Tratamentul in Psihiatrie

7/17/2019 Tratamentul in Psihiatrie

http://slidepdf.com/reader/full/tratamentul-in-psihiatrie-568cf0e449156 1/48



)ar#iturice cu durata de actiune medieex )uta#ar#ital – durata de actiune 0 – ore

)ar#iturice cu durata lunga de actiuneex 2eno#ar#ital – durata de actiune 1o – 13 oreex 'mo#ar#ital – durata de actiune 1o – 13 ore

)ar#ituricele se folosesc pe scara din ce in ce mairedusa – in preent rareori pentru efectul hipnoticUnele #ar#iturice au efect anticonvulsivant – suntindicate in pilepsie +ex 2eno#ar#italul,Risc ma-or de dependenta – dependenta apare dupacateva luni de administrare ilnica +ex 2eno#ar#ital – /luni,

%ipnotice ne#ar#iturice

Sunt heterogene din punct de vedere chimic

%ipnotice #enodiaepinice +ex Nitraepam5 2luraepam5 Midaolam –&ormicum si 6olpidem * Stilnox,'lte su#stante +ex (lutetimid5 Cloralhidratul5 6opiclona – 7movane,

%ipnoticele mai noi +&ormicum5 Stilnox5 7movane, numodi!ca semni!cativ raportul somn RM 8 somn lent

Toate hipnoticele ne#ar#iturice dau dependenta laadministrare repetata – in general cele#enodiaepinice determina mai rapid dependentadecat cele ne#enodiaepinice

Sedative

Se mai numesc si anxiolitice sau tranchiliante

Se clasi!ca dupa structura chimica inSedative #enodiaepiniceSedative ne#enodiaepinice

)enodiaepinele"

'ctiunea lor se realieaa prin intermediul receptorilor (')'*ergici

Spectru de actiune multiplu"actiune anxioliticasedareactiune miorelaxantaactiune anticonvulsivantaactiune hipnotica

Se clasi!ca



dupa actiunea dominanta"#enodiaepine neselective – preinta toate cele actiuni in ponderirelativ egale +ex &iaepam,#enodiaepine cu efect predominant anxiolitic +ex 'lpraolam – 9anaxsau 2rontin5 Cloraepat – Tranxene si To!sopam * (randaxin,#enodiaepine cu efect predominant anticonvulsivant +ex Clonaepam *

Rivotril,#enodiaepine cu actiune predominant hipnotica +mai sus,

dupa durata de actiune#enodiaepine cu durata de actiune scurta +timp de in-umatatire su# 0ore, – ex. 2luraepam5 Midaolam5 6olpidem5 Cloraepat#enodiaepine cu durata de actiune intermediara +timp de in-umatatirede 0 – 3o ore, – ex. Clordiaepoxid +Napoton,5 :xaepam5 ;oraepam5'lpraolam#enodiaepine cu durata lunga de actiune +timp de in-umatatire peste 3oore, – ex &iaepam5 Clonaepam

&ependenta apare la toate preparatele #enodiaepinice – mai rapid seinstaleaa la cele cu durata lunga de actiune'lta indicatie de electie a medicamentelor #enodiaepinice o repreinta stareade sevra- la alcool"

cel mai frecvent folosite" &iaepam5 Clordiaepoxidin caul existentei unei insu!ciente hepatice se recomanda :xaepamulsau ;oraepamul +nu necesita meta#oliare hepatica,

Sedative ne#enodiaepinice

Sunt heterogene din punct de vedere chimicCele mai cunoscute sunt"

Mepro#amatul – indicat si in sevra-ul alcoolic)uspirona +Spitomin,

efect anxiolitic fara efect sedativ semni!cativavanta- – nu da dependenta +actiunea este mediata de receptoriiserotonin*ergici,

%idroxiinuleste un antihistaminic utiliat in afectiunile alergiceare un efect anxiolitic importantpoate ! folosit si ca hipnoticavanta- – nu da dependenta

Neurolepticele sunt-CLASICE=CONVENTIONALE= TRANCH. MAJORE=ANTIPSIHOTICE DE I-EN - ATIPICE=ANTI PSIHOTICE DE II-EN

NE!ROLEPTICE -CLASICE=CONVENTIONALE= TRANCHILI"ANTE MAJORE



-DE#INITIE un grup de medicamente capa#il de a produce efecte neurologicespeci!ce +ex. par<insonism, *de unde si denumirea neuroleptic sugerata de $ierre&eni<er* pe l=ng> efectul terapeutic propriu*is antipsihotic ?i sedativ folosite intratamentul schiofreniei si altor tul#urarii psihotice

Termenul de tranchiliant ma-ore vine de la linistea +sau ataraxia,indusa 5 de aceste medicamente

MC'N7SM & 'CT7UN*antagonisti*#locheaa * ai receptorilor dopa minergici &3

CLASI#ICAREA NL $ %.&up' structur' c(i)ic' * in +unctie &e 'ctiune',-&up' ener'tie .-&up' potent'

%.&up' structur' c(i)ic' +sunt mentionate clasele si medicamentele maifrecvent folosite,

2enotiaine'lifatice – Clorpromaina* primul N; descoperit la in 1@o de $aulCharpentier5$iperidinice – Tioridainul

$iperainice – 2lufenaina5 TriAuoperaina5 $erfenaina)utirofenone – %aloperidol5 &roperidol

Tioxantene – Tiotixen5 2lupentixol5 6uclopentixol +Clopixol,7ndoli – Molindon&i#enodiaepine * ;oxapina)enamide " sulprid +&ogmatiB,.&ifenil #util piperidine" pi m oi d +:rap, Ausp iri7en +lmap, penAurldol+Sernap,.'ntipsihotice convenDionale

DCI Mod prezentare Doze uzualeChlorpromazinum Sol. Inj. 5 mg/ml, fiola 5 ml 75-15o mg/zi, creştere gradatăe!omepromazinum Cpr. "5 mg

#iole "5 mg/ml

"5-1oo mg/zi

$aloperidolum Cpr. 5 mg

Sol. Inj. 5 mg/ml %1 ml&

Sol. 'rală o," (, fl. 1o ml

)*nă la +o mg/zi %cazuri e!ere&

oza de ntreinere0 5-1o mg/zi

uclopenthi2olum Cpr. #ilm. 1o, "5 mg

)ic. 'rale, ol. "o mg/ml

Sol. Inj. 5o mg/ml, fiola 1 ml

"o-15o mg/zi

3ntreinere "o-5o mg/zi

4hioridazinum raj. 5, 5o mg oza iniiala "o-o mg/zi, p*nă la 5oo-6oo mg/zi

oza de ntreinere 1oo-"oo mg/zi

* in +unctie &e 'ctiune' c're se inst'le'/' initi'l o&'t' cu crestere'trept't' ' &o/ei$$rima cl'si0c're i)port'nt1 ' +ost ce' ' lui L')2ert 3i R'4ol +1@0o,clasi!care de tip #ipolar *.



LEVO NE!LEPTIL TIORIDA"IN CLORPROMA"IN $7M:67& 2;U2N'67N' %';: TR72;U$R'6 .M'B$T7;SEDATIV7NC7S7E Se&'ti4e

* mecanism – +*, recept dopaminergici . postsin'ptici &3 si exclude o Fa

activitatii dopaminergiceefectele sedative apar la doe mici5 inaintea instalariiefectelor antipsihotice care apar la doe mai mariefectele adverse sunt dominate de simptome anticolinergiceefectele extrapiramidale sunt mai rare decat in caul celor incisive

*nu se '&).in s< de!citare"he#efrenica5catatonica 5simpla

Incisi4e* mecanism – la doe mici +*,recet.dopaminergici presin'ptici &3 sFtransmiterea idopaminergice

efectele sedative apar la doe mai mari decat cele care au efectantipsihotic evident

efectele adverse sunt dominate de efecte extrapiramidaledi#enodiaepinele

*se adm.in s< de!citare"he#efrenica5catatonica 5simpla. Cl'si0c're' Deni5er 6%788," apare ca o critica la prima clasi!care "a*polul sedativ nu repreinta opusul polului incisiv *cum ar ! de asteptat intr*oclasi!care de tip #ipolar –

*cum este cea ;am#ert ?i Ravol**opusul polului se&'ti4e este repre de proprietatile

DE"INHI9ITORII6ACTIVATORII:#*la unele N; potente sau de doe mici –se intalnesc si ef.S si 7 in acelasi timp*ex"%alo;E:5 C;:R$R:M'6 T7:R7&'67N5 NU;$T7; 2;U2N'6.%';:5M'B$T7;SU;$7R7&5$7M:67&SEDATIV MAJOR S );A) SM;AMAMIndiferent de doza-in doze mici S&'T7E GS 'CT7E'T:RG'MGM'B:R mGmoderat

Neuroleptice sedative Neuroleptice dezinhibitoare Neuroleptice incisive

- 8 %deprei!ă&- an2iolitica

- !egetati!e- e2trapiramidale0 a9inezia%foloite n aociere cuneuroleptice incii!e pentru a-i

- maniacală- an2iogene

-e2trapiramidale0 hiper9inezia

- antipihotice- confuional anti - delirantă - halucinatorie

- e2trapiramidale0 - a9inezia -di9inezia



cădea :I efectul hiper9inetic&

- Se adminitrează n tările pihotice delirante

- antiautit- antiapatic

- cti!e pe formele deficitareale chizofreniei

,-&up' ener'tieA: Neuroleptice st'n&'r& 6neuroleptice clasice,

sunt cele repreentate mai sus9: Prep'r'te &epot

*au repreentat un prim progres in tratamentul psihoelor cronice5mai ales al schiofreniei5 crescand complianta la tratament

+!ind necesara o singura in-ectie la 35 / sau 4saptamani,*ele contin un neuroleptic standard incisiv care se eli#ereaatreptat in plasma de

la loculin-ectiei intramusculareexemple" 2lupentixol decanoat +2luanxol depot,5

6uclopentixol decanoat +Clopixol depot,52lufenatina decanoat +Modecat5 &apotum,5%aloperidol decanoat

*M'7 N:U contin si NL 'tipicex" *R7S$:;$T C:NST' 2"3/H5o M(9 38;UN' * 6Ipadhera olanapine cu eli#erare prelungita 13o1o md x3 8luna

/oo84omg8luna6J$'&%R' 31o mg pul#ere ?i solvent pentru suspensiein-ecta#il> cu eli#erare prelungit>6J$'&%R' /oo mg pul#ere ?i solvent pentru suspensiein-ecta#il> cu eli#erare prelungit>6J$'&%R' 4o mg pul#ere ?i solvent pentru suspensiein-ecta#il> cu eli#erare prelungit

Neuroleptice cu 'c<iune prelunit1

DENUMIRE

INTERNAŢIONAL

DENUMIRE

COMERCIAL

MOD DE

!RE"ENTARE

DO"A TERA!EUTIC

)ipotiazina palmitat )iportil

)iportil "

fiole 1oo mg

fiole "5 mg

1oo-"oo mg / ăpt.

"5-75 mg / " ăpt.#lufenazina enantat au 8oditen



decanoat 8odecat

;ogen

)roli2in

fiole 1o şi "5 mg "5-5o mg / lună

#lupenti2ol #luan2ol fiole " (, o mg

fiole 1o (, 1oo mg

"o-o mg / "-+ ăpt.

1oo mg / +- ăpt.

uclopenti2ol Clopi2ol fiole "oo şi 5oo mg "oo mg / ăpt.$aloperidol decanoat $aldol fiole 5o mg 5o mg / ăpt.#lupirilen Imap fiole " mg -1o mg / ăpt.)enfluridol Semap cp. "o mg "o-o mg / ăpt.)imozid 'rap cp. 1 şi mg "-1" mg / ăpt.Clopenti2ol Sordinol fiole "oo mg "oo-oo mg / "- ăpt.

Antipsi(otice 'tipice inect'2ile cu eli2er're prelunit1

DCI#Co$ercial !rezentare Doz% &$'( Ac)iune

'lanzapinum

%;p-dhera&

"1o mg pul<ere

şi ol!ent

"1omg/" ăpt.

o5 mg ăpt.ntagonit 1/"//5-$4"C/8+/8

=iperidonum

%=ipolept Conta&

#l. "5 mg, +7.5

mg şi 5o mg.

"5-5o mg/"

ăpt.)uternic antagonit 5-$4"/" %parial&

C : Neuroleptice 'tipice 6&e ener'ti' ' II-': ANTAONISTISEROTONIN-DOPAMINERICI

DE#INITIE >un grup de antipsihotice5 care sunt compara#ile cu antagoni?ti aireceptorilor de dopamina in termeni de e!cacitate5 dar difer> Kn ceea ce prive?testructura chimica 5 a!nitatea receptorilor5 ?i pro!lul ef.secundare

* sunt e!cace in ameliorarea cognitie5 simptomele primare negative ?ifuncDionarii sociale + simpt.negative sunt inAuentate in mica masura de neurolepticeleclasice,5-e+ecte sec $ - mai putin x$ - mai frecent ef.de Fprolactinei5 F greutatii5 F &65sedare

*a!nitatea receptorilor este diferita *multipla



MECANISM DE ACTI!NE $ (eneric * antagonisti ai receptorilor L*%T 3,receptorilor L&3,

-'nt'onisti Selecti4i D*?D,• sulpiride5 amisulpiride

-SDA 6serotonin-&op')ine 'nt'onists:• risperidone5 iprasidone5 sertindole

- MARTA 6)ulti 'ctin receptor t'rete& 'ents:-• cloapine5 olanapine5 uetiapine

- 'oni3ti p'r<i'li6 st'2ili/'tori : &op')inerici 3i serotoninerici• 'ripipr'/ol

(eneric * antagonisti ai receptorilor L*%T 3, receptorilor L&3, se cl'si0c1 @n +unc<ie &e )ec'nis)ul lor &e 'c<iune 'supr'&i+eritelor siste)e &e receptori$

'nt'oni3ti selecti4i 'i &op')inei 6D*ID,: 6&e eB.')isulpri&: 'nt'oni3ti &e serotonin1?&op')in1?'l+'-l 6SDA: 6&e eB.risperi&on1 /ipr'si&on1 p'liperi&on1 sertin&ol: 'ntipsi(otice cu 'c<iune )ultireceptor'l1 6multi*actingreceptor targeting antipsIchotics5 MARTA: 6&e eB. clo/'pin1ol'n/'pin1 ueti'pin1 /otepin1:

7n plus fata de S&' au afmitate pentru* receptorii muscarinici cre?te eli#erarea presinaptic> de acetilcolin>

+efect procognitiv, i



* #locarea receptorului histaminic %1 induce sedare ?i posi#il cre?tere Kngreutate.

'oni3ti p'r<i'li &op')inerici 3iserotoninerici 6&e eB. 'ripipr'/ol:. D: Neuroleptice 'tipice 6&e ener'ti' ' III-': 'ripipraolul +'#ilifI,*mec sta#iliator al dopaminei

* stimuleaa receptorii %T1' careanantagonieaa receptorii %T3' * se stie ca"Cresterea transmisiei serotoninergice duce la inhi#itia caii dopaminergicemeocorticale +Shiloh R et. al.3oo0,. adica +O, receptorii lor %T3' det.scadereadopamineiSi atunci 'ripipraolu poate sa l +O,8 +*, receptorii %T1' functie de nivelulsangvin al dopaminei la un moment dat&:6' este e!cace Kn doe cuprinse Kntre 1o ?i /o mg pe i.cp*.15/o mg*odata

pe i

- &e/'4'nt'ul cel mai important in tara noastra este pretul ridicat al acestor

neuroleptice

Repre/ent'nti Sulpiri&ul – la doe mici are efect deinhi#itor* si rare efecte extrapiramidale+3oo – oo mg8i,5 actiune #una pe simptomele negative * la doe mari devine un neuroleptic standard cu proprietatipredominant sedative si

actiune #una pe simptomele poitive Clo/'pin' +;eponex5 Cloaril, *ar ! fost disponi#il Kn uropa la Knceputul [email protected] introdus Kn Statele Unite Kn 1@@o5

– este un neuroleptic atipic cu efect foarte #un Kn reducereasimptomelor negative5

afective ?i cognitive * efectele extrapiramidale sunt practic a#sente5

* datorita riscului de agranulocitoa este indicat in schiofreniareistenta la tratament Risperi&on' +Rispolept5 Risperdal, – are efecte #une si pe simptomelepoitive5

insa fenomenele extrapiramidale sunt relativ mai frecvente incomparatie cu celelalte

neuroleptice atipiceOl'n/'pin' 6"FpreB', – efectul asupra simptomelor poitive este #un5

* insa efectul asupra simptomelor negative este mai intens5 * in doe uuale are un efect antidepresiv5

*in doe mai mari are ef. sedative pronuntate !ind e!cient in tratareaagitatiei psiho*motorii

* efectele extrapiramidale sunt a#sente dar * cresterea in greutate este mai pronuntata decat in caul celorlalteneuroleptice



Gueti'pin' 6Serouel: – are efect #un atat pe simptomele poitive cat si pecele negative5 pana in preent nu s*au constatat efecte adverse extrapiramidale5dar pot apare tul#urari de conducere la nivelul sistemului excitoconductor alinimii +modi!carea traseului P(, P'liperi&on' principalele indicaDii !nd Kn tul#urare psihotic> acut>5schiofrenie5 tul#urare schioafectiv>5 iar ca particularit>Di are un de#ut de

acDiune mai rapid comparativ cu alDi agenDi antipsihotici5 cre?tere limitat> Kngreutate +aprox 0Q,5 incidenD> sc>ut> a $S5 efect #ene!c asupra arhitecturii ?icalitatii somnului. Antipsi(oticele 'tipice

DCI !rezentare Doz% &$'( Ac)iune

miulpridum Cp. "oo mg +oo->oo "/+

ripiprazolumCp. 5, 1o, 15, +o mg

#l. ol. 1.+ ml %7,5 mg/ml& %I8&"o-+o

5-$4" antagonit şi modulator al

tranmiiei dopaminergice

Clozapinum 4<. "5, 1oo mg "oo-6oo1/ antagonit ", 5-$4", 5-$47,

5-$4, 5-$41 şi 8

'lanzapinum

Cp. 5, 1o mg,

#l. 1o mg pul<ere %I8&

Cp. 5, 1o, 15, "o mg. %orodip.&

1o-"ontagonit 1/"//5-

$4"C/8+/8

)aliperidonum

I:?@ACp. eli<. prelung., 1, 5, +, 6, B, 1" mg. +-1"

8eta<olit acti! al riperidonum cu

aceleaşi proprietăi farmacologice

uetiapinum

4<. "5, 1oo, "oo mg

Cp. D= 5o, "oo, +oo, oo mg %eli<.

prelung.&

+oo->oo "/5-$4" moderat E" antagonit

=iperidonum4<. 1, ", +, mg

#l. ol. orală +o ml, 1oo ml %1mg/1ml&+-6 )uternic antagonit 5-$4"/" %parial&

Sertindolum

erdolectCp. film. , 1", 16, "o mg. -"o

Flocant al receptorilor ", 5$4"

mezencefalici, aciune pe receptorii

E1, fără aciune anticolinergică

ipraidonumCp. "o, o, 6o, >o mg

#l. "o mg/ml liofilizat %I8&>o-16o 5-$4"/" antagonit

Posoloi' unor 'ntipsi(otice 'tipiceMedica$ent Doza de start

$'#ziDoza $ini$%

e*ectiv%$'#zi

Doza $a+i$%$'#zi

C')I: 1",5 +oo Boo':)I: 1o 5 G 1o "o=IS)@=I': " %1 la !*rtnici& >H@4I)I: 5o %"5 la !*rtnici& +oo 75o



8ISH)=I >oo >oo pt. imptome poziti!e

1oo pt. imptomenegati!e

1"oo

4.*&up' potent' N; sunt cu potenta Knalt> sau -oas>Poten<' se refer> l' &o/' @n ) neces'r1 pentru un e+ect 'ntipsi(oticec(i4'lent cu %oo ) clorpro)'/in' +aceste niveluri de potenD> pot constitui?i o orientare de doare adecvat> la schim#area antipsihoticelor Kntre ele,.Antipsi(oticele cu potent1 o's> +N; S, sunt caracteriate prin

efecte anticolinergice mai importante5hipotensiune orto* static> ?i

activitate sedativa mai accentuat>5 iarAntipsi(oticele cu poten<' @n'lt1 +N; 7 , prin

Neuroleptice cu poten)%

crescut%


$edie


sc%zut%

- pimozid 1 mg

, risperidon - . / $'

- halo " mg

- flufenazină " mg

-olanzapina,/,0 $'

- trifluperazine 5 mg

- tioti2en 5 mg

- perfenazină > mg

- lo2apina 1o mg

- droperidol 1o mg

- clorpromazina 1oo mg

- tioridazin B5 mg

- ulpiridum 6o mg

%n doze mici ete dezinhi<itor,

n doze mari ete edati!&

- clozapina 1o $'

efecte extrapiramidale mai importante 5care impugn tratament corector cuantipar<insoniene. xperienDa clinic> a ar>tat c> de fapt doa sedativ> este adeseamai Knalt> dec=t doa antipsihotie> necesar>. Utiliarea unor doe sedative cre?tedisconfortul pacientului deoarece cresc efectele secundare5 de aceea pentru sedarese prefer> asocierea 7a antipsihotic a unei )6&

INDICATII ALE NL $*schiofrenia – tratament atat al episoadelor acute dar si pentruprevenirea recaderilor * N; S –nu in s<. Catatonica5he#efrenica5simpla * N; ' –da in s< cu simptome +*,



* N; tipice *mult mai efective pe simptomele +O, halucinatiiid.delirante5agitatie decit pe simptome +*, * pot prin ele insele contri#ui la producereasimptomelor+*,

+dupa un prim episod tratamentul se continua minim 1 an5 dupacare doele se reduc treptat pana la intreruperea tratamentului

dupa mai multe episoade tratamentul este cronic – toata viata,*alte psihoe idiopatice*T) 7* N; tipic O ;78C)68Ealproat * T&M cu elem.psihotice*N; tipicO'&

*mai efectiv TC *tul#.deliranta *T$ ):R&;7N ce are simpt.psihotice

*stari de agitatie psiho*motorie5 indiferent de etiologie +episod manical5stari de sevra- la su#stante psihotrope5 tul#urari acute de comportamentin retardarea mintala sau demente5 depresia agitata5 etc.,*Nl tipice cu

potent' pt c' 'u )'i putine e+. c'r&iotoBic' epileptoen' 'nticolineric'*tratamentul de scurta durata al anxietatii*unele dintre N; au si un efect antidepresiv +Aupentixolul5 tioridainul siolanapina,5

* ma-oritatea N; determina o agravare a depresieica antiemetice

E+ecte secun&'re 'le neurolepticelor tipice $ A: E+ecte secun&'re nonneuroloice 9: E+ecte secun&'reneuroloicA: E+ecte secun&'re non neuroloice l' neuroleptice cu poten<1 sc1/ut1+clorpromain>5 tioridain5 sulpirid,%. E+ect 'nticolineric pri+eric * usc>ciunea mucoaselor gurii5 nasului * constipaDie8 ileus paralitic * greaD>5 vom>

urin> – retenDie urinar>8de!cit Kn micDiuneocular * F **** intraoculare5 agravarea glaucomului * tul#ur>ri de acomodare*cicloplegie5 midria>

Tratamentul sindromului anticolinergic periferic * sc>derea doelor * Kntreruperea neurolepticului * medicaDie colinergic>

*. E+ect '&reneric (TAGriscuri la pacienDi cu" * tul#ur>ri circulatorii cere#rale



* cardiopatie ischemic>corectat> cu N' +cu efedrina,5 nu cu ' care are efecte ) adrenergice

,. E+ecte en&ocrine +#locarea receptorului &3 determin> F prolactinei* galactoree5 angor-area s=nilor5 amenoree secundar>

. Cre3tere' @n reut'te

. E+ecte seBu'le$* di!cult>Di erectile5 sc>derea li#idoului5 tul#ur>ri e-aculatorii5 impotenD> +oQ dincei trataDi cu neuroleptice tipice pot experimenta impotenDa,

. E+ecte (ep'tice* ictere – colestatice5 f>r> prurit * apar Kn 7 lun> de tratament * sunt prevestite de fe#r>5 rash*uri5 greDuri5 dureri a#dominale5 sd. Auli<e+s gripei5 eoino!liei,F#iliru#inei in urina5ser5 F2'5 Ftransaminaei

8. E+ecte (e)'toloice * ; e tranitorie * mai frecvent> la clorpromain5 tioridain * agonulocitoa K. E+ecte &er)'toloice * pigmentate cenu?iu*al#astru +mai ales clorpromain, * fotosensi#ilitate * tul#ur>ri cutanate alegice* apar precoce Kn primele sapt de tratament* se remit spontan

7. E+ecte o+t'l)oloice$igmentaDia retinei – ireversi#il> la tioridain oomg8i * #enign> la fol clorpromain

%o. E+ecte c'r&iotoBice*clorpromaina – determin> prelungirea VT5 aplatiarea undei T*tioridainul * determin> torsada v=rfurilor +ef pe unda T, * supradoa poate ! letal>

%%. Mo'rte' su2it1* atri#uit> prematur monoterapiei cu neuroleptice tipice* Kn cel puDin 3 cauri atri#uit>*coadministrare cu" * pimoid +ce prelunge?te intervalul VT, * macrolide +claritromicin>5 eritromicin>,

%*. Supr'&o/'ul cu neuroleptice tipice(ravitatea lui depinde de" * sensi#ilitatea individual> la neuroleptice * v=rsta5 starea somatic> * asocierile toxicologiceSimptome"



* mai puDin severe – semne $S5 midria>5* R:T5 T'5 tahicardie

* severe – delirum5 com>5 depresie respiratorie5 epilepsie're o evoluDie Kn general favora#il>5 cu excepDia"* suprado>rii – tioridainului * mesoridainei

* inger>rii simultane a altor depresive SNC +alcool5 #ar#iturice,Supradoele neurolepticelor incisive sunt mai puDin periculoase dec=tneurolepticelor sedative.

Tratament" * folosirea c>r#unelui activ5 a lava-ului gastric * nu antiemetice * epilepsia e tratat> cu diaepam * %T tratat> cu N' sau dopamin> +dar nu cu adrenalin>,9: E+ecte secun&'re neuroloice ale neurolepticelor tipice5 la neurolepticelecu potenD> crescut> +pimoid5 halo5 Aufenain>,

%. E+ect 'nticolineric centr'l5 mai Knt=lnit la neurolepticele cu potenD>

sc>ut>5 manifestat prin"* deorientare Kn timp5 la persoan>* confuie5 tul#ur>ri de memorie* productivitate psihotic>* midria>* agitaDie

Tratament"* !iostigmin>5 1*/ mg dup> /o min* suprado>rii !iostigminei W atropin> o5 mg*. Se&'re* Kn special e reultatul #loc>rii receptorului %1* neurolepticele cu potenD> sc>ut> +Nls, sunt cele mai sedative +clorpromaina ecel mai sedativ neuroleptic tipic5 tioridainul loxapina,* neurolepticele cu potenD> crescut> sunt mai puDin sedative dec=t neurolepticelecu potenD> sc>ut>* c=nd doa de neuroleptic o administr>m seara la culcare5 efectul advers+sedarea, este eliminat ?i se devolt> toleranDa pentru alte efecte adverse

,. E+ect epileptoen* apare rar5 mai frecvent la administrarea neurolepticelor cu potenD> sc>ut>5 Kndoe mari* apare la pacienDi cu antecedente epileptice5 leiuni organice cere#ralemecanism prin care neurolepticele tipice determin> sc>derea praguluiconvulsivant Kncetinirea ?i cre?terea sincroni>rii pe (

. Si)pto)e eBtr'pir')i&'le* determinate de +*, receptorii &3 negriostriaDi +su#corticali,* sunt grupate Kn tul#ur>ri de mi?care Kn tul#ur>ri de mi?care induse deneuroleptice care cuprind" * a<atisia acut> indus> de neuroleptice

* par<insonismul indus de neuroleptice – 'P – %T * distonia acut> indus> de neuroleptice – &P – %T



* tremorul postural indus de neuroleptice

A&).&e lun&' &ur't' ' AP &eter)in' 'p'riti' +eno)enului = up-reul'tion* F nr.de receptori dopa dis<ineia tardiv> indus> de N; * sindromul neuroleptic malign G paloare5 hipertensiune * tul#ur>ri de mi?care induse de alte medicamente f>r> speci!caDie5 altele

dec=t neurolepticeNeurolepticele sedative produc mai multe efecte secundare ca neurolepticeleincisive.7nclud"X par<insonismulX a<atisia acut>&eci N; S produc m.m ef.sec.decit N; 7 –cu exceptia Xmoarte su#it> X efecte extrapiramidale

X 'ceste efecte sunt mai puDin pro#a#il cauate de neurolepticele atipice dec=tde neurolepticele tipice5 astfel"

*dis<ineia tardiv>*SNM +s*a raportat ?i la cloapin>*e mai frecvent dac> e coadministrat cu litiu* ?ila risperidon>,

Dup1 Pre&escu succesiune' inst'l1rii +eno)enelor eBtr'pir')i&'leeste$• '5ine/i' @n pri)ele K &e (• sin&ro)ul (ipo5inetic-(iperton• sin&ro)ul (iper5inetic-(iperton

Sin&ro)ul (ipo5inetic$ p'n' l' '5ine/ie

*diminuara pana la +a#sent>,• mi?c>ri automate +ex. ;eg>natul #raDelor Kn timpul mersului,• mi?c>ri voluntare• iniDiative motorii – merg=nd pe stupoare aparent> f>r> tul#ur>rile con?tiinDei(reu de diferenDiat de"• o Knr>ut>Dire a #olii de #a>• o depresie• defectul schiofrenic

I. Sin&ro)ul p'r5insoni'n in&us &e neuroleptice = s& (ipo5inetic6'5inetic:-(iperton = s& i)pren're cu neuroleptice

Simptome +ap>rute Kn 3*4 sapt de la Knceperea neurolepticului5 cre?tereaneurolepticului sau sc>derea anticolinergicului,"• tre)or – grosolan5 ap>rut Kn repaus +dispare la iniDierea mi?c>rilor

intenDionate,* /*0 cicli8secund> localiare" mem#re5 cap5 gur>5 lim#> – sd. iepurelui Gtremorul perioral• rii&it'te' +hipertonia, muscular> * de plum# G continu> cre?tere * dinDat> G evidenDiat> prin semnulroDii dinDate



• 2r'&i5ine/i' +denumit> Kn &SM 7E a<ineia, – diminuare a expresiilor faciale5mi?c>ri automate +gesturilor,5 mi?c>ri voluntare5 a atitudinilor5 aspect dero#ot.

Simptomele sunt nedatorate" schiofrenieie catatonice5ep.&M.deliriumului5dementeiSindrom de impregnare N; G par<inson N; O sialoree O clipit la percuDia frunDii

Tratament"• sc>derea doelor de neuroleptic• antipar<insonian de sinte>• schim#area neurolepticului tipic cu neuroleptic atipic

II Sin&ro)ul &is5inetic > (iperton = &istionii 'cute in&use &e neuroleptice= cri/' neuroleptic1

- )i3c1ri in4olunt're - posturi 'nor)'le 3isp's)e )uscul're

Simptome +apar la H ile de la Knceperea neurolepticului incisiv sau cre?terearapid> a neurolepticului incisiv,"• localiare frecvent> Kn extremitatea cefalic>

* retrocolis5 torticolis5 trismus5 grimase5 c>scat5 disfonie5 spasm faringo*laringian5 diartrie5 ** macroglosie5 protruia lim#ii5 crie oculogire

• poiDii anormale ale mem#relor inferioare ?i trunchiului nedatorate"catatoniei5 schiofreniei5 #oli neurologice5 epilepsie5 leiuni temporale55medicaDiei anticonvulsivante

Tratament"• antipar<insoniene" * antihistaminergice – defenilhidramin> omg8i.m. * antilolinergice – #entropin>5 a<ineton 3 mg5 norAex5 rompar<in 3mg5*******• diaepam" * i.m.5 i.v. 1o mgste de preferat asocierii antipar<insonienelor 5sc>derea doelor de neurolepticepentru c> antipar<insonienele scad a#sor#Dia intestinal> a neurolepticelor

III.A5'tisi'$* incapacitatea de a sta lini?tit5 Kn repaus5 Kntr*o poiDie static>* apare Kn 4 sapt de la Knceperea tratamentului

Tratament"• nu r>spunde la antipar<insoniene* este de preferat sc>derea neurolepticului pentru c> antipar<insonianul * scadea#sorDia* neurolepticului5

* ortotimiant *favoriea> dis<ineia tardiv>



• sc>derea doei neurolepticului5 schim#area neurolepticului• #enodiaepine +diaepam, Y #eta#locant +propanolol,5 clonidin>

IV. Dis5ine/i' t'r&i41* mi?c>ri involuntare +cap5 g=t5 #ue,"• coreiforme +rapide5 spasmodice5 dansante5 nonrepetitive,• atetoide +lente5 sinuoase5 continue,• ritmice5 stereotipe +ticuri5 grimase,* ap>rute Kn timpul administr>rii unui neuroleptic timp de / luni sau 1 luna dac>pacientul are mai mult de 0o de ani* nedatorate %untington5 coree5 %T5 protee5 #romcriptina

Tratament"• nu are tratament speci!c• sc>derea doelor neurolepticului tipic• schim#area cu neuroleptice atipice• stoparea antipar<insonienelor a c>ror administrare poate agrava simptomele

+efectele neurologice ale neurolepticelor,• se pot o#Dine amelior>ri +a tul#ur>rilor de mi?care5 simptomelor psihotice,cu"* litiu5 c#5 #d* depa<ine +valproat,Simptomele dis<ineiei tardive"• agravate de " * a#stinenDa la neuroleptice * existenDa anticolinergice• suprimate temporar" cre?terea doelor neurolepticelor5 sedative2actori de risc pentru dis<ineia tardiv>"• administrarea mai mult de 1 an de neuroleptice incisive• femei de peste o de ani• preint> tul#ur>ri afective5 leiuni cere#rale5 tul#ur>ri cognitive

V Sin&ro)ul neuroleptic )'lin = sin&ro) p'lo're > (iperter)ie 6'soci'tu/ului &e neuroleptic:

Simptome"• rigiditate muscular> sever>5 uneori distonie5 temperaturi crescute• disfuncDii neurologice +disfagii5 tremor5 a<ineie5 incontinenD>5 mutism,• modi!c>ri de con?tiinD>" confuie5 com>• leucocito>5 cre?terea C$P • nu se datorea>" * unei alte su#stanDe * neurologic – encefalite* por!ria acut>

* tetanie'pare Kn 4 saptam=ni de la Knceperea administr>rii unui neuroleptic +Kn 38/ dincauri apare Kn prima s>pt>m=n> de la Knceperea administr>rii neurolepticului,

Tratament"• intervenDia de urgenD> const> Kn"* Kntrerupera administr>rii neurolepticului tipic*neurolepticului incisiv* m>suri ce privesc" * lini?tirea pacientului * monitoriarea funcDiilor vitale5 #alanDa %*5 elimin>rilor renale



* evitarea deshidrat>rii* previne apariDia sindromului neuroleptic malign* antipar<insonienele pot sc>dea uneori rigiditatea muscular>* s*au o#Dinut reultate favora#ile cu

* &antrolen administrat iniDial iv o5*35 mg8<I la 4 ore – A&TG1o mg8i * )romcriptin> 3o – /o mg Kn 4 doe

Zn 3o – /oQ denod>m=nt fatal – moarte'ntipsihoticele cu efecte anticolinergice sunt mai puDin pro#a#il s> cauee SNM$reenDa SNM este invers proporDional> cu preenDa efectelor anticolinergice

Aceste' sunt tr'&use

Clo/'pin1 6%7K7:9loc(e'/1 selecti4 receptorii &op')inerici D* e4itn&u-se c'le'nirostri't'l'De 'se)ene' 2loc(e'/ receptorii NA9loc(e'/' )ult )'i puternic receptorii -HT* @n corteBul c're 'poi'c<ione'/1 pentru ' )o&ul' o'cti4it'te &op')ineiPrintre non-r1spunsurile l' )e&ic')ente &in pri)' ener'<ie s'u cei c'renu pot toler' re'c<iile '&4erse 'proBi)'ti4 ,o r'spun& l' Clo/'pin'

Clo/'pine

ReacDii adverse extrapiramidale sunt minime$oate a-uta la tratarea dis<ineiei tarditive$reinta Knc> efecte secundare hipotensiune arterial> ortostatic>5 sedare5crestere in greutate5 cresterea frecventei cardiaceRisc crescut de convulsii +3*/Q,'granulocito> la 1QRiscurile agranulocito> cresc atunci c=nd se administrea> concomitent cucar#amaepin>7nteracDiuni cu 7SRS ?i valproic cre?terea nivelul sangvin ?i a riscurilor ef.sec.aleCloapina5

Risperi&onei 6Risper&'l %77:

Mai putine efecte secundare decat CloapinaComercialiate ca a#ordare de prim> linie de tratament)locuri &3 selectiv>5 noradrenalina5 ?i *%T 3 Se susDinute ca e la fel de e!cient pentru simptome poitive ?i negative+controversat,ReacDii adverse extrapiramidale scaute +dar sunt preentate la doe mari, *controversat



&etermina sedare5 cre?terea Kn greutate5 #>t>i rapide ale inimii5 hipotensiunearterial> ortostatic>5 ?i cre?terea prolactineiNu sunt riscuri de agranulocito>$oate provoca anxietate 8 agitaDie +posi#il T:C,Cercetare arata clar ca Risperidona are efecte secundare extrapiramidale maireduse si are efecte pe reducerea simptomelor psihotoce

ste neclar avanta-ul ca nu determina agranulocito>

Ol'n/ipine - "FpreB' - %77Snt sla#e argumente cu privire la reducerea simptomelor negative$ro!lul efectelor secundare extrapiramidale pare a ! mai #un dec=trisperidon>Nu determina cre?terea prolactinei Reducere riscul agranulocito>

Sertin&ol - Serlect - %77 Sunt unele argumente sla# susDinute cu privire la reducerea simptom negativRisc sc>ut de efecte secundare extrapiramidale * avanta- ma-or

Nu det. sedare ?i determina o foarte u?oar> crestere a prolactinei *ma-oravanta-e&etermina hipotensiune arterial> ortostatic>5 tahicardie5 ?i cre?terea Kn greutateReacDiile adverse frecvente sunt rinit> si reducerea volumului e-aculator ?i +nusunt asociate cu tul#ur>ri de dinamica sex,

Kngri-orarea cu privire la moarte su#ita de caua cardiacaGueti'pin' - Serouel - %778

Nici un risc crescut de simptome extrapiramidaleZmp>rt>?e?te sedare5 hipotensiune arterial> ortostatic>5 cre?tere Kn greutateNu provoca reacDii adverse anticolinergice +cum ar ! la i Cloapina, * gur>uscat>5 constipaDieNu creste prolactinei"ipr'si&on' - *oo%Similar cu avanta-ele de alDii5 dar nu a susDinut Kn caua cre?tere Kn greutate

Neurolepticele 'tipice > 'nt'oni3ti 'i receptorilor serotonici&op')inerici - '0nit'te sc1/ut1 pentru D* -'0nit'te rel'ti4 )ic1 D% D, DA4'nt'e$X risc mai mic pentru efecte extrapiramidale +dis<ineie tardiv>5 par<insonism,– pentru c> neurolepticele atipice sunt mai active Kn sistemul dopaminergicmesolim#ic ?i nu nigriostriat care e r>spun>tor de inducerea par<insonismului.X )ene!ciu terapeutic pe simptome poitive5 negative +pentru simptomepoitive e!cient cu halo5 pentru simptome negative e!cient suprimarea halo,X produc mai puDin cre?terea prolactineiDe/'4'nt'e$X cloapina ?i olanapina au efecte anticolinergice mai semni!cative5 producsedare5 %T5 cre?tere Kn greutateX sindrom hipo<ineticX sindroame de neuroleptiare



Psi(o'n'leptice

Clasi!care"

antidepresiveleamfetaminele

Anti&epresi4ele

GSunt medicamente folosite in tratamentul depresiei ma-ore +endogene,.

&up> )ald[in – 3\\/5 'nti&epresi4ul i&e'l 'r tre2ui s1 @n&epline'sc1ur)1to'rele criterii$X e!cacitate"

Kn toate tipurile clinice de tul#urare depresiv>

Kn depresia u?oar>5 moderat> ?i sever>5o#Dinerea remisiunii Kn episodul acutla toate grupele de v=rst>instalare rapid> a efectuluiraport optim cost 8 e!cienD>.X accepta#ilitate +complianD>,"do> unic> ilnic> +monodo>,efecte adverse minimeinAuenD> minim> asupra activit>Dii profesionale 8 ha#ituale#un> toleranD> Kn afecDiuni organice ?i somaticelipsa de interacDiuni medicamentoasesiguranD> vital> la over*dose.

Clasi!care antidepresivelor"Anti&epresi4ele triciclice

sunt primele antidepresive folosite in tratamentul depresiei datoritaaparitiei a multor efecte adverse utiliarea lor in preent este redusaele se clasi!ca asociat in

Princip'lele cl'se &e )e&ic')ente 'nti&epresi4e Antidepresive din prima generaţie dupa –structura chimica

- existenta unui efectsedativ si anxiolItic

I – Triciclice - 'cti4'to're 1*+ '& Tri, amine secundare"desipraminanortriptilin>5protriptilina +'N97:(N, * indicat * &$RS7' 7N%7)'T' 3 * +'& Tri, amine tertiare" imipramin>5clomipramin> * indicat * &$RS7' 'N97:'S'5:ST7;' 5'(7T'T'



+'&, * se&'ti4e 1 * +'& Tri,*amine tertiare " 'mitriptilina5&oxepin Trimipramin

+'N97:;7T7C,II- AD Tetr'ciclice 3 "Maprotilina ;udiomil

* indicata in &$RS7' $S7%:T7C'*)ec'nis)e &e 'ctiune$* 'dministrarea de scurta durata – inhi#itori ai recapt>rii presinaptice

pentruN' +amine secundare,. *%T5 +amine terDiare,* '&)inistr're' &e lun' &ur't' deterrma #locare a receptorilorpostsinaptici

+do[n –regulation,N' +amine secundare,. *%T +amine terDiare,e+ecte '&4erse$

* e+ecte 'nticolinerice 6retenDie urinar>5 constipaDie5 cre?tereatensiunii intraoculare5

producerea ?i accentuarea de!cituluicognitiv, - e+ecte 'nti(ist')inerice 6se&'re cre3tere @n reut'te: - e+ecte secun&'re 2loc'&ei receptorilor -NA 6se&'re(ipotensiune ortost'tic1: - e+ecte c'r&iotoBice

+prelungirea intervalului V*T5 #loc atrio*ventricular5 saturareamem#ranei cu elevarea segmentului ST5 aritmii5 moarte su#it>,

- e+ecte neurotoBice +st>ri confuionale5 delirium5 mi?c>ri

deordonate5 convulsii, * e+ecte secun&'re speci'le5riscul decesului la over*dose5 av=nd un index terapeutic extrem de

sc>ut5 *- riscul 4ir'ului hipomaniacal sau maniacal.

*efectele adverse sunt de cele mai multe ori tranitorii5 ele pot ! evitate sau reduse in intensitate daca tratamentulse incepe cu doe

mici care se cresc treptat pana ladoa corespunatoare

*efectul antidepresiv se instaleaa dupa 1o – 14 ile de tratament5 lipsa deraspuns la un antidepresiv se mentioneaa daca nu apare nici oameliorare dupa 4 saptamani de administrare a antidepresivului respectiv5cu conditia ca doa sa !e corectaContr'in&ic'<ii$*tul#ur>ri cardiace5



infarct miocardic recent5 antecedente cu P( modi!cat ?i8sau tul#ur>ride ritm cardiac*glaucom*adenom de prostat>*antecedente care sugerea> #ipolaritatea*'ntecedente de comportament suicidar5

indicele toxic al medicaDiei din prima generaDie !ind foarte apropiatde indicele terapeutic.&atorit> non*speci!cit>Dii psihofarmacologice a efectelor secundare ?i ariscurilor de administrare5 aceste medicamente antidepresive sereco)'n&1 ' 0 utili/'te nu)'i l' perso'ne tinere5 perfects>n>toase5 care s> dispun> anterior instituirii tratamentului de o evaluarecardiologic> +clinic ?i P(,5 neurologic> +clinic ?i (,5 hematologic>5oftalmologic> ?i urologic>.&up> instituirea tratamentului5 pacienDii necesit> reevalu>ri la interval de/*0 luni.

Anti&epresi4e tetr'ciclice s'u inru&ite cutriciclicele

repre/ent'nti$ Mianserina5 Maprotilina5 Tr'/o&on'toate au efect sedativ si anxioliticefectele adverse anticolinergice si cardiovasculare sunt mai reduse inintensitateefectul antidepresiv se instaleaa ceva mai rapid – de exemplu pentruMianserin dupa 4 – H ile de tratament

4ri A$ine secundare eipramina,nortrptilina,protriptilina AD Tetra8aprotilina udiomil8ianerina eri!on

8ec%-&recaptarea din fanta inapt. a

:@)=@SI I:$IF4

8ec0%-&recaptarea :



AD Tri A$ine tertiare8ec%-&erotoninaSerotonina care in modnormaldipozitia@)=@SI :DI'S ,'S4I,AI44

Imipramina clomipraminentideprin anafranil- an2iolitic fecteaza i tranmiia

')@f.ap.dupa +-5 zile

mitriptilina do2epin

:4I@)=@SI?@ ACTI2ATOARE-:DI'A@:@

:4I@)=@SI?@ 3EDATI2E,AN4IOLITICE

:u pot fi adm.in doza unica eara pot fi adm.in doza unica earaI8'.@A':J)='C,FH)=')I':

@=':D%=@F'D@4I:&?@:#DI: in doze mariC'DI

4=':8I=4)I:-=@8@=':

?@:#DI: Gin doze mici

Nivel presinaptic

7nhi#iDia recapt>rii

Nivel postsinaptic

'!nitate pentru receptoriN' *%T &' 'lpha1 'lpha 3 %1 MUSC %T3 &3

'mitriptilina

O OO \ OOO O OOOO OOOO OOO \

Clomipramina

O OOO \ OO \ O OO OO \

&oxepin OO O \ OO \ OOO OO OOO \

7mipramin

a

O O \ OO \ O OO OO \

Maprotilina OO \ \ O \ OO O O \

Mianserina OO OO \ O O O O OOO \

Nortriptilina

OO O \ O \ O OO O \



Anti&epresi4e &in ' &ou' ener'<ie

% In(i2itorii selecti4i 'i rec'pt'rii serotoninei >ISRS

e+ectul 'nti&epresi4 se datoreaa inhi#arii recaptarii serotoninei dinfanta sinaptica in axonul neuronului presinaptic – fapt care determina opersistenta crescuta a serotoninei in sinapsa si5 in consecinta crestereaactivitatii serotoninergicerepre/ent'nti$ 2luoxetin +$roac,5 2luvoxamin +2evarin,5 Sertralina+6oloft,5 $aroxetina +Seroxat,sunt in&ic'te si in tul#urarile anxioase5 mai ales in tul#urarea de panica+in special $aroxetina,E+ectele '&4erse sunt rare si de cele mai multe ori tranitorii datoritaactiunii selective pe transmisia serotoninergica

• digestive +greaD>5 vom>, datorate activ>rii serotoninergice a receptorilor *%T/ presinaptici

• agitaDie psihomotorie ?i cre?terea semni!cativ> a anxiet>Dii Kn depresiile non*serotoninice

• a<atisie5 par<insonism• sedare5 ameDeli +1\*3\ Q,5 disfuncDie sexual> la #>r#aDi ?i femei

-sin&ro) serotonineric* apar mai frcvent la varstnici* manifestari "confuie5 nelini?te5 mioclonii5 hiperreAexivitate5 transpiraDii5frison5 trernor * pentru evitarea acestuia se recomanda cresterea treptata a doelorpana la doele e!cienteterapeutic



*se remite spontan in / saptamani

X sin&ro) &e &iscontinuit'te*apare la intreruperea #rusca a SSR7*mai ales cele cu T]3

paroxetina5sertralina5Auvoxamina *ordinea in care scade posi#ilitatea de a detrmina sd.de discontinuitate

1. Eenlafaxina* ore –cel m.m detrmina3. 2evarina *1 ore/. paroxetina*31 ore4. sertralina – 30 ore. Aoxetina *4 ore

-si)pto)eso)'tice"ameteli5verti-5ataxie5greata5voma5mialgii5paresteii5tremor5insomnie5 -si)pto)epsi(ice^anxietate5agitatie5plans5irita#ilitate5depersonliare

* pentru evitarea acestuia se recomanda scaderea treptata adoelor

X * convulsii. * pentru evitarea anxietatii5 agitatiei si irita#ilitatii se recomanda asocierea

in pri)ele * > , s'pt')'ni &e tr't')ent ' unei2en/o&i'/epine Contr'in&ic'<ii$

1. depresiile non*serotoninice3. antecedente convulsivante/. par<insonism.



/5 In(i2itorii &e rec'pt're ' nor'&ren'linei > NRI 6re2oBetin':Mecanism de actiune

* propriet>Di relativ selective pentru inhi#area recapt>rii la nivel presinapticpentru noradrenalin>.

fecte secundare"* activarea N' poate determina cre?terea anxiet>Dii ?i insomnie. ameteli 5

paresteii* hipotensiune5 tahicardie

ContraindicaDii"* depresiile non*adrenergice

* anxietate marcat>.

,.In(i2itori 'i rec'pt1rii nor'&ren'linei 3i &op')inei > NDRI 62upropionul:

Mecanism de actiune* inhi#area recapt>rii la nivel presinaptic pentru N' ?i &' Kn doe

terapeutice57ndicata Kn depresia dopamino*dependent> +1\*13Q din totalul depresiilor,.fecte secundare"

* potenDea> riscul proconvulsivant* rare tul#ur>ri digestive* insomnie.

ContraindicaDii" _ pacienDii cu antecedente de hipertensiune arterial>5 convulsii ?icomportament suicidar.

In(i2itori 'i rec'pt1rii serotoninei nor'&ren'linei > NSRI 64enl'+'Bin'&uloBetin1 )in'lcipr'n:

Mecanism de actiune * inhi#area recapt>rii la nivel presinaptic pentru *%T5 N' Kn funcDie de do>+venlafaxina,. *de pana la 1\ mg* inAuenDea> nivelul serotoninergic-'ctiune se&'ti4'

*de 1\ pana la *33 mg – inAuenDea> nivelul noradrenergic* Eenlafaxina Kn doe* mari * peste 33 mg* inAuenDea> nivelul de dopamin>*'ctiune 'cti4'to're * toate antidepresivele din aceast> categorie par

a avea ce' )'i r'pi&1 'c<iune Kntul#ur>rile &epresi4e se4ere. EB$ e+ectul Venl'+'Bin' 'p're in * s'pt')'ni 6+'te &e *- S l' celel'lteAD:



X&uloxetina ?i minalcipranul inAuenDea> semni!cativ !#romialgia.E+ecte secun&'re$

* cre?terea tensiunii arteriale* interferenD> cu citocromul $*4\* rare tul#ur>ri digestive.

Contr'in&ic'<ii$

_ pacienDii cu antecedente de hipertensiune arterial> ce necesit> strict>monitoriare_ pacienDi cu algii persistente Kn care suferinDa organic> de risc nu a fostpreciat>

.• Anti&epresi4e N'SSA Aonisiti Selecti4i 'i Serotoninei siNorA&ren'linei 6)irt'/'pin' tr'/o&on':

* Mecanism de actiune* dual5 inhi#itor* presinaptic de recaptare a serotoninei?i

* postsinaptic> asuprareceptorilor *%T3 ?i *%T/5

* cu efecte digestive minime5 amelior=nd disfuncDia sexual>.fecte secundare"

* risc de vira- hipomaniacal ?i maniacal. Traodona * dispune de efecte asem>n>toare mirtaapinei5 !ind antidepresivul dinnoua generaDie cu

* are un pro!l psi(o+'r)'coloic cel )'i 'propi't &e'nti&epresi4ele triciclice5

* este lipsit Kn totalitate de efecte anticolinergice.* ameliorea> calitatea somnului ?i Km#un>t>De?te semni!cativ ( de

somn *are efecte digestive care Ki limitea> utiliarea la pacienDii cusensi#ilitate gastro*intestinal>.

• Anti&epresi4e cu 'c<iune )o&ul'to're- serotonineric1 6ti'neptin': 3i -serotonineric1?)el'toninic1 6'o)el'tin':

Ti'neptin' - este un 'nti&epresi4 &e tip serotonineric cu )ec'nis)speci'l5 reali=nd o ranforsare

glo#al> a transmisiei *%T.* este singurul antidepresiv ce nu preint> interferenDe cu citocromul $*

4\5* utiliat> Kn asociere cu alte medicamente Kn depresiile ce KnsoDesc

tul#ur>ri somatice.



* are acDiune neuroplastic>5ma-oritatea studiilor con!rm=nd ameliorarea semni!cativ> a

volumului hipocampal.Ao)el'tin' este un agonist melatoninergic +receptorii MT1 ?i MT3, ?i un antagonist al receptorilor %T3C.agomelatina nu are niciun efect asupra recapt>rii de monoamine ?i

nici o a!nitate faD> de receptorii alfa ?i #eta adrenergici5histaminergici5 colinergici5 dopaminergici ?i ai #enodiaepinelor. 'gomelatina intensi!c> eli#erarea dopaminei ?i noradrenalinei Kn cortexul frontal ?inu inAuenDea> concentraDiile extracelulare de serotonin>. 'gomelatina estemeta#oliat> Kn principal de c>tre citocromul $4\ 1'3 +CJ$1'3, +@\Q, ?i de c>treCJ$3C@81@ +1\Q,.Contraindicaţii: %ipersensi#ilitate la su#stanDa activ> sau la oricare dintreexcipienDi insu!cienD> hepatic> +ciro> sau #oal> hepatic> activ>, utiliareaconcomitent> a inhi#itorilor puternici de CJ$1'3

Eecte adverse:cefalee5 ameDeli5 greaD>5 diaree5 dureri la nivelul a#domenului

superior, hiperhidro>5 fatiga#ilitate5 anxietateNotă: Au fost semnalate creşteri >3 ori limita superioară a valorilor normale ale

ALAT şi/sau ASAT

Depresi' >Neorotr'ns)it'torii >si r'spunsul ter'peutic

Depresi' prin &e0cit serotonineric poate preenta dou` tipuri de aspecteclinice"

* depresiei anxioase este repreentat de urm`toarele simptome"neliniste psihomotorie marcat`5 insomnie de adormire5 hiperfagie.

* depresie ostil` preint` acte antisociale5 comportament suicidar recurent5 consum de alcool droguri aceste manifest`ri preced=nd diagnosticul

de depresie Această formă poate răspunde la AD serotoninerice de tip clomipramină,tra!odonă, in"i#itori selectivi ai recaptării $-%T&SS'(),

(*A+, antidepresive duale &mirta!apina,venlafa.ina)



Depresi' prin &e0cit '&reneric preint`" * inhi#iie psihomotorie5 inapeten` cu sc`dere Kn greutate5 insomnie matinal`5hipersomnie diurn`5 de!cit cognitiv5 precum si simptome somatice ca deshidratare5uree crescut`5 #radicardie5 tendin` la colaps'ăspunde la antidepresivele cu ac0iune NA nespecică

&amo.apină,

lofepramină, maprotilină, vilo.a!inăspecica &in"i#itori selectivi ai

recaptării noradrenalinei,. X Depresi' prin &e0cit &op')ineric este o depresie inhi#at`5 cu somn agitat si treiri multiple Kn timpul nopii5

al#ire precoce a p`rului semne extrapiramidalediscreteTerapeutic răspunde numai la antidepresivele dopaminerice &amineptina şinomifensina), sau la cele alternative &#romcriptina), precum şi la cele speci1ce &#upropion)

X Depresi' prin &e0cit &e 'cetilcolinare un aspect clinic polimorf5 insta#il si varia#il de la un moment la altul5 iar

preena de!citului cognitiv este o caracteristic` important` Terapeutic5 se 4or e4it' 'nti&epresi4ele cu 'c<iune 'nticolineric1 Kn favoarea SSR75 7M': ?i a 'nti&epresi4elor lipsite &e e+ectcolineric de tip traodon>5 tianeptin>5 antidepresive bduale^5 la care se pot asociaprecursori de 'ch.

X Depresi' prin &e0cit &e A9A se caracteriea> prin reistenD> terapeutic> la'& clasice5r1spun/n& l' su2st'n<e (')'*ergice asociate cu antidepresivele din nouageneraDie ?i moleculele antipsihotice atipice5 iar Kn ultim> instanD> la TC

Depresi' )iBt 're &ou +or)e )'i i)port'nte"* depresia prin de!cit de S 8 si N'

* depresia prin de!cit de serotonin` O8* adrenalin`5 asociat cu hiperactivit.dopaminergic`. Depresi' prin &e0cit )iBt &e serotonin si nor'&ren'lin are osimptomatologie polimorf`5 cu predominana elementelor ostile si acomportamentului suicidar. 5testul &ST poitiv

r1spuns ter'peutic l' AD &u'le^ +mirtaapin>5 venlafaxin>5 nefaodon>,sau

inhi#itori selectivi ai recapt>rii *%T 8 N'.Depresi' prin &e0cit &e serotonin ;?- '&ren'lin5 asociat cu hiperactivitatedopaminergic` este o depresie delirant`. R1spun& selecti4 la 'ntipsi(otice atipice de tip C;:6*li<e":lanapina5 Cloapina5 sau

#enamide de tipbdiscriminant^

* Sulpirid5 'misulprid'soci't cu 'nti&epresi4e.



In(i2itorii )ono')inoBi&'/elor > IMAOefectul antidepresiv se datoreaa inhi#arii monoaminoxidaelor +M': –enime care degradeaa neurotransmitatorii eli#erati in fanta sinaptica, –neurotransmitatorii eli#erati persista timp mai indelungat in sinapsa sidetermina o stimulare mai accentuata si de durata a receptorilorpostsinaptici

repre/ent'nti$ #enel/in' si Tr'nilcipr')in' – produc o denaturare aM': +inhi#itie ireversi#ila,5 motiv pentru care impun restrictii alimentare+evitarea alimentelor care contin precursori ai neurotransmitatorilor –

Triptofan si %idroxiTriptamina,in&ic'te si in fo#ii si tul#urari hipocondriacee+ectele '&4erse sunt frecvente si intense iar interactiunile cu altemedicamente sunt multiple si soldate cu consecinte grave – din acestmotiv ele sunt de evitat in preent cu atat mai mult cu cat exista multealte optiuni terapeutice mult mai #ine tolerate +sunt antidepresive dereerva,* exista in preent inhi#itori reversi#ili ai M': care sunt mai #ine tolerati sinu impun restrictii alimentare – Moclo2e)i& 6AuroriB,5 motiv pentru

care sunt recomandati si ca tratament de prima intentie

A)+et')inele si co)pusi ')+et')in-li5e$

* sunt rar folosite datorita potentialului lor de a induce dependenta psihicasi a urmarilor

administrarii pe termen lung +psihoele amfetaminice^,*repreentanti" &extroamfetamina5 Metilfenidat +Ritalin,indicatii"



* narcolepsia – crie de somn^ care survin pe neasteptate5surprinand pacientul in orice ipostaa5 dintre care unele pot !extrem de periculoase +de exemplu" cand trece strada,* o#eitate – rar utiliate in preent datorita aparitieimedicamentelor

hipolipemiante care sunt relativ #ine tolerate si impun riscuri

mult mai mici laadministrarea pe termen lung

* in psihiatria pediatrica – in tul#urarea hiper<inetica +tul#urareade #aa este de!citul atentional,

Ti)ost'2ili/'to're

Sunt medicamente utiliate in tratamentul episodului maniacal siin pro!laxia recaderilor in Tul#urarea afectiva

#ipolara.Clasi!care"

Sarurile de ;itiu'ntiepilepticele timosta#iliatoare

S'rurile &e Litiu1 7ndicaDii"Tratament de KntreDinere Kn tul#urarea #ipolar>3 pisod maniacal/ Tratament de augmentare Kn depresia reistent>4 Xdo>" 1*3 g8i Kn funcDie de litemie



0 X;itemia" \50*153 m8l \50*\5 m8l " prevenire recidiveH \5@*154 m8l " episod maniacal 15*3 m8l " efecte secundare@ $este 3 m8l " toxicitate renal> ?i tiroidian>1\11 XRitmul m>sur>rii litemiei" 4 ile5 H ile5 / luni

*princip'lele e+ectele '&4erse sunt$tul#urari gastro*intestinale5 in special diareetremuraturi sau fasciculatii5 senatie de sla#iciune muscularauscaciunea gurii sau gust metalicmodi!cari hematologice – leucocitoa +cresterea numarului deleucocite,

hipoP+l>rgirea VRS ?i aplatiarea T,5efect teratogenhipotiroidie5 dia#et insipid nefrogen

Antiepilepticele

* efectul lor se datoreaa cresterii potentialului de repaus al mem#raneineuronale

– se produce o hiperpolariare a mem#ranei care determina ostimulare mai intensa pentru declansarea unui inAux nervos si incetinestepropagarea acestuia

QINDLING fenomenul prin care dup> stimulrea su#liminal> repetat> acreierului5 se produc crie epileptice. 'cest fenomen explic> de ceantiepilepticele +car#amaepina, sunt folosite ca sta#iliatori aiafectivit>Dii

-ele sunt in&ic'te l' c'/urile l' c're '&)inistr're' s'rurilor &e Lieste contr'in&ic't'* potenteaa efectul antidepresivelor !ind* indicate in depresia reistenta la tratament* repreentanti"

C'r2')'/epin'\ 7ndicaDii"pilepsie –crie parDiale complexe5 (randMal1 Tratament de KntreDinere Kn tul#urarea #ipolar>3 &epresie #ipolar>/ &ia#et insipid4 &urere +nevralgia de trigemen, Xdo>" 3\\*13\\mg8i0 X inductor enimatic sc>=nd doa medicamentelor asociateH X%emoleucograma" s>pt>m=nal la iniDierea tratamentului Xfecte secundare" sedare5 leucopenie5 ataxie5 v>rs>turi5 S7'&%5 edeme5 rash@ XSe administrea> cu alimentele pentru a reduce efectele gastro*intestinale



Aci&ul 4'lproic 6Con4uleB s'u V'lpro'tul &e So&iu 6Dep'5ine: > este mai#ine tolerat dar este preferat in special pentru tratamentul pro!lactic al tul#urariiafective #ipolare In&ic'<ii$pilepsie" crie parDiale complexe% Tratament de KntreDinere Kn tul#urarea #ipolar> +episoade mixte5 cicluri

rapide,* pisod maniacal, &urere

Xdo>" 3\\*13\\ g8i XControlul funcDiei hepatice ?i nr. trom#ocitelor XNu necesit> modi!carea doei Kn ca de insuf. renal>8 Xfecte secundare" toxicitate hepatic>5 sedare5 ataxie5 tremor5 tul#ur>rigastro*intestinale5 c>derea tranitorie a p>rului cre3tere @n reut'te r's(K E+ect ter'toen

'2'pentinul 6Neurontin: este foarte #ine tolerat5 efectul sedativ este exprimatputand ! folosit atat in mania acuta cat si in scop pro!lactic

Topiramatul – este putin utiliat la noi5 tolera#ilitatea sa este relati este indicat maiales ca antiepilepticL')otriinul – este de asemenea putin utiliat la noi in patologia psihiatrica5 !indindicat in special ca antiepileptic\ &o> Kn tul#urarea #ipolar>" Monoterapie" 1\\*3\\ mg8i cu titrare progresiv>pentru a evita apariDia rash*ului1 'sociere cu car#amaepina" 4\\mg8i3 'sociere cu valproatul" 1\\mg8i/

In(i2itori 'i colinester'/ei

*Sunt medicamente noi utiliate in tratamentul dementei 'lheimer +unul dinmecanismele incriminate in patogenia acestei demente este de!citul deacetilcolina,* fectul terapeutic se datoreaa inhi#itiei colinesteraei – enima caredegradeaa acetilcolina – ca urmare de!citul acestui neurotransmitator este inparte compensat.

* !cienta lor este dovedita in caurile surprinse in stadii timpurii – situatie incare este posi#ila o

recuperare partiala a deteriorarii cognitive. 7n cauri avansate e!cientaacestor medicamente este

discuta#ila5 ele pot stopa progresia afectiunii sau pot incetini ritmulprocesului deteriorativ

Repreentanti"&onepeil +'ricept,Rivastigmina +xelon,Selegilina +Selegos,



RIVASTIMIN DONEPE"IL ALANTAMIN7nhi#itor neselectivde

acetilcolinestera>?i#utirilcolinestera>

7nhi#itor selectiv deacetilcolinestera>

7nhi#itor selectiv deacetilcolinestera>?i

modulator alreceptorului nicotinicfecte secundaresistemicecolinergice

'cDiune mai alescentral>

fecte secundarecolinergice5accentuea> astmul

'cDiuneintermediar>+3 prieilnice,

'cDiune lung> +opri>ilnic>,

'cDiuneintermediar>+3 prieilnice,

2>r> interacDiunimedicamentoaseimportante +nu emeta#oliat

hepatic,

7nteracDiunimedicamentoase+meta#oliarehepatic>,5cre?te efectul

anesteicelor

7nteracDiunimedicamentoase+meta#oliarehepatic>,5 cre?te efectul

anesteicelor;atenDa efectului"0s>pt>m=ni

;atenDa efectului"0s>pt>m=ni

;atenDa efectului"0s>pt>m=ni

0*13 mg8i *1\ mg8i 10*34 mg8i Titrare"39 15 mg8i'poi cre?tere cu /mg la 3 s>pt>m=ni

Titrare" mg8i apoi 1\mg8i dup> 4*0s>pt>m=ni

Titrare" 3 9 4 mg apose du#lea>doadup> 4 s>pt>m=ni



'vanta-e"util KndemenDa maiavansat> c=nddat.glioei efectulasupra#utirilcolinesteraeidevine mai

important

'vanta-e" util ?i KndemenDa vascular>

'vanta-e" util ?i KnaltedemenDe inclusivvascular>

Ter'pi' electro-con4ulsi4'nt'

&e!nitie" inducerea unei depolariari a SNC prin aplicarea unui stimul electric lanivelul extremitatii cefalice

Mecanism de actiune – putin cunoscut5 se presupune ca se realieaa modi!cariin functiile unor neurotransmitatori la nivel cere#ral

Eariante tehnice"

dupa modul de aplicare al electroiloraplicarea #ilaterala a electroilor +#itemporal,aplicarea unilaterala a electroilor +la nivelul unei singure emisferecere#rale – fronto*occipital,

dupa asocierea unei anesteii generalemetoda simpla – in care terapia nu se relieaa su# anesteie5 metodaa#andonata in tarile devoltate aspectul clinic dupa aplicarea stimululuielectric este identic cu cel al unei crie epileptice5 are o desfasuraremultifaica"

faa tonica – contractie generaliata a musculaturii si apnee5uneori cu incontinenta de urina si fecalefaa tonico*clonica – convulsii tonico*clonice epileptiforme cupersistenta apneeifaa confuiva – dureaa in medie /o minute5 pacientul are larevenire amneia episodului5 amneie care cuprinde si catevaminute anterior aplicarii stimulului electric

metoda prote-ata – stimulul electric se aplica su# stare de anesteiegenerala +se administreaa Tiopental pentru inducerea somnului sicurariante cu actiune scurta – preparate de succinil*colina – Miorelaxin,contractiile musculare sunt minime sau a#ente dar este necesara

ventilatia arti!ciala pana la reluarea spontana a respiratiei dupameta#oliarea curariantului

In&ic'tiide prima intentie – episodul depresiv sever cu simptome psihoticealternativa – schiofrenia reistenta la tratament neuroleptic5 mai alesforma catatonica

Contr'in&ic'tii$



pentru metoda simplacontraindicatii a#solute

sindromul de hipertensiune intracraniana infarctul miocardic acut in antecedente anevrisme cere#rale tratament preent cu anticoagulante

contraindicatii relative stari fe#rile orice afectiune cardio*vasculara inclusiv hipertensiunea arteriala afectiuni respiratorii care se pot complica cu pneumotorace afectiuni osteoarticulare varsta inaintata nu repreinta o contraindicatie in sine5 ci prin osteoporoaconsecutiva sarcina nu este o contraindicatie – fata de neuroleptice5 terapiaelectroconvulsivanta nu are efecte teratogene asupra em#rionului

pentru metoda prote-ata – se mentin doar contraindicatiile a#solute alemetodei simple

E+ecte ne&oritepentru metoda simpla

pe termen scurt" apnee prelungita cu stop cardio*respirator – rar fracturi sau luxatii aritmii cardiace pneumotorace

pe termen lung tul#urari de memorie – de o#icei reversi#ile in cateva saptamani sau luni

pentru metoda prote-atape termen scurt – complicatiile generate de starea de anesteiegeneralape termen lung – tul#urarile de memorie

Alte 4'ri'nte &e tr't')ent 2ioloic

Terapia prin lumina

Consta in expunerea pacientului la o sursa de lumina arti!cialaste indicata in depresie – s*a aplicat dupa descrierea depresiilor seoniere

&eprivarea de somn

Consta in intarierea si reducerea duratei somnului prin implicarea in diverseactivitati +de exemplu viionarea TE,ste indicata in depresie

$sihochirurgia



Consta in producerea de leiuni la nivelul unor arii cere#rale implicate indeterminismul unor simptome speci!ceste o metoda rar folosita in preent5 ea este reervata doar acelor cauri la careorice alta varianta de tratament a esuat

C!RS %PSIHOTERAPIA

7ndicatii +dupa &SM*7E,"tul#urarile anxioasetul#urarile somatoformetul#urarile disociativedisfunctiile sexualetul#urarile de alimentatiealte tul#urari ale impulsurilortul#urarile de adaptare

tul#urarile de personalitatedependenta sau a#uul la su#stante psihoactivetul#urarile persistente ale dispoitiei

Contraindicatii +dupa &SM*7E,"deliriumdementetul#urari amnestice si alte tul#urari cognitivetul#urari psihotice determinate de consumul de su#stante psihoactiveschiofrenia si alte tul#urari psihoticeepisodul depresiv ma-or cu simptome psihotice sau risc suicidarepisodul manical

7n afectiunile nementionate mai sus terapiile psihologice pot ! utiliate dacaparticularitatile caului o indica.

Metode – clasi!care"dupa numarul de persoane implicate

psihoterapie individualapsihoterapie de grup

dupa metoda utiliataterapii psihodinamiceterapii umaniste +ex terapia centrata pe client,terapii comportamentaleterapii cognitiveterapii cognitiv*comportamentale +ex terapia rational emotiva,

&escrierea metodelor – vei cursul de psihoterapiiTehnica psihoterapeutic% are n !edere demerul deli<erat, itematizat, cu referire la un

anumit mod de funcionare mentală.Atitudinea psihoterapeutic% are n !edere modul concret de inter!enie pihologică,

neitematică, ştiinifică au empirică n cadrul practicii medicale au pedagogice.



cti!itatea pihoterapeutică include n fera a atitudinea pihoterapeutică, realiz*ndtotodată un pa pre metoda pihoterapeutică. )e de altă parte, acti!itatea pihoterapeutică Kar a!ea enul atri<uit aciunii terapeutuluiK %. Leanneau, Ch. Friet, 1B>", p. 1&. 'ricum, tehnicile şimetodele de pihoterapie unt aplicate pe acet fundal de acti!itate pihoterapeutică.

Metoda de psihoterapie, care cuprinde anumite tehnici, e <azează pe comunicarea !er<alăntr-o relaie de ajutorare dintre pacient şi terapeut, n copul ameliorării imptomelor au

m<unătăirii adaptării ociale. 8etoda impune in!etigarea de către pihoterapeut a pro<lemelor de !iaă ale pacientului şi a originii dificultăilor n e2periena de !iaă a acetuia. n cadrulmetodei utilizate, clinicianul fa!orizează şi dez!oltă adaptarea curentă a pacientului, identific*nd şifoloind elementele poziti!e din !iaa şi ituaia acetuia %repecti! Kpartea lipită de conflicte aSineluiK&.

Tehnicile de psihoterapie unt pecifice fiecarei modalitati pihoterapeutice. @le pot fi01. dinamic pihanalitice %de e20 aociatiile li<ere, interpretarea !ielor, etc.&". umanit-eential-e2perientiale %de e2. tehnici parado2ale&.+. cogniti!-comportamentale %de e2. retructurarile cogniti!e&.In practica, e poate ...ecletim metodologic, adica e pot utiliza proceduri din di!ere forme de pihoterapie in conditiile in care a!em totui o conceptualizare riguroaa. In principiu, tehnicile de interventie vizeaza urmatoarele nivele:- ni!elul cogniti! %cum ar fi modificarea cognitiilor difunctionale&.

- ni!elul comportamental %modificarea comportamentelor dezadaptati!e&- ni!elul <iologic i fiziologic %modificari <iologice prin tehnici de pihoterapie i tehnicimedicale de e2. tehnici de rela2are&.

6Terapii psihodina$ice7!3I8ANALI"A M ete o metodă de in!etigare itorică a e!enimentelor e2iteniale ale

pacientului, n copul conştientizării şi tranformării unor trăiri refulate, a redimenionarii unor e!enimente traumatogene n perpecti!a unei peronalităi maturizate.

I t o r i c 0 metodă ela<orată şi introduă de Sigmund #reud n 1>B5.

# u n d a m e n t u l teore t i c M ete pihologia pihanalitică punnd n prim plan trăirile pihNtraumatizante şi frutrante din prima copilărie, la care e adăugă e!enimentele refulate n inconştientcare tind n permanenă ă apară n cmpul conştiinei. ceată dinamică a inconştientului poate pro!ocateniuni pihice manifetate !aria<il. )ihologia pihanalitică admite trei ni!ele de tructurare a pihiculuiinconştient. @go, Superego, Id, ntr-o trnă dinamică. In proceul pihanalitic, analitul de!ineu<titutul Superego-ului şi aliatul @go-ului n. rezol!area conflictelor intrapihice. 8 e t o d ă 0 M regulafundamentală ete aceea a li<erei aociaii de idei, adică a căuta ă e2prime ct mai <ine tot ceea ce imteşi gndeşte, tot ceea ce apare n cmpul conştiinei, fără a alege au a e2ercita !reun control aupra!er<alizării.

Situaia pihanalitică o<işnuită, preupune după 8. Fou!et, următoarele condiii0-plaarea u<iectului n condiii contante de mediu O-fa!orizarea rela2ării atitudinilor controlateO-aigurarea meninerii capacităii de o<er!are a @u-lui O- e!itarea poi<ilităii ca u<iectul ă găeacă noi atifacii u<tituti!e nlocuP celor pe care le foloea prin mecanimele de apărare

n a l i t u l tre<uie ă ai<ă o atitudine de <ună!oină neutră şi diponi<ilitate afecti!ă, fiindnecear ca n permanenă ă-şi menină n atenie anam<lul ituaiei pentru a putea intetiza orice



element ncu apărut n analiză.4 r a n f e r u l , relaie eenială care e realizează ntre analit şi pacient, tre<uie meninut n

permanenă u< controlul analitului. :e!roza ade!ărată !a fi nlocuită n curul proceului terapeuticde o !erita<ilă fantomă ,.ne!roza de tranferK.

I n t e r p r e t a r e a , ete ultima etapă importantă a analizei n ec!ena rezitenă-tranfer-interpretare. in Q8aterialulK im<olic o<inut e !a căuta ă e lege cu prudenă coninutulimptomelor latente cu cel manifet, reta<ilind e2perienele de !iaă ale analizatului pe care analituli le !a rezol!a.

S c o p R i curei pihanalitice ete acela de a creşte tolerana-la frutrare a u<iectuluindepărtndu-1 de atitudini autopuniti!e au reacii regrei!e, de a-1 integra n realitate cu apiraii mairealite, permindu-i o organizare mai eficace a !ieii.

u r a t a a n a l i z e i ete + M 5 ani, cu o frec!enă de M 5 ori pe ăptă-mnă, fiecare şedinădurnd 5o minute.

I n d i c a i i l e claice nt ne!roza o<ei!ă, iteria, ne!roza an2ioaă, indicaii limitate M to2icomanii, per!eriuni e2uale, 4S.

C o n t r a i n d i c a i i M !rta pete 5 ani, ne!rozele uşoare, pihozele, ituaiile n caredatorită unor condiii pecifice, nimic nu e poate ch-im<a n traiectoria e2itenială a pacientuluiau aceta nu doreşte acet lucru.

I n t e r e a c t u a l . 8etoda preupune un nalt grad de tehnicitate a pihanalitului, etecotiitoare u< raportul timpului, dificil de realizat n condiiile organizării itemului de aitenă

pihiatrică din ara noatră.

! s i h o t e r a p i a a d l e r i a n %

e f i n i i e 0 metodă a!nd drept cop de a găi noi poi<ilităi de adaptare a <olna!ului, prin nelegerea de către terapeut a dificultăilor pihologice ale acetuia şi e2plicarea mecanimuluieşecului uferit datorită comple2elor de inferioritate.

I t o r i c 0 n 1B11 dler e epară de #reud, n 1B1" ncepe primele şedine de pihopedagogie.

4 e o r i e . )ihologia indi!iduală şi comparată u<liniază caracterul indi!izi<il şi inteligi<il al peronalităii, care nu poate fi eizată dect n totalitatea a şi !alorizată n raport cu o normă ocialăideală şi a<tractă de peronalitate.

Snt introdue pentru e2plicarea <olilor pihice, noiunile de comple2 de inferioritate şi de a<enăa entimentului ocial.

8etodă. )acientului i e !a oferi poi<ilitatea de a po!eti li<er e!enimente din !iaă, fie nordine cronologică, fie ntr-o ordine dorită de u<iect, initndu-e pe e!enimentele recente. Se !or e!itaituaiile conflictuale au de teniune ntre u<iect şi pihoterapeut. Se !a analiza şi materialul inconştientca şi cel conştient care ete prelucrat n curul şedinei. )ihoterapeutul !a ajuta u<iectul ă-şidecopere Qtilul de !iaăK, tructurile ale pihice.

S c o p u l dialogului pihoterapeutic ete de a decoperi şi analiza comple2ul de inferioritatedatnd din copilărie, de a da proporii realite apiraiilor, o corecie a itemului a2iologic şi o adaptareconcretă ia lume şi la !alorile ei. 4ranferul ete foarte redu.

u r a t a e ta<ileşte de comun acord de pacient şi terapeut. =itmul de nceput0 +şedine/ăpt*mnă, apoi " şedine/ăptămnă.

I n d i c a i i 0 ne!rozele, tul<urările de adaptare, tul<urările de dinamică e2uală.

I n t e r e a c t u a l redu, a realizat un <un model pentru pihoterapiile de grup. In ideile adlerienee găec intrumente utile pentru pihopro-fila2ie.

! s i h o t e r a p i a lui C5 95 : u n ' % a n a l i z a cotructi!ă&

e f i n i i e 0 metodă pihoterapeutică de inpiraie pihanalitică <azată n pecial pe analiza!iului după o teorie originală a!nd drept cop integrare mai completă a peronalităii şicompletarea itemului a2iologic al pacientului.I t o r i c 0 a fot ela<orată şi introduă de Lung n 1B16.Ti4 e o r i e 0 după Lung, ne!roza ete conecina unui <locaj n dez!oltare datorat fricii. :e!roticul are o teamă permanentă de a lua decizii, in!entează un ade!ărat item de apărare



Qitemul ne!roticK, care n final l !a traumatiza.8 e t o d ă 0 metoda de analiză foloeşte drept cale de acce pre inconştient M !iul, fiindurmată de o fază intetică.

4ehnica freudiană ete nlocuită cu o relaie de aparentă egalitate ntre analit şi pacient. :uautoritatea analitului, ci cea a inconştientului ete cea care conduce dicurul.4 r a n f e r u l e face n enul in!etirii analitului cu puterea autorităii.I n t e r p r e t a r e a e face n enul decoperirii clişeelor arhetipale a maturizării Qdez!oltăriiK ncontinuare a peronalităii. ccentul nu mai cade ca n pihanaliză %analiza reducti!ă& pe fantame pihoe2uale, ci pe poi<ilitatea peroanei de a a!ea şi putina de a de!eni, de a apira n !iitor. u r a t a medie a pihoterapiei ete de 6 ăptămni, n medie " şedine pe ăptămnă.I n d i c a i i 0 tul<urări de integrare ale adolecentului şi adultului, tări deprei!e pihogene ale!rtei adulte.I n t e r e a c t u a l 0 rezultatele practice nu nt n concordană cu apiraia teoretică a metodei.ctualmente ete rar practicată.

Ter'pii u)'niste +ex terapia centrata pe client,

PSIHOTERAPIA NONDIRECTIVA6ROERS: 6CLIENTCENTRED:

e f i n i i e 0 metodă n care pihoterapeutul pune n prim plan afit dini le ale n relaia cu pacientul şi nu coniderente teoretice au tehnice de e<ite.

I t o r i c 0 metodă introduă de =oger n 1B51.4 e o r i e . =oger dez!oltă o teorie a dez!oltării %creşterii& autonon a peronalităii, pe <aza

trăirilor e2perienelor afecti!e ale prezentului. ntO pihoterapeut şi pacientul care !or<eşte Qde inenuşi n prezentK e şta< leşte o atitudine de repect, nelegere şi neinter!enie itematică prin caie o<ine redimenionarea @u-Iui n enul conolidării ale.

4 e h n i c ă. Spre deoe<ire de tehnicile pihanalitice, pihoterapeuti participă ac ti ! Iadialogul cu pacientul, şi e2primă trăirile şi entimentePK ia atitudine. titudinea faă de alte tehnicide pihoterapie ete eclecticO )acientul tre<uie nă ă imtă impatia pihoterapeutului, angajarea aefecti!ă. in timpul proceului terapeutic, pacientul şi redo<ndete capacitate de !alorizare şiierarhizare, e ree!aluează.

u r a t a 0 ete ta<ilită de e!oluia <olna!ului, pe acordul acetui pentru continuarea pihoterapiei, de creşterea capacităii lui de adaptare O autocontrol.

I n d i c a i i 0 tul<urări ne!rotice, tul<urări de integrare şi adaptareI n t e r e a c t u a l 0 ncă mare, mai ale n S.H..

• ! 3 I 8 O T E R A ! I E E 4 I 3 T E N Ţ I A L %S@I:S:JS@&

e f i n i i e 0 metodă terapeutică de analiză a trăirilor şi pro<lemati e2itentei prin decifrareameajului im<olicului din <iografia pacientul %n rom*nă ar putea nemna şi analiza fiinării&.

I t o r i c 0 metoda şi are originea n lucrarea lui 8. $eidegger Q#iii0 şi timpulK 1B"7. n1B1 FinUanger foloeşte termenul de Qaeinanal in n pihiatrie, pentru decrierifenomenologice ale unor elemente pihopatologic

8 e t o d a e <azează pe caracterul de unicitate al trăirilor indi!iduO care tre<uie repectate şinelee cu toată eriozitatea. Foala tre<uie pri!i ca un mod de a e2ita, ca o a<ordare im<olică arelaiei indi!id-lume. Corn nicarea care e ta<ileşte ntre medic şi pacient are efecte terapeuticemajore.

u r a t a mare %aemănătoare curei pihanalitice&.I n d i c a i i 0 nu e2ită pecificitate.

I n t e r e a c t u a l 0 !olumul enorm de muncă şi dificultăile de n şire a metodologiei, o fac impoi<il



;Terapii co$porta$entale Definiţie şi cadru. =eprezinta un anam<lu de tehnici terapeutice careutilizează, n domeniul clinic, datele ta<ilite de pihologia e2perimentală şi, n pecial, pe cele oferite deteoriile n!ăării. a <aza metodelor tă behaviorismul, care e deoe<eşte n mod radical de pihologia

dinamică.#undamentele teoretice ale acetaor metode pihoterapeutice le reprezintă comportamentalimul şi teoriile n!ăării.

- In cazul Comportamentalismului. e pleacă de la datele oferite de teoria <eha!iorită.% Feha!iorimul ete ramura pihologiei care face trecerea de la cercetarea proceelor mentalein!izi<ile la tudiul comportamentelor ce pot fi o<er!ate direct şi a reprezentat re!oluionarea pihologiei, n perioada 1BBo- 1B5o Opihologia a fot coniderată o ştiină a tărilor de conştiinăin!etigata prin metoda intropeciei, n care u<iectul era rugat ă decrie propriile ale proceementale pe parcurul mai multor arcini. &

Conform acetui punct de !edere, Taton propune eliminarea din cercetarea pihologică a fenomenelor deconştiină, tudierea e2clui!ă a comportamentului o<iecti! şi manifet. Se potulează n felul aceta că oricecomportament uman ete un comportament n!ăat. Hn rol eenial re!ine mediului, prin aciunea timulilor aupra indi!idului şi a efectelor produe de aceta,

In enul aceta, Taton afirmă că Qnoi suntem ceea CE facem, iar ceea ce facem noi nu ete dec*t ceeace mediul ne determină ă facem. e comporta neamnă a aciona. Comportamentul ete ceea ceorganimul face şi ziceK.

Hn comportament patologic nu ete fundamental diferit de unul normal. @l ete numai un comportamentinadaptat, periculo pentru u<iect şi peni<il pentru anturajul acetuia.

Indiferent că ete normal au patologic, un comportament poate fi modificat, uprimat au nlocuit cuun altul mai adaptat prin aplicarea metodelor de n!ăare Scopul terapeuticii nu ete de a !indeca o <oală

au de a modifica o peronalitate, Ci de a uprima comportamentele nedorite. ?indecarea !ine au eteo<inută prin do<*ndirea de către u<iect a unui tip de comportament adec!at şi atifăcător.

• Teoriile <nv%)%rii unt numeroae şi ele contituie o importantă <ază teoretică pentru pihoterapiile comportamentale. n enul aceta, menionăm următoarele apecte 0

,teoria condi)ion%rii a lui I5 !avlovO care acontatat printr-o erie de e2perimente realizate, că dacăun emnal oarecare % o onerie& ete acionat n momentul n care unui c*ine i e prezintă hranaşi, dacă acet anam<lu de e!enimente e repetă de mai multe ori, c*inele ajunge ă ali!ezenumai la auzul oneriei. tfel ali!area la !ederea hranei poate fi coniderată un răpunnecondiionat, iar ali!area la auzul oneriei contituie un răpun condiionat, e contituie onouă legătură de tipul S G = ,teoria condi)ion%rii operante,instru$entale O@l a pornit de la conditionarea refle2a a lui )a!lo!-proce de formare a unui nou refle2 aulegaturi temporare prin aocierea repetata a unui timul neconditionat %unetul clopotelului& cutimulul indiferent %hrana&. S9inner, repect*nd aceleai conditii,a rele!at un nou tip deconditionare deoe<ita de cea pa!lo!iana pe care o numete Kconditionare operantaK.Semnificatia conditionarii operante conta n faptul ca ea demontreaza un al doilea mod demane!rare a proceului de ntarire %de apaare, tragere, n!*rtire& iV atfel u<iectul o<tinerecompena. InKcutia lui S9innerK un o<olan primete hrana daca apaa pe o maneta care



dechide cutia. 3n acete e2periente, animalul tre<uie a emita un rapuncorepunzator pentru a produce timulul de ntarire i atfel a primeaca hrana. Spre deoe<irede procedeul claic, o<olanul flam*nd tre<uie a apee p*rghiaO daca nu face aa, m*ncarea nuete prezentata. nimalul cerceteaza li<er i n curul acetei acti!itati emite un rapun carechim<a mediul nconjurator n aa fel nc*t i comportamentul au interior ete afectat. cete

chim<ari n mediulinconjurator ar putea fi numite recompene, dar ete preferat de o<icei termenul de Ktimul dentarireK.

C*nd atfel de timuli urmeaza unui rapun, ei crec pro<a<ilitatea ca animalul a e comportedin nou n acelai fel. tfel animalul n!ata, iar comportamentul au e modeleaza n aa felnc*t de!ine conditionat

,teoria <nv%)%rii sociale sau <nv%)area vicariant% %proceul prin care comportamentul unui u<iect emodifică datorită implei o<er!ări a comportamentului unui alt u<iect care-i er!eşte ca model im<olic Oituaia reprezintă, de fapt, un act de imitaie&.

!rincipiile 'enerale ale terapiilor co$porta$entale7

cetea ntrunec apecte diferite, cont*nd n următoarele 0

a& 8odalităile curei unt dominate de noiunea de contact. 4erapia implică o definire clară acomportamentelor de către pacient şi terapeut, o e2plicare preciă a lor. Hn rol important nconştientizarea emoiilor pacientului, n controlul interaciunilor ale cu lumea şi cu mediul am<iant ire!ine şi moti!aiei acetuia. <& efinirea manifetărilor patologice, care reprezintă o<iectul terapiei0 itoricul tul<urărilorO modalităilede apariie a tul<urărilor O ituaiile şi timulii care au declanşat tul<urările O conduitele u<iectuluiO emoiileşi enzaiile care noec comportamentul patologicO imaginile şi ideile pe care pacientul le ela<orează.

c& @!aluarea preciă şi cuantificată a comportamentului pacientului de către terapeut.In accepiune comportamentală, imptomul fiind răpunul condiionat la un timul,K el

continuă ă apară chiar atunci cnd acet răpun a de!enit inadaptat pentru organim au chiar dăunător, ntruct condiiile acetuia au circumtanele e2terne au fot, ntre timp, modificate.

In conecină, <oala pihică nu ar fi dect un anam<lu de răpunuri inadaptote O o<inută prin condiionare, !indecarea !a apare prin crearea unei noi concliionări, a unei condiionărinegati!e, au a unei deoondiionări, fapt pentru care metoda pihoerapeutieă a fot denumită..prin condiionare negati!ăK au Qprin deoondiionareK.

ciunea pihoterapiei comportamentale e !a a2a deci pe apectele aparente, pereorientarea %recondiionarea& conduitei, ignormd cauzele, conflictele şi dinamica intrapihică Oea inteşte doar apectul fenomenal, imptomele, a căror dipariie ar fi ucepti<ilă de a atrage!indecarea <olii. ceata e realizează prin 0

a& metoda inhi<iiei reciproce O

<& metoda inhi<iiei condiionate au a practicii negati!eOc& metoda a!eriunii condiionate.

a( Metoda inhibiţiei reciproce. ntruct imptomul ete coniderat, de iniiatorii metodei carăpun condiionat %de!enit& patologic, e impune crearea unui nou răpun condiionat,incompati<il cu primul, n felul aceta, prin apariia imultană a unui răpun antagonit, de dataaceata adaptai!, răpunul patologic !a dipare O e !a ajunge treptat la o deeni<ilizare faă derăpunul patologic, e2primat prin imptom. @2emplu, răpunul an2iogen al unui copil lantuneric, poate fi nlăturat prin crearea unui refle2 condiionat poziti! %printr-o recom penă& la



apariia ntunericului. a fel, condiionarea poziti!ă progrei!ă la murdărie,, a peroanelor care prezintă rupofo<ie au miofo<ie şi a<luto-manie. Se poate condiiona un răpun de rela2are,calm şi curaj la cei care, n urma unui accident de maşină au dez!oltat o tare de an2ietate şifo<ie la foloirea auto!ehiculului. In compania liniştitoare a pihoterapeutului, <olna!ul ee2erează n condiionarea calmului şi rela2ării, trecnd chiar pe la locul accidentului.

8etoda e foloeşte mai ale cnd imptomul ete legat %au e!oluează& cu o tare an2ioaă,

do<ndindu-e treptat o tolerană tot mai e2tină la ituaiile ah2iogene 0 o<eii, fo<ii, impotentee2uale etc. Desensibilizările sistematice reprezintă tehnica comportamentală cea mai uzuală. @a e <azează pe principiul inhibiţiei reciproce, care contă din următoarele 0 Qacă, n prezena unor timuli declanş*ndan2ietatea, e intalează un răpun antagonit de a o uprima, legăturile unind timulii şi an2ietateală<ecK %Tolpe&.

eeni<ilizarea itematică face parte din Qtehnicile de contracondiionareK, prin care e ncearcă ăe nlocuiacă un comportament inadaptat şi nedorit cu un altul, incompati<il cu primul.

b) Inihibiţia condiţionată sau practica negativă. 8etoda e <azează pe faptul că repetareae2cei!ă a e2citantului condiionat, nu duce uni!oc, la creşterea şi ntărirea răpunului, ntruct,aceta, după o anumită limită, prin creşterea inhi<iiei reacti!e %pro<a<il de protecie&, lă<eşte nintenitate şi e tinge O are loc atfel, o inhi<iie con diionată.

n timp ce n prima metodă %a inhi<iiei reciproce& e nlocuia un răpun patologic

%imptomul&, printr-unul adaptat, n cazul inhi<iiei condiionate, e creează un răpun negati!,un dezgut condiionat faă de răpunul primar care de!enie imptom. tfel ticurile, caretraduc răpunuri condiionate de e!itare au acele <al<ime care nt o manifetare a unor o<işnuine patologice, pot <eneficia de acet tratament.

@2 0 după manifetarea pontană a ticului au miocloniei, u<iectul tre<uie ă-P .reproducă!oluntar, de cit mai multe ard, icrendai-e atfel o inhi<iie condiionată. c)Metoda aversiunii condiţionate. @te foarte apropiată ca principiu de metoda practiciinegati!e O pre deoe<ire de aceata nă, reacia pe care o condiionăm, contituie un răpun puniti!, care, deşi aparent lipit de etică, nu te mai puin eficace. n acelaşi timp, e cautăo<inerea unui inter!al ntre timul şi apariia răpunului puniti!, pentru ca, n inter!alul atfelcreat ă e dez!olte o a!eriune şi repingere faă de o<işnuina patologică. @2. 0 pro<ele dea!eriune din curul dezinto2icării etilice, au oneria din deconditionarea enureziei.

Ter'pii coniti4e- initi't' de '. T. )ec<*potrivit lui '. T. )ec< –e #aata pe ratiunea teoretica potrivit careiacomportamentul si afectul unui individ sunt determinate de modul in care elstructureaa lumeaStructurarea personala a lumii se #aeaa pe conitiicognitii G 557magini mentale sau continut mental ver#al care se aAa 7n constiintapacientului ... si

repreinta ceea ce gandeste pacientul in situatieCognitiile se fundamenteaa pe presupuneriPresupunerile=scheme devoltate din experientele anterioare care orienteaa

selectia informatiei*atuale –din mediul interior de catre un individlementele esentiale ale teoriei cognitive5 analiate din perspectiva tul#urariidepresive5 au in vedere

triada cognitiva5 scheme1e si distorsiunile cognitive.

consta intr*un ansam#lul de conceptii si atitudini negative fata de sine5 de lume side viitorul personal. 'stfel" 1 X conitile ne'ti4e +'t' &e sine5 respectiv autoevaluarea negativa+[orthlessness,



se autoapreciaa ca inadecvat5 inapt5 indeira#il si5 desigur5 incapa#il de a*si atingescopurile - conitile ne'ti4e +'t' &e lu)e s'u e4'lu're' ne'ti4' ' )e&iuluiau in vedere tendinta pacientului de a percepe si trai lumea ca suprasolicitanta5epuianta5 ostila5 care il condamna in mod inexora#ina infnlngere este o tendintade a

experimenta lumea ca negative "5 ca un loc al infrangerilor5 in care este de asteptateseculsi pedeapsa +'. T. )ec<5 1@5 p. 14//,

- conitiile ne'ti4e +'t' &e 4iitor respecti4 e4'lu're' nc'ti4' '4iitorului +hopelessness,5vieaa expectatii univoc negative5 anxiogene5 umilitoarc si punitive in consecinta5pacientul devol. uneori o atitudine pesimista 5 defetista si ideatie suicidara.7n ansam#lu5 triada cognitivil se manifestil prin pereeptii si interpretari cronatc5pe #aa dirora interactiunile eu mediul sunt prost construite5 destinate ecuiui5iMrangeriisi anularii5 pacientul decupand astfel faptele5 indit ele sa eorespunda expectatiilorsale

negative C'. T. )ec<5 1@H@5 p. 1/,.* Sc(e)cie coniti4e.sunt repreentari sta#ile non ver#ale

* organiate in cursul vietii5 deriva din experienta precare de viata a individului *formeaa grila de interpretare si diferentiere a stimulilor*evenimentelor * careactioneaa asupra individului

,.Dis+unc0ile s'u &istorsiunile coniti4e.-modul particular de interpretare areactiilor

- a<tracpa electi!a a detaliului negati!, cu toate ca.anam<lul ituatiei ete poziti!O- inferenfa ar<itrara, care conta Win ela<orarea unei concluzii pe <aza unor infonnatii inadec!ate au impropriiO

* gandirea a#solutista5 dihotomica5 #ipolara5 care exprima totul confonn unui principiua#solutist5 "

&aca nu sunt in frunte5 sunt un ratat * ampli!carea esecurilor si minimaliarea succeselor5 * personaliarea5 care consta in tendinta autoatri#uirii de semni!catii un or evenimentcsau situatii care5 de fapt5 nu au 1egatura cauala 5 ci5 eventual5 contingent cu persoanadepresiva*

cetea au in !edere o uita de acte intreprine de terapeut in cola<orare cu pacientul,care e antreneaza atfel in !ederea chim<arii modului difunctional al gandirii ale pnn0, identi*icarea ipotezelor $aladaptative, actiune prin care e e!identiaza anumite pattern-uri ideati!e contante ce reprezinta reguli au ipoteze generale, nonadaptati!e,



care orienteaza !iata pacientuluiO, analiza validitatii ipotezelor $aladaptative= conta in a-i cere pacientului aargumenteze i a apere acuratctca i !cridicitatca ipotezei emieO terapeutul, care !reaa creeze o <rea in gandirea difunctionala a pacientului, poate recurge la e2perienteau tete care !or confirma, dar mai ale !or infirma upozitiile eronate ale acetuiaO, identi*icarea 'andurilor auto$ate, repecti! a cognitiilor care apar intercalate

intre e!enimentele e2terne i reactia emotional a a inuluiO ete ;or<a de o KimagiticaKau de un dialog intern, care e deruleaza in lcgatura cu anurnite e!enimente au acti!itatiO- testa rea 'anduriIor auto$ate, repecti! !erificarea !aliditatii acetor ganduri,conta in e2aminarea de catre terapeut i pacient a gandurilor e2agerateau inadec!ate pentru ca, in final, acetea a poata fi eliminateO ela<orarea de catre terapeut a unor e2plicatii alternati!e contituie un procedeu uplimentar de a u<mina gandurile automatei ditorionate ale pacientuluiO, schi$barea atribuirii responsabilitatii au reatri<uirea <lamului, ete impuade tendinta deprei!ilor de a atri<ui conecintele negati!e ale unor fapte, ituatii aue!enimente propriilor lor deficienteO tocmai de aceea terapeutul ajuta pacientul a realizezeun mod mai o<iecti! de aumare a repona<ilitatilor depreiogene prin utilizareatehnicilor de reatri<uireO atfel, i e cere pacientului a cuantifice procentajul de <lam pe

care ar tre<ui realmente a i-l atri<uie, ajungand atfena un procent inferior fata de1oo( pe care 11o<tinea inainte, pe <aza gandirii ale dihotomiceO, reducerea aprehensiunilor catastro*ice, ete o tehnica prin care i e cere pacientului a faca predictii crie aupra diferitelor ituatii i e!enimente, ajungandu-eatfena un Kdoar al datelor predicti!e pentru e!enimente catatroficeKO e contataatfenn mod concret ca, pe rnaura ce predictiile negati!e ale pacientului nu e confirma,are lac o reducere a con!ingerilor acetuia aupra anticiparilor catatroficeO, decentrarea are In !edere modificarea peronalizarii e!enimentelor negati!eO Inacest scop se actioneaa asupra convingerii pacientului conform careia el ar !punctul&e con4erent' 'l situ'tiilor in&e/ir'2ile: not'n&u-se eBpect'tiile s'le &epe po/iti' 'ltei

persoane care ii ia locul5 recurgandu*se astfella-ocul de rol- &ist'nt're' +'t' &e situ'pile pro2le)'tice poate ! realiata prinautoinregistrare5fapt ce permite pacientilor sa adopte puncte de vedere mai o#iective asuprapropriilorprocese de gandire- c'ut're' &e solutii 'ltern'ti4e il a-uUi pe pacient sa gaseasca explicatiirationalein fata evenimentelor negative totodata5 pacientul este invatat sa*.i veri!ce concuiileinainte de a 7e accepta in mod automat ca univoc*indeira#ile sisa emita ipoteediferite5

care vor !5 mai putin deprimante- tc(nicile &e &i4ersiune sunt aplicate in perioade deose#it de di!cile pentmpacientsi indud implementarea contactelor sociale5 activitatii !ice5 culturale etc.-in4't're' &e r'&ul &oi +deurerolearning, sau repetiti5a cognitiva consta inexersarea capaciUitii pacientului de a ela#ora raspunsuri rationale5 adaptatc5 pentrudiferitecognitii disfunctionalc5 ssscepti#ilc de a apare dupa inchcicrea proccsului tcrapeutic



- instruire' incre&erii in sine5 tehnica prin care pacicntii sunt incura-ati sa devinamai increatori in ei insisi prin indeplinirea ilnica a unor activitati simple" ordonarealucrurilor in camera5 cumparaturi5 prepararea mancarii etc. c'r'cteristici 'cestei )eto&e &e psi(oter'pie

*orientarea asupra anumitor simptome speci!ce5 identi!ca#ile clinic*axarea asupra falselor convingeri si erorilor cognitive

*numarul limitat de sedinte +1\*3\,5 pacientul continufmdu*si singuractivitatca terapeutica in

vederea cresterii autonomiei sale*a#ordarea directiva a pacientului de catre terapeut5 care sta#ileste sarcini5face

demonstratii5 chestioneaa5 clari!ca5 orienteaatotodata5 terapeutu7 7si exercita rolu7 directiv acceptand paradigma

pacientului fata de careadopta o atitudine comprehensi#ila

*orientarea instructiva a procesului terapeutic5 prin care pacientul invataanumite tehnici si

rationamente5 7e aplica in activitatea terapeutica5 e7a#oreaa

ipotee alternative si cognitii mai realiste

*caracaterul dinamie al stilului si al orientarii terapeutului in functie deta#loul clinic si de

starea pacientului.

Ter'pii coniti4-co)port')ent'le 6eB ter'pi' r'tion'l e)oti4':

Tratamentul in Psihiatrie

Documents

Transcript of Tratamentul in Psihiatrie