 50 g unt, 300 g ridichi negre rase, 1 linguriţ ă pulbere deseminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2

linguriţ ă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,

tărâţ e, 1 legătură frunze fragede de ţ elină cu tarhon, cremogen.Caşul ras fin, odată cu ridichile, se

amestecă cu pulberile, verdeaţ a tăiată mărunt, untul spumăşi puţ in cremogen sau tărâţ e (în cazul că

este prea moale compoziţ ia); se aşează pe farfurie, seornează după fantezia şi priceperea

gospodinei.225. PASTĂ DE BRÂNZĂ CU CRESONSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ridichicare se înlocuiesc cu creson bine mărunţ it.226.

CROCHETE DE BRÂNZĂ CU CEAPĂIngrediente: 350 g caş de oaie ras, 1 ceapă mare de apă, 50 g

unt, 1 linguriţ ă pulbere deseminţ e de roşii (v. 2071), 1 lingură de smântână, cremogen, 2 - 3 legături

de hasmaţ uchi. Caşul rasse amestecă cu ceapa bine mărunţ ită, smântâna, pulberile, untul frecat

spumă şi puţ in cremogen.Din acest amestec se prepară crochetele, astfel: pe o foaie de polietilenă se

presară puţ in cremogen,se împarte compoziţ ia în cantităţ i egale (cu o lingură), se ia fiecare în palmă,

se rotunjeşte şi seformează crochetele lungi de 6 cm, care se aşează pe un postament cu

hasmaţ uchi, pus în prealabilîn platou.227. CROCHETE DE BRÂNZĂ CU URZICIIngrediente: 350 g caş

ras, 50 g unt, 1 ceapă mare de apă, 200 g urzici, 1 linguriţ ă pulbere deseminţ e de gogoşari (v.

2072), 1/2 linguriţ ă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, tărâţ e, cremogen (v. 2019), 6 flori roşii de trandafir.Caşul ras fin se amestecă cu urzicile şi

ceapa fin mărunţ ite, pulberile, untul frecat spumă şi1 - 2linguri de tărâţ e. Se prepară crochetele ca la

reţ eta precedentă şi se aşează pe un postament dinpetale roşii de trandafir care a fost aşezat în

prealabil în platou.42 228. CROCHETE DE BRÂNZĂ CU PULBERE DE SCORUŞE (v. 2077)Se prepară

crochetele ca la 226 folosind aceleaşi ingrediente, numai că în compoziţ ie seadaugă 1 lingură pulbere

de scoruşe care îi dă o nuanţ ă de roşu frumos.229. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU MUGURI DE TRIFOI

ALBIngrediente: 700 g caş ras, 400 g unt, cremogen (v. 2019), 3 fire de praz, 250 g muguri fragezide

trifoi, 2 legături de hasmaţ uchi cu leuştean, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v. 2072),1/2

linguriţ ă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge,tărâţ e, 1/2 linguriţ ă de pulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2074), 1 mână bună de petale roşii

sauroz de flori de nalbă de grădină.Caşul ras, fin, se amestecă cu 2 fire de praz tăiat fideluţ ă şi 300

g unt frecat spumă. Pentruumplut, trifoiul se mărunţ eşte fin (manual sau mecanic), se amestecă cu

93

verdeţ urile tăiate mărunt, 1fir de praz tăiat fideluţ ă, 100 g unt frecat spumă, pulberile şi petalele de

nalbă tăiate fideluţ ă. Încazul că este prea moale se adaugă puţ in cremogen sau tărâţ e. În continuare

se procedează ca la215. Se serveşte tăiată felii mai groase cu salată verde.230. RULADĂ DE BRÂNZĂ

CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă cu aceleaşi ingrediente, în

afară de mugurii detrifoi care sunt înlocuiţ i cu frunze fragede de tătăneasă.231. RULADĂ DE BRÂNZĂ

CU GRÂUŞOR (untişor)Se prepară ca la 229, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de trifoi care este

înlocuit cu frunzefragede de tătăneasă.232. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU FRUNZE DE NALBĂSe prepară

ca la 229, aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii fragezi de trifoi care suntînlocuiţ i cu frunze

94

fragede de nalbă de grădină.233. RULADĂ DE BRÂNZĂ UMPLUTĂ CU SFECLĂ ROŞIEIngrediente:

700 g caş ras, 400 g unt, cremogen (v. 2019), tărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere deseminţ e de gogoşari (v.

2072), 1/2 linguriţ ă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 3 cepe mari de apă, 350 g sfeclă roşie, 150 g varză albă, 2legături hasmaţ uchi cu tarhon.Caşul

bine mărunţ it se amestecă cu 2 cele două cepe tăiate mărunt şi 300 g unt frecat spumă.Pentru

umplut, sfecla şi ceapa se mărunţ esc fin, se amestecă cu varza tăiată fideluţ ă, frecată înmâini până

se înmoaie bine (fără a o stoarce de sucul ei), pulberile, verdeaţ a tăiată mărunt, 1 - 2linguri de tărâţ e

şi cremogen, până se obţ ine o pastă îngroşată. În continuare se procedează ca la215.Se consumă

tăiată felii mai groase cu salată verde de sezon.234. SĂRMĂLUŢE CU CAŞ DE OAIE ŞI

CEAPĂIngrediente: 350 g caş proaspăt, 150 g unt, 1 legătură verdeaţ ă, 1 ceapă mare de apă,

1/2linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă de pulbere de plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 lingură de tărâţ e, 250 g frunze fragede

detătăneasă, 1 mână bună de petale roşii sau roz, de flori de nalbă de grădină.Caşul se dă pe

răzătoarea cu găuri mari, se amestecă cu verdeaţ a şi ceapa tăiată mărunt,pulberile, tărâţ a şi untul

frecat spumă.Din această compoziţ ie se prepară sărmăluţ ele învelite în frunze fragede de tătăneasă,

care seaşează pe un postament făcut din petale de nalbă, puse în prealabil în platou.235. SĂRMĂLUŢE

CU CAŞ DE OAIE ŞI PRAZSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă folosind aceleaşi ingrediente,

în afară de ceapăcare este înlocuită cu praz tăiat fideluţ ă.236. SĂRMĂLUŢE CU CAŞ ŞI ZARZAVATSe

prepară sărmăluţ ele ca la 234 folosind aceleaşi ingrediente pe lângă care se mai adaugă un43

morcov mic, 1/2 pătrunjel şi o felioară de ţ elină, toate rase pe răzătoare.237. TORT APERITIV CU

BRÂNZĂ ŞI FLOAREA SOARELUIIngrediente: 600 g brânză de oi rasă, 3 cepe de apă, 300 g unt,

250 g seminţ e decorticate şirâşnite de floarea - soarelui, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de ardei gras

(v. 2074), 1/2 linguriţ ă depulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere

de alge, tărâţ e,cremogen (v. 2019), 1 pahar de smântână, 2 legături de verdeaţ ă, 10 măsline negre

desărate.Brânza, fin mărunţ ită, se amestecă cu 2 cepe tăiate mărunt, 200 g unt frecat spumă

şicremogen cât cuprinde. Se împarte în două părţ i egale. Una din ele se pune pe tortieră şi se

taseazăuniform; peste ea se aşează compoziţ ia cu seminţ ele de floarea - soarelui decorticate şi

măcinate,amestecată cu pulberile, tărâţ e (cât cuprinde) şi 100 g unt frecat spumă. Peste ea se aşează

parteaa doua de compoziţ ie cu brânză. Se tasează pe întreaga suprafaţ ă, apoi se îmbracă în

95

cremogenamestecat cu smântână. Se decorează cu 1/2 de măsline negre, complet desărate (v. 1988)

şiverdeţ uri de sezon.Se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiat felii în formă de raze (ca orice tort),

alături cu salatăverde de sezon.238. TORT APERITIV CU BRÂNZĂ ŞI SEMINŢE DE BOSTANSe

prepară ca la reţ eta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de seminţ ele de floarea -soarelui care

se înlocuiesc cu seminţ e de bostan (decorticate şi măcinate), care, fiind apropiate deculoarea caşului,

se colorează într-o nuanţ ă de roşu, cu puţ ină pastă de roşii crude (v. 2063), pulberede măceşe (v.

2078) sau de scoruşe (v. 2077).La nevoie, se poate colora (în nuanţ a de roşu dorită) şi cu o felioară

de sfeclă roşie, rasă perăzătoarea de sticlă.239. CIUPERCUŢE VERZI PE POSTAMENT

ROŞUIngrediente: 600 g caş de oaie, 300 g unt, 250 g muguri fragezi de lucernă, cremogen,

96

1linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă de pulbere de plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e, 1 pumn petale roşii de trandafir.Caşul

bine mărunţ it, se amestecă cu mugurii de lucernă fin mărunţ iţ i (manual sau mecanic),pulberile şi untul

frecat spumă. În cazul că este prea moale compoziţ ia se adaugă puţ ină tărâţ e saucremogen (v.

2019). Se formează ciupercuţ e ca la 212, se aşează pe un postament din petale roşiide trandafir,

aşezate în prealabil în platou. Deasupra lor se pun punctişoare mici din unt sau dinalbuş bătut

tare.240. CIUPERCUŢE GALBENE PE POSTAMENT VERDESe prepară ciupercuţ ele ca la reţ eta

precedentă, numai că în compoziţ ia cu brânză (fărăverdeţ uri) se adaugă un morcov ras fin şi puţ in

cremogen.Ciupercuţ ele, odată preparate, se aşează pe un postament din plante verzi (după dorinţ ă)

iarpe pălăriile lor se fixează punctişoare roşii, din pastă de roşii crude (v. 2063) sau din pulbere

demăceşe (v. 2078) amestecată cu foarte puţ in unt.241. CIUPERCUŢE ROŞII PE FOND

VERDEIngrediente: 350 g caş de oaie, 350 g ţ elină, 1 ceapă mare de apă, 250 g unt, cremogen,

1linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 căpăţ ână de salată verde, 6 - 8 mere

roşii.Brânza şi ţ elina fin mărunţ ite se amestecă cu pulberea, ceapa tăiată mărunt şi cremogen

(câtcuprinde), până se obţ ine o pastă îngroşată din care se fac picioarele ciupercuţ elor; drept pălărie,

sepune câte o jumătate de măr roşu, căruia i s-a îndepărtat căsuţ a seminală şi s-a rotunjit

frumos.Deasupra se fac punctişoare albe. Merele (la nevoie) pot fi înlocuite cu roşii sau

gogoşari.Ciupercile se aşează pe un postament de salată verde, pus în prealabil în platou.242. CAŞ

DE OAIE CU ROŞII ŞI CEAPĂ VERDEIngrediente: 300 g caş, 2 legături de ceapă verde, 500 g roşii,

4 - 5 foi de salată.Se aşează pe un platou frunzele de salată, caşul proaspăt tăiat în felii potrivite şi

roşiile mijlocii(puse întregi); lângă platou, într-un pahar, se pune ceapa verde curăţ ată, bine spălată şi

căreia i s-auscurtat puţ in foile.44 ... BusuioculEste o plantă ierbacee cu tulpina păroasă.În scopuri

medicinale şi alimentare, se utilizează părţ ile aeriene ale plantei. Conţ ine ulei volatil,saponozide,

triterpenice, tonoizi etc.Este aromatizant, calmant al colicelor intestinale, absoarbe gazele, galactogog,

reduce stărilede vomă.Se administrează în colici intestinale, meteorism (balonări intestinale), vomă,

gripă, bronşită(acută sau cronică), cefalee (dureri de cap), ulcer gastric, infecţ ii urinare, anorexie (lipsa

poftei demâncare), diaree, colită de fermentaţ ie.Sub formă de ceai se prepară prin infuzie (1 linguriţ ă

de plantă la 200 ml apă clocotită sau prinmacerare la rece, 8 - 10 ore). Se beau 2 - 3 ceaiuri pe zi,

puţ in încălzite (după mesele principale) şineîndulcite.În alimentaţ ie, se foloseşte sub formă de pulbere

97

sau frunze verzi, adăugate (pentru aroma lorplăcută) la diferite preparate culinare, ca tartine cu diferite

paste de brânză, unt, ciuperci, ciorbe,supe - creme dar şi la preparate dulci, în combinaţ ie cu alte

plante plăcut aromate sau simplu, maicu seamă în bucătăria fără foc .243. PIREU DE VERDEŢURI CU

AROMĂ DE BUSUIOC ŞI ROŞIIIngrediente: 50 g frunze de busuioc, 150 g urzici, 150 g muguri fragezi

de lucernă, 150 g frunzefragede de tătăneasă, 1 pahar suc de morcovi, 5 linguri de cremogen (v. 2019),

100 ml ulei, 1lingură suc de cătină (v. 2092), 8 - 10 roşii mici, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii

(v. 2071).Toate verdeţ urile (în afară de busuioc) se mărunţ esc fin(manual sau mecanic), se amestecă

cusucul de morcov, sucul de cătină, pulberea de seminţ e de roşii, cremogenul şi uleiul. În cazul

căpireul nu este destul de gros se adaugă puţ ină tărâţ e. Se toarnă în platou iar deasupra se pun

roşiimici,

98

întregi.Peste ele se presară frunzele de busuioc tăiate fideluţ ă.244. PIREU VERDE CU OCHIURI ŞI

BUSUIOCSe prepară pireul ca la reţ eta precedentă iar după ce s-a aşezat în platou, se aşează 6

linguride albuş bătut spumă tare (mici grămăjoare cu distanţ ă între ele).În mijlocul fiecărei grămăjoare

se face o mică gropiţ ă cu dosul lingurei şi se pune în fiecarecâte un gălbenuş (în total 6

gălbenuşuri).Deasupra se presară cu frunze de busuioc (vara) sau pulbere de busuioc (iarna). Pe

margini sedecorează cu petale roşii sau roz de nalbă de grădină, tăiate fideluţ ă.245. PIREU VERDE

CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară pireul din verdeţ uri ca la 243, se fac ochiurile ca la 244, numai

că în loc de 6 ouă degăină se folosesc 30 de ouă de prepeliţ ă, aşezate în grupuri de câte 5

gălbenuşuri pe albuşul bătutspumă tare.... CaisaCaisa conţ ine vitamina A (în mare cantitate), apoi

vitaminele (B, C, PP), zaharuri (celuloză şiglucoză), o substanţ ă asemănătoare cu carotina, protide,

lipide, săruri minerale şi oligoelemente(Magneziu, Fosfor, Fier, Calciu, Potasiu, Sulf, Mangan, Fluor,

Cobalt, Brom).Caisa este foarte nutritivă, energetică şi plastică, ajunsă la maturitate completă şi

foartedigestibilă. Este indicată în astenie fizică şi intelectuală, anemie, nevrozism, insomnii,

inapetenţ ă,convalescenţ e. Se recomandă copiilor (rahitism, întârziere de creştere), adolescenţ ilor şi

vârstnicilor(diaree, constipaţ ie etc).Se foloseşte fructul ca atare bine copt şi în preparate culinare la

rece, în bucătăria fără focunde nu-şi pierde nimic din calităţ i.246. CAISE CU SOS DE

SMÂNTÂNĂIngrediente: 500 g caise bine coapte, 400 g smântână, 1 linguriţ ă de miere, 2 linguri făină

deorez, 6 flori roşii de trandafir, câteva frunzişoare de măghiran cu busuioc.Smântâna se amestecă cu

mierea, făina de orez şi se toarnă în platou. Peste ea se punjumătăţ i de caise cu partea bombată în

sus. Deasupra se presară câteva petale de trandafir tăiatefideluţ ă, verdeaţ a tăiată mărunt, iar pe

margini (în formă de ghirlandă) se pun petale roşii şi albe detrandafir.45 247. CAISE CU SOS

VERDESe prepară ca la reţ eta precedentă, numai că sosul de smântână se colorează cu puţ in suc

deorz verde (v. 2079) sau spanac fin mărunţ it.248. CAISE CU SOS GALBENIngrediente: 500 g caise

bine coapte, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi, 2 ouă degăină crude, 1 linguriţ ă de miere, 5

- 6 foi de salată verde, 1 linguriţ ă pulbere seminţ e de roşii,câteva frunzişoare de levănţ ică cu

mentă.Cremogenul (v. 2019) se amestecă cu sucul de morcovi, mierea, pulberea, gălbenuşurile şi

sepune în platou. Peste el se aşează (cât mai estetic jumătăţ ile de caise cu partea bombată în sus).

Sedecorează cu foi de salată.249. CAISE CU SOS ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta

precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că cele două gălbenuşuri degăină se înlocuiesc cu 10

99

gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).250. CAISE CU SOS ROŞUSe prepară ca sosul de la nr. 248,

folosind aceleaşi ingrediente, numai că la urmă (înainte de a-l pune în platou) se colorează cu nuanţ a

de roşu dorită (pulbere de măceşe, v. 2078, pulbere decăline sau de scoruşe); se poate obţ ine o

nuanţ ă frumoasă de roşu şi cu puţ in suc de sfeclă roşie.251. SALATĂ DE CAISE CU

CĂPŞUNIIngrediente: 500 g caise bine coapte, 500 g căpşuni, 1 linguriţ ă tinctură de propolis (v.

2104), 2linguri de miere, câteva petale de flori roşii de nalbă de grădină, 4 - 5 vârfuri de mentă.

Caisele sedespică în jumătăţ i, li se îndepărtează sâmburii, în fiecare jumătate se pune o căpşună, se

aşează însalatieră, se toarnă peste ele mierea (care a fost amestecată cu tinctură de propolis) şi 2 - 3

lingurisuc de morcovi.Deasupra se presară menta şi florile de nalbă tăiate fideluţ ă.252. SALATĂ DE

CAISE

100

CU PETALE DE TRANDAFIRIngrediente: 700 g caise bine coapte, 400 g smântână, 2 - 3 linguri de

miere, 1 lingură de rom,3 linguri suc de mere (v. 2102), 150 g petale roşii de trandafir, câteva

frunzişoare de măghiran.Caisele se taie în două, li se îndepărtează sâmburii, se aşează pe un

postament din petale dintrandafir (care a fost pus în prealabail în salatieră), peste ele se toarnă mierea,

amestecată cu romulşi sucul de mere şi smântâna. Deasupra se presară măghiranul tăiat mărunt, dând

salatei un gust cutotul deosebit.253. SALATĂ DE CAISE CU MIEJI DE NUCIIngrediente: 750 g caise

bine coapte, 175 g mieji de nuci, 1 linguriţ ă tinctură muguri de plopnegru (v. 2105), 2 - 3 linguri de

miere, 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de grădină 23 lingurisuc de morcovi (v. 2081). Caiselor

despicate în două li se înlătură sâmburii, se aşează în salatieră peun postament din petale de nalbă.În

fiecare jumătate de caisă se pun 2 mieji de nucă, deasupra se toarnă mierea (care a fostamestecată cu

tinctura de muguri de plop negru) şi sucul de morcovi.254. CAISE UMPLUTE CU CREMĂIngrediente:

700 g caise bine coapte, 150 unt, 1 linguriţ ă cacao, 1 lingură tărâţ e, 1 - 2 linguride miere.Se amestecă

miere cu cacao, tărâţ a şi untul bătut spumă. Caisele se despică în jumătăţ i şi seaşează (pe un

postament de petale de gălbenele ) în platou cu partea bombată în jos. În fiecarejumătate de caisă se

pune câte puţ ină cremă cu ajutorul unui cornet.255. CAISE UMPLUTE CU FRIŞCĂSe prepară caisele

ca la reţ eta precedentă, având grijă ca în fiecare jumătate de caisă să sepună câte puţ ină miere (1/4

linguriţ ă), apoi se pune frişca bătută (fără zahăr) cu ajutorul unui cornet,ca mai sus.256. CREMĂ DE

CAISE CU SUC DE MORCOVIngrediente: 500 g caise bine coapte, 4 linguri cremogen (v. 2019), 2

gălbenuşuri de ouă de46 găină, puţ ină miere (după gust), 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 2

albuşuri bătute spumăbine, 1 lingură seminţ e de negrilică sau de in, 2 linguri tărâţ e, 1/2 pahar suc de

morcovi.Caisele (fără sâmburi) se mărunţ esc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu

gălbenuşurile(puse pe rând), sucul de morcovi, mierea, tinctura, tărâţ a şi cremogenul; (crema astfel

preparatătrebuie să aibă consistenţ a unei smântâni mai îngroşate). Se pune în cupe sau în farfurioare

decompot, peste care se aşează albuş bătut spumă tare fără zahăr ,deasupra căruia se

presarăseminţ e de negrilică sau de in.257. CREMĂ DE CAISE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară

crema ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2gălbenuşuri de ouă găină

se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v.7).258. CREMĂ DE CAISE CU

ALUNEIngrediente: 700 g caise bine coapte, 200 g alune, puţ ină miere (după gust), 1 lingură

tincturămiraculoasă II (v. 2107), 2 linguri tărâţ e, 100 g frişcă, 2 linguri cireşe negre macerate în miere

101

(v.406). Caisele se mărunţ esc fin (cu tot cu coajă - manual sau mecanic), se amestecă cu

alunelemăcinate, mierea, tinctura, tărâţ a şi se pune în cupe.Deasupra se pune câte puţ ină frişcă,

peste care se aplică 4 -5 cireşe negre. În cazul că iesepuţ in îngroşată, se poate adăuga puţ in lapte

nefiert sau smântână.259. CREMĂ DE CAISE CU SEMINŢE DE BOSTANSe prepară crema ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de alune carese înlocuiesc cu seminţ e de

bostan (decorticate şi măcinate).260. CREMĂ DE CAISE CU SEMINŢE DE FLOAREA SOARELUISe

prepară crema ca la 258, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de alune care se înlocuiesccu seminţ e

de floarea - soarelui (decorticate şi măcinate).261. CREMĂ DE CAISE CU NUCISe prepară crema ca la

258, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de alune care se

102

înlocuiesccu nuci măcinate şi puţ ină pulbere de scorţ işoară.262. CREMĂ DE CAISE CU

FRIŞCĂIngrediente: 600 g caise bine coapte, 300 g frişcă (bătută fără zahăr), puţ ină miere

(dupăgust), 1 lingură tinctură de propolis (v. 2104), 2 linguri tărâţ e, 2 linguri vişine macerate în miere

(v.406).Caisele se mărunţ esc fin (cu tot cu coajă - manual sau mecanic), se amestecă cu

mierea,tinctura, tărâţ a şi frişca (uşor, de jos în sus, ca să nu se lase). Deasupra se pun vişine.263.

CREMĂ DE CAISE CU TĂRÂŢEIngrediente: 700 g caise bine coapte, puţ ină miere (după gust), 1

lingură tinctură miraculoasă I(v. 2106), 2 linguri cremogen, tărâţ e, 100 g frişcă, 2 linguri smântână, 1

lingură de rom, 1 lingurăseminţ e de anason.Caisele se mărunţ esc fin (cu tot cu coajă - manual sau

mecanic), se amestecă cu mierea,smântâna, romul, tinctura, cremogen, şi tărâţ a (cât cuprinde). Se

pune în cupe; deasupra se presarăcâteva seminţ e de chimion sau anason.264. TORT DE CAISE CU

GĂLBENUŞIngrediente: 1 kg caise bine coapte, 6 ouă de găină, 300 g unt, cremogen, 250 g seminţ e

defloarea - soarelui sau nuci, 1 linguriţ ă tinctură de propolis (v. 2104), 2 linguri de rom, puţ ină

miere(după gust), 1 lingură seminţ e de negrilică cu mac, 1/2 linguriţ ă pulbere de busuioc, coaja rasă

de lao lămâie, 1/2 pahar de suc de mere (v. 2102).Caisele se mărunţ esc fin, se amestecă cu puţ ină

miere, 4 gălbenuşuri de ou (puse pe rând), 1linguriţ ă de rom, tinctura de propolis, 200 g unt frecat

spumă şi cremogen (cât cuprinde), până seobţ ine o compoziţ ie îngroşată, care se împarte în două

părţ i egale. O parte se aşează pe tortieră, setasează, peste ea se aşează compoziţ ia de floarea -

soarelui, care se prepară din seminţ eledecorticate şi măcinate, amestecate cu 1 lingură de rom,

pulberea de busuioc, puţ ină miere, suculde mere,100 g unt frecat spumă, 2 albuşuri bătute spumă tare

şi tărâţ e (cât cuprinde), până se47 obţ ine o compoziţ ie îngroşată.După ce s-a tasat cât mai uniform,

se aşează peste ea compoziţ ia din caise, după care seîmbracă tortul cu albuş bătut spumă tare, iar

deasupra se presară seminţ e de negrilică sau de mac.Se dă la rece 2 - 3 ore, după care se serveşte

tăiat felii în formă de raze, ca orice tort.265. TORT DE CAISE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară

tortul întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară decele 6 ouă de găină

care se înlocuiesc cu 30 de ouă de prepeliţ ă.266. TORT DE CAISE CU CREMĂ DE TRANDAFIRISe

prepară compoziţ ia cu caise ca la 264, folosind aceleaşi ingrediente; crema de trandafiricare se

aşează la mijloc, se prepară astfel: 250 g petale roşii de trandafir se mărunţ esc fin (manualsau

mecanic), se amestecă cu puţ ină miere (după gust), 150 g unt frecat spumă, 1 lingură de rom

şicremogen (v. 2109), cât cuprinde, până se îngroaşă.Se îmbracă cu albuş bătut spumă sau cu frişcă

103

(fără zahăr). Se poate îmbrăca şi cu altă cremă,după fantezia şi priceperea gospodinei.267.

ÎNGHEŢATĂ DE CAISE CU MIEREIngrediente: 500 g caise bine coapte, mărunţ ite fin, 250 g miere,

300 g frişcă, 1 linguriţ ă derom, coaja rasă de la 1/2 lămâie.Pireul de caise se amestecă bine cu

mierea, romul, coaja de lămâie rasă şi frişca (cu care seamestecă uşor, ca să nu se lase). Se pune în

formă specială pentru îngheţ ată şi se dă la congelator.Îngheţ ata cu adaos de miere nu îngheaţ ă aşa

de tare ca cele care au în compoziţ ia lor zahăr,dar sunt mult mai bune pentru sănătate. Zahărul este

cancerigen268. ÎNGHEŢATĂ DE CAISE CU PASTĂ DE CĂTINĂ.Se prepară întocmai ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în pireulde caise se adaugă 1 - 2 linguri pastă de

cătină (v. 2105) care dă un gust deosebit de plăcut.269. COMPOT DE CAISEIngrediente: 600 g caise

bine coapte, 3 linguri de miere, 250 ml

104

de suc de mere de vară (v.2102), 1 linguriţ ă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), câteva petale

roşii de trandafir.Se aleg caise mari, frumoase, li se înlătură sâmburii, se taie sferturi, şi se aşează

încompotieră; peste ele se toarnă sucul de mere sau morcovi (care a fost bine amestecat cu mierea

şitinctura), iar deasupra se presară petalele de trandafir tăiate fideluţ ă.270. SPUMĂ DE CAISE CU

CREMOGENIngrediente: 600 g caise bine coapte, 3 - 4 linguri de miere, 1 - 2 linguri de rom, 3

albuşuri deou, cremogen (v. 2019), 1 lingură seminţ e de in.Caisele fin mărunţ ite se amestecă cu

mierea, romul, 1 - 2 linguri cremogen şi albuşurile bătutespumă tare (fără zahăr). Se serveşte pusă în

cupe sau în farfurioare de compot, presărate cuseminţ e de in.271. CAISE CONSERVATE ÎN

MIEREIngrediente: 1 kg caise, 4 kg de miere, 1 rămurică de busuioc.Se aleg caise bine coapte, tari, li

se îndepărtează sâmburii, se taie sferturi şi se pun întrunborcan de sticlă; peste ele se pune busuiocul

şi mierea (naturală). Se leagă bine borcanul şi seînfăşoară cu hârtie de culoare închisă. Se pune la

macerat 6 săptămâni (la temperatura camerei). Seagită zilnic. După ce s-au macerat, se scot cu

ajutorul unei palete şi se pun din nou în borcan desticlă.Au un aspect de dulceaţ ă de caise şi sunt

mult mai sănătoase decât dulceaţ a de caisetradiţ ională (fiartă cu zahăr), care produce acid; acesta la

rândul lui favorizează apariţ ia diferitelorboli, uneori destul de grave.După ce s-au scos caisele, mierea

(care s-a transformat în sirop de caise) se toarnă în sticle,deasupra se pune un deget de alcool, se

închid ermetic, se etichetează şi se pun la loc întunecos şirece.Se consumă cu apă minerală sau sifon,

precum şi la diferite preparate dulci în bucătăria fărăfoc.48 ... CartofulCartoful este o legumă bine

cunoscută de toată lumea.Din cartof se pot prepara numeroase feluri de mâncăruri;se extrage din el şi

amidon (făină). Se foloseşte atât tuberculul cât şi amidonul.Cartoful conţ ine: apă, hidraţ i de Carbon,

protide, lipide, săruri minerale.Cojile, conţ in îndeosebi săruri de Potasiu; 1kg de cartofi furnizează

organismului cca. 5 g dePotasiu.De asemeni conţ ine vitaminele (B, B1, B6 şi în cantitate mai redusă,

C, K). Mai conţ ine oxidozăcu acţ iune favorabilă asupra mucoasei gastrice. Este sănătos, foarte digest,

hrănitor, permisdiabeticilor, obezilor şi tuturor celor predispuşi la îngrăşare. Un aliment de balast care

înlesneştefuncţ iile intestinale. Antiulceros, cicatrizant, fecula, este topic emolient (extractul sucul

crud).Diuretic, emolient, calmant şi cicatrizant al mucoasei degestive, antispasmodic.Ca extract crud, se

recomandă în: gastrite, ulcere gastrice şi duodenale, dispepsii, hepatii şilitiază biliară, constipaţ ie,

hemoroizi, glicozurie şi diabet florid, scorbut;Fecula în uz extern: flegmoane, crizipel (brâncă), arsuri,

plăgi atone, ulcere ale gambei, erupţ ii,crăpături;Suc de cartofi crud: 1/2 pahar, de 4 ori pe zi, timp de

105

1 lună, ajută la vindecarea ulceruluigastroduodenal şi în diabet. Ca să fie mai îmbietor i se poate

adăuga foarte puţ ină miere, suc demorcovi, suc de cătină sau de lămâie.Pentru celelalte afecţ iuni, o

jumătate de pahar, o dată sau de două ori pe zi.272. CIORBĂ DE CARTOFI CU ŢELINĂIngrediente: 3

cartofi, 1/2 ţ elină, 2 mere, 2 - 3 roşii, 1 ceapă, 1 morcov mic, 500 ml zeamă devarză murată

(moare), 1 l macerat de trifoi, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v. 2073), 1/2linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1legătură de

hasmaţ uchi, 75 ml ulei.Cartofii, ţ elina şi morcovul (curăţ ate) se dau pe răzătoare, odată cu merele

necurăţ ate decoajă, se pun în castronul în care s-a pus în prealabil maceratul şi zeama de varză; se

adaugăpulberile, roşiile, ceapa şi

106

verdeaţ a, tăiate mărunt, uleiul.273. CIORBĂ DE CARTOFI CU PRAZSe prepară ciorba ca la reţ eta

precedentă folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă, careeste înlocuită cu 1 fir de praz tăiat

mărunt.274. CIORBĂ DE CARTOFI CU NAPIIngrediente: 3 cartofi şi 3 napi (în cantităţ i egale), 1

ceapă, 1 morcov, 1pătrunjel, 1 felie deţ elină, 1 legătură de leuştean, 2 roşii, 1 ardei gras, 1/2 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 75 ml ulei,

verdeaţ ă de sezon, 500 ml suc deaguridă (v. 1666), 1 l macerat de coada calului (v. 2042).Într-un

castron se pune maceratul şi sucul de aguridă, se adaugă cartofii, napii şi rădăcinoasele(fără coajă)

date pe răzătoare, pulberile, ceapa, verdeaţ a şi roşiile tăiate mărunt, ardeiul gras tăiatfideluţ ă .275.

CIORBĂ DE CARTOFI CU AROMĂ DE USTUROISe prepară la fel reţ etei precedente, cu aceleaşi

ingrediente, adăugând în plus 3 - 4 căţ ei deusturoi fin pisaţ i.276. CIORBĂ DE CARTOFI CU SUC DE

CORCODUŞEIngrediente: 3 cartofi, 1 fir de praz, 1 morcov, 1 felie de ţ elină, 1 pătrunjel, 75 ml ulei, 2 -

3roşii, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v. 2072),

1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,

500ml suc de corcoduşe, 1 l macerat de tărâţ e (v.2041).Se pune sucul de corcoduşe în castron

împreună cu maceratul, se mai adaugă cartoful şirădăcinoasele date pe răzătoare, prazul, roşiile şi

verdeaţ a tăiate mărunt, pulberile şi uleiul .277. CIORBĂ DE CARTOFI CU AROMĂ DE HREANSe

prepară la fel ca la 274, aceleaşi ingrediente, adăugând 2 lingură de hrean ras pe49 răzâtoarea de

sticlă.278. CIORBĂ DE CARTOFI CU CIUPERCIIngrediente: 3 cartofi, 1 ceapă mică, 250 g ciuperci

macerate în oţ et de vin (v. 1977), 1 felie deţ elină, 75 ml ulei, 2 - 3 roşii, 1 legătură frunze fragede de

ţ elină cu pătrunjel, 1 linguriţ ă pulbere deseminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1. 5 l macerat de mere

pădureţ e (v. 2053), 2 roşii.Se pune în castron maceratul, se adaugă cartofii şi ţ elina date pe

răzătoare, ceapa, verdeţ urileşi roşiile tăiate mărunt, ciupercile tăiate felioare, pulberile şi uleiul.279.

CIORBĂ DE CARTOFI CU URZICISe prepară la fel reţ etei precedente, aceleaşi ingrediente, în afară de

ciuperci care seînlocuiesc cu 200 g urzici (crude) tăiate cât se poate de mărunt.280. CIORBĂ DE

CARTOFI CU GRÂUŞOR ŞI SFECLĂ ROŞIESe prepară ciorba ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de urzici carese înlocuiesc cu grâuşor (untişor), iar odată cu ţ elina şi

cartofii se dă pe răzătoare şi o felie de sfeclăroşie.281. CIORBĂ DE CARTOFI CU VARZĂ

MURATĂIngrediente: 3 cartofi, 1 ceapă, 1 felie de sfeclă roşie, 1 felie de ţ elină, 1 păstârnac, 1.5

107

lmacerat de afine (v. 2045), 100 ml ulei, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de verdeţ uri şi 1/4 varzămurată.

Maceratul de afine se pune în castron, se adaugă cartofii şi rădăcinoasele date pe răzătoare,ceapa,

verdeţ urile tăiate mărunt, pulberile, uleiul şi varza murată bine stoarsă în mâini (nu se spalăşi nici nu

se ţ ine în apă), tăiată fideluţ ă.282. CIORBĂ DE CARTOFI CU NAPI MURAŢISe prepară ciorba ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varzamurată care se înlocuieşte cu napi

muraţ i; (napii se pun la murat odată cu varza, în acelaşi butoi,calculând 6 kg de napi la 1 butoi cu o

capacitate de 100 l apă).283. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU MEREIngrediente: 4 cartofi, 3 mere, 1

rădăcină de ţ elină, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v.2071), 5 linguri tărâţ e, 1.5

108

l macerat de pere pădureţ e (v. 2054), 1 linguriţ ă pulbere de cătină (v.2075), 1/2 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge, 1 ceaşcă de smântână, 1

legătură de verdeaţ ă, câteva petale roşii de trandafir.Cartofii, ţ elina şi ceapa (fără coajă), merele (cu

coajă), se mărunţ esc fin (manual sau mecanic),se pun în castronul cu macerat, se adaugă pulberile,

tărâţ a şi smântâna, verdeţ urile tăiate mărunt şipetalele de trandafir tăiate fideluţ ă.284. SUPĂ -

CREMĂ DE CARTOFI CU IAURTSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară desmântână care se înlocuieşte cu iaurt.285. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU

VARZĂIngrediente: 4 cartofi, 1/4 varză dulce, 1 fir de praz mare, 5 linguri tărâţ e, 75 ml ulei,

1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,

1linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari, 4 linguri de pastă de roşii crude (v. 2063), 1 legătură

deverdeaţ ă, 1.5 l macerat de nalbă (v. 2058).Cartofii, varza şi prazul se mărunţ esc fin, se pun în

castronul cu macerat; se adaugă tărâţ a,uleiul, pulberile, pasta de roşii, iar deasupra verdeaţ a tăiată

mărunt.286. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU AROMĂ DE USTUROISe prepară întocmai ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugându-se 4 - 5bulbili (căţ ei) de usturoi fin pisaţ i.287.

SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU AROMĂ DE HREAN50 Se prepară întocmai ca la 285, folosind

aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2 linguri dehrean ras (după gust).288. SUPĂ - CEREMĂ DE

CARTOFI CU MUGURI DE LUCERNĂIngrediente: 4 cartofi, 200 g muguri fragezi de lucernă, 1 ceapă

mare de apă, 75 ml ulei, 5linguri de tărâţ e, 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţ ă pulbere

de seminţ e de gogoşari(v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de ardei gras, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţ uri, 1.5 l

macerat detărâţ e (v. 2041). În castron se pune maceratul, se adaugă cartofii, mugurii de lucernă,

ceapamărunţ ită fin (manual sau mecanic), tărâţ a, pasta de roşii crude, pulberile, uleiul, iar

deasupraverdeaţ ă tăiată mărunt.289. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU PULBERE DE HRIBISe

prepară supa - cremă întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,înlocuind 2 linguri

pastă de roşii cu 2 linguri pulbere de hribi (v. 2067), înmuiată cu 1/2 paharmacerat de tărâţ e (v.

2041).290. SALATĂ DE CARTOFI CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 3 cartofi, 1/2 varză murată, 100 ml

ulei, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţ ă pulberede seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere

de ardei gras, 1/2 linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 1 legătură de verdeaţ uri, 4 linguride tărâţ e, 1 morcov mai mare.Varza bine stoarsă în

109

mâini de zeamă sau moare (nu se spală şi nu se ţ ine în apă), se taiefideluţ ă, se amestecă cu ceapa

tăiată mărunt, cartofii şi morcovul date pe răzătoare, pulberile,uleiul, tărâţ a, iar deasupra se presară

verdeaţ ă tăiată mărunt.291. SALATĂ DE CARTOFI CU NAPI MURAŢISe prepară întocmai ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varzamurată care se înlocuieşte cu napi

muraţ i.Napii se pun la murat toamna, odată cu varza, în acelaşi butoi, băgaţ i printre

căpăţ âni,calculând 6 kg de napi la 1 butoi de 100 l apă.... CastraveteleConţ ine vitaminele A, B, C; ,

Magneziu,Oxid de Calciu, mucilagii. Este răcoritor, depurativ, dizolvant al acidului uric şi al

uraţ ilor,diuretic, uşor hipnotic.Indicat în stări subfebrile, intoxicaţ ii, colici şi iritaţ ii

110

intestinale;favorabil temperamentelorbilioase şi sangvine.292. SALATĂ DE CASTRAVEŢI CU

PRAZIngrediente: 5 castraveţ i tineri, 1 fir de praz, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 50 ml ulei,

1linguriţ ă pulbere seminţ e de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare

(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de tarhon cu salvie, câteva petalede flori de nalbă

roşie. Se aleg castraveţ i tineri, cu coaja subţ ire; se taie felioare, se amestecă cuprazul tăiat fideluţ ă,

pulberile, uleiul şi sucul de cătină, iar deasupra se presară verdeaţ ă tăiatămărunt şi petalele de

trandafir tăiate fideluţ ă.293. SALATĂ DE CASTRAVEŢI CU CEAPĂSe prepară ca la reţ eta precedentă,

numai că prazul este înlocuit cu ceapa tăiată julien.294. SALATĂ DE CASTRAVEŢI CU ROŞIISe

prepară ca la reţ eta 292, numai că se adaugă 3 - 4 roşii tăiate sferturi.295. SALATĂ DE

CASTRAVEŢI COMBINATĂIngrediente: 3 castraveţ i tineri (verzi), 3 castraveţ i muraţ i, 1 ceapă mare de

apă, 1 linguriţ ăpulbere seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 50 ml ulei, 1 legătură de mărar, 3 roşii. Ambele

feluri decastraveţ i şi ceapa se taie felioare, se aşează în salatieră, se presară pulberile, mărarul tăiat

şi se51 stropesc cu ulei. Se decorează cu roşii.296. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU CEAPĂIngrediente: 5

castraveţ i tineri proaspăt recoltaţ i, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură pastă de roşiicrude (v. 2063), 50

ml ulei, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare, 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 1

legătură de mărar cu pătrunjel, petale roşii de trandafir de la 6 - 8 flori, cremogen.Ceapa , verdeaţ a

tăiate mărunt se şi pasta de roşii se amestecă cu pulberile, uleiul şicremogen (cât cuprinde).

Castraveţ ii se taie în două, pe lungime, li se scoate miezul (care sefoloseşte la alte preparate culinare),

iar în locul lui se aşează compoziţ ia cu ceapă.Jumătăţ ile de castraveţ i se aşează pe un postament

de petale roşii de trandafir, presărate înprealabil pe platou. Peste castraveţ i se presară puţ ină

verdeaţ ă tăiată mărunt.297. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU GRÂU GERMINATIngrediente: 5 castraveţ i

tineri şi proaspeţ i, 1 ceapă mare de apă, 100 ml ulei, 1/2 linguriţ ăpulbere din plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură dehasmaţ uchi cu cimbru, 5 mâini de

petale roşii din flori de nalbă de grădină, 2 linguri de grâugerminat fin mărunţ it şi 2 linguri de

tărâţ e.Se amestecă tărâţ a, uleiul (ca la maioneză), ceapa tăiată mărunt, pulberile şi 1/2 din

verdeaţ ă,tocate. Castraveţ ii se taie în două pe lungime, li se scoate miezul (care se foloseşte la alte

preparateculinare) şi în locul lui se aşează compoziţ ia cu grâu germinat. Jumătăţ ile de castraveţ i se

aşează peun platou, deasupra unui strat (pus în prealabil) din petalele roşii de nalbă de grădină.

111

Deasupra sepresară puţ ină verdeaţ ă fin mărunţ ită.298. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU

CIUPERCIIngrediente: 5 - 6 castraveţ i proaspeţ i de mărime mijlocie, 1 ceapă, 100 ml de ulei, 200

gciuperci macerate în oţ et (v. 1977), 1 legătură frunze fragede de ţ elină cu hasmaţ uchi, 1 mânăfrunze

fragede de soia sau de tătăneasă, 1 - 2 linguri de tărâţ e, 3/4 linguriţ ă plante condimentare

şiaromatice (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Castraveţ ii se pregătesc întocmai ca la reţ eta

precedentă; se umplu cu compoziţ ia, preparatăîn felul următor: ciupercile bine scurse şi mărunţ ite fin

se amestecă cu tărâţ a, uleiul (pus puţ in câtepuţ in), ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt, pulberile.

Castraveţ ii umpluţ i se pun pe un strat de frunzede soia sau de tătăneasă (alese numai fragede), puse

în prealabil în platou. Deasupra, pestecastraveţ i, se presară puţ ină verdeaţ ă tăiată mărunt. Pe lângă

ei, se pun câteva felioare de

112

roşii saugogoşari.299. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU BRÂNZĂ DE CAPRĂIngrediente: 5 - 6 castraveţ i

foarte tineri, 1 ceapă de apă, 250 g brânză de capră, 50 g unt, 1legătură verdeţ uri aromate, 1 lingură

tărâţ e, 1/4 linguriţ ă plante condimentare şi aromatice (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 mână

de petale de gălbenele sau de păpădie, 2 - 3 roşii.Castraveţ ii se pregătesc ca la 296. Brânza, trecută

prin sită, se amestecă cu ceapa (tăiată mărunt),puţ ină verdeaţ ă, tărâţ a, pulberile şi untul frecat

spumă. Cu această compoziţ ie se umplu castraveţ iicare se aşează pe un postament din petale de flori

(de gălbenele sau de păpădie), puse în prealabilîn platou.Pe margine, se decorează cu felioare de roşii

sau de gogoşari.300. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU CAŞ DE OAIESe prepară ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, numai că brânza de capră, seînlocuieşte cu caş de oaie (ras pe

răzătoare).301. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU LEGUMEIngrediente: 5 - 6 castraveţ i tineri, 300 g

rădăcinoase, morcov, pătrunjel, ţ elină, 1 legătură deverdeaţ ă, 1 gălbenuş de ou de găină, 1 linguriţ ă

de muştar, 100 ml ulei, 1 linguriţ ă suc de cătină (v.2092), 1 ceapă, 1/4 linguriţ ă plante condimentare

şi aromatice (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge, 5 linguri de tărâţ e, 1 mână de flori albastre de

cicoare, 2 - 3 roşii. Castraveţ ii se pregătesc ca la296; compoziţ ia pentru umplut se prepară din

rădăcinoase, date prin răzătoare, puţ ină verdeaţ ă şiceapă tăiată mărunt, pulberile, tărâţ a şi

maioneza preparată din: gălbenuş crud, muştar, ulei şi suculde cătină.Castraveţ ii umpluţ i se aşează

pe un postament din flori albastre de cicoare, iar pe margine se52 decorează cu felii de roşii.302.

CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU GERMENI DE SOIAIngrediente: 5 - 6 castraveţ i tineri, 1 ceapă, 50 g unt,

150 g germeni de soia (v. 2026), 1legătură de verdeaţ ă, 1 lingură pastă de roşii, 1/4 linguriţ ă plante

condimentare şi aromatice (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 100 g frunze de lobodă roşie, 1

lingură de tărâţ e. Castraveţ ii seprepară ca la 296.Compoziţ ia pentru umplut se pregăteşte din soia

germinată şi mărunţ ită, amestecată cu ceapaşi verdeaţ a tăiate mărunt, pasta de roşii, tărâţ a,

pulberile şi untul frecat spumă. Castraveţ ii umpluţ ise aşează pe un postament din frunze de lobodă

roşie, tăiate fideluţ ă şi puse în prealabil în platou.Deasupra castraveţ ilor se presară verdeaţ a tăiată

mărunt.303. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU GERMENI DE LINTESe prepară ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soiacare sunt înlocuiţ i cu germeni de linte (v.

2024).304. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU GERMENI DE LUCERNĂSe prepară ca la 302, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soia care suntînlocuiţ i cu germeni de lucernă (v.

2029).305. CASTRAVEŢI UMPLUŢI PE SOS ALBIngrediente: 350 g smântână, 2 linguri de orez, 2

113

linguri cremogen, 1 mână de petale roşii detrandafir şi puţ in mărar verde, 5 - 6 castraveţ i

tineri.Smântâna se amestecă cu făina de orez (orezul râşnit la maşina de cafea), cu cremogenul şi

setornă în platou. Deasupra lui se aşează castraveţ ii umpluţ i cu legume (v. 301). Peste ei se

presarăpetalele de trandafir tăiate fideluţ ă şi mărar tăiat mărunt.306. CASTRAVEŢI UMPLUŢI, PE

SOS GALBENSe prepară sosul alb ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, la care se

maiadaugă 3 lingură de cremogen şi 3 linguri suc de morcovi. Peste sos se aşează castraveţ i umpluţ i

cala 305.307. CASTRAVEŢI UMPLUŢI PE SOS ROŞUSe prepară sosul ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, adăugând încă 2 linguride cremogen (v. 2019), 4 linguri pastă de roşii

crude şi 1 - 2 linguri pulbere de măceşe

114

(v. 2078),până se obţ ine nuanţ a dorită. Deasupra sosului se aşează castraveţ ii umpluţ i ca la 299.

Peste ei sepresară hasmaţ uchi tăiat mărunt.308. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU

ZARZAVATIngrediente: 3 castraveţ i mai mici, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel mic, 1 felie de ţ elină,

1legătură de hasmaţ uchi cu leuştean, 75 ml ulei, 1/2 linguriţ ă plante condimentare şi aromatice,

1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1 l macerat de

coadacalului (v. 2042), 1/2 l zeamă de castraveţ i.Maceratul împreună cu zeama de castraveţ i muraţ i

se pun în castron, se adaugă castraveţ iităiaţ i felioare, ceapa tăiată mărunt, rădăcinoasele date pe

răzătoare, pulberile, uleiul, iar deasupraverdeaţ a tăiată mărunt.309. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU

SFECLĂ ROŞIESe prepară ca la reţ eta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, înlocuind 1 castravecior cu

1felioară de sfeclă roşie (dată pe răzătoare).310. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU URZICI(Urzicile se

consumă de primăvara până toamna târziu; dacă se taie la 2 - 3 săptămâni celemari, cele mici

lăstăresc mereu, proaspete şi fragede)Ingrediente: 2 -3 castraveciori mai mici, 1 pumn de urzici, 1

ceapă, 1 l macerat de nalbă (v.2058), 1/2 l zeamă de gogonele murate, 2 gălbenuşuri crude de găină

sau 2 linguri de smântână, 1linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţ ă plante

condimentare şi aromatice, 1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de verdeaţ ă cu pătrunjel şi mărar.

Zeama de gogonele şi53 maceratul se pun în castron, se adaugă castraveţ ii tăiaţ i cubuleţ e, urzicile,

ceapa şi verdeţ uriletăiate mărunt, pulberile şi gălbenuşurile sau smântâna.311. CIORBĂ DE

CASTRAVEŢI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, cu aceleaşi ingrediente,

numai că cele 2 gălbenuşuri deouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v.

7)312. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU CEAPĂIngrediente: 3 castraveţ i muraţ i, 1 ceapă de apă, 1 mână

bună frunze de tei (foarte fragede),1.5 l macerat de afine (v. 2045), 1 legătură de hasmaţ uchi, 75 ml

ulei, 1/2 linguriţ ă plantecondimentare şi aromatice (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă

pulbere din seminţ e deroşii (v. 2071), 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).Maceratul se pune în

castron, se adaugă castraveţ ii tăiaţ i cubuleţ e, ceapa şi verdeaţ a tăiatemărunt, uleiul, pasta de roşii

crude şi pulberile.313. CASTRAVEŢI MURAŢI CU SOS DE CREMOGENIngrediente: 3 - 4 castraveciori

muraţ i, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 pahar suc de morcovi (v.2089), 1 ceapă mare de apă, 1/2

linguriţ ă plante condimentare şi aromatice (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 1 mână frunze

fragede (luna mai) de tei, 1 legătură de fenicul cu hasmaţ uchi, 1linguriţ ă muştar.Cremogenul se

înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă muştarul şi uleiul (puţ in câte puţ in, cala maioneză); pulberile

115

se toarnă în platou, peste ele se aşează castraveţ ii tăiaţ i felioare, ceapapeştişori şi deasupra,

verdeaţ ă tăiată mărunt. Pe margini, în formă de ghirlandă, se aşează frunzelede tei tăiate

fideluţ ă.314. CASTRAVEŢI CU SOS ALBIngrediente: 4 castraveţ i proaspeţ i de mărime mijlocie, 1

ceapă de apă, 1 mână de petale roşiide trandafir, 1 legătură de hasmaţ uchi, 2 linguri făină de orez, 1

lingură cremogen (v. 2019), 350 gsmântână, 3 - 4 frunze de salată verde. Smântâna se amestecă cu

făina de orez (măcinat în maşinade cafea) şi cremogenul, se toarnă în platou, se adaugă castraveţ ii şi

ceapa tăiată felioare. Deasuprase presară verdeaţ ă tăiată mărunt, petalele de flori tăiate fideluţ ă iar

pe margini se decorează cu foide salată verde.315. CASTRAVEŢI CU

116

IAURTSe prepară ca la reţ eta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de smântână care

esteînlocuită cu iaurt.316. CASTRAVEŢI PROASPEŢI CU SOS DE CREMOGENSe prepară ca la reţ eta

313, cu aceleaşi ingrediente, numai că în loc de suc de morcovi sefoloseşte (pentru înmuiatul

cremogenului) un pahar de moare (zeamă de varză, castraveţ i saugogonele murate) şi castraveţ i

proaspeţ i.317. CASTRAVEŢI ÎN FLOARE PE SOS - MAIONEZĂ DE POSTIngrediente: 25 - 30

castraveciori mici cu boboc de floare, 5 - 6 linguri de cremogen, 1 paharmacerat de tărâţ e (v. 2041),

150 ml ulei, 1 lingură de muştar, câteva frunze şi flori roşii de nalbă degrădină, 1 linguriţ ă pulbere din

seminţ e de gogoşari, 1 legătură frunze fragede de ţ elină.Cremogenul se înmoaie cu maceratul, se

adaugă muştarul, uleiul (picătură cu picătură, ca laorice maioneză), pulberile şi se toarnă în platou

(maioneza trebuie să fie mai îngroşată ca de obicei).Pe suprafaţ a ei se înfig (în picioare) castraveciorii

cu bobocii gata să-şi deschidă floarea (pe lângăgustul plăcut, au un aspect cu totul deosebit). Se

decorează cu frunze şi flori de nalbă sau frunze deţ elină, tăiate fideluţ ă.318. CASTRAVEŢI ÎN

FLOARE PE SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 25 - 30 castraveţ i mici cu boboc de floare, 250 g

smântână, 2 - 3 linguri făină deorez, petale roşii de trandafir recoltate de la 4 - 5 flori, 1 legătură de

fenicul, 1 linguriţ ă pulbereseminţ e de roşii (v. 2079), câteva frunzişoare de măghiran şi

mentă.Smântâna se amestecă cu făina de orez (măcinat în maşina de cafea) şi pulberea (în cazul

că54 nu este destul de îngroşată se adaugă puţ in cremogen). Se aşează în platou, pe suprafaţ a

înfigându-se castraveciorii cu floarea în sus. Se decorează cu petale de trandafir, fenicul, măghiran sau

mentă.319. CASTRAVEŢI ÎN FLOARE PE SOS ROŞUIngrediente: 25 - 30 castraveţ i în floare, 300 g

smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1mână de frunze fragede de tei (ulm sau fag din luna

mai), 4 - 5 linguri pastă de roşii crude (v. 2063),1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078), tărâţ e, 1

legătură frunze fragede de morcov, pâstârnac,leuştean, 1 linguriţ ă pulbere seminţ e de gogoşari (v.

2072). Smântâna sau gălbenuşurile seamestecă cu pasta de roşii, pulberile şi tărâţ a (cât cuprinde),

până se îngroaşă cât este necesar.Se aşează în platou, se tasează uniform, apoi se înfig castraveciorii

cu floarea în sus. Sedecorează cu frunze fragede de morcovi, păstârnac şi leuştean, tăiate mărunt.320.

CASTRAVEŢI ÎN FLOARE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, cu aceleaşi

ingrediente, în afară de gălbenuşurile de găinăcare se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de

prepeliţ ă (v. 7).321. CASTRAVEŢI MURAŢI CU ZARZAVATIngrediente: 4 castraveţ i muraţ i, 1 ceapă, 1

morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 legătură dehasmaţ uchi cu pătrunjel, 1 linguriţ ă de pulbere din

117

seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă plantecondimentare şi aromatice (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 4 - 5 linguri de cremogen (v.2019), 2 linguri de tărâţ e, 1 lingură de muştar, 1 pahar

macerat de nalbă de grădină (v. 2058), 150ml ulei, 4 - 5 foi de salată verde.Castraveţ ii se taie

cubuleţ e, se amestecă cu ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt, pulberile, tărâţ aşi rădăcinoasele date pe

răzătoare. Se aşează pe platou întinse în strat uniform. Peste ele se toarnăsucul preparat din

cremogen, înmuiat cu maceratul, amestecat cu muştar, ulei (picătură cu picătură,ca la maioneză).Se

decorează după fantezia şi priceperea gospodinei cu produsele pe care le are la îndemână,cum ar fi:

foi de salată verde, frunze fragede de tătăneasă sau de tei, petale roşii de trandafir saunalbă de

grădină, flori de gălbenele, flori de păpădie, flori albastre de cicoare, flori albe de urzicămoartă ş.

118

A.... CăpşunulConţ ine apă, săruri minerale (Fier, Natrium, Fosfor, Mangan, Potasiu, Sulf, Calciu,

Siliciu, Iod,Brom), vitaminele (B1, B2, C, E, K),acid salicilic, levuloză; permis diabeticilor).Este indicat în

reumatism cronic degenerativ, gută, astenie de primăvară, remineralizări,bactericide, vermifuge (oxiuri),

arterioscleroză, hipertensiune, intoxicaţ ie tabagică şi alcoolică,tulburări hepatice, biliare,

constipaţ ii.Primăvara se pot face cure exclusive (7 - 14 zile) de câte 1 - 1.5 kg pe zi, îndulcite cu

puţ inămiere; sunt indicate în pletoră, hipertensiune, obezitate, reumatism cronic degenerativ,

constipaţ ii.Se evită de către presoanele alergice; folosit mult în cosmetică.În oxiuroză: 500 g frăguţ e

sau căpşuni din flora spontană - sălbatici -se consumă dimineaţ a; (6 ore nu se consumă nimic

altceva); se repetă 5 zile.322. CĂPŞUNI CU SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 600 g căpşuni, 400 g

smântână dulce, 2 - 3 linguri făină de orez sau de ovăz, 1linguriţ ă de miere, 1 mână petale roşii de

trandafir, câteva frunzişoare de măghiran şi busuioc. Sespală căpşunile la curent de apă şi li se

îndepărtează codiţ ele. Separat, se prepară sosul desmântână cu făina de orez sau de ovăz, după care

se amestecă cu mierea şi se toarnă în platou.Deasupra se aşează căpşunile, se presară verdeaţ a

tăiată mărunt şi petalele de trandafir tăiatefideluţ ă.323. CĂPŞUNI CU SOS GALBENIngrediente: 600 g

căpşuni, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 linguriţ ă miere, 1 pahar laptenefiert, 1 mână frunze şi flori de

nalbă roşie. Se spală căpşunile şi se lasă în sita de macaroane să sescurgă bine. Separat, se înmoaie

cremogenul cu 1/2 l lapte nefiert, se adaugă mierea, apoi se toarnăîn platou. Deasupra (în formă de

cercuri) sepun căpşunii; se decorează cu frunze de flori de nalbă,tăiate fideluţ ă.55 324. CREMĂ DE

CĂPŞUNI CU FRIŞCĂIngrediente: 400 g căpşuni, 300 g frişcă bătută fără zahăr, 1 linguriţ ă tinctură

de muguri deplop negru (v. 2105), 1 lingură rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 linguri de

miere,câteva petale roşii de trandafir, 1 - 2 linguri de cremogen (v. 2019).Căpşunile alese bine coapte

şi proaspăt recoltate, se pun într-un vas, se mărunţ esc fin, seamestecă cu mierea, tinctura, romul,

coaja rasă de lămâie sau portocală şi cremogenul; la urmă, seadaugă frişca (cu care se amestecă

uşor de jos în sus, ca să nu se lase). Se pune în cupe (pahare cupicior sau farfurioare de compot). Se

presară cu petale de trandafir, tăiate fideluţ ă, sau cu vişinemacerate în miere (v. 406).325. CREMĂ

DE CĂPŞUNI CU TĂRÂŢESe prepară ca la reţ eta precedentă, adăugând 200 g căpşuni, iar frişca

este înlocuită cu 4 - 5linguri de tărâţ e. Se decorează după fantezia gospodinei.326. CREMĂ DE

CĂPŞUNI CU SPUMĂ DE ALBUŞSe prepară crema ca la 324, folosind aceleaşi ingrediente, numai că

în loc de frişcă se adaugă3 - 4 albuşuri de ouă de găină, bătute spumă tare (fără zahăr).327.

119

CREMĂ DE CĂPŞUNI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară crema ca la reţ eta precedentă, numai că

cele 3 - 4 albuşuri de ouă de găină seînlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţ ă; (gălbenuşurile se pun în

compoziţ ie imediat ce căpşunile au fostmărunţ ite, iar albuşurile se bat spumă, amestecându-se uşor,

de jos în sus, ca să nu se lase crema).328. CREMĂ DE CĂPŞUNI CU CREMOGENIngrediente: 600 g

căpşuni, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1/2 pahar suc de morcovi, 2linguri tărâţ e, 2 - 3 linguri de

miere, 1 linguriţ ă tinctură de propolis (v. 2105), coaja rasă de la 1/2lămâie sau portocală, 2 linguri de

cireşe negre, amare, macerate în miere (v. 406), 1 lingură de rom.Căpşunile alese, bine coapte,

proaspăt recoltate şi spălate, se împart în mod egal, în 6 - 8 cupe(pahare cu picior); peste ele se

presară câte puţ ină tărâţ e. Se umplu apoi cupele cu sosul decremogen care se prepară astfel:

120

cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi (v. 2081), se adaugămierea, tinctura, coaja de lămâie rasă

şi romul. Deasupra se pun cireşe macerate în miere (iarna)sau fructe proaspete (vara).329. COMPOT

DE CĂPŞUNI CU COACĂZE NEGREIngrediente: 500 g căpşuni, 300 g coacăze negre, 3 linguri de

miere, 1 linguriţ ă suc de cătină(v. 2092), 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 2 linguri de rom,

câteva frunze fragede debusuioc, 1 pahar suc de mere (v. 2102).Se aleg căpşunile coapte (nu trecute

din copt), bine spălate, fără codiţ ă. Coacăzele negre sedesprind de pe ciorchine, se spală şi, bine

scurse, se pun în compotieră.Peste ele se pun căpşunile, se toarnă sucul de mere dulci, amestecat cu

mierea, tinctura,romul, iar deasupra se presară frunzele de busuioc tăiate fideluţ ă.... CătinaFructul de

cătină conţ ine numeroase substanţ e, printre care vitaminele (B1, B2, C, PP).Este un tonifiant general,

cu acţ iune puternică antiscorbutică, astringent şi vermifug.Fructele de cătină sunt considerate ca o

polivitamină naturală şi pot fi consumate sub diferiteforme. În bucătăria fără foc se pot prepara sucuri,

ceaiuri, paste, creme, îngheţ ate etc. Preparateledin cătină sunt mai excitante decât cafeaua naturală şi

de aceea (după sfatul cercetătorilorexperimentaţ i)nici un preparat din cătină nu se consumă după ora

14.Pot consuma numai paznicii de noapte, schimburile de noapteşi studenţ ii care au mult de învăţ at în

timpul nopţ ii, înlocuind cafeaua naturală.330. VIN (CIDRU) DE CĂTINĂIngrediente: 1 kg fructe de

cătină, 2 kg de miere, 1 pahar drojdie de vin, 1 rămurică debusuioc, 2 kg miere, 5 l apă.Fructele de

cătină, bine strivite în vas de lemn (cu pisălog tot de lemn), se pun într-un vas de56 sticlă, se toarnă 5

l apă caldă (ca apa de vară), în care s-a dizolvat mierea. Se adaugă drojdia de vinşi busuiocul, se

pune deasupra o foaie de plastic (în care se fixează furtunul sau un dop defermentaţ ie, sau se pune pe

gura borcanului o bucată de tifon pliată în două). Se înfăşoară borcanulîn hârtie de culoare închisă şi

se lasă la macerat 15 - 22 de zile (depinde de temperatură). Când s-aoprit din fermentaţ ie se

decantează în sticle, se închid ermetic, se etichetează şi se păstează lacămară. Se consumă ca

medicament, dar nici într-un caz nu se bea după ora 14, fiind foarteexcitant.331. CĂTINĂ

CONSERVATĂ ÎN MIEREIngrediente: 1 kg fructe de cătină albă de râu, 4 kg miere polifloră; (cea mai

potrivităperioadă pentru recoltatul cătinei este 20 august 20 septembrie).Fructele (bine spălate la un

curent de apă) se scurg, se pun în vas de sticlă, se adaugă 4 kgmiere, se leagă borcanul şi se lasă la

macerat 6 săptămâni (la loc întunecos sau se înfăşoarăborcanul în hârtie de culoare închisă). Se agită

zilnic. După ce s-au macerat, fructele se scot cupaleta şi se pun în borcan; având aspectul de

dulceaţ ă, se folosesc ca atare (la diferite preparate înbucătăria fără foc). Mierea, care s-a transformat

121

în sirop de cătină, se toarnă în sticle, deasupra sepune, de un deget, alcool, se închid ermetic, se

etichetează şi se păstrează la loc întunecos şi rece.Este garantat pentru 12 luni. Se consumă ca cel

mai puternic vitaminizant, cu apă minerală sausifon.332. LICHIOR DE CĂTINĂIngrediente: 500 g fructe

de cătină bine coapte, 1 l alcool ( 80o), 1.5 kg miere, 500 ml apă, 1/2linguriţ ă scorţ işoară pisată.

Într-o sticlă cu gâtul larg, se pun fructele foarte bine spălate, peste ele setoarnă alcoolul, se astupă

sticla ermetic, se înfăşoară în hârtie albastră şi se pune în bătaia soareluisă stea la macerat 14 zile,

agitându-se zilnic. După 2 săptămâni se amestecă mierea cu apa şiscorţ işoara, până se dizolvă

complet (apa trebuie puţ in încălzită, ca apa de vară).Se lasă să se răcească, se toarnă în sticle, se

leagă din nou

122

cu plastic sau se pune dop (ca săfie închisă ermetic) şi se lasă încă 14 zile, agitând zilnic. Se

strecoară, se filtrează, se pune în sticlebine închise şi etichetate. Se păstrează în loc întunecos şi

rece.333. NECTAR DE CĂTINĂIngrediente: 1 lingură pastă de cătină (v. 2065), 1 lingură miere, 150 ml

apă, 1/2 linguriţ ătinctură din muguri de plop negru (v. 2105). Pasta de cătină se amestecă cu apa,

mierea şi tinctura.Se consumă cu paiul, dar numai până la ora 14.334. CREMĂ DE SMÂNTÂNĂ CU

PASTĂ DE CĂTINĂIngrediente: 500 g smântână, 2 linguri pastă de cătină (v. 2065), 2 - 3 linguri

miere, 3 linguritărâţ e, 2 linguri cremogen (v. 2019), 1 linguriţ ă tinctură de propolis (v. 2104).Smântâna

se amestecă cu cremogenul, tărâţ a, pasta de cătină, mierea, după care se pune încupe. Se decorează

după fantezia gospodinei.335. CREMĂ DE CREMOGEN CU PASTĂ DE CĂTINĂIngrediente: 5 linguri de

cremogen, suc de morcovi, 2 -3 linguri de miere, 1 - 2 linguri pastă decătină (v. 2065), 1 lingură

tinctură miraculoasă I (v. 2106), 1 lingură seminţ e de in. Cremogenul seînmoaie cu sucul de morcovi,

se amestecă cu mierea, pasta de cătină şi tinctura. Se pune în cupe.Deasupra se presară seminţ e de

in.336. ÎNGHEŢATĂ CU PASTĂ DE CĂTINĂIngrediente: 3 - 4 linguri pastă de cătină (v. 2065), 3 - 4

linguri de miere, 1 linguriţ ă tinctură depropolis (v. 2104), 600 g frişcă. Se amestecă pasta de cătină

cu mierea, tinctura şi frişca. Se pune înformă de îngheţ ată şi se dă la congelator. [Îngheţ ata cu miere

nu îngheaţ ă complet, dar este foartesănătoasă în comparaţ ie cu cea preparată din zahăr]....

CeapaCeapa este cunoscută şi apreciată din cele mai vechi timpuri pentru virtuţ ile sale

terapeutice,tonice şi antiinfecţ ioase, fiind un factor de sănătate şi longevitate.Această legumă este

considerată aliment - medicament. Dintre produsele naturale vegetale,un loc important în alimentaţ ia şi

farmacologia multor popoare, l-a avut ceapa. Pe lângă enzime,57 ceapa conţ ine vitaminele (A, B1, B2,

C), apoi mineralele (Calciu, Fosfor, Sulf, Sodiu, Potasiu), grăsimi,zaharuri, direct asimilabile, acizi

(fosforic şi acetic), disulfură de alil şi propil, principii antibiotice.337. CEAPĂ CU PASTĂ DE

ROŞIIIngrediente: 2 cepe mari roşii, 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 75 ml ulei, 1 linguriţ ă

sucde cătină (v. 2092), 1 legătură hasmaţ uchi, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere de seminţ e de

gogoşari(v. 2072), 10 - 15 măsline negre, 2 linguri tărâţ e.Ceapa se taie cât se poate de mărunt odată

cu verdeaţ a, se amestecă cu pulberile, tărâţ a,pasta de roşii (în care s-a picurat ulei puţ in câte puţ in,

ca la maioneză) şi sucul de cătină. Pastaobţ inută se pune pe farfurie, se tasează frumos cu lama

cuţ itului umezită, se decorează cu jumătăţ ide măsline negre complet desărate (v. 1988) şi puţ ină

123

verdeaţ ă de sezon.Ceapa este indicată în astenii, surmenaj fizic şi intelectual, creştere, deficienţ a

schimburilor,oligurii, retenţ ii lichidiene (edeme, ascite, pleurezii, pericardite), hidrofizie, azotemie,

clororemie,reumatism, artritism, litiază biliară, fermentaţ ii intestinale (diaree), infecţ ii genito - urinare,

afecţ iunirespiratorii (guturai, bronşite, astm, laringită), gripă, atonie digestivă, dezechilibrări

glandulare,obezitate, arterioscleroză, prevenirea trombozelor, prevenirea senescenţ ei, prostatism,

impotenţ ă,diabet, adenite, limfatism, rahitism, paraziţ i intestinali. Pentru uz extern: se foloseşte în

abcese,panariţ ii, furuncule, înţ epături de viespi, degerături, crăpături, migrene, congestii

cerebrale,surditate, ţ iuituri, nevralgii dentare, negi, plăgi, ulcere, arsuri, pistrui.Ceapa fiind cunoscută de

mii de ani a fost amănunţ it cercetată şi s-a constatat că dacă esteconsumată crudă în

124

diferite preparate, ca hrană vie în bucătăria fără foc este mult mai eficientă întoate afecţ iunile.338.

CEAPĂ CU UNTIngrediente: 2 cepe mari de apă, 200 g unt, 1 legătură frunze fragede de ţ elină şi de

ridichi, 1linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de ridichi roşii de lună sau

2gogoşari şi 2 linguri tărâţ e. Ceapa şi verdeaţ a se taie mărunt, se amestecă cu pulberile, tărâţ a

şiuntul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează cu cuţ itul, se ornează cu felioare roşii de

ridichisau gogoşari şi verdeţ uri de sezon.339. CEAPĂ CU BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 2 cepe mari

de apă, 250 g brânză proaspătă de vaci, 50 g unt, 1/4 linguriţ ăpulbere de negrilică, 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v.2072), 1 legătură de mărar cu

tarhon, 2 linguri tărâţ e.Ceapa şi verdeţ urile tăiate mărunt se amestecă cu pulberile, tărâţ a, brânza

care a fost binemărunţ ită (trecută prin sită) şi untul spumă.Se aşează pe farfurie şi se decorează

după gust.340. CEAPĂ CU BRÂNZĂ DE OISe prepară ca la reţ eta precedentă, aceleaşi ingrediente,

în afară de brânza de vaci care seînlocuieşte cu cea de oi (dată pe răzătoare).341. CEAPĂ CU

ROŞIIIngrediente: 2 cepe mari, 60O g roşii, 10 - 15 măsline negre, 1 legătură de mărar cuhasmaţ uchi,

1 lingură de tărâţ e, 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţ ăpulbere din

seminţ e de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 liguriţ ă pulbere de alge, 75ml ulei, 1

lingură suc de cătină (v. 2092), 4 - 5 foi de salată verde.Ceapa se taie peştişori, se aşează în

salatier; deasupra se aşează felii de roşii, se presarătărâţ a, pulberile, verdeaţ a tăiată mărunt, se

stropeşte cu suc de cătină şi ulei şi se decorează cu foide salată verde.342. CEAPĂ CU

MĂSLINEIngrediente. 2 cepe mari (roşii), 150 g măsline, 150 g grâuşor (untişor), 75 ml ulei, 1

linguriţ ăsuc de cătină (v. 2092), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 lingură de

tărâţ e,1 legătură de verdeţ uri, câteva petale roşii de trandafir.Ceapa se taie peştişori, se amestecă cu

grâuşorul bine spălat, tărâţ a, pulberile, se aşează pe58 salatieră, se adaugă sucul de cătină, uleiul,

verdeaţ a tăiată mărunt şi măslinele complet desărate (v.1988), iar deasupra se presară petale de

trandafir tăiate fideluţ ă.343. CEAPĂ CU CIUPERCIIngrediente: 2 cepe mari de apă, 250 g ciuperci

macerate în suc de cătină (v. 2092), 75 ml ulei,1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/4

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 - 2

linguri tărâţ e, 1 legătură de mărar cuhasmaţ uchi, 10 măsline negre şi 2 roşii.Ceapa şi ciupercile se

125

taie felioare, se amestecă cu pulberile, tărâţ a şi uleiul, iar deaupra sepresară verdeaţ ă tăiată mărunt;

se decorează cu măsline desărate complet (v. 1988) şi felioare deroşii sau de gogoşari.344. PASTĂ

DE CEAPĂ CU PĂTLĂGELE GALBENEIngrediente: 2 cepe mari de apă, 450 g pătlăgele galbene, 100

ml ulei, tărâţ e, 1 linguriţ ăpulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţ ă pulbere din plante

aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 - 2 linguri pastă de roşii crude (v.

2063), 1legătură de frunze fragede de ţ elină şi de ridichi, 1 legătură de ridichi de lună.Pătlăgelele

galbene se mărunţ esc fin odată cu ceapa, se adaugă pulberile, verdeaţ a tocatămărunt, uleiul, pasta

de roşii şi tărâţ e (cât cuprinde). Se aşează pa farfurie, se tasează frumos, sedecorează cu felioare de

ridichi de lună şi verdeaţ ă.346. PASTĂ DE CEAPĂ CU

126

URZICIIngrediente: 2 cepe mari, 200 g urzici, 100 ml ulei, 1 lingură suc de cătină, 1 linguriţ ă

pulberede seminţ e de ardei gras (v. 131), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare

(v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), tărâţ e, 1 legătură

deleuştean cu cimbru, 2 legături ridichi de lună.Ceapa şi urzicile se mărunţ esc fin (manual sau

mecanic), se amestecă cu pulberile, uleiul,sucul de cătină, verdeaţ a tocată şi tărâţ e (cât cuprinde). Se

aşează pe farfurie şi se ornează curidichi de lună şi verdeaţ ă.347. PASTĂ DE CEAPĂ CU MUGURI

DE LUCERNĂSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de urzici, care

seînlocuiesc cu muguri fragezi de lucernă.La fel se poate prepara pasta de ceapă cu muguri de trifoi

roşu sau alb, frunze de tătăneasă,frunze de soia, de podbal, de ştevie, de măcriş, de fasole, cu

condiţ ia să fie foarte fragede.348. PASTĂ DE CEAPĂ CU FRUNZE DE TEIIngrediente: 200 g frunze

fragede de tei (recoltate la începutul lunii mai), 100 ml ulei, 1 lingurăsuc de cătină (v. 2092), 1 linguriţ ă

pulbere de seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare

(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură verdeţ uri, 2linguri pastă de roşii crude (v. 2063),

10 măsline negre desărate complet (v. 1988), tărâţ e.Ceapa şi frunzele de tei (alese din cele mai

fragede) se mărunţ esc fin (manual sau mecanic),se amestecă cu pulberile, uleiul, sucul de cătină,

verdeaţ a tăiată mărunt şi tărâţ e (cât cuprinde). Sedecorează cu jumătăţ i de măsline şi verdeţ uri de

sezon.La fel se poate prepara pastă de ceapă cu frunze fragede de ulm şi de fag, alese din cele

maifragede (la începutul primăverii).349. PASTĂ DE CEAPĂ CU PULBERE DE HRIBIIngrediente: 2

cepe mari, 2 linguri pulbere de hribi (v. 2067), 100 ml ulei, 1 lingură suc decătină (v. 2092), 150 g

spanac, 1 linguriţ ă pulbere seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e, 2 linguripastă de roşii (v. 2063), 1

legătură de hasmaţ uchi cu mărar.Ceapa şi spanacul se mărunţ esc fin (manual sau mecanic). Se

amestecă cu pulberea de hribi(care a fost bine înmuiată din timp cu 1/2 pahar macerat de tărâţ e, v.

2041), sucul de cătină, uleiul,pasta de roşii, pulberile şi tărâţ e (cât cuprinde), iar deasupra se presară

verdeaţ a tăiată mărunt. Sedecorează după gust.350. PASTĂ DE CEAPĂ CU PĂSTRĂVI NEGRI DE

FAGIngrediente: 2 cepe mari, 250 g păstrăvi negri de fag, 3 linguri de oţ et de vin, 1 linguriţ ă59

pulbere de seminţ e de gogoşari (v. 2072), 150 ml ulei, cremogen (v. 2109), 1/2 pahar suc demorcovi

(v. 2081), macerat de mere (v. 2056), 2 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 legătură deleuştean, salvie

şi busuioc, 2 gogoşari.Păstrăvii aleşi foarte tineri, bine spălaţ i, se stropesc cu oţ et, se acoperă şi se

127

lasă 2 ore, apoi semărunţ esc (bine scurşi de oţ et) fin odată cu ceapa, se amestecă cu pulberile, sucul

de morcovi,uleiul, pasta de roşii, verdeaţ a tăiată mărunt şi cremogen (cât cuprinde). Se aşează pe

farfurie şi seornează cu felioare de gogoşari şi verdeţ uri de sezon.351. PASTĂ DE CEAPĂ CU

NUCIIngrediente: 2 cepe mari, 4 linguri de nuci râşnite, 150 g creson de fântână, 1 linguriţ ă pulberede

seminţ e de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare, 1/2

linguriţ ăpulbere de alge, tărâţ e, 1 legătură de busuioc, salvie, mentă, 1 lingură suc de cătină, 75 ml

ulei, 2legături de ridichi de lună, 1 felie de ţ elină.Ceapa, cresonul şi ţ elina se mărunţ esc fin, apoi se

amestecă cu nucile măcinate, pulberile,verdeaţ a tăiată mărunt, sucul de cătină (v. 2092), uleiul şi

tărâţ ea cât cuprinde. Se

128

aşează pefarfurie şi se decorează cu ridichi de lună.352. PASTĂ DE CEAPĂ CU ALUNESe prepară ca

la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu alune

măcinate.353. PASTĂ DE CEAPĂ CU FLOAREA - SOARELUIIngrediente: 2 cepe mari, 4 linguri

seminţ e de floarea - soarelui, 75 ml ulei, 1 lingură suc decătină, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de

roşii (v. 2071), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 150 g frunze fragede de tătăneasă, 1 legăturăde pătrunjel cu mărar, 2 - 3 roşii,

tărâţ e. Ceapa şi frunzele de tătăneasă se mărunţ esc fin, seamestecă cu seminţ ele de floarea -

soarelui (decorticate şi măcinate), pulberile, uleiul, sucul decătină (v. 2092), verdeaţ a tăiată mărunt şi

tărâţ e (cât cuprinde). Se ornează cu roşii şi verdeaţ ă desezon.354. PASTĂ DE CEAPĂ CU SEMINŢE

DE DOVLEACIngredientele sunt cele folosite la reţ eta precedentă, în afară de seminţ ele de floarea -

soarelui,care sunt înlocuite cu seminţ e de bostan (decorticate şi măcinate).355. CEAPĂ CU NAPI ŞI

VARZĂ MURATĂIngrediente: 2 cepe mari, 3 napi mijlocii, 1/2 varză murată, tărâţ e, 1 morcov, 1

legătură deverdeţ uri, 100 ml ulei, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v. 2072), 10 nuci.

Ceapa,napii şi morcovul se mărunţ esc fin, se amestecă cu varza (care se stoarce bine în mâini (nici

într-uncaz nu se spală şi nu se ţ ine în apă) tăiată fideluţ ă. Se mai adaugă verdeaţ ă tăiată, pulberile,

uleiul şitărâţ e cât cuprinde.Se decorează după fantezia gospodinei cu miezul celor 10 nuci şi verdeţ uri

de sezon.356. CEAPĂ CU RÂŞCOVI ŞI VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingredientei, în afară de napi, care seînlocuiesc cu râşcovi (proaspăt recoltaţ i şi

mărunţ iţ i).357. CEAPĂ CU SOS DE CREMOGENIngrediente: 2 cepe mari, 4 linguri de cremogen (v.

2019), 1 pahar cu macerat de tărâţ e (v.2041), 1 lingură de muştar, 100 ml ulei, 1 lingură suc de cătină

(v. 2092), 1 linguriţ ă pulbere deseminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură frunze de pătrunjel cu mărar.Ceapa se

taie peştişori, se aşează în platou, se presară cu pulberi. Peste ea se toarnă sosulpreparat din

cremogen amestecat cu macerat de tărâţ e, muştar, suc de cătină şi uleiul (pus picăturăcu picătură, ca

la maioneză). Deasupra se presară verdeaţ ă tăiată mărunt.358. CEAPĂ CU SOS DE MUŞTARSe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de 1 lingură60 de

muştar se pun 2 linguri, sosul având un pronunţ at gust de muştar.359. CEAPĂ CU SOS DE

SMÂNTÂNĂ IIngrediente: 2 cepe mari, 400 g smântână, 2 linguri făină de orez, 1 lingură cremogen

129

(v.2019), 150 g vârfuri de creson, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.

2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Ceapa se taie felioare, se aşează în platou, se toarnă sosul de

smântână sau 4 gălbenuşuri deouă de găină, puse pe rând, făina de orez (v. 2017) şi cremogenul, iar

deasupra se aşează (ca niştecopăcei) vârfurile de creson (de apă).360. CEAPĂ CU SOS DE

SMÂNTÂNĂ IISe prepară ca la reţ eta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că la sosul cu

smântână seadaugă 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063) sau 20 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă

(v. 7).361. CEAPĂ UMPLUTĂ CU PASTĂ DE MĂSLINEIngrediente: 6 - 8 cepe de apă mai mici, 200 g

măsline desărate (v. 1988), 175 g unt, 1/4linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.

2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,

130

150 gfrunze fragede de tei sau de tătăneasă, 1 legătură frunze fragede de ţ elină cu mărar.Se aleg

cepe mijlocii ca mărime, se curăţ ă, li se scoate mijlocul prin partea codiţ ei, despincâdu-le puţ in

(crestate în 4, lăsându-le numai 2 rânduri de înveliş din afară). Un sfert din aceste mijlocuriscoase de

la cepe se taie mărunt, se amestecă cu pulberile, verdeaţ a tocată, măslinele binemărunţ ite şi untul

frecat spumă.Cu această compoziţ ie se umplu cepele, care se aşează pe un postament de frunze

fragede detei tăiate fideluţ ă, puse, în prealabil, pe farfurie.362. CEAPĂ UMPLUTĂ CU CAŞCAVALSe

prepară la fel ca la reţ eta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de măsline care seînlocuiesc cu

caşcaval ras, la care se adaugă 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).363. CEAPĂ UMPLUTĂ CU

PĂSTRĂVI NEGRI DE FAGIngrediente: 6 - 8 cepe mijlocii (de apă), 50 ml ulei, 2 linguri oţ et, 150 g

păstrăvi negri de fag, 3linguri cremogen (v. 2019), 1/2 pahar macerat de mere (v. 2056) sau apă, 1/4

linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2

linguriţ ă pulbere deseminţ e de gogoşari (v. 2072), verdeaţ ă, 150 - 200 g grâuşor (untişor). Ceapa

se pregăteşte ca la361.Păstrăvii aleşi cei mai mici, fragezi, bine spălaţ i, se stropesc cu oţ et, se lasă

să stea 2 ore, sescurg bine, se mărunţ esc, se amestecă cu pulberile, puţ ină verdeaţ ă tocată mărunt

(odată cu 1/4 demijlocuri scoase din ceapă) şi sosul de cremogen (înmuiat cu macerat sau apă), şi

amestecat cu ulei,(pus puţ in câte puţ in ca la maioneză). Ceapa umplută se aşează pe un postament

de grâuşor(untişor), care a fost pus în prealabil în platou.364. CEAPĂ UMPLUTĂ CU IASCĂ

GALBENĂIngrediente: 6 - 8 cepe de apă, mijlocii, 250 g iască galbenă, 150 ml ulei, 1 linguriţ ă pulbere

dinseminţ e de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 150 - 200 g apă, 1 lingură tărâţ e,

1lingură suc de cătină (v. 2092).Ceapa se pregăteşte ca la 361, se amestecă cu iasca fin mărunţ ită,

se adaugă uleiul (picăturăcu picătură, ca la maioneză), 1/4 din mijlocurile scoase de la ceapă,

pulberile, verdeaţ a tocată, suculde cătină şi tărâţ a. Cu această compoziţ ie se umplu cepele care se

aşează pe un postament despanac (pus în prealabil în platou).365. CEAPĂ UMPLUTĂ CU GERMENI

DE SOIAIngrediente: 8 - 10 cepe de apă mijlocii, 125 g boabe de soia germinate (v. 2026), 1/4

linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1

linguriţ ăpulbere de seminţ e de gogoşari (v. 2072), 50 ml ulei, 3 frunze varză murată, 1 legătură

dehasmaţ uchi, 2 linguri de tărâţ e, petale roşi i de trandafir recoltate de la 6 flori, 4 - 5 foi de

salatăverde. Boabele de soia (germinate) se limpezesc bine, se înfăşoară într-un şervet (răsucindu-l,

131

caboabele să se zvânte), se amestecă cu tărâţ a şi se râşnesc date prin maşina de râşnit nuci.

Seamestecă cu 1/4 din mijlocurile de ceapă tăiate mărunt odată cu verdeaţ a, pulberile, uleiul, varza61

bine stoarsă (nici într-un caz nu se spală şi nici nu se ţ ine în apă) tăiată cât se poate de mărunt.

Cuaceastă compoziţ ie se umplu cepele care au fost pregătite ca la 361. Odată umplute, cepele se

punpe un postament de petale roşii de trandafir, care au fost aşezate în prealabil în platou, iar

pemargini se decorează cu foi de salată verde sau alte verdeţ uri de sezon.366. CEAPĂ UMPLUTĂ CU

GERMENI DE FASOLEIngredientele sunt cele enumerate la reţ eta precedentă, se prepară la fel, numai

că germeniide soia sunt înlocuiţ i cu germeni de fasole (v. 2027).367. CEAPĂ UMPLUTĂ CU GERMENI

DE LINTESe prepară ca la nr. 365, folosind aceleaşi

132

ingrediente, numai că în loc de soaia se foloseştelinte germinată (v. 2028).368. CEAPĂ UMPLUTĂ CU

GERMENI DE LUCERNĂIngrediente: 6 - 8 cepe de apă mijlocii, 100 g seminţ e de lucernă germinate

(v. 2029), 1linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 150 g creson de fântână, câteva petale roşiide

nalbă de grădină, 1 legătură de frunze fragede de ţ elină şi frunze de păstârnac, 100 ml ulei, 1lingură

suc de cătină (v. 2092), tărâţ e.Ceapa se prepară ca la 361, seminţ ele de lucernă germinate se

amestecă cu 1/4 din mijlocurilescoase de la ceapă, tăiate mărunt odată cu verdeaţ a, pulberile, uleiul,

sucul de cătină şi tărâţ e (câtcuprinde). Cu acestă compoziţ ie se umple ceapa care se aşează pe un

postament de creson (pus înprealabil în platou).369. CEAPĂ UMPLUTĂ CU GERMENI DE TRIFOI

ROŞUSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii delucernă

care se înlocuiesc cu germeni de trifoi roşu (v. 2030).... Cicoare sălbaticăCicoarea conţ ine: Calciu,

Potasiu, Fosfor, Sodiu, Fier, Mangan, Cupru, un element amar, materiidulci, vitaminele (B, C, K, P),

acizi aminaţ i liberi, protide, lipide, amidon. Rădăcina cuprinde în plus,insulină.Cicoarea sălbatică este

indicată în: anorexie, astenii, anemie, insuficienţ ă biliară (hepatism,icter, colici hepatici), congestii

hepatice şi splenice, atonie gastrică şi digestivă , gută, piatră (larinichi, la vezică), litiaze, infecţ ii

urinare, hidropizie, constipaţ ie, paludism.Pe drept cuvânt, se spune: (cicoare sălbatică* sânge

pur).Folosirea cicorii sălbatice este mult recomandată celor care suferă de diabet.Andiva, cicoarea de

grădină (specie de cicoare care se consumă mult în bucătăria fără foc,preparată în foarte multe feluri),

descinde din cicoarea sălbatică.Andiva are proprietăţ i comparabile, dar reduse ca efect.370. SALATĂ

DE CICOARE CU CRESON(Frunzele de cicoare fiind amărui, ca să poată fi consumate cu plăcere, se

combină cu alteplante).Ingrediente: 200 g frunze tinere de cicoare, 200 g creson de fântână, 50 ml

ulei, 1 lingură sucde cătină (v. 2092), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2

linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1

legătură de ceapă verde,1 legătură hasmaţ uchi, câteva flori de păpădie.Se aleg frunze fragede de

cicoare şi vârfuri de creson, se spală în mai multe ape, se pun însalatieră, se amestecă cu pulberile,

ceapa verde şi hasmaţ uchiul, tocate mărunt, uleiul, sucul decătină, apoi se aşează deasupra câteva

flori de păpădie.371. SALATĂ DE CICOARE CU FRUNZE DE NALBĂIngrediente: 200 g frunze fragede

de cicoare, 200 g frunze fragede (cu tot cu codiţ ă) de nalbăde grădină, 50 ml ulei, 1 lingură suc de

cătină (v. 2092), sau de lămâie, 1 legătură frunze fragede deţ elină şi cimbru, 1 linguriţ ă pulbere de

133

seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge, câteva petale roz de flori denalbă de grădină.Frunzele de cicoare se spală

(separat) şi se taie în fragmente mai mari; frunzele de nalbă (de62 asemeni bine spălate) se taie

fideluţ ă iar codiţ ele, mărunt. Se amestecă ambele feluri de frunze, lacare se adaugă pulberile,

verdeţ urile tocate, uleiul, sucul de cătină, iar deasupra se presară petalede nalbă roşie sau roz, tăiate

fideluţ ă.372. SALATĂ DE CICOARE CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂSe prepară ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frunzele de nalbăcare se înlocuiesc cu frunze fragede de

tătăneasă.373. SALATĂ DE CICOARE

134

CU GRÂUŞOR (untişor)Se prepară întocmai ca la reţ eta 370, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

creson care seînlocuieşte cu grâuşor; (frunzele de grâuşor se consumă cu tot cu codiţ ă, dar după ce

planta aînflorit, nu mai sunt bune pentru consum deoarece sunt toxice).374. SALATĂ DE CICOARE CU

PETALE DE TRANDAFIRSe prepară reţ eta ca la 370, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de creson,

care este înlocuitcu petale roşii de trandafir.375. SALATĂ DE CICOARE CU FRUNZE DE ULMSe

prepară salata ca la 370, aceleaşi ingrediente, în afară de creson care este înlocuit cufrunze de ulm

fragede (recoltate la începutul lunii mai). Frunzele de ulm (la nevoie) pot fi înlocuite cufrunze de fag sau

de tei, recoltate în cursul lunii mai.376. PASTĂ DE CICOARE CU CEAPĂIngrediente: 100 g frunze

fragede de cicoare, 1 ceapă de apă, 200 g unt, 1 linguriţ ă pulbere deseminţ e de roşii (v. 2071), 1/2

linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 10 măslinenegre desărate complet (v. 1988), 1

legătură de hasmaţ uchi cu salvie, tărâţ e. Frunzele bine spălateşi ceapa se mărunţ esc fin (manual

sau mecanic), se amestecă cu pulberile, verdeaţ a tocată mărunt,puţ ină tărâţ e şi untul frecat spumă.

Această pastă se aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţ itului(puţ in umezită în apă) şi se

decorează cu jumătăţ i de măsline şi verdeţ uri de sezon.377. PASTĂ DE CICOARE CU

BRÂNZĂIngrediente: 100 g frunze fragede de cicoare, 1 fir de praz, 200 g brânză de vaci

proaspătă,100 g unt, tărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 gogoşari, 3 - 4 frunze de

salatăverde.Frunzele de cicoare (bine spălate) şi prazul se mărunţ esc fin, se amestecă cu pulberile,

brânzatrecută prin sită, puţ ină tărâţ e şi untul frecat spumă. Se pune pe farfurie, se tasează şi se

decoreazăcu felioare de gogoşari şi foi de salată verde.378. PASTĂ DE CICOARE CU

GĂLBENUŞURIIngrediente: 100 g frunze fragade de cicoare, 1 ceapă roşie, 200 g unt, 2 gălbenuşuri

de ouă degăină, 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţ uchi,

2ridichi de lună.Se prepară pasta ca la 376, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând doar 2 gălbenuşuri

crudede ouă de găină şi decorând-o cu ridichi de lună (tăiate felii).379. PASTĂ DE CICOARE CU OUĂ

DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele

2gălbenuşuri de ouă de găină, care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă.380. PASTĂ

DE CICOARE CU URZICIIngrediente: 125 g frunze de cicoare, 100 g urzici, 1 ceapă mare de apă, 1

135

lingură de hrean ras,200 g unt, tărâţ e, 1 legătură frunze de fenicul cu hasmaţ uchi, 1/2 linguriţ ă

pulbere din seminţ e degogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare

(v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 2 gogoşari.Frunzele de cicoare împreună cu urzicile (bine

spălate) se mărunţ esc fin, odată cu ceapa şi63 verdeaţ a, se amestecă cu pulberile, hreanul (ras pe

răzătoarea de sticlă) şi untul frecat spumă. Sedecorează cu felioare de gogoşari şi verdeţ uri de

sezon.381. PASTĂ DE CICOARE CU SPANACSe prepară ca la reţ eta precedentă, aceleaşi

ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesccu spanac, iar hreanul cu 4 - 5 bulbili (căţ ei) de usturoi

pisaţ i fin.382. PASTĂ DE CICOARE CU PĂSTRĂVI NEGRI DE FAGIngrediente: 175 g frunze fragede

de cicoare, 1

136

ceapă mare de apă, 2 linguri de cremogen (v.2019), 150 g păstrăvi negri de fag, 150 ml ulei, 2 linguri

oţ et, 1 legătură hasmaţ uchi cu leuştean,tărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Păstrăvii

negri de fag (recoltaţ i la începutul lunii mai) se aleg din cei mai mici, fragezi, se spală,se stropesc cu

oţ et şi se lasă acoperiţ i 2 ore, apoi se mărunţ esc fin. La fel se mărunţ esc frunzele decicoare, ceapa

şi verdeaţ a se amestecă cu păstrăvii, pulberile, cremogenul şi uleiul (pus puţ in câtepuţ in ca la

maioneză). Dacă pasta nu este suficient de îngroşată, se mai adaugă puţ ină tărâţ e.383. PASTĂ DE

CICOARE CU CIUPERCI MACERATESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

în afară de păstrăvii negri defag proaspeţ i care se înlocuiesc cu ciuperci macerate (v. 1977).384.

FRUNZE DE CICOARE CU MAIONEZĂ DE POSTIngrediente: 200 g frunze de cicoare, 50 g muguri

fragezi de lucernă, 1 fir de praz, 5 linguri decremogen, 1 pahar suc de morcovi, 125 ml ulei, 1 lingură de

muştar, 1 lingură suc de cătină, 1legătură frunze fragede de ţ elină, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Ambele feluri de frunze (cicoare,

lucernă), bine spălate, tăiate potrivit de mari, se amestecă cupulberile şi prazul (tăiat fideluţ ă). Separat

se amestecă cremogenul (v. 2019) cu sucul de morcovi,usturoiul, sucul de cătină şi uleiul (care se

adaugă puţ in câte puţ in ca la orice maioneză). Produselede mai sus se amestecă cu maioneza de

post, se pun în platou, iar deasupra se presară frunzele deţ elină tăiate fideluţ ă.385. FRUNZE DE

CICOARE CU SOS DE SMÂNTÂNĂSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de muguriide lucernă care se înlocuiesc cu grunze fragede de tătăneasă sau de

grâuşor, iar în locul maionezeide post se pun 400 g smântână, amestecate cu 2 3 linguri de cremogen

(v. 2019).386. FLORI DE CICOARE PE SOS ROŞUIngrediente: 100 g flori albastre de cicoare,

proaspăt recoltate, 150 frunze de cicoare, 50 g floride gălbenele, 200 g smântână, 100 pastă de roşii

crude (v. 2063), 1 lingură pulbere de măceşe (v.2078) sau de căline (v. 2076), 1/2 linguriţ ă pulbere

din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v.

2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e.Smântâna se amestecă cu pasta de roşii, pulberile şi

puţ ină tărâţ e, se toarnă în platou, iar deasuprase aşează (cât mai estetic) florile albastre de cicoare

(care se recoltează cu tot cu ramuri din floraspontană şi se ţ in în vas cu apă până în momentul când

florile se desprind de pe ramuri) direct pesos.Pe margini se decorează cu frunze de cicoare tăiate în

fragmente mai mari aşezate în formă deghirlandă, iar peste ele, din loc în loc, se pun flori de păpădie

137

sau de gălbenele.387. FLORI DE CICOARE PE SOS GALBENIngrediente: 100 g flori albastre de

cicoare, 150 g frunze de cicoare, 1 legătură de hasmaţ uchi,150 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v.

2092), 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 pahar suc de morcovi(v. 2081), 1 lingură de muştar, 1 linguriţ ă

pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulberede plante aromatice şi condimentare (v.

2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e, câteva petaleroz de trandafir.Cremogenul se înmoaie cu

suc de morcovi, se adaugă sucul de cătină, muştarul, pulberile,puţ ină tărâţ e, apoi uleiul (pus puţ in

câte puţ in, ca la maioneză).Se toarnă în platou, peste el se aşează (în ordine, cât mai estetic), florile

de cicoare (recoltate64 ca la reţ eta precedentă). Se decorează cu frunze de cicoare amestecată cu

hasmaţ uchi, iar deasupralor se presară petalele de trandafir tăiate fideluţ ă.388. FLORI DE CICOARE

PE SOS

138

CU IAURTIngrediente: 100 g flori albastre de cicoare, 150 g frunze de cicoare, 100 g frunze de

conduraş,150 g iaurt, 100 g smântână, 200 ml lapte nefiert sau suc de morcovi, 5 linguri cremogen (v.

2109),tărâţ e, 50 g flori de păpădie sau petale de nalbă de grădină (roz), 1/2 linguriţ ă pulbere din

seminţ ede gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2linguriţ ă pulbere de alge.Cremogenul se înmoaie în lapte sau în sucul de morcovi, se adaugă

iaurtul, smântâna,pulberile, se toarnă în platou, iar deasupra se aranjează florile de cicoare (recoltate ca

la 386). Pemargini se decorează cu frunze de cicoare (tăiate în fragmente mai mari), amestecate cu

frunze deconduraş (tăiate fideluţ ă), iar peste ele se pun (din loc în loc, ca nişte buline) flori de păpădie

sau degălbenele. Se pot presăra şi petale de nalbă sau de trandafir tăiate fideluţ ă.389. CIORBĂ CU

FRUNZE DE CICOAREIngrediente: 150 g frunze de cicoare, 50 g urzici, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă,

1 felie deţ elină, 1 legătură de hasmaţ uchi cu leuştean, 75 ml ulei, 500 ml zeamă de varză murată

(moare), 1 lmacerat de afine (v. 2045), 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă

pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge. Maceratul şi

zeama devarză se pun în castron, se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeţ urile

tăiatemărunt, uleiul, pulberile.390. CIORBĂ DE CICOARE CU VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţ eta

precedentă, numai că rădăcinoasele se reduc cantitativ la 1/2,adăugând în schimb 5 - 6 frunze de

varză murată, bine stoarse (nici într-un caz nu se spală şi nici nuse ţ ine în apă), tăiate fideluţ ă, apoi

se adaugă 1.5 l macerat de mere (v. 2055) şi 2 gălbenuşurifrecate cu 75 ml ulei.Nu se mai adaugă

zeamă de varză, frunzele fiind destul de acre.391. CIORBĂ DE CICOARE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuride ouă de

găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă.392. SUPĂ CREMĂ CU FRUNZE DE

CICOAREIngrediente: 150 g frunze de cicoare, 150 g frunze de spanac, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie

deţ elină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 fir de praz, 1 legătură de mărar cu tarhon, 1 linguriţ ă pulbere

deseminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2074), 1/2

linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 200

gsmântână, 2 - 3 linguri de tărâţ e sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1.5 l macerat de napi (v.

2051).Maceratul se pune în castron, se adaugă frunzele de cicoare, spanacul, rădăcinoasele şi

prazul,mărunţ ite fin , pulberile, tărâţ a, smântâna sau gălbenuşurile crude), iar deasupra, mărarul

şitarhonul tăiate mărunt.393. SUPĂ - CREMĂ DE CICOARE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la

139

reţ eta precedentă, aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuri de ouăde găină se înlocuiesc cu

10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă.394. SUPĂ - CREMĂ DE CICOARE CU NAPISe prepară ca la

reţ eta 392, numai că rădăcinoasele se reduc (cantitativ) la jumătate,completând în loc cu 4 - 5 napi

mărunţ iţ i. Celelalte produse rămân la fel.395. TORT APERITIV CU FRUNZE DE CICOAREIngrediente:

150 g frunze de cicoare, 300 g unt, 300 g mere, 300 g ţ elină, 300 g grâu germinat,tărâţ e,

cremogen, 500 g brânză de vaci, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură pulbere de măceşe (v.2078) sau de

căline (v. 2076), 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulberede plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură frunzefragede de ţ elină

cu tarhon, 2 legături ridichi de lună, 300 g frişcă bătută (fără zahăr), 1 lingurăseminţ e de mac.65

140

Frunzele de cicoare, merele şi grâul germinat (v. 2022) se mărunţ esc fin, se amestecă cupulberile,

puţ ină tărâţ e, frunzele de ridichi tăiate mărunt şi 150 g unt frecat spumă. Jumătate dinaceastă

cantitate se pune pe tortieră, se tasează, apoi se pune compoziţ ia preparată din brânză,trecută prin

sită, amestecată cu ceapă şi ţ elină (fin mărunţ ite) şi 150 g unt frecat spumă; (în cazul încare

compoziţ ia nu este suficient de îngroşată, se mai poate adăuga puţ in cremogen). Pestecompoziţ ia cu

brânză se pune partea a doua de compoziţ ie, se tasează tortul, se îmbracă cu frişcă,peste care se

presară seminţ e de mac, iar pe părţ ile laterale se aşează jumătăţ i de ridichi, dreptornament.396.

TORT APERITIV CU CICOARE ŞI GERMENI DE SOIASe prepară întocmai ca la precedenta, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de brânză care seînlocuieşte cu 150 g germeni de soia (v. 2026), se

amestecă cu untul frecat spumă, ceapa tăiată finşi 600 g ţ elină dată pe răzătoarea de sticlă. Tortul

se dă la rece 2 - 3 ore apoi se serveşte (ca oricetort) tăiat în formă de raze, cu salată verde de

sezon.... CireaşaCireaşa conţ ine vitaminele (A, B1, C), apoi mineralele (Fier, Calciu, Fosfor, Clor, Sulf,

Magneziu,Potasiu), oligoelemente (Zinc, Cupru, Mangan, Cobalt), zahăr - levuloză - (asimilant de

cătrediabetici).Este indicată în pletoră (supraabundenţ a sângelui în organism), arterioscleroză,

obezitate,demineralizare, întârzieri de creştere, hepatism, gută, artritism, litiaze (urinare şi biliare),

fermentaţ iiintestinale, constipaţ ie, prevenirea îmbătrânirii.O cură de cireşe (1 - 2 zile săptămânal)

înlesneşte eliminarea deşeurilor şi a toxinelor dinorganism. Cura se poate face şi cu suc de cireşe.397.

CIREŞE PE SOS ALBIngrediente: 600 g cireşe negre (fără sâmburi), 400 g smântână, 1 linguriţ ă de

miere, 1 lingurifăină de orez, câteva frunzişoare de măghiran, câteva petale roşii de trandafir. Smântâna

proaspătăse amestecă cu făina de orez (orez dat prin maşina de râşnit cafea _ v. 2017), mierea, apoi

se toarnăîn platou. Deasupra se aşează cât mai estetic cireşe negre, mari, proaspete şi nelovite. Peste

ele sepresară câteva frunzişoare de măghiran sau levănţ ică, iar pe margini se decorează cu petale

detrandafir roşii.398. CIREŞE PE SOS ROZSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, numai că se colorează sosulalb în roz bombon, cu puţ in suc de sfeclă roşie, până se

obţ ine nuanţ a dorită.399. CIREŞE PE SOS VERDESe prepară sosul ca la 397, folosind aceleaşi

ingrediente, numai că se colorează cu puţ in sucde orz verde (v. 2079).400. CIREŞE PE SOS

GALBENIngrediente: 600 g cireşe negre (fără sâmburi), 1 linguriţ ă de miere, pahar suc de morcovi

(v.2081), 200 g smântână, 5 linguri de cremogen, câteva frunze de salvie sau busuioc, 150 g creson

deapă. Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă mirea şi smântâna, apoi

141

setoarnă în platou. Peste el se aranjează (cât mai estetic) cireşe negre sau roşii. Se presară peste

elefrunzele de salvie sau busuioc tăiate fideluţ ă, iar pe margini se decorează cu vârfuri de creson.401.

CIREŞE PE SOS ROŞUSe prepară sosul ca la reţ eta precedentă, numai că se colorează în roşu

(nuanţ a dorită), cu 1 -2 linguri de pulbere de măceşe (v. 2078), de căline (v. 2076) sau de scoruşe

(v. 2077).Cireşele trebuie să fie albe sau negre (nu roşii) ca să fie contrast între fructe şi sos.402.

CREMĂ DE CIREŞE CU TĂRÂŢEIngrediente: 400 g cireşe albe, 2 linguri miere, 4 linguri frişcă bătută

(fără zahăr), 1 linguriţ ătinctură miraculoasă I (v. 2106), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2

linguri cremogen (v.2019), 100 g cireşe negre sau coacăze.Cireşele fără sâmburi se mărunţ esc la

mixer, se amestecă cu mierea, tinctura, coaja de lămâie,66

142

cremogenul şi tărâţ e (cât cuprinde), până se obţ ine consistenţ a dorită. Crema obţ inută se pune

încupe sau în farfurioare de compot, deasupra puţ ină frişcă (la fiecare) şi câteva cireşe negre

fărăsâmburi sau coacăze.403. CREMĂ DE CIREŞE CU CREMOGENSe prepară sosul ca la reţ eta

precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă 1lingură de tărâţ e şi cremogen (cât

cuprinde).404. COMPOT DE CIREŞE CU COACĂZE NEGREIngrediente: 500 g cireşe, 200 g coacăze

negre, 2 linguri de miere, 1 pahar suc de mere (v.2102), 1 lingură tinctură miraculoasă II (v. 2107), 2

linguri de rom.Cireşele şi coacăzele (bine coapte, proaspăt recoltate), se spală, se pun în compotieră

iar pesteele se toarnă sucul de mere amestecat cu mierea şi tinctura.405. SALATĂ DE CIREŞE CU

DUDEIngrediente. 600 g cireşe, 250 g dude, 2 linguri miere, 2 linguri de rom, 1 linguriţ ă tinctură

depropolis (v. 2104), 4 linguri suc de orz verde (v. 2079), câteva petale roşii de trandafir. Cireşele

şidudele (bine coapte, spălate), se pun în salatieră, iar peste ele se toarnă sucul de orz verdeamestecat

cu mierea, romul şi tinctura.Deasupra se presară petalele (roşii, roz sau crem) de trandafir.406.

CIREŞE CONSERVATE ÎN MIEREIngrediente: 4 kg de miere polifloră, 1 kg de cireşe fără sâmburi, 1

rămurică de busuioc.Cireşele se pun în borcan de sticlă, peste ele se toarnă mierea, alături de

rămurica de busuioc. Seleagă strâns borcanul şi se înfăşoară în hârtie de culoare închisă. Se lasă 6

săptămâni, agitându-lzilnic, după care se scot fructele (cu ajutorul unei palete) şi se pun în borcan. Au

aspect de dulceaţ ă.Se pot folosi ca atare sau la diferite preparate în bucătăria fără foc. Mierea, care

s-a transformat însirop de cireşe, se pune în sticle de culoare închisă, deasupra un deget de alcool, se

astupă ermetic,se etichetează şi se păstrează la rece şi întuneric. Se foloseşte după dorinţ ă.La fel se

prepară afinele, vişinele, scoruşele, călinele, cătina roşie (sau albă de râu).... CiuperciPână în prezent,

pe Terra, se cunosc 180 000 de specii de ciuperci (comestibile şi otrăvitoare).Ciupercile se utilizează

atât în alimentaţ ie, cât şi în farmacie. Din cele mai vechi timpuri, omula manifestat interes pentru

ciupercile comestibile, deoarece a găsit în aceste produse (oferite danatură) alimente cu gust plăcut,

hrănitoare şi destul de ieftine. Datorită calităţ ilor deosebite (gust,aromă, valoare nutritivă) pe care le

au, ciupercile ocupă un loc tot mai important în grupaalimentelor folosite de om. Dar atenţ ie !

Culegătorul de ciuperci trebuie să cunoască bine ciupercilebune în alimentaţ ie cât şi pe cele otrăvitoare

(care au făcut întotdeauna victime). Pentru cei care nule cunosc bine, este recomandabil să utilizeze

ciupercile din comerţ (crescătorii speciale) fiind, deasemenea, bogate în substanţ e nutritive.Ciupercile

din flora spontană conţ in protide (30 g / 100 g - comparativ cu carnea), apoiminerale (Calciu,

143

Magneziu, Sodiu, Siliciu, Cobalt, Magneziu).Sunt indicate în: anemie, oboseală, demineralizaze, regimuri

fără carne etc.407. PASTĂ DE RÂŞCOVI CU CEAPĂIngrediente: 200 g râşcovi (proaspăt recoltaţ i), 1

ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 legătură deverdeţ uri aromate, tărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere din

seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulberedin plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 gogoşari.Râşcovii (aleşi numai mici şi mijlocii) nu trebuie ţ inuţ i mai

mult de 6 ore de la recoltare până laconsum. După ce au fost bine spălaţ i, se mărunţ esc fin, se

amestecă cu ceapa tăiată (cât se poatede mărunt), împreună cu verdeţ urile, tărâţ e (cât cuprinde),

pulberile şi untul frecat spumă. Seaşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţ itului puţ in umezită în

apă, se decorează cu felioare degogoşari şi verdeţ uri de sezon.408. PASTĂ DE RÂŞCOVI

CONSERVAŢI CU PRAZSe prepară ca la reţ eta precedentă,

144

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă, care seînlocuieşte cu praz; râşcovii care sunt

conservaţ i în slatină se desărează complet (v. 1991).67 409. PASTĂ DE GĂLBIORI CU AROMĂ DE

USTUROIIngrediente: 250 g gălbiori proaspeţ i, 2 - 3 linguriţ e de cremogen, tărâţ e, 1 ceapă de apă,

125ml ulei, 4 - 5 bulbili (căţ ei de usturoi) fin pisaţ i, 1/2 pahar suc de mere (v. 2102), 2 linguri

oţ et.Gălbiorii (proaspăt recoltaţ i, aleşi numai mici şi mijlocii şi bine spălaţ i), se stropesc cu oţ et,

seacoperă şi se lasă să stea 2 ore. Se scurg şi se mărunţ esc fin, odată cu ceapa. Separat, se

înmoaiecremogenul cu sucul de mere, se adaugă uleiul (puţ in câte puţ in ca la maioneză), se amestecă

cugălbiorii, ceapa, usturoiul şi tărâţ e (cât cuprinde).Se aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează

cu verdeţ uri de sezon.410. SALATĂ DE RÂŞCOVI CU RIDICHIIngrediente: 250 g râşcovi proaspeţ i,

150 g ridichi, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură pătrunjelcu mărar, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de

roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere din plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, tărâţ e, 75 ml ulei, 1 lingură sucde cătină (v. 2092). Se aleg râşcovii mici şi mijlocii,

se spală bine şi se taie felioare subţ iri, odată cuceapa şi ridichile. Li se adaugă pulberile, puţ ină

tărâţ e, uleiul, sucul de cătină şi deasupra se presarăverdeaţ ă tăiată mărunt.411. SALATĂ DE

CIUPERCI MACERATEIngrediente: 300 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 2092), 1 ceapă mare

de apă, 1legătură de verdeţ uri aromate, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2

linguriţ ăpulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 75 ml

ulei şitărâţ e. Ciupercile se taie felioare, ceapa se taie julien, se amestecă cu pulberile, tărâţ a şi

uleiul.Deasupra se presară verdeaţ ă tăiată mărunt.412. SOS CU PULBERE DE CIUPERCIIngrediente:

2 linguri pulbere de ciuperci (v. 2068), 3 linguri de cremogen (v. 2109), 1 paharmacerat de tărâţ e (v.

2041), 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de mărar şi pătrunjel, 1 linguriţ ăpulbere din seminţ e de roşii

(v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 150 ml ulei, 1 lingură de suc de cătină (v. 2092). Pulberea deciuperci se înmoaie cu puţ in

macerat de tărâţ e, se amestecă cu cremogenul (care se înmoaie cumaceratul). Se adaugă uleiul (puţ in

câte puţ in ca la maioneză), ceapa tăiată mărunt, sucul de cătinăşi dacă e nevoie, puţ ină tărâţ e,

pentru consistenţ a pastei. Deasupra, verdeaţ a tăiată mărunt.Acest sos se poate folosi în bucătăria

fără foc după dorinţ ă, fiind foarte gustos, aromat şihrănitor. 413. SOS CU PULBERE DE HRIBI

(MÂNĂTĂRCI)Se prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pulberea

deciuperci de pajişte care se înlocuieşte cu pulbere de hribi.414. SOS CU PĂSTRĂVI DE

145

FAGIngrediente: 300 g păstrăvi muguri de fag, 3 linguri oţ et de vin, 4 linguri de cremogen (v.2109), 1

pahar suc de mere (v. 2102), 2 legături de ceapă verde, 1 legătură de leuştean cuhasmaţ uchi, 1/2

linguriţ ă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromaticeşi condimentare (v.

2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e.Păstrăvii negri de fag (cei mai tineri) se spală bine, se

stropesc cu oţ et, se acoperă şi se lasă săstea 2 ore. Se scurg, se mărunţ esc fin, se amestecă cu

pulberile şi ceapa tăiată fin (mărunt).Separat, se înmoaie cremogenul (v. 2109) în sucul de mere, se

adaugă uleiul (puţ in câte puţ in, ca lamaioneză), tărâţ e, după care se amestecă cu compoziţ ia de

păstrăvi. Deasupra se presară verdeaţ ătăiată mărunt. Se foloseşte după dorinţ ă cu napi, varză,

andive etc.415. SOS CU PĂSTRVI NEGRI DE FAG ŞI AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţ eta

146

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că la urmă se adaugă4 - 5 bulbili (căţ ei) de usturoi

fin pisaţ i.416. SOS DE PĂSTRĂVI NEGRI DE FAG CU AROMĂ DE HREANSe prepară ca la reţ eta

414, folosind aceleaşi ingrediente, la urmă adăugându-se 1 - 2 linguride hrean (dat pe răzătoarea de

sticlă).68 417. CIORBĂ DE HRIBI (MÂNĂTĂRCI) CU OUIngrediente: 350 g hribi proaspeţ i, 2 linguri

oţ et de vin, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclă roşie,1 ceapă de apă, 1 legătură de leuştean şi

pătrunjel, 75 ml ulei, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v.

2074), 500 ml suc de aguridă (v. 1666), 1 l macerat denalbă (v. 2058), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e

de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere din plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge.Hribii (aleşi mici şi mijlocii şi proaspăt recoltaţ i), se spală, se taie felioare, se stropesc

cu oţ et şise lasă astfel până se pregăteşte zarzavatul. Rădăcinoasele se pun în castronul cu suc

macerat deaguridă (nu înainte de a fi date pe răzătoare), se adaugă pulberile, uleiul (bine amestecat

cugălbenuşurile), hribii (bine scurşi de oţ et) iar deasupra se presară verdeaţ ă tăiată mărunt.418.

CIORBĂ DE HRIBI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină, care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de

ouă de prepeliţ ă.419. CIORBĂ DE HRIBI CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţ eta 417,

folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 bulbili (căţ ei)de usturoi bine pisaţ i.420. CIORBĂ

DE HRIBI CU AROMĂ DE HREANSe prepară ca la reţ eta 417, folosind aceleaşi ingrediente, plus 2

linguri de hrean ras perăzătoarea de sticlă.421. SUPĂ - CREMĂ DE CIUPERCI CU

SPANACIngrediente: 400 g ciuperci de cultură, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 150 g spanac, 3

linguride oţ et, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 2 linguri de cremogen, 100 ml ulei, 1 ceapă mare

deapă, 1 legătură de verdeţ uri aromate, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2074),

1/2linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1.5

lmacerat de nalbă, 3 - 4 linguri macerat de tărâţ e.Ciupercile (culese numai mici şi mijlocii, bine

spălate) se stropesc cu oţ et şi se lasă acoperite 2ore. Se scurg, se mărunţ esc fin, odată cu ceapa,

spanacul şi rădăcinoasele.Se pun în castronul cu macerat în care se adaugă cremogenul ( înmuiat cu 1

pahar de maceratde nalbă), uleiul şi cele 2 gălbenuşuri crude de ouă de găină, pulberile, iar deasupra

se presarăverdeaţ ă tăiată mărunt.422. SUPĂ - CREMĂ DE CIUPERCI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe

prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac,care se

înlocuieşte cu mugurii fragezi de lucernă sau de trifoi roşu şi 10 gălbenuşuri de ouă deprepeliţ ă (v.

147

7).423. SUPĂ - CREMĂ CU PULBERE DE HRIBI (MÂNĂTĂRCI)Ingrediente: 2 linguri pulbere de hribi,

1.5 l macerat de coada - calului (v. 2042), 1/4 varzăalbă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1

legătură de hasmaţ uchi, 100 ml ulei, 1 linguriţ ăpulbere de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 4 linguri tărâţ e, 2 linguri de

cremogen, 1 ceapă mare de apă. Pulbereade hribi (v. 2067) se pune la înmuiat cu 1/2 pahar de

macerat. Varza, ceapa şi rădăcinoasele semărunţ esc fin la mixer, se pun în castronul cu macerat în

care se adaugă pulberile, tărâţ a, pulbereade hribi înmuiată, uleiul, iar deasupra se presară verdeaţ ă

tăiată mărunt.424. SUPĂ - CREMĂ CU PULBERE DE CIUPERCI DE PAJIŞTESe prepară ca la

148

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că varza se înlocuieştecu napi sau cartofi (fin

mărunţ iţ i) iar pulberea de hribi cu pulbere de ciuperci de pajişte (v. 2068)425. SUPĂ CREMĂ DE

RÂŞCOVI CU CONOPIDĂIngrediente: 400 g râşcovi, 250 g conopidă, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de

ţ elină, 4 linguri detărâţ e, 2 linguri cremogen, 100 ml ulei, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1

linguriţ ă pulberedin seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţ uri, 1.5 l macerat de trifoi

roşu (v. 2048).69 Râşcovii (aleşi numai mici şi mijlocii), conopida, ceapa şi ţ elina se mărunţ esc la

mixer, se punîn castronul cu macerat, se mai adaugă cremogenul (v. 2019) înmuiat, tărâţ a, uleiul,

pasta de roşii,pulberile iar deasupra verdeaţ ă tăiată mărunt.426. CIUPERCI PE SOS

MAIONEZĂIngrediente: 250 g ciuperci mici (de cultură), macerat (v. 1978), 2 gălbenuşuri de ouă de

găină,250 ml ulei, 1 linguriţ ă de muştar, 1 ceapă de apă, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v.

2071),1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 2legături ridichi de lună, 1 legătură hasmaţ uchi, 1 lingură tărâţ e.Două gălbenuşuri crude de ouă

de găină se pun în castron, se amestecă bine, se adaugă ulei(puţ in câte puţ in, până se încorporează

întreaga cantitate). Se adaugă muştarul, tărâţ a şi se toarnăîn platou. Peste ea se aşează ciupercile

mici, cât mai estetic. Pe margini se decorează cu ceapă,frunze de ridichi şi hasmaţ uchi, toate tăiate

mărunt, amestecate cu pulberile. Peste ele se punjumătăţ i de ridichi.427. CIUPERCI CU MAIONEZĂ

DIN OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în

afară de ouăle degăină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă (v. 7).428. CIUPERCI PE SOS DE

LUCERNĂSe prepară maioneza ca la 426, iar la urmă se adaugă 100 g lucernă mărunţ ită fin la mixer.

Sealeg numai muguri foarte fragezi. În cazul în care se subţ iază prea mult maioneza, se poate

adăugapuţ in cremogen, tărâţ e sau făină de hrişcă.429. CIUPERCI PE FRUNZE DE TEISe prepară

sosul - maioneză ca la 426, iar la urmă se adaugă 100 g frunze fragede de tei(recoltate în prima

jumătate a lunii mai) fin mărunţ ite. Frunzele de tei se pot înlocui cu frunzefragede de ulm sau fag, de

asemeni, urzici, ştevie, frunze de fasole, de sfeclă, măcriş, creson, soia,podbal, păpădie, cicoare ş.a.,

cu condiţ ia să fie foarte fragede şi proaspete.430. CIUPERCI PE SOS ALBIngrediente: 250 - 300 g

ciuperci, 500 g smântână, 2 linguri făină de ovăz, 1 legătură frunzefragede de ţ elină şi mărar, 1

ceapă, 100 g creson de apă, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v.2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge, 1 mână de petale roşii de

149

trandafir.Smântâna se amestecă cu făina de ovăz, se toarnă în platou, deasupra se aşează

ciupercilemici, macerate în suc de cătină (v. 2092), iar pe margini (în formă de ghirlandă), se pun:

verdeaţ a,cresonul, ceapa tăiată mărunt, amestecate cu pulberile, peste care se presară petale de

trandafirtăiate fideluţ ă.431. CIUPERCI PE SOS ROŞUSe prepară ca la reţ eta precedentă, numai că în

smântână se adaugă 2 - 3 linguri pastă de roşiicrude (v. 2063) şi 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v.

2078) până se obţ ine nuanţ a de roşu dorit.432. CIUPERCI PE SOS ROZSe prepară sosul ca la 430,

iar la urmă se picură puţ in suc de sfeclă roşie (v. 2082) până seobţ ine o nuanţ ă frumoasă de roz

bombon. Deasupra lui, se aşează ciupercile, procedând încontinuare ca mai sus.433. RÂŞCOVI PE

SOS DE CREMOGENIngrediente: 300 g râşcovi proaspeţ i, mici, 5

150

linguri cremogen (v. 2019), 1 pahar suc demorcovi sau de mere (v. 2102), 150 ml ulei, 1 lingură suc de

cătină, 1 legătură leuştean şihasmaţ uchi, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2

linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 lingură

tărâţ e, 1 linguriţ ămuştar. Se înmoaie cremogenul cu sucul, se adaugă uleiul (puţ in câte puţ in, până

se încorporeazăîntreaga cantitate), muştarul, sucul de cătină, pulberile, tărâţ a, se toarnă în platou, iar

deasupra seaşează râşcovii (cât mai estetic).Peste ei se presară verdeaţ ă tăiată mărunt.70 434.

RÂŞCOVI PE SOS DE ROŞIIIngrediente: 250 - 300 g râşcovi proaspeţ i, mici, 300 g smântână, 150 g

pastă de roşii crude (v.2063), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă

pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 100 g frunze

fragede de nalbă degrădină sau de tătăneasă, 2 - 3 linguri făină de hrişcă sau de tărâţ e. Smântâna

se amestecă cu pastade roşii, pulberile şi făina de hrişcă.Se toarnă în platou; deasupra se aşează

râşcovii propaspeţ i.Pe margini se decorează cu frunze de nalbă tăiate fideluţ ă.435. RÂŞCOVI

CONSERVAŢI CU SOS DE CREMOGENSe prepară ca la 433, numai că râşcovii conservaţ i în slatină

(v. 1975) se desărează completdacă se pun în cartofi cruzi, raşi pe răzătoare (v. 1992).... Coacăza

aurieI se spune coacăza aurie pentru că este puţ in gălbuie când ajunge la maturitate. Coacăza

aurieconţ ine apă, materii azotate, grase, extractive, vitaminele C, A, B, apoi Potasiu, Calciu, Fosfor,

Fier,Brom.Este indicată în: inapetenţ ă, demineralizare, constipaţ ie, pletoră, hepatism,

artritism,reumatism, gută, inflamaţ ii digestive şi urinare, afecţ iuni febrile.436. SUC DE COACĂZĂ

AURIE CU MĂGHIRANFructele coapte, luate direct de pe ciorchine, spălate, se dau la extractor sau se

strivescmanual şi se scurg prin tifon. Sucul se ia ca medicament câte 100 - 300 ml pe zi, de 2 - 3 ori,

dintrecare: o dată dimineaţ a (pe nemâncate) curat sau diluat cu apă, amestecat cu un vârf de cuţ it

depulbere de măghiran, apoi la prânz şi seara. Poate fi folosit pentru acrit salate, ciorbe, sosuri ş.a.,

înbucătăria fără foc.437. SUC DE COACĂZE AURII CU SUC DE MORCOVIIngrediente: 300 g coacăze

aurii, 400 g morcovi, 1/2 linguriţ ă tinctură muguri de plop negru (v.2105). Ambele produse se dau la

extractor, sucul obţ inut se amestecă cu tinctura şi se bea (împărţ itîn 3 porţ ii) într-o zi, simplu sau

combinat cu apă.438. CIORBĂ DE ZARZAVAT CU SUC DE COACĂZE AURIIIngrediente: 500 ml suc

de coacăze aurii (v. 436), 1 l macerat de tărâţ e (v. 2041), 1 ceapă, 1morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de

ţ elină, 1 felie de sfeclă roşie, 3 linguri de smântână sau 2 gălbenuşuride ouă de găină, 1 legătură

hasmaţ uchi, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţ ă pulbere de plante

151

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Se pune în castron sucul şi

maceratul, se adaugă ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt,rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi

smântâna sau cele 2 gălbenuşuri de ou.439. CIORBĂ DE SUC DE COACĂZE AURIIŞI OUĂ DE

PREPELIŢĂSe prepară la fel ca la reţ eta precedentă, cu excepţ ia celor 2 gălbenuşuri de ouă de

găină, carese înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă.440. COACĂZE AURII PE SOS DE

CREMOGENIngrediente: 200 g coacăze bine coapte, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţ e,

250ml suc de morcovi, 150 ml ulei, câteva petale roşii de flori de nalbă de grădină, 1 legătură

dehasmaţ uchi, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Cremogenul

152

se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă uleiul (puţ in câte puţ in ca lamaioneză), se pune tărâţ a,

pulberile, se toarnă în platou, iar pe suprafaţ ă se pun (în grupuri) coacăzeaurii; deasupra se presară

verdeţ urile tăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiate fideluţ ă.441. COACĂZE AURII PE SOS ROŞUSe

prepară întocmai ca la precedenta, numai că odată cu tărâţ a se adaugă în sos 1 - 2 linguripulbere de

măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076) care colorează sosul de cremogen întro nuanţ ăplăcută de

roşu intens.71 Coacăza roşieCoacăza roşie conţ ine apă, materii azotate, grase, extractive, vitamina C

şi acizi (malic, citric,tartric).Este indicată în inapetenţ ă, dispepsii (insuficienţ a sucului gastric),

constipaţ ii, pletoră (surplus),artritism, reumatism, gută, hidropizie, litiază urinară, afecţ iuni febrile,

pecingini, insuficienţ ă şicongestie hepatică, icter, inflamaţ ii digestive şi urinare, temperament

bilios.442. SUC DE COACĂZE ROŞII CU BUSUIOC ŞI DUDEFructele bine coapte (1 kg coacăze roşii,

300 g dude în pârg) luate de pe ciorchini şi spălate, sestorc (manual sau mecanic). Sucul se amestecă

cu 1 vârf de cuţ it pulbere de busuioc; se consumăpur sau diluat cu apă (200 - 500 ml pe zi, de 3

ori).Ajută în constipaţ ii. Poate fi folosit şi la acritul diferitelor preparate, înlocuind sucul de cătină,de

lămâie, oţ etul în bucătăria fără foc.443. CIORBĂ DE VARZĂ ALBĂ CU SUC DE COACĂZE

ROŞIIIngrediente: 1/4 varză albă, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 legăturăde

leuştean cu hasmaţ uchi, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ăpulbere

de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 l macerat denalbă (v.

2058), 500 ml suc de coacăze roşii (v. 2089). Se pune în castron maceratul cu sucul decoacăze roşii,

se adaugă cremogenul (bine înmuiat cu 3 - 4 linguri de macerat), varza tăiată fideluţ ăşi frecată bine în

mâini (fără a fi stoarsă de suc), rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţ atăiată mărunt,

pulberile.444. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU SUC DE COACĂZE ROŞIIIngrediente: 3 castraveţ i mai

mici, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 linguriţ ăpulbere din seminţ e de gogoşari (v.

2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1 legătură mărar cu leuştean, 500 ml suc de coacăze roşii (v.2092). 1 l macerat de trifoi roşu, 75

ml ulei, 2 linguri de cremogen (v. 2019).În castron se pune maceratul cu sucul de coacăze roşii, se

adaugă castraveţ ii tăiaţ i cubuleţ e,rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt,

pulberile, cremogenul şi uleiul.445. COACĂZE ROŞII PE SOS - MAIONEZĂIngrediente: 250 300 g

coacăze roşii bine coapte, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 200 ml ulei,1 ceapă mare de apă, 100 g

creson de fântână, 1 legătură hasmaţ uchi, 1 linguriţ ă pulbere dinseminţ e de roşii (v. 2071), 1/2

153

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de

alge.Gălbenuşurile crude se amestecă bine şi se picură ulei până se încorporează întreaga cantitate.Se

toarnă în platou (după ce s-au amestecat cu pulberile) iar deasupra se aşează coacăzele (care aufost

luate de pe ciorchini) puse în grupuri. Se presară hasmaţ uchiul tăiat mărunt, iar pe margini searanjează

(în formă de ghirlandă) cresonul.446. COACĂZE ROŞII PE SOS CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară

întocmai ca la precedenta, în afară de cele 2 ouă de găină care se înlocuiesc cu 10ouă de prepeliţ ă

(v. 7).447. COACĂZE ROŞII CU SOS MAIONEZĂ DE POSTIngrediente: 250 - 300 g coacăze roşii

bine coapte, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de ţ elină (v.2086), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de

roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă

154

pulbere de ardei gras (v. 2074),1 legătură de mărar cu salvie, 1 mână de frunze fragede de tătăneasă,

2 linguri tărâţ e. Cremogenulse înmoaie cu sucul de ţ elină peste care se adaugă tărâţ a, pulberile şi se

toarnă în platou. Deasuprasosului, se aşează în grupuri mici, coacăzele. Peste ele se presară verdeaţ ă

tăiată mărunt iar pemargini se decorează cu frunze de tătăneasă sau de lucernă, tăiate fideluţ ă.448.

COACĂZE ROŞII PE SOS CU PULBERE DE MĂCEŞESe prepară sosul - maioneză, ca la reţ eta

precedentă, se adaugă 2 linguri de pulbere demăceşe (v. 2078) sau de căline, care colorează sosul

într-o frumoasă nuanţ ă de roşu.72 449. COACĂZE ROŞII PE SOS ALBIngrediente: 250 - 300 g

coacăze roşii bine coapte, 400 g smântână dulce, 2 linguri făină deovăz (v. 2081) sau de hrişcă, 1

legătură frunze de fenicul cu frunze fragede de morcov şi păstârnac,câteva frunzişoare de

salvie.Smântâna se amestecă cu făina şi se toarnă în platou; peste ea se pun coacăzele roşii îngrupuri

mici. Deasupra se presară frunzişoare fragede de salvie, tăiate fideluţ ă, iar pe margini sedecorează cu

verdeţ urile tăiate fideluţ ă.450. COACĂZE ROŞII PE SOS ROZSe prepară ca la reţ eta precedentă,

numai că sosul de smântână se colorează cu suc de sfeclăroşie (v. 2082) care se adaugă puţ in câte

puţ in, până se obţ ine nuanţ a dorită de roz bombon.451. CREMĂ CU SUC DE COACĂZE ŞI

TĂRÂŢEIngrediente: 300 ml suc extras din coacăze roşii bine coapte, 2 - 3 linguri de miere, 3

linguricremogen (v. 2019), 1 linguriţ ă tinctură de propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1/2 lămâie

sauportocală, tărâţ e, câteva frunzişoare fragede de salvie.Cremogenul se înmoaie cu sucul, se adaugă

mierea, tinctura, coaja de lămâie şi tărâţ e (câtcuprinde) până se obţ ine consistenţ a dorită. Crema se

pune în cupe (pahare cu picior sau farfurioarede compot) şi se ornează cu bobiţ e de coacăze roşii,

aşezate în formă de strugure şi frunzişoarefragede de salvie, de busuioc sau mentă.452. CREMĂ CU

SUC DE COACĂZE ŞI CREMOGENSe prepară ca la precedenta, folosind aceleaşi ingrediente, numai

că se pun 5 - 6 linguri decremogen (v. 2019).453. CREMĂ CU SUC DE COACĂZE ŞI

SMÂNTÂNĂIngrediente: 150 g suc de coacăze roşii, 200 g smântână dulce, 2 -3 linguri de miere, 2

linguride rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 linguri de cremogen (v. 2019),

câtevafrunzişoare fragede de melisă sau busuioc, 1 mănâ de petale roz de trandafiri, tărâţ e. Se

amestecăsucul cu smântâna, se adaugă cremogenul, coaja de lămâie, romul, o parte din petalele de

trandafirtăiate fideluţ ă, mierea şi tărâţ e (cât cuprinde) până se obţ ine consistenţ a dorită. Se pune în

cupe, sedecorează cu frunzişoare de melisă şi petale de trandafir tăiate fideluţ ă.454. ÎNGHEŢATĂ DE

COACĂZE ROŞIIIngrediente: 500 g coacăze roşii bine coapte, 250 g miere, 300 g frişcă, 1 linguriţ ă

155

tinctură demuguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 de lămâie sau portocală.Coacăzele

mărunţ ite (manual sau mecanic) se amestecă bine cu mierea, tinctura, coaja delămâie, frişca bine

bătută (fără zahăr) uşor ca să nu se lase. Se toarnă în forma specială pentruîngheţ ată şi se dă la

congelator. Îngheţ atele preparate cu miere nu îngheaţ ă atât de bine ca celepreparate cu zahăr dar sunt

mult mai sănătoase pentru organism (zahărul fiind cancerigen).455. NECTAR DIN COACĂZE ROŞII CU

GĂLBENUŞIngrediente: 250 ml suc de coacăze roşii, 250 ml suc de morcovi, 1 linguriţ ă de miere, 1

lingurăde cremogen, 1 gălbenuş de ou crud.Toate ingredientele se amestecă bine. Nectarul se bea

imediat cu paiul.456. NECTAR DE COACĂZE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară nectarul din coacăze

roşii ca la reţ eta precedentă, în afară de gălbenuşul de ouă degăină

156

care se înlocuieşte cu 5 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).457. COACĂZE ROŞII CONSERVATE

ÎN MIEREIngrediente: 1 kg de coacăze roşii, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc. În continuare

seprocedează ca la 406 (Cireşe conservate în miere).... Coacăze negreFructele de coacăze negre sunt

cele mai bogate (dintre toate fructele) în vitamina C. Maiconţ in: protide, glucide, Fosfor, Clor, Sodiu,

Potasiu, Magneziu, Calciu.După cum se vede, conţ in o mare bogăţ ie în elemente minerale, mai ales

alcalinizante(Potasiu, Magneziu, Calciu), în care raţ ia noastră zilnică este adesea mai săracă. De

asemeni, mai73 conţ in acizi liberi (malic, emulsină, pectină), pigmenţ i antoceanici şi flavonici.Frunzele

sunt de asemeni bogate în vitamina C.Sunt indicate în: reumatism, artritism, gută, diaree, hepatism,

scorbut, oboseală generală,surmenaj, anghină.458. SUC DE COACĂZE NEGRE CU

LEVĂNŢICĂFructele bine coapte se dau la extractor. Sucul obţ inut se consumă imediat, amestecat cu

1vârf de cuţ it de pulbere de levănţ ică, în amestec cu apă. Cojile şi seminţ ele de cocăze se usucă

rapidla soare sau în poduri (de casă) cu acoperiş de tablă.Se păstrează în săculeţ de pânză, etichetat,

în cămară, pentru prepararea ceaiului.459. COACĂZE NEGRE PE SOS ALBIngrediente: 250 - 300 g

coacăze bine coapte, 400 g smântână, 2 linguri făină de hrişcă (v.2018) sau de orez (v. 2017), 1

mână petale roşii de trandafir, 1 legătură de mentă cu busuioc, 1/2linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2linguriţ ă pulbere de ardei gras

(v. 2074). Smântâna se amestecă cu făia şi pulberile, se toarnă înplatou iar peste ea se pun coacăzele

(în grupuri mici). Deasupra se presară verdeaţ ă şi petale detrandafir tăiate fideluţ ă.460. COACĂZE

NEGRE PE SOS ROZSe prepară ca la precedenta, folosind aceleaşi ingrediente, numai că odată cu

făina se adaugăîn smântână puţ in suc de sfeclă roşie, până se obţ ine o nuanţ ă frumoasă de roz

bombon.461. COACĂZE NEGRE PE SOS GALBENIngrediente: 250 - 300 coacăze negre bine coapte,

5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi,2 gălbenuşuri de ouă de găină, câteva frunze de salvie sau

levănţ ică, 5 - 6 flori roz de nalbă degrădină.Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu sucul de morcov şi

cele 2 gălbenuşuri puse pe rând. Setoarnă în platou, deasupra se aşează în ordine (cât mai estetic)

coacăzele negre; apoi verdeţ urile(tăiate mărunt) şi petalele de nalbă (tăiate fideluţ ă).462. COACĂZE

NEGRE PE SOS ROŞUSe prepară ca la reţ eta precedentă, numai că sosul de cremogen se colorează

într-o nuanţ ă deroşu, cu 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077).463.

COACĂZE NEGRE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară sosul ca la 461, folosind aceleaşi ingrediente,

în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouăde găină înlocuiete cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v.

157

7).464. COACĂZE NEGRE PE SOS VERDESe prepară sosul ca la 459, folosind aceleaşi ingrediente,

numai că se mai adaugă suc de orzverde (v. 2079), până se obţ ine nuanţ a dorită de vernil.465.

CREMĂ DE COACĂZE NEGRE CU TĂRÂŢEIngrediente: 100 ml suc de coacăze negre, 200 ml lapte

nefiert, 5 linguri tărâţ e, 2 linguricremogen (v. 2019), 2 - 3 linguri de miere, 2 linguri rom, coaja rasă de

la 1/2 lămâie, câtevafrunzişoare de măghiran. Se înmoaie cremogenul cu sucul de coacăze, se adaugă

laptele, mierea,tărâţ a, coaja de lămâie; se pune în cupe sau farfurioare de compot. Deasupra se

presară frunzişoarede măghiran iar peste ele câteva coacăze negre.466. CREMĂ DE COACĂZE

NEGRE CU CREMOGENSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că

se adaugă încompoziţ ie 5 linguri de

158

cremogen (v. 2019) şi 2 linguri tărâţ e.467. CREMĂ DE COACĂZE CU GĂLBENUŞSe prepară crema

ca la 465, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se pun în compoziţ ie 175ml suc de morcovi,

adăugând 2 gălbenuşuri crude de ouă de găină.74 468. CREMĂ DE COACĂZE CU OUĂ DE

PREPELIŢĂSe prepară la fel ca la reţ eta precedentă, aceleaşi produse, în afară de cele 2 gălbenuşuri

carese înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).469. COMPOT DE COACĂZE

COMBINATIngrediente: 200 g coacăze negre, 100 g zmeură, 100 g coacăze roşii, 100 g dude albe,

1/2linguriţ ă tinctură de muguri de plop negru (v, 2105), 2 - 3 linguri de miere, 300 ml suc de mere.

Seamestecă sucul cu mierea, tinctura şi se toarnă peste fructele care au fost puse în compotieră.470.

SALATĂ DE COACĂZE NEGRE COMBINATEIngrediente: 100 g coacăze negre, 100 g căpşuni sau

frăguţ e, 150 g zmeură. Fructele binecoapte se pun în salatieră, iar peste ele se toarnă un sirop

preparat din: 2 - 3 linguri miereamestecată cu 2 linguri de rom şi 2 linguri suc de orz verde (v.

2079).471. ÎNGHEŢATĂ DE COACĂZE NEGRE CU ZMEURĂIngrediente: 250 g coacăze bine coapte,

250 g zmeură bine coaptă, 2 linguri de rom, 250 gmiere, 300 g frişcă bătută (fără zahăr).Fructele

date la mixer se amestecă cu mierea, romul şi frişca (uşor de jos în sus, ca să nu selase). Se toarnă

în forma specială pentru îngheţ ată şi se dă la congelator.472. NECTAR DE COACĂZE NEGRE CU

FRĂGUŢEIngrediente: 300 g suc de coacăze negre, 200 g suc de frăguţ e, 1 lingură miere, 1

lingurăcremogen (v. 2019), 1 gălbenuş crud de ou de găină. Se amestecă bine toate produsele şi

seconsumă imediat, băut cu paiul.473. NECTAR DE COACĂZE NEGRE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gălbenuşul ouluide găină

care este înlocuit cu 5 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).474. COACĂZE NEGRE CONSERVATE

ÎN MIEREIngrediente: 1 kg coacăze negre, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc. Se procedează

încontinuare ca la 406 (cireşe conservate în miere).... CresonulCresonul conţ ine Fier, Fosfor, Mangan,

Arsenic, Cupru, Zinc, Iod, Calciu,ulei sulfo - azotat, vitaminele (C, A, B, PP, E) şi caroten (extract

amar).Acest aliment - medicament este supranumit sănătatea corpului, având proprietăţ i comune

curidichea neagră, hreanul, varza...Astfel, are o acţ iune remarcabilă, mai ales la nivelul ficatului, al

intestinului, al aparatuluipulmonar, al tegumentului şi frunzelor, al articulaţ iilor...Trebuie atenţ ie la

dozare deoarece este greu tolerat de unele stomacuri şi de asemenea poateprovoca fenomene de

cistită. Dar în acest caz, se micşorează dozele. Atenţ ie la cresonul sălbatic ! -afectat de dejecţ iile

oilor poate transmite, la om, parazitul "duva" ficatului (parazit hepatic); deci,nu trebuie recoltat cresonul

159

din flora spontană, care creşte la marginea râurilor şi pâraielor, carestrăbat păşunile râurilor.În uz intern

este indicat în inapetenţ e, astenii, limfatism, scorbut, anemie, tuberculoză,bronşite, afecţ iuni

pulmonare, dermatoze (eczemă, râie, pecingine), litiaze biliare, afecţ iuni hepatice,litiaze urinare,

afecţ iuni urinare (retenţ ia urinei), reumatism, paraziţ i intestinali, hidropizie, diabet,toate formele de

cancer.În uz extern: alopecii, afecţ iuni ale pielii craniului, plăgi atone, ulcere.ATENŢIE !Se folosesc în

stare proaspătă atât sucul extras cât şi planta.475. SUC DE CRESONCresonul proaspăt recoltat se dă

la extractor. Se consumă 60 - 150 ml pe zi, pus în puţ ină apăsau supă rece (100 ml dimineaţ a la

trezire); este vermifug, indicat în

160

cură de dezintoxicare şi defrumuseţ e.În retenţ ia de urină - 50 ml suc de creson, 50 ml ulei de

migdale dulci sau ulei de măsline(în părţ i egale).75 476. PASTĂ DE CRESON CU CEAPĂIngrediente:

150 g creson, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e deroşii (v. 2071), 1/2

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 1

legătură de hasmaţ uchi, tărâţ e, 2 gogoşari.Cresonul, ceapa şi hasmaţ uchiul se taie cât se poate de

mărunt, se amestecă cu pulberile,tărâţ a (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se

tasează şi se decorează cufelioare de gogoşari şi verdeaţ ă de sezon.477. PASTĂ DE CRESON CU

PRAZSe prepară ca la reţ eta precedentă, numai că ceapa se înlocuieşte cu praz tăiat fideluţ ă.478.

PASTĂ DE CRESON CU RIDICHISe prepară ca la reţ eta precedentă ( v. 476), adăugând 150 g ridichi

rase fin.479. PASTĂ DE CRESON CU VARZĂ MURATĂSe prepară pasta ca la 475, folosind aceleaşi

ingrediente, adăugând în plus 150 g varzămurată, bine stoarsă de moare (nu se spală şi nu se ţ ine în

apă), tăiată fideluţ ă.480. SALATĂ DE CRESON CU MUGURI DE LUCERNĂIngrediente: 200 g

creson, 150 g muguri fragezi de lucernă, 50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină(v. 2092), 1 ceapă mare de

apă, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge,

1 legătură de frunze fragede de ţ elină cu leuştean, 1 mână de petaleroşii de trandafir.Cresonul şi

lucerna bine spălate se taie fideluţ ă, ceapa se taie julien şi verdeaţ a mărunt; seamestecă cu pulberile,

uleiul şi sucul de cătină. Deasupra se presară petale de trandafir tăiatefideluţ ă.481. SALATĂ DE

CRESON CU VARZĂ ALBĂSe prepară salata ca la reţ eta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de

lucernă care seînlocuieşte cu varză albă dulce tăiată fideluţ ă.482. SALATĂ DE CRESON CU VARZĂ

MURATĂIngrediente: 250 g creson, 150 g varză murată (v. 1958), 75 g morcovi, 125 g ceapă,

1linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere de ardei gras (v. 2074),

1legătură de salvie cu hasmaţ uchi, 1 legătură tărâţ e, 50 ml ulei.Cresonul, ceapa şi varza se taie

fideluţ ă. Toate cele 3 produse se amestecă cu morcovul ras,pulberile, tărâţ a, uleiul, iar deasupra se

presară verdeaţ ă tăiată mărunt.483. SALATĂ DE CRESON CU NAPI MURAŢISe prepară ca la reţ eta

precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de varză murată care seînlocuieşte cu napi muraţ i (v.

1958).484. CIORBĂ DE CRESON CU SUC DE ROŞIIIngrediente: 275 g creson, 1.5 l suc de roşii (v.

2094), 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1felie de sfeclă roşie, 2 gălbenuşuri de ouă de găină

sau 2 - 3 linguri de smântână, 1 legăturăpătrunjel cu leuştean, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de

161

gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, câteva flori roşii de nalbăde grădină.Se pune sucul în castron, se adaugă cresonul

tăiat fideluţ ă, rădăcinoasele date pe răzătoare,ceapa tăiată mărunt, pulberile şi gălbenuşurile sau

smântâna; deasupra se presară verdeaţ ă tăiatămărunt şi petale de flori tăiate fideluţ ă.485. CIORBĂ

DE CRESON CU OUĂ DE PRELEIŢĂ ŞI URZICISe prepară ciorba ca la reţ eta precedentă, numai că

cele 2 gălbenuşuri se înlocuiesc cu 10gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă, înlocuind 100 g creson cu 75 -

100 g urzici tăiate cât se poate demărunt.76

162

486. CIORBĂ DE CRESON CU FRUNZE DE TEIIngrediente: 150 g creson, 125 g frunze fragede de tei

(recoltate în prima jumătate a lunii mai),1 l macerat de tărâţ e, 500 ml zeamă de varză (moare_v.

1958), 75 ml ulei, 1 legătură leuştean cuasmaţ uchi, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţ elină, 1/2 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă

pulbere de ardei gras (v. 2074),câteva petale roz de trandafir sau petale de păpădie.Maceratul (v.

2041) şi zeama de varză (v. 1958) se pun în castron; se adaugă cresonul şifrunzele de tei (fără

codiţ e) tăiate fideluţ ă, rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeţ uriletăiate mărunt, uleiul,

pulberile şi deasupra petale de păpădie sau de trandafir tăiate fideluţ ă.487. CIORBĂ DE CRESON CU

MĂCRIŞIngredientele sunt cele de la reţ eta precedentă, se prepară la fel cu deosebirea că în loc

defrunze fragede de tei se adaugă frunze de măcriş.488. CIORBĂ DE CRESON CU CASTRAVEŢI

MURAŢIIngrediente: 200 g creson, 2 catraveciori muraţ i, 1 ceapă mare de apă, 1 morcov, 1 felie

deţ elină, 1 l macerat de mere pădureţ e, 500 ml macerat de nalbă (v. 2058), 1 linguriţ ă pulbere

dinseminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.

2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 legătură mărar cu leuştean. Ambele feluri de macerat

sepun în castron, se adaugă cresonul tăiat fideluţ ă, castraveţ ii (cubuleţ e), ceapa

măruntă,rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, uleiul, iar deasupra verdeţ urile tăiate fin.489.

CIORBĂ DE CRESON CU RIDICHISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

însă castraveţ ii muraţ i seînlocuiesc cu 150 - 200 g ridichi rase.490. CIORBĂ DE CRESON CU

DOVLEACSe prepară ca la 488, cu aceleaşi ingrediente, în afară de castraveţ i care se înlocuiesc cu

150 -200 g dovleac ras, care a fost păstrat în congelator (v. 2011).491. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON

CU CONOPIDĂIngrediente: 300 g creson, 250 g conopidă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de

ţ elină, 1felie de sfeclă roşie, 4 linguri tărâţ e, 100 ml ulei, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v.

2071),1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1legătură verdeţ uri, câteva petale de nalbă roşie de grădină, 1.5 l macerat de trifoi

roşu.Cresonul, conopida, ceapa şi rădăcinoasele se mărunţ esc fin (manual sau mecanic) şi se pun

încastronul cu macerat de trifoi roşu (v. 2048); se mai adaugă pulberile, uleiul, tărâţ a, iar deasupra

sepresară verdeţ urile tăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiate fideluţ ă.492. SUPĂ CREMĂ DE

CRESON CU GULLIIngredientele sunt aceleaşi ca la precedenta reţ etă, în afară de conopidă care este

înlocuită cugutui; se prepară la fel.493. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU CARTOFIIngrediente: 300 g

163

creson, 250 g cartofi, 1 ceapă, 2 - 3 frunze de varză dulce, 1 morcov, 1pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 4

linguri tărâţ e, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţ ă pulbere dinseminţ e de roşii (v. 2071), 1/2

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1

legătură de hasmaţ uchi cu salvie, 3 - 4 linguri smântână, 1.5 l maceratde urzici (v. 2050), 1 mână de

petale roşii de trandafir.Maceratul se pune în castron, se adaugă cresonul, cartofii, ceapa şi

rădăcinoasele fin mărunţ ite(manual sau mecanic), pulberile, tărâţ a, smântâna sau gălbenuşurile iar

deasupra verdeţ urile tăiatemărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţ ă.494. SUPĂ - CREMĂ DE

CRESON CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa cremă întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, numaică cele 2 gălbenuşuri de ouă de gâină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de

ouă de prepeliţ ă (v. 7).77

164

495. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU NAPISe prepară ca la 493, aceleaşi ingrediente, în afară de

cartofi care se înlocuiesc cu napi. Napiisunt buni de consumat numai atunci când se scot direct din

pământ, în octombrie sau martie.496. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU ŢELINĂ ŞI MIEREIngrediente:

350 g creson, 350 g ţ elină, 350 g mere, 1 linguriţ ă de miere, 1 lingură pulbere demăceşe (v. 2078)

sau căline (v. 2076), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ăpulbere de plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 ceaşcă desmântână, 4 linguri de

tărâţ e, 1 legătură mentă cu busuioc, 1.5 l macerat de mere (v. 2056).Maceratul se pune în castron, se

adaugă cresonul, ţ elina, merele (cu tot cu coajă) mărunţ itefin, mierea, pulberile, tărâţ a şi smântâna,

iar deasupra se presară verdeaţ a tăiată fideluţ ă.497. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU VARZĂ

ALBĂIngrediente: 300 g creson, 250 g varză albă, 2 ardei graşi, 1 morcov, 1 felie de ţ elină, 1

felioarăde sfeclă roşie, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 100 ml ulei, 1

linguriţ ăpulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 4 - 5 linguri tărâţ e, 1.5 l macerat de urzici (v.

2050), 1legătură de leuştean cu cimbru, 4 - 5 bulbili (căţ ei de usturoi).Cresonul, varza, ardeiul, ceapa

şi rădăcinoasele se mărunţ esc fin (manual sau mecanic); sepun în castronul cu macerat în care se mai

adaugă: pasta de roşii, pulberile, tărâţ a, usturoiul pisat şiuleiul iar deasupra se presară verdeţ urile

tăiate mărunt.498. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU VARZĂ ROŞIESe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că varza albă esteînlocuită cu varză roşie, iar în loc

de usturoi pisat se adaugă 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoareade sticlă.499. TORT APERITIV DE

CRESON CU ŢELINĂ ŞI PĂSTÂRNAC (I)Ingrediente: 350 g creson, 150 g frunze fragede de fag sau tei

(fără codiţ e), 600 g brânză devaci, 350 g unt, 1 legătură hasmaţ uchi cu rosmarin, 1/4 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, cremogen (v.

2019), tărâţ e, 550 g ţ elină, 1ceapă, 200 g păstârnac, 2 -3 linguri făină de orez (v. 2017), 1 mână de

petale roşii de trandafir sau 1lingură seminţ e de in.Cresonul, frunzele de fag, hasmaţ uchiul, rosmarinul

şi ceapa se mărunţ esc fin (manual saumecanic); se amestecă cu pulberile, cremogen (cât cuprinde), 1

lingură de cremogen şi 150 g untfrecat spumă. Separat, ţ elina şi păstârnacul se mărunţ esc fin, se

amestecă cu brânza de vaciproaspătă care a fost dată prin sită, făina de orez, cremogenul (cât

cuprinde) şi 200 g unt frecatspumă.O jumătate din compoziţ ia cu ţ elină se pune pe tortieră şi se

tasează frumos; se adaugăcompoziţ ia cu creson, apoi partea a doua de compoziţ ie cu ţ elină. Se

165

tasează uniform pe întreagasuprafaţ ă, iar deasupra se presară petale de trandafir tăiate fideluţ ă sau

seminţ e de in. Se dă la rece2 - 3 ore, se serveşte tăiat în formă de raze ca orice tort, cu salată verde

de sezon sau salată deroşii.500. TORT APERITIV DE CRESON CU ŢELINĂ ŞI PĂSTÂRNAC IISe

prepară întocmai ca la precedenta, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vaci,care se

înlocuieşte cu caş de capră, ras pe răzătoarea de sticlă sau trecut prin maşina de tocat cusită

deasă..501. TORT APERITIV DE CRESON CU RIDICHISe prepară ca al 499, cu aceleaşi ingrediente,

în afară de ţ elină care se înlocuieşte cu aceeaşicantitate de ridichi mărunţ ite fin.502. TORT CU

CRESON ŞI MORCOVIIngrediente: 350 g creson, 150 g frunze fragede de fag sau tei (fără codiţ e,

recoltate în primajumătate a lunii mai), 3 linguri rom, coaja rasă de la o lămâie

166

sau portocală, 1 linguriţ ă tinctură depropolis (v. 2104), 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de

scoruşe (v. 2077), 600 g unt, 178 lingură seminţ e de mac, cremogen (v. 2019), tărâţ e sau făină de

hrişcă (v. 2018), 4 gălbenuşuri deouă de găină, 1 vârf de cuţ it pulbere de scorţ işoară, 1 legătură de

mentă cu busuioc şi rosmarin,miere, 650 g morcov.Cresonul, frunzele de fag, menta, busuiocul şi

rosmarinul se mărunţ esc fin (manual saumecanic), se amestecă cu romul, o parte din coaja de lămâie,

tărâţ e (cât cuprinde), puţ ină miere(după gust) şi 150 g unt frecat spumă.Separat, morcovul (bine

mărunţ it) se amestecă cu gălbenuşurile, tinctura, pulberea descorţ işoară, coaja de lămâie, pulberea

de măceşe, puţ ină miere (după gust), cremogen (cât)cuprinde şi 250 g unt frecat spumă.Se pune pe

tortieră jumătate din compoziţ ia cu morcovi, se tasează, se aşează apoi compoziţ iacu creson iar

deasupra partea a doua din compoziţ ia cu morcovi.Se îmbracă cu cremă de unt, peste care se presară

seminţ ele de mac, in, anason sau fenicul.Se dă la rece 2 - 3 ore ca să se întărească untul; se

serveşte tăiat în formă de raze.503. TORT CU OUĂ DE PREPELIŢĂAceleaşi ingrediente, aceleaşi mod

de preparare, în afară de cele 4 ouă de găină care seînlocuiesc cu 20 de ouă de prepeliţ ă.504.

TORT CU CRESON CONSERVAT ÎN MIERESe poate pregăti în cursul iernii cu creson conservat în

miere ( ca la reţ eta de mai jos ), binescurs de siropul din el şi amestecat cu aceleaşi ingrediente de

mai sus. Compoziţ ia cu morcovi seprepară la fel ca la aceeaşi reţ etă.505. CRESON CONSERVAT ÎN

MIEREIngrediente: 1 kg creson de fântână, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc.Cresonul se taie

fideluţ ă, se pune în borcan de sticlă odată cu busuiocul şi se toarnă miereapeste el. Se leagă borcanul

strâns la gură, se înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă să steaastfel 6 săptămâni,

agitându-l zilnic. Când a expirat acest termen se scoate cresonul cu ajutorul uneipalete şi se pune într-

un borcan potrivit ca mărime.Se poate servi ca dulceaţ ă sau pentru diferite preparate, se poate folosi

ca ornament, caumplutură la torturi preparate ca la reţ eta precedentă ş. a.Mierea, care s-a transformat

în sirop de creson, se poate folosi la diferite preparate dulci,lichioruri, nectaruri, compoturi etc; după ce

s-a scos cresonul, se toarnă în sticle, deasupra se puneun deget de alcool sau rom, se închid ermetic,

se etichetează şi se păstrează în loc întunecos şi rece.506. CREMĂ DE CRESON CU GERMENI DE

SOIAIngrediente: 150 g creson macerat în miere (v. 505), 100 g germeni de soia (v. 2026), 5linguriţ e

de cremogen (v. 2019), 300 g suc de mere dulci, 1/2 linguriţ ă tinctură de propolis (v. 2104),1 linguriţ ă

de rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 lingură de tărâţ e, 2 ouă de găină, 2linguri vişine

conservate în miere - iarna (v. 406), vişine proaspete vara.Germenii de soia se limpezesc în 2 - 3

167

ape, se pun într-un şervet gros de bucătărie, seînfăşoară de câteva ori ca să se zvânte boabele, apoi

se amestecă cu puţ ină tărâţ e sau făină dehrişcă şi se râşnesc prin râşniţ a de măcinat nuci.Se

amestecă cresonul cu sucul de mere (v. 2102), cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină,cremogenul, romul,

tinctura, coaja de lămâie şi tărâţ e, cât cuprinde. Se potriveşte de dulce cu puţ inămiere după

gust.Crema obţ inută se pune în cupe sau în farfurioare de compot, deasupra se pune puţ in albuş(care

a fost bătut spumă tare fără zahăr) iar peste el se aşează câte 3 - 4 vişine.507. CREMĂ DE

CRESON CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară în acelaşi fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de cele2 ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă (v. 7)....

Dovlecel şi dovleac

168

turcescSe cunosc numeroase specii şi varietăţ i de dovleac, cărora li se mai spune şi bostan (v.

bostan- dovleac). Conţ ine aceleaşi elemente şi este eficient în aceleaşi afecţ iuni şi preparate

culinare.79 Dovleacul sau bostanul turcesc are coaja cenuşie şi se foloseşte mult în alimentaţ ie sub

diferiteforme (preparatele din dovleac se prepară fără sare).Dovlecelul se poate consuma crud, întreg

sau ras, în amestec cu alte produse crude, aşa cumreiese din reţ etele descrise mai jos.508. PASTĂ

DE DOVLECEL CU SALVIEIngrediente: 350 g dovlecei foarte tineri, 200 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1

legătură de salviecu hasmaţ uchi, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţ ă

pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, câteva petale de

trandafir roşii,tărâţ e.Se aleg dovleceii cei mai fragezi, se dau pe răzătoare, ceapa se taie mărunt odată

cu verdeaţ a,se amestecă cu dovleceii raşi la care se adaugă pulberile, tărâţ e (cât cuprinde) şi untul

frecatspumă. Pasta obţ inută se pune pe farfurie, se tasează şi se decorează cu frunzele fragede de

salvieşi petale de trandafir tăiate fideluţ ă.509. PASTĂ DE DOVLECEI CU AROMĂ DE USTUROISe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că i se mai adaugă încompoziţ ie

2 - 3 bulbili (căţ ei) de usturoi, fin pisaţ i.510. PASTĂ DE DOVLECEI CU AROMĂ DE HREANSe

prepară ca la reţ eta 508, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă o lingură dehrean ras

amestecat cu puţ ină sfeclă roşie (pentru culoare).511. PASTĂ DE DOVLECEI CU

GĂLBENUŞURIIngrediente: 350 g dovlecei tineri, 200 g unt, 1 ceapă de apă, 1 legătură de mentă cu

busuioc,2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071, 1/2 linguriţ ă

pulberede plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de

frunzefragede de ţ elină, tărâţ e.Se aleg dovleceii cărora abia le-a căzut floarea, se dau pe răzătoare,

se amestecă cu ceapatăiată mărunt odată cu verdeaţ a, gălbenuşurile, tărâţ e (cât cuprinde), pulberile

şi untul frecatspumă. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează după gust.512. PASTĂ DE

DOVLECEI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

în afară de cele 2gălbenuşuri de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă ( v.

7).513. PASTĂ DE DOVLECEI CU BRÂNZĂIngrediente: 350 g dovlecei tineri, 100 g unt, 150 g brânză

proaspătă de vaci, 1 linguriţ ă boiadulce de ardei, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071),

1/4 linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,

tărâţ e, 1 fir de praz, 1 legătură depătrunjel cu mărar, 1 gogoşar.Dovleceii se dau pe răzătoare, se

amestecă cu prazul tăiat fideluţ ă, brânza trecută prin sită,pulberile, verdeaţ a tăiată mărunt şi untul

169

frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează şi sedecorează cu felioare de gogoşari şi verdeaţ ă

de sezon.514. CIORBĂ DE DOVLECEI CU VARZĂIngrediente: 250 g dovlecei tineri, 1 ceapă, 1 morcov,

1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 felie desfeclă roşie, 2 - 3 frunze de varză albă, 1.5 l suc de roşii (v.

2094), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e degogoşari (v. 2072), 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 1/2

linguriţ ă pulbere de alge, 2 gălbenuşuride ouă de găină sau 3 linguri de smântână.Se pune sucul de

roşii în castron, se adaugă dovleceii şi rădăcinoasele date pe răzătoare,ceapa şi verdeaţ a tăiate

mărunt, pulberile, varza tăiată fideluţ ă, gălbenuşurile crude sau smântâna.515. CIORBĂ DE DOVLECEI

CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

cele

170

2gălbenuşuri care sunt înlocuite cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).516. CIORBĂ DE

DOVLECEI CU SPANAC80 Ingrediente: 250 g dovlecei tineri, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de

ţ elină, 100 gspanac, 1/2 l suc de coacăze, roşii (v. 2089), 1 l macerat de tărâţ e (v. 2041), 1 linguriţ ă

pulbere dinseminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare

(v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 legătură mărar cu tarhon. Se pune în castron

maceratulcu sucul, în care se adaugă dovlecelul şi rădăcinoasele date pe răzătoare, spanacul tăiat

fideluţ ă,ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt, pulberile şi uleiul.517. CIORBĂ DE DOVLECEI CU SUC DE

AGURIDĂIngrediente: 250 g dovlecei, 1 1 ceapă, 1 ardei gras, câteva frunze de ştevie, 3 -4 roşii,

1legătură de hasmaţ uchi, 1 l macerat de urzici, 500 ml suc de aguridă (v. 1666), 1 linguriţ ă pulberedin

seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2

linguriţ ă pulbere de alge, 75 ml ulei.Dovleceii se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu macerat şi

suc, se mai adaugă ardeiulgras, roşiile, ştevia şi verdeaţ a tăiată mărunt, pulberile şi uleiul.518.

CIORBĂ DE DOVLECEI CU GULIOAREIngrediente: 200 g dovlecei tineri, 350 gulioare, 1 fir de praz, 1

ardei gras, 3 roşii, 1 felie deţ elină, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2

linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1

legătură de verdeţ uri, 75 mlulei, 1/2 l macerat de mere pădureţ e (v. 2053). Dovleceii, gulioarele şi

ţ elina se dau pe răzătoare şise pun în castronul cu macerat; se mai adaugă prazul şi ardeiul gras tăiat

fideluţ ă, roşiile şi verdeaţ atăiate mărunt, pulberile şi uleiul.519. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU

MĂCRIŞIngrediente: 300 g dovlecei tineri, 250 g măcriş, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 legătură

depătrunjel cu mărar şi tarhon, 2 gălbenuşuri sau 2 linguri de smântână, 1.5 l macerat de trifoi roşu

(v.2048), 3 - 4 linguri tărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2074), 1/2

linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.

Maceratul sepune în castron; se daugă dovleceii, măcrişul, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţ ite

(manual saumecanic), pulberile, tărâţ a, gălbenuşurile sau smântână, iar deasupra verdeaţ ă tăiată

mărunt.520. SUPĂ CREMĂ DE DOVLECEI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta

precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de cele două gălbenuşuride ouă de găină care se

înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).521. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU

URZICISe prepară ca la reţ eta 519, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de măcriş care seînlocuieşte

cu urzici, iar oul sau smântâna, cu 100 ml ulei.522. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU MUGURI DE

171

LUCERNĂSe prepară supa - cremă ca la reţ eta 519, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de măcriş

carese înlocuieşte cu muguri de lucernă.La fel se poate prepara o supă - cremă gustoasă din muguri

fragezi şi flori de trifoi roşu, alb, defrunze fragede de tătăneasă, de frunze fragede de patlagină, de

podbal ş.a.523. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU ŢELINĂIngrediente: 300 g dovlecei tineri, 250 g

ţ elină, 1 fir de praz, 1 ardei gras, 2 - 3 roşii, 1 legăturăde leuştean cu pătrunjel, 200 g smântână, 3 -

4 linguri de tărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e degogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 1.5 l macerat de nalbă (v.

2058).Maceratul se pune în castron; se adaugă dovleceii, ţ elina, prazul, ardeiul gras, roşiile

finmărunţ ite (manual sau

172

mecanic), pulberile, tărâţ a şi smântâna, iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.524.SUPĂ - CREMĂ DE

DOVLECEI CU AROMĂ DE USTUROISe prepară supa ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, numai că se maiadaugă 3 - 4 bulbili (căţ ei) de usturoi, fin pisaţ i.525. SUPĂ - CREMĂ

DE DOVLECEI CU AROMĂ DE HREANSe prepară supa - cremă ca la reţ eta 522, folosind aceleaşi

ingrediente, numai că i se mai81 adaugă 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă.526. SUPĂ

- CREMĂ DE DOVLECEI CU ŢELINĂ ŞI MEREIngrediente: 250 g dovlecei fragezi, 200 g ţ elină, 1

ceapă, 200 g mere, 1 ceapă mare de apă, 3- 4 linguri tărâţ e, 1 legătură de salvie, mentă şi

măghiran, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v.2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge, 75 ml ulei, 3 - 4 linguri de tărâţ e, 1.5 l

macerat de mere pădureţ e (v. 2053). Se prepară ca la523, adăugând şi mere mărunţ ite fin (cu tot cu

coajă), iar deasupra se presară petale roşii detrandafir tăiate fideluţ ă.527. DOVLECEI CU SOS DE

ROŞIIIngrediente: 400 g dovlecei, 1 ceapă mare de apă, 300 g smântână, 150 g pastă de roşii

crude(v. 2063), 1 legătură de mentă cu busuioc, 2 linguri făină de ovăz sau de hrişcă, 2 linguri de

tărâţ e, 4- 5 linguri macerat de tărâţ e (v. 2041), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v.

2072), 1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge.Dovleceii (aleşi foarte tineri) se dau pe răzătoare sau se taie felioare subţ iri (după gust), ceapase

taie mărunt, se amestecă ambele produse, la care se adaugă pulberile şi tărâţ a. Se punecompoziţ ia

pe platou în strat subţ ire, peste ea se toarnă sosul preparat din smântână, pasta de roşiicrudă, făina

de ovăz (şi dacă este prea îngroşată se adaugă puţ in macerat de tărâţ e sau laptenefiert). Deasupra

se presară verdeaţ ă tăiată mărunt.528 DOVLECEL CU SOS ALBSe prepară ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pasta de roşiicare se înlocuieşte cu smântâna (în total 450 g),

iar făina de ovăz se înlocuieşte cu făină de orez (v.2017). Deasupra se presară odată cu verdeaţ a

tăiată mărunt şi câteva petale roşii de trandafir tăiatefideluţ ă.529. DOVLECEI CU SOS ROZ

BOMBONSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că sosul se

coloreazăîn roz bombon, nuanţ a dorită, cu puţ in suc de sfeclă roşie (v. 2082), iar deasupra se

presară câtevafrunzuliţ e de măghiran sau salvie tăiate fideluţ ă.530. DOVLECEI CU SOS VERNILSe

prepară ca şi dovleceii cu sos alb, sos care se colorează în vernil (nuanţ a dorită) adăugândpuţ in suc

de orz verde (v. 2079).531. DOVLECEI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta 527, folosind

aceleaşi ingrediente, numai că în loc de cele smântână, încompoziţ ie se adaugă 10 gălbenuşuri de

173

ouă de prepeliţ ă (v. 7).532. DOVLECEI CU SOS MAIONEZĂIngrediente: 400 g dovlecei tineri, 1 fir de

praz, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 250 - 300 mlulei, 3 - 4 roşii, 1 ardei gras, 1 lingură muştar, 1

lingură suc de cătină (v. 2092), 1 legătură deverdeţ uri, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v.

2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1 legătură frunze fragede deţ elină şi fenicul, 2 linguri tărâţ e.Dovleceii se rad sau se taie felioare

(după dorinţ ă), se amestecă cu pulberile, prazul tăiatfideluţ ă odată cu ardeiul gras şi se aşează pe

platou, în strat uniform. Peste el se toarnă sosul -maioneză care se prepară din: gălbenuşurile de

găină amestecate cu muştarul, sucul de cătină şiuleiul (pus puţ in câte puţ in, ca la maioneză).

Deasupra se presară verdeaţ ă tăiată mărunt, iar pemargine se

174

decorează cu felii de roşii.533. DOVLECEI CU SOS - MAIONEZĂ DE POST (I)Ingrediente: 400 g

dovlecei tineri, 1 ceapă de apă, 1 felie de ţ elină, 1 legătură de verdeţ uri, 1/2linguriţ ă pulbere din

seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 pahar suc de morcovi, 100 ml ulei, 5 linguricremogen (v. 2019), 1

lingură de tărâţ e, 1 lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 10 - 15măsline negre desărate

complet (v. 1988).82 Dovleceii şi ţ elina se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt,

pulberile, tărâţ a şise aşează pe platou, în strat uniform. Peste aceasta se toarnă sosul - maioneză (de

post) preparatdin cremogen amestecat cu suc de morcovi, muştar, suc de cătină şi uleiul (pus puţ in

câte puţ in, cala maioneză).Deasupra se presară verdeaţ a tăiată mărunt; pe margini se decorează cu

măsline negre şi foide salată verde.534. DOVLECEI CU SOS - MAIONEZĂ DE POST (II)Se prepară ca

la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă în sos 1- 2 linguri pulbere de

măceşe (v. 2078), de scoruşe (v. 2077) sau de căline (v. 2076) care coloreazămaioneza într-o

nuanţ ă frumoasă de roşu dându-i totodată şi un gust cu totul deosebit.335. DOVLECEI UMPLUŢI CU

BRÂNZĂIngrediente: 5 - 6 dovlecei tineri, 300 g brânză de vaci proaspătă, 1 ceapă mare de apă,

1legătură de hasmaţ uchi, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere

deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, petale roşii de trandafir

(7- 8 flori), 1 lingură tărâţ e, 50 g unt.Dovleceii se despică în 2 pe lungime şi li se scoate uşor miezul

(care se foloseşte la altepreparate culinare). Separat se trece brânza prin sită, se amestecă cu ceapa

tăiată mărunt, tărâţ a,pulberile, 1/2 din verdeaţ ă, tăiată mărunt şi untul frecat spumă.Cu această

compoziţ ie se umplu dovleceii care se aşează pe un postament din petale detrandafir, puse în prealabil

în platou.Pe deasupra se presară verdeaţ a tăiată mărunt.536. DOVLECEI UMPLUŢI CU

CIUPERCIIngrediente: 5 - 6 dovlecei , 300 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1978), 1 ceapă

marede apă, tărâţ e, 75 ml ulei, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2074), 1/2

linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1

căpăţ ână desalată verde, 1 legătură de morcov cu pătrunjel.Dovleceii se pregătesc pentru umplut ca la

reţ eta precedentă. Separat se taie măruntciupercile odată cu ceapa, se amestecă cu uleiul, pulberile,

verdeaţ a tăiată mărunt şi tărâţ e (câtcuprinde). Aceasta serveşte la umplerea dovleceilor care se

aşează pe un postament din salatăverde, pusă în prealabil în platou. Se decorează după fantezia

gospodinei.537. DOVLECEI UMPLUŢI CU CIUPERCIIngrediente: 5 - 6 dovlecei tineri, 300 g ciuperci

175

macerate în suc de cătină (v. 1980), 1 ceapămare de apă, 75 ml ulei, 1 legătură de tarhon cu cimbru,

tărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e degogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de

plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 100 g petale roşii de nalbă

de grădină sau flori roşii de trifoi. Dovleceiise pregătesc pentru umplut ca la 535.Ciupercile macerate se

toacă mărunt odată cu ceapa şi verdeaţ a, se amestecă cu pulberile,uleiul şi tărâţ a (cât cuprinde). Cu

această compoziţ ie se umplu dovleceii care se aşează pe unpostament din petale de flori de nalbă de

grădină, trifoi roşu sau salată verde de sezon, care au fostaşezate în prealabil în platou.538. CIORBĂ

DE DOVLEAC TURCESC CU SUC DE ROŞIIIngrediente: 300 g dovleac turcesc, 1.5 l suc de roşii, 1

morcov, 1 pătrunjel, 1

176

felie de ţ elină, 1ceapă de apă, 1 legătură de salvie cu levănţ ică, 75 ml ulei, 1 linguriţ ă pulbere din

seminţ e de roşii(v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulberede alge.Sucul de roşii se pune în castron, se adugă dovleacul (curăţ at de coajă) ras,

împreună curădăcinoasele, pulberile, ceapa şi verdeţ urile tăiate mărunt şi uleiul.539. CIORBĂ DE

DOVLEAC TURCESC CU ZERSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în

afară de sucul de roşii carese înlocuieşte cu zer foarte proaspăt.540. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC

TURCESC CU GERMENI DE SOIAIngrediente: 500 g dovleac turcesc, 1 morcov, 1 felie de ţ elină, 1 fir

de praz, 100 g germeni de83 soia (v. 2026), 1.5 l macerat de tărâţ e (v. 2041), 75 ml ulei, 1 legătură

de verdeţ uri, 1 linguriţ ăpulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 pulbere de ardei gras (v. 2074),

4 - 5 linguri tărâţ e. Sepune maceratul în castron; se adaugă dovleacul curăţ at şi mărunţ it fin (manual

sau mecanic)împreună cu rădăcinoasele, prazul şi germenii de soia la care se mai adaugă pulberile,

tărâţ a, uleiul,iar deasupra verdeţ urile tăiate mărunt. Cine doreşte poate adăuga 1 - 2 linguri pulbere

de cătină (v.2075) care - i dă o aromă deosebit de plăcută.541.SUPĂ -CREMĂ DE DOVLEAC

TURCESC CU GERMENI DE FASOLESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de germenii de soiacare se înlocuiesc cu 200 g germeni de fasole (v. 2027).542.

SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU GUTUIIngrediente: 250 g dovleac, 250 g gutui, 1

morcov, 1 felie de ţ elină, 4 - 5 foi de varză albă, 1ceapă de apă, 1.5 l macerat de lucernă, 100 ml

ulei, 1 şi 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e degogoşari (v. 2072), 1 legătură de verdeţ uri, 1/2 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 4 -5 linguri

tărâţ e.Maceratul se pune în castron, se adugă dovlecul, gutuile, morcovul, ţ elina, varza şi

ceapa,mărunţ ite fin (manual sau mecanic). Se mai adaugă pulberile, tărâţ a şi uleiul, iar deasupra

sepresară verdeţ urile tăiate mărunt.543. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC CU NAPIIngrediente: 250 g

dovleac, 250 g napi, 1 - 2 linguri pulbere de cătină (v. 2075), 1.5 l maceratde trifoi, 1 fir de praz, 1

morcov, 1 felie de ţ elină, 1 pătrunjel, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii(v. 2071), 1/2 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulberede alge, 1 legătură de

pătrunjel cu leuştean, 4 - 5 linguri tărâţ e, 100 ml ulei. Se pune maceratul încastron, se adaugă

dovleacul, napii, rădăcinoasele, prazul mărunţ it fin (manual sau mecanic),pulberile, tărâţ a, uleiul, iar

deasupra se presară verdeaţ ă tăiată mărunt.544. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC CU

177

GĂLBENUŞURIIngrediente: 550 g dovleac, 1 fir de praz, 1/4 varză albă, 1 morcov, 1 felie de ţ elină, 2

- 3 roşii,1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 100 ml ulei, 4 - 5 linguri de tărâţ e,

1 legăturăverdeaţ ă, 1.5 l macerat de mere pădureţ e (v. 2053, 2 gălbenuşuri de ouă de găină.

Maceratul sepune în castron, se adaugă dovleacul, roşiile, prazul, varza, morcovul şi ţ elina mărunţ ite

fin (manualsau mecanic), pulberile, tărâţ a, uleiul bine amestecat cu gălbenuşurile, iar deasupra

verdeaţ a tăiatămărunt.545. SUPĂ CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe

prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri

de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).546. SUPĂ-CREMĂ

DE DOVLEAC

178

TURCESC CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la 544, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se

mai adaugă 4 - 5 bulbili (căţ ei)de usturoi fin pisaţ i.547. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC

CU AROMĂ DE HREANSe prepară întocmai ca la 544, folosind aceleaşi ingrediente, dar se mai

adaugă 1 felie desfeclă roşie rasă fin odată cu hreanul şi 1 lingură de pulbere de cătină (v. 2075).548.

SALATĂ DE DOVLEAC CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 350 g dovleac, 250 g varză murată, 1 ceapă

mare de apă, 1 legătură dehasmaţ uchi cu cimbru, 1 felie de ţ elină, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de

gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 2linguri tărâţ e, 75 - 100 ml ulei, 3 - 4 roşii sau gogoşari.Dovleacul şi ţ elina se dau

pe răzătoare, ceapa şi verdeaţ a se taie mărunt, varza se stoarcebine în mâini (nici într-un caz nu se

spală şi nu se ţ ine în apă), se taie fideluţ ă, se amestecă cuprodusul de mai sus la care se mai

adaugă pulberile, tărâţ a şi uleiul. Deasupra se decorează cufelioare de roşii sau gogoşari şi verdeaţ ă

de sezon. 549. SALATĂ DE DOVLEAC CU NAPI MURAŢIIngrediente: 350 g dovleac, 250 g varză

murată, 100 ml ulei, tărâţ e, 1 legătură de verdeţ uri, 1linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v.

2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 75 ml ulei, tărâţ e, 1 ceapă mare de apă, 1morcov. Dovleacul, morcovul şi napii se dau pe

răzătoare, ceapa se taie mărunt odată cu verdeaţ a,se amestecă cu pulberile şi cu tărâţ e (cât cuprinde

şi uleiul). Se decorează după fantezia gospodineicu produsele ce le are la îndemână.550. SALATĂ DE

DOVLEAC CU NAPI MURAŢI ŞI SPANACSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, dar se mai adaugă 100 gspanac tăiat fideluţ ă. În loc de spanac se poate adăuga urzică,

lucernă, trifoi, ştevie, frunze de soiasau de tătăneasă, frunze de tei, ulm, fag, cu condiţ ia să fie foarte

fragede.551. TORT APERITIV DE DOVLEAC TURCESCIngrediente: 500 g dovleac, 350 g unt, 4 ouă

de găină, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e degogoşari (v. 2072), cremogen (v. 2019), tărâţ e, 1 sfeclă

roşie murată, 1 lingură de hrean ras, 2linguri pastă de roşii crude, 1 legătură de tarhon cu leuştean, 1

lingură seminţ e de anason sau denegrilică, 1 ceapă mare de apă. Dovleacul ras fin se amestecă cu

gălbenuşurile, pulberile dinseminţ e de gogoşari, ceapa tăiate mărunt, 200 g unt frecat spumă şi

cremogen (cât cuprinde). Ojumătate din această compoziţ ie se pune pe tortieră, se tasează şi

deasupra se pune compoziţ ia cusfeclă roşie care a fost mărunţ ită fin, amestecată cu pulberile,

verdeaţ a tăiată mărunt, hreanul ras,pasta de roşii crude (v. 2063), 150 g unt frecat spumă şi tărâţ e

(cât cuprinde). Se aşează apoi parteaa doua cu compoziţ ia de dovleac, se tasează pe întreaga

179

suprafaţ ă, se îmbracă cu cele 4 albuşuribătute spumă tare, peste care se presară seminţ e de anason

sau de negrilică. Se dă la rece pentru 2- 3 ore, apoi se serveşte tăiat în formă de raze ca orice tort,

cu salată verde de sezon.552.TORT DE DOVLEAC CU OUĂ DE PREPELIŢĂ ŞI SFECLĂ ROŞIESe

prepară tortul întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară decele 4 ouă de

găină care se înlocuiesc cu 20 de ouă de prepeliţ ă (v. 7).553. CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU

TĂRÂŢEIngrediente: 100 g dovleac ras fin, 1 lingură cremogen (v. 2019), tărâţ e, 1 ceaşcă desmântână,

1/2 pahar macerat de tărâţ e (v. 2041) sau suc de morcovi (v. 2081), puţ ină miere (dupăgust), coaja

rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 linguriţ ă tinctură de propolis (v.

180

2104), 1 vârf decuţ it scorţ işoară (pulbere), 2 linguri cireşe negre proaspete sau macerate în miere.

Dovleacul seamestecă cu cremogenul, maceratul, smântâna, mierea, coaja de portocală sau lămâia şi

tărâţ e (câtcuprinde). Se pune în cupe deasupra cărora se pun cireşele.554. CREMĂ DE DOVLEAC

TURCESC CU CREMOGENSe prepară la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

numai că se pun încompoziţ ie 2 linguri de tărâţ e şi cremogen (cât cuprinde).555. CREMĂ DE

DOVLEAC TURCESC CU ALUNEIngrediente: 200 g dovleac ras fin, 150 g alune, tărâţ e, 2 ouă de

găină, 1 ceaşcă suc demorcovi, 1 linguriţ ă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), 1 vârf de cuţ it

pulbere descorţ işoară, coaja rasă de la 1/2 lămâie, puţ ină miere (după gust), câteva frunzişoare de

măghiransau de mentă.Dovleacul se amestecă cu alunele măcinate sau tăiate cu cuţ itul, gălbenuşurile,

sucul demorcovi, tinctura, pulberea, coaja de lămâie, mierea şi tărâţ e cât cuprinde. Se pune în

cupe,deasupra se pune la fiecare câte puţ in albuş bătut spumă tare peste care se presară seminţ e de

in,mac, fenicul sau de negrilică, după dorinţ ă.556. CREMĂ DE DOVLEAC CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe

prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 ouăde găină

se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă (v. 7).557. CREMĂ DE DOVLEAC CU PULBERE DE MĂCEŞESe

prepară crema ca la 554, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se mai adaugă 1 lingură85 pulbere de

măceşe (v. 2078) sau 1 lingură pulbere de scoruşe (v. 2077) care să coloreze într-ofrumoasă nuanţ ă

de roşu şi să dea o aromă cu totul specială. Deasupra, se pune la fiecare cupă câtepuţ ină frişcă

(fără zahăr) peste care se presară seminţ e de mac.558. DOVLEAC CONSERVAT ÎN

MIEREIngrediente: 1 kg dovleac ras, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc.Dovleacul se rade prin

răzătoarea mare, se pune în borcan de sticlă odată cu busuiocul. Setoarnă mierea, se legă strâns, se

înfăşoară borcanul în hârtie de culoare închisă şi se lasă la macerat6 săptămâni având grijă ca

borcanul să fie agitat zilnic. Se scoate dovleacul cu ajutorul unei palete şise pune în borcan de mărime

potrivită.Se poate servi drept dulceaţ ă sau se foloseşte pentru diferite preparate, decoraţ ii la torturi

saualte dulciuri în bucătăria fără foc. Mierea, care s-a transformat în sirop de dovleac, se toarnă în

sticle,se pune de un deget alcool, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează în loc răcoros, ferit

delumină.Se foloseşte combinat cu ceai (la rece) cu apă minerală sau sifon, la compoturi, salate dulci

ş.a.559. DOVLEAC CONSERVAT ÎN CONGELATORPentru familiile care nu au condiţ ii de păstrare a

dovleacului în beciuri sau alte încăperi, sepoate păstra ras, pus în punguţ e de plastic (după numărul

membrilor din familie), bine legate, puseîn congelator.În timpul iernii poate fi folosit la tot felul de

181

preparate care sunt enumerate mai sus, fără a-şischimba câtuşi de puţ in gustul sau culoarea lui

frumoasă de galben auriu.560. SUC DE DOVLEACSucul proaspăt extras din dovleac, luat câte un

pahar în fiecare dimineaţ ă pe stomacul gol estecel mai bun laxativ pentru organism.... Dude

(agude)Duda conţ ine: apă, glucoză, zahăr invertit, acid liber, materii albuminoide,materii pectice şi

grase, săruri, gumă, materii insolubile, cenuşi, tanin,cianină (materie colorantă), acid succinic,

vitaminele B şi C.Dudele sunt tonice, răcoritoare, depurative, laxative (la maturitate),astringente (fructele

verzi), antiscorbutice.În uz intern se indică la următoarele afecţ iuni: astenii, diateză hemoragică,

constipaţ ii, enterită,afecţ iuni pulmonare.În uz extern: anghine, stomatite, afte.Frunzele de dud au

proprietăţ i antidiabetice. Sub formă de extract fluid, 30 - 50

182

picăturiînaintea meselor.561. SUC DE DUDEFructele de dud, bine coapte, se spală la un curent de apă

şi se dau la extractor. Sucul obţ inutse consumă imediat, simplu sau în combinaţ ie cu alte sucuri de

fructe. Ajută mult în constipaţ ii.Pentru suc se folosesc dudele negre, roşii sau albe, separat sau la un

loc, cu aceleaşi întrebuinţ ări.562. CREMĂ DE TĂRÂŢE CU SUC DE DUDEIngrediente: 250 ml suc de

dude, miere, tărâţ e, 2 linguri tărâţ e, coaja rasă de la 1/2 lămâie sauportocală, 1 lingură de rom,

câteva petale de trandafir. Sucul se amestecă cu cremogenul, coaja delămâie, romul, puţ ină miere

(după gust) şi tărâţ e cât cuprinde. Se pune în cupe, iar deasupra sepresară petale roşii de trandafir

tăiate fideluţ ă.563. CREMĂ DE CREMOGEN CU SUC DE DUDESe prepară întocmai ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind tărâţ a cucremogen (v. 2019).564. CREMĂ DE

ALUNE CU SUC DE DUDEIngrediente: 250 ml suc de dude, miere, 2 linguri tărâţ e, 2 linguri cremogen

(v. 2019), alunerăşnite, 2 gălbenuşuri de găină, 2 linguriţ e tinctură de propolis, coaja rasă de la 1/2

lămâie sauportocală, 2 linguri cireşe macerate în miere (v. 406).Sucul, proaspăt extras, se amestecă

cu puţ ină miere (după gust), 2 linguri tărâţ e, 2 linguri86 cremogen, 2 gălbenuşuri, tinctura, coaja de

lămâie şi alunele râşnite (cât cuprinde compoziţ ia). Sepune în cupe şi se decorează cu cireşe

conservate în miere.565. CREMĂ CU SUC DE DUDE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină, care

se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).566. CREMĂ CU SUC DE DUDE ŞI

GERMENI DE SOIASe prepară crema întocmai ca la 562, folosind aceleaşi ingrediente, plus 2 - 3

linguri germenide soia (2026).567. CREMĂ DE DUDE CU CREMOGENIngrediente: 250 dude bine

coapte, miere (după gust), 1 lingură de tărâţ e, cremogen (v. 2019),1 linguriţ ă tinctură de muguri de

plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2albuşuri spumă, câteva petale roşii

de flori de nalbă de grădină.Dudele se mărunţ esc fin, se amestecă cu tărâţ a, tinctura, coaja de

lămâie, mierea şi cremogen(cât cuprinde compoziţ ia). Se pune în cupe, deasupra câte puţ in albuş

bătut tare, iar peste el petalede nalbă tăiate fideluţ ă.568. CREMĂ DE DUDE CU SEMINŢE DE

FLOAREA - SOARELUISe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

numai că germeniide soia sunt înlocuiţ i cu seminţ e de floarea - soarelui decorticate şi măcinate.569.

CREMĂ DE DUDE CU SEMINŢE DE BOSTANSe prepară întocmai ca la 567, folosind aceleaşi

ingrediente, numai că germenii de soia seînlocuiesc cu seminţ e de bostan decorticate şi râşnite.570.

DUDE CONSERVATE ÎN MIEREIngrediente: 1 kg dude bine coapte, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere

183

polifloră.Dudele spălate bine, scurse de apă, se pun în borcan de sticlă odată cu busuiocul peste care

setoarnă mierea, se leagă strâns, se înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă să stea

6săptămâni (având grijă să fie agitată zilnic). După acest termen, se scot dudele cu ajutorul uneipalete,

se pun în borcan potrivit ca mărime, se leagă strâns şi se păstrează în loc răcoros şi ferit delumină.

Mierea care s-a transformat în sirop de dude se toarnă în sticle de culoare închisă, deasuprase pune un

deget de alcool, se închid ermetic şi se păstrează la cămară. Atât fructele cât şi siropulse folosesc în

diferite preparate culinare în bucătăria fără foc....Fasole verdeSe folosesc boabele, păstăile şi

frunzele.Conţ in: protide, Fosfor, Potasiu, Fier, Calciu, vitaminele B, C, acid uric. Bolnavilor de

184

gută li serecomandă în cantităţ i mici.Fasolea este nutritivă, energetică, reconstituentă. E bine să se

consume cu pieliţ a ei (careconţ ine fermenţ i). Boabele sunt mai digeste dacă se amestecă cufasole

verde şi se condimentează cupătrunjel, usturoi, cimbrişor, rozmarin,cimbru de cultură, busuioc, dafin,

salvie.571. GERMENI DE FASOLE CU URZICIIngrediente: 250 g germeni de fasole (v. 2027), 200 g

urzici, 1 ceapă de apă, 75 ml ulei, 1lingură de tărâţ e, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (busuioc, cimbru,salvie), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1 legătură

pătrunjel cu cimbrişor, tărâţ e, 1lingură suc de cătină (v. 2092). Germenii de fasole se limpezesc, se

înfăşoară într-un ştergar gros debucătărie (care se răsuceşte de mai multe ori ca să se zvânte

boabele), apoi se amestecă cu 2 - 3linguri de tărâţ e şi se mărunţ esc (manual sau mecanic; de cele

mai multe ori se râşnesc cu ajutorulmaşinii de râşnit nuci). Se amestecă cu urzicile, ceapa şi o parte

din verdeaţ ă, care au fost tăiatemărunt, pulberile, sucul de cătină, uleiul, iar deasupra se presară

verdeaţ a tăiată fin.572. GERMENI DE FASOLE CU SPANAC87 Ingredientele sunt cele folosite la

reţ eta precedentă şi se prepară la fel, numai că urzicile seînlocuiesc cu spanac.573. GERMENI DE

FASOLE CU MUGURI DE LUCERNĂSe prepară ca la 571, cu aceleaşi ingrediente, în afară de urzici

care se înlocuiesc cu mugurifragezi de lucernă, care la rândul lor se pot înlocui cu muguri fragezi de

trifoi roşu sau alb.574. GERMENI DE FASOLE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la 571, cu

aceleaşi ingrediente, iar la urmă se adaugă 3 - 4 bulbili de usturoi finpisaţ i.575. GERMENI DE

FASOLE CU AROMĂ DE HREANSe prepară germenii ca la 571, cu aceleaşi ingrediente, iar la urmă se

adaugă în compoziţ iehrean ras, după gust.576. GERMENI DE FASOLE CU CIUPERCISe prepară

germenii ca la 571, cu aceleaşi ingrediente, numai că urzicile se înlocuiesc cuciuperci macerate în suc

de cătină (v. 1978).577. PASTĂ CU GERMENI DE FASOLEIngrediente: 250 g germeni de fasole (v.

2027), 150 g unt, 1 legătură cimbru cu busuioc, 1/2linguriţ ă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 linguri

pastă de roşii crude (v. 2063), 10 măsline negrecomplet desărate (v. 1988), 1 fir de praz.Germenii se

pregătesc ca la 571, apoi se amestecă cu prazul tăiat fideluţ ă, verdeaţ a tăiatămărunt, pulberile, pasta

de roşii, untul frecat spumă şi tărâţ e, cât cuprinde. Pasta obţ inută se aşeazăpe farfurie, se tasează

frumos şi se decorează cu jumătăţ i de măsline şi verdeţ uri de sezon.578. PASTĂ CU GERMENI DE

FASOLE ŞI VARZĂ MURATĂSe prepară germenii ca la reţ eta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, plus

150 g varză murată(v. 1958) tăiată fideluţ ă (fără să fie spălată sau ţ inută în apă, ci numai bine

185

scursă).579. PASTĂ CU GERMENI DE FASOLE CU NAPI MURAŢISe prepară germenii ca la reţ eta

577, cu aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 150 g napimuraţ i (v. 1958) daţ i pe răzătoare. Se

decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţ uri de sezon.580. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE

FASOLEIngrediente: 150 g germeni de fasole (v. 2027), 75 g păstăi verzi de fasole, 250 g frunze

defasole, 150 g unt, 1 ceapă de apă, 1/2 linguriţ ă pulbere seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/4

linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e,

petaleroşii de trandafir recoltate de la 6 - 8 flori, 1 legătură cimbru şi pătrunjel.Germenii se pregătesc

ca la 575, se amestecă cu păstăile verzi (alese numai foarte tinere, fărăbobul format) bine mărunţ ite,

ceapa şi

186

verdeţ a tăiate mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţ e,cât cuprinde compoziţ ia. Se învelesc

sărmăluţ ele în frunze fragede de fasole, frunze de tătăneasăsau de spanac. Sărmăluţ ele se aşează

pe un postament din petale roşii de trandafir, puse înprealabil pe platou.581. SĂRMĂLUŢE CU

GERMENI DE FASOLE ŞISEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUISe prepară germenii ca la reţ eta

precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă încompoziţ ie 100 g seminţ e de floarea -

soarelui bine mărunţ ite.582. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE VARZĂ MURATĂ ŞI ALUNESe prepară

germenii ca la reţ eta 580, cu aceleaşi ingrediente, în plus 100 g alune sau seminţ ede bostan (tăiate

cu cuţ itul); se învelesc în foi de varză murată (v. 1958).583. FRUNZE DE FASOLE CU SOS DE

TĂRÂŢEIngrediente: 250 g de frunze fragede de fasole, 2 linguri cremogen (v. 2019), 4 linguri

detărâţ e, 300 ml lapte nefiert sau macerat de tărâţ e (v. 2041), 1 legătură de hasmaţ uchi cu salvie,

1/2linguriţ ă pulbere de seminţ e de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şi88 condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 150 ml ulei, 1 lingură de muştar, 1 lingură

sucde cătină (v. 2092), 1 ceapă.Se aleg cele mai fragede frunze de fasole, se spală bine, se taie

fideluţ ă şi se aşează în platouîn strat uniform; peste ele se pune ceapa tăiată peştişori, se toarnă

sosul preparat din cremogen şitărâţ e (amestecat cu lapte nefiert, muştar şi suc de cătină), pulberile şi

uleiul (pus puţ in câte puţ inca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţ ă tăiată mărunt.584.

FRUNZE DE FASOLE CU SOS DE CREMOGENSe prepară ca la reţ eta precedentă, cu aceleaşi

ingrediente, înlocuind 2 linguri de tărâţ e cu 2linguri de cremogen (v. 2019).585. FRUNZE DE FASOLE

CU VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţ eta 593, cu aceleaşi ingrediente, în plus 100 g varză murată,

bine stoarsăîn mâini de zeamă (nici într-un caz nu se spală şi nu se ţ ine în apă) tăiată fideluţ ă.586.

FRUNZE DE FASOLE CU GĂLBENUŞSe prepară sosul de cremogen cu 5 linguri şi 1 lingură de tărâţ e,

adăugând în compoziţ ie şi 2gălbenuşuri de ouă de găină, iar deasupra, odată cu verdeaţ a, se

presară şi câteva petale roşii detrandafiri sau de flori de nalbă roşie de grădină, tăiate fideluţ ă.587.

FRUNZE DE FASOLE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară acelaşi sos cu cremogen ca la reţ eta

precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afarăde cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc

cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v.7).588. CIORBĂ CU GERMENI DE FASOLE ŞI ZEAMĂ DE

VARZĂIngrediente: 200 g germeni de fasole (v. 2027), 500 ml zeamă de varză murată (v. 1958),

1ceapă, 1 ardei gras, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 legătură de hasmaţ uchi, salvie, 1

lmacerat de tărâţ e (v. 2041), 75 ml ulei, 1/2 linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v.

187

2072).Germenii se pregătesc ca la 571, se pun în zeama de varză (care s-a pus în castron odată

cumaceratul), se mai adaugă ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt, ardeiul fideluţ ă, rădăcinoasele date

perăzătoare, pulberea şi uleiul.589. CIORBĂ CU GERMENI DE FASOLE ŞI SUC DE CORCODUŞESe

prepară ca la reţ eta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de zeama de varzămurată (moare)

care se înlocuieşte cu 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085).590. CIORBĂ CU FRUNZE DE FASOLE ŞI

SUC DE AGURIDĂIngrediente: 150 g frunze fragede de fasole (v. 2027), 150 g spanac, 1 legătură de

hasmaţ uchicu cimbru, 1 ardei gras, 3 roşii, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclă

roşie, 1ceapă, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere dealge, 1 l macerat de afine (v. 2045),

188

500 ml suc de aguridă (v. 1666). Se pune în castron maceratulîmpreună cu sucul de aguridă, se

adaugă frunzele de fasole şi cele de spanac (tăiate fideluţ ă),ardeiul, roşiile şi ceapa tăiate mărunt,

pulberile, uleiul, iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.591. SUPĂ - CREMĂ DE GERMENI DE

FASOLEIngrediente: 300 g germeni de fasole (v. 2027), 1.5 suc de roşii (v. 2094), 1 ceapă mare

deapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 păstârnac, 1 felie de ţ elină, 1 legătură de busuioc şi cimbrişor, 4

5linguri de tărâţ e, 100 ml ulei, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de ardei gras (v. 2072), 1/2

linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Germenii

se pregătesc ca la 575, se pun în sucul de roşii, în care se mai adaugă ceapa şiverdeaţ a tăiată

mărunt, rădăcinoasele fin mărunţ ite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţ a şi uleiul.592. SUPĂ -

CREMĂ DE GERMENI DE FASOLE CU GĂLBENUŞSe prepară ca la reţ eta precedentă, cu aceleaşi

ingrediente, numai că uleiul se adaugă încompoziţ ie numai după ce a fost bine amestecat cu 2

gălbenuşuri de ouă de găină.593.SUPĂ-CREMĂ DE GERMENI DE FASOLE CU OUĂ DE

PREPELIŢĂ89 Se prepară ca la reţ eta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că în loc de cele

2gălbenuşuri de ouă de găină se adaugă 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).594. SUC DE

PĂSTĂI VERZI DE FASOLE CU VARZĂ DE BRUXELLESPăstăile de fasole verde, folosite pentru

extragerea sucului, trebuie să fie foarte tinere, să nuaibă boabele formate (deoarece acestea au o

oarecare toxicitate). Sucul acesta este cel mai eficientîn tratarea diabetului. Injecţ iile cu insulină nu

vindecă diabetul. S-a constatat că preparatele defasole verde (păstăi) pregătite în bucătăria fără foc ca

şi varza de Bruxelles conţ in elemente carefurnizează ingredientele necesare insulinei naturale produsă

de pancreas. Diabeticii trebuie săelimine complet din alimentaţ ie zaharurile, amidonul şi să consume

suc de păstăi tinere de fasoleverde cu morcov, lăptucă şi varză de Bruxelles în cantitate de 1 l zilnic

combinat cu o cantitatesuplimentară de suc din varză de Bruxelles, morcov şi spanac, alături de

spălături ale intestinuluigros. Nu trebuie uitat că pentru diabetici, fasolea verde alături de alte produse

enumerate mai sus,în mod special varza de Bruxelles, este de un real folos.595. PASTĂ DE FASOLE

VERDE CU MORCOVIIngrediente: 200 g păstăi tinere de fasole verde, 150 g morcovi, 1 ceapă mare de

apă, 200 gunt, 1 legătură de hasmaţ uchi cu tarhon, 2 linguri pastă de roşii crude, 1/2 linguriţ ă

pulbere deseminţ e de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare

(v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e şi 2 gogoşari.Se aleg păstăi verzi de fasole (fără să

aibă format bobul), se mărunţ esc fin odată cu morcovul,ceapa şi verdeaţ a (manual sau mecanic), se

189

amestecă cu pulberile, pasta de roşii, untul frecatspumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Pasta obţ inută se

pune pe farfurie, se tasează şi se decorează cufelioare de gogoşari şi verdeţ uri de sezon.596. PASTĂ

DE FASOLE VERDE CU SPANACSe prepară ca la reţ eta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară

de morcov care esteînlocuit cu spanac bine mărunţ it.597. PASTĂ DE FASOLE VERDE CU VARZĂ DE

BRUXELLESSe prepară pasta ca la reţ eta 595, cu aceleaşi ingrediente, numai că morcovul este

înlocuit cuvarză de Bruxelles fin mărunţ ită.598. CIORBĂ DE FASOLE VERDE CU SUC DE

ROŞIIIngrediente: 200 g păstăi tinere de fasole verde, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 ceapă de apă,

1morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de pătrunjel cu salvie,

2gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v.

190

2072), 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 75 ml ulei.Se pune sucul în castron, se adaugă păstăile (fără bobul format) tăiate fideluţ ă cât se

poate defin (chiar mărunţ ite la mixer), ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe

răzătoare,pulberile şi gălbenuşurile bine frecate cu ulei.599. CIORBĂ DE FASOLE VERDE CU OUĂ DE

PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de cele

2gălbenuşuri care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).600. CIORBĂ DE

FASOLE VERDE CU ZERSe prepară ca la reţ eta precedentă (598), cu aceleaşi ingrediente, numai că

în loc de suc deroşii se foloseşte zerul proaspăt; pe lângă verdeaţ ă se mai adaugă şi o mână bună

de muguri fragezide lucernă tăiaţ i fideluţ ă.601. SUPĂ - CREMĂ DE FASOLE VERDE CU

SMÂNTÂNĂIngrediente: 250 g păstăi verzi de fasole, 1 ceaşcă de smântână, 1/4 varză albă, 1 ceapă,

1morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 legătură de busuioc cu cimbru, 2 linguri pastă de roşii crude(v.

2063), 4 - 5 linguri de tărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2

linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 mână

depetale roşii de trandafir, 1.5 l macerat de tărâţ e.Păstăile de fasole (tinere, fragede, fără bobul

format) se mărunţ esc fin odată cu rădăcinoasele,90 varza, ceapa (manual sau mecanic). Se pune în

castron maceratul de tărâţ e (se adaugă produselemărunţ ite de mai sus, peste care se adaugă pasta

de roşii, tărâţ a, pulberile şi smântâna; deasupra,verdeţ urile tăiate mărunt şi petalele tăiate

fideluţ ă.602. SUPĂ - CREMĂ DE FASOLE VERDE CU SPANACSe prepară ca la reţ eta precedentă,

cu aceleaşi ingrediente, adaugînd odată cu celelalteproduse, în castron, 100 g spanac mărunţ it.603.

SUPĂ - CREMĂ DE FASOLE VERDE CU GERMENI DE TRIFOIIngrediente: 250 g de fasole verde

tânără, 200 g germeni de trifoi (v. 2030), 1 fir de praz, 4 - 5verzişoare de Bruxelles, 1 morcov, 1 felie

de ţ elină, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă roşie, 2 ardei graşi,1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v.

2075), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1 legătură de tarhon cu cimbrişor de câmp,1.5 l macerat de mere (v. 2056), 3 linguri cremogen (v.

2019), 3 linguri tărâţ e, 100 ml ulei.Se pune maceratul în castron, se adaugă păstăile (fragede, tinere,

fără bobul format) finmărunţ ite, odată cu rădăcinoasele, germenii de trifoi, ceapa şi verzişoarele de

Bruxelles. Se maiadaugă cremogenul, tărâţ a, pulberile, uleiul iar deasupra se presară verdeaţ ă tăiată

mărunt.604.SUPĂ - CREMĂ DE FASOLE VERDE CU GERMENI DE SOIASe prepară ca la reţ eta

precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de trifoi carese înlocuiesc cu germeni de soia

191

(v. 2026).605. SUPĂ - CREMĂ DE FASOLE VERDE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta

precedentă (602), cu aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 5gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7)

care se amestecă bine cu uleiul şi apoi se pun în castron.... Floarea - soareluiEste cea mai importantă

plantă uleioasă care se cultivă în ţ ara noastră.În scopuri alimentare (terapeutice) se folosesc seminţ ele

care conţ in 28 - 48 % substanţ egrase, din care se extrage uleiul comestibil. Uleiul conţ ine acizi graşi

nesaturaţ i (monosaturaţ i - acidoleic, polisaturaţ i - acid linoleic); acizi graşi saturaţ i (palmitic, stearic,

arahic, lignoceric -insaponifiabil); vitamine, fosfatide; gliceride.Bogăţ ia uleiului cu acizi graşi polisaturaţ i

îl recomandă în cazurile de hipercolesterolemie şi dearterioscleroză. Se iau 2 linguri

192

dimineaţ a la sculare şi înainte de masa de seară; se foloseşte mult lapreparatele culinare din bucătăria

fără foc. Dintre oleaginoase, floarea - soarelui este cea mai bogatăîn Calciu.606. PASTĂ CU SEMINŢE

DE FLOAREA - SOARELUI ŞI PRAZIngrediente: 150 g seminţ e de floarea - soarelui decorticate

(măcinate), 1 fir de praz mare, 250g iaurt, tărâţ e, 1/2 linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071),

1/4 linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1

legătură de hasmaţ uchi cufrunze fragede de ţ elină.Seminţ ele de floarea - soarelui se amestecă cu

prazul tăiat fideluţ ă, iaurtul, pulberile, verdeaţ atăiată mărunt şi tărâţ e (cât cuprinde).Pasta se pune pe

farfurie, se tasează şi se decorează dupăfantezia gospodinei (cu produsele pe care le are la

îndemână).607. PASTĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI ŞI URZICISe prepară ca la reţ eta

precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în plus 100 g urzici mărunţ ite fincare pot fi înlocuite cu muguri de

lucernă sau trifoi, frunze de soia, de tătăneasă, de tei, ulm sau fag,cu condiţ ia să fie foarte fragede

(recoltate în prima parte a lunii mai).608. PASTĂ DE FLOAREA - SOARELUI CU VARZĂ

MURATĂIngrediente: 200 g seminţ e de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 200 g varză

murată,500 ml ulei, 1 ceapă de apă, tărâţ e, 1/2 linguriţ ă pulbere de seminţ e de ardei gras (v. 2074),

1/4linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,

1legătură de mentă cu salvie, 1/4 pahar de zer prospăt sau macerat de tărâţ e (v. 2041).Varza se

scurge bine în mâini (nu se spală şi nu ţ ine în apă), se taie fideluţ ă (cât mai fin), seamestecă cu

uleiul, seminţ ele de floarea - soarelui măcinate, ceapa şi verdeţ urile tăiate mărunt,pulberile şi tărâţ e

(cât cuprinde). Se decorează cu felioare de ceapă şi verdeţ uri de sezon.91 609. PASTĂ DE FLOAREA

- SOARELUI ŞI NAPI MURAŢI (V. 1958)Se prepară ca la reţ eta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în

afară de varză care seînlocuieşte cu napi muraţ i.610. CIORBĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA -

SOARELUIIngrediente: 150 g seminţ e de floarea soarelui decorticate (măcinate), 1.5 l zer proaspăt,

1legătură de hasmaţ uchi cu leuştean, 50 ml ulei, 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 1/2 linguriţ ă pulbere

deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 morcov, 1 pătrunjel,

1felie de ţ elină, 1 ceapă de apă.Zerul se pune în castron, se adaugă seminţ ele întregi de floarea -

soarelui, rădăcinoasele datepe răzătoare, ceapa şi verdeţ urile tăiate mărunt, pulberile, ardeiul gras

tăiat fideluţ ă, roşiile (felioaresubţ iri) şi uleiul.611. CIORBĂ DIN SEMINŢE DE FLOAREA-SOARELUI

CU VARZĂ ALBĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, reducând rădăcinoasele

la 1/2 dincantitate, completând cu 5 - 6 frunze de varză albă, dulce tăiată fideluţ ă (frecată în mâini

193

până seînmoaie, fără să se scurgă de suc).612. CIORBĂ DIN SEMINŢE DE FLOAREA SOARELUI CU

OUSe prepară ca la reţ eta precedentă (610), cu aceleaşi ingrediente, numai că la urmă se adaugă2

gălbenuşuri care se amestecă bine cu uleiul. Gălbenuşurile (la nevoie) pot fi înlocuite cu 2 linguride

smântână.613.CIORBĂ DE SEMINŢE DE FL. - SOARELUI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la

reţ eta precedentă (610), cu aceleaşi ingrediente, iar la urmă se adaugă 10gălbenuşuri de ouă de

prepeliţ ă (v. 7) care se amestecă bine cu uleiul.614. SUPĂ CREMĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA -

SOARELUI ŞI GULIIIngrediente: 250 g seminţ e de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 450 g

gulii, 150 gţ elină, 1 ceapă mare de apă, 3 linguri

194

pastă de roşii crude (v. 2063), 1 ardei gras, 1.5 l macerat detrifoi roşu (v. 2048), 75 ml ulei, 1 legătură

de salvie cu busuioc, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e degogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 4 -5 linguri tărâţ e sau făină

de hrişcă.Maceratul se pune în castron, se adaugă seminţ ele măcinate, guliile, ţ elina şi ceapa

finmărunţ ită, ardeiul gras, pasta de roşii, pulberile, tărâţ a, uleiul, iar deasupra verdeţ urile

tăiatemărunt.615.SUPĂ-CREMĂ CU SEMINŢE DE FL. - SOARELUI ŞI VARZĂ ROŞIESe prepară ca la

reţ eta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de gulii care sunt înlocuitecu varză roşie, fin

mărunţ ită.616.SUPĂ-CREMĂ CU SEMINŢE DE FL.-SOARELUI ŞI CONOPIDĂSe prepară ca la reţ eta

precedentă (614), cu aceleaşi ingrediente, în afară de gulii care seînlocuiesc cu conopidă fin

măruţ ită.617. SĂRMĂLUŢE CU SEMINŢE DE FLOAREA SOARELUIIngrediente: 170 g seminţ e de

floarea - soarelui decorticate (măcinate grosier), 1 ceapă marede apă, 2 linguri pastă de roşii crudă (v.

2063), 2 linguri de cremogen (v. 2019), 75 ml macerat detărâţ e, 1 legătură de verdeţ uri, 1/2 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 căpăţ ână de

varză murată, 200 g muguri fragezi de lucernă saufrunze de ştevie, 25 ml ulei, tărâţ e.Cremogenul se

amestecă cu maceratul de tărâţ e, pasta de roşii, ceapa şi verdeţ urile tăiatemărunt, tărâţ e, pulberile

şi seminţ ele de floarea - soarelui. Se învelesc sarmalele din aceastăcompoziţ ie, se aşează pe un

postament de muguri de lucernă, aşezaţ i în prealabil în platou. Sestropesc cu puţ in ulei deasupra şi se

presară cu verdeaţ ă tăiată mărunt.618.SĂRMĂLUŢE CU SEMINŢE DE FLOAREA-SOARELUI ŞI

CIUPERCISe prepară ca la reţ eta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de varză care se92

înlocuieşte cu frunze fragede de tătăneasă sau frunze de soia; în compoziţ ie se adaugă 150 gciuperci

macerate în suc de cătină (v. 1978) tăiate mărunt.619. CREMĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA -

SOARELUI ŞI TĂRÂŢEIngrediente: 150 g seminţ e de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 300 ml

suc de morcovi,tărâţ e, 1 lingură rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, puţ ină miere (după

gust), 1 vârf decuţ it pulbere fină de scorţ işoară, 2 ouă de găină, 1 lingură cremogen, 1 lingură

seminţ e de mac.Se amestecă sucul de morcovi cu cremogenul, seminţ ele de floarea - soarelui,

romul,gălbenuşurile, coaja de lămâie, mierea, pulberea de scorţ işoară şi tărâţ e (cât cuprinde); se

pune încupe sau în farfurioare de compot , iar deasupra câte puţ in albuş (bătut spumă tare) peste care

sepresară seminţ e de mac sau de in.620.CREMĂ DIN SEMINŢE DE FL. - SOARELUI ŞI OUĂ DE

PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că ouăle de găină

195

suntînlocuite cu ouă de prepeliţ ă (v. 7).621. CREMĂ DIN SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI CU

CREMOGENIngrediente: 150 g seminţ e de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 4 linguri cremogen

(v.2019), tărâţ e, 300 ml suc de morcovi (v. 2081), 1 linguriţ ă tinctură din muguri de plop negru

(v.2105), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 2 linguri cireşe conservate în miere (v. 406), puţ ină miere

(dupăgust), câteva frunzişoare de măghiran.Cremogenul se amestecă cu sucul de morcovi, seminţ ele

măcinate, tinctura, mierea şi coaja delămâie. În cazul în care iese prea îngroşată compoziţ ia se

adaugă puţ in suc de morcovi sau apă.Dacă e prea subţ ire se adaugă tărâţ e (cât cuprinde)....

Frăguţ eAceste fructe au proprietăţ i farmaco - terapeutice.Conţ in tanin, alcool triterpenic (fragarol),

cverecitină şi citrol, ulei volatil, zaharuri, săruriminerale bogate în vitamina C. De

196

asemeni, vitaminele A, B, acid salicilic.Sunt indicate în reumatism cronic degenerativ, gută, astenii de

primăvară, remineralizări,tuberculoză, arterioscleroză, hipertensiune, intoxicaţ ie tabacică şi alcoolică,

tulburări hepatice şibiliare, constipaţ ii.Fructele consumate proaspete în cantităţ i mai mari sunt indigeste

şi produc urticarie.622. SUC DE FRĂGUŢEFructele bine coapte se dau la extractor, iar sucul obţ inut se

consumă imediat ce a fost extras.623. PASTĂ DE FRĂGUŢE CU TĂRÂŢEIngrediente: 300 g frăguţ e,

150 g unt, tărâţ e, 1 lingură cremogen, 1 legătură frunze demăghiran, busuioc şi mentă, câteva petale

roşii de trandafir. Frăguţ ele, bine coapte se mărunţ escfin, se amestecă cu cremogenul (v. 2049),

verdeţ urile tăiate mărunt, untul frecat spumă şi tărâţ e(cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează

şi se decorează cu petale de trandafir tăiatefideluţ ă. Se consumă imediat ce au fost preparate.624.

PASTĂ DE FRĂGUŢE CU CREMOGENSe folosesc aceleaşi cantităţ i de produse; frăguţ ele, bine

coapte, se mărunţ esc fin; se preparăla fel ca la precedenta, numai că în loc de tărâţ e se foloseşte

cremogenul (v. 2019).625. FRĂGUŢE CU SOS ALBIngrediente: 300 g frăguţ e proaspete, 350 g

smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1lingură cremogen (v. 2019), câteva frunzuliţ e de măghiran

sau de busuioc.Smântâna se amestecă cu făina de orez, cremogenul şi se toarnă în platou peste care

se punmici grămăjoare de frăguţ e; deasupra se presară verdeţ urile tăiate fin. Se consumă imediat ce

aufost preparate.626. FRĂGUŢE CU SOS GALBENSe prepară la fel ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, numai că în smântânăse adaugă suc de morcovi (până se obţ ine nuanţ a de

galben dorită), iar pentru a îngroşa smântâna93 se adaugă cremogen (v. 2019) sau făină de ovăz (v.

2018) cât cuprinde.627. FRĂGUŢE CU SOS VERDESe prepară la fel ca la reţ eta precedentă (625),

folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul cusuc de orz verde (v. 2079), până se obţ ine nuanţ a

dorită.În locul acestui suc se poate folosi suc de spanac, de lăptucă (v. 2098) ş.a.628. COMPOT DE

FRĂGUŢEIngrediente: 350 g frăguţ e, puţ ină miere după gust, 1 pahar de vin roşu, câteva frunzişoare

debusuioc sau mentă, 1 linguriţ ă tinctură de propolis (v. 2105).Frăguţ ele se pun în compotieră, peste

ele se toarnă vinul (care a fost bine amestecat cumierea şi tinctura). Deasupra se presară verdeţ urile

aromate tăiate mărunt. Se consumă imediat cea fost preparat.629. FRĂGUŢE CU FRIŞCĂIngrediente:

350 g frăguţ e bine coapte, 2 linguri de rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie (coajarasă, sucul ei stors), 2

linguri tărâţ e, 300 g frişcă bătută, fără zahăr, 2 linguri miere.Frăguţ ele se distribuie în 6 cupe (300 g

) sau în farfurioare de compot, peste ele se presarăcâte puţ ină tărâţ e, se stropesc cu romul (în care

s-a amestecat sucul de lămâie, coaja rasă şimierea). Deasupra se pune, la fiecare, câte puţ ină frişcă,

197

iar peste ea 50 g frăguţ e împărţ ite la 6porţ ii. Se servesc imediat ce au fost preparate.630. SPUMĂ

DE FRĂGUŢEIngrediente: 350 g frăguţ e bine coapte, 2 linguri miere, 3 albuşuri de ou, tărâţ e, 1

linguriţ ătinctură de propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1/2 portocală, câteva petale de trandafir roşii şi

frunzede măghiran.Frăguţ ele se mărunţ esc fin, se amestecă cu mierea, tinctura, 2 părţ i din albuşul

(care a fostbătut spumă tare) în care se amestecă uşor (de jos în sus, ca să nu se lase compoziţ ia),

puţ ină tărâţ eşi coaja de portocală. Se pune în cupe. Deasupra fiecăreia se pune câte puţ in albuş

bătut spumă tare(fără zahăr). Peste ele se presară petale roşii de trandafir şi frunze de măghiran

tăiate fideluţ ă.631. CREMĂ DE FRĂGUŢE CU FĂINĂ DE OVĂZIngrediente: 350 g frăguţ e bine

198

coapte, 2 linguri de miere, 1 lingură tinctură miraculoasă (v.2106), 2 ouă, 1 lingură tărâţ e, făină de

ovăz (v. 2018), 1 lingură seminţ e de anason.Frăguţ ele strivite fin, se amestecă cu 2 gălbenuşuri de

ouă de găină, mierea, tinctura, tărâţ a şifăină de ovăz (cât cuprinde). Se pune în cupe. Deasupra se

decorează cu albuş bătut spumă tare(fără zahăr), iar peste el se presară seminţ e de anason.632.

CREMĂ DE FRĂGUŢE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară la fel ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouăde găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă (v.

7).633. ÎNGHEŢATĂ DIN FRĂGUŢEIngrediente: 500 g frăguţ e fin mărunţ ite, 300 g miere, 100 ml

lapte vegetal (de soia, v. 2032),250 g frişcă bătută (fără zahăr), 2 linguri suc de cătină (v. 2092) sau

de lămâie.Piureul de frăguţ e se amestecă cu 100 ml lapte de soia în care s-a dizolvat mierea, sucul

decătină şi frişca, care se amestecă uşor (de jos în sus, ca să nu se lase). Se toarnă în forme

specialede îngheţ ată şi se dă la congelator.(Îngheţ atele preparate cu miere nu îngheaţ ă complet ca

cele preparate cu zahăr şi sunt multmai sănătose).634. ÎNGHEŢATĂ CU FRĂGUŢE ŞI PASTĂ DE

CĂTINĂSe prepară la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2linguri

suc de cătină care se înlocuiesc cu 1 lingură pastă de cătină (v. 2065).... GhizdeiAceastă plantă este

cunoscută sub denumirea de spanacul săracului.Se pot prepara din el aceleaşi feluri de bucate, ca şi

din spanac (v. litera S).94 ... GrepfrutGrepfrut-ul este originar din Asia. Arborele poate ajunge la 6 - 7

m înălţ ime.Fructul conţ ine: apă, protide, glucide, lipide, minerale - Calciu, Fosfor, Potasiu, Magneziu,

Sulf,Sodiu, Clor, Fier, Cupru, Mangan, apoi vitaminele B1, B2, C, PP, provitamina A, ulei

esenţ ial(limonenă, pinenă, citrol), alcool, pectină, acid citric. Sucul acestui fruct este indicat în:

anorexie,oboseală, dispepsie, intoxicaţ ii, pletoră, artritism, oligurie, insuficienţ ă biliară, fragilitate

capilară,afecţ iuni febrile şi pulmonare.635. SUC DE GREPFRUTSucul extras se consumă numai

proaspăt, 3 pahare pe zi, înaintea celor 3 mese principale (aşacum este sau îndulcit cu puţ ină

miere).636. ÎNGHEŢATĂ CU SUC DE GREPFRUTIngrediente: 500 g caise bine coapte (mărunţ ite fin),

300 g miere, 250 g frişcă bătută (fărăzahăr), 150 ml suc de grepfrut, 1 linguriţ ă tinctură miraculoasă II

(v. 2107).Pireul de caise se amestecă cu sucul de grepfrut (în care s-a dizolvat mierea şi tinctura),

apoifrişca cu care se amestecă foarte uşor ca să nu se lase. Se toarnă în forme speciale de îngheţ ată

şise dă la congelator.Grâul...Grâul este un produs foarte valoros pentru organism.Pe drept cuvânt i se

mai spune şi ou vegetal.Conţ ine : săruri minerale şi elemente catalitice (Calciu, Magneziu, Sodiu,

Potasiu, Clor, Sulf,Siliciu, Zinc, Mangan, Cobalt, Cupru, Iod, Arsenic), grăsime fosforată, amidon,

199

vitaminele A, B, E (îngermeni), K, D, PP, fermenţ i, diastaze.Grâul constituie baza alimentaţ iei naturale

şi este indicat în toate afecţ iunile cronice şidegenerative, în tulburările vegetative, sterilitate, afecţ iuni

neurologice, endocrine, renale, hepatice,cardiace ş.a.Trebuie consumat sub diferite forme preparate în

bucătăria fără foc , printre care: pâineaneagră coaptă la soare, pâinea din germeni de grâu, care este

foarte bogată în Fosfor, Magneziu,Calciu, astfel la o sută de grame boabe:Fosfor Magneziu Calciu-

bobul de grâu întreg _ 423 mg 133 mg 44 mg- bobul de grâu încolţ it _ 1050 mg 342 mg 71 mg Grâul

încolţ it se poate folosi cu rezultate foarte bune în toate stările de demineralizare,anemie, astenie fizică

şi intelectuală,creştere, rahitism, tuberculoză, sarcină, alăptare. Tărâţ ele de grâu (foarte bogate în

vitamine,enzime, minerale) sunt recomandate zilnic în bucătăria fără foc , preparate în zeci şi

200

sute de feluri,cu diferite adaosuri şi în combinaţ ii diferite ca să fie consumate cu plăcere. 637.

GERMENI DE GRÂUŞI SECARĂPregătirea grâului: mai întâi se alege bob cu bob de corpuri străine

(mohor, neghină ş.a.), sespală şi se pune cu apă (48 ore), având grijă să fie clătit seara şi

dimineaţ a. Se scurge, se pune într-otavă emailată, în strat gros de 1 cm, se stropeşte puţ in, se

acoperă cu o foaie de plastic (de culoareînchisă). Se clăteşte seara şi dimineaţ a; în permanenţ ă

trebuie ţ inut umed. Vara încolţ eşte în 2 zile,iarna în 4 zile (aceasta depinde şi de temperatura

camerei). Colţ ul nu trebuie să fie mai mare de 2mm. Se clăteşte din nou, se scurge bine şi se pune în

pungă (care se păstrează la rece). Nu serecomandă să se pună la germinat decât pentru cel mult 7

zile . Înainte de a fi consumat se scoatedin pungă (numai cât este nevoie) şi se lasă să se încălzească

la temperatura camerei. Se iau 3linguriţ e pe zi, cu 30 de minute înaintea meselor principale. Se

ronţ ăie mult şi bine mestecându-l decel puţ in 100 de ori. Nu se ia decât 20 de zile, cu pauză de 90

de zile.La fel se prepară şi germenii de secară.638. GRÂU GERMINAT CU MIERE ŞI NUCIAceastă

reţ etă universală (după K. Pincitrov) constituie o masă pentru cei ce consumă hrană95 vie, în

bucătăria fără foc.Ingrediente: 100 g grâu germinat şi bine mărunţ it (trecut prin maşina de măcinat

nuci), 25 gmiere, 25 g nuci sau alune (ulei de măsline, pentru hepatici şi biliari), 500 g mere sau alte

fructe.Germenii de grâu se amestecă cu mierea, nucile (tăiate cu cuţ itul sau măcinate) şi merele date

perăzătoare (cu tot cu coajă). Cine doreşte, poate adăuga diferite arome, după gust. Se

consumăimediat ce a fost preparat.639. TĂRÂŢE DE GRÂU CU MIERE ŞI NUCISe prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de grâucare se înlocuiesc cu

tărâţ e din aceeaşi cereală; (90 % din bogăţ ia de substanţ e care se găsesc înbobul de grâu, se află

în tărâţ ele acestuia).640. PASTĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU CEAPĂIngrediente: 200 g germeni de

grâu (v. 2022), 1 ceapă mare de apă, 150 g seminţ e de bostansau alune, 1/2 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulberede alge, 1 linguriţ ă pulbere din

seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de mentă cu busuioc.Grâul (fin mărunţ it) se amestecă cu

seminţ ele de bostan (care au fost decorticate şi măcinate)şi pulberile; se aşează pe farfurie; se

tasează frumos (cu lama cuţ itului înmuiată în apă), deasupra sepresară verdeaţ a tăiată mărunt. Se

serveşte imediat.641. PASTĂ DE GERMENI DE GRÂU CU PRAZSe prepară ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care seînlocuieşte cu praz (tăiat

fideluţ ă).642."MUNTIŞOR"DIN GERMENI DE GRÂU CU ALBUŞ-SPUMĂ (IARNA)Ingrediente: 450 g

201

germeni de grâu (v. 2022), 300 g varză murată, 2 cepe de apă, 1 morcov, 1felie de ţ elină, 1/2

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 4 albuşuri, frunze de mărarsau de fenicul, 1

legătură de hasmaţ uchi, tărâţ e.Germenii de grâu (bine mărunţ iţ i) se amestecă cu varza (bine

stoarsă, fără a fi spălată) tăiatăfideluţ ă, rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi hasmaţ uchiul

tocate, tărâţ e şi pulberi. Se aşeazăpe farfurie în formă de movile cu vârf (ca un muntişor), se tasează

cu lama cuţ itului, apoi se îmbracăîn albuş bătut spumă tare. Pe suprafaţ a muntişorului (din loc în loc)

se înfig rămurele de mărar saude fenicul, care dau un aspect de muntişor în toiul iernii, cu brazi pe

el.643. MUNTIŞOR CU GERMENI DE GRÂU ŞI ALBUŞ VERDESe prepară ca la reţ eta

202

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că albuşul bătutspumă tare se amestecă cu frunze de

spanac bine mărunţ ite (pireu scurs de sucul spanacului),adăugând puţ in câte puţ in (până se obţ ine

nuanţ a de verde crud de primăvară). Pe suprafaţ a lui seînfig vârfuri de creson de fântână, iar din loc

în loc se pun punctişoare roşii din gogoşari, flori deurzică moartă albă sau bumbişori care-i dau aspect

de vară cu verdeaţ ă şi flori.644.CHIFTELE DIN GERMENI DE GRÂU CU PETALE DE TRANDAFIRISe

prepară ca la reţ eta precedentă (642), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de albuş, sepresară

puţ ină tărâţ e pe planşetă, se împarte compoziţ ia (1 lingură) în părţ i egale şi se formeazăchiftelele

care se aşează pe un postament de petale roşii de trandafir care a fost pus în prealabil înplatou. Se

servesc imediat ce au fost preparate.645. CHIFTELE CU GERMENI DE GRÂU PE SALATĂ VERDESe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de petalele detrandafir care se

înlocuiesc cu o căpăţ ână de salată verde.646. PÂINE DIN FĂINĂ INTEGRALĂ DE GRÂUIngrediente:

200 g făină de grâu, apă. Făina cernută prin sita rară se pune într-un castron, seface o gropiţ ă în

mijloc, în care se adaugă puţ ină apă, mestecând mereu, până cuprinde cam 1/2 dincantitatea de

făină; se ia la frământat (cu mâna), până ce intră toată făina în aluat, care trebuie săfie cât se poate

de întărit. Se împarte în 3 părţ i egale, pe planşetă se presară puţ ină tărâţ e ca să nuse prindă, se ia

o parte din aluat, se formează cu mâinile (mai întâi) un sul rotund, apoi se întinde (cuajutorul sucitorului

sau sticlei) o foaie groasă de 4 mm, lungă de aprox. 40 cm şi lată de 9 cm. La fel96 se întind şi

celelalte 2 bucăţ i de aluat. Toate 3 se aşează la distanţ ă de 1 cm una de alta, ca săcircule aerul

printre ele, pe o sită cu ochiuri de minimum 2 cm sau pe un grătar scos din frigider. Secrestează uşor

pe lăţ ime, la distanţ ă de 4 cm, ca să se poată rupe cu uşurinţ ă, după ce se usucă lasoare. Sita sau

grătarul se pun suspendate.Se usucă complet în 4 - 5 ore; nu se prepară decât pentru 7 zile.Pâinea

coaptă la soare se rupe în bucăţ i pe urmele crestăturilor, se pune în pungă de hârtie şise păstrează la

rece. Pentru cei ce poartă proteză sau au dantura mai şubredă, este puţ in mai dificil,deci e bine să fie

înmuiată înainte de a fi consumată.Cei care suportă, pot consuma în loc de pâine tărâţ e de grâu, făină

integrală de grâu, desecară sau de hrişcă, care se pot adăuga în supe sau ciorbe. Într-o zi călduroasă

se poate coace lasoare o cantitate mai mare de pâine. Aceasta este în funcţ ie de numărul membrilor

din familie careconsumă asemenea pâine.647. PÂINE CU TĂRÂŢE DE GRÂUIngrediente: 100 g tărâţ e,

100 g făină albă, apă. În cazul că nu este în casă făină integrală seprepară pâinea cu tărâţ e

amestecată cu făină, procedând în continuare ca la reţ eta precedentă.648.PÂINE CU FĂINĂ

203

INTEG.,PULBERI AROMATE ŞICONDIMENTARESe prepară pâinea ca la reţ eta precedentă (646),

folosind aceleaşi ingrediente, numai că seadaugă în aluat şi 1 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (cimbru, busuioc, salvie).649. PÂINE DIN GERMENI DE GRÂUIngrediente: 200 g

germeni de grâu (v. 637), tărâţ e. Grâul, bine germinat, clătit, se pune într-un şervet gros de bucătărie,

se răsuceşte de mai multe ori, ca să se zvânte, se amestecă cu puţ inâtărâţ e şi se trece prin maşina

de măcinat nuci (sau de tocat carne, cu sită foarte deasă). Pastaobţ inută se amestecă cu tărâţ e,

până se obţ ine un aluat întărit. În continuare se procedează ca la646. Pâinea din germeni are o mare

valoare alimentară...650. TORT DIN GERMENI DE GRÂU (I)Ingrediente: 300 g germeni de grâu (v.

2022), puţ ină miere (după gust), 200 g nuci măcinate,coaja rasă de la

204

1/2 lămâie, 2 linguri de rom, 1/4 linguriţ ă pulbere de scorţ işoară. Germenii de grâuse prepară ca la

precedenta, se amestecă cu nucile măcinate, mierea, coaja de lămâie, romul şipulberea de

scorţ işoară.În cazul că este prea moale compoziţ ia, se pot adăuga tărâţ e de grâu. Se pune pe

farfurie saupe tavă. I se dă forma dorită şi se ornează după gust cu diferite fructe şi flori macerate în

miere,mieji de nucă, alune etc.651. TURTIŢE DIN GERMENI DE GRÂUCompoziţ ia preparată mai sus,

se împarte în părţ i egale; se aşează pe o planşetă pe care s-apresărat puţ ină tărâţ e. Se modelează,

cu mâinile, mici turtiţ e.Deasupra, pe fiecare, se pune câte 1 linguriţ ă de albuş (bătut tare) sau frişcă,

iar în mijloc sepune câte o cireaşă sau vişină conservată în miere (v. 406).652. BOMBOANE DIN

GERMENI DE GRÂU CU ALUNEDin compoziţ ia de la 650 se pun pe planşetă (peste un strat subţ ire

de tărâţ e) mici moviliţ e (culinguriţ a) care se rotunjesc în palme, punându-se la mijloc o alună sau un

miez de nucă.653. BOMBOANE DIN GERMENI DE GRÂU CU VIŞINEDin compoziţ ia de la 650 se pun

pe planşetă (după ce s-a presărat puţ ină tărâţ e) cu linguriţ amici moviliţ e, care se rotunjesc în

palmă, după ce s-a pus o vişină [proaspătă sau conservată înmiere (v. 406)] care a fost bine tăvălită

prin tărâţ e.La fel se pot prepara bomboane cu stafide sau scoruşe, puţ in înmuiate din timp sau

cubucăţ ele de smochine. Se aşează pe farfurie, pe care în prealabil au fost puse câteva petale roşii

deflori de nalbă de grădină tăiate fideluţ ă.654. TORT DIN GERMENI DE GRÂU (II)Ingrediente: 450 g

germeni de grâu (v. 6037), 350 g nuci sau alune măcinate, puţ ină miere(după gust), 1/4 linguriţ ă

pulbere fină de scorţ işoară, 1/2 linguriţ ă pulbere de salvie, mentă, busuioc,2 linguri pulbere de

măceşe (v. 2078), coaja rasă de la 1 lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v.97 2106), 2 - 3 linguri

de rom, 400 g unt, 4 ouă de găină, tărâţ e, cremogen, 3 - 4 linguri cireşe negreconservate în miere

(v. 406), 300 g sfeclă roşie.Grâul germinat se mărunţ eşte fin (v. 649), se amestecă cu 200 g nuci

sau alune măcinate,pulberea de scorţ işoară, miere (după gust), 3 gălbenuşuri de ouă de găină, coaja

de lămâie, romul,250 g unt frecat spumă şi cremogen (v. 201) sau făină de orez (v. 2017) cât

cuprinde. Aceastăcompoziţ ie se împarte în 2 părţ i egale. O parte se aşează pe tortieră, se tasează iar

peste ea seaşează compoziţ ia cu sfeclă care se prepară după cum urmează: sfecla roşie mărunţ ită

fin seamestecă cu pulberea de măceşe, de plante aromatice, 1 gălbenuş, tinctura miraculoasă I, 150

gnuci sau alune măcinate, puţ ină miere (după gust), 150 g unt frecat spumă şi tărâţ e (cât

cuprinde).Peste ea se aşează partea a doua, se tasează frumos pe întreaga suprafaţ ă, se îmbracă în

alb cucele 4 albuşuri bătute spumă tare, peste care se aşează cireşele conservate în miere (v. 406)

205

careau fost date prin tărâţ e sau făină de grâu integrală. Se dă la rece 2 - 3 ore, apoi se serveşte

tăiat înformă de raze, ca orice tort. Se consumă în aceeaşi zi. [Preparatele din crudităţ i nu se

consumă păstrate pentru a doua zi]655. TORT DIN GERMENI DE GRÂU CU MERESe prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie carese înlocuieşte cu 200 g

mere rase cu tot cu coajă şi 150 g ţ elină mărunţ ită fin iar pe lângă cele 2linguri pulbere de scoruşe

se adaugă 2 linguri pulbere de căline (v. 2076) şi 1 lingură pastă de cătină(v. 2075)656. TORT DIN

GERMENI DE GRÂU CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (654), folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de cele 4 ouăde găină care se înlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţ ă (v.

7).657. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE GRÂUIngrediente: 250 g germeni de grâu (mărunţ iţ i), 1 ceapă

de apă, 100 g

206

miez de nucă, 1legătură de verdeaţ ă, 1 felie de ţ elină, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 100 g unt, 1 lingură ulei, 1 căpăţ ână de salată

verde, 1/2căpăţ ână de varză murată, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072).Grâul

germinat, bine mărunţ it (v. 649) se amestecă cu ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt,pulberile, ţ elina

dată pe răzătoarea de sticlă, nucile tăiate cu cuţ itul şi untul frecat spumă. În cazul căeste prea moale

compoziţ ia, se poate adăuga puţ ină tărâţ e. Se învelesc sărmăluţ ele în frunze devarză murată (bine

scursă de zeamă - moare - nici într-un caz nu se spală şi nici nu se ţ ine în apă).Sărmăluţ ele se

aşează pe un postament de salată verde, se stropesc (cu ulei) şi se presară cuverdeaţ ă.658.

SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE GRÂU ŞI SEMINŢE DE BOSTANSe prepară ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu seminţ e de bostan decorticate şi

tăiate cu cuţ itul.659. SĂRMĂLUŢE DIN GERMENI DE GRÂU CUSEMINŢE DE FLOAREA -

SOARELUISe prepară ca la reţ eta precedentă (657), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci

care seînlocuiesc cu seminţ e de floarea - soarelui decorticate, iar în loc de foi de varză murată

pentruînvelit, se folosesc frunze fragede de tătăneasă sau de soia care se pun pe un postament de

petaleroşii de trandafir, puse în prealabil în platou.660. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE GRÂU ŞI

CIUPERCISe prepară compoziţ ia pentru sărmăluţ e ca la 657, cu aceleaşi feluri de produse, la care se

maiadaugă 100 g ciuperci macerate în oţ et (v. 1977) tăiate cât se poate de mărunt.661. RULOURI CU

GERMENI DE GRÂUOricare compoziţ ie (din cele 4 feluri), după plac, poate fi folosită pentru rulou.

Astfel, se iaufrunze mari, frumoase de salată (de preferinţ ă salată creaţ ă), se spală foaie cu foaie pe

ambele părţ i,se pun pe un şervet să se zvinte, apoi în fiecare foaie (către baza ei) se pune câte 1/2

lingură decompoziţ ie; se rulează uşor în lăţ imea frunzei fără a-i strica vârful care rămâne ca o floare.

Rulourileastfel terminate, se aşează (în formă de raze) pe un postament din petale roşii de flori de

nalbă degrădină sau pe flori de gălbenele.98 662. BUDINCĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU

BRÂNZĂIngrediente: 300 g germeni de grâu, 200 g brânză de vaci, 25 ml ulei, 1 ceapă mare de

apă,cremogen, tărâţ e, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ăpulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1legătură de verdeaţ ă.

Germeniide grâu bine mărunţ iţ i (v. 649) se amestecă cu pulberile şi verdeaţ a tăiată mărunt. Separat,

brânzade vaci, bine mărunţ ită (trecută prin sită) se amestecă cu ceapa tăiată mărunt şi puţ in

cremogen (v.2019, în cazul că este prea moale compoziţ ia). Se ia un castronel de porţ elan sau

207

emailat, se ungebine cu ulei (la nevoie se poate uda cu apă), se pune jumătate din compoziţ ia cu grâu

germinat, sepresează bine să nu rămână goluri, apoi se pune compoziţ ia cu brânză iar deasupra

partea a douade compoziţ ie cu grâu germinat. Se tasează bine şi se răstoarnă pe o farfurie pe care în

prealabil afost pus un strat subţ ire de tărâţ e de grâu (cernut prin sita rară). Se serveşte tăiată felii în

forme deraze alături de salată verde.663. BUDINCĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU PASTĂ DE ROŞIISe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vacicare se

înlocuieşte cu pastă de roşii crude (v, 2063); se amestecă cu 1 ceapă mare de apă dată perăzătoare,

1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077) şi cremogen (v. 2109,

câtcuprinde).664. TORT APERITIV CU GERMENI DE GRÂUIngrediente: 350 g germeni de grâu (v.

2022), 1

208

ceapă mare de apă, 300 g unt, 5 linguri decremogen, 1 pahar suc de morcovi, 250 g ţ elină, 50 g

păstârnac, 1 fir de praz, 50 g morcov, 1lingură seminţ e de chimion, 1 - 2 linguriţ ă pulbere de măceşe

(v. 2078), 1/2 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1 linguriţ ă pulbere dinseminţ e de ardei gras (v. 2074), tărâţ e, făină de orez.Germenii de grâu

(v. 637) mărunţ iţ i (v. 649) se amestecă cu 1 ceapă tăiată mărunt, pulberile şi150 g unt frecat spumă.

Separat, rădăcinoasele se mărunţ esc fin, se amestecă cu prazul tăiatfideluţ ă şi untul frecat spumă.

Dacă e cazul se adaugă şi puţ ină făină de orez (v. 2017). În platou sepresară puţ ină tărâţ e, se pune

compoziţ ia cu grâu germinat, se tasează, apoi se pune compoziţ ia cuţ elină, se tasează totul pe

întreaga suprafaţ ă şi se îmbracă cu pastă de cremogen (v. 2019)preparată astfel: se înmoaie

cremogenul cu suc de morcovi până se obţ ine o compoziţ ie potrivit deîngroşată care se toarnă peste

tort. Peste ea se presară seminţ ele de chimion. Se dă la rece 2 - 3ore, se serveşte tăiat în formă de

raze, ca orice tort, cu salată verde de sezon.665.TORT APERITIV CU PASTĂ DE GĂLBENUŞ ŞI

GERMENI DE GRÂUSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în

pasta decremogen se adaugă 3 gălbenuşuri de ouă de găină care o fac mult mai consistentă.666.

TORT CU GERMENI DE GRÂU ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară tortul ca la reţ eta precedentă

(664), folosind aceleaşi ingrediente, numai că înpasta de cremogen se adaugă 15 gălbenuşuri de ouă

de prepeliţ ă (v. 7).667. TORT APERITIV CU GERMENI DE GRÂU ŞI CIUPERCIIngrediente: 350 g

germeni de grâu (v. 2022), 150 g păstârnac, 150 g ţ elină, 400 g unt, 300 gciuperci macerate în suc

de cătină (v. 1978), 2 cepe mari de apă, 1 legătură hasmaţ uchi, 1 linguriţ ăpulbere de plante aromatice

şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ăpulbere din seminţ e de gogoşari

(v. 2072), cremogen (v. 2019), tărâţ e, 300 g frişcă bătută (fărăzahăr), 1 legătură de fenicul. Germenii

de grâu (bine mărunţ iţ i) se amestecă cu 1 ceapă tăiatămărunt, păstârnacul şi ţ elina fin mărunţ ite,

untul (250 g) frecat spumă şi puţ ină tărâţ e. O parte dinaceastă compoziţ ie se aşează în tortieră, se

tasează, iar peste ea se aşează compoziţ ia preparatădin ciupercile fin mărunţ ite împreună cu 1 ceapă,

pulberile, puţ in cremogen şi 150 g unt frecatspumă. Deasupra se pune partea a doua cu compoziţ ia de

germeni, se tasează pe întreagasuprafaţ ă, se îmbracă în frişcă peste care se presară fenicul tăiat

mărunt sau petale de trandafirtăiate fideluţ ă.668. RULADĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI SFECLĂ

ROŞIE (aperitiv)99 Ingrediente: 400 g germeni de grâu (v. 2022), 350 g sfeclă roşie, 400 g unt, 2

cepe mari deapă, 1/4 varză murată, 1 felie de ţ elină, 2 legături de verdeţ uri, 1 linguriţ ă pulbere de

209

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere din

seminţ e deroşii (v. 2071), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), cremogen (v. 2019)

şi tărâţ e.Germenii de grâu bine mărunţ iţ i (649) se amestecă cu 1 ceapă şi 1 legătură de verdeaţ ă

tăiatemărunt, ţ elina dată pe răzătoare, varza stoarsă în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţ ine în

apă),tăiată fideluţ ă, 1/2 din cantitatea de pulberi şi 250 g unt frecat spumă. În cazul că compoziţ ia e

preamoale se adaugă puţ ină tărâţ e. Pe o foaie de plastic se presară o mână de tărâţ e; se

întindecompoziţ ia cu germeni, întinzând-o cu podul palmei în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1

cm.Peste ea se aşează compoziţ ia preparată din sfeclă roşie rasă, amestecată cu puţ in cremogen,

1ceapă şi 1 legătură de verdeţ uri tăiate mărunt, pulberile, untul (150 g) frecat spumă.

210

Se ruleazăstrâns cu ambele mâini ajutându-ne de foaia de polietilenă, care după fiecare răsucire se

întoarcecătre noi (ca să nu se prindă în compoziţ ie). Tot cu ajutorul foii de plastic se pune rulada pe un

fundde lemn sau pe o tavă dreptunghiulară şi se dă la rece 2 - 3 ore.Se serveşte tăiată felii mai

groase, alături de salată verde de sezon sau murături. Cantitatea demai sus este suficientă pentru 12 -

14 persoane.669. RULADĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI CIUPERCI (aperitiv)Se prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza muratăcare se înlocuieşte cu varză albă

dulce (ce se taie fideluţ ă, se freacă în mâini până se înmoaie bine,fără să se stoarcă de suc), iar în

loc de sfeclă roşie se pun ciuperci macerate în suc de cătină (v.1978), bine mărunţ ite.670. RULADĂ

DIN GERMENI DE GRÂU CU VARZĂ ROŞIE (aperitiv)Se prepară rulada ca la reţ eta precedentă (668),

folosind aceleaşi ingrediente, în afară desfecla roşie care se înlocuieşte cu varză roşie tăiată fideluţ ă,

frecată bine în mâini până se înmoaiebine fără a se stoarce de sucul ei şi în care, pe lângă celelalte

produse din reţ etă se adaugă 1 lingurăpulbere de hribi (v. 2067) care a fost înmuiată în 2 - 3 linguri de

macerat de tărâţ e (v. 2041) sau apămai înainte cu 1/2 h.671. RULADĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU

SPANAC (aperitiv)Se prepară ca la reţ eta 668, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie

care seînlocuieşte cu spanac mărunţ it. Spanacul poate fi înlocuit cu urzici, ştevie, muguri fragezi de

lucernă,de trifoi, frunze de soia, de tătăneasă, de fasole, de tei ulm, fag ş.a., cu condiţ ia să fie foarte

fragedeşi proaspete.672. RULADĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI MIEREIngrediente: 400 g germeni de

grâu (v. 2022), 400 g unt, puţ ină miere (după gust), 1/4linguriţ ă pulbere de scorţ işoară, 4 ouă de

găină, coaja rasă de la 1 lămâie sau portocală, 1 linguriţ ătinctură de propolis (v. 2104), 300 g mere,

250 g ţ elină, 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau decăline, 2 linguri rom, tărâţ e, cremogen, 1

lingură seminţ e de mac, 150 g nuci măcinate. Germenii degrâu bine mărunţ iţ i (v. 649) se amestecă

cu nucile, pulberea de scorţ işoară, coaja de lămâie,tinctura, pulberea de măceşe, mierea, 200 g unt

frecat spumă şi tărâţ e, cât cuprinde. Se întindefoaia (v. 668), peste ea se pune compoziţ ia preparată

din merele date pe răzătoare cu tot cu coajă,ţ elina curăţ ată şi măruţ ită fin, 4 gălbenuşuri de ou

(puse pe rând), puţ ină miere, romul şi cremogen(cât cuprinde). Se rulează şi se dă la rece (v. 668)

presărată cu mac.673. RULADĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI PASTĂ DE CĂLINE (desert)Se prepară ca

la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mere şi ţ elinăcare se înlocuiesc cu 300

g pastă de căline (v. 2064).674. RULADĂ DIN GERMENI DE GRÂU CUFRUCTE CONSERVATE ÎN

MIERESe prepară ca la reţ eta precedentă (672), folosind aceleaşi ingrediente, la prima compoziţ ie

211

cugermeni de grâu, peste care se pune a doua compoziţ ie preparată din 7 - 8 linguri de cireşe cu

vişineconservate în miere (v. 406) bine scurse, amestecate cu 2 linguri de tărâţ e şi cremogen

(câtcuprinde). Se rulează (v. 668).100 675. RULADĂ CU GERMENI DE GRÂU CU OUĂ DE

PREPELIŢĂSe prepară rulada pentru desert ca la reţ eta 672, folosind aceleaşi ingrediente, în afară

deouăle de găină care se înlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţ ă (v. 7).676. CREMĂ CU GERMENI DE

GRÂU ŞI NUCIIngrediente: 200 g germeni de grâu (v. 2022), 150 nuci măcinate, 3 linguri de tărâţ e, 2

linguride cremogen (v. 2019), puţ ină miere (după gust), 1 vârf de cuţ it pulbere fină de scorţ işoară,

1lingură tinctură miraculoasă II (v. 2107), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală,

212

lapte nefiert, 1lingură seminţ e de in.Germenii de grâu bine mărunţ iţ i (v. 649) se amestecă cu nucile

măcinate, tărâţ a, cremogenul,mierea, pulberea, tinctura, coaja de lămâie şi lapte (cât cuprinde) până

se obţ ine o compoziţ iepotrivit de îngroşată, care se pune în cupe sau farfurioare de compot. Deasupra

se presară seminţ ede in.677. CREMĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI OUĂSe prepară întocmai ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că încompoziţ ie pe lângă componentele mai

sus menţ ionate se adaugă 2 gălbenuşuri de ouă de găină(crude), iar cele 2 albuşuri se bat spumă

tare (fără zahăr); de asemeni, laptele se înlocuieşte cu sucde morcovi; se pun deasupra cremei, peste

care se presară seminţ e de in sau de mac.678. CREMĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI OUĂ DE

PREPELIŢĂSe prepară crema ca la reţ eta precedentă (676), folosind aceleaşi ingrediente, plus 10 ouă

deprepeliţ ă (v. 7) procedând identic , laptele putând fi înlocuit cu suc de morcovi sau de tărâţ e..679.

CREMĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI CREMOGENIngrediente: 250 g germeni de grâu (v. 2022), 4

linguri cremogen (v. 2019), puţ ină miere (dupăgust), 400 g unt, puţ ină miere (după gust), 1 linguriţ ă

tinctură din muguri de plop negru (v. 2105),suc de mere (2102), 1/2 linguriţ ă pulbere de busuioc,

mentă, salvie, câteva petale roz de trandafir.Germenii de grâu bine mărunţ iţ i (v. 649) se amestecă cu

cremogenul, mierea, tinctura,pulberea şi sucul de mere (cât cuprinde) până se obţ ine o compoziţ ie

potrivit de îngroşată; se puneîn cupe sau în farfurioare de compot, iar deasupra se presară petale de

trandafir tăiate fideluţ ă.680. RULOU DE CREMOGEN CU GERMENI DE GRÂUIngrediente: 7 linguri de

cremogen (v. 2019), suc de morcovi (v. 2091), 400 g unt, puţ ină miere(după gust), 1 vârf de cuţ it

pulbere de scorţ işoară, 4 ouă de găină, coaja rasă de la 1 lămâie sauportocală, 1 linguriţ ă tinctură de

propolis (v. 2104), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 300 g mere, 250g ţ elină, 2 linguri pulbere de

măceşe (v. 2078) sau de căline, tărâţ e, 1 lingură seminţ e de mac, 3linguri nuci tăiate cu

cuţ itul.Cremogenul se înmoaie cu suc de morcovi (cât cuprinde) până se obţ ine o

compoziţ ieîngroşată, care se întinde pe o foaie de plastic, cu podul palmei, în formă dreptunghiulară,

cugrosimea de 1 cm. Peste ea se aşează grâul germinat, bine mărunţ it (v. 641) care a fost

amestecatcu 2 gălbenuşuri, mierea, coaja de lămâie, tinctura, nucile, scorţ işoara, pulberea şi tărâţ a

(câtcuprinde). Se rulează strâns cu ambele mâini, ajutându-ne de foaia de plastic, pe care o

întoarcemmereu înafară, ca să nu se prindă în compoziţ ie. Se pune pe o tavă sau un platou

dreptunghiular şise dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată în felioare mai groase, ca desert, fără a

mai consuma altemâncăruri.681. RULOU CU GERMENI DE GRÂU ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară

213

ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină

care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).682.SUPĂ - CREMĂ DIN GERMENI

DE GRÂU CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 250 g germeni de grâu (v. 2022), 1 ceaşcă de smântână, 3

linguri tărâţ e, 1.5 lmacerat de afine (v. 2045), 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 ceapă, 1 ardei

gras, 2 - 3 linguripastă de roşii crude (v. 2063), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1/2 linguriţ ă

pulbere din plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă

seminţ e de anason.Maceratul se pune în castron, se adaugă germenii de grâu (v. 2022) bine

mărunţ iţ i (v. 649),tărâţ a, rădăcinoasele fin mărunţ ite, ceapa, verdeaţ a şi ardeiul mărunţ ite fin

odată cu rădăcinoasele101

214

(manual sau mecanic), pasta de roşii (v. 2063), pulberile şi smântâna.Deasupra se presară seminţ e de

anason.683. SUPĂ - CREMĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână care seînlocuieşte cu 5

gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).684.SUPĂ-CREMĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI MUGURI DE

LUCERNĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (682), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 50 g

germenide grâu cu 150 g muguri fragezi de lucernă, fin mărunţ iţ i (manual sau mecanic). Mugurii de

lucernă(la nevoie) pot fi înlocuiţ i cu muguri de trifoi, flori de trifoi (când sunt înflorite - doar o treime),

urzici,frunze de tei, de ulm, fag, soia, tătăneasă, fasole ş. a. cu condiţ ia să fie foarte fragede şi

foarteproaspete.... GutuieÎn scop alimentar - medicinal se folosesc fructele, seminţ ele acestora şi

frunzele. Gutuia seconsumă numai după 5 săptămâni de la recoltare(ajunsă la deplina

maturitate).Gutuia conţ ine: apă, glucide, protide, lipide, Magneziu, Fosfor, Calciu, Potasiu, Fier, Cupru,

Sulf,tiamin, proteine, vitaminele B, C şi PP, provitamina A.Este indicată în diaree, dizenterie (mai ales în

convalescenţ ă), copiilor şi vârstnicilor, vomă,tuberculoză (hemoptizie), sialoree (salivaţ ie abundentă),

guturai,, inapetenţ ă, insuficienţ ă hepatică.685. PASTĂ DE GUTUI CU PRAZIngrediente: 300 g gutui, 1

fir de praz, 2 linguri tărâţ e, 200 g unt, 1 legătură de tarhon şi salvie,2 gogoşari, 1/2 linguriţ ă de

plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Gutuile se şterg de puful lor

cu un şervet, se mărunţ esc fin, se amestecă cu prazul tăiatfideluţ ă, pulberile, verdeaţ a tăiată mărunt

şi untul frecat spumă. Se pune pe farfurie, se tasează şi sedecorează cu felii de gogoşari.686. PASTĂ

DE GUTUI CU FRUNZĂ DE TĂTĂNEASĂIngrediente: 300 g gutui, 100 g frunze de tătăneasă, 1 ceapă

de apă, 200 g unt, 1/2 linguriţ ăde plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere

de alge, 1 legătură frunze defenicul, tărâţ e.Gutuile, frunzele de tătăneasă, ceapa şi feniculul fin

mărunţ ite (manual sau mecanic), seamestecă cu tărâţ e (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se pune

pe farfurioare, se tasează şi seornează după gustul gospodinei.687. PASTĂ DE GUTUI CU

NAPIIngrediente: 250 g gutui, 150 g napi, tărâţ e, 200 g unt, 1 legătură de anason cu hasmaţ uchi,

1ceapă de apă, 1/2 linguriţ ă de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere

dealge.Gutuile, napii şi ceapa fin mărunţ ite, se amestecă cu verdeaţ a, pulberile, untul frecat spumă

şitărâţ e (cât cuprinde). Se pune pe farfurioare, se tasează şi se decorează cu produsele pe

caregospodina le are la îndemână.688. CIORBĂ DE GUTUI CU ZARZAVATIngrediente: 250 g gutui, 1

ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă roşie, 75 ml ulei, 1legătură de leuştean cu pătrunjel, 1

215

gălbenuş de ou de găină, 1/2 linguriţ ă de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 1.5 l macerat de lucernă.Se pune maceratul în castron, se adaugă ceapa şi verdeaţ a

tocate mărunt, gutuile şirădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul bine amestecate cu

gălbenuşul de ou. Dacă sedoreşte un gust mai acru, se poate adăuga puţ ină zeamă de varză (moare)

sau 1 - 2 linguri pulberede cătină (v. 2075).689. CIORBĂ DE GUTUI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gălbenuşul de oude găină

care se înlocuieşte cu 5 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).102 690. SUPĂ - CREMĂ DE GUTUI

CU DOVLEACIngrediente: 350 g gutui, 250 g dovleac, 200 g ţ elină, 4 - 5 linguri tărâţ e, 1 ceapă, 75

ml ulei, 1linguriţ ă pulbere din seminţ e de

216

gogoşari, 1/2 linguriţ ă de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge 1

legătură frunze fragede de ţ elină cu mărar, 1.5 l macerat denalbă de grădină (v. 2058).Se pune

maceratul în castron, se adaugă gutuile, dovleacul, ţ elina, ceapa fin mărunţ ite, tărâţ a,uleiul, pulberile

iar deasupra verdeaţ ă tăiată mărunt.691. SUPĂ - CREMĂ DE GUTUI CU VARZĂSe prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de dovleac care seînlocuieşte cu varză albă,

dulce, fin mărunţ ită.692. SUPĂ - CREMĂ DE GUTUI CU GULIOAREIngrediente: 550 g gutui, 250 g

gulioare, 200 g ţ elină, 400 g morcov, 4 - 5 linguri tărâţ e, 2linguri pastă de roşii crude, 100 ml ulei, 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari, 1/2 linguriţ ă deplante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere decimbrişor cu tarhon, 1.5 l macerat de mere dulci (v.

2055).Se pune maceratul în castron, se mai adaugă gutuile, gulioarele şi rădăcinoasele binemărunţ ite,

tărâţ a, uleiul, pasta de roşii, pulberile iar deasupra verdeaţ ă tăiată mărunt.693. SUPĂ - CREMĂ DE

GUTUI CU ANDIVESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

gulioare care seînlocuiesc cu andive iar în loc de ulei se adaugă 2 albuşuri de ouă de găină sau 2 - 3

linguri desmântână.694. SUPĂ - CREMĂ DE GUTUI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri care se înlocuiesc cu 10

gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7)695. CREMĂ DE GUTUI CU TĂRÂŢEIngrediente: 300 g gutui,

puţ ină miere (după gust), coaja de la 1/2 lămâie, 1 linguriţ ă tincturămiraculoasă II (v. 2107), 1 pahar

suc de morcovi, 2 linguri de cremogen (v. 2109), tărâţ e, 2 linguri derom, puţ in mac.Gutuile mărunţ ite

fin se amestecă cu cremogenul, mierea, coaja de lămâie, tinctura, romul,sucul de morcovi şi tărâţ e

(cât cuprinde). Se pune în cupe şi se presară cu mac deasupra.696. CREMĂ DE GUTUI CU

CREMOGENIngrediente: 300 g gutui, 6 linguri cremogen (v. 2019), puţ ină miere (după gust), 1

linguriţ ătinctură de muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 ouă

degăină, 1 pahar suc de mere (v. 2102), seminţ e de in.Gutuile măruţ ite fin se amestecă cu mierea,

coaja de lămâie, tinctura, gălbenuşurile de ou,sucul de mere şi cremogenul. Se pune în cupe iar

deasupra fiecărei cupe se presară câte puţ in albuşbătut spumă tare, iar peste albuş se presară

seminţ e de in.697. CREMĂ DE GUTUI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouă degăină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă

(v. 7)....HreanulCreşte spontan dar se mai şi cultivă. Se folosesc rădăcina şi frunzele care conţ in 495

mg devitamine / 100 g substanţ ă proaspătă. Rădăcina se recoltează primăvara şi toamna.

217

Conţ ine:vitaminele (A, B, B2 şi C), glicozizi sulfuraţ i, acizi (clorhidric, sulfuric, carbonic),

asparagină,glutamenă, uleiuri volatile.Este indicat în: anemie, limfatism, atonie digestivă, inapetenţ ă,

carenţ e, scorbut, tuberculozătorpidă, scrofuloză, astm, bronşite cronice, reumatism, gută, litiază

urinară, paralizii, hidrofizii,leucore, tonic în afecţ iunile cardiace (cardiopatiile ischemice, hipertensiune

arterială);stimulent alfenomenelor de nutriţ ie, vermifug, colagog, purgativ.103 Este un foarte bun

conservant; poate fi pus la murături de tot felul, suc de roşii crude etc.Sub formă de cataplasmă,

rădăcina de hrean rasă are acţ iune superioară muştarului înafecţ iunile pulmonare, gută, algii

reumatismale. Se poate face o cură de hrean - 1 lingură de hreanproaspăt ras cu miere dimineaţ a,

timp de o lună, cu pauză de 2 luni, pentru mărirea

218

apetitului.698. SUC DE HREANEste unul dintre cele mai puternice sucuri şi, de aceea, se recomandă a

se folosi ca atare. Estemai indicat să se folosească hreanul ras [câte 1/2 linguriţ ă în amestec cu puţ in

zeamă de lămâie sausuc de cătină (v. 2092) între mese, de două ori pe zi]. Ajută foarte mult în

dizolvarea mucozităţ ilordin cavităţ ile nazale. De asemenea, folosit sub formă de pastă nu atacă

rinichii, vezica urinară saumucoasa tubului digestiv, cu condiţ ia să nu i se adauge oţ et, care de altfel

distruge valoareanutritivă. Este bine să se folosească numai proaspăt ras. Dacă, din diverse motive,

trebuie să se radăo cantitate mai mare, atunci se va pune într-un borcănel, bine presat, închis ermetic

şi se va ţ ine înfrigider, dar nu mai mult de 7 zile. Hreanul se va consuma numai la temperatura

camerei.Tratamentul cu hrean se va urma mai multe săptămâni sau luni în şir, cu pauzele

respective.Preventiv, se poate consuma zilnic hrean ras, câte 1/2 linguriţ ă, adăugat în diferite

preparateculinare (după plac), în supe, ciorbe, sărmăluţ e, sosuri, în bucătăria fără foc.699. SIROP DE

HREANSe taie o rădăcină de hrean, rondele, cât se poate de subţ iri, se pun într-o sită mai

lată,suspendată (deasupra unui castron), peste ele se pun 2 - 3 linguri de miere. După 6 - 8 ore

lichidulsiropos se va scurge şi va fi administrat în doze de 1 - 2 linguri pe zi.700. HREAN RASHreanul,

curăţ at de coajă, cât mai subţ ire, se rade pe răzătoarea de sticlă. Se foloseşte imediatce a fost ras,

proaspăt. Dacă din motive diverse trebuie ras mai mult, nu se păstrează decât 7 zile,pus bine presat în

borcănel de sticlă, de culoare închisă, bine astupat şi ţ inut la rece. Nu se consumăprea rece.701.

HREAN RAS CU SFECLĂ ROŞIESe rade hreanul, şi pentru a da o nuanţ ă de roz bombon, i se

adaugă o felioară de sfeclă roşierasă. Se foloseşte imediat ce a fost ras.702. SALATĂ DE HREAN ŞI

SFECLĂ ROŞIESe rade hrean şi sfeclă roşie crudă (150 g hrean / 800 g sfeclă roşie). Se adaugă

puţ in ulei şipuţ in suc de cătină sau de lămâie. Se consumă imediat ce a fost preparat. În cazuri

extreme sepoate păstra la rece, bine presată, închisă ermetic, până la maxim 7 zile.703. SALATĂ DE

HREAN CU VARZĂ ROŞIEIngrediente: 150 g hrean, 600 g varză roşie, 50 ml ulei, 25 ml suc de

cătină (v. 2092) sau delămâie, câteva petale albe sau crem de trandafir, 1/2 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şicondimentare (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Se taie varza fideluţ ă, se

freacă în mâini până se înmoaie bine (fără a se scurge de sucul ei), seamestecă cu hreanul ras,

pulberile, sucul de cătină şi uleiul, iar deasupra se presară cu petale detrandafir tăiate fideluţ ă.704.

SALATĂ DE HREAN CU VARZĂ ALBĂIngrediente: 150 - 200 g hrean, 800 g varză albă, dulce, 1 felie

de sfeclă roşie, 50 ml ulei, 1lingură suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, 1 legătură de verdeţ uri, 2

219

- 3 roşii, 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge. Se taie varzafideluţ ă, se freacă în mâini fără a se stoarce de sucul ei, se amestecă cu hreanul

ras fin odată cusfecla roşie, uleiul, sucul de cătină, pulberile şi se decorează cu felii de roşii şi

verdeţ uri de sezon.705. SALATĂ DE HREAN CU ANDIVESe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, numai că varza esteînlocuită cu andive, care se taie în bucăţ i de

aproximativ 1 cm şi care nu se freacă în mâini. Sedecorează cu felii de roşii sau de gogoşari şi

verdeţ uri de sezon.706. PASTĂ DE HREAN CU SFECLĂ ROŞIE104 Ingrediente: 100 g hrean, 400 g

sfeclă roşie, 150 g unt, 1/4 linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură verdeţ uri, 1 mână florialbe de urzică moartă, tărâţ e. Hreanul şi

sfecla se mărunţ esc fin, se amestecă cu

220

pulberile, tărâţ e(cât cuprinde) şi untul frecat spumă.Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se

decorează cu flori albe de urzică moartă.707. PASTĂ DE HREAN CU VARZĂ ROŞIESe prepară

întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că sfeclaroşie se înlocuieşte cu

varză roşie bine mărunţ ită la mixer.708. SOS DE HREAN CU SFECLĂ ROŞIEIngrediente: 50 g hrean,

50 g sfeclă roşie, 1 ceapă de apă, 75 ml ulei, 1/4 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, puţ ină verdeaţ ă, 2 linguricremogen (v. 2019)

înmuiat cu 1 ceşcuţ ă suc de cătină (v. 2092) diluat cu apă (după gust). Hreanul,sfecla şi ceapa bine

mărunţ ite, se amestecă cu pulberile, cremogenul, iar deasupra se presară puţ inăverdeaţ ă tăiată

mărunt. Se foloseşte la diferite preparate (după gust) în bucătăria fără foc.709. SOS DE HREAN CU

SMÂNTÂNĂIngrediente: 50 g hrean ras, 200 g smântână, puţ ină verdeaţ ă.Se amestecă hreanul cu

smântâna; deasupra se presară verdeaţ a de sezon tăiată fin.710. SOS DE HREAN CU IAURTSe

prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară desmântână care se

înlocuieşte cu iaurt amestecat cu 1 - 2 linguri de tărâţ e de grâu.711. SOS DE HREAN CU ZERSe

prepară sosul întocmai ca la reţ eta precedentă (709), folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde

smântână care se înlocuieşte cu 1/2 pahar de zer proaspăt amestecat cu 1 - 2 linguri decremogen (v.

2019)712. SOS DE HREAN CU OUĂIngrediente: 500 g hrean ras, 4 gălbenuşuri de ouă de găină, 1/4

linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, puţ ină

verdeaţ ă. Se amestecăhreanul proaspăt ras cu gălbenuşurile şi pulberile, iar deasupra se presară

puţ ină verdeaţ ă tăiatămărunt.713. SOS DE HREAN CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca

la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 4gălbenuşuri se înlocuiesc cu 20

gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).714. SOS DE HREAN CU OUĂ ŞI ULEIIngrediente: 50 g hrean

ras, 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau 10 de ouă de prepeliţ ă, 150 mlulei, 1 lingură suc de cătină,

1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge,

puţ ină verdeaţ ă, 100 ml suc de morcov (v. 2081).Se amestecă bine gălbenuşurile, se adaugă ulei

(puţ in câte puţ in), sucul de morcovi, sucul decătină (v. 2092), pulberile, hreanul, iar deasupra

verdeaţ a tăiată mărunt.715. SOS DE HREAN CU CREMOGENIngrediente: 500 g hrean, 2 linguri

cremogen (v. 2019), 1 ceşcuţ ă suc de roşii sau apă, 150 mlulei, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge, 1 lingură suc de cătină (v. 2092),

puţ ină verdeaţ ă. Se înmoaie cremogenul cu suc de roşii sauapă, se adaugă uleiul (puţ in câte puţ in,

221

ca la maioneză), sucul de cătină, pulberile, hreanul ras, iardeasupra verdeaţ ă tăiată mărunt.716. SOS

DE HREAN CU TĂRÂŢESe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

înlocuind 1 lingurăde cremogen cu 2 linguri tărâţ e.105 717. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE

HREANIngrediente: 25 frunze tinere de hrean, 200 g nuci, 1 linguriţ ă hrean ras, tărâţ e, 1 ceapă

deapă, 100 g unt, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ăpulbere de alge, 1 legătură verdeţ uri, petale roşii de trandafir recoltate de la 8 flori. Ceapa,

verdeaţ aşi nucile se taie mărunt, se amestecă cu hreanul ras, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţ e,

câtcuprinde. Cu această compoziţ ie se fac sarmalele care se aşează pe un postament din petale

detrandafir, pus în prealabil în platou.... Hrib (mânătarcă)Cele mai importante componente aflate în

ciuperci, din punct de vedere nutritiv,

222

suntsubstanţ ele azotoase, formate mai ales din proteine. Ciupercile pot contribui substanţ ial

lacompletarea raţ iei proteice a omului.Glucidele sunt reprezentate de glucoză, trehaloză, cantităţ i mici

de amidon şi glicogen. În afarăde acestea, asimilabile, ele conţ in mult material fibros, constituit mai

ales din celuloză, carestimulează peristaltismul intestinal.Ciupercile sunt bogate în Potasiu, Fosfor, Fier

şi Magneziu. Ele posedă capacitatea de asintetiza şi acumuala cantităţ i mari de vitamină din grupul B.

În cazul ciupercilor comestibile seremarcă în mod deosebit bogăţ ia în vitamina B2, B1 şi PP, pentru

care aceste alimente pot ficonsiderate o sursă importantă în hrana omului. Din cele peste 100 000 de

specii ce sunt răspânditepe pământ, fac parte şi hribii. Valoarea lor pe piaţ a mondială ocupă locul II,

imediat după "Tubermelanosparum" - renumita trufă.Hribul are foarte multe calităţ i, printre care cea mai

importantă este aceea că se poate usca şinu numai că nu-şi pierde gustul şi mirosul caracteristic, dar

devine mai bun decât în stare proaspătă.Hribul este ciuperca cea mai frecvent întâlnită în cărţ ile de

bucate din toate timpurile. El apareîn două "valuri": la sfârşitul primăverii şi începutul verii, respectiv la

sfârşitul verii şi începutultoamnei. Această a doua recoltă, adică cea de toamnă este mai aromată.

Pălăria are toate nuanţ elede mov, piciorul gros - bombat; sunt şi exemplare cu picior mai subţ ire.

Diametrul caracteristic estede5 - 15 cm. Carnea albă, groasă, albă, plină, de consistenţ a caşului,

rămâne albă şi după ce esteruptă ori tăiată (sub cuticulă poate fi puţ in rozalie).Are gust şi miros

plăcut, calităţ i ce ies şi mai mult în evidenţ ă după uscare.718. HRIBI USCAŢISe recoltează numai

exemplare tinere (mici şi mijlocii), se curăţ ă de eventualele frunze uscatesau urme de pământ, cu

ajutorul unui briceag, se taie felioare mai grosuţ e şi se înşiră pe aţ ă (defibră naturală) ca mărgelele,

cu puţ ină distanţ ă între ele. Se pun suspendaţ i la soare sau în podulcasei (cu acoperiş de tablă) ca

să se usuce rapid.Tot în condiţ ii casnice se pot usca (tăiaţ i felioare) puşi în tăvi şi daţ i în cuptor după

ce s-a scospâinea de la copt (temperatura cuptorului nu trebuie să depăşească 38 o C).Bine uscaţ i se

pun în pungi şi se păstrează la loc ferit de umezeală.718. HRIBI MĂRUNŢIŢISe aleg numai exemplare

tinere (mici şi mijlocii); se usucă ca la reţ eta precedentă. În timpuliernii se ia cantitatea de care este

nevoie, se spală de praf, se pune la înmuiat cu apă călduţ ă (38 oC) şi se lasă să stea 3 ore. Apa în

care au stat la înmuiat se foloseşte la supă sau sos. Se dau de 2 - 3ori prin maşina de tocat cu sită

deasă.Se folsesc la diferite preparate în bucătăria fără foc.720. PULBERE DE HRIBI ŞI CIUPERCIHribii

uscaţ i (v. 718) se iau în cantitatea de care este nevoie, se pun pe calorifer sau pemarginea sobei ca să

se usuce foarte bine apoi se mărunţ esc fin (manual sau mecanic).Pulberea obţ inută se foloseşte la

223

diferite preparate cărora le dă un gust foarte plăcut. Nu semacină mai mult decât pentru 7 zile.La fel se

prepară şi pulberea din ciuperci de pajişte şi de bălegar.721. PASTĂ DE HRIBI CU CEAPĂIngrediente:

50 g pulbere de hribi, 1 ceapă de apă, 200 g unt, 1 legătură hasmaţ uchi, 1/4linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2106 gogoşari, 1 ceşcuţ ă

suc de roşii sau apă.Se înmoaie pulberea de hribi (v. 720) cu suc de roşii sau apă, se lasă 30 min, se

amestecă cuceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţ a, pulberile şi untul frecat spumă.Se aşează pe

farfurie şi se decorează cu felioare de gogoşari, de ceapă albă şi verdeţ uri desezon.722. PASTĂ DE

HRIBI CU TĂRÂŢESe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că

se maiadaugă 2 linguri de tărâţ e înmuiate cu

224

puţ in suc de roşii.723. PASTĂ DE HRIBI CU CREMOGENIngrediente: 3 linguri pulbere de hribi, 4

linguri cremogen (v, 2019), 2 linguri tărâţ e, 200 mlmacerat de urzici (v. 2050), 100 ml ulei, 1 ceapă

mare de apă, 1 legătură de verdeaţ ă, 1 legăturăpulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Pulberea

de hribi se amestecă cu maceratul, se lasă 30 min, după care se adaugă cremogenul,tărâţ a, pulberile,

ceapa tăiată mărunt şi uleiul (pus puţ in câte puţ in, ca la maioneză). Se presară cuverdeaţ ă tăiată

mărunt.724. PASTĂ DE HRIBI CU URZICISe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, numai că odată cutărâţ a se adaugă 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 100 g urzici

fin mărunţ ite, iar în loc de 100 ml uleise adaugă 150 ml. Deasupra se presară petale albe sau crem de

trandafir tăiate fideluţ ă.La fel se poate prepara pastă cu spanac, lobodă roşie şi albă, muguri de trifoi,

etc.725. PASTĂ DE ROŞII CU PULBERE DE HRIBIIngrediente: 3 linguri pastă de roşii crudă (v. 2063),

3 linguri pulbere de hribi (v. 2070), 1 fir depraz, 2 linguri tărâţ e, 1 legătură de verdeţ uri, 300 ml

macerat de nalbă (v. 2058), 1 linguriţ ă pulberede ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge, 100 ml ulei, cremogen (v. 2019).

Pulberea de hribi se amestecă cumaceratul şi se lasă 30 min; se adaugă pasta de roşii, prazul tăiat

mărunt, tărâţ a, pulberile,cremogen (cât cuprinde) şi ulei (pus puţ in câte puţ in, ca la maioneză).

Deasupra se presară verdeaţ atăiată mărunt.726. PASTĂ DE HRIBI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe

prepară întocmai ca la reţ eta precedentă (723), apoi ca la 724, folosind aceleaşiingrediente, numai că

cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă deprepeliţ ă (v. 7).727.

CIORBĂ DE HRIBI CU ZARZAVATIngrediente: 50 g hribi uscaţ i, 1 legătură de verdeaţ ă, 1 ceapă, 1

morcov, 1 pătrunjel, 1 felie deţ elină, 75 ml ulei, 50 ml zeamă de varză murată (moare), 1 l macerat de

lucernă (v. 2049), 1linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 linguri pastă de roşii crude

(v. 2063).Hribii se pun la înmuiat cu apă călduţ ă (fără să treacă de 38 o C) şi se lasă să stea

acoperiţ i 3ore. Se scurg (zeama se foloseşte la alte preparate culinare), se taie fideluţ ă, se pun în

castronul cumacerat şi zeamă de varză în care se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi

verdeaţ atăiată mărunt, uleiul, pasta de roşii.728. CIORBĂ DE HRIBI CU PRAZ ŞI SFECLĂ ROŞIESe

prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ceapa seînlocuieşte

cu praz tăiat mărunt, iar alături de rădăcinoasele din reţ eta de mai sus se adaugă 1 feliede sfeclă

225

roşie.729. SUPĂ - CREMĂ DE HRIBI CU ANDIVEIngrediente: 3 linguri pulbere de hribi (v. 720), 300 g

andive, 1 ceapă mare de apă, 1 felie deţ elină, 4 linguri de tărâţ e, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 50 ml

ulei, 1 legătură de verdeaţ ă, 1 linguriţ ăpulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge.107 Se pune sucul în castron, se

adaugă pulberea de hribi (care a fost în prealabil înmuiată cu 1ceşcuţ ă de apă - 30 min), andivele,

ceapa, ţ elina mărunţ ită fin (manual sau mecanic), tărâţ a, uleiul,pulberile, iar deasupra verdeţ urile

tăiate mărunt.730. SUPĂ - CREMĂ CU HRIBI ŞI SPANACIngrediente: 3 linguri pulbere de hribi, 1

ceapă mare de apă, 350 g spanac, 2 linguri pulbere decătină (v. 2075), 1 morcov, 1 pătrunjel, 4 linguri

tărâţ e, 50 ml ulei, 1 linguriţ ă pulbere

226

din seminţ e deroşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ăpulbere de alge, 1 legătură verdeţ uri, 1.5 l macerat de mere. Pulberea de hribi (v. 720) se

pune lamuiat cu 1 ceşcuţ ă de apă călduţ ă, 30 min; maceratul se pune în castron, se adaugă

spanacul,ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţ ite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţ a, uleiul, pulberea

dehribi înmuiată, iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.731. SUPĂ - CREMĂ DE HRIBI CU

GULIOAREIngrediente: 3 linguri pulbere de hribi (v. 720), 500 g gulioare, 1 ceapă, 1 morcov, 1

pătrunjel,1 felie de ţ elină, 4 - 5 linguri de tărâţ e, 1 legătură de verdeţ uri, 2 - 3 linguri pastă de roşii

(v. 2063), 1linguriţ ă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 50 ml ulei, 1.5 l macerat de mere pădureţ e (v.

2053).Pulberea se înmoaie cu 1 ceşcuţ ă de apă (30 min). În castron se pune maceratul, gulioarele,

ceapa şirădăcioasele fin mărunţ ite (manual sau mecanic), tărâţ a, pasta de roşii crude (v. 2063),

pulberea dehribi înmuiată, uleiul, celelalte pulberi, iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.732. SUPĂ -

CREMĂ DE HRIBI CU VARZĂ ALBĂIngrediente: 5 - 6 linguri de hribi (v. 719), 500 g varză albă dulce,

1 fir de praz, 1 felie de ţ elină,1 morcov, 1 pătrunjel, 50 ml ulei, 1 legătură de verdeţ uri, 4 - 5 linguri de

tărâţ e, 1 legătură deverdeţ uri, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 linguriţ ă pulbere de gogoşari

(v. 2072), 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1.5 l maceratde coada calului (v. 2042).Se pune maceratul în catron, se daugă hribii mărunţ iţ i,

varza, prazul, rădăcinoasele (deasemeni fin mărunţ ite), pulberile, tărâţ a, pasta de roşii, uleiul, iar

deasupra verdeţ urile tăiatemărunt.733. SUPĂ - CREMĂ DE HRIBI CU SMÂNTÂNĂSe prepară supa -

cremă ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în locde ulei se adaugă 1

ceaşcă de smântână sau 2 gălbeuşuri de ouă de găină.734. SUPĂ - CREMĂ DE HRIBI CU OUĂ DE

PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă (732), folosind aceleaşi ingrediente,

numai căîn loc de ulei se daugă 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă sau 1 ceaşcă de smântână.735.

HRIBI CU SOS MAIONEZĂ DIN OUĂ DE GĂINĂIngrediente: 6 linguri de hribi mărunţ iţ i (v. 719), 2

ouă, 250 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1/4varză murată, 2 legături de verdeaţ ă, 1 linguriţ ă pulbere

de ardei gras (v. 2074), 1 lingură demuştar, 1 lingură suc de cătină, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 morcov, 2 linguri tărâţ e. Cele 2

gălbenuşuri se pun în castron cu 3linguri de apă şi se dau la rece pentru 15 min. Se amestecă bine, se

daugă uleiul (picătură cupicătură) până se încorporează întreaga cantitate apoi sucul de cătină (v.

227

2092) sau de lămâie,pulberile şi muştarul.Se toarnă în platou; separat se taie varza murată, fideluţ ă

(după ce a fost bine stoarsă în mâini- nu se spală şi nu se ţ ine în apă), se amestecă cu tărâţ a,

morcovul ras, ceapa şi hribii binemărunţ ite. Compoziţ ia aceasta se aşează pe marginea platoului cu

maioneză în formă de ghirlandă.Deasupra se presară verdeaţ a tăiată mărunt.736. HRIBI CU SOS -

MAIONEZĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

în afară de gălbenuşurile deouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v.

7).737. HRIBI CU SOS - MAIONEZĂ DE POST108 Ingrediente: 6 linguri de hribi mărunţ iţ i (v. 719), 5

linguri cremogen (v. 2019), 2 linguri tărâţ e,300 ml suc de morcovi sau macerat de tărâţ e (v. 2041), 1

lingură de muştar, 1 lingură

228

pulbere decătină (v. 2075), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 căpăţ ână de salată verde,

1ceapă de apă, 250 ml ulei.Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi (v. 2081), se adaugă tărâţ a,

muştarul şi uleiulpână se încorporează întreaga cantitate. Se adaugă pulberile, hribii mărunţ iţ i şi se

toarnă în platou.Se decorează cu foi se salată.738. HRIBI CU SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 6 linguri

de hribi mărunţ iţ i (v. 719), 400 g smântână, 2 liguri făină de orez (v.2017), 1 lingură cremogen (v.

2019), 1 legătură verdeţ uri, 1 linguriţ ă pulbere de ardei gras (v. 2074),1/2 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1fir de praz, 3 - 4 roşii. Smântâna

se amestecă cu făina de orez, cremogenul, prazul tăiat mărunt şipulberea de hribi. Se toarnă în platou,

deasupra se presară verdeţ uri tăiate mărunt; pe margini sedecorează cu felii de roşii, de gogoşari şi

măsline.739. HRIBI CU SOS DE PASTĂ DE ROŞIISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, înlocuind 150 g smântână cu150 g pastă de roşii crude (v. 2063) în care s-a pus

1/2 linguriţ ă miere de stup.740. HRIBI CU SOS DE MUŞTARSe prepară ca la reţ eta precedentă

(737), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în sos seadaugă 3 linguri de muştar.741. HRIBI CU SOS

DE TĂRÂŢESe prepară ca la reţ eta 737, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 1/2 din cantitatea

decremogen cu tărâţ e.742. SĂRMĂLUŢE CU HRIBI MĂRUNŢIŢIIngrediente: 6 - 7 linguri de hribi

mărunţ iţ i (v. 719), 1 ceapă mare de apă, 1 legătură deverdeaţ ă, 1 căpăţ ână de salată verde, 150 g

unt, 1 lingură de ulei, 2 linguri de tărâţ e, 1 lingură pastăde roşii (v. 2063), 1 morcov, 1/2 linguriţ ă

pulbere de ardei gras, 1/2 linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge, 750 g varză murată.Hribii se amestecă cu ceapa şi verdeaţ a tăiată mărunt,

tărâţ a, pasta de roşii, pulberile şi untulfrecat spumă. Se prepară sarmalele cu această compoziţ ie şi

se aşează pe un postament de salatăverde sau de creson, pus în prealabil în platou.743.

SĂRĂMĂLUŢE CU HRIBI ŞI NUCISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

adăugând 2 linguri de nucităiate cu cuţ itul; se învelesc în frunze fragede de tătăneasă în locul frunzelor

de varză murată, dupăcare se aşează pe un postament de flori de nalbă roşie sau roz.744. RULADĂ

DE VARZĂ MURATĂ UMPLUTĂ CU HRIBIIngrediente: 1 varză murată, 1 ceapă mare de apă, 200 g

spanac sau urzici, 1 morcov, 1pătrunjel, 150 g ţ elină, 1 sfeclă roşie, tărâţ e, cremogen, 1 fir de praz, 2

linguri pastă de roşii crude(v. 2063), 7 - 8 linguri de hribi mărunţ iţ i (v. 719), 1 linguriţ ă pulbere de

ardei gras (v. 2074), 1linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţ ă

229

pulbere de alge, 400 gunt, 4 ouă de găină, 2 legături verdeaţ ă.Varza se stoarce bine în mâini de

moare (nu se spală şi nu se ţ ine în apă), se taie fideluţ ă, seamestecă cu ceapa şi verdeaţ a tăiată

mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, 1 - 2linguri de cremogen, untul frecat spumă (200

g) şi tărâţ e (cât cuprinde). Se presară o mână detărâţ e pe o foaie de plastic, se aşează compoziţ ia

cu varză, întinzând-o cu podul palmei în formădreptunghiulară lată de 1 cm. Peste ea se aşează

compoziţ ia cu hribi mărunţ iţ i, amestecaţ i cu prazultăiat fideluţ ă, sfecla roşie rasă, 4 gălbenuşuri,

spanacul tăiat fideluţ ă, pasta de roşii, 1 lingură detărâţ e, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât

cuprinde). Se rulează cu ambele mâini, având grijăca foia de plastic (după fiecare răsucire a ruladei) să

o îndoim către noi.109

230

Tot cu ajutorul acesteia se pune rulada pe un fund de lemn sau pe o fromă dreptungiulară deporţ elan

şi se dă la rece pentru 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată felii mai grosuţ e, cu salată verde.Această

cantitate ajunge pentru 12 - 14 persoane.745. RULADĂ DE VARZĂ CU HRIBI ŞI OUĂ DE

PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 4

gălbenuşuride ouă de găină se înlocuiesc cu 20 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).746. RULADĂ

CU VARZĂ DULCE ŞI PULBERE DE HRIBISe prepară rulada ca la reţ eta precedentă (744), folosind

aceleaşi ingrediente, numai că varzamurată se înlocuieşte cu varză albă dulce tăiată fideluţ ă, frecată

în mâni până se înmoaie bine (fărăsă i se stoarcă sucul din ea) iar hribii mărunţ iţ i se înlocuiesc cu

pulbere (3 linguri) înmuiată cu 1ceaşcă de apă.747. RULADĂ DE SALATĂ VERDE ŞI PULBERE DE

HRIBIIngrediente: 1 căpăţ ână de salată verde, 500 g ţ elină, 1 ceapă mare de apă, tărâţ e,

cremogen(v. 2019), 600 g varză roşie, 1 legătură de hasmaţ uchi, 3 linguri de hribi mărunţ iţ i (v. 719),

1 lingurăpulbere de cătină (v. 2075), 1 linguriţ ă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1 linguriţ ă pulbere de

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţ ă pulbere de alge, 400 g unt.Ţelina se dă pe

răzătoare mare, se amestecă cu salata tăiată fideluţ ă, ceapa tăiată mărunt, 2linguri de cremogen şi

untul (200 g) frecat spumă. Pe o foaie de plastic se presară puţ in cremogen şise pune compoziţ ia cu

ţ elină (procedând în continuare ca la 744). Peste ea se aşează compoziţ ia devarză roşie care a fost

preparată după cum urmează: varza se taie fideluţ ă, se freacă în mâini (fărăsă se storcă de sucul ei),

se amestecă cu verdeaţ a tăiată mărunt, pulberea de hribi (care a fost pusăla înmuiat cu 30 de min în

prealabil), celelalte pulberi, 200 g unt frecat spumă, 2 linguri tărâţ e şicremogen (cât cuprinde).În

continuare se procedează ca la aceeaşi reţ etă, 744.748. RULADĂ CU HRIBI PROASPEŢISe prepară

ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de pulberede hribi (în compoziţ ia

cu varză roşie) se pun 300 g hribi propaspeţ i (recoltaţ i numai mici şi mijlocii)tăiaţ i felioare, stropiţ i cu

2 linguri oţ et de vin sau suc de cătină şi lăsaţ i astfel 30 min.749. HRIBI PROASPEŢI CU

SMÂNTÂNĂIngrediente: 600 g hribi proaspeţ i, 600 g smântână, 2 linguri făină de orez, 1 lingură

decremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţ e, 3 linguri suc de cătină sau oţ et de vin (v. 2004), 1

legăturăfrunze fragede de ţ elină sau de ridichi, 1 linguriţ ă pulbere de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă

pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Hribii aleşi numai

mici şi mijlocii, propaspăt recoltaţ i (nu trebuie să treacă mai mult de 6 ore dela recoltare până la

preparare şi apoi consumaţ i imediat), spălaţ i, tăiaţ i felioare, stropiţ i cu suc decătină sau oţ et, lăsaţ i

231

acoperiţ i 30 min, scurşi se pun în platou (în strat subţ ire, uniform). Peste ei setoarnă smântâna care a

fost bine amestecată cu făina de orez (v. 2017), cremogenul, tărâţ a şipulberile. Deasupra se presară

verdeţ urile tăiate mărunt. Se prepară numai cu 5 minute înainte demasă şi nu se pregăteşte decât atât

cât se poate consuma odată.750. HRIBI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână care seînlocuieşte cu 30 gălbenuşuri de ouă de

prepeliţ ă (v. 7) sau 6 gălbenuşuri de ouă de găină.751. HRIBI PROASPEŢI CU SOS DE ROŞIISe

prepară ca la reţ eta precedentă (749), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 150 gsmântână cu 150 g

pastă de roşii crude (v. 2063).752. SALATĂ DE HRIBI PROASPEŢI CU CEAPĂIngrediente: 600 g de

hribi proaspeţ i, 2 cepe mari de apă, 3 linguri suc de cătină (v. 2092) sauoţ et de mere (v. 2001), 75

ml ulei, 1 linguriţ ă pulbere

232

seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură deverdeţ uri.110 Hribii proaspeţ i recoltaţ i (mici şi mijlocii) se

spală, se taie felioare, se stropesc cu suc de cătinăsau oţ et, se lasă acoperiţ i 30 min, se scurg, se

amesteă cu ceapa tăiată julien, pulberile, uleiul, iardeasupra se presară verdeaţ a tăiată mărunt. Se

consumă imediat ce a fost preparată.753. SALATĂ DE HRIBI PROASPEŢI CU PRAZSe prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ceapa seînlocuieşte cu praz tăiat

fideluţ ă.754. SALATĂ DE HRIBI PROASPEŢI ŞI VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă 5 - 6 foide varză murată bine stoarsă în mâini de

moare (nu se spală şi nu se ţ ine în apă), tăiată fideluţ ă şiamestecată cu 1 morcov ras sau cu 1

păstârnac.... HrişcaHrişca este cereala cea mai bogată în Calciu.Poate înlocui orezul în oricare

preparat.Hrişca conţ ine: proteine, acizi aminaţ i preţ ioşi - histidină, argilină, lizină, cistină,

triptofan;materii amilacee, materii grase, vitamina P, rutină, săruri minerale - Calciu (mai mult decât în

grâu),Fosfor, Magneziu...Este indicată în alimentaţ ia generală (energetică şi nutritivă). Este ocrotitoare

vasculară;indicată în fragilitate vasculară (rutină).755. PÂINE DE HRIŞCĂSe prepară ca la 646, "pâine

din făină integrală de grâu".766. PÂINE DIN GERMENI DE HRIŞCĂSe prepară ca la 649, "pâine din

germeni de grâu" (v. germeni de hrişcă - 2024).757. PASTĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂIngrediente: 3

linguri făină de hrişcă integrală, 1 ceapă de apă, 150 g unt, 1 ceşcuţ ă suc deroşii (v. 2094), 1/2

linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţ ă pulbere dinplante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e, 1 legătură deverdeţ uri.Făina de hrişcă

se înmoaie cu sucul de roşii sau apă, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt,odată cu verdeţ urile,

pulberile, untul frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde) până se îngroaşă cât estenecesar. Se aşează pe

farfurie şi se tasează frumos. Se decorează după fantezia gospodinei cuprodusele ce le are la

îndemână.758. PASTĂ DE HRIŞCĂ CU PRAZIngredientele sunt cele folosite la reţ eta precedentă, se

prepară la fel, numai că ceapa seînlocuieşte cu un fir de praz (tăiat fideluţ ă).759. PASTĂ CU

GERMENI DE HRIŞCĂIngrediente: 3 linguri germeni de hrişcă bine mărunţ iţ i (v. 2024), 2 linguri pastă

de roşii crude(v. 2063), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari

(v. 2072), 1/4linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere

de alge, 150 gunt, 1 legătură hasmaţ uchi, tărâţ e de grâu, 1 ceapă.Germenii (bine mărunţ iţ i), se

amestecă cu pasta de roşii, gălbenuşurile, pulberile, ceapa şiverdeaţ a tăiată mărunt, untul frecat

233

spumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Se tasează şi se ornează cu feliide ceapă albă şi verdeţ uri de

sezon.760. PASTĂ DE GERMENI DE HRIŞCĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂIngredientele sunt cele folosite

la reţ eta precedentă, se prepară la fel, numai că gălbenuşurilede ouă de găină se înlocuiesc cu 10

gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).761. PASTĂ DE GERMENI DE HRIŞCĂ CU URZICIIngrediente:

3 linguri germeni de hrişcă (v. 2024) bine mărunţ iţ i, 150 g urzici, 1 legătură frunzetinere de leuştean,

1 fir de praz, făină de hrişcă, 150 g unt, 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardeigras (v. 2074), 1/4

linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă111

234

pulbere de alge.Se mărunţ esc la mixer (pe rând) germenii de hrişcă, urzicile cu leuşteanul şi prazul;

seamestecă cu pulberile, untul frecat spumă şi făină de hrişcă (cât cuprinde) până se îngroaşă cât

estenecesar. Se tasează şi se ornează după gust.762.PASTĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ, SPANAC ŞI

AROMĂ DE USTUROIIngredientele sunt cele folosite la reţ eta precedentă, se prepară la fel, numai că

urzicile seînlocuiesc cu spanac; se mai adaugă 4 bulbili (căţ ei) de usturoi fin pisaţ i.763. PASTĂ CU

GERMENI DE HRIŞCĂ, MUGURI DE LUCERNĂ ŞI AROMĂ DE HREANIngredientele sunt cele folosite

la reţ eta precedentă (761), se prepară la fel, înlocuind urzicilese cu muguri fragezi de lucernă şi

adaugând 1 lingură de hrean (proaspăt ras). Mugurii de lucernăpot fi înlocuiţ i (la nevoie) cu muguri de

trifoi, frunze de soia, de tătăneasă, de fasole, tei, ulm, fagş.a. cu condiţ ia să fie foarte fragede şi

proaspăt recoltate.764. SOS CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI CRESONIngrediente: 3 linguri făină de hrişcă

integrală, 4 linguri de cremogen, 300 ml suc de morcovi,150 ml ulei, 20 g vârfuri de creson de fântână,

1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v.2074), 1/4 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge, 2 gogoşari, 1 legătură de verdeţ uri, 1 lingură

muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092). Făinade hrişcă se amestecă cu cremogenul (v. 2019), se

înmoaie cu suc de morcovi sau apă, se adaugăuleiul (puţ in câte puţ in, ca la maioneză), muştarul,

sucul de cătină, pulberile, după care se toarnă înplatou. Pe suprafaţ a sosului se înfig din loc în loc

vârfurile de creson care-i dau un aspect cu totuldeosebit. Pe margini se decorează cu felioare de

gogoşari şi verdeţ uri de sezon.765. SOS - MAIONEZĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI

ZARZAVATIngrediente: 3 linguri făină de hrişcă (integrală), 2 gălbenuşuri, 250 ml ulei, 1/2 pahar suc

demorcovi, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţ ă pulbere din

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 lingură suc de cătină (v.

2092),1 legătură de frunze fragede de ţ elină cu tarhon, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1

ceapă, 1lingură de muştar.Gălbenuşurile se pun cu 2 - 3 linguri suc de morovi (v. 2081) sau apă şi se

dau la rece pentru15 min. Se amestecă bine, apoi se adaugă uleiul (puţ in câte puţ in, ca la orice

maioneză) până seîncorporează întreaga cantitate. Se adaugă muştarul, sucul de cătină, pulberile şi

făina de hrişcă.Ceapa se taie mărunt şi rădăcinoasele se dau pe răzătoare; se pun în platou (aşezate

în stratuniform), iar peste ele se toarnă sosul de mai sus.Deasupra se presară verdeaţ a tăiată

mărunt.766. SOS - MAIONEZĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂIngredientele sunt cele folosite la reţ eta

precedentă, se prepară la fel, în afară de cele 2gălbenuşuri care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de

235

ouă de prepeliţ ă (v. 7).767. SOS CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI SMÂNTÂNĂIngrediente: 3 linguri făină de

hrişcă integrală, 1 lingură cremogen, 500 g smântână, 400 gţ elină, 1 legătură frunze fragede de

ţ elină şi tarhon, 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras(v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere din

plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulberede alge, 1 ceşcuţ ă apă, 2 - 3 roşii

sau gogoşari. Făina de hrişcă se înmoaie în apă, se adaugăcremogenul (v. 2019), pulberile şi

smântâna. Ţelina (dată pe răzătoare) se aşează în platou, în stratuniform.Peste ea se toarnă sosul cu

smântână, deasupra se presară verdeaţ a tăiată mărunt, iar pemargini se decorează cu felioare de roşii

şi gogoşari.768. SOS CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI PASTĂ DE ROŞIIIngredientele sunt cele folosite la

reţ eta precedentă, se prepară la fel, adăugând în plus 2 - 3linguri pastă de roşii (v. 2063).769.

RULADĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ, UMPLUTĂ CU VARZĂ

236

ALBĂIngrediente: 6 -7 linguri germeni de hrişcă (2024), 250 g sfeclă roşie, 200 g frunze fragede

de112 nalbă de grădină, 1 kg varză albă dulce, 450 g ţ elină, cremogen, făină de hrişcă, 1/2

linguriţ ăpulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi

condimentare(v. 2070), 1 linguriţ ă pulbere de alge, 2 legături de verdeţ uri (cimbru, busuioc, mărar,

pătrunjel), 400g unt, 2 cepe de apă.Germenii de hrişcă (bine limpeziţ i şi zvântaţ i într-un şervet) se

amestecă cu puţ ină făină dehrişcă şi se mărunţ esc fin (manual sau mecanic); se amestecă cu

frunzele de nalbă tăiate fideluţ ă,sfecla roşie se dă pe răzătoare, pulberea de gogoşari, 1 ceapă şi 1

legătură de verdeaţ ă tăiatămărunt, 200 g unt frecat spumă. Pe planşetă punem o foie de plastic,

peste care se presară 1 mânăde făină de hrişcă sau tărâţ e de grâu. Punem compoziţ ia (care se

întinde cu podul palmei) ca o foaieîn formă dreptunghiulară de 1 deget grosime. Peste ea se aşează

compoziţ ia cu varză care seprepară după cum urmează: ţ elina se dă pe răzătoare, se amestecă cu 1

ceapă şi 1 legătură deverdeţ uri tăiate mărunt, varza tăiată fideluţ ă şi frecată în mâini (fără a fi

stoarsă de zeamă),pulberea de plante şi de alge, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (v. 2019) cât

cuprinde. Se ruleazăstrâns, folosindu-ne de ambele mâini şi de foaia de plastic, având grijă ca de

fiecare dată s-oîntoarcem în afară pentru a nu se prinde în ea. Tot cu ajutorul foii de polietilenă, punem

rulada pe unfund de lemn sau pe un platou dreptunghiular şi o dăm la rece 2 - 3 ore. Se serveşte

tăiată felii maigroase cu salată verde. Cantitatea de mai sus ajunge pentru 12 - 14 porţ ii.770. RULADĂ

CU GERMENI DE HRIŞCĂ ŞI VARZĂ MURATĂIngrediente: pentru prima foaie - 1 ceapă, 1 morcov, 1

pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 legătură deverdeaţ ă, cremogen (v. 2019), 200 g unt, 1 linguriţ ă pulbere

de seminţ e de roşii (v. 2071). Pentrufoaia a doua - 7 linguri germeni de hrişcă (v. 2024), 1 sfeclă

roşie, 200 g unt, 1/4 varză roşie, 1 fir depraz, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge, făină de hrişcă sau tărâţ e de grâu, 1 legătură

de verdeaţ ă.Varza murată se stoarce bine în mâini de moare (nu se spală sau se ţ ine în apă) se

taiefideluţ ă, se amestecă cu rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţ a tăiate

mărunt,pulberea, untul frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Se amestecă bine, procedând în

continuareca la reţ eta precedentă. După ce a fost întinsă foaia cu varză, peste ea se aşează

compoziţ ia cugermenii de hrişcă bine mărunţ iţ i amestecaţ i cu sfecla roşie dată pe răzătoare, varza

roşie tăiatăfideluţ ă (bine frecată în mâini, fără a i se scurge sucul din ea), prazul tăiat fideluţ ă,

pulberile,verdeaţ a tăiată mărunt, untul frecat spumă şi făină de hrişcă (cât cuprinde) sau tărâţ e de

237

grâu.În continuare se procedează ca la reţ eta precedentă.771. RULADĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ ŞI

OUĂSe prepară rulada ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând încompoziţ ia

cu varză murată 2 gălbenuşuri de ouă de găină.772.RULADĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ,VARZĂ ŞI

OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară rulada ca la reţ eta precedentă (769), folosind aceleaşi ingrediente,

numai că lacompoziţ ia cu varză se adaugă 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).773. SUPĂ

CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ (I)Ingrediente: 4 linguri făină de hrişcă, 250 g urzici, 1 fir de praz, 1

morcov, 1 pătrunjel, 1/2ţ elină, 1 legătură de verdeţ uri, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v.

2072), 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 50 ml ulei, 2linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1.5 l macerat de

238

mere pădureţ e (v. 2053). Se pune maceratulîn castron; se adaugă făina, urzicile, prazul, ceapa şi

rădăcinoasele fin mărunţ ite (manual saumecanic), pulberile, uleiul, pasta de roşii, iar deasupra

verdeaţ a tăiată mărunt.774. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ (II)Se prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de hrişcăcare se înlocuieşte cu germeni de

hrişcă (fin mărunţ iţ i); în loc de urzici se folosesc muguri de lucernăfragezi, frunze de ştevie, soia,

spanac ş. a.775. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI SMÂNTÂNĂIngrediente: 4 - 5 linguri făină

de hrişcă, 1 ceapă de apă, 1/2 ţ elină, 700 g varză albă dulce, 1ardei gras, 200 g smântână sau 2

gălbenuşuri, 1 legătură verdeţ uri, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ ede roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă113 pulbere de alge, petale roşii de

trandafir recoltate de la 2 -3 flori, 1.5 l macerat de afine (v. 2045).Se pune maceratul în castron, se

adaugă făina de hrişcă, cepa, ţ elina, varza, ardeiul gras (binemărunţ ite, manual sau mecanic),

smântâna, pulberile, iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt şipetalele de trandafir tăiate fideluţ ă.776.

SUPĂ - CREMĂ CU HRIŞCĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele2 gălbenuşuri de ouă de găină care se

înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).777. SĂRMĂLUŢE CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI

HRIBIIngrediente: 3 linguri făină de hrişcă, 3 linguri hribi, uscaţ i şi bine mărunţ iţ i (v. 719), 1

ceapămare de apă, 150 g unt, 1 legătură de hasmaţ uchi, 5 linguri pastă de roşii crude (v. 2063),

1/2linguriţ ă pulbere de seminţ e de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 căpăţ ână de salată verde, 1 lingură de

ulei,1 căpăţ ână de varză murată, 1 morcov ras.Făina de hrişcă se amestecă cu pasta de roşii, hribii,

morcovul ras, ceapa tăiată mărunt (odatăcu verdeaţ a), pulberile şi untul frecat spumă. Se învelesc

sărmăluţ ele din această compoziţ ie cufrunze de varză murată (care nu se spală şi nu se ţ ine în apă;

se scurge bine de moare, presându-lestrâns în pumn).Se aşează pe un postament din frunze de salată

verde, aşezat în prealabil în platou. Sestropesc cu ulei şi se ornează cu verdeaţ ă.778. CREMĂ CU

FĂINĂ DE HRIŞCĂIngrediente: 4 linguri făină de hrişcă, 1 lingură nuci măcinate, 3 linguri de cremogen,

300 mlsuc de tărâţ e, 1 linguriţ ă tinctură de propolis (v. 2104), puţ ină miere (după gust), coaja rasă

de la 1/2lămâie sau portocală, 2 linguri de rom, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 lingură seminţ e de

in.Se amestecă făina cu nucile şi cremogenul, se adaugă sucul de tărâţ e (puţ in câte puţ in),mierea,

mirodeniile, romul şi gălbenuşurile (puse pe rând). Se pune în cupe sau în farfurioare decompot,

239

deasupra se presară seminţ e de in.779. CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe

prepară crema ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 ouăde găină se

înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă (v. 7).780. CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI PULBERE DE

MĂCEŞESe prepară crema ca la reţ eta precedentă (778), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând 1 -

2linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline în locul a 1 - 2 linguri făină de hrişcă....Iarba

grasă (portulaca)Portulaca sau iarba grasă este o gingaşă plantă de ornament. Se cultivă pentru

aspectul eifrumos (înfloreşte în diferite culori), în terenuri nisipoase şi pietroase.În alimentaţ ie (bucătăria

fără foc) este folosită în multe feluri. Se deosebeşte de multe alteplante foarte uşor deoarece este o

plantă pitică cu frunzele cărnoase. În

240

alimentaţ ie se consumănumai frunzele (care trebuie să fie foarte proaspete).Portulaca conţ ine mucilagii,

vitaminele B, C, şi este indicată în: inflamaţ ii digestive, respiratorii,urinare (cistite), paraziţ i intestinali,

litiaze urinare, oligurii, hemoragii (hemoptizii, hematurii,hemofilie).Din portulacă se pot găti delicioase

preparate culinare în bucătăria fără foc.781. PASTĂ DE PORTULACĂ CU UNTIngrediente: 150 g

portulacă (frunze), 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, tărâţ e, 1/2 linguriţ ăpulbere de seminţ e de ardei

gras (v. 2074), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 1 legătură de verdeaţ ă, 1 gogoşar. Frunzelede portulacă (bine mărunţ ite) se

amestecă cu ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt, pulberile, tărâţ e (câtcuprinde) şi untul frecat spumă. Se

aşează pe farfurie şi se tasează frumos; se ornează cu felioare degogoşari şi verdeaţ ă de sezon.782.

PASTĂ DE PORTULACĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ114 Ingrediente: 150 - 200 g portulacă (frunze), 1 fir de

praz, 200 g unt, 1 linguriţ ă pulbere deseminţ e de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge, făină de hrişcă, 1 legătură frunze

fragede de ţ elină cu tarhon, 8 10măsline negre complet desărate (v. 1988).Frunzele de portulacă (bine

mărunţ ite) se amestecă cu prazul tăiat fideluţ ă, verdeaţ a tăiatămărunt, pulberile, făina de hrişcă (cât

cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, setasează şi se ornează cu jumătăţ i de

măsline şi verdeţ uri de sezon.783. PASTĂ DE PORTULACĂ CU AROMĂ DE USTUROISe prepară

pasta ca la reţ eta precedentă (781), folosind aceelaşi ingrediente, plus 2 - 3 bulbili(căţ ei) de usturoi fin

pisaţ i.784. PASTĂ DE PORTULACĂ CU AROMĂ DE HREANSe prepară pasta ca la reţ eta precedentă

(782), folosind aceelaşi ingrediente, adăugând în plus1 - 2 linguri de hrean ras.785. SALATĂ DE

PORTULACĂ CU ROŞIIIngrediente: 300 g portulacă (frunze), 700 g roşii, 50 ml ulei, 1/4 linguriţ ă

pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de

hasmaţ uchi cubusuioc, 1 ceapă mare de apă.Frunzele de portulacă întregi se amestecă cu ceapa tăiată

julien, roşiile felioare, pulberile,uleiul şi se aşează pe platou; deasupra se presară verdeaţ ă tăiată

mărunt.786. SALATĂ DE PORTULACĂ CU CASTRAVEŢIIngrediente: 250 300 g portulacă (frunze), 1 fir

de praz, 4 castraveţ i tineri, 50 ml ulei, 1lingură suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, 1 legătură de

busuioc cu salvie, 1/4 linguriţ ă pulberede plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, câteva petale roşii detrandafir. Frunzele de portulacă întregi se amestecă cu castraveţ ii

tăiaţ i felii, uleiul, sucul de cătină şipulberile; deasupra se presară verdeaţ ă tăiată mărunt şi petalele

de trandafir tăiate fideluţ ă.787. SALATĂ DE PORTULACĂ CU VARZĂIngrediente: 250 - 300 g

241

portulacă (frunze), 500 g varză albă, 3 roşii, 1 ceapă de apă, 50 mlulei, 1 lingură suc de cătină (v.

2092), 1 legătură de verdeaţ ă, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e degogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge. Varza se taie

fideluţ ă, se freacă în mâni până se înmoaie bine (fără a se scurge desucul ei), se amestecă cu

frunzele de portulacă, pulberile, ceapa tăiată julien, uleiul şi sucul decătină; deasupra se presară

verdeaţ ă tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu felioare de roşii.788. SALATĂ DE

PORTULACĂ CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 300 g portulacă (frunze), 500 g varză murată, 1

morcov, 1 felie de ţ elină, 1 feliede sfeclă roşie, 50 ml ulei, 1 legătură de frunze fragede de ţ elină şi

ridichi, 2 ardei graşi, 1

242

linguriţ ăpulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e, 1 ceapă de apă sau praz. Varza se

stoarce bine în mâinide moare (nu se spală şi nu se ţ ine în apă), se taie fideluţ ă, se amestecă cu

rădăcinoasele date perăzătoare, ceapa tăiată julien, frunzişoarele de portulacă, uleiul, pulberile şi

puţ ină tărâţ e. Deasuprase presară verdeaţ a tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu felii de

ardei.789. CIORBĂ DE PORTULACĂ (I)Ingrediente: 150 g portulacă (frunze), 1 morcov, 1 pătrunjel, 1

ceapă, 1 felie de ţ elină, 1 feliede sfeclă roşie, 1 legătură de verdeţ uri, 1 l macerat de tărâţ e (v. 2041),

500 ml zeamă de varzămurată, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă

pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 - 3 roşii, 75 ml

ulei. Se punemaceratul în castron împreună cu zeama de varză, se adaugă portulaca, rădăcinoasele

date perăzătoare, pulberile, ceapa şi roşiile tăiate mărunt şi uleiul; deasupra se presară verdeţ urile

tăiatefin.790. CIORBĂ DE PORTULACĂ (II)Ingrediente: 200 g portulacă (frunze), 4 - 5 foi de vază

albă dulce, 4 roşii, 1 felie de ţ elină, 1115 legătură de verdeţ uri, 1 l macerat de afine (v. 2045), 500 ml

suc de corcoduşe (v. 2085), 250 gsmântână, sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţ ă pulbere

de seminţ e de gogoşari (v. 2072),1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1ceapă.Maceratul şi sucul de corcoduşe se pun în castron, se daugă

portulaca, varza albă tăiatăfideluţ ă, ţ elina dată pe răzătoare, roşiile şi ceapa tăiate mărunt, pulberile

şi smântâna (saugălbenuşurile); deasupra, verdeaţ a tăiată mărunt.791. CIORBĂ DE PORTULACĂ ŞI

OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceelaşi ingrediente, numai că în

locul celor 2gălbenuşuri de ouă de găină se pun 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).792. SUPĂ

- CREMĂ DE PORTULACĂ CU CONOPIDĂIngrediente: 350 g portulacă (frunze), 600 g conopidă, 1

morcov, 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 feliede ţ elină, 4 - 5 linguri de tărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e

de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge, 1 legăturăverdeţ uri, 100 ml ulei, 1.5 l suc de roşii. Se pune în castron sucul

de roşii, se adaugă portulaca,conopida, rădăcinoasele, ceapa bine mărunţ ită (manual sau mecanic),

tărâţ a, pulberile şi uleiul;deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.793. SUPĂ - CREMĂ DE PORTULACĂ CU

GULIOARESe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că

în locde conopidă se pun gulioare fin mărunţ ite.794. SUPĂ - CREMĂ DE PORTULACĂ CU

SMÂNTÂNĂIngrediente: 300 g portulacă (frunze), 350 g smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină,

243

500g urzici sau muguri fragezi de lucernă, 4 - 5 linguri tărâţ e, 1 felie de ţ elină, 1 legătură de

hasmaţ uchi,2 - 3 linguri pastă de roşi crude (v. 2063), 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v.

2072), 1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1.5 lmacerat de trifoi roşu (v. 2048), 1 ceapă.Se pune maceratul în castron, se adaugă portulaca,

urzicile, ţ elina, ceapa, bine mărunţ ite(manual sau mecanic), tărâţ a, pasta de roşii, pulberile, smântâna

( sau gălbeuşurile), iar deasuprahasmaţ uchiul tăiat mărunt.795. SUPĂ - CREMĂ DE PORTULACĂ ŞI

OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă, folosind aceelaşi ingrediente,

în afară de cele2 gălbenuşuri care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).796.

PORTULACĂ CU SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 350 g

244

portulacă (frunze), 500 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 2linguri cremogen, 1 mână de

petale roşii de trandafir, 1 legătură mentă cu salvie, 1 linguriţ ă pulberede seminţ e de roşii (v. 2071),

1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de

alge.Smântâna se amestecă cu făina de orez, cremogenul, pulberile şi se toarnă pe platou

(pestefrunzele de portulacă, aşezate în prealabil, în strat uniform). Deasupra se presară

plantelearomatice, tăiate mărunt şi petale de trandafir.797. PORTULACĂ CU SOS DE PULBERE DE

MĂCEŞESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în sos 2

linguripulbere de măceşe (v. 2078) sau pastă de măceşe (2066).798. PORTULACĂ CU SOS DE

CREMOGENIngrediente: 350 g portulacă (frunze), 2 linguri tărâţ e, 5 linguri cremogen, 300 ml suc

demorcovi (v. 2081) sau zer, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere

deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de mărar

cupătrunjel, 150 ml ulei, câteva petale de nalbă roşie de grădină.Frunzele de portulacă se aşează în

platou (în strat uniform); peste ele se toarnă sosul dincremogen amestecat cu tărâţ ea şi sucul de

morcovi; se adaugă pulberile şi uleiul (puţ in câte puţ in,116 ca la maioneză). Deasupra se presară

verdeaţ ă tăiată mărunt şi petale de nalbă tăiate fideluţ ă.799. PORTULACĂ CU SOS DE CĂLINESe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 linguri depulbere de

căline (v. 2076) sau pastă de căline (v. 2064).800. CREMĂ DE PORTULACĂ CU TĂRÂŢEIngrediente:

200 g portulacă (frunze), miere, 3 - 4 linguri tărâţ e, 2 linguri cremogen (v. 2019),sac de tărâţ e, 1

lingură tinctură miraculoasă II (v. 2107), 2 linguri rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 2ouă de găină, 2

linguri de vişine macerate în miere (v. 406).Portulaca fin mărunţ ită se amestecă cu tărâţ a,

cremogenul, mierea, tinctura, romul, coaja delămâie şi cele 2 gălbenuşuri; se adaugă suc de tărâţ e

(cât cuprinde) până se obţ ine o compoziţ ie maiîngroşată. Se toarnă în cupe sau în farfurioare de

compot; deasupra se pune câte puţ in albuş bătutspumă tare (fără zahăr), iar peste el câte 3 - 4

bobiţ e de vişine.801. CREMĂ DE PORTULACĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară crema ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle degăină care se înlocuiesc cu 10 ouă de

prepeliţ ă (v. 7).... JirJirul este fructul fagului.Miezul acestui fruct conţ ine: apă, proteină brută, materii

grase,materii extractive neazotate, fibre, cenuşi...Din jir se obţ ine un ulei de foarte bună calitate(care

conţ ine oleină, stearină şi palmitină) care poate înlocui uleiul de măsline sau de nuci.Învelişul miezului

conţ ine fagină, substanţ ă moderattoxică;de aceea se consumă fără înveliş.Jirul este un fruct foarte

245

hrănitor. Se poate folosi (ca şi sucul) în diferite preparate în bucătăriafără foc, dar curăţ at complet de

învelişuri.802. CREMĂ DE JIR CU TĂRÂŢEIngrediente: 2 linguri de jir măcinat, puţ ină miere (după

gust), 4 linguri de tărâţ e, 2 linguri decremogen, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 300 ml suc

de morcovi, coaja rasă de la 1/2lămâie sau portocală, 2 linguri de rom, 2 ouă de găină, 1 lingură

seminţ e de mac.Jirul, bine curăţ at de înveliş (măcinat ca şi nuca) se amestecă cu tărţ a, cremogenul,

tinctura,mierea, coaja de lămâie, romul, 2 gălbenuşuri de ouă şi suc de morcovi.Se pune în cupe,

deasupra câte puţ in albuş bătut spumă (fără zahăr), iar peste el se presarăseminţ e de mac.803.

CREMĂ DE JIR CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente,

246

numai că ouăle de găină suntînlocuite cu 20 ouă de prepeliţ ă (v. 7).... LămâiaLămâia are numeroase

proprietăţ i alimentaro - medicamentoase.Conţ ine vitaminele [(A, B1, B2, B3, PP) şi este foarte bogată

în vitamina C (40 - 50 mg la sutade grame)], acizii (citric, malic), glucide (glucoză şi fructoză) direct

asimilabile, zaharoză, săruriminerale şi oligoelemente (Calciu, Fier, Siliciu, Fosfor, Mangan, Cupru),

terpine, aldehide etc.Fiind atât de bogată şi diversificată (atât coaja cât şi sucul ei) în substanţ e

necesareorganismului are proprietăţ i şi indicaţ ii multiple.Ajută în demineralizare, creştere,

convalescenţ ă, infecţ ii diverse (pulmonare, intestinale, stărifebrile, astenie, inapetenţ ă), boli

infecţ ioase, ascită, reumatisme, artritism, gută, scorbut, ulcergastric, arterioscleroză, dispepsii,

hipervâscozitate sanguină, litiază urinară şi biliară, varice, flebite,fragilitate capilară, hemoragii

(epistaxis, gastroragii, enteroragii, hematurii), hemofilie, dizenterie,diaree, paraziţ i intestinali, astm,

bronşite, gripe, renascenţ ă, cefalee, osofagii.În uz extern: hemoragii nazale, guturai, angine, otite,

stomatite, glosite, furuncule, pecingini,degerături, plăgi infectate, înţ epături de insecte etc.804. SUC DE

LĂMÂIE117 De la lămâile bine coapte (ţ inute în apă caldă) se extrage mai mult suc. Se consumă

numaiproaspăt extras. Se foloseşte în numeroase preparate culinare în bucătăria fără foc (atât coaja cât

şisucul ei).O lămâie tăiată felii sau numai sucul ei, pus într-un pahar cu apă îndulcită, cu puţ ină

miere,ajută în stări febrile, de vomă, hemoragii, în toate maladiile indicate mai sus;Cură de suc:4 - 5

săptămâni, urcând şi coborând progresiv de la 1/2 până la 2 lămâi pe zi;contra aerofagiei.805. LĂMÂI

CONSERVATE ÎN MIEREIngrediente: 1 kg lămâi bine coapte, 1 rămurică de busuioc, 4 kg de miere

polifloră.Lămâile bine spălate cu apă caldă (38 o C) se şterg, se taie în două pe lungime, apoi în

felioarecât mai subţ iri. Se pun în borcan de sticlă (odată cu busuiocul) şi se toarnă mierea. Se leagă

strâns,se ţ ine la întuneric (sau se înfăşoară borcanul în hârtie de culoare închisă) şi se lasă la macerat

6săpătămâni (având grijă ca zilnic să se agite). După termenul notat mai sus se scot feliile de

lămâie(cu ajutorul unei palete), se pun într-un borcan potrivit ca mărime, cu miere (să le cuprindă cât

suntscoase din borcan), se leagă strâs, se etichetează şi se păstrează în cămară. Se foloseşte de

obicei laceai. Durează 12 luni. Mierea rămasă (după ce au fost luate feliile de lămâie) s-a transformat

în siropde lămâie (la rece); se toarnă în sticle, se pune de 1 deget alcool, se închid ermetic, se

etichetează şise păstrează la cămară. Se foloseşte ca atare cu apă minerală sau sifon, se pune în

ceai, se poatefolosi în diferite preparate, la rece.806. COAJĂ DE LĂMÂIE USCATĂCoaja trebuie uscată

rapid (să nu fie căldură mai mare de 38 o C) la soare sau în poduri cuacoperiş de tablă. Se păstrează

247

în pungi (după ce a fost perfect uscată). La nevoie se transformă înpulbere care se foloseşte ca aromă

la diferite preparate culinare.807. COAJĂ DE LĂMÂIE CONSERVATĂ ÎN CONGELATORLămâile spălate

ca la 805, se rad, coaja lor se împarte în porţ ii mici şi se pune în punguţ e. Maimulte punguţ e se pun

la un loc într-o pungă mare şi se păstrează în congelator. La fel se poatepăstra şi coaja de portocală,

de grep.... Lăptuca (salata verde)Până în prezent se cunosc peste 100 de varietăţ i. Se cultivă în toate

zonele ţ ării noastre. Estefolosită mult în alimentaţ ie dar şi în industria farmaceutică; se folosesc atât

frunzele cât şi seminţ ele.Componenţ i principali: lactucariu - substanţ ă cu acţ iune similară grâului (în

seminţ e),lacturiană, lactucină, acid lactucic, asparagină, hiascianină, clorofilă, vitaminele [A, B, C, D şi

E (50mg la suta de

248

grame)], Fier, Calciu, Fosfor, Iod, Magneziu, Zinc, Cupru, Sodiu, Clor, Potasiu, Cobalt,Arsenic, fosfaţ i,

sulfaţ i, steroli, caroten.În 100 g lăptucă proaspătă se găsesc 177 mg de vitamină C, iar în 50 g 1

unitate de vitaminaE.Proprietăţ i şi indicaţ ii: emolient în bronşite, astm, tuse convulsivă, tuse nervoasă;

sedativ înpsihastenie, insomnie, hiperexcitabilitate sexuală, spermatoree; hpoglicemiant în diabet,

analgezicîn menstruaţ ii dureroase; aperitiv (la începutul meselor, stimulează glandele digestive); gută;

litiază;răcoritoare, depurativă, laxativă, drenoare hepatică, remineralizare.808. SALATĂ VERDE CU

SUC DE CĂTINĂIngrediente: 2 căpăţ âni de salată verde, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), sau de

lămâie, 50 mlulei, 1 legătură de mărar cu busuioc, 2 - 3 roşii, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Frunzele de salată se spală (numai

câte una, pe o parte şi pe alta, sub un jet de apă), se rup înfragmente mai mari, se stropesc cu sucul

de cătină, se adaugă pulberile şi uleiul, verdeţ urile tăiatemărunt, iar pe margini se decorează cu

felioare de roşii. Se serveşte ca atare sau drept garnitură pelângă alte preparate culinare, după gust.

Nu se prepară decât cu 4 - 5 min. înainte de masă şi numaicantitatea care se poate consuma o

singură dată..809. PASTĂ DE SALATĂ VERDE CU CEAPĂIngrediente: 1 căpăţ ână de salată verde, 1

ceapă mare de apă, 200 g unt, 1/4 linguriţ ă pulberede plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 linguri tărâţ e, 1118 gogoşar. Salata spălată foaie cu foaie, bine scursă,

se taie fideluţ ă, se amestecă cu ceapa tăiatămărunt, pulberile, tărâţ a şi untul frecat spumă.Se

aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se ornează cu felioare de gogoşari roşii.810. PASTĂ DE

SALATĂ VERDE CU PRAZIngredientele sunt cele folosite la reţ eta precedentă, în afară de ceapă care

se înlocuieşte cupraz tăiat fideluţ ă. Se prepară la fel.811. PASTĂ DE SALATĂ VERDE CU ROŞIISe

prepară ca la reţ eta 809, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă 2 - 3 linguripastă de roşii

crude (v. 2063).812. PASTĂ DE SALATĂ VERDE CU PULBERE DE HRIBI (mânătărci)Se prepară pasta

ca la 809, folosind aceleaşi ingrediente, plus 2 linguri pulbere de hribi (v.267) înmuiaţ i cu 1 ceşcuţ ă

suc de roşii (v. 2094) sau apă, şi lăsată acoperită 30 min.813. CIORBĂ DE SALATĂ VERDE CU

CRESONIngrediente: 200 g salată verde, 150 g creson de fântână, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1felie

de ţ elină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ardei gras, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 75 ml ulei, 1

linguriţ ăpulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2092), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir, 1 legătură de

salvie cumărar. Sucul de roşii se pune în castron, se adaugă salata şi cresonul tăiate fideluţ ă, ceapa

249

şiverdeţ urile tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, ardeiul tăiat firişoare, pulberile, uleiul,iar

deasupra petalele de trandafir tăiate fideluţ ă şi verdeţ urile tăiate mărunt.814. CIORBĂ DE SALATĂ

VERDE CU SMÂNTÂNĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în

loc de ulei seadaugă în castron 200 g smântână sau două gălbenuşuri de ouă de găină. 815. CIORBĂ

DE SALATĂ VERDE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (813), folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de ulei careeste înlocuit cu 200 g smântână sau 10 gălbenuşuri de ouă

de prepeliţ ă (v. 7).816. SOS DE SALATĂ VERDE CU ROŞIIIngrediente: 2 căpăţ âni de salată verde, 4

linguri de cremogen (v. 2019), 150 ml ulei, 1 ceaşcăsuc de roşii (v. 2094) sau macerat de tărâţ e (v.

250

2041), 1 linguriţ ă pulbere de ardei gras (v. 2072), 1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 700 groşii, 1 legătură de mărar cu tarhon, 2

linguri tărâţ e.Foile de salată (bine spălate, una câte una) se mărunţ esc la mixer.Separat, cremogenul

se amestecă cu tărâţ a, se înmoaie cu sucul de roşii, se adaugă uleiul(puţ in câte puţ in, ca la

maioneză), se pun pulberile, apoi se amestecă cu salata mărunţ ită. Se toarnăsosul în platou, deasupra

se aşează sferturi de roşii peste care se presară verdeţ urile tăiate mărunt.817. SOS MAIONEZĂ CU

SALATĂ VERDEIngrediente: 1 căpăţ ână de salată verde, 2 gălbenuşuri, 250 ml ulei, 1 lingură suc de

cătină (v.2092), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2072), 1/4 linguriţ ă pulbere de

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 lingură de mărar cu tarhon

şirozmarin, 1 ceapă mare de apă, 2 gogoşari sau roşii.Salata (bine spălată, frunză cu frunză) se taie

în fragmente mai mari, se pune pe platou în stratuniform, peste care se toarnă maioneza, care a fost

preparată astfel: 2 gălbenuşuri se pun cu 3linguri de apă să stea la rece 15 min, după care se

amestecă bine, se daugă uleiul (puţ in câte puţ in)până se încorporează întreaga cantitate, iar deasupra

verdeţ urile tăiate mărunt. Pe margini sedecorează cu felioare de gogoşari sau de roşii.818. SOS -

MAIONEZĂ DE POST CU SALATĂ VERDEIngrediente: 1 căpăţ ână mare de salată verde, 5 linguri de

cremogen (v. 2019), 1 pahar suc demorcovi (v. 2081) sau apă, 150 ml ulei, 1 linguriţ ă pulbere din

seminţ e de roşii (v. 2071), 1/4linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge, 1119 legătură hasmaţ uchi cu frunze fragede de ridichi, 10 măsline negre, 1

lingură suc de cătină (v.2092).Salata verde bine spălată, fiecare frunză în parte, ruptă în frgamente

mari se aşează în platouîn strat uniform peste care se toarnă sosul preparat din: cremogenul înmuiat cu

suc de morcovi,uleiul (puţ in câte puţ in), sucul de cătină, pulberile şi deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.

Se decoreazăcu jumătăţ i de măsline negre desărate complet (v. 1988).819. SOS - MAIONEZĂ DE

POST CU TĂRÂŢE ŞI SALATĂ VERDESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, numai că odată cucremogenul se înmoaie şi 3 linguri de tărâţ e. Se măreşte cantitatea de

suc de morcovi cu 50 ml şicantitatea de ulei cu 60 ml.820. SOS - MAIONEZĂ CU PASTĂ DE ROŞII

ŞI SALATĂ VERDESe prepară sosul ca la 818, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă la

urmă 3 linguripastă de roşii crude (v. 2063), iar deasupra se presară 1 mână de petale de trandafir

albe sau florităiate fideluţ ă.821. SOS - MAIONEZĂ DE POST CU NUCI ŞI SALATĂ VERDESe prepară

ca la reţ eta precedentă (818), folosind aceleaşi ingrediente, numai că odată cucremogenul se înmoaie

251

şi 2 linguri de nuci măcinate, care (la nevoie) pot fi înlocuite cu alune,seminţ e de floarea - soarelui,

seminţ e de dovleac, de jir, decorticate şi măcinate.822. SOS - MAIONEZĂ CU SALATĂ VERDE ŞI

FĂINĂ DE HRIŞCĂSe prepară sosul ca la 818, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 linguri

de făină dehrişcă în loc de tărâţ e; în continuare se procedează ca la 819. Hrişca este cereala cea mai

bogată înCalciu, bună pentru toate vârstele.823. SOS - MAIONEZĂ DE POST CU MUŞTAR ŞI SALATĂ

VERDESe prepară sosul ca la reţ eta 818, folosind aceleaşi ingrediente, plus 1 lingură bună de

muştar.824. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 2 căpăţ âni de salată

verde, 150 g urzici, 250 g smântână, 1.5 l macerat de meredulci (v. 2055), 1 ceapă de apă, 1

252

morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de lelină, 4 - 5 linguri tărâţ e, 1 legăturăde leuştean cu frunze de ridichi, 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2072), 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 5 linguri tărâţ e.Salata şi urzicile bine spălate,

rădăcinoasele, ceapa curăţ ate şi spălate se mărunţ esc fin(manual sau mecanic), se pun în castronul

cu macerat de mere dulci, se adaugă pulberile, tărâţ a şismântâna, iar deasupra se presară verdeaţ a

tăiată mărunt.825. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa ca

la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântânăcare se înlocuieşte cu 2

gălbenuşuri de ouă de găină sau cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v.7).826. SUPĂ - CREMĂ

DE SALATĂ VERDE CU CRESONSe prepară ca la reţ eta precedentă (824), folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de urzici carese înlocuiesc cu creson, iar smântâna se înlocuieşte cu ulei.827.

SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţ eta precedentă

(824), folosind aceleaşi ingrediente, plus 4 - 5 bulbili deusturoi (fin pisaţ i).828. SUPĂ - CREMĂ DE

SALATĂ VERDE CU FLORI DE SOIAŞI AROMĂ DE HREANSe prepară ca la reţ eta precedentă (824),

folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2linguri de hrean ras.829. SUPĂ - CREMĂ DE

SALATĂ VERDE CU VARZĂ ALBĂ120 Se prepară ca la reţ eta 824, folosind aceleaşi ingrediente, în

afară de urzici care se înlocuiesccu 250 g varză albă dulce. La fel se poate prepara supa - cremă de

cartofi cu napi, cu gulioare,conopidă, ţ elină, anghinarii ş. a.830. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE

CU PASTĂ DE ROŞIISe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă (824), folosind aceleaşi

ingrediente, în afarăde smântână care se înlocuieşte cu 100 ml ulei [bine amestecat cu 3 - 4 linguri

pastă de roşii crude(v. 2063)].... LeuşteanLeuşteanul este o plantă cu aromă plăcută (rădăcina,

frunzele, seminţ ele) folosită atât înalimentaţ ie cât şi ca medicament. Este bogat în uleiuri

eterice.Conţ ine: uleiuri volatile, terpirol, alte terpine, vitaminele A, B şi C, acizi organici; în rădăcină

segăsesc grăsimi, săruri minerale etc.Este indicat ca diuretic - edeme cardiace, renale, retenţ ie azotată

(decoct); carminativ - coliciabdominale la copii, tonic, aperitiv, gastric inapetenţ ă, debilitate, sedativ

nervos - recomandatdupă perioade de stress, hipotensiv, expectorant - bronşite, traheite, regulator al

intestinului gros -constipaţ ii, scaune moi, emenagog reglează ciclul menstrual, micşorând durerile.Se

poate folosi macerat la rece, infuzii, tincturi şi pulbere din: rădăcină, tulpină sau frunze şiseminţ ele.

Iarna se foloseşte sub formă de pulbere.831. PASTĂ CU FRUNZE DE LEUŞTEAN ŞI

URZICIIngrediente: 50 g frunze fragede de leuştean, 150 g urzici, 200 g unt, 1 ceapă mare de apă,

253

1/4linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,

2linguri pastă de roşii crudă (v. 2063), 2 linguri tărâţ e, 2 gogoşari sau napi.Frunzele de leuştean,

urzicile şi ceapa, tăiate cât se poate de mărunt se amestecă cu pulberile,tărâţ a, pasta de roşii şi untul

frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decoreazăcu felioare de gogoşari sau de

napi.832.PASTĂ CU FRUNZE DE LEUŞTEAN ŞI MUGURI DE LUCERNĂSe prepară la fel ca la reţ eta

precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care seînlocuiesc cu muguri fragezi de lucernă,

iar ceapa este înlocuită cu 1 fir de praz tăiat fideluţ ă.833. PASTĂ CU RĂDĂCINĂ DE LEUŞTEAN ŞI

PĂPĂDIEIngrediente: 50 g rădăcină de leuştean, 105 g rădăcini de păpădie (care sunt bune

254

deconsumat numai scoase direct din pământ, proaspte, în octombrie sau martie), 1 ceapă mare deapă, 1

linguriţ ă pulbere de ardei gras (v. 2072), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v.

2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de verdeaţ ă, 2 linguri tărâţ e, 200 gunt. Ambele feluri

de rădăcini (bine spălate şi curăţ ate) şi ceapa se mărunţ esc fin (manual saumecanic), se amestecă

cu verdeaţ a tăiată mărunt, pulberile, tărâţ a şi untul frecat spumă. Se aşeazăpe farfurie şi se tasează

după fantezia gospodinei.834. PASTĂ CU RĂDĂCINĂ DE LEUŞTEAN ŞI VARZĂ MURATĂSe prepară la

fel ca la precedenta, cu aceleaşi ingrediente, în afară de rădăcinile de păpădiecare se înlocuiesc cu

varză murată, bine scursă în pumni de moare (nici într-un caz nu se spală şi nuse ţ ine în apă), tăiată

fideluţ ă, la care se adaugă 1 morcov ras şi 1 fir de praz tăiat mărunt. Seornează cu jumătăţ i de

măsline negre desărate complet (v. 1988) şi verdeţ uri de sezon.835. CIORBĂ DE LEUŞTEAN CU

MUGURI DE HAMEIIngrediente: 50 g frunze fragede de leuştean, 100 g muguri de hamei (se pot

consuma numaiprimăvara, la vremea când ies din pământ de la rădăcinile plantei mamă), 100 g frunze

de urzici, 1ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 l macerat de tărâţ e

(v. 2041),500 ml zeamă de varză murată (moare), 75 ml ulei, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v.2071),

1 legătură hasmaţ uchi.Maceratul cu zeamă de varză se pune în castron, se adaugă funzele de

leuştean, mugurii dehamei, urzicile şi ceapa tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile

şi uleiul iardeasupra hasmaţ uchi tăiat mărunt.121 837.CIORBĂ DE LEUŞTEAN CU SMÂNTÂNĂSe

prepară la fel ca la precedenta, cu aceleaşi ingrediente, numai că în loc de ulei se adaugă încastron

250 g smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină.838.CEAPĂ CU RĂDĂCINĂ DE LEUŞTEAN ŞI

NAPIIngrediente: 100 g rădăcină de leuştean, 200 g napi, 100 g frunze de bob, 1 legătură

dehasmaţ uchi, 1 fir de praz, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă

pulberede plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 75 ml ulei, 3

linguripastă de roşii crude (v, 2063), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1.5 l macerat

demere (v. 2056). Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcina de leuştean, napii,

rădăcinoaselecurăţ ate şi date ăe răzătoare, prazul, frunzele de bob şi hasmaţ uchi tăiat mărunt, pasta

de roşii,pulberile şi uleiul.839. CIORBĂ CU RĂDĂCINI DE LEUŞTEAN ŞI URZICISe prepară la fel ca la

reţ eta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de napi care seînlocuiesc cu urzici tăiate

mărunt.840. SUPĂ - CREMĂ CU LEUŞTEAN ŞI FRUNZE DE BOBIngrediente: 100 g frunze fragede de

255

leuştean, 100 g frunze de urzici, 100 g frunze de bob, 1legătură de hasmaţ uchi, 1 ceapă mare de apă,

1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 40 ml ulei, 1linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v.

2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 5 linguri tărâţ e. Sepune sucul de roşii în castron, se adaugă frunzele

de leuştean, urzici şi de bob bine mărunţ ite, apoirădăcinoasele mărunţ ite fin (manual sau mecanic),

pulberile, tărâţ a şi uleiul, iar deasuprahasmaţ uchi tăiat mărunt.841. SUPĂ - CREMĂ DE LEUŞTEAN

CU NAPISe prepară la fel ca la precedenta, cu aceleaşi ingrediente, în afară de urzici şi frunzele de

bobcare se înlocuiesc cu 350 g napi (buni de consum numai toamna şi primăvara timpuriu, când se

256

scotdirect din pământ pentru gătit). În timpul iernii se pun la murat în butoiul cu varză; se pot

apoiconsuma raşi în diferite salate, cu morcov, pătrunjel, păstârnac, cartofi sau ţ elină (toate rase

perăzătoare).842. SUPĂ - CREMĂ CU RĂDĂCINI DE LEUŞTEAN ŞI IAURTIngrediente: 100 g rădăcini

de leuştean, 2 cartofi mjlocii, 1 căpăţ ână de salată, 1 morcov, 1felie de ţ elină, 1 legătură de verdeţ uri,

250 g iaurt, 2 linguri de cremogen (v. 2019), 5 linguri detărâţ e, 1 ceapă mare de apă, 1.5 l macerat de

tărâţ e (v. 2041), 3 linguri pastă de roşii crude (v.2063), 1 linguriţ ă pulbere de ardei gras (v. 2074),

1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.

Maceratul se pune în castron; se adaugărădăcinoasele, ceapa şi cartofii fin mărunţ ite la mixer odată cu

salata, tărâţ a, pulberile, pasta de roşiişi iaurtul bine amestecat cu cremogen.843. SUPĂ - CREMĂ DE

LEUŞTEAN CU AROMĂ DE HRIBISe prepară la fel ca la precedenta, cu aceleaşi ingrediente,

adăugând în plus 2 linguri pulberede hribi (v. 2067), înmuiaţ i cu puţ in suc de roşii sau apă şi lăsată

în repaos 30 min.844. SUPĂ - CREMĂ DE LEUŞTEAN CU AROMĂ DE USTUROISe prepară la fel ca

la precedenta (842), cu aceleaşi ingrediente, plus 4 - 5 bulbili (căţ ei) deusturoi fin pisaţ i.845. SUPĂ -

CREMĂ DE LEUŞTEAN CU AROMĂ DE HREANSe prepară la fel ca la precedenta (841), cu aceleaşi

ingrediente, plus 1 - 2 linguri de hrean raspe răzătoarea de sticlă.846. SUPĂ DE LEUŞTEAN CU OUĂ

DE PREPELIŢĂSe prepară la fel ca la precedenta (841), cu aceleaşi ingrediente, numai că uleiul este

înlocuitcu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7). În lipsa acestora se pot folosi 2 gălbenuşuri de

ouă de122 găină.... LinteConţ ine amidon, protide, glucide, lipide, săruri de Calciu, Sodiu şi Potasiu

(810 mg %); Fier,vitaminele (A, B, C); este foarte energetică.Este foarte nutritivă şi foarte digerabilă în

convalescenţ e caşexie, galactogenă pentru mamelecare alăptează.Cataplasemele de linte fiartă şi

mărunţ ităsunt bune pe abcese, plăgi,aşezate într-un pansament.Sub formă de făină se recomandă

intelectualilor şi dispepticilor. Pentru a face cât maiîmbietoare preparatele cu linte, se adaugă arome ca:

cimbru, busuioc, rozmarin, leuştean, ţ elină şimulte altele (după gust).847. PASTĂ DE LINTE CU

AROMĂ DE LEUŞTEANIngrediente: 50 g rădăcini de leuştean, 150 g frunze creson de apă, 1 legătură

verdeţ uri, 1ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 linguriţ ă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă

pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 linguri tărâţ e,

10 măslinenegre desărate complet (v. 1988), 3 linguri germeni de linte (v. 2028) bine mărunţ iţ i.

Germenii delinte se amestecă cu rădăcina de leuştean, ceapa, cresonul care au fost bine mărunţ ite

(manual saumecanic), pulberile, tărâţ a, verdeaţ a tăiată mărunt şi untul frecat spumă. Se aşează pe

257

farfurie, setasează frumos şi se decorează cu jumătăţ i de măsline şi verdeţ uri de sezon.848. PASTĂ

DE LINTE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

adăugând în plus 3 - 4 bulbili(căţ ei) de usturoi fin pisaţ i.849. PASTĂ DE LINTE CU AROMĂ DE

HREANSe prepară pasta ca la reţ eta precedentă (847), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în

plus1 lingură de hrean (ras pe răzătoarea de sticlă).850. PASTĂ CU FĂINĂ DE LINTESe folosesc

aceleaşi ingrediente, numai că germenii se înlocuiesc cu făină de linte (boabele delinte râşnite în

maşina de cafea) înmuiată cu puţ in suc de roşii (sau apă).851. SOS DE CREMOGEN CU GERMENI

DE LINTEIngrediente: 5 linguri cremogen (v. 2019), 6 linguri germeni de linte (v. 2028), 1 legătură

258

deverdeţ uri, 250 ml suc de morcovi sau macerat de tărâţ e (v. 2041), 125 ml ulei, 1 ceapă, 3 - 4

frunzede varză murată, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e. Germenii de linte se

punîn platou (în strat uniform). Peste ei se toarnă sosul preparat din cremogen înmuiat cu suc

demorcovi, ulei (pus puţ in câte puţ in, ca la maioneză), ceapa tăiată mărunt, varza bine stoarsă

demoare (nici într-un caz nu se spală şi nu se ţ ine în apă), tăiată fideluţ ă, pulberile şi puţ ină

tărâţ e.Deasupra se presară verdeaţ ă tăiată mărunt.852. SOS CU PASTĂ DE ROŞII ŞI GERMENI DE

LINTESe prepară sosul ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în plus 3 - 4 linguripastă

de roşii crude (v. 2063).853. SOS DE SMÂNTÂNĂ CU GERMENI DE LINTEIngrediente: 500 g

smântână, 6 linguri germeni de linte (v. 2028), 2 linguri făină de orez, 1lingură făină de ovăz, 1

linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţ uri,câteva petale roşii de

flori de nalbă de grădină.Germenii de linte se aşează în platou (în strat uniform), peste ei se toarnă

smântânaamestecată cu cele două feluri de făină şi pulberile.Deasupra se presară verdeaţ a tăiată

mărunt şi petalele de flori tăiate fideluţ ă.854. SOS CU OUĂ DE PREPELIŢĂ ŞI GERMENI DE

LINTE123 Se prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că smântâna

seînlocuieşte cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7) sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină.855.

SOS CU PULBERE DE MĂCEŞE ŞI GERMENI DE LINTESe prepară ca la reţ eta precedentă (853),

folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc defăină de orez, în smântână se adaugă 2 linguri pulbere

de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076).856. CIORBĂ CU GERMENI DE LINTE (I)Ingrediente: 5

linguri germeni de linte, 1 ceapă de apă, 1 pătrunjel, 1 morcov, 1 felie de ţ elină,1 linguriţ ă pulbere de

ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2071), 75 ml ulei, 1.4 lmacerat de urzici (v.

2050), 100 ml suc de cătină (v. 2092), 1 legătură de verdeaţ ă.Maceratul se pune în castron, se

adaugă sucul de cătină, germenii de linte, ceapa şi verdeaţ atăiate mărunt, rădăcinoasele date pe

răzătoare, pasta de roşii, uleiul şi pulberile.857. CIORBĂ CU GERMENI DE LINTE (II)Se prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de ulei sepun 200 g iaurt (sau 2

gălbenuşuri de ouă de găină) amestecat cu 2 linguri făină integrală de orz.858. CIORBĂ CU GERMENI

DE DE LINTE (III)Se prepară ca la reţ eta precedentă (856), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în

259

loc de uleise adaugă 3 - 4 linguri de smântână.859. CIORBĂ CU GERMENI DE LINTE ŞI HRIBI

MĂRUNŢIŢIIngrediente: 3 linguri germeni de linte (v. 2028), 3 linguri de hribi mărunţ iţ i (719), 1 fir de

praz,1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 legătură de hasmaţ uchi cu tarhon, 1 linguriţ ă pulbere

dinseminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2linguriţ ă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 l macerat de tărâţ e (v. 2041), 500 ml zeamă de varză

murată(moare).Maceratul şi moarea se pun în castron, se adaugă germenii de linte, hribii mărunţ iţ i,

prazul şiverdeaţ a, tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul.860. CIORBĂ CU

GERMENI DE LINTE ŞI ŢELINĂIngrediente: 4 linguri germeni de linte (v. 2028), 300 g ţ elină, 1 ceapă

mare de apă, 1 felie desfeclă roşie, 75 ml

260

ulei, 1 legătură de verdeţ uri, 1 linguriţ ă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1.5 lsuc de roşii (v. 2071).Sucul se

pune în castron, se adaugă germenii, ţ elina şi sfecla roşie date pe răzătoare, ceapa şiverdeaţ a tăiate

mărunt, pulberile şi uleiul.861. CIORBĂ CU GERMENI DE LINTE ŞI ANDIVESe prepară ciorba ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ţ elină carese înlocuieşte cu andive tăiate

fideluţ ă, iar în loc de ulei se pun 150 g smântână.862. SUPĂ - CREMĂ CE GERMENI DE LINTE

(I)Ingrediente: 7 linguri germeni de linte, 100 ml ulei, 1 fir de praz, 2 morcovi, 1 pătrunjel, 1 feliede

ţ elină, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari (v.2074), 4

- 5 linguri tărâţ e, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă

pulbere de alge, 1.5 l macerat de tărâţ e (v. 2041), 1 legătură verdeţ uri. Se pune maceratulîn castron,

se adaugă germenii (v. 2028), prazul, rădăcinoasele bine mărunţ ite (manual saumecanic), pasta de

roşii, uleiul, pulberile, tărâţ a, iar deasupra verdeţ urile tăiate mărunt.863. SUPĂ - CREMĂ CU

GERMENI DE LINTE (II)Se prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în

plus un pumnde urzici (mărunţ ite odată cu celelalte produse).864. SUPĂ-CREMĂ CU GERMENI DE

LINTE ŞI AROMĂ DE LEUŞTEANIngrediente: 7 linguri germeni de linte (v. 2028), 25 g rădăcină de

leuştean, 1 legătură de124 leuştean cu hasmaţ uchi, 50 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1 pumn muguri

de lucernă, 4 - 5 linguritărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă

pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1.5 l macerat de

afine (v. 2045).Germenii de linte, rădăcina de leuştean, ceapa şi mugurii de lucernă se mărunţ esc fin,

se punîn macerat, se adaugă pulberile, uleiul, iar deasupra verdeţ urile tăiate mărunt.865. SUPĂCREMĂ

DE GERMENI DE LINTE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, numai că lucerna seînlocuieşte cu lobodă roşie bine mărunţ ită, plus 4 - 5 bulbili

de usturoi fin pisaţ i.866. SUPĂ - CREMĂ DE GERMENI DE LINTE CU AROMĂ DE HREANSe prepară

ca la reţ eta precedentă (862), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în pluscâteva frunze de lobodă

albă şi 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă.867. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE

LINTEIngrediente: 5 - 6 linguri germeni de linte, 1 căpăţ ână de varză murată, 10 - 12 nuci, 1

ceapămare de apă, 100 g unt, 1 şi 1/2 linguriţ ă pulbere de seminţ e de roşii (v. 2071), 1 legătură

verdeţ uri,tărâţ e, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere dealge, 1 căpăţ ână de salată verde, 1 lingură ulei.Germenii de linte se amestecă cu miejii de

261

nuci, ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt, se adaugăpulberi, tărâţ e (cât cuprinde) şi untul frecat spumă.

Din această compoziţ ie se prepară sărmăluţ eleînvelite în foi de varză murată (care nici într-un caz nu

se spală şi nici nu se ţ ine în apă) bine scursăde zeamă (moare).868. TORT APERITIV CU GERMENI

DE LINTEŞI AROMĂ DE LEUŞTEANIngrediente: 6 - 7 linguri germeni de linte (v. 2028), 1 felie de

sfeclă roşie, 2 linguri pulbere dehribi (v. 2017), tărâţ e, 400 g unt, 4 ouă, 1/2 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şi condimentare,1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 100 g rădăcină de leuştean, 2 cepe,

500 g păstârnac, 1 linguriţ ăpulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), cremogen (v. 2019), 1 legătură

frunze de leuştean.Rădăcina de leuştean mărunţ ită fin odată cu păstârnacul

262

şi 1 ceapă se amestecă cu 2gălbenuşuri de ouă şi cremogen (cât cuprinde) plus 200 g unt frecat

spumă. Aceasta se împarte în 2părţ i egale. Una din ele se aşează pe tortieră, se tasează uniform, iar

peste ea se pune compoziţ ia adoua care se prepară din germeni de linte fin mărunţ iţ i odată cu sfecla,

1 ceapă şi se amestecă cupulberile, 2 gălbenuşuri, 200 g unt frecat spumă şi tărâţ e cât cuprinde.

Peste ea se aşează partea adoua din compoziţ ia cu leuştean şi se tasează uniform. Se îmbracă tortul

cu 4 albuşuri bătute spumătare, iar pe deasupra se presară frunze fragede de leuştean tăiate mărunt.

Dacă avem la îndemânăse pot presăra şi câteva petale roşii de trandafir tăiate fideluţ ă. Se dă la rece

2 - 3 ore, se serveştetăiat felii în forme de raze, cu salată verde.869. TORT CU GERMENI DE LINTE

ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară tortul, ca la precedenta reţ etă, folosind aceleaşi ingrediente, numai

că ouăle degăină se înlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţ ă (v. 7).870. RULADĂ CU GERMENI DE LINTE

ŞI AROMĂ DE LEUŞTEANDin cele 2 compoziţ ii preparate ca la 868 se poate prepara o ruladă ca la

769, ruladă cugermeni de hrişcă umplută cu varză albă, numai că aici rulada se umple cu compoziţ ia

de linte(albuşul se foloseşte la alte preparate culinare).... MazăreConţ ine Fosfor, Potasiu, vitaminele

(A, B, C), amidon, zaharuri, acid uric (50 mg / 100g), creşcanu o interzice în cantităţ i chibzuite

suferinţ elor de gută. Este energetică, înlesneşte evacuareaintestinală.În stare verde - fragedă este

foarte digestă. I se mai spune şi"mătura intestinului";contraindicată entericilor.Uscată, cuprinde elemente

concentrate; de consumat cu cumpătare.125 Mazărea are o valoare energetică de 354 Kcal / 100

g.871. PASTĂ DE MAZĂRE VERDE CU MĂRARIngrediente: 250 g boabe de mazăre fragedă, 1

legătură de mărar, 1 ceapă mare de apă, 200 gunt, 1 linguriţ ă pulbere de ardei gras (v. 2072), 1/4

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1

gogoşar, tărâţ e.Boabele de mazăre verde trebuie să fie foarte tinere şi foarte proaspete. Se

mărunţ esc fin,ceapa se taie mărunt odată cu mărarul, se amestecă toate trei produsele la care se

adaugăpulberile, tărâţ e (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos

şi sedecorează cu felioare de gogoşari şi verdeţ uri de sezon.872. PASTĂ DE MAZĂRE VERDE CU

PRAZSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ceapa seînlocuieşte

cu praz tăiat fideluţ ă.873. PASTĂ DE MAZĂRE VERDE CU AROMĂ DE BUSUIOCSe prepară pasta ca

la reţ eta precedentă (871), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în locde mărar se pune 1 legătură

de busuioc tăiat mărunt.874. PASTĂ DE MAZĂRE VERDE CU BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 250 g

boabe de mazăre verde, 200 g brânză proaspătă de vaci, 150 g unt, 1legătură salvie cu măghiran,

263

tărâţ e, 1 ceapă mare de apă, 1/2 linguriţ ă pulbere de negrilică, 1/2linguriţ ă pulbere de alge, câteva

petale roşii de trandafir.Mazărea, mărunţ ită fin, se amestecă cu brânza (trecută prin sită), verdeaţ a şi

ceapa tăiatemărunt, pulberile şi tărâţ e (cât cuprinde), apoi untul frecat spumă. Se decorează cu petale

roşii detrandafir tăiate fideluţ ă.875. PASTĂ CU GERMENI DE MAZĂRE ŞI CEAPĂIngrediente: 250 g

germeni de mazăre (v. 2028), 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, tărâţ e, 1/2linguriţ ă pulbere de

seminţ e de gogoşari, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de cimbru cu busuioc. Germenii de mazăre finmărunţ iţ i se

amestecă cu ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt, pulberile şi tărâţ e (cât cuprinde). Seaşează pe farfurie

şi se decorează după fantezia gospodinei

264

cu produsele care-i sunt la îndemână.876. PASTĂ DE GERMENI DE MAZĂRE CU AROMĂ DE

USTUROISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5

bulbili(căţ ei) de usturoi fin pisaţ i.877. PASTĂ DE GERMENI DE MAZĂRE CU AROMĂ DE HREANSe

prepară ca la reţ eta precedentă (875), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2linguri de

hrean ras împreună cu 1 felie de sfeclă roşie.878. SOS GALBEN CU MAZĂRE VERDEIngrediente: 5

linguri cremogen (v. 2019), 300 g suc de morcovi (v. 2081), 150 ml ulei, 1lingură suc de cătină (v.

2052), 300 g boabe de mazăre verde, 1/2 linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v.

2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 ceapă mare de apă, 1 legăturăde morcov cu pătrunjel, 4 - 5 foi

de salată verde. Boabele de mazăre tinere şi foarte proaspete(scoase din păstăi) se aşează în platou,

în strat subţ ire, peste ele se toarnă cremogenul (v. 2019)care a fost amestecat cu sucul de morcovi,

sucul de cătină şi uleiul (pus puţ in câte puţ in, ca lamaioneză); deasupra se presară pulberile,

verdeaţ a tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cufelioare de ceapă şi salată verde.879. SOS

GALBEN CU GERMENI DE MAZĂRESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

în afară de boabele verzi demazăre care se înlocuiesc cu germeni de mazăre (v. 2028).880. SOS

ROŞU CU MAZĂRE VERDESe prepară ca la reţ eta precedentă (878), folosind aceleaşi ingrediente,

numai că în sosul126 galben se adaugă 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (2078) sau de scoruşe (2077)

care pe lângăbogăţ ia de enzime, vitamine şi minerale îi dă o culoare îmbietoare şi un gust deosebit de

plăcut.881. SOS ROŞU CU GERMENI DE MAZĂRESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de boabele verzi demazăre care se înlocuiesc cu germeni de mazăre (v.

2028).882. CIORBĂ CU BOABE DE MAZĂRE VERDE (I)Ingrediente: 300 g boabe de mazăre fragedă,

1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină,1 felie de sfeclă roşie, 75 ml ulei, 1 l macerat de nalbă

(v. 2058), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085),1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură

de verdeţ uri. Maceratul şi sucul decorcoduşe se pune în castron, se adaugă boabele de mazăre,

ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt,rădăcinoasele date pe răzătoare, uleiul şi pulberile.883. CIORBĂ CU

BOABE VERZI DE MAZĂRE (II)Se prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în

afară de pătrunjel şi sfeclăroşie care se înlocuiesc cu 5 - 6 frunze de varză albă tăiată fideluţ ă, iar

deasupra pe lângă verdeaţ ăse presară câteva petale roşii de tradafir tăiate fideluţ ă.884. CIORBĂ DE

GERMENI DE MAZĂRESe prepară ca la reţ eta precedentă (882), folosind aceleaşi ingrediente, în

265

afară de boabele demazăre care se înlocuiesc cu germeni de mazăre (2028).885. SUPĂ - CREMĂ DE

MAZĂRE VERDEIngrediente: 300 g boabe de mazăre verde, 1 ceapă mare de apă, 1 pătrunjel, 1 felie

de ţ elină,1 legătură de verdeţ uri, 50 ml ulei, 1 linguriţ ă pulbere de ardei gras (v. 2072), 4 - 5 linguri

tărâţ e, 1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 2 - 3linguri pastă de roşii (v. 2063), 1.5 l macerat de coada - calului (2042). Se pune maceratul

în castron,se adaugă mazărea, ceapa şi rădăcinoasele bine mărunţ ite (manual sau mecanic), pulberile,

tărâţ a,uleiul şi pasta de roşii, iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.886. SUPĂ - CREMĂ DE MAZĂRE

CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, plus 4 - 5

bulbi (căţ ei) deusturoi fin pisaţ i.887. SUPĂ - CREMĂ

266

DE MAZĂRE CU AROMĂ DE HREANSe prepară ca la reţ eta precedentă (885), folosind aceleaşi

ingrediente, plus 1 - 2 linguri dehrean ras pe răzătoarea de sticlă.888. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI

DE MAZĂREIngrediente: 300 g germeni de mazăre (v. 1028), 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 250 g

smântânăsau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 4 - 5 linguri tărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e

gogoşari (v.2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere dealge, 1 fir de praz, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură verdeaţ ă.Sucul de roşii se pune în

castron, se adaugă germenii, varza, prazul şi sfecla roşie fin mărunţ ite(maual sau mecanic), smântâna

(sau gălbenuşurile), tărâţ ea, pulberile, iar deasupra verdeaţ a tăiatămărunt.889.SUPĂ-CREMĂ DE

GERMENI DE MAZĂRE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, numai că cele 2 ouă de găină(sau smântâna) se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă (v.

7).890. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MAZĂRE ŞI ANDIVEIngrediente: 300 g germeni de mazăre

(v. 2028), 500 g andive, 1 ceapă mare de apă, 1morcov, 5 felii de ţ elină, 4 - 5 linguri tărâţ e, 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072),1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 3linguri pastă de roşii crude, 50 ml ulei, 1

legătură verdeaţ ă, 1.5 l macerat de afine. Se pune127 maceratul în castron, se adaugă germenii de

mazăre, andivele, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţ ite(manual sau mecanic), pulberile, tărâţ a, pasta

de roşii crude (v. 2063), uleiul, iar deasupra verdeaţ atăiată mărunt.891. SUPĂ - CREMĂ CU

GERMENI DE MAZĂRE ŞI GULIOARESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, numai că andivele seînlocuiesc cu gulioare semimărunţ ite.892. SUPĂ - CREMĂ CU

GERMENI DE MAZĂRE ŞI URZICISe prepară ca la reţ eta precedentă (890), folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de andive carese înlocuiesc cu urzici mărunţ ite în care se poate adăuga şi puţ in

usturoi fin pisat sau hrean ras perăzătoarea de sticlă.893. CHIFTELE DE MAZĂRE VERDE CU

PRAZIngrediente: 350 g mazăre verde (boabe), 1 fir de praz, 100 g unt, tărâţ e, cremogen (v.

2019),1/2 linguriţ ă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă cimbru, fenicul şi busuioc, 2

lingurinuci măcinate, 4 - 5 bulbi (căţ ei) de usturoi (facultativ), 1 căpăţ ână de salată verde, 2 - 3

linguripastă de roşii (v. 2063), 1 lingură de ulei.Mazărea (tânără şi proaspăt scoasă din păstăi) se

mărunţ eşte, se amestecă cu prazul tăiatfideluţ ă, pasta de roşii, puţ ină tărâţ e, pulberile, nucile,

usturoiul pisat, verdeaţ a tăiată mărunt, untulfrecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Pe planşetă sau

267

pe o foaie de plastic se presară puţ inătărâţ e sau cremogen şi se împarte compoziţ ia de mai sus cu o

lingură (în părţ i egale); se formeazăchiftelele care se aşează pe un postament de salată verde aşezat

în prealabil pe platou. Se stropesccu puţ in ulei pe deasupra, apoi se presară verdeaţ ă de sezon tăiată

mărunt.894. CHIFTELE CU GERMENI DE MAZĂRESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de boabele verzi demazăre care se înlocuiesc cu germeni de mazăre bine

mărunţ iţ i .895. RULADĂ DE CREMOGEN CU BOABE DE MAZĂRE VERDEIngrediente: 1-2 linguri de

cremogen, 500 ml suc de morcovi, 250 ml ulei, tărâţ e, 350 g boabede mazăre fragedă, 200 g unt, 1

ceapă mare de apă, 250 g sfeclă roşie, 1 linguriţ ă pulbere ddinseminţ e de gogoşari (v. 2072), 1

legătură de cimbru cu fenicul, 1/2 linguriţ ă pulbere de

268

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 linguri suc de cătină (v.

2092).Boabele de mazăre verde, ceapa, sfecla roşie se mărunţ esc fin (manual sau mecanic),

seamestecă cu pulberile (verdeţ urile tăiate fin), untul bătut spumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Separat,

seînmoaie cremogenul (v. 2019) cu sucul de morcovi (v. 2081), se adaugă uleiul (puţ in câte puţ in, ca

lamaioneză) şi sucul de cătină. Se presară pe o foaie de plastic o mână de cremogen, se

punecompoziţ ia peste el şi se întinde cu podul palmei o foaie dreptunghiulară groasă cam de 1 cm;

pesteea se presară tărâţ e, apoi se aşează compoziţ ia cu mazăre (în strat uniform). Se rulează (v.

769)"ruladă din germeni de hrişcă umplută cu varză albă". Se dă la rece 3 ore. Se serveşte tăiată felii

cusalată verde.896. RULADĂ DE CREMOGEN CU GERMENI DE MAZĂRESe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de boabele demazăre care se înlocuiesc cu germeni

de mazăre.897. RULADĂ DE MAZĂRE VERDE CU AROMĂ DE HRIBISe prepară ca la reţ eta

precedentă (895), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în compoziţ iacu mazăre se pun 2 linguri cu

pulbere de hribi puţ in înmuiată (v. 2067) sau 3 - 4 linguri de hribimărunţ iţ (v. 719).... MăcrişConţ ine

cantităţ i mari de acid oxalic (1 % tartric), crisofanic şi cantităţ i mari de vitamina C,clorofilă. Măcrişul

este indicat în curele de primăvară.Este mineralizant, antiscorbutic, laxativ, alcalinizant - în afecţ iunile

gastrice;diuretic, depurativ - în reumatismul cronic degenerativ şi gută.128 898. SUC DE MĂCRIŞSucul

obţ inut din frunzele fragede verzi de măcriş este foarte bogat în clorofilă, vitamina C,oxilaţ i, fosfaţ i,

Fier. Este răcoritor, revitalizant, aperitiv, digestiv, depurativ, diuretic, antiscorbutic,laxatic etc. În

bucătăria fără foc se foloseşte la acrit ciorbele ş.a.899. PASTĂ DE MĂCRIŞ CU CEAPĂIngrediente:

200 g măcriş, 100 g frunze de bob, 1 legătură hasmaţ uchi, 1 ceapă mare de apă,1 linguriţ ă pulbere

din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v.

2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 200 g unt, tărâţ e, 1 gogoşar. Frunzele demăcriş, de bob,

hasmaţ uchiul, ceapa, fin mărunţ ite (manual sau mecanic) se amestecă cu pulberile,tărâţ e (cât

cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decoreazăcu gogoşari

tăiaţ i felioare şi verdeaţ ă de sezon.900. PASTĂ DE MĂCRIŞ CU PRAZSe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ceapa esteînlocuită cu praz.901. PASTĂ DE

MĂCRIŞ CU ŢELINĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (899), folosind aceleaşi ingrediente, numai că

pe lângă cele200 g măcriş mărunţ it se adaugă 200 g rădăcină de ţ elină.902. PASTĂ DE MĂCRIŞ

CU URZICISe prepară ca la reţ eta precedentă (899), folosind aceleaşi ingrediente, numai că frunzele

269

debob se înlocuiesc cu urzici fin mărunţ ite.903. SOS - MAIONEZĂ CU MĂCRIŞIngrediente: 2

gălbenuşuri de ouă de găină, 250 ml ulei, 1 lingură de muştar, 350 g măcriş, 1linguriţ ă pulbere din

seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu tarhon, 2 linguri tărâţ e.Gălbenuşurile se pun cu 3

linguri de apă şi se ţ in la rece; după 15 min, se adaugă muştarul (cu carese amestecă bine) şi uleiul

(picătură cu picătură, până se încorporează întreaga cantitate). Seadaugă pulberile în platou, se

presară tărâţ a, peste ea se pun frunzele de măcriş care au fost tăiatefideluţ ă, deasupra se toarnă

sosul - maioneză, iar apoi se presară verdeaţ a tăiată mărunt.904. SOS MAIONEZĂ CU OUĂ DE

PREPELIŢĂ ŞI MĂCRIŞSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

270

aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 ouă de găinăse înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă (v. 7).905.

SOS - MAIONEZĂ DE POST CU MĂCRIŞIngrediente: 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi (v,

2081) sau macerat de tărâţ e (v.2041), 150 ml ulei, 1 lingură de muştar, 2 linguri tărâţ e, 1 linguriţ ă

pulbere din seminţ e de gogoşari(v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare

(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulberede alge, 1 legătură de salvie cu busuioc, 250 g măcriş.Cremogenul se

înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă muştarul şi uleiul (puţ in câte puţ in, cala orice maioneză) şi

pulberile. Se presară tărâţ a pe întreaga suprafaţ ă, peste ea se pune măcrişultăiat fideluţ ă, apoi se

toarnă maioneza. Deasupra ei se presară verdeaţ a tăiată mărunt.906. SOS CU PASTĂ DE ROŞII ŞI

MĂCRIŞSe prepară maioneza ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în plus 2 - 3

linguripastă de roşii crude (v. 2063).907. SOS CU PULBERE DE MĂCEŞE ŞI MĂCRIŞSe prepară ca la

reţ eta precedentă (905), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul demorcovi care se înlocuieşte

cu zer sau lapte nefiert, iar la urmă se adaugă în maioneză 2 linguripulbere de măceşe (v. 2078) sau

de căline (v. 2076). Deasupra se presară petale albe (sau crem) detrandafir, nalbă de grădină sau flori

albe de urzică moartă, tăiate fideluţ ă.908. SOS DE TĂRÂŢE CU MĂCRIŞ129 Se prepară sosul ca la

reţ eta precedentă (905), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguride cremogen cu 3 linguri de

tărâţ e.909. CIORBĂ DE MĂCRIŞ CU HRIBIIngrediente: 250 g măcriş, 4 - 5 linguri hribi mărunţ iţ i, 1

morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1ceapă, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1

legătură de hasmaţ uchi cu tarhon, 75 mlulei, 1.5 l macerat de tărâţ e (v. 2041), 2 - 3 linguri pastă de

roşii crude (v. 2063).Se pune maceratul în castron, se adaugă măcrişul, ceapa şi verdeţ urile tăiate

mărunt (v. 719),rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, uleiul şi pasta de roşii.910. CIORBĂ DE

MĂCRIŞ CU MAZĂRE VERDESe prepară ciorba ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

în afară de hribi carese înlocuiesc cu boabe verzi de mazăre, foarte fragede şi proaspăt scoase din

păstăi.911. CIORBĂ DE MĂCRIŞ CU GULIOARESe prepară ca la reţ eta precedentă (909), folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de hribi carese înlocuiesc cu gulioare date pe răzătoare odată cu

rădăcinoasele.912. SUPĂ - CREMĂ DE MĂCRIŞ CU VARZĂ ALBĂIngrediente: 350 g măcriş, 350 g

varză albă dulce, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie deţ elină, 50 ml ulei, 4 - 5 linguri de tărâţ e, 1

legătură de pătrunjel cu leuştean, 1 linguriţ ă pulbere dinseminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 3 - 4 linguri de

271

pastă de roşii crude (v. 2063), 1.5 l macerat de lucernă(v. 2049). Se pune maceratul în castron, se

adaugă măcrişul, varza, ceapa, rădăcinoasele finmărunţ ite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţ a,

pasta de roşii, uleiul, iar deasupra verdeaţ a tăiatămărunt.913. SUPĂ - CREMĂ DE MĂCRIŞ CU

ŢELINĂSe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară

devarza albă care se înlocuieşte cu ţ elină mărunţ ită fin.914. SUPĂ - CREMĂ DE MĂCRIŞ CU

CONOPIDĂSe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă (912), folosind aceleaşi

ingrediente,adăugând în plus 2 linguri de cremogen (v. 2019) bine înmuiat cu 1/2 pahar suc de morcovi

sau sucde păstârnac (v. 2099).915. SUPĂ - CREMĂ DE MĂCRIŞ CU MERE ŞI ŢELINĂIngrediente:

350 măcriş,

272

200 g mere, 150 g ţ elină (rădăcină), 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 morcov, 2- 3 frunze de varză, 1 legătură

frunze fragede de ţ elină cu leuştean, 1 linguriţ ă pulbere de ardei gras(v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere

de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulberede alge, 50 ml ulei, 2 - 3 linguri

pastă de roşii (v. 2063), 1.5 l macerat de tărâţ e (v. 2041), 4 - 5linguri tărâţ e.Maceratul se pune în

castron, se adaugă frunzele de măcriş, merele (cu tot cu coajă),rădăcinoasele, ceapa şi varza fin

mărunţ ite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţ a, uleiul, pasta deroşii, iar deasupra se presară

verdeaţ ă tăiată mărunt.916. SUPĂ - CREMĂ DE MĂCRIŞ CU PATISONSe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mere şi ţ elinăcare se înlocuiesc cu patison (v.

litera P).917. CHIFTELE DE MĂCRIŞ CU GERMENI DE LINTEIngrediente: 150 g măcriş, 250 g germeni

de linte (v. 2028), 1 ceapă de apă, tărâţ e, cremogen(v. 2019), 150 g unt, 1 legătură de cimbru cu

busuioc, 1 lingură pastă de roşii crude (v. 2063), 1linguriţ ă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 mână

de petale roşii de trandafir, 1 lingură de ulei.Măcrişul se taie mărunt odată cu ceapa şi verdeaţ a se

amestecă cu germenii de linte mărunţ iţ i,pulberile, pasta de roşii, 1 lingură de cremogen, tărâţ e (cât

cuprinde) şi untul frecat spumă. Pe o130 foaie de plastic se presară puţ in cremogen sau tărâţ e şi se

împarte compoziţ ia cu lingura în părţ iegale; se formează chiftelele, care se aşează pe un postament

din petale roşii sau roz de trandafiraşezate în prealabil pe platou. Se stropesc cu puţ in ulei şi se

presară cu verdeaţ ă de sezon tăiatămărunt.918. CHIFTELE DE MĂCRIŞ CU GERMENI DE MAZĂRESe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de lintecare se

înlocuiesc cu germeni de mazăre bine mărunţ iţ i.919. RULADĂ DE VARZĂ UMPLUTĂ CU

MĂCRIŞIngrediente: 1 căpăţ ână de varză albă dulce, 400 g măcriş, 2 gălbenuşuri de ouă de

găină,cremogen (v. 2019), tărâţ e, 2 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 legătură de verdeţ uri, 1

linguriţ ăpulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 400 g unt, 1 ceapă.Varza se taie fideluţ ă, se

freacă în mâini până se înmoaie bine (fără să se stoarcă de sucul ei),se amestecă cu ceapa tăiată

mărunt, gălbenuşurile, cremogen (cât cuprinde) şi 200 g unt frecatspumă. Se presară pe o foaie de

plastic o mână de cremogen şi se întinde compoziţ ia (cu podulpalmei, sub formă dreptunghiulară,

groasă de aprox. 1 cm); peste ea se aşează compoziţ iapreparată din măcrişul tăiat fideluţ ă amestecat

cu pasta de roşii, pulberile, verdeţ urile tăiate mărunt,tărâţ e (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă.

273

În continuare se procedează ca la 769 (ruladă cugermeni de hrişcă umplută cu varză murată).920.

RULADĂ CU MĂCRIŞ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de

ouă de prepeliţ ă (v. 7).921. RULADĂ CU VARZĂ ŞI GERMENI DE LINTESe prepară compoziţ ia cu

varză ca la reţ eta precedentă (919) pentru prima foaie, iar deasupraei se aşează compoziţ ia cu

germeni de linte preparată ca la 917 (chiftele de măcriş cu germeni delinte). În continuare se

procedează ca la reţ eta 769 (ruladă cu germeni de hrişcă umplută cu varzăalbă).... MărulMărul este

considerat aliment - medicament şi este apreciat din cele mai îndepărtate timpuri.Se cunosc foarte multe

varietăţ i de mere.Este folosit în

274

întregime (coajă, miez, seminţ e); conţ ine apă, cenuşi, zaharuri, reductoare,zaharoză, celuloză,

pentazană, lignină, acizi liberi, acizi combinaţ i, pectină, vitaminele (A, B1, C, P);valoare calorică

marcantă: 128 cal / 100g.Calitatea şi proporţ iile constituenţ ilor îi conferă mărului importante

proprietăţ i terapeutice. Catonic muscular şi al sistemului nervos este unuldin cele mai bune fructe.Este

indicat în astenie fizică şi intelectuală (deci sportivilor), surmenaj, convalescenţ ă, sarcină,anemie,

demineralizare, reumatism, gută, artritism, litiază urinară, urică, oligurie, sedentarism,obezitate, pletoră,

prevenirea arterosclerozei, prevenirea infarctului, hepatism, diaree, constipaţ ie,infecţ ii intestinale

(colibaciloză), herpes, stări febrile, ulcer gastric, gastrită, afecţ iuni bronhice,insomnii, nervozitate,

cefalee.Sunt permise diabeticilor, dar numai proaspete. Merele uscate sunt interzise persoanelor

cesuferă de această maladie. Cel mai bine este a se consuma frunctul crud, cu tot cu coajă (atenţ ie

lapesticide !).Fructul crud, dat pe răzătoare contra diareelor la copii: 500 g până la 1 500g / zi,

distribuit în5 mese.Contra enterocolitei şi a durerilor care însoţ esc ieşirea dinţ ilor: o cură de 2 zile în

cantităţ iadaptate vârstei.La fel se indică contra dizenteriilor, dispepsiilor şi colitelor mucoase.Ajută în

ulcerul gastric.În caz de gripă îndelungată, 500 g până la 1 kg mere crude rase, ca131 singura hrană

timp de 2 - 3 zile.La îngrijirea şi catifelarea pielii, sucul mărului dă vigoare ţ esuturilor (faţ ă, gât,

abdomen).922. SUC DE MERE "CA MEDICAMENT"Se extrage din mere ajunse la maturitate şi se

consumă proaspăt (imediat ce a fost extras).Este unul din cele mai apreciate sucuri de către toate

vârstele şi toate gusturile. Un bun tonicmuscular şi al sistemului nervos, diuretic, antireumatismal,

antigutos, antiseptic, depurativ, etc.În amestec cu suc de ţ elină (rădăcină) sau frunze, este consumat

cu mult folos şi de cătresuferinzii de diabet.Se poate combina cu suc de orz verde, de morcovi, de

varză, de napi, de cartofi; se pot bea şipreventiv, fortificând organismul, ferindu-l de boli.923. PASTĂ

DE MERE CU ŢELINĂIngrediente: 450 g mere, 300 g rădăcină de ţ elină, 200 g unt, tărâţ e,

cremogen (v. 2019), 1/4linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (scorţ işoară, ienupăr,

salvie), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge.Merele cu coajă, ţ elina (curăţ ată) se mărunţ esc, se amestecă cu

pulberile, tărâţ e (cât cuprinde)îndoită cu cremogen şi untul frecat spumă.Se aşează pe farfurie şi se

ornează după gust.924. PASTĂ DE MERE CU FRUNZE DE ŢELINĂIngrediente: 700 g mere, 150 g

ţ elină (rădăcină), 50 g frunze fragede de ţ elină, 200 g unt, 2linguri de tărâţ e, 1 vârf de cuţ it

scorţ işoară cu ienupăr, 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 - 3 roşii, 3 - 4foi de salată.Merele cu coajă,

ţ elina curăţ ată, frunzele de ţ elină, fin mărunţ ite (manual sau mecanic) seamestecă cu tărâţ a,

275

cremogenul (cât cuprinde), pulberile şi untul frecat spumă. Se aşează pefarfurie, se taseză cu lama

cuţ itului puţ in umezită şi se decorează cu felioare de roşii şi salată verde.925. PASTĂ DE MERE CU

SALATĂ VERDESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frunzele

de ţ elinăcare se înlocuiesc cu 100 g frunze de salată verde (cât se poate de proaspete).926. SUPĂ -

CREMĂ DE MERE CU ŢELINĂIngrediente: 700 g mere, 400 g ţ elină, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă

de apă, 50 ml ulei, 1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 1legătură de mentă cu rozmarin, 4 - 5 linguri de tărâţ e, 1 lingură de cremogen (v.

2019), câtevapetale de trandafir roşii, 1.5 l macerat de tărâţ e (v. 2041).Se pune maceratul în castron,

se adaugă merele cu coajă, rădăcinoasele (fără

276

coajă) binemărunţ ite odată cu ceapa, uleiul, pulberile, tărâţ a, cremogenul, iar deasupra verdeţ urile

tăiatemărunt şi petalele tăiate fideluţ ă.927. SUPĂ - CREMĂ DE MERE CU CREMOGENSe prepară ca

la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de tărâţ ecu 3 linguri de

cremogen.928. SUPĂ - CREMĂ DE MERE CU OU SAU SMÂNTÂNĂIngrediente: 700 g mere, 300 g

ţ elină, 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau 150 g smântânădulceagă, 1 legătură măghiran sau salvie,

1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 4 -

5 linguri tărâţ e, petale roşii sau roz de la 5 - 6 flori denalbă de grădină, 1.5 l macerat de afine (v.

2045). Merele (cu coajă), ţ elina (curăţ ată) se mărunţ escfin (manual sau mecanic), se pun în castronul

cu macerat de afine în care se adaugă: gălbenuşurile(sau smântâna), pulberile, tărâţ a, iar deasupra

verdeţ urile tăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiatefideluţ ă.929. SUPĂ - CREMĂ DE MERE CU OUĂ

DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 ouă

de găinăse înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă (v. 7).930. SUPĂ - CREMĂ DE MERE CU LOBODĂ

ALBĂ132 Ingrediente: 600 g mere, 250 g ţ elină, 150 g lobodă albă, 50 ml ulei, 1/2 linguriţ ă pulbere

deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de

mentă,rozmarin şi salvie, 4 - 5 linguri tărâţ e, câteva petale de flori de gălbenele, 1.5 ml macerat de

lucernă(v. 2049).Maceratul se pune în castron, se adaugă merele (cu coajă), ţ elina (curăţ ată) şi

loboda binemărunţ ite (manual sau mecanic), pulberile, uleiul, tărâţ a, iar deasupra se presară

verdeţ urile tăiatemărunt şi petalele de gălbenele întregi.931. RULADĂ DE MERE CU SALATĂ

VERDEIngrediente: 1 kg mere, 2 căpăţ âni salată, 350 g ţ elină, 350 g sfeclă roşie, 400 g unt,

1/2linguriţ ă pulbere de ienupăr cu scorţ işoare, 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, cremogen, tărâţ e.

Merele(cu coajă) şi ţ elina (curăţ ată) se dau pe răzătoare, se amestecă cu cremogen (cât cuprinde) şi

untulfrecat spumă. Pe planşetă se presară cremogen (v. 2019), apoi se aşează compoziţ ia cu

mere,presând-o cu podul palmei în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget. Peste ea se

aşeazăcompoziţ ia preparată din salata (tăiată fideluţ ă), sfecla roşie (dată pe răzătoare), pulberile, 2

linguride cremogen, tărâţ e (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă. În continuare se procedează ca la

764(ruladă cu germeni de hrişcă umplută cu varză).932. RULOU CU PASTĂ DE MĂCEŞE ŞI

MEREIngrediente: 12 linguri de cremogen, 500 ml suc de morcovi, tărâţ e, 250 ml ulei, 5 linguri

pastăde măceşe (v. 2066), 500 g mere, 1 linguriţ ă pulbere din ardei graşi (v. 2074), 150 g ţ elină,

1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.

277

Zecelinguri de cremogen se înmoaie cu 500 ml suc de morcovi; se adaugă uleiul (ca la maioneză) şi

2linguri de tărâţ e. Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen (v. 2019), se

întindecompoziţ ia de mai sus (cu podul palmei) în formă dreptunghiulară, groasă de aprox. 1 cm.Peste

ea se aşează compoziţ ia preparată din mere rase (cu tot cu coajă), ţ elina (curăţ ată),pulberile, 2

linguri de cremogen, pasta de măceşe şi tărâţ e (cât cuprinde). Se rulează strâns, cuambele mâini,

ajutându-ne de foaia de polietilenă, care după fiecare răsucire o întoarcem către noi,ca să nu se prindă

în compoziţ ie. Tot cu ajutorul foii de plastic, se aşează ruloul pe un fund de lemn,dreptunghiular sau

într-un platou de aceeaşi formă; se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiat felii maigrosuţ e, alături de

salată verde.933. RULOU CU MERE ŞI

278

LOBODĂ ROŞIESe pregăteşte compoziţ ia cu cremogen (v. 2019) ca la reţ eta precedentă, se

încorporează 300g mere verzi rase cu tot cu coajă; în compoziţ ia a doua se renunţ ă la mere şi se

pun în schimb 300 globodă roşie tăiată feliuţ e şi celelalte ingrediente enumerate mai sus.934.

CIUPERCUŢE CU MERE ŞI ŢELINĂ (I)Ingrediente: 900 g mere, 400 g ţ elină, cremogen, 200 g unt, 1

căpăţ ână de salată verde, 1legătură mentă cu măghiran, 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Se aleg mere

roşii, din care se taie 6 - 8 jumătăţ i (care se vor folosi pentru imitaţ ia de ciuperci).Celelalte se dau pe

răzătoarea de sticlă împreună cu ţ elina. Se amestecă cu pulberile, untul frecatspumă şi cremogen (cât

cuprinde), până se obţ ine o pastă îngroşată, din care se fac ciupercuţ ele. Seaşează în platou salata

verde. Peste ea, ciupercile, care se pregătesc astfel: se ia o lingură decompoziţ ie, se rotunjeşte în

mâini, în formă de bastonaş şi se fixează cu un capăt pe postamentul desalată. Se ia din nou

aceeaaşi cantitate din compoziţ ie, se rotunjeşte, se formează o mică gropiţ ă cudegetul arătător,

fixându-se pe picior (aceasta când dorim să face ciupercile din aceeaşi compoziţ ie).Mai simplu, se iau

jumătăţ ile de mere roşii, oprite la început, se scobesc puţ in de miez şi se fixeazăcâte o parte de măr

pe fiecare picior din compoziţ ia cu cremogen.935. CIUPERCUŢE DIN MERE CU ŢELINĂ (II)Se prepară

ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, folosind tărâţ e şi cremogenîn părţ i egale,

ciupercuţ ele fiind aşezate pe un postament din petale de trandafir tăiate fideluţ ă.936. RULOU CU

MERE ŞI BANANEIngrediente: 10 linguri cremogen (v. 2019), 450 ml lapte nefiert, 200 g unt, 2 linguri

făină deovăz sau tărâţ e, 3 banane, 3 mere, 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078). Cremogenul şi

pulbereade măceşe se înmoaie cu laptele nefiert, se amestecă cu merele date pe răzătoare şi untul

frecat133 spumă; se întinde pe o foaie de plastic (pe care s-a presărat făina de ovăz sau tărâţ ea) cu

podulpalmei, în formă dreptunghiulară groasă de 1 deget. Se aşează bananele curăţ ate de coajă, cap

lacap şi se rulează ca la rreţ eta 932.937. RULOU CU PULBERE DE CĂLINE ŞI MERESe prepară

compoziţ ia de cremogen (v. 2019) ca la reţ eta precedentă, dar fără mere.Deasupra ei în formă de sul

(pus cum au fost puse bananele) se pune o compoziţ ie de mereametecată cu pulbere de căline (v.

2075), 1 - 2 linguri (până capătă culoarea roşie) şi tărâţ e câtcuprinde (ca să se îngroaşe bine).Se

serveşte tăiat felii mai groase cu salată de sezon.938. CREMĂ DE MERE LA PAHAR (I)Ingrediente: 5

linguri cremogen (v. 2019), 250 ml suc de morcovi (v. 2081), 3 mere rase (cu totcu coajă), 1 vârf de

cuţ it pulbere de scorţ işoară (după gust), 1 linguriţ ă tinctură de propolis (v. 2104),2 linguri rom, coaja

rasă de la 1 şi 1/2 lămâie sau portocală, 1 lingură seminţ e de mac. Cremogenulse amestecă cu sucul

279

de morcovi, merele, scorţ işoara, mierea, tinctura, romul şi coaja de lămâie. Sepune în cupe sau în

farfurioare de compot iar deasupra se presară seminţ e de mac.939. CREMĂ DE MERE LA PAHAR

(II)Se prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 - 3 linguride

tărâţ e şi 50 ml suc de morcovi.940. CREMĂ DE MERE CU OUSe prepară crema ca la reţ eta

precedentă (938), folosind aceleaşi ingrediente, adaugând 2gălbenuşuri de ouă de găină, iar deasupra

cele 2 albuşuri bătute spumă (fără zahăr). Deasupra sepresară seminţ e de mac sau de in.941.

CREMĂ DE MERE CU PASTĂ DE CĂLINESe prepară ca la reţ eta precedentă (938), folosind aceleaşi

ingrediente, plus 3 - 4 linguri pastăde căline (v. 2044), iar deasupra se pune la fiecare cupă câte o

lingură de frişcă bătută (fără zahăr),iar peste ea se adugă câte 4 - 5 bobiţ e negre de cireşe amare

macerate în miere

280

(v. 406).942. TORT DE MERE CU CREMĂ DE TRANDAFIRIngrediente: 1 kg mere, cremogen (v.

2019), tărâţ e, 450 g unt, 4 ouă, 500 g petale roşii detrandafir, 2 linguri suc de cătină (v. 2092), 3 -

4 linguri vişine macerate în miere (v. 406), 250 gţ elină, coaja rasă de la 1 lămâie sau portocală, 3

linguri de rom, 2 linguri tinctură miraculoasă I (v.2106), 1 linguriţ ă pulbere de rozmarin, busuioc, mentă,

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, miere dupăgust. Merele (cu coajă) şi ţ elina (curăţ ată) se dau pe

răzătoare, se amestecă cu cremogenul (câtcuprinde), romul, pulberile, miere şi 250 g unt frecat spumă.

Compoziţ ia se împarte în două părţ iegale. Una din ele se pune pe tortieră şi se tasează. Peste ea se

eşează compoziţ ia preparată dinpetale de trandafiri de dulceaţ ă sau de ornament (toate soiurile de

trandafiri începând de la măceşi,până la cei de ornament, de toate mărimile şi toate culorile se pot

consuma în alimentaţ ie) binemărunţ ite, ametecate cu 4 gălbenuşuri de ouă de găină, 3 - 4 linguri de

tărâţ e, cremogen (câtcuprinde), tinctura de propolis, tinctura miraculoasă, coaja de lămâie, miere după

gust şi 200 g untfrecat spumă. Se aşează partea a doua de compoziţ ie, se tasează uniform pe

întreaga suprafaţ ă, seîmbracă tortul în 4 albuşuri bătute spumă tare (fără zahăr), iar deasupra se

aşează cât mai esteticbobiţ e de vişine macerate în miere.943. TORT DE MERE CU OUĂ DE

PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 4 ouă de

găinăse înlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţ ă (v.7).944. TORT DE MERE CU PASTĂ DE MĂCEŞESe

prepară ca la reţ eta precedentă (942) numai că compoziţ ia de măceşe se prepară din: 4 - 5linguri

pastă de măceşe (v. 2066), ametecată cu 2 morcovi raşi, puţ ină miere, 1 - 2 linguri

tincturămiraculoasă II (v. 2107), 3 linguri de cremogen (v. 2019), 200 g unt frecat spumă şi tărâţ e

(câtcuprinde), până se îngroaşă suficient.945. TORT DE MERE CU NUCISe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că tărâţ a se134 înlocuieşte cu nuci sau alune

măcinate.946. COMPOT DE MERE DULCIIngrediente: 700 g mere dulci (de vară), 200 g coacăze

negre, 2 linguri de rom, 1/2 pahar sucde morcov (v. 2081), puţ ină miere (după gust), câteva

frunzişoare fragede de măghiran sau busuioc,şi câteva petale roşii de trandafir sau nalbă de

grădină.Merele se taie felioare subţ iri (cu tot cu coajă), se pun în compotieră, peste ele se

puncoacăzele negre, apoi se tornă sucul de morcovi (amestecat cu puţ ină miere şi rom), iar deasupra

sepresară verdeaţ ă tăiată mărunt şi petalele tăiate fideluţ ă.... MăslinaEste foarte nutritivă şi folosirea

ei atât în alimentaţ ie cât şi în medicină(internă sau externă) este cunoscută din vremuri

străvechi.Măslina neagră nu este alta decât măslina ajunsă la maturitate.Măslinul cultivat dă fructe mult

281

mai mari decât măslinul din flora spontană.Măslina conţ ine: apă, materii azotate, materii grase, materii

extractive, celuloză, cenuşi,numeroase săruri minerale ca: Fosfor, Sulf, Potasiu, Magneziu, Calciu, Clor,

Fier, Cupru, Mangan,caroten, vitaminele: A, B, C, E, F.Valoarea calorică a măslinei este de 224 cal /

100 g iar acea a uleiului de 900 g cal / 100 g.Măslinele sunt indicate în: anemie, insuficienţ ă

hepatică, litiază şi depozite biliare, constipaţ iespasmodică, recomandate diabeticilor.Uleiul (curat)

obţ inut la prima presare la rece (1-2 linguri dimineaţ a), ajută hepatitei,constipaţ iei, evacuarea calculilor

(pietrelor). I se poate adăuga puţ insuc de cătină sau lămâie. Unul din cele mai bune uleiuri de

masă,folosit în bucătăriafără foc.Uleiul (ca unguent) se amestecat cu usturoi bine mărunţ it şi se

foloseşte pentru frecţ ii şimasaje contra alergiilor reumatismale, nevritelor, entorselor (1 căpăţ ână de

usturoi dată

282

perăzătoare sau pisată cu 200 ml ulei, puse în macerat 3 zile).Uleiul de măsline ajută la masajul

gingiilor (pioree), la frecţ ii ale corpului,la copiii rahitici sau anemiaţ i.Contra căderii părului: frecţ ionări

ale pielii capului cu ulei, seara, timp de 10 zile.Uleiul, pur extras (din fructe coapte), este cel mai bogat

în vitamine şi enzime.Frunza de măslin are proprietăţ i hipotensive, diuretice şi antidiabetice.947.

PASTĂ DE MĂSLINE CU CEAPĂ DE APĂIngrediente: 200 g măsline desărate complet, 1 ceapă mare

de apă, 200 g unt, 1 linguriţ ăpulbere de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e. Măslinele (fin mărunţ ite) se

amestecă cu ceapa tăiată mărunt,pulberile, untul frecat spumă şi puţ ină tărâţ e. Pasta obţ inută se

aşează pe farfurie, se taseazăfrumos şi se decorează după fantezia gospodinei.948.PASTĂ DE

MĂSLINE CU RIDICHISe prepară pasta ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

adăugând în plus 1felie de ridiche neagră dată pe răzătoarea de sticlă.949. PASTĂ DE MĂSLINE CU

URZICISe prepară ca la reţ eta precedenă, folosind aceleaşi produse, adăugând în plus 200 urzici

finmărunţ ite.950. PASTĂ DE MĂSLINE CU IASCĂ GALBENĂIngrediente: 200 g măsline desărate

complet, 150 g iască galbenă, 1 ceapă mare de apă, 1lingură de tărâţ e, 1 lingură suc de cătină (v.

2092), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v.2072), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge, 1 legătură de verdeaţ ă, 50 ml ulei.Iasca

galbenă, fin mărunţ ită, se pune în castron, se tasează, se adaugă măslinele mărunţ ite,pulberile, sucul

de cătină şi uleiul. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu felioare degogoşari şi

verdeţ uri de sezon.135 951. PASTĂ DE MĂSLINE CU ZBÂRCIOGIIngrediente: 200 g măsline desărate

complet, 200 g zbârciogi, 1 fir de praz, 50 ml ulei, 1lingură tărâţ e sau făină de hrişcă, 1/4 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de

mărar cu pătrunjel, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ ede roşii (v. 2071). Zbârciogii se mărunţ esc fin odată

cu măslinele, se adaugă pulberile, verdeaţ atăiată mărunt, puţ ină tărâţ e şi uleiul.Se pune pe farfurie

şi se ornează cu verdeţ uri de sezon şi jumătăţ i de măsline.952. PASTĂ DE MĂSLINE CU PULBERE

DE CIUPERCISe prepară pasta ca la reţ eta precedentă (947), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând

în plus2 linguri pulbere de hribi (v. 2067) înmuiată în prealabil cu puţ in suc de roşii sau apă.953.

PASTĂ DE MĂSLINE CU ROŞIISe prepară pasta ca la reţ eta precedentă (947), folosind aceleaşi

ingrediente, adăugând în plus2 -3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063) şi tărâţ e (dacă este necesar,

pentru îngroşareacompoziţ iei).954. SALATĂ DE MĂSLINE CU CEAPĂ VERDEIngrediente: 200 g

283

măsline, 2 legături ceapă verde, 4 roşii, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e degogoşari (v. 2072), 1/2

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 50 ml

ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092).. Ceapa verde (tăiată mărunt) se amestecă cu măslinele

desărate complet (v. 1988), pulberile,sucul de cătină şi uleiul, iar pe margini se decorează cu felioare

de roşii.955. MĂSLINE UMPLUTE CU UNTIngrediente: 200 g măsline mari, 50 g unt, 1 ceapă mare de

apă, 1 legătură de mărar cupărunjel, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.

2070), 1/2 linguriţ ă pulberede alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1 gogoşar, 1

lingură de ulei. Se aleg numaimăsline mari, frumoase, desărate complet (v. 1988); li se scoate

284

sâmburele (uşor, prin parteadinspre codiţ ă, despicând puţ in fructul în patru) şi apoi se pune o

bucăţ ică de unt. Măslinele umplutecu unt se pun pe un postament de ceapă (tăiată julien) aşezată în

prealabil pe platou. Se presarăpulberile şi verdeţ urile de sezon. Se stropesc cu puţ in ulei şi se

decorează cu felioare de gogoşari şiverdeţ uri de sezon.956. MĂSLINE UMPLUTE CU PĂSTRĂV DE

FAGSe prepară ca la reţ eta precedentă numai că în loc de unt se folosesc bucăţ i de păstrăv de

fagsau de iască galbenă.957. MĂSLINE CU MAIONEZĂIngrediente: 200 g măsline, 1 ceapă mare de

apă, 4 roşii, 1 legătură frunze fragede de ţ elină şipâstârnac, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 250 ml

ulei, 1 lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v.2092), 2 ardei graşi, 4 - 5 frunze de salată verde.

Gălbenuşurile se pun cu 3 linguri de apă şi se lasăla rece 15 min; se amestecă bine, se adaugă

muştarul, sucul de cătină şi uleiul (puţ in câte puţ in,până se încorporează întreaga cantitate). Se

toarnă în platou, se aşează măslinele, în ordine, cât maiestetic, după care se decorează cu felii de

roşii, de ardei, foi de salată verde, iar peste toate sepresară verdeaţ ă tăiată mărunt.958. MĂSLINE

CU MAIONEZĂ DIN OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de

prepeliţ ă (v. 7).959. MĂSLINE CU MAIONEZĂ DE POSTIngrediente: 250 g măsline, 5 linguri cermogen

(v. 2019), 250 ml suc de morcovi sau maceratde urzici (v. 2050), 200 ml ulei, 1 lingură suc de cătină

(v. 2092), 1 ceapă mare de apă, 1 legătură deverdeţ uri, 4 roşii, 1 ardei gras, 1 linguriţ ă pulbere de

ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge.Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă sucul de cătină, pulberile şi

uleiul(puţ in câte puţ in). Se toarnă în platou, peste el se pun măslinele, desărate (v. 1988), se

decoreazăcu ceapă, roşii şi ardei iar deasupra se presară verdeaţ ă tăiată mărunt.136 960. MĂSLINE

CU PASTĂ DE ROŞIISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că la

urmă se adaugăîn sosul cu cremogen 3 linguri cu pastă de roşii crude (v. 2063).961. MĂSLINE

NEGRE CU SOS VERDESe prepară o maioneză de post ca la 959, iar la urmă se adaugă 150 g

spanac bine mărunţ it(care va da culoarea verde sosului).962. MĂSLINE CU SOS DE URZICISe

prepară ca la 959 un sos - maioneză cu cremogen adăugând 150 g urzici fin mărunţ ite.Urzicile pot fi

înlocuite cu muguri fragezi de lucernă, de trifoi roşu şi nalbă, ştevie, frunze de soia ş.a.963. SALATĂ

DE MĂSLINE CU VARZĂIngrediente: 200 g măsline desărate complet (v. 1988), 1/4 varză albă dulce,

1/4 varză murată,1 ceapă mare de apă, 50 ml ulei, 1 linguriţ ă boia dulce de ardei, 2 linguri tărâţ e, 1

285

legătură mărar,1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 1morcov. Varza murată se stoarce bine în mâni de moare (nu se spală şi nu se ţ ine în

apă),şi se taiefideluţ ă; varza albă se taie la fel şi se freacă în mâini, până se înmoaie, fără a se

stoarce de sucul ei.Se amestecă ambele feluri de varză; se adaugă ceapa tăiată mărunt, uleiul,

pulberile, tărâţ a,morcovul ras, boia de ardei iar deasupra se pun măslinele, peste care se presară

mărar fin mărunţ it.964. MĂSLINE PE PASTĂ DE MĂCRIŞSe prepară pasta (200 g măcriş mărunţ it

amestecat cu 200 g unt frecat spumă), se aşează pefarfurie, se tasează, apoi se aşează (în formă de

ghirlandă) jumătăţ i de măsline şi pe margini felii deceapă şi roşii.... MeiMeiul este cultivat în Estul

Europei şi constituie un aliment de bazăpentru numeroase preparate.Conţ ine protide, lipide, acizi

aminaţ i

286

indispensabili, acid salicilic,Fosfor, Magneziu, Fier, vitamina A.Este indicat în astenie fizică şi

intelectuală, convalescenţ ă, sarcină.965. PASTĂ DE MEI CU PRAZIngrediente: 150 g făină de mei, 1

fir de praz, tărâţ e, 200 g unt, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ ede roşii (v. 2071), 1/4 linguriţ ă pulbere

de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 1 legătură de mărar cu

tarhon, 1/2 pahar suc de morcovi. Făina de mei se înmoaiecu sucul de morcovi, se adaugă pulberile,

prazul tăiat fideluţ ă, untul frecat spumă şi tărâţ e (câtcuprinde). Pasta obţ inută se aşează pe farfurie,

se tasează frumos şi se presară verdeţ uri tăiatemărunt.966. PASTĂ DE MEI CU CEAPĂSe prepară

pasta ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de praz careeste înlocuit cu 1

ceapă mare de apă tăiată mărunt.967. PASTĂ DE MEI CU ROŞIISe prepară pasta ca la reţ eta

precedentă (965), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus3 linguri pastă de roşii crude (v.

2063). Se decorează cu petale de gălbenele şi flori de bumbişori.968. PASTĂ DE MEI CU

NUCIIngrediente: 150 g făină de mei, 2 napi mijlocii, 1 ceapă de apă, 4 bulbili de usturoi,

tărâţ e,cremogen (v. 2019), 200 g unt, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/4

linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1

legătură deverdeţ uri, 1/2 pahar suc de orz verde (v. 2072), macerat de tărâţ e, 2 - 3 roşii, 3 linguri

de nucimăcinate.Făina de mei se înmoaie cu suc de orz; se adaugă pulberile, nucile, ceapa şi

verdeţ urile tăiatemărunt, usturoiul fin pisat, 1 lingură de cremogen (v. 2019), untul frecat spumă şi

tărâţ e (cât137 cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu mieji de nuci,

felii de roşii şiverdeţ uri de sezon.969. PASTĂ DE MEI CU OUĂSe prepară pasta ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2gălbenuşuri crude de ouă de găină.970.

PASTĂ DE MEI CU OUĂ DE PRPELIŢĂSe prepară pasta ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară degălbenuşurile de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de

prepeliţ ă (v. 7).971. PASTĂ DE MEI CU AROMĂ DE HREANSe prepară pasta ca la reţ eta precedentă

(968), folosind aceleaşi ingrediente, în afară deusturoi care se înlocuieşte cu 1 - 2 linguri de hrean ras

(după gust).972. PASTĂ DE MEI (DE POST)Ingrediente: 150 g făină de mei, 3 linguri cremogen (v.

2019), 200 g suc de morcovi, 200 mlulei, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e degogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 1/4 varză murată, 2 gogoşari roşii, 1 morcov.

Făina de mei se amestecă cucremogenul, se înmoaie cu sucul de morcov, se adaugă pulberile, uleiul

287

(puţ in câte puţ in, ca lamaioneză), coaja tăiată mărunt, varza bine stoarsă în mâini de moare (nu se

spală şi nu se ţ ine înapă), tăiată fideluţ ă, morcovul ras şi tărâţ e (cât cuprinde). Se aşează pe

farfurie, se tasează frumos,deasupra se presară verdeţ uri tăiate mărunt iar pe margini se decorează cu

felioare de gogoşariînroşiţ i.973. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE MEI ŞI URZICIIngrediente: 100 g făină

de mei, 4 - 5 linguri de tărâţ e, 3 linguri cremogen (v. 2019), 50 ml ulei,1.5 l suc de roşii (v. 2094),

200 g urzici, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 ceapă, 1 legăturăde salvie cu leuştean, 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge. Se pune sucul de roşii încastron, se adaugă

făina de mei, tărâţ a şi cremogenul (care a fost muiat în prealabil cu puţ in

288

sucluat din castron), apoi adăugat uleiul (puţ in câte puţ in, ca la maioneză). Se mai adaugă

urzicile,ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare şi pulberile.974. SUPĂ

CREMĂ CU GERMENI DE MEI ŞI MUGURI DE LUCERNĂIngrediente: 150 g germeni de mei (v. 2025),

4 linguri cremogen, 4 linguri de tărâţ e, 1 lmacerat cu tărâţ e (v. 2041), 500 ml suc de roşii (v. 2094),

50 ml ulei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel,1 felie de ţ elină, 1 legătură de hasmaţ uchi cu leuştean, 1

linguriţ ă pulbere de ardei gras (v. 2074),1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.

2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,250 g muguri fragezi de lucernă.Se pune maceratul şi sucul de

roşii în castron, se adaugă germenii fin mărunţ iţ i, cremogenul,tărâţ a (înmuiată în prealabil), uleiul

(puţ in câte puţ in, ca la maioneză), ceapa şi verdeţ urile tăiatemărunt, rădăcinoasele date pe

răzătoare, pulberile şi mugurii de lucernă fin mărunţ iţ i.975. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MEI ŞI

PULBERE DE HRIBISe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

înlocuind 1lingură de tărâţ e şi 1 lingură de cremogen cu 2 linguri pulbere de hribi (v. 2067) care se

înmoaieodată cu celelalte produse.976. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MEI ŞI VARZĂ ALBĂ

DULCESe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă (973), folosind aceleaşi ingrediente, în

afarăde urzici care se înlocuiesc cu 1/4 varză albă dulce şi 1 felie de sfeclă roşie, ambele

produsemărunţ ite fin (manual sau mecanic).977. SĂRMĂLUŢE CU FĂINĂ DE MEIIngrediente: 75 g

făină de mei, 1 ceapă mare de apă, 100 g unt, 4 - 5 linguri mieji de nucătăiaţ i cu cuţ itul, 1 legătură

de verdeaţ ă, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 2138 linguri pastă de roşii crude

(v. 2063), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 600 g frunze de varză murată, 1 căpăţ ână de salată verde, 1morcov, 1 lingură de ulei.Făina se

amestecă cu pasta de roşii, ceapa şi verdeaţ a, tăiate mărunt, morcovul ras, nucile şipulberile. Se

învelesc sărmăluţ ele în frunze de varză bine stoarse de zeamă (nu se spală şi nu se ţ inîn apă) cărora

li se îndepărtează nervura principală.Se aşează pe un postament din salată verde, pus în prealabil în

platou.Se stropesc cu puţ in ulei, iar pe deasupra se presară verdeaţ ă tăiată mărunt.978. SĂRMĂLUŢE

CU GERMENI DE MEISe prepară sărmăluţ ele ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

în afară de făinade mei care se înlocuieşte cu germeni din aceeaşi plantă (v. 2025) fin mărunţ iţ i.979.

SĂRMĂLUŢE DE MEI CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂPentru sărmăluţ ele învelite în frunze fragede de

tătăneasă se poate folosi atât compoziţ iapreparată cu făină de mei cât şi cea preparată cu germeni de

mei, de la cele două reţ ete anterioare.În locul frunzelor de tătăneasă se pot folosi frunzele de soia, de

289

ştevie, de lobodă roşie şi albă, demăcriş, de fasole, de tei, cu condiţ ia să fie foarte fragede.Toate

sărmăluţ ele învelite în frunze verzi se aşează pe postament din petale roşii de trandafirisau pe petale

de gălbenele pentru a le da un aspect cât mai plăcut.MorcovulMorcovul este socotit ca una dintre cele

mai preţ ioase legume.Se foloseşte în alimentaţ ia omului atât pulpa cât şi sucul extras din

ea,seminţ ele şi frunzele uscate (sub formă de pulbere).Conţ ine mari cantităţ i de vitamina A, apoi B,

C, provitamina A (caroten), zaharuri, leviloză şidextroză direct asmilabile, numeroase săruri minerale:

Fier, Fosfor, Calciu, Sodiu, Potasiu, Magneziu,Arsenic, Mangan, Sulf, Cupru, Brom, o esenţ ă

(carotină), asparagină şi daucarină.Este indicat în astenii, tulburări de creştere, demineralizare, rahitism,

carii dentare, anemii,anumite insuficienţ e ale acuităţ ii vizuale,

290

intercolite, infecţ ii intestinale, diaree infantilă şi a adultului,colibaciloză, ulcere gastroduodenale,

hemoragii gastro - intestinale, constipaţ ie, afecţ iuni pulmonare(tuberculoză, bronşite cronice, astm),

reumatism, gută, litiază, arterioscleroză, insuficienţ ăhepatobiliară, ictere, insuficienţ a lactaţ iei,

dermatoze, paraziţ i intestinali (tenie), prevenirea bolilorinfecţ ioase degenerative, prevenirea îmbătrânirii

şi a ridurilor.Nu se curăţ ă niciodată morcovul de coajă, se spală de urmele de pământ şise perie sub

un jet de apă rece; pieliţ a este partea cea mai savuroasăşi mai bogată în enzime şi vitamine.Pentru a

înlesni ieşirea dinţ ilor la copiii mici li se dă înmânuţ ă unmorcov crud pentru a se juca cu el.Morcovul

sporeşte numărul globulelor roşii şi procentajul hemoglobinei, pe care oulcerelor gastroduodenale,

reprezentând un puternic factor de echilibru.980. PASTĂ DE MORCOV CU URZICIIngrediente: 250 g

morcovi, 150 g urzici, 100 g ţ elină, 100 g mere, 200 g unt, 1 legăturărozmarin cu busuioc, 1 vârf de

cuţ it pulbere de ienupăr cu scorţ işoară, 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,1 linguriţ ă pastă de roşii, 1

linguriţ ă de miere, 2 linguri germeni de grâu (v. 2022), cremogen (v.2019). Morcovii se spală (nu se

curăţ ă de coajă coaja conţ ine cea mai mare cantitate de vitamine)cu periuţ a la un jet de apă rece. Se

mărunţ esc împreună cu merele, ţ elina şi urzicile (bine spălate).Se amestecă cu pulberile, pasta de

roşii, mierea, germenii de grâu, cremogenul (cât cuprinde) şiuntul frecat spumă. Pasta obţ inută se

aşează pe o farfurie, se tasează frumos cu lama cuţ itului puţ inumezită în apă şi se decorează după

gust, cu produsele pe care gospodina le are la îndemână.981. PASTĂ DE MORCOV CU

BRÂNZĂIngrediente: 200 g morcov, 200 g brânză de vaci proaspătă, 150 g unt, 1 legătură de

rozmarincu busuioc, 2 linguri pastă de roşii, tărâţ e, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Morcovii se dau pe răzătoare, se amestecă cu

brânza trecută prin sită, verdeaţ a tăiată mărunt,pasta de roşii crude (v. 2063), pulberile, tărâţ e (cât

cuprinde) şi untul frecat spumă. Pasta obţ inută139 se aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţ itului

puţ in umezită şi se decorează după fanteziagospodinei, cu produsele ce le are la îndemână.982.

PASTĂ DE MORCOV CU CEAPĂSe prepară pasta ca la reţ eta precedentă (980), folosind aceleaşi

ingrediente, adăugând în plus1 ceapă de apă tăiată mărunt.983. PASTĂ DE MORCOV CU NUCISe

prepară pasta ca la reţ eta precedentă (981), folosind aceleaşi ingrediente, în afară debrânză care se

înlocuieşte cu nuci râşnite şi puţ ină pulbere de scorţ işoară.984. PASTĂ DE MORCOV CU VARZĂ

MURATĂIngrediente: 250 g morcovi raşi, 250 - 300 g varză murată, 1 ceapă de apă, 200 g unt, 1

lingurăde cremogen (v. 2019) sau tărâţ e, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare

291

(v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de mentă cu salvie, 2 gogoşari sau ardei graşi,

roşii.Morcovii se amestecă cu varza bine mărunţ ită (fideluţ ă), ceapa tăiată mărunt odată cuverdeaţ a,

cremogenul, pulberile, tărâţ e (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie,se tasează, se

decorează cu felioare roşii de gogoşari şi verdeţ uri de sezon.985. PASTĂ DE MORCOV CU NAPI

MURAŢISe prepară pasta ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varză

carese înlocuieşte cu napi muraţ i (v. 1958).986. PASTĂ DE MORCOV CU PULBERE DE HRIBISe

prepară pasta ca la reţ eta precedentă (984), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus1 lingură

plină cu pulbere de hribi (v. 2067).987. PASTĂ DE MORCOV CU ANDIVESe prepară pasta ca la

reţ eta precedentă (984), folosind aceleaşi

292

ingrediente, în afară de varzamăcinată care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de andive tăiate

fideluţ ă.988. PASTĂ DE MORCOV CU GULIOARESe prepară pasta ca la reţ eta precedentă (984),

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varzamurată care se înlocuieşte cu gulioare rase odată cu

morcovul.989. SUPĂ - CREMĂ CU MORCOV ŞI VARZĂ ALBĂIngrediente: 350 g morcovi, 350 g varză

albă, 1 ceapă, 1 felie de ţ elină, 50 ml ulei, 2 linguri decremogen (v. 2019), 4 - 5 linguri tărâţ e, 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1legătură de salvie cu tarhon, 1 mână de petale

roşii de trandafir, 1.5 l macerat de nalbă (v. 2058).Se pune maceratul în castron, se adugă

rădăcinoasele, ceapa şi varza fin mărunţ ite (manualsau mecanic), uleiul, cremogenul, tărâţ a, pulberile

iar deasupra se presară verdeţ urile tăiate măruntşi petale de trandafir tăiate fideluţ ă.990. SUPĂ -

CREMĂ DE MORCOV CU NAPISe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară devarză care se înlocuieşte cu napi mărunţ iţ i (fin) odată cu celelalte

ingrediente.991. SUPĂ - CREMĂ DE MORCOV CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 350 g morcovi, 350 g

gulioare, 1 ceapă de apă, 2 linguri de cremogen (v. 2019), 4- 5 linguri tărâţ e, 1 legătură de busuioc cu

cimbrişor de câmp, 150 g smântână sau 2 gălbenuşuri deouă de găină, 1 linguriţ ă pulbere de ardei

gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 1.5 l macerat de afine (v. 2045), câteva petaleroşii de flori de nalbă de

grădină.Maceratul se pune în castron, se adaugă morcovii, ceapa şi gulioarele (fin

mărunţ ite),cremogenul, pulberile, smântâna (sau cele 2 gălbenuşuri crude), iar deasupra se presară

verdeţ uriletăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiate fideluţ ă.140 992. SUPĂ - CREMĂ DE MORCOV

CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de celedouă ouă de găină (sau smântână) care se înlocuiesc cu 10 ouă de

prepeliţ ă(v. 7).992. SUPĂ - CREMĂ DE MORCOV CU ŢELINĂ ŞI MEREIngrediente: 300 g morcovi,

300 g ţ elină, 300 g mere, 200 g iaurt, 1.5 l macerat de tărâţ e (v.2041) sau de lucernă (v. 2049), 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 linguricremogen, 4 - 5 linguri tărâţ e, 1

legătură de tarhon cu salvie.Se pune maceratul în castron, se adaugă merele (cu tot cu coajă),

morcovul (spălat bine cuperiuţ a), ţ elina curăţ ată, toate trei fin mărunţ ite (manual sau mecanic),

pulberile, cremogenul,iaurtul, iar deasupra verdeţ urile tăiate mărunt.994. SUPĂ - CREMĂ DE

293

MORCOV CU SPANACIngrediente: 350 g morcov, 300 g spanac, 1 ceapă de apă, 2 linguri cremogen,

4 - 5 linguritărâţ e, 50 ml ulei, 1 lingură pulbere de scoruşe (v. 2077), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură frunze de fenicul cu

tarhon, 1.5 lmacerat de mere.Se pune maceratul în castron, se adaugă morcovul, spanacul şi ceapa

bine mărunţ ită la mixer,cremogenul, tărâţ a şi uleiul, pulberile iar deasupra verdeţ urile tăiate

mărunt.995. CHIFTELE DE MORCOV CU ALUNEIngrediente: 300 g morcov, 200 g alune, cremogen

(v. 2019), 2 linguri tărâţ e, 150 g unt, 1lingură seminţ e de in, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1 căpăţ ână de salată verde sau muguri

fragezi de lucernă. Morcovii şialunele, bine mărunţ ite, se amestecă cu tărâţ a, pulberile,

294

untul frecat spumă şi cremogen (câtcuprinde).Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de cremogen, se

împarte compoziţ ia cu lingura în părţ iegale şi se formează chiftelele; se aşează pe un postament din

salată verde care a fost pus înprealabil pe platou. Peste el se presară seminţ e de in.996. CHIFTELE

DE MORCOV CU OUĂSe prepară chftelele ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

adăugând în plus 2gălbenuşuri crude de ouă de găină.997. CHIFTELE DE MORCOV CU OUĂ DE

PREPELIŢĂSe prepară chiftelele ca la reţ eta precedentă (995), folosind aceleaşi ingrediente, în afară

dealune care se înlocuiesc cu nuci sau seminţ e de floarea soarelui râşnite şi 10 gălbenuşuri de ouă

deprepeliţ ă (v. 7).998. RULADĂ DE MORCOV CU GERMENI DE MEIIngrediente: 600 g morcov, 200

g germeni de mei (v. 2025), 350 g sfeclă roşie, 1 ceapă,cremogen (v. 2019), 1 linguriţ ă pulbere din

seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e, 400 g unt, 200 gpăstârnac. Morcovul şi păstârnacul bine

mărunţ ite se amestecă cu cremogen (v. 2019) cât cuprindeşi 200 g unt frecat spumă.Pe o foaie de

plastic se presară 1 mână de cremogen şi se întinde compoziţ ia (cu podul palmei)în formă

dreptunghiulară, groasă cam de 1 cm. Peste ea se aşază a doua compoziţ ie preparată dingermenii de

mei bine mărunţ iţ i, sfecla roşie, ceapa şi tărâţ e (cât cuprinde), până se obţ ine ocompoziţ ie

îngroşată. În continuare se procedează ca la 769 (ruladă de germeni de hrişcă umplutăcu varză albă).

Se dă la rece 2 - 3 ore.999. RULADĂ CU MORCOV ŞI VARZĂ ROŞIEIngrediente: 700 g morcovi, 150

g ţ elină, 150 g germeni de lucernă (v. 2029), 450 g varzăroşie, cremogen, 2 linguri pulbere de

măceşe (v. 2078), 1 linguriţ ă pulbere dinseminţ e de roşii (v.2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge, tărâţ e, 400 g unt.Morcovul şi

ţ elina fin mărunţ ite se amestecă cu cremogen (cât cuprinde) şi 200 g unt (frecat141 spumă). Pe o

foaie de plastic se întinde compoziţ ia (ca la reţ eta precedentă); deasupra se aşeazăcompoziţ ia a

doua, preparată din: varză roşie fin mărunţ ită amestecată cu pulberi, 2 - 3 linguri decremogen, tărâţ e

(cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă.În continuare se procedează ca la 769.1000. RULADĂ DE

MORCOV CU TRANDAFIRIIngrediente: 600 g petale roşii de trandafiri, 2 linguri suc de cătină (v.

20292), 400 g unt,cremogen, 600 g morcovi, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072),

150 g caise binecoapte, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere dealge, tărâţ e.Petalele de trandafir se freacă în mâini, se stropesc cu suc de cătină

până se înmoaie bine,apoi se amestecă cu 200 g unt frecat spumă şi tărâţ e cât cuprinde. Se presară

295

pe planşetă 1 mânăde tărâţ e, se întinde foaia (cu podul palmei) în formă dreptunghiulară, groasă de

cca. 1 cm; peste ease întinde foaia a doua preparată din morcovul dat pe răzătoare şi amestecat cu

pulberile, caisele finmărunţ ite, cremogen (cât cuprinde). În continuare se procedează ca la 769 (ruladă

cu germeni dehrişcă umplută cu varză albă).1001. RULADĂ CU MORCOV ŞI NUCICompotiţ ia cu

morcov se prepară ca la reţ eta precedentă; cea de-a a doua se prepară din: 400g nuci măcinate

amestecate cu 1/2 linguriţ ă pulbere de ienupăr, scorţ işoară şi anason, 200 g untfrecat spumă şi

tărâţ e (cât cuprinde).În continuare se procedează ca la 769.1002. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE

MORCOVIngrediente: 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi, 2 linguri rom, 1 lingură

tincturămiraculoasă I (v. 2106), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, puţ ină miere (după

296

gust) nu preadulce, 1 lingură seminţ e de mac. Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu sucul de morcovi la

care seadaugă romul, tinctura, coaja de lămâie, mierea, apoi se pune în cupe sau în farfurii de

compot.Deasupra se presară seminţ e de mac, in sau anason.1003. CREMĂ LA PAHAR CU

TĂRÂŢEIngrediente: 4 linguri tărâţ e, 2 linguri cremogen, 300 ml lapte nefiert, 1 linguriţ ă tinctură

depropolis (v. 2104), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 vârf de cuţ it pulbere de scorţ işoară, 2 linguri

vişinemacerate în miere (v. 406) - iarna; vişine proaspete - vara, puţ ină miere (după gust).Tărâţ a se

amestecă cu cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu lapte, se adaugă tinctura, coaja delămâie, pulberile,

mierea, apoi se pune în cupe. Deasupra se pun vişinele.1004. CREMĂ LA PAHAR CU NUCISe prepară

crema ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că tărâţ a seînlocuieşte cu nuci

râşnite.1005. CREMĂ LA PAHAR CU PETALE DE TRANDAFIRIngrediente: 4 linguri cremogen, 1

lingură tărâţ e, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1linguriţ ă tinctură din muguri de plop negru (v.

2105), puţ ină miere (după gust), 350 ml lapte nefiert.Cremogenul (v. 2019) se amestecă cu tărâţ a, se

înmoaie cu laptele, se adaugă mierea, tincturaşi petalele de trandafir tăiate fideluţ ă; se pune în cupe,

iar deasupra se presară petale de trandafirtăiate fideluţ ă şi câteva frunzişoare de măghiran.1006.

CREMĂ LA PAHAR CU PETALE DE NALBĂSe prepară crema ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de petalele detrandafir roşii care se înlocuiesc cu petale roşii de flori de

nalbă de grădină.1007. ÎNGHEŢATĂ CU SUC DE MORCOVIngrediente: 500 ml suc de morcovi, 300 g

miere, 100 ml lapte vegetal (de seminţ e de măr - v.2038), 300 g frişcă bătută (fără zahăr), 1 lingură

pastă de cătină (v. 2075), 1 linguriţ ă tinctură depropolis (v. 2014).Sucul de morcovi se amestecă cu

laptele (în care s-a dizolvat mierea), pasta de cătină şitinctura; se adaugă apoi frişca bătută (cu care

se amestecă uşor de jos în sus, ca să nu se lase). Se142 toarnă compoziţ ia în forma specială de

îngheţ ată şi se lasă la congelator.Îngheţ ata preparată cu miere nu îngheaţ ă complet (ca cea cu

zahăr), în schimb este mult maisănătoasă (zahărul produce acid în corp şi dă naştere la diferite

maladii; în plus, este cancerigen).1008. "SOTE" DE MORCOV CU MIERE ŞI NUCIIngrediente: 450 g

morcov, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 3 linguri nuci sau alunetăiate cu cuţ itul, 1 lingură

tărâţ e, puţ ină miere (după gust), câteva frunzişoare de măghiran. Se alegnumai morcovi tineri, se

spală la un jet de apă frecaţ i cu periuţ a (fără a-i curăţ a de pieliţ ă), se rad perăzătoare, se

amestecă cu nuci sau alune, puţ ină miere, se stropesc cu tinctura miraculoasă I, iardeasupra se

presară măghiranul tăiat fideluţ ă.1009. SOTE DE MORCOV CU FLOAREA - SOARELUISe prepară ca

297

la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu seminţ e de

floarea - soarelui decorticate.1010. "SOTE" DE MORCOV CU MERE ŞI ŢELINĂIngrediente: 300 g

morcov, 300 g mere, 100 g ţ elină, 1 vârf de cuţ it pulbere de scorţ işoară,puţ ină miere, 1 linguriţ ă

tinctură de propolis (v. 2104), 2 linguri tărâţ e, 1 lingură de rom, frunze debusuioc. Morcovii şi merele

se dau pe răzătoare (cu tot cu coajă), ţ elina (fără coajă); se amestecă cuscorţ işoara, tărâţ a, mierea;

se stropeşte cu tinctură şi rom, iar deasupra se presară frunzişoare debusuioc tăiate fideluţ ă.1011.

"SOTE" DE MORCOV CU STAFIDESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

adăugând în plus 150 gstafide înmuiate în prealabil cu puţ ină apă şi rom.1012. "SOTE" DE MORCOV

CU BANANESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

298

aceleaşi ingrediente; după ce a fost pus în farfuriese aşează (în formă de ghirlandă) 3 banane

curăţ ate şi tăiate felioare.1013. "SOTE" DE MORCOV CU SMOCHINESe prepară ca la reţ eta

precedentă (1009), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 150- 200 g smochine date prin

maşina de tăiat carne cu sită rară.... Mur sălbaticFructul murului sălbatic (din care se fac garduri vii)

este cât se poatede valoros folosit în alimentaţ ie, mai ales în bucătăria fără foc.Conţ ine: zahăr,

pectină, acizi, izocitrin malic, monoglucida cianidină, vitaminele A şi C, materiigrase, săruri, ulei

esenţ ial (bactericid).Murele sunt indicate în diaree, meno - metroragii, afecţ iuni pulmonare,

angine.1014. SUC DE MUREFructele bine coapte se dau la extractor. Sucul obţ inut se consumă numai

proaspăt (adicăimediat ce a fost extras), îndoit cu apă, de 3 ori pe zi, cu 30 min. înaintea meselor

principale; poate fiîntrebuinţ at la numerose preparate în bucătăria fără foc.1015. CREMĂ DE MURE CU

PEREIngrediente: 350 g mure, 350 g pere dulci, 1 linguriţ ă tinctură de muguri de plop negru (v.2105), 1

lingură rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie, tărâţ e, 2 albuşuri bătute spumă tare, 1 lingurăseminţ e de

anason, puţ ină miere (după gust).Murele şi perele se mărunţ esc fin (manual sau mecanic), se

amestecă cu tinctura, romul, coajade lămâie, puţ ină miere şi tărâţ e (cât cuprinde). Se pune în pahare

cu picior (cupe) sau în farfurioarede compot, deasupra puţ in albuş bătut spumă tare (fără zahăr), peste

care se presară seminţ e deanason.1016. CREMĂ DE MURE CU MERE143 Se prepară crema ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus unvârf de cuţ it pulbere de făină de

scorţ işoară şi înlocuind perele cu mere.1017. CREMĂ DE MURE CU PRUNEIngrediente: 350 g mure,

350 g prune, 1 lingură tinctură miraculoasă II (v. 2017), cremogen,coaja rasă de la 1/2 lămâie sau

portocală, 3 linguri de frişcă bătută (fără zahăr), câteva petale roşiide trandafir, puţ ină miere (după

gust).Murele şi prunele se mărunţ esc fin, se amestecă cu tinctura, coaja de lămâie, puţ ină miere

şicremogen (v. 2019) sau tărâţ e (cât cuprinde). Se aşează în cupe, se pune la fiecare puţ ină

frişcădeasupra, peste care se presară petale roşii de trandafir tăiate fideluţ ă.1018. CREMĂ DE MURE

CU NUCIIngrediente: 400 g mure, 300 g mieji de nucă proaspăt curăţ aţ i de pieliţ ă, tărâţ e, 1

lingurătinctură miraculoasă I (v. 2106), puţ ină miere, 2 morcovi, 1 vârf de cuţ it pulbere fină de

scorţ işoară,coaja rasă de la 1/2 lămâie.Murele şi morcovii se mărunţ esc fin, se amestecă cu tinctura,

puţ ină miere, pulberea, coaja delămâie, miejii de nuci (întregi) şi tărâţ e (cât cuprinde). Se pune în

cupe iar deasupra se decorează cumieji de nucă întregi curăţ aţ i de pieliţ ă.1019. SIROP DE MURE CU

MIERESucul de mure (v. 1014) se amestecă cu miere (după gust); se poate adăuga şi puţ ină

299

tincturămiraculoasă I (v. 2106) sau II (v. 2107), tinctură de propolis (v. 2104). Se poate consuma

combinatcu apă minerală, sifon sau macerat de tărâţ e (v. 2041). Se prepară atât cât se poate

consuma odată.1020. LICHIOR DE MURE CU MIERESe pun mure bine coapte (ajung la maturitate în a

doua jumătate a lunii septembrie) şi strivite,într-o damigeană de sticlă (cam de 3 sferturi), fără să fie

presate. Se toarnă peste ele alcool de 90o.Se astupă şi se lasă la macerat 90 de zile (agitând din

când în când). Se decantează, sefiltrează şi se amestecă cu miere.1021. ÎNGHEŢATĂ DE MURESe

prepară ca la reţ eta (1007 - îngheţ ată cu suc de morcovi), folosind aceleaşi ingrediente, înafară de

sucul de morcovi care este înlocuit cu suc de mure.De obicei această îngheţ ată se serveşte alături de

alta, deschisă la culoare.1022. MURE CONSERVATE ÎN

300

MIEREIngrediente: 1 kg mure, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră.Murele trebuie să fie bine

coapte, nesfărâmate şi netrecute din copt. Se pun în borcan odată cubusuiocul, se toarnă miere, se

leagă strâns şi se lasă la macerat 6 săptămâni, (având grijă să seagite zilnic).După acest termen se

scot fructele cu paleta, se pun în borcan potrivit ca mărime şi sefolosesc drept dulceaţ ă sau la diferite

creme.Mierea, care s-a transformat în sirop de mure, se toarnă îm sticle de culoare închisă, deasupraei

se pune de 1 deget alcool sau rom, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează în locîntunecos şi

rece.Se foloseşte ca sirop combinat cu apă minerală, sifon sau ceaiuri macerate la rece.Durează 12

luni.... NapulNapul conţ ine numeroase săruri minerale (Calciu, Fosfor, Potasiu, Magneziu, Sulf),

esenţ ăsulfoazotată, Iod, arsenic, zaharuri, vitaminele (A, B şi C).Este indicat în oboseală generală,

litiază renală, gută, cistite, enterite, bronşite, tuse, anghine,obezitate, eczeme, acnee.1023. SUC DE

NAPISucul extras din napi este foarte bogat în minerale. Se consumă imediat ce a fost extras (3144

pahare pe zi), cu 30 min înainte de mesele principale.Sucul, ca şi napul în întregime se recomandă a fi

consumat la toate vârstele; tinerilor,vârstnicilor, sedentarilor şi sportivilor.1024. PASTĂ DE NAPI CU

MĂRARIngrediente: 300 g napi, 1 legătură de mărar cu tarhon, 200 g unt, 1/4 linguriţ ă pulbere

deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e, 1 fir de praz.Napii

curăţ aţ i, prazul, se mărunţ esc fin, se amestecă cu verdeaţ a tăiată mărunt, pulberile,untul frecat

spumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Pasta obţ inută se aşează pe farfurie, se tasează şidecorează după

fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână.1025. PASTĂ DE NAPI CU CEAPĂSe prepară

pasta ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de praz carese înlocuieşte cu 1

ceapă mare de apă.1026. PASTĂ DE NAPI MURAŢI CU MORCOVIngrediente: 200 g napi muraţ i (v.

1958), 150 g morcov, 200 g unt, tărâţ e, 1 legătură frunzefragede de ţ elină, 1/4 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 1 linguriţ ă boia dulce de

ardei. Napii, morcovul şi ceapa fin mărunţ ite se amestecăcu pulberile, verdeaţ a tăiată mărunt, untul

frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Se aşează pefarfurie şi se decorează după gust.1027. PASTĂ

DE NAPI MURAŢI CU VARZĂ ALBĂSe prepară pasta ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de morcovicare se înlocuiesc cu varză albă - dulce tăiată fideluţ ă, frecată în mâini

până se înmoaie bine (fără afi stoarsă de suc).1028. PASTĂ DE NAPI MURAŢI CU URZICISe prepară

pasta ca la reţ eta precedentă (1026), folosind aceleaşi ingrediente, în afară demorcov care se

înlocuieşte cu urzici tăiate mărunt, muguri fragezi de lucernă, trifoi, frunze de soiasau spanac.1029.

301

SALATĂ DE NAPI CU CASTRAVEŢI MURAŢIIngrediente: 450 g napi, 3 castraveciori muraţ i, 1 morcov,

1 ceapă mare de apă, 1 legătură deverdeţ uri, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulberede alge, 1 gogoşar, 50 ml de ulei.Napii se dau pe

răzătoare, se amestecă cu pulberile, castraveţ ii tăiaţ i felioare, ceapa peştişorişi uleiul. Se aşează în

farfurie, se presară cu verdeţ uri tăiate mărunt, iar pe margine se decorează cufelioare de

gogoşari.1030. SALATĂ DE NAPI CU ROŞIIIngrediente: 400 g napi, 400 g roşii, 1 ceapă de apă, 50

ml ulei, 1 legătură de mărar cupătrunjel, 1 lingură de tărâţ e, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge. Napii se taie felioare cât mai subţ iri sau se

dau pe răzătoarea cu găurimari. Se pun la un loc cu

302

roşiile şi ceapa tăiate felioare, se presară cu pulberi, se adaugă uleiul,peste care se presară tărâţ a şi

verdeaţ a tăiată mărunt.1031. SALATĂ DE NAPI MURAŢI CU SPANACIngrediente: 400 g napi, 250 g

spanac sau lobodă roşie, 1 ceapă, 1 lingură de hrean ras, 50 mlulei, 1 legătură de verdeaţ ă, 1 lingură

tărâţ e, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge. Napii se dau pe răzătoare, se amestecă cuspanacul tăiat fideluţ ă, ceapa tăiată peştişori, hreanul

ras, pulberile şi tărâţ a, iar deasupra sepresară verdeaţ ă tăiată mărunt.1032. SALATĂ DE NAPI

MURAŢI CU PRAZIngrediente: 400 g napi, 2 morcovi, 1 felie de ţ elină, 1 fir de praz, 2 linguri tărâţ e, 1

legătură defrunze fragede de ţ elină şi mărar, 50 ml ulei, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.145 Napii se dau pe răzătoare odată cu

morcovii şi ţ elina, se amestecă cu prazul tăiat fideluţ ă,pulberile şi uleiul, iar deasupra se presară

verdeţ urile tăiate mărunt.1033. NAPI MURAŢI CU SOS GALBENIngrediente: 450 g napi muraţ i, 1

ceapă mare de apă, 150 ml ulei, 5 linguri cremogen, 250 mlmacerat de tărâţ e (v. 2041), 1 legătură

mărar cu pătrunjel, 2 linguri tărâţ e, 1/2 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v.

2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 4 - 5 foi de salată verde, 3- 4 roşii, 1 morcov.Napii şi morcovul

se dau pe răzătoare, ceapa se taie mărunt. Separat, se înmoaie cremogenul(v. 2019) cu maceratul apoi

se adaugă uleiul (puţ in câte puţ in, ca la maioneză). Produsele date perăzătoare se amestecă cu

ceapa şi tărâţ a, pulberile, se pun pe platou în strat subţ ire uniform şi setoarnă sosul; peste el se

presară verdeaţ a tăiată mărunt iar pe margini se decorează cu foi de salatăverde.1034. NAPI MURAŢI

CU SOS ROŞUSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în sucul

galben seadaugă 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076) până ce sosul

capătă onuanţ ă frumoasă de roşu intens.1035. NAPI CU SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 450 g napi,

1 felie de ţ elină, 1 ceapă, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 2gălbenuşuri de ouă de găină sau 150 g

smântână, 1 legătură verdeaţ ă, 2 - 3 linguri tărâţ e, 1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1mână de petale roşii de trandafir.Napii şi ţ elina

se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, pulberile, tărâţ a şi 2 -3 linguri sos din

smântână care a fost preparat cu 2 linguri făină de orez ( v. 2017). Se punecompoziţ ia în platou,

aşezată în strat subţ ire şi tasat uniform, se toarnă sosul, se presară peste elverdeaţ ă tăiată mărunt şi

petale de trandafir tăiate fideluţ ă.1036. NAPI CU SOS ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară sosul de

smântână ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde cele 2 gălbenuşuri de ouă

303

de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v.7).1037. NAPI CU SOS DE

ROŞIISe prepară ca la reţ eta precedentă (1035), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând însmântână 3

linguri pastă de roşii crude (v. 2063).1038. CIORBĂ DE NAPI CU URZICIIngrediente: 250 g napi, 150

g urzici, 1 felie de ţ elină, 1 ceapă, 75 ml ulei, 1 legătură deleuştean cu pătrunjel, 1 linguriţ ă pulbere de

ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 1.5 l suc de roşii (v. 2094). Suculse pune în castron, se adaugă napii şi ţ elina date

pe răzătoare, urzicile, ceapa şi verdeţ urile tăiatemărunt, pulberile şi uleiul.1039. CIORBĂ DE NAPI CU

LOBODĂSe prepară ciorba ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

304

în afară de urzici caresunt înlocuite de lobodă roşie sau albă, tăiată fideluţ ă.Urzicile sau loboda se pot

înlocui cu muguri fragezi de lucernă, de trifoi roşu sau alb, de frunzede soia, de ştevie, spanac, sfeclă,

de fasole, tei, ulm sau fag cu condiţ ia să fie foarte fragede şi pecât posibil să fie recoltate din cele

crescute în bătaia soarelui.1040. CIORBĂ DE NAPI CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 200 g napi, 1

ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclă roşie,1 legătură de leuştean cu

hasmaţ uchi, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 lmacerat de tărâţ e (v. 2041),

500 ml zeamă de varză murată (moare), 200 g iaurt. Napii şirădăcinoasele se dau pe răzătoare, se

pun în castronul cu macerat şi moare, în care se mai adaugă146 ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt,

pulberile şi iaurtul (care poate fi înlocuit cu 75 ml ulei).1041. CIORBĂ DE NAPI CU

DOVLEACIngrediente: 250 g napi, 250 g dovleac, 1 felie de ţ elină, 1 ceapă, 75 ml ulei, 1 legătură

deleuştean cu mărar, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2073), 3 linguri pastă de

roşiicrude (v. 2063), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ăpulbere de alge, 1.5 l zer proaspăt.Se pune zerul în castron, se adaugă napii, dovleacul şi

ţ elina date pe răzătoare, ceapa şiverdeaţ a tăiate mărunt, pulberile, pasta de roşii şi uleiul.1042.

CIORBĂ DE NAPI CU RĂDĂCINĂ DE LEUŞTEANSe prepară ciorba ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, numai că în loc de 250g dovleac se pun 100 g, iar rădăcina de leuştean 100 g.

Se prepară la fel ca mai sus.1043. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU VARZĂ ALBĂIngrediente: 400 g

napi, 350 g varză albă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţ elină, 4 - 5 linguri detărâţ e, 1 legătură mărar

cu pătrunjel, 3 linguri pastă de roşii, 1 linguriţ ă pulbere de ardei gras (v.2074), 1/2 linguriţ ă pulbere

de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge, 50 ml ulei, 1.5 l macerat

de tărâţ e (v. 2041).Se pune maceratul în castron, se adaugă napii, varza, ceapa, rădăcinoasele fin

mărunţ ite(manual sau mecanic), tărâţ a, pasta de roşii, pulberile, uleiul, iar deasupra verdeaţ a tăiată

mărunt.1044. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU VARZĂ ROŞIESe prepară supa - cremă ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de uleicare se înlocuieşte cu 200 g smântână sau cu

2 gălbenuşuri de ouă de găină şi varza albă care seînlocuieşte cu varza roşie.1045. SUPĂ - CREMĂ

DE NAPI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă (1043), folosind

aceleaşi ingrediente, numaică uleiul se înlocuieşte cu 100 g smântână (iaurt) sau cu 10 gălbenuşuri de

ouă de prepeliţ ă (v. 7).1046. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU GERMENI DE SOIAIngrediente: 400 g

305

napi, 150 g făină de soia (v. 2026), 1 morcov, 1 ceapă, 1 felie de ţ elină, 100ml ulei, 1 legătură de

hasmaţ uchi cu tarhon, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1şi 1/2 linguriţ ă pulbere

din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge, 1.5 l macerat de urzici (v. 2050), 4 - 5 linguritărâţ e. Se pune maceratul în

castron, se adaugă napii, germenii de soia, ceapa, rădăcinoasele finmărunţ ite (manual sau mecanic),

pulberile, tărâţ a, uleiul iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.1047. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU

GERMENI DE LUCERNĂSe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară degermenii de soia care sunt înlocuiţ i cu germeni de seminţ e de lucernă (v. 2093)

care la nevoie

306

se potînlocui cu seminţ e de trifoi roşu (v. 2030) sau trifoi alb.1048. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU

GERMENI DE HRIŞCĂSe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă (1046), folosind aceleaşi

ingrediente, în afarăde germenii de soia care sunt înlocuiţ i cu germenii de hrişcă (v. 2024).1049.

SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU GERMENI DE GRÂUSe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă

(1046), folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde germenii de soia care se înlocuiesc cu germenii de grâu

(v. 2022). La fel se poate prepara supa -cremă cu germeni de orz, de linte, de fasole, de mei....

NăutBoabele (seminţ ele) de năut conţ in: lipide, substanţ e azotate, amidon, zaharuri, săruri minerale-

Fosfor, Potasiu, Magneziu, Calciu, Sodiu, Siliciu, oxid de Fier, arsenic, asparagină, vitaminele C şi

B.Este indicat în munci care cer forţ ă, în astenii, oligurie, litiază urinară,147 insuficienţ ă digestivă,

paraziţ i intestinali.1050. PASTĂ DE GERMENI DE NĂUT CU URZICIIngrediente: 200 g germeni de

năut, 1 ceapă de apă, 100 g urzici, 200 g unt, 1 legătură dehasmaţ uchi, 1/4 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 1 lingură tărâţ e.Germenii de

năut (v. 2027), bine mărunţ iţ i, odată cu urzicile, ceapa şi verdeaţ a se amestecă cupulberile, tărâţ a

şi untul frecat spumă. Pasta obţ inută se aşează pe farfurie, se tasează şi sedecorează după fantezia

gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână.1051. PASTĂ DE GERMENI DE NĂUT CU SPANACSe

prepară pasta ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici carese înlocuiesc

cu spanac, şi ceapă care se înlocuieşte cu praz.1052. PASTĂ DIN GERMENI DE NĂUT CU NAPI

MURAŢIIngrediente: 200 g germeni de năut (v. 2027), 300 g napi muraţ i (v. 1958), 1 ceapă mare

deapă, 1 legătură hasmaţ uchi cu tarhon, 200 g unt, 1 linguriţ ă pulbere de ardei gras (v. 2074),

1/4linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,

tărâţ e.Germenii şi ceapa se mărunţ esc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile,

tărâţ a,verdeaţ a tăiată mărunt şi untul frecat spumă, se aşează pe farfurie şi se ornează după

gust.1053. GERMENI DE NĂUT CU SOS DE CREMOGENIngrediente: 300 g germeni de năut (v.

2027), 5 linguri cremogen (v. 2019), 300 ml suc demorcovi sau apă, 150 ml ulei, 1 linguriţ ă muştar, 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v.2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge, 1 legătură de verdeaţ ă, 2 - 3 roşii.Germenii de

năut se pun în platou, în strat subţ ire, peste ei se toarnă sosul preparat dincremogenul înmuiat cu suc

de morcovi, apoi se adaugă uleiul (puţ in câte puţ in) muştarul, pulberile,iar deasupra verdeaţ a tăiată

mărunt; pe margine, felii de roşii.1054. GERMENI DE NĂUT CU SOS DE TĂRÂŢESe prepară ca la

307

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cremogen dincare se pun numai 3 linguri,

adăugându-se în schimb 4 linguri de tărâţ e.1055. GERMENI DE NĂUT CU SOS DE ROŞIISe prepară

ca la reţ eta precedentă (1053), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3linguri pastă de roşii

crude (v. 2063).1056. CIORBĂ CU GERMENI DE NĂUT ŞI SPANACIngrediente: 250 g germeni de

năut, 150 g spanac, 1 ceapă, 1 felie de ţ elină, 75 ml ulei, 1legătură de leuştean cu pătrunjel, 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2074), 1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 l

macerat de nalbă (v. 2058), 500 ml suc de agrişe (v. 2054).Maceratul şi sucul de agrişe se pune

308

în castron, se adaugă germenii de năut (v. 2027),spanacul tăiat fideluţ ă, ceapa tăiată mărunt, ţ elina

dată pe răzătoare, pasta de roşii, pulberile şiuleiul, iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.1057. CIORBĂ

DIN GERMENI DE NĂUT CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 250 g germeni de năut, 1 ceapă, 1 morcov, 1

pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 felie desfeclă roşie, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţ ă pulbere

din seminţ e de gogoşari (v. 2072),1/2 linguriţ ă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere

de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1.5 l suc de roşii, 75 ml

ulei. Se pune sucul încastron, se adaugă germenii, ceapa şi verdeaţ a tăiată mărunt, rădăcinoasele

date pe răzătoare,pulberile şi uleiul.1058. CIORBĂ DIN GERMENI DE NĂUT CU SMÂNTÂNĂSe

prepară ciorba ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că uleiul esteînlocuit cu

150 g smântână sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină. 1059. CIORBĂ DE GERMENI DE NĂUT CU

OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ciorba ca la reţ eta precedentă (1057), folosind aceleaşi ingrediente, în

afară de uleicare se înlocuieşte cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).1060. SUPĂ - CREMĂ

DIN GERMENI DE NĂUT CU ANDIVEIngrediente: 300 g germeni de năut (v. 2027), 400 g andive, 1

ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1felie de ţ elină, 1 legătură de verdeaţ ă de sezon, 50 ml ulei, 1 linguriţ ă

pulbere din seminţ e degogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare

(v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 1.5 l macerat de afine (v. 2045), 4 - 5 linguri de tărâţ e.Se

pune maceratul în castron, se adaugă germenii, andivele, ceapa şi rădăcinoasele binemărunţ ite,

pulberil şi, uleiul, iar deasupra verdeţ urile tăiate mărunt şi tărâţ e.1061. SUPĂ - CREMĂ DIN

GERMENI DE NĂUT CU CONOPIDĂSe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară deandive care se înlocuiesc cu conopidă mărunţ ită fin.1062. SUPĂ -

CREMĂ CU GERMENI DE NĂUT ŞI MAZĂRESe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară deandive care se înlocuiesc cu varză albă dulce, iar în loc de ulei

se adaugă 200 g smântână sau 2gălbenuşuri de ouă de găină.1063. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI

DE NĂUT ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă (1060), folosind

aceleaşi ingrediente, în afarăde andive care se înlocuiesc cu muguri fragezi de lucernă sau de trifoi fin

mărunţ iţ i, iar în loc de uleise adaugă 200 g smântână sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v.

7).... NucaEste fructul cel mai bogat înCupru şi Zinc.Conţ ine în plus Potasiu, Magneziu, Fosfor, Sulf,

Fier, Calciu,vitaminele (A, B, C şi P). Este fructul cel mai caloric.Este indicat în diabet, vegetarienilor, în

tuberculoză, scrofuloză, sifilis, diaree, paraziţ iintestinali, dermatoze, litiază urinară (ajutător), metrite

309

(ajutător), enurezis (scăparea involuntară şiinconştientă a urinei).Uleiul de nuci se poate folosi în

alimentaţ ie (20 40 g pe zi) dar şi ca leac contra teniei (50 - 60g pe zi) pus într-o salată timp de 3

zile.Pentru:frecţ ionarea corpului (copiii rahitici, anemici şi în dermatoze);- frunze sub formă de tinctură,

30 50 picături de 2 - 3 ori pe zi în apă (în diabet);- suc de nucă proaspătă (verde) contra

pecinginilor;1064. SUC ENERGETIC CU NUCISe prepară un suc de fructe (mere, pere, caise, cireşe)

la care se adaugă 1 mână de mieji denucă şi 1 linguriţ ă de miere. În lipsa nucilor se pot pune în sucul

de fructe, alune, seminţ e de floarea- soarelui sau de dovleac (care au fost decorticate şi

măcinate).1065. PASTĂ DE NUCI CU AROMĂ DE CEAPĂIngrediente: 200 g

310

nuci măcinate, 1 ceapă de apă, 1 legătură frunze fragede de ţ elină cufrunze de păstârnac, 200 g unt,

1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 10

măsline negre complet desărate (v. 1988), 2 linguri tărâţ e, maceratde tărâţ e (v. 2041).Nucile se

amestecă cu tărâţ a, ceapa tăiată mărunt, pulberile, verdeaţ a, puţ in macerat detărâţ e sau suc de

roşii şi untul frecat spumă. Pasta obţ inută se aşează pe o farfurie, se tasează şi sedecorează cu

jumătăţ i de măsline şi verdeţ uri de sezon.1066. PASTĂ DE NUCI CU AROMĂ DE USTUROISe

prepară pasta ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5bulbili

(căţ ei) de usturoi fin pisaţ i.149 1067. PASTĂ DE NUCI CU AROMĂ DE HREANSe prepară pasta ca la

reţ eta precedentă (1065), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 1 - 2 linguri de hrean ras

(după gust).1068. PASTĂ DE NUCI CU AROMĂ DE SCORŢIŞOARĂSe prepară pasta ca la reţ eta

precedentă (1065), folosind aceleaşi ingrediente, fără ceapă,care se înlocuieşte cu 1 vârf de cuţ it

pulbere fină de scorţ işoară.1069. SOS DE CREMOGEN CU NUCIIngrediente: 250 g mieji de nuci, 5

linguri cremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţ e, 350 ml suc demorcovi, 125 ml ulei, 1/2 linguriţ ă pulbere

de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură mentă cu

busuioc.Cremogenul se înmoaie cu suc de morcovi, apoi se adaugă uleiul (puţ in câte puţ in, ca

lamaioneză), tărâţ a şi se toarnă în platou. Pe suprafaţ a lui se aşează mieji de nuci în formă

decoroniţ ă. Deasupra se presară verdeţ urile tăiate fideluţ ă.1070. SOS DE TĂRÂŢE CU NUCISe

prepară sosul ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri decremogen cu

3 linguri de tărâţ e.1071. SOS DE ROŞII CU NUCISe prepară sosul cu cremogen (v. 2019) ca la reţ eta

precedentă (1069), folosind aceleaşiingrediente, adăugând în plus 3 linguri pastă de roşii crude (v.

2063) sau pulbere de măceşe (v.2078) până capătă sosul culoarea de roşu intens. Pulberea de

măceşe (la nevoie) poate fi înlocuităcu pulbere de căline (v. 2076) sau pulbere de scoruşe (v.

2077).1072. CIORBĂ DE URZICI CU NUCIIngrediente: 150 g mieji de nuci, 350 g urzici, 1 ceapă de

apă, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclăroşie, 1 legătură de leuştean cu hasmaţ uchi, 1 linguriţ ă pulbere

de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge, 1.5 l maceratde mere pădureţ e, 50 ml ulei.Se pune maceratul în castron, se

adaugă nucile tăiate cu cuţ itul, ceapa tăiată mărunt, ţ elina şisfecla date pe răzătoare, urzicile şi

verdeaţ a mărunt tocate şi uleiul.1073. CIORBĂ DE SALATĂ VERDE CU NUCISe prepară ciorba ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici carese înlocuiesc cu salată verde

311

tăiată fideluţ ă.1074. CIORBĂ DE NUCI CU IAURTIngrediente: 150 g mieji de nuci, 200 g iaurt, 1

ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1legătură frunze de fenicul cu tarhon, 1 linguriţ ă pulbere

din seminţ e de roşii, 1/2 linguriţ ă pulbere deienupăr cu schinduc şi negrilică, 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1 l macerat de tărâţ e (v. 2041), 500 mlsuc de agrişe.Se pune maceratul în castron, se adaugă

sucul de agrişe (v. 2084), iaurtul, nucile tăiate, ceapaşi verdeaţ a tăiate mărunt, pulberile şi

rădăcinoasele rase pe răzătoare.1075. SUPĂ - CREMĂ DE NUCI CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 250 g

mieji de nuci măcinaţ i, 4 linguri smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă degăină, 4 linguri de tărâţ e, 1

morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie mare de ţ elină, 150 g lobodă albă, 1legătură de mărar, 1.5 l

macerat de lucernă (v. 2049), 1/2 linguriţ ă pulbere de

312

plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Se pune maceratul în castron,

se adaugă nucile măcinate, smântâna (sau gălbenuşurile),tărâţ a, rădăcinoasele, ceapa şi loboda bine

mărunţ ite (manual sau mecanic), pulberile, iar deasupraverdeaţ a tăiată mărunt.1076. SUPĂ - CREMĂ

DE NUCI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, înafară de cele2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 găbenuşuri de ouă

de prepeliţ ă (v. 7).150 1077. SUPĂ - CREMĂ DE NUCI CU SPANACIngrediente: 250 g nuci, 350 g

spanac, 50 ml ulei, 1 morcov, 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 felie deţ elină, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de

roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 1.5 l macerat de vâsc de măr, 3 linguri pastăde roşii crude (v. 2063), 4 - 5 linguri de

tărâţ e, 1 legătură cimbrişor cu mentă.Se pune maceratul în castron, se adaugă nucile măcinate,

spanacul, rădăcinoasele, ceapa finmărunţ ită (manual sau mecanic), pulberile, tărâţ a, pasta de roşii şi

uleiul, iar deasupra verdeaţ atăiată mărunt.1078. SUPĂ - CREMĂ DE NUCI CU ANDIVESe prepară

supa - cremă ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară despanac care este

înlocuit cu aceeaşi cantitate de andive.1079. CHIFTELE DE NUCI CU USTUROIIngrediente: 250 g nuci

măcinate, tărâţ e, 150 g unt, 1 ceapă mare de apă, 4 - 5 bulbili (căţ ei)de usturoi fin pisaţ i, 1/4

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 2 - 3

linguri lapte nefiert sau zer proaspăt, 1 căpăţ ână de salată verde.Nucile se amestecă cu ceapa tăiată

mărunt, usturoiul, pulberile, laptele, untul frecat spumă şitărâţ e (cât cuprinde). Se presară o mână de

tărâţ e pe o foaie de plastic şi se împarte compoziţ ia culingura în părţ i egale; se formează

chifteluţ ele, se aşează pe un postament din salată verde (care afost aşezat în prealabil pe platou).Pe

margini se pot pune câteva felii de roşii.1080. CHIFTELE DE NUCI CU HREANSe prepară chiftelele ca

la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de usturoicare se înlocuieşte cu hrean ras

(1 lingură).1081. CHIFTELE DE NUCI CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 250 g nuci râşnite, 1/4 varză

murată, 150 g unt, 1 căpăţ ână de salată verde, 1ceapă mare de apă, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e

de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e, 1 morcov.Nucile se amestecă cu varza murată (care a fost bine

scursă de moare nu se spală şi nu seţ ine în apă), tăiată fideluţ ă, ceapa tăiată mărunt, morcovul dat

pe răzătoare, pulberile, untul frecatspumă şi tărâţ e (cât cuprinde).În continuare se procedează ca la

1079.1082. CHIFTELE CU SOS DE CREMOGENChiftele se prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

313

aceleaşi ingrediente; sosul se prepară din5 linguri de cremogen (v. 2019) înmuiat cu 300 ml suc de

morcovi (v. 2081) sau zer proaspăt,adăugând apoi 150 ml ulei (puţ in câte puţ in, ca la maioneză).Se

pune în platou, peste el se aşează chiftelele, peste care se presară verdeaţ ă de sezon tăiatămărunt;

pe margini se decorează cu foi de salată verde şi felii de roşii.1083. CHIFTELE CU SOS DE ROŞIISe

prepară ca la reţ eta precedentă (1081), folosind aceleaşi ingrediente, sosul de cremogen (v.2019), iar la

urmă i se adaugă 3 - 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063) sau pulbere de măceşe (v.2078), 1 - 2

linguri, până sosul capătă o nuanţ ă frumoasă de roşu intens.1084. CHIFTELE DE NUCI CU VARZĂ

ALBĂ ŞI SOS DE TĂRÂŢEIngrediente: 250 g nuci măcinate, 1/4 varză albă dulce, 150 g unt, 1

căpăţ ână de salată verde,1 ceapă mare de apă, 1

314

linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 2 - 3 linguri pastă deroşii crude (v. 2063), 1/4

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e, 1

legătură de tarhon.Nucile se amestecă cu varza tăiată fideluţ ă, frecată în mâini până se înmoaie bine

(nu sestoarce de suc), ceapa tăiată mărunt, pulberile, pasta de roşii şi (tărâţ e cât cuprinde).În

continuare se procedează ca la 1079, după care se pune deasupra sosul preparat ca la1082151 în care

se adaugă pe lângă cele 5 linguri de cremogen (v. 2019), 3 - 4 linguri de tărâţ e (în cazul căiese prea

îngroşat, se mai poate subţ ia cu puţ in suc de morcovi).1085. CREMĂ CU NUCI LA PAHARIngrediente:

4 linguri nuci râşnite, 3 linguri cremogen (v. 2019) sau tărâţ e, 300 ml lapte nefiert,puţ ină miere (după

gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 vârf de cuţ it pulbere fină de scorţ işoară, 50g petale de trandafir,

1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106).Nucile se amestecă cu cremogenul sau tărâţ a, pulberea, coaja

de lămâie, tinctura, laptele,mierea.Se pune în cupe sau în farfurioare de compot, iar deasupra se

presară petale roşii de trandafirtăiate fideluţ ă.1086. CREMĂ DE NUCI LA PAHAR CU STAFIDESe

prepară crema ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 - 3linguri de

stafide care au fost înmuiate în prealabil cu puţ ină apă.1087. CREMĂ DE NUCI CU

SMOCHINEIngrediente: 4 linguri nuci râşnite, 2 linguri smochine mărunţ ite, 2 linguri tărâţ e, 300 ml

laptenefiert sau suc de morcovi (v. 2081), puţ ină miere (după gust), 1 vârf de cuţ it pulbere de

scorţ işoară,1 lingură tinctură miraculoasă II (v. 2017), coaja rasă de la 1/2 portocală sau de lămâie,

câţ iva miejide nucă.Nucile se amestecă cu smochinele (mărunţ ite, date prin maşina de tocat carne),

tărâţ a,pulberea, tinctura, coaja de portocală şi laptele. Se pune în cupe iar deasupra se presară mieji

denuci întregi.1088. CREMĂ DE NUCI CU BANANESe prepară crema ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, adăugând deasupracâteva felioare de banane aşezate în formă de cerculeţ e.1089.

BOMBOANE DE NUCI CU VIŞINEIngrediente: 150 g unt, 4 linguri nuci, tărâţ e, cacao, 2 linguri vişine

macerate în miere (v. 406),1 linguriţ ă tinctură de propolis, puţ ină miere (după gust).Se freacă untul

spumă, se adaugă nucile, mierea, tinctura şi tărâţ e (cât cuprinde), până seobţ ine o compoziţ ie mai

întărită, care se împarte cu o linguriţ ă în părţ i egale; se aşează pe un stratde cacao sau cafea. Se ia

fiecare în parte, i se pune o vişină în mijloc, se rotunjeşte perfect în palme,se tăvăleşte prin cacao şi

se aşează pe farfurie.1090. TURTIŢE DE NUCI CU COACĂZEDin compoziţ ia de mai sus care a fost

împărţ ită cu linguriţ a în părţ i egale se fac mici turtiţ e, setăvălesc prin cacao sau tărâţ e, se aşează

pe farfurie şi pe fiecare se pune puţ ină frişcă; deasupracâte o bobiţ ă de coacăză negară (sau roşie),

315

cireaşă neagră amară conservată în miere (v. 406).1091. TORT DE NUCI CU CAISEIngrediente: 12

linguri de nuci măcinate, 450 g unt, miere (după gust), tărâţ e, cremogen (v.2019), 350 g pireu de

caise, coaja rasă de la 1 lămâie, 1/4 linguriţ ă pulbere de scorţ işoară, 3 ouă degăină, 1 lingură

tinctură miraculoasă I (v. 2106), suc de tărâţ e.Nucile se înmoaie cu puţ in suc de tărâţ e, până se

obţ ine o pastă îngroşată, în care se adaugămiere după gust, puţ ină coajă de lămâie, tinctura,

scorţ işoara, 250 g unt frecat spumă şi tărâţ e (câtcuprinde), până se obţ ine o compoziţ ie ca o

smântână îngroşată.Jumătate din ea se întinde pe tortieră şi se tasează; se aşează a doua compoziţ ie

preparată dincaise bine coapte şi mărunţ ite (ca un pireu) în care se adaugă puţ ină miere, 3

316

gălbenuşuri, coaja delămâie, cremogen (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă până se obţ ine o

pastă îngroşată.Se aşează apoi partea a doua de compoziţ ie cu nuci, se tasează pe întreaga

suprafaţ ă şi se dăla rece 2 - 3 ore, după care se poate servi tăiat în formă de raze, ca orice

tort.1092. TORT DE NUCI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară tortul ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de cele 3 ouăde găină care se înlocuiesc cu 15 ouă de prepeliţ ă (v.

7).152 1093. TORT DE NUCI CU MERESe prepară compoziţ ia ca la 1091, folosind aceleaşi ingrediente,

înlocuind 6 linguri de nucimăcinate cu 6 - 8 linguri mere rase (cu tot cu coajă) în care se adaugă şi 2

linguri de ţ elină rasă perăzătoarea de sticlă.1094. TORT DE NUCI CU BANANESe prepară compoziţ ia

cu nuci ca la 1091, iar în locul caiselor se folosesc banane care semărunţ esc şi se amestecă apoi cu

aceelaşi ingrediente cu care s-a amestecat pireul de caise. Încontinuare se procedează ca la aceeaşi

reţ etă.1095. RULOU DE NUCI CU FRUCTEIngrediente: 8 linguri nuci măcinate, miere (după gust), 1

linguriţ ă tinctură muguri de plopnegru (v. 2015), 250 g unt, 3 linguri cireşe negre macerate în miere (v.

406), 1 mână de seminţ e defloarea - soarelui, 2 linguri vişine macerate în miere, 2 linguri cremogen

(v. 2019), 1/2 pahar cu laptenefiert, 1 vârf de cuţ it pulbere de scorţ işoară, tărâţ e.Nucile măcinate se

amestecă cu laptele, puţ ină miere, tinctura, untul frecat spumă şi tărâţ e(cât cuprinde) până se obţ ine

o compoziţ ie îngroşată. Pe o foaie de plastic se presară 1 mână detărâţ e, se pune compoziţ ia cu

nuci, se întinde cu podul palmei, în formă dreptunghiulară, groasă camde 1 cm. Peste ea se presară

seminţ ele de floarea - soarelui decorticate şi fructele macerate în miere(bine amestecate cu

cremogenul).Se rulează strâns cu ambele mâini ajuntându-ne de foaia de polietilenă, având grijă ca

dupăfiecare răsucire foaia de plastic să fie întoarsă către noi, ca să nu se prindă în compoziţ ie. Tot

cuajutorul acesteia se aşează ruloul pe un fund de lemn sau pe un platou dreptunghiular şi se dă

larece (ca să se întărească untul) 2 - 3 ore.Se serveşte tăiat felii mai grosuţ e.1096. RULOU DE NUCI

CU PASTĂ DE TRANDAFIRI ALBISe prepară foaia cu compoziţ ie de nuci ca la reţ eta precedentă; în

locul fructelor se pune opastă de trandafir preparată din: 350 g petale albe bine mărunţ ite odată cu

câteva frunze demăghiran sau salvie, amestecate cu puţ ină miere (după gust) şi cremogen (v. 2019),

cât cuprinde,până se obţ ine o pastă îngroşată suficient.Se rulează procedând ca la reţ eta

precedentă.1097. RULADĂ DE NUCI CU CREMĂ DE BANANESe prepară compoziţ ia cu nuci ca la

1095, cea de deasupra se prepară din: 4 banane curăţ atede coajă şi mărunţ ite fin, amestecate cu

cremogen (v. 2019), cât cuprinde, şi coaja rasă de la 1/2lămâie sau portocală.Se rulează procedând în

317

continuare ca la aceeaşi reţ etă.... OrezSe cunosc până în prezent peste 3 000 de varietăţ i de orez.

Aşa cum este recoltat poartădenumirea de "paddi" (orez nedecorticat).Orezul conţ ine vitaminele(A1, B1,

B2, B6), apoi hidraţ i de Carbon, materii grase şi azotate, Calciu, Fosfor, Fier, Potasiu,Sodiu, Sulf,

Magneziu, Mangan, Clor, Iod, Zinc, Fluor, Arsenic.Este indicat în creştere, surmenaj, hipertensiune,

azotemie, diaree, fermentaţ ie intestinală.Este astringent, favorizează eliminarea ureei, energetic,

constructor, hipotensor.1098. OREZ CU MIEREIngrediente: 3 linguri de orez, 1 linguriţ ă de miere,

câteva petale roşii de trandafir sau câtevafrunzuliţ e de măghiran. Orezul se spală de praf, se pune într-

o farfurie în strat uniform, se adaugăapă numai cât să-l cuprindă, se lasă acoperit 1

318

oră după care se adaugă 1 linguriţ ă de miere, sepresară peste el câteva petale de trandafir tăiate

fideluţ ă şi frunzişoare de măghiran (pentru arome).Se consumă imediat ce a fost preparat.Nu se

pregăteşte decât atât cât se poate consuma odată.153 1099. OREZ CU MERE ŞI ŢELINĂIngrediente: 3

linguri de orez, 3 mere, 1 felie de ţ elină, câteva frunze de busuioc.Orezul se spală de praf şi se pune

la muiat ca la reţ eta precedentă. După 1 oră se amestecă cumere rase (cu tot cu coajă) şi ţ elina rasă

(după ce a fost curăţ ată de coajă). Deasupra se presarăfrunzele de busuioc tăiate fideluţ ă.1101. SOS

CU FĂINĂ DE OREZ ŞI CRESONIngrediente: 2 linguri făină de orez, 5 linguri cremogen (v. 2019), 350

g iaurt sau zer, 50 mlulei, 200 g creson, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge.Făina de orez se amestecă cu cremogenul, se înmoaie cu iaurtul apoi se

adaugă uleiul (puţ in câtepuţ in, ca la maioneză), pulberile şi se toarnă în platou.Deasupra se pun

moviliţ e de creson tăiat.1102. SOS CU FĂINĂ DE OREZ ŞI GĂLBENUŞIngrediente: 250 g sos de

cremogen, 2 linguri făină de orez, 2 gălbenuşuri, 1 - 2 linguri pulberede măceşe (v. 2078) sau de

scoruşe (v. 2077), 150 g flori de păpădie, 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Făina de orez se amestecă cu

sosul de cremogen (înmuierea se face cu suc de morcovi), pulberile,apoi se toarnă în platou.Deasupra

se aşează flori de păpădie în formă de cerculeţ e.1103. SOS CU FĂINĂ DE OREZ ŞI FLORI DE

CICOARESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pulberea

demăceşe sau de scoruşe (10 ml să rămână gălbui) iar pe suprafaţ a lui se aşează flori albastre

decicoare proaspăt recoltate.1104. SOS CU FĂINĂ DE OREZ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂIngrediente: 2

linguri făină de orez, 10 gălbenuşuri ouă de prepeliţ ă, 1 lingură pulbere deseminţ e de gogoşari (v.

2072), 10 - 15 inimi de gogoşari (v. 1982), 1/2 linguriţ ă pulbere din plantearomatice şi condimentare

(v. 2070), 1 / 2 linguriţ ă pulbere de alge, 4 - 5 linguri de tărâţ e. Seamestecă făina de orez cu suc

de tărâţ e, gălbenuşurile, pulberile şi se toarnă în platou. Deaupra sepun inimile de gogoşari (v. 1982)

peste care se presară puţ ină verdeaţ ă de sezon tăiată mărunt.1105. SOS CU FĂINĂ DE OREZ ŞI

PASTĂ DE ROŞII (V. 2063)Ingrediente: 2 linguri făină de orez, 5 linguri cremogen, 3 linguri pastă de

roşii (v. 2063), 300 giaurt, 200 g urzici, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2074), 1/2

linguriţ ă pulbere dealge, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1

legătură de hasmaţ uchi.Făina de orez se amestecă cu cremogenul, iaurtul, pasta de roşii, pulberile şi

se toarnă în platou;deasupra se pun moviliţ e de urzici, peste care se presară hasmaţ uchi tăiat

mărunt.1106. SOS CU FĂINĂ DE OREZ, TĂRÂŢE ŞI FRUNZE DE SOIAIngrediente: 2 linguri făină de

319

orez, 4 linguri tărâţ e, 4 linguri cremogen (v. 2019), smântână, 1linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii

(v. 2063), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v.

2070), 1 legătură de mărar cu salvie, 200 g frunze fragede desoia. Făina de orez se amestecă cu

tărâţ a, cremogenul şi pulberile; se adaugă smântână (puţ in câtepuţ in, cât cuprinde) până se obţ ine

un sos potrivit de îngroşat, care se toarnă în platou; deasupra luise aşează mici moviliţ e de frunze

fragede de soia, tăiate fideluţ ă. Peste el se presară verdeaţ ă tăiatămărunt.1107. CREMĂ CU FĂINĂ

DE OREZ ŞI CREMOGENIngrediente: 2 linguri făină de orez, 5 linguri cremogen (v. 2019), puţ ină

miere (după gust),coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 lingură de rom, 300 ml lapte nefiert, 1

lingură seminţ ede in. Făina de

320

orez se amestecă cu cremogenul, se adaugă laptele, mierea, coaja rasă de lămâie şiromul; se pune în

cupe sau în farfurioare de compot iar deasupra se presară seminţ e de in sau demac.1108. CREMĂ CU

FĂINĂ DE OREZ ŞI GĂLBENUŞSe prepară crema ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, adăugând în plus 2gălbenuşuri de ouă de găină.154 1109. CREMĂ CU FĂINĂ DE OREZ ŞI

OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară crema ca la 1107, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 10

gălbenuşuride ouă de prepeliţ ă (v. 7).1110. CREMĂ CU FĂINĂ DE OREZ ŞI TĂRÂŢEIngrediente: 2

linguri făină de orez, 5 linguri tărâţ e, 8 linguri frişcă bătută (fără zahăr), 1linguriţ ă tinctură de propolis

(v. 2104), coaja rasă de la 1 portocală, 1 lingură de rom, puţ ină miere(după gust), câteva petale roşii

de trandafir şi frunze de mentă.Făina de orez se amestecă cu tărâţ a, tinctura, romul, coaja de

portocală, mierea şi frişca (uşorde jos în sus, ca să nu se lase). Se pune în cupe iar deasupra se pun

petale de trandafir şi frunze dementă tăiate fideluţ ă.1111. CREMĂ CU FĂINĂ DE OREZ ŞI FĂINĂ DE

HRIŞCĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de

tărâţ ecare se înlocuieşte cu făina de hrişcă.... OrzOrzul conţ ine un alcaloid numit hordenină, apoi

maltină, amidon, săruri(de Calciu, Fier, Fosfor, Magneziu, Potasiu) şi vitaminele (A, B, C).Orzul încolţ it

(malţ ul) conţ ine, în plus, multe enzime şi vitamine. Se poate folosi ca emolient înafecţ iunile

pulmonare, tuberculoză, bronşite cronice, tonic general al sistemului nervos, antidiuretic,în enterite,

diaree, dizenterie, hipertensol, hipotensiunea datorată creşterii tonusului vagal

(acţ iunevasoconstructoare), stări febrile sub formă de decoct, antiinflamator în maladiile inflamatorii

alecăilor urinare - nefrită, cistită.Se foloseşte atât bobul în stare măcinată, bobul încolţ it, cât şi sucul

din orz verde (v. 2079) înfoarte multe maladii; se poate consuma şi preventiv pentru fortificarea

organismului.1112. PASTĂ CU FĂINĂ DE ORZ ŞI PRAZIngrediente: 5 linguri făină de orz, 1 fir de praz,

tărâţ e, 1 ceşcuţ ă suc de morcovi, 200 g unt, 1legătură de frunze fragede de ţ elină, 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 1/4 linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1

gogoşar.Boabele de orz măcinate (v. 2018) se cern printr-o sită rară, se amestecă cu pulberile, sucul

democovi, verdeaţ a şi prazul (tăiate mărunt), untul frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde).

Pastaobţ inută se aşează pe farfurie, se tasează frumos cu lama cuţ itului umezită, apoi se decorează

cufelioare de gogoşari şi verdeţ uri de sezon.1113. PASTĂ CU FĂINĂ DE ORZ ŞI CEAPĂSe prepară

întocmai ca la reţ eta prcedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de praz carese înlocuieşte cu 1

ceapă mare de apă.1114. PASTĂ CU FĂINĂ DE ORZ ŞI RĂDĂCINOASEIngrediente: 4 linguri făină de

321

orz (v, 2018), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină,200 g unt, 2 linguri cremogen (v. 2019),

tărâţ e, 1 legătură de tarhon cu cimbru, 1/2 linguriţ ă pulberede alge, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 10 măsline negredesărate complet (v. 1988).Ceapa se taie

mărunt, se amestecă cu rădăcinoasele date pe răzătoare, verdeaţ a, pulberile,făina de orz, untul frecat

spumă şi cremogenul. În cazul că iese prea moale compoziţ ia se maiadaugă puţ in cremogen sau

tărâţ e. Pasta obţ inută se aşează pe farfurie, se tasează şi se decoreazăcu jumătăţ i de măsline

negre sau felioare de gogoşari şi roşii.1115. PASTĂ CU FĂINĂ DE ORZ ŞI RIDICHISe prepară întocmai

ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară derădăcinoase (morcov, pătrunjel,

ţ elină) care se înlocuiesc cu ridiche neagră rasă pe răzătoarea desticlă.1116. PASTĂ CU FĂINĂ

322

DE ORZ ŞI URZICIIngrediente: 5 linguri făină de orz (v. 2018), 100 g urzici, 1 ceapă mare de apă, 1/2

ceşcuţ ă suc155 de orz verde (v. 2079), 200 g unt, 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/4 linguriţ ă

pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură verdeţ uri, tărâţ e. Ceapa se taie

mărunt odată cuverdeţ urile, se amestecă cu urzicile bine mărunţ ite, pulberile, făina de orz, sucul de

orz verde, untulfrecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde).Pasta obţ inută se aşează frumos pe farfurie şi se

decorează după fantezia gospodinei.1117. PASTĂ DE GERMENI DE ORZ CU ANDIVEIngrediente: 5

linguri germeni de orz (v. 2023), 200 g andive, 200 g unt, 1 fir de praz, 1linguriţ ă pulbere de seminţ e

de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/4 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1 legătură de verdeţ uri, 1/2 ceşcuţ ă suc de morcov (v.2081),

tărâţ e.Germenii de orz fin, andivele şi prazul se mărunţ esc fin, se amestecă cu verdeaţ a

tăiatămărunt, pulberile, sucul de morcov, untul frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Pasta obţ inută

seaşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după gust.1118. RULADĂ DE VARZĂ CU GERMENI

DE ORZ (I)Ingrediente: 6 linguri germeni de orz (v. 2023), tărâţ e, 1/2 varză murată, 400 g unt, 1

legăturăverdeţ uri de sezon, 1 morcov, 2 cepe, 1 sfeclă roşie de mărime mijlocie, 1 linguriţ ă pulbere

deseminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de verdeţ uri, cremogen (v. 2019), 1/2 linguriţ ă pulbere

dealge, 1/2 linguriţ ă pulbere de cimbru cu fenicul.Varza se stoarce bine în mâini (nici într-un caz nu se

spală şi nu se ţ ine în apă), se taie fideluţ ă,se amestecă cu morcovul ras, 1 ceapă tăiată mărunt,

pulberile, 200 g unt frecat spumă şi cremogen(cât cuprinde). Compoziţ ia se întinde, în formă

dreptunghiulară, groasă de 1 cm, cu podul palmei, peo foaie de plastic, presărată în prealabil cu 1 mână

de cremogen. Peste ea se aşează compoziţ ia adoua, care se prepară din: germenii de orz, bine

mărunţ iţ i (manual sau mecanic) amestecaţ i cusfeclă dată pe răzătoare, ceapa tăiată mărunt, untul

frecat spumă, verdeaţ a tocată şi tărâţ e (câtcuprinde).Se rulează strâns cu ambele mâini având grijă

ca după fiecare răsucire foaia să fie întoarsă înafară, ca să nu se prindă în compoziţ ie. Tot cu ajutorul

acesteia se pune rulada pe un fund de lemnsau pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece 2 - 3 ore.

Se serveşte tăiată în felii mai groase cusalată verde de sezon.1119. RULADĂ DE VARZĂ CU GERMENI

DE ORZ (II)Se prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

morcovcare se înlocuieşte cu 1 felie de dovleac.1120. RULADĂ DE VARZĂ ALBĂ CU GERMENI DE

ORZIngrediente: 6 linguri germeni de orz (v. 2023), 200 g muguri fragezi de lucernă, 400 g

unt,cremogen (v. 2019), tărâţ e, 1/2 varză albă dulce, 1 linguriţ ă pulbere de seminţ e de gogoşari

323

(v.2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare

(v.2070), 1 legătură de verdeţ uri, 1 fir de praz mare.Varza se taie fideluţ ă, se freacă în mâini până se

înmoaie bine, fără a se scurge de suc, seamestecă cu prazul tăiat mărunt, pulberile, 200 g unt frecat

spumă şi cremogen (cât cuprinde). Seîntinde o foaie (v. 1918), peste care se aşează compoziţ ia a

doua preparată din: mugurii de lucernătăiaţ i mărunt şi amestecaţ i cu germenii de orz bine mărunţ iţ i,

verdeaţ a tăiată, 200 g unt frecatspumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Se rulează.1121. RULADĂ DE ŢELINĂ

CU VARZĂ ROŞIESe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară

de varzaalbă care se înlocuieşte cu ţ elină rasă iar mugurii de lucernă cu varză roşie care se taie

fideluţ ă. Sefreacă bine în mâini până

324

se înmoaie (fără a se stoarce de zeamă).1122. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE ORZ ŞI

CONOPIDĂIngrediente: 5 linguri germeni de orz (v. 2023), 600 g conopidă, 1 ceapă, 1 morcov, 1

pătrunjel,1 felie de ţ elină, 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 1 legătură de verdeaţ ă, 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 100 ml ulei, 4 - 5 linguri de

tărâţ e,1.5 l suc de roşii.Se pune sucul de roşii în castron, se adaugă germenii (v. 2023), conopida,

ceapa, roşiile,156 ardeiul gras şi rădăcinoasele fin mărunţ ite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţ a

şi uleiul, iardeasupra verdeaţ a tăiată mărunt.1123. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE ORZ ŞI

SPANACSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară

deconopidă care se înlocuieşte cu spanac bine mărunţ it iar uleiul cu 200 g smânână sau cu

2gălbenuşuri de ouă de găină.1124. SUPĂ - CREMĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca

la reţ eta precedentă (1122), folosind aceleaşi ingrediente, în afară deulei care se înlocuieşte cu 200 g

suc de roşii bine amestecat cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă(v. 7).1125. CREMĂ LA PAHAR CU

GERMENI DE ORZ (I)Ingrediente: 4 - 5 linguri germeni de orz (v. 2023), 1 ceaşcă de smântână dulce,

tărâţ e, puţ inămiere (după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 2 linguri de rom, 1 lingură seminţ e de in

sau de mac.Germenii, bine mărunţ iţ i, se amestecă cu smântâna, mierea, coaja de lămâie, romul şi

tărâţ e (câtcuprinde). Se pune în cupe; deasupra, puţ ină smântână peste care se presară seminţ ele de

in sau demac.1126. CREMĂ LA PAHAR CU GERMENI DE ORZ (II)Se prepară întocmai ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară desmântână care se înlocuieşte cu lapte nefiert iar

tărâţ a cu cremogen (v. 2019).1127. CREMĂ LA PAHAR CU FĂINĂ DE ORZ (I)Ingrediente: 4 linguri

făină de orz (v. 2018), cremogen (v. 2019), 2 gălbenuşuri de ouă degăină, 1 ceaşcă suc de tărâţ e, 1

linguriţ ă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), 1 vârf de cuţ itpulbere fină de scorţ işoară, câteva

petale roşii de trandafir, puţ ină miere (după gust), 5 - 6 vârfuri demăghiran.Făina de orz se amestecă

cu lsucul de tărâţ e, gălbenuşurile, tinctura, pulberile, mierea,cremogen (cât cuprinde), apoi se pune în

cupe. Deasupra se pun petalele de trandafir tăiate fideluţ ăşi câte 1 vârf de măghiran sau mentă....

OvăzOvăzul conţ ine săruri minerale (Potasiu, Calciu, Magneziu, Fosfor, Sodiu, Fier), hidraţ i deCarbon,

grăsimi, vitaminele B1, B2, caroten, PP, urme de vitamina D şi un principiu similar foliculinei.Proprietăţ i,

indicaţ ii: energetic, stimulent tiroidian, acţ ionează pe sistemul endocrin în caz desterilitate şi

impotenţ ă, laxativ în astenie fizică şi intelectuală, insomnii, răcoritor şi diuretic(recomandat în azotemie

şi diabet).Ovăzul este un aliment de bază în ţ ările nordice (Scandinavia, Scoţ ia). În perioada de

325

creşterea copilului se recomandă preparate din ovăz. Tinctura de ovăz se recomandă celor ce suferă

deinsomnii, având în plus virtuţ i antispasmotice.- în insomnii: 40 de picături la culcare;- în astenii

(astm): câte 20 de picături, de 3 ori pe zi, înaintea meselor principale cu 30 min.Este de preferat ca

preparatele de mai jos să fie consumatenumai în perioada de iarnă.Copiii ca şi persoanele nervoase se

vor simţ i bine, vor avea somnul profund, dacă vor dormi peo saltea umplută cu paie de ovăz.Ovăzul

este cereala cea mai bogată în proteine.1128. PASTĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI ŢELINĂIngrediente: 5

linguri făină de ovăz (v. 2018), 300 g ţ elină, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1/2ceşcuţ ă suc de

morcovi (v. 2081) sau de mere (v. 2102), tărâţ e, 1 legătură de verdeţ uri, 1/2 linguriţ ăpulbere de alge,

1/4

326

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţ ăpulbere de ardei gras (v.

2074).Ţelina, ceapa şi verdeaţ a, fin mărunţ ite, se amestecă cu făina de ovăz, pulberile, sucul

demorcovi, untul frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Pasta obţ inută se aşează pe farfurie, se

taseazăşi se ornează după fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână.157 1129. PASTĂ

CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI ULEI (de post)Se prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de unt carese înlocuieşte cu 150 ml ulei. Se decorează cu jumătăţ i de măsline

negre şi felioare de gogoşari.1130. PASTĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI OUĂSe prepară întocmai ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind untul cu 4ouă de găină, bătute spumă.1131.

PASTĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI VARZĂ MURATĂIngrediente: 5 linguri făină de ovăz (v. 2018), 1/4

varză murată, 1 ceapă mare de apă, 1morcov, 200 g unt, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii,

tărâţ e, 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/4linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.

2070), 1 legătură de cimbru cu tarhon, 1gogoşar.Varza murată se stoarce de moare (nu se spală şi nu

se ţ ine în apă), se taie fideluţ ă, seamestecă cu morcovul dat pe răzătoare, făina de ovăz, pulberile,

verdeaţ a tăiată mărunt şi tărâţ e(cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se

decorează cu felioare de gogoşari şiverdeţ uri de sezon.1132. PASTĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI NAPI

MURAŢISe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

varzamurată care se înlocuieşte cu napi muraţ i (v. 1948) daţ i pe răzătoare.1133. PASTĂ DE OVĂZ

GERMINAT CU RIDICHI NEGREIngrediente: 4 linguri germeni de ovăz (v. 2023), 400 g ridichi, 200 g

unt, tărâţ e, 1 ceşcuţ ă sucde morcov (v. 2081), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1 legătură

de verdeţ uri, 1fir de praz.Ridichile mărunţ ite fin odată cu prazul şi germenii (manual sau mecanic) se

amestecă cupulberile, sucul de morcovi, verdeaţ a tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţ e (cât

cuprinde).Pasta obţ inută se aşează pe o farfurie şi se ornează după plac.1134. PASTĂ DE OVĂZ

GERMINAT CU PULBERE DE HRIBISe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, adăugând în plus 1lingură cu pulbere de hribi (v. 2067) care se moaie în prealabil cu 2 -3

linguri suc de roşii sau apă.1135. RULADĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI VARZĂ ROŞIEIngrediente: 8 -

10 linguri germeni de ovăz (v. 2023), 1/2 varză roşie, 1 felie de sfeclă roşie,400 g ţ elină sau

păstârnac, tărâţ e, cremogen, 400 g unt, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v.2071), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1

327

legătură de verdeţ uri, 1 ceapă mare de apă.Germenii de ovăz se mărunţ esc fin, se amestecă cu

ţ elina şi ceapa (de asemeni mărunţ ite,manual sau mecanic), pulberile, 200 g unt şi cremogen (cât

cuprinde).Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de cremogen şi se întinde compoziţ ia (cu podul

palmei)în formă dreptunghiulară, groasă de 1 cm; deasupra se pune compoziţ ia a doua, preparată

din:varza roşie tăiată fideluţ ă (frecată în mâini până se înmoaie fără a se stoarce de sucul ei),

seamestecă cu sfecla roşie dată pe răzătoare, verdeaţ a tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă şi

tărâţ e(cât cuprinde). Se rulează (v. 1018).1136. RULADĂ CU GERMENI DE OVĂZ UMPLUTĂ CU

SPANACPrima foaie de ruladă cu germeni de ovăz se prepară în acelaşi fel şi cu aceleaşi produse ca

lareţ eta precedentă, iar foaia a doua (de umplutură) se prepară din 350 g spanac

328

mărunţ it, amestecatcu 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 ceapă tăiată mărunt, 2 - 3 linguri de

cremogen (v. 2019), 200 gunt frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde).Se rulează (v. 1918).1137. RULADĂ

CU GERMENI DE OVĂZ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂPrima foaie pentru ruladă se prepară ca la 1118; cea

de a doua, cu spanac, se prepară ca la158 reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină, carese înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v.

7).1381. RULADĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI FRUNZE DE ZMEURPrima foaie de ruladă se prepară ca

la 1135; a doua, ca la 1136, folosind aceleaşi ingrediente,în afară de spanac care este înlocuit cu frunze

fragede de zmeur bine mărunţ ite. Frunzele de zmeur(la nevoie) pot fi înlocuite cu frunze de soia, de

ştevie, de lobodă, de tătăneasă, de măcriş ş. a.1139. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI

RĂDĂCINOASE (I)Ingrediente: 5 linguri germeni de ovăz (v. 2023), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1

felie deţ elină, 1 felie de sfeclă roşie, 50 ml ulei, 4 - 5 linguri tărâţ e, 1 legătură hasmaţ uchi, 1

linguriţ ăpulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere de

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1.5 l macerat de nalbă (v. 2058).Se pune maceratul în

castron, se adaugă germenii de ovăz, ceapa şi rădăcinoasele finmărunţ ite (manual sau mecanic),

uleiul, tărâţ a şi pulberile, iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.1140.SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE

OVĂZ ŞI RĂDĂCINOASE (II)Se prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

în afară de ulei carese înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sau cu 2 de ouă de găină bătute

spumă.1141. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE OVĂZŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2găbenuşuri de ouă de găină (sau

smântână) care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă (v. 7) bătutespumă.1142. SUPĂ - CREMĂ CU

GERMENI DE OVĂZ ŞI ANDIVEIngrediente: 5 linguri germeni de ovăz (v. 2023), 1 ceapă, 350 g

andive, 1 felie de ţ elină, 2 - 3linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 50 ml ulei, 4 - 5 linguri tărâţ e, 1

legătură verdeaţ ă, 1 linguriţ ăpulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1/2 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1.5 l macerat de coada calului

(v. 2042).Se pune maceratul în castron, se adaugă germenii, ceapa, andivele şi ţ elina fin

mărunţ ite(manual sau mecanic), pasta de roşii, uleiul şi pulberile, iar deasupra se presează verdeaţ a

tăiatămărunt.1143. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI URZICISe prepară întocmai ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenicare se înlocuiesc cu făină de ovăz (v.

2018) iar andivele cu urzici bine mărunţ ite.1144. SUPĂ CREMĂ CU FĂINĂ DE OVĂZŞI AROMĂ DE

329

USTUROISe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus

4- 5 bulbili de usturoi, fin pisaţ i.La fel se prepară şi o supă - cremă cu aromă de hrean ras pe

răzătoarea de sticlă (1 - 2 linguri).1145. CREMĂ LA PAHAR CU FĂINĂ DE OVĂZ (I)Ingrediente: 4

linguri făină de ovăz (v. 2018), 2 linguri cremogen (v. 2019), tărâţ e, 350 ml sucde morcov (v. 2081) şi

puţ ină miere (după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură tincturămiraculoasă I (v. 2106), 1

lingură seminţ e de mac.Făina de ovăz se amestecă cu cremogenul, sucul de morcovi, puţ ină miere,

coaja de lămâie,tinctura şi tărâţ a (cât cuprinde), se pune în cupe, iar deasupra se presară seminţ e de

mac.1146. CREMĂ LA PAHAR CU FĂINĂ DE OVĂZ (II)Se prepară întocmai ca la reţ eta

330

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară decremogen şi tărâţ e care se înlocuiesc cu nuci

măcinate, la care se adaugă puţ ină pulbere descorţ işoară.159 1147. CREMĂ LA PAHAR CU FĂINĂ

DE OVĂZ (III)Se prepară întocmai ca la reţ eta precedentă (1145), folosind aceleaşi ingrediente, în afară

desucul de morcovi care se înlocuieşte cu lapte nefiert sau zer proaspăt.1148. CREMĂ LA PAHAR CU

FĂINĂ DE OVĂZ ŞI MEREIngrediente: 3 linguri făină de ovăz (v. 2018), tărâţ e, 1 felioară de ţ elină,

400 g mere, puţ inămiere (după gust), 1/2 linguriţ ă pulbere de ienupăr, scorţ işoară şi cuişoare, 1

linguriţ ă tinctură demuguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 portocală, 1 pahar suc de

mere (v. 2102) îndoitcu suc de orz verde (v. 2079).Merele se rad (cu tot cu coajă), ţ elina (curăţ ată de

coajă) şi se amestecă cu făină de ovăz,puţ ină miere, pulberile, tinctura, coaja de portocală, sucul şi

tărâţ e (cât cuprinde). Se pune în cupe şise decorează cu fructe de sezon.... PatisonÎncă din 1967, în

ţ ara noastră, cercetătorii din sectorul legumicol au iniţ iat căutări privindposibilitatea introducerii în

cultură a unei plante noi: patisonul.Planta de patison este asemănătoare cu cea de dovlecel. Legumele

sunt de culoare albă saulămâie, de mărimea unei jumătăţ i de măr domnesc, au forma uneifarfurii sau

castronel răsturnat, mai mult sau mai puţ in bombat.Marginile sunt puţ in dinţ ate.Se aseamănă la gust

cu dovlecelul. Comparativ cu acesta, patisonul are miezulmai dens, e mai bogat în zahăr şi

vitamine.Ţinut la rece, îşi păstrează mai multă vreme calităţ ile culinare.Pentru preparare el nu trebuie

curăţ at de coajă, se rad uşor eventual părţ ile pătate. Deşi nouăla noi, această legumă e de mult timp

cunoscută şi apreciată în numerose ţ ări ale Europei şiAmericii. În bucătăria fără foc patisonul ocupă

un loc de frunte, preparându-se din el numeroasefeluri de bucate, mult apreciate de cei ce consumă

hrană vie.1149. PASTĂ DE PATISON CU MUGURI DE LUCERNĂIngrediente: 200 g patison, 150 g

muguri fragezi de lucernă, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 2linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2074), 1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1legătură de pătrunjel cu mărar, tărâţ e.

Patisonul, lucerna şi ceapa, fin mărunţ ite (manual saumecanic), se amestecă cu pulberile, pasta de

roşii, verdeaţ a tăiată mărunt, untul frecat spumă şitărâţ e, cât cuprinde. Pasta obţ inută se aşează pe

farfurie şi se decorează după fantezia gospodinei.1150. PASTĂ DE PATISON CU URZICISe prepară

întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de muguriide lucernă care se

înlocuiesc cu urzici mărunţ ite sau spanac.1151. PASTĂ DE PATISON CU VARZĂ MURATĂIngrediente:

250 g patison, 250 g varză murată, 1 morcov, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură decremogen, tărâţ e,

331

200 g unt, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulberede cimbru, busuioc

şi fenicul, 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de frunze fragede de ţ elină, 1gogoşar. Patisonul se

mărunţ eşte odată cu ceapa şi morcovul; varza se stoarce bine în mâini (nu sespală şi nici nu se ţ ine

în apă), se taie fideluţ ă, se amestecă cu cele 3 produse fin mărunţ iteadăugând pulberile, cremogenul

(v. 2019), verdeaţ a tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţ e (câtcuprinde). Se aşează pe farfurie,

se tasează şi se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţ uri desezon.1152. PASTĂ DE PATISON

CU NAPI MURAŢISe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară

de varzămurată care se înlocuieşte cu napi muraţ i (v. 1958) daţ i pe răzătoare.160

332

1153. PASTĂ DE PATISON CU AROMĂ DE USTUROIIngrediente: 300 g patison, 4 - 5 bulbili (căţ ei de

usturoi), 200 g unt, 1 legătură verdeaţ ă, 1linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072),2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063),

tărâţ e, 1 ceapă mare de apă. Patisonul, ceapa şi usturoiul,bine mărunţ ite, se amestecă cu pasta de

roşii, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde).Pasta obţ inută se aşează pe farfurie, se

tasează frumos şi se presară cu verdeţ uri de sezon tăiatemărunt.1154. PASTĂ DE PATISON CU

AROMĂ DE HREANSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară

de usturoicare se înlocuieşte cu 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă.1155. PATISON CU

SOS GALBENIngrediente: 350 g patison, 5 linguri cremogen (v. 2019), 300 ml suc de morcovi, 150 ml

ulei, 1lingură tărâţ e, 1 lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 linguriţ ă pulbere din

seminţ e deardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şicondimentare (v. 2070), 1 legătură de verdeţ uri, petale roşii de trandafir recoltate de la 4 -

5 flori, 1ceapă mare de apă. Patisonul se dă pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt,

pulberile şise aşează în platou (în strat subţ ire uniform) peste care se toarnă sosul galben preparat

din:cremogenul înmuiat cu sos de morcovi şi uleiul (puţ in câte puţ in, ca la maioneză), muştarul şi

suculde cătină. Peste sos se presară verdeţ urile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţ ă

(pusepe margine, în formă de mici moviliţ e).1156. PATISON CU SOS ROŞUSe prepară întocmai ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1- 2 linguri pulbere de măceşe (v.

2078) sau de căline (v. 2076), până se obţ ine nuanţ a dorită de roşuintens.1157. PATISON CU SOS

DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 300 g patison, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri făină de ovăz (v. 2018), 1

ceaşcă desmântână, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de mărar cu

tarhon, 2linguri de tărâţ e, 1 mână de flori roşii sau roz de flori de nalbă. Patisonul (dat pe răzătoare)

seamestecă cu ceapa tăiată mărunt, pulberile şi tărâţ a; se pune în platou, în strat subţ ire,

uniform.Deasupra se toarnă smântâna bine amestecată cu făina de ovăz. Se presară verdeaţ ă tăiată

măruntşi petalele de nalbă tăiate fideluţ ă.1158. PATISON CU SOS ROZ BOMBONSe prepară întocmai

ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1- 2 linguri suc de sfeclă roşie

(care se picură puţ in câte puţ in, mestecând mereu, până se obţ inenuanţ a dorită de roz

333

bombon).1159. PATISON CU SOS DE GĂLBENUŞIngrediente: 350 g patison ras, 3 gălbenuşuri de ouă

de găină, 250 ml suc de morcovi, 150 mlulei, 5 linguri cremogen, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de

roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare

(v. 2070), 1 legătură de salvie cupătrunjel, 2 - 3 linguri tărâţ e, 1 fir de praz. Patisonul ras se amestecă

cu prazul tăiat fideluţ ă,pulberile şi tărâţ a; se pune în platou, întins, în strat subţ ire uniform. Peste

acest amestec se toarnăsosul preparat din gălbenuşuri, cremogen, înmuiat cu suc de morcovi şi ulei

(pus puţ in câte puţ in, cala maioneză). Deasupra se presară verdeţ uri tăiate mărunt.1160. PATISON

CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în

afară degălbenuşurile de ouă de găină care se înlocuiesc cu 15

334

gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).1161. PATISON CU SOS VERDEIngrediente: 350 g patison ras,

1 ceapă mare de apă, 250 g spanac sau muguri fragezi de161 lucernă, 5 linguri cremogen (v. 2019),

200 ml macerat de tărâţ e (v. 2041), 150 ml ulei, 1 lingură demuştar, 1 - 2 linguri pastă de roşii crude

(v. 2063), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v.2074), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1 mână de flori albe de urzică moartă,

2 linguri tărâţ e. Patisonul ras se amestecă cu ceapatăiată mărunt, pulberile, tărâţ a şi se aşează în

platou, întins în strat subţ ire, uniform. Deasupra setoarnă sosul preparat din cremogen înmuiat cu

macerat de tărâţ e, uleiul (puţ in câte puţ in, ca lamaioneză), pasta de roşii, muştarul şi spanacul care

a fost bine mărunţ it la mixer. Deasupra sepresară florile albe de urzică moartă.1162. CIORBĂ DE

PATISON CU FLORI DE TRIFOI ROŞUIngrediente: 250 g patison, 200 g flori de trifoi roşu, 1 ceapă

mare de apă, 1 felie de ţ elină, 75ml ulei, 1 l macerat de tărâţ e (v. 2041), 500 ml zeamă de varză

murată (moare), 1 legătură leuşteancu pătrunjel, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070).

Maceratul cu zeama de varză sepune în castron, se adaugă patisonul şi ţ elina date pe răzătoare,

ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt,uleiul, florile de trifoi tăiate fideluţ ă (recoltate când sunt 75 % înflorite)

şi pulberile.1163. CIORBĂ DE PATISON CU URZICISe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de florile detrifoi roşu care se înlocuiesc cu urzici. La fel se poate

prepara o ciorbă gustoasă cu patison şi lobodăroşie sau albă, cu frunze de ştevie, de măcriş, de

sfeclă, de zmeură, mure, soia (cu condiţ ia să fiefoarte fragede şi crescute în bătaia soarelui).1164.

CIORBĂ DE PATISON CU SFECLĂ ROŞIEIngrediente: 250 g patison, 250 g sfeclă roşie, 1 fir de praz

sau 1 ceapă de apă, 1 felie deţ elină, 75 ml ulei, 1 l macerat de urzici, 500 ml suc de corcoduşe

(2085), 1 linguriţ ă pulbere dinseminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2

linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de hasmaţ uchi.Maceratul de

urzici (v. 2050) şi sucul de corcoduşe se pun în castron, se adaugă patisonul,ţ elina şi sfecla rase,

ceapa şi hasmaţ uchi tăiate mărunt, pulberile, uleiul şi prazul tăiat fideluţ ă.1165. CIORBĂ DE PATISON

CU CRUPE DE GERMENI DE SOIAIngrediente: 250 g patison, 100 g soia germinată, 1 ceapă de apă,

1 morcov, 1 felie de ţ elină, 2legături de verdeţ uri, 1 ardei gras, 2 - 3 roşii, 75 ml ulei, 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 1.5 l maceratde mere pădureţ e.Se pune maceratul în castron, se adaugă patisonul,

morcovul şi ţ elina rase, ceapa, verdeaţ a,ardeiul şi roşiile tăiate mărunt, germenii de soia mărunţ iţ i

335

(v. 2026) şi uleiul.1166. CIORBĂ DE PATISON CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 250 g patison, 1

morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 fir de praz, 1 l macerat detărâţ e (v. 2041), 500 ml suc de

aguridă (v. 1666), 1 ardei gras, 3 roşii, 2 foi de varză, 1 legătură deleuştean, 75 ml ulei, 1 linguriţ ă

pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070).Maceratul şi sucul

se pun în castron, se adaugă patisonul şi rădăcinoasele rase, prazul şi varzatăiate fideluţ ă, ardeiul,

roşiile şi verdeaţ a tăiate mărunt, pulberile şi uleiul.1167. SUPĂ - CREMĂ DE PATISON CU

MEREIngrediente: 300 g patison, 4 mere, 1 felie de ţ elină, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 ceapă, 4 -

5linguri tărâţ e, 50 ml ulei, 1 legătură de verdeţ uri, 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă

pulberede plante aromatice şi condimentare (v. 2070).Sucul se pune în castron,

336

se adaugă patisonul, merele, ţ elina şi ceapa bine mărunţ ite (manualsau mecanic), tărâţ a, pulberile şi

uleiul iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.1168. SUPĂ - CREMĂ CU PATISON ŞI CONOPIDĂSe

prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de merecare se

înlocuiesc cu conopidă fin mărunţ ită.1169. SUPĂ - CREMĂ DE PATISON CU GULIOAREIngrediente:

300 g patison, 250 g gulioare, 1 felie de ţ elină, 1 fir de praz, 4 - 5 linguri tărâţ e, 2 -162 3 roşii, 1

ardei gras, 50 ml ulei, 1.5 l macerat de nalbă, 1 legătură de verdeţ uri, 1/2 linguriţ ă pulberede alge,

1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070). Maceratul se pune încastron, se

adaugă patisonul, gulioarele, prazul, roşiile şi ardeiul bine mărunţ ite (manual saumecanic), tărâţ a,

pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţ ă tăiată mărunt.1170. SUPĂ CREMĂ CU PATISON ŞI

CARTOFIIngrediente: 350 g patison, 250 g cartofi, 1 felie de ţ elină, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1.5

lmacerat de măceşe (v. 2047), 4 -5 linguri tărâţ e, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă

degăină, 1 legătură de salvie cu busuioc, 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere de

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). Maceratul se

pune încastron, se adaugă patisonul, cartofii, ţ elina, ceapa şi morcovii bine mărunţ ite (manual

saumecanic), tărâţ a, pulberile, pasta de roşii şi smântâna (sau gălbenuşurile), iar deasupra

verdeaţ atăiată mărunt.1171. SUPĂ - CREMĂ CU PATISON ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai

ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină

care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).1172. SUPĂ - CREMĂ CU AROMĂ DE

USTUROISe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă (1170), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând

înplus 4 - 5 bulbili (căţ ei) de usturoi fin pisaţ i.1173. SUPĂ - CREMĂ CU AROMĂ DE HREANSe

prepară întocmai ca la reţ eta precedentă (1170), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 1 - 2

linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă.1174. CHIFTELE DE PATISON PE SALATĂ

VERDEIngrediente: 250 g patison ras, 1 ceapă de apă, 200 g unt, 4 - 5 frunze de varză murată,

1legătură de verdeţ uri, 1 căpăţ ână de salată verde, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau

decăline (v. 2076), 1 lingură ulei, 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere de

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), tărâţ e, 2 linguri de cremogen (v. 2019). Patisonul dat

perăzătoare se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, varza bine stoarsă de zeamă (nu se spală şi nu

seţ ine în apă), tăiată fideluţ ă, pulberile, untul frecat spumă, cremogenul şi tărâţ e (cât cuprinde).Se

presară o mână de tărâţ e pe o foaie de plastic şi se împarte compoziţ ia cu lingura încantităţ i egale;

337

se formează chifteluţ ele, care se aşează pe un strat de salată verde, pus în prealabilîn platou. Se

stropesc cu puţ in ulei şi se presară cu verdeţ uri tăiate mărunt.1175. CHIFTELE DE PATISON CU

PETALE DE TRANDAFIRISe prepară chiftelele ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în

afară de varzamurată care se înlocuieşte cu varza albă tăiată fideluţ ă şi frecată în mâini până se

înmoaie bine (fărăsă i se storcă sucul din ea); de asemenea pulberea de măceşe se înlocuieşte cu

făină de orez (v.2017). Chiftelele se aşează pe un postament de petale roşii de trandafir, se stropesc

cu puţ in ulei iardeasupra se presară mărar şi pătrunjel, tăiate mărunt.1176. CHIFTELE DE PATISON

PE PETALE DE GĂLBENELEPe un platou se pune un strat de petale de gălbenele peste care se

aşează chiftelele preparateca la 1174, se stropesc cu ulei iar deasupra se

338

presară hasmaţ uchi tăiat mărunt.1177. RULADĂ DE PATISON CU VARZĂ ROŞIEIngrediente: 400 g

patison, 1 ceapă mare de apă, 4 - 5 frunze de varză albă, 400 g unt, 1/2varză roşie, 1 felie de

ţ elină, 1 linguriţ ă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,1/2 linguriţ ă pulbere

de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de cimbru cubusuioc, 3 linguri pastă de roşii

crude (v. 2063), cremogen (v. 2019), tărâţ e.Patisonul ras se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, varza

tăiată fideluţ ă (frecată bine în mâinipână se înmoaie, fără a se stoarce de zeamă), 200 g unt frecat

spumă şi cremogen (cât cuprinde).Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen, se întinde

compoziţ ia cu podul palmei, înformă dreptunghiulară groasă de 1 cm. Peste ea se aşează compoziţ ia

a doua, care se prepară din:varză roşie tăiată fideluţ ă (frecată în mâini până se înmoaie bine, fără a

se stoarce de sucul ei)163 amestecată cu ţ elina rasă, pulberile, pasta de roşii, tărâţ e (cât cuprinde),

verdeţ urile tăiate mărunt şiuntul frecat spumă.Se rulează strâns cu ajutorul foii de polietilenă pe care o

întoarcem (după fiecare răsucire aruladei) către noi, ca să nu se prindă în compoziţ ie.Tot cu ajutorul

acesteia aşezăm rulada pe un fund dreptunghiular sau pe un platou şi o dăm larece 2 - 3 ore, ca să

se întărească untul. Se serveşte tăiată felii mai groase, alături cu salată verde.Această cantitate ajunge

pentru 12 - 14 persoane.1178. RULADĂ DE PATISON CU MUGURI DE LUCERNĂSe prepară prima

foaie întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente;compoziţ ia a doua este înlocuită

cu muguri de lucernă tăiaţ i fideluţ ă amestecaţ i cu 1 legătură defrunze fragede de ţ elină şi tarhon, 2

- 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 2 - 3 linguri de smântână, 200g unt frecat spumă, 2 - 3 linguri

cremogen (v. 2019), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge şi tărâţ e (cât cuprinde).1179. RULADĂ DE PATISON CU SPANACSe prepară întocmai

ca la reţ etele precedente, folosind aceleaşi ingrediente, în afară delucernă care se înlocuieşte cu

spanac tăiat fideluţ ă.De asemeni, spanacul poate fi înlocuit cu urzici, frunze de tătăneasă, ştevie,

măcriş, frunze desoia, lobodă, frunze de fasole ş.a.(cu condiţ ia să fie foarte fragede şi crescute la

soare).... ParaPara conţ ine: apă, zahăr (mai ales levuloză), alţ i hidraţ i de Carbon, acizi, albumine,

celuloză,cenuşi, pectină, tanin, grăsime, vitaminele (A, B1, B2, PP, C), Fosfor, Sodiu, Calciu,

Magneziu, Sulf,Potasiu, Clor, Zinc, Cupru, Fier, Mangan, Iod, Arsenic.Este indicată în: reumatism, gută,

artritism, astenie, surmenaj, sarcină, anemie, tuberculoză,diaree. Este permisă diabeticilor graţ ie

levulozei pe care o conţ ine.Se consumă: fructul (1 - 1.5 kg pe zi înainte de mese) şi sucul (2 - 3

pahare pe zi, înainte demese).Sucul din pere uscate este o băutură răcoritoare,diuretică şi energetică.

339

Calorii: 60 / 100 g.1180. CREMĂ DE PERE CU CREMOGENIngrediente: 600 g pere dulci, 5 linguri de

cremogen, 1/2 ceaşcă suc de morcov (v. 2081),puţ ină miere (după gust), 1 lingură făină de hrişcă (v.

2018), 1 linguriţ ă tinctură de propolis (v.2014), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură seminţ e de

anason.Perele mărunţ ite (cu tot cu coajă) se amestecă cu cremogenul, tărâţ a, mierea, tinctura,

coajade lămâie, făina de hrişcă şi sucul de morcovi. Se pune în cupe sau în farfurioare de compot

iardeasupra se presară seminţ ele de anason.1181. CREMĂ DE PERE CU TĂRÂŢESe prepară întocmai

ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguride cremogen cu 3 linguri de

tărâţ e. Deasupra se pun câteva bobiţ e de coacăze negre sau vişineconservate în miere (v. 406).1182.

CREMĂ DE PERE CU NUCISe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă (1180),

340

folosind aceleaşi ingrediente, în afară decremogen care se înlocuieşte cu 4 linguri de nuci măcinate, 3

linguri de tărâţ e şi 1 vârf de cuţ itpulbere fină de scorţ işoară.1183. CREMĂ DE PERE CU FRIŞCĂSe

prepară crema de pere cu nuci întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşiingrediente, iar

deasupra (în cupe) se pun în fiecare câte 2 linguri de frişcă (fără zahăr), peste carese presară câteva

petale roşii de trandafir, tăiate fideluţ ă.1184. CREMĂ DE PERE CU ALBUŞ SPUMĂSe prepară întocmai

ca la reţ eta precedentă (1181), folosind aceleaşi ingrediente; deasupra, în164 fiecare cupă, se pune câte

puţ in albuş bătut spumă tare (fără zahăr). Peste el se pun flori albastre decicoare sau flori galbene de

păpădie.1185. CREMĂ DE PERE CU PULBERE DE CĂLINESe prepară întocmai ca la reţ eta

precedentă (1180), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 1 - 2 linguri pulbere de căline (v.

2076) sau de scoruşe (v. 2077) care-i dau culoarea de roşuintens. Deasupra se presară câteva flori

albe de urzică moartă sau câteva petale de trandafir (albesau crem), tăiate fideluţ ă.... PăpădieSe

întâlneşte peste tot, în flora spontană dinEuropa, India, China Japonia, America, Africa de Nord, Iran.De

la păpădie se folosesc: rădăcinile, frunzele, bobocii şi florile.Conţ ine: clorofilă, terasacină,acid

hidroxicinamic, levuloză, manitol, colină, steroli, un uleiesenţ ial, caroten, acid folic, acizi graşi, alcaloizi,

un pigment, Fosfor, Siliciu, Sulf, Mangan, diastaze.Este indicată la angiocolită, congestia ficatului,

insuficienţ ă hepatică, icter, litiază biliară şirenală, hipercolesterolemie, ateromatoză, dermatozele

hepatice, pecingini, eczemă, acnee,furunculoză, reumatism, gută, calcul, azotemie, oligurii, insuficienţ e

renale, constipaţ ii, fermentaţ iiintestinale (intercolită), tulburări circulatorii (cianoză, varice), hemoroizi,

anemie, astenie, scorbut,pioree, obezitate, celulită, pletoră.O cură de salată din planta întreagă

(rădăcină, frunze, boboci, flori) în fiecare primăvară, pe odurată de 5 - 6 săptămâni este foarte bine

venită.1186. SUC DE PĂPĂDIEEste unul din cele mai preţ ioase tonice. Folosit în combaterea

hiperacidităţ ii, ajută la reglareaalcalinităţ ii organismului. Este, în acelaşi timp, deosebit de bogat în

Potasiu, Calciu şi Sodiu şi estecel mai bogat în Magneziu şi Fier. Magneziul este un element esenţ ial

pentru soliditatea sistemuluiosos şi previne fragilitatea vaselor.O cantitate corespunzătoare de Magneziu

şi Calciu organic vitalizat în hrană, în timpul sarcinii,previne pierderea sau deteriorarea dinţ ilor mamei şi

dă tărie oaselor copilului. Magneziul încombinaţ ie potrivită cu Calciul, Fierul şi Sulful este esenţ ial

pentru sânge, consistent constituent alţ esuturilor plămânilor şi sistemului osos.Toate preparatele cu

Magneziu, produse sub formă de praf sau altfel, pot da unele rezultatebune imediate. Sucul crud din

păpădie, obţ inut din frunze şi rădăcini, combinat cu suc din frunze degulie, ajută la vindecarea bolilor

341

de oase şi coloanei vertebrale, dă tărie dinţ ilor şi previne cariiledentare.1187. PASTĂ DE RĂDĂCINI DE

PĂPĂDIE CU CEAPĂRădăcina de păpădie se recoltează primăvara înainte de înflorire, când conţ ine

cea mai marecantitate de latex. Se pot recolta apoi rădăcinile începând din luna iulie până toamna

târziu. Înperioada iulie - august au cantitatea cea mai ridicată de principiu amar (taraxacina),

atingândmaximum în luna noiembrie. Recoltate primăvara conţ in mai multă colină şi latex.Ingrediente:

350 g rădăcini de păpădie (cu tot cu frunză), 1 felie de ţ elină, 1 ceapă mare deapă, 200 g unt, 1

lingură cremogen (v. 2019), tărâţ e, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 2 linguripastă de roşii crude

(v. 2063), 10 măsline negre desărate (v. 1988), 1 linguriţ ă pulbere din

342

seminţ ede ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şicondimentare (v. 2070). Rădăcinile scoase din pământ se folosesc imediat. Se spală bine

(separatrădăcina de frunze), se curăţ ă uşor pe partea închisă la culoare şi se spală din nou; la fel,

frunzele (înmai multe ape), se mărunţ esc fin odată cu ceapa şi ţ elina (manual sau mecanic), se

amestecă cucremogenul, pasta de roşii, pulberile, verdeaţ a tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţ e

(câtcuprinde). Pasta obţ inută se pune pe farfurie, se tasează cu lama cuţ itului (puţ in umezită în apă)

şise decorează cu jumătăţ i de măsline şi verdeţ uri de sezon.1188. PASTĂ DE RĂDĂCINI DE

PĂPĂDIE CU PRAZSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară

de ceapăcare se înlocuieşte cu 1 fir mare de praz.1189. PASTĂ DE RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU

RIDICHI165 Se prepară întocmai ca la reţ eta precedentă (1187), folosind aceleaşi ingrediente, în afară

deţ elină care se înlocuieşte cu 1 felie de ridiche neagră fin mărunţ ită.1190. PASTĂ CU FRUNZE DE

PĂPĂDIE ŞI CRESONIngrediente: 250 g frunze de păpădie, 150 g creson de fântână, 200 g unt, 1

legătură deleuştean cu frunze fragede de ţ elină, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri de cremogen, tărâţ e,

3 linguripastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2

linguriţ ăpulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070). Frunzele

depăpădie, cresonul şi ceapa se mărunţ esc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pasta de

roşii,cremogenul, pulberile, verdeaţ a tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde).

Seaşează pe farfurie şi se ornează după fantezia gospodinei.1191. PASTĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE

ŞI URZICISe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

cresoncare se înlocuieşte cu urzici. Pot fi înlocuite cu muguri fragezi de lucernă sau de trifoi, de ştevie,

detei, ulm, fag, cu condiţ ia să fie foarte fragede.1192. PASTĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI FRUNZE

DE SOIASe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă (1190), folosind aceleaşi ingrediente, în afară

decreson care se înlocuieşte cu frunze de soia (recoltate înainte şi în timpul înfloririi plantei) măruţ itefin,

odată cu frunzele de păpădie.1193. PASTĂ DE PĂPĂDIE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară întocmai

ca la reţ eta precedentă (1190), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 4 - 5 bulbili (căţ ei) de

usturoi fin pisaţ i.1194. PASTĂ DE PĂPĂDIE CU AROMĂ DE HREANSe prepară întocmai ca la reţ eta

precedentă (1191), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 1 - 2 linguri de hrean ras pe

răzătoarea de sticlă împreună cu 1 felioară de sfeclă roşie.1195. RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU SOS

GALBENIngrediente: 350 g rădăcini de păpădie, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de ţ elină, 250 ml suc

343

demorcovi (v. 2089), 150 ml ulei, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1 lingură muştar, 1 lingură suc

decătină (v. 2092), 1 legătură frunze fragede de ţ elină cu frunze fragede de ridichi, 1 linguriţ ă

pulberedin seminţ e de roşii (v. 2071), câteva petale roşii de trandafiri, 2 linguri de tărâţ e, 2 linguri

pastă deroşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şicondimentare (v. 2070).Rădăcinile de păpădie (bine spălate) rase uşor de coajă, ceapa, ţ elina, se

dau pe răzătoare, seamestecă cu verdeaţ a tăiată mărunt, pulberile, pasta de roşii şi tărâţ a; se pune

în platou în stratsubţ ire uniform. Peste acest amestec se toarnă sosul preparat din cremogen înmuiat cu

suc demorcovi adăugând muştarul, sucul de cătină şi uleiul (puţ in câte puţ in, ca la maioneză).

Deasupra sepresară puţ ină

344

verdeaţ ă de sezon, tăiată mărunt şi câteva petale roşii de trandafir, tăiate fideluţ ă.1196. RĂDĂCINI

DE PĂPĂDIE CU VARZĂ ŞI SOS GALBENSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, înlocuind cele 350 gpăpădie cu 250 g varza murată (care se scurge de zeamă,

nu se spală şi nu se ţ ine în apă) tăiatăfideluţ ă.1197. RĂDĂCINĂ DE PĂPĂDIE CU NAPI MURAŢISe

prepară întocmai ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varzamurată care

se înlocuieşte cu napi muraţ i (v. 1958) daţ i pe răzătoare.1198. FRUNZE DE PĂPĂDIE CU SOS

GALBENSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă (1195), folosind aceleaşi ingrediente, în afară

derădăcina de păpădie care se înlocuieşte cu frunze de păpădie tăiate fideluţ ă iar pe

margineaplatoului se decorează cu frunze de salată verde.1199. BOBOCI DE PĂPĂDIE CU SOS

ROŞUSe prepară sosul galben întocmai ca la reţ eta precedentă (1195), folosind aceleaşi ingrediente,166

adăugând în final 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), până se obţ ine

onuanţ ă frumoasă de roşu intens. Deasupra lui, în platou, se pun 250 g boboci de păpădie, iar

pemargini se decorează cu verdeaţ ă de sezon tăiată mărunt şi amestecată cu petale (albe sau

crem)de trandafir, tăiate fideluţ ă.1200. FLORI DE PĂPĂDIE CU SOS ALBIngrediente: 300 g flori de

păpădie, 450 g smântână, 2 linguri făină de orez, 1 căpăţ ână desalată verde, câteva petale roşii de

trandafir, 1 lingură de cremogen (v. 2019). Smântâna seamestecă cu cremogenul şi făina de orez, se

toarnă în platou. Peste el se aşează florile de păpădie înformă de cerculeţ e. Pe margini se decorează

cu foi de salată verde şi petale roşii de trandafir.1201. FLORI DE PĂPĂDIE PE SOS VERDESe prepară

sosul ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente; la urmă se coloreazăîntr-o nuanţ ă

frumoasă de verde, cu 2 - 3 linguri pireu, obţ inut din spanac crud, măcriş, urzici,muguri fragezi de

lucernă sau frunze de tei. Peste sos se aşează flori de păpdie în diferite forme,după fantezia şi

priceperea gospodinei. Pe margini, se decorează cu felioare de gogoşari sau de roşii.1202. SOS DE

ROŞII CU RĂDĂCINI DE PĂPĂDIEIngrediente: 200 g pastă de roşii crude (v. 2063), 350 g rădăcini de

păpădie, 4 linguri decremogen (v. 2019), 2 linguri de tărâţ e, 1 pahar macerat de tărâţ e, 150 ml ulei, 1

legătură deverdeţ uri, 1 fir de praz, 1 felie de ţ elină, 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v.

2074), 1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.

2070).Rădăcina de păpădie şi ţ elina (rase de coajă) se dau pe răzătoare, se amestecă cu prazul

tăiatfideluţ ă, tărâţ a şi pulberile; se aşează în platou, în strat subţ ire, uniform. Peste această

compoziţ iese toarnă sosul preparat din cremogen înmuiat cu macerat de tărâţ e (v. 2041), pastă de

345

roşii şi uleiul(adăugat puţ in câte puţ in, ca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţ ă tăiată

mărunt.1203. SOS DE GĂLBENUŞ CU RĂDĂCINI DE PĂPĂDIEIngrediente: 3 gălbenuşuri de ouă de

găină sau 350 g smântână, 300 g rădăcini de păpădie, 50g rădăcină de leuştean, 1 ceapă roşie, 1

păstârnac, 2 linguri făină de orez, 2 linguri tărâţ e, 1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras

(v. 2074), 1 legătură mărar cu pătrunjel, câteva petaleroşii de flori de nalbă de grădină.Rădăcinile de

păpădie, de leuştean şi păstârnacul se taie felii cât mai subţ iri sau se dau perăzătoare, se amestecă

cu ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt, tărâţ a şi pulberile; se aşează în stratsubţ ire, uniform, în platou,

iar deasupra se toarnă sosul din smântână (sau gălbenuşuri) bineamestecată cu făina de orez. Se

presară cu

346

puţ ină verdeaţ ă de sezon (tăiată mărunt) şi flori de nalbătăiate fideluţ ă.1204. PĂPĂDIE CU OUĂ DE

PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele

3gălbenuşuri de ouă de găină (sau smântână) care se înlocuiesc cu 15 gălbenuşuri de ouă deprepeliţ ă

(v. 7).1205. RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU SOS DE TĂRÂŢESe prepară păpădia cu toate celelalte

ingrediente ca la 1203, se aşează în platou (în stratuniform), iar peste ea se toarnă sosul preparat din:

300 g iaurt, 150 g smântână, 1 lingură decremogen (v. 2019) şi tărâţ e (cât cuprinde), până se obţ ine

un sos potrivit de îngroşat. Deasupra sepresară 1 legătură de mărar şi cu frunze fragede de ţ elină

(tăiate mărunt).1206. INIMĂ DE PĂPĂDIE CU SOS DE CĂLINEIngrediente: 250 - 300 g inimi de

păpădie, 150 ml suc de mere, 150 ml suc de ţ elină (v. 2086),150 ml ulei, 1 lingură pulbere de căline

(v. 2076), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras(v. 2074), 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1

legătură mărar cu hasmaţ uchi, 1 căpăţ ână de salată.Se prepară mai întâi sosul din cremogen înmuiat

cu suc de ţ elină şi îndoit cu suc de mere (v.2012); se adaugă uleiul (puţ in câte puţ in, ca la

maioneză) şi pulberile, apoi se toarnă în platou.Deasupra se înfig (cât mai estetic) inimile de păpădii,

care se pregătesc astfel: se scot rădăcinile de167 păpădie, se spală bine, se rade uşor coaja închisă la

culoare şi se taie numai 1 cm sub rozeta dinfrunze lăsând tot atât din codiţ a frunzelor (rădăcinile

rămase, ca şi frunzele, se folosesc la altepreparate culinare, la rece). Se spală din nou ca să nu

rămână urme de nisip printre codiţ elefrunzelor, se lasă să se scurgă de apă (puse în strat subţ ire, pe

un ştergar curat de bucătărie), se iauna câte una şi se aşează pe sos, în diferite forme.În mijlocul

inimii se poate fixa câte un boboc de păpădie, flori de gălbenele, flori albastre decicoare sau câte trei

floricele de tătăneasă la un loc.1207. INIMĂ DE PĂPĂDIE PE SOS DE MĂCEŞESe prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pulberea decăline care se înlocuieşte cu

pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077).1208. INIMĂ DE PĂPĂDIE CU SOS

VERDEIngrediente: 300 g inimi de păpădie, 350 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017),

1/2ceşcuţ ă suc de orz verde (v. 2079) sau 2 - 3 linguri pireu de spanac crud (care se poate înlocui

cufrunze de măcriş, de soia, de tătăneasă ş.a.), câteva petale roşii de trandafir. Se prepară sosul

dinsmântână amestecată cu cremogen, făină de orez şi sucul de orz. Se toarnă în platou (sosul

trebuiesă fie mai îngroşat, ca să se poată fixa inimile de păpădie), se înfig inimile cât mai estetic, în

diferiteforme geometrice.1209. INIMĂ DE PĂPĂDIE PE SOS DE TĂRÂŢESe prepară sosul de tărâţ e ca

347

la reţ eta precedentă (1205), folosind aceleaşi ingrediente, setoarnă în platou, iar deasupra lui se înfig

250 - 300 g inimi de păpădie preparate ca la 1206.1210. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU SMÂNTÂNĂ

(I)Ingrediente: 300 g rădăcini de păpădie, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 feliede

sfeclă roşie, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere

de alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de leuştean cupătrunjel, 1 l

macerat de urzici, 1.5 l macerat de varză murată, 1 ceaşcă de smântână.Se pune maceratul şi zeama

de varză în castron, se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare,ceapa tăiată mărunt odată cu

verdeaţ a, pulberile şi smântâna.1211. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU SMÂNTÂNĂ (II)Se prepară ciorba ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

348

ingrediente, în afară de ceapă carese înlocuieşte cu praz tăiat fideluţ ă iar smântâna se înlocuieşte cu 2

gălbenuşuri de ouă de găină.1212. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ciorba

ca la reţ eta precedentă (1210), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuindsmântâna cu 10 gălbenuşuri de

ouă de prepeliţ ă (v. 7).1213. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU NAPIIngrediente: 200 g rădăcini de păpădie,

150 g napi, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţ elină, 2linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 75 ml ulei, 1

legătură de leuştean cu mărar, 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ăpulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 l macerat de

tărâţ e, 500 ml zeamă de gogonele murate.Se pune în castron maceratul şi moarea, se adaugă

rădăcinoasele şi napii date pe răzătoare,pasta de roşii crude, uleiul, ceapa, verdeaţ a tăiată mărunt şi

pulberile.1214. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU URZICISe prepară ciorba ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de napi carese înlocuiesc cu urzici.Acestea (la nevoie) pot fi înlocuite cu

frunze de bob, de hasmaţ uchi şi tătăneasă sau mugurifragezi de lucernă, de trifoi, frunze de tei, ulm,

fag ş.a.( cu condiţ ia să fie foarte fragede şi crescuteîn soare).1215. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU RIDICHI

NEGRESe prepară ciorba ca la reţ eta precedentă (1213), folosind aceleaşi ingrediente, în afară denapi

care se înlocuiesc cu ridichi negre date pe răzătoare.168 1216. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU HRIBI

MĂRUNŢIŢISe prepară ciorba ca la reţ eta precedentă (1213), folosind aceleaşi ingrediente, în afară

denapi care se înlocuiesc cu 3 linguri de hribi mărunţ iţ i (puşi în prealabil la muiat, cu puţ ină apă -

3ore). Se adaugă şi apa în care au fost înmuiaţ i.1217. CIORBĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI

SPANACIngrediente: 250 g frunze de păpădie, 150 g spanac, 75 ml ulei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie

deţ elină, 1 păstârnac, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de leuştean cu hasmaţ uchi, 2

linguripastă de roşii (v. 2063), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2074), 1 l macerat de

vâscde măr, 500 ml moare (zeamă de castraveţ i muraţ i).Se pune în castron maceratul şi moarea, se

adaugă frunzele de păpădie, de spanac, tăiatefideluţ ă, ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt, pasta de

roşii, pulberile, rădăcinoasele date pe răzătoareşi uleiul bine amestecat (ca la maioneză) cu

gălbenuşurile.1218. CIORBĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI FRUNZE DE BOBSe prepară ciorba ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanaccare se înlocuieşte cu frunze de

bob tăiate fideluţ ă. Se pot folosi şi muguri fragezi de lucernă şi trifoi,frunze de patlagină, de podbal

ş.a.1219.CIORBĂ DE FRUNZE DE PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ciorba ca la reţ eta

349

precedentă (1217), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele2 gălbenuşuri de găină care se

înlocuiesce cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).1220. CIORBĂ CU BOBOCI DE PĂPĂDIE ŞI

FRUNZE DE TEIIngrediente: 200 g boboci de păpădie, 150 g frunze fragede de tei, 1 fir de praz, 1 felie

deţ elină, 2 - 3 napi, 1 păstârnac, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţ ă pulbere de

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere din

seminţ e deardei gras (v. 2074), 1 legătură de verdeţ uri, 75 ml ulei, 1 l macerat de tărâţ e, 500 ml

zeamă devarză murată (moare).Se pune maceratul şi moarea în castron, se adaugă rădăcinoasele şi

napii (rase pe răzătoare),prazul tăiat fideluţ ă odată cu frunzele de tei, pasta de roşii, pulberile şi uleiul,

iar deasupra verdeaţ atăiată fin şi bobocii de păpădie (aleşi din

350

cei mai mici).1221. SUPĂ - CREMĂ CU RĂDĂCINI DE PĂPĂDIEIngrediente: 350 g rădăcini de

păpădie, 1 ceapă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 felie de ţ elină, 4 - 5linguri de tărâţ e, 50 ml ulei, 1/2

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e de chimion, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1legătură de hasmaţ uchi.Se

pune sucul în castron, se adaugă rădăcinoasele şi ceapa fin mărunţ ite (manual saumecanic), tărâţ a,

pulberile şi uleiul iar deasupra hasmaţ uchi tăiat mărunt.1222. SUPĂ - CREMĂ CU PĂPĂDIE ŞI

GERMENI DE TRIFOISe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

înlocuind 3linguri de tărâţ e cu 4 linguri de trifoi roşu (bine mărunţ it).1223. SUPĂ - CREMĂ CU

PĂPĂDIE ŞI GERMENI DE SOIASe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă (1221), folosind

aceleaşi ingrediente, în afarăde tărâţ e care se înlocuiesc cu 2 - 3 linguri făină de hrişcă (hrişca este

cereala cea mai bogată înCalciu) şi 4 - 5 linguri de germeni de soia (v. 2026) fin mărunţ iţ i.1224.

SUPĂ - CREMĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI PODBALIngrediente: 250 g frunze de păpădie, 250 g

frunze fragede de podbal, 1 fir de praz, 1 felie deţ elină, 1 păstârnac, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceaşcă

de smântână, 4 - 5 linguri făină de orez (ovăzuleste cereala cea mai bogată în proteine), 1 legătură de

salvie cu tarhon, 2 - 3 linguri pastă de roşiicrude (v. 2063), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari

(v. 2072), 1.5 l macerat de mere169 pădureţ e (v. 2053).Se pune maceratul în castron, se adaugă

frunzele de păpădie, de podbal, prazul, rădăcinoaselefin mărunţ ite (manual sau mecanic), smântâna,

făina de ovăz, pasta de roşii şi pulberile, iardeasupra verdeţ urile tăiate mărunt.1225. SUPĂ - CREMĂ

CU FRUNZE DE PĂPĂDIEŞI PETALE DE TRANDAFIRSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de frunzele depodbal care se înlocuiesc cu petale roşii de trandafir, iar

deasupra, pe lângă verdeţ urile tăiatemărunt, se pun şi câteva petale roşii de trandafir (tăiate

fideluţ ă).1226. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE PĂPĂDIE ŞI IAURTIngrediente: 300 g flori de păpădie,

150 g frunze de iarba tâlharului, 200 g iaurt sau 3gălbenuşuri de ouă de găină, 1/2 linguriţ ă pulbere

de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere din

seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1.5 l macerat deafine (v. 2045), 4 - 5 linguri făină de orez, 1 legătură

de verdeţ uri, câteva petale de nalbă roşie degrădină, 1 ceapă, 1 felie de ţ elină, 1 păstârnac, 1 morcov.

Se pune maceratul în castron, se adaugăflorile de păpădie, frunzele de iarba tâlharului, ceapa şi

rădăcinoasele, fin mărunţ ite (manual saumecanic), iaurtul (sau gălbenuşurile), făina de orez şi

351

pulberile, iar deasupra verdeţ urile tăiatemărunt şi petalele fideluţ ă. Se pot pune şi câteva flori de

păpădie întregi peste plantele tăiatemărunt, pentru un aspect cât mai îmbietor.1227. SUPĂ - CREMĂ

DE PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de cele3 gălbenuşuri (sau iaurt) de ouă de găină care se înlocuiesc cu 15

gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă(v. 7).1228. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE PĂPĂDIE ŞI FLORI DE

SALCÂMSe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă (1226), folosind aceleaşi ingrediente, în

afarăde iarba tâlharului care se înlocuieşte cu flori de salcâm; deasupra se presară o mână bună de

petaleroşii de trandafir şi câteva frunze de măghiran sau mentă, tăiate fideluţ ă.1229. CHIFTELE

352

DE PĂPĂDIE CU GERMENI DE GRÂUIngrediente: 250 g rădăcini de păpădie, 1 ceapă, 1 felie de

ţ elină, 1 morcov, 200 g grâugerminat (v. 2022), 200 g unt, tărâţ e, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de

gogoşari (v. 2072), 1 legăturăde hasmaţ uchi cu tarhon, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1

căpăţ ână de salată verde, 1lingură de ulei.Rădăcinile de păpădie, ceapa, rădăcinoasele şi germenii,

se mărunţ esc fin (manual saumecanic), se amestecă cu pulberile, verdeaţ a tăiată mărunt, pasta de

roşii, untul frecat spumă şitărâţ e (cât cuprinde), până se obţ ine o pastă îngroşată; se împarte cu

lingura în părţ i egale, pe ofoaie de plastic, peste care s-a presărat în prealabil o mână de tărâţ e. Se

formează chiftelele care seaşează pe un postament din salată verde, ce a fost pus în prealabil pe

platou. Se stropesc cu puţ inulei, peste care se presară puţ ină verdeaţ ă de sezon tăiată mărunt.1230.

CHIFTELE DE PĂPĂDIE CU GERMENI DE SOIASe prepară chiftelele ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară degermenii de grâu care se înlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026) bine

mărunţ iţ i.1231. CHIFTELE DIN FRUNZE DE PĂPĂDIECU GERMENI DE LINTE (V. 2028)Se prepară

chiftelele ca la reţ eta precedentă (1229), folosind aceleaşi ingrediente, în afară degermenii de grâu care

se înlocuiesc cu germeni de linte bine mărunţ iţ i iar rădăcinile de păpădie seînlocuiesc cu frunze de

păpădie tăiate fideluţ ă; ca postament, în loc de salată verde, se folosescpetale de trandafir sau flori de

nalbă.1232. CHIFTELE CU FLORI DE PĂPĂDIE ŞI GERMENI DE LUCERNĂSe prepară chiftelele ca la

reţ eta precedentă (1229), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de170 frunzele de păpdie care se

înlocuiesc cu flori, şi germenii de linte care se înlocuiesc cu germeni delucernă (v. 2029) fin mărunţ iţ i.

Din toate cele 4 reţ ete de chiftele descrise mai sus se pot preparadelicioase rulade cu diferite

combinaţ ii de varză albă dulce, gulii, napi, conopidă etc.1233. SALATĂ DE FRUNZE DE PĂPĂDIE CU

RIDICHIIngrediente: 250 g frunze fragede de păpădie, 150 g frunze fragede de ridichi de lună, 2

linguriulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 mână de petale roşii de trandafir, 1/4 linguriţ ă pulbere

deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge. Ambele feluri de

frunze(bine spălate) se taie în fragmente mai mari, se pun în salatieră, se stropesc cu ulei şi suc,

sepresară cu pulberi, iar deasupra se pun petale de trandafir tăiate fideluţ ă.1234. SALATĂ DE

PĂPĂDIE CU FLORI DE SALCÂM ALBEIngrediente: 250 g păpădie (rădăcini şi frunze în părţ i egale),

200 g flori albe de salcâm, 3 - 4linguri smântână sau ulei, 10 - 12 flori de păpădie, 1/4 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Rădăcinile

353

(separate de rozetele de frunze, curăţ ate şi bine spălate) se taie felii subţ iri, frunzelese taie în

fragmente mai mari; se amestecă cu florile de salcâm, pulberile şi smântâna, iar deasuprase pun florile

de păpădie.1235. SALATĂ DE PĂPĂDIE CU SPANACSe prepară salata ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de florile desalcâm care se înlocuiesc cu frunze de spanac tăiate

fideluţ ă, iar deasupra se presară câteva petalede trandafir (roşii sau roz) tăiate fideluţ ă.1236. SALATĂ

DE PĂPĂDIE ( FRUNZE, BOBOCI ŞI FLORI)Ingrediente: 200 g boboci şi flori de păpădie, 250 g

frunze de păpădie, 100 g flori de tătăneasă,2 legături de mărar, 1 ceapă mare de apă, 75 ml ulei, 1

lingură suc de cătină diluat cu 2 linguri deapă, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge, 1 lingură de cremogen (v. 2019). Frunzele

354

tăiate în fragmente mai mari, bobocii şi florileîntregi, se amestecă cu mărarul şi ceapa tăiate mărunt,

pulberile şi sosul preparat din cremogen,sucul de cătină diluat şi ulei.Deasupra se presară florile de

tătăneasă sau petale de trandafir, tăiate fideluţ ă.1237. CREMĂ LA PAHAR CU FLORI DE PĂPĂDIE

(I)Ingrediente: 150 g flori de păpădie, 350 ml suc de morcov (v. 2081), puţ ină miere (după gust),1

linguriţ ă tinctură din muguri de plop negru (v. 2015), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală,

2linguri vişine macerate în miere (v. 406), 5 linguri de cremogen (v. 2019). Cremogenul se înmoaie

cusucul de morcovi, se adaugă mierea, tinctura, coaja de portocală şi petalele florilor de păpădie.

Sepune crema în cupe sau farfurioare de compot, iar deasupra se aşează bobiţ e de vişine.1238.

CREMĂ LA PAHAR CU FLORI DE PĂPĂDIE (II)Se prepară crema ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, adăugând 1 lingură depulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076) în

cremogen, schimbân-du-i acestuia gustul şiculoarea, iar deasupra se presară flori albe de urzică

moartă.1239. CREMĂ LA PAHAR CU FLORI DE PĂPĂDIE (III)Se prepară crema ca la reţ eta

precedentă (1237), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3linguri de cremogen cu 3 linguri de

tărâţ e.1240. CREMĂ LA PAHAR CU FLORI DE PĂPĂDIE (IV)Se prepară crema ca la reţ eta

precedentă (1237), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3linguri de cremogen cu 3 linguri de nuci

râşnite, 1 lingură de tărâţ e şi 1 vârf de cuţ it pulbere fină descorţ işoară.1241. TORT CU PĂPĂDIE

PENTRU DESERTIngrediente: 250 g rădăcini de păpădie, 250 g flori de păpădie, 2 linguri de rom,

450 g unt,puţ ină miere (după gust), tărâţ e, 4 linguri nuci râşnite, 1/4 linguriţ ă pulbere fină de

scorţ işoară, coajarasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 4 ouă de găină, 3 mere, 1 felie de ţ elină, 1 şi

1/2 linguriţ ă171 tinctură de propolis (v. 2014), 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe

(v. 2077), 150 gflori albe de salcâm, cremogen (v. 2019).Rădăcinile de păpădie (curăţ ate uşor de

coajă, după ce au fost bine spălate) se mărunţ esc fin,odată cu merele (cu tot cu coajă) şi ţ elina

curăţ ată; se amestecă cu miere (după gust), nuci,scorţ işoară, rom, pulberea de măceşe, 250 g unt

frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde), până seobţ ine o compoziţ ie îngroşată, care se împarte în două

părţ i egale.O parte se aşează pe tortieră şi se tasează;peste ea se aşează o compoziţ ie de

culoaredeschisă, care se prepară din petale de păpdie şi flori de salcâm (fin mărunţ ite), amestecate cu

4gălbenuşuri de ouă de găină, puţ ină miere (după gust), tinctura, coaja de lămâie, 200 g unt

şicremogen (cât cuprinde), până se obţ ine o compoziţ ie sufucient de îngroşată. Peste aceasta se

punepartea a doua din compoziţ ia închisă la culoare, se tasează pe întreaga suprafaţ ă şi se îmbracă

355

cucele 4 albuşuri (bătute spumă tare). Peste spuma de albuş se aşează (cât mai estetic) câteva flori

depăpădie şi mieji de nucă.Se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiat felii în formă de raze (ca orice

tort).1242. TORT DE PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară tortul ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 4 ouăde găină care se înlocuiesc cu 20 ouă de

prepeliţ ă (v. 7).1243. FLORI DE PĂPĂDIE CONSERVATE ÎN MIEREIngrediente: 1 kg flori de păpădie,

4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc.Florile proaspăt recoltate se spală la un curent de apă, se

pun pe un şervet de bucătărie,întinse în strat subţ ire, ca să se scurgă bine de apă. Se pun în borcan

de sticlă cu rămurica debusuioc, se toarnă mierea, se leagă borcanul, se înfăşoară în hrâtie de culoare

închisă (sau se punela întuneric) lăsându-se 6 săptămâni la macerat; zilnic borcanul trebuie agitat, ca

florile să fiecuprinse de

356

miere. După acest termen, florile se scot uşor şi se pun într-un borcan potrivit camărime. Se pot servi

ca dulceaţ ă sau se pot folosi la diferite dulciuri cum ar fi torturile, cremele etc.Mierea, care s-a

transformat în sirop, se toarnă în sticle de culoare închisă, deasupra se toarnă unstrat de alcol de 1 cm,

se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la camară. Se poate folosi camedicament şi ca

aliment, la diferite dulciuri. Trebuie consumat în termen de 12 luni.1244. RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE

CONSERVATE ÎN MIEREIngrediente: 1 kg rădăcini de de păpădie, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de

busuioc.Rădăcinile (bine spălate la jet de apă, curăţ ate uşor de coaja închisă la culoare şi spălate din

nou) sedau pe răzătoare şi se pun în borcan.În continuare se procedează ca la reţ eta precedentă....

PăstârnaculEste o legumă foarte nutritivă, diuretică, antitoxică, antireumatismală şi

emenagogă(reglementează fluxul menstrual). Se recomandă a fi folosită în diferite preparate culinare,

mai alesîn supe şi ciorbe.1245. PASTĂ DE PĂSTÂRNAC CU CEAPĂIngrediente: 300 g păstârnac, 1

ceapă mare de apă, 200 g unt, tărâţ e, 1 legătură de verdeaţ ă,1/4 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e

de gogoşari (v. 2072).Păstârnacul şi ceapa se mărunţ esc fin, se amestecă cu verdeaţ a tăiată mărunt,

untul frecatspumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Pasta obţ inută se întinde pe turtiţ e de grâu sau se pune pe

farfurie,se tasează şi se decorează după fantezia fiecăruia.1246. PASTĂ DE PĂSTÂRNAC CU ROŞIISe

prepară pasta ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă carese

înlocuieşte cu praz, adăugând în compoziţ ie 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).1247. PASTĂ DE

PĂSTÂRNAC CU ROŞII ŞI URZICISe prepară pasta ca la reţ eta precedentă (1245), folosind aceleaşi

ingrediente, adăugând înplus 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 100 g urzici sau muguri fragezi de

lucernă (mărunţ iţ iodată cu păstârnacul), ceapa şi tărâţ e (cât cuprinde).172 1248. PASTĂ DE

PĂSTÂRNAC CU VARZĂ MURATĂSe prepară pasta ca la reţ eta precedentă (1245), folosind aceleaşi

ingrediente, adăugând înplus 4 - 5 foi de varză murată, bine stoarse de moare (nu se spală şi nu se

ţ ine în apă) şi tăiatăfideluţ ă.1249. SUPĂ - CREMĂ DE PĂSTÂRNAC CU NAPIIngrediente: 200 g

păstârnac, 250 g napi, 1 morocov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie de ţ elină, 4 -5 frunze de varză albă,

1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1/2

linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 legătură depătrunjel cu tarhon, 4 - 5 linguri

tărâţ e, 1.5 l macerat de mere (v. 2056), 50 ml ulei, 1 mână depetale roşii de trandafir.Se pune

maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele, ceapa şi varza bine mărunţ ite (manualsau mecanic),

357

pulberile, tărâţ a, uleiul iar deasupra verdeţ urile tăiate mărunt şi petalele de trandafirtăiate

fideluţ ă.1250. SUPĂ - CREMĂ DE PĂSTÂRNAC CU SMÂNTÂNĂSe prepară supa - cremă ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de uleicare se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de

smântână, iaurt sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină.1251. SUPĂ - CREMĂ DE PĂSTÂRNAC CU

OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă (1249), folosind aceleaşi

ingrediente, în afarăde ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână (sau iaurt) sau cu 10

gălbenuşuri de ouă deprepeliţ ă (v. 7).1252. SUPĂ - CREMĂ DE PĂSTÂRNAC CU PRAZ ŞI

CEAPĂIngrediente: 450 g păstârnac, 200 g praz, 200 g ceapă, 1 legătură hasmaţ uchi, 1.5 l

maceratde coada - calului (v. 2042), 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de grădină. Se pune

358

maceratulîn castron, se adaugă pâstârnacul, prazul şi ceapa bine mărunţ ite (manual sau mecanic),

iardeasupra se presară verdeaţ a tăiată mărunt şi petalele de flori tăiate fideluţ ă.Persoanele presupuse

îngrăşării vor putea să profite din plin cu aceste supe foarte diuretice.... Pătlăgeaua vânătă

(vânăta)Conţ ine apă, protide, lipide, glucide, minerale - Fosfor, Magneziu, Calciu, Potsaiu, Sulf,

Sodiu,Clor, Fier, Mangan, Zinc, Cupru, Iod, vitaminele(B1, B2, C6, PP) şi provitamina A. Este puţ in

nutritivă(în comparaţ ie cu alte legume); doar 29 cal / 100 g.Este indicată în anemie, scrofuloză,

constipaţ ie, oligurie (insuficienţ ă a secreţ iei urinei), eretismcardiac.În alimentaţ ie se consumă cu mult

folos crudă, în amestec cu alte produse, cu condiţ ia să fieajunsă la maturitate.Dacă nu este coaptă,

conţ ine un toxic - solamina, întâlnită deopotrivă în germeni şi în părţ ileverzi ale cartofului.Este bine să

fie consumată cu moderaţ ie.1253. PASTĂ DE VINETE CU PRAZIngrediente: 300 g vinete (ajunse la

maturitate), 1 fir de praz mare, 200 g unt, tărâţ e, 1legătură de verdeaţ ă, 1/4 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere din

seminţ e de ardei gras (v. 2074). Vinetele şi prazul,fin mărunţ ite (manual sau mecanic) se amestecă

cu verdeţ urile tăiate mărunt, pulberile, untul frecatspumă şi tărâţ e (cât cuprinde).Pasta obţ inută se

întinde pe turtiţ e de grâu sau se pune pe farfurie, se tasează şi se decoreazădupă gustul şi fantezia

gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână: gogoşari, roşii, măsline,verdeţ uri ş.a.1254. PASTĂ

DE VINETE CU CEAPĂSe prepară pasta ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în

afară de praz carese înlocuieşte cu ceapă mărunţ ită fin.173 1255. PASTĂ DE VINETE CU ROŞIISe

prepară pasta ca la reţ eta precedentă (1253), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 3 linguri

pastă de roşii crude (v. 2063).1256. PASTĂ DE VINETE CU PULBERE DE HRIBIIngrediente: 300 g

vinete, 1 ceapă mare de apă sau roşie, 1 lingură pulbere de hribi (înmuiată),200 g unt, tărâţ e, 1

legătură de hasmaţ uchi cu tarhon, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari(v. 2072), 10 măsline

negre. Vinetele (ajunse la maturitate) şi ceapa, bine mărunţ ite, se amestecă cuverdeţ urile tăiate

mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Pasta obţ inută seaşează pe farfurie, se

tasează şi se decorează cu jumătăţ i de măsline negre desărate (v. 1988) şiverdeţ uri de sezon.1257.

PASTĂ DE VINETE CU VARZĂ MURATĂSe prepară pasta ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, numai că odată cupulberea de hribi (înmuiată în prealabil cu 3 linguri de apă) se adaugă 4

- 5 frunze de varză muratăbine stoarsă de moare (nu se spală şi nu se ţ ine în apă) tăiată

359

fideluţ ă.1258. SALATĂ DE VINETE CU LOBODĂ ROŞIEIngrediente: 300 g vinete, 1 ceapă mare de

apă, 150 g frunze de lobodă roşie sau albă, 1legătură de pătrunjel cu mărar, 75 ml ulei, 1 linguriţ ă

muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092) diluatcu 2 linguri de apă sau suc de roşii, 1/4 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere

din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 mânăde petale roşii de flori de nalbă de grădină.Vinetele se dau

pe răzătoare, ceapa se taie julien şi loboda fideluţ ă. Se amestecă cele 3produse, se adaugă pulberile,

sucul de cătină diluat amestecat cu muştarul şi uleiul, iar deasupra sepresară verdeaţ ă tăiată mărunt

şi petale de flori tăiate fideluţ ă.1259. SALATĂ DE VINETE CU PATISONSe prepară salata ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

360

lobodăcare se înlocuieşte cu 250 g patison (dat pe răzătoare odată cu vinetele).1260. SALATĂ DE

VINETE CU MUGURI DE LUCERNĂSe prepară salata ca la reţ eta precedentă (1258), folosind aceleaşi

ingrediente, în afară delobodă roşie care se înlocuieşte cu muguri fragezi de lucernă (tăiaţ i fideluţ ă).

La nevoie, aceştimuguri se pot înlocui cu frunze fragede de soia (recoltate înainte şi în timpul înflorii),

frunze tinere detătăneasă, de spanac ş.a.1261. SALATĂ DE VINETE CU VARZĂ ALBĂIngrediente: 300

g vinete bine dezvoltate, 300 g varză albă, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină(v. 2092), 2 - 3 roşii, 1

ardei gras, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de măraracu tarhon, 2 linguripastă de roşii crude (v.

2063), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), tărâţ e. Vinetele(date pe răzătoare) se

amestecă cu varza (care a fost tăiată fideluţ ă) frecată în mâini, până s-aînmuiat bine (nu se stoarce de

suc), ceapa tăiată peştişori, pasta de roşii, pulberile, sucul de cătină,puţ ină tărâţ ă şi uleiul, iar

deasupara se presară verdeaţ ă tăiată mărunt. Pe margini se decorează cufelii de roşii şi ardei

gras.1262. CIORBĂ DE VINETE CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 200 g vinete, 1 ceapă, 1 morcov, 1

pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclăroşie, 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 1 legătură de leuştean cu

hasmaţ uchi, 1 linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 75 ml ulei, 1 l macerat de afine(v. 2045), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085). Se pune maceratul

şi sucul de corcoduşe în castron, seadaugă vinetele date pe răzătoare odată cu rădăcinoasele, ceapa,

verdeaţ a roşiile şi ardeiul tăiatemărunt, pulberile şi uleiul.1263. CIORBĂ DE VINETE CU

GULIOARE174 Ingrediente: 250 g vinete, 150 g gulioare, 1 păstârnac, 1 felie de ţ elină, 3 roşii, 1 ardei

gras, 75ml ulei, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere dealge, 1 legătură de pătrunjel cu salvie, 1 fir de praz, 1 l macerat de coada - calului (v. 2042),

500 mlsuc de aguridă (v. 1666). Se pune maceratul şi sucul într-un castron, se adaugă vinetele,

gulioareleşi rădăcinoasele date pe răzătoare, roşiile şi ardeiul gras tăiate mărunt, prazul şi verdeţ urile

tăiatefideluţ ă, pulberile şi uleiul.1264. CIORBĂ DE VINETE CU CARTOFISe prepară ciorba ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioarecare se înlocuiesc cu cu cartofi raşi

iar uleiul cu 1 ceaşcă de smântână, iaurt (sau cu 2 gălbenuşuride ouă de găină).1265. CIORBĂ DE

VINETE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ciorba ca la reţ eta precedentă (1263), folosind aceleaşi

ingrediente, în afară degulioare care se înlocuiesc cu varză tăiată fideluţ ă (frecată în mâini, până se

înmoaie bine) iar în locde ulei se pune 1 ceaşcă de smântână sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă

361

(v.7).1266. SUPĂ - CREMĂ DE VINETE CU CONOPIDĂIngrediente: 300 g vinete, 250 g conopidă, 1

morcov, 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1legătură de tarhon cu rozmarin, 3 - 4 linguri pastă de

roşii crude (v. 2063), 1 ceaşcă de smântânăsau iaurt, 4 - 5 linguri de tărâţ e, 1.5 l macerat de mere

(v. 2056), 1/2 linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e degogoşari (v. 2072). Se pune maceratul în castron, se adaugă

vinetele, conopida, rădăcinoasele,ceapa fin mărunţ ită (manual sau mecanic), pasta de roşii, smântâna

şi pulberile, iar deasupraverdeaţ a tăiată mărunt.1267. SUPĂ - CREMĂ DE VINETE CU SPANACSe

prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară deconopidă care

se

362

înlocuieşte cu spanac bine mărunţ it.1268. SUPĂ - CREMĂ DE VINETE CU FASOLE

VERDEIngrediente: 300 g vinete, 200 g păstăi verzi de fasole (fără bobul format), 1 ceapă, 1 morcov,1

pătrunjlel, 1 felie de ţ elină, 1 ardei gras, 1 legătură de hasmaţ uchi cu tarhon, 50 ml ulei, 1.5 ml sucde

roşii (v. 2094), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ăpulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 4 - 5 linguri de tărâţ e

saufăină de hrişcă.Sucul de roşii se pune în castron, se adaugă vinetele, fasolea, ceapa, ardeiul gras

şirădăcinoasele, bine mărunţ ite (manual sau mecanic), uleiul, pulberile şi tărâţ a iar deasupra

verdeaţ atăiată mărunt.1269. SUPĂ - CREMĂ DE VINETE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară supa -

cremă ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 4 - 5 bulbili de usturoi

fin pisaţ i.1270. CHIFTELE DE VINETE CU AROMĂ DE HREANIngrediente: 450 g vinete, 1 ceapă, 1

lingură de hrean ras, 1 lingură de cremogen (v. 2019),175 g unt, 1 legătură de verdeţ uri, tărâţ e, 1/4

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 lingură

de ulei, 1 căpăţ ână de salată verde.Vinetele date pe răzătoare se amestecă cu ceapa tăiată mărunt,

hreanul, cremogenul,pulberile, untul frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Se presară o mână de

tărâţ e pe o foaie deplastic, se împarte compoziţ ia cu lingura în părţ i egale şi se formează chiftelele

care se aşează pe unpostament din salată verde ce a fost pus în prealabil în platou. Se stropesc cu

puţ in ulei şi se presarăverdeaţ ă tăiată mărunt.1271. CHIFTELE DE VINETE CU AROMĂ DE

USTUROISe prepară chiftelele ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus

4- 5 bulbili de usturoi fin pisaţ i.175 1272. CHIFTELE DE VINETE CU DOVLECEISe prepară chiftelele

ca la reţ eta precedentă (1270), folosind aceleaşi ingrediente (250 gvinete, 200 g dovlecei şi 2

gălbenuşuri de ouă de găină).În continuare se procedează la fel.1273.CHIFTELE DE VINETE CU

DOVLECEI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară chiftele ca la reţ eta precedentă (1270), folosind aceleaşi

ingrediente (250 g vinete,200 g dovlecei şi 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă).În continuare se

procedează la fel. Chiftelele gata preparate se pun pe un postament de petaleroşii de trandafiri ce au

fost aşezate în prealabil pe platou.... Pătlăgeaua roşie (tomata)Conţ ine: apă, glucide, protide, lipide,

acizi organici (malic, pictic, citric), Calciu, Fosfor,Magneziu, Potasiu, Sulf , numeroase oligoelemente -

Zinc, Cupru, Fier, Bor, Iod şi vitaminele (A, B1,B2, B6, C, PP, E, K).Există numeroase varietăţ i de

roşii; nu conţ in oxilaţ i dar au între componente un corpcomparabil cu cortizonul şi de aceea ajută

suferinzilorde reumatism şi de gută.Salata sau alt preparat cu roşii nu trebuie pregătit cu mult timp

363

înainte de masă deoarece îşipierde o bună parte din proprietăţ i.Dacă în restaurante, în cantinele

şcolare ş.a. este uneori inevitabil, gospodina (prin grijăpermenentă, pentru membrii familiei, se va feri

de aşa ceva).Trebuie reţ inut că roşiile sunt o serioasă sursă de vitamine, de pectine, azotaţ i şi

tartraţ i.Stimulează secreţ iile digestive, neutralizează hiperaciditatea, contribuie la digestie,

alcalinizeazăsângele, reduc umorile în artritism. Este bine să fie evitate de către cei care au colici

hepatice cât şide cei care au acid oxalic în sânge (oxalemie).1274. PASTĂ DE ROŞII CU

SPANACIngrediente: 4 - 5 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 ceapă mare de apă, 4 - 5 linguri de

spanacmărunţ it, 3 linguri de cremogen, tărâţ e, 175 ml ulei, 1 legătură frunze fragede de ţ elină cu

pătrunjel,1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

364

şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari

(v. 2072), 10 - 15 măsline negre desărate. Pasta de roşii seamestecă cu cremogenul, se adaugă uleiul

(puţ in câte puţ in, ca la maioneză), se adaugă ceapatăiată mărunt, spanacul, verdeaţ a tăiată mărunt,

pulberile şi tărâţ e (cât cuprinde) până se obţ ine opastă suficient de îngroşată care se aşează pe

farfurie, se tasează şi se decorează cu felii de măslinenegre şi verdeţ uri de sezon.Roşiile sunt indicate

în anemie, creştere, tulburări ale nutriţ iei, astenie, lipsă de poftă demâncare, dispepsie, putrefacţ ie

intestinală, vicii ale sângelui, pletoră, celulită, febre intermitente,infecţ ii, reumatise, gută, menstre

dureroase, hepatism, nervozitate, atonie a vezicii biliare, stăricanceroase, paraziţ i intestinali, etc.1275.

PASTĂ DE ROŞII CU SPARANGHELSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

în afară de spanac care seînlocuieşte cu sparanghel fin mărunţ it.1276. PASTĂ DE ROŞII CU

RIDICHIIngrediente: 5 - 6 linguri pastă de roşii (v. 2063), 4 - 5 linguri de ridichi mărunţ ite, 250 ml

ulei,2 linguri de cremogen, tărâţ e, 1 legătură frunze fragede de leuştean cu tarhon, 1/2 linguriţ ă

pulberede plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere

dinseminţ e de ardei gras (v. 2074), 1 ceapă mare de apă, 4 - 5 foi de salată verde. Peste

ridichilemărunţ ite se adaugă uleiul, pulberile, ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţ a şi tărâţ e

(câtcuprinde); se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după preferinţ e.1277. PASTĂ DE

ROŞII CU URZICIIngrediente: 5 - 6 linguri pastă de roşii, 5 - 6 linguri urzici fin mărunţ ite (manual sau

mecanic),1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 2 linguri cremogen, tărâţ e, 1 legătură frunze fragede de

ţ elină şihasmaţ uchi, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ăpulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2074). Pasta de roşii crude

(v.2063) se amestecă cu urzicile, ceapa tăiată mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţ e

(câtcuprinde). Se aşează în farfurie, se tasează şi se presară cu verdeţ uri tăiate mărunt.176

1278.PASTĂ DE ROŞII CU AROMĂ DE USTUROISe prepară pasta ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5bulbili de usturoi fin pisaţ i.1279. PASTĂ DE ROŞII CU

AROMĂ DE HREANSe prepară pasta ca la reţ eta precedentă (1277), folosind aceleaşi ingrediente,

adăugând 1 - 2linguri de hrean ras (după gust).1280. PASTĂ DE ROŞII CU PULBERE DE

CIUPERCIIngrediente: 7 - 8 linguri pastă de roşii crude (v, 2063), 2 linguri pulbere de ciuperci (2068),

1ceşcuţ ă macerat de tărâţ e (v. 2041), 1 fir de praz, 2 linguri de cremogen, tărâţ e, 200 g unt,

1legătură tarhon cu salvie, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

365

1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), câteva petale

detrandafir (albe) sau câteva petale de flori (albe) de urzică moartă.Pulberea de ciuperci se înmoaie cu

maceratul de tărâţ e şi se lasă acoperită 30 min; seamestecă cu pasta de roşii, prazul tăiat fideluţ ă,

cremogenul (v. 2019), verdeaţ a tăiată fin, pulberile,untul frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Pasta

obţ inută se aşează în farfurie, se tasează şi sedecorează cu petalele de trandafir sau florile de urzică

moartă.1281. PASTĂ DE ROŞII CU BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 3 linguri pastă de roşii, 6 - 7 linguri

brânză proaspătă de vaci, 1 ceapă mare deapă, 1 lingură cremogen, tărâţ e, 200 g unt, 1 legătură

busuioc cu cimbru, 1/4 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere dinseminţ e de ardei gras (v. 2074), 2 ardei graşi verzi.Pasta

366

de roşii (v. 2063) se amestecă cu brânza de vaci trecută prin sită, ceapa şi verdeaţ atăiată mărunt,

cremogenul, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Pasta obţ inută seaşează în farfurie

şi se decorează cu felii de ceapă şi ardei graşi.1282. PASTĂ DE ROŞII CU BRÂNZĂ DE OISe prepară

pasta ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza devaci care se

înlocuieşte cu brânză de oi bine mărunţ ită.1283. PASTĂ DE ROŞII CU FĂINĂ DE OVĂZIngrediente: 6

linguri pastă de roşii (v. 2063), 2 linguri făină de ovăz (v. 2018), 2 gălbenuşuride ouă de găină, 1

legătură de mentă cu pătrunjel, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v.2072), 1 mână de creson,

tărâţ e, 150 g unt, 1 ceapă mare de apă. Pasta de roşii se amestecă cufăina de ovăz, gălbenuşurile,

verdeaţ a tăiată mărunt (odată cu ceapa), pulberile, untul frecat spumăşi tărâţ e, cât cuprinde.

Compoziţ ia obţ inută se aşează pe farfurie şi se tasează; se înfig (din loc înloc) vârfuri de creson de

apă.1284. PASTĂ DE ROŞII CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară pasta ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10

gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).1285. SALATĂ DE ROŞII CU CEAPĂIngrediente: 700 g roşii, 2

cepe de apă, 1 legătură mărar, 50 ml ulei, 1/4 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare

(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere dinseminţ e de gogoşari (v. 2072).Ceapa

se taie peştişori, se aşează pe farfurie în strat subţ ire apoi roşiile tăiate felii subţ iri, sestropesc cu ulei

şi se presară verdeaţ a tăiată mărunt.1286. SALATĂ DE ROŞII CU MĂSLINE NEGRESe prepară salata

ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând peste roşii10 - 12 măsline negre

desărate complet (v. 1988).1287. SALATĂ DE ROŞII CU MĂSLINE ŞI GULIOARE177 Se prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus gulioare finmărunţ ite.1288. SALATĂ

DE ROŞII CU VARZĂ ALBĂIngrediente: 700 g roşii, 700 g varză albă, 50 ml ulei, 1 legătură de

leuştean cu mărar, 1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere de chimion cu cimbru, 1 ceapă

roşie, tărâţ e. Varza setaie fideluţ ă, se freacă în mâini până se înmoaie bine (fără să se scurgă de

suc), se amestecă cupuţ ină tărâţ e şi se aşează în platou, în strat subţ ire uniform. Peste ea se

aşează felii de roşiiintercalate cu felii de ceapă.Se presară pulberile, se stropesc cu ulei, după care se

presară verdeaţ ă tăiată mărunt.1289. SALATĂ DE ROŞII CU VARZĂ ROŞIE ŞI FLORI DE

GĂLBENELESe prepară salata ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza

albăcare se înlocuieşte cu varză roşie; se decorează cu flori de gălbenele pe întraga suprafaţ ă.1290.

367

SALATĂ DE ROŞII CU ANDIVEIngrediente: 750 g roşii, 500 g andive, 1 ceapă de apă, 50 ml ulei, 1

legătură cu hasmaţ uci şitarhon, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere dealge.Andivele (curăţ ate de eventuale frunze veştede) se taie fideluţ ă, se

aşează în platou şi seamestecă cu pulberile. Peste ele se aşează ceapa tăiată peştişori, apoi feliile de

roşii. Se toarnăuleiul, după care se presară verdeţ urile tăiate mărunt.1291. SALATĂ DE ROŞII CU

ŢELINĂSe prepară salata ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de andivecare

se înlocuiesc cu ţ elină dată pe răzătoare.1292. SALATĂ DE ROŞII CU RIDICHI NEGRESe prepară

salata ca la reţ eta precedentă (1290), folosind aceleaşi ingrediente, în afară deandive care se

înlocuiesc cu ridichi negre, ţ epuşi de gheaţ ă sau ridichi de lună, date pe

368

răzătoare iarfrunzele de ridichi (alese numai cele fragede) se taie fideluţ ă şi se aşează pe marginea

platoului, înformă de ghirlandă.1293. CIORBĂ DE ROŞII CU DOVLEACIngrediente: 600 g roşii, 250 g

dovleac, 1 ceapă mică, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felioară deţ elină, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel,

75 ml ulei, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1.5 l macerat de nalbă (v. 2058). Se punemaceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele şi

dovleacul date pe răzătoare, ceapa roşie şiverdeaţ a tăiate mărunt şi uleiul.1294. CIORBĂ DE ROŞII

CU NAPISe prepară ciorba ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

dovleaccare se înlocuieşte cu napi sau cartofi raşi.1295. CIORBĂ DE ROŞII CU MERE ŞI

ŢELINĂIngrediente: 600 g roşii, 250 g mere, 200 g ţ elină, 1 fir de praz mic, 75 ml ulei, 1 legătură

dehasmaţ uchi cu salvie, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1.5 l macerat de afine (v. 2045).Merele (cu coajă) şi ţ elina (curăţ ată) se

dau pe răzătoare şi se pun în castronul cu macerat; seadaugă roşiile prazul şi verdeaţ a tăiate mărunt,

pulberile şi uleiul.1296. CIORBĂ DE ROŞII CU CASTRAVEŢIIngrediente: 700 g roşii, 350 g castraveţ i,

1 ceapă, 1 felioară de ţ elină, 1 ceaşcă de smântânăsau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de

leuştean cu tarhon, 1 ardei gras, 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ăpulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1.5 l macerat de

coada calului (v. 2042). Se punemaceratul în castron, se adaugă roşiile, ceapa şi verdeaţ a tăiate

mărunt, castraveţ ii tăiaţ i cubuleţ e,ţ elina rasă, pulberile şi smântâna (sau cele 2 gălbenuşuri de ouă

de găină).178 1297. CIORBĂ DE ROŞII CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ciorba ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină (sau de

smântână) care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă deprepeliţ ă (v. 7).1298. SUPĂ - CREMĂ DE

ROŞII CU CRESONIngrediente: 1.5 l suc de roşii, 450 g creson, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1/2

ţ elină, 1legătură de hasmaţ uchi cu tarhon, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare

(v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 50

mlulei, 3 - 4 linguri crupe de soia (v. 2026).Se pune sucul în castron, se adaugă cresonul,

rădăcinoasele şi ceapa bine mărunţ ite (manualsau mecanic), pulberile, crupele şi uleiul, iar deasupra

verdeţ urile tăiate mărunt.1299. SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU URZICISe prepară supa - cremă ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară decreson care se înlocuieşte cu urzici.1300.

SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 500 g muguri de

369

lucernă, 1 ceapă mare de apă, 1 feliede ţ elină, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de

găină, 1 legătură de pătrunjel cumărar, 4 - 5 linguri de tărâţ e, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de

ardei gras (v. 2074). Se pune suculde roşii într-un castron, se adaugă mugurii de lucernă, ceapa şi

ţ elina mărunţ ite fin (manual saumecanic) tărâţ a, pulberile şi smântâna ( au gălbenuşurile), iar

deasupra verdeaţ ă tăiată mărunt.1301. SUPĂ CREMĂ DE ROŞII CU SMÂNTÂNĂ ŞI GULIOARESe

prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară demugurii de

lucernă care se înlcouiesc cu aceeaşi cantitate de gulioare rase.1302. SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU

OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă (1300), folosind aceleaşi

370

ingrediente, în afarăde cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de

ouă de prepeliţ ă (v.7).1303.SUPĂ-CREMĂ DE ROŞII CU VARZĂ ŞI AROMĂ DE USTUROISe prepară

supa - cremă ca la reţ eta precedentă (1298), folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde creson care se

înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de varză albă dulce, plus 4 - 5 bulbili (căţ ei) deusturoi fin pisaţ i.1304.

SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU CONOPIDĂ ŞI AROMĂ DE HREANSe prepară supa - cremă ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară demugurii de lucernă care se înlocuiesc cu

conopidă fin mărunţ ită, adăugând în plus, 1 - 2 linguri dehrean, ras pe răzătoarea de sticlă, odată cu 1

felioară de sfeclă roşie.1305. ROŞII PE SOS ALBIngrediente: 800 g roşii, 500 g smântână, 2 linguri

făină de orez (v. 2017), 2 linguri cremogen,1 legătură de salvie cu fenicul, 1 ardei gras, 1/2 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Smântâna se

amestecă cu făina de orez, cremogenul (v. 2019), pulberile şi se toarnă în platou;pe suprafaţ a acestuia

se aşează roşiile tăiate felii; se presară verdeaţ ă tăiată mărunt iar pe marginise decorează cu felioare

de ardei gras.1306. ROŞII PE SOS ROZ BOMBONSe prepară sosul ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, adăugând puţ in suc desfeclă roşie (v. 2082), picurat câte puţ in, până se obţ ine

o nuanţ ă frumoasă de roz , care se toarnă înplatou.179 Deasupra se aşează 10 - 14 roşii (mici şi

întregi) sau jumătăţ i de roşii mijlocii. Se presară pesteele puţ ină verdeaţ ă de sezon tăiată mărunt, iar

pe margini se decorează cu salată verde.1307. ROŞII PE SOS VERDESe prepară sosul ca la reţ eta

precedentă (1305), folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosulîn verde, adăugând (puţ in câte puţ in)

suc de orz verde (v. 2079). În cazul că sosul se subţ iază preamult se adaugă puţ in cremogen (v.

2019) sau făină de ovăz. Pe suprafaţ a sosului se pun 8 - 10jumătăţ i de roşii; deasupra se presară

puţ in hasmaţ uchi tăiat mărunt, iar pe margini se decorează cupetale roşii de trandafir.1308. ROŞII PE

SOS GALBENIngrediente: 5 - 6 roşii mijlocii, 5 linguri cremogen (v. 2019), 300 ml suc de norcov (v.

2081),175 ml ulei, 1 legătură de tarhon cu salvie, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari

(v.2072), 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de grădină.Cremogenul se înmoaie cu sucul de

morcovi, se adaugă uleiul (puţ in câte puţ in, ca lamaioneză), pulberile de plante aromatice şi se toarnă

în platou. Pe suprafaţ a sosului se aşeazăjumătăţ i de roşii şi se presară verdeaţ ă tăiată mărunt, iar

pe margini se decorează cu petale de florităiate fideluţ ă.1309. PĂTLĂGELE GALBENE PE SOS

ROŞUSe prepară sosul ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul în

371

roşuintens cu pulbere de măceşe (v. 2078), de căline (v. 2076) sau pastă de roşii crude (v. 2063).

Setoarnă în platou; pe suprafaţ a sa se aşează 12 jumătăţ i de roşii (de mărime mijlocie) din

soiulgalbene (bine coapte). Deasupra se presară puţ in mărar tăiat mărunt, iar pe margini vârfuri

decreson sau foi de salată verde.1310. ROŞII PE SOS DE TĂRÂŢESe prepară sosul ca la reţ eta

precedentă (1308), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3linguri de cremogen (v. 2019) cu 3 linguri de

tărâţ e.1311. ROŞII UMPLUTE CU BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 8 - 10 roşii de mărime mijlocie, 350 g

brânză proaspătă, 1 ceapă mare de apă, 1legătură de mărar cu pătrunjel, 1/4 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere din

seminţ e de gogoşari (v. 2072),

372

tărâţ e, 1căpăţ ână de salată verde.Brânza se trece prin sită, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt

odată cu verdeaţ a şi pulberile(dacă e prea moale compoziţ ia se poate adăuga puţ ină tărâţ e). Roşiile

se prepară astfel: se taie uncăpăcel în partea codiţ ei şi se scoate miezul cu seminţ e (care se

foloseşte la alte preparate culinare);în fiecare roşie se pune câte 1/2 linguriţ ă de tărâţ e şi se întăresc

astfel încât să se poată căptuşi pepartea interioară a roşiei . Se umplu cu compoziţ ia de brânză, iar

deasupra (drept căpăcel) se pune ofloare de gălbenică. Roşiile gata umplute se aşează pe un

postament de salată verde ce a fostaşezat în prealabil pe platou.1312. ROŞII UMPLUTE CU CAŞ DE

OAIESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care

seînlocuieşte cu praz tăiat mărunt şi brânza de vaci care se înlocuieşte cu brânză de oi, bine

mărunţ ită.1313. ROŞII UMPLUTE CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 8 - 10 roşii mijlocii, 1 morcov, 1/2

pătrunjel, 1 felioară de ţ elină, 1 ceapă de apă, 2gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de mărar cu

pătrunjel, 1 legătură mare cu frunze fragede deridichi, 150 ml ulei, 1 linguriţ ă de muştar, 1/4 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere

din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 10 - 15măsline negre desărate complet (v. 1988). Roşiile se

pregătesc pentru umplut ca la 1311.Compoziţ ia pentru umplut se pregăteşte din rădăcinoasele date pe

răzătoare amestecate cuceapa tăiată mărunt odată cu mărarul şi pătrunjelul, pulberile şi maioneza

(care se prepară dingălbenuşuri, ulei şi muştar).Roşiile umplute se aşează pe un postament din frunze

de ridichi tăiate fideluţ ă ce au fost180 aşezate în prealabil pe platou. Pe margini se decorează cu

măsline negre.1314. ROŞII UMPLUTE CU RĂDĂCINOASE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină care

se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).1315. ROŞII UMPLUTE CU CIUPERCI

MACERATEIngrediente: 8 - 10 roşii mijlocii, 300 g ciuperci macerate (v. 1978), 1 ceapă mare de apă,

1legătură frunze fragede de ţ elină, 75 ml ulei, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare

(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras(v. 2074),

tărâţ e.Roşiile pentru umplut se pregătesc ca la 1311. Pentru compoziţ ia cu ciuperci se taie

ceapa,verdeaţ a şi ciupercile cât se poate de mărunt (se pot da prin maşina de tocat), se amestecă

cupulberile, uleiul şi tărâţ e, cât cuprinde. Se umplu roşiile iar deasupra (drept căpăcel) se pune

lafiecare câte o floare de păpădie. Se aşează roşiile pe un postament de frunze fragede de păpădie

iarpe margini se decorează cu câteva frunze roşii de trandafir.1316. ROŞII UMPLUTE CU PULBERE DE

373

HRIBIIngrediente: 8 - 10 roşii, 1 lingură pulbere de hribi (v. 2067), 2 linguri de cremogen (v. 2019),

1ceapă mare de apă, 1 felie de ţ elină, 1 păstârnac, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari

(v.2072), tărâţ e, 150 ml ulei, 1 legătură de hasmaţ uchi cu tarhon, 1 ceşcuţ ă macerat de tărâţ e

(v.2041), 1 ceaşcă suc de mere (v. 2012).Pulberea de hribi se înmoaie cu maceratul de tărâţ e (se

acoperă şi se lasă astfel 30 min); seamestecă cu cremogenul, sucul de mere, uleiul (puţ in câte puţ in,

ca la maioneză), pulberile,verdeaţ a şi ceapa tăiată mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare şi tărâţ e,

cât cuprinde. Roşiile sepregătesc ca la 1311 şi se umplu cu compoziţ ia preparată mai sus. Deasupra

(drept căpăcel) sepune câte o floare albastră de

374

cicoare, se aşează pe un postament din verdeaţ ă de sezon care a fostpus în prealabil în platou.1317.

ROŞII UMPLUTE CU BRÂNZĂ DE OIIngrediente: 8 - 10 roşii, 350 g brânză de oi, 1 ceapă mare de

apă, 1/4 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,

1 linguriţ ă pulbere dinseminţ e de gogoşari (v. 2072), tărâţ e, 50 ml ulei, 1 legătură de hasmaţ uchi cu

cimbru, 150 g mugurifragezi de trifoi roşu.Roşiile pentru umplut se pregătesc ca la 1311. Brânza se

mărunţ eşte fin, se amestecă cuceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt, pulberile, uleiul şi tărâţ e, cât

cuprinde. Se aşează roşiile umplute peun postament din lucernă verde aşezată în prealabil pe

platou.Drept căpăcel se pune câte o floare de trifoi roşu.Cu aceleaşi flori se decorează pe margini, în

formă de ghirlandă.1318. ROŞII UMPLUTE CU PASTĂ DE MĂSLINEIngrediente: 8 - 10 roşii, 150 g

măsline negre sau verzi (desărate complet - v. 1988), 1 ceapămare de apă, 100 g unt, 1 felie de

ţ elină, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1legătură salvie cu fenicul, 1 legătură de

frunze de tătăneasă, tărâţ e. Roşiile se pregătesc ca la 1311.Compoziţ ia pentru umplut se pregăteşte

din măslinele bine mărunţ ite amestecate cu ceapa şiverdeaţ a tăiate mărunt, ţ elina rasă pe răzătoare,

pulberile, untul frecat spumă şi tărâţ e. Se aşeazăpe un postament din frunze fragede de tătăneasă,

tăiate fideluţ ă.1319. ROŞII UMPLUTE CU VINETEIngrediente: 8 - 10 roşii, 1 vânătă ajunsă la

maturitate, 1 fir de praz, 1 felie de ţ elină, 75 mlulei, 1 legătură de mărar cu hasmaţ uchi, 1/4 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere

din seminţ e de gogoşari (v. 2072), tărâţ eşi 150 g grâuşor (untişor).Roşiile se pregătesc ca la 1311.

Compoziţ ia pentru umplut se pregăteşte din vânătă finmărunţ ită, amestecată cu prazul şi verdeaţ a

tăiate mărunt, ţ elina rasă pe răzătoare, pulberile, uleiulşi puţ ină tărâţ e. Roşiile umplute se aşează

pe un postament din grâuşor (untişor) care a fost aşezatîn prealabil pe platou.Deasupa, la fiecare roşie,

se pune câte un vârf de creson de apă sau de mentă.1320. ROŞII UMPLUTE CU PETALE DE

TRANDAFIRI ROŞIISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind

pătlăgelele (roşii)cu pătlăgele de culoare galbenă; postamentul din platou se formează din petale roşii

de trandafirsau petale roşii de nalbă de grădină, frunze de lobodă roşie sau de sfeclă roşie, tăiate

fideluţ ă.Deasupra (drept căpăcel) se pune câte o pătlăgică mică, de culoare roşie, sau 2 - 3 petale

roşii detrandafir, aşezate în picioare.1321. ROŞII UMPLUTE CU GERMENI DE SOIAIngrediente: 8 - 10

roşii, 3 - 4 linguri germeni de soia (v. 2026), 1 ceapă de apă, 2 linguri decremogen (v. 2019), 1/2

375

ceaşcă suc de morcovi (v. 2081), 100 ml ulei, 1 linguriţ ă de muştar, tărâţ e,1 legătură de hasmaţ uchi,

1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 100 g flori depăpădie.Cremogenul se amestecă

cu sucul de moroci, uleiul şi verdeaţ a tăiată mărunt, muştarul,pulberile, puţ ină tărâţ e şi germenii de

soia bine mărunţ iţ i. Cu această compoziţ ie se umplu roşiile ceau fost pregătite în prealabil ca la 1311.

Se aşează în platou, printre ele se pun flori de păpădie iarpe margini se decorează cu petale roşii de

trandafir şi frunze fragede de grâuşor (untişor).1322. ROŞII UMPLUTE CU GERMENI DE FASOLESe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soiacare se

înlocuiesc cu germeni de fasole (v. 2027) bine mărunţ iţ i.1323. ROŞII UMPLUTE CU GERMENI DE

GRÂUSe prepară ca la reţ eta precedentă (1321), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

376

germeniide soia care se înlocuiesc cu germeni de grâu (v. 2022).1324. RULADĂ DE VARZĂ UMPLUTĂ

CU PASTĂ DE ROŞIIIngrediente: 700 g varză albă, 400 g pastă de roşii (v. 2063), 400 g unt,

cremogen (v. 2019),tărâţ e, 200 g sfeclă roşie, 150 g ţ elină, 4 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 fir de

praz, 1 ceapă de apă,1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge, 1linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de

verdeţ uri, 1 linguriţ ă miere. Varzatăiată fideluţ ă, frecată în mâini până se înmoaie bine (nu se stoarce

de suc), se amestecă cu ceapatăiată mărunt, ţ elina rasă, 2 gălbenuşuri, pulberea din seminţ e de

gogoşari, 200 g unt frecat spumăşi cremogen (căt cuprinde) până se obţ ine o compoziţ ie mai

îngroşată.Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen, se întinde compoziţ ia pe varză în

formădreptunhiulară, cu podul palmei, groasă cam de 1 cm. Peste ea se pune a doua compoziţ ie care

seprepară din pasta de roşii amestecată cu miere, pulberile, verdeaţ a tăiată mărunt, prazul

tăiatfideluţ ă, sfecla rasă, 2 gălbenuşuri, 200 g unt frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Se rulează

strânscu ambele mâini, ajutându-ne cu foaie de plastic şi având grijă ca, după fiecare rulare, să

întoarcemfoaia în afară (către noi), ca să nu se prindă în compoziţ ie. Rulada, tot cu ajutorul foii de

plastic, sepune pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece timp de 2 - 3, ore ca să se întărească

untul. Seserveşte tăiată felii mai grosuţ e, alături de salată verde. Din această cantitate se pot servi 12

- 14persoane.1325. RULADĂ DE ŢELINĂ CU PASTĂ DE ROŞIISe prepară rulada ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varză carese înlocuieşte cu ţ elina rasă.1326.

RULADĂ CU VARZĂ ROŞIE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară rulada ca la reţ eta precedentă (1324),

folosind aceleaşi ingrediente, în afară decele 4 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 20

gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).1327. RULADĂ DE VARZĂ ROŞIE CU PĂTLĂEÂGELE

GALBENESe prepară rulada ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza

albăcare se înlocuieşte cu varză roşie şi pasta de roşii galbene care se îngroaşă cu cremogen sau

tărâţ e182 (cât cuprinde).... PătrunjelEste considerat aliment - medicament la fel ca usturoiul, ceapa,

hreanul, păpădia, morcovul,prazul etc."Este unul din cele mai preţ ioase alimente, de necesitate, pe

care natura l-a pus cugenerozitate la dispoziţ ia speciei umane" (L. Randoin, P. Fournier).Se utilizează

întreaga plantă: rădăcina, tulpina frunze şi seminţ e.Conţ ine: apiol, principiul estrogen, vitaminele (A,

B, C), Fier, Calciu, Fosfor, Magneziu, Sodiu,Potasiu, Iod, Cupru, Mangan, Sulf, clorofilă, diastaze, ulei

esenţ ial (pinenă, terpenă, apiol, apeină).Pătrunjelul este de 4 ori mai bogat în vitamina C decât

377

portocala, varza şide 2 ori mai bogat decât cresonul.Este indicat în: anemie, creştere, tulburări de

nutriţ ie, astenie, lipsa poftei de mâncare,dispepsie, putrefacţ ie intestinală, vicii ale sângelui, pletoră,

celulită, febre intermitente, infecţ ii,reumatism, gută, menstre dureroase, hepatism, nervozitate, atonie a

vezicii biliare, stări canceroase,paraziţ i intestinali.În arta culinară pătrunjelul este cel mai des folosit

(rădăcina, frunzele, seminţ ele).1328. PASTĂ CU RĂDĂCINI DE PĂTRUNJEL ŞI CEAPĂIngrediente:

200 g pătrunjel, 150 g morcovi, 150 g ţ elină, 1 ceapă mare de apă, 150 g brânzăde vaci, 100 g unt, 1

legătură hasmaţ uchi, tărâţ e, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge.Rădăcinoasele bine mărunţ ite (manual sau mecanic) se amestecă cu ceapa

tăiată mărunt,brânza dată prin sită, untul frecat spumă şi tărâţ e, cât cuprinde. Se aşează pe

378

farfurie, se taseazăfrumos şi se decorează după gust şi fantezie.... Pepenele galbenConţ ine apă,

materii azotate, materii grase, materii extractive,celuloză, cenuşi, zahăr, vitaminele (A, B, C).Este

indicat în anemii, tuberculoză pulmonară, constipaţ ie, hemoroizi, oligurie,litiază urinară, gută,

reumatism, temperamente bilioase, întreţ inerea tenului.Este recomandat să se consume la începutul

mesei cu adaos de pulberi aromatice şicondimentare. Devine mai digestiv şi mai puţ in laxativ.Fructele

mici (când ajung la mărimea unei nuci) se consumămurate în oţ et la fel ca şi castraveciorii.Pepenele

verde este depurativ. Din el se pregătesc aceleaşi preparate ca din pepenele galben. În general se

recomandă să se consume la începutul meselor ca aperitiv.1329. SALATĂ APERITIV DE PEPENE

GALBEN (I)Ingrediente: 800 g pepene galben, câteva frunzişoare de măghiran,1 mână de petale roşii

detrandafir, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 2 linguri ulei de măsline, 1/4 linguriţ ă pulbere de

ienupăr,rozmarin, schinduf, 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Pepenele galben (ajuns la maturitate), curăţ at

de coajă şi seminţ e, se taie felioare, se pune însalatieră, se presară pulberile, se stropeşte cu suc de

cătină şi ulei, peste care se presară frunzele demăghiran sau de tarhon tăiate fideluţ ă. Pe margini se

decorează cu petale roşii de trandafir.1330. SALATĂ DE PEPENE GALBEN (II)Ingrediente: 500 g

pepene galben, 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 50 ml ulei, 1 lingură sucde cătină (v. 2092), 1/4

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 100 g

creson de fântână, 2 - 3 roşii, 1 legătură mărar cu pătrunjel, 1 ceapă de apă.Se ia pepenele, când

este încă fraged (cu seminţ ele abia formate), se rade, se amestecă cuceapa tăiată mărunt odată cu

verdeaţ a, pulberile, sucul de cătină şi uleiul. Se aşează în salatieră iardeasupra se înfig vârfuri de

creson de fântână, în chip de arbuşti.1331. CREMĂ DE PEPENE GALBEN (I)Ingrediente: 700 g pepene

galben, 1/2 ceaşcă suc de morcovi, puţ ină miere (după gust), 1linguriţ ă tinctură de propolis (v. 2104),

coaja rasă de la 1/2 lămâie, cremogen (v. 2019), 2 albuşuri183 bătute spumă tare, 1 lingură seminţ e

de anason. Pepenele galben (ajuns la maturitate), curăţ at decoajă şi seminţ e, se mărunţ eşte fin

(manual sau mecanic) se amestecă cu puţ ină miere, tinctura,coaja de lămâie , sucul de morcovi şi

cremogen, cât cuprinde. Compoziţ ia obţ inută se pune în cupe,deasupra se pune câte puţ in albuş

bătut spumă (fără zahăr) iar peste el se presară seminţ e deanason sau de mac.1332. CREMĂ DE

PEPENE GALBEN (II)Se prepară crema ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind

cremogenulcu tărâţ e.1333. CREMĂ DE PEPENE GALBEN (III)Se prepară crema ca la 1331, folosind

aceleşai ingrediente, înlocuind cremogenul cu nucimăcinate (cât cuprinde),şi adăugând şi 1 vârf de cuţ it

379

pulbere de scorţ işoară.1334. CREMĂ DE PEPENE GALBEN (IV)Se prepară crema ca la 1331, folosind

aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 gălbenuşuri deouă de găină.1335. CREMĂ DE PEPENE

GALBEN (V)Se prepară crema ca la 1331, cu aceleaşi ingrediente, plus 10 gălbenuşuri de ouă de

prepeliţ ă(v. 7).... Pătlăgeaua galbenă Familia salamaceePătlăgeaua este originară din Peru. A fost

introdusă în Europa de către spanioli în secolul al XVI-lea. Există numeroase varietăţ i.Conţ ine: apă,

glucide, protide, lipide, acizi organici (malic, pectic, citric...), Calciu, Fosfor,Magneziu, Potasiu, Sulf... şi

numeroase oligoelemente- Zinc, Fier, Bor, Iod,vitaminele (A, B1, B2, B6, C, PP, E, K).Acest fruct este

energetic, mineralizant, revitalizant, echilibrant celular,aperitiv, răcoritor, antiscorbutic, antiinfecţ ios,

dezintoxicant,alcalinizant al sângelui prea

380

acid, diuretic, dizolvant uric, eliminator al ureei, favorizează prinpieliţ a şi prin sucul ei, uşurează

digestia substanţ elor feculante şi a amidonului.Ajută în astenii, inapetenţ ă, intoxicaţ ii cronice, pletoră,

stări congestive, hipervâscozitatesangvină, arterioscleroză, afecţ iuni vasculare: artritism, gută,

reumatisme, azotemie, litiaze (urinareşi biliare), constipaţ ie, enterită, stări inflamatorii ale tractului

digestiv.Se foloseşte cu mult succes în tot felul de preparate la rece după reţ etele din Bucătăria

fărăfoc.Sub formă de suc (3 pahare pe zi, timp de 1 lună) poate fi amestecat în părţ i egale cu suc

deţ elină (reconstituent).În uz extern: ajută contra acneei şi înţ epăturilor de insecte.De reţ inut:

pătlăgelele galbene (ca şi cele roşii) nu conţ in oxilaţ i dar are între componente uncorp comparabil cu

cortizonul.De aceea convine suferinzilor de reumatism şi de gută. O reţ etă sau orice preparat

dinpătlăgele galbene (pregătite la rece) nu se prepară decât cu puţ in timp înainte de a fi

consumatdeoarece îşi pierde o bună parte din proprietăţ i.1336. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU

UNTIngrediente: 700 g pătlăgele galbene, 150 g unt, 1 ceapă de apă, 1 legătură de hasmaţ uchi

cutarhon, 1 linguriţ ă pulbere de alge,1 şi 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072),

1/2linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 2 linguri tărâţ e, cremogen

(v.2019), 100 g măsline negre.Se aleg pătlăgele proaspete, bine coapte şi se mixează sau se dau prin

ciur; sucul obţ inut sepune în tifon şi se lasă 5 - 6 ore să se scurgă, în vas emailat (sucul se foloseşte

la alte preparateculinare). Pasta din tifon se amestecă cu ceapa tăiată mărunt odată cu verdeţ urile şi

pulberile,tărâţ a, untul frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde) până se obţ ine o pastă potrivit de

îngroşată.Se aşează pe farfurie şi se decorează cu jumătăţ i de măsline negre şi verdeţ uri de sezon.

Seserveşte cu salată verde sau varză.184 1337. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU BRÂNZĂ DE

VACISe procedează ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de unt din carese

pun numai 50 g, completând compoziţ ia cu 200 - 250 g brânză proapătă de vaci (mai moale).1338.

PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU AROMĂ DE PRAZ 1339. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE

CU AROMĂ DE USTUROISe procedează ca la reţ eta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente,

adăugând în plus3 - 4 bulbili (căţ ei) de usturoi fin pisaţ i.1340. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU

AROMĂ DE HREANSe procedează ca la reţ eta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente,

adăugând în plus1 lingură de hrean proapăt ras pe răzătoarea de sticlă.1341. PASTĂ DE PĂTLĂGELE

GALBENE CU SFECLĂ ROŞIESe procedează ca la reţ eta precedentă (1336), folosind aceleaşi

ingrediente, adăugând în plus1 lingură de hrean proapăt ras cu 6 felii de sfeclă roşie date prin

381

răzătoarea de sticlă.1342. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU GERMENI DE TRIFOISe procedează

ca la reţ eta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus2 linguri germeni de trifoi

roşu (v. 2030).1343. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENECU GERMENI DE LUCERNĂSe procedează ca

la reţ eta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus2 - 3 linguri de seminţ e de

lucernă germinată (v. 2029).1344. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU SPANACSe procedează ca

la reţ eta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus100 g spanac fin

mărunţ it.1345. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU VARZĂ ALBĂSe procedează ca la reţ eta

precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus100 g varză fin mărunţ ită.1346.

PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU

382

VARZĂ ROŞIESe procedează ca la reţ eta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând

în plus100 g varză roşie fin mărunţ ită.1347. SUPĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENEIngrediente:

1.5 l suc de tărâţ e, 350 g pătlăgele galbene, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1felie de ţ elină, 1 şi 1/2

linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 legătură verdeţ uri desezon, 1 linguriţ ă pulbere

de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.2070), 75 ml ulei, 50 g petale

roşii de trandafir, 4 linguri de tărâţ e, 5 linguri de cremogen (v. 2019).Se pune sucul în castron, se

adaugă ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţ ite, pulberile, uleiul,tărâţ a, cremogenul, iar deasupra se

presară verdeţ urile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiatefideluţ ă.1348. SUPĂ - CREMĂ DE

PĂTLĂGELE GALBENE ŞI PRAZSe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară deceapă care se înlocuieşte cu 1 fir de praz mare fin mărunţ it.1349. SUPĂ -

CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE ŞI USTUROISe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă

(1347), folosind aceleaşi ingrediente,adăugând în plus 3 - 4 bulbili (căţ ei ) de usturoi fin pisat, care

dau supei un gust deosebit de plăcut.185 1350. SUPĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE ŞI

HREANSe prepară supa - cremă ca la reţ eta precedentă (1347), folosind aceleaşi

ingrediente,adăugând în plus (după gust) 1 - 2 linguri de hrean proapăt ras.1351. CIORBĂ - CREMĂ DE

PĂTLĂGELE GALBENE CU SPANACIngrediente: 1 l suc de lucernă, 500 ml zeamă de varză (moare),

100 g spanac, 250 g pătlăgelegalbene, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1

legătură de hasmaţ uchi culeuştean, 75 ml ulei, 4 linguri tărâţ e, 5 linguri cremogen (v. 2019), 50 g

petale roşii de flori de nalbăde grădină, 1 şi 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2

linguriţ ă pulbere din plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţ ă pulbere de alge. Sucul şi

moarea se pun în castron,se adaugă spancul tăiat fideluţ ă, pătlăgelele tăiate mărunt, ceapa şi

rădăcinoasele mărunţ ite fin(manual sau mecanic), uleiul, tărâţ a, cremogenul, pulberile iar deasupra se

presară verdeţ uriletăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiate fideluţ ă.1352. CIORBĂ CREMĂ DE

PĂTLĂGELE CU FRUNZE DE SOIASe prepară ciorba - cremă ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară despanac care se înlocuieşte cu frunze de soia (recoltate înainte şi în

timpul înfloririi plantei; alese dincele mai fragede).1353.CIORBĂ CREMĂ DE PĂTLĂGELE CU MUGURI

DE LUCERNĂSe prepară ciorba - cremă ca la reţ eta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente,

înafară de spanac care se înlocuieşte cu muguri de lucernă tăiaţ i fideluţ ă.1354. CIORBĂ - CREMĂ DE

PĂTLĂGELE CU FLORI DE TRIFOI ROŞUSe prepară ciorba - cremă ca la reţ eta precedentă (1351),

383

folosind aceleaşi ingrediente, înafară de spanac care se înlocuieşte cu flori de trifoi roşu (când sunt

înflorite 75 %). Se adaugă în plus1 lingură de hrean ras pe răzătoarea de sticlă.1355. CIORBĂ - CREMĂ

DE PĂTLĂGELE GALBENE CU URZICISe prepară ciorba - cremă ca la reţ eta precedentă (1351),

folosind aceleaşi ingrediente, înafară de spanac care se înlocuieşte cu urzici. În plus, se adaugă 3 - 4

bulbili (căţ ei) de usturoi finpisaţ i.1356. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU

GULIOARESe prepară ciorba - cremă ca la reţ eta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente,

înafară de spanac care se înlocuieşte cu gulioare rase pe răzătoarea cu găuri mari. În plus, se

adaugăpuţ in hrean (după gust) ras pe răzătoarea de sticlă.1357. CIORBĂ - CREMĂ DE

384

PĂTLĂGELE GALBENE CU DOVLEACSe prepară ciorba - cremă ca la reţ eta precedentă (1351),

folosind aceleaşi ingrediente, înafară de spanac care se înlocuieşte cu dovleac ras pe răzătoarea cu

găuri mari. În plus, se adaugăpuţ in usturoi fin pisat.1358. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE

GALBENE CU CONOPIDĂSe prepară ciorba - cremă ca la reţ eta precedentă (1351), folosind aceleaşi

ingrediente, înafară de spanac care se înlocuieşte cu conopidă desfăcută în bucheţ ele mici. În plus, se

adaugă puţ inhrean ras fin pe răzătoarea de sticlă.1359. CIORBĂ CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE

CU PATISONSe prepară ciorba - cremă ca la reţ eta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente,

înafară de spanac care se înlocuieşte cu patison (v. lit. P) ras pe răzătoarea cu găuri

mari.1360.CIORBĂ-CREMĂ DE PĂTLĂGELE CU FRUNZE DE RIDICHISe prepară ciorba - cremă ca la

reţ eta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente, înafară de spanac care se înlocuieşte cu frunze

fragede de ridichi tăiate fideluţ ă.1361. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU

TRANDAFIRISe prepară ciorba - cremă ca la reţ eta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente,

în186 afară de spanac care se înlocuieşte cu petale roşii de trandafiri tăiate fideluţ ă.De reţ inut! Toate

varietăţ ile de trandafiri (începând cu măceşul şi trandafirul de dulceaţ ă, ca şicei de ornament, de toate

culorile şi de toate mărimile) se pot consuma în alimentaţ ie, fără nici unpericol.1362.CIORBĂ-CREMĂ

DE PĂTLĂGELE CU PETALE DE NALBĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (1353), folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de spanc carese înlocuieşte cu 100 g petale albe de nalbă de grădină, tăiate

fideluţ ă.1363. RULADĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU URZICIIngrediente: 600 g pătlăgele galbene,

350 g urzici, 1 lingură hrean ras fin, 300 g unt, 1 legăturăde hasmaţ uchi cu tarhon, tărâţ e, cremogen

(v. 2019), 1 şi 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e degogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere din plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţ ăpulbere de alge, 2 cepe de apă, 1 felie de

ţ elină.Pătlăgelele se mărunţ esc (cu tot cu coajă şi seminţ e), se amestecă cu hreanul şi ceapa

tăiatămărunt, 150 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde), până se obţ ine o compoziţ ie

maiîngroşată. Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de cremogen, peste care se întinde compoziţ ia

(cupodul palmei), în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 cm. Se aşează deasupra o

compoziţ iepreparată din: urzici mărunţ ite (odată cu verdeţ urile), amestecate cu pulberile, ţ elina rasă

fin, 150 gunt frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde).Se întinde până cuprinde întreaga foaie, apoi se

rulează strâns cu ambele mâini, ajutându-nede foaia de plastic, care după fiecare răsucire, se îndoaie

în afară (către noi), ca să nu se prindă încompoziţ ie. Se înfăşoară apoi în foaie de plastic şi se pune

385

la rece pentru câteva ore, ca să seîntărească untul.Se serveşte tăiată felii, cu salată verde. Cantitatea

este suficientă pentru 10 -12 porţ ii.1364. RULADĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU CRESONSe prepară

rulada ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici carese înlocuiesc cu

creson.1365. RULADĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU SFECLĂ ROŞIESe prepară rulada ca la reţ eta

precedentă (1363), folosind aceleaşi ingrediente, în afară deurzici care se înlocuiesc cu sfeclă roşie

rasă pe răzătoarea de sticlă.1366. RULADĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU FLORI DE LUCERNĂSe

prepară rulada ca la reţ eta precedentă (1363), folosind aceleaşi ingrediente, în afară deurzici care se

înlocuiesc cu flori de lucernă mărunţ ite fin.... Pinion dulce (specie de pin cu sămânţ a

comestibilă)Miezul seminţ ei de pinion dulce se foloseşte

386

sub formă de făină ca adaos la diferite dulciuri(fructul pinionului dulce este aşezatla baza solzilor conului

într-o coajă dură).Miezul seminţ ei din sâmbure conţ ine apă, substanţ e albuminoide, zahăr, ulei. Este

un produsfoarte nutritiv.1367. CREMĂ CU PINION DULCE (I)Ingrediente: 1 ligură pulbere pinion galben,

5 linguri cremogen (v. 2019), 350 ml macerat detărâţ e, puţ ină miere (după gust), coaja rasă de la 1/2

lămâie sau portocală, 1 linguriţ ă tinctură depropolis (v. 2104), 2 linguri de rom, 1 lingură seminţ e de

in.Pulberea de pinion dulce se amestecă cu cremogenul, se înmoaie cu maceratul, se adaugămierea,

coaja de lămâie, tinctura şi romul; se pune în cupe sau în farfurioare de compot. Deasuprase presară

seminţ e de in.1368. CREMĂ DE PINION DULCE (II)Se prepară crema ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, înlocuind 2 linguri decremogen cu 3 linguri de tărâţ e. Se prepară la fel.1369.

CREMĂ DE PINION DULCE (III)187 Se prepară crema ca la precedenta (1366), folosind aceleaşi

ingrediente, adăugând în plus 2gălbenuşuri de ouă de găină.1370. CREMĂ DE PINION DULCE (IV)Se

prepară crema ca la reţ eta precedentă (1367), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 10

gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7) şi 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline(v.

2076); deasupra se pune spumă de albuş, bătută tare, fără zahăr, iar peste acesta se presarăseminţ e

de mac sau de anason.... PiersicaConţ ine: apă, săruri minerale, enzime, vitaminele (C, B1, B2, PP,

A), acizi (acetic, formic,caprinic), aldehide etc.Este indicată în dispepsii, hematurii, litiaze urinare şi

îngrijirea tenului.Florile de piersic sunt sedative, antispasmodice, laxative; frunzele sunt

vermifuge;cataplasmele cu frunze se folosesc contra cancerelor ulcerate.1371. PIERSICI PE SOS

ALBIngrediente: 700 g piersici, 500 g smântână dulce, 2 lnguri făină de orez (v. 2071), 1

lingurăcremogen (v. 2019), 1 mână de petale roşii de trandafir, câteva vârfuri de măghiran.

Smântâna(foarte proaspătă) se amestecă cu făina de orez şi cremogenul, se toarnă în platou, iar pe

suprafaţ ăse aşează jumătăţ i de piersică. Deasupra se presară petale de trandafir tăiate fideluţ ă, iar

pe marginise decorează cu vârfuri de măghiran.1372. PIERSICI PE SOS ROZ - BOMBONSe prepară

crema ca la precedenta, folosind aceleaşi ingrediente, în plus suc de sfeclă roşie (v.2082), picurat

puţ in câte puţ in, până se obţ ine nuanţ a dorită de roz.1373. PIERSICI PE SOS GALBEN

GALBENIngrediente: 700 g piersici, 5 linguri cremogen (v. 2019), 2 gălbenuşuri, 300 ml , suc

demorcovi, 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de grădină, câteva vârfuri de mentă.Cremogenul se

înmoaie cu suc de morcovi, se adaugă gălbenuşurile, apoi se pune în platou. Pesuprafaţ a sosului se

pun jumătăţ i de piersică, deasupra se presară petale de nalbă tăiate fideluţ ă, iarpe margini se

387

decorează cu vârfuri de mentă.1374. PIERSICI PE SOS VERDESe prepară sosul alb ca la reţ eta

precedentă (1371), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus suc de orz verde (v. 2079). În

continuare se procedează la fel ca la reţ eta amintită.1375. CREMĂ CU PIERSICI ŞI CREMOGEN

(I)Ingrediente:600 g piersici, 1 pahar lapte din seminţ e de măr (v. 2038), cremogen (v. 2019),puţ ină

miere (după gust), 1 linguriţ ă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2lămâie,

2 albuşuri bătute spumă tare, 2 linguri vişine conservate în miere (v. 406). Piersicile(separate de

sâmburi), bine mărunţ ite (manual sau mecanic), se amestecă cu laptele vegetal, seadaugă puţ ină

miere, tinctura, coaja de lămâie şi cremogen (cât cuprinde), până se obţ ine ocompoziţ ie potrivit de

îngroşată. Se pune în pahare cu picior sau în cupe; deasupra se pune albuşpeste care se aplică 3 - 4

vişine.1376. CREMĂ CU

388

PIERSICI ŞI CREMOGEN (II)Se prepară crema ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

adăugând în plus 1 - 2linguri pulbere de scoruşe (v. 2077), care dă cremei o frumoasă nuanţ ă de roşu

şi un gust deosebitde plăcut.1377. CREMĂ DE PIERSICI ŞI TĂRÂŢEIngrediente: 600 g piersici, 1 pahar

lapte vegetal de nuci (v. 2035), 2 linguri cremogen (v.2019), tărâţ e, 1vârf de cuţ it cu pulbere de

scorţ işoară, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 linguriţ ătinctură de propolis (v. 2104), puţ ină miere (după

gust), 4 - 5 linguri de frişcă bătută (fără zahăr), 1lingură seminţ e de mac. Piersicile (separate de

sâmburi) şi mărunţ ite fin (manual sau mecanic), seamestecă cu laptele vegetal, cremogenul, pulberea,

coaja de lămâie, tinctura şi tărâţ e (câtcuprinde), până se obţ ine o compoziţ ie potrivit de îngroşată; se

pune în pahare cu picior sau în188 farfurioare de compot.Deasupra se pune câte puţ ină frişcă peste

care se presară câteva seminţ e de mac.1378. CREMĂ CU PIERSICI ŞI NUCISe prepară crema ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de tărâţ e carese înlocuieşte cu nuci

râşnite.1379. CREMĂ CU PIERSICI ŞI SEMINŢE DE BOSTANSe prepară crema ca la reţ eta

precedentă (1377), folosind aceleaşi ingrediente, în afară detărâţ e care se înlocuieşte cu seminţ e de

bostan (decorticate şi măcinate).1380. ÎNGHEŢATĂ DE PIERSICI CU FRIŞCĂIngrediente: 500 g piersici

(fin mărunţ ite), 300 g miere, 100 ml lapte vegetal (din nuci, v.2135), 250 g frişcă bătută (fără zahăr),

2 linguri suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, 1 lingurătinctură miraculoasă (I) - (v. 2106).Pireul de

piersici se amestecă cu laptele vegetal, mierea, sucul de cătină, tinctura şi frişca (cucare se amestecă

uşor de jos în sus, ca să nu se lase). Se pune în forme speciale şi se dă la rece.Îngheţ ata preparată

cu miere nu îngheaţ ă complet (ca cea preparată cu zahăr) dar este mult maisănătoasă pentru

organism.... PortocalaSe cunosc peste 100 de varietăţ i de portocal în lumea întreagă.Miezul şi pulpa

conţ in apă, glucide, hidraţ i de Carbon, acizi, protide, cenuşi, celuloze etc;vitaminele (C, C2, B),

caroten sau provitamina A, apoi săruri minerale: Calciu, Potasiu, Magneziu,Fosfor, Sodiu, oligoelemente

Fier, Cupru, Zinc, Mangan, Brom, acizi: malic, tartric, citric.Esenţ a cojii conţ ine: citrol, limonen (90

%).Portocala este unul din cele mai bune fructe pentru perioada de iarnă, fiind şi foarte nutritiv.1381.

SUC DE PORTOCALEConţ ine (printre altele) 50 mg vitamina C / 100 ml - citricele sunt cele mai

bogate în vitaminaC.Nu trebuie uitat că doza zilnică a unui adult este evaluată la cca. 75 mg.Sucul

trebuie consumat imediat ce a fost extras deoarece se deteriorează repede. Se iau 3pahare pe zi

înaintea meselor principale, cu 30 min.Copiilor alimentaţ i artificial li se recomandă numai 1 - 3 linguriţ e

zilnic.Este indicată în: creştere, convalescenţ e, îmbătrânire, anemie, anorexie, demineralizare,scorbut,

389

astenii (fizice şi intelectuale), hepatism, dispepsie,tendinţ e hemoragice (fragilitate capilară), tromboză,

hipervâscozitate sanguină şi sindroameînsoţ ioare, vertige, amorţ irea membrelor, algii precordiale,

infecţ ii diverse, prevenirea şi tratamentulbolilor infecţ ioase, stări febrile, infecţ ioase, paludism,

intoxicaţ ii, stomatite, gingivite, dermatoze,exeme.Este recomandată diabeticilor (100 g portocale fără

coajă, conţ in mai puţ in elementeglicogenice decât 10 g pâine).1382. SUC DE PORTOCALE CU SUC

DE CĂTINĂSucul de portocale (proaspăt extras) se amestecă cu puţ in suc de cătină [(v. 2092) care

esteun puternic vitaminizant (la 1 pahar suc de portocale - 1 lingură suc de cătină)]. Cine doreşte

poateadăuga şi puţ ină miere (după gust).1383. BĂUTURĂ -

390

APERITIV DE COJI DE PORTOCALEIngrediente: cojile de la 6 portocale mijlocii, 500 ml ţ uică tare, 2 l

vin alb (natural), 640 g miere,puţ ină scorţ işoară.Cojile de portocală (tăiate felioare) se pun în borcan

de sticlă (pe mărime potrivită), peste elese toarnă ţ uica, se adaugă scorţ işoara, se leagă strâns, se

pune la întuneric (sau se înfăşoarăborcanul în hârtie de culoare închisă) şi se lasă să stea 15 zile

(având grijă să fie agitat zilnic); seadaugă vinul care a fost bine amestecat cu mierea, se mai lasă o

săptămână după care se filtrează.Învechindu-se, devine şi mai bun la gust.1384. PORTOCALE PE

SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 2 - 3 portocale, 450 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1

lingură189 cremogen (v. 2019), 1 legătură de măghiran cu mentă, 1 mână de petale roşii de

trandafir.Smântâna se amestecă cu făina de orez şi cremogenul după care se toarnă în platou. Peste

acestsos se aşează feliile de portocală. Se presară desupra frunzuliţ e de măghiran iar pe margini

sedecorează cu mentă şi petalele tăiate fideluţ ă.1385. PORTOCALE PE SOS VERDESe prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând (odată cucremogenul) puţ in suc de orz

verde (v. 2079), până se obţ ine nuanţ a dorită.1386. PORTOCALE PE SOS ROZ - BOMBONSe

prepară ca la reţ eta precedentă (1384), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în pluspuţ in suc de

sfeclă roşie (câte 2 - 3 picături, până se obţ ine nuanţ a dorită de roz bombon).1387. CREMĂ LA

PAHAR CU SUC DE PORTOCALE (I)Ingrediente: 5 linguri cremogen, 300 ml suc de portocale, 2 linguri

de rom, coaja rasă de la 1portocală, puţ ină miere (după gust), 2 ouă de găină, câteva petale de

trandafiri (roşii sau roz).Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu sucul de portocale, se adaugă romul, coaja

de portocală,mierea şi două gălbenuşuri. Se pune în cupe, deasupra puţ in albuş bătut spumă tare

(fără zahăr),apoi se presară petalele tăiate fideluţ ă.1388. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE

PORTOCALE (II)Se prepară crema ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

cele 2 ouăde găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă (v. 7).1389. CREMĂ LA PAHAR CU SUC

DE PORTOCALE (III)Se prepară crema ca la reţ eta precedentă (1387), folosind aceleaşi ingrediente,

adăugând înplus 1 lingură pulbere de căline (v. 2076) sau de scoruşe (v. 2077), schimbând gustul şi

culoarea.1390. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE PORTOCALE (IV)Se prepară crema ca la reţ eta

precedentă (1387), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2linguiâri de cremogen cu 3 - 4 linguri de

tărâţ e.1391. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE PORTOCALE (IV)Se prepară crema ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de tărâţ e carese înlocuiesc cu aceeaşi cantitate de

nuci râşnite, la care se adaugă 1 lingură de tincturămiraculoasă I (v. 2016) şi puţ ină pulbere de

391

scorţ işoară.1392. PORTOCALE CONSERVATE ÎN MIEREIngrediente: 1 kg portocale (fără coajă), 1

rămurică de busuioc, 4 kg de miere polifloră.Portocalele se desfac în felii, se pun în borcan de sticlă

odată cu busuiocul şi se toarnă mierea. Seleagă strâns borcanul şi se lasă la loc întunecos 6

săptămâni (având grijă să fie agitat zilnic). Dupăacest termen se scot feliile de portocală (cu o paletă)

şi se pun într-un borcan potrivit ca mărime. Sepot servi ca dulceaţ ă sau ca garnitură la diferite

preparate dulci, în bucătăria fără foc.Mierea, care s-a transformat în sirop de portocale, se toarnă în

sticle de culoare închisă,deasupra se pune de 1 deget alcool, se închid ermetic şi se păstrează în loc

întunecos şi rece. Sepoate servi în combinaţ ie cu apă minerală, sifon sau în amestec cu suc de

morcov, de mere etc.1393. COJI DE PORTOCALE

392

CONSERVATE ÎN MIERE (I)Ingrediente: 1 kg coji de portocală, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere

polifloră naturală. Cojilede portocală (proaspete) se taie fideluţ ă, se pun în borcan odată cu busuiocul

şi se toarnă mierea. Încontinuare se procedează ca la reţ eta precedentă.1394. COJI DE PORTOCALE

CONSERVATE ÎN MIERE (II)Se prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

adăugând cojile de portocalărase pe răzătoare; în cazul acesta mierea transformată în sirop (pentru a o

separa de coaja rasă deportocală) trebuie strecurată prin tifon.În continuare se procedează ca la

1392.190 La fel se pot conserva şi cojile de grep - fruit, lămâie etc.... PorumbulSe cultivă în lumea

întreagă (în cantităţ i foarte mari, în ţ ările meridionale).Conţ ine: materii prime, azotate, grase, hidraţ i

de Carbon, săruri minerale,Calciu, Fier, Fosfor, vitaminele (B şi E).Este foarte hrănitor, energetic,

reconstituent; moderator al tiroidei.Uleiul de porumb este uleiul unui germen care se obţ ineprin simpla

presiune (randamentul este de 45 - 50 %).Este bogat în acizi graşi polinesaturaţ i; uleiul de porumb se

opune energiccreşterii colesterolului în sânge. Se iau 2 linguri de suc dimineaţ a şiînainte de masa de

seară, timp de câteva săptămâni sau câteva luni.Învelişul ştiuleţ ilor de porumb este folosit la

confecţ ionarea saltelelor.Mătasea de porumb este utilizată la prepararea ceaiului diuretic.Cremogenul

este un produs extras din făină de porumb extra, folosit la diferite sosuri. Este celmai bun liant. Poate fi

înlocuit cu tărţ e sau alte cereale fin mărunţ ite.1395. SALATĂ DE RĂDĂCINOASE CU

PORUMBIngrediente: 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă mare de apă, 5 linguri

deporumb ras, 1 legătură de verdeţ uri, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare

(v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092). Rădăcinoasele

sedau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată peştişori, pulberile, porumbul (se alege când a

ajunsîn faza de lapte ceară şi se rade pe răzătoare), uleiul şi sucul de cătină iar deasupra se

presarăverdeaţ ă tăiată mărunt.1396. SALATĂ DE VARZĂ MURATĂ CU PORUMBIngrediente: 1/2

varză murată, 1 fir de praz, 5 linguri de porumb ras, 75 ml ulei, 1 legătură deverdeţ uri, tărâţ e, 1/4

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge.Varza se

stoarce bine în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţ ine în apă), se taie fideluţ ăodată cu prazul, se

adaugă morcovul ras, puţ ină tărâţ e, apoi porumbul (ras ca la precedenta reţ etă),pulberile şi uleiul, iar

deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.1397. SALATĂ DE NAPI MURAŢI CU PORUMBSe folosesc aceleaşi

ingrediente, ca la reţ eta precedentă în afară de varză care se înlocuieştecu napi raşi, odată cu

morcovul şi porumbul. Se prepară la fel ca mai sus.1398. SALATĂ DE VARZĂ DULCE CU VARZĂ

393

MURATĂ ŞI PORUMBIngrediente: 1/4 varză murată, 1/4 varză albă dulce, 1 felie de ţ elină, 1 ceapă

mare de apă, 1legătură de hasmaţ uchi cu tarhon, 75 ml ulei, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e, 3 linguri de porumb ras. Varza albă

setaie fideluţ ă, se freacă în mâini până se înmoaie bine (nu se stoarce de sucul ei), se amestecă

cuporumbul, varza murată (bine scursă de moare, fără a fi spălată sau ţ inută în apă) tăiată fin,

ţ elinarasă, puţ ină tărâţ e, ceapa tăiată julien şi uleiul iar deasupra se presară verdeţ urile tăiate

mărunt.1399. SALATĂ DE RIDICHI NEGRE CU PORUMBIngrediente: 450 g ridichi, 5 linguri boabe de

porumb rase, 75 ml ulei, 1 linguriţ ă suc de cătină(v. 2092), 1 legătură frunze fragede de ţ elină şi

mărar, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante

394

aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 lingură de tărâţ e. Ridichile se dau

perăzătoare odată cu ştiuleţ ii de porumb (când sunt în faza de lapte - ceară), se amestecă cu

pulberile,puţ ină tărâţ e, sucul de cătină şi uleiul.Deasupra se presară veredeţ urile tăiate mărunt.1400.

SALATĂ DE GULIOARE CU PORUMBSe prepară la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de ridichi carese înlocuiesc cu gulioare rase.1401. SALATĂ DE PATISON CU

PORUMB191 Se prepară salata la fel ca la reţ eta precedentă (1399), folosind aceleaşi ingrediente, în

afarăde gulioare care se înlocuiesc cu patison ras (vezi litera P).1402. CIORBĂ DE LEGUME CU

PORUMBIngrediente: 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclă roşie, 75 ml

ulei,1 l macerat de tărâţ e (v. 2041), 500 ml suc de aguridă (v. 1666), 4 linguri boabe de porumb ras,

1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge,

1linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de leuştean cu pătrunjel. Se

punemaceratul şi sucul de aguridă în castron, se adaugă rădăcinoasle rase odată cu porumbul, ceapa

şiverdeaţ a tăiate mărunt, pulberile şi uleiul.1403. CIORBĂ DE CIUPERCI CU PORUMBIngrediente:

300 g ciuperci de cultură, 4 linguri porumb, 2 linguri oţ et de mere (v. 2001), 1.5 lsuc de roşii (v.

2094), 1 legătură de frunze fragede de ţ elină cu pătrunjel, 1 ceapă de apă, 1 felie deţ elină, 1/2

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge, 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 75 ml ulei. Ciupercile (alese numai mici şimijlocii) se

taie felioare, se stropesc cu oţ et şi se lasă acoperite 30 min. În castron se pune sucul deroşii, ţ elina

şi ştiuletele de porumb (care a ajuns în faza de lapte - ceară), date pe răzătoare, ceapa şiverdeaţ a

tăiate mărunt, pulberile, ciupercile şi uleiul.1404. CIORBĂ DE VARZĂ ALBĂ CU PORUMBIngrediente:

1/4 varză albă, 1 felie de ţ elină, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 ardei gras, 2 - 3roşii, 1.5 l macerat

de mere (v. 2066), 1 legătură de leuştean cu tarhon, 1 linguriţ ă pulbere dinseminţ e de gogoşari (v.

2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 4 linguri de porumb ras, 75 nml ulei. Maceratul se pune în castron, seadaugă varza (tăiată

fideluţ ă, frecată în mâini până se înmoaie bine, fără a stoarce sucul din ea),rădăcinoasele date pe

răzătoare, ardeiul gras, roşiile, ceapa şi verdeaţ a, tăiate mărunt, porumbul ras(ajuns în faza de lapte

ceară), uleiul şi pulberile.1405. CIORBĂ DE DOVLECEL CU PORUMBSe prepară ciorba la fel ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varzăcare se înlocuieşte cu 4 - 5 dovlecei

mici, raşi pe răzătoare odată cu rădăcinoasele.1406. CIORBĂ DE PATISON CU PORUMBSe prepară

395

ciorba la fel ca la reţ eta precedentă (1404), folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde varza albă care

se înlocuieşte cu patison ras (odată cu rădăcinoasele, v. lit. P)1407. SUPĂ - CREMĂ CU CONOPIDĂ

ŞI PORUMBIngrediente: 700 g conopidă, 5 linguri porumb ras, 5 linguri tărâţ e, 1 ceapă, 1 felie de

ţ elină,100 ml ulei, 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 linguriţ ă pulbere

dinseminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţ ă pulbere de pante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2linguriţ ă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir. Se pune sucul în castron, se

adaugăconopida, porumbul, ceapa şi ţ elina, fin mărunţ ite (manual sau mecanic), tărâţ a, pulberile şi

uleiul,iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţ ă.1408. SUPĂ - CREMĂ

DE NAPI ŞI PORUMBSe prepară supa - cremă la fel ca la

396

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde conopidă care se înlocuieşte cu aceeaşi

cantitate de napi.(Această supă nu se poate prepara decât în martie şi octombrie, deoarece napi trebuie

să fiefoarte proaspeţ i, scoşi direct din pământ.)1409. SUPĂ - CREMĂ DE SPANAC CU

PORUMBIngrediente: 700 - 800 g spanac, 5 linguri porumb, 5 linguri tărâţ e, 1 ceaşcă de smântână

sau 2gălbenuşuri de ouă de găină, 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 ceapă mare de apă, 1

linguriţ ăpulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură hasmaţ uchi cu tarhon, 1.5 lmacerat

de urzici (v. 2050).Se pue maceratul în castron, se adaugă spanacul, porumbul (ajuns în faza de lapte

ceară) rasşi ceapa, bine mărunţ ite (manual sau mecanic), tărâţ a, pulberile şi smântân (sau

gălbenuşurile), iar192 deasupra verdeţ urile tăiate mărunt.1410. SUPĂ - CREMĂ DE PORUMB CU

AROMĂ DE USTUROISe prepară supa - cremă la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afarăde spanac care se înlocuieşte cu muguri fragezi de lucernă sau urzici; la urmă, se

adaugă 4 - 5 bulbili(căţ ei) de usuturoi (fin pisaţ i).1411. SUPĂ - CREMĂ DE PORUMB CU AROMĂ DE

HREANSe prepară supa - cremă la fel ca la reţ eta precedentă (1409), folosind aceleaşi ingrediente,

înafară de spanac care se înlocuieşte cu frunze de ştevie sau de soia (alese cele mai fragede,

recoltateînainte şi în timpul înfloririi plantei), iar la urmă se adaugă 1 -2 linguri de hrean ras (după

gust).1412. SUPĂ - CREMĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa cremă la fel ca la reţ eta

precedentă (1409), folosind aceleaşi ingrediente, înafară de spanac care se înlocuieşte cu grâuşor de

(untişor) iar cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină seînlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă

(v. 7).1413. SĂRMĂLUŢE CU FOI DE VARZĂ ŞI PORUMBIngrediente: 25 frunze de varză murată, miez

de nucă de la 12 nuci, 5 linguri porumb ras, 1ceapă de apă, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071),1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,100 g unt, 1 lingură de ulei, 1 căpăţ ână de

salată verde, 1 lingură de tărâţ e.Nucile se taie cu cuţ itul, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt (odată

cu verdeaţ a), pulberile,tărâţ a, porumbul ras şi untul. Varza se stoarce bine în mâini (nu se spală şi nu

se ţ ine în apă). Dincompoziţ ia de mai sus se fac sărmăluţ ele, care se aşează pe un postament de

salată verde, ce a fostpus în prealabil în platou. Se stropesc cu puţ in ulei, apoi se presară cu puţ ină

verdeaţ ă tăiatămărunt.1414. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ ŞI PORUMBSe prepară

compoziţ ia la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, folosindpentru învelit, frunze

397

fragede de tătăneasă. Sărmăuţ ele se aşează pe un postament din petale detrandafir (roşii sau roz),

se stropesc cu puţ in ulei, peste care se presară petale (albe sau crem) detrandafir, tăiate fideluţ ă (sau

flori albe de urzică moartă).1415. CREMĂ LA PAHAR CU LAPTE DE PORUMB (I)Ingrediente: 5 linguri

de cremogen, 350 ml lapte de porumb (v. 2040), 1 lingură tincturămiraculoasă I (v. 2106), coja rasă de

la 1/2 portocală sau lămâie, 2 ouă de găină, 2 linguri de rom,puţ ină miere (după gust), 1 lingură

seminţ e de in.Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu laptele de porumb, se adaugă mierea, tinctura,

romul, 2gălbenuşuri şi coaja de lămâie. Se pune în cupe. Deasupra se pune puţ in albuş (bătut spumă

tare,fără zahăr) peste care se presară seminţ e de in.1416. CREMĂ LA PAHAR CU LAPTE DE

PORUMB (II)Se prepară crema la fel ca la reţ eta precedentă, folosind

398

aceleaşi ingrediente, înlocuind 2linguri de cremogen cu 3 linguri de tărâţ e.1417. CREMĂ LA PAHAR CU

LAPTE DE PORUMB (III)Se prepară crema la fel ca la reţ eta precedentă (1415), folosind aceleaşi

ingrediente, înlocuind3 linguri de cremogen cu 3 - 4 linguri de nuci măcinate, plus 1 vârf de cuţ it

pulbere fină descorţ işoară.1418. CREMĂ LA PAHAR CU LAPTE DE PORUMB (IV)Se prepară crema la

fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară detinctura miraculoasă care se

înlocuieşte cu 1 linguriţ ă tinctură din muguri de plop negru (v. 2015);cele 2 ouă de găină se înlocuiesc

cu 10 ouă de prepeliţ ă (v. 7).... Prazul193 Face parte din aceeaşi familie cu ceapa şi usturoiul. Există

mai multe varietăţ i, dintre care 3sunt mai cunoscute. Se foloseşte planta întreagă.Conţ ine vitaminele

(B şi C), Fier, Claciu, Fosfor, Magneziu, Sodiu, Potasiu, Mangan, Sulf, Siliciu,esenţ ă sulfoazătată,

mucilagii, celuloză.Este indicat în dispepsii, anemie, reumatisme, artrite, gută, afecţ iuni urinare,

azotemie,insuficienţ e renale, obezitate, arterioscleroză.În uz extern este indicat în abcese, furuncule,

cistite, retenţ ie de urină, hemoroizi, bătături şiîntărituri, înţ epături de insecte, plăgi, îngrijirea

tenului.1419. SALATĂ DE PRAZ CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 1 fir mare de praz, 1 morcov, 1

pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclă roşie, 1felie de ridiche neagră, 1 legătură de leuştean cu

tarhon, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v.2092), 1 - 2 linguri tărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere din

seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulberede plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Rădăcinile se dau pe răzătoare, se amestecă cu prazul tăiat fideluţ ă,

tărâţ a, pulberile, uleiul şisucul de cătină, iar deasupra se presară verdeaţ a tăiată mărunt.1420.

SALATĂ DE PRAZ CU URZICISe prepară salata la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, înlocuindjumătate din cantitatea de rrădăcinoase cu 1 pumn de urzici tăiate mărunt.1421.

SALATĂ DE PRAZ CU CRESONSe prepară salata la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, înlocuind urzicilecu aceeaşi cantitate de creson tăiat fideluţ ă.1422. SALATĂ DE PRAZ CU

MĂSLINESe prepară salata la fel ca la reţ eta precedentă (1418), folosind aceleaşi ingrediente,

adăugând2 fire mari de praz; jumătate din cantitatea de rădăcinoase se înlocuieşte cu 140 - 200 g

măslinenegre, desărate complet (v. 1988).1423. SALATĂ DE PRAZ CU MĂSLINE ŞI ROŞIISe prepară

la fel ca la reţ eta precedentă, adăugând în plus 4 - 5 roşii tăiate felioare potrivite.1424. SALATĂ DE

PRAZ CU VARZĂ ALBĂIngrediente: 2 fire de praz, 1/2 varză albă, 1 ardei gras, 2 gogoşari, 1 felie de

ţ elină, 1 legăturăde mărar cu hasmaţ uchi, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 3 linguri

de tărâţ e, 1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

399

alge, 75 mlulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de

gărdină.Prazul se taie fideluţ ă, se amestecă cu varza (de asemeni tăiată fideluţ ă, frecată în mâini,

fărăa se scurge de sucul din ea), ţ elina rasă, tărâţ a, pulberile, sucul de cătină şi uleiul, iar deasupra

seadaugă verdeaţ a tăiată mărunt şi petalele de flori tăiate fideluţ ă; pe margini se decorează cu

feliiverzi de ardei gras şi felii roşii de gogoşari.1425. SALATĂ DE PRAZ COMBINATĂSe prepară salata

la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de suculde cătină; varza dulce se

reduce la 1/4 din cantitate completată cu 1/4 varză murată, stoarsă bine dezeamă, tăiată fideluţ ă, la

care se adaugă 1 morcov ras.1425. SALATĂ DE PRAZ CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 2 fire de praz,

1/2 varză murată, 1 morcov, 3 - 4 napi, 1 felie

400

de ţ elină, 75 ml ulei,1 mână de urzici sau creson, 1 legătură de tarhon cu cimbru, 1 linguriţ ă pulbere

din seminţ e de ardeigras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.

2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 3 linguri tărâţ e.Prazul se taie fideluţ ă, se amestecă cu

rădăcinoasele rase, varza (bine stoarsă în mâini - nu sespală şi nu se ţ ine în apă) tăiată fideluţ ă,

urzicile tăiate mărunt, pulberile, tărâţ a şi uleiul.Deasupra se presară verdeţ urile tăiate mărunt.194

1426. SALATĂ DE PRAZ CU DOVLEAC ŞI VARZĂSe prepară salata la fel ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 1/4 dincantitatea de varză cu 1 felie de dovleac, dată pe

răzătoare odată cu rădăcinoasele.1427. SALATĂ DE PRAZ CU DOVLEAC ŞI GUTUISe prepară salata

la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varzamurată care se înlocuieşte

cu dovleac şi gutui în părţ i egale, date pe răzătoare.1429. SALATĂ DE PRAZ CU

DOVLECEIIngrediente: 1 fir mare de praz, 3 dovlecei mici, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclă roşie, 75

mlulei, 1 lingură suc de cătină, 3 - 4 roşii, 1 legătură de verdeaţ ă, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e

degogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ăpulbere de alge, 2 linguri tărâţ e, 15 măsline desărate (v. 1988).Prazul se taie fideluţ ă, se

amestecă cu dovleceii şi rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile,tărâţ a, uleiul şi sucul de cătină (v.

2092), iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt. Se decorează cumăsline negre, felioare de roşii şi

verdeţ uri de sezon.1430. SALATĂ DE PRAZ CU PATISONSe prepară salata la fel ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară dedovlecei care se înlocuiesc cu patison ras (v. lit.

P).1431. CIORBĂ DE PRAZ CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 1 fir mare de praz, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1

felie de ţ elină, 1 felie de sfeclă roşie, 1linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură

leuştean cu mărar, 75 ml ulei, l lmacerat de afine (v. 2045), 500 ml suc de aguridă (v. 1666). În

castron se pune maceratul şi sucul,se adaugă prazul tăiat fideluţ ă, rădăcinoasele date pe răzătoare,

pulberile şi uleiul, iar deasupraverdeaţ a tăiată mărunt.1432. CIORBĂ DE PRAZ CU ROŞIISe prepară

ciorba la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de suculde aguridă care se

înlocuieşte cu 600 g roşii, tăiate mărunt.1433. CIORBĂ DE PRAZ CU DOVLEACIngrediente: 1 fir mare

de praz, 1 felie de dovleac, 1 felie de ţ elină, 1 pătrunjel, 1 legătură dehasmaţ uchi cu tarhon, 2 - 3

roşii, 1 ardei gras, 75 ml ulei, 1 l macerat de urzici, 500 ml suc de agrişe(v. 2084), 1/2 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulberede alge.Maceratul şi sucul

401

se pun în castron, se adaugă prazul tăiat fideluţ ă, dovleacul şirădăcinoasele date pe răzătoare, roşiile,

ardeiul şi verdeţ urile tăiate mărunt, pulberile şi uleiul.1434. CIORBĂ DE PRAZ CU NAPISe prepară

ciorba la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară dedovleac care se

înlocuieşte cu 3 - 4 napi raşi.1435. CIORBĂ DE PRAZ CU GULIIIngrediente: 1 fir de praz, 200 g gulii,

1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 3 roşii, 1 ardeigras, 1 legătură de hasmaţ uchi cu leuştean, 50

ml ulei, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v.

2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 l macerat deurzici (v. 2050), 600 ml zeamă de varză (moare -

v. 1958).Maceratul şi zeama de varză se pun într-un castron, se adaugă prazul tăiat fideluţ ă, guliile

402

şirădăcinoasele date pe răzătoare, roşiile, ardeiul şi verdeţ urile tăiate mărunt, uleiul bine amestecatcu

pulberile.1436. CIORBĂ DE PRAZ CU CARTOFISe prepară ciorba la fel ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de guliicare se înlocuiesc cu aceeaşi cantitate de cartofi raşi iar

uleiul se înlocuieşte cu 1 ceaşcă desmântână (sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină).195 1437.

CIORBĂ DE PRAZ CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ciorba la fel ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de cele2 ouă de găină (sau smântână) care se înlocuiesc cu 10

gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).1438. CIORBĂ DE PRAZ CU VARZĂ ALBĂIngrediente: 1 fir de

praz, 1/4 varză albă, 1 felie de ţ elină, 1 păstrârnac, 1 legătură de leuşteancu cimbru, 1.5 l suc de roşii

(v. 2094), 1 ceaşcă de smântână, 1/2 linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir.Sucul se pune în castron, se adaugă

prazul tăiat fideluţ ă, rădăcinoasele date pe răzătoare,varza tăiată mărunt (frecată în mâini până se

înmoaie, fără a o stoarce de sucul ei), pulberile,smântâna, verdeaţ a tăiată mărunt şi petalele de

trandafir tăiate fideluţ ă.1439. SUPĂ CREMĂ DE PRAZ CU SPARANGHELIngrediente: 2 fire de praz,

250 g sparanghel, 1 felie de ţ elină, 1 pătrunjel, 3 linguri pastă deroşii crude (v. 2063), 1 linguriţ ă

pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de salvie cupătrunjel, 50 ml ulei, 5 linguri de

tărâţ e, 1.5 l macerat de triofi roşu.Prazul, sparanghelul (curăţ at de partea fibroasă) şi rădăcinoasele

se mărunţ esc fin şi se pun încastronul cu macerat; se mai adaugă pulberile, pasta de roşii, tărâţ a şi

uleiul, iar deasupraverdeţ urile tăiate mărunt.1440. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU SMÂNTÂNĂSe

prepară supa - cremă la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde ulei care

se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână ( sau cu gălbenuşurile de ouă de găină), iardeasupra se

presară câteva petale (roşii sau roz) de trandafir, tăiate fideluţ ă.1441. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU

OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă la fel ca la reţ eta precedentă (1438), folosind aceleaşi

ingrediente, înafară de ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână [sau cu 10 gălbenuşuri de

ouă deprepeliţ ă (v. 7)].1442. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU ANDIVEIngrediente: 2 fire de praz, 250 -

300 g andive, 5 linguri tărâţ e, 1 felie de ţ elină, 1 păstârnac,100 ml ulei, 1 lingură de cremogen (v.

2019), 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 1.5 l macerat delucernă, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v.

2063), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge.Maceratul se pune în castron, se adaugă prazul, andivele şi rădăcinoasele bine mărunţ ite(manual

sau mecanic), tărâţ a, pulberile, pasta de roşii şi uleiul, iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.1443.

403

SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU NAPISe prepară supa - cremă la fel ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afarăde andive care se înlocuiesc cu napi.1444. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU

URZICIIngrediente: 2 fire de praz, 300 g urzici, 1 felie de ţ elină, 100 ml ulei, 5 linguri de tărâţ e,

1lingură pulbere de căline (v. 2076), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2

linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1

legăturăfrunze fragede de ţ elină cu fenicul, 1.5 l macerat de coada - calului (v. 2042).Maceratul se

pune în castron, se adaugă prazul, urzicile şi ţ elina bine măruţ ite (manual saumecanic), pulberile,

uleiul şi tărâţ a, iar deasupra verdeţ urile tăiate mărunt.1445. SUPĂ - CREMĂ DE

404

PRAZ CU FRUNZE DE RIDICHISe prepară supa - cremă la fel ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afarăde urzici care se înlocuiesc cu frunze fragede de ridichi.1446. SUPĂ -

CREMĂ DE PRAZ CU SPANACSe prepară supa - cremă la fel ca la reţ eta precedentă (1444),

folosind aceleaşi ingrediente, înafară de urzici care se înlocuiesc cu spanac. La fel se poate prepara

supa - cremă de ştevie, lobodăroşie, albă, măcriş, frunze de soia, patlagină, frunze de tei, ulm, fag

(cu condiţ ia să fie foarte fragede196 şi crescute în bătaia soarelui).1447. RULADĂ CU PRAZ ŞI VARZĂ

ROŞIEIngrediente: 2 fire de praz, 1 felie de ţ elină, 1/4 varză albă, 1/2 varză roşie, 1/2 sfeclă

roşie,400 g unt, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, cremogen (v. 2019), tărâţ e, 1 legătură cimbru

cuhasmaţ uchi, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari

(v.2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere

dealge, 1 ceapă mare de apă.Prazul se taie fideluţ ă, se amestecă cu ţ elina rasă, varza tăiată fideluţ ă

(frecată în mâini pânăse înmoaie, fără a o stoarce de sucul ei), 2 gălbenuşuri de ouă de găină,

pulberea de gogoşari, untulfrecat spumă şi cremogen (cât cuprinde), până se obţ ine o compoziţ ie

potrivit de îngroşată. Pe ofoaie de plastic se presară o mână de cremogen, peste care se întinde

compoziţ ia de mai sus (cupodul palmei), ca o foaie dreptunghiulară, groasă cam de 1 cm. Peste ea se

aşează compoziţ ia adoua, care se prepară din: varza roşie tăiată fideluţ ă, amestecată cu sfecla rasă,

ceapa şi verdeaţ atăiate mărunt, pulberile, pasta de roşii, 200 g unt frecat spumă şi tărâţ e (cât

cuprinde).Cu ajutorul foii de plastic (cu ambele mâini) se rulează strâns, având grijă ca după

fiecarerăsucuire să întoarcem foaia de plastic către noi (în afară), ca să nu se prindă în compoziţ ie.

Tot cuajutorul acesteia se aşează rulada pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece, ca să se

întăreascăuntul. Se serveşte tăiată felii mai grosuţ e, cu salată verde de sezon. Cantitatea de mai sus

estesuficientă pentru 12 - 14 porţ ii.1448. RULADĂ CU PRAZ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară rulada

la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele2 ouă de găină care se

înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).1449. RULADĂ DE PRAZ UMPLUTĂ CU

CIUPERCISe prepară prima compoziţ ie ca la 1446; cea de a doua se prepară din 300 g ciuperci

macerateîn suc de cătină (v. 1979), bine mărunţ ite, amestecate cu 1 ceapă mare de apă, tăiată

mărunt, odatăcu 1 legătură de pătrunjel, amestecate cu 1/2 linguriţ ă de plante aromatice şi

condimentare (v.2070), 200 g unt frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde).1450. RULADĂ DE PRAZ CU

VARZĂ MURATĂCompoziţ ia pentru prima foaie se prepară ca la 1446: pentru cea de-a doua foaie, se

405

preparădin: 1/4 varză murată (bine stoarsă de moare; nu se spală şi nu se ţ ine în apă) tăiată

fideluţ ă,amestecată cu 1 ceapă şi câteva frunze fragede de ţ elină tăiate mărunt, plus 1/2 sfeclă roşie

rasăodată cu 1 morcov, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077), 200 g unt

frecatspumă şi tărâţ e (cât cuprinde).1451. RULADĂ DE PRAZ CU NAPI MURAŢISe prepară rulada la

fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varzamurată care se înlocuieşte

cu napi muraţ i raşi (v. 1958).1452. PRAZ UMPLUT CU BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 700 g praz, 350

g brânză de vaci, 1 mână petale roşii de trandafir, 1/2 linguriţ ăpulbere din seminţ e de gogoşari (v.

2072), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1/4 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v.

2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 căpăţ ână de salatăverde, 50 g unt, 1 lingură tărâţ e.Prazul

406

curăţ at se taie în bucăţ i de 8 - 10 cm, i se scoate miezul, lăsând numai 2 rânduri de foide la exterior.

Brânza se trece prin sită, se amestecă cu miezul de praz (tăiat mărunt, odată cuverdeaţ a), pulberile şi

tărâţ a. Cu această compoziţ ie se umplu bucăţ ile de praz, care se aşează înformă de raze, pe un

postament de salată verde, ce a fost aşezat în prealabil pe platou. Deasupra sepresară petale roşii de

trandafir tăiate fideluţ ă.1453. PRAZ UMPLUT CU BRÂNZĂ DE OISe prepară la fel ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza devaci care se înlocuieşte cu caş de oaie

ras, brânză frământată sau telemea de oi.197 1454. PRAZ UMPLUT CU CIUPERCIIngrediente: 700 g

praz, 350 g ciuperci proaspete, 3 linguri oţ et de mere, 1 legătură frunzefragede de ţ elină cu tarhon, 75

ml ulei, tărâţ e, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 1 pumn de creson de fântână. Prazul sepregăteşte ca la 1451.Compoziţ ia pentru

umplut se prepară din: ciuperci de cultură (alese numai mici şi mijlocii)tăiate mărunt, stropite cu oţ et şi

lăsate acoperite 30 min; ulterior se amestecă cu verdeaţ a tăiatămărunt, pulberile, miezul de praz tocat,

ulei şi tărâţ e (cât cuprinde). Prazul umplut se aşează pe unpostament de creson, care a fost aşezat în

prealabil în platou.Se stropeşte cu puţ in ulei şi se presară cu verdeţ uri de sezon tăiate mărunt.1455.

PRAZ UMPLUT CU PASTĂ DE MĂSLINE VERZIIngrediente: 700 g praz, 350 g măsline verzi, 1

legătură de hasmaţ uchi cu mărar, 75 ml ulei,tărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v.

2072).Prazul se pregăteşte ca 1451. Compoziţ ia pentru umplut se prepară din măsline mărunţ ite,odată

cu miezul de praz şi verdeţ urile de sezon, la care se adaugă pulberile şi tărâţ a.Prazul umplut se

aşează pe postament din verdeţ uri de sezon sau petale de trandafir, ce aufost aşezate în prealabil în

platou. Deasupra se stropeşte cu puţ in ulei şi se presară cu verdeaţ ătăiată mărunt.1456. PRAZ

UMPLUT CU PASTĂ DE ROŞIIIngrediente: 75 g praz, 150 g pastă de roşii, 125 ml ulei, 1 lingură suc

de cătină (v. 2092), 1legătură de mărar cu hasmaţ uchi, 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi

condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/4 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii,

tărâţ e, 1 mână depetale roşii de flori de nalbă de grăină.Prazul se pregăteşte pentru umplut ca la

1451.Pasta de roşii se amestecă cu uleiul, miezul de la cele 4 bucăţ i de praz tăiat mărunt, pulberileşi

tărâţ a. Prazul umplut se aşează pe un strat din muguri fragezi de lucernă sau de trifoi, se stropesccu

puţ in ulei şi se presară cu verdeţ uri sau flori de nalbă de grădină tăiate fideluţ ă.1457. PRAZ

UMPLUT CU PASTĂ DE MĂSLINE NEGREIngrediente: 700 g praz, 250 g măsline negre desărate (v.

407

1988), 1 legătură de mărar cupătrunjel, 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 75 ml ulei,

1/4 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,

tărâţ e, 100 g frunze demăcriş sau de tătăneasă.Prazul se prepară ca la 1451; după ce i s-a scos

miezul, se despică până la jumătate şi seapasă cu palma, în aşa fel încât capătă aspect de floare; se

umple cu pasta de măsline, numai pânăla jumătate. Compoziţ ia pentru umplut se prepară din măsline

(fără sâmburi) tocate fin, amestecatecu pulberile, verdeaţ a tocată mărunt (odată cu miezul scos din

bucăţ ile de praz), ulei şi tărâţ e (câtcuprinde). Prazul umplut (cu aspect de floare) se aşează pe un

postment din frunze de măcriş, ce aufost aşezate în prealabil pe platou.1458. PRAZ UMPLUT CU SOS

GALBENIngrediente: 2 fire de praz, 5 linguri de cremogen, 300 ml suc de morcovi (v.

408

2081), 125 mlulei, 1 căpăţ ână de salată verde, 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v.

2072), 1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 2 - 3roşii, 1 legătură de mărar cu pătrunjel. Prazul (cu tot cu frunze) se taie fideluţ ă, se aşează

în platou(în strat subţ ire, uniform), peste el se presară pulberile şi sosul care se prepară din: cremogen

(v.2019) înmuiat cu suc de morcovi; se mai adaugă uleiul (puţ in câte puţ in, ca la maioneză).

Deasuprase presară verdeţ urile tăiate mărunt, iar pe margini se decorează cu felioare de roşii, de

gogoşari şisalată verde.1459. PRAZ CU SOS ROŞUSe prepară la fel ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v.

2076) care colorează sosul în roşu intens.1460. PRAZ CU SOS ALBIngrediente: 2 fire de praz, 400 g

smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1 lingură de198 cremogen (v. 2019), 2 linguri de mărar cu

tarhon, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1 mână de petale roşii de trandafir.Prazul tăiat fideluţ ă cu tot cu frunze se pune în platou (în strat

subire uniform). Peste el setoarnă smântâna bine amestecată cu făina de orez şi cremogenul, plus

pulberile. Deasupra sepresară verdeţ urile şi petalele de trandafir, tăiate fideluţ ă.1461. PRAZ CU SOS

VERDESe prepară la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus(pentru

culoare) 1 ceşcuţ ă de suc de orz verde (v. 2079).1462. PRAZ CU SOS DE TĂRÂŢESe prepară la fel

ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri decremogen cu 3 - 4 linguri

de tărâţ e.... PrunaConţ ine mucilagii, vitaminele (B şi C), apă, zahăr, hidraţ i de Carbon, acizi, albumi-

ne, cenuşi, celuloză apoi Fier, Calciu, Fosfor, Magneziu, Potasiu, Sodiu, Mangan.Este indicată în

astenie, anemie, surmenaj, gută, reumatism, arterioscleroză, constipaţ ii,intoxicaţ ie alimentară,

hepatism, temperamente bilioase.Pentru o acţ iune mai intensă, prunele se consumă dimineaţ a pe

nemâncate şi înainteameselor. Se bea câte 1 pahar de suc înainte (cu 30 min) de cele 3 mese.Contra

constipaţ iei, se consumă, dimineaţ a, pe stomacul gol, prune proaspete cu pâiniţ e dinsecară.... Pruna

uscatăEste foarte nutritivă, tonic al sistemului nervos şi laxativă.Se indică sportivilor, copiilor, în

regimurile hipoazotatereumatism, gută, arterioscleroză,nefritici, surmenaj, constipaţ ie,

hemoroizi,temperamente bilioase.Frunzele prunului sunt diuretice, laxative, febrifuge, vermifuge.Prunele

sunt cele mai igienice purgative naturale(atât cele proaspete cât şi cele conservate prin uscare). 1463.

PRUNE BRUMĂRII PE SOS ALBIngrediente: 700 g prune, 450 g smântână, 2 linguri făină de orez, 1

lingură cremogen, 1 mânăde petale roşii de trandafir, 1 legătură de busuioc cu măghiran, 1/2 linguriţ ă

409

pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge. Smântâna se

amestecă cu făinade orez, cremogenul (v. 2019), pulberile şi se toarnă în platou; deasupra se aşează

jumătăţ i deprună din soiul "Tuleu gras" sau alte varietăţ i, care sunt la îndemână.Deasupra se presară

verdeţ urile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţ ă.1464. PRUNE BRUMĂRII PE SOS

GALBENIngrediente: 700 g prune brumării, 5 linguri cremogen, 350 ml suc de morcovi (v. 2081), 2 -

3linguri de ulei sau 1 ceaşcă de lapte nefiert, câteva frunzişoare de mentă, 1 mână de petale vişinii

deflori de nalbă de grădină, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2linguriţ ă pulbere de alge.Cremogenul (v. 2019) se

410

înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă uleiul, laptele, pulberile şi setoarnă în platou. Peste el se

aşează sfeclă sau jumătăţ i de prune, cu miezul în jos. Deasupra sepresară mentă tăiată mărunt, iar

pe margini (în formă de ghirlandă) se pun petalele de nalbă tăiatefideluţ ă.1465. PRUNE ALBE PE SOS

ROŞUSe prepară la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând (pentruculoare)

1 - 2 liguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077).1466. PRUNE PE SOS VERDESe

prepară sosul alb la fel ca la reţ eta precedentă (1463), folosind aceleaşi ingrediente,adăugând (pentru

culoare) suc de orz verde. Se decorează cu petale de trandafir (de culoare vişinie),tăiate fideluţ ă şi

flori de gălbenele (puse din loc în loc).199 1467. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (I)Ingrediente: 900 g

prune bine coapte, cremogen (v. 2019), puţ ină miere (după gust) coaja rasăde la 1/2 lămâie, 1 lingură

tinctură miraculoasă I (v. 2016), 1 lingură seminţ e de in. Prunele(separate de sâmburi) se mărunţ esc

fin (manual sau mecanic), se amestecă cu puţ ină miere, coajade lămâie, tinctura şi cremogen (cât

cuprinde). Se pune în cupe iar deasupra se presară cu seminţ ede in.1468. CREMĂ CU NECTAR DE

PRUNE (II)Se prepară la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

cremogencare se înlocuieşte cu tărâţ e; după ce a fost pusă în cupe se pune câte puţ in albuş (bătut

spumă -tare, fără zahăr) peste care se presară seminţ e de mac.1469. CREMĂ CU NECTAR DE

PRUNE (III)Se prepară la fel ca la reţ eta precedentă (1467), folosind aceleaşi ingrediente, în afară

decremogen care se înlocuieşte cu alune sau nuci măcinate; se adaugă puţ ină pulbere fină

descorţ işoară iar în locul tincturii miraculoase se adaugă 1 linguriţ ă tinctură din muguri de plop

negru(v. 2015) şi 2 linguri de rom sau coniac.1470. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (IV)Se prepară la

fel ca la reţ eta precedentă (1467), folosind aceleaşi ingrediente, în afară decremogen care se

înlocuieşte cu făină integrală de ovăz (v. 2018) iar tinctura miraculoasă I seînlocuieşte cu tinctura

miraculoasă II (v. 2107).Ovăzul este cereala cea mai bogată în protein.1471. CREMĂ CU NECTAR DE

PRUNE (V)Se prepară la fel ca la reţ eta precedentă (1467), folosind aceleaşi ingrediente, în afară

decremogen care se înlocuieşte cu făină integrală de hrişcă.Hrişca este cereala cea mai bogată în

Calciu.1472. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (VI)Se prepară la fel ca la reţ eta precedentă (1467),

folosind aceleaşi ingrediente, în afară decremogen care se înlocuieşte cu germeni de soia (v. 2066), fin

mărunţ iţ i (manual sau mecanic), iartinctura miraculoasă I se înlocuieşte cu 1 linguriţ ă tinctură de

propolis (v. 2014). Soia esteleguminoasa cea mai bogată în proteine.1473. NECTAR DE PRUNE CU

FRIŞCĂIngrediente: 700 g prune, 2 linguri de frişcă (bătută fără zahăr), 1 lingură de

411

tincturămiraculoasă II (v. 2107), puţ ină miere.Prunele (separate de sâmburi) se mărunţ esc fin (manual

sau mecanic), se îndulcesc cu puţ inămiere, se pun în pahare, iar deasupra se pune câte puţ ină

frişcă.1475. NECTAR DE PRUNE CU SUC DE CĂLINESe prepară la fel ca la reţ eta precedentă

(1473), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 4 - 5 linguri suc de căline (v. 2076), care îi dă

un gust deosebit de plăcut.1476. NECTAR DE PRUNE CU LAPTE DE ALUNESe prepară la fel ca la

reţ eta precedentă (1473), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 1 ceaşcă de lapte de alune

(2036) iar în locul tincturii miraculoase se adaugă 1 linguriţ ă tincturădin muguri de plop negru (v.

2105).1477. COMPOT DE PRUNE CU PEPENE GALBENIngrediente: 400 g prune, 400 g pepene

galben, puţ ină miere, 350 g suc de mere (v. 2102) sauapă, 1 lingură tinctură miraculoasă I

412

(v. 2106) sau 2 linguri de rom.Prunele se despică în două (îndepărtând sâmburii, care se pun la sucul

de mere), se pun încompotieră, se adaugă pepenele galben (curăţ at de coajă şi seminţ e) tăiat

cubuleţ e, puţ ină miere(bine dizolvată în sucul de mere sau în apă), tinctura şi romul.1478. SALATĂ

DE PRUNE CU NUCIIngrediente: 700 g prune, 200 g mieji de nuci verzi, puţ ină miere, 1 vârf de cuţ it

pulbere fină de200 scorţ işoară, 2 - 3 linguri de rom, 1 linguriţ ă tinctură de propolis (v. 2014), 1 mână

de petale roz detrandafir. Se iau prune frumoase de toamnă (bine coapte), se despică în două pe

lungime, li seîndepărtează sâmburii (care se vor folosi la sucul de mere) şi se aşează pe un postament

din petalede trandafir. În fiecare jumătate de prună se pun un miez de nucă (curăţ at de pieliţ ă). Peste

ele setoarnă romul, tinctura cu care au fost amestecate cu 2 linguri suc de morcovi (v. 2081) şi

puţ inămiere dacă este necesară.... PăsturaPăstura nu este altceva decât polenul conservat natural, în

celulele fagurilor de albine. Polenuldepus în faguri este supus unor procese biochimice de tip

fermentativ, sub acţ iunea anumitormicroorganisme,care sunt în mod specific prezente în păstură.Acest

produs hormonal al albinelor are aspectul unui polen de culoare maroniu - gălbui sauruginiu, de diferite

nuanţ e. Pentru sănătatea noastră are calităţ i cu totul deosebite de refacere şistimulare a celulelor

nervoase. Este un excepţ ional dezinfectant al celulei hepatice. Păstura estebogată în enzime, vitamine,

minerale şi multe altele, fiind în primul rând hrana larvelor de albine.1479. LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ

(sirop)Ingrediente: 300 g faguri cu păstură, 1.4 kg miere polifloră, aspirină, 1 rămurică de

busuioc.Fagurii cu păstură se ţ in la rece 12 ore (ca să se poată mărunţ i cât mai bine). Se înmoaie cu

1.5 l apăcaldă (38 o C), se acoperă şi se lasă la cald (agitând din când în când). După ce a stat astfel

24 deore, se frământă bine în mâini, până ce fagurele se omogenizează bine cu apa. Se strecoară

printifon dublu şi se amestecă cu mierea (până ce aceasta nu se mai simte). Se păstrează la rece

(însticle de culoare închisă), folosindu-se în combinaţ ie cu sifon sau apă minerală; este recomandabil

cusuc de mere (v. 2012) sau de morcovi (v. 2081). Este excepţ ional, în combinaţ ie cu ceaiurile

dinplante medicinale macerate la rece (ceai de vâsc de măr, coada - calului, săpunariţ ă, afine

ş.a.)Pentru o perioadă mai lungă, se adaugă aspirină (3 tablete la 1 litru) dizolvată într-o linguriţ ăde

apă rece, se pune în sticle de 500 ml (de culoare închisă), se toarnă deasupra de 1 deget alcoolsau

coniac, se astupă ermetic, se etichetează şi se păstrează la loc răcoros, ferit de lumină.Pe timpul iernii

se foloseşte la preparatele dulci în bucătăria fără foc.Luat în doze zilnice (de 3 ori pe zi câte 1 linguriţ ă

- timp de 30 de zile)întinereşte şi fortifică organismul, iar luat abuziv poate producemari neplăceri sau

413

supraîncărcări nedorite."Tot ceea ce este prea mult nu este bun".1480. CREMĂ LA PAHAR CU

LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (I)Ingrediente: 75 ml lăptişor de păstură, 350 ml lapte de soia (v. 2032),

cremogen (v. 2019),coaja rasă de la 1 lămâie sau portocală, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106),

2 ouă de găină, 1linguriţ ă seminţ e de anason. Laptele de soia se amestecă cu lăptişorul de păstură,

coaja de lămâie,tinctura, gălbenuşurile şi cremogen (cât cuprinde), până se obţ ine o pastă potrivit de

îngroşată, carese pune în cupe. Deasupra se presară, în fiecare cupă, câte puţ in albuş bătut spumă

(fără zahăr) şicâteva seminţ e de anason.1481. CREMĂ LA PAHAR CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (II)Se

prepară crema la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară decremogen care

se înlocuieşte cu tărâţ e iar tinctura miraculoasă I

414

se înlocuieşte cu tincturămiraculoasă II (v. 2107).1482. CREMĂ LA PAHAR CU LĂPTIŞOR DE

PĂSTURĂ (III)Se prepară la fel ca la reţ eta precedentă (1480), folosind aceleaşi ingrediente, în afară

delaptele de soia care se înlocuieşte cu lăptişor de migdale (v. 2038) sau de nuci (v. 2035); în plus,

seadaugă 2 linguri de pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), până ce crema

capătăculoarea dorită de roşu.1483. CREMĂ LA PAHAR CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (IV)Se prepară

la fel ca la reţ eta precedentă (1480), folosind aceleaşi ingrediente, în afară decremogen care se

înlocuieşte cu seminţ e de floarea - soarelui sau de bostan (decorticate şimăcinate); în plus, se adaugă

1 vârf de cuţ it pulbere fină de scorţ işoară.201 1484. CREMĂ CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ ŞI OUĂ DE

PREPELIŢĂSe prepară la fel ca la reţ eta precedentă (1480), folosind aceleaşi ingrediente, în afară

deouăle de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă (v. 7) şi tinctura mieaculoasă I care

seînlocuieşte cu 1 linguriţ ă tinctură de propolis (v. 2014).1485. NECTAR DE FRĂGUŢE CU LĂPTIŞOR

DE PĂSTURĂ (I)Ingrediente: 500 g frăguţ e, 100 ml lăptişor de păstură, 150 ml lapte din seminţ e de

bostan (v.2033), 1 linguriţ ă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), câteva frunzişoare de măghiran

saumentă. Frăguţ ele bine mărunţ ite (manual sau mecanic) se amestecă cu lăptişorul de păstură,

lapteleşi tinctura; se pune în pahare, iar deasupra se presară frunzele aromate, tăiate fideluţ ă.1486.

NECTAR DE ZMEURĂ CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂSe prepară la fel ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de frăguţ e carese înlocuiesc cu zmeură. La fel se poate prepara şi

"nectarul cu căpşuni".1487. NECTAR DE CAISE CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂSe prepară la fel ca la

reţ eta precedentă (1485), folosind aceleaşi ingrediente, în afară defrăguţ e care se înlocuiesc cu caise

bine coapte şi mărunţ ite fin (manual sau mecanic). La fel, se potprepara: "nectar din piersici, cireşe,

vişine, coacăze, agrişe, pepene galben, pepene verde,corcoduşe, dude, fructe de dracilă, mere, prune

etc".1488. SUC DE ORZ VERDE CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂIngrediente: 100 ml suc de orz verde (v.

2079), 300 ml lăptişor de porumb, 100 ml lăptişor depăstură, 1 linguriţ ă tinctură de propolis (v. 2104),

câteva petale roşii de trandafir. Sucul de orz verdese amestecă cu lăptişorul de păstură, laptele de

porumb, tinctura şi se pune în pahare. Deasupra sepresară petalele de trandafir (tăiate fideluţ ă).1489.

SUC DE CĂTINĂ CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂSe prepară la fel ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de orzcare se înlocuieşte cu suc de cătină (v. 2092) şi lapte,

care se înlocuişte cu suc de ţ elină.1490. SUC DE CĂLINE CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂSe prepară la

fel ca la reţ eta precedentă (1488), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de suculde orz verde care se

415

înlocuieşte cu 400 ml suc de căline (v. 2076); deasupra se presară flori albe deurzică moartă.1491.

SUC DE ROŞII CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂSe prepară la fel ca la reţ eta precedentă (1488), folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de suculde orz verde care se înlocuieşte cu 400 ml suc de roşii (v.

2094).1492. SUC DE MORCOVI CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂSe prepară la fel ca la reţ eta

precedentă (1488), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de suculde orz verde care se înlocuieşte cu

400 ml suc de morcovi (v. 2081).1493. SUC DE PĂSTÂRNAC CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂSe prepară

la fel ca la reţ eta precedentă (1488), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de suculde orz verde care

se înlocuieşte cu 400 ml suc de păstârnac. La fel, se poate prepara şi "lăptişorul depăstură cu sucul

de ţ elină, varză, gulii

416

ş.a".1494. ÎNGHEŢATĂ DE DUDE ROŞII CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂIngrediente: 500 g dude roşii

(bine coapte şi mărunţ ite fin), 250 ml lăptişor de păstură, 300 gfrişcă, 1 linguriţ ă tinctură din muguri

de plop negru (v. 2105), coaja rasă şi zeama scursă de la 1/2lămâie sau 1 lingură de suc de cătină (v.

2052).Pireul de dude se amestecă bine cu lăptişorul de păstură (v. 1479), tinctura, coaja şi zeama

delămâie şi apoi cu frişca (uşor, de jos în sus, ca să nu se lase). Se pune în forme speciale de

îngheţ atăşi se dă la rece.202 ... PropolisConţ ine: flavonoizi, teninuri, fitancide şi antibioţ i cu vegetale,

oligoelementele(Fier, Cupru, Magneziu, Zinc ş.a). Este un antibiotic natural.Propolisul este o substanţ ă

răşinoasă cu aspect lipicios şi eterogen. În stup se află în staresolidă, devenind fiabil la frig. La o

temperatură de peste 20o C devine maleabil şi chiar lichid.Comparat cu păscura, propolisul are mai

multe întrebuinţ ări în medicină. Reface celulele şi lestimulează. Este un antibiotic natural,

antireumatismal, anticongestiv. Mestecat între dinţ i setransfromă într-o pastă moale de aplicat pe

gingiile afectate de carii; porţ iunea afectată se acoperătimp de 6 - 8 ore cu propolis, timp de 14 - 21

de zile. Saliva combinată cu propolisul esteantimicotică.Propolisul, sub formă de tinctură, se foloseşte

ca adaos în multe preparateculinare, cărora le îmbogăţ eşte conţ inutul.1495. CEAI DE AFINE CU

TINCTURĂ DE PROPOLISFructele sunt bogate în tamin, pectine, o substanţ ă colorantă numită

mitrilină, acizi organici(acid malic, oxalic, lactic, succinic), zaharuri, provitamina A, vitamina C.Ceaiul

ajută în diaree, având proprietăţ i antiseptice, în infecţ iile intestinale (mai ales îngastrienterite,

contribuind la ameliorarea proceselor de fermentaţ ie).Peste 1/2 linguriţ ă de fructe uscate, se toarnă

250 ml apă, se lasă la macerat 8 ore şi sestrecoară, adâugând 30 picături tinctură de propolis (v.

2014).Se bea în cursul unei zile.1496. CEAI DE SĂPUNARIŢĂSăpunariţ a are proprietăţ i expectorante,

măreşte diureza şi secreţ ia biliară, elimină toxineledin organism.Ceaiul se prepară dintr-o linguriţ ă de

rădăcină (bine mărunţ ită) cu 250 ml apă rece. Se lasă lamacerat timp de 8 ore, se strecoară şi se

adaugă 30 picături de tinctură de propolis (v. 2014).Se bea pe parcursul unei zile.1497. CEAI DE

COADA CALULUI CU PROPOLIS (tinctură)Este bronhodilatator, antimicrobian, antiseptic urinar,

remineralizant, diuretic şi expectorant.Ajută în insuficienţ a cardiacă, anghină pectorală, diaree, nefrite,

tuberculoză, bronşite, anemie, gută,colicistită, reumatism, ulcer gastro - intestinal.În uz extern:

gingivită, epistaxis (sângerări în nas). Pentru efectul său de coagulare a sângelui(oprire a sângerărilor)

este "de neînlocuit". În afecţ iunile rinichilor cu nisip şi calculi se folosesc ceaiulşi băile.Ceaiul se

prepară din: 1 linguriţ ă vârf de plantă mărunţ ită (înmuiată cu 250 ml apă rece) seacoperă şi se lasă

417

la macerat 8 ore; se strecoară prin tifon şi se încălzeşte puţ in (38 o C); se poateîndulci cu puţ ină

miere; se adaugă 30 - 40 picături tinctură de propolis (v. 2104) sau tinctură dinmuguri de plop negru

(v. 2105). Mugurii se recoltează în iulie şi august.1498. CEAI DE VÂSC CU TINCTURĂ DE

PROPOLISVâscul se recoltează de pe măr, păr, prun, brad, pin, molid şi plop (din octombrie până

îndecembrie şi apoi în martie - aprilie).Conţ ine sopomină, triterpenice, acid oleanolic, acetilcolină,

celină, inozitol, viscină, viscitoxină,substanţ e minerale, aminoacizi liberi, acid viscic, polizaharid,

vitaminele C şi E.Este indicat în arterioscleroză, afecţ iuni cardiace, hipo şi hiper tensiune arterială,

dureri renale,tuse convulsivă, sughiţ uri persistente, astm, epilepsie, isterie, diabet.Ceaiul se prepară

numai la rece: 4 linguriţ e de plantă

418

mărunţ ită se pun cu 350 ml apă rece, seamestecă, se acoperă şi se lasă la macerat 8 ore; se

încălzeşte puţ in, se strecoară prin tifon şi seadaugă 30 - 40 picături tinctură de propolis (v. 2104)....

Ridiche neagrăConţ ine: rafanol (esenţ ă sulfurată), vitaminele B, C, tocoferol.Este indicată în litiază

biliară şi urinară, colicistite, dispepsii, insuficienţ ă hepatică, afecţ iunipulmonare, bronşite cronice,

astm, tuse convulsivă, gute, reumatisme, artrite cronice, rahitism,alergii, scorbut, eczeme.203 1499.

SUC DE RIDICHI (I)Se foloseşte numai proaspăt extras (ridichile bine spălate, cu tot cu coajă). Se

mărunţ esc(manual sau mecanic) ridichile şi se extrage sucul din ele; se iau 20 50 g pe zi sau de la

100 pânăla 400 g, după dr. GRUMME, în cazurile de litiază biliară.1500. SIROP DE RIDICHI CU

MIEREIngrediente: 350 g ridichi negre, 200 g miere polifloră.Ridichile bine spălate (cu tot cu coajă) se

dau pe răzătoare, se amestecă cu miere, se pun învas de pământ, acoperite, şi se lasă 24 de ore. Se

scurg prin tifon. Din sirop se iau 4 - 6 linguri pe zi.Ajută la vindecarea tuselor celor mai rebele. Se

poate da şi unui copil care nu creşte normal sau unuiadolescent obosit, fiind un puternic fortifiant.1501.

SUC DE RIDICHI (II)Se prepară la fel ca la reţ eta precedentă (1499), folosind aceleaşi ingrediente; se

extrage lamixer; se iau 50 - 200 ml pe zi, în combinaţ ie cu suc de morcovi, păstârnac şi

pătrunjel.Ajută în toate afecţ iunile hepato-biliare sau când se urmăreşte drenajul.1502. SUC DE

RIDICHI (III)Ingrediente: 60 g ridichi, 60 g cartofi, 200 g morcovi, 50 g păstârnac, 50 g pătrunjel,

miere. Sedau toate produsele (cu tot cu coajă) la mixer (după ce au fost bine spălate) şi se amestecă

cumierea; se bea dimineaţ a, pe nemâncate, în decursul a două ore cu înghiţ ituri mici, bine salivat,

timpde 25 de zile (în special primăvara). Este un puternic fortifiant pentru toate vârstele.1503. PASTĂ

DE RIDICHI CU PRAZIngrediente: 350 g ridichi, 1 fir de praz, 100 g brânză de vaci, 200 g unt, 1

legătură de mărarcu pătrunjel, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 1 gogoşar, tărâţ e.Ridichile se mărunţ esc fin odată cu prazul, se

amestecă cu brânza dată prin sită, verdeaţ atăiată mărunt, pulberile, puţ ină tărâţ e şi untul frecat

spumă. Cu această compoziţ ie se ung turtiţ edin tărâţ e de grâu (alte azime, tăiate cât mai subţ iri) sau

se pune pe farfurie, se tasează cu lamacuţ itului şi se decorează cu felioare roşii de gogoşari.1504.

PASTĂ DE RIDICHI CU CEAPĂSe prepară la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

în afară de praz care seînlocuieşte cu 1 ceapă mare de apă şi brânza de vaci care se înlocuieşte cu

brânză frământată de oi.1505. PASTĂ DE RIDICHI CU ŢELINĂIngrediente: 200 g ridichi, 150 g ţ elină,

1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 legătură de leuşteancu busuioc, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante

419

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulberede alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de

gogoşari (v. 2072), 4 - 5 ridichi de lună roşii, tărâţ e.Ridichile, ţ elina şi ceapa se mărunţ esc fin, se

amestecă cu verdeaţ ă tăiată mărunt, pulberile,puţ ină tărâţ e şi untul frecat spumă. Se decorează cu

ridichi de lună roşii.1506. PASTĂ DE RIDICHI CU ANDIVEIngrediente: 250 g ridichi, 250 g andive, 1

ceapă, 200 g unt, tărâţ e, 1 legătură de verdeţ uri, 1linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 15măsline negre desărate (v. 1988).Ridichile,

andivele şi ceapa se mărunţ esc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile,verdeaţ a tăiată

mărunt, puţ ină tărâţ e şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurioare, se tasează şise decorează cu

jumătăţ i de

420

măsline neagre şi verdeţ uri de sezon.1507. PASTĂ DE RIDICHI CU SALATĂ VERDEIngrediente: 250 g

ridichi, 250 g salată, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 lingură pastă deroşii crude (v. 2063), 1

legătură de verdeţ uri, 1/4 linguriţ ă pulbere de ienupăr cu fenicul, 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 1/2

linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2074), tărâţ e. Ridichile şi ceapase mărunţ esc fin, se

amestecă cu salata tăiată fideluţ ă, pasta de roşii, verdeţ urile tăiate mărunt,pulberile, puţ ină tărâţ e şi

untul frecat spumă.Se decorează după dorinţ ă.204 1508. PASTĂ DE RIDICHI CU URZICISe prepară

la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de salată carese înlocuieşte cu

urzici mărunţ ite cât se poate de fin (manual sau mecanic). Pot fi înlocuite cuspanac, muguri fragezi de

lucernă, trifoi, frunze de soia, tei, ulm, fag, ştevie, tătăneasă, măcriş (cucondiţ ia să fie foarte fragede

şi crecute în soare).1509. PASTĂ DE RIDICHI CU GERMENI DE SOIAIngrediente: 300 g ridichi, 150 g

germeni de soia (v. 2026), 1 ceapă, 1 felie de sfeclă roşie, 175g unt, 1 legătură de verdeţ uri, 1/2

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), tărâţ e. Ridichile,germenii, ceapa şi sfecla se

mărunţ esc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, puţ inătărâţ e, untul frecat spumă şi

verdeaţ a tăiată mărunt. Se decorează după fantezia gospodinei.1510. PASTĂ DE RIDICHI CU

GERMENI DE LUCERNĂSe prepară la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în

afară de germenii desoia care se înlocuiesc cu germeni de lucernă (v. 2021). Aceşti germeni (la nevoie)

pot fi înlocuiţ i cugermeni de trifoi, de mei, de hrişcă, de linte sau fasole.1511. PASTĂ DE RIDICHI CU

VARZĂ MURATĂIngrediente: 250 g ridichi, 200 g varză murată, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1

legătură dehasmaţ uchi cu tarhon, 1/4 linguriţ ă pulbere de cimbru cu busuioc, 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), tărâţ e. Varza se stoarce în mâini de moare

(nuse spală şi nu se ţ ine în apă), se mărunţ eşte fin odată cu ceapa şi ridichile, se amestecă cu

pulberile,puţ ină tărâţ e şi untul frecat spumă.1512. PASTĂ DE RIDICHI CU NAPI MURAŢISe prepară la

fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varzamurată, care se înlocuieşte

cu napi muraţ i, bine mărunţ iţ i. Se decorează cu produsele pe care le arela îndemână gospodina;

gogoşari, felii de ceapă, roşii, ridichi de lună, măsline negre (desărate),verdeţ uri de sezon ş. a.1513.

CIORBĂ DE RIDICHI CU ZARZAVATIngrediente: 250 g ridichi, 1 pătrunjel, 1 morcov, 1 felie de ţ elină, 1

felie de sfeclă roşie, 1ceapă, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de

421

gogoşari (v.2072), 1 la macerat de tărâţ e (v. 2041), 500 ml zeamă de varză murată (moare), 75 ml

ulei.Rădăcinoasele se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu macerat, se adaugă ceapa şi

verdeţ uriletăiate mărunt, pulberile şi uleiul.1514. CIORBĂ DE RIDICHI CU DOVLEACIngrediente: 250 g

ridichi, 200 g dovleac, 1 ceapă, 1 felie de ţ elină, 1.5 l suc de roşii (v. 2094),75 ml ulei, 1 legătură

frunze fragede de ţ elină şi tarhon, 1/2 linguriţ ă pulbere de mărar şi ienupăr,1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072). Ridichile,dovleacul şi ţ elina se dau pe

răzătoare, se amestecă cu ceapa şi verdeţ urile tăiate mărunt, pulberileşi uleiul.1515. CIORBĂ DE

RIDICHI CU VARZĂ ALBĂSe prepară ciorba la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară dedovleac care se înlocuieşte cu

422

varză albă tăiată fideluţ ă. Uleiul poate fi înlocuit cu 3 - 4 linguri desmântână (sau 2 gălbenuşuri de

ouă de găină), iar deasupra (pe lângă verdeaţ a tăiată mărunt) sepot pune câteva petale roşii de

trandafir, tăiate fideluţ ă.1516. CIORBĂ DE RIDICHI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ciorba la fel ca

la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouălede găină care se înlocuiesc cu 10

ouă de prepeliţ ă (v. 7).1517. CIORBĂ DE RIDICHI CU GRÂUŞOR (untişor)Ingrediente: 250 g ridichi,

150 g grâuşor, 1 ceapă, 1 felie de ţ elină, 1 pătrunjel, 1.5 l macerat205 de mere pădureţ e (v. 2053), 1

legătură de hasmaţ uchi cu tarhon, 1/2 linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e deroşii (v. 2071), 75 ml ulei.Sucul de

mere pădureţ e se pune în castron, se adaugă rădăcinoasele (date pe răzătoare),ceapa şi verdeaţ a

tăiate mărunt, grâuşorul tăiat fideluţ ă, pulberile şi uleiul.1518. SUPĂ - CREMĂ DE RIDICHI CU

SPARANGHELIngrediente: 350 g ridichi, 250 g sparanghel, 1 ceapă mare de apă, 2 - 3 linguri pastă

de roşiicrude (v. 2063), 1.5 l macerat de trifoi roşu (v. 2048), 5 linguri tărâţ e, 50 ml ulei, 1/2

linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1

linguriţ ăpulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de mărar.Ridichile, ceapa şi sparangelul

(curăţ at de partea fibroasă) se mărunţ esc fin (manual saumecanic) şi se pun în castronul cu macerat;

se adaugă pasta de roşii, pulberile şi uleiul, iar deasupramărarul tăiat mărunt.1519. SUPĂ - CREMĂ DE

RIDICHI CU ANDIVESe prepară la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară

de sparanghelcare se înlocuieşte cu andive bine mărunţ ite.1520. SUPĂ - CREMĂ DE RIDICHI CU

SMÂNTÂNĂIngrediente: 350 g ridichi, 250 g ţ elină, 1 morcov, 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă

roşie, 1ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 2 ardei graşi, 1.5 l macerat de căline

(v.2043), 1 legătură de pătrunjel cu mărar, câteva petale roşii de trandafir, 1/2 linguriţ ă pulbere

dinseminţ e de fenicul cu anason, 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de

roşii(v. 2071), 5 linguri de tărâţ e.Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele, ardeii şi

ceapa bine mărunţ ite (manualsau mecanic), smântâna (sau gălbenuşurile), pulberile şi tărâţ ea, iar

deasupra verdeţ urile tăiatemărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţ ă.1521. SUPĂ - CREMĂ DE

RIDICHI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de ouăle degăină (sau smântână) care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă (v.

7).1522. SUPĂ - CREMĂ DE RIDICHI CU VARZĂ ALBĂIngrediente: 350 g ridichi, 350 g varză, 1 ceapă

mare de apă, 1 felie de ţ elină, 5 linguri tărâţ e,1.5 l macerat de măceşe (v. 2047), 1/2 linguriţ ă

423

pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere

din seminţ e de roşii (v. 2071), 1 legătură deverdeţ uri, câteva flori de tătăneasă, 50 ml ulei.Se pune

maceratul în castron, se adaugă ridichile, varza, ceapa şi ţ elina bine mărunţ ite(manual sau mecanic),

tărâţ a, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeţ urile tăiate mărunt şi florile detătăneasă.1523. RULADĂ

DE RIDICHI CU TRANDAFIRI ROŞIIIngrediente: 600 g ridichi, 200 g petale roşii de trandafir, 1 felie de

ţ elină, 150 g varză murată,1 ceapă mare de apă, cremogen, tărâţ e, 400 g unt, 1 legătură de

verdeţ uri, 1/2 linguriţ ă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1 linguriţ ă pulbere dinseminţ e de ardei gras (v. 2074), 2 gălbenuşuri de ouă de

424

găină, 1 felie de sfeclă roşie. Ridichile sedau pe răzătoare odată cu ţ elina, se amestecă cu pulberea

de ardei, 200 g unt frecat spumă, 2gălbenuşuri şi cremogen (cât cuprinde), până se obţ ine o

compoziţ ie mai îngroşată. Pe o foaie deplastic se presară o mână de cremogen, se aşează

compoziţ ia cu ridichi şi se întinde pe o foaiedreptunghiulară (groasă de 1 cm); peste ea se aşează cea

de-a doua compoziţ ie (de culoare roşie)care se prepară din: petale roşii de trandafir se taie fideluţ ă

odată cu varza murată (stoarsă bine dezeamă), adăugând pulberile, ceapa tăiată mărunt, 200 g unt

frecat spumă, tărâţ e (cât cuprinde),verdeţ urile tăiate mărunt şi sfecla dată pe răzătoare. Se rulează

strâns, cu ambele mâini, cu ajutorulfoii de polietilenă. Tot cu ajutorul acesteia, punem rulada pe un fund

de lemn sau pe un platoudreptunghiular; se dă la rece pentru 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată felii mai

grosuţ e, alături de salatăverde de sezon. Această cantitate este suficientă pentru 12 - 14 porţ ii.206

1524. RULADĂ DE RIDICHI CU MORCOVISe prepară rulada la fel ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară desfecla roşie care se înlocuieşte cu 1 morcov ras, iar cele 2 ouă de

găină se înlocuiesc cu 10 ouă deprepeliţ ă (v. 7).1525. RULADĂ DE RIDICHI CU SPANACSe prepară

rulada la fel ca la reţ eta precedentă (1523), folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde petalele roşii de

trandafir, care se înlocuiesc cu spanac tăiat fideluţ ă.1526. RULADĂ DE RIDICHI CU URZICISe prepară

rulada la fel ca la reţ eta precedentă (1523), folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde petalele roşii de

trandafir care se înlocuiesc cu urzici tăiate mărunt.În locul urzicilor se pot folosi muguri fragezi de

lucernă sau trifoi, frunze de măcriş, ştevie, soia,tătăneasă, fasole, podbal, viţ ă de vie şi multe altele.

Condiţ ia este să fie fragede şi crescute în soare.1527. RIDICHI MACERATE ÎN MIEREIngrediente: 750

g ridichi negre, 250 g ţ elină, 1 rămurică de busuioc, 1 rămurică de cimbrişorde grădină sau de câmp,

4 kg miere polifloră.Ridichile şi ţ elina se cântăresc după ce au fost rase pe răzătoare, se pun în

borcan odată cucele 2 plante aromate, deasupra se toarnă mierea, se leagă gura borcanului strâns şi

se pune la locîntunecos (sau se înfăşoară în hârtie de culoare închisă). Se lasă la macerat 6

săptămâni, având grijăca borcanul să fie agitat zilnic. După acest termen mierea (care s-a transformat

în sirop) se strecoarăprin tifon (presându-se bine ridichile, ca mierea să se scurgă până la ultima

picătură). Rămăşiţ ele sepun cu 2 - 3 litri de apă, se lasă 12 ore (perioadă în care se agită de mai

multe ori), se strecoară (sepresează bine tifonul) şi se consumă ca atare, într-o perioadă scurtă de

timp. Mierea (transformată însirop) se pune în sticle de culoare închisă (deasupra de 1 deget alcool), se

închid ermetic, seetichetează (ziua, luna, anul) şi se păstrează la loc răcoros şi ferit de lumină. Ajută

425

în bolile ficatuluişi ale căilor respiratorii (o lingură de 3 ori pe zi înaintea meselor principale, cu 30 min).

Deasemenea, ajută în afecţ iunile pulmonare, reumatism degenerativ, gută, alergii.1528. PASTĂ CU

FRUNZE DE RIDICHI ŞI BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 200 g frunze fragede de ridichi, 150 g brânză

proaspătă de vaci, 150 g unt, 1ceapă mare de apă, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de frunze fragede de ţ elină cu tarhon,

2- 3 roşii, tărâţ e. Frunzelese taie fideluţ ă (sau se mărunţ esc mecanic) odată cu verdeaţ a, se

amestecă cu pulberile, ceapatăiată mărunt, brânza trecută prin sită, untul frecat spumă şi tărâţ e (cât

cuprinde). Compoziţ ia seaşează pe o farfurie, se tasează pe margini cu lama cuţ itului, se decorează

cu felii

426

de roşii sau ridichide lună.1529. PASTĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI BRÂNZĂ DE OISe prepară pasta

la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapăcare se înlocuieşte cu 1

fir mare de praz (bine mărunţ it) şi brânza de vaci care se înlocuieşte cubrânză de oi, bine

frământată.1530. CIORBĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI SMÂNTÂNĂIngrediente: 200 g frunze fragede

de ridichi, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouăde găină, câteva petale roşii de trandafiri, 1

legătură de hasmaţ uchi cu leuştean, 1 morcov, 1părunjel, 1 ceapă, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclă

roşie, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 1 l macerat de napi (v. 2051), 500 ml suc demere (v. 2012) sau zeamă de varză (moare).Se pune

într-un castron maceratul şi sucul de varză, se adaugă rădăcinoasele date perăzătoare, ceapa şi

verdeaţ a tăiate mărunt, frunzele de ridichi şi petalele de trandafir tăiate fideluţ ă.Se amestecă cu

pulberile cu smântâna (sau gălbenuşurile). În loc de smântână sau gălbenuşuri, sepot pune în ciorbă

75 ml ulei de soia.207 1531. CIORBĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară

ciorba la fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouălede găină care se

înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă. (v. 7).1532.SUPĂ-CREMĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI MUGURI DE

LUCERNĂIngrediente: 350 g frunze fragede de ridichi, 350 g muguri fragezi de lucernă, 1.5 suc de

roşii(v. 2094), 50 ml ulei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 5 linguri de tărâţ e, 1

legăturăde mărar cu pătrunjel, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1 mână de flori albe de urzică moartă. Se pune sucul de roşii într-

uncastron, se adaugă cele două feluri de frunze, ceapa şi rădăcinoasele bine mărunţ ite (manual

saumecanic), tărâţ a, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt şi florile de urzică

moartă.1533. SUPĂ - CREMĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI VARZĂ ALBĂSe prepară supa - cremă la

fel ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde mugurii de lucernă care se

înlocuiesc cu varză albă, bine mărunţ ită şi ulei care se înlocuieşte cu 1ceaşcă de smântână....

Ridichea rozăConţ ine vitaminele (A, B, C, P), rofanol, Magneziu, Sulf.Are aceleaşi proprietăţ i ca şi

ridichea neagră. Se foloseşte în medicină şi la preparate culinareîn bucătăria fără foc;se pregătesc

aceleaşipreparate gustoase şi hrănitoare.Au proprietăţ i asemănătoare cu ridichea neagră dar mai puţ in

intense. E bine să fie consumateîn preparatele culinare (la rece), cu tot cu frunzele lor fragede.Se

consumă şi frunzele (cele mai fragede, din care se prepară foarte multe aperitive, salate,ciorbe, supe -

creme, rulade şi multe altele). Pe lângă numeroasele elemente pe care le conţ in,sporesc foarte

427

multdigestibilitatea ridichii.... RodiaConţ ine: apă, materii azotate, materii grase, materii zaharoase,

materii extractive, celuloză,cenuşi, taninuri. Este indicată în astenie, tenie, dizenterii.1534. CREMĂ CU

SUC DE RODII (I)Ingrediente: 5 linguri cremogen, 150 ml suc de morcovi, 175 ml suc de rodii, coaja

rasă de la1/2 lămâie, 1 linguriţ ă tinctură muguri de plop negru (v. 2015) sau 1 linguriţ ă de rom, 2 ouă

degăină, 1 linguriţ ă seminţ e de mac, puţ ină miere. Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu suc

demorcovi, se adaugă sucul de rodii (care a fost amestecat cu puţ ină miere), cele 2 gălbenuşuri

degăină, coaja de lămâie şi tinctura (sau romul). Se pune în cupe, deasupra se pune puţ in albuş

bătutspumă tare (fără zahăr) şi se presară cu seminţ e de mac sau anason.1535. CREMĂ CU SUC DE

RODII (II)Se prepară crema la fel ca la reţ eta precedentă, folosind

428

aceleaşi ingrediente, în afară decremogen care se înlocuieşte cu tărâţ e (la care se adaugă 1 vârf de

cuţ it pulbere fină descorţ işoară).1536. CREMĂ CU SUC DE RODII (III)Se prepară la fel ca la reţ eta

precedentă (1354), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2linguri de cremogen cu făină de ovăz sau

de hrişcă (v. 2018), iar ouăle de găină cu ouă de prepeliţ ă(v.7).1537. SUC DIN RABARBĂRSe extrage

numai din tijele bine dezvoltate, ajunse la maturitate şi se foloseşte imediat ce afost extras, la acrit

diferite preparate.1538. SUC DIN RABARBĂR CU SUC DE RODIISe pun cantităţ i egale şi se îndulcesc

cu puţ ină miere (după gust) la care se adaugă câtevapicături de tinctură de propolis (v. 2104)208

1539. RABARBĂR CONSEVAT ÎN MIEREIngrediente: 1 kg tije de rabarbăr, 1 rămurică de busuioc, 1

rămurică de mentă, 4 kg de mierede albine de salcâm . Tijele de rabarbăr (tăiate felii cât mai subţ iri)

se pun în borcan odată cu celedouă rămurele. Peste ele se toarnă mierea, se leagă borcanul strâns la

gură, se înfăşoară în hârtiede culoare închisă şi se lasă la macerat 6 săptămâni, având grijă să fie

agitat zilnic. După acesttermen se strecoară, se scot cu o paletă felioarele de rabarbăr şi se pun într-

un borcan potrivit camărime. Se pot folosi la diferite preparate în bucătăria fără foc (după imaginaţ ia

fiecăruia). Mierea,care s-a transformat în sirop de rabarbăr, se toarnă în sticle de culoare închisă

turnând deasupra de1 deget alcool sau rom; sticlele se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la

loc rece şiîntunecos.... Revent (rabarbăr) - Rheum officinaleAceastă plantă este cunoscută de milenii,

pentru virtuţ ile ei purgative, de către chinezi. Eifolosesc reventul în tratarea a peste 35 de boli. Se

apreciază că, în întreaga lume, există aproximativ60 de soiuri de "rabarbăr".Reventul este indicat în

anemie, atonie generală, impotenţ ă, atonie gastrică, hepatism,costipaţ ie, parazitoze intestinale, diaree

cronice, dizenterii cronice ş.a.Este contraindicat în hiperclorhidrie, hemoroizi, gută, litiază

oxalică."Rheum rhapanticum" este varietatea cultivată în grădinile cu legume, în scopuri alimentare.Din

tijele plantei se poate extrage un suc acrişor, care în bucătăria fără foc poate înlocui sucul decătină, de

lămâie şi alte produse care se folosesc pentru acrit diferite preparate.... SecaraConţ ine: hidraţ i de

Carbon, materii azotate, proteine, amidon,săruri minerale (Fier, Calciu, Fosfor, Magneziu, Potasiu).Este

indicată în afecţ iuni vasculare, hipotensiune, prevenirea arterosclerozei;

recomandatăsedentarilor.Consumul cu regularitate a secarei combate arteroscleroza şi maladiile

cardiovasculare.1540. GERMENI DE SECARĂ (v. 637) "Grâu germinat"Toate reţ etele de la grâu (637 -

684) se pot prepara şi din secarăfolosind aceeaşi metodă.... Sfecla roşieConţ ine vitaminele (A, B, C,

PP), zaharuri din belşug, Potasiu, Magneziu, Fosfor, Rubidiu, Siliciu,Fier, Cupru, Brom, Zinc, Magneziu,

429

var, acizi aminaţ i - asparagină, betaină, glutamină.Este foarte nutritivă şi energetică, aperitivă,

răcoritoare şi uşor digerabilă.Se recomandă în anemii, demineralizare, nervi, nevrite, tuberculoză şi

chiar cancer.Sfecla roşie este de un real folos în timpul epidemiilor de gripă.Contraindicată

diabeticilor.Este foarte eficientă consumată crudă, în amestec cu alte rădăcinoase, sau simplă.

Serecomandă zilnic 1 pahar de suc de sfeclă roşie pur sau în amestec, timp de 30 de zile.Sfecla roşie

este apreciată pentru bogăţ ia ei în Potasiu, ocupând locul II după drojdia de bere.1541. PASTĂ DE

SFECLĂ ROŞIE CU CEAPĂIngrediente: 150 g sfeclă roşie, 150 g varză albă, 1 ceapă mare de apă,

150 g brânză de vaci,100 g unt, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţ ă

pulbere de

430

cimbrişor şisovârf, 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 lingură de hrean ras, tărâţ e, 1 legătură de

hasmaţ uchi.Sfecla roşie, varza şi ceapa, fin mărunţ ite (manual sau mecnic), se amestecă cu brânza

de vaci(trecută prin sită), pulberile, verdeaţ a tăiată mărunt, hreanul, untul frecat spumă şi tărâţ e

(câtcuprinde). Cu această pastă se ung azime din grâu sau alte cereale sau se pune pe farfurie,

setasează şi se decorează cu felioare de ridichi de lună albe.1542. PASTĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU

PRAZSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care

seînlocuieşte cu 1 fir mare de praz bine mărunţ it.1543. PASTĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU CRESONSe

prepară ca la reţ eta precedentă (1541), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1209 mână de

creson fin mărunţ it odată cu celelalte produse. La nevoie, cresonul poate fi înlocuit cuspanac, ştevie,

urzici ş.a.1544. PASTĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 150 g sfeclă roşie, 200 g

varză murată, 1 morcov, 1 ceapă mare de apă, 200 gunt, tărâţ e, 1 legătură frunze fragede de ţ elină

şi tarhon, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v.2071), 1/4 linguriţ ă pulbere de seminţ e de

cimbrişor de câmp cu mărar, 1/2 linguriţ ă pulbere dealge, 1 felie de ţ elină.Sfecla roşie, varza (bine

scursă de moare; nu se ţ ine în apă şi nu se spală), morcovul şi ceapa,se mărunţ esc fin (manual sau

mecanic), se amestecă cu pulberile, verdeaţ a tăiată mărunt, tărâţ e(cât cuprinde) şi untul frecat

spumă. Se decorează cu felioare de ţ elină.1545. PASTĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU NAPI MURAŢISe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza muratăcare se

înlocuieşte cu napi muraţ i (v. 1958) bine mărunţ iţ i.1546. SALATĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU

HREANIngrediente: 200 g sfeclă roşie (rasă), 1 mână de flori albe de urzică moartă, 250 g

varzămurată, 1 morcov, 1 felie de ţ elină, 1 - 2 linguri de hrean ras, 50 ml ulei, 1 legătură de mărar

cuhasmaţ uchi, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere de

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, tărâţ e. Sfecla roşie şi

hreanul serad pe răzătoarea cu găuri mici (de preferinţ ă de sticlă); morcovul şi ţ elina se rad pe

răzătoarea cugăuri mici. Varza se stoarce bine de moare (zeamă) fără a se spăla sau a se ţ ine în apă

şi se taiefideluţ ă; ceapa se taie julien.Se amestecă toate aceste produse la care se adaugă pulberile,

puţ ină tărâţ e şi ulei, iardeasupra se presară verdeţ urile tăiate mărunt şi florile de urzică moartă.1547.

SALATĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU GERMENI DE SOIASe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 lingurigermeni de soia (v. 2026) pentru decorarea salatei.1548.

SALATĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU GERMENI DE TRIFOISe prepară ca la reţ eta precedentă (1546),

431

folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3linguri de germeni de trifoi (v. 2030), cu care se

amestecă compoziţ ia.1549. SALATĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU MAIONEZĂ DE POSTSe prepară ca la

reţ eta precedentă (1546), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei carese înlocuieşte cu maioneză

de post, preparată astfel: 3 linguri de cremogen (v. 2019) se înmoaie cu1/2 ceaşcă suc de morcovi (v.

2081); se adaugă (puţ in câte puţ in) 125 ml ulei. Se decorează cuverdeţ uri de sezon şi flori de

gălbenele.1550. CIORBĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU URZICIIngrediente: 200 g sfeclă roşie, 1 ceapă, 1

morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1mână deurzici, 1 legătură de leuştean, 75 ml ulei, 1.5 l suc de

roşii (v. 2094), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ ede gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v.

432

2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge.Se pune sucul de roşii în castron, se adaugă rădăcinoasele rase,

ceapa, urzicile şi verdeţ uriletăiate mărunt, pulberile şi uleiul.1551. CIORBĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU

FRUNZE DE BOBSe prepară primăvara devreme, când încep să iasă frunzele de bob; trebuie să fie

foarte tinere(bobul se seamănă în mustul zăpezii).Se prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de urzici care seînlocuiesc cu frunze fragede de bob, tăiate fideluţ ă.1552. SUPĂ -

CREMĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU ŢELINĂIngrediente: 1.5 l macerat de cătină (v. 2074), 450 g sfeclă

roşie, 350 g ţ elină, 1 ceapă, 1păstârnac, 1 morcov, 5 linguri tărâţ e, 100 ml ulei, 1 linguriţ ă pulbere din

seminţ e de roşii (v. 2071),210 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1legătură de tarhon cu salvie.Maceratul se pune în castron, se adaugă

rădăcinoasele şi ceapa măruţ ite fin (manual saumecanic), tărâţ a, pulberile şi uleiul, iar deasupra

verdeţ urile tăiate mărunt.1553. SUPĂ - CREMĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU SMÂNTÂNĂSe prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care seînlocuieşte cu 1 ceaşcă de

smâtână (sau 2 gălbenuşuri de ouă găină).1554. SUPĂ - CREMĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU OUĂ DE

PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (1552), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei

carese înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână, iaurt sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v.

7)amestecate cu 1 lingură de cremogen (v. 2019)....SmochinaConţ ine: apă, materii azotate grase,

glucide, celuloză, cenuşi. Este foartenutritivă şi digerabilă; indicată copiilor, adolescenţ ilor,

convalescenţ ilor,bătrânilor, sportivilor, femeilor însărcinate.Ajută în astenie fizică şi nervoasă, iritaţ ii

gastrointestinale (gastrite, colite), constipaţ ie, stăriacute febrile, inflamaţ ii urinare şi pulmonare.Conţ ine:

Fier, Mangan, Calciu, Brom, vitaminele (A, B1, B2, PP, C).O sută grame smochine proaspete dau 100

cal.;100 g smochine uscate dau 250 cal.1555. CIDRU DIN SMOCHINEIngrediente: 1 kg smochine

mărunţ ite, 1 lingură boabe de ienupăr pisate, 10 l apă, 1 rămuricăde busuioc. Toate ingredientele de

mai sus se pun în borcan de sticlă, la gura căruia se fixează undop de fermentaţ ie.Se lasă 7 zile la

temperatura camerei, să fermenteze, apoi se trage în sticle.1556. CREMĂ CU SMOCHINE (I)Ingrediente:

150 ml cidru de smochine, 200 ml suc de morcovi (v. 2081), 5 linguri cremogen, 2ouă de găină, 1

lingură tărâţ e, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106),1 vârf de cuţ it

pulbere fină de scorţ işoară, câteva petale roşii de trandafir. Cremogenul (v. 2019) seînmoaie cu sucul

de morcovi, se adaugă cidrul de smochine, tărâţ a, pulberea, coaja de lămâie şizeama ei, tinctura şi

cele 2 gălbenuşuri.Compoziţ ia se pune în cupe, deasupra se pune câte puţ in albuş bătut spumă tare

433

(fără zahăr)iar peste el, se pun câteva petale de trandafir, tăiate fideluţ ă.1557. CREMĂ CU SMOCHINE

(II)Se prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouă degăină

care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă (v. 7).1558. CREMĂ CU SMOCHINE (III)Se prepară ca la

reţ eta precedentă (1556), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2 linguri decremogen cu 3 linguri de

tărâţ e şi puţ ină pulbere de ienupăr.... SoiaSoia este o plantă socotită cu adevărat miraculoasă. Un

kilogram boabe de soia este echivalentîn proteine şi grăsimi cu 56 ouă de găină sau 7.5 l lapteaşa

cum se mulge de la vacă sau aproape 4 kg carne moale, fără oase.Conţ ine vitaminele (A, E, B6, B12,

C, D1, B2, B3, H, K, PP, F); protide, lipide, glucide, săruriminerale, Calciu, Fier, Magneziu, Fosfor,

Potasiu, Sodiu, Sulf, diastaze, lecitină înrudită cu

434

cea agălbenuşului de ou, ceară, răşină, celuloză.Cazeina soiei se înrudeşte cu cazeinele animale.Este

un aliment complet şi foarte digestibil. Constructor de primul ordin (pentru muşchi, oase,nervi), energic,

viguros. Remineralizant, echilibrant celular.211 Se poate folosi atât sub formă de boabe cât şi făină. O

valoare deosebit de mare o au germeniide soia (v. 2026), care se pot folosi în foarte multe feluri de

preparate (de la aperitive până ladulciuri) în bucătăria fără foc.Uleiul de soia este de nepreţ uit.Făina de

soia este de 4 ori mai bogată în Azot, decât făina de grâu şi de 20 de ori mai bogată înmaterii grase.

Este de 3 până la 5 ori mai săracă în hidraţ i de Carbon, ceea ce face din ea un produsfoarte

echilibrat. Protidele soiei conţ in toţ i acizii aminaţ i necesari în proporţ ii aproape ideale. Aciziiaminaţ i

esenţ iali sunt izoleucină, leucină, licină, metionină, fenilalanină, treonină, triptofomil, valină.Boabele de

soia furnizează 12 - 25 % ulei. Acest ulei conţ ine acizi graşi nesaturaţ i 85 %.Bogăţ ia uleiului de soia

în acizi graşi polinesaturaţ i şi prezenţ a acidului arahidonic îi asigurăputernice proprietăţ i

hipocolesterolemiante. Unii bolnavi constată reducerea colesterolului doar după3 săptămâni de

tratament.1559. PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CEAPĂIngrediente: 3 linguri făină de soia (v. 2021), 1

morocov, 1 felie de ţ elină, 1 ceapă mare de apă,tărâţ e, 150 g unt, 1 legătură de tarhon cu busuioc, 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071),1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Rădăcinoasele şi ceapa se mărunţ esc fin

(manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, făina desoia, untul frecat spumă, puţ ină tărâţ e (în

cazul că mai este nevoie) şi verdeţ urile tăiate mărunt.Compoziţ ia obţ inută se pune pe farfurie, se

tasează cu lama cuţ itului şi se decorează după fanteziagospodinei.1560. PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA

ŞI PRAZSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care

seînlocuieşte cu 1 fir de praz mare bine mărunţ it.1562. PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI VARZĂ

MURATĂIngrediente: 3 linguri făină de soia (v. 2021), 300 g varză murată, 1 morcov, 1 ceapă, 150

mlulei, târâţ e, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v.

2072),1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge.Varza murată se stoarce în mâini (ca să se scurgă de moare - nu se spală şi nu se ţ ine în apă),

semărunţ eşte fin odată cu morcovul, ceapa şi verdeţ urile, se amestecă cu pulberile, făina de soia

şiuleiul (puţ in câte puţ in, ca la majoneză), până se încorporează întreaga cantitate. Se adaugă

tărâţ e(cât cuprinde) până se îngroaşă suficient. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează

cuprodusele pe care le are gospodina la îndemână, cum ar fi: măsline, roşii, gogoşari, ceapă,

435

verdeţ urişi altele.1563. PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI NAPI MURAŢISe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza muratăcare se înlocuieşte cu napi muraţ i

(v. 1958) bine mărunţ iţ i.1564. CIORBĂ CU GERMENI DE SOIA ŞI SPANACIngrediente: 150 g germeni

de soia, 250 g spanac, 1 morcov, 1 felie de ţ elină, 1 pătrunjel, 1ceapă, 1 legătură de leuştean cu

mărar, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 75 mlulei, 1 l macerat de tărâţ e (v. 2071), 500

ml suc de aguridă (v. 1666). Se pune maceratul şi suculîntr-un castron, se adaugă germenii de soia (v.

2026) bine mărunţ iţ i, spanacul tăiat fideluţ ă,rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeţ urile

tăiate mărunt, pulberile şi uleiul.1565. CIORBĂ CU GERMENI DE SOIA

436

ŞI GRÂUŞOR (untişor)Se prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

spanac care seînlocuieşte cu grâuşor (tăiat fideluţ ă).1566. CIORBĂ CU GERMENI ŞI FRUNZE DE

SOIAIngrediente: 150 g germeni de soia (v. 2026), 200 g frunze de soia, 1 felie de ţ elină, 1păstârnac,

1 ceapă, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras(v. 2074), 2 -

3 roşii, 75 ml ulei, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 1.5 l macerat de mere.Se pune maceratul în castron, se adaugă germenii bine

mărunţ iţ i, frunzele fragede de soia212 tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi

uleiul, iar deasupra verdeţ urile tăiatemărunt.1567. CIORBĂ CU FRUNZE DE SOIA ŞI VARZĂ

DULCEIngrediente: 250 g frunze de soia, 100 g varză dulce, 1ceapă, 1 felie de ţ elină, 1 păstrânac, 2 -

3 roşii, 1 ardei gras, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură deleuştean

cu pătrunjel, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere

de alge, 1.5 l macerat de mere pădureţ e (v. 2053). Se pune maceratul în castron,se adaugă frunzele

fragede de soia şi varza, tăiate fideluţ ă (varza se freacă în mâini pentrua seînmuia), ceapa, ardeiul şi

verdeaţ a tocate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şismântâna (sau

gălbenuşurile).1568. CIORBĂ CU SOIA ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de găină care se înlocuiesc cu 10

gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7). În lipsasmântânii sau a gălbenuşurilor se pot adăuga 75 ml ulei

de soia sau de porumb.1569. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI GULIOAREIngrediente: 3 linguri

făină de soia, 300 g gulioare, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1ceapă, 1 felie deţ elină, 75 ml ulei, 1 legătură de

tarhon cu busuioc, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v.2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge, 1.5 l macerat de urzici(v.

2050), 5 linguri de tărâţ e. Se pune maceratul în castron, se adaugăfăina de soia, tărâţ a, pulberile,

gulioarele şi rădăcinoasele mărunţ ite fin , iar deasupra verdeţ uriletăiate mărunt.1570. SUPĂ - CREMĂ

CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CONOPIDĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în

afară de gulioare care seînlocuiesc cu conopidă fin mărunţ ită.1571. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE

SOIA ŞI ŞI VARZĂ ALBĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (1569), folosind aceleaşi ingrediente, în

afară de gulioarecare se înlocuiesc cu varză bine mărunţ ită, iar în loc de ulei, 1 ceaşcă de iaurt sau

smântână.1572. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ ŞI FRUNZE DE SOIAIngrediente: 2 linguri făină de soia,

350 g frunze fragede de soia, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 feliede ţ elină, 1 fir de praz, 1 legătură de

437

hasmaţ uchi cu mărar, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei

gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 5 linguri tărâţ e, 1.5 l macerat de trifoi (v.2048), 1 ceaşcă de smântână sau 2

gălbenuşuri de ouă de găină. Se pune maceratul în castron, seadaugă făina de soia, tărâţ a, frunzele

de soia mărunţ ite odată cu prazul şi rădăcinoasele, pasta deroşii, pulberile şi smântâna (sau

gălbenuşurile), iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.1573. SUPĂ - CREMĂ CU SOIA ŞI OUĂ DE

PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle de

găinăcare se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă (v. 7). În lipsa smântânii sau a gălbenuşurilor, se

potadăuga 75 ml ulei.1574. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE

438

SOIAIngrediente: 2 - 3 linguri cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţ iţ i, 1 ceapă de apă, 2

linguride nuci tăiate cu cuţ itul, 50 g unt, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 lingură tărâţ e, 1 căpăţ ână

desalată verde, 1 lingură de ulei, 1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.

2070),15 - 20 frunze de varză murată.Germenii de soia se amestecă cu nucile, ceapa şi verdeţ urile

tăiate mărunt, tărâţ a, pulberile şiuntul frecat spumă. Varza se stoarce bine de zeamă (în mâini; nu se

spală şi nu se ţ ine în apă) şi setaie în bucăţ i potrivite; se învelesc sarmalele şi se pun pe un

postament de salată verde, ce a fostaşezată, în prealabil, pe platou. Se stropesc cu puţ in ulei, peste

care se presară puţ ină verdeaţ ătăiată mărunt.213 1575. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE SOIASe

prepară compoziţ ia pentru umplut ca la reţ eta precedentă; pentru învelit, se folosesc frunzefragede de

soia (recoltate înainte şi în timpul înflorii plantei). În locul postamentului de salată verdese pun petale

roşii de trandafir sau flori de nalbă de grădină.1576. CHIFTELE CU GERMENI DE SOIAIngrediente: 3

linguri germeni de soia (v. 2026), 3 linguri nuci râşnite, 100 g unt, 1 ceapă deapă, puţ ină tărâţ e, 1

legătură de verdeaţ ă, 2 frunze de varză murată, 5 - 6 frunze de tătăneasă saude nalbă de grădină,

1/4 linguriţ ă pulberi aromate (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Germenii de soia se amestecă cu

nucile, ceapa tăiată mărunt sau dată pe răzătoarea de sticlă,varza (bine stoarsă de moare) tăiată

fideluţ ă, pulberile, tărâţ e (cât cuprinde), untul frecat spumă şipuţ ină verdeaţ ă tăiată mărunt.Pe o

foaie de plastic se presară tărâţ e, se împarte compoziţ ia cu lingura în părţ i egale formândastfel

chiftelele; se aşează pe un postament din frunze de tătăneasă sau de nalbă de grădină (alesenumai

cele fragede), tăiate fideluţ ă, puse în prealabil în platou.1577. CHIFTELE CU FĂINĂ DE SOIASe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soiacare se

înlocuiesc cu făină de soia (v. 2021).1578. CHIFTELE DE POST CU GERMENI DE SOIASe prepară ca

la reţ eta precedentă (1576), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de unt carese înlocuieşte cu 2 linguri

de cremogen (v. 2019) înmuiat cu 2 - 3 linguri suc de morcovi (v. 2081)sau apă şi amestecat cu 100

ml ulei (pus puţ in câte puţ in, ca la maioneză), până se încorporeazăîntreaga cantitate. În continuare,

se procedează la fel ca la reţ eta mai sus menţ ionată.1579. CHIFTELE DE POST CU FĂINĂ ŞI

FRUNZE DE SOIASe prepară ca la reţ eta precedentă (1576), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

germeniide soia care se înlocuiesc cu făină de soia (v. 2021). Postamentul cu verdeaţ ă din platou, se

pune dinfrunze fragede de soia, tăiate fideluţ ă.1580. CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI

CREMOGENIngrediente: 2 linguri făină de soia (v. 2021), 4 linguri de cremogen (v. 2019), puţ ină

439

miere(după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 300 ml suc

demorcovi (v. 2081), 2 ouă de găină, câteva frunze de măghiran sau salvie.Făina de soia se amestecă

cu cremogenul, se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă cele 2gălbenuşuri, mierea, coaja de

lămâie, tinctura şi se pune în cupe. Deasupra se pune câte puţ in albuşbătut spumă tare (fără zahăr),

peste care se presară frunze de măghiran sau de salvie, tăiatefideluţ ă.1581. CREMĂ CU FĂINĂ DE

SOIA ŞI TĂRÂŢESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2 linguri

decremogen cu 3 linguri de tărâţ e.1582. CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI NUCIIngrediente: 2 linguri

făină de soia (v. 2021), 1 lingură de cremogen (v. 2019), 4 linguri de nucirâşnite, 300 ml suc de

morcovi, puţ ină

440

miere (după gust), coaja rasă de la 1/2 portocală, 1 linguriţ ătinctură din muguri de plop negru (v.

2105), 1 vârf de cuţ it pulbere de scorţ işoară, 2 ouă de găină,câteva petale roşii de trandafir.Făina de

soia se amestecă cu cremogenul şi nucile şi se înmoaie cu sucul de morcovi; seadaugă mierea, coaja

de portocală, tinctura, pulberea şi cele 2 gălbenuşuri. Se toarnă în cupe,deasupra se pune câte puţ in

albuş bătut spumă tare (fără zahăr), iar peste el se presară petale deflori (nalbă de grădină) tăiate

fideluţ ă.1583. CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI PASTĂ DE CĂLINESe prepară ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci, care seînlocuiesc cu seminţ e de bostan (decorticate şi

râşnite), plus 2 linguri pastă de căline (v. 2064).1584. CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI OUĂ DE

PREPELIŢĂ214 Se prepară ca la reţ eta precedentă (1580), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în

plus 2linguri pastă de măceşe (v. 2066); cele 2 ouă de găină se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă (v.

7).1585. RULOU CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN (I)Ingrediente: 3 linguri făină de soia (v. 2021), 7

linguri de cremogen (v. 2019), 350 ml zer, coajarasă de la 1 lămâie, 1 linguriţ ă tinctură de propolis (v.

2104), 150 g iaurt, 5 linguri nuci râşnite,puţ ină pulbere de scorţ işoară, puţ ină miere (după gust),

tărâţ e.Făina de soia se amestecă cu cremogenul, se înmoaie cu 300 ml zer sau lapte nefiert,

puţ inămiere, se frământă amstecând untul frecat spumă (câte puţ in până se încorporează

întreagacantitate). Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen, peste care se întinde

compoziţ ia cuunt (cu podul palmei); într-un strat de formă dreptunghiulară, groasă de 6 - 7 mm. Peste

el se aşeazăo altă compoziţ ie preparată cu nucă înmuiată cu 50 ml zer sau lapte nefiert, puţ ină

miere, coaja delămâie, tinctura şi puţ ină tărâţ e, după care se rulează cu ambele mâini, ajutându-ne

de foaia deplastic, care după fiecare răsucire se întoarce în afară, ca să nu se prindă în compoziţ ie.

Tot cuajutorul acesteia se pune pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte

tăiat feliimai grosuţ e.1586. RULOU CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN (II)Se prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu seminţ e de floarea -

soarelui decorticate şi râşnite; în acestea, se adaugă 3 linguripastă de măceşe (v. 2066) şi tărâţ e

(cât cuprinde).1587. RULOU CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN (III)Se prepară ca la reţ eta

precedentă (1585), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci carese înlocuiesc cu 4 - 5 linguri

rabarbăr macerat în miere (v. lit. R); se amestecă cu 1 felie de sfeclăroşie rasă pe răzătoarea de sticlă

şi tărâţ e (cât cuprinde).1588. RULOU CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN (IV)Se prepară ca la reţ eta

precedentă (1585), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci carese înlocuiesc cu smochine fin

441

mărunţ ite.1589. RULOU CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN (V)Se prepară ca la reţ eta precedentă

(1585), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci carese înlocuiesc cu stafide (puse la muiat înainte

cu 2 ore, scurse şi bine amestecate cu o mână detărâţ e).... SpanacConţ ine: săruri minerale din

belşug (Sodiu, Potasiu, Calciu, Fosfor, Magneziu, Sulf, Mangan,Zinc, Cupru, Iod, arsenic), vitaminele B,

C, caroten, B9 (acid folic), B12, clorofilă, spinacină (argilină,lizină, mucilagii, glucide, protide, lipide,

fier).Este un remineralizant de mare valoare. este supranumit "mătura" căilor digestive.Este indicat în

anemie, convalescenţ ă, scorbut, renescenţ e, rahitism, creştere, astenie fizică şinervoasă, cancere.

Consumat de preferinţ ă crud în bucătăria fără foc.Trebuie consumat în cantităţ i mici de către

hiperanemici.Este contraindicat în: hepatism, reumatism, artritism, piatră,

442

inflamaţ ii gastrice sau intestinale(din cauza oxilaţ ilor de Potasiu şi de Calciu).De reţ inut că spanacul

conţ ine 700 mg de acid uric / 100 g. Este indicat ca o completare aalimentaţ iei mai ales în

copilărie,surmenaj, demineralizare, nervozitate.1590. SUC DE SPANAC CU VINUn pahar de vin "de

Bordeaux" şi 1/5 suc de spanac proaspăt extras; este recomandat înconvalescenţ e şi renescenţ e.1591.

SUC DE SPANAC CU CRESONSpanac şi creson în cantităţ i egale. Se extrage un pahar de suc

proaspăt, care se beadimineaţ a. Ajută mult în depresiile fizice şi nervoase.215 1592. PASTĂ DE

SPANAC CU BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 200 g spanac, 150 g brânză de vaci proaspătă, 150 g unt,

1 ceapă mare de apă, 1linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţ ă pulbere de

plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, câteva frunze de rozmarin cu

salvie, tărâţ e.Spanacul, ceapa şi verdeţ urile fin mărunţ ite (manual sau mecanic), se amestecă cu

brânza de vacitrecută prin sită, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Compoziţ ia

obţ inută se punepe azime din cereale sau pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează după

gust.1593. PASTĂ DE SPANAC CU BRÂNZĂ DE OISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vacicare se înlocuieşte cu brânză (bine frământată) de

oi.1594. PASTĂ DE SPANAC CU ROŞIISe prepară ca la reţ eta precedentă (1592), folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de ceapăcare se înlocuieşte cu 1 fir de praz mare fin mărunţ it, adăugând în plus 2

- 3 linguri pastă de roşiicrude (v. 2063).1595. PASTĂ DE SPANAC CU CRESONIngrediente: 150 g

spanac, 150 g creson de fântână, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1legătură de verdeţ uri, 1 linguriţ ă

pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), tărâţ e, 1/4 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Spanacul, cresonul, ceapa şi verdeţ urile se

mărunţ esc fin (manual sau mecanic), se amestecăcu pulberile, tărâţ e (cât cuprinde) şi untul frecat

spumă. Se pune pe farfurie şi se decorează dupăfantezia gospodinei, cu produsele ce le are la

îndemână.1596. PASTĂ DE SPANAC CU ŢELINĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de creson care seînlocuieşte cu 200 g ţ elină (rădăcină) fin mărunţ ită, plus 2

gălbenuşuri de ouă de găină.1597. PASTĂ DE SPANAC CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la

reţ eta precedentă (1595), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 10gălbenuşuri de ouă de

prepeliţ ă (v. 7).1598. PASTĂ DE SPANAC DE POST (I)Ingrediente: 350 g spanac, 1 ceapă mare de

apă, 1 felie de ţ elină, 3 linguri de cremogen (v.2019), 150 150 ml suc de morcovi (v. 2081), 150 ml

ulei, tărâţ e, 1 legătură de hasmaţ uchi şi frunzetinere de ţ elină, 1 lingură de muştar, 1 linguriţ ă

443

pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v.

2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 20 măslinenegre desărate (v. 1988), 2 gogoşari.Spanacul, ceapa,

ţ elina şi verdeţ urile, se mărunţ esc fin (manual sau mecanic) şi se amestecăcu pulberile. Separat,

cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă uleiul (puţ in câtepuţ in, ca la maioneză) şi

muştarul, după care se amestecă cu compoziţ ia de spanac şi tărâţ e (câtcuprinde). Se decorează

după gust cu jumătăţ i de măsline negre şi felioare de gogoşari.1599. PASTĂ DE SPANAC DE POST

(II)Se prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de tărâţ e care

seînlocuieşte cu făină de soia (v. 2021).1600. SALATĂ COMBINATĂ CU SPANACIngrediente: 100 g

spanac, 1 ceapă, 3 roşii, 2 ardei graşi, 1/4 varză albă, 1 lingură suc decătină (v. 2092), 50 ml ulei,

1/4 linguriţ ă pulbere de plante

444

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu frunze

fragede de ţ elină, câteva petale roşii detrandafir. Spanacul se taie fideluţ ă, se pune în salatieră, se

adaugă varza tăiată fideluţ ă, ceapa tăiatăpeştişori, roşiile şi ardeii felioare. Peste aceste produse se

adaugă pulberile, sucul de cătină (diluatcu puţ ină apă) şi uleiul, iar deasupra se presară verdeţ urile

tăiate mărunt şi petalele de trandafirtăiate fideluţ ă.1601. SALATĂ DE SPANAC CU CASTRAVEŢI

VERZI216 Ingrediente: 150 g spanac, 3 - 4 castaveţ i fragezi, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură suc de

cătină(v. 2092), 50 ml ulei, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă

pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de

mărar cucimbru, o mână de flori roşii de trandafir (de grădină).Spanacul se taie fideluţ ă şi se pune în

salatieră. Peste el se pun castraveţ ii tăiaţ i felioare,ceapa tăiată peştişori, pulberile, sucul de cătină

diluat cu puţ ină apă şi uleiul, iar deasupra verdeaţ atăiată mărunt şi petalele fideluţ ă.1602. SALATĂ

DE SPANAC CU CASTRAVEŢI MURAŢIIngrediente: 150 g spanac, 3 - 4 castraveţ i muraţ i, 1 ardei

gras, 1 fir de praz mare, 2 frunze devarză dulce, 1 lingură suc de roşii, pulbere (v. 2071), 1/2 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de

hasmaţ uchi, 50 ml ulei.Spanacul şi varza se taie fideluţ ă, se amestecă cu pulberile, prazul şi ardeiul,

tăiate mărunt,castraveţ ii felioare şi uleiul, iar deasupra se presară hasmaţ uchiul tăiat mărunt.1603.

SALATĂ DE SPANAC CU VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de varză care seînlocuieşte cu castraveţ i muraţ i (tăiaţ i fideluţ ă). Ca să le mai ia

din acreală li se adaugă 1 morcovsau o felie de ţ elină rasă. Se decorează cu germeni de soia (v.

2026).1604. CIORBĂ DE SPANAC CU GULIOAREIngrediente: 100 g spanac, 250 g gulioare, 1 morcov,

1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 felie desfeclă roşie, 1 ceapă, 75 ml ulei, 1 legătură de leuştean, 2 linguri

pastă de roşii crude (v. 2063), 1linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1.5 l macerat de cătină (v. 2044). Se pune

maceratul în castron, se adaugăspanacul tăiat fideluţ ă, gulioarele şi rădăcinoasele date pe răzătoare,

ceapa şi leuşteanul tăiatemărunt, pasta de roşii, pulberile şi uleiul.1605. CIORBĂ DE SPANAC CU

DOVLECEISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioare care

seînlocuiesc cu dovlecei raşi.1606. CIORBĂ DE SPANAC CU PATISONSe prepară ca la reţ eta

precedentă (1604), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioarecare se înlocuiesc cu patison ras

(v. lit. P).1607. CIORBĂ DE SPANAC CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 250 g spanac, 1 ceaşcă de

445

smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1legătură de leuştean cu pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 fir

de praz, 2 linguri pastă de roşii crude (v.2063), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072),

1/2 linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1.5 l

macerat de căline (v. 2043).Maceratul se pune în castron, se adaugă spanacul tăiat fideluţ ă,

rădăcinoasle date perăzătoare, prazul şi verdeaţ a tăiate mărunt, pulberile, smântâna (sau

gălbenuşurile) şi pasta de roşii.La nevoie smântâna sau ouăle se pot înlocui cu 75 ml ulei.1608.

CIORBĂ DE SPANAC CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de ouăle de găinăcare se înlocuiesc cu ouă de prepeliţ ă (v. 7).1609. CHIFTELE

DE SPANAC CU NUCIIngrediente: 150 g spanac, 150

446

g nuci râşnite, 1 căpăţ ână de salată verde, 150 g tărâţ e, 1ceapă de apă, 150 g unt, 1 legătură mărar,

1 lingură pastă de roşii crude (v. 2063), 1 lingură făinăde soia (v. 2021), 100 ml macerat de tărâţ e,

1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,

cremogen (v. 2019).Spanacul şi ceapa se mărunţ esc fin (manual sau mecanic) odată cu verdeaţ a, se

amestecă cunucile şi tărâţ a, făina de soia, pulberile, maceratul de tărâţ e, pasta de roşii, cremogen

(cât cuprinde)şi untul frecat spumă. Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen, se împarte

compoziţ iacu lingura în părţ i egale, se formează chiftelele care se aşează pe un postament de salată

verde,217 care a fost pus în prealabil în platou.1610. CHIFTELE DE SPANAC CU AROMĂ DE

USTUROISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 5

bulbi(căţ ei) de usturoi fin pisaţ i.1611. CHIFTELE DE SPANAC CU AROMĂ DE HREANSe prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2 linguride hrean ras pe

răzătoarea de sticlă.1612. CHIFTELE DE SPANAC CU GERMENI DE SOIASe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu germeni de soia (v.

2026) bine mărunţ iţ i sau făină de soia (v. 2021).1613. SPANAC CU SOS ALBIngrediente: 350 g

spanac, 450 g smântână, 2 linguri făină de orez, 2 linguri tărâţ e, 1 lingurăcremogen (v. 2019), 1

legătură de mărar cu pătrunjel, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir, 3 - 4 roşii.În platou se presară tărâţ a,

peste ea se pune spanacul tăiat fideluţ ă (amestecat cu pulberile),aşezat în strat subţ ire uniform, se

toarnă apoi sosul alb preparat din smântână amestecată cu făinade orez şi cremogenul.Deasupra se

presară verdeaţ ă tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţ ă. Pe margini sedecorează cu felii

de roşii.1614. SPANAC CU SOS VERZUISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, adăugând în plus 2 - 3 linguride suc de orz verde (v. 2079), care dau o culoare plăcută de

verde sosului.1615. SPANAC CU SOS GALBENIngrediente: 350 g spanac, 5 linguri cremogen (v. 2019),

2 linguri făină de soia (v. 2021), 250ml suc de morcovi sau lapte nefiert, 150 ml ulei, 1 ceapă de apă, 1

legătură de tarhon cu salvie, 1mână de petale roşii de flori de nalbă sau flori de cicoare albastră, 1/2

linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Făina de

soia se amestecă cu spanacul tăiat fideluţ ă, pulberile şi ceapa tăiată mărunt; seaşează pe platou, în

strat subţ ire uniform. Peste acest amestec se toarnă sosul preparat dincremogen, înmuiat cu suc de

morcov; se adugă uleiul (puţ in câte puţ in, ca la maioneză) până seîncorporează întreaga cantitate.

447

Deasupra se presară verdeţ uri tăiate mărunt, petale de nalbă tăiatefideluţ ă sau flori de cicoare

albastră, întregi.1616. SPANAC CU SOS ROŞUSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, adăugând în sosul decremogen 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v.

2076), pentru ca sosul să capeteculoarea dorită de roşu.1617. SUPĂ CREMĂ CU SPANAC ŞI

DOVLEACIngrediente: 350 g spanac, 300 g dovleac, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 ceapă,

1legătură de mărar, 1 pătrunjel, 50 ml ulei, 5 linguri de tărâţ e, 1 lingură făină de soia (v. 2021),

3linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072),

1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1.5

lmacerat de urzici (v. 2050).Spanacul, dovleacul, ceapa

448

şi rădăcinoasele se mărunţ esc fin (manual sau mecanic), se pun încastronul cu macerat, se adaugă

uleiul, tărâţ a, făina de soia, pulberile şi pasta de roşii, iar deasupraverdeaţ a tăiată mărunt.1618. SUPĂ

- CREMĂ CU SPANAC ŞI DOVLECELSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de dovleac care se218 înlocuieşte cu dovlecel.1619. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC

ŞI PATISONSe prepară ca la reţ eta precedentă (1617), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

dovleaccare se înlocuieşte cu patison (v. lit P).1620. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI

SPARANGHELIngrediente: 300 g spanac, 250 g sparanghel, 1 ceapă, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclă

roşie,4 linguri tărâţ e, 2 linguri făină de soia, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2074),

1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 -

3linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1.5 l macerat de nalbă (v. 2059), 50 ml ulei,

verdeaţ ă.Maceratul se pune în castron, se adaugă spanacul, sparanghelul (separat de părţ ile fibroase),

ceapaşi rădăcinoasele fin mărunţ ite (manual sau mecanic), tărâţ a, făina de soia, pulberile, pasta de

roşii şiuleiul, iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.1621. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI

SMÂNTÂNĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sparanghel

carese înlocuieşte cu lobodă roşie, iar în loc de ulei se adaugă 1 ceaşcă de smântână sau 2

gălbenuşuride ouă de găină.1622. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară

ca la reţ eta precedentă (1620), folosind aceleaşi ingrediente, în afară desparanghel care se înlocuieşte

cu creson; în loc de ulei se pune 1 ceaşcă de smântână sau 10gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).

În lipsa acestora se poate folosi iaurtul.1623. RULADĂ DE SPANAC CU BRÂNZĂ DE VACIIngrediente:

400 g spanac, 300 g brânză, 1 ceapă mare de apă, 400 g unt, tărâţ e, cremogen(v. 2019), 1 linguriţ ă

pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare

(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de frunze fragede deţ elină cu salvie.Spanacul se

taie fideluţ ă, se amestecă cu verdeţ urile tăiate mărunt, pulberile, 1 lingură decremogen, 200 g unt

frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde).Pe o foaie de plastic se presară o mână de tărâţ e, se întinde

compoziţ ia de spanac (cu podulpalmei) în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget, peste care se

aşează o a doua compoziţ iepreparată din brânză proaspătă de vaci, dată prin sită şi amestecată cu

ceapa tăiată mărunt,cremogen (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă. Se rulează cu ambele mâini,

ajutându-ne defoaia de polietilenă, care după fiecare răsucire se întoarce în afară, către noi, ca să nu

se prindă încompoziţ ie. Tot cu ajutorul acesteia se aşează pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece

449

pentru 2 -3 ore. Se serveşte tăiată felioare mai grosuţ e, alături de salată verde de sezon.Această

cantitate este suficientă pentru 12 - 14 porţ ii.1624. RULADĂ DE SPANAC CU BRÂNZĂ DE OISe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vacicare se

înlocuieşte cu brânză de oi; se poate adăuga 1/2 ceaşcă de iaurt, ca să poată cuprinde maimult

cremogen.1625. RULADĂ DE SPANAC CU NAPIPentru prima foaie spanacul se prepară ca la 1623;

pentru cea de a doua, 350 g napi daţ i perăzătoare, se amestecă cu 1 fir de praz mare tăiat fideluţ ă,

200 g unt frecat spumă şi cremogen (câtcuprinde). În continuare se procedează ca la aceeaşi

reţ etă.1626. RULADĂ DE SPANAC CU NAPI MURAŢISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de napii proaspătrecoltaţ i, care se înlocuiesc cu

450

napi muraţ i daţ i pe răzătoare; în plus se adaugă şi 2 gălbenuşuri deouă de găină.1627. RULADĂ DE

SPANAC ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în

afară de ouăle de găină219 care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).1628.

RULADĂ DE SPANAC CU VARZĂCompoziţ ia cu spanac se prepară întocmai ca la 1623; pentru cea

de-a doua foaie, se taiefideluţ ă o felie de varză albă dulce, se freacă în mâini până se înmoaie puţ in

(nu se stoarce dezeamă şi nu se spală), se amestecă cu feliile de varză murată tăiate fideluţ ă (bine

stoarsă demoare), 1 ceapă tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (v. 2019), cât cuprinde.

Încontinuare se procedează ca la reţ eta mai sus amintită.1629. RULADĂ DE SPANAC CU

ŢELINĂPrima foaie care are compoziţ ia din spanac se prepară la fel ca la 1623; cea de-a doua,

seprepară din 350 g ţ elină date pe răzătoare odată cu 1 păstârnac, amestecate cu 1 fir de praz

tăiatfideluţ ă, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (v. 2019), cât cuprinde.În continuare se procedează

ca la reţ eta mai sus amintită.1630. RULADĂ DE SPANAC CU RIDICHISe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ţ elină care seînlocuieşte cu ridichi rase.1631.

RULADĂ DE SPANAC CU MORCOVISe prepară ca la reţ eta precedentă (1629), folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de ţ elină carese înlocuieşte cu 1 morcov ras.... SparanghelulConţ ine: apă,

glucide, protide, lipide, celuloză; vitaminele (A, B1, B2, C); Mangan, Fier, Fosfor,Potasiu, Cupru, Fluor,

Brom, Iod; asparagină, metilmercaptan (dă urinei mirosul ei caracteristic).Este indicat în astenii fizice şi

intelectuale, convalescenţ e, anemii, demineralizare, insuficienţ ăhepatică şi renală, litiază urinară,

artritism, gută, reumatism, bronşite cronice, dermatoze (anumiteeczeme), vâscozitate sangvină,

palpitaţ ii, diabet.Se foloseşte în diferite preparate culinare sau sub formă de suc, în bucătăria fără

foc.Sparanghelul este contraindicat în cistită şi în unele forme de reumatism acut. Bolnavii de

gutătrebuie să-l consume cu moderaţ ie.1632. SUC DE SPARANGHELSparanghelul proaspăt recoltat se

dă la mixer. Sucul astfel obţ inut, conţ ine (printre altele)alcaloidul sparanghelian... În combinaţ ie cu suc

de morcovi se foloseşte în tratarea tulburărilor defuncţ ionare a rinichilor, precum şi în reglarea

funcţ ionării glandelor.Se utilizează şi contra diabetului, anemiei, nefritei etc.1633. PASTĂ CU

SPARANGHEL ŞI RIDICHIIngrediente: 250 g sparanghel, 200 g ridichi, 1 fir de praz, 200 g unt, 1

legătură de hasmaţ uchicu tarhon, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulberede alge, 10 - 12 măsline negre desărate complet (v. 1988), tărâţ e. Sparanghelul

se curăţ ă de parteafibroasă, se spală bine, se mărunţ eşte fin (odată cu prazul şi ridichile), se

451

amestecă cu pulberile,verdeaţ a tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde).Pasta

obţ inută se pune pe pâinişoare din grâu sau din alte cereale; de asemeni, se aşează pefarfurie, se

tasează şi se decorează cu jumătăţ i de măsline şi verdeţ uri de sezon.1634. PASTĂ DE

SPARANGHEL CU CRESONSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară

de ridichi care seînlocuiesc cu creson bine mărunţ it.1635. PASTĂ DE POST CU SPARANGHEL

(I)Ingrediente: 250 g sparanghel, 150 g spanac, 1 ceapă mare de apă, 150 ml ulei, 4 linguricremogen

(v. 2019), 1 ceaşcă suc de morcovi (v. 2081), tărâţ e, 1 legătură pătrunjel cu anason, 1/2linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2linguriţ ă

pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2071). Sparanghelul

452

(ales numai părţ ile fragede şiseparat de cele fibroase) se mărunţ eşte fin, odată cu morcovul, ceapa şi

spanacul, manual sau220 mecanic şi pulberile. Separat, se înmoaie cremogenul cu sucul de morcovi şi

se adaugă uleiul (puţ incâte puţ in, ca la maioneză) până se încorporează întreaga cantitate. Se

amestecă cu produselemărunţ ite, verdeaţ a tăiată mărunt şi tărâţ e (cât cuprinde). Se decorează după

fantezia gospodinei.1636. PASTĂ DE POST CU SPARANGHELSe prepară ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care seînlocuieşte cu 200 g ţ elină fin mărunţ ită.1637.

SPARANGHEL CU SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 350 g sparanghel, 500 g smântână, 2 linguri făină

de orez (v. 2017), 1 lingurăcremogen (v. 2019), 2 linguri tărâţ e, 1 legătură de tarhon cu busuioc, 1

mână de petale roşii detrandafir, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulberede alge.Se alege sparanghelul foarte proaspăt şi tânăr, se separă de părţ ile

fibroase, se taie fideluţ ă,se amestecă cu tărâţ a, pulberile şi se aşează pe platou în strat subţ ire,

uniform. Deasupra se toarnăsmântâna bine amestecată cu făina de orez şi cremogenul, peste care se

presară verdeţ urile tăiatemărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţ ă.1638. SPARANGHEL CU SOS

ROZSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus puţ in sucde

sfeclă roşie (v. 2082), pentru a obţ ine nuanţ a dorită de roz.1639. SPARANGHEL CU SOS

GALBENIngrediente: 250 g sparanghel, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi (v. 2081), 200

mlulei, 1 linguriţ ă de muştar, 1 legătură de pătrunjel cu salvie, 1/2 linguriţ ă pulbere de plantearomatice

şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri detărâţ e, 3 -

4 linguri sfeclă roşie rasă pe răzătoare.Sparanghelul se pregăteşte ca la reţ etele anterioare, se taie

fideluţ ă, se amestecă cu tărâţ a şipulberile şi se pune în platou, aşezat în strat subţ ire uniform. Peste

el se toarnă sosul proaspăt,preparat din cremogen înmuiat cu sucul de morcovi, amestecate cu uleiul

(puţ in câte puţ in, ca lamaioneză), până se încorporează întreaga cantitate.Deasupra se pune verdeaţ ă

tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu sfeclă roşie, aşezatăîn formă de moviliţ e, puse din loc

în loc.1640. SPARANGHEL CU SOS ROŞUSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, adăugând în plus 2 linguripubere de măceşe (v, 2078) sau de căline (v. 2076), care dau

sosului un gust deosebit şi nuanţ adorită de roşu.1641. SPARANGHEL CU SOS DE ROŞIISe prepară

ca la reţ eta precedentă (1639), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus,sosului, 2 - 3 linguri de

pastă de roşii crude (v. 2063).1642. SPARANGHEL CU AROMĂ DE HRIBI (mânătărci)Se prepară ca la

reţ eta precedentă (1639), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus(înainte de a turna sosul peste

453

sparanghel) 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), în care s-a pus1 lingură pulbere de hribi (v.

2067) sau de ciuperci, înmuiate în prealabil cu 1/2 ceşcuţ ă suc de roşii(lăsate în repaos cca. 30

min).Se decorează după fantezia gospodinei, cu produsele pe care le are la îndemână.1643. CIORBĂ

DE SPARANGHEL CU URZICIIngrediente: 200 g sparanghel, 200 g urzici, 1 legătură leuştean cu

tarhon, 75 ml ulei, 1 liguriţ ăpulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1.5 l macerat de mere (v. 2056), 1 felie de

ţ elină, 1 morcov, 1pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie de sfeclă roşie.Se pune maceratul într-un castron, se

adaugă

454

spranghelul (preparat ca la reţ eteleprecedentele) tăiat fideluţ ă, urzicile, cepa şi verdeaţ a tăiate

mărunt, rădăcinoasele date pe221 răzătoare, pulberile şi uleiul.1644. CIORBĂ DE SPARANGHEL CU

CRESONSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care

seînlocuiesc cu creson tăiat fideluţ ă.1645. CIORBĂ DE SPARANGHEL CU NAPIIngrediente: 200 g

sparanghel, 200 g napi, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţ elină, 1 pătrunjel, 75ml ulei, 3 linguri pastă de

roşii crude (v. 2063), 1 legătură de mărar cu hasmaţ uchi, 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ăpulbere din seminţ e de gogoşari

(v. 2072), 1 l macerat de ţ elină (v. 2060), 500 ml zeamă de varzămurată (moare).Se pune maceratul

şi zeama de varză în castron, se adaugă sparanghelul (ales fraged şiseparat de părţ ile fibroase) tăiat

fideluţ ă, ceapa şi verdeţ urile tăiate mărunt, rădăcinoasele date perăzătoare, uleiul, pulberile şi pasta

de roşii.1646. CIORBĂ DE SPARANGHEL CU ŢELINĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de napi care seînlocuiesc cu aceeaşi cantitate de ţ elină rasă pe

răzătoare.1647. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 300 g sparanghel,

1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă roşie, 50 mlulei, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v.

2063)1 legătură de mărar cu frunze fragede de ţ elină, 1/2linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras

(v. 2074), 1.5 l macerat de urzici (v. 2050), 5 linguri detărâţ e. Se pune maceratul în castron, se

adaugă sparanghelul, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţ ite(manual sau mecanic), uleiul, pasta de roşii,

pulberile şi tărâţ a, iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.1648. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL ŞI

RIDICHIIngrediente: 250 g sparanghel, 100 g ridichi, 50 g muguri de hamei, 1 fir de praz, 1 felie

deţ elină, 1 păstârnac, 4 linguri germeni de grâu, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de

gogoşari(v. 2072), 50 ml ulei, 1 legătură de verdeţ uri, 1.5 l macerat de lucernă, (v. 2040), 2 linguri

pastă deroşii crude (v. 2063). Se pune maceratul în castron, se adaugă sparanghelul (separat de

părţ ilefibroase), mugurii de hamei, ridichile, prazul şi rădăcinoasele bine mărunţ ite (manual sau

mecanic),pulberile, germenii de grâu (v. 2022), pasta de roşii şi uleiul, iar deasupra verdeţ urile tăiate

mărunt.1649. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL CU CIUPERCIIngrediente: 300 g sparanghel, 200 g

ciuperci de pajişte sau de cultură, 1 fir de praz, 1 morcov,1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 100 ml ulei, 1

legătură de verdeţ uri, 5 linguri tărâţ e, 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v.

455

2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1/2 linguriţ ăpulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1.5 l

macerat de mere dulci (v. 2055), 2 - 3 linguri deoţ et.Se pune maceratul în castron, se adaugă

sparanghelul, ciupercile (alese numai mici şi mijlocii,stropite cu oţ et şi lăsate 2 ore la muiat), prazul şi

rădăcinoasele fin mărunţ ite, pulberile, tărâţ a şiuleiul, iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.1650.

SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL ŞI SPANACIngrediente: 300 g sparanghel, 200 g spanac, 1 ceapă

de apă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 feliede ţ elină, 50 ml ulei, 5 linguri tărâţ e, 1 lingură făină de soia (v.

2021), 1 legătură de mărar cucimbru, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1.5 l macerat de măceşe

(v. 2047).Se pune maceratul în castron, se adaugă sparanghelul (selecţ ionat fraged şi fără

456

părţ ilefibroase), rădăcinoasle, ceapa şi spanacul mărunţ ite la mixer, uleiul, tărâţ a, făina de soia şi

pasta deroşii, iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.1651. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL CU

SMÂNTÂNĂIngrediente: 300 g sparanghel, 20 g lobodă roşie sau albă, 1 ceaşcă de smântână sau

2gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de verdeţ uri, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1222

ceapă, 2 linguri făină de soia (v. 2021), 4 linguri de tărâţ e, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromaticeşi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 linguri pulbere din seminţ e de roşii (v.2071),

1.5 l macerat de tărâţ e (v. 2041).Se pune maceratul în castron, se adaugă sparanghelul (separat de

părţ ile fibroase), loboda,rădăcinoasle şi ceapa fin mărunţ ite (manual sau mecanic), făina de soia,

tărâţ a, pulberile şismântâna (sau gălbenuşurile), iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.1652. SUPĂ -

CREMĂ DE SPARANGHEL CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10

gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă.... Specie de varză cu rădăcina tubercul(rutabaga)Compatibilă cu

napul.Conţ ine: Calciu, Magneziu, mangan, Sodiu; fier, Potasiu, Fosfor, Siliciu,esenţ ă

sulfoazotată.Rutabaga este un excelent aliment, mai ales preparat în bucătăria fără foc.Este diuretică,

remineralizantă, anticancerigenă.1653. PASTĂ DE RUTABAGĂ CU UNTIngrediente: 300 g rutabagă,

100 g spanac, 1 ceapă de apă, 2 linguri germeni de grâu (v.2022), tărâţ e, 1 legătură de mărar cu

tarhon, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge, 200 g unt.Rutabaga curăţ ată, spanacul şi ceapa fin mărunţ ite (manual sau mecanic) se

amestecă cugermenii, verdeaţ a tăiată mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde).

Pastaobţ inută se aşează pe o farfurie, se tasează cu lama cuţ itului puţ in umezită şi se ornează

cuverdeţ urile pe care le avem la îndemână.1654. PASTĂ DE RUTABAGA CU ROŞIISe prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 - 3 linguripastă de roşii crude (v.

2063).1651. PASTĂ DE RUTABAGA MURATĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, adăugând în plus 1 morcovmărunţ it; rutabaga se murează la un loc cu varza (ca şi napii

muraţ i cu varză - v. 1958).1656. CIORBĂ DE RUTABAGA CU GERMENI DE GRÂUIngrediente: 300 g

rutabaga, 3 linguri germeni de grâu mărunţ iţ i (v. 2022), 75 ml ulei, 1 ceapă,1 morcov, 1 pătrunjel, 1

felie de ţ elină, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 legăturăde pătrunjel cu

cimbru, 1 l macerat de măceşe (v. 2047), 100 ml zeamă de varză murată (moare).Maceratul cu

457

moarea se pune în castron, se adaugă rutabaga cu rădăcinoasele date perăzătoare, ceapa şi

verdeţ urile tăiate mărunt, pulberile, germenii de grâu şi uleiul.1657. CIORBĂ DE RUTABAGA CU

SFECLĂ ROŞIESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 100 g

rutabaga cu100 g sfeclă roşie rasă.1658. CIORBĂ DE RUTABAGA CU SMÂNTÂNĂSe prepară ca la

reţ eta precedentă (1656), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei carese înlocuieşte cu 1 ceaşcă

de smântână (sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină). În lipsa acestora sepoate folosi iaurtul.1659.

CIORBĂ DE RUTABAGA CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (1656), folosind

aceleaşi ingrediente, în afară

458

de ulei carese înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână saucu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă

(v.7).223 1660. CIORBĂ DE RUTABAGA CU GERMENI DE GRÂUIngrediente: 450 g rutabaga, 5 linguri

de germeni de grâu mărunţ iţ i (v. 2022), 1 ceapă, 1morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1.5 l macerat

de căline (v. 2043), 1 legătură de verdeţ uri, 50ml ulei, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v.2072), 1 l macerat de ţ elină (v. 2060), 500 g

mazăre.Maceratul se pune în castron odată cu mazărea, se adaugă rutabaga, rădăcinoasele şi

ceapafin mărunţ ite (manual sau mecanic), uleiul, pasta de roşii, pulberile iar deasupra verdeţ urile

tăiatemărunt.1661. SUPĂ - CREMĂ DE RUTABAGA CU CRESONSe prepară ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente (în afară de moare),adăugând în plus 100 g creson sau lobodă fin

mărunţ ite.1662. SUPĂ - CREMĂ DE RUTABAGA CU FRUNZE DE SOIAIngrediente: 350 g rutabaga,

200 g fruze fragede de soia sau spanac, 3 linguri de germeni degrâu mărunţ iţ i (v. 2022), 1 fir de

praz, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţ ăpulbere de plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 linguriţ ăpulbere din seminţ e de ardei gras (v.

2074), 1 legătură de verdeţ uri, 200 g iaurt sau 2 gălbenuşuride ouă de găină, 1.5 l macerat de trifoi

roşu, 1 morcov, 1 felie de ţ elină, 1 pătrunjel.Se pune maceratul într-un castron, se adaugă rutabaga,

frunzele de soia, prazul şirădăcinoasele bine mărunţ ite (manual sau mecanic), germenii, pasta,

pulberile şi iaurtul (saugălbenuşurile), iar deasupra verdeţ urile tăiate mărunt.1663. SUPĂ - CREMĂ DE

RUTABAGA CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

în afară de ouăle de găinăcare se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă (v. 7).1664. SUPĂ - CREMĂ DE

RUTABAGA CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţ eta precedentă (1662), folosind aceleaşi

ingrediente, adăugând în plus 4 - 5bulbili de usturoi fin pisaţ i; dau supei un gust deosebit de

plăcut.1665. SUPĂ - CREMĂ DE RUTABAGA CU AROMĂ DE HREANSe prepară ca la reţ eta

precedentă (1662), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2linguri de hrean ras (după

gust).... StrugureConţ ine: apă, zahăr, fermentabil, cremă de tartru, acid tartric liber, acid malic ş.a.,

materiiazotate, materii nedozate, materii minerale, lignoase insolubile, acizi liberi, acizi volatili, tanini,

ulei,materii răşinoase. În cenuşi se află Potasiu, Mangan, Calciu, Magneziu, Sodiu, oxid de Fier şi

deMagneziu, Clor, Siliciu, acid Fosforic, Iod, Arsenic.Este foarte bogat în vitamina A şi B mai puţ in în

vitamina C.Conţ ine 120 - 150 g zaharuri / 1 kg (glucoză şi levuloză); direct asimilabil.Pe drept cuvânt

459

sucul de strugure este considerat "lapte vegetal".Are o valoare calorică importantă: peste 900 cal / 1

kg.Strugurele negru conţ ine un colorant (enociaina) tonic.Este indicat în anemie, convalescenţ ă,

demineralizare, sarcină (ca banana, cireaşa, fragul,coacăza, para, mărul), surmenaj, astenie, sporturi

de rezistenţ ă, stări acute febrile, congestiaficatului şi a splinei, temperamente bilioase şi sangvine,

artritism, reumatism, gută, litiază, pletoră,obezitate, nefrite, eneterită, dermatoze (exeme, furunculoză,

îngrijirea tenului).O cură de struguri este foarte binevenită; 1 - 2 kg / zi sau 700 - 1.7 l de suc

consumat exclusiv(strugurii foarte bine spălaţ i); este diuretic, laxativ, eliminator al acidului uric. În

obezitate, este binesă se consumenumai

460

struguri în 2 zile din 10, 1şi 1/2 kg zilnic.În dezintoxicare: 3 păhărele de suc (must) în fiecare zi, între

mese.Sucul obţ inut înainte de maturitate este răcoritor în stările febrile, contra anghinelor,stomatitelor şi

hemoptiziilor.Se foloseşte mult pentru acrit diferite preparate în bucătăria fără foc. Mustul (sucul) de224

strugure copt este diuretic şi laxativ. Stafida fără sâmburi are aceleaşi virtuţ i ca şi boabeleproaspete, în

plus este foarte energetică şi înzestrată cu proprietăţ i de îndulcire şi pectorale.Indicat în afecţ iunile

pulmonare, traheale, renale, vezicale, hepatice.Seva de primăvară (lacrimile viţ ei - de - vie): 2

linguriţ e (în ceai) dimineaţ a, contra litiazelorurinare, biliare şi a pietrelor.Uleiul din sâmburi de struguri

este cunoscut din secolul IX;foarte bogat în vitamina E.1666. SUC DE AGURIDĂCând strugurii sunt bine

dezvoltaţ i (aproape copţ i, dar încă acrişori) se extrage sucul din ei(manual sau mecanic); se poate

consuma ca răcoritor combinat cu apă distilată (după gust); esteîntrebuinţ at cu mult folos în bucătăria

fără foc, pentru acrit diferite preparate culinare; are însuşiridiuretice marcante, combate obezitatea, este

un bun reconfortant. Se foloseşte la acrit diferitepreparate culinare mai ales în bucătăria fără foc.1667.

SUC DE STRUGURI (must)Conţ ine numeroase substanţ e necesare organismului. Are o mare valoare

calorică şi esteindicat în foarte multe boli. Pentru vegetarienii care consumă crudităţ i este de un real

folos. înbucătăria fără foc se foloseşte pentru a prepara diferite creme, băuturi răcoritoare şi multe

altele.1668. SUC DE STRUGURI CU SUC DE MĂCEŞE (v. 2093)Sucul de struguri şi de măceşe (în

părţ i egale), consumat pe nemâncate, este un puternicreconfortant. Se poate consuma de către toate

vârstele, cu condiţ ia să fie proaspăt extras.1669. SUC DE STRUGURI CU SUC DE CĂTINĂ (v.

2092)Se amestecă ambele sucuri (după gust). Se consumă pe nemâncate (ambele fiind foartebogate în

minerale, enzime, vitamine şi multe alte substanţ e necesare omului).1670. SUC DE STRUGURI CU

SUC DE CĂTINĂ ŞI MORCOVIÎn sucul de struguri proaspăt extras, se adaugă (după gust, la 1 pahar), 1

lingură sau 2 suc decătină (v. 2092) şi 4 - 5 linguri suc de morcovi (v. 2081). Este puternic

vitaminizant şi fortificăorganismul. (Nici un preparat care are în compoziţ ie suc, pulbere sau pastă de

cătină nu se consumădupă ora 14, deoarece este excitant, deranjând somnul. Îl pot totuşi consuma

persoanele carelucrează în schimburi de noapte, paznicii de noapte sau studenţ ii, care au mult de

învăţ at).1671. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI GERMENI DE GRÂUIngrediente: 350 ml suc de

struguri, 4 linguri de germeni de grâu (bine mărunţ iţ i, v. 2092),cremogen, coaja rasă de la 1/2

lămâie, 1 linguriţ ă tinctură de propolis (v. 2104), puţ ină miere (dacăsucul nu este suficient de dulce), 2

ouă de găină, 1 lingură seminţ e de mac. Germenii de grâu se punîn sucul de struguri, se adaugă coaja

461

de lămâie sau de portocală, tinctura, puţ ină miere, 2gălbenuşuri şi cremogen (cât cuprinde).Se pune în

cupe, deasupra puţ in albuş bătut spumă tare (fără zahăr), peste care se presarăseminţ e de mac sau

petale roşii de trandafir tăiate fideluţ ă.1672. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI GERMENI DE SOIASe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de grâucare se

înlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026) fin mărunţ iţ i sau făină de soia (v. 2021).1673. CREMĂ CU

SUC DE STRUGURI ŞI GERMENI DE LUCERNĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (1671), folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de germeniide grâu care se înlocuiesc cu germeni de lucernă bine

mărunţ iţ i.1674. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI

462

GERMENI DE TRIFOISe prepară ca la reţ eta precedentă (1671), folosind aceleaşi ingrediente, în afară

de germeniide grâu care se înlocuiesc cu germenii de trifoi roşu (v. 2030) bine mărunţ iţ i.1675. CREMĂ

CU SUC DE STRUGURI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (1670), folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de cele douăouă de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă (v.

7).225 1676. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI PASTĂ DE CĂLINEIngrediente: 350 ml suc de

struguri, 4 linguri tărâţ e, 2 linguri pastă de căline (v. 2064),cremogen sau făină de ovăz, coaja rasă

de la 1/2 portocală sau lămâie, 1 lingură tinctură de propolis(v. 2104), puţ ină miere (dacă este

nevoie), câteva frunzişoare de măghiran, 2 linguri vişine macerateîn miere (v. 406).Se pune tărâţ a în

sucul de struguri, se adaugă pasta de căline, coaja de portocală, tinctura,mierea şi cremogen sau făină

de ovăz (cât cuprinde). Se pune în cupe; deasupra se presarămăghiran şi apoi se pun bobiţ e de vişine

conservate în miere (v. 406).1677. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI PASTĂ DE MĂCEŞESe prepară

ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pasta de călinecare se înlocuieşte cu

pastă de măceşe (v. 2066).1678. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI STAFIDEIngrediente: 350 ml suc

de struguri, 6 linguri cremogen (v. 2019), 100 g stafide (fără sâmburi),coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1

lingură tinctură miraculoasă II (v, 2107), puţ ină miere, câteva florialbastre de cioare.Stafidele se pun la

înmuiat cu puţ ină apă caldă, se acoperă şi se lasă astfel 2 ore; cremogenulse înmoaie cu sucul de

struguri, se adaugă coaja de lămâie, tinctura, mierea şi stafidele care au fostînmuiate (cu tot cu apa din

ele).Se pune în cupe, iar deasupra se pun flori albastre de cicoare sau alte flori, pe care gospodinale

are la îndemână (de gălbenele, păpădie, bumbişor).1679. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI

STAFIDE (II)Se prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri

decremogen cu făină de hrişcă (cât cuprinde).1680. STRUGURI CONSERVAŢI ÎN MIEREIngrediente: 1

kg struguri (fără sâmburi), 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră naturală.Se aleg boabe de

struguri mari, şi se pun uşor în borcan (odată cu busuiocul); peste ei setoarnă mierea. Se leagă

borcanul strâns la gură, se înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă lamacerat 6 săptămâni,

având grijă să fie agitat zilnic. După această dată, se scot uşor boabele (cu opaletă) şi se pun întrun

borcan de mărime potrivită.Se pot servi ca dulceaţ ă sau se folosesc ca garnituri, la diferite preparate,

în bucătăria fără foc..Mierea din borcan, care s-a transformat în sirop, se pune în sticle de 500 ml de

culoare închisă,deasupra 1 deget de alcool, se închid ermetic, se etichetează (anul, luna, ziua) şi se

păstrează la locrece şi ferit de lumină.Este un sirop puternic vitaminizant, foarte bogat în enzime,

463

minerale ş.a.Un adevărat medicament; ajută în numeroase boli.... TătăneasăConţ ine: ulei volatil,

alantaină, mucilagii, substanţ e de natură glicogenică, caosolidină şicaosolicină, tanin, colină,

asparagină, gumirezine, zaharuri, amidon, cantităţ i mici de alcaloizi -simfitocinoglosină,coniferină,

substanţ e minerale ş.a.Este folosită ca medicament. În bucătăria fără foc se poate folosi atât rădăcina

(sub diferiteforme) cât şi frunzele fragede şi florile.1681. SALATĂ CU RĂDĂCINI DE TĂTĂNEASĂ (I)Se

prepară în martie şi octombrie, cu rădăcină proaspătă, scoasă direct din pământ.Ingrediente: 50 g

rădăcină de tătăneasă, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de hasmaţ uchi, 4 - 5foi de varză murată, 1

linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 50 ml

ulei, 1 felie de ţ elină. Rădăcina bine

464

spălată (rasă uşor de coaja subţ ire), setaie felioare cât se poate de subţ iri, se amestecă cu ceapa

tăiată julien, ţ elina rasă, varza murată226 (stoarsă de moare; nu se spală şi nu se ţ ine în apă) tăiată

fideluţ ă, pulberile şi uleiul, iar deasupraverdeaţ ă tăiată mărunt.1682. SALATĂ CU RĂDĂCINI DE

TĂTĂNEASĂ (II)Se prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varză

muratăcare se înlocuieşte cu napi muraţ i (v. 1958) raşi, odată cu ţ elina, la care se adaugă şi 1

morcov ras.1683. PASTĂ CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂIngrediente: 200 g frunze fragede de tătăneasă,

1 ceapă mare de apă, 3 - 4 foi de varză dulce,3 - 4 foi de varză murată, 1 felie de ţ elină, 50 ml ulei,

1/4 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 200

g unt, tărâţ e, 1 legătură de mărar cucimbru. Toate produsele se mărunţ esc fin (manual sau mecanic),

se amestecă cu pulberile, untulfrecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde).Pasta obţ inută se aşează pe

farfurie, se tasează şi se ornează după gust.1684. PASTĂ CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ ŞI ROŞIISe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 linguripastă de roşii

crude (v. 2063).1685. FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ CU SOS DE CREMOGENIngrediente: 250 g frunze

fragede de tătăneasă, 50 g urzici, 5 linguri cremogen, 250 ml suc demorcovi, 150 ml ulei, 2 linguri de

tărâţ e, 1 linguriţ ă de muştar, 1/4 linguriţ ă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1

mână de flori de tătăneasă sau petale roşii de trandafir, 1legătură de hasmaţ uchi, 1 ceapă de

apă.Frunzele de tătăneasă (alese printre cele mai tinere) se taie fideluţ ă, se amestecă cu ceapatăiată

felioare subţ iri, tărâţ a, pulberile şi se aşează pe platou, în strat subţ ire uniform. Se toarnă apoisosul

preparat din cremogen înmuiat cu suc de morcovi, în care se adaugă ulei (puţ in câte puţ in, cala

maioneză) şi muştar, iar deaupra se presară verdeaţ a tăiată mărunt şi flori de tătăneasă saupetale

roşii de trandafir, tăiate fideluţ ă.1686. FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ CU SOS ROŞUSe prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că sosul (înainte de afi turnat în platou) se

colorează roşu, cu pulbere de măceşe (v. 2078), de căline (v. 2076) sau cu 2 -3 linguri pastă de roşii

crude (v. 2063).1687.SALATĂ DIN FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ CU GRÂUŞOR (untişor)Ingrediente: 150 g

frunze tinere de tătăneasă, 150 g grâuşor, 1 lingură de hasmaţ uchi, 2legături ridichi de lună (roşii, cu

tot cu frunză), 50 ml ulei, 25 ml suc de cătină sau de lămâie, 1/4linguriţ ă pulbere de plante aromatice

şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1mână de flori albe de urzică moartă.Se

spală frunzele în multe ape, se taie fideluţ ă, se amestecă cu pulberile, uleiul, sucul de cătină(diluat) şi

hasmaţ uchiul tăiat mărunt; se pun în salatieră, se decorează cu sferturi de ridichi roşiii delună, apoi se

465

presară flori albe de urzică moartă.1688. SALATĂ CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ ŞI MUGURI DE

LUCERNĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de grâuşor care

seînlocuieşte cu muguri de lucernă. De asemenea se pot folosi muguri de trifoi roşu sau alb,

frunzefragede de soia, tei, fag, ştevie, măcriş ş.a.1689. CHIFTELE DIN FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ CU

NUCIIngrediente: 150 g frunze de tătăneasă, 150 g nuci, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 ceapăde

apă, 200 g unt, tărâţ e, 1 căpăţ ână de salată verde, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1/2linguriţ ă

pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Frunzele de

tătăneasă (bine spălate) se taie cât se poate de mărunt, odată cu verdeţ urile şi ceapa,se amestecă cu

466

pulberile, nucile râşnite, untul frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Pe planşetă sepune o foaie de

plastic, peste care se presară 1 mână de tărâţ e; se împarte compoziţ ia (cu lingura)în părţ i egale, se

formează chiftelele, care se pun pe un postament de salată verde aşezat înprealabil pe platou. Pe

margini se pun mici moviliţ e din petale de trandafir tăiate fideluţ ă (o parte sepresară peste

chiftele).1690.CHIFTELE DIN FURNZE DE TĂTĂNEASĂ CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 - 4 bulbili(căţ ei) de usturoi fin

pisaţ i, care dau chiftelelor un gust deosebit de plăcut.1691. SĂRMĂLUŢE CU BRÂNZĂ ÎN FRUNZE DE

TĂTĂNEASĂIngrediente: 300 g brânză de vaci, 1 ceapă mare de apă, 50 g unt, 1 legătură de mărar,

250 gfrunze tinere de tătăneasă, 1/2 linguriţ ă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2linguriţ ă pulbere de alge, petale roşii de trandafir recoltate de la 5 - 6 flori, 1 lingură de ulei.Brânza

de vaci (proaspătă) se dă prin sită, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, odată cumărarul, pulberile şi

untul frecat spumă. Cu această compoziţ ie se prepară sărmăluţ e învelite înfrunze de tătăneasă

aşezate pe un postament din petale de trandafir. Se stropesc cu ulei iardeasupra se presară câteva flori

albe de urzică moartă.1692.SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE SOIA ÎN FRUNZE DE TĂTĂNEASĂSe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vacicare se

înlocuieşte cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţ iţ i amestecaţ i în părţ i egale cu ţ elină şimorcov

ras.... TeiÎn scopuri medicinale se utilizează floarea, iar în scopuri alimentarefrunza (când este foarte

fragedă, la începutul lunii mai).1693. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE TEI (I)Ingrediente: 150 g mieji de

nuci, 1 ceapă de apă, 100 g unt, 1 legătură de mărar cu pătrunjel,1/4 linguriţ ă pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1mână de petale roşii de trandafir,

1 lingură ulei, 2 frunze de tătăneasă. Miejii de nucă (tăiaţ i cucuţ itul) se amestecă cu frunzele de

tătăneasă, ceapa şi verdeaţ a tăiată mărunt, pulberile şi untulfrecat spumă.Cu această compoziţ ie se

pregătesc sărmăluţ ele învelite în frunze fragede de tei, care seaşează pe un postament din petale roşii

de trandafir; se stropesc cu puţ in ulei şi se presară cu petalede trandafir tăiate fideluţ ă sau pulbere de

trifoi roşu (v. 2069).1694. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE TEI (II)Se prepară ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu germeni de grâu (v. 2022) sau

germeni de soia (v. 2026) bine mărunţ iţ i. Cine doreştepoate adăuga şi puţ in usturoi fin pisat. Se pot

folosi în locul frunzelor de tei frunze de ulm sau de fag(recoltate în prima jumătate a lunii mai).1695.

CREMĂ CU FRUNZE DE TEI (I)Ingrediente: 100 g frunze frage de tei, 5 linguri cremogen (v. 2019),

467

350 ml suc de morcovi,puţ ină miere, 2 ouă de găină, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 linguriţ ă tinctură

de muguri de plopnegru (v. 2015), 2 linguri cireşe negre conservate în miere (v. 406). Cremogenul se

înmoaie cu suculde morcovi, se adaugă coaja de lămâie, tinctura, mirea, cele 2 gălbenuşuri de ouă de

găină şifrunzele de tei tăiate fideluţ ă. În cazul în care crema este prea îngroşată, se mai poate adăuga

puţ inlapte. Se pune în cupe, deasupra puţ in albuş bătut spumă tare (fără zahăr) peste care se pun

cireşenegre, pulbere de trifoi roşu (v. 2069) sau flori de tătăneasă.1696. CREMĂ CU FRUNZE DE TEI

(II)Se prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouă degăină

care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă (v. 7).... TrandafirEste folosit în scopuri medicinale şi

alimentare. Se folosesc petale (începând cu

468

măceşul,trandafirul de dulceaţ ă şi trandafirtul de ornament) de toate mărimile, de toate culorile, putând

fi228 consumate în alimentaţ ie fără restricţ ie.Principii active: ulei volatil format din alcooli triterpenici,

alifatici şi stearoterpenici, geraniol,nerol, citronelol, taninuri, cianidină, derivaţ i flavonici (cvercetină),

cianozide, zaharuri, ceară, acidgalic etc.Acţ iune farmacologică:intern antipiretic, antiinflamator,

antiseptic, astringent.extern - dezinfectant şi decongestiv1697. SALATĂ CU PETALE DE TRANDAFIR ŞI

HASMAŢUCHIIngrediente: 250 g petale de trandafir, 100 g hasmaţ uchi, 100 g mărar, 1/4 linguriţ ă

pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 5 - 6 foi de

salată verde,50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină sau de lămâie.Petalele de trandafir se amestecă cu

hasmaţ uchi şi mărar tăiate mărunt. Foile de salată (tăiateîn fragmente mai mari) se stropesc cu ulei şi

suc de cătină (v. 2092) diluat cu puţ ină apă. Seserveşte drept garnitură la diferite preparate culinare,

după gust.1698. CREMĂ DE TRANDAFIR CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 100 g petale de trandafir, 5

linguri de smântână, 3 linguri de cremogen (v. 2019),1/2 ceaşcă lapte nefiert, 1 ligură tinctură

miraculoasă I (v. 2104), coaja rasă de la 172 lămâie sauportocală şi sucul ei, puţ ină miere, 1 lingură

seminţ e de in.Cremogenul se amestecă cu laptele nefiert, smântâna, tinctura, coaja de lămâie (cu tot

cusucul ei), mierea necesară şi petalele de trandafir mărunţ ite. Se pune în cupe, deasupra se

presarăseminţ e de in.1699. CREMĂ DE TRANDAFIR CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de lapte şi smântânăcare se înlocuiesc cu 30 ouă de

prepeliţ ă (v. 7) şi puţ in suc de morcovi.1700. TORT CU PETALE DE TRANDAFIR ŞI PEPENE

GALBENIngrediente: 650 g petale de trandafir, miere, 1 lingură pastă de cătină (v. 2065), 400 g

unt,400 g pepene galben, tărâţ e, cremogen, 2 linguri tinctură miraculoasă I (v. 2014), coja rasă de la

1lămâie sau portocală, 350 g frişcă, 150 g germeni de grâu (v. 2022).Petalele se pisează până încep

să se înmoaie bine; se amestecă cu germenii de grâu, tinctura,200 g unt frecat spumă, mierea şi

tărâţ e (cât cuprinde). Se împarte compoziţ ia în două părţ i egale.Prima parte se aşează pe tortieră şi

se tasează; peste ea se aşează o cremă preparată din pepenelegalben (curăţ at de coajă şi seminţ e)

şi fin mărunţ it, amestecat cu pasta de cătină, mierea necesară,coaja de lămâie, 200 g unt frecat

spumă şi cremogen (cât cuprinde). Se tasează, apoi se pune parteade compoziţ ie cu trandafiri. Se

tasează din nou pe întrega suprafaţ ă şi se îmbracă în frişcă, pestecare se pot presăra seminţ e de

mac, in, anason, fenicul, chimion sau pulbere de trifoi roşu (v. 2069),de măceşe (v. 2078) sau de

căline (v. 2076). Se pot aplica şi fructe proaspete de sezon sauconservate în miere; se dă la rece 2 -

469

3 ore apoi se serveşte tăiat felii, în formă de raze, ca orice tort.1701. RULADĂ DE TRANDAFIR CU

DOVLEACCompoziţ ia pentru prima foaie se prepară ca la reţ eta precedentă (petalele de trandafir

seamesteă cu aceleaşi ingrediente). Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de tărâţ e, se întinde

cudosul palmei o foaie dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget, peste care se aşează

compoziţ iapreparată din dovleac alb, ras fin, amestecat cu coaja rasă de la 1portocală sau lămâie, 200

g untfrecat spumă, puţ ină miere, 2 linguri de rom şi cremogen (v. 2109), cât cuprinde. Se rulează

cuambele mâini, cu ajutorul foii de plastic, pe care după fiecare răsucuire o întoarcem înafară (cătrenoi),

ca să nu se prindă în compoziţ ie. Tot cu ajutorul acesteia se pune pe un platou

470

dreptunghiularşi se dă la rece pentru 2 - 3 ore, ca să se întărească untul. Se serveşte tăiată felii mai

grosuţ e.Această cantitate ajunge pentru 12- - 14 persoane.1702. RULADĂ DE TRANDAFIR CU

BANANESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de dovleacul alb

careeste înlocuit cu banane mărunţ ite; la rândul lor, acestea pot fi înlocuite cu morcovi raşi.1703.

CIORBĂ CU PETALE DE TRANDAFIR (I)Ingrediente: 200 g petale de trandafir roşii sau roz, 1 ceapă, 1

morocv, 1 pătrunjel, 1 felie de229 ţ elină, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e

de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ăseminţ e din pulbere de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere din

plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere din alge, verdeaţ ă, 1 ceaşcă de

smântână. Se pune maceratul în castron,se adaugă petalele de trandafir tăiate fideluţ ă, ceapa tăiată

mărunt odată cu verdeaţ a,rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi smântâna (la nevoie poate fi

înlocuită cu iaurt sau cu75 ml ulei).1704. CIORBĂ CU PETALE DE TRANDAFIR (II)Se prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind smântâna cu 2gălbenuşuri de ouă de găină

sau cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).1705. SUPĂ - CREMĂ CU PETALE DE TRANDAFIR

ŞI SPANACIngrediente: 300 g petale de trandafir, 250 g spanac sau urzici, 1 ceapă mare de apă,

1morcov, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari

(v.2072), 1 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere din

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 5 linguri de tărâţ e, 1 legătură de

mărar cupătrunjel, 50 ml ulei, 1.5 l macerat de măceşe (v. 2048).Maceratul se pune în castron, se

adaugă petalele de trandafir, spanacul, ceapa şirădăcinoasele bine mărunţ ite, pulberile, tărâţ a şi

uleiul, iar deasupra puţ ină verdeaţ ă şi câtevapetale (albe sau crem) de trandafiri tăiate fideluţ ă.1706.

SUPĂ - CREMĂ CU PETALE DE TRANDAFIR ŞI MERESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, dublând cantitatea de ţ elinăşi înlocuind spanacul cu mere dulci (care se

mărunţ esc cu tot cu coajă, manual sau mecanic).1707. PETALE DE TRANDAFIR CONSERVATE ÎN

MIEREIngrediente: 1kg petale de trandafir, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere naturală (de salcâm).Se

pun petalele în borcan (odată cu busuiocul), se toarnă mierea, se leagă strâns gura borcanului,

seînfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă la macerat 6 săptămâni, avâng grijă se fie

agitatzilnic. După acest termen se scot petalele (cu ajutorul unei palete) şi se pun într-un borcan

potrivitca mărime; mierea, care s-a transformat în sirop de trandafir, se pune în sticle de culoare

închisă,deasupra 1 deget de alcool, se închid ermetic şi se păstrează la rece, ferite de lumină.1708.

471

FLORI DE TRANDAFIR CCONSERVATE ÎN MIERESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, adăugând în borcan florile cutotul.... TroscotConţ ine: acid salicilic liber şi

combinat, taninuri, pigmenţ i de natură flavonoidică, avicularozidă,respectiv arabinozida cvercetolului şi

camferitrozidă, care este o ramuzidă a camferolului, vitaminaC, rezinuri, ceruri, grăsimi, zaharuri,

mucilagii, derivaţ i antrachinonici, ulei volatil.Este hipotensiv (scade tensiunea, astringent ,

antidiareic).Este recomandat ca adjuvant în bolile de plămâni, reumatism şi gută.1709. PASTĂ DE

TROSCOT CU CEAPĂIngrediente: 200 g troscot, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri pastă de roşii (v.

2063), 4 - 5 frunzede varză murată, 200 g unt, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v.

2072), 1/2 linguriţ ăpulbere din plante aromatice şi condimentare (v.

472

2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legăturăfrunze fragede de ţ elinăcu tarhon, tărâţ e, 2 - 3

roşii.Troscotul (ales numai vârfurile fragede), ceapa şi varza, se mărunţ esc fin (manual saumecanic),

se amestecă cu pasta de roşii, pulberile, verdeaţ a tăiată mărunt, untul frecat spumă şitărâţ e (cât

cuprinde). Pasta obţ inută se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cufelioare de roşii

şi verdeţ uri de sezon.1710. PASTĂ DE TROSCOT CU PRAZSe prepară ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care seînlocuieşte cu praz.230 1711. PASTĂ DE

TROSCOT CU ŢELINĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (1709), folosind aceleaşi ingrediente,

adăugând în plus 150g ţ elină mărunţ ită odată cu ceapa şi vârfurile fragede de troscot.1712. PASTĂ DE

TROSCOT CU BRÂNZĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (1709), folosind aceleaşi ingrediente,

adăugând în plus 100g brânză de vaci proaspătă dată prin sită.1713. CIORBĂ DE TROSCOT CU

RĂDĂCINOASEIngrediente: 150 g troscot fraged, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1

legăturăde mărar cu pătrunjel, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă

pulbere dinplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 75 ml ulei, 2 - 3

roşii, 1 lmacerat de trifoi (v. 2048), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085). Se pune maceratul şi sucul

încastron, se adaugă vârfuri fragede de troscot tăiate mărunt, odată cu ceapa, verdeţ urile şi

roşiile,rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul.1714. CIORBĂ DE TROSCOT CU VARZĂ

ALBĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind jumătate dincantitatea

de rădăcinoase cu 1 felie de varză albă tăiată fideluţ ă şi freacată în mâini (ca să-şi maipiardă din

rigiditate), până se înmoaie bine, fără a se stoarce de zeamă.1715. CIORBĂ DE TROSCOT CU

PATISON ŞI LOBODĂIngrediente: 100 g troscot, 50 g patison, 50 g lobodă, 1 fir de praz, 1 morcov, 1

pătrunjel, 1felie de ţ elină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ardei gras, 2 - 3 roşii, 1 legătură de mărar cu

leuştean, 1ceaşcă de smântână sau iaurt, 1 l macerat de urzică (v. 2040), 500 ml zeamă de

castraveţ i muraţ i(moare), 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulberede alge. Se pune maceratul şi moarea în castron, se adaugă vârfuri de troscot fraged,

tăiat măruntodată cu loboda, verdeaţ a, ardeiul gras, roşiile, prazul, patisonul şi rădăcinoasele date pe

răzătoare,pulberile şi smântâna (sau iaurt), care la nevoie poate fi înlocuită cu 75 ml ulei.1716. CIORBĂ

DE TROSCOT CU DOVLECEI ŞI LOBODĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de patison care seînlocuieşte cu dovlecel şi lobodă.1717. SUPĂ - CREMĂ DE

TROSCOT CU GRÂUIngrediente: 200 g troscot, 150 g germeni de grâu (v. 2022), 1 ceapă, 1 morcov,

473

4 - 5 foi devarză, 1 felie de ţ elină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de pătrunjel cu salvie, 2 - 3

linguri pastă deroşii (v. 2063), 1.5 l macerat de căline (v. 2043), 50 ml ulei, 1/2 linguriţ ă pulbere din

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron,

seadaugă germenii, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţ ite (manual sau mecanic), pasta de

roşii,pulberile şi uleiul.1718. SUPĂ CREMĂ DE TROSCOT CU TĂRÂŢESe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de grâucare se înlocuiesc cu 5 linguri de

tărâţ e.1719. SUPĂ CREMĂ DE TROSCOT CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 200 g troscot, 1 ceaşcă de

smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 ceapămare de apă, 1morcov, 1 păstârnac, 1 felie de

ţ elină, 150 g gulioare, 5 linguri tărâţ e, 1.5 l maceratde lucernă (v. 2049), 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 1

legătură

474

frunze fragede de ţ elină şi păstârnac, 1/2linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.

2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge. Sepune maceratul în castron, se adaugă troscotul, ceapa,

rădăcinoasele, gulioarele, ardeiul şi roşiilebine mărunţ ite (manual sau mecanic), tărâţ a, pulberile şi

smântâna (sau gălbenuşurile), iar deaupraverdeţ urile tăiate mărunt.1720. SUPĂ - CREMĂ DE

TROSCOT CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

în afară de cele 2 ouă degăină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţ ă (v. 7).231 1721. TROSCOT

CU SOS ALBIngrediente: 300 g troscot, 500 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1 lingură

decremogen, 1 legătură de tarhon cu salvie, 1 mână de petale roşii de trandafir, 2 linguri tărâţ e,

1/2linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.

Sealeg numai frunzişoare şi vârfuri de troscot din cele mai fragede, se spală bine, se taie mărunt,

seamestecă cu pulberile, tărâţ a şi se aşează în platou (pus în strat subţ ire uniform). Peste ele se

toarnăsosul alb preparat din smântână bine amestecată cu făina de orez şi cremogen. Deasupra se

presarăverdeaţ ă tăiată mărunt, iar pe margini se pun mici moviliţ e din petale roşii de trandafir,

tăiatefideluţ ă.1722. TROSCOT CU SOS VERDESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, adâugând în plus 2 - 3 lingurisuc de orz verde (v. 2071).Sosul verde se poate obţ ine şi cu

suc din spanac, lucernă, trifoi, măcriş, podbal ş.a.; nuanţ a deverde obţ inută cu sucul de orz verde

rămâne cea mai frumosă.1723. TROSCOT CU SOS GALBENIngrediente: 300 g troscot, 5 linguri

cremogen (v. 2019), 2 linguri tărâţ e, 250 ml suc demorcovi (v. 2081), 2 gălbenuşuri, 150 - 200 ml

ulei, 1 legătură de mărar cu busuioc, 1/2 linguriţ ăpulbere din plante aromatice şi condimentare (v.

2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 mână de floriroşii de nalbă de grădină. Troscotul (ales numai

vârfurile fragede) se taie mărunt, se amestecă cupulberile, tărâţ a şi se pune în platou (aşezat în strat

subţ ire); peste el se toarnă sosul preparat dincremogen, amestecat cu suc de morcovi sau apă, şi apoi

ulei (pus puţ in câte puţ in, ca la maioneză),până se încorporează întreaga cantitate. Deasupra se

presară verdeaţ ă tăiată mărunt, iar pe marginise aşează mici moviliţ e de petale roşii de nalbă de

grădină, tăiate fideluţ ă.1724. TROSCOT CU SOS DE OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele douăgălbenuşuri de ouă de găină care se

înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v.7).1725. TROSCOT CU SOS ROŞUSe prepară ca

la reţ eta precedentă (1723), folosind aceleaşi ingrediente, adâugând în plus 1 - 2linguri pulbere de

măceşe (v. 2078), scoruşe (v. 2077) sau petale roşii de trifoi (v. 2069), până seobţ ine nuanţ a dorită

475

de roşu. Deasupra se presară flori albe de urzică moartă sau petale (albe saucrem) de trandafir, tăiate

fideluţ ă, iar pe margini foi de salată verde.... Trifoi roşuEste depurativ, dezinfectant, sedativ; indicat în

cancer, astm bronşic, tuse persistentă, tuseconvulsivă, colici, leucoree, dismenoree, sifilis.Trifoiul roşu,

combinat în părţ i egale cu rădăcină de brusture, dragavei, rădăcină de păpădie(sau iarba osului), este

foarte eficace întumori canceroase, lepră.Este un remediu deosebit de valoros pentru cancer, indiferent

de localizarea acestuia. Pentrucancerul laringean se prepară ceaiul mai concentrat şi se face gargară de

3 - 4 ori pe zi, înghiţ indtotuşi o mică parte.1726. SALATĂ DE TRIFOI CU PĂPĂDIEIngrediente: 200 g

muguri trifoi roşu, 200 g rădăcină şi frunze de păpădie, 50 ml ulei, 1 lingurăsuc de cătină (v. 2092), 1

legătură de hasmaţ uchi, câteva petale roşii de trandafir, 2 linguri tărâţ e,1/2 linguriţ ă pulbere din

plante aromatice şi

476

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Se recoltează muguri fragezi de trifoi, se spală

bine, se amestecă cu frunzele şi rădăcinile depăpădie (curăţ ate uşor de coaja de culoare închisă) bine

spălate şi tăiare felioare. Se adaugăpulberile, tărâţ a, uleiul şi sucul de cătină diluat cu puţ ină apă.

Deasupra se presară hasmaţ uchi tăiatmărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţ ă.1727. SALATĂ DE

TRIFOI CU CICOARESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

păpădie care seînlocuieşte cu cicoare recoltată din flora spontană.232 1728. PASTĂ CU FLORI DE

TRIFOI ŞI GERMENI DE GRÂUIngrediente: 150 g flori de trifoi roşu, 150 g germeni de grâu (v. 2022), 1

ceapă mare de apă,100 g rădăcini de păpădie, 200 g unt, 1 legătură frunze fragede de ţ elină cu

cimbru, tărâţ e, 1/4linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge.Florile de trifoi, germenii, ceapa şi rădăcinile de păpdie se mărunţ esc fin (manual sau

mecanic),se amestecă cu pulberile, verdeaţ a tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţ e (cât

cuprinde). Seaşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după gust.1729. PASTĂ CU FLORI DE

TRIFOI ROŞU ŞI GERMENI DE SOIASe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

în afară de germenii de grâucare se înlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026).1730. PASTĂ CU FLORI

DE TRIFOI ŞI ŢELINĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (1728), folosind aceleaşi ingrediente, în afară

de germeniide grâu care se înlocuiesc cu ţ elină mărunţ ită fin. Se decorează cu roşii şi măsline (v.

1988).1731. PASTĂ CU FLORI DE TRIFOI ŞI PATISON (v. lit. P)Se prepară ca la reţ eta precedentă

(1728), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germeniide grâu care se înlocuiesc cu patison

mărunţ it, odată cu celelalte produse.1732. CIORBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (I)Ingrediente: 150 g

flori de trifoi roşu, 2 linguri germeni de grâu, 1 mână de flori de păpădie, 1ceapă, 1 morcov, 1

păstârnac, 1 felie de ţ elină, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072),1/2 linguriţ ă pulbere

din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,75 ml ulei, 1 legătură de

leuştean cu cimbru, 1 l macerat de lucernă (v. 2049), 500 ml suc decoacăze roşii (v. 2089).Se pune

în castron maceratul de lucernă şi sucul de coacăze roşii, se adaugă florile de trifoităiate mărunt odată

cu ceapa, verdeaţ a şi frunzele de păpădie, rădăcinoasele date pe răzătoare,uleiul şi pulberile.1733.

CIORBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (II)Se prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de frrunzele depăpădie care se înlocuiesc cu rădăcini de păpădie (3 linguri rase) şi

germenii de grâu care seînlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţ iţ i.1734. CIORBĂ CU

FLORI DE TRIFOI ROŞU (III)Se prepară ca la reţ eta precedentă (1732), folosind aceleaşi ingrediente,

477

în afară de frunzelede păpdie care se înlocuiesc cu 3 - 4 foi de varză albă tăiate fideluţ ă.1735.

CIORBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI LEGUMEIngrediente: 150 g flori de trifoi roşu, 1 ardei gras, 2

- 3 roşii, 4 - 5 păstăi verzi de fasole (tinereşi fără bob format), 1 ceapă, 2 foi de varză, 1 morcov, 1

pătrunjel, 1 cartof, 1 felie de ţ elină, 1legătură de leuştean cu mărar, 75 ml ulei, 1.5 l macerat de mere

pădureţ e (v. 2053), 1/2 linguriţ ăpulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge.Se pune maceratul în castron, se adaugă florile de trifoi, ardeiul, roşiile, ceapa, varza

şiverdeţ urile tăiate mărunt, rădăcinoasele şi cartofii date pe răzătoare, pulberile şi uleiul.1736. CIORBĂ

CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI SMÂNTÂNĂSe prepară ca la reţ eta

478

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care seînlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână

sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină.1737. CIORBĂ DE TRIFOI ROŞU CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe

prepară ca la reţ eta precedentă (1735), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei carese înlocuieşte

cu iaurt sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).1738. SUPĂ CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI

ROŞU (I)Ingrediente: 200 g flori de trifoi roşu, 200 g gulioare, 5 linguri germeni de trifoi (v. 2030), 1

fir233 de praz, 2 - 3 roşii, 2 ardei graşi, 2 - 3 linguri tărâţ e, 1 legătură pătrunjel cu mărar, 1 morcov,

1 feliede ţ elină, 1 păstârnac, 1 felie de sfeclă roşie, 1.5 l macerat de măceşe (v. 2047), 50 ml ulei, 1

mânăflori albe de urzică moartă, 1/4 linguriţ ă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se

adaugăflorile de trifoi, prazul, roşiile, ardeiul, morcovul, ţ elina, păstârnacul şi sfecla roşie, fin

mărunţ ite(manual sau mecanic), pulberea şi tărâţ a, iar deasupra verdeţ urile tăiate mărunt şi florile

albe deurzică moartă.1739. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (II)Se prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioare care seînlocuiesc cu 1 conopidă

mărunţ ită fin.1740. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (III)Se prepară ca la reţ eta

precedentă (1738), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei carese înlocuieşte cu 1 ceaşcă de

smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină şi gulioare care seînlocuiesc cu dovlecei fin

mărunţ iţ i.1741. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (IV)Se prepară ca la reţ eta precedentă

(1738), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioarecare se înlocuiesc cu patison iar uleiul cu 200

g iaurt sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).1742. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI

ROŞU ŞI CRESONIngrediente: 250 g flori de trifoi roşu, 150 g creson, 1 ceapă, 1 felie de ţ elină, 3

linguri germenide lucernă (v. 2029), 3 - 4 linguri tărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari

(v. 2072), 2linguri cremogen, 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ăpulbere de alge, 50 ml ulei, 1.5 l suc de roşii (v. 2004), 1 legătură de mărar cu salvie. Se

pune suculîn castron, se adaugă florile de trifoi, cresonul, ceapa, ţ elina şi germenii, bine mărunţ ite

(manual saumecanic), tărâţ a, pulberile, cremogenul (v. 2019) şi uleiul, iar deasupra verdeţ urile tăiate

fin.1743. SUPĂ-CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI DE TĂTĂNEASĂSe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de creson care seînlocuieşte cu aceeaşi cantitate de

flori sau frunze fragede de tătăneasă; uleiul se înlocuieşte şi el cu1 ceaşcă de smântână

dulceagă.1744. FLORI DE TRIFOI ROŞU PE SOS ALBIngrediente: 300 g flori de trifoi roşu, 500 g

smântână, 2 linguri făină de orez, 2 linguri făină desoia (v. 2021), 1 lingură cremogen, 1 linguriţ ă

479

pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare

(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,câteva frunzişoare de măghiran, 1 mână de petale roşii de

trandafir. Smântâna se amestecă cu făinade orez, de soia, cremogenul şi pulberile.Se toarnă în platou,

iar deasupra se aşează florile de trifoi (care au fost bine spălate şi zvântateîntr-un şervet curat). Pe

margini se pun mici moviliţ e din frunzişoarele de măghiran şi florile tăiatefideluţ ă.1745. FLORI DE

TRIFOI ROŞU PE SOS ROZSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, colorând

sosul în roşu, cupuţ in suc de sfeclă roşie (v. 2082) sau de căline (v. 2076).1746. FLORI DE TRIFOI

ROŞU PE SOS VERNILSe prepară ca la reţ eta precedentă (1744), folosind aceleaşi ingrediente,

480

colorând sosul înverde cu puţ in suc de orz verde (v. 2079).1747. FLORI DE TRIFOI ROŞU PE SOS

GALBENIngrediente: 300 g flori de trifoi roşu, 300 ml suc de morcovi (v. 2081), 2 gălbenuşuri de ouă

degăină, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere din

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 linguri germeni de grâu

(v.2022), 100 g flori de păpădie, 150 - 200 ml ulei, 1 legătură de mărar cu busuioc. Cremogenul

(v.2019) se înmoaie cu suc de morcovi, se adaugă uleiul (puţ in câte puţ in, ca la maioneză),

pulberile,gălbenuşurile şi germenii.234 Se toarnă în platou aşezând pe suprafaţ a lui flori de trifoi roşu

sau păpădie, iar pe margini (înformă de ghirlandă), verdeaţ a tăiată mărunt.1748. MUGURI DE TRIFOI

ROŞU CU SOS DE ROŞIISe prepară sosul de cremogen ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, adăugândîn plus 300 g muguri de trifoi (bine spălaţ i şi scurşi de apă), tăiaţ i nu prea

mărunt, amestecaţ i cu 2 -3 linguri germeni de soia (2. 2026) sau germeni de grâu (v. 2022) şi 1

legătură de frunze fragede deţ elină, tăiate mărunt. Se aşează în platou (în strat subţ ire uniform),

peste care se toarnă sosul decremogen în care s-au adăugat 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).

Se decorează după fanteziagospodinei, cu produsele ce le are la îndemână (flori de trifoi roşu, de

gălbenele, flori albastre decicoare şi verdeţ uri de sezon).1749. CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU

(I)Ingrediente: 150 g flori de trifoi roşu, 5 linguri cremogen, 2 linguri germeni de soia (v. 2026),150 ml

lapte vegetal din seminţ e de măr (v. 2038), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură tincturămiraculoasă

I (v. 2026), puţ ină miere (după gust), câteva petale roşii de trandafir.Cremogenul se înmoaie cu laptele

vegetal, se adaugă germenii de soia bine mărunţ iţ i, odată cugermenii de trifoi şi coaja de lămâie,

tinctura şi puţ ină miere (în cazul că se îngroaşă prea mult semai poate adăuga puţ in lapte vegetal).

Se pune în cupe, iar deasupra se aşează moviliţ e din petalede trandafir, tăiate fideluţ ă.1750. CREMĂ

CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (II)Se prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în

afară de laptele dinseminţ e de măr care se înlocuieşte cu lapte din seminţ e de bostan (v. 2033); se

adaugă apoi încremogen, 2 gălbenuşuri de ouă de găină.1751. CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU

(III)Se prepară ca la reţ eta precedentă (1749), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus (lafinal)

10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7); laptele din seminţ e de măr se înlocuieşte cu lapte

demigdale (v. 2039).1752. CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (IV)Se prepară ca la reţ eta

precedentă (1749), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de laptele dinseminţ e de măr care se

înlocuieşte cu lapte de nuci (v. 2035) şi germenii de soia se înlocuiesc cugermeni de grâu (v. 2022)

481

bine mărunţ iţ i.1753. TORT CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI GUTUIIngrediente: 350 g flori de trifoi

roşu, 150 g germeni de grâu (v. 2022), 400 g unt, 250 g gutui,150 g germeni de soia (v. 2026), 1

linguriţ ă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), tărâţ e,cremogen, 3 ouă de găină, 150 g nuci

râşnite, 1 vârf de cuţ it scorţ işoară fină (pulbere), coaja rasă dela 1 lămâie sau portocală, 2 linguri de

rom, puţ ină miere, 2 - 3 linguri cireşe negre macerate în miere(v. 406), 2 linguri pulbere de măceşe

(v. 2078) sau de căline (v. 2076). Florile de trifoi se mărunţ escfin (prin pisare), se amestecă cu romul,

nucile râşnite, pulberea de măceşe, scorţ işoara, puţ inămiere, germenii de grâu, 200 g unt frecat

spumă şi tărâţ e (cât cuprinde).Compoziţ ia se împarte în două părţ i egale; una din ele se pune pe

tortieră şi se tasează culama cuţ itului puţ in umezită în apă.

482

Peste ea se aşează o alta, preparată din gutui fin mărunţ ite,amestecate cu germeniii de soia, tinctura,

3 gălbenuşuri, coaja rasă de lămâie, miere, 200 g untfrecat spumă şi cremogen (v. 2019) cât

cuprinde. Peste ea se aşează partea a doua din compoziţ iacu trifoi. Se tasează pe întreaga suprafaţ ă

şi se îmbracă în albuş (bătut spumă tare); peste el se puncireşe negre iar printre ele, câte o floare de

trifoi.Se dă la rece 2 - 3 ore, apoi se serveşte tăiat felii, în formă de raze, ca orice tort.1754. TORT

CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI DOVLEAC ALBSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de gutui care seînlocuiesc cu aceeaşi cantitate de dovleac alb, fin mărunţ it.1755.

TORT CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI BANANESe prepară ca la reţ eta precedentă (1753), folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de gutui carese înlocuiesc cu banane fin mărunţ ite.235 1756. TORT CU

FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (1753), folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de cele 3 ouăde găină care se înlocuiesc cu 15 ouă de prepeliţ ă (v.

7).1757. RULADĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI CAISEIngrediente: 300 g flori de trifoi roşu, 50 g

frunze de mentă, 500 g caise bine coapte, 400 g unt,3 linguri pulbere de căline (v. 2076), 2 linguri de

rom, 150 g germeni de grâu (v. 2022), 150 ggermeni de soia (v. 2026), 1 lingură tinctură miraculoasă I

(v. 2106), două gălbenuşuri de ouă degăină, tărâţ e, cremogen, puţ ină miere, coaja rasă de la 1/2

lămâie.Florile de trifoi împreună cu menta se pisează până se înmoaie bine, după care se amestecă

curomul, germenii de grâu, pulberea de căline, scorţ işoara, puţ ină miere, 200 g unt frecat spumă

şitărâţ e (cât cuprinde). Pe o foaie de plastic se presară o mână de tărâţ e, se pune compoziţ ia cu

trifoi,care se întinde cu podul palmei într-o foaie groasă de 1 cm, de formă dreptunghiulară. Peste ea

seaşează o altă compoziţ ie preparată din caisele bine coapte, separate de sâmburi şi mărunţ ite

fin(manual sau mecanic), amestecate cu coaja de lămâie, germenii de soia, gălbenuşurile, puţ inămiere,

tinctura, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Se rulează cu ajutorul foii deplastic, care

după fiecare răsucire se întoarce în afară (către noi), ca să nu se prindă în compoziţ ie.Tot cu ajutorul

acesteia se aşează rulada pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece pentru 2 - 3ore. Se serveşte

tăiată felioare mai grosuţ e. Această cantitate este suficientă pentru 12 - 14 porţ ii.1758. RULADĂ CU

FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI PIERSICISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

în afară de caise care seînlocuiesc cu piersici bine coapte.1759. RULADĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU

ŞI SEMINŢE DE BOSTANSe prepară ca la reţ eta precedentă (1756), folosind aceleaşi ingrediente, în

afară de caise carese înlocuiesc cu seminţ e de bostan decorticate şi râşnite grosier, înmuiate cu puţ in

483

lapte vegetal denuci (v. 2035) sau de migdale (v. 2039).... ŢelinaConţ ine: vitaminele (A, B, C),

minerale şi metaloizi; Magneziu, Mangan, Fier, Iod, Cupru, Sodiu,Potasiu, Calciu, Fosfor, colina,

tirozina, acidul glutamic şi o esenţ ă (anhidrida sedamonică).Este indicată în inapetenţ ă, digestii lente,

astenie, surmenaj, convalescenţ ă, insuficienţ esuprarenale, nervozitate, demineralizare (tuberculoză),

scrofuloză, impotenţ ă, febre intermitente,reumatisme, gută, litiază urinară, colici nefritice, afecţ iuni

pulmonare, hepatism, icter, obezitate,surplus.În uz extern: plăgi, ulcere, cancere, angine,

degerături.Frunzele de ţ elină conţ in,de asemenea, o substanţ ă asemănătoare insulinei (deci bună

pentru diabetici).1760. SALATĂ DE ŢELINĂ CU MEREIngrediente: 350 g ţ elină, 200 g mere, 1 morcov,

1 căpăţ ână

484

de salată, 1 legătură de salvie cumentă, 2 linguri de soia (v. 1981), 1/2 linguriţ ă pulbere din plante

aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 mână de petale roşii de trandafir,

50 ml ulei, 1 lingură suc decătină (v. 2092) sau de lămâie.Ţelina (curăţ ată), merele (cu coajă) şi

morcovul, se dau pe răzătoare, se amestecă cu pulberile,uleiul şi sucul de cătină (diluat cu puţ ină

apă); se aşează în salatieră, deasupra se presară verdeaţ atăiată mărunt, petalele de trandafir tăiate

fideluţ ă iar pe margini se decorează cu foi de salată verdeşi boabe de soia înmuiate.1761. SALATĂ DE

ŢELINĂ CU MERE PĂDUREŢESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în

afară de sucul de cătinăcare se înlocuieşte cu mere pădureţ e (merele pădureţ e din flora spontană

sunt ceva mai acrişoaredecât cele nobile).1762. SALATĂ DE ŢELINĂ CU GUTUISe prepară ca la reţ eta

precedentă (1760), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mere care236 se înlocuiesc cu gutui rase,

fără suc de cătină.1763. SALATĂ DE ŢELINĂ CU GUTUI ŞI DOVLEACSe pun cantităţ i egale de

ţ elină, gutui şi dovleac, rase pe răzătoare. În continuare seprocedează ca la 1760, folosind aceleaşi

produse în afară de sucul de cătină care se înlocuieşte cugutui şi dovleac (gutuile fiind suficient de

acrişoare). Se decorează cu felii de roşii şi foi de salatăverde.1764. SALATĂ DE ŢELINĂ CU

CEAPĂIngrediente: 350 g ţ elină, 200 g ceapă de apă, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063),

1legătură de hasmaţ uchi cu tarhon, 2 - 3 ardei graşi, 50 ml ulei, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e

degogoşari (v. 2072), 2 linguri boabe de soia înmuiate (v. 1981), 1 căpăţ ână de salată verde,

1/2linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.

Ţelinadată pe răzătoare se amestecă cu ceapa tăiată julien, ardeii tăiaţ i felioare, pulberile şi pasta de

roşii(subţ iată puţ in cu 2 - 3 linguri de apă şi amestecată cu uleiul). Se pune în salatieră, deasupra

sepresară verdeţ urile tăiate mărunt, iar pe margini se decorează cu foi de salată verde şi boabe

desoia.1765. SALATĂ DE ŢELINĂ CU PRAZSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de ceapă care seînlocuieşte cu praz tăiat fideluţ ă.1766. SALATĂ DE ŢELINĂ CU

CASTRAVEŢI MURAŢIIngrediente: 300 g ţ elină, 200 g castraveţ i muraţ i, 1 ceapă mare de apă, 10 -

15 măsline negredesărate (v. 1988), 50 ml ulei, 1 legătură de salvie cu tarhon, 2 ardei graşi, 1 morcov,

1/2 linguriţ ăpulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi

condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 - 3 roşii.Ţelina şi morcovul ras se amestecă

cu castraveţ ii şi ardeiul tăiaţ i felioare, ceapa tăiată peştişorişi pulberile, iar deasupra se presară

verdeaţ ă tăiată mărunt. Se decorează cu măsline şi roşii aşezatepe margini.1767. SALATĂ DE

485

ŢELINĂ CU VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară

de castraveţ ii muraţ icare se înlocuiesc cu varză murată (nu se spală şi nu se ţ ine în apă) tăiată

fideluţ ă.1768. SALATĂ DE ŢELINĂ CU NAPI MURAŢISe prepară ca la reţ eta precedentă (1766),

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de castraveţ iimuraţ i care se înlocuiesc cu napi muraţ i (raşi

odată cu ţ elina).1769. SALATĂ DE ŢELINĂ MURATĂ CU TRIFOI ROŞUIngrediente: 250 g ţ elină

murată, 150 g flori de trifoi roşu, 1 morcov, 1 ceapă de apă, 2 - 3roşii, 50 ml ulei, 1 legătură de salvie

cu tarhon, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2linguriţ ă pulbere din plante aromatice

şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2linguri germeni de grâu (v. 2022) mărunţ iţ i.

(În varză sau în murături asortate,

486

gospodinele, pe lângăcelelalte ingrediente, pun şi rădăcini de ţ elină care se pot valorifica în salată).

Ţelina şi morcovul sedau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată felioare, germenii, jumătate din

cantitatea de flori,pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeţ urile tăiate mărunt. Pe margini se decorează cu

felioare detrifoi roşu.1770. SALATĂ DE ŢELINĂ MURATĂ CU MUGURI DE LUCERNĂIngrediente: 250 g

ţ elină murată, 1 morcov, 1 ceapă mare de apă (praz), 150 g muguri fragezide lucernă, 50 ml ulei, 1

legătură de frunze fragede de ţ elină şi tarhon, 2 linguri tărâţ e, câteva petalede flori de gălbenele, 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere dinplante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge. Ţelina şi morcovul date perăzătoare se

amestecă cu ceapa tăiată peştişori, mugurii tăiaţ i mărunt, tărâţ a, pulberile şi uleiul, iardeaupra se

presară verdeţ urile tăiate mărunt şi petalele de gălbenele.1771. PASTĂ DE ŢELINĂ CU SPANAC237

Ingrediente: 250 g ţ elină, 150 g spanac, 3 linguri germeni de grâu (v. 2022) bine mărunţ iţ i, 200g

unt, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ăpulbere

din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 10 - 15măsline negre

desărate (v. 1988), 1 legătură de hasmaţ uchi, tărâţ e. Ţelina, spanacul şi ceapa, finmărunţ ite, se

amestecă cu germenii, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Se aşeazăpe farfurie, se

tasează frumos şi se decorează cu măsline şi verdeţ uri de sezon.1772. PASTĂ DE ŢELINĂ CU

FRUNZE DE SOIASe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

mugurii delucernă care se înlocuiesc cu frunze tinere de soia (recoltate înainte sau în timpul înflorii

plantei). Înlocul frunzelor de soia se pot pune urzici, grâuşor, lobodă roşie şi albă, ştevie, măcriş,

frunze detătăneasă, de sfeclă, de fasole ş.a.1773. PASTĂ DE ŢELINĂ CU ROŞIISe prepară ca la

reţ eta precedentă (1771), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2linguri pastă de roşii crude

(v. 2063).1774. PASTĂ DE ŢELINĂ CU ROŞII ŞI NUCIIngrediente: 200 g ţ elină, 3 linguri germeni de

soia (v. 2026) bine mărunţ iţ i, 3 linguri pastă deroşii crude (v. 2063), 3 linguri de nuci măcinate, 200

g unt, 1 fir de praz, 1 linguriţ ă pulbere dinseminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere din

plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu

pătrunjel, tărâţ e. Ţelina fin mărunţ ită (manualsau mecanic) se amestecă cu germenii de soia, pasta de

roşii, nucile, prazul (mărunţ it odată cuţ elina), pulberile, verdeţ urile tăiate mărunt, untul frecat spumă

şi tărâţ e (cât cuprinde).Se pune pe farfurioară şi se decorează după fantezia gospodinei.1775. PASTĂ

DE ŢELINĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

487

aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu floarea - soarelui (decorticate şi

râşnite).1776. PASTĂ DE ŢELINĂ CU SEMINŢE DE BOSTANSe prepară ca la reţ eta precedentă

(1774), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci carese înlocuiesc cu seminţ e de bostan

(decorticate şi râşnite).La fel se poate prepara şi "pasta de ţ elină cu alune râşnite".1777. PASTĂ DE

ŢELINĂ CU BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 350 g ţ elină, 250 g brânză de vaci, 2 linguri făină de soia

(v. 2021), 150 g unt, 1ceapă mare de apă, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2

linguriţ ă pulbere din plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1

legătură pătrunjel cu tarhon, 1mână de urzici, tărâţ e, 3 - 4 roşii. Ţelina, ceapa şi urzicile se

mărunţ esc fin (manual sau mecanic), seamestecă cu făina de soia, pulberile, brânza

488

de vaci proaspătă şi trecută prin sită, untul frecatspumă şi verdeţ urile tăiate mărunt. Se pune pe

farfurie, se decorează cu felii de roşii şi verdeţ uri desezon.1778. PASTĂ DE ŢELINĂ CU BRÂNZĂ DE

OISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vacicare se

înlocuieşte cu brânză de oi.1779. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU MEREIngrediente: 250 g ţ elină, 150 g mere,

1 ceapă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 ardei gras, 2 lingurigermeni de soia (v. 2026) mărunţ iţ i, 75 ml ulei,

2 - 3 roşii, 1 legătură de salvie cu pătrunjel, 1linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2072), 1 l

macerat de măceşe (v. 2047), 500 ml sucde aguridă (v. 1666), 1/2 linguriţ ă pulbere din plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge. Se pune maceratul şi sucul în

castron, se adaugă rădăcinoasele şi merelerase, ardeiul gras, ceapa şi roşiile tăiate mărunt, germenii,

pulberile şi uleiul, iar deasupraverdeţ urile tăiate fin.1780. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU GULIOARE238 Se

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mere care seînlocuiesc cu

gulioare rase.1781. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU PATISON (v. lit. P)Ingrediente: 250 g ţ elină, 150 g patison,

1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, câteva verdeţ uri,câteva frunze de ştevie, 1 ardei gras, 2 roşii, 2 linguri

germeni de trifoi (v. 2030), 75 ml ulei, 1legătură de leuştean cu tarhon, 1.5 l zer proapăt, 1/2 linguriţ ă

pulbere din plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Se pune zerul în

castron, se adaugă rădăcinoasele şi patisonul date pe răzătoare, ceapa,ardeiul, roşiile şi verdeaţ a

tăiate mărunt, uleiul, pulberile, frunzele de ştevie tăiate fideluţ ă şigermenii.1782. CIORBĂ DE ŢELINĂ

CU DOVLECEISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de patison

care seînlocuieşte cu dovlecei raşi.1783. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU CASTRAVEŢI VERZI ŞI

SMÂNTÂNĂIngrediente: 250 g ţ elină, 150 g castraveţ i, 1 fir de praz, 1 morcov, 3 roşii, 1 mână de

urzici, 2linguri germeni de lucernă (v. 2021), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072),

1/2linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1

lmacerat de tărâţ e (v. 2041), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085), 1 legătură de leuştean cu mărar,

1ceaşcă cu smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină. Maceratul şi sucul se pun în castron,

seadaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, castraveţ ii tăiaţ i cubuleţ e, prazul tăiaz fideluţ ă,

urzicile,verdeţ urile şi roşiile tăiate mărunt, germenii, pulberile şi smântâna (sau cele 2

gălbenuşuri).1784. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10

gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).1785. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU SFECLĂ ROŞIEIngrediente: 250

489

g ţ elină, 150 g sfeclă roşie, 1 ceapă, 1 păstârnac, 2 foi de varză albă, 2 lingurigermeni de soia (v.

2026), 200 g iaurt sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de leuştean cumărar, 2 linguri pastă

de roşii (v. 2063), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţ ă pulbere din

plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1.5 lmacerat de mere

pădureţ e (v. 2053). Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele rase,ceapa şi verdeţ urile

tăiate mărunt, varza tăiată fideluţ ă, germenii bine mărunţ iţ i, pulberile, pasta şiiaurtul (sau

gălbenuşurile).1786. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU VARZĂ ROŞIESe prepară ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie carese înlocuieşte cu varză roşie tăiată fideluţ ă

(frecată bine în mâini până se înmoaie, fără a i se stoarcesucul).1787.

490

CIORBĂ DE ŢELINĂ CU TRIFOI ROŞUSe prepară ca la reţ eta precedentă (1785), folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de sfeclaroşie care se înlocuieşte cu flori de trifoi roşu, tăiate mărunt.1788. SUPĂ

- CREMĂ DE ŢELINĂ CU SPARANGHELIngrediente: 300 g ţ elină, 200g sparanghel, 1 ceapă, 1

morcov, 1 felie de sfeclă roşie, 5 linguritărâţ e, 150 ml ulei, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 2 linguri

germeni de grâu (v. 2022) fin mărunţ iţ i, 1linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1

legătură de pătrunjel cu mărar, 1/2 linguriţ ăpulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge. Se pune suculîn castron, se adaugă rădăcinoasele, sparanghelul (separat

de partea fibroasă) şi ceapa, mărunţ itefin (manual sau mecanic), germenii, tărâţ a, pulberile şi uleiul,

iar deasupra verdeaţ a tăiată mărunt.1789. SUPĂ CREMĂ DE ŢELINĂ CU VARZĂ ALBĂSe prepară ca

la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sparanghel carese înlocuieşte cu varză

albă.239 1790. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU ANDIVESe prepară ca la reţ eta precedentă (1788),

folosind aceleaşi ingrediente, în afară desparanghel care se înlocuieşte cu andive şi ulei care se

înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sau cu2 gălbenuşuri de ouă de găină.1791. SUPĂ CREMĂ DE

ŢELINĂ CU NAPIIngrediente: 300 g ţ elină, 350 g napi, 1 fir de praz, 1 felie de feclă roşie, 1 mână de

urzici, 3 - 4bulbi (căţ ei) de usturoi, 50 ml ulei, 5 liguri de tărâţ e, 3 linguri pastă de roşii crude (v.

2063), 1legătură frunze fragede de ţ elină cu pătrunjel, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v.

2072),1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere

dealge,1.5 l macerat de coada - calului.Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele, napii,

prazul, usturoiul şi urzicile, finmărunţ ite (manual sau mecanic), uleiul, tărâţ a, pasta de roşii şi

pulberile, iar deasupra verdeţ uriletăiate mărunt.1792. SUPĂ CREMĂ DE ŢELINĂ CU CARTOFI ŞI

MEREIngrediente: 300 g ţ elină, 150 g cartofi, 150 g mere, 2 ardei graşi, 1 ceapă, 1 morcov, 1pătrunjel,

4 linguri germeni de grâu (v. 2022) bine mărunţ iţ i, 2 - 3 frunze de tătăneasă, 1 legătură deleuştean

cu tarhon, 1 rădăcină mică de hrean, 2 3 roşii, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari(v. 2072),

1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulberede alge, 1.5 l

macerat de tărâţ e (v. 2041), 50 ml ulei. Se pune maceratul în castron, se adaugărădăcinoasele,

cartofii, merele, ardeii, frunzele de tătăneasă, ceapa, roşiile fin mărunţ ite (manualsau mecanic),

germenii, pulberile şi uleiul, iar deaupra verdeţ urile tăiate mărunt.1793. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ

CU VÂRFURI DE HAMEIIngrediente: 300 g ţ elină, 200 g vârfuri de hamei (recoltate primăvara

devreme), 5 linguri detărâţ e, 50 ml ulei, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2

491

linguriţ ă pulbere dinplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1

legătură de mărar cutarhon, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel,

1.5 l macerat demăceşe (v. 2047).Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele, vârfurile de

hamei şi ceapa, finmărunţ ite, tărâţ a, pulberile, pasta şi uleiul, iar deasupra verdeaţ a tăiată

mărunt.1794. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU DOVLEACSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii de hameicare se înlocuiesc cu dovleac fin mărunţ it şi ulei care

se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sauiaurt.1795. ŢELINĂ CU SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente:

400 g ţ elină, 500 g smântână, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri făină de soia (v.2021), 2 linguri făină

de orez, 1 lingură cremogen, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii

492

(v. 2071),1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge,câteva frunzişoare de rozmarin, 1 mână de petale roşii de trandafir. Ţelina se rade, se amestecă

cuceapa tăiată mărunt, făina de soia, pulberile şi se aşează în platou, în strat subţ ire uniform. Peste

ease toarnă sosul alb, preparat din smântână, făină de orez şi cremogen.Deasupra se presară rozmarin

tăiat mărunt şi petale de trandafir tăiate fieluţ ă.1796. ŢELINĂ CU SOS ROZSe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adâugând în sosul desmântână puţ in suc de sfeclă roşie (v.

2082) sau pulbere din petale roşii de trandafir pentru a obţ inenuanţ a de roşu dorită.1797. ŢELINĂ CU

SOS DE OUĂ DE GĂINĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (1795), folosind aceleaşi ingrediente,

adâugând în sos 4gălbenuşuri de ouă de găină Smântâna se înlocuieşte cu pastă de roşii..1798.

ŢELINĂ CU SOS DE OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (1795), folosind aceleaşi

ingrediente, adâugând în plus (în240 sosul de roşii) 20 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v.

7).1799.ŢELINĂ CU SOS MAIONEZĂIngrediente: 400 g ţ elină, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 300

ml ulei, 1 lingură suc de cătină(v. 2092) sau de lămâie, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri făină de ovăz

(v. 2018), 1 legătură deverdeţ uri, 5 - 6 foi de salată verde, 10 - 15 măsline negre desărate (v. 1988),

1/2 linguriţ ă pulberedin plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.

Ţelina rasă seamestecă cu ceapa tăiată mărunt, făina, pulberile şi se aşează pe platou, în strat

subţ ire uniform;peste ea se pune maioneza care se prepară din 2 gălbenuşuri de ouă proaspete, în

care se pun 2linguri de apă, şi se dau la rece pentru 15 min. Se bat apoi bine, adăugând uleiul (puţ in,

câte puţ in)până se încorporează întreaga cantitate, apoi sucul de cătină sau de lămâie. Deasupra se

presarăverdeţ uri tăiate mărunt, iar pe margini se decorează cu foi de salată verde şi măsline

negre.1800. ŢELINĂ CU SOS DE MUŞTARSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, adâugând în maioneză 1lingură de muştar.1801. ŢELINĂ CU SOS MAIONEZĂ, DE

POSTIngrediente: 400 g ţ elină, 1 ceapă mare de apă, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi

(v.2081), 150 - 200 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 linguriţ ă de muştar, 3 - 4 roşii,

1legătură de mărar cu tarhon, 2 linguri făină de hrişcă (v. 2018), 1/2 linguriţ ă pulbere din

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge. Ţelina rasă se amestecă cu

ceapatăiată mărunt, făina, pulberile şi se aşează în platou, pusă în strat subţ ire, uniform; peste ea

setoarnă sosul preparat din cremogen, înmuiat cu suc de morcovi, în care se adaugă uleiul (puţ in,

câtepuţ in), până se încorporează întreaga cantitate. Se mai adaugă sucul de cătină şi

493

maceratul.Deasupra se presară verdeţ urile tăiate mărunt, iar pe margini se decorează cu felioare de

roşii.1802. ŢELINĂ CU SOS ROŞUSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

colorând sosul cu 1 -2 linguripulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076).1803. ŢELINĂ CU

SOS VERDESe prepară ca la reţ eta precedentă (1795), folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul cu

2 -3 linguri suc de orz verde (v. 2079).1804.ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ DE POST ŞI AROMĂ DE

USTUROISe prepară ca la reţ eta precedentă (1801), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3

- 4bulbili (căţ ei) de usturoi fin pisaţ i.1805. ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ DE POST ŞI AROMĂ DE

HREANSe prepară ca la reţ eta precedentă (1801), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând hrean, raspe

răzătoarea de

494

sticlă (după gust).1806. ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ DE POST ŞI AROMĂ DE CEAPĂSe prepară ca

la reţ eta precedentă (1801), adăugând în plus 1 ceapă mare de apă, tăiată câtse poate de

mărunt.1807.ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ DE POST ŞI AROMĂ DE PRAZSe prepară ca la reţ eta

precedentă (1801), adăugând 1 fir de praz fin mărunţ it.1808. RULADĂ DE ŢELINĂ CU SFECLĂ

ROŞIEIngrediente: 400 g ţ elină, 1 ceapă mare de apă, 300 g sfeclă roşie, 1 păstârnac, 1 fir de

praz,cremogen (v. 2019), tărâţ e, 1 şi 1/2 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2

linguriţ ăpulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 400 g

unt,1legătură de mărar cu pătrunjel, 1 lingură pastă de cătină (v. 2065), 250 g varză albă.Ţelina se

rade, se amestecă cu 1 ceapă tăiată mărunt, varza tăiată fideluţ ă , pulberea degogoşari, pasta de

cătină, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Pe o foaie de plasticse presară 1 mână de

cremogen, peste care se întinde o foaie (din compoziţ ia cu ţ elină), cu podulpalmei, în formă

dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget. Peste ea se aşează foaia a doua, care se241 prepară din

sfeclă mărunţ ită fin, amestecată cu păstârnac ras, prazul tăiat fideluţ ă, pulberile,verdeaţ a tăiată

mărunt, 200 g unt frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde) sau germeni de grâu.Se rulează strâns, cu

ambele mâini, având grijă ca după fiecare răsucire, să întoarcem cătrenoi foaia de plastic, ca să nu se

prindă în compoziţ ie.Tot cu ajutorul acesteia se pune rulada pe o farfurie dreptunghiulară şi se dă la

rece, pentru 2 -3 ore. Se serveşte tăiată felii mai grosuţ e, alături de salată verde. Acestă cantitate

este suficientăpentru 12 - 14 porţ ii.1809. RULADĂ DE ŢELINĂ CU VARZĂ ROŞIESe prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie carese înlocuieşte cu aceeaşi

cantitate de varză roşie, tăiată fideluţ ă (frecată în mâini, până se înmoaiebine, fără a se scurge de

suc).1810. RULADĂ DE ŢELINĂ CU URZICISe prepară ca la reţ eta precedentă (1808), folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de sfeclaroşie care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de urzici, tăiate

mărunt, în care se adugă 3 - 4 bulbili(căţ ei) de usturoi fin pisaţ i.1811. RULADĂ DE ŢELINĂ CU

MUGURI DE LUCERNĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (1808), folosind aceleaşi ingrediente, în

afară de sfeclaroşie care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de muguri de lucernă, tăiaţ i fideluţ ă,

amestecaţ i cu 1 -2 linguri de hrean, ras pe răzătoarea de sticlă.1812. RULADĂ DE ŢELINĂ CU FLORI

DE TRIFOI ROŞUSe prepară ca la reţ eta precedentă (1808), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

sfeclaroşie care se înlocuieşte cu flori roşii de trifoi (proaspăt recoltate şi tăiate mărunt).1813. RULADĂ

DE ŢELINĂ CU PETALE ROŞII DE TRANDAFIRSe prepară ca la reţ eta precedentă (1808), folosind

495

aceleaşi ingrediente, în afară de sfeclaroşie care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de petale roşii de

trandafir, tăiate fideluţ ă. La fel sepoate prepara "ruladă de ţ elină umplută cu petale roşii de nalbă de

grădină".1814. ŢELINĂ CONSERVATĂ ÎN MIEREIngrediente: 1 kg ţ elină rasă pe răzătoare, 1 rămurică

de busuioc, 4 kg miere polifloră. Ţelinase pune în borcan de sticlă odată cu busuiocul, se toarnă

mierea, se leagă borcanul strâns la gură,se înveleşte în hârtie de culoare închisă şi se lasă la macerat

6 săptămâni (având grijă să fie agitatzilnic). După acest termen se strecoară prin tifon. Ţelina se

foloseşte la diferite preparate înbucătăria fără foc. Mierea, care s-a transformat în sirop, se toarnă în

sticle de culoare închisă, sepune de 1 deget alcool, se închid sticlele ermetic, se etichetează şi se

păstrează la loc răcoros şi

496

feritde lumină.Este un puternic vitaminizant, fortifică organismul, ajută vigorii sexuale.1815. ŢELINĂ CU

ORZ VERDE ÎN MIEREIngrediente: 750 g ţ elină, 250 g tije de orz verde, 1 rămurică de busuioc, 4 kg

miere poliforă.Ţelina se rade pe răzătoare; tijele de orz verde (când au ajuns la 15 - 20 cm, înainte de

a le daspicul) se recoltează, se taie mărunt şi se pisează, până se transformă în pastă; împreună cu

ţ elina,busuiocul şi mierea se pun în borcane de sticlă.În continuare se procedează ca la reţ eta

precedentă. Ajută mult în impotenţ a sexuală fiind unputernic vitaminizant. Forctifică organismul, ferindu-

l de diferite maladii.... Ţâţ a caprei (salsifi) - tragoponun pratensis (compozee)Conţ ine: hidraţ i de

Carbon, insulină (la fel ca anghinarea, cicoarea sălbatică, napul porcesc);"compozee" recomandată

diabeticilor.Proprietăţ i: nutritiv şi digestibil, drenor sangvin şi cutanat, decongestionant hepatic şi

renal.Este indicat în astenii, surmenaj, creştere, dermatoze, diabet, gută, reumatism.1816. PASTĂ DE

ŢÂŢA CAPREI CU CEAPĂIngrediente: 350 g rizomi de ţ âţ a - caprei, 150 g flori de trifoi roşu, 1 ceapă

mare de apă, 200 gunt, tărâţ e, 1 legătură de hasmaţ uchi, 2 linguri pată de roşii crude (v. 2063), 1

linguriţ ă pulbere din242 seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi

condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 10 - 15 măsline negre desărate (v. 1988).

Rizomul, trifoiul şi ceapa,bine mărunţ ite (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberea din seminţ e

de gogoşari, de planteşi de alge, pasta de roşii, verdeaţ a tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţ e

(cât cuprinde).Se aşează pe farfurie, se tasează frumos cu lama cuţ itului puţ in umezită în apă şi se

decoreazăcu jumătăţ i de măsline desărate şi verdeţ uri de sezon.1817. PASTĂ DE ŢÂŢA CAPREI CU

PRAZSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care

seînlocuieşte cu praz fin mărunţ it.1818. PASTĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU VARZĂ MURATĂSe prepară

ca la reţ eta precedentă (1816), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de florile roşiide trifoi care se

înlocuiesc cu câteva frunze de varză murată, mărunţ ită fin. Se decorează pasta cufelioare de gogoşari

şi verdeţ uri de sezon.1819. PASTĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU GERMENI DE SOIAIngrediente: 350 g

rizomi de ţ âţ a - caprei, 150 g germeni de soia (v. 2026), 200 g unt, 1 feliede sfeclă roşie, 1 ceapă

mare de apă, 1 rădăcină mică de hrean, 1 legătură de mărar cu tarhon,tărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere din

seminţ e de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge.Rizomul, germenii, sfecla, ceapa şi hreanul, se mărunţ esc fin (manual sau

mecanic), seamestecă cu pulberea, verdeaţ a tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţ e (cât

cuprinde). Sedecorează cu petale roşii de trandafiri şi verdeţ uri de sezon1820. CIORBĂ DE ŢÂŢA -

497

CAPREI CU SPANACIngrediente: 200 g rizomi de ţ âţ a - caprei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie

de ţ elină, 1felie de sfeclă roşie, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 75 ml ulei, 150 g spannac, 1

linguriţ ăpulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi

condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 2 - 3 linguri germeni de soia, 1 l macerat de trifoi

roşu (v. 2069),500 ml zeamă de varză murată (moare).Se pune maceratul în castron împreună cu

moarea, se adaugă rădăcinoasele date perăzătoare, verdeaţ a şi ceapa tăiată mărunt, spanacul tăiat

fideluţ ă, germenii de soia (v. 2026) binemărunţ iţ i, pulberile şi uleiul.1821. CIORBĂ DE ŢÂŢA CAPREI

CU CRESONSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară

498

de spanac care seînlocuieşte cu creson şi ulei scare se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână, iaurt sau

2 gălbenuşuri deouă de găină.1822. CIORBĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU GULIOARESe prepară ca la

reţ eta precedentă (1820), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanaccare se înlocuieşte cu

gulioare rase şi ulei care se înlocuieşte cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă.1823. SUPĂ - CREMĂ

DE ŢÂŢA - CAPREI CU CONOPIDĂIngrediente: 350 g rizomi de ţ âţ a caprei, 1 ceapă, 1 morcov, 1

felie de ţ elină, 1.5 l suc de roşii(v. 2094), 5 linguri de tărâţ e, 2 linguri germeni de grâu (v. 2022), 1

legătură de salvie cu mărar, 50ml ulei, 200 g conopidă, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras

(v. 2074), 1/4 linguriţ ă pulberedin plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere

de alge. Se pune uleiul încastron, se adaugă rizomii şi rădăcinoasele, conopida şi germenii, bine

mărunţ ite (manual saumecanic), pulberile, uleiul şi tărâţ a iar deaspra verdeţ urile tăiate mărunt....

UsturoiUsturoiul se cultivă ca şi ceapa pentru calităţ ile sale alimentare şi medicinale. Conţ ine

cantităţ iînsemnate de vitamina C şi B; glucozidul sulfurat, uleiul volatil, amestec de sulfură şi de oxid

de alil,aproape în stare pură, Sulf, Iod, Siliciu, feculă, 2 principii antibiotice puternice (alicină şi

garlicină),alistatine (I şi II) cu acţ iune puternică asupra stafilococulei.Statisticile ne arată că în regiunile

unde se consumă mult usturoi, cancerul face mult mai243 puţ ine ravagii. Există o relaţ ie directă între

longevitate,rezistenţ ă la cancer şi consumul de usturoi.Conţ iutul său bogat în Sulf îl face să fie un bun

antiseptic pulmonar. În crizele de ficat usturoiuleste utilizat cu mult succes alături de uleiul de măsline,

sucul de cătină sau de lămâie. Ajută lascăderea tensiunii arteriale dacă se bea în fiecare dimineaţ ă pe

stomacul gol câte un pahar cu apă încare a fost pus la macerat 7 - 8 ore (de cu seară) 1 bulbil (căţ el)

de usturoi sfărâmat.Pentru combaterea arterosclerozei se poate folosi infuzie preparată din 5 g de

usturoi, 5 gceapă, 1 pumn de păpădie la 1 l de apă; se beau 4 pahare pe zi. Este un bun antiseptic

intestinal şipulmonar, bacterostatic şi bactericid, tonic (comparat cu chinina), stimulent general

(cardiotonic) şial organului digestiv, stimulent operator, hipotensor (vasul dilatator al arterelor şi al

capilarelor încazul hipertensiunii), încetinitor al pulsului, antispasmodic, rechilibrant glandular,

antisclerotic(dizolvă acidul uric, fluidizant sangvin), diuretic, antigutos, antiartritic, aperitiv, stomahic

(activeazădigestia alimentelor mucilaginoase şi vâscoase), carminativ, vermifug, febrifug, preventiv

alcancerului.Indicat de asemenea în diaree, dizenzerie, afecţ iui pulmonare (bronşite cronice,

tuberculoză,cangrenă, gripă, guturai, astm, enfizem (modificator al secreţ iilor bronhice), tuse

convulsivă),astenie, slăbiciune generală, spasmuri intestinale, hipertensiune atrerială, oboseală

499

cardiacă,anumite tahicardii, spasme vasculare, tulburăi circulatorii, varice, hemoroizi,

dezechilibrăriglandulare, arterioscleroză, îmbătrânirea ţ esuturilor, surplus (pletoră), hipercoagulabilitate

sangvină,reumatism, gută, artritism, oligurie, edemul gambelor, hidrophizie, litiază urinară, blenoragii,

lipsapoftei de mâncare, digestie anevoioasă, flatulenţ ă, paraziţ i intestinali (ascarizi, oxiuri,

tenie),prevenirea tuturor formelor de cancer (prin acţ iunea lui antiputridică intestinală).Pentru a fi eficient

se consumă numai crud."Usturoiul este un adevărat panaceu".1824.SOS CU GĂLBENUŞURI DE GĂINĂ

ŞI AROMĂ DE USTUROIIngrediente: 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 300 ml ulei, 4 - 5 bulbili de

usturoi, 1 linguriţ ăpulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţ ă pulbere din plante

aromatice

500

şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 căpăţ ână de salată verde, 1 lingură suc

decătină sau de lămâie. Cele 2 gălbenuşuri de ouă se pun cu 3 linguri de apă să stea la rece 10

14min, se bat cu telul sau furculiţ a, adăugând apoi uleiul (puţ in câte puţ in), până se

încorporeazăîntreaga cantitate. De asemenea, se adaugă sucul de cătină, usturoiul pisat şi pulberile, iar

pemargini (în formă de ghirlandă) se aşează folle de salată tăiate în fragmente mai mari. Se serveştecu

diferite legume sau cu boabe de soia, de linte sau de fasole germinată. (v. 2026, 2027, 2028).1825.

SOS CU GĂLBENUŞURI DE PREPELIŢĂ ŞI USTUROISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de

ouă de prepeliţ ă (v. 7).1826. SOS DE CREMOGEN CU AROMĂ DE USTUROIIngrediente: 5 linguri

cremogen (v. 2019), 4 - 5 bulbili (căţ ei) de usturoi, 1 lingură suc de cătină(v. 2092) sau de lămâie,

250 ml suc de morcovi (v. 2081) sau macerat de tărâţ e (v. 2041), 150 mlulei, 1 legătură de mărar cu

pătrunjel, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/4linguriţ ă pulbere din plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Cremogenul se înmoaie cu suc sau

macerat, se adaugă uleiul (puţ in câte puţ in) până seîncorporează întreaga cantitate, se amestecă cu

usturoiul pisat, sucul de cătină şi pulberile, iardeasupra se presară verdeaţ ă tăiată mărunt. Se

serveşte cu ciuperci, legume, după dorinţ ă.1827. SOS DE ROŞII CU AROMĂ DE USTUROISe prepară

ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind sucul saumaceratul cu 3 linguri pastă

de roşii (v. 2063)1828. PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI AROMĂ DE USTUROIIngrediente: 4 - 5 bulbili

(căţ ei) de usturoi, 5 linguri făină de soia, tărâţ e, 1 ceapă mare de apă,1/2 ceaşcă macerat de tărâţ e

(v. 2041), 125 g unt, 1 legătură de mărar cu tarhon, 1 linguriţ ă pulberedin seminţ e de gogoşari (v.

2072), 1/4 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge.Făina de soia (v. 2021) se amestecă cu maceratul, ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţ a,244

pulberile, usturoiul pisat, untul frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Pasta obţ inută se aşează

pefarfurie, se tasează cu lama cuţ itului puţ in umezită în apă şi se decorează după fantezia

gospodinei.1829. PASTĂ CU GERMENI DE SOIA ŞI AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de soia carese înlocuieşte cu germeni de

soia (v. 2026) bine mărunţ iţ i şi amestecaţ i cu puţ ină tărâţ e (mărunţ irease face prin maşina de

râşnit nuci).1830. PASTĂ DE URZICI CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţ eta precedentă

(1828), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina desoia care se înlocuieşte cu 6 linguri de urzici

501

tăiate mărunt şi 200 g unt.1831. PASTĂ DE ROŞII CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţ eta

precedentă (1828), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina desoia care se înlocuieşte cu 5

linguri pastă de roşii crude (v, 2063).1832. CIORBĂ DE ZARVAZAVAT CU USTUROIIngrediente: 4 - 5

bulbili (căţ ei) de usturoi, 1.5 l suc de mere pădureţ e, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1felie de ţ elină, 1 felie de

sfeclă roşie, 1 ceapă, 1 ardei gras, 3 - 4 roşii, 1 legătură de pătrunjel cutarhon, 75 ml ulei, 2 linguri

germeni de grâu (v. 2022), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari(v. 2072), 1/4 linguriţ ă pulbere

din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulberede alge.Se pune sucul în castron,

se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, ardeiul tăiat fideluţ ă,ceapa, roşiile şi verdeaţ a, tăiate

502

mărunt, usturoiul pisat, germenii de grâu bine mărunţ iţ i şi uleiul. Seserveşte imediat ce a fost

preparată.1833. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU USTUROISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, înlocuind jumătate dincantitatea de rădăcinoase cu 2 - 3 castraveţ i verzi, foarte

tineri, tăiaţ i cubuleţ e.1833. CIORBĂ DE GRÂUŞOR CU IAURT ŞI USTUROIIngrediente: 4 - 5 bulbili

(căţ ei) de usturoi, 150 g grâuşor, 200 g iaurt sau 2 gălbenuşuri, 1morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină,

1 ceapă, 1.5 l suc de roşii, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e degogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţ ă pulbere

din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge, 2 linguri germeni de soia

(v. 2026) bine mărunţ iţ i, 1 legătură de leuştean cu tarhon.Sucul se pune în castron, se adaugă

grâuşorul tăiat fideluţ ă, usturoiul pisat, rădăcinoasele rase,ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt, germenii

de soia şi iaurtul sau gălbenuşurile de ouă de găină.1835. CIORBĂ DE TRIFOI ROŞU CU USTUROISe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de grâuşor care seînlocuieşte

cu flori de trifoi roşu şi iaurtul sau cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesccu 10

gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).1836. SUPĂ - CRMĂ DE SOIA CU USTUROIIngrediente: 4 - 5

bulbili (căţ ei) de usturoi, 1.5 l macerat de tărâţ e (v. 2041), 1 morcov, 1 feliede ţ elină, 1 păstârnac, 1

ceapă mare de apă, 1 pumn de urzici, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e deroşii (v. 2071), 1 linguriţ ă

pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere din plantearomatice şi condimentare

(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 5 linguri germeni de soia (binemărunţ iţ i), 2 linguri tărâţ e, 50

ml ulei, 1 legătură de pătrunjel cu tarhon. Se pune maceratul încastron, se adaugă usturoiul pisat,

rădăcinoasele, ceapa şi urzicile, mărunţ ite fin (manual saumecanic), pulberile, soia, tărâţ a şi uleiul, iar

deasupra verdeaţ ă tăiată mărunt.1837. SUPĂ - CREMĂ DE GERMENI DE GRÂU ŞI USTUROISe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soiacare se

înlocuiesc cu germeni de grâu (v. 2022) fin mărunţ iţ i şi urzici care se înlocuiesc cu frunzefragede de

tătăneasă sau de ştevie.1838. SUPĂ CREMĂ CU NAPI ŞI USTUROI245 Ingrediente: 4 - 5 bulbili

(căţ ei) de usturoi, 1.5 l macerat de trifoi roşu (v. 2048), 250 g napi, 1morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1

felie de ţ elină, 5 linguri tărâţ e, 100 ml ulei, 1 legătură dehasmaţ uchi, 1 mână de frunze de bob, 2 - 3

linguri pastă de roşii crude (v. 2016), 1 linguriţ ă pulberedin seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/4

linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Se pune

maceratul în castron, se adaugă napii, rădăcinoasele, ceapa şi frunzele de bob, binemărunţ ite,

verdeaţ a tăiată mărunt, tărâţ a, uleiul, pulberile şi pasta de roşii.1839. SUPĂ - CREMĂ DE PATISON

503

CU USTUROISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de napi care

seînlocuiesc cu patison (v. lit. P).La fel se poate prepara "supa - cremă cu dovlecei sau cu castraveţ i

verzi".1840. USTUROI PISAT CU ULEICinci, şase bulbili (căţ ei) de usturoi, bine pisaţ i (ca o alifie), se

amestecă cu 1 - 2 linguri de apăşi 2 - 3 linguri de ulei. Se foloseşte după dorinţ ă, ca adaos la diferite

legume, ciuperci ş.a.1841. USTUROI PISAT CU GĂLBENUŞSe pisează usturoiul ca la reţ eta

precedentă, adăugând în plus 1 gălbenuş de ou de găină şi100 ml ulei (picătură cu picătură).1842.

USTUROI PISAT CU NUCISe pisează usturoiul ca la 1840, adăugând 3 linguri de apă, 50 ml ulei şi 1

- 2 linguri de nucimăcinate. Nucile se pot înlocui cu seminţ e de floarea -

504

soarelui, de bostan sau alune (decorticate şimăcinate).1843. USTUROI PISAT CU SOIASe prepară ca

la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu făină sau

germeni de soia (v. 2021, 2026).1844. SUC DE USTUROI CU BUSUIOCDouăzeci grame usturoi pisat

se pun la macerat (2 ore) cu o rămurică de busuioc şi 200 mlapă. Ajută în astm şi bolile de

piept.1845. SUC DE USTUROI CU LAPTE NEFIERTDouăzeci grame usturoi bine pisat se amestecă cu

200 ml lapte proaspăt de vacă. Se lasă 25 -30 min şi se strecoară prin tifon, presând bine usturoiul.

Se ia pe nemâncate. Este un bun vermifug.1846. PASTĂ DE URZICI CU USTUROIIngrediente: 250 g

urzici, 3 - 4 bulbili de usturoi, 20 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură deleuştean cu salvie, 2

legături de ridichi de lună, tărâţ e, 1/4 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şicondimentare (v. 2070),

1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Urzicile, usturoiul şi ceapa se mărunţ esc fin (manual sau mecanic), se

amestecă cu pulberile,untul fecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează cu

lama cuţ itului şi sedecorează după dorinţ ă (ridichi de lună, roşii, măsline, foi de salată verde

ş.a.)1847. PASTĂ CU FRUNZE DE SOIA ŞI USTUROISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care seînlocuiesc cu frunze fragede de soia (recoltate înainte şi

în timpul înflorii plantei).1848. PASTĂ CU GERMENI DE SOIA ŞI URZICIIngrediente: 1 mână de urzici, 5

- 6 linguri de germeni de soia fin mărunţ iţ i, 3 - 4 bulbili (căţ ei)de usturoi, 200 g unt, 1 legătură de

frunze fragede de ţ elină cu cimbru, 1 felie de ţ elină rasă,cremogen, 1 ceapă, 1 gogoşar, 1 linguriţ ă

pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ăpulbere din plante aromatice şi condimentare

(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Germenii de soia (v. 2026) se amestecă cu ţ elina rasă pe

răzătoarea de sticlă (odată cu ceapa),verdeaţ a tăiată mărunt, urzicile tocate, pulberile, untul frecat

spumă şi cremogen (v. 2019) cât246 cuprinde. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos, se

decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţ uride sezon.1849. PASTĂ DE NUCI CU URZICISe prepară

ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soiacare se înlocuiesc cu

nuci măcinate şi înmuiate cu puţ in macerat de tărâţ e (v. 2041).1850. CIORBĂ DIN GERMENI DE

LINTE ŞI URZICIIngrediente: 250 g urzici, 4 - 5 linguri germeni de linte (v. 2028), 3 - 4 bulbili (căţ ei)

de usturoi,4 - 5 linguri de urzici tocate, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1

linguriţ ă pulberedin seminţ e de roşii (v. 2071), 1 legătură de leuştean cu tarhon, 1 ceapă, 1 felie de

ţ elină, câtevapetale roşii de trandafiri, 75 ml ulei, 1 l macerat de măceşe (v. 2047), 500 ml zeamă de

varzămurată (moare), 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

505

linguriţ ăpulbere de alge.Se pun în castron maceratul şi moarea, adăugând germenii de linte, usturoiul

pisat, urzicile,pulberile, verdeaţ a şi ceapa (tăiate mărunt), uleiul, iar deasupra câteva petale de trandafir

tăiatefideluţ ă.1851. CIORBĂ DE URZICI CU RĂDĂCINĂ DE LEUŞTEANIngrediente: 5 - 6 linguri de

urzici tocate, 3 - 4 linguri rădăcină de leuştean rasă, 3 linguri pastăde roşii crude (v. 2016), 1 ceapă

mare de apă, 1 păstârnac, 1 felie de ţ elină, 1 linguriţ ă pulbere dinseminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2

linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere dealge, 1 l

macerat de căline (v. 2043), 500 ml zeamă de castraveţ i muraţ i(moare), 1 legătură de mărar cu

pătrunjel.Se pune maceratul şi moarea în castron, se adaugă urzicile, rădăcina de leuştean,

păstârnaculras, ceapa tăiată mărunt (odată cu

506

verdeaţ a), ţ elina rasă, pasta de roşii, pulberile şi uleiul. (Ciorbaaceasta nu se poate prepara decât în

prima jumătate a lunii martie şi a doua jumătate a luniioctombrie, când planta este în repaos

vegetativ).1852. CIORBĂ DE URZICI CU GERMENI DE TRIFOI ROŞUSe prepară ca la reţ eta

precedentă (1850), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germeniide linte care se înlocuiesc cu

germeni de trifoi roşu (v. 2030).1853. CIORBĂ DE URZICI CU NAPIIngrediente: 5 - 6 linguri de urzici,

150 g napi, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 ceapă,1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari

(v. 2072), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v.2071), 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice

şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge, 1 legătură de hasmaţ uchi, 1 l macerat de

ţ elină (v. 2060), 500 ml zeamă de gogonele murate(moare, v. 1964), 75 ml ulei, 3 linguri germeni de

soia (v. 2026) bine mărunţ iţ i.Se pune maceratul în castron cu morcovul, se adaugă urzicile tocate,

napii şi rădăcinoaselerase, ceapa şi verdeţ urile tăiate mărunt, pulberile, uleiul şi germenii de

soia.1854. SUPĂ - CREMĂ DE URZICI ŞI ANDIVEIngrediente: 200 g de urzici, 1 500 g andive, 1

ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 2linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 3 linguri germeni

de soia (v. 2026), 3 linguri tărâţ e, 50 ml ulei,1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 legătură de hasmaţ uchi, 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v.2072), 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge.Se pune sucul de roşii în castron, se adaugă

urzicile, andivele, ceapa, rădăcinoasele şi germeniide soia (toate mărunţ ite fin), tărâţ a, uleiul, pasta de

roşii şi pulberile, iar deasupra verdeaţ ă tăiatămărunt.1855. SUPĂ - CREMĂ DE URZICI CU

PATISONSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de andive care

seînlocuiesc cu patison (v. lit. P)1856.SUPĂ-CREMĂ DE URZICI CU SPARANGHEL ŞI GERMENI DE

GRÂU247 Ingrediente: 200 g urzici, 150 g sparanghel, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină,

1lingură pastă de cătină (v. 2065), 50 ml ulei, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072),

1linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţ ă pulbere din plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 5 linguri germeni de grâu (v. 2022), 1

legăturăde salvie cu tarhon, 1.5 l macerat de tărâţ e (v. 2041).Se pune maceratul în castron, se adaugă

urzicile, sparanghelul (curăţ at de partea fibroasă),ceapa, rădăcinoasele şi germenii (toate bine

mărunţ ite), pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeţ uriletăiate mărunt.1857. SUPĂ - CREMĂ DE URZICI

CU IAURTSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sparanghel

carese înlocuieşte cu grâuşor (untişor) şi ulei care este înlocuit cu 200 ml iaurt, smântână sau

507

2gălbenuşuri de ouă de găină.1858. SUPĂ - CREMĂ DE PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe

prepară ca la reţ eta precedentă (1854), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de andivecare se

înlocuiesc cu frunze fragede de păpădie şi ulei care este înlocuit cu 10 gălbenuşuri de ouă deprepeliţ ă

(v. 7).... UrzicaConţ ine un mare număr de aminoacizi, substanţ e de natură glucidică, amine, steroli,

cetone(printre care metilheptenone şi acetofenona), ulei volatil, substanţ e grase, fitosterol, acizi (formic

şiacetic), provitamina A, vitaminele (C, B12, K), acid pantotenic, acid folic, colorofilă,

protoporfirină,caproporfirină, betacaroten, săruri (de Calciu, Magneziu, Fier, Siliciu), fosfaţ i, substanţ e

vegetale(acid formic, o enzimă şi o toxalbumină care prin uscare se distrug iar proprietatea vezicantă

aurizicii dispare).Proprietăţ i: hemostatică, mucilaginoasă, diuretică, astringentă, antiseptică,

508

antimicrobiană,vitaminizantă, hipoglicemiantă, depurativă, galacogogă, cicatrizantă.Fiind atât de bogată

în substanţ e protidice, vitamine şi alte numeroase substanţ e necesareorganismului, urzica este folosită

în alimentaţ ie, la diferite preparate culinare, în bucătăria fărăfoc,unde se păstrează intacte toate

elementele ce o compun.1859. PIREU DE URZICI CU USTUROI (I)Ingrediente: 600 g urzici, 3 - 4

bulbili de usturoi, cremogen, 1 ceapă mare de apă, 1/4 ceaşcăsuc de morcovi, 2 - 3 linguri pastă de

roşii (v. 2063), 1/2 ceşcuţ ă macerat de tărâţ e (v. 2041), 1legătură pătrunjel cu cimbru, 1 linguriţ ă

pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţ ăpulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2

linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 mână

de flori albe de urzică moartă, 15 inimi de gogoşari (v.1982), 150 ml ulei, tărâţ e.Urzicile, usturoiul şi

ceapa se mărunţ esc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile,cremogenul pus la muiat în

maceratul de tărâţ e, sucul de morcovi, uleiul (puţ in câte puţ in, ca lamaioneză) şi tărâţ e (cât

cuprinde), până se obţ ine o compoziţ ie potrivit de îngroşată, care se toarnăîn platou. Pe suprafaţ a

pireului se aşează inimi de gogoşari sau de ardei gras (v. 1983). Deasupra sepresară verdeţ urile tăiate

mărunt şi florile albe de urzică moartă.1860. PIREU DE URZICI CU USTUROI (II)Se prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de inimile degogoşari care se înlocuiesc cu 6

gălbenuşuri de ouă de găină. Pe suprafaţ a pireului se fac 6 micigropiţ e cu dosul lingurei, punând în

fiecare din ele puţ in albuş bătut spumă. Peste smântână seapasă din nou în mijloc, unde se pune în

fiecare cuibuşor câte un gălbenuş, dând astfel aspectul deochiuri adevărate. Deasupra se presară

hasmaţ uchi tăiat şi câteva petale de trandafir sau nalbăroşie de grădină.1861. PIREU DE URZICI CU

OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (1859), folosind aceleaşi ingrediente, aşezând

30gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă pe albuş (bătut spumă) ca la reţ eta precedentă (1860);

deoarecegălbenuşurile sunt mici, se aşează în 5 grupuri de câte 6, formând ochiuri mici.248 1862.

PIREU DE URZICI CU VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (1859), folosind aceleaşi

ingrediente; pe suprafaţ a lui sepun mici moviliţ e din varză murată tăiată fideluţ ă şi amestecată cu

ceapă tăiată mărunt, 1 morcovras, 2 - 3 linguri de tărâţ e şi 2 - 3 linguri de ulei.1863. RULADĂ DE

URZICI CU BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 350 g urzici, 250 g varză roşie, tărâţ e, 350 g brânză de

vaci, cremogen, 700 g unt,1 ceapă mare de apă, 1 fir de praz, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063),

1 linguriţ ă pulbere dinseminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi

condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge.Urzicile tăiate mărunt se amestecă cu varza şi

509

prazul tăiate fideluţ ă, pulberile, pasta de roşii,200 g unt frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Pe o

foaie de plastic se presară o mână de tărâţ e, seîntinde compoziţ ia (cu podul palmei) în fromă

dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget.Peste ea se pune cea de a doua compoziţ ie care se prepară

din brânză de vaci dată prin sită,amestecată cu ceapă tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă şi

cremogen (cât cuprinde).Se rulează strâns, cu ambele mâini, ajutându-ne de foaia de plastic, care după

fiecarerăsucuire va fi întoarsă în afară, către noi, ca să nu se prindă în compoziţ ie. Tot cu ajutorul

acesteiase pune rulada pe o farfurie dreptunghiulară şi se lasă la rece 2 - 3 ore, după care se

serveşte tăiatăfelioare mai grosuţ e pe salată de sezon. Această cantitate este suficientă pentru 12 - 14

porţ ii.1864. RULADĂ DE URZICI CU BRÂNZĂ DE OISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi

510

ingrediente, în afară de brânza de vacicare se înlocuieşte cu brânză de oi.1865. RULADĂ DE URZICI

CU ŢELINĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (1863), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza

devaci care se înlocuieşte cu ţ elină rasă pe răzătoarea de sticlă.1866. RULADĂ DE URZICI CU NAPI

ŞI HERANSe prepară ca la reţ eta precedentă (1863), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza

devaci care se înlocuieşte cu napi raşi, adaugă în plus (după gust) 2 - 3 bulbili de usturoi sau 1 -

2linguri hrean (ras pe răzătoarea de sticlă).... VarzaAceastă legumă, cunoscută de peste 4 000 de

ani, a fost cercetată amănunţ it.Pentruproprietăţ ile ei uimitoare, se foloseşte atât în uz intern cât şi

extern.Utilizarea verzei pe cale empirică din vreme de milenii se întemeiază astăzi pe un anumitnumăr

de considerente ştiinţ ifice precise.Vreme de 6 secole romanii au folosit-o atât intern cât şi extern - în

toate bolile.O întrebuinţ au ca purgativ, depurativ şi pregăteau din frunzele ei cataplasmă. Soldaţ ii

ofoloseau pentru vindecarea rănilor.Pe vremea aceea varza era un panaceu.Varza curăţ ă şi vindecă

vechile ulcere. Sucul ei amestecat cu miere ajută la lecuirea răguşelii şia tusei. Frunzele pisate şi

aplicate pe plăgi şi tumori, vindecă.Ajută la vindecarea tremurăturilor nervoase ale membrelor.

Badijonarea cu frunzele ei esteindicată împotriva gutei.Varza roşie este indicată în tuberculoze şi

pleurezii. Pe cale bucală se consumă şi în cazuri deastm.Sămânţ a este un bun remediu contra

viermilor intestinali, la copii.Este unul din cei mai bun antiscorbutici cunoscuţ i.Contra guturaielor,

cataractelor şi a laringitelor, 500 ml suc limpezit de varză roşie amestecatcu puţ ină miere. Sunt puţ ine

remedii atât de simple şi la îndemâna oricui ca acesta.Varza înterapeutică este la fel de importantă ca

"pâinea" în alimentaţ ie.Intern ajută în numeroase boli, consumată la diferite preparate culinare sub

diferite forme, înbucătăria fără foc.Se utilizează în afecţ iuni foarte diverse: gastrice, intestinale,

respiratorii, îndeosebi sub formăde suc proaspăt extras.Ajută în ciroză şi ascită, afecţ iunile cele mai

diverse, slăbiciune generală, anemie, scorbut249 (datorită conţ inutui ridicat în Fier, Mangan şi Cupru).

Este situată şi în rândul antibioticelor, deoarececonţ ine o substaţ ă bactericidă, capabilă să reducă

anumiţ i germeni negativi.Sucul de varză conţ ine feculă verde, albumină vegetală, răşină, extract

gămos, extract solubilîn apă şi alcool, sulfat nitrat de Potasiu, oxizi de Fier,Sulf (esenţ ă sulfuroasă),

protide, lipide, glucide, minerale, Fosfor, Calciu, Fier, vitaminehidrosolubile (C, B1, B2, PP), vitamine

hiposolubile (provitamina A).După unii autori, varza conţ ine şi vitamina D2, antirahitică, de altfel, ca

toate vegetalelecrescute în lumină.Fierberea verzei în apă, cum se obişnuieşte în mod curent şi

incorect, distrugearmonia ei naturală făcând-o de multe ori indigestă, uneori chiar inacceptabilă.

511

Consumată crudă,niciodată nu face rău.Varza acră (murată, prin procedee naturale) este deosebit de

binefăcătoare, datorităfermenţ ilorei, care ajută în digestia celulozei şi a grăsimilor (o remarcabilă

digestibilitate).Fermenţ ii lactici ai verzei acre sunt dezinfectanţ i puternici ai tractului intestinal.

Trebuiepăstraţ i intacţ i. De aceea, se recomandă a se consuma crudă (netratată termic), bine scursă

demoare, fără a fi spălată sau ţ inută în apă.Bogăţ ia verzei în Sulf (100 mg la suta de grame),

Arsenic, Calciu, Fosfor, Cupru,Iod explică destul de clar virtuţ ile ei aperitive, remineralizante şi

reconnstituente. Înzestrată dinbelşug cu vitamine şi enzime varza este antiscorbutică, revitalizantă,

reechilibrantă general, de oincontestabilă utilitate pentru perfecta funcţ ionare a organismului, dacă este

consumată nefiartă.Datorită vitaminei A, varza

512

întreţ ine nutriţ ia, ţ esuturile şi întârzie mult semnele exterioare aleîmbătrânirii organismului. Datorită

vitaminei B este considerată un factor de echilibru nervos,favorizează absorbţ ia oxigenului la nivelul

celulei şi metabolismul glucidelor.Tot datorită acestei vitamine varza ia parte la respiraţ ia celulară.Sulful

o face să fie dezinfectantă şi tonifiantă.Magneziul, Potasiul şi Calciul sunt puternice mijloace de apărare

contra numeroaselor maladii,incluzând cancerul.Clorofila ajută în anemii, deoarece produce hemoglobină,

fierberea distrugând acest element.Consumul sucului de varză, proaspăt extras (1 pahar pe zi), duce la

o rapidă ameliorare a stăriigenerale, o creştere a vitalităţ ii, dispariţ ia tulburărilor intestinle, urinare şi

respiratorii.Pentru ca sucul de varză să aibă un gust îmbietor, se poate combina cu puţ in suc de

morcovi,de cătină sau de lămâie naturală.Aplicări de frunze de varză crudă, ajută în abces, antrax,

furuncule. Pansamentul trebuiemenţ inut pe locul respectiv 2 - 4 ore, sau toată noaptea. În cazul că se

simte o căldură insuportabilă,se reînoieşte pansamentul cu frunze proaspete. Se continuă în felul acesta

până la calmareafenomenelor inflamatorii sau până la eliminarea totală a supuraţ iei.Ajută în acnee,

adenite, afecţ iuni ale gambelor (varice, flebite, arterite).Pansamentul cu frunze de varză trebuie să

depăşească limita ţ esuturilor sau regiunile afectate.Se acoperă frunzele cu o bucată de pânză de fibră

naturală (in, cânepă, bumbac) şi se leagăpansamentul fără a-l strânge prea tare.Este necesară multă

perseverenţ ă în aplicarea tratamentului naturist. Ingerarea de suc devarză dă rezultate foarte bune în

alcoolism. În anghine, aplicările cu frunze de varză calmeazădurerile şi ajută la eliminarea toxinelor.Sunt

indicate în laringite şi multe alte inflamaţ ii. În afonie, se recomandă sucul de varzăcombinat cu miere,

în gargare şi ingerare. În arterită, artritism, se beau 2 pahare de suc zilnic.Congestie cerebrală şi

insolaţ ie, 3 - 4 frunze groase aplicate pe creştet şi ţ inute 4 ore cu pauză de 2 -3 ore. În infecţ ii

intestinale, sucul de varză (murată sau proaspătă); 2 linguri în fiecare dimineaţ ă.Insomnii, 3 - 4 frunze

groase puse pe ceafă, uneori pe gambe. În litiază urinară, 1 - 2 pahare suc pezi.1867. SUC DE

VARZĂSucul de varză proaspăt extras la extractor şi consumat imediat, ajută în numeroase

afecţ iuni,printre care şi ulcerul duodenal. Este mai plăcut la gust, dacă i se adaugă puţ in suc de

morcovi şicâteva picături de suc de cătină sau de lămâie. Conţ ine din belşug substanţ e minerale,

printre careSulful şi Clorul. Are un singur dezavantaj: produce gaze, balonează stomacul. Pentru a evita

acestelucruri, este bine să se înceapă cu sucul de morcovi sau de spanac, 2 - 3 săptămâni, trecând

apoitreptat la sucul de varză. Pin amestecul sucului de varză cu cel de morcov se îmbogăţ eşte

foartemult raportul de vitamina C în organism. Ajută în numeroase afecţ iuni, printre care şi erupţ iile

513

pielii.250 1868. PASTĂ DE VARZĂ CU TRIFOI ROŞUIngrediente: 300 g varză albă, 150 g flori de trifoi

roşu, 200 g unt, 1 legătură de verdeţ uri desezon, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţ ă pulbere din

seminţ e de gogoşari (v. 2072), 10 - 12 măslinenegre de desărate, 1/2 linguriţ ă pulbere din plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ăpulbere de alge. Varza, florile de trifoi şi ceapa se

mărunţ esc fin (manual sau mecanic), se amestecăcu pulberile, untul frecat spumă, verdeaţ a tăiată

mărunt şi tărâţ e, cât cuprinde. Pasta obţ inută seaşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după

fantezia gospodinei.1869. PASTĂ DE VARZĂ CU GERMENI DE GRÂUSe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de trifoi care seînlocuieşte

514

cu urzici şi tărâţ e, în plus, germeni de grâu (v. 2022).1870. PASTĂ DE VARZĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI

MĂCRIŞIngrediente: 300 g varză albă, 150 g frunze de măcriş, 1 fir de praz, 1 legătură frunze

fragedede ţ elină cu tarhon, 200 g unt, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţ ă pulbere din

seminţ ede gogoşari (v. 2072), 4 linguri făină de soia (v. 2021), 1 fir de praz, tărâţ e, 1 legătură ridichi

delună, 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere

dealge. Varza, măcrişul şi prazul se mărunţ esc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pasta

deroşii, verdeaţ a tăiată mărunt, pulberile, făina de soia, untul frecat spumă şi tărâţ e cât cuprinde

(încazul că mai este nevoie). Compoziţ ia obţ inută se pune pe farfurie, se tasează cu lama cuţ itului

puţ inumezită în apă şi se decorează cu ridichi de lună.1871. PASTĂ DE VARZĂ ROŞIE CU FĂINĂ DE

OVĂZSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de soia

carese înlocuieşte cu făină de ovăz (v. 2018) şi varza albă care se înlocuieşte cu varză roşie.1872.

PASTĂ CU VARZĂ DE BRUXELLES ŞI SPANACIngrediente: 300 g varză, 150 g spanac, 1 fir de praz,

1 felie de ţ elină, 4 linguri făină de hrişcă,200 g unt, 4 roşii, tărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e

de gogoşari (v. 2072), 1 gogoşar, 1 legăturăde mărar cu pătrunjel, 1/4 linguriţ ă pulbere din plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge. Varza, spanacul, prazul, ţ elina şi

roşiile se mărunţ esc fin, se amestecă cupulberile, făina de hrişcă, verdeaţ a tăiată mărunt, untul frecat

spumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Seaşează frumos pe farfurie şi se decorează cu felioare de gogoşari

şi verdeţ uri de sezon.1873. PASTĂ DE VARZĂ DULCE CU VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care seînlocuieşte cu varză murată (bine

stoarsă de moare) mărunţ ită fin odată cu celelalte produse.1874. PASTĂ DE VARZĂ CU

NUCIIngrediente: 350 g varză murată, 4 linguri de nuci măcinate, 1 ceapă mare de apă, 1 morcov,

1felie de ţ elină, 200 g unt, 1 legătură de cimbru cu busuioc, tărâţ e, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e

deroşii (v. 2071), 1/4 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ăpulbere de alge. Varza se stoarce bine de moare, se mărunţ eşte fin odată cu ceapa şi

rădăcinoasele,se amestecă cu nucile, verdeaţ a tăiată mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţ a

(cât cuprinde).Se aşează pe farfurie şi se decorează după fantezia gospodinei, cu produsele ce le are

la îndemână.1875. PASTĂ DE VARZĂ CU USTUROI ŞI URZICISe prepară ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care seînlocuieşte cu urzici, plus 3 - 4 bulbili de

usturoi fin pisaţ i şi 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).1876. CIORBĂ DE VARZĂ CU

515

RĂDĂCINOASEIngrediente: 250 g varză, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 ardei gras,

2 - 3roşii, 75 ml ulei, 1 l macerat de măceşe (v. 2047), 1 legătură de leuştean cu pătrunjel , 500

mlzeamă de varză murată (moare), 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare

(v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge. Se pune maceratul şi moarea în castron, se adaugă varza

tăiatăfideluţ ă, ceapa, verdeaţ a, ardeiul şi roşiile, tăiate mărunt, rădăcinoasle date pe răzătoare,

pulberileşi uleiul; deasupra, verdeţ urile tăiate mărunt.251 1877. CIORBĂ DE VARZĂ CU CRUPE DE

SOIASe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind jumătate dincantitatea

de rădăcinoase cu 3 linguri de soia germinată (v. 2026) amestecată cu puţ ină tărâţ e şidată prin

maşina de râşnit nuci (crupe de soia).1878. CIORBĂ DE VARZĂ CU FRUNZE DE SOIAIngrediente: 200

g varză, 100 g soia,

516

1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 legătură de cimbru cubusuioc, 75 ml ulei, 1 l macerat de căline (v.

2043), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085), 2 linguri decremogen (v. 2019), 1/2 linguriţ ă pulbere din

plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge. Maceratul şi sucul se pun în

castron, se adaugă varza şi frunzele de soiatăiate fideluţ ă, ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt,

rădăcinoasele rase pe răzătoare, pulberile,cremogenul şi uleiul.1879. CIORBĂ DE VARZĂ CU

GERMENI DE GRÂUIngrediente: 200 g varză, 150 g germeni de grâu, 1 ceapă, 1 felie de ţ elină, 1

păstârnac, 75 mlulei, 1 legătură de pătrunjel cu leuştean, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari

(v. 2072), 1linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1 l macerat de coada - calului (v. 2042),

500ml suc de mere (v. 2102).Se pune maceratul şi sucul de mere în castron, se adaugă varza tăiată

fideluţ ă şi frecată bineîn mâini, ceapa şi verdeţ urile tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare,

germenii mărunţ iţ i,pulberile şi uleiul.1880. CIORBĂ DE VARZĂ CU SMÂNTÂNĂSe prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care seînlocuieşte cu 1 ceaşcă de

smântână sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină.1881. CIORBĂ DE VARZĂ CU OUĂ DE

PREPELIŢĂSe prepară ca la precedenta (1878), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care

seînlocuieşte cu 1 ceşacă de iaurt sau cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).1882. CIORBĂ DE

VARZĂ CU RĂDĂCINI DE LEUŞTEANIngrediente: 200 g varză, 75 g rădăcină de leuştean, 1 mână de

urzici, 1 ceapă, 1 morcov, 1păstârnac, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de hasmaţ uchi, 2 linguri de

pastă de roşii crude (v.2063), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 l macerat de

tărâţ e (v. 2041), 500 mlzeamă de gogonele murate (moare), 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice

şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 75 ml ulei. Se pune maceratul şi moarea în

castron, se adaugăvarza (tăiată fideluţ ă şi frecată în mâini până se înmoaie puţ in, fără a se stoarce

de sucul ei),rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt, pasta de roşii, pulberile

şi uleiul.(Ciorba cu rădăcină de leuştean se prepară numai în martie şi octombrie, când acesta este

înreopaos vegetativ).1883. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ CU SUC DE ROŞIIIngrediente: 300 g varză, 1.5

l suc de roşii (v. 2094), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 fir depraz, 1 morcov, 1 felie de ţ elină, 1

pătrunjel, 50 ml ulei, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras(v. 2074), 3 linguri tărâţ e, 1/2

linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge, 2 linguri

făină de soia, 1 mână de grâuşor (untişor). Se pune sucul de roşiiîn castron, se adaugă varza, prazul,

517

rădăcinoasele şi grâuşorul, fin mărunţ ite (manual sau mecanic),pulberile, tărâţ a, făina de soia,

verdeaţ a tăiată mărut şi uleiul.1884. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ CU NUCISe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de soia carese înlocuieşte cu 2 linguri nuci

măcinate.1885. SUPĂ CREMĂ DE VARZĂ CU PĂPĂDIEIngrediente: 300 g varză, 150 g rădăcini de

păpădie (cu tot cu rozeta de frunze), 1 ceapă, 1morcov, 1 felie de ţ elină, 1 pătrunjel, 2 - 3 linguri pastă

de roşii (v. 2063), 1 linguriţ ă pulbere dinseminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de mărar cu

pătrunjel, 1 mână de petale roşii de trandafir,252 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge,50 ml ulei, 5 linguri de tărâţ e, 1.5 l macerat de

gutui (v. 2057). Se pune maceratul în

518

castron, seadaugă varza, rădăcina de păpădie, rădăcinoasele, frunzele de păpădie şi ceapa, bine

mărunţ ite(manual sau mecanic), pasta de roşii, pulberile, tărâţ a şi uleiul, iar deasupra verdeţ urile

tăiatemărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţ ă.1886. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ CU USTUROISe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 5 bulbilide usturoi,

bine mărunţ iţ i.1887. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ ROŞIE CU NAPIIngrediente: 300 g varză roşie, 200

g napi, 1 mână de urzici, 1 fir de praz, 1 morcov, 1pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 măr, 1 ceaşcă de

smântână, 5 linguri tărâţ e, 1 legătură de cimbru cubusuioc, 3 - 4 roşii, 1 ardei gras, 1.5 l macerat de

tărâţ e (v- 2041), 1/2 linguriţ ă pulbere din plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă

pulbere de alge.Se pune maceratul în castron, se adaugă varza, trifoiul, ceapa, rădăcinoasele, roşiile,

ardeiul şigermenii, fin mărunţ ite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţ a şi uleiul, iar deasupra

verdeaţ a tăiatămărunt.1889. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ CU CRESONSe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de trifoi care seînlocuieşte cu creson.1890. SUPĂ -

CREMĂ DE VARZĂ DREASĂ CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 300 g varză,1 ceaşcă de smântână sau 2

gălbenuşuri de ouă de găină, 150 gmuguri de lucernă, 2 - 3 bulbili (căţ ei de suturoi), 1 ceapă, 1

morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 4roşii, 1 ardei gras, 1 legătură de cimbru cu pătrunjel, 1.5 l

macerat de măceşe (v. 2047), 3 linguritărâţ e, 2 linguri făină de mei, 1/2 linguriţ ă pulbere din plante

aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţ ă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se

adaugă varza, mugurii, bulbii, ceapa,rădăcinoasele, roşiile şi ardeiul, bine mărunţ ite (manual sau

mecanic), pulberile, tărâţ a, făina bineamestecată cu gălbenuşurile (sau smântâna), iar deasupra

verdeţ urile tăiate mărunt.1891.SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ DREASĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de

găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă (v. 7).189. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI

DE SOIA ÎN FOI DE VARZĂ (I)Ingrediente: 4 - 5 linguri germeni de soia mărunţ iţ i, 1 ceapă mare de

apă, 3 - 4 linguri mieji denucă tăiaţ i cu cuţ itul, 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 100 g unt, 1

căpăţ ână de salată verde, 1lingură ulei, 500 g varză murată, tărâţ e, 1/4 linguriţ ă pulbere din plante

aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge. Germenii de soia (v. 2026) se

amestecă cu puţ ină tărâţ e şise râşnesc prin maşina de râşnit nuci; se amestecă cu ceapa şi

verdeaţ a tăiate mărunt, nucile,pulberile şi untul frecat spumă. Varza se stoarce bine de moare (nu se

spală şi nu se ţ ine în apă), setaie în bucăţ i potrivite şi se înveleşte compoziţ ia de mai sus, care se

519

aşează pe un postament dinsalată verde, ce a fost pus în prealabil, pe platou. Se stropesc cu ulei iar

deasupra se presarăverdeaţ ă tăiată mărunt.1893. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE SOIA ÎN FOI DE

VARZĂ (II)Se prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri

degermeni de soia cu 3 linguri de varză albă dulce (tăiată mărunt şi frecată în mâini, până se

înmoaiebine, fără a o stoarce de sucul ei).1894. SĂRMĂLUŢE DE POST CU GERMENI DE SOIASe

prepară ca la reţ eta precedentă (1892), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de unt carese înlocuieşte

cu 3 linguri de cremogen înmuiat cu 1/2 ceaşcă suc de morcovi, adăugând apoi 100 mlulei şi tărâţ e,

cât cuprinde (în cazul că este prea moale).253

520

1895. SĂRMĂLUŢE DE POST CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂIngrediente: 3 linguri germeni de lucernă, 4

linguri nuci tăiate cu cuţ itul, 2 linguri varză muratătăiată mărunt, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de

busuioc cu cimbrişor, 3 linguri cremogen, 1/2ceaşcă suc de morcovi, 100 ml ulei, tărâţ e, 1 mână de

petale roşii detrandafir, 200 g frunze fragedede tătăneasă, 1 mână de flori albe de urzică moartă, 1/4

linguriţ ă pulbere din plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.

Germenii de lucernă (v. 2029) se amestecă cunucile, varza, ceapa şi verdeţ urile tăiate mărunt,

pulberile, cremogenul (v. 201) înmuiat cu suc demorcovi sau apă, amestecat cu 75 ml ulei (pus puţ in

câte puţ in, ca la maioneză) şi tărâţ e câtcuprinde (în cazul că a ieşit prea moale). Se învelesc

sarmalele în frunze de tătăneasă şi se aşeazăpe un postament din petale roşii de trandafir, care a fost

pus în prealabil pe platou. Se stropesc cu25 ml ulei, apoi se presară florile albe de urzică moartă.1896.

VARZĂ ROŞIE CU SOS ALBIngrediente: 350 g varză roşie, 1 - 2 linguri de hrean ras, 1 ceapă de apă,

1 legătură de mărarcu pătrunjel, 1 felioară de ţ elină, 600 g smântână, 3 linguri făină de orez, 1 lingură

de cremogen (v.2019), câteva petale roşii de trandafir, tărâţ e, 1 lingură pulbere din seminţ e de roşii

(v. 2071), 1/2linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de

alge. Varzase taie fideluţ ă, se freacă în mâini până se înmoaie bine (fără să i se scurgă sucul), se

amestecă cuţ elina rasă odată cu hreanul, ceapa şi o parte din verdeaţ ă, tăiate mărunt, pulberile şi

puţ ină tărâţ e.Se aşează pe platou, în strat subţ ire uniform şi se toarnă sosul alb preparat din

smântânăamestecată cu făina de orez şi cremogen; deasupra se presară verdeaţ ă tăiată mărunt şi

petale detrandafir tăiate fideluţ ă.1897. VARZĂ ALBĂ CU SOS ROŞUIngrediente: 350 g varză albă, 5 -

6 linguri cremogen, 300 ml lapte nefiert, 100 ml ulei, 1legătură de pătrunjel cu mărar, 1 - 2 linguri

pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076),câteva petale albe sau roz de nalbă de grădină,

tărâţ e, 1 ceapă mare de apă, 1/2 linguriţ ă pulberedin plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţ ă pulbere de alge. Varza se taie fideluţ ă,se freacă în mâini până se înmoaie bine, fără a se

stoarce de sucul ei, se amestecă cu 1 ceapă tăiatămărunt, pulberile de plante şi alge, puţ ină tărâţ e,

se aşează pe platou în strat subţ ire uniform, iarpeste ea se toarnă sosul preparat din cremogen înmuiat

cu lapte nefiert şi amestecat cu pulbere demăceşe sau de căline, până se obţ ine nuanţ a dorită de

roşu; se adaugă uleiul (puţ in câte puţ in) ca lamaioneză.Deasupra se presară verdeaţ a tăiată mărunt

şi petale de nalbă tăiate fideluţ ă sau flori albe deurzică moartă.1898. VARZĂ ALBĂ CU SOS

VERDESe prepară ca la reţ eta precedentă (1896), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza

521

roşiecare se înlocuieşte cu varza albă; sosul se colorează în nuanţ a dorită de verde, cu ajutorulul

sosuluide orz verde (v. 2079).1899. VARZĂ ROŞIE CU SOS GALBENSe prepară ca la reţ eta

precedentă (1897), folosind aceleaşi ingrediente, exceptând pulberilecare colorează sosul în roşu.

Deasupra se presară verdeaţ ă de sezon, tăiată mărunt, iar pe marginise pun mici moviliţ e din sfeclă

roşie, rasă pe răzătoarea de sticlă şi amestecată cu puţ in hrean.1900. VARZĂ DE BRUXELLES PE

SOS DE ROŞIIIngrediente: 12 - 15 verzişoare de Bruxelles, 5 linguri cremogen (v. 2019), 3 - 4 linguri

pastă deroşii crude (v. 2063), 300 ml macerat de tărâţ e (v. 2041), 100 ml ulei, 1 legătură de

verdeţ uri, 6 - 8foi de salată verde, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2

linguriţ ă pulbere dinplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge.

Cremogenul se înmoaie cumaceratul, se adaugă uleiul (puţ in câte puţ in, ca la maioneză), pulberile,

pasta de roşii şi se toarnăîn platou.Pe suprafaţ a sosului se

522

pun verzişoarele de Bruxelles aşezate cât mai estetic. Se presarăverdeaţ ă de sezon tăiată mărunt, iar

pe margini se decorează cu foi de salată verde.1901. CHIFTELE DE VARZĂ CU CEAPĂIngrediente:

250 g varză albă, 1 ceapă mare de apă, 150 g unt, 2 linguri cremogen, tărâţ e, 1254 lingură de pastă

de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţ ă pulbere

din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere de alge, 1legătură de verdeţ uri, 1

căpăţ ână de salată verde, câteva petale de gălbenele. Varza se taie fideluţ ă,se freacă în mâini până

se înmoaie bine, fără a se stoarce de zeamă, se amestecă cu pulberile, pastade roşii, verdeţ urile şi

ceapa tăiate mărunt, untul frecat spumă, cremogen şi tărâţ e (cât cuprinde),până se obţ ine o

compoziţ ie îngroşată, care se împarte cu lingura în părţ i egale, puse pe un strat detărâţ e.Se fac

chiftelele care se aşează pe un postament din salată verde, care a fost pus în prealabilîn platou. Peste

ele se presară petale de flori de gălbenele.1902. CHIFTELE DE VARZĂ CU PRAZSe prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care seînlocuieşte cu praz tăiat

fideluţ ă.1903. CHIFELE DE VARZĂ ROŞIE CU HREANSe prepară ca la reţ eta precedentă (1901),

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza albăcare se înlocuieşte cu varză roşie la care se

adaugă puţ in hrean ras pe răzătoarea de sticlă.1904. CHIFTELE DE VARZĂ MURATĂ CU

NUCIIngrediente: 300 g varză murată, 150 g nuci râşnite, 1 ceapă mare de apă, 150 g unt, 1legătură

de verdeaţ ă, tărâţ e, 150 g creson, 1 morcov, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de roşii (v.2071), 1/4

linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţ ă pulbere dealge.Varza se

stoarce bine în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţ ine în apă), se taie fideluţ ă, seamestecă cu

ceapa şi verdeaţ a tăiate mărunt, nucile, morcovul ras, pulberile, untul frecat spumă şitărâţ e (cât

cuprinde). Se presară pe o foaie de plastic o mână de tărâţ e, se împarte compoziţ ia înpărţ i egale şi

se formează chiftelele; se aşează pe un postament de creson, pus în prealabil înplatou. Se decorează

după fantezia gospodinei.1905. CHIFTELE DE VARZĂ MURATĂ CU NAPISe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de morcov care seînlocuieşte cu napi raşi.1906.

PERIŞOARE DE VARZĂ MURATĂ CU MOŢ DE SFECLĂ ROŞIEIngrediente: 300 g varză murată, 1

ceapă mare roşie, 1 felie de sfeclă roşie, 150 g unt, tărâţ e,1 legătură de verdeaţ ă, 1 căpăţ ână de

salată verde, 1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v.2072), 1 morcov mic, 1/4 linguriţ ă pulbere

din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de alge.Varza bine stoarsă de

moare (nu se spală şi nu se ţ ine în apă) se taie fideluţ ă, se amestecă cuceapa şi verdeaţ a tăiate

523

mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde). Se împartecompoziţ ia (cu lingura) în

părţ i egale, se formează perişoarele şi se aşează pe un postament desalată verde, care a fost pus în

prealabil în platou; deasupra fiecărei perişoare se pune câte puţ inăsfeclă roşie rasă, iar în mijlocul

moţ ului de sfeclă se pune o felioară mică de morcov, tăiat subţ ire.1907. PERIŞOARE DE VARZĂ

MURATĂ CU MOŢ DE MORCOVSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în

afară de sfecla roşie carese înlocuieşte cu morcovi raşi; în mijlocul fiecărui moţ se pune câte o bobiţ ă

de coacăză neagrăconservată în suc de cătină (v. 1986) sau proaspăt culeasă din grădină.1908.

PERIŞOARE DE VARZĂ DULCE CU SOS DE ROŞIISe prepară perişoarele din varză albă dulce ca la

1906,

524

cu aceelaşi ingrediente, înlocuind varzamurată cu varză dulce, iar în loc de tărâţ e folosind cremogen

(v. 2019).Perişoarele gata ornate se aşează pe suprafaţ a sosului preparat din: 5 linguri de cremogen

(v.2019) înmuiate cu 300 ml suc de morcov sau macerat de tărâţ e (v. 2041); se adaugă 100 ml

ulei(puţ in câte puţ in, ca la maioneză) şi 3 - 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), iar deasupra

sepresară pătrunjel verde tăiat mărunt.1909. CIUPERCUŢE DE VARZĂ CU ŢELINĂ255 Ingrediente:

400 g varză murată, cremogen (v. 2019), tărâţ e, 200 g unt, 1 fir de praz, 250 gţ elină, 1 linguriţ ă

pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 mână de petale roşii de trandafir, 5 -6 foi de salată

verde, 1/4 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţ ă pulbere de

alge.Varza bine stoarsă de moare (nu se spală şi nu se ţ ine în apă) se taie mărunt odată cu prazul,se

amestecă apoi cu ţ elina rasă, pulberile, cremogen (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. În platouse

aşează petale de trandafir, peste ele se aşează ciupercile, preparate astfel: se ia 1 lingură

decompoziţ ie în palmă, se formează un sul mic, rotund şi se fixează pe postamentul din platou; se

iadin nou aceeaşi cantitate de compoziţ ie, se rotunjeşte ca o minge mică, se dă puţ in prin tărâţ e

saucremogen, i se face o mică gropiţ ă cu degetul arătător şi se fixează pe sulul mic şi rotund

(piciorulciupercii). La fel se precedează cu întreaga cantitate de compoziţ ie. Pe fiecare din ciupercuţ e

se punpunctişoare roşii din pastă de căline (v. 2076), pastă de măceşe (v. 2078) sau pastă de roşii

(v.2063). Pe margini se decorează cu foi de salată verde.1910. CIUPERCUŢE DE VARZĂ ROŞIESe

prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza muratăcare se

înlocuieşte cu varză roşie. Fiind de culoare mai închisă, pe aceste ciuperci se pun micipunctişoare de

unt sau albuş bătut spumă tare.1911. RULADĂ DE VARZĂ ROŞIE CU ŢELINĂIngrediente: 500 g varză

roşie, 1 fir de praz, 400 g ţ elină, 1 ceapă de apă, tărâţ e, cremogen (v.2019), 400 g unt, 1 linguriţ ă

pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), linguriţ ă pulbere din seminţ ede roşii (v. 2071), 1 legătură

de cimbru cu busuioc, /4 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 2 linguri

pastă de roşii (v: 2063). Varza şi prazul se taie fideluţ ă, seamestecă cu pulberile, pasta de roşii,

cimbrul şi busuiocul tăiat mărunt, 200 g unt frecat spumă şitărâţ e (cât cuprinde).Pe o foaie de plastic

se presoară 1 mână de tărâţ e şi se întinde compoziţ ia cu varză în formădreptunghiulară, groasă cam

de 1 deget (apăsând-o în strat uniform, cu podul palmei). Peste ea seaşează o compoziţ ie preparată

din ţ elină rasă amestecată cu ceapa tăiată mărunt, 200 g unt frecatspumă şi cremogen (cât cuprinde).

Se rulează cu ambele mâini, ajutându-ne de foaia de plastic, pecare după fiecare răsucire o întoarcem

525

în afară (către noi), pentru a nu se prinde în compoziţ ie. Totcu ajutorul foii de polietilenă se aşează pe

un fund sau platou dreptunghiular şi se dă la rece pentru2 - 3 ore. Se serveşte tăiată felioare mai

grosuţ e, alături de salată verde amestecată cu petale roşiide trandafir sau nalbă roşie de grădină.

Această cantitate este suficientă pentru 12 - 14 porţ ii.1912. RULADĂ DE VARZĂ ROŞIE CU DOVLEAC

ALBSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ţ elină care

seînlocuieşte cu dovleac alb ras, care la rândul lui (la nevoie) se poate înlocui cu morcov ras

saupăstârnac.1913. RULADĂ DE VARZĂ ALBĂ CU SFECLĂ ROŞIESe prepară ca la reţ eta precedentă

(1911), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza roşiecare se înlocuieşte cu varză albă

amestecată cu cremogen (v. 2019) şi sfecla roşie care

526

seînlocuieşte cu ţ elină; se amestecă cu tărâţ e (cât cuprinde).1914. RULADĂ DE VARZĂ ALBĂ CU

FLORI DE TRIFOI ROŞUSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

sfecla roşie rasăcare se înlocuieşte cu flori de trifoi roşu, tăiate fideluţ ă.1915. RULADĂ DE

CREMOGEN UMPLUTĂ CU VARZĂ ROŞIEIngrediente: 10 linguri de cremogen (v. 2019), 500 ml suc de

morcovi (v. 2081), 00 ml ulei, 400g varză roşie, 1 fir de praz, 200 g unt, 1 linguriţ ă pulbere din

seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1legătură de tarhon cu salvie, tărâţ e, 2 linguri pastă de roşii crude (v.

2063), 1/2 linguriţ ă pulbere dinplante aromatice şi condimentare (v. 2070), /2 linguriţ ă pulbere de

alge. Cremogenul se înmoaie cusucul de morcovi şi se adaugă uleiul (ca la maioneză), obţ inând o

compoziţ ie îngroşată. Pe o foaie deplastic se presară 1 mână de cremogen şi se întinde compoziţ ia cu

podul palmei, în formădreptunghiulară, groasă cam de 8 mm; peste ea se aşează umplutura cu varză

roşie preparatăîntocmai ca la 1911. Se dă la rece 2 - 3 ore, se serveşte tăiată felioare mai grosuţ e, pe

salată verde.256 1916. RULADĂ DE CREMOGEN UMPLUTĂ CU VARZĂ ALBĂ (I)Se prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza roşie carese înlocuieşte cu varză

albă; se amestecă cu puţ ină pulbere de măceşe (v. 2078), scoruşe (v. 2077)sau căline (v. 2076),

până se obţ ine nuanţ a dorită de roşu.1917. RULADĂ DE CREMOGEN UMPLUTĂ CU VARZĂ ALBĂ

(II)Se prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, exceptând pulberile (pentruculoare)

şi cremogenul; se adaugă, în schimb, seminţ e de floarea - soarelui, decorticate şi măcinate(cât

cuprinde).1918. RULADĂ DE CREMOGE UMPLUTĂ CU VARZĂ ALBĂ (III)Se prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de floarea soareluicare se înlocuielşte cu seminţ e de

bostan, decorticate şi măcinate, în care se adaugă (pentruculoarea verde) 2 - 3 linguri pireu de urzici

sau de spanac....ZerulZerul de lapte este foarte eficient în tuberculoza pulmonară, bolile de stomacului

şi aleintestinului, în anemii, surmenaje, gută, obezitate, constipaţ ie; chiar şi pentru sugari. Pentru a

fieficace, zerul trebuie să fie foarte proaspăt.Este foarte bogat în minerale, proteine, enzime,

vitamine...Se pot prepara diferite băuturi răcoritoare cu arome de fructe şi creme cu gust plăcut,

foartehrănitoare. Se foloseşte cu mult succes pentruacrirea ciorbelor.Băuturile se prepară numai din zer

dulce, de bună calitate, foarte proaspăt şipreparat în condiţ ii cât mai igienice.1919. ZER CU SUC DE

ROŞIIIngrediente: 750 ml zer, 250 ml suc de roşii (v. 2094), puţ ină miere (după gust), lingură

desmântână, 15 picături tinctură de propolis (v. 2014).Se amestecă bine şi se consumă imediat ce a

fost preparat.1920. ZER CU SUC DE CĂLINEIngrediente: 750 ml zer, 250 ml suc de sfeclă roşie (v.

527

2082), puţ ină miere, gălbenuşuri de ouăde găină, 15 picături tinctură de muguri de plop negru (v.

2105).Se amestecă bine şi se consumă imediat ce a fost preparat.1921. ZER CU SUC DE

MĂCEŞEIngrediente: 750 ml zer, 250 ml suc de măceşe (v. 2093), puţ ină miere (după gust), 1

lingurăde smântână dulce, 1 lingură de tinctură miraculoasă I (v. 2016).Se amestecă bine şi se

consumă imediat ce a fost preparat.1922. ZER CU SUC DE ORZ VERDEIngrediente: 700 ml zer, 300

ml suc de orz verde (v. 2079), puţ ină miere (după gust), 1 lingurătinctură miraculoasă II (v. 2017), 2

linguri smântână dulce.Se amestecă totul bine şi se consumă imediat ce a fost preparat.1923. ZER CU

SUC DE MORCOVIIngrediente: 700 ml zer, 300 ml suc de morcovi (v. 2081), puţ ină miere (după

gust), câtevapicături de tinctură de propolis (v. 2104). Se consumă

528

imediat ce a fost preparat.1924. ZER CU SUC DE STRUGURI (must)Ingrediente: 600 ml zer, 400 ml

must de struguri, 15 picături tinctură de propolis (v. 2104). Seconsumă imediat ce a fost preparat.1925.

ZER CU SUC DE PERE DULCIIngrediente: 500 ml zer, 500 ml suc de pere dulci, 1 lingură tinctură

miraculoasăI (v. 2106), 1lingură de smântână dulce. Se amestecă şi se consumă imediat ce a fost

preparat.1926. ZER CU SUC DE MERE DULCI257 Se prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de perecare se înlocuieşte cu suc de mere (v. 2012) adăugând

şi 2 - 3 linguri suc de ţ elină (v. 2086). Seconsumă imediat ce a fost preparat..1927. ZER CU SUC DE

AGRIŞEIngrediente: 700 ml zer, 300 ml suc de agrişe (v. 2084), puţ ină miere (după gust), 1

lingurătinctură miraculoasă II (v. 2807), 2 gălbenuşri de ouă de găină.Se consumă imediat ce a fost

preparat.1928. ZER CU OUĂ DE PREPELIŢĂ ŞI SUC DE COACĂZE NEGREIngrediente: 700 ml zer,

250 ml suc de coacăze negre (v. 2090), 10 gălbenuşuri de ouă deprepeliţ ă (v. 7), puţ ină miere

(după gust). Se consumă imediat ce a fost preparat.1929. CREMĂ CU ZER ŞI CREMOGENIngrediente:

400 ml zer, 5 linguri cremogen (v. 2019), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 2 linguri derom, puţ ină miere, 1

lingură seminţ e de in.Se înmoaie cremogenul cu zer, se adaugă coaja de lămâie, romul şi mierea; se

pune în cupe.Deasupra se presară câteva seminţ e de in.1930. CREMĂ CU ZER, CREMOGEN ŞI

TĂRÂŢESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri

decremogen cu 3 linguri de tărâţ e.1931. CREMĂ CU ZER ŞI GERMENI DE GRÂUIngrediente: 350 ml

zer, 3 linguri germeni de grâu (v. 2022), 3 linguri cremogen v. 2019), 1linguriţ ă tinctură de muguri de

plop negru (v. 2105), coaja rasă de la /2 portocală sau lămâie, puţ inămiere, 2 - 3 linguri de cireşe

negre macerate în miere v. 406). Cremogenul se amestecă cu zerul,germenii, tinctura, mierea şi coaja

de lămâie.Se pune în cupe, iar deasupra câteva bobiţ e de cireşe sau alte fructe.1932. CREMĂ CU

ZER ŞI FĂINĂ DE SOIASe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

germenii de grâucare se înlocuiesc cu făină sau germeni de soia fin mărunţ iţ i (v. 2026).1933. CREMĂ

CU ZER ŞI NUCIIngrediente: 4 linguri nuci măcinate, 2 linguri cremogen (v. 2019), 350 ml zer, 1 vârf

de cuţ itpulbere fină de scorţ işoară, 1 linguriţ ă tinctură de propolis (v. 2014), puţ ină miere (după

gust), 4linguri frişcă (bătută fără zahăr), 1 lingură seminţ e de mac.Nucile se amestecă cu cremogenul,

se înmoaie cu zerul, se daugă pulberea, tinctura, puţ inămiere şi se pune în cupe. La fiecare se pune

puţ ină frişcă, peste care se presară câteva seminţ e demac.1934. CREMĂ CU ZER ŞI SEMINŢE DE

FLOAREA - SOARELUISe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

529

nuci care seînlocuiesc cu seminţ e de floarea - soarelui decorticate şi măcinate mărunt.1935. CREMĂ

CU ZER ŞI SEMINŢE DE DOVLEACSe prepară ca la reţ eta precedentă (1933), folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de nuci carese înlocuiesc cu seminţ e de dovleac decorticate şi măcinate

mărunt.La fel se poate prepara o cremă delicioasă din zer cu alune decorticate şi măcinate....

ZmeuraConţ ine apă, materii (azotate, grase şi extractive), zaharuri diverse, celuloză, cenuşi,

acizi(citric, malic, salicilic), fragarină, vitamina C.Zahărul din zmeură (levuloză) face ca acest fruct să fie

permis diabeticilor.Este indicată în astenie, greutate gastrointestinală, dispepsii, deramatoze,

reumatisme, gută,constipaţ ii, insuficienţ a transpiraţ iei,

530

afecţ iuni febrile, temperamente bilioase.Are aceleaşi proprietăţ i ca cireşele, coacăzele şi afinele. Din

sucul de zmeură şi coacăze se258 poate prepara un sirop (la rece) cu miere de albine, care, diluat cu

apă, ajută în stări febrileinfecţ ioase, rujeolă (pojar), scarlatină, greutate gastrointestinală, inflamaţ ii

urinare, febre bilioase.Frunzele arbustului de zmeură sunt înzestrate cu proprietăţ i astringente, diuretice,

emenagogeşi laxative. Sunt favorabile prostaticilor.1936. PASTĂ DE ZMEURĂ CU UNTIngrediente: 300

g zmeură, 250 g flori de trifoi roşu, 100 g frunze de zmeur, 200 g unt, 2 lingurifăină de soia (v. 2021),

tărâţ e, câteva frunze de salvie. Zmeura, trifoiul, frunzele de zmeură şifrunzele de salvie, se mărunţ esc

fin (manual sau mecanic), se amestecă cu făina de soia, untulfrecat spumă şi tărâţ e (cât cuprinde).

Pasta se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decoreazăcu zmeură şi verdeţ uri de sezon.1937.

PASTĂ DE ZMEURĂ CU ŢELINĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

adăugând în plus 2 linguri deţ elină rasă fin.1938. PASTĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR CU

CEAPĂIngrediente: 250 g frunze fragede de zmeur, 100 g frunze de spanac, 1 ceapă mare de apă,

1/4linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 1

linguriţ ăpulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2072), 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), tărâţ e,

1legătură de mărar cu pătrunjel, 300 g unt.Frunzele de zmeur, spanacul şi ceapa se mărunţ esc fin

(manual sau mecanic), se amestecă cupulberile, pasta de roşii, verdeaţ a tăiată mărunt, untul frecat

spumă şi tărâţ e sau făină de hrişcă (câtcuprinde).Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează

după fantezia gospodinei.1939. PASTĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR CU PRAZSe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care seînlocuieşte cu praz mărunţ it.1940.

CIORBĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 250 g frunze fragede de zmeur, 1

ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină,75 ml ulei, 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge,1 linguriţ ă pulbere din seminţ e de gogoşari (v. 2072), 1 l

macerat de tărâţ e (v. 2041), 500 ml suc decoacăze roşii (v. 2089), 1 legătură de leuştean cu

mărar.Maceratul şi sucul se pune în castron, se adaugă frunzele fragede de zmeur (fără codiţ e)

tăiatefideluţ ă, ceapa şi verdeţ urile tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi

uleiul.1941. CIORBĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI FRUNZE DE MURSe prepară ca la reţ eta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 100 g frunze dezmeur cu 100 g frunze fragede de

mur.(Frunzele de zmeur şi mur trebuie alese fragede şi recoltate înainte şi în timpul înflorii

plantei).1942. CIORBĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI FLORI DE TRIFOI ROŞUIngrediente: 150 g frunze

531

fragede de zmeur, 100 g flori de trifoi roşu, 1 ceapă, 1 morcov, 1păstârnac, 1 felie de ţ elină, 1 felie de

sfeclă roşie, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouăde găină, 3 - 4 roşii, 1 legătură de

verdeaţ ă, 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 1

linguriţ ă pulbere din seminţ e de ardei gras (v. 2074),1.5 l macerat de mere (v. 2056).Maceratul se

pune în castron, se adaugă frunzele tăiate fideluţ ă, florile de trifoi tăiate măruntodată cu ceapa,

rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi smântâna (sau gălbenuşurile).1943. CIORBĂ DIN

FRUNZE DE ZMEUR ŞI VARZĂ ROŞIESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de florile de trifoiroşu care se înlocuiesc cu varză roşie tăiată fideluţ ă.1944.

CIORBĂ DIN

532

FRUNZE DE ZMEUR CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (1942), folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de smântână259 (sau cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină) care se

înlocuieşte cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă(v. 7).1945. SUPĂ - CREMĂ DIN FRUNZE DE

ZMEUR ŞI SPANACIngrediente: 350 g frunze fragede de zmeur, 250 g spanac, 1 ceapă, 1 morcov, 1

păstârnac, 1felie de ţ elină, 3 roşii, 1 ardei gras, 1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi

condimentare (v.2070), 1/2 pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 5 linguri făină de ovăz

(v. 2018), 50 mlulei, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1.5 l macerat de tărâţ e (v. 2041).Se pune

maceratul în castron, se adaugă frunzele de zmeur (fără codiţ e), spanacul, ceapa,rădăcinoasele, roşiile

şi ardeiul, mărunţ ite fin (manual sau mecanic), pulberile, făina, verdeaţ a tăiatămărunt, petalele tăiate

fideluţ ă şi uleiul.1946. SUPĂ - CREMĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI VARZĂ ALBĂIngrediente: 350 g

frunze fragede de zmeur, 250 g varză albă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel,1 felie de ţ elină, 1 felie de

sfeclă roşie, 4 roşii, 1 ardei gras, 5 linguri făină de hrişcă (v. 2018) sautărâţ e, 1/2 linguriţ ă pulbere

din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 50ml ulei, 1 legătură de tarhon cu

levănţ ică, 1.5 l macerat de trifoi roşu (v. 2048).Se pune maceratul în castron, se adaugă frunzele de

zmeur, varza, ceapa, rădăcinoasele,roşiile şi ardeiul, mărunţ ite fin (manual sau mecanic), făina,

pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţ atăiată mărunt.1947. SUPĂ CREMĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR

ŞI MEREIngrediente: 350 g frunze fragede de zmeur, 300 g mere, 1 ceapă, 1 rădăcină de zmeură,

1rădăcină de ţ elină, 1 felie de sfeclă roşie, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 5 linguri

tărâţ e,1/2 linguriţ ă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 1

legăturăde pătrunjel cu salvie, 1 ceaşcă cu smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1.5 l

macerat deurzici (v. 2050).Se pune maceratul în castron, se adaugă frunzele de zmeur, merele

(curăţ ate de căsuţ aseminală), ceapa, ţ elina şi sfecla roşie, bine mărunţ ite la mixer, pasta de roşii,

tărâţ a, pulberile şismântâna (sau gălbenuşurile).Desupra se adaugă verdeţ urile tăiate mărunt.1948.

SUPĂ - CREMĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţ eta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână (saucele 2 gălbenuşuri de ouă de găină) care se

înlocuieşte cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţ ă, v. 7).1949. SUPĂ - CREMĂ DIN FRUNZE DE

ZMEUR ŞI PĂSTRĂVI DE FAGIngrediente: 350 g frunze fragede de zmeur, 250 g păstrăvi negri de fag

(stropiţ i cu oţ et şilăsaţ i 30 min acoperiţ i), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţ elină, 1 legătură

de frunzefragede de ţ elină cu mărar, 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1/2 linguriţ ă pulbere din

533

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 1.5 l macerat de tărâţ e, 50 ml ulei,

5linguri crupe de soia (v. 1981).Maceratul se pune în castron, se adaugă frunzele de zmeur, păstrâvii

scurşi, ceapa,rădăcinoasele bine mărunţ ite (manual sau mecanic), pasta de roşii, pulberile, crupele de

soia şiuleiul, iar deasupra verdeţ urile tăiate mărunt.1950. CREMĂ CU ZMEURĂ ŞI ALBUŞ BĂTUT

SPUMĂIngrediente: 600 g zmeură, 4 albuşuri bătute spumă, puţ ină miere (după gust), 2

linguricremogen, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 linguriţ ă tinctură din muguri de plop

negru (v.2105), câteva petale roşii de trandafir.Zmeura bine mărunţ ită se amestecă cu cremogenul (v.

2019) şi 1/2 din cantitatea de albuşbătut spumă (fără zahăr); se amestecă uşor de jos în sus ca să nu

se lase; se adaugă miere

534

(dupăgust), coaja de lămâie, tinctura şi se pune în cupe.Deasupra se pune câte puţ in albuş, peste

care se presară petale de trandafir tăiate fideluţ ă.1951. CREMĂ CU ZMEURĂ ŞI FRIŞCĂSe prepară ca

la reţ eta precedentăfolosind aceleaşi ingrediente, în afară de albuş care se260 înlocuieşte cu frişcă,

bătută fără zahăr.1952. CREMĂ CU FRUNZE DE ZMEUR ŞI CREMOGENIngrediente: 250 g frunze

fragede de zmeur, 4 linguri nuci măcinate, cremogen (v. 2019), 250ml lapte nefiert, puţ ină miere, 2

linguri de rom, 1 vârf de cuţ it pulbere fină de scorţ işoară, 3 - 4linguri fructe conservate în miere (v.

406).Frunzele de zmeur se mărunţ esc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu nucile, laptele,romul,

mierea, scorţ işoara şi cremogenul (cât cuprinde), până se obţ ine o compoziţ ie mai îngroşată.Se pune

în cupe; deasupra se pun câteva bobiţ e de vişine sau cireşe (v. 406) conservate înmiere (iarna). Vara

se pun fructe proaspete.1953. CREMĂ CU FRUNZE DE ZMEUR ŞI CRUPE DE SOIASe prepară ca la

reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu crupe de soia (v.

1981).1954. CREMĂ CU FRUNZE DE ZMEUR ŞI TĂRÂŢESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu tărâţ e.1955. ZMEURĂ CONSERVATĂ ÎN

MIEREIngrediente: 1 kg zmeură, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră.Zmeura se pune în borcan

odată cu busuiocul. Se toarnă mierea, se leagă strâns guraborcanului care se înfăşoară în hârtie de

culoare albastră, şi se lasă astfel 6 săptămâni, având grijăsă fie agitat zilnic. După acest termen se

scoate zmeura uşor, cu paleta şi se pune în borcan demărime potrivită. Se poate servi drept dulceaţ ă

de zmeură sau se foloseşte la alte preparate, înbucătăria fără foc..Mierea, care s-a transformat în sirop

de zmeură, se toarnă în sticle de culoare închisă,deasupra se pune alcool de 1 deget, se închid ermetic,

se etichetează şi se păstrează la locîntunecos şi rece.1956. FRUNZE DE ZMEUR CONSERVATE ÎN

MIEREIngrediente: 1 kg frunze fragede de zmeur (fără codiţ e) tăiate fideluţ ă, 1 rămurică de salvie, 4kg

miere polifloră. Se prepară la fel ca la reţ eta precedentă.1957. ÎNGHEŢATĂ DE ZMEURĂIngrediente:

500 g pastă de zmeură, 300 g miere, 100 ml lapte vegetal din migdale (v. 2031),250 g frişcă bătută

(fără zahăr), 2 linguri suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie.Pasta sau pireul de zmeură se amestecă

(uşor, de jos în sus, ca să nu se lase) cu laptelevegetal, la care s-a adăugat făina, sucul de cătină şi

frişca. Se toarnă compoziţ ia în forme specialede îngheţ ată şi se dă la rece. Îngheţ atele în a căror

compoziţ ie se află miere, niciodată nu vorîngheţ a complet (ca cele cu zahăr), dar sunt mult mai

sănătoase pentru organism. Zahărul estecancerigen, deoarece produce mult acid în corp.Partea a

douaCÂTEVA REŢETE CASNICE1958. VARZĂ MURATĂ CU MORCOVIÎn timpul iernii varza murată nu

535

trebuie să lipsească din nici o gospodărie, fiind foartenecesară. Consumată crudă, varza murată este

un adevărat medicament pentru organism, deoarecese mistuie mult mai uşor decât cea fiartă. Se pune

în butoaie (în cantităţ i mai mici, în borcane).Pentru varza murată se folosesc soiurile târzii de toamnă,

căpăţ ânile tari, îndesate, pentru a obţ inevarză murată de calitate. La căpăţ ânile de varză alese

pentru murat, se îndepărtează frunzeleexterioare. Se crestează uşor varza în patru fără a i se scoate

cotorul, deoarece conţ ine o cantitatemai mare de enzime, vitamine şi minerale decât întreaga

căpăţ ână. Verzele mari se taie în jumătăţ işi se aşează în rânduri cât mai presate, în butoi. La fund,

la mijloc şi deasupra verzii, se pun tulpiniţ ede mărar uscat, floare şi seminţ e, şuviţ e de hrean, câţ iva

536

morcovi, felii de ţ elină, napi (6 kg / 100 lapă), mere, gutui, boabe de porumb (cine doreşte poate

adăuga şi sfeclă roşie tăiată felii). Deasupraverzii se aşează un grătar de scânduri, peste care se pune

o piatră de cremene grea, care să ţ inăvarza sub apă. Se umple apoi butoiul cu apă sărată până la

3/4, deoarece varza se lasă. Se261 calculează pentru fiecare găleată de 10 l apă, 300 g sare bine

dizolvată. După 3 - zile se mai adaugăvarza necesară, după care se pitroceşte de 2 ori pe

săptămână, iar după 4 săptămâni, doar odată pesăptămână.Ca să se obţ ină o varză bună (nu prea

acră) care să ţ ină până primăvara târziu, se pune lamurat în a doua jumătate a lunii noiembrie. Varza

murată nu se spală şi nu se ţ ine în apă, deoareceîşi pierde cea mai mare parte din enzime, vitamine,

minerale ş.a. Se stoarce bine de moare, secombină cu ţ elină, morcov, pătrunjel, sfeclă roşie, toate

rase sau ceapă tăiată mărunt, praz tăiatfideluţ ă, urzici, spanac, frunze de tătăneasă, frunze de soia

ş.a. (care-i iau acreala şi o fac şi maiplăcută la gust).1959. PĂSTRAREA VERZEI MURATE 12 LUNIÎn

prima jumătate a lunii martie (când s-a consumat o bună parte din varza murată) se ia varzarămasă,

se taie sferturi şi se aşează în borcane mici (după numărul membrilor din familie); se pundeasupra

şuviţ e de hrean cruciş, moare cât încape (borcanul ras), se leagă strâns la gură cu o foaiede plastic şi

se păstrează la loc rece şi fără lumină. Zeama rămasă (moarea) se pune în sticle deculoare închisă,

se leagă cu o foaie de plastic dublă şi se pune la rece.În felul acesta, atât varza cât şi moarea se

păstrează până în noiembrie (când se pune alta lamurat) fără să-şi schimbe gustul. Se foloseşte la tot

felul de preparate în bucătăria fără foc. Moareaeste foarte bună de acrit ciorbele.Napii muraţ i în varză

se păstrează la fel.1960. CASTRAVEŢI MURAŢI ÎN APĂ CU SARECasraveţ ii cei mai buni pentru pus

la murat sunt cei cu coaja subţ ire, cu broboane multe deculoare închisă, cămaşa seminţ elor cât mai

mică şi miezul cărnos.Se aleg numai castraveţ ii de mărime mijlocie şi proaspeţ i (cei netezi se

înmoaie) şi se spalăbine; cei mai mari se străpung cu un ac mare la codiţ ă, ca să pătrundă bine apa

sărată în goluriledintre seminţ e. Într-un butoi de 100 l încap 900 - 1000 castaveţ i. Pe fundul lui se

pun 1/3 dincondimentele pregătite şi se aşează castraveţ ii, cât mai înghesuiţ i. La jumătatea butoiului

se pun dinnou 1/3 din condimente şi se continuă cu aşezarea castraveţ ilor, până se umple

butoiul.Deasupra se aşează restul de condimente (tulpini de mărar uscate, cu tot cu flori şi

seminţ e,rădăcini de hrean despicate în patru, frunze şi rădăcini de ţ elină, 1 rămurică de cimbru sau

debusuioc, usturoi desfăcut în căţ ei şi striviţ i puţ in, fără a fi curăţ ai de coajă, câteva felii de

sfeclăroşie). Peste castraveţ i se toarnă apă cu sare(400 g la 10 l apă), bine dizolvată. Butoiul umplut

537

seînchide. Capacul acestuia trebuie învelit într-un tifon dublu opărit sau cu papură opărită.

Secontrolează ca să nu curgă şi se aşează la locul definitiv, în pivniţ ă.Castraveţ ii muraţ i în putini

deschise sau în borcane se pregătesc la fel, numai că peste ei seaşează un grătar, peste el o lespede

de cremene grea, ca să nu se ridice deasupra. Când încep săformeze "floare" aceasta se înlătură

imediat iar piatra şi mariginile butoiului se spală bine cu leşiedin cenuşă de ciocălăi sau de pomi

fructiferi. Nu se spală cu detergenţ i, care sunt cancerigeni.1961. GOGONELE ŞI PEPENI GALBENI,

MURATE CU SARESe aleg pepenii galbeni mai mici (ajunşi la maturitate, de mărimea merelor, toamna

înainte dea da bruma, când nu mai au timp să mai crească). Gogonelele se controlează să fie

sănătoase (nuprea verzi; din cele mai gălbioare, proaspăt recoltate, neatinse de brumă, nepătate,

nelovite,

538

fărăcrăpături). Se spală punându-le în coşuri de nuiele, care se scufundă în apă de mai multe ori,

dupăcare se pun la macerat ca la reţ eta predecedetă, cu aceleaşi feluri de prosuse aromatice

şicondimentare; acestea nu trebuie să depăşească 2 - 4 % din greutatea produselor de bază.1962.

GOGOŞARI ÎN OŢET CU USTUROIIngrediente: 8 kg gogoşari, 1 conopidă, 2 cepe, 500 g morcovi, 2 -

3 căpăţ âni de usturoi, 1lingură boabe de piper, 5 - 6 rădăcini de hrean, 6 linguri de sare, 4 l de apă,

2 l oţ et de vin (9o), 5 - 6linguri de miere, câteva rămurele de vişini, 1 rămurică de busuioc.Gogoşarii

spălaţ i se aşează în borcan cât mai înghesuiţ i. Se pun între rânduri bucăţ ele deconopidă, felii de

morcovi, căţ ei de usturoi, şuviţ e de hrean şi rămurele de vişin. Patru litri de apă şidoi litri de oţ et se

încălzesc (numai până la 38o C), se dizolvă sarea, se amestecă mierea şi boabelede piper.Se toarnă

lichidul cald în borcan peste gogoşari şi se lasă să stea 12 ore borcanul acoperit cutifon; se aşează

deasupra câteva şuviţ e de hrean şi crenguţ e de vişin, se completează cu lichid, se262 leagă strâns

şi se păstrează la rece, ferit de lumină.1963. CONOPIDĂ ALBĂ MURATĂSe aleag legumele cele mai

frumoase, bine dezvoltate, ajunse la maturitate şi se desfacbucheţ ele; se procedează în continuare ca

la 1960 adăugând acelaşi produse aromatice şicondimentare şi aceleaşi cantităţ i de sare.1964.

CONOPIDĂ ROŞIE MURATĂSe procedează ca la reţ eta precedentă (1960), folosind aceleaşi

ingrediente, adăugând în pluscâteva felii de sfeclă roşie (care dau conopidei nuanţ a dorită de

roşu).1965. VARZĂ ROŞIE CU OŢETIngrediente: 2 verze mijlocii, 250 ml oţ et de vin de 9o, 500 ml

apă, 1 lingură de sare, 100 mlulei, 2 rădăcini de hrean. Varza se taie fideluţ ă, se freacă puţ in cu sare

(fără a se scurge sucul dinea) şi se pune în borcan. Peste ea se toarnă apa amestecată cu oţ etul,

hreanul tăiat pe lungime şiaşezat cruciş. Se toarnă uleiul, se leagă strâns borcanul şi se păstrează la

cămară.1966. CONSERVAREA RĂDĂCINOASELOR PENTRU SEZONUL RECESe ia un cazan uzat, din

tablă zincată, având capacitatea de 30 l. Se găureşte fundul cu un cuimare, în mai multe locuri (la 4 -

5 cm distanţ ă). Cazanul astfel găurit, se aşează pe un vas cu apă, înel se pun straturi alternative de

morcov, pătrunjel, păstârnac, ţ elină, hrean, ridichi negre şi sfeclăroşie. Se leagă cu o foaie de plastic

de culoare închisă şi se controlează mereu; în cazul că unelerădăcinoase au încolţ it, li se rup colţ ii. În

acelaşi timp se controlează şi apa din vas, completând-o încazul că s-a mai evaporat. În felul acesta

rădăcinoasele se păstrează în stare proaspătă până la nouarecoltă. Cazanul trebuie ţ inut loc răcoros

şi ferit de lumină.1967. PĂSTRAREA FRUCTELOR PENTRU SEZONUL RECEMerele, perele, gutuile se

păstrează la fel, în cazanul de zinc, ca la reţ eta precedentă. Secontrolează săptămânal şi în cazul că

539

se găsesc fructe stricate se îndepărtează imediat.1968. PĂSTRAREA STRUGURILORSe păstrează în

condiţ ii bune numai strugurii sănătoşi, ajunşi la maturitate deplină, tăiaţ i cupuţ ină coardă pe timp

uscat şi cu multă atenţ ie, deoarece boabele plesnite mucegăiesc. Se punatârnaţ i de tavanul unei

încăperi răcoroase fără a se atingă între ei.1968. PĂSTRAREA NUCILORRecoltarea nucilor se face

dacă acestea au ajuns la maturitate deplină (când se desfac uşor decojile verzi). Se adună nucile care

prin scuturare cad jos, revenind la acelaşi nuc de 4 - 5 ori, laintervaluri de 4 - 6 zile. Nu se recoltează

mai multe decât pot fi curăţ ate de coajă, spălate şi apoialbite în decursul aceleiaşi zile. Se spală

numai nucile pătate de zeama verde, deoarece după uscareaceasta nu mai poate fi înlăturată. În nici un

caz nucile nu se

540

ţ in în apă mai mult de 2 - 3 min.Imediat ce au fost decojite se pun la uscat, la umbră, în curent de

aer.1970. PĂSTRAREA ARDEIULUI GRAS ÎN RUMEGUŞArdeii graşi, frumoşi, netezi, cărnoşi, se pot

păstra până toamna târziu astfel: într-o lădiţ ă sepune rumeguş de lemn bine uscat, cam de 2 - 3

degete; se aşează ardeii graşi la rând, cu o distanţ ăde 2 - 3 cm între ei şi se pune rumeguş

deasupra lor, de 2 - 3 degete. Se repetă operaţ ia aceastapână se termină ardeii.Deasupra se pune un

strat de rumeguş de aceeaşi grosime ca printre ei.1971. PĂSTRAREA ROŞIILOR ÎN RUMEGUŞSe

recoltează roşiile gălbioare, sănătoase, gata să dea în copt, toamna târziu, înainte de a a dabruma. Se

lasă cu tot cu codiţ ă, şi se aşează în rumeguş de lemn (bine uscat), ca la reţ etaprecedentă.1972.

SUC DE ROŞII CU HREANSe aleg numai roşii bine coapte (dar nu trecute din copt) şi sănătoase, se

spală şi se extragesucul din ele (manual sau mecanic). Se toarnă în sticle de culoare închisă cu

capacitatea de 1 l. În263 fiecare sticlă se introduc 60 g hrean tăiat şuviţ e pe lungime. Deasupra se

pune de 1 deget ulei, seînchid ermetic, se etichetează şi se păstrează la rece. Se păstrează 12 luni

fără a-şi schimba gustul.1973. ROŞII CONSERVATE CU HREAN (I)Se aleg roşii sănătoase, mici şi

bine coapte. Se aşează în borcan, cât mai înghesuite. Printre elese pun şuviţ e de hrean (60 g / 1 kg).

Peste ele se toarnă apă, în care s-a dizolvat sare (1 lingură / 1 lapă). Deasupra se pune ulei de 1

deget, se leagă strâns şi se păstrează la cămară.1974. ROŞII CONSERVATE CU HREAN (II)Se aleg

roşii bine coapte, se spală, se taie mărunt şi se pun în borcanul de 1kg, cu hreanprintre ele (calculat

60 g / 1 borcan). Deasupra se pune de 1 deget ulei, se leagă strâns şi sepăstrează la cămară.1975.

RÂŞCOVI ÎN SLATINĂRâşcovul este una din cele mai bune ciuperci care se poate păstra pe iarnă, pus

în slatină (apăsărată din izvor) sau în oţ et. Pălăria acestuia are forma unei pâlnii de culoare portocalie,

cu cercuriconcentrice mai închise şi pete verzui. Când îmbătrâneşte, râşcovul este în întregime de

culoareverzuie. Lamele coboară până la picior, având şi ele culoarea portocalie. Carnea râşcovului este

albă;ruptă, capătă culoarea portocalie, apoi se schimbă în verde. Conţ ine un lichid lăptos, de

culoareportocalie, dulceag şi cu miros plăcut. Începând din august până toamna târziu, râşcovii cresc

încantităţ i mari, mai cu seamă în zonele de munte, în pădurile cu conifere. Spălaţ i bine şi puşi la

muratcu slatină, se pot prepara pe tot cursul iernii, în cele mai diverse feluri.1976. GĂLBIORI ÎN

SLATINĂGălbiorii (bureţ ii galbeni) sunt de forma unei pâlnii, cu marginea ondulată şi puţ in

răsfrântă.Diametrul pălăriei este de 5 - 8 cm. Au culoarea frumoasă a gălbenuşului de ou. Lamele

ramificatese prelungesc pe picior, care are aceeaşi culoare, galbenă. Au miros şi gust plăcut, puţ in

541

piperat.Gălbiorii cresc numai în grupuri mici, în păduri cu multă umbră. Se pot conserva pentru

iarnăpuşi în slatină sau cu sare (în borcane), bine presaţ i cu o greutate deasupra. Se desărează şi

seprepară după posibilităţ i.1977. CIUPERCI ÎN OŢET DE VINCiupercile de cultură (alese numai mici şi

mijlocii) se curăţ ă de eventualele urme de pământ,se spală în mai multe ape, se pun într-un tifon

agăţ at (ca să se scurgă bine), după care se aşează înborcan, înghesuite, ca să nu rămână prea

multe goluri între ele.Deasupra se pun câteva frunze de ţ elină sau tarhon, 1 rămurică de busuioc sau

de vişine,câteva felii de hrean, 2 scândurele puse în cruciş şi peste ele o lespede mică de cremene,

înfăşuratăîn tifon. Se toarnă slatină (apă sărată de izvor) sau oţ et de vin cu puţ ină sare. Se leagă

guraborcanului, se etichetează şi se păstrează la loc rece, ferit de lumină.După 7 zile se

542

pot consuma în diferite preparate.1978. CIUPERCI ÎN SUC DE CĂTINĂSe procedează ca la reţ eta

precedentă, înlocuind oţ etul cu sucul de cătină (v. 2092); se adaugăpuţ ină sare (1 lingură la

litru).1979. PĂTĂLĂGELE GALBENE MACERATE ÎN OŢET DE VINSe aleg pătălăgele galbene (când

sunt în pârg) şi se pun la borcane, cu hrean printre ele (60 g /1 l oţ et).Deasupra se pun frunze de

viem se leagă strâns borcanele şi se păstrează la rece.1980.PĂTĂLĂGELE GALBENE MACERATE ÎN

SUC DE CĂTINĂSe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de oţ etul

de vin carese înlocuieşte cu suc de cătină.1981. SOIA ÎNMUIATĂ PENTRU CRUPEBoabele de soia (din

ultima recoltă) se aleg de corpuri străine, se spală şi se pun la înmuiat cuapă călduţ ă. După ce s-au

înmuiat se limpezesc şi se folosesc în diferite feluri, ca garnitură pentrusalate sau se pot transforma în

crupe: puse într-un ştergar gros şi înfăşurate de mai multe ori ca să264 se zvânte. Se amestecă cu

puţ ină tărâţ e şi se dau prin maşina de râşnit nuci.Se pot pune la uscat, apoi transformate în făină,

care se foloseşte la diferite creme şi sosuri.1982. INIMI DE GOGOŞARIToamna, când gospodinele pun

gogoşarii în oţ et pentru iarnă, de cele mai multe ori îi taie îndouă sau în patru iar cotoarele le

aruncă.Pentru o bună valorificare a cotoarelor, se scot uşor seminţ ele (care se usucă rapid) şi

sepăstrează pentru obţ inut pulberea din seminţ e de gogoşari; porţ iunea de sub seminţ e se

desfaceuşor de pe cotor, cu cuţ itul (inima gogoşarului).Se foloseşte aşa cum este (întreagă), aşezată

pe diferite sosuri, după dorinţ ă sau tăiată felii însalate (după gust).1983. INIMI DE ARDEI GRASSe

procedează ca la reţ eta precedentă. Când se pregătesc ardeii pentru umplut cu varză,cotoarele cu

seminţ e se prepară ca mai sus. Pulberea acestor seminţ e fiind foarte bogată în enzime,vitamine,

minerale ş.a. este de mare folos organismului nostru dacă se adaugă câte puţ in lapreparatele

culinare.1984. VIŞINE ÎN SUC DE CĂTINĂSe aleg vişine frumoase, bine coapte (dar nu trecute din

copt), li se îndepărtează codiţ ele, sespală, se pun în borcane, peste ele se toarnă suc de cătină cu

puţ ină sare (1 linguriţ ă / 1 l apă).Deasupra se pun cruciş câteva şuviţ e de hrean, 1 rămurică de

busuioc şi 2 - 3 crenguţ e de vişine.Suc de cătină se poate înlocui cu oţ et de vin.1985. PRUNE ÎN

SUC DE CĂTINĂSe procedează ca la reţ eta precedentă.1986. COACĂZE NEGRE ÎN SUC DE CĂTINĂ

(v. 2092)Se procedează ca la reţ eta precedentă (1984).La fel se pot prepara coacăzele roşii, aurii şi

agrişele.1987. CĂTINĂ ÎN SUC PROPRIUSe procedează ca la reţ eta precedentă (1984).1988.

DESĂRAREA MĂSLINELORSe pun 250 g măsline într-un castron. Peste ele se pun 350 g cartofi cruzi,

bine spălaţ i şi raşipe răzătoare (cu tot cu coajă). Se lasă să stea acoperite 2 ore, după care sunt

543

desărate. Selimpezesc şi se folosesc după caz.1989. DESĂRAREA ROŞIILORSe desărează cu cartofi

cruzi, raşi ca la reţ eta precedentă.1990. DESĂRAREA PĂTLĂGELELOR GALBENESe desărează ca la

1988, folosind aceleaşi ingrediente.1991. DESĂRAREA CASTRAVEŢILOR MURAŢISe desărează ca la

1988, folosind aceleaşi ingrediente.1992. DESĂRAREA CIUPERCILORCiupercile conservate în sare

(râşcovii, urechiuşele sau gălbiorii) se desărează cu cartofi cruziraşi (v. 1988).1993. "MĂMĂLIGUŢĂ"

CU LAPTE NEFIERTÎntrun castron se pun 10 linguri de cremogen (v.2019) amestecate cu lapte nefiert

(cam 400ml) puţ in câte puţ in (ca uleiul la maioneză); compoziţ ia de lapte cu cremogen trebuie să

aibăconsistenţ a mămăliguţ ei pripite. Se ia un vas cu fundul rotund (în forma ceaunului de mămăligă),

seunge cu

544

unt topit sau cu ulei, se pune în el compoziţ ia de mai sus, se apasă bine cu dosul unei linguride lemn,

ca să nu rămână goluri şi se răstoarnă pe suport de lemn sau pe farfurie.265 Aceasta este mămăliga

fără foc, foarte gustoasă şi hrănitoare; se prepară în câteva minute.1994. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU ZERSe

prepară ca la reţ eta precedentă înlocuind laptele cu zer, cu condiţ ia să fie foarte proaspăt.Dacă e

puţ in alterat, produce deranjamente la stomac.1995. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU SUC DE MORCOVISe

prepară ca la reţ eta precedentă (1993) înlocuind laptele cu suc de morcovi proaspăt extras(v.

2081).1996. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU SUC DE ŢELINĂSe prepară ca la reţ eta precedentă (1993) înlocuind

laptele cu suc de ţ elină (v. 2086) proaspătextras.1997. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU SUC DE ORZ VERDESe

prepară ca la reţ eta precedentă (1993) înlocuind laptele cu o combinaţ ie formată din: sucde orz verde

şi suc de morcovi (1/4 suc de orz verde - v. 2071, 3/4 suc de morcovi - v. 2081); lanevoie se poate

combina cu apă.1998. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU CREMOGEN ŞI TĂRÂŢESe prepară ca la reţ eta precedentă

(1993), adăugând 4 linguri de tărâţ e în locul a 3 linguri decremogen. Este foarte hrănitoare şi

sănătoasă.1999. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU BRÂNZĂ DE VACISe prepară ca la reţ eta precedentă (1993). Se

împarte în 3 părţ i egale. Prima parte se pune învasul uns cu ulei şi se apasă bine; peste ea se pune

un strat de 1 deget din brânză proaspătă devaci, amestecată cu puţ in unt. Se pune a doua parte de

mămăliguţ ă, se tasează bine, din nou unstrat de brânză cu unt, apoi partea a treia de compoziţ ie; se

tasează din nou, apăsând-o bine, ca sănu rămână goluri în compoziţ ie. Se răstoarnă pe farfurie şi se

consumă imediat, cu salată verde.2000. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU BRÂNZĂ DE OISe prepară ca la reţ eta

precedentă înlocuind brânza de vaci cu brânză de oi. Nu se adaugă untîn brânză (aceasta fiind suficient

de grasă).2001. OŢET DE MERE IMerele lovite, ajunse la maturitate (soiuri bune, dulci, de toamnă) se

zdrobesc şi se storc lapresa de stors struguri; se adaugă pentru fiecare litru de suc 140 g miere; se

pune în borcan, seadaugă 1 pahar cu drojdie de vin sau de oţ et (pentru fiecare 5 l de suc). Se acoperă

cu tifon, seînfăşoară în hârtie albastră şi se lasă la cald 60 de zile, ferit de lumină. Se decantează în

sticle carese astupă ermetic, se etichetează şi se păstrează în cămară.2002. OŢET DE MERE IIMerele

de toamnă (soiuri bune, dulci) ajunse la maturitate se taie felii subţ iri sau se dau perăzătoare cu tot cu

coajă şi seminţ e. Se umple borcanul (fără să se preseze).Peste ele se toarnă apa în care s-a dizolvat

miere (140 g / 1 l apă) apoi 1 pahar drojdie de vinsau oţ et. Se acoperă cu tifon şi se lasă la cald, în

loc întunecos, să fermenteze (35 - 45 zile); sestrecoară în alt vas, separându-se de mere. Se lasă din

să stea la cald (ferit de lumină) 20 - 25 zile,până se limpezeşte complet, după care se decantează la

545

sticle.Se închid ermetic şi se păstrează în cămară.2003. OŢET DE MERE PĂDUREŢEDin merele

pădureţ e (care de obicei se recoltează în a doua jumătate a lunii octombrie sauprima jumătate a lunii

noiembrie) se obţ ine un oţ et de foarte bună calitate, procedând după una dincele 2 reţ ete de mai

sus.2004. OŢET DE VINEste foarte uşor de obţ inut din vinul natural, care nu se mai poate folosi,

pentru că s-a oţ etit însticle, damingene sau în butoi. Se pune la un loc într-un borcan şi se adaugă

cuib de vin sau de oţ et ca mai sus (în cazul căvinul a fost prea dulceag); se adaugă 100 g miere la

fiecare litru de lichid. Se acoperă borcanul,

546

seînfăşoară în hârtie albastră, cu tifon şi se lasă la cald să macereze 35 zile. Se deacntează în sticle

deculoare închisă, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la rece.REŢETE CU TRIMITERII .

"Conserve" la congelator (legume si fructe)A . L E G U M E2005. FRUNZE DE ŢELINĂSe aleg frunze

fragede de ţ elină (toamna târziu), se spală bine, se pun în tifon să se scurgă, setaie mărunt şi se pun

în pungi mici (după numărul membrilor de familie).Pungile mici se pun într-o pungă mare cu etichetă şi

se introduc în congelator.2006. FRUNZE DE PRAZSe procedează ca la reţ eta precedentă.2007.

ARDEI GRAŞIArdeii spălaţ i, scurşi, se taie mărunt, se pun în punguţ e (v. 2005). La fel se

procedează cugogoşarii şi roşiile.2008. FRUNZE DE PĂTRUNJELSe procedează la ca 2005. La fel se

păstrează frunzele de leuştean, mărar, tarhon, busuioc,salvie, mentă ş.a.2009. PASTĂ DE ROŞIIPasta

de roşii (v. 2063) se pune în punguţ e mici (cât să se folosească odată, după numărulmembrilor din

familie); nu se pun prea pline, deoarece este bine ştiut că prin îngheţ are produsele îşimăresc

volumul.La fel se pot păstra pastele de cătină (v. 2065), căline (v. 2064), măceşe (v. 2066)...2010.

SUC DE ROŞIISucul de roşii (v. 2063) se pune în pungi mai rezistente de plastic (de 1 l), pe trei

sferturi dincapacitatea pungii; se aşează în congelator culcate. La fel se pot păstra şi alte sucuri.2011.

DOVLEAC ALB RASSe rade dovleacul alb (după ce a fost curăţ at de coajă şi seminţ e), se pune în

punguţ e mici,apoi întro pungă mare cu etichetă. Iarna se foloseşte la diferite preparate, după dorinţ ă.

La fel sepoate conserva morcov, păstârnac, ţ elină ş.a.2012. REVENT (rabarbăr)Tijele de revent, bine

spălate, scurse de apă, tăiate felioare subţ iri se pun în punguţ e (v. 2005).2013. CIUPERCI DE

PAJIŞTESe aleg numai ciuperi mici şi mijlocii, curăţ ate de eventuale urme de pământ sau frunziş,

sespală bine, şi se taie felioare. Se pun în punguţ e (v. 2005). La fel se pot păstra tot felul de

ciupercicomestibile, mici şi mijlocii, proaspăt recoltate.2014. PĂSTRĂVII DE FAGSe aleg numai cei

fragezi, foarte tineri, proaspăt recoltaţ i, bine spălaţ i, scurşi, tăiaţ i sau tocaţ i;se pun în punguţ e (v.

2005). La fel se păstrează şi hribii.B. FRUCTE2015. STRUGURI LA CONGELATORStrugurii bine

spălaţ i, se scurg şi se pun în pungi. Pentru consum se scot din timp, ca să sedezgheţ e complet.2016.

AGRIŞELE267 Se spală, se scurg şi se pun în puguţ e mici. Se pun într-o pungă mare cu etichetă. La

fel seprocedează cu coacăzele negre, roşiile, călinele, cătina, zmeura, frăguţ ele, căpşunile,

afinele,vişinele, cireşele ş.a.II . Prepararea pâiniiCerealele pentru preparat făina în produsele casnice,

este bine să fie alese cu grijă de corpuristrăine, să fie din ultima recoltă, şterse de praf (într-un şervet

gros, udat şi stors), bine uscate şipăstrate în pungi sau recipiente de sticlă, etichetate.Făina din ele se

547

prepară la robot sau la maşina de râşnit cafea, pentru cel mult 7 zile. La toatepreparatele se foloseşte

numai făina integrală.2017. FĂINA DE OREZBoabele de orez alese de corpuri străine, şterse de praf în

ştergar ud şi bine uscate se râşnescpentru diferite preparate (care necesită acest produs).2018. FĂINĂ

DE GRÂU INTEGRALĂBoabele de grâu, alese de corpuri străine, şterse într-un ştergar (care a fost

înmuiat în apă şistors bine, ca să nu aibă urme de praf), se usucă perfect apoi se râşnesc pentru cel

mult 7 zile. La felse procedează cu ovăzul, orzul, secara, hrişca, meiul etc.2019. CREMOGENULEste o

făină care nu se poate prepara în condiţ ii casnice ci numai mecanic la mori speciale.Cremogenul este

un produs obţ inut din expandarea făinii de porumb (mălaiul), extras care în generalse foloseşte la

prepararea

548

pufuleţ ilor de porumb. Este folosit ca liant (în bucătăria fără foc) la totfelul de creme, paste, sosuri,

maioneze, în diferite combinaţ ii etc. Este valabil 90 de zile de la datafabricării.! Cremogenul este folosit

în bucătăria fără foc ca liant în preparatele culinare dar nu este unprodus viu. Se poate înlocui, după

imaginaţ ia şi posibilităţ ile fiecăruia, cu alte produse făinoase caresă nu fi suferit prelucrări

termice.2020. FĂINĂ DE NĂUTBoabele alese de corpuri străine, şterse de praf (v. 2017) şi bine uscate

se macină (când estenevoie).2021. FĂINĂ DE SOIASe aleg boabele de soia înlăturându-le pe cele

necorespunzătoare şi eventualele corpuristrăine, se spală şi se pun în apă călduţ ă cu o rămurică de

busuioc şi una de cimbru sau salvie; selasă să stea descoperite 5 ore, după care se usucă perfect la

soare sau alte surse de căldură care sănu trec peste 38o C. Bine uscate, se păstrează în recipiente de

sticlă şi se macină cât este necesar,pentru maximum7 zile.III . Prepararea germenilor în conditii

casnice2022. GERMENI DE GRÂUSe aleg bobii de grâu (din ultima recoltă) de corpuri străine, se spală

de praf şi se pune în apăcaldă (apă de vară) să stea 48 de ore, având grijă să fie schimbată seara şi

dimineaţ a. Se limpezescşi se pune într-o tavă emailată (fără pete de rugină) sau într-un platou de

porţ elan, în strat gros camde 1 cm; se stropesc cu puţ ină apă caldă şi se acoperă cu un capac sau

cu o foaie de plastic (deculoare închisă). Se clătesc dimineaţ a şi seara cu apă multă. Vara încolţ esc

în două zile, iarna înpatru.Când au colţ işorul de 2 mm, sunt gata. Se limpezesc bine, se scurg de apă

şi se păstrează lacongelator, până la întrebuinţ are. Păstrat în condiţ ii normale creşte foarte repede şi

nu se mai poatefolosi.2023. GERMENI DE ORZ (OVĂZ)Se prepară la fel ca la reţ eta

precedentă.2024. GERMENI DE HRIŞCĂ (MEI)Se folosesc cereale din ultima recoltă. Se prepară la fel

ca la reţ eta precedentă. (Atât hrişca cât268 şi meiul se pun la înmuiat în tifon, pentru a putea fi

mânuite uşor, în timpul tuturor operaţ iilor, pânăla faza de germinare).2025. GERMENI DE INSeminţ ele

de in din ultima recoltă se aleg de corpuri străine, se limpezesc, se pun în tifon şi seaşează într-un vas

emailat. Stratul nu trebuie să fie mai gros de 1 cm. Se acoperă, se clătesc seara şidimineaţ a (fără să

fie scoase din tifon). Când le-a dat colţ ul de 2 mm se limpezesc bine, se scurg şise păstrează în

congelator, până la întrebuinţ are.2026. GERMENI DE SOIASe aleg boabe de soia din ultima recoltă,

se spală şi se pun la înmuiat cu apă caldă (apă devară) 8 - 10 ore. Se clătesc şi se pun într-o tavă

emailată (fără pete de rugină) sau într-un vas deporţ elan; se stropesc cu puţ ină apă caldă şi se

acoperă cu un capac sau cu o foaie de plastic deculoare închisă. Seara şi dimineaţ a se clătesc cu

multă apă. Colţ ii ies în aprox. 9 zile.2027. GERMENI DE FASOLE ŞI NĂUTSe procedează ca la

549

reţ eta precedentă. Fasolea şi năutul germinează mai repede decât soia.2028. GERMENI DE

MAZĂRESe prepară la fel ca la 2026, numai că germenii de mazăre apar mult mai rapid. La fel

seprepară şi germenii de linte.2029. GERMENI DE LUCERNĂSeminţ ele de lucernă (din ultima recoltă)

se aleg cu mare atenţ ie de corpurile străine. Se punîn tifon, se spală de praf şi se lasă 8 10 ore în

apă. Se limpezesc (tot înfăşurate în tifon), se pun într-o tavă smălţ uită sau de porţ elan cu tot cu tifon,

se stropesc cu puţ ină apă caldă şi se acoperă cucapac sau o foaie de plastic. Se clătesc seara şi

dimineaţ a. Când dau colţ ii de 2 mm (8 - 10 zile) selimpezesc bine şi se păstrează la congelator (până

la întrebuinţ are).2030. GERMENI DE TRIFOI ROŞUSe prepară ca la reţ eta precedentă.IV. Prepararea

laptelui vegetal2031. LAPTE DIN GERMENI DE SOIASe ia 1 kg de

550

germeni de soia (proaspeţ i), se limpezesc bine, se pun într-un ştergar curat, gros,de fibră naturală

(cânepă, in, bumbac) şi se răsucesc de mai multe ori ca să se scurgă. Se amestecăcu puţ ină tărâţ e

de grâu şi se dă prin maşina de râşnit nuci sau de tocat carne (cu sita deasă).Crupele obţ inute se pun

în săculeţ de tifon adaugând 1 linguriţ ă pulbere fină de busuioc, salvie,levănţ ică sau din alte plante

(după gust), care să-i dea o aromă plăcută. Săculeţ ul se pune într-unvas mai larg cu 2 l apă caldă

(care nu depăşeşte 38o C). Se frământă bine în mâini, până la 8 - 10min, şi se strecoară lichidul

obţ inut în alt vas. Se pun din nou 2 l apă caldă şi se frământă din nou 8 -10 min. Se storc până la

ultima picătură, amestecând ambele lichide. Acesta este laptele de soia(foarte bogat în enzime,

vitamine, proteine, minerale ş.a).Se poate consuma îndulcit cu puţ ină miere, în combinaţ ie cu diferite

sucuri sau siropuripreparate la rece, de către toate vârstele, în special de copii şi vârstnici care

tolerează mai greulaptele de la animale.2032. LAPTE DIN SOIA ÎNMUIATĂSe pun la înmuiat 500 g

boabe de soia (v. 1981). În continuare se procedează ca la reţ etaperecedentă. Este mai puţ in valoros

ca cel din germeni dar destul de hrănitor şi uşor de mistuit.Pentru a avea un gust cât mai plăcut, i se

poate adăuga pulbere din plante aromatice şicondimentare (v. 2070) sau puţ ină tinctură de propolis (v.

2014).2033. LAPTE DIN SEMINŢE DE BOSTANSe prepară ca la 1031; seminţ ele de bostan se

mărunţ esc bine, cu tot cu coajă, fără a fi puse lagerminat; se folosesc cele din ultima recoltă, bine

uscate.2034. LAPTE DIN SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI269 Se folosesc seminţ e de floarea -

soarelui decorticate şi bine mărunţ ite; se pun în săculeţ ul detifon (1 kg mieji la 4 l apă). Se

procedează ca la 2031.2035. LAPTE DE NUCISe procedează ca la 2031, folosind 1 kg mieji de nucă

bine uscaţ i, râşniţ i şi 4 l apă.2036. LAPTE DE ALUNESe prepară cu 1 kg alune râşnite la 4 l apă (v.

2031).2037. LAPTE DIN TĂRÂŢE DE GRĂUSe procedează ca la 2031, folosind 1 kg tărâţ e şi 4 l

apă.2038. LAPTE DIN SEMINŢE DE MĂRSe transformă 1 kg seminţ e de măr (bine uscate) în făină;

se înmoaie în 4 l apă caldă. Încontinuare se procedează ca la 2031.2039. LAPTE DE MIGDALESe iau

migdalele, se ţ in deaupra unui vas cu apă fierbinte sau se pun să stea 30 min în apăcaldă, ca să se

poată curăţ a de pieliţ ă. Se mărunţ esc, se pun în săculeţ de tifon şi se frământă cuapă caldă,

procedând în continuare ca la 2031.2040. LAPTE DE PORUMBSe iau ştiuleţ ii de porumb când aceştia

au ajuns în faza de lapte - ceară şi se rad pe răzătoreacu găuri mici; se cântăresc 1 kg de ştiuleţ i

pentru 4 l apă. În continuare se procedează ca la 2031.V . Macerate2041. MACERAT DE TĂRÂŢESe

pune tărâţ e într-un borcan peste care se toarnă apă, până se umple. Se amestecă bine, seacoperă şi

551

se lasă 8 10 ore. Se strecoară şi se foloseşte în aceeaşi zi. Pentru o mai bună valorificarea tărâţ elor

se umple din nou borcanul cu apă, se amestecă şi iar se lasă la macerat 8 - 10 ore.Obţ inem un

macerat nou, ceva mai slab dar destul de bun.2042. MACERAT DE COADA - CALULUICinci linguriţ e

de plantă, bine mărunţ ite, se pun cu 1 l apă rece şi se amestecă bine; se lasăvasul (acoperit) să stea

8 - 10 ore, după care se strecoară.2043. MACERAT DE CĂLINESe pun 5 linguriţ e de fructe uscate cu

1 l de apă. Se lasă la macerat 8 - 10 ore, după care sestrecoară.2044. MACERAT DE CĂTINĂCinci

linguriţ e de fructe uscate se pun la macerat cu 1 l de apă. După 8 - 10 ore se strecoară.2045.

MACERAT DE AFINESe prepară ca la reţ eta precedentă, folosind afine în loc de cătină (5 linguriţ e la

1 l de apă).2046. MACERAT DE SCORUŞEAceleaşi

552

cantităţ i şi acelaşi mod de preparare ca la reţ eta precedentă. Se foloseşte, ,dupădorinţ ă, la supe

creme, ciorbe, ceai la rece (contra reumatismului şi diabetului).2047. MACERAT DE MĂCEŞECinci

linguri de măceşe (uscate şi mărunţ ite) se pun la macerat cu 1 l apă rece, timp de 8 - 10ore, după

care se strecoară.2048. MACERAT DE TRIFOI ROŞUCinci linguri de plantă mărunţ ite la 1 l de apă.

Se lasă la macerat 8 ore, după care se strecoară.2049. MACERAT DE MĂCEŞE270 Cinci linguri de

măceşe (uscate şi mărunţ ite) se pun la macerat cu 1 l apă rece, timp de 8 10ore; se strecoară.2050.

MACERAT DE URZICICinci linguriţ e pulbere de urzici se pun la macerat 8 - 10 ore, după care se

strecoară.2051. MACERAT DE NAPICinci sute grame napi (tăiaţ i felii subţ iri sau raşi pe răzătoare) se

pun cu 1 l de apă la macerat.După 8 - 10 ore se strecoară. Se foloseşte la ciorbe, supe - creme

etc.2052. MACERAT DE GULIISe prepară ca la reţ eta precedentă, înlocuind napii cu gulii.2053.

MACERAT DE MERE PĂDUREŢECinci sute grame mere pădureţ e se taie felii subţ iri sau se dau pe

răzătoare, se lasă la macerat8 - 10 ore, după care se strecoară.2054. MACERAT DE PERE

PĂDUREŢESe prepară ca la reţ eta precedentă, înlocuind merele pădureţ e cu pere pădureţ e.2055.

MACERAT DE MERE DULCISe prepară la fel ca la 2053, numai că merele pădureţ e se înlocuiesc cu

mere dulci.2056. MACERAT DE MERE TÂRZIISe prepară la fel ca la 2053, înlocuind merele pădureţ e

cu mere târzii de toamnă.2057. MACERAT DE GUTUISe prepară ca la 2053, înlocuind merele

pădureţ e cu gutui.2058. MACERAT DE NALBĂCinci linguriţ e rădăcină de nalbă se pun la macerat cu

1 l de apă rece. După 8 - 10 ore sestrecoară.2059. MACERAT DE LEUŞTEANSe pun la macerat 5

linguriţ e plantă cu 1 l de apă rece. Se strecoară după 8 - 10 ore.2060. MACERAT DE ŢELINĂSe pun

la macerat 500 g ţ elină rasă cu 1 l apă. După 8 - 10 ore se strecoară.2061. MACERAT DE SFECLĂ

ROŞIESe pun la macerat 250 g sfeclă roşie (rasă )cu 1 l de apă. Se lasă 8 - 10 ore, după care

sestrecoară.2062. MACERAT DE PLANTE AROMATICEÎntr-un litru de apă se pun la macerat 1

linguriţ ă pulbere de busuioc, 1 linguriţ ă sovârf, 1linguriţ ă cimbrişor de câmp şi 1 linguriţ ă roiniţ ă.

După 8 - 10 ore se strecoară.VI . Paste2063. PASTĂ DE ROŞIISe aleg roşii frumoase şi bine coapte.

Se mărunţ esc (manual sau mecanic), se strecoară printifon dublu, se agaţ ă şi se lasă la scurs 6 - 8

ore. Pasta se scoate din tifon şi se pune în borcane (depreferinţ ă de câte 1 kg); se adaugă şuviţ e

subţ iri de hrean (60 g / 1 kg pastă). Deasupra, în borcan,se pune (de 1 deget ulei), se leagă strâns

borcanul la gură, se etichetează şi se păstrează la cămară.Se poate păstra la congelator, pusă în

pungi mici de plastic (fără hrean şi ulei).2064. PASTĂ DE CĂLINEFructele de călin, bine coapte (a

553

doua jumătate a lunii octombrie) se strivesc, se separă depieliţ ă şi seminţ e. Sucul obţ inut se pune în

tifon dublu, la scurs timp de 6 - 8 ore, ţ inut la răcoare.271 Pasta de căline din tifon se păstrează fie la

congelator, fie în borcănele mai mici, deasupra cu puţ inalcool, legate strâns, etichetate şi puse în

cămară. Se foloseşte pentru preparat diferite sosuri,creme, îngheţ ate ş.a. Sucul rămas se pune în

sticle, adăugând deasupra (de 1 deget alcool) sau rom.Se închid ermetic, se etichetează şi se

păstrează la rece. Iarna se consumă în combinaţ ie cu altesucuri sau cu apă, puţ in îndulcit cu

miere.2065. PASTĂ DE CĂTINĂFructele de cătină se

554

recoltează între 20 august şi 20 septembrie, când au cea mai marecantittate de substanţ ă activă. Se

mărunţ esc (manual sau mecanic) şi se strecoară. Sucul obţ inut sepune în tifon dublu şi se lasă apoi 6

- 8 ore, să se scurgă (la rece). În continuare se procedează ca la2063. Dacă se conservă pentru

creme sau îngheţ ate, se păstrează fără hrean şi ulei, în punguţ e mici,în congelator sau în borcănele

(v. reţ eta precedentă).2066. PASTĂ DE MĂCEŞEMăceşele se recoltează când au culoarea portocalie

spre roşu (aceasta corespunde cu a douajumătate a lunii august şi prima jumătate a lunii septembrie),

când au cea mai mare cantitate desubstanţ ă activă. Fructele culese se şterg de praf într-un ştergar

(udat şi stors); se pun apoi pe hârtiealbă, întinse într-un singur strat, în pod (cu acoperiş de tablă). Se

lasă astfel 14 - 16 zile până seînmoaie bine. Se mărunţ esc (manual sau mecanic) şi se amestecă cu

puţ ină apă caldă (500 ml / 1 kgmăceşe). Se strecoară câte puţ in, frecându-le, ca să se desfacă

complet pulpa fructului de sămânţ ă.Sucul obţ inut se pune în tifon dublu, la scurs, 6 - 8 ore, la

răcoare. Pasta se păstrează în pungi mici,la congelator. Se foloseşte la îngheţ ate, creme, sosuri etc.

Sucul se pune în sticle (deasupra de 1deget alcool), acestea se închid ermetic şi se păstrează la

rece.Seminţ ele rămase se usucă şi se folosesc pentru ceai diuretic.VII . Pulberi2067. PULBERE DE

HRIBI (mănătărci)Se aleg hribi (mănătărci) mici şi mijlocii, proaspăt recoltaţ i; nu trebuie să

depăşească 6 ore dela recoltare. Se taie felioare, se înşiră pe aţ ă (ca mărgelele) cu distanţ e între ei

şi se pun la uscatsuspendate în bătaia soarelui, în poduri cu acoperiş de tablă. Se păstează în

recipiente de sticlă bineînchise. Iarna se transfromă în pulbere la robot sau cu ajutorul maşinii de râşnit

cafea. Nu se macinămai mult decât necesarul pentru maximum 7 zile.2068. PULBERE DE CIUPERCI

(de gunoi)Se prepară ca la reţ eta precedentă şi se păstrează la fel.2069. PULBERE DIN FLORI DE

TRIFOI ROŞUFlorile de trifoi roşu se usucă şi se păstrează în pungi de hârtie; la nevoie se pot

transforma înpulbere.2070. PULBERE DIN PLANTE AROMATICE ŞI CONDIMENTAREAcestea sunt:

leuştean, pătrunjel, mărarl, tarhonu, hasmaţ uchi, busuioc, mentă, cimbru decultură şi de câmp, salvie,

levănţ ică, negrilica şi multe altele; se recoltează în perioada optimă, seusucă în condiţ ii

corespunzătoare şi se păstrează în pungi etichetate. La nevoie se transformă înpulberi (fiecare separat),

dar numai pentru 6 - 7 zile.2071. PULBERE DIN SEMINŢE DE ROŞIICând se prepară sucul de roşii,

întotodeauna rămân seminţ ele şi cojile, pe care o gospodinăiscusită le face mici turtiţ e şi le usucă la

soare. Se păstrează în pungi de hârtie etichetate. La nevoiese transformă în pulberi, dar în cantitiăţ i

mici, pentru cel mult 7 zile.Seminţ ele de orice fel, trebuie consumate sub orice formă, deoarece în ele

555

este un adevăratmiracol, "e însăşi viaţ a".2072. PULBERE DIN SEMINŢE DE GOGOŞARIToamna,

când se folosesc cantităţ i mari de gogoşari pentru conserve, multe gospodine taiecotorul cu seminţ e,

care este înlăturat. Este bine ca aceste seminţ e să fie uşor desprinse de pe inimagogoşarului şi să fie

puse la uscat (fie la soare sau în poduri cu acoperiş te tablă). Se păstrează înpungi etichetate.272

2073. PULBERE DIN SEMINŢE DE ARDEI GRASSe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă.2074.

PULBERE DIN ARDEI GRASSe aleg ardei graşi, frumoşi, cărnoşi şi ajunşi la maturitate; se taie fâşii

de 1 cm şi se usucărapid la soare (în poduri cu acoperiş de tablă); se păstrează în pungi.2075.

PULBERE DE CĂTINĂSe poate folosi atât cătina pusă la uscat pentru ceai cât şi cea rămasă (coji,

seminţ e) de laprepararea sucurilor, cu condiţ ia să fi bine uscată; se

556

păstrează în pungi etichetate; la nevoie poatefi transformată în pulbere, dar numai pentru cel nult 7

zile.2076. PULBERE DE CĂLINESe prepară întocmai ca la reţ eta precedentă. Se foloseşte la fel.2077.

PULBERE DE SCORUŞEScoruşele (recoltate în a doua jumătate a lunii octombrie) se pun la uscat, în

poduri cu acoperişde tablă, agăţ ate de grinzi. Uscate perfect, se păstrează în pungi de hârtie,

etichetate.2078. PULBERE DE MĂCEŞEMăceşele coapte se despică în două, pe lungime. Li se scot

seminţ ele (cu tot cu pufuşorul lor)şi se pun la uscat (pulpa pentru pulbere iar seminţ ele pentru ceai

diuretic); bine uscate, se păstreazăîn pungi etichetate. Pulberea obţ inută are numeroase întrebuinţ ări în

coloratul cremelor, sosurilor,îngheţ atelor etc.VIII . SucuriSucurile de legume şi fructeCu aceste sucuri se

tratează boli, pe cale naturală, menţ inând corpul într-o sănătate perfectă.Consumul permanent de

alimente gătite (fierte) cu un înalt grad de prelucrare este urmat dedegenerarea progresivă a celulelor şi

ţ esuturilor. Nu există medicamente care să poată furnizasângelui substanţ a necesară pentru

regenerarea acestuia.Sucurile de legume şi fructe sunt, cu adevărat, substanţ e care ajută la

regenerareaorganismului, prin conţ inutul bogat în aminoacizi, săruri minerale, enzime şi vitamine, cu

condiţ ia săfie preparate proaspete, crude şi fără conservanţ i.Fibra legumelor este partea care conţ ine

cel mai bogat sortiment de substanţ e necesareorganismului. Pentru a putea profita de aceasta, trebuie

să le mestecate bine, proaspete fiind.Trebuie ca treptat, fără o trecere bruscă, omul să se obişnuiască

să consume multe crudităţ i,consultând, în prealabil, o persoană care practică de mai multă vreme acest

sistem alimentar şi carepoate da indicaţ ii foarte precise asupra modului de administrare.Fructele trebuie

să fie ajunse la maturitate în momentul consumului; nu trebuiesc consumateîmpreună cu alte alimente

care conţ in zaharuri. Se vor consuma cu jumătate de oră înainte de masăsau cu 3 ore după, în aşa fel

încât acestea să poată furniza organismului varietatea de substanţ e pecare le conţ in.Sucurile de

legume şi fructe sunt de un real folos pentru că introduc în organism substanţ eutile acestuia, care se

pierd, de regulă, prin prepararea termică.La extragerea sucului este esenţ ial ca fibrele să fie complet

mărunţ ite, astfel încât principiilealimentare vitale să fie trecute în lichid. Legumele sau fructele mai puţ in

zemoase se zdrobesc bine,folosind procede particulare, după caz.Astfel, vitaminele şi enzimele trec în

totalitate în suc. _ sunt hrănitoare şi sănătoase; _nutrebuie considerate alimente concentrate; _toate

legumele, fructele şi zarzavaturile se folosesc înstare proaspătă.2079. SUC DE ORZ VERDETulpinele

de orz verde ajunse la înălţ imea de 20 - 30 cm (înainte de a le da spicul) serecoltează, tăindu-le de

la suprafaţ a pământului (fără rădăcini); se spală şi se mărunţ esc (manualsau mecanic) până se

557

obţ ine o pastă fină. Se introduc în extractor. Sucul obţ inut din ele conţ ine celemai valoroase elemente

necesare organismului. De asemenea, poate fi folosit ca medicament întratarea unor afecţ iuni: anemie,

probleme oculare, gastrită, ulcer, colită, ciroză, infarct miocardic,273 diabet, astm bronşic şi multe

altele. Orzul verde, ca plantă cu efecee remarcabile asupraorganismului, în special sub formă de suc,

este descoperit de d-ul Joshihide Hagiwara, doctor înmedicină, absolvent al Universităţ ii Kumamoto din

Japonia. Eficienţ a sucului din plante verzi de orz înterapia bolilor şi întreţ inerea stării de sănătate, este

rezultatul a 12 ani de cercetări intense privindnutriţ ia omului, în verderea obţ inerii unei noi surse de

substanţ e necesare întreţ inerii sănătăţ ii,restabilirii organismelor bolnave cât şi pentru împiedicarea

îmbătrânirii

558

celulelor. Prin compoziţ ia sa,orzul verde este un aliment valoros, asigurând organismului enzime,

vitamine, substanţ e minerale,precum şi alte elemente nutritive esenţ iale.Se extrage şi se păstrează în

sticle, dar numai pentru 4 -5 zile, ţ inut la rece. Se combină cu de3 ori mai mult suc de mere sau apă.

Se beau 3 pahare pe zi, cu înghiţ ituri mici şi rare, bine salivat,cu 30 min înainte celor 3 mese

principale. Nu se bea rece ci numai la temperatura camerei. Se poatelua şi preventiv (pentru fortificarea

organismului), câte 2 phare pe zi, seara şi dimineaţ a, înainte demasă, cu 30 min. Comparativ cu alte

produse, orzul verde conţ ine:- de peste 250 ori mai multă vitamina A decât salata;- de peste 25 de ori

mai mult Potasiu decât în banane;- de peste 11 ori mai mult Calciu decât în lapte;- de peste 11 ori mai

mult Fier decât în ţ elină;- de peste 7 ori mai multă vitamina C decât în portocale;- de peste 10 ori mai

multă vitamina B1 decât în spanac;- de peste 23 de ori mai multă biotină (factor din grupul vitaminelor

B) decât în lapte.Orzul verde este, până în prezent, cea mai bogată resursă de SOD* cunoscută.

Aceastăsubstanţ ă ar putea alina suferinţ ele a milioane şi milioane de oameni bolnavi.Consumând zilnic

3 pahare de suc (50 ml suc de orz verde şi 150 ml suc de mere sau apă),bolnavii constată, în scurt

timp, un efect remarcabil în ceea ce priveşte energia şi vitalitateaorganismului lor.2080. SUC DE

REVENT (rabarbăr)Reventul este cunoscut în China de milenii (atât ca aliment cât şi ca medicament);

se foloseştecu mult succes în tratamentul a peste 35 de boli. Se apreciază că în întreaga lume, există

aprox. 60soiuri ale acestei plante. Este indicată în temperaturi ridicate, boli ale aparatului digestiv,

uneleafecţ iuni ale sistemului imunitar, anemie, constipaţ ie, parazitoze intestinale, diaree

cronică,dizenterii ş.a.Este contraindicat în hiperclorhidrie, hemoroizi, gută, litiază oxalică.Sucul extras

din tije se foloseşte la ciorbe, salate, sosuri ş.a.2081. SUC DE MORCOVIPoate fi consumat în cantitate

de 500 ml pe zi (sau chiar 3 - 4 l, în cazuri mai deosebite). Are caefect principal normalizarea

întregului organism. Este bogat în vitamina A dar nu-i lipsesc nicisubstanţ ele minerale sau alte vitamine

(B, C, D, H, K) care ajută foarte mult la asimilare, la digestie,stimulează pofta de mâncare şi

menţ inerea structurii osoase.Pentru femeile însărcinate în ultimele luni, este foarte indicat să-l folosirea

sucului de morcovi;ajută la menţ inerea dentiţ iei într-o stare bună, evitarea infecţ iilor de orice natură la

naştere etc.Sucul de morcovi este un solvent natural al formaţ iunilor ulceroase şi canceroase,

antiinfecţ ios,ajută la eliminarea din organism a zaharurilor şi amidonului, întăritor al organismului,

stimulator alglandelor endocrine, catifelează epiderma, măreşte acuitatea vizuală şi împiedică, în

general,îmbolnăvirea organului vizual. Sucul de morcov este bogat în elemente alcaline, cum ar fi:

559

Potasiu,Sodiu, Magneziu, Fier, precum şi (în cantităţ i mai mici) Plumb, Silicu, Clor.2082. SUC DE

SFECLĂ ROŞIESe administrează imediat ce a fost extras. Este unul din cele mai preţ ioase sucuri

pentrurefacerea globulelor roşii, pentru tonifierea sângelui, în general.Nu este indicat a se consuma prea

mult (cel mult 500 ml pe zi, împărţ it în trei). În caz contrar,dă stări de ameţ eală, vomă, greţ uri (ca

urmare a efectului de epurare rapidă a substanţ elor toxicedin ficat). Pentru a se obţ ine rezultatele

scontate, la început trebuie să se bea în combinaţ ie cu altesucuri (mere, morcovi, ţ elină) mărind treptat

cantitatea, până devine tolerată de organism.2083. SUC DE SPANACEste cel mai important element

pentru stomac, duoden, intestinul subţ ire şi gros. Este274

560

consumat, ca atare, din timpuri străvechi. Spanacul crud este cel mai bun mijloc natural pentrucurăţ irea

şi regenerarea tractului digestiv. Consumat în cantitate de 500 ml zilnic, a vindecat adeseacele mai

grave constipaţ ii, în câteva zile sau săptămâni. Folosirea purgativelor sau laxativeloranorganice duce la

inactivitatea cronică a ţ esuturilor, a muşchilor şi a nervilor intestinali. Folosireapurgativelor saline are un

efect diferit. Soluţ ia salină (trecând prin intestine) extrage mari cantităţ ide limfă acidă, resturile

alimentare şi toxice din lichidul limfatic. Acest lichid trebuie înlocuit în corpprin soluţ ii alcaline, organice,

care să suplinească lipsa de apă din organism şi să alcalinizeze astfeltoxinele care rămân în intestine,

ele fiind absorbite în circuitul limfatic, agravând starea care s-aîncercat a fi remediată.Sucul de spanac,

pe lângă acţ iunea de purgaţ ie, ajută la vindecarea întregului tract intestinal.Conţ inutul mare de acid

oxalic din spanac este cauza acţ iunii laxative. Este un element deosebit deimportant prin proprietatea de

curăţ ire a intestinelor.2084. SUC DE AGRIŞEAgrişele sunt bogate în enzime, vitamine, minerale ş.a.

Când sunt aproape coapte, din ele seextrage un suc acrişor folosit în bucătăria fără foc, la acrit ciorbe,

la salate, sosuri etc.2085. SUC DE CORCODUŞECorcoduşele ajunse la maturitate sunt acrişoare.

Sucul extras din ele este bogat în vitamina Cşi numeroase minerale. Amestecat cu apă distilată (după

gust) este foarte bun răcăritor şi diuretic;se acresc cu el diferite preparate, printre care şi ciorbele.2086.

SUC DE ŢELINĂ (rădăcină)Valoarea principală a ţ elinii crude constă în procentul ridicat de Sodiu

organic pe care-l conţ ine,ceea ce face ca în soluţ ie să fie stabilizat şi procentul de Calciu. Datorită

acestui fapt, sucul de ţ elinăeste de mare valoare şi utilitate pentru persoanele care consumă cu

predilecţ ie zaharuri şiamidonoase.Alimentele cu conţ inut mare de Calciu, preparate termic, duc la

transformarea acestuia înCalciu anorganic care duce, la rândul lui, la o îmbătrânire prematură a

organismului, dând naştere laproducerea artritelor, diabetului, hemoroizilor, litiazelor renale şi biliare.

Combinaţ ia dintre sucul deţ elină şi cel de morcov ajută în tratarea afecţ iunilor sistemului nervos.Ţelina

are, de asemenea, un conţ inut bogat în Magneziu şi Fier.Împreună cu Calciul şi celelalte componente,

sucul de ţ elină ajută mult în procesul de fluidizareal sângelui, împiedicând totodată declanşarea unor

boli ca: astenie, reumatisme, hemoragii ş.a.Toate preparatele din ţ elină crudă, incluzând sucul, fortifică

organismul, sporind vigoarea sexuală.2087. SUC DE ŢELINĂ (frunze)Sucul extras din frunzele verzi şi

proaspete, este foarte alcalin şi, deci poate fi utilizat de cei cesuferă de diabet, ca şi de cei cu boli ale

tubului digestiv etc.2088. SUC DIN COACĂZE AURIIEste recomandat în demineralizare, constipaţ ie,

reumatism, gută, inflamaţ ii digestive şiurinare, afecţ iuni febrile ş.a. Se iau 100 - 300 ml, de 2 - 3 ori

561

pe zi, dintre care, odată dimineaţ a penemâncate, simplu sau diluat cu apă.Se mai foloseşte şi pentru

acrit ciorbele.2089. SUC DE COACĂZE ROŞIISucul extras la mixer, din fructele bine coapte, ajută în

dispepsii, insuficienţ a sucului gastric,constipaţ ie, artritism, reumatism, gută, litiază urinară, afecţ iuni

febrile, pecingini, insuficienţ e şicongestie hepatică, inflamaţ ii digetive, urinare ş.a.Se consumă numai

proaspăt extras, pur sau diluat cu apă (100 - 500 ml pe zi, de 3 - 4 ori). Sefoloseşte pentru acrit

diferite preparate în bucătăria fără foc.2090. SUC DE COACĂZE NEGREFoarte bogat în vitamina C:

150 - 200 mg / 100 g fructe; cel mai bogat în această vitaminădintre toate fructele. Mai conţ ine:

protide, glucide, Fosfor, Clor, Sodiu, Potasiu, Magneziu, Calciu,acizi liberi (acid malic, emulsină,

pectină), pigmenţ i antacianici şi flavonici. Ajută în artritism, gută,reumatism, diaree, hepatism, scorbut,

oboseală generală, surmenaj. Se

562

consumă sucul şi fructele, înstare proaspătă sau conservate în miere, fortificând organismul. Cantităţ ile

trebuie să fie moderate;275 extracţ ia proaspătă se amestecă cu alte sucuri sau se diluează cu

apă.2091. SUC DE PORUMBELEConţ ine: vitamina C, enzime, minerale. Sucul obţ inut se poate

consuma în amestec cu apă,fiind răcoritor, vitaminizant, diuretic, dar se foloseşte şi la acritul ciorbelor

în bucătăria fătă foc.2092. SUC DE CĂTINĂCătina, supranumită şi "gerovital vegetal", este un fruct de

culoare portocalie (când este ajunsla maturitate). Perioada optimă de recoltare este între 20 august şi

20 septembrie. Sucul obţ inut sepăstrează în sticle tubulare, bine închise, etichetate şi puse la loc

răcoros, ferit de lumină.Se utilizează mult în bucătăria fără foc, la diferite preparate; ajută organismul

deoarece estefoarte bogat în enzime, vitamine, mierale ş.a. (Nu este indicat consumul produselor, în a

cărorcompoziţ ie se află cătină, după ora 14, deoarece este foarte excitantă, mai excitantă chiar

decâtcafeaua naturală. Se poate consuma de către paznici, schimburile de noapte şi de către

studenţ iicare au mult de învăţ at).2093. SUC DE MĂCEŞEEste un puternic vitaminizant. Măceşelee

recoltează între 20 august şi 20 septembrie; sepisează în piuă de lemn, cu pisălogul (atingerea cu Fier

le distruge vitamina C). Bine mărunţ ite, sepun în borcan de sticlă (la întuneric), se toarnă apă peste ele

(1 kg de măceşe / 2 l apă), se lasăacoperite 8 - 10 ore, după care se strecoară.Sucul obţ inut se

foloseşte după necesitate, la diferite preparate culinare sau se bea ca atare(îndulcit cu puţ ină

miere).2094. SUC DE ROŞIISucul exras din roşii bine coapte este un tonic foarte bun, bogat în enzime,

vitamine, săruriminerale, util în tratamentul bolilor de rinichi, vezică biliară ş.a.Conservat proaspăt

(imediat ce a fost extras) este un bun calmant al durerilor stomacale(alcalinizant). În bucătăria fără foc

este frecvent folosit, pentru prepararea ciorbelor şi a supelor -creme, cărora le dă un gust

delicios.2095. SUC DE LUCERNĂLucerna este foarte bogată în clorofilă. Pentru prepararea sucului se

aleg numai frunzele tinereşi vârfurile foarte proaspete şi bine spălate. Se dau la extractor, după care se

îmbibă cu puţ ină apă(250 - 300 ml / 1 kg de lucernă). Sucul rezultat, fiind prea concentrat, se

utilizează în amestec cu sucde morcovi. Este folosit în tratarea artritelor şi a bolilor coronariene. Datorită

conţ inutului bogat înclorofilă, se foloseşte în combaterea tulburărilor respiratorii, infecţ iilor pulmonare,

stărilor astmaticeş.a. Sucul de lucernă combinat cu suc de lăptucă (în părţ i egale) se foloseşte în

frecţ ii ale capului,pentru menţ inerea şi întărirea rădăcinii părului. O cură zilnică cu suc de lucernă,

proaspăt extras, arefoarte multe utilităţ i în menţ inerea unui organism sănătos (500 ml suc de lucernă

amestecat cu sucde morcov).2096. SUC DE CRESONCresonul proaspăt recoltat se introduce în mixer.

563

Se utilizează de la 60 până la 150 g pe zi,amestecat cu apă sau supă rece. Ajută în diabet, cancer,

anemie, litiaze biliare, afecţ iuni hepatice,afecţ iuni renale (retenţ ia urinei), litiaze urinare, reumatism,

scorbut, tuberculoză, astenie ş.a.2097. SUC DE ANGHINARE (tubercul)Din 4 kg tuberculi de anghinare

date la extractor, se obţ in aprox. 1.5 l suc. Este bogat înelemente minerale alcaline, în special Potasiu,

care reprezintă peste 50 % din totalul celorlalteelemente minerale. Această legumă consumată în stare

crudă (netratată termic), conţ ine enzime şi omare cantitate de substanţ ă asemănătoare insulinei, care,

în substanţ ă, este asemănătoareamidonului şi este transformată în levuloză.Este de mare folos în

diabet. Se poate consuma simplu sau în combinaţ ie cu suc de morcovi.2098. SUC DE LĂPTUCĂ

564

(salată)Lăptuca are multe calităţ i esenţ iale pentru organismul uman, prin conţ inutul bogat în Fier

şiMagneziu. Datorită Fierului pe care îl conţ ine, sucul de lăptucă ajută la asimilare de către ficat şi276

splină, acestea la rândul lor introducându-l în compoziţ ia sângelui. Magneziul ajută foarte mult

lavitalizarea ţ esutului muscular, a sistemului nervos şi a creierului, la menţ inerea fluidităţ ii sanvine şi

aaltor funcţ ii, fără de care metabolismul nu ar fi normal.Dacă se adaugă suc de morcovi şi de lucernă,

ajută la menţ inerea acuităţ ii vizuale. Se extragenumai din frunze proaspăt recoltate, intense la culoare

şi bogate în clorofilă (crescute la soare).Acest suc se utilizează cu precădere în tulburările sistemului

respirator şi tulburările psihice;este, totodată, un foarte bun diuretic.2099. SUC DE PĂSTÂRNACAre un

conţ inut scăzut în Calciu şi Sodiu, în schimb este bogat în Potasiu, Fosfor, Siliciu şi Clor.Datorită

conţ inutului scăzut în Calciu şi Sodiu este redusă valoarea nutritivă, situându-se în rândulsucurilor

curative. De mare utilitate în corectarea fragilităţ ii unghiilor, a sistemului bronhopulmonar,cât şi pentru

cei caresuferă de tulburări ale sistemului nervos. Este bine să se ştie că păstârnacul dinflora spontană

ca şi cel crescut în terenuri îngrăşate cu substanţ e chimice, nu se poate consuma înalimentaţ ie, fiind

nociv.2100. SUC DE PĂTRUNJELEste unul dintre cele mai tari sucuri; de aceea, trebuie consumat în

cantităţ i mici, combinat cuo cantitate mai mare de suc de morovi, ţ elină, lăptucă, spanac; la 50 ml

suc de pătrunjel, se daugă200 - 250 ml suc din produsele enumerate mai sus. Sucul de pătrunjel are

proprietăţ i esenţ iale înmetabolismul oxigenului şi menţ inerea funcţ ionării normale a glandelor

suprarenale şi a tiroidei.Element excelent pentru tratarea căilor genito - urinare (tratarea litiazelor biliare

şi renale). Esteeficient în tratarea bolilor pentru ochi, dar cu moderaţ ie. Folosit în cantităţ i mari poate

provocatulburări ale sistemului nervos. Sucul de pătrunjel în combinaţ ie cu cel de morcov şi castraveţ i

estede mare utilitate în tratarea tulburărilor menstruale.2101. SUC DIN PĂSTĂI VERZI DE

FASOLEPăstăile de faslole verde din care se extrage sucul nu trebuie să aibă bobii formaţ i,

deoareceaceştia au o oarecare toxicitate. Este sucul cel mai eficient în tratarea diabetului. Diabetul este

oboală produsă de consumul exagerat de zaharuri şi amidon concentrat, agravat apoi de consumulmare

de carne. Nu este o boală ereditară, este pricinuită de obiceiul de a mânca în mod execesivalimente

nocive. Alimentarea copiilor cu făinoase şi cereale, pregătite termic, împreună cu lapte fiertsau

pulveriza,t este factorul incipient favorizant al apariţ iei diabetului.Insulina este o substanţ ă furnizată de

pancreas care permite organismului să asimilezezaharurile naturale sub formă de combustibil, pentru

producerea energiei necesare activităţ iiacestuia. Injecţ iile cu insulină nu vindecă diabetul. S-a constatat

565

că supa şi ciorba de fasole verde caşi varza de Bruxelles (preparate la rece), conţ in elemente care

furnizează ingredientele necesareinsulinei naturale produse de pancreas.Diabeticii trebuie să elimine

complet din alimentaţ ie zaharurile, amidonul şi să consume suc defasole verde amestecat cu suc de

morcovi, lăptucă şi varză de Bruxelles, câte 1 l pe zi, alături despălături ale intestinului gros.2102. SUC

DE MEREUnul din cele mai apreciate sucuri, de către toate vârstele şi pentru toate gusturile. Este

tonicmuscular şi al sistemului nervos, diuretic, antireumatismal, antigutos, antiseptic, depurativ, etc;

deasemeni, combinat cu unele sucuri (mai puţ in plăcute la gust) dă acestora o aromă

deosebită,făcându-le uşor de ingerat.2103. SUC DE CASTRAVEŢIEste un

566

excelent diuretic; ajută în tratarea multor afecţ iuni ale organismului. Sucul decastraveţ i amestecat cu

suc de morcovi, lăptucă şi spanac ajută la creşterea podoabei capilare (apărului), tratarea

reumatismului.Dacă i se adaugă şi suc de sfeclă roşie ajută la primenirea sângelui. Poate fi, de

asemenea,folosit în afecţ iuni ale sângelui, ale gingiilor, ale unghiilor etc.IX . Tincturi2104. TINCTURĂ

DE PROPOLISZece grame propolis bine mărunţ it şi curăţ at de impurităţ i se pun într-o sticluţ ă

potrivită ca277 mărime şi se toarnă peste el 50 ml alcool de cca. 98o (nu se ţ ine la lumină). Se agită

zilnic de 2 - 3ori. După 10 zile se strecoară prin tifon.Pentru o mai bună valorificare a propolisului

(după ce s-a strecurat) se pun din nou 50 mlalcool de 98o, procedând la fel ca prima dată. Iese o

tinctură ceva mai slabă ca prima, dar destul debună pentru folosire.2105. TINCTURĂ DIN MUGURI DE

PLOP NEGRUMugurii de plop negru se recoltează între 25 februarie şi 25 martie. Bine uscaţ i, se

transformăîn pulbere fină. Treizeci grame pulbere se pun într-o sticluţ ă, pete ea se toarnă 100 ml

alcool de 98o.În continuare se procedează ca la reţ eta precedentă. Are aceleaşi substanţ e şi aceeaşi

aromă capropolisul de stup.2106. TINCTURĂ MIRACULOASĂ IIngrediente: 350 g orz verde (tije

proaspete), 250 g aloe (frunze proaspete), 250 g gălbenele(flori proaspete), 15 g scorţ işoară pisată, 15

g boabe de ienupăr pisat, turta babei mărunţ ită,angelică (rădăcină pisată), 15 g genţ iană (rădăcină

mărunţ ită), 100 g fenicul sau anason măcinat, 15g troscot mărunţ it, 250 frunze şi flori proaspete de

tătăneasă, 15 g coajă de salcie pisată, 250 gpodbal (frunze proaspete), 250 g frasin (frunze proaspete),

15 g răşină de brad, pisată.Produsele proaspete se pun într-un borcan după ce au fost bine spălate şi

tăiate mărunt (orzulse recoltează când are înălţ imea de 20 - 30 cm, înainte de a-i da spicul; aloea

trebuie să aibă între 3- 5 ani şi trebuie să fie neudată 5 zile înainte de recoltare; frunzele şi florile de

tătăneasă trebuie săfie 75 % înflorite). Se toarnă peste ele ţ uică de secară, 5 - 6 cm deasupra lor. Se

leagă strâns guraborcanului; se înfăşoară în hârtie de culoare închisă (ca să nu le atingă lumina) şi se

lasă la macerat15 zile, având grijă ca zilnic borcanul să fie agitat (dimineaţ a şi seara). Se strecoară

prin tifon, setoarnă în sticle de culoare închisă, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la loc

răcotorosşi ferit de lumină. Această tinctură este un adevărat miracol.Ajută în numeroase boli şi se

poate folosi cu mult succes ca adaos în creme, sucuri, torturi,rulade etc2107. TINCTURĂ

MIRACULOASĂ IIIngrediente: 350 g tije de orz verde, 250 g gălbenele (flori proaspete), 250 g

tătăneasă (frunzeşi flori proaspete), 350 g miere polifloră (facultativ).Se procedează ca la reţ eta

precedentă. Se strecoară şi se adaugă miere (după dorinţ ă). Ajută(ca un miracol) în toate bolile de

567

stomac şi în afecţ iunile căilor respiratorii; sepoate folosi înalimentaţ ie, ca adaos la diferite creme,

băuturi, torturi etc.Cure terapeutice2108. CURA CU GRÂU GERMINATGrâul germinat (v. 2022) poate fi

folosit cu rezultate foarte bune în toate stările dedemineralizare, anemie, astenie fizică şi intelectuală,

rahitism, tuberculoză, sarcină, alăptare ş.a.Pentru copii, se prescrie zilnic 1 linguriţ ă de grâu încolţ it.

Adulţ ii pot consuma 3 linguriţ e pe zi,înainte de masă cu 30 min. Grâul germinat trebuie bine mestecat

(de "100" de ori) şi abundentsalivat. Cura nu trebuie să depăşească 20 de zile, cu pauză de 3

luni.2109. CURA CU BOABE DE IENUPĂRBoabele folosite în cură trebuie să fie din ultima recoltă.

Durata acesteia este de 23 de zile. Sefolosesc 213 boabe. În prima zi se iau 4, în a doua 5 iar apoi se

creşte zilnic

568

doza, cu câte 1 boabă,până în cea de-a 12 - zi când se iau 15 boabe. Din a 13 -a zi se scade cu câte

1 boabă zilnic, până seajunge la 4 boabe în a 23 - a zi. Boabele de ienupăr trebuie mărunţ ite bine în

gură, mestecateîndelung şi salivate abundent. Ajută în numeoase afecţ iuni, printre care: migrene,

boligastrointestinale, dischinezii biliare, infecţ ii pulmonare, dereglări hormonale ş.a.2110. CURA CU

POLEN DE ALBINEEste indicată în nevroze, hepatite, ciroze, colite, ulcer. Se iau 3 - 4 linguriţ e

dimineaţ a şi laprânz, înainte de mese. Se poate lua ca atare sau în amestec cu miere. E bine ca

această cură sădureze timp de 30 de zile (cu pauză de 3 luni). Se poate repeta de 2 - 3 ori pe an sau

mai mult.278 2111. CURA CU LĂPTIŞOR DE MATCĂ ÎN MIERE DE ALBINEEste indicată numai la

bărbaţ i. Se ia 1 linguriţ ă din acest amestec dimineaţ a, sub limbă, penemâncate. Indicată în boli de

nervi. Nu se foloseşte niciodată în cancer, diabet, dereglări hormonaleşi în nici un caz la femei.2112.

CURA CU ALOEIngrediente: 1 kg de miere polifloră, 20 g propolis fin mărunţ it, 750 g frunze de aloe

mărunţ itefin (planta trebuie să aibă vârsta între 3 - 5 ani şi înainte de recoltare să nu fie udată). Toate

cele 3produse se pun în borcan de sticlă de mărime potrivită; se amestecă bine, se leagă apoi strâns

guraborcanului şi se lasă la rece şi întuneric 5 zile (agitând zilnic); se administrează astfel: în primele

5zile se ia câte 1 linguriţ ă dimineaţ a şi la prânz, cu 2 ore înainte de masă; în rest câte 1

lingurădimineaţ a şi înainte de prânz, cu 2 ore înainte de masă. Durata tratamentului este de 21 - 60

zile; sepoate repeta a doua oară, după o pauză de 7 zile.Este eficientă în numeroase afecţ iuni, printre

care: gripă, viroză respiratorie, anorexie, cefalee,faringomigdalite, astm bronşic, reumatism, paralizii,

infecţ ii cronice ale pielii, neuroastenii, ulceregastrice, cancere, TBC pulmonar şi altele. Aloea este

contraindicată în sarcină şi dereglărihormonale.2113. CURA CU ULEIOdată pe zi, înainte de micul

dejun, se ia 1 lingură cu ulei de floarea - soarelui (se poate creaun amestec cu ulei de soia) şi se

clăteşte gura timp de 20 min; se aruncă şi se clăteşte din nou cuceai de coada - şoricelului,

gălbenele, salvie, pentru îndepărtarea toxinelor. Înainte de a se lua uleiulîn gură este necesar să se

cureţ e nasul, cavitatea bucală şi faringele, cu apă sărată (1 linguriţ ă la500 ml apă călduţ ă) pentru a

se evita drenarea secreţ iilor nazale în cavitatea bucală şi faringe întimpul exerciţ iului.Se fac aspiraţ ii

nazale şi gargară profundă cu apă sărată, timp de 10 min.2114. CURA CU SUCURI ŞI CRUDITĂŢI

NECESARE PENTRU O ZIIngrediente: 500 ml suc de morcovi, 200 ml suc de ţ elină, 150 ml suc de

varză albă dulce, 50ml suc de castraveţ i, 90 ml suc de păstârnac (rădăcină), 60 ml suc de pătrunjel

(rădăcină), 30 ml sucde gulie, 30 ml suc de lăptucă (salată), 50 ml suc de sfeclă roşie, 250 ml suc

569

de mere, 30 ml suc decartofi.De reţ inut !_ sucul de sfeclă nu se amestecă cu celelalte sucuri; se bea

imediat ce a fost extras (nu sepăstrează la frigider) singur sau amestecat numai cu suc de morcovi;_

sucul de mere se bea numai între mese (ex. ora 10 şi 16);_ sucul de cartofi se bea imediat ce a fost

extras, amestecat cu celelalte;_ în boala "Hodkin" şi leucemie se poate mări cantitatea de suc de sfeclă

roşie, ajungându-setreptat până la 450 ml pe zi;_ pentru boli de ochi se poate adăuga suc de andive,

90 ml pe zi;_ pentru ulcere, gastrite, colite, sucurile vor fi compuse din numerele 1, 2, 3 şi 4;_ pentru

bolile de nervi se măreşte cantitatea de suc de ţ elină până la 250 - 300 ml pe zi;_ atenţ ie mărită _

pentru bolnavii cu metastază şi dureri mari se vor folosi numai sucurile carevor fi tolerate;_ sucurile se

beau cu

570

înghiţ ituri rare şi bine salivate, numai înainte de masă;_ nu se păstrează de la o zi la alta;_ se

consumă numai proaspăt extrase;_ la copii (între 6 - 14 ani) se administrează 1/2 din doza adultului,

iar la copii mici (sub 6 ani),1/4 din doza adultului;_ această cură durează 2 luni;2115. CURA CU SUC

DE ORZ VERDECând orzul ajunge la înălţ imea de 15 - 20 cm (înainte de a-i da spicul) se spală bine,

se taiemărunt şi, îmbibat cu puţ ină apă, se dă la centrifugă. Ce se depune pe sita extractorului se

înmoaiecu puţ ină apă şi se dă din nou la centrifugă. Se obţ ine un suc de culoare verde închis, cu

gust uşoramărui, care are marele avantaj că se poate păstra (pus în sticle) la rece 4 - 5 zile.Pentru

consum se iau 50 ml concentrat, se diluează cu 150 ml apă (o parte la trei părţ i) şi sebea (la

temperatura camerei) cu înghiţ ituri rare, bine salivate. În cazul unei afecţ iuni, bolnavul va lua279 cât o

porţ ie de 3 ori pe zi, dimineaţ a, la prânz şi seara, cu 30 min înainte de masă. Se poate lua

şipreventiv. Ajută în peste 75 de boli. Se pot face cure de câte 30 de zile, cu pauze de 5 - 6 luni.2116.

CURA CU ARGILĂArgila este eficace în foarte multe şi variate boli. Se foloseşte atât extern (sub formă

decataplasme) cât şi intern sub formă de cure. Se ia în amestec cu apă, pe cale bucală, sau se

facegargară, clisme etc. În ceea ce priveşte cura internă, se recomandă să se bea câte 1 linguriţ ă

deargilă, bine amestecată cu 1/2 pahar cu apă, pe nemâncate; dimineaţ a, la prânz şi seara.Se

recomandă în colite cronice, gastrite hiperacide, dischinezii intestinale, rectocolităhemoragică etc.

Rezultatele remarcabile obţ inute în urma tratamentului cu argilă, au justificatcuriozitatea în rândul celor

care se ocupă cu medicina naturistă, deoarece s-a constatat vindecareaunor boli grave, reumatismul,

bolile de stomac ş.a.2117. CURA CU CEAI DE VÂSCSe prepară numai la rece: 1 linguriţ ă plină de

plantă fin mărunţ ită se înmoaie cu 250 ml apărece, se amestecă bine, se acoperă şi se lasă să stea

la macerat 12 ore, după care se încălzeştepuţ in (numai până la 38o C), apoi se strecoară prin tifon. În

cazul că este nevoie de o cantitate maimare de ceai pe zi, se păstrează în termos spălat cu apă

fierbinte. Cel mai valoros vâsc este celcrescut pe măr şi păr.Favorizează vindecarea dereglărilor

metabolice (în special a tulburărilor cronice demetabolism); trebuie să se bea ceai de vâsc în mod

regulat, timp de 6 luni. Este excepţ ional pentrudezechilibrul hormonal. În acest caz se vor lua 2 căni de

ceai pe zi (una dimineaţ a şi alta seara); unexcelent remediu pentru arterioscleroză ca şi pentru infarct.

După un infarct, se beau 3 căni pe zi,timp de 6 săptămâni, 2 căni timp de 3 săptămâni şi apoi 1 cană

timp de 2 săptămâni.Se administrează câte 1/2 cană dimineaţ a, la prânz şi seara. Deoarece are

substanţ e activecare normalizează întregul sistem circulator, duce la scăderea valorilor tensionale mari

571

şinormalizează valorile tensionale mici. În general, ceaiul de vâsc e bine să se bea timp de

6săptămâni, aşa cum s-a spus mai sus. Pentru a menţ ine o sănătate deplină este bine să se

continuecura (câte 1 cană) dimineaţ a timp de 1 an. Femeile ar trebui să bea ceai de vâsc în cazul

tulburărilormenstruale (în special în menstruaţ iile abundente şi tulburările de climax).Ceaiul (1 cană) se

poate înlocui cu pulbere de vâsc (care se prepară din 7 în 7 zile ca să fieeficientă). Se poate lua 1 vârf

de cuţ it pulbere, înlocuind 1 cană de ceai.2118. CURA CU SUC DE CARTOFI CRUZIEste de neînlocuit

în gastrite, ulcere gastrice şi duodenale, dispepsii, hepatopatii, litiază biliară,constipaţ ie, hemoroizi,

glicozurie, diabet florid, scorbut. Sucul se bea numai proaspăt extras (ca sănu se oxideze); 100 de ml

de 3 ori pe zi, o cură de 30 de zile, în ulcere

572

gastroduodenale şi în diabet;pentru celelalte afecţ iuni se adaugă suc de morcovi, de cătină sau de

lămâie, din care se foloseşteodată sau de două ori pe zi.2119. CURA CU FRUNZE DE

PĂPĂDIEPăpădia se recomandă în toate bolile, în dezechilibrul glandular. Sub formă de ceai ajută

înobezitate, boli de ficat mărind secreţ ia biliară, normalizează circulaţ ia sângelui, măreşte pofta

demâncare la adolescenţ i, are acţ iune diuretică sporind cantitatea de urină în 24 de ore; de

asemenea,în exeme şi alte boli de piele, în gută, reumatism şi arterioscleroză. O cură cu salată de

păpădie(frunze, rădăcini, tije, boboci, flori), timp de 5 săptămâni, este foarte binevenită.2120. CURA

CU AGRIŞEÎn scopuri medicale se foloseşte fructul bine copt care conţ ine pectine, acizi (malic,

citric,tartric), vitamina C (25 - 35 mg la suta de grame), A, B1, B2, P, săruri minerale (Sodiu Calciu,

Fosfor,Fier, Potasiu, 230 mg la suta de grame) enzime etc.Este laxativ, diuretic şi antigutos. Cura de

dezintoxicare, cu până la 1 kg de fructe pe zi (1 zi pesăptămână sau 3 zile consecutiv), este bună

pentru pletoră, hipertensiune şi obezitate. În ziua cândse consumă agrişele nu se mai recomandă

altceva. În loc de fructe se poate consuma sucul extrasdin ele.2121. CURA CU CIREŞECireşele conţ in

vitamine (A, B1, C), minerale (Fier, Calciu, Fosfor, Clor, Sulf, Magneziu, Potasiu),280 oligoelemente

(Zinc, Cupru, Mangan, Cobalt), zahăr - levuloză (asimilabilă de către diabetici). Fructuleste diuretic,

antidiareic, antiinflamator, remineralizant, sedativ nervos, depurativ şi laxativ. Serecomandă în gută,

reumatism, litiaze urinare, obezitate, pletoră, arterioscleroză, diaree, cistite,pielite, pielonefrite, afecţ iuni

ale cardului, hipertensiune, constipaţ ie, hepatopatie, prevenireaîmbătrânirii.2122. CURA CU

STRUGURIStrugurele are o valoare calorică de peste 900 de cal la 1 kg.Este un aliment -medicament

foarte indicat, compoziţ ia şi proprietăţ ile sale recomandându-l castimulent şi descongestionant hepatic,

diuretic, laxativ, colagog şi foarte digestiv. Indicat în anemie,convalescenţ e, demineralizare, surmenaj,

artritism, reumatism, gută, litiază, pletoră, obezitate,edeme, tulburări digestive, constipaţ ie, enterită,

dermatoze, îngrijirea tenului. Se recomandă fructulrecoltat şi bine copt, în cură de 1 - 2 kg pe zi sau

700 - 1.5 l suc.2123. CURA CU SUC DE CASTRAVEŢICastravetele conţ ine apă, aproximativ 95 %

enzime, vitaminele A, B, C, săruri (Calciu, Fier,Fosfor, Sodiu, Potasiu). Este răcoritor - în stările

subfebrile; depurativ şi diuretic - în gută, dizolvant alacidului uric şi uraţ ilor în afecţ iunile renale,

calculoză renală, uşor hipnotic. Pentru toate cazurile maisus menţ ionate, sucul de castraveţ i se ia în

cantităţ i de 300 - 500 ml zilnic împărţ it în 3 părţ i egale,înainte de masă cu 30 min.2124. CURA CU

SUC DE CASTRAVEŢI (combinat)Ingrediente: 200 ml suc de castraveţ i, 200 ml suc de morcovi, 200

573

ml suc de ridiche neagră, 10g miere polifloră. Este considerat cel mai puternic dizolvant al calculilor

urinari. Se recomandă încure de câte 21 de zile, câte 500 ml zilnic, împărţ it în 3 părţ i egale, cu regim

natural, fără proteineanimale.2125. CURA CU COACĂZE NEGREFructul este cel mai bogat în vitamina

C (250 mg la suta de grame). De asemeni, în săruri dePotasiu (872 mg la suta de grame), Magneziu,

Calciu, enzime, vitamine (A, B1, B2), săruri de Sodiu,Fier, Fosfor şi Clor. Se foloseşte în cure de

dezintoxicare şi reîncărcare, 3 zile din săptămână, cca.500 - 1000 ml suc de fructe pe zi, cu adaos de

puţ ină miere. Se poate folosi şi sub formă de suc,îndoit cu apă.Are efect tonic general (creşte

rezistenţ a organismului la infecţ ii, stimulează sistemulhematopoetic); de asemenea, indicat în anemii,

574

depurativ în reumatism cronic şi degenerativ, gută,arterioscleroză, creşterea acuităţ ii vizuale; este

diuretic (creşte eliminarea acidului uric), sudorific înafecţ iunile febrile, pectoral (tuse, angine,

laringite).2126. CURA CU COACĂZE ROŞIICoacăzele conţ in apă, materii azotate, materii grase, materii

extractive (zahăr, celuloză,cenuşi, enzime, vitamina C), acizi (malic, citric, tartric). Consumate înainte de

masă sporescapetitul.Coacăza ste diuretică, depurativă, răcoritoare, laxativă, hemostatică. Cura este

indicat înafecţ iuni febrile, inapetenţ ă, dispepsii (insuficienţ a sucului gastric), constipaţ ie, pletoră

(surplus),artritism, reumatism, gută, hidropizie, litiază urinară, pecinigini, insuficienţ e şi congestie

hepatică,icter, inflamaţ ii diverse şi urinare. Se pot folosi fructele bine coapte (ca atare) sau sub formă

de sucîndoit cu apă, 100 - 500 ml pe zi, împărţ it în 3 părţ i egale, înaintea celor 3 mese cu 30

min.2127. CURA CU SUC DE DOVLEACPulpa de dovleac conţ ine vitamine (mai cu seamă vitamina A),

săruri minerale, hidraţ i deCarbon, protide. Seminţ ele conţ in ulei (35 %), fitosterine, lecitină şi rezine şi

enzime cu proprietăţ iantihelmintice. Indicaţ ii în dispepsie şi constipaţ ie, insuficienţ e renale şi infecţ ii

urinare, hemoroizi,enterite, dizenterie, insomnii, afecţ iuni cardiace, diabet, contra teniei şi ascarizilor.

Ca laxativ, sefoloseşte sucul extras din pulpa de dovleac, câte 1 pahar, dimineaţ a, pe nemâncate.2128.

CURA CU MERE PROASPETEMerele (de toate varietăţ ile) sunt recomandate ca aliment - medicament

deoarece au calităţ ideosebite. Fructul se foloseşte în întregime (miezul, coaja şi seminţ ele); din ele se

extrage laptevegetal. Conţ ine: apă, zaharuri reducătoare, zaharoze, celuloze, pentason, lignină, acizi

liberi,281 pectine, materii grase, protide, săruri (de Potasiu, Sodiu, Siliciu, Calciu, Clor), acid fosforic,

Fier,Magneziu, Brom, alumină, arsenic, enzime, vitaminele (C, B1, B2, PP, A, îndeosebi în coajă) şi

multealtele.Valoarea calorică diferă de la o specie la alta (80 - 124 cal la 100 g). În primul rând, mărul

estehrana creierului. Este tonic muscular, al sistemului nervos, diuretic, uricoletic,

depurativ,antireumatismal, răcoritor, hipocolesteroleniant, antiseptic, intestinal, gastric, stimulent şi

congestivhepatic, laxativ. Este indicat în astenie fizică şi intelectuală, surmenaj, convalescenţ ă,

graviditate,demineralizaze, sedentarism, obezitate, diabet, reumatism, gută, litiază urinară, diaree

şiconstipaţ ie, inflamaţ ii intestinale (colibaciloză), ulcer gastric, gastrită, stări febrile,

hepatopatii,insomnie, nervozitate, cefalee, boli cardio - vasculare, diuretic. Cura de mere proaspete este

foartebinevenită în afecţ iunile mai sus menţ ionate. Sucul extras din mere este, de asemeni ,de mare

folospentru organism. Consumul zilnic, a cel puţ in 300 g mere proaspete (dimineaţ a pe nemâncate

cucca 30 min înainte de micul dejun) contribuie mult la întărirea organismului şi la prevenireainfecţ iilor

575

de tot felul, mai cu seamă ale aparatului respirator, pe timpul iernii şi primăverii, datorităînsuşirii de a

se păstra în jur de 8 luni de la recoltare.Merele şi micile preparate ale acestora (după ultimile cercetări

ale celor mai mari nutriţ ioniştidin lume) nu se consumă ca desert ci numai înainte de masa propriu zisă

cu (30 min) sau dimineaţ a,pe nemâncate. Fierte, prăjite sau coapte în cuptor, sunt moarte şi încarcă

organismul cu balast, carese adaugă la greutatea coroprală.2129. CURA DE PEREPerele conţ in: apă,

zahăr, levuloză, acizi, albumine, celuloză, cenuşi, pectină, taniu, grăsimi,vitaminele (A, B1, B2, PP, C),

enzime, Fosfor, Sodiu, Calciu, Magneziu, Sulf, Potasiu, Clor, Zinc, Cupru,Fier, Mangan, Iod, Arsenic.

Indicaţ ii: diuretic şi uricolitic, depurativ (litiază urică, reumatism

576

cronicdegenerativ, gută), profilaxia infecţ iei urinare recidivante, astringent în diareele uşoare,

permisdiabeticilor (cu excepţ ia perelor Bergamote). Se consumă fructul ca atare dar numai înainte de

mesecu 30 min în cantităţ i de 1 - 1.5 kg zilnic (fiind şi o bună sursă de vitamine şi enzime pe timpul

iernii,alături de alte fructe). Sucul extras se bea (2 - 3 pahare pe zi) tot înainte de mese, luat cu

înghiţ iturimici, bine salivat; este indicat în amestec cu toate sucurile din fructe, după gust. Nu se

amestecă cunici un suc de legume sau zarzavaturi, deoarece produce fermentaţ ie în stomac. Ajută în

toateafecţ iunile notate mai sus.2130. CURA CU SUC DE ROŞIIRoşiile sunt foarte bogate în vitamine,

enzime, minerale ş.a; sunt de un real folos organismului,consumate numai în stare proapătă, nefierte şi

neprăjite. Preparate termic produc mult acid în corp,dând naştere la diferite maladii. Roşiile şi sucul

extras din ele ajută la vindecarea a numeroase bolica: reumatism, arterioscleroză, litiază urinară şi

biliară ş.a. Roşiile au foarte multe întrebuinţ ări înbucătăria fără foc.Cura cu suc de roşii se face timp

de 25 - 30 de zile, zilnic 300 ml, împărţ itţ i în 3, înaintea celor3 mese, cu 30 de min. Cine doreşte

poate amesteca suc de ţ elină (un puternic reconstituent), cucondiţ ia să se consume numai proaspăt

extras.2131. CURA CU PEPENE GALBENPepenele galben conţ ine: apă, enzime, vitamine (A, B, C),

oligoelemente ş.a.Are proprietăţ i diuretice, laxative, este răcoritor şi regenerator al ţ esuturilor, indicat

în oligurii,constipaţ ii, gută, reumatism şi îngrijirea tenului.Contraindicat suferinzilor de diabet, enterite şi

dispepsii. Pepenele galben, ca şi cel verde, esterecomandat în obezitate, pletoră, litiază (este indicată

organizarea unor zile în care să se consumenumai pepene). Atât suferinzii şi cât şi cei sănătoşi trebuie

să beneficieze de cura de pepeni, timp de2 3 săptămâni, pentru a-şi curăţ a organismul de toxine. Se

consumă numai înaintea celor 3 mese(30 de min).2132. CURA CU PRUNE PROASPETEPruna este

bogată în vitamina A, B şi C (în cantităţ i mai reduse), Fier, Calciu, Fosfor, Magneziu,Potasiu, Sodiu,

Mangan, apă, zahăr hidraţ i de Carbon, acizi, albumine, cenuşi, celuloză. Indicaţ ii:astenie, anemie,

surmenaj, gută, reumatism, arterioscleroză, constipaţ ie, intoxicaţ ii alimentare,hepatism, temperamente

bilioase.Se consumă fructele dimineaţ a pe nemâncate şi înaintea meselor (30 min). Sucul de prune282

este mai eficient (1 pahar înaintea celor 3 mese). Cura de prune (3 zile pe săptămână), ajută

înarterioscleroză, obezitate, hipotensiune, reumatism.2133. CURA CU SUC DE MORCOVI ŞI ALTE

RĂDĂCINOASEUn suc bogat în enzime, vitamine, minerale şi altele se obţ ine din: 200 g suc de

morcovi, 50 gsuc de păstârnac şi pătrunjel, 30 g suc de cartofi, 30 g suc de ridichi, 25 g miere

polifloră.Se bea dimineaţ a pe nemâncate, cu înghiţ ituri rare, abundent salivat, pe parcursul a două

577

ore.Această cură durează 21 de zile. Ajută la revitalizarea întregului organism.2134. CURA CU SUC DE

RIDICHIRidichea conţ ine rafanol (esenţ ă sulfurată), Potasiu (în cantitate mare), Iod, Magneziu,

Sulf,vitaminele (A, B, C, D). Este indicată în litiază biliară, dischinezii, colecistite cronice,

afecţ iunipulmonare, bronşite cronice, astm bronşic, reumatism degenerativ, gută, alergii. Se foloseşte

subformă de salată simplă sau în amestec cu morcov, ţ elină, ceapă, praz ş.a. Sucul de ridiche neagră

sepoate obţ ine la storcătorul electric; în lipsa acestuia, se rade ridichea, se pun straturi alternative

demiere şi ridichi, se acoperă şi se lasă la rece 24 de ore; se stoarce prin tifon. Se consumă câte 4 -

5linguri înainte de mese. Foarte bune

578

indicaţ ii pentru calmarea tusei (chiar în cazuri de tuserefractară). La copii acest suc are şi efecte

fortifiante, ajută mult în stările de oboseală.Suc de ridichi, (50 - 200 ml pe zi), stors la mixer şi

combinat cu suc de morcovi, păstârnac şipătrunjel, ajută în toate afecţ iunile hepatobiliare sau în cazul

drenajului biliar. Ridichile de lună auproprietăţ i asemănătoare, mai puţ in intense; e bine să fie

consumate în salate sau alte preparate larece, cu tot cu frunzele lor. Se pot transforma în suc obţ inut la

storcătorul electric.2135. CURA CU SUC DE SFECLĂ ROŞIESfecla roşie conţ ine hidraţ i de carbon

(zaharuri în cantitate mare), acizi aminaţ i (betaină,asparagină, glutamină), vitamine (A, B, C, PP),

oligoelemente (Magneziu, Fosfor, Potasiu, Fier, Brom,Zinc, Rubidiu, Celsiu). Sfecla roşie are un

conţ inut mai mare de Potasiu decât drojdia de bere. Esteindicată în procesul de demineralizare, anemii,

nevrite, tuberculoză, hipertensiune, viroze, afecţ iunirenale, litiază, diateză urică.Sucul proaspăt extras

se poate lua şi preventiv (de la 50 ml până la 500 ml pe zi), încombinaţ ie cu suc de morcovi, în

hipertensiune, în timpul sau după repaosul alimentar; 150 ml sucde sfeclă amestecat cu 250 ml suc de

morcovi şi 200 ml suc de castraveţ i ajută în afecţ iunile renale,litiaze şi diateze urice. Este

contraindicat diabeticilor.2136. CURA CU SPANACSpanacul este unul din cele mai bogate verdeţ uri în

săruri minerale ( în 100 g spanac se găsesc510 mg Sodiu, 375 mg Potasiu, 49 mg Calciu, 37 ml Fosfor

şi Magneziu, 29 mg Sulf, 0.60 mgMangan, 0.45 mg Zinc, 0.12 mg Cupru, Iod, Arsenic), vitaminele (A,

B1, B2, B12, C), acid folic,clorofilă, spinacină (arginină, lisină), mucilagii, glucide, protide, lipide.Este

indicat în anemii, convalescenţ e, creştere, astenie fizică şi nervoasă, renescenţ e,constipaţ ii. Se

folosesc frunzele crude, în salate, cu suc de cătină sau de lămâie. Sucul se poatecombina: 90 ml suc

de spanac cu 130 ml suc de morcovi din care se bea un pahar în fiecaredimineaţ ă, în depresiunile

fizice şi nervoase.Spanacul este contraindicat în hepatism, reumatism, artritism, inflamaţ ii gastrice

sauintestinale (din cauza oxilaţ ilor de Potasiu şi de Calciu). Nici într-un caz nu se consumă spanac

fiert,fiind foarte dăunător organismului, deoarece creşte oxaluria şi oxalemia; spanacul crud nu are

acestefect. Reţ ineţ i! Spanacul se mănâncă numai crud.2137. CURA CU SPARANGHELConţ ine

glucide, lipide, protide, celuloză, enzime, vitamine (A, B1, B2, C), Mangan, Fosfor, Fier,Potasiu, Calciu,

Cupru, Brom, Iod, asparagină, metilmercaptan (care dă urinei mirosul eicaracteristic). Este indicat în

litiază urinară, gută, bronşită artritism, reumatism, astenie fizică şiintelectuală, convalescenţ e, anemii,

demineralizare, insuficienţ ă hepatică şi renală, vâscozitatesangvină, palpitaţ ii, diabet, hematoze. Se

foloseşte numai în stare crudă şi sub formă de suc, încurele de primăvară, pentru înlăturarea bolilor

579

mai sus amintite. Este contraindicat persoanelor caresuferă de cistită, reumatism articular, litiaze renale.

Totuşi, este permis în anumite cazuri, în cantităţ imoderate.283 2138. CURA CU SUC DE

ŢELINĂConţ ine enzime, vitamine (A, B, C), minerale (Magneziu, Mangan, Fier, Iod, Cupru,

Sodiu,Potasiu, Calciu, Fosfor), anhidridă sedanoică, calină, tirozină, acid glutanic etc. Este indicată

îninapetenţ ă şi digestii lente, astenie psihicofizică şi sexuală, reumatism, gută, litiază urinară,

afecţ iunipulmonare, traheobronşite cronice, nervozitate, demineralizare, hepatism, icter, obezitate.

Sefoloseşte ca aperitiv înaintea meselor, crudă, simplă sau în amestec cu alte rădăcininoase, cu

mererase etc. Sucul extras din ţ elină se foloseşte în cură de câte 15 - 20 de zile (150 ml înainte de

mese).2139. CURA CU SUC DE

580

VARZĂVarza conţ ine protide, glucide, lipide, minerale (Fosfor, calciu, Fier), enzime, vitaminele (A,

C,B1, B2, PP, provitamina A,) ş.a. Sucul de varză proapăt extras este indicat (1 - 2 pahare pe zi

înanemie), demineralizare, ascită, litiază urinară, diabet, gripă, rahitism, scorbut, renesecenţ ă -

îmbătrânire. Două pahare de suc pe zi, între mese, sunt indicate în vindecarea ulcerului gastric,afonie;

se administrează sub formă gargară sau ingerat, suc de varză îndulcit cu puţ ină miere.2140. CURA

CU SUC DE ZMEURĂConţ ine tamin, vitamina C, enzime şi substanţ e de natură flavonoidică.Se poate

consuma şi fructul. Proprietăţ i: astringent, dezinfectant, micşorează aciditateagastrică, diaree, gastrite

hiperacide, pirozis - senzaţ ia de arsură în stomac, alte afecţ iuni aleaparatului degestiv. Se urmează o

cură de 15 - 20 zile cu suc de zmeură simplu sau în amestecu cufrăguţ e, afine, căpşuni (mult mai

eficient).2141. CURA CU SUC DE MUREMurele conţ in tanin, flavonoide, acizi (malic, lactoezocitric,

succinic, oxalic etc), enzime,vitaminele (A, B, C şi D), inozitol etc. Fructele folosite în stare proaspătă

sunt considerate un bunîntăritor al organismului, uşor laxativ, în special la copii. De asemenea, indicat în

diaree, meno -metroragii, afecţ iuni pulmonare, anghine.Se consumă îndoit cu apă (cură de 2 - 3

săptămâni, de 3 ori pe zi, înaintea meselor principale).2142. CURA DE ELIMINARE ÎN LITIAZA

URINARĂSe recomandă a nu se mânca nimic 3 zile. În prima zi, de la ora 8 la 20, din 2 în 2 ore se

beau 2pahare cu suc de mere. A doua zi se procedeză la fel.A treia zi la ora 8 dimineaţ a se bea un

pahar cu suc de mere, peste 30 de min se beau 200 mlulei de măsline şi imediat un pahar cu suc de

mere, după care din 2 în două ore se bea un pahar cusuc de mere, până la ora 20.2143. CURA DE

ELIMINARE DE LITIAZĂ BILIARĂSe face o clismă cu ceai de muşeţ el seara; 12 ore nu se mănâncă

absolut nimic. Dimineaţ a sebea un ceai din amestec: tătăneasă, muşeţ el, pojarniţ ă (sunătoare),

gălbenele, coada - şoricelului,urzică, coada - calului.Se beau apoi, din 15 în 15 min, câte 50 ml ulei de

măsline amestecat cu 40 ml suc de cătinăsau de lămâie, timp de 2 ore. A doua zi dimineaţ a se

repetă; la nevoie se poate administra tincturămiraculoasă I (2106).2144. CURA PENTRU ASCARIZISe

ia o ceapă de mărime mijlocie, se taie felioare subţ iri şi se pune la macerat cu 250 ml deapă rece (12

ore). Se strecoară prin tifon, se bea câte 50 ml la 30 min.De asemeni, cană de ceai de pelin (1/2

linguriţ ă la 250 ml apă în clocot, care se lasă la infuzat3 min). Se face tratament 3 zile succesiv.2145.

CURA ÎN OXIURAZĂSe iau seminţ e de dovleac, pe ani de vârstă, câte 10 g (ex: la vârsta de 3 ani, 30

g) şi seamestecă cu miere polifloră (cât cuprinde). Se consumă în fiecare dimineaţ ă, timp de 7 zile

succesiv.După 3 săptămâni se poate repeta cura încă o dată. Seminţ ele se pot folosi cu coajă,

581

transformându-le în pulbere cu ajutorul râşniţ eide cafea.Tinctură de genţ iană (ghinţ ură), cu 30 min

înainte de masă (câte 15 picături puse cu pipeta).2146. CURA CU ŢELINĂ CRUDĂ284 În durerile

reumatice zilnic se mănâncă o ţ elină crudă (rasă); dimineaţ a, sub formă de salată,pe nemâncate sau

cu 2 ore înainte de masă, timp de 21 de zile.Ameliorează mult durerile reumatice, fortificând

organismul.2147. CURA CU LAPTE DE HRIŞCĂÎn gastrită, în afară de cura cu sucuri şi crudităţ i, se

poate consuma zilnic lapte de hrişcă (2linguri făină de hrişcă bine amestecată cu 150 ml apă caldă şi

puţ ină miere).2148. CURA DE PRIMĂVARĂ ÎN ANEMIEÎn cursul primăverii, în cazurile de anemie, se

consumă zilnic salată de păpădie în amestec cuurzici fin mărunţ ite, timp de 2 luni, pe lângă cura de

sucuri şi crudităţ i (v. 2114) a aceleaşi perioadede

582

timp.2149. CURELE ÎN AFECŢIUNILE CARDIACE ŞI CIRCULATORIISe recomandă cura cu sucuri şi

crudităţ i de 2 luni (v. 2114), cura cu boabe de ienupăr (v.2109), 4 feluri de plante macerate la rece:I _

tătăneasă - 30 g, păpădie - 10 g, vâsc - 20 g, sclipeţ i (scrântitoare) - 10 g, talpa gâştii - 10g,

măturice - 10 g;II _ păducel - 30 g, valeriană (ordolean) - 10 g, fumoriţ ă - 10 g, talpa gâştii - 20 g,

roiniţ ă - 10g, trifoi roşu - 20 g;III _ rută - 10 g, arnică - 10 g, coada şoricelului - 10 g, coada calului

- 10 g, genţ iană - 10 g;IV _ traista ciobanului - 10 g, osul iepurelui - 10 g, sorbestrea - 10 g, salcie

albă (scoarţ ă) - 10g.Toate cele 4 feluri de ceai mai sus menţ ionate, se prepară numai prin macerare

la rece: sefolosesc alternativ, în cure de câte 14 zile.O linguriţ ă din amestecul respectiv, la 250 m apă

rece se lasă la macerat 12 ore, se strecoarăprin tifon şi se încălzeşte uşor (până la 38o C). Se beau 2

căni pe zi, îndulcit cu puţ ină miere,dimineaţ a şi seara.Pentru inimă, vin (câte 3 linguri pe zi, înaintea

celor 3 mese principale).2150. CURA CU ANGHINAREAnghinarea conţ ine cinarină, pahifenoli, oxidaze,

flavenizide (cinarozidă şi scoliurizidă),insulină, acid clorogenic, glicozidele A şi B, mucilagii, tanoizi,

zaharuri, acizi (malic, lactic, gliceric şiglicolic), derivaţ i triterpenici, săruri de Potasiu,Magneziu ş.a. Este

indicată intern, în cazul nefritelorcronice, vărsături, enterite, fermentaţ ii intestinale, hemoroizi, anghine

pectorale, arteroscleroze,hepatite cronice, ciroze hepatice, angiocolite, colicistite acute şi cronice,

constipaţ ii, hipertensiunearterială, hipercolesterolemie. Contraindicată în afecţ iunea cutei renale şi

hepato - biliare.Se prepară prin infuzie (1 lingură de frunze mărunţ ite la 500 ml apă în clocot, care se

lasă înrepaos 30 min şi se strecoară prin tifon). Se bea o parte pe stomacul gol, cu înghiţ ituri rare iar

restulîn cursul zilei, cu 1/2 oră înaintea meselor principale (la prânz şi seara). Când se face o cură de

30 dezile, se prepară astfel: 2 linguriţ e de frunze mărunţ ite la 300 ml apă clocotită lăsate la infuzat

20min. După 10 zile se măreşte doza la 4 linguriţ e iar după alte 10 zile 5 linguriţ e la 300 ml

apăclocotită. O parte din acest ceai (2 - 3 înghiţ ituri) se bea dimineaţ a pe nemâncate, după

carebolnavul va sta întins pe partea dreaptă timp de 30 min. Restul ceaiului se bea încet, înghiţ itură

cuînghiţ itură, bine salivat în decursul aceleaşi zile, cu 30 min înaintea celor 2 mese (prânz şi

seara).După o pauză de 30 de zile, cura se poate repeta, dar cu mare atenţ ie la dozele mari. În

cazcontrar provoacă colici hepato - biliare.2151. CURA CU CEAPĂÎn toate curele naturale, ceapa crudă

este folosită pentru proprietăţ ile ei de stimulare asistemului endocrin şi a capacităţ ii de apărare a

organismului. Are acţ iuni sedative şi diuretice.Conţ ine numeoase oligoelemente, Sodiu, Potasiu, Calciu,

Fosfor, Iod, Silicu, Carbon, Clor), vitamine(A, B, C), enzime, glucochinină, fitocide, substanţ e naturale

583

cu proprietăţ i antiseptice. Stimulentgeneral al sistemului nervos, hepatic şi renal. Diuretic, puternic

dizolvant şi eliminator al ureei şiclorurilor, antiseptic şi antiinfecţ ios, se comportă ca un antibiotic faţ ă

de culturile de stafilococi.Indicată în icter, retenţ ie hidrică şi clorosodică, edeme cardiace şi renale,

pleurezie, ascită, oligurie,afecţ iuni respiratorii (guturai, bronşite, astm, laringită); infuzie cu muguri de

brad şi 5 cepe la 1 l deapă, îndulcit cu puţ ină miere. Se beau 1 - 2 căni pe zi.285 În varice şi

tromboflebite, suc de ceapă cu puţ ină miere. În areteroscleroză, parazitozeintestinale, surmenaj fizic şi

intelectual, astenie, prostatită (tinctură - 2 linguriţ e pe zi, câte 10 zile pelună, timp de 6 luni pe an).

Infecţ ii intestinale, urinare şi respiratorii, insomnii, litiază urică, gută(decoct , 2 căni pe zi), diabet,

obezitate gripă.Supa de ceapă este indicată în

584

indigestii, balonări, colici abdominale, contra gripei (2 cepetăiate felii subţ iri la 500 ml apă şi

macerate); se serveşte 1 pahar între mese şi uneori înainte deculcare, timp de 15 zile. Contra diareei

sugarilor - infuzie timp de 2 ore, a 3 cepe tăiate mărunt, într-un litru de apă în clocot, îndulcit cu

puţ ină miere.2152. CURA CU COADA - CALULUIPlanta conţ ine acid salicilic, substanţ e de natură

flavonică, alcaloizi, metoxiairidina,ofotosterina (beta - sitosterolul) - acizii malic şi oxalic, glicerite ale

acizilor stearic, linoleic şi oleic,diuretil - sulfone, vitamina C, ulei volatil, săruri de Potasiu ş.a.Este

indicată în anemie secundară posthemoragică (acţ iune hemostatică prin mărireanumărului de eritrocite)

în tuberculoza pulmonară ca remineralizant, ca hemostatic în hemoroizi,metroragii, epistaxis, diuretic în

gută şi reumatism, uşurează expectoraţ ia în bronşite, ajută în bolilede rinichi şi de vezică; prin

acţ iunea antimicrobiană a uleiului volatil şi a sărurilor de Potasiu, areefect diuretic, prin diureza pe care

o produce, acţ ionează favorabil în bolile de inimă, ficat, piele,ulcer gastric, hipoacidifiant şi

hemostatic.Sub formă de macerat la rece, 1 linguriţ ă de plantă bine mărunţ ită la 250 ml apă rece, 8

ore.Se strecoară prin tifon, se bea înaintea meselor, de 3 ori pe zi. Se poate folosi şi sub formă

depulbere, ca atare, 1 - 2 g în 24 de ore; mineralizant în tuberculoza pulmonară.2153. CURA CU SUC

DE LĂMÂIELămâia conţ ine vitamine (A, B1, B2, B3, PP, C_ 40 - 50 mg la suta de grame), acizi (citric

şimalic), glucide (glucoză şi fructoză) direct asimilabile, zaharoză, săruri minerale şi

oligoelemente(Calciu, Fier, Siliciu, Fosfor, Mangan, Cupru), terpine, aldehide etc.Este indicat în

demineralizare, convalescenţ ă, infecţ ii diverse (pulmonare, intestinale), stărifebrile, astenie,

inapetenţ ă, boli infecţ ioase, ascită, reumatism, artritism, gută, scorbut precum şiulcer gastric,

arterioscleroză, dispepsii, hipervâscozitate sangvină, litiază urinară şi biliară, varice,flebite, fragilitate

capilară, hemoragii (epitaxis, gastroragii, enteroragii, hematurii), hemofilie,dizenterie, diaree, paraziţ i

intestinali, astm, bronşite, gripă, renescenţ ă cefalee, aerofagii ş.a.Se foloseşte o lămâie tăiată felii

(sau sucul ei pus într-un pahar cu apă îndulcită cu puţ inămiere) în stări febrile, de vomă, hemoragii, în

toate maladiile indicate mai sus - suc cură de 4 - 5săptămnâni urcând şi coborând progresiv de la 1/2

până la 2 lămâi pe zi; contra aerofagiei infuzie;vermifug: se zdrobeşte 1 lămâie (coaja, pulpa şi

seminţ ele) care se macerează 2 ore în apă, cupuţ ină miere, după care se strecoară prin tifon şi care

se bea la culcare.De reţ inut ! Lămâile ţ inute în apă caldă (5 min) secretă mai mult suc.2154. CURA

CU SUC DE CĂTINĂ ALBĂ DE RÂUCătina este de 5 ori mai bogată în toate substanţ ele decât lămâia.

Este un tonifiant general, cuacţ iune puternică antiscorbutică, astringent şi vermifug. Fructele de cătină

585

albă - de - râu suntconsiderate ca o polivitamină naturală şi pot fi consumate sub diferite forme ca:

ceai, pastă, pulbere,suc combinat cu apă şi puţ ină miere; o cură de 4 - 5 săptămâni fortifică

organismul, ferindu-l deîmbolnăviri.De reţ inut ! Toate preparatele care au la bază cătină nu se

consumă după ora 14 deoparecesunt foarte excitante (uneori mai excitante decât cafeaua).2155. CURA

CU SUC DE MĂCEŞEFructul de măceşe conţ ine acid ascorbic (vitamina C) şi acid dehidroascorbic,

vitaminele (A, B1,B2, P), acid nicotinic, vitamina K, zahăr invertit, tanin, acid citric, acid malic, pectine,

ulei volatil, uleigras, flavonoizi, carotenoide, săruri minerale, urme de vanilină, "alfa şi beta", tocaferol

(vitamina C),lecitine, zaharuri ş.a.Se recomandă în avitaminoze, enterocolite, calculoză renală, tulburări

decirculaţ ie priferică, antihelmitic.Se prepară prin decoct - 2 linguriţ e de fructe bine mărunţ ite la 500

ml apă în clocot. Fructele seintroduc numai când apa

586

dă în fiert - pentru conservarea vitaminei C. Se lasă să fiarbă 10 min înclocot mic (nu direct pe

flacără). Se lasă în repaos 30 min, se strecoară prin tifon şi se îndulceşte cupuţ ină miere (după gust).

Se bea călduţ sau rece, în decursul unei zile. Sub formă de băutură286 răcoritoare se prepară astfel:

100 g măceşe uscate (în timpul iernii) şi bine mărunţ ite se pun lamacerat, cu 12 ore înainte. Se

strecoară prin pânză deasă, se amestecă cu 140 g mierepoliflorăcompletând cu apă până la 1 l. Se

consumă în cursul unei zile, sub formă de cură (21 dezile); ajută în afecţ iunile enumerate mai sus.

Fructele de măceş (măceşele) din care s-au eliminatsâmburii şi perii, bine uscate, transformate în

pulbere şi amestecată cu puţ ină miere de albine serecomandă pentru eliminarea viermilor

intestinali.2156. CURA CU FRUNZE DE MESTEACĂNFrunzele de mestecăn (recoltate din mai până în a

doua jumătate a lunii iulie) conţ in soponine,tanin de natură pirocatehelică, metilpentozone, flavone cu

glicol, dimetilapigenol, betulozina,mucilagii, zaharoze, ulei volatil, rezine, betuline etc.Este indicată în

edeme de natură cardiacă şi renală, reumatism articular, hipertensiunearterială, nefrite cronice,

hipercolesterolemie, gută. Elimină toxinele din corp, stimulează toxineleorganice având, în acelaşi timp,

şi o acţ iune depurativă;în curele făcute cu acest ceai sunt tratate numeroase boli de piele şi de ficat; în

oarecaremăsură ajută şi la dizolvarea calculilor din litiaza renală. Ceaiul se prepară prin infuzie (2 - 3

lingurifrunze mărunţ ite la 200 m apă în clocot). Se acoperă şi se lasă până se răceşte la 38 - 40o

C. Seadaugă 1 vârf de cuţ it de bicarbonat alimentar, care neutralizează acidul betuloretinic,

acestamicşorând acţ iunea diuretică a frunzelor de mesteacăn. După 6 ore se strecoară lichidul prin

tifon şise bea în 2 reprize, la un interval de 4 ore.De reţ inut ! Această cură ajută la scăderea tensiunii

arteriale, creşte permeabilitateavasculară, diureza, dizolvă calculii, favorizează eliminarea acidului uric şi

diminuează colesterolul.Are acţ iune antibiotică asupra bacilului coli, stafilococului, auriu, alb oxford şi

anthracis.În cura deprimăvară se poate folosi seva de mesteacăn.2157. CURA DE MOŞMOANEFructele

de moşmon conţ in materi grase, azotate şi extractive, celuloză, cenuşi, tanin (înfructul proaspăt) şi de

cca 5 ori mai mult în fructul uscat, mucilagiu, acizi (citric şi malic)şi vitamine(B, C). Este indicat

împotriva diareei; 200 - 300 g de moşmoane trecute mult din copt, curăţ ate decoajă şi luate în fiecare

dimineaţ ă (sau compot realizat din 1 kg de fructe amestecate cu 1 kg demiere şi 500 ml apă). Este

foarte eficace contra gutei, a calculozei şi lombagiilor. Dimineaţ a, penemâncate, se bea un pahar de

vin alb, în care s-au macerat timp de 24 de ore sâmburi demoşmoane, pisaţ i bine (1 mână la 1 l apă);

în combaterea litiazei renale, zilnic 1 pahar de decoct derădăcini de pătrunjel, în care s-a adăugat 1

587

linguriţ ă pulbere obţ inută din sâmburi de moşmoane.2158. CURA CU CEAI DE NALBĂ MAREConţ ine

mucilagii, amidon, zaharuri, asparagină, substanţ e grase, pectine, betaină, tanin,substanţ e răşinoase.

Se recomandă sub formă de ceai (rădăcina măcinată la rece) în inflamaţ iilecăilor repiratorii (tuse

bronşică, laringită) precum şi în infecţ iile renale şi în tulburărigastrointestinale. Maceratul se prepară

dintr-o lingură de rădăcină la 250 ml apă rece. Se lasă latemperatura camerei 30 min, se strecoară

prin tifon, adăugând puţ in bicarbonat de Sodiu, pentru anu produce iritaţ ii gastrice. Cantitatea se va

fracţ iona în 3 - 4 reprize pe zi.2159. CURA DE PELINConţ ine ulei volatil (format din azulene,

betatuionă, teiol şi esterii lui, felandren, cadinel etc).Este indicant gastric, amar în anorexiile

convalescenţ ilor şi în dispepsii, cu

588

constipaţ ie, întratamentul gastritelor hipoacide, a edenelor renale şi a constipaţ iilor, în bolile apartului

digestiv, înhipotonie gastrică, lipsă de aciditate, vărsături, edeme (reţ ienerea apei în ţ esuturi). Cura nu

trebuiesă dureze mai mult de 14 zile deoarece poate provoca tulburări digestive şi nervoase.

Estecontraindicată bolnavilor cu afecţ iuni nervoase sau femeilor care alăptează, deoarece

conferălaptelui un gust amar. Nu se recomandă femeilor gravide. Infuzia se prepară dintr-o linguriţ ă

deplantă mărunţ ită la 250 ml apă clocotită şi se bea în 3 reprize, înaintea celor 3 mese.2160. CURA

CU SUC DE PIERSICIPiersica conţ ine apă, săruri (Potasiu), minerale, vitamine, acizi (acetic, formic,

capriic), aldehideetc.Sucul de piersici, în cură de 2 - 3 săptămâni, este binevenit. Ajută în dispepsii,

hematurii, litiazeurinare, copiilor cu debilitate fizică şi convalescenţ ilor. Pentru extragerea sucului se

folosesc numaifructele bine coapte.287 2161. CURA CU CEAI DE PINConţ ine ulei volatil; la rândul lui,

acesta conţ ine alfapinen, betapinen, betafelandren, limonen,deltacaren, acetat de bornil, aldehide

(anisică şi caproică), alcooli, aldehide şi acetone, tanin, rezineşi vitamina C. Este indicat ca

antiinflamator în inflamaţ iile căilor respiratorii însoţ ite de tuse şi înbronşite; diuretic şi antiseptic - folosit

în pielite, cistite şi uretrite. Se prepară prin infuzie, din 2linguriţ e de muguri de pin bine mărunţ iţ i la

400 ml apă în clocot. Se lasă la infuzat 15 min, după carese strecoară şi se îndulceşte cu puţ ină

miere.2162. CURA CU MĂTASE DE PORUMBConţ ine: sarponozide, alantoină, ulei volatil, săruri de

Potasiu şi Calciu, bioxid de Siliciu, ceară,vitamine (B6, C, E şi K), glucide, ergosterină, betaină,

proteine etc.Infuzia de mătase de porumb se prepară din 2 linguri de mătase bine mărunţ ite la 200 ml

apăîn clocot. Se infuzează 10 min. Se strecoară şi se ia o 1 lingură la 3 ore. Se recomandă în

litiazaurinară, cistite, albuminoree - în eliminarea apei din ţ esuturi, influenţ ează şi unele boli de inimă

şiobezitate, în menstruaţ ii neregulate şi menopauze, datorită vitaminei K; are proprietăţ i hemostaticeîn

tulburările circulatorii determinate de afecţ iuni cardio - vasculare, gută, artrite, uricemie.2163. CURA CU

EXTRACT FLUID DIN ROIBĂSe foloseşte rădăcina (care se recoltează în al doilea sau al treilea an, la

sfârşitul vegetaţ iei)care conţ ine antrachinonici (2 %), formaţ i din antrachinone libere şi glicozidate. Este

indicată înprevenirea calculozei urinare. Se foloseşte sub formă de extract fluid, din care se iau de 3 ori

pe zicâte 20 - 30 picături; sub formă de pulbere, din rădăcină se ia de 3 ori pe zi, câte 1 g.2164.

CURA CU EXTRACT APOS DE SĂPUNARIŢĂRădăcina de săpunariţ ă conţ ine: saponozide (A, B, C şi

D), saponozida xilozida aciduluigiprogenic, oze, gume de lactozină, o holozidă (care pune în libertate

prin hidroliză galactoza). Esteindicată în bronşite, dischinezii biliare, oxiuriază. Intern, se foloseşte sub

589

formă de extract apos,prepararea rece făcându-se în 8 ore. Se administrează 3 - 5 linguri pe zi;

macerare la rece - 1linguriţ ă de plantă fin mărunţ ită la 200 ml apă; lăsată 8 ore, se bea fracţ ionat în

cursul unei zile.2165. CURA CU MACERAT DE SCHINELConţ ine sescviterpene (clicina, benedictina,

artemisifolina şi salonitenolidul). De asemenea,acizi graşi, fitosteroli şi glicozidele lor, mucilagii, taninuri,

acizi rezomici, acid nicotinic, amidaacidului nicotinic, alfa amirenal, alcool cerilic, cvitamina B1, un

principiu antibiotic, săruri de Potasiu,Magneziu şi Calciu.Este indicat în anorexie şi hipoaciditate

gastrică, tulburări digestive, stăriinflamatorii ale stomacului, boli de ficat şi ale căilor respiratorii. Se

foloseşte macerat apos la rece (5g %) din care se administrează câte 250 ml cu 30 min înaintea

meselor principale.2166.

590

CURA CU SUC DIN CRESON DE FÂNTÂNĂCresonul este o plantă de mare însemnătate pentru

organismul uman. Conţ ine numeroaseelemente necesare sănătăţ ii. Planta (proaspăt recoltată din

preajma fântânilor sau pâraielor line) sepune în extractorul electric. Sucul rezultat se utilizează câte 60 -

150 g pe zi amestecat cu apă sau însupe de legume, reci. Se poate folosi în cazul bolnavilor cu

retenţ ie urinară (1/2 pahar combinat cuulei de migdale, măsline etc, în părţ i egale).Pentru extragere se

recomandă utilizarea cresonuluifoarte proaspăt, nevătămat şi recoltat numai din locuri foarte curate,

necălcat de animale (în specialde oi).2167. CURA CU SUC ORZ VERDESe dizolvă o linguriţ ă pulbere

de orz verde în suc sau în 150 - 200ml apă călduţ ă. Se poateconsuma preventiv. Se bea de 1 - 2ori

pe zi, o ceaşcă de 50ml. cu înghiţ ituri mici, rare, înainte cu 25- 30 de min înainte de masă. Se poate

extrage în cantităţ i mai mari şi păstra în sticle la loc rece.Înainte de a fi băut se ţ ine la temperatura

camerei. INDEX ALFABETIC A... ... Afină (1_ _ _15)... Alună (16_ _ _36) ... Anason (37_ _ _48)...

Andivă (49_ _ _69)... Anghinare (70_ _ _85)... Arpagic (86_ _ _94)... (H)asmaţ uchi (95_ _ _103)...

Ardei gras (104 _ _ _131)... Ardei iute (132_ _ _134)... Alge (135)B... ... Banană (136_ _ _150)... Bob

(151_ _ _167)... Bostan (168_ _ _197)... Brânză de vaci (198_ _ _220)... Brânză de oi (221_ _ _242)...

Busuioc (243_ _ _245)C... ... Caisă (246_ _ _271)... Cartof (272_ _ _291)...Castravete (292_ _ _321)...

Căpşună (322_ _ _329)... Cătina (330_ _ _336)... Ceapa (337_ _ _396)... Cicoare sălbatică (370_ _

_396)... Cireşe (396_ _ _406)... Ciuperci (407_ _ _435)... Coacăza _ aurie (436_ _ _441)_ roşie

(442_ _ _457)_ neagră (458_ _ _474)... Creson (475_ _ _507)D... ... Dovleacul (508_ _ _560)... Dude

(561_ _ _570)F.. ... Fasolea boabe (571_ _ _605)... Floarea - soarelui (606_ _ _621)... Frăguţ ele

(622_ _ _634)G... ... Ghizdii (_ _ _)... Grepul (635_ _ _636)... Grâul (637_ _ _684)... Gutuia (685_ _

_697)H... ... Hreanul (698_ _ _717)... Hribul (718_ _ _754)... Hrişca (755_ _ _780)I...... Iarba grasă

(781_ _ _801)J... ... Jirul (802_ _ _803)L... ... Lămâia (804_ _ _807)... Lăptuca (808_ _ _830)...

Leuşteanul (831_ _ _846)... Lintea (847_ _ _870)M... ... Mazărea (871_ _ _897)... Măcrişul (898_ _

_921)... Mărul (922_ _ _946)... Măslina (947_ _ _964)... Meiul (965_ _ _979)... Morcovul (980_ _

_1013)... Murele (1014_ _ _1022)N... ... Napul (1023_ _ _1049)... Năutul (1050_ _ _1063)... Nuca

(1064_ _ _1097)O... ... Orezul (1098_ _ _1111)... Orz (1112_ _ _1127)... Ovăzul (1128_ _ _1148)289 P......

Patisonul (1149_ _ _1179)... Para (1180_ _ _1185)... Păpădia (1186_ _ _1244)... Păstârnacul (1245_ _

_1252)... Pătlăgeaua vânătă - Vânăta (1253__1273)... Pătlăgeaua roşie Tomata (1274_ _ _1327)...

Pătrunjelul (1328) pag.278... Pepenele galben (1329_ _ _1335)... Pătlăgeaua galbenă (1336_ _ _1366)...

591

Pinionul dulce (1367_ _ _1370)... Piersica (1371_ _ _1380)... Portocala (1381_ _ _1394)... Porumbul

(1395_ _ _1418)... Prazul (1419_ _ _1462)... Pruna (1463_ _ _1478)... Păstura (1479_ _ _1494)...

Propolisul (1495_ _ _1498)R... ... Ridichea neagră (1499_ _ _1527)... Ridichea roză (1528_ _ _1533)...

Rodia (1534_ _ _1536)... Reventul (rabarbăr) (1537_ _ _1539)S... ... Secara (1540)... Sfecla roşie (1541_

_ _1554)... Smochina

592

(1555_ _ _1558)... Soia (1559_ _ _1589)... Spanacul (1590_ _ _1631)... Sparanghelul (1632_ _ _1652)...

Specie de varză cu rădăcină tubercul- rutabaga (1653_ _ _1665)... Strugurele (1666_ _ _1680)T... ...

Tătăneasa (1681_ _ _1692)... Teiul (1693_ _ _1696)... Trandafirul (1697_ _ _1708)... Troscotul (1709_ _

_1725)... Trifoiul roşu (1726_ _ _1759)Ţ... ... Ţelina (1760_ _ _1815)... Ţâţ a caprei - Salsifi (1816_ _

_1823)U... ... Usturoiul (1824_ _ _1845)... Urzica (1846_ _ _1866)V... ... Varza (1867_ _ _1918)Z... ...

Zerul (1919_ _ _1935)... Zmeura (1936_ _ _1957) PARTEAADOUA ... ...Câteva reţ ete casnice (1958_ _

_2004)... ... Reţ ete cu trimiteriI ... ... Conserve din legume şi fructela congelator... Legume (2005_ _

_2014)... Fructe (2015_ _ _2016)II ... ... Prepararea făinii (2017_ _ _2021)III ... ... Prepararea

germenilorîn condiţ ii casnice (2022_ _ _2030)IV... ... Prepararea lapteluivegetal (2031_ _ _2040)V ...

... Maceratele (2041_ _ _2062)VI ... ... Pastele (2063_ _ _2066)290 VII ... ... Pulberile (2067_ _

_2078)VIII ... ... Sucurile (2079_ _ _2103)IX ... ... Tincturile (2104_ _ _2107)X ... ... Cure terapeutice

(2108_ _ _2167)