Tranzitia intre privat si public

1
Modulul ll Un caz din presd lnundaliile catastrofale din vara anului 2005 au lovit multe agezdri din Rom6nia. O echipd a ziarului ,,Evenimentulzilei'a gdsit in localitatea lvegti din judetul Galali un bdietel de 4 ani care dormea sub cerul liber dupd ce casa sa fusese distrusd. Fotografia, apdrutd pe prima pagind a cotidianului in ziua de 16 iulie, a impre- sionat mult lumea. lntre allii, un sportiv de performantd, retras de curdnd din activitate, a promis un ajutor substanlial. A doua zi, bdietelul a fost gdsit de ziarigti pe ulila satului nataljuc6ndu-se in noroi, - Ce faci acolo ? - Fac o casi noud pentru mama gi pentru bunica... Peste cdteva ore, in redactia publica- !iei, mama, copilul gi binefdcdtorul fdceau impreund o noud fotografie. Fostul spor- tiv se angajase sd dea banii necesari pentru construirea unei noi case. Oare ce s-a mai intdmplat inke timp? TRANZIT|A INTRE PRTVAT $l PUBLTC vorbind despre rdspunderile cej revin, se cuvine si precizdm cd nici familia nu mai este astdzi ce a fost odinioard. La inceputul secolului XX, oamenii se cesetoreau pentru a se completa in lupta cu difio"rttdlile vielii, profesiunea gi situafia materiald avand un rol esenfial, gi nu dragostea, care se considera a nu avea nici o legdturd cu succesul unui mariaj. Anii de dupd 1950 au adus in acest domeniu transformdri semnificative. socializarea educatiei, schimbarea mentalitdlilor gi reducerea constrangerilor cotidiene au anulat keptat statutul de institu[ie atribuit familiei de secolele ante- rioare. Nu mai este nevoie sd te cdsdtoregti pentru a sc€pa de sub tutela p6rin- tilor sau pentru a intreline relafii regulate cu un partener de sex opus. in conse- cinfd, cregte numdrul cuplurilor care coabiteazaldrd a simli nevoia sd se c6sd- toreascd, dupd cum sporesc aifamiliile monoparentale (in care, de reguld, feme- ia-mamd cregte singurd un copil). in aceastd situalie, famiria nu mai reprezintd cadrul vielii private, ci doar un spatiu in care mai multe persoane igi trdiesc fiecare propria existenfd, spatiu care poate fii oric6nd sdrimbat cu un altul, dacd sub noul acoperig bundstarea personald are mai multe ganse de reugiti. cum s-a remarcat, in cursulsecolului )(X s-au dezvoltat la nivelul vielii pri- vate gi alte tendinle importante: mai int6i, munca a pdrdsit spaliul familiei gi s-a dezvoltat in alte locuri dirijate de norme precis detenninate, fdrd nici o legiturd cu viata personald a celor ce lucreazd, apoi, in prooria familie, fiecare individ cdgtigd loc ai timp pentru o existenld proprie, atta decSt cea productivd. sporturile de tot felul, ca gi alte jocuri cu caracter recreativ, se desfdgoard sub semnul unei egalitdtidepline, stabilind de multe ori noi raporturiintre indi- vizifafd de cele afirmate in sfera muncii sau a politicii. spagile atat de zgomo- toase dedicate muzicii moderne, de la concertele cu mii de fani pdnd la dis- cotecile supraaglomerate, sunt in egald mrsurd locuri ale unei defuldri colec- tive, dar gi ale unei fericite devdlmdgii in care ierarhiile se stabilesc in funclie de preferinta pentru un anumit interpret sau de performanla pe ringul de dans. Actiune gi reactiune: intr-o societate democraticd, efortul statului de a impune pretutindeni norme se izbegte de voinla individuald care descoperd mereu supape pentru a-gi afirma libertatea gi individualitatea. Nu putem omite nici aceldomeniu in care viala publici line sub influen(a sa viata privatd, pretutindeni- mijloacele de comunicare. Generalia din care face parte autorul acestor randuri gi-a kdit copildria in preajma aparaMui de radio cu limpi gi a urmdrit inceputurile televiziunii incd din fazain care se constituia maiint0i ca institutie a spectacolului. La inceputul secoluluiXX, vocea opiniei publice rdzbalea?n intimitatea vielii de familie prin intermediul presei, mait6ziu al radioului g al televiziunii. Dupd 1989, mijloacele de comunicare au cunoscut gi in Romdnia o diversi- ficare excepfionald, potrivit libertdlii de exprimare in fine c6gtigat6. sute de ziare centrale gi locale, de posturi radiofonice gi de televiziune ne fac oferte cOt mai atrigitoare. in mod incontestabil, rdmdnem ?nc6 legali de scaunul din fafa televizorului, care, racordat la reteaua de cablu, ne permite sd mergem pe zeci de canale; informatia esenliald este insd pretutindeni aceeaqi, dar atenlia noastrd este atrasd de calitatea comunicdrii, adicd de modui in care a fost prezentatd, spectatorul savureazd mai cu seamd ,,transmisiunile in direct", care desfiinteazd practic relalia dinke viala privatA gi viala publici. E M a Rr nostru din alt CEV? , acela{ o Si alli R, adaptr tate p avut r, E D] ceva I ADK kt Ar fo B. lm ct ol G, MI bt dt D. Le m ACTI 1. Ar m{ 2. Et 3. Pc UN 4. Fc m{ Er Pc UN Fc 0p vi: lnt fie n 1 .vi F tin di ,O sd-ti fac eu casd, mdmico!" &t

description

Tranzitia intre privat si public in secolul XX

Transcript of Tranzitia intre privat si public

Page 1: Tranzitia intre privat si public

Modulul ll

Un caz din presd

lnundaliile catastrofale din vara anului2005 au lovit multe agezdri din Rom6nia.

O echipd a ziarului ,,Evenimentulzilei'agdsit in localitatea lvegti din judetul Galaliun bdietel de 4 ani care dormea sub cerulliber dupd ce casa sa fusese distrusd.

Fotografia, apdrutd pe prima pagind acotidianului in ziua de 16 iulie, a impre-sionat mult lumea. lntre allii, un sportivde performantd, retras de curdnd dinactivitate, a promis un ajutor substanlial.

A doua zi, bdietelul a fost gdsit deziarigti pe ulila satului nataljuc6ndu-se innoroi,

- Ce faci acolo ?

- Fac o casi noud pentru mama gi

pentru bunica...

Peste cdteva ore, in redactia publica-

!iei, mama, copilul gi binefdcdtorul fdceauimpreund o noud fotografie. Fostul spor-tiv se angajase sd dea banii necesaripentru construirea unei noi case.

Oare ce s-a mai intdmplat inke timp?

TRANZIT|A INTRE PRTVAT $l PUBLTC

vorbind despre rdspunderile cej revin, se cuvine si precizdm cd nici familianu mai este astdzi ce a fost odinioard. La inceputul secolului XX, oamenii secesetoreau pentru a se completa in lupta cu difio"rttdlile vielii, profesiunea gisituafia materiald avand un rol esenfial, gi nu dragostea, care se considera a nuavea nici o legdturd cu succesul unui mariaj.

Anii de dupd 1950 au adus in acest domeniu transformdri semnificative.socializarea educatiei, schimbarea mentalitdlilor gi reducerea constrangerilorcotidiene au anulat keptat statutul de institu[ie atribuit familiei de secolele ante-rioare. Nu mai este nevoie sd te cdsdtoregti pentru a sc€pa de sub tutela p6rin-

tilor sau pentru a intreline relafii regulate cu un partener de sex opus. in conse-cinfd, cregte numdrul cuplurilor care coabiteazaldrd a simli nevoia sd se c6sd-toreascd, dupd cum sporesc aifamiliile monoparentale (in care, de reguld, feme-ia-mamd cregte singurd un copil). in aceastd situalie, famiria nu mai reprezintdcadrul vielii private, ci doar un spatiu in care mai multe persoane igi trdiescfiecare propria existenfd, spatiu care poate fii oric6nd sdrimbat cu un altul,dacd sub noul acoperig bundstarea personald are mai multe ganse de reugiti.

cum s-a remarcat, in cursulsecolului )(X s-au dezvoltat la nivelul vielii pri-vate gi alte tendinle importante: mai int6i, munca a pdrdsit spaliul familiei gi

s-a dezvoltat in alte locuri dirijate de norme precis detenninate, fdrd nici olegiturd cu viata personald a celor ce lucreazd, apoi, in prooria familie, fiecareindivid cdgtigd loc ai timp pentru o existenld proprie, atta decSt cea productivd.

sporturile de tot felul, ca gi alte jocuri cu caracter recreativ, se desfdgoardsub semnul unei egalitdtidepline, stabilind de multe ori noi raporturiintre indi-vizifafd de cele afirmate in sfera muncii sau a politicii. spagile atat de zgomo-toase dedicate muzicii moderne, de la concertele cu mii de fani pdnd la dis-cotecile supraaglomerate, sunt in egald mrsurd locuri ale unei defuldri colec-tive, dar gi ale unei fericite devdlmdgii in care ierarhiile se stabilesc in funcliede preferinta pentru un anumit interpret sau de performanla pe ringul de dans.Actiune gi reactiune: intr-o societate democraticd, efortul statului de a impunepretutindeni norme se izbegte de voinla individuald care descoperd mereusupape pentru a-gi afirma libertatea gi individualitatea.

Nu putem omite nici aceldomeniu in care viala publici line sub influen(a saviata privatd, pretutindeni- mijloacele de comunicare. Generalia din care faceparte autorul acestor randuri gi-a kdit copildria in preajma aparaMui de radiocu limpi gi a urmdrit inceputurile televiziunii incd din fazain care se constituiamaiint0i ca institutie a spectacolului.

La inceputul secoluluiXX, vocea opiniei publice rdzbalea?n intimitatea vieliide familie prin intermediul presei, mait6ziu al radioului g al televiziunii.

Dupd 1989, mijloacele de comunicare au cunoscut gi in Romdnia o diversi-ficare excepfionald, potrivit libertdlii de exprimare in fine c6gtigat6. sute deziare centrale gi locale, de posturi radiofonice gi de televiziune ne fac oferte cOtmai atrigitoare. in mod incontestabil, rdmdnem ?nc6 legali de scaunul din fafatelevizorului, care, racordat la reteaua de cablu, ne permite sd mergem pe zecide canale; informatia esenliald este insd pretutindeni aceeaqi, dar atenlianoastrd este atrasd de calitatea comunicdrii, adicd de modui in care a fostprezentatd, spectatorul savureazd mai cu seamd ,,transmisiunile in direct",care desfiinteazd practic relalia dinke viala privatA gi viala publici.

EM

aRr

nostru

din altCEV? ,

acela{

o

Si alliR,

adaptr

tate pavut r,

ED]

ceva I

ADKktAr

fo

B. lm

ct

ol

G, MI

bt

dt

D. Le

m

ACTI

1. Ar

m{

2. Et

3. Pc

UN

4. Fc

m{

Er

Pc

UN

Fc

0p

vi:

lnt

fie

n

1

.viF

tindi

,O sd-ti fac eu casd, mdmico!"

&t