Transporturi Proiect

download Transporturi Proiect

of 37

Transcript of Transporturi Proiect

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    1/37

    LICEUL TEHNOLOGIC CONSTRUCTII DEMASINI

    MIOVENI

     JUDETUL ARGES

    PROIECT

    PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE ACOMPETENTELOR PROFESIONALE

    PROFIL TEHNIC

    CALIFICAREA:

    TEHNICIAN TRANSPORTURI

    INDRUMATOR: ABSOLVENT:PROF. Voicescu Ion Ci!Geo"#e C!!$in

      CLASA ! XII%!

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    2/37

    -2016-

    TEMA PROIECT

    TRANSPORTURI INTERNATIONALE

    2

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    3/37

    Cuprins

    Argument

    Cap1. E!"u#ia transp!rturi"!r

    Cap 2. Mi$"!a%e"e &e transp!rt mar'(2.1. Transp!rtu" 'er!iar

    2.1.1 P"ata ta)e"!r &e transp!rt pe %a"ea 'erat(

    2.2 Transp!rtu" rutier

    2.2.1 Reg"ement(ri *i institu#ii +n tra'i%u" rutier interna#i!na" &e m(r'uri

    2.2.2 Aanta$e"e *i &e,aanta$e"e uti"i,(rii transp!rtu"ui rutier

    2.. Transp!rtu" naa"

    2.. Transp!rtu" aerian

    2..1 Aanta$e"e *i &e,aanta$e"e uti"i,(rii transp!rtu"ui aerian

    2./ Transp!rtu" %!ntaineri,at

    2./.1 Transp!rt %!ntaineri,at rutier

    2./.2 Transp!rt %!ntaineri,at aerian

    2./. Transp!rt %!ntaineri,at 'er!iar

    2./. Transp!rt %!ntaineri,at maritim

    Cap . Prin%ipa"e"e %!nen#ii a%!r&uri *i &!%umente '!"!site +n transp!rtu" rutier

    interna#i!na" &e m(r'uri

    C!n%"u,ii

    i"i!gra'ie

    3

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    4/37

    AR3UMENT

    Transportul mărfurilor reprezintă o componentă esenţială a procesului de producţie si

     presupune deplasarea componentelor şi a produselor atât în incinta fabricii, cât şi de la o

    unitate la alta. Sistemul de transport reprezintă unul din elementele de bază pentru o

    creştere economică fundamentală. Transportul crează valoare şi un anumit grad de

    utilitate de loc şi de timp!.

    "ostul transporturilor poate atinge #$ % din costurile totale de producţie. &ractic, nu

    e'istă nici o activitate de producţie materială care să nu fie legată si conditionată, într(un

    fel sau altul, de transport.

    )apiditatea cu care se diversifică producţia de bunuri materiale determină modificări

    structurale în sc*imburile interne şi internaţionale.

    Transporturile contribuie la+

    stimularea specializării regionale prin faptul ca transportul permite ca zonele sa se

     poată specializa în producţia pe care o fac cel mai bine

    amplasarea activităţilor productive prin considerarea costului operaţiilor detransport

    stabilirea costurilor producţei prin considerarea c*eltuielilor cu transportul.

    Transportul reprezintă un domeniu al activităţii social(economice prin care se

    realizează deplasarea bunurilor materiale şi a oamenilor în spaţiu, cu a-utorul unor 

    ve*icule sau instalaţii speciale, pe anumite căi de circulaţie, in vederea satisfacerii

    necesităţilor materiale şi spirituale ale societăţii.

    4!ne"e 'er!iare  cuprind următoarele subtipuri+ comple', mi't şi specializat. n)omânia, în structura teritorială a oraşelor mari, predomină zonele feroviare mi'te, a'ate

     pe transportul de mărfuri şi călatorii. /onele feroviare specializate în transportul şi

    depozitarea numai a mărfurilor sunt mai puţin frecvente, deoarece ma-oritatea staţiilor 

    sunt de tip mi't.

    4!ne"e &e transp!rt aut! sunt, de regula, asociate zonelor feroviare.

    #

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    5/37

    4!ne"e p!rtuare pot fi+ comple'e mari, medii şi mici! şi simple. n cazul zonelor 

    comple'e e'istă dotări specifice, depozite de mare capacitate, reţea feroviară şi rutieră.

    /onele portuare simple nu beneficiază de această ultimă facilitate.

    4!ne"e &e transp!rt aerian sunt situate, de regulă, în afara oraşelor şi dispun de căi

    de acces şi mi-loace de transport care fac legatura cu acestea.

    4!ne"e &e transp!rt-&ep!,itare de ma'imă comple'itate se dezvoltă, de obicei, în

    zonele libere.

      &rincipalele tipuri de transport sunt+•  'er!iar locomotive, vagoane!•  rutier auto propulsate sau remorcate!•  naa" cargouri, remorc*ere!•  aerian avioane cargo sau mi'te!•

      ne%!nen#i!na"e prin conducte, prin sisteme de reţele de transport de înaltă şi -oasătensiune, dar şi transport informatic!.•  %!minate cale auto(feroviara, auto(naval etc!.

    Cap1. E!"u#ia transp!rturi"!r

    0voluţia transporturilor a fost impusă de dezvoltarea mereu ascendentă a

    factorilor de producţie. 1ulte din cuceririle ştiinţei şi te*nicii, mai mult sau mai puţin

    spectaculoase la vremea respectivă, au fost puse in slu-ba dezvoltării şi modernizarii bazei te*nico(materiale a transporturilor care, la rândul ei, a fost capabilă să asigure

    oamenilor o gamă variată de servicii într(un timp din ce în ce mai redus. Sporirea

    necontenită a volumului producţiei materiale, necesitatea sc*imbului de mărfuri, nevoia

    de deplasare la distanţe mari a bunurilor şi oamenilor au constituit factori promotori ai

    dezvoltării ascendente a transporturilor, ai adâncirii viziunii muncii şi in cadrul acestei

    activităţi.

    influentă decisivă asupra dezvoltării transporturilor a avut(o, de e'emplu,

    inventarea maşinii cu abur, care a facilitat apariţia căilor ferate, a navigaţiei cu a-utorul

    navelor maritime şi oceanice puse in mişcare prin forţa aburului. serie de alte

    descoperiri in domeniul te*nicii+ construcţia primului automobil acţionat de un motor cu

    ardere internă 455! inventarea motorului cu ardere internă cu aprindere cu scânteie

    5

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    6/37

    466! inventarea primului avion 6$5! 7 sunt tot atâtea evenimente care marc*ează

    evoluţia şi diversificarea transporturilor apariţia transportului auto şi apoi a celui aerian!.

    Cap 2. Mi$"!a%e"e &e transp!rt mar'(

      8legerea modului de transport se face cu a-utorul indicelui agregat, ce diferenţiază

    sistemele de transport şi care se poate calcula ţinând cont de anumite criterii de apreciere

    cum ar fi cele specificate în tabelul următor.

    Tae"1. Ana"i,a %!mparati( a mi$"!a%e"!r &e transp!rt

    C"asament Criterii &e apre%iere a mi$"!%u"ui &e transp!rt

    1.C!st 2.Timp .5iai"itate .Capa%itate /.A%%esii"itate 6.Siguran#( .Urm

    9un

    )au

    :aval 8erian 8erian :aval )utier "onducte 8eria

    2 "onducte )utier "onducte ;eroviar ;eroviar 8erian )utier

    3 ;eroviar ;eroviar :aval "onducte 8erian ;eroviar "ondu

    # )utier "onducte ;eroviar )utier :aval )utier ;erov

    5 8erian :aval )utier 8erian "onducte :aval :aval

     Sursa: “Revista de Comert” nr. 11, noiembrie 2001, pag.36 

     

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    7/37

    se referă la utilizarea în comun a unor vagoane sau tipuri de vagoane, precum şi

    transportul anumitor mărfuri care necesită condiţii speciale de transport.

    ?:T0);)?A societate de e'ploatare în comun a vagoanelor pentru transportul

    mărfurilor perisabile!

    ?:T0)":T8?:0) societate de transport pe calea ferată a mărfurilor containerizate!.

    Transportul feroviar efectuează deplasarea în spaţiu a bunurilor şi oamenilor cu

    a-utorul mi-loacelor de tracţiune locomotivele! şi a mi-loacelor tractate vagoanele! care

    circulă pe trasee fi'e şi pe căi ferate.

    Transportul feroviar se caracterizează prin+

    regularitatea efectuării circulaţiei în toate anotimpurile, ziua şi noaptea, aproape

    independent de vreme

    mi-loacele de transport feroviare dispun de o mare capacitate în raport cu cele

    auto şi aeriene

    din punct de vedere economic se remarcă costul mai ridicat al transportului

    feroviar în comparaţie cu cel fluvial, maritim şi prin conducte şi, de regulă, mai

    mic faţă de cel auto şi aerian.

    Transportul pe calea ferată necesită investiţii mari comparativ cu cel auto. 8stfel,

    investiţiile pentru construcţia unei căi ferate sunt de 3 ori mai mari decât cele pentru

    construcţia unei şosele. =e asemenea, şi investiţiile necesare pentru ac*iziţionareamaterialului rulant sunt ridicate. Ba fel, şi costul întreţinerii mi-loacelor de transport

    feroviar şi al liniilor se situează la un nivel superior în comparaţie cu cel auto sau naval.

    Transportul feroviar este una dintre cele mai utilizate modalităţi de transport, ocupând

    în traficul mondial locul ?? din punctul de vedere al volumului de mărfuri transportate.

    Societăţile feroviare au depus eforturi susţinute în dezvoltarea şi perfecţionarea

    materialului rulant, precum şi în organizarea şi e'pedierea mărfurilor, în vederea reducerii

    duratei de transport şi a micşorării preţului de transport.

    Transporturile feroviare au păstrat aanta$e"e deţinute faţă de celelate modalităţi de

    transport+

    . asigurarea unui '"u) %!ntinuu &e transp!rt ce permite o aprovizionare ritmică

    C

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    8/37

    2. !#inerea unei anumite regu"arit(#i &in pun%tu" &e e&ere a" timpu"ui &e

    transp!rt  datorită modului de organizare şi independenţei faţă de condiţiile

    atmosferice

    3. rea"i,area unei integrit(#i mai mari a m(r'uri"!r +n timpu" transp!rtu"ui ,

     pentru că riscul de avariere este mai mic în comparaţie cu alte modalităţi de

    transport

    #.  +n%asarea mu"t mai rapi&( a %!ntraa"!rii m(r'uri"!r transp!rtate pentru că

    încărcarea se face când marfa a fost predată, iar negocierea documentelor se face

    după e'pedierea fiecărui vagon

    5. anumit( siguran#( +n priin#a primirii m(r'uri"!r &e %(tre %ump(r(t!r,

    deoarece societăţile de transport feroviar sunt, în mare parte, întreprinderi de stat

    >. simp"itatea e)pe&ierii m(r'uri"!r *i %un!a*terea &in timp a tari'e"!r, ce permite e'pedierea mărfurilor fără o pregătire prealabilă deosebită şi cunoaşterea

    c*eltuielilor încă înainte de efectuarea transportului

    C. %7e"tuie"i"e *i %!nsumuri"e &e materia"e pentru ama"are sunt mu"t mai mi%i,

     pentru că manipularea şi fi'area se face direct de către producător, cu personal

    specializat şi cu utila-e specifice operaţiunilor de încărcare şi descărcare.

    Tae" 2. C!mpara#ie a transp!rtu"ui 'er!iar &e mar'( pe regiune *i #ar( 2010

    8ar( 1000 t!n(-9m :

    PI ;mi". eur!<

    )omânia 5340D25 #50D5 39ulgaria ##$"e*ia 33#Dngaria C#&olonia 3#6

    Slovacia 534 Sursa: Eurostat 

    2.1.1 P"ata ta)e"!r &e transp!rt pe %a"ea 'erat(

    Ta'ele de transport cuprind+

    4

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    9/37

     

    tari'u" &e transp!rt

     

    ta)e"e a%%es!rii

     

    a"te ta)e  ( ce survin din momentul primirii mărfii, la transportul până la

    eliberarea lor destinatarului.Tari'u" &e transp!rt  %!n#ine pre#u" &e transp!rtpe %a"ea 'erat(.

    n timpul transportului apar unele servicii suplimentare, care se e'ecută fie de

    administraţiile de cale ferată, fie de agenţiile căilor ferate participante la transport şi de

    firmele prestatoare de servicii agreate de calea ferată şi care e'ecută aceste prestaţii la

    cererea predătorului sau a destinatarului. C7e"tuie"i"e e'e%tuate &e %a"ea 'erat( %u a%este

    presta#ii se numesc ta)e a%%es!rii.

    n conformitate cu regulile uniforme, e'istă peste >$ de ta'e accesorii, acestea fiind

    codificate, pentru a putea fi înscrise cu uşurinţă în scrisoarea de transport.

    Dnele prestări de servicii se e'ecută din oficiu, altele numai la cererea clienţilor. &rin

    scrisoarea de transport se precizează care anume ta'e accesorii sau grupe de ta'e

    accesorii se suportă de predător şi care de destinatar.

    Ta'ele accesorii nepreluate asupra sa de predător, calea ferată le pretinde de la

    destinatar. "ele mai importante şi frecvente ta'e accesorii sunt+

      ta'ele vamale

      c*eltuielile de camiona- neprevăzute în tarif

     

    c*eltuielile pentru repararea ambala-ului, pentru refacerea încărcăturii, etc.

    Tarifele de transport şi ta'ele accesorii sunt publicate într(o formă convenită de fiecare

    cale ferată. &lata se face pe baza tarifelor valabile în momentul înc*eierii contracului de

    transport. Tariful de transport trebuie să conţină şi condiţiile speciale aplicabile

    transportului respectiv, atât la tariful propriu(zis, cât şi la ta'ele accesorii şi, dacă este

    cazul, modul de convertire a valutelor în care este e'primat tariful. n tarif trebuie

    menţionat şi regimul de viteză la care se aplică tariful respectiv.

    2.2 Transp!rtu" rutier

    6

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    10/37

    )evoluţia industrială şi dezvoltarea masivă a comerţului a dus la îmbunătăţirea

    stării drumurilor şi la realizarea mi-loacelor de transport performante.

    =upă cel de(al doilea )ăzboi 1ondial, pe măsura dezvoltării şi modernizărtii

    rutiere, a creşterii sc*imburilor economice dintre state, s(a simţit tot mai mult necesitatea

    constituirii unei organizaţii a transportatorilor, care să apere interesele membrilor săi.

    8ceasta s(a realizat în 1=>, când a lua fiinţă, "a 3enea - Uniunea Interna#i!na"( a

    Transp!rtat!ri"!r Rutieri ;IRU3. ?)D a contribuit la elaborarea

    instrumentelor te*nice şi comerciale menite să promoveze transportul auto pe plan

    internaţional. n domeniul transportului auto, trebuie menţionată constribuţia ?)D în

    legătură cu+ 

     punerea în aplicare a "onvenţiei vamale privind transportul rutier internaţional de

    mărfuri sub acoperirea carnetelor T?)

     

    elaborarea scrisorii de transport internaţional în conformitate cu prevederile

    "onvenţiei privitoare la transportul rutier internaţional de mărfuri "1)!

      crearea 8sociaţiei ?nternaţonale pentru transportul mărfurilor perisabile

     

    crearea Serviciuui de 8sistenţă mutuală internaţională

      colaborarea la elaborarea altor convenţii internaţionale referitoare la+ circulaţia şi

    semnalizarea rutieră, transportul mărfurilor periculoase, transportul mărfurilor în

    containere, etc.

    n comparaţie cu ma-oritatea tărilor europene )omânia are un nivel scăzut de

    modernizare a drumurilor publice, c*iar dacă transporturile rutiere au căpătat un mare

    avans dupa 646.

    2.2.1 Reg"ement(ri *i institu#ii +n tra'i%u" rutier interna#i!na" &e m(r'uri

    1. C!nen#ia ama"( re'erit!are "a transp!rtu" interna#i!na" &e m(r'uri su

    a%!perirea %arnete"!r TIR ;3enea 1=/=

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    11/37

    8utove*iculele care circulă sub acoperirea carnetelor T?) beneficiază de eliminarea

    operaţiilor de desc*idere, în punctele vamale ale ţărilor de tranzit, pentru controlul vamal,

    ceea ce determină scăderea duratei transportului şi diminuează posibilităţile de degradare

    a mărfurilor perisabile. "arnetul T?) îl scuteşte pe transportaor de depunerea unor 

    garanţii vamale proporţionale ca mărime cu valoarea mărfurilor transportate.

    &entru fiecare ve*icul rutier se întocmeşte un carnet T?) valabil pentru o singură

    călătorie. rganele vamale din ţările de e'pediere, după controlul vamal al

    autove*iculului, aplică acestuia sigiliile T?). rganele vamale din ţările de tranzit

    controlează autove*iculele numai sumar, verificând, în special, starea sigiliilor.

    n cazuri e'treme, organele vamale pot ordona desfacerea sigiliilor şi înlocuirea

    acestora cu altele noi, după efectuarea controlului, a căror serie este trecută în carnetele

    T?) aflate în posesia conducătorului auto.n ţara noastră, )1T)8:S îndeplineşte rolul de 8sociaţie garantă pentru

    aplicarea "onvenţiei T?).

    &rincipale atribuţii ale )1T)8:S sunt+

       primeşte, gestionează şi eliberează, contra cost, membrilor săi, carnete T?)

     

    garantează aplicarea "onvenţie T?) şi este ţinută răspunderii de plata ta'elor şi a

     penalităţilor băneşti, la care titularii carnetelor T?) sunt e'puşi în virtutea legilor 

    şi reglementărilor vamale ale ţărilor pe teritoriul cărora se produc abateri   participă la congresele, reuniunile organizate de ?)D şi susţine interesele

    membrilor săi în cadrul acestora

     

    contribuie la elaborarea de reglementări de trafic rutier internaţional, la

    completarea şi revizuirea celor e'istente şi, pe plan intern, participă la elaborarea

    tarifelor de traseu auto şi a altor acte normative ale circulaţiei rutiere.

    2. C!nen#ia re'erit!are "a %!ntra%tu" &e transp!rt interna#i!na" &e m(r'uri pe %a"erutier( ;CMR

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    12/37

    . A%!r&u" Eur!pean priit!r "a transp!rtu" &e m(r'uri peri%u"!ase pe *!se"e

    ;semnat +n 1=/.

    6. A%!r&uri *i C!nen#ii i"atera"e +n%7eiate +ntre &!u( sau mai mu"te #(ri 

    &rin care părţile contractante îşi acordă reciproc o serie de avanta-e, cum ar fi+

      necontingetarea numărului de curse

      scutirea reciprocă de orice fel de ta'e şi impozite

     

    scutirea reciprocă de orice fel de ta'e şi impozite pentru un număr contingentat de

    călători, pe bază de autorizaţie

      reducerea parţială a ta'elor şi impozitelor pentru un număr contingentat decălători.

    8utorizaţiile de transport pot fi+

     

    permanente  7 asigură drepul efectuării unui număr nelimitat de curse într(o

     perioadă determinată 7 de regulă an

    2

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    13/37

     

    &e %("(t!rie  7 dau dreptul la o singură călătorie dus(întors pe perioada de

    valabilitate a autorizaţiei

    2.2.2 Aanta$e"e *i &e,aanta$e"e uti"i,(rii transp!rtu"ui rutier

      8vanta-e+

      încărcarea mărfurilor se face direct de la locul de e'pediţie magazie, locul

     producţiei!, iar descărcarea la punctul de destinaţie, fără manipulări suplimentare

      pregătirea autove*iculelor este rapidă, e'istând posibilitatea sc*imbării rapide a

    direcţiei de deplasare şi a volumului de marfă transportate

      viteze mari de deplasare

      c*eltuieli de transport acceptabile

      protecţie superioară a mărfurilor faţă de şocuri şi intemperii.

    =ezavanta-e+

      e'ploatarea autove*iculelor generează c*eltuieli mai mari, ca urmare a consumului

    de combustibili superiori

      necesitatea e'istenţei unui şofer şi a ec*ipei de servire pentru fiecare autove*icul!

      poluarea mediului încon-urător este mai mare în cazul utilizării autove*iculelor 

    comparativ cu celelalte mi-loace de transport  uneori nu este indicat pentru distanţe foarte lungi

      nu se pot transporta unele mărfuri grele sau voluminoase.

      8vanta-ele transporturilor rutiere sunt însa mai mari decât dezavanta-ele enumerate,

    ceea ce face ca ponderea acestora să fie însemnată. =inamismul transportului rutier este

    datorat unor cauze con-ugate+ sistem modern de distribuire promptă, perfecţionarea

    autove*iculelor, consum redus de combustibil etc.

    Tae" . C!mpara#ie &ensit(#i aut!str(,i pe regiuni *i pe #ar( 2002

    8ara @m &e &rum : @m &e &rum :

    1000 9m2

    mi"i!n "!%uit!ri

    )omânia $.5 5.20D25 3.4 2.>0D5 >.5 #$.$

    3

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    14/37

    9ulgaria 3.$ #.5"e*ia >.> 5$.4Dngaria 5.C 52.3&olonia .3 $.>Slovacia >.2 55.6

     Sursa: Eurostat 

    2.. Transp!rtu" naa"

     

    Transporturile maritime şi fluviale sunt modalităţi mult mai ieftine faţă de cele

    feroviare, aeriene sau auto, ca urmare a c*eltuielilor pentru investiţii mult mai reduse, în

    vederea dezvoltării infrastructurii.

    &roducţia de bunuri şi servicii este ameninţată de o serie de fenomene naturale

    cutremure, inundaţii, alunecări de teren, grindină, secetă!, dar şi de activitatea

     premeditată sau inconştientă a oamenilor incendii, furturi, greve, conflicte militare!. n

    vederea compensării financiare a pierderilor cauzate de producerea unui anumit risc, se

    fac asigurări ale mărfurilor de către beneficiari sau transportatori.

    8ctivitatea de transport ce se desfăşoară pe lacuri, râuri, fluvii, canale poartă denumirea

    de navigaţie interioară sau fluvială, iar cea care se desfăşoară pe mări şi oceane senumeşte navigaţie maritimă.

    2..1 Aanta$e"e *i &e,aanta$e"e uti"i,(rii transp!rtu"ui naa"

    8vanta-e+

      dezvoltarea industriilor ce folosesc materii prime transportate ieftin pe calea apei

    industria siderurgică, metalurgică, energetică, sticlă, materiale pentru constructii!

      capacitate de încărcare foarte mare

      asigură tarife reduse

      crearea de bara-e de acumulare pentru *idrocentrale

      dezvoltarea irigaţiilor.

    #

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    15/37

     =ezavanta-e+

      nu este economic pentru zonele mai îndepartate de bazinul fluvial, datorită

    transbordărilor costisitoare

       poate deveni impracticabil în perioadele de seceta sau îng*et

      este mai lent.

    2.. Transp!rtu" aerian

    &rin întemeierea G"ompaniei franco(româna de navigaţie aerianăG 62$! s(au

    efectuat, începand cu 622 ruta &aris 7 Strassburg 7 &raga 7

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    16/37

    ;rac*tul aerian se limitează la / %ateg!rii &e m(r'uri, care, prin rapiditate şi

    siguranţă, -ustifică un tarif mai limitat+

    o articole care necesită urgenţă şi care prezintă o oarecare fragilitate piese de

    sc*imb pentru aeronave, nave, truse farmaceutice, ec*ipament medical!

    o articole care îşi periclitează calitatea la un transport de durată mărfuri perisabile,

    animale, substanţe radioactive!

    o articole care au o valoare ridicată în raport cu calitatea lor obiecte de artă,

     bi-uterii!

    o articole care trebuie să însoţească pasagerii, dar, datorită volumului mare, nu pot

    fi transportate ca baga-e personale animale, bărci!

    o diverse articole destinate unor zone care nu dispun de mi-loace de transport la sol,

    dar care sunt accesibile elicopterelor.

    Transportul mărfurilor se efectuează, în general, cu curse regulate şi, uneori, cu curse

    c*arter.

    2..1 Aanta$e"e *i &e,aanta$e"e uti"i,(rii transp!rtu"ui aerian

    8vanta-e+

      rapiditatea este o caracteristică esenţială a transportului aerian transportulmedicamentelor în caz de epidemii, a alimentelor în regiunile cu populaţii înfometate,

    intervenţii în caz de necesitate!

      adaptabilitatea la diferite genuri de transport fără a necesita modificări ma-ore ale

    avioanelor

      transportul cu *elicoptere ofera o accesibilitate ma'imă.

    =ezavanta-e+

      condiţiile meteorologice pot afecta starea te*nica a aparatelor de zbor, condiţiile de

    navigaţie aeriana şi organizarea serviciilor la sol

      costurile sunt ridicate ca urmare a costului aparatelor de zbor

      capacitate de transport mică

      consumuri mari de combustibili superiori.

    >

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    17/37

    Transportul aerian de mărfuri reprezintă cea mai dinamică modalitate de transport,

    e'istând astazi linii aeriene specializate care se evidenţiază prin operativitate, rapiditate,

     preţ de cost atractiv.

      "onform Convenţiei de la Varşovia scrisoarea de transport aerian 8ir HaIbill!

    este dovada înc*eierii contractului de transport, a primirii mărfii şi a condiţiilor în care se

    e'ecută transportul.

    2./ Transp!rtu" %!ntaineri,at

    "onsiderat unul dintre cele mai eficiente mi-loace de transport pentru marfă la

    nivel mondial, transportul containerizat ar putea deveni, în următorii ani, o alternativă

    viabilă și în partea de 0st a 0uropei. n această regiune, spun specialiștii în domeniu,

    invesițiile în proiecte care să dezvolte acest tip de transport nu au fost foarte sus ținute în

    ultimii ani.J1otivul creşterii în popularitate a transportului containerizat este simplul fapt că

    atâta timp cât poți deplasa dintr(un loc în altul cantităţi tot mai mari de ec*ipamente, fără

    să fie nevoie să foloseşti metodele tradiţionale, costurile şi eficienţa ta crescK, spune ?van

    BoLere, "0 8linso Aroup, grupul belgian care dezvoltă &loiești Hest &arL.

    &otrivit lui, de(a lungul timpului, motivele de securitate şi control al calităţii au

     -ucat şi ele o parte importantă în creşterea notorietăţii transpotului containerizat. =e altfel,

    o gamă largă de produse, cum sunt spre e'emplu cele electronice au nevoie pe lângătransportul pe distanţe mari şi de condiţii de securitate care să împiedice influenţa

    factorilor e'terni.

    2./.1 Transp!rt %!ntaineri,at rutier

    &entru transportul rutier al containerelor se pot întrebuinţa autocamioane cu@sau

    fără remorcă şi autotractoare cu semiremorci specializate. 1i-locul cel mai răspândit de

    transport rutier al containerelor este autotrenul format din autotractor şi semiremorcă,

    întrucat are cel mai mic coeficient de tara, are o construcţie simplă şi robustă, iar costul

     pe tona capacitate mai redus decât al celorlalte ve*icule rutiere şi se pretează în bune

    condiţii la transportul încarcăturilor grele şi de lungimi mari.

    C

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    18/37

    Semiremorcile destinate transportului containerelor de mare capacitate, sunt

    construcţii speciale sau amena-ate prevăzute cu dispozitive de fi'are a acestora contra

    deplasării în plan orizontal şi vertical. &entru transportul semiremorcilor se folosesc

    autotractoare cu şa obişnuită, cu puteri de 5$ ( 3$$ "&, în funcţie de sarcina remorcată,

    care asigură cuplarea@decuplarea semiremorcii, astfel încât un autotractor poate deservi

    mai multe semiremorci în timp ce una se află în circulaţie, restul de semiremorci

    staţionează la beneficiari cu containere pentru efectuarea operaţiilor de introducere şi

    scoatere a mărfurilor în@şi din containere 0'perienţa a dovedit că rezultate foarte bune se

    obţin în ramura e'pediţiei internaţionale cu mi-loace rutiere, în cazul transportului

    containerelor în trafic combinat, respectiv auto(cale ferată auto(caleferată(naval auto(

    naval.

    =ocumentele de transport şi e'pediţie internaţională care se folosesc în traficulrutier internaţional sunt cele care se folosesc în mod obişnuit în e'pediţia internaţională

    de mărfuri cu mi-loace auto. Se impune precizarea că toate documentele de transport şi

    e'pediţie se completează cu toate datele referitoare la containere şi mărfurile pe care

    acestea le conţin.

    2./.2 Transp!rt %!ntaineri,at aerian

      "ontainerele care se folosesc pentru e'pediţia internaţională de mărfuri în trafic

    aerian au fost standardizate tinând seama de particularităţile din construcţia avioanelor,

     precum şi de necesitatea folosirii şi a containerelor aeriene în trafic combinat.

    "ontainerele pentru transporturile aeriene au o tara mult redusa în comparaţie cu

    containerele folosite în transporturile terestre şi în plus cu baza neteda pentru a da

     posibilitatea încarcării lor cu a-utorul dispozitivelor cu role, au caneluri în rama inferioară

     pentru fi'area în spatiul rezervat mărfurilor în avion, precum şi instalaţii pentru

    ec*ilibrarea tensiuni în interiorul containerelor. Transportul aerian de mărfuri

    containerizat se efectuează cu aeronave special construite.

    )eglementările care guvernează e'pediţia internaţională de mărfuri pe calea

    aerului se aplică si e'pediţiei internaţionale aeriene containerizate cu precizarea că în

    4

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    19/37

    scrisoarea de transport aerian air MaIbill! şi in toate documentele de e'pediţie se înscriu

    toate datele necesare referitoare la container şi mărfurile conţinute de acesta.

    2./. Transp!rt %!ntaineri,at 'er!iar

     

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    20/37

     )ezultate foarte bune s(au obţinut de diferite administraţii de cale ferată, prin

    utilizarea în cadrul traficului containerizat, a trenurilor directe cu vagoane platformă, în

    garnituri complete între staţiile centre de containere terminale!, dotate cu instalaţii

    specializate pentru prelucrarea containerelor, care colectează un mare volum de mărfuri,

    asigurând circulaţia Nplin(plinN a trenurilor directe bloc! pe ruta dată, fără a fi prelucrate

     pe parcurs şi cu opriri cât mai puţine în staţiile intermediare.

    8stfel potrivit unor statistici oficiale publicate de către societatea ?ntercontainer ( un

    vagon de mărfuri folosit în te*nologie obişnuită de transport parcurge în medie 5(> mil.

    de Lilometri pe an transportând în medie C$$(C5$ tone, în timp ce vagoanele specializate

     port(container, folosite în cadrul trenurilor bloc de containere de mare viteză, realizează

    un parcurs anual de 5$ mil. Lilometrii, transportând 45$$(6$$$ tone de marfă, de

    asemenea rula-ul vagoanelor port container scade cu 5$(>$% faţă de cele obişnuite.Transportul feroviar în aceste condiţii asigură deservirea lineară a traficului

    internaţional de containere între staţiile centre de containere terminale! care deservesc

    cei doi parteneri ai contractului internaţional de vanzare(cumparare, respectiv e'peditorul

    vânzătorul! şi destinatarul cumpărătorul! mărfurilor.

    0'pediţia internaţională de containere pe calea ferată este legiferată şi se desfasoară

    conform reglementărilor "onvenţiei privind traficul internaţional feroviar de mărfuri

    S1AS! şi ale "onvenţiei internationale privind transportul de mărfuri pe calea ferată"?1! cu precizarea că în scrisoarea de trăsura se înscriu toate datele privitoare la

    container şi la mărfurile pe care acesta le conţine.

    2./. Transp!rt %!ntaineri,at maritim

      Transportul pe mare al containerelor se realizează cu a-utorul navelor de diferite

    tipuri şi capacităţi construite special pentru acest trafic sau amena-ate.

    n prezent navele care pot transporta containere pot fi grupate în următoarele categorii+

    . :ave port container specializate, cu încărcare@descărcare pe verticală lift on ( lift off 

    Nlo(loN!."alea acestor nave are o structură celulara, fiecare celula poate primi până la şase

    containere, stivuite unul peste altul. &entru a permite accesul la celule în vederea

    încărcării@descărcării, acest tip de nave au puntea prevăzută cu panouri amozibile, care

    2$

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    21/37

     pot culisa descoperind celule la care urmează să se opereze. =upă încarcarea celulelor cu

    containere, panourile se înc*id etans. &e partea superioară a acestor panouri se află

    zăvoarele care urmează să fi'eze primul rând de containere care se depun pe punte.

    8ceste nave au şi puntea amena-ată astfel încat permit stivuirea a 2(3 rânduri de

    containere, care sunt fi'ate cu diferite dispozitive.

    2. :ave tip roll(on@roll(off, cu încărcare@descărcare pe orizontală. 8cestea au o mare

    suprafaţă a punţii la care operaţiunile se fac prin prova sau prin pupa navei, în timp foarte

    scurt prin introducerea ve*iculelor rutiere sau a vagoanelor încarcate cu marfă pe roţi

     proprii, direct în spaţiul de încărcare a navei. Spre deosebire de navele cu

    încărcare@descărcare pe verticală, la aceste nave cunoscute sub denumirea prescurtată de

    Nro(roN, unitatea de încărcătură nu trebuie neapărat sa fie standardizată ca dimensiuni, ceea

    ce face ca ele să poata transporta atât containere cât şi ve*icule.n prezent se află în e'ploatare trei tipuri de nave roll( on@roll(off+

    a.  nave roll(on@roll(off cu mai multe punţi, destinate transportului ve*iculelor pe a

    căror platformă se află mărfuri paletizate sau în containere

    .  nave roll(on@roll(off în sistem celular Nro(roN! destinate transportului ve*iculelor pe

    roţi şi a mărfurilor în containere, care se stivuiesc în sistemul celular al navei

    %. nave roll(on@roll(off în sistem celular cu o parte din spaţiul de încărcare convenţional,

    destinată transportului ve*iculelor pe roţi cât şi a containerelor.1anipularea mărfurilor se face rapid, dar aceste nave au un cost aproape dublu faţă de

    navele cu încărcare@descărcare pe verticală, port7container. 

    3. :avele mi'te, capabile de a prelua containerele prin încarcare pe verticală şi ve*icule

    rutiere şi containere pe roll(palete prin încarcare pe orizontală, ambele operaţii făcându(se

    simultan.

    #. :avele semi(port7container, care sunt navele convenţionale capabile de a încărca un

    număr de containere pe coverta, pe capacele gurilor de magazii şi în unele din magaziile

    navei special amena-ate pentru acest fel de transport.

    5. :ave port7slepuri bar-e!, aceste nave sunt concepute special pentru transportul unor 

    mari containere plutitoare de forma unor şlepuri. 8ceste şlepuri plutitoare special

    construite pot prelua orice unităţi de încărcătură inclusiv containere standardizate ?.S..

    2

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    22/37

    şi le pot transporta independent pe apă. n prezent e'istă două tipuri de nave maritime

     port(şlepuri bar-e! care se află în e'ploatare nave de tip B8SO lig*ter aboard s*ip!, sau

    sistemul de şlepuri la bordul navei. 8cest tip de navă a fort construit să încarce şi să

    descarce şlepuri cu o macara, capră masiva, montată la bord, independent de orice

    instalaţie la c*eu.

     ( nave de tip S08900 see barge carrier! sau sistemul purtatoare de şlepuri. Bansarea şi

    ridicarea şlepurilor se face cu a-utorul unei platforme lift cu o capacitate de 2$$$ tone,

    care poate ridica simultan două şlepuri, care aduse pe verticală la nivelul punţii de

    încarcare, rulează de(a lungul navei până la poziţia fi'ată pentru transport.

      Avantajul  acestor tipuri de nave constă în faptul că ele nu vor mai trebui să facă

    nici o escala în vreun port, şlepurile bar-ele! putând fi încărcate sau descărcate în rade

    adapostite, departe de terminale portuare, foarte costisitoare şi apoi pot fi aduse la navamamă cu a-utorul unui remorc*er(împingător, de construcţie specială sau c*iar cu

    remorc*ere obişnuite. 0le oferă o economie de timp de staţionarea în rada portului de cca.

    C$%, ritmul de operare fiind de 5$$(25$$ tone@ora.

      Dezavantajul   constă în volumul foarte mare de investiţii necesar pentru

    construirea acestor nave. 8stfel nava de tip B8SO costă 5$ mi. P, o bar-a tip B8SO

    C5$$$P, nava tip S08900 costă 53, mil. P , iar o bar-ă S08900 costă $$.$$$P. &entru

    tara noastră acest sistem poate fi avanta-os, având în vedere reţeaua fluvială a =unării,canalul =unăre(1area :eagră, pe care pot naviga şlepurile cu mărfuri care au fost des(

    cărcate în prealabil, în rada de la nava mamă.

    Cap . Prin%ipa"e"e %!nen#ii a%!r&uri *i &!%umente '!"!site +n

    transp!rtu" rutier interna#i!na" &e m(r'uri

    )eglementările naţionale în domeniul transportului rutier sunt foarte diverse, de laţară la ţară, iar măsurile de prote-are a participării cărăuşilor rutieri naţionali la traficul

    internaţional sunt foarte diferite. Ba toate acestea se adaugă măsurile de prote-are a

    drumurilor, şoselelor, podurilor, împotriva uzurii cauzate de camioanele străine, care

    circulă pe teritoriul naţional, pentru evitarea poluării mediului încon-urător şi de apărare a

    activităţii turistice.

    22

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    23/37

    n fiecare ţară au apărut reglementări care stabilesc condiţiile te*nice, pe care

    trebuie să le îndeplinească camioanele străine pentru a fi admise să circule pe drumurile

    naţionale greutăţile pe osie, gabarit! şi condiţiile care asigură disciplină şi securitatea

    rutieră modul de conduită al conducătorilor străini, documentele pe care trebuie să le

     posede asupra lor, timpul ma'im de activitate la volan!.

    n cadrul preocupărilor internaţionale pentru unificarea normelor privind

    transporturile rutiere au fost elaborate mai multe convenţii, care facilitează dezvoltarea în

    continuare a transporturilor rutiere. "u toate eforturile făcute, nu toate aspectele au putut

    fi reglementate unic astfel că în prezent e'istă reglementări şi convenţii internaţionale

    multilaterale, dar şi convenţii bilaterale guvernamentale, prin care se reglementează

     problemele şi aspectele necuprinse în cele multilaterale.

    =upă cel de al doilea război mondial pe măsura dezvoltării şi modernizăriitransportului rutier pe plan mondial şi a creşterii sc*imburilor economice dintre diferite

    ţări ale lumii, s(a simţit tot mai mult necesitatea constituirii unor organizaţii internaţionale

    a transporturilor rutiere, care să promoveze acest gen de transport şi să apere interesele

    membrilor săi. 8cest deziderat a fost realizat la 23 martie 6#4, când a luat fiinţă la

    Aeneva, Dniunea ?nternaţională a Transportatorilor )utieri ?ntenational )oad Transport

    Dnion ( ?.).D.!. 8ctul de constituire al acestei asociaţii neguvernamentale a fost semnat

    de delegaţiile asociaţiilor naţionale din ţări europene+ 9elgia, =anemarca, ;ranţa, 8nglia, :orvegia, landa, Suedia, 0lveţia. n prezent ?.).D. cuprinde >2 de membrii activi

    uniuni naţionale! şi 2> de membri asociaţi. Eara noastră este afiliată la ?.).D. din 6>3

    n anul 6#6, ?.).D. a primit din partea "onsiliului 0conomic şi Social a .:.D.

    0"S"! statutul de organ consultativ al acestuia. ?.).D., pe arenă internaţională a

    facilitat punerea în aplicare a 8cordului cu privire la suprimarea restricţiilor şi libertatea

    circulaţiei rutiere cunoscută în practică sub numele de QBibertăţile )utiere de la AenevaK.

    =e asemenea, ?.).D. a adus o contribuţie remarcabilă în elaborarea instrumentelor 

    te*nico ( comerciale menite să promoveze transporturile auto şi pe plan internaţional.

    n domeniul transportului de mărfuri trebuie menţionată contribuţia ?.).D. în

    legătură cu+

    o   R punerea în aplicare, în 25 de ţări a Q"onvenţiei vamale privitoare la transportul

    internaţional de mărfuri sub acoperirea %arnete"!r TIRB

    23

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    24/37

    o elaborarea scrisorii de trăsură internaţională în conformitate cu "onvenţia

     privitoare la contractul de transport internaţional rutier de mărfuriC.M.R .!

    o   Rcrearea 8sociaţiei internaţionale pentru transportul de mărfuri perisabile

    o crearea Serviciului de 8sistenţă mutuală internaţională

    o   Rcolaborarea la elaborarea altor convenţii internaţionale referitoare la+ circulaţia şi

    semnalizarea rutieră transportul mărfurilor periculoase 8.=.).! transportul de

    mărfuri în containere.

    &rintre cele mai importante reg!ement"ri,  de care trebuie să se ţină seama la

    efectuarea transporturilor internaţionale sunt+

    a< CON?EN8IA C.M.R.(QC!nen#ia re'erit!are "a %!ntra%tu" &e transp!rt &e

    m(r'uri pe *!se"eB a fost semnată la Aeneva la 6 mai 65>. &rin această "onvenţie

    sunt reglementate în mod uniform condiţiile generale în care se înc*eie şi se e'ecută

    contractul de transport rutier de mărfuri. Eara noastră a aderat la această "onvenţie în

     baza decretului #5@2$..6C2, "onvenţia, intrând în vigoare pentru )omânia la data de

    23.$#.6C3 la 6$ de zile după depunerea instrumentelor de ratificare la .:.D. "onvenţia

    ".1.). se compune dintr(un număr de 5 de articole.

    < CON?EN8IA T.I.R.- Q"onvenţia vamală, referitoare la transporturile internaţionalede mărfuri sub acoperirea carnetului T.?.).K. 8 fost adoptată în anul 656 în cadrul

    "omitetului pentru transporturile interioare ale ".0.0.(.:.D., şi care a intrat în vigoare

    în 6>$. 8ceastă primă "onvenţie a fost revizuită în anul 6C5 de către "omisia

    0conomică pentru 0uropa din cadru .:.D. şi a intrat în vigoare în 6C4. )omânia este

     parte contractantă la "onvenţia T.?.)., revizuită din anul 6C5.

    n sensul prezentei "onvenţii, prin Qoperaţiune T.?.).K se înţelege transportul

    mărfurilor de la un birou vamal de plecare, la un birou vamal de destinaţie, sub regimul

    denumit Q )egimul T.?.).K stabilit prin această "onvenţie. &rezenta "onvenţie priveşte

    transportul mărfurilor efectuate fără descărcări şi reîncărcări, pe una sau mai multe

    frontiere, de la un birou vamal de plecare al unei părţi contractante, în ve*icule rutiere,

    ansamble de ve*icule sau în containere, cu condiţia ca o parte din traseu între începutul

    operaţiunii T.?.). şi terminarea ei, să fie un traseu rutier.

    2#

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    25/37

      Transporturile trebuie să aibă loc sub garanţia asociaţiilor agreate conform

    dispoziţiilor 8rt.> al acestei convenţii şi trebuie să fie efectuate sub acoperirea unui carnet

    T.?.).. 1ărfurile transportate sub regim T.?.). nu vor fi supuse la plata sau la

    consemnarea drepturilor şi ta'elor de import sau de e'port la birourile vamale de trecere.

    ;iecare parte contractantă va putea împuternici anumite asociaţii să elibereze carnete

    T.?.)., fie direct, fie prin intermediul unor asociaţii corespondente şi să se constituie

    garante.

    biectivul principal al sistemului T.?.). este acela de a realiza un ec*ilibru între

    următoarele două cerinţe+

    R pe de o parte dorinţa transportatorilor de a reduce cât mai mult formalităţile vamale de

    frontieră, staţionările îndelungate în scopul realizării unor transporturi de calitate într(un

    timp cât mai scurtR pe de altă parte cerinţa organelor vamale din ţările tranzitate de a se realiza un control

    vamal la frontieră în vederea respectării legislaţiei, în fiecare ţară.

    &entru atingerea acestor obiective s(a eliberat "onvenţia T.?.). care are la bază

    următoarele principii+

    R8sigurarea ve*iculelor sau containerelor destinate transportului internaţional de

    mărfuri, solicitate de "onvenţia T.?.)., constă în faptul că acestea trebuie să fie construiteîncât să permită accesul în interior după ce au fost sigilate de organele vamale

    RSistemul de asigurare internaţională este astfel conceput încât ta'ele vamale pentru

    asigurarea transportului pentru perioada de tranzit să fie acoperite în orice moment de o

    asociaţie garantă naţională dacă transportatorul nu poate fi responsabil

    R"*eia sistemului este Qcarnetul T.?.)K şi este cel mai important element. n prezent

    carnetul T.?.). se eliberează de către ?.).D. (Aeneva asociaţiilor garante naţionale, în

    condiţiile ce se stabilesc în contractele înc*eiate în acest sens

    R1ăsuri de control. Dltimul element de bază care caracterizează sistemul T.?.). este

    recunoaşterea de către ţările tranzitate şi de către ţara de destinaţie a măsurilor de control

    vamal aplicat în ţara de plecare.

    "a regulă generală, mărfurile transportate în sistemul T.?.)., în ve*iculele sau containere

    sigilate, nu sunt verificate pe parcurs de autorităţile vamale acesta fiind marele avanta- al

    25

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    26/37

    sistemului pentru transportator. =esigur, această prevedere generală nu e'clude dreptul

    organelor vamale de a efectua verificări ori de câte ori consideră necesar sau dacă apar 

    suspiciuni cu privire la legalitatea unor transporturi.35

    %< ACORDUL A.T.P. 8cordul cu privire la transportul internaţional de produse

     perisabileK şi cu privire la mi-loacele de transport speciale, care trebuie folosite.

    n scopul îmbunătăţirii condiţiilor de conservare a calităţii mărfurilor perisabile în cursul

    transportului şi de dezvoltare a comerţului cu asemenea bunuri, "omisia 0conomică

     pentru 0uropa a .:.D., a eliberat un acord referitor la transporturile internaţionale al

     produselor alimentare şi ale altor mărfuri perisabile, precum şi la instalaţiile ce se

    folosesc în acest scop. n conformitate cu această "onvenţie, toate instalaţiile cu care suntdotate mi-loacele de transport pentru a asigura un regim de temperatură diri-ată izoterme,

    refrigerente, frigorifice sau calorifere! trebuie să fie controlate de autorităţile competente

    din ţara unde sunt înregistrate şi înmatriculate.

    &< ACORDUL A.D.R.-Q 8cordul cu privire la transportul rutier de marfă periculoaseK. n

    0uropa, transportul rutier de mărfuri periculoase este reglementat de Q8cordul 0uropean

    referitor la transportul rutier internaţional de mărfuri periculoaseK, înc*eiat la Aeneva la3$ septembrie 65C. ncepând cu data de ianuarie 665, )omânia respectă prevederile

    acestui 8")=, la care a aderat prin Begea 3@66#.3>

    8.=.).(ul este un acord elaborat de "omisia 0conomică a :aţiunilor Dnite pentru

    0uropa, la Aeneva, prin care mai multe state din 0uropa au convenit unele reguli comune

     pentru transportul mărfurilor periculoase pe drumurile publice pe teritoriul lor şi pentru

    trecerea frontierei. 8brevierea Q8.=.).K îşi găseşte originea în cuvintele c*eie din titlu, în

    limba franceză+ 8(acord, =(dangereuse, )(route.

    Ba începutul anului 666 erau membre semnatare ale acordului+ Aermania, 8ustria,

    9elarus, 9osnia(Oerţegovina, 9elgia, ?talia, "roaţia, =anemarca, Spania, 0stonia,

    1acedonia, ;ederaţia )usă, ;inlanda, ;ranţa, Arecia, Dngaria, Betonia, Biec*tenstein,

    Bituania, Bu'emburg, landa, :orvegia, &olonia, &ortugalia, )epublica 1oldova,

    )epublica "e*ă, )omânia, 1area 9ritanie, Slovacia, Slovenia, Suedia, 0lveţia.

    2>

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    27/37

    8cordul propriu(zis este un acord scurt şi simplu. 8rticolul c*eie este al doilea. 0l

     precizează cu e'cepţia anumitor mărfuri e'trem de periculoase, celelalte mărfuri

     periculoase, care pot face obiectul unui transport internaţional în ve*icule rutiere cu

    condiţia ca+

    (ambala-ul lor şi etic*etarea să fie în conformitate cu prescripţiile din Ane)a A a

    acordului

    (construcţia, ec*ipamentul şi e'ploatarea ve*iculelor să fie conforme cu prescripţiile din

    Ane)a .

    Ane)a A enumeră toate mărfurile periculoase care pot face obiectul unui transport

    internaţional. 8ceastă ane'ă stabileşte regulile referitoare la ambalare şi la etic*etare,

    inclusiv descrierea mărfurilor în documentele de transport. 8ceste reguli trebuie să fie

    aplicate, toate, de către e'peditorul de mărfuri.Ane)a stabileşte regulile aplicabile ve*iculelor şi operaţiilor de transport de care

    transportatorul este răspunzător.

    A.D.R.-u" este un acord între state. :ici o autoritate centrală nu poate sc*imba aplicarea

    sa. n practică, controalele rutiere sunt efectuate de părţile contractante. =acă regulile

    sunt încălcate, autorităţile naţionale pot urmări pe cale -uridică şoferul, aplicând legislaţia

    lor internă. 8.=.). nu prescrie nici o sancţiune. n vederea asigurării aplicării uniforme şi

     pentru a asigura liberul sc*imb în Dniunea 0uropeană, ane'ele 8 şi 9 au fost adoptate detoate statele membre ale D.0. şi ele constituie baza regulilor interne.

    e< ACORDUL A.E.T.R.(Q8cordul 0uropean privind regimul de lucru al ec*ipa-elor 

    ve*iculelor care efectuează transporturi rutiere internaţionaleK.

    Q8cordul 8.0.T.).K a intrat în vigoare la data de 5.$.6C> şi prevederile sunt obligatorii

     pentru următoarele ţări+ 8ustria, 9elgia, =anemarca, Spania, ?rlanda, ;ranţa, 1area

    9ritanie, Arecia, ?talia, :orvegia, Bu'emburg, landa, &ortugalia, Slovacia, ?ugoslavia,

    Aermania, "e*ia, :orvegia, Slovacia, ;ederaţia )usă.34 &revederile principale ale

    8.0.T.). care se referă la regimul de lucru al ec*ipa-elor ve*iculelor, care efectuează

    transporturi internaţionale de mărfuri sunt+

    =urata totală de conducere a ve*iculelor cuprinsă între două repausuri zilnice, sau între

    un repaus zilnic şi un repaus săptămânal, numită în continuare perioadă de conducere

    2C

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    28/37

    zilnică nu trebuie să depăşească 6 ore. &oate fi prelungită până la $ ore de 2 ori pe

    săptămână.

    =upă # ore şi -umătate de conducere a ve*iculului şoferul trebuie să facă o pauză de cel

     puţin #5 de minute, cu e'cepţia situaţiei, când el intră în perioada de repaus totală.

    =upă ma'im > perioade de conducere zilnică, şoferul trebuie să ia un repaus

    săptămânal.

    n fiecare perioadă de 2# de ore şoferul beneficiază de un repaus zilnic, de cel puţin

    ore consecutive cel mult de trei ori pe săptămână.

    &auza zilnică poate fi luată într(un ve*icul când acesta este ec*ipat cu o cuşetă şi este în

    staţionare.

    '< CON?EN8IA C.E.M.T.

    Q8utorizaţiile ".0.1.T.K sunt autorizaţii multilaterale pentru transportul internaţional al

    mărfurilor pe drumurile publice folosite de întreprinderile de transport, stabilite în una

    dintre ţările membre ".0.1.T., pe baza unui sistem de contigent în relaţiile între ţările

    membre ".0.1.T. pentru ve*icule înmatriculate într(o ţară membră a ".0.1.T.

    C.E.M.T.B reprezintă "onferinţa 0uropeană a 1iniştrilor Transporturilor care este un

    organism interguvernamental, creat în 653. Eările membre+ Aermania, 8ustria, 9elgia,

    9osnia(Oerţegovina, 9ulgaria, "roaţia, =anemarca, Spania, 0stonia, ;inlanda, ;ranţa,Arecia, Dngaria, ?rlanda, ?talia, Betonia, Bituania, Bu'emburg, 1oldova, :orvegia,

    landa, &olonia, &ortugalia, Turcia, "e*ia, Slovacia, )omânia, 1area 9ritania, Slovenia,

    Suedia, 0lveţia şi Turcia.

    Q8utorizaţia ".0.1.T.K poate fi valabilă un an calendaristic format 8# de culoare verde!

    sau 3$ de zile format 8# de culoare galbenă având menţiunea Qautorizaţie de scurtă

    duratăK!.36 n perioada valabilităţii autorizaţiei ".0.1.T., operatorul de transport rutier,

     poate efectua un număr nelimitat de călătorii pe teritoriile ţărilor membre ".0.1.T.

    n conformitate cu rezoluţiile ".0.1.T., autorizaţia ".0.1.T. nu poate fi utilizată+

    o &entru transportul la care e'peditorul sau beneficiarul menţionat în scrisoarea de

    transport internaţional ".1.). este acelaşi cu deţinătorul autorizaţiei multiple

    ".0.1.T.transport în interes propriu!

    24

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    29/37

    o   R&e teritoriul ţărilor membre ".0.1.T., în cazul în care transportul internaţional de

    mărfuri se efectuează într(o ţară membră ".0.1.T. şi o ţară nemembră ".0.1.T.

    o   R&entru efectuarea transporturilor rutiere de mărfuri încărcate pe teritoriul unei ţări

    membre în vederea descărcării pe teritoriul aceleiaşi ţări cabota-!.

    o &entru ca un transport să se deruleze în trafic rutier internaţional trebuie ca

    încărcătura să fie însoţită în afara scrisorii de trăsură, şi de alte documente care

     privesc organele sanitar(veterinare, poliţia de frontiera precum şi organe şi

    organisme guvernamentale. 8ceste documente sunt prevăzute în reglementările

    internaţionale multilaterale sau bilaterale, precum şi în legislaţia internă a ţărilor 

    de e'pediţie, a ţărilor de tranzit şi a ţărilor de destinaţie.

    Prin%ipa"e"e %ateg!rii &e &!%umente '!"!site +n transp!rtu" rutier

    interna#i!na" mar'( a< D!%umente a"e %!n&u%(t!ru"ui aut!F

    - Permis &e %!n&u%ere

    - Pa*ap!rt

    - u"etin &e i&entitate

    - Asigurare &e s(n(tate G ris% &e a%%i&ent

    - Atestat &e preg(tire pr!'esi!na"a

    < D!%umente pentru aut!e7i%u"F

    - 5!aia &e par%urs ;intern( sau interna#i!na"( &up( %a,

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    30/37

    -Certi'i%at &e %!n'!rmitate &e "a pr!&u%(t!ru"aut!tra%t!ru"ui

    *i a" semirem!r%ii.

    -D!a&( +n%a&rare EURO -AE e"ierat( &e RAR.

    -Certi'i%atu" &e +nmatri%u"are.

    -Certi'i%at ,g!m!t re&us e"ierat &e pr!&u%(t!r.

    %< D!%umente a"e m(r'i-

    H5a%tura e)tern(

    HCMR ;s%ris!area &e tr(sura rutier( interna#i!na"(

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    31/37

    ( identificarea autove*iculului şi remorcilor tractate, a unităţilor deţinătoare şi a

     personalului de bord

    ( confirmarea de către şofer a stării de funcţionare a autove*iculului la plecarea din

    locul de parcare.

    ;oaia de parcurs constituie baza evidenţei primare în transporturile auto. =in ea se

    culeg toate informaţiile privind activitatea autove*iculului şi şoferului. n cazul

    autove*iculelor ec*ipate cu ta*ograf, datele înscrise în foaia de parcurs se verifica şi

    completează cu informaţiile furnizate de diagramele ta*ograf. ;oaia de parcurs trebuie să

    se găsească asupra şoferului în tot timpul pentru care a fost emisă şi în care autove*iculul

    se află în afara gara-ului sau locului de parcare. ;ormularul Q;oaia de parcursK se livrează

    de tipografii în carnete, conţinând fiecare câte o sută imprimate, numerotate în ordine

    succesivă de la $$ la $$. ;iecare carnet cuprinde şi un borderou(matcă al foii de parcurs în care se înregistrează în ordine succesivă pe măsura emiterii lor, toate cele o

    sută imprimate care alcătuiesc carnetul respectiv. =e regulă o foaie de parcurs se emite

     pentru activitatea pe o zi a unui autove*icul sau pentru o cursă programată să dureze mai

    mult de o zi .

    o Certi'i%atu" &e agreereF este documentul, care confirmă că autove*iculul

    îndeplineşte condiţiile te*nice, conform "onvenţiei T.?.)., pentru ca transportul să

     poată fi efectuat sub acoperirea carnetului T.?.). 8greerea ve*iculului pentrutransport T.?.). se face de către organele vamale la prezentarea ve*iculului

    împreună cu următoarele documente+

    ( Rformularul certificatului de agreere

    ( R patru fotografii ale ve*iculului faţă, spate , lateral, dreapta şi lateral stânga!

    ( Rcertificatul de înmatriculare

    ( Rcartea te*nică a ve*iculului

    ( Rlicenţa de e'ecuţie

    ( Rcerere tip

    n cazul unui autotren, certificatul se eliberează separat pentru autove*icul şi separat

     pentru remorcă sau semiremorcă şi are valabilitate 2 ani, perioadă după care trebuie

    reînnoit. =acă în decursul celor 2 ani s(au modificat unele caracteristici ale ve*iculului,

    care au stat la baza agreerii acestuia, agreerea trebuie, de asemenea reânnoită.

    3

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    32/37

    o   RTa7!gra'u" este aparatul care indică şi înregistrează deplasarea şi staţionarea

    autove*iculului.

    0lementele furnizate de ta*ograf sunt+

    ( de indicare+ ora şi minutul, viteza instantanee, Lilometrii parcurşi

    ( Rde înregistrare+ a timpului în circulaţie, a timpului în staţionare, Lilometrii parcurşi

    într(un interval de timp, viteza de circulaţie într(un interval de timp

    ( Rmomentul înc*iderii şi desc*iderii aparatului ta*ograf

    ( Rsc*imbarea şoferului.

    nregistrările se efectuează pe un disc confecţionat dintr(o *ârtie specială cerată,

    denumită Jdiagramă ta*ografK. Ba plecarea în cursă, o dată cu foaia de parcurs,

    operatorul de transport, eliberează şoferului numărul de diagrame, corespunzător zilelor în care urmează să se desfăşoare activitatea. Ba plecarea în cursă şoferul introduce în

    aparatul ta*ograf prima diagrama ta*ograf, cu atenţie astfel că aceasta să fie crestată de

    aparat e'act în dreptul orei reale. n zilele următoare şoferul introduce în acelaşi mod

    diagramele respective, scriind pe fiecare data şi numărul de înmatriculare, precum şi

    Lilometrii de la bordul autove*iculului, la finele zilei respective.#2

    o Li%en#a &e transp!rt se acordă operatorului de transport public pe baza

    rdinului 4#2 din 24 ianuarie 2$$2, care îndeplineşte condiţiile deonorabilitate, competenţa profesională şi capacitate financiară.

    o   RLi%en#a &e e)e%u#ie este documentul care se eliberează la cererea

    operatorului de transport şi care atesta dreptul acestuia de a efectua

    transport de mărfuri, cu un anumit ve*icul, pe numărul de circulaţie, sau

     pentru un anumit traseu, în cazul transportului rutier de persoane.

    Bicenţa de e'ecuţie pentru ve*icul este documentul operatorului de transport

    rutier în baza căruia poate să e'ecute anumite categorii de transport şi tipuri de transport

    conform caracteristicilor te*nice ale autove*iculelor.

    o Aut!ri,a#ii"e &e tran,it sunt documente eliberate de 1inisterul Transporturilor 

     prin ?.A.".T.?## transportatorilor care efectuează sau desfăşoară transport rutier 

    internaţional de marfă şi care permit trecerea printr(o anumita ţară, alta decât cea

    de origine, pe unde transportatorul trece. 8cestea au la bază un acord bilateral

    32

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    33/37

    înc*eiat între 1inisterul Transporturilor al ţărilor respective şi 1inisterul de

    Transport al ţării noastre. ;ără aceste autorizaţii nu ar fi posibilă trecerea prin

    aceste ţări.

    o   RCartea ?er&e se eliberează operatorului de transport de societatea de asigurări

    unde acesta a înc*eiat poliţa de asigurare.

    Din %ateg!ria &!%umente"!r priin& mar'a 'a% parte+

    5a%tura e)tern(, care este un document eliberat de e'portator, însoţeşte marfa şi

    conţine date despre marfă, cantitate, preţ, date despre e'portator, destinatar, modul

    de transport, data e'pirării, locul de încărcare, locul de descărcare, data e'pediţiei,

    condiţiile de plată, banca, etc.

      RCarnetu" TIR , este un document de culoare galbenă, emis de ?)D, se compune

    din+ două pagini de copertă, manifestul mărfurilor, un număr de #, > , # sau 2$ de

    volete, un proces verbal constatator, la sfârşit, şi dacă este cazul şi o filă specială

     pentru transportul multimodal.

    &e prima copertă se trec următoarele menţiuni+

    (0mitent+ ?)D

    (Titulatura+ "arnet T?)

    (:umărul de volete conţinute(Seria carnetului T?)

    ( =ata e'pirării

    (8sociaţia garantă din ţara transportatorului pentru )omânia 8)T)?@D:T))!

    ( Titularul carnetului

    ( Semnătura şi ştampila emitentului local

    n partea de mi-loc a carnetului se va completa de către titular+

    ( Eara de plecare unde se efectuează vămuirea la e'port!

    ( Eara de destinaţie

    ( :umăr de înmatriculare al autove*iculului

    ( Seria şi data certificatului de agreere

    ( :umărul containerului unde este cazul!

    33

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    34/37

    &e verso sunt menţionate în limba franceză reguli de utilizare a carnetului T?).

    &e manifestul mărfurilor se înscriu următoarele+

    (data despre biroul vamal de e'port

    (numele şi adresa titularului

    (ţara de plecare

    (date despre mărfuri greutate, marca-e, număr de colet! (ţara de destinaţie

    (număr de înmatriculare al autove*iculului

    (sigilii

    (biroul vamal de destinaţie

    (locul şi data întocmirii

    (semnătura şi ştampila titularului.

    =e reţinut este faptul că toate înscrierile în "arnetul T?) se fac de către un comisionar vamal. "arnetul T?) nu se va încredinţa niciodată unei alte persoane, transportatorul fiind

    direct răspunzător de pierderea acestuia.

    o CMR , contractul de transport tip U"1)U care se prezintă sub forma scrisorii de

    trăsură se consideră înc*eiat, atunci când marfa a fost încărcată în camion, iar 

    conducătorul auto a semnat "1)(ul de preluare a mărfii . Scrisoarea de transport

    internaţională "1), se întocmeşte în 5(C e'emplare, semnate atât de predător cât

    şi de cărăuş. "uprinde date referitoare la+ e'peditor, transportator, destinatar, datedespre marfă, locul de e'pediţie, ţara, locul de destinaţie(ţara, menţiuni ale

    e'peditorului, semnătura şi ştampila transportatorului, modalitatea de e'pediţie.

    o   RCerti'i%atu" &e !rigine ;EUR I!, arată provenienţa mărfurilor, locul şi ţara de

    origine, însoţeşte marfa.

    o P!"i#a &e asigurare a m(r'ii, numită şi asigurarea "1) este întocmită de către

    societatea de asigurări, unde transportatorul are înc*eiat un contract de asigurare.

    C!n%"u,ii

      &rezentarea detaliată a tipurilor de transport, cu avanta-ele şi dezavanta-ele lor ne

    conturează toate posibilităţile de degradare ale produselor. =acă pe parcursul

    3#

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    35/37

    transportului mărfurile se deteriorează sau se constată lipsuri cantitative din cauza

    condiţiilor improprii, cărăuşul este obligat să suporte consecinţele legale, fiind

    răspunzător pentru realizarea transportului, în bune condiţii, la destinatar.

      "onstatarea degradării sau a pierderilor din timpul transportului sunt motive pentru

    efectuarea e'pertizei de către proprietari, asiguratorii încarcăturii, întreprinderea de

    transport sau de către beneficiari.

      =ocumentele de constatare a situaţiei mărfii în momentul predării către beneficiar 

    sunt obligatorii şi anga-ează răspunderea materială a organizaţiei care a efectuat

    transportul în următoarele situaţii+

      neconcordanţa între cantităţile reale şi cea prevăzută în documentele de livrare

      cazul în care marfa este deteriorată total sau parţial.

      0'pertul are sarcina de a reconstitui condiţiile reale e'istente în mi-locul detransport până în momentul în care s(a produs degradarea. Se are în vedere reconstituirea

    cu e'actitate a traseului, caracteristicile spaţiilor mobile de depozitare, influenţa factorilor 

    e'terni şi ale mediului încon-urător pentru fiecare segment de traseu, dar şi estimarea

     pre-udiciului rezultat prin degradare.

    Transportul conduce, din nefericire, la cele mai multe litigii, c*iar în condiţiile

    respectării regimului optim de păstrare şi depozitare. )egulile ?:"T0)1S care

    definesc responsabilităţile cumpărătorului şi pe cele ale vânzătorului trebuie verificateatent în cazul e'pertizelor, pentru a constata respectarea obligaţiilor.

      n transportul rutier de mărfuri, factorii de risc ai degradării sunt limitaţi de perioada

    de transport redusă, dar se impun măsuri de protecţie contra prafului, razelor solare şi în

    special a precipitaţiilor.

    Transportul feroviar, în cazul în care utilizează vagoane specializate frigorifice, cu

    ventilaţie!, prezintă un risc micşorat privind degradarea. n cazul transportului cu

    vagoane obişnuite, solicitările mecanice sunt intense fiind dublate de acţiunea factorilor 

    climatici care pot aduce grave pre-udicii mărfurilor. n mod similar, în cazul transportului

    aerian, solicitările mecanice şi climatice sunt foarte intense.

      Transportul pe apă prezintă riscul ma'im ( mărfurile pot suferi modificări calitative

    mai însemnate datorită factorilor climatici, gamei diversificate a produselor transportate,

    durata prelungită a voia-ului. ?nfestarea, acţiunea insectelor asupra mărfurilor poate

    35

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    36/37

     produce, de asemenea, deteriorări însemnate. ;enomenele de condens, autoaprinderea şi

    coroziunea pot conduce la modificări ale caracteristicilor de calitate şi constitui surse de

    litigii.

      0'pertul trebuie sa urmărească condiţiile în care s(a desfăşurat transportul pe toată

    durata acestuia şi să estimeze pre-udiciul rezultat.

    1etodologia e'pertizei cantitativ 7 calitative a mărfurilor degradate în timpul

    transportului

      &rocedura de desfăşurare a e'pertizei constă în verificarea documentelor de

    transport urmată de e'aminarea mi-loacelor de transport gradul de curăţenie, dotarea

    acestora privind menţinerea unor condiţii de temperatură constante şi de ventilaţie

    adecvată, prezenţa materialelor de protecţie!. n plus, se va e'amina cu deosebită atenţie

    ambala-ul.  )aportul de e'pertiză trebuie să conţină toate informaţiile privind degradarea ca

    urmare a procesului de transport, cauzele şi natura acestora. 8variile trebuie descrise prin

    indicarea efectelor înregistrate+ diluarea produselor, impurificarea acestora, mucegăirea,

     putrezirea. Bipsurile cantitative trebuie înscrise în )0 pe articole, nu global. )0 va

    conţine şi locul şi data desigilării ambala-elor cantitatea verificată de e'pert, urmele de

    violare, marcarea ambala-elor, mi-loacele de stabilire a cantităţii şi aparatura folosită

    fiind indicate tipul aparatului, caracteristicile te*nice şi anul fabricaţiei!.Pr!puneri

    preocupare ma-oră în ceea priveşte transportul rutier este dezvoltarea durabilă şi

    reducerea impactului negativ asupra mediului încon-urător cauzată de emisiile şi no'ele

     poluante. "a urmare, normele privind omologarea ve*iculelor şi inspecţia te*nică

     periodică au fost armonizate cu cele ale D0 în domeniu.

    "alitatea precară a infrastructurii rutiere în termeni de capacitate, riscul mare de

    accidente, impactul nefavorabil asupra mediului ca şi lipsa reţelei de autostrăzi au ca

    rezultat o infrastructură rutieră care nu poate să facă faţă creşterii rapide a cererii pentru

    traficul intern şi de tranzit şi nu este în concordanţă cu cerinţele D0, deaccea părerea mea

    este că atât )omânia, cât şi la nivel internaţional ar trebui să se pună accent pe

    infrastructură şi pe transportul rutier de mărfuri, deoarece este cel mai adecvat mi-loc de

    transport.

    3>

  • 8/15/2019 Transporturi Proiect

    37/37

    i"i!gra'ie

    . ?leana )ăducanu, J8varii şi pierderi în transportul maritim”, )evista de "omert, nr.,noiembrie 2$$, pag.3>

    2. rga =umitriu(Aina, J)ăspunderea -uridică în contractul comercial de transport de

    mărfuriK, 0ditura ".O.9ecL, aprilie 2$$4

    3. "araiani A*eorg*e and )usu Biliana, JTransporturi, e'pediţii şi asigurări

    internaţionaleK, 0ditura Bumina Be', noiembrie 2$$#

    VVV *ttp+@@epp.eurostat.ec.europa.eu

    VVV MMM.statistica.md

    VVV MMM.aticmd.md

    VVV *ttp+@@MMM.euload.com

    VVV *ttp+@@ro.MiLipedia.org