ffi Acesta foia ese *• cate 3 cole pe luna

si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii a s o ­ciatiunei, era pentru

nemembrii 3 fr. Pentru străinătate

1 galbenu cu porto Vp ' poştei . tfjd

i\r. JO.

TRANSILVANIA . Foîa Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana

si cultur'a'poporului romanu.

fi Abonamentulu se

face numai pe cate 1 anu intregu.

Se abonedia la Comi-tetulu asociatiunei in Sibiiu. seu prin pasta seu prin domnii c o - j

lectori. f

Brasiovu 15. Maiu 1876. Altulu IX.

S u t n a r i u : Dela sorgintele Ternavei mari in lun'a lui Aprile 1876. (Pine)-—Articlii militari.(Fine) — Documente historice ' J ' din 1848 et 1849. (Urmare) — Procesu verbale. — Publicarea.baniloru incursi.

Dela sorgintele Ternavei mari in lun'a lut Aprile 1976. A t a c u r i l e c o m i s e a s u p r ' a p a m e n t u l u i r o ­

m a n e s c u . . (Fine.)

Priruulu atentatu care se fece a sup ta territoriu-lui romanescu, u r m a la 2 ani dupa venirea fanario-t i lo ru , la 1718 prein pacea dela Passarovi tz . Aci R o m â n i a mica se cesse Austriei, si" aceea remase in­corporata acesteia pana la 1738. — L a acestu anu inse e r a . s e reincorpork cu tidr'a românesca , numai terrt toriulu ilela. Mefaadi'a s j .Qrsiov 'a , presto $^mi»-kiri pă t ra te rernase p a n a ia . d iu '% de a^ţad»; |Wb pe ,

in d r t p t u a c e d e ceva dein pamentulu romanescu. L a 1768 imperates 'a Cathar in 'a incependu de

nou belu cu Turc i ' a , acdsta câ se se pdta assecura maca ra de un 'a p a r t e , pasf p re la anulu 1771 in nisce ,negotiatiuni secrete cu Austri 'a.

Resultatulu acestoru negotiatiuni a fostu, ca la 1774 por t 'a cesse de nou unu altu territoriu şi mai insemnatu in posessiunea Austriei, adecă par tea nor­dica a Moldovei, t ienutulu Cernăuţ i loru, alu Sucevei si alu Câmpulungului^ astadi cunoscute tdte la olalta sub numele collectivu Bucovin 'a , care se r u p e dela trunchiulu seu stramosiescu, si se incorporddia unui , stătu, care n u au avutu nici unu titlu la acelu pa-mentu .

Sub . acestu-actu intielegemu alu doilea atentatu asupra pamentului romanescu.

Dara câ se intielegemu mai b e n e , cum si pre ce cale au devenitu acestu actu la periectiune, si câ se scia si naţ iunea romana, curn s'au nesuitu Austr i 'a a'si intende ptarele imperiului, fia'mi permisu a de­scrie p re scurtu procedur 'a aceea, care a imbogati tu poterea imperiului austriacu cu acestu territoriu ro­manescu, pentru-ck numai asia vomu scf, unde pdte se duca poterea celui t a re , facia de acela care este pusu in stare de a nu i ti ertatu a se apera.

Dupa una copia care se afla in archivulu im­periale dein Vien'a, si care au reprodusu-o professo-rulu Leopold Neumann in opulu seu intitulatu „Recueil des Trai tds et Conventions conclus pa r l 'Autriche

avec Ies puissances dtrangeres, depuis 1763 ju squ a nos jours . T o m . I. Leipzig 1855 chez f. A. Brokhau* §. 173 internuntiulu austriacu Br. Thuggufc (pre candii se afla in orplianotrofiulu dein Vien'a câ spuriu porta numele mamei sale Thuniggut ) a da ta por te i 'o tomane uuu memor iu , prin care a re tk , ck' este însărcinaţii dein partea regimului s e u , a face portei o tomane unele propuset iuni de amiciţia mai cordiala.

P r e temeliulu acelei amiciţie, elu aret& necessi­tatea s i j i p s ' a ce o a re regimulu seu,, pefltrti a 8 t a -t o t î uua .comunicatiune mai a8 idra ,»pre in^par tea nor­d i c a a Moldovei , tre*uudtt dein Trans i lvani '* catra 0 ^ ' a ^ x L ^ o s B , e r i ' a , - p e q ţ r p • ck>âc^0e;^tfoiB ^ t o - , vtaeji , ; -Swd^ i r a ^

T o t u d e u n V d a t a 'si esprimk dorinti 'a ck regîmulu seri vrea se ajungă si la rectificarea confinieloru in t r e ambele imper i i , -pentruck acele in p a r t e a ' î n v e c i n a t ă cu Transi lvani 'a nu aru fi destuiu de precise 1 ) .

D e u n a ' data cu predarea memorialului ma i susu amintitu, internuntialn austriacu se grăbi a face cu-noscu tu , ck -elu este insarcinatu a negotia asupra propusetiuniloru sale, pentru ck acele se b a ^ d l â . p r e un'a cointielegere rec iproca , care esiste intre âmbe staturi, si care va contribui fdrte mttltu la fnteme-liarea unei, amiciţie durabile. -

Austri 'a sciendu prea bene ck Turci 'a este-stririi-toratâ cu bellulu inceputu dein par tea Russ ie i , se grăbi a o imbeta de capu cu promissiuni de amiciţia, s ingura numai, câ pre o cale usidra se pdta ocupa territoriulu romanescu, pre ca res i puse ochii.

P r e temeliulu acestoru inbetaturi de capu, . T u r ­ci'a ui tandu de stipulatiunile contractului dein 1513 inchiaiatu intre su l tanulu , Selim şi Bogdanu princi­pele Moldovei, si care contracţii in punctulu alu 5-a stabilesce ck Moldov'a 'si va păstra territoriulu seu intactu (intactes et dans toute leur intdgritd), esmitte dein partea sa pre Achmed Effendi si pre Ismail Raif Effendi, câ comissari , si aceştia convenindu cu

*) De aci inca se vede, ce idea falsa avea pre atunci Au­stri'a, in privinti'a estinderei imperiului otomanu, ea tienea Moldov'a câ o parte integranta a Turciei.

19

nternuntiulu austriacu Thugu t , dupa una scurta dis-cusiune, aceşti comissari s'au involitu asupra urma-torieloru pat ru puncte, care formedia contractulu de­spre predarea Bucovinei in posessiunea Austr ie i , si a n u m e :

Art. I. Avendu in vedere propusetiunile amica* bili ce ni le face Maiestatea sa c. r. si apostolica, si care se referescu la un'a comunicatiune mai usidra intre Trans i lvani 'a si provinciile Galiti 'a si Lodome-ri'a, care acte sunt reclamate de catra regele si re -public'a polona; avendu in vedere amiciti'a cea nes-cirbata si alipirea de vecini b u n i , port 'a otomana; cede imperiului austriacu districtulu acela , care de un 'a par te se afla intre Dnistru, confiniele Pocutiei, Ungari 'a si Transi lvani 'a , era de al ta par te se mar-ginesce cu acelu confiniti, care se va areta si statori tuai in josu asia, catu tier 'a care este cuprinsa intre aceste marg in i , se remana pentru toti tempii intru folosinti'a si proprietatea imperiului austriacu.

Spre acestu scopu atatu Majestatea sa c. r. si apostolica, catu si inalt 'a pdr ta o tomana 'si va de­semna si esmitte comissarii se i , carii voru avea de a demarca l in i ' adespar t i td re / in t re ambele imperii, si carii intr 'uhu m o d u chiaru si precisu, voru avea de a tiermuri marginile ambeloru s ta tur i , se incepa l i-ni 'a demarcatdre dela confiniulu Trans i lvan ie i , si aceea trecundu dupa chart 'a ce o a propusu inter-nuntiulu austriacu, «si a fostu acceptata s i ' de in par­tea inaltei por te o t t omane^d rep tu cktra. H o t i n u , p re temeliulu acelei hivoieli, se voru estrada de pre map'a numita doue copii- legalisate, dein care un 'a va re­mana in man'a comissarilorn austriaci, era ceealalta se" va admanua comissariloru turcesci.

Aceştia rectificaudu mai intaiu confiniulu de ca­tra Transi lvani 'a , voru porni dela punctulu es t remu alu aceleia, dela pîrâulu Te jna imputî ta, si apoi in-togminduse dupa c h a r t a , voru cuprende comunele Gandreni , Stupicani,_ Capulu-Codreni , Suceav 'a , Sire-tulu s i Cernovitia, t recendu Prutu lu Ia Cernauca, unu satu care şe tiene de districtulu Cernauti loru, si care 'lu voru cuprende in laintrulu confi.niului imperiale, voru ajunge pana la territoriulu Hot inu lu i ; aci voru caută positiuni de acelea, care se fia, acomodate pen­tru asiediarea confiniului despar t i tor iu , fora inse de a trece orecum preste marginile tieriloru ce se co-tescu acilea, pent ru ck este intentiunea ambeloru parti contrahente a evita ori si ce diferintia si certe eventuali, ce potu proveni dein cauş'a neprecisiunei si a du-bietatei ; de aceea dara se voru ingrigi, câ punctulu confimariu se fia asiediatu in modulu celu mai bunu si precisu. •

Ce se at inge de marginea acelui districtu, care se intende p a n a in Dnistru, si anume, dela punctulu, unde territoriulu Hotinului ajunge cerculu Cernauti­loru, in asta privintia s'a decisu, prein reciproca coin-tielegere, câ inalt 'a pdr ta o tomana — câ si pana aci — se remana in posessiunea terrîtoriului ce se tiene de fortareti 'a Hotinului , deca comissarii ambe-

10 —

*) Dein acestu punctu se vede, ck p6rt'a otomana au fostu involita câ Austria sa rupa catu i va plăcea dein te­ritoriulu Moldovei, pentru ca ea bene sciâ ca nu dk dein territoriula seu.

**) Dein acesta clauaula se cunosce, ca ori-catu era de asupriţi romanii in secululu treeutu, totuşi ei se incercâ la diverse ocasiuni a'si reclama integritatea territoriului loru.

loru parti voru afla, afora de acelu ter r i tor iu , pana in Dnis t ru un ' a mediuina anumita , care va fi accep­tata de catra ofnciarii austriaci.*)

Art. I I . N u va fi permisu regimului imperiale, d e a edifica vreo fortareti'a p re lini'a teritoriului ee i s'a t ranspusu.

Art . I I I . D u p a ce locuitorii moldoveni si dein tier 'a r o m a n e s c a , dein tempu in tempu au ocupatu dein teritoriulu Transilvaniei in diverse parti si la diverse puncte mai multu ter i tor iu, care mai inainte s e t ienea d e Transi lvani 'a ( c a n d u ? ? ) , in asta pri­vintia se statoresce, câ inalt 'a pdrta otomana se de-mande cu tdta seriositatea aţatu principelui de Mol-dovi'a, catu s i celui dein tier 'a romanesca , câ aceia se observe metele a s i a , p recumu suntu acele aretate si desemnate p r e map 'a Care o a u asternutu inter-nuntiulu austriacu, s i precumu suntu acele învede­ra te prein vulturii (pajorele) plantaţi de catra curtea imperia la ; asia dara numiţii principi se se contenesca dela o r i c e vă tămare a statoririloru presenti.**)

Art. IV. Dupa ce amestecarea posessiuniloru d e pamentu , p r e t iermurulu s tangu alu Dunăre i la lo­culu Orsiov 'a vechia, vis-k-vis de fortareti'a Orsiov'a usioru pdte produce unele tulburări intru adminis­t rarea de vămi, s i de carant ina ; dupa ce si dein alte consideratiuni, s'a fa'cutu dein partea curtei imperiale p ropunerea , câ inalt 'a pdrta otomana se renuntie la acelu p l t e c ^ i de pajnehtu, ,precumu si de territyrinlu care apar ţ ine aceluia , ambele parti contrahente s'au învoli tu, câ confiniulu intre ambe statuii se remana la acelu locu, si intru aceea stare unde Mu au asie­diatu regimulu i m p e r i a l e , ' pent ru aceea inse inalt 'a pdr ta o tomana se oblega a tien6 p r e locuitorii dein Orsiov'a vechia in ordine, si a se adope ra , câ dein par tea acestora se se delature ori-si ce afacere care a ru conturba bunele relatiuoi, precumu si intogmiri le si asiediementele regimului Majestatei sale c. r. si apostolice.

Acestu actu ominosu , prin care Rpmani 'a d e astadi s'au micsioratu cu trei districte dein cele mai i r umdse , si s'au ruptu dein territoriulu Moldovei s i alu tierei romanesci de-a lungulu otaraloru loru, preste 100 inîluri pătra te , s'au sabsemnatu la Gon-stantinopolea in" 7 Maiu 1775 de catra br. Franciscu Măria de Thugu t , ministru plenipotenle alu Majestatei sale c. r., si de cktra marele veziru alu portei oto­mane Yzzet-Mehemed Pas ia , si prein acela s ' a -da ta mana libera austriaciloru de a lipsi pre poporulu moldpvanu de mosidrele loru, pentruca cei mai mulţi dintre Moldoveni mai bine au preferitu a remane

— 111 -

lipsiţi de avere , decktu a'si pleca capulu iu jugu lu strainu*).

Câ se fia ocuparea si mai bine asecurata, la 12. Maiu 1776 s'au mai inchiaiatu inca unu altu con-tractu de catra poterile subsemnatdre a contractului de mai îna in te , si prin acestu contracta fruntariele Bucovinei, seu ale territoriului ocupata, pentru-ck pre atunci numele de Bucovin 'a inca nu era cunoscuta — s'au inpinsu si mai afundu in laintruln Moldovei. Despre acesta ne adeveresce descrierea reambularei graai t ieloiu dela 2. lul iu 1776 subsemnata la Pala-mutca de catra maresialulu austriacu Br.< de Borco si de catra Mehemed-Tahiz-Aga Kapudgi l Kihajasi, pentru-ck vediendu Br. de Borco italianu de nascere, lacomi'a oficieriloru austriaci, ck cum se nesuiâ aceştia a planta parii de grani t ia totu mai afundu in Mol­dov'a, si observandu nauci 'a turcului care nu con-t rad icea-de locu, ia facutu propunerea i ronica: ore nu a r a fi mai consnltu câ se t ragemu linia drepta pana la Iassi (ei şe a f l a atunci pre pisculu muntelui Dragoias 'a) , pent ru ck Iassii ni-aru conveni fdrte bene de unu stabil imente de arme, in contra Russiei, care si fora de aceste se va apropia de acestu locu. Na-tareulu de turou inholbk ochii, si era p re acf se faca propunerea la regimulu seuy câ se şe involiasca si Ja acesta trafica; dara Br. de Borco ii observk numai decatu, ck la asia ceva mai este tempu. .

Sub acesta ocupare nsidra si fora versare de sânge intielegemu alu treilea atacu comisu asupra integritatiei pamentului romanescu*).

Alu pat rulea atacu ce s'au comisii asupr 'a in-tregritatei pamentului romanescu este desmembrarea Bassarabiei de ca ţ ra mam'a sa s t răbuna Moldov'a, în­deplinita la 28 Maiu 1812 prin inchiaierea pacei de­la Bucuresci. ,

Acesta tiera mandra si frumdsa diupreuna cu populat iuneâ ei cea viteza se incorpork cu Rusi 'a, si as tadi cu anevoia o ai mai cundsce, d^ca au fostu candu-va leganulu romaniloru. 64 d e ani a u fostu de ajunsu câ se fia rusificata; betranii carii voru mai fi trăind u sub jugu lu moscoviţi lo ru , sciu ck'si. voru mai aduce aminte de mărirea romaniloru de odinidra; generat iunea presenta inse este rusificata de totu.**)

*) Aici- ne luamu voia a observa, ck intre multele do­cumente istorice deeopiate de repausatulu Eudoxiu E. Hor-muzache din archivulu secretu alu curţii si alu statului pe la anii 1851 - 3 se afla si acelu cathalogu de nume boieresci, la carii s'au inpartitu cele doue sute de mii florini pentru câ s e t a c a . CollectiUnea lui Hormuzache se tiparesce tocma acuma in Bucuresci, si speramu ck in tomulu din urma se voru vedea si actele diplomatice secrete, cate au emanatu pana in dilele in care Bucovin'a trecu in poşsessiunea Au­striei. . . Red. Trens.

**) D e c a voru esi la .lumina 161e documentele rela­tive la luarea Bucovinei, câte se afla numai in collectiunea lui Hormuzache, lumea romanesca va sta câ înmărmurită la lectur'a loru. Red. Trans.

***) La trădarea Basarabiei m 1812 inca au partecipatu cativa greci si romani fruntaşi. Documentele vorbescu. Ru­

i n faci'a aces tora umiliri comise de catra pote­rile, vecine prin conlucrarea tu roilor u , cari pentru tdte faptele loru si pentru injuriile ce lUau da tu ro­mani loru , sunt responsabi l i , si prin care fapte Ro-mani 'a de astadi este lipsita de un 'a populatiune ro­mana preste 2,000.000 de suflete si de unu teritoriu atatu de mare si b o g a t u , fora voli'a mea inii vene întrebarea,, dre mai este lipsa, mai este dreptate câ Romani 'a se respunda pdrtei o tomane unu tr ibutu atatu de colosale p recumu 'lu r e spunde? dre nu aru fi tempulu chiaru acuma, candu Turc i ' a . este strim-torata d e catra populat iuneâ serba pent ru crudimile comise asupra ' i , câ romanii se dechiare Europe i , ck nu mai r e spundu . turcului nici unu tr ibutu. ck-ci li*au vendutu t ier 'a ; c ine voliesce câ se'lu aiba, ! v ina si ere 'lu iea; romanii i voru primf la t iermurile Dunăre i intocina câ Mîhaiu vitezulu . p r e strămoşii loru pre campi 'a dela Calugareni .

Câ se dechiare acesta turcului , cine este mai competente c â Doninitoriulu actuale alii Românie i? D o r i m u . c â se vedemu respunsulu dupa cumu 'lu si aş teptamu ca tă mai in graba .

A r a mai fi lipsa si de alte i lustratiuni si de alte deduct iuni , dara pent ru acesta ocasiune pru-dent i 'a ne impune tăcere. B. M. D . Basiot'a.

, ' Articlii militari. (Fine).

S t u d i u a s u p r a a p ă r ă r i i s t a t u r i l o r u .

Numerdse si volnmindse scrieri esista asupra diferiteloru sisteme de fortificaţie; cu tdte acestea principiile p e . c a r e aru trebui se fia .basata apă ra rea staturiloru in general i i , . suntu inca in intunerecu.

Vomu ceiceta dar opiniile emise de mai. mulţi scriitori militari asupra intrebuintiarii forteretieîbru in apărarea staturiloru si vomu caută a deduce dre-care principii generale.

Generalulu Rogiua t dice: n C r e d n ca fortaretiele au o asia mare influent ia asupra stabilităţii imperi-iloru, in catu cugeta ck unu bunu, sistemu de res­belu nu pdte fi basatu decatu pe cetati. Criticu inse dispoaiti'a loru actuala si metodulu de a le g rămăd i dupa intemplare pe estrem'a frontiera, unde numerulu loru celu mare devine o sarcina prin catat imea tru-peloru ce absdrbe pentru paz'a loru, pe candu in in-terioru nu se afla nici una, astu-f'eliu, in catu a r m a t a defensiva, silita cate odată .prin perderi însemnate a paraşi liniile frontiere, si respinsa in interiofu prin-

si'a nu aşteptase vreunu castigu in acelu anu, ci fusese buna bucurdsa a inchiaie iute pacea cu turcii, câ se p6ta alerga contra lui Napoleonu. Basarabi'a inca fu cumperata cu b a n i ; dela turci si dela moldoveni; Istori'a trebue se fia inpartiala câ m6rtea; nimeni se nu scape de judecat'a ei d r e p t a , do-ţ""~

c u m e n t a t a , precumu nu scapă n i m e n i de morte. Red. ' 19*

— 112 —

tr 'unu concurau de circumstantie nenoroci te , se ga-sesce despărţ i ta de fortaretiele s a l e , si constr insa a sustienea resbelu, fara depour i , fara a r s e n a l u l , fara magasii si fara spitaluri. A r m e , muniţ i i , chesdne, punturi de radiemu, tdte 'i lipsescu in propri 'a Sa t iera; si lipsita de depourî sf de adapostuiu protectoru âhi cetatiloru, se afla in neputintia a se reorganisa si a'si redobândi curagiulu; astu-feliu se intemplk lui Napo-leonu la 1814 perderea bătăliei dela Briene, impedi-candu'lu de a ajunge la fortaretiele dein Loren 'a , teatru resbelului se stabili in câmpiile Campaniei de­par te de ori-ce fortaret ia , si numerdsele cetati cu care Franc i ' a este incongiurata, jucară unu rolu nein-semnatoriu. L a ce'i b u n a acea mulţ ime de cetatiui, cu care ne silimu a închide frontierele nds t r e , deca obldnele inamice potu se t reca pe a lă tur i? Candu micsiorimea si situati'a loru depărtata de ori ce po-sitie buna pentru o armata le facu incapabile de a servi de depouri si de punc tu de r ad iemu- fortieloru active, numerulu loru celu mare pdte deveni o sar­cina pentru unu generalu, slabindu'i armat 'a prin ca-tatimea t rupeloru ce consuma pentru păst rarea loru.

Deca, prin cugetare si esperientia, generalii voru perveni a se convinge, ck statele nu se potu forma, organisa, si afla in sigurantia si stabilitate, decatu radie-mandu-se pe cetati, atunci isi voru forma o idea e-sacta de resbelu defensivu si totulu va fi in ordine. Uni i voru renuntia la ide'a nebuna de a voi se o-presca pe cotropitoriu numai pr intr 'unu lantiu de for-taretie, si ceilalţi voru paraşi idea mai nebuna inca, de a incredintia salutfea statului unui instrumentu asia de fragilii, precumu este o a rmata fara depouri si fara puntur i de r ad iemu, ce se risipeşce la antai 'a bătălia pe rdu ta , fara a se potea reorganisa. Rolulu cetatiloru fiindu bine determinam, va fi lesne de pre-vediutu punturi le in care vicisitudinile'resbelului potu se le faca folositdre, si se voru dispune in conse-centia. In locu- de a le grămădi tdte pe frontiera, se voru rădica in tdte provinciile presupuse a deveni teatrulu resbelului, si paiia in centruhi statului ele voru fi mari si spatidse. in rapor tu cu trebuintiele a rma-teloru actuale, si se voru pregăti sub tunula loru adă­posturi protecţdre pentru armatele defensive.

E t a coprinderea unui memoriu asupra apararei Germaniei adresata corpului germanicu la 1. Octom-vre 1 8 1 4 : „Strategi 'a nu mai dictedia regulele pen­tru dispunei'ea fortaretieloru Germaniei . Armat ' a mo­bila decide s ingura de sdrtea natiuniloru.

Fortificaţi 'a nu pdte avea altu scopu, decatu a concurge la succesele sa le : prin urmare teatrulu pre-snpusu ala resbelului va fi munitu din înainte de unu centru de actie, de unde miculu corpu de armata se pdta neastempera si contraria operaţiile unei a rmate inamice ; se intindia mana armatei mobile de apărare , se sustie acea armata la casu de învingere , spre a se potea reface; in fine se serve in tempu de pace de stabilimentu militariu nationalu, unde se se.cult ive stiintiele resbelului.

E t a cumu se esprima acelu memoriu asupra for-taretiei Germanie i : „Fortaret i 'a defensiva nu este nea-paratu se fia stabilita pe frontiera; va potea fi chiaru in centru. vNu va primi sigurantia si forti'a sa nici dela localitate nici de la i nundă r i , nici dela stanei, obstacole eare adesea suntu caus'a ca o garnisona se. pdta fi inchisa de câteva batalidne, si ck nu pbte fi de nion o utilitate armatei mobile. Deca astu feliu cuuta se fia caracterulu fortaretiei, ea nu va fi altu decatu unu campu retransiatu pe rmanen tu , depusu astu-feliu, ca v unu micu corpu de a rmata asiediatu se nu aiba a se t e m e . d e unu inamicu super ioru , si ca in ori ce momentu se'lu pdta ataca. Es te esclusu din coprinderea s a totu ce nu are rapor tu cu a r m a t ' a : prin u rmare militariulu este singuru locuitoriu si mu­niţiile de resbelu tdta avuti 'a. Consideraţiile militare arătate ceru ca dispunerea fortaretiei se fia astu-feliu, ca garnisdn 'a sdu armat 'a ce se va afla intr 'ensa, se'si aiba mişcările libere in tdte direcţiile circonferentiei si pana in distantiele cele mai mari pii t intidse; c a astu-felu convoiurile, ajutoarele, spionii se pdta sosi din tdte părţile, si ca in fia-care punctu alu circom-ferentiei inamiculu «e pdta fi surprinsu.

„Pr in u rmare cetatea nu împrumuta forti'a si s iguran t ia sa, stancik*i'u, riuriloru, locuriloru seu s tr im-tori loru; ea_ va fi din contra, departe de pri-ce ob-stacolu ce inamiculu aru potea ocupa, prin care se impedece întinderea radiei sale de acţiune. Campi 'a cea mai intensa v a fi mai convenabila pentru alegerea terenului fortaretiei."

Generalulu St. Suzane, in t r 'unu memoriu publi­caţii la Pa r i s la 1814 dice: cu catu poterile fortificate si ocupate de garnisdne pe frontier'a unui s ta ta co-tropitu voru fi mai n u m e r d s e , cu atatu voru fi mâi slabe midiuldcele pentru armat 'a defensiva, si prin urmare cu atatu mai multu probabili tatea de succesu va fi mai ma te pent ru armata agressiva.

Dn. Couraault,. intr 'o opera asupra apararei F r a n -ciei se esprima,astu-fel iui Nu t rebue se ne facemu ilusii asupra avantagieloru cetat i loru, n u trebue se le a tr ibuimu ceea ce hu au.

T rebue se apretiuimu bine rolulu ce ele caută se jdee in apărarea s taturi loru; ck-ci de va fi reu intielesu, aru produce mari inconveniente. Cetăţile potu in dre care circumstantie particularie se intardie mersulu inamicului, da ra nu'lu oprescu. Cu tdte a-cestea esistenti'a armafeloru este prea precaria si fortun'a bataliiloru prea capri t idsa, pent ru ca se di-cemu ck cetăţile nu trebuescu. Urmeadia din aceste cugetări, ck unu stătu nu pdte fi aperatu, decatu prin acti 'a combinata a armateloru si cetatiloru."

„Ceea ce este decişivu la resbelu dice Pachons , este de a nu ' imprasc i a fortiele. O positia nu trebue dara se fia fortificata pentru o simpla garnisona seu pentru o divisie isolata; dara pentru a rmata intrega; dara nu peutru a rmata împresurată, ci pentru a rmata l ibera de a esi si intra, de a, reiusa si a pr imi bă­tăii 'a" si mai adaogă : „positi'a cea mai defensiva nu

— 1 13 —

este cea mai inaccesibila; este cea mai amenîntiatdre. Positi 'a ndstra va fi dara mai multu deschisa

decatu închisa , ea va favora pretutindeni mişcările t rupeloru n^str-e, si va presenta unu campu de bă­tălia, unde voru fi in totu loculu sprigini te , fara a fi restrinse.

Iiita cumu se esprima unu anonimu asupra ape-rarei s taturi loru: „Spre a face resbelu defensivu cu suceesu, nu e destulu a avea t rupe bune , dara tre­bue ca oficerii se scîa inainte de t d t e , ck o positîe defensiva spre a fi buna, trebue se satisfacă princi­piile strategiei si cererile politicei; ca in positiile for­tificate retransîmentele se fiar rădicate dupa trebuinti 'a trupeloru, ăra nu trup'a aplicata dupa dispunerea u-vragie loru, dupa cumu se obicînuesce mai in tdte statele Eu rope i ; ck positiile si posturile curatu defen­sive suntu mai totu deaun'a vit idse; ck ci numai in mobili tatea masselorn reside principalulu elementu de forti 'a alu tu tu ro ra a rmate loru ; ck prin urmare apă­rarea staturiloru caută se fia basata numai pe intre-burhtiarea masseloru mobi le , pivotandu pe mar i po-sitii strategice situate astu-feliu, ca tdte aceste masse se pdta fi concentrate pe unu acelaşi punctu alu esi-chieului*) defensivu, spre a produce o potere comuna ." '

Archiducele Carolu in principiile sale de s t ra­tegia condamna .aperarea basata pe unu întregu cor-donu de fortaretie ridicate pe frontierele unui stătu. „Aperarea passiva a acestui s istemu, dice elu, paralisk aperarea ac t iva: numerdsele garnisdne ne punu iti neputintia de a forma o a rmata capabila de a resista inamicului. Candu o a rma ta se afla n e v o i t a - d e a suspende momentanu cursulu operat i i lpru.sale , caută se se asiedie pe punctur i s t ra teg ice ; si mai cu p r e -terentia pe pnncturi le care decidu de «drt 'a statului. Capital 'a, vatr 'a politica, centrulu-poterei statului, inim'a, sufletulu monarehiei ca re comunica viăti'a si imprima activitatea la tdta naţiunea, t rebue mai cu osebire se a t ragă băgarea de sama a generalului : cat ra acestu punctu isi va indrepta retragerea si va concentra midiuldcele sale de a tienă pana la cea din urma estremitate. Aru t ţebui ca fia-care stătu se aiba o cetate care se fia ca o chîa ie , care se asigure in-dependenti 'a, si fara posesia căreia inainiculu se nu pdta face decatu invasii precarie , si se nu causeze statului decatu rele lesne de reparatu.

Din opiniunile emise de deosebiţi auctori ce ci-taramu potemu "conchide: Ck aperarea" activa este cea mai b u n a ; ck operaţiunile active necesitădia for­taretie cu o mare desvoltare, ck capital 'a vatr 'a po­t e r a naţ ionale , scopulu tu turora otaririloru se fia asemenea vatr 'a apararei genera le , unde se se afle concentrate principalele resurse militare ale statului.

I I . A m u vediutu opiniunile emise de generalii cei mai însemnaţi, asupra aperarei staturiloru si principiile

*) Tabl'a, scândura de siachu, territoriulu pe care este se se faca batali'a. Red.

ce se deducu din tr 'ensele; se cautamu acuma, cumu s'aru potea aplica acele principii la unu stătu micu.

In organisarea aperarei staturiloru mic i , suntu consideraţii politice si militare, de care t rebue se tie-nemu socotăla; aceste consideraţii unu capi tanu bel-gianu le specifica in modalu urmator in :

1. Resbelulu rumpendu tdte convent iuni le , nu trebue a se încrede prea multu in angagiamentele tractaţeloru, nici in promissiunile veciniloru.

2. Ajutdricle străinului suntu to tudeuna mai pu­ci nu eficace, si sosescu -mai tardiu decatu ne place a crede.

3. Dispositivulu de aperare alu staturi loru mici caută se fia combinatu cu indoitulu scopu alu unei împotriviri isolate, si alu unei ape ra r r combinate cu^ aliaţii ce ' i-aru veni in ajutoriu.

4. Neutrali tatea garanta ta unei tieri pr in t rac ­tate, depar te de a o scutf se tia b potere militară, o silesce câ se • aiba poteri preventive cu ata tu mai tare constituite, cu catu aliantiele politice si preala­bile ii suntu oprite.

5> Acăsta potere preventiva caută se fia dispusa astufeliu, ca intr 'o conflagraţîune se acdpere centrulu politieu alu statului, si se permită gubernuluî .a lua. o atitudine ecspectanta , chiaru candrf teritoriulu seu aru fi calcatu d e beligeranţi .

6. D u p a esemplulu marelui Eredericu, nu t rebue a se iridoi nici odată de importanti 'a, poterea si vii-toriulu statului.

7. Nu trebue a perde din vedere, ck o a rmata de invâsiune este la numeru prea slaba in_ rapor tu cu populat i 'a chiaru a unui s tă tu micii; si ck unu stătu posede to tudănua midiuldce eficace de resistentia, candu va avea voi.ntiâ tare de a se apera.

8. Succesşle dobândite d e armatele de" invâsiune, suntu in generalu resultatuhi unoru atacuri făcute cu poteri concentrate la tempu; ăra nici decumu alu superio­rităţii trupeloru cotropitdre asupra armatei defensive.

9. In statele cele mici, fortaretiele frontiere fiindu totudăuna situate înaintea frontului de operaţii, acolo unde a r a trebui asiediate avânt posturile, ăra nu ma­rile depour i , acele fortaretie suntu in generalu mai pernicidse decatu folositdre.

10. I n fine ck agresorulu reunindu tdte poterile sale spre a ataca, trebue cu aţa tu mai multu ca apa-ratorulu se concentre pe ale sale spre a se apera .

Pr in urmare in t r 'unu stătu unde mi este decatu ^ o armata, spre a nu fi silita a se imparti in mbmenlu candu arU avea mai mare trebuintia i e a fi con­centrata, nu t rebue se esiste decatu o s ingura for-tareatia de o mare desvoltare. ,

Acelaşi căpitanii d ice , ck o fortareatia spre a satisface la marele principiu alu resbelului si la con­sideraţiile ce precedu, caută se implinăsca condiţiile u rmatd re :

Se acopere axea (osi'a) principala a. diferiteloru ckli ferate, si telegrafe.

Se adapostăsca scaunulu gubernului contra ata~

— 114 —

curiloru metodice seu prin surpr indere : se ocupe cen-trulu tierei spre a conserva avantagiulu mobilităţii, si a radiei sale de acţiune cea mai mare intendere po-ter t idsa .

In fine se permită guvernului , ca adunandu acolo tdte poterile sale, se pdta păst ra in casu de conflagraţie, o atitudine ecspectanta spre a congiura pe catu se va potea influinti'a fapteloru împlinite, atunci chiaru candu territoriulu seu aru fi cotropitu de beligeranţi.

In genera lu , punctulu unui stătu micu care res-punde mai multu la tdte aceste condiţi i , este loculu resiedentiei gubernului .

I n giurulu capitalei dara a r a trebui se se ri­dice unu poligonu centricu de aperare, care se con­siste intr 'o linia continua, a cărei radia se fia de 2 şeii 3000- metre, învelita de b centura de o duzena^ de forturi, ridicate pe puncturi le cele mai conveha-bile, asiediate la o depăr tare de diumetate lega in in giurulu cetatiei.

Cu unu asemenea dispositivu de aperare, se esa-minamu cu generalulu Rogn ia t , cumu s'aru potea petrece lucrur i le , presupuindu ck aperatoriulu aru avea unu efectivu de resbelu de 80,000 j5meni, şi ck a ru fi atacatu de o a rmata de 200 mii, care pdte fi cea mai numerdsa ce pdte cotropi unu stătu.

Deca arsenalurile si depourile se afla reunite la punctulu centralu, pr in agiutoriulu telegrafului si alu vaporului in cate va dile, unu stătu micu isi va avea efectivula de resbelu sub a r m e ; si deca dupa eumu a m u admisu, acestu efectivu, aru fi de 80 mii de d-meni, si de amu scădea 20,000 cai-e se padidsca po-siti'a, aru remanea 60 mii ca se intre in campania.

Se supunemu acumu ck avânt» posturile apera-tqrului suntu respinse spre capitala. P e mesur 'a ce ele voru re t rograda , voru strica telegrafele si calile ferate, si voru aduce materialulu la vatr 'a de aperare, unde tdte poterile, vii ale natiunei voru veni se se. coucentre.

Deca atunci armat 'a defensiva s'aru mult iami a lua o atitudine espectante, ce a ru face inamiculu?

Ataca-va elu positi 'a? Dara -Vauban însuşi recundsce, ck o armat 'a de

200 mii dmeni n 'aru cutedia se intreprindia unu asediu in regula înaintea unei asemenea cetati.

Intr 'adeveru, cumu se atace cineva o positiune, a la carîi cordonu de investire a ru fi de mai multu de 12 lege, BÎ din care s'aru potea a runca intr 'o sin­g u r a massa o a rmata mobila de 60 mii dmeni, care aru avea pentru densa initiaţiv'a atacului.

Deca . in locu de a, concentra aperarea intr 'o po-sitie in care armata aru avea mişcările libere in tdte direcţiunile, amu preferi unu punctu incbngiuratu p e o mare par te a perimetrului seu de obstacole natu­ral©, positi 'a a ru fi cu a ta tu mai vi t idsa, cu catu par tea libera tle obstacole aru fi mai restrinsa. In ­tr 'adeveru, supunendu de esemplu, ck frontulu de a-perare aru fi redusu la o lega, cele doue estremitati ale sale fiindu red îmate pe obstacole nes t rabu te , a-

gressorulu ridîcandu paralelu cu aceste fronturi câteva lucrări de campania, aru potea cu o armata de 25 mii dmeni se bloncedie armat 'a aperatorului chiăru de aru fi de 100 mii dmeni ; pe candu ddca frontulu de operaţie alu aperatorului s'aru intende dupa cumu amu supusu pe unu cercu de 12 lege, agresorulu cu o a rma ta de 200 mii dmeni ne-avendu a oppune po-sitiei, decatu 3000 dmeni de chilometru curentu alu acestui frontu, aperatoriulu asiediatu in centrulu cer­cului cu o a rmata mobila de 60 mii dmeni, a ru avea pentru densulu avantagiulu mobilităţii si aru potea operandu pe radie, se previe cu massele sale frac­ţiile despărţ i te ale agresorului si se le combată cu diece contra la unulu.

Invest i-va elu positi'a ? D a r a dupa cumu amu disu, nimicu nu este mai

periculosu decktu a voi se , incongiuramu o a rmata redimata pe bas 'a s a , si capabila de a se lupta in c a m p u ; si acestu -pericolu a ru fi cu a ta tu mai mare pent ru agresori , cu catu armat 'a de aperare asiediata in centrulu cordonului de investire aru potea, dupa cumu facu Radetzki sub Veron 'a la 1 8 4 8 , se se_a-runce pe unu punctu sdu pe altulu alu cordonului cu fortie de o superioritate numerica spaimentatdre.

încerca-va se i a positi 'a pr intr 'unu atacu iu t e? Aru avea se s t răbată o zona de locu de aprdpe

4 0 0 0 metre de adeucime si aperatoriulu aru potea se arunce pe flancuri tdte massele sale mobile. Es te dara mai multu decatu probabilu, ck agresorulu aru plaţi scumpu o intreprindere asia de cutediatdre.

Cu ce s copu? Gubernulu , a rma t ' a , depourile, arsenalurile, tdte fiindu coprinse in capi ta la , acesta positie a ru fi chiaru objectivulu resbelului. Si apoi a pivota in giurulu unei positii ocupate de o ar­mata mobila care pdte esi dispusa pentru lupta, este operaţie din cele mai periculdse. Acesta ope­raţie n 'aru potea avea altu scopu, decatu a combate si a isola u n u vecinu ce vine in ajutorulu statului micu ; si in acestu casu rolulu armatei agresiv* nu aru fi din cele mai frumdse; debordată la o eatre-mitate a frontului, seu si despărţi ta de bas 'a sa de armata operatdre, care aru avea pe a sa bine garan­tata, armat 'a ocolitdre s'aru afla intr 'o positie desa-vantagidsa spre a ataca in frunte armat 'a aucsiliara.

I n fine, cu unu asemenea dispositivu, agresorulu pote-va elu desorganisa poterile militare s i institu-tiunile politice ale unui stătu micu dupa o intelnire nefericita in campu, dupa cumu facu Napoleonu in Prussi 'a a dpu'a di dupa batali 'a dela l e n a ? N u o credemu. Ck-ci capital'a coprindiendu tdte elementele de resistentia ale s ta tu lu i , aru fi destulu ca apera­toriulu se scia a concentra resturile armatei sale sub acesta capitala, ca se dea gubernului midiuloculu de a prelungi lupt'a, a reorganisa poterile sale militare, si a re lua in curendu o atitudine amenintiatdre.

Es te evidentu, o armata numerdsa n 'aru potea nici asedia, nici investi, nici l ua o asemenea posit ie; si acesta armata spre a se opuae la sosirea aliatiloru

— 115 —

statului mîcu, aru trebui s e se e B p u e la cele mai mari perderi , pe candu arinat 'a defensiva n'ar avea a se teme de nimicu.

Se esaminamu a c u m a , cumu s'aru petrece lu­crurile, d a c a intr 'o conflagraţie generala, beligeranţii aru intra prin tdte frontierele spre a'si termina dife-rintiele pe territoriulu statului micu, si in prejudiciulu seu, dupa cumu s'a intemplatu in mai multe resbele.

In o asemenea circumstantia, gubernulu statului micu, luandu o atitudine espectanta , asiediatu intr 'o positie tare,- in centrulu teatrului de. resbelu , si dis-puindu d e o armata mobila de 80 mii d m e n i , a ru potea, aruncandu armat 'a sa la t impu in balantia, se a t ragă victori'a in partea in care se va pronunţia , si se decidă astu-feliu pacea seu resbelulu.

Dispositivulu propuşii pentru statele mici aru avea si avăntagjulu de a nu produce temeri nici unuia din poterile cele m a r i ; ridicatu catra centrulu territd-riului, elu nu va causa nici gelosia nici pretestu d e nemul t iamire ; aru fi preventivu pent ru to t i , fara a fi agresivu pent ru nimeni .

Nimicu nu asigura mai multu unitatea naţionala a u n u i popuiu, decatu o capitala p reponderan ta , a -vuta, potinte si asiediata in ceutrulu tierei, „ T o t u este contagiosu in lume, dice generalu Lamorque , avuti 'a produce avuţia, p r ecumu miseria produce miseria. Ca-

•pital 'a da ra s e , i a c e a mai mare intendere put in-tidsa, astu-feliu, c a acăsta metropola, a sciintieloru s i a a r te loru , vatr 'a inteligenta a statului, s e d e v i e asemenea vatr 'a poterei sale."

A. A n g h e l e s c u , capitanu de artilleria.

Documente historice din 1848 et 1849. (Urmare).

56 . D e l a C o m i t e t u l u ' N a t i u n e i R o m a n e .

Cat ra D o m n ulu V.-Prefectu Stephanu Moldo van.

De catra acestu Comitetu ti-s'au imparţasi tu 3 prochiamâtiuni ddto 30 Nov. că se înceteze tdte ex-

zcesele, si totuşi se mai intempla, dupa cum vei ve­dea din aici in copia alaturat 'a ordinatiune a In . G. Commando ddto 30 Nov. a. c. Nr. 6959. Asia dara eata aici ti-se trimitu iuca 3 exemplare , de prochia­mâtiuni cu acelu adaosu, câ se le publici in poporu si se pui tdta silinti'a, câ se înceteze tdte excesele si se se pazesca ordinea legale si pacea publica.

Sabiiu, 10 Dec. 1848.

S i m e o n u B a r n u t i u , presiedinte.

I o a n e B r a n u .

56. a) C o m a n d ' a g e n e r a l a o b s e r v a d e n o u c o m i t e t u l u i , c k p - o p o r u l u - c o m ' i t t e e x c e s s e d e s e s i a n u m e c k m a l t r a t ă d i a p e d m e n i

n e a r m a t i . * )

W i e das Pacificâtidns-Comită aus der in der Anlage mitfolgenden, von dem Mili tar-Stadtcommando zu Schassburg anher vorgelegten Anzeige des Ober-lieutenants Abe l , Commandanten des. Lands tu rmes zu Heresztia vom 14. v..M. erseheh wird, lassen sich die kleineren herumziehendeu Abthei lungen des ro-manischen Lands turmes , ungeachtet der von Sr. E x -

i cellenz dem Commandirenden H e r m Generalen F re i -herrh yon Puchne r uuterm 26. October d. J . erlas-senen Proclamat iou. unter A u d r o h u n g , der Brandle-gung , noch immer E r p r e s s u n g e n , Requisit ionen • und Misshandlungen an schutzlosen und verfiihrten in der Art zu Schulden kommen, dass dadurch die Be-vdlkerung sur Verzweiflung gebracht , von derselben die gefahrlicbsten Fo lgen zu befurchteji stehen.

Dem Pacifications-Comită wird dieses beklagens-werthe, des Yer t rauen in die. Hers te l lung der sndli-chen Ruhe und O r d n u n g , den wesentlichen Zweck des .allgemeinen St rebens so sehr hemmende , v e r t

werfliche, ziigellose Verfahren mit d e r erneuer ten Auffdrderung bekannt gegeben , durch die unterste-henden Organe dieser mass losen , in ihren F o l g e n ebenso hăsslichen, als ştrafwiirdigen Willkt thr durch alle im Bereiche des Gesetzes zii Gebote stehenden Mittel in Schrankeh zu setzen, somit diestalls dasje-nige zu verfugen, was diesen unerlăsslichen Zweck zu fdrderu geelgnet ist.

- I l e rmanns tad t , am 30. November 1848. I m Namen des Commandirenden H e r m Genera ls

' P f e r s m a n n mp., # F . M. L.

56. b) I I p O K i e m i i i s n e . .

KB TOTe KT., arii d a T o n p o K i e m i y i B n e J P N . 26. OKT.

a. K. c n p e ^ m n e d e n a p e a nscTupMop l e j o p f i p i de tfo-

J O C mi a T8T»pop Bio .ionae.iop, uii R p e z i m i - i p p , i e ce <faK a c s n p a q e j o p n e e i n o B a r j i iui n e a p m a j j l ; TOTOUIÎ ne

Bin n o s e ffiipî de i e j e mai c i j B a T e i e ^anxe , de npi>-d x p l , mi JKcfBÎpî , de np-bdapea B 8 « 8 ^ 8 i C T p i i t i K » cunîqie uii frbpb de f o j o c , npeK»m mi de r p e ^ e j e m a j T p i T i p î

mi omopspî a j e « n o p n e p c o a n e KB TOTBJ n e B i n o B a i e .

<I>iind B o i n u a mea nea x o T i p a r b a AME c ^ a p u r i T odan. . ia T d T e <£anTe. ie a i e c T e 4>dpTe C T p i K i T d p e m i B p e d n i i e d e n e d e a n c i , , de n a p e ce ^ i n f i o p e z i uii cim-nipea o m e n e c K i J ^ N i e j m a l mape r p a d ^ i u i npin K a p e

*) Nu trebue se negamu, câ excesse s'au commissu si din partea romaniloru conduşi adesea de vechi'a ura si res-bunare; dara adunandu t6te excessele romaniloru intr'o suma, acelea abia aru face x / i o d i n a ' e unguro-secuiloru. Noi le-amu yediutu cu ochii nostrii, le-amu inregistratu cu pen'a n6stra pe unele câ si pe altele, 51/» luni de dile din 184%.

Red. Trans.

— 116 —

ce ad»ie JJUI npimeacdie mi j u i c s m î i n T e p e c B j Kascei ni— CTpe i e j e î dipenre: a4UaÎ8 d e TpeB8 inu> , Jin s p m a npo-K i e m i i i s n e î meje esc j | v n c e m n a T e , ne J î n r i noBi , mi eepidci d o a c a n i a o p d i n a , mi a nopsnii :

a) <&ia-Kape KomsniTaTe, OB c a T » , xyn a j K i p s i a i e p K c e Ba j|MTxmn.ia Bpesna din n o m e n h e j e K p i m e , c a » 4h>pi d e j e u î , Kiap d a n i n ' a p 4>i m i KonjSKpaT n e - , mixJo'vîT j a a i e a tfipi. de j e n e , TOTBIHÎ ec ie p i c n s n -zi .Topî8 n e m p s n a r s e a 4>iK8n>, d a n x m c 'as CTpidBiT a jimnedeKa tfipi d e j e n e a KH TOTe m i a u d i e j e , Kape J e a p e J|\n n s T e p e a c a , c a s d a n i KsmBa ap acKBnde ne 4h>KbTopiî de pi>8.

E ) Tojjî Komendanjju' ojguop, mi njujî csnT jjutda-Topaj j î ne omenia mi ne o n d p e a jop CBBT lea măi rpea p e c n s n d e p e , hs n s m a i a da nmm, de aacsTopîs o<Pin,io-j iaTSpuop n p o B i c o p i î , mi adminicTpaTBpejop de dicTpik— T 8 p i , anoî TBTspop 5K8picdiKjji8nubp c i c e n j î j]\n c u i n u a j o p de a pecTaciJ i i p x n d B j E8n, mi ceKBphâTea, i i , n p e -K S T Bop epTa o n e p i > q 8 n u e m u i T a p e , a$api> de a i a c r a c x n r daTOpî J U I K I a T p t m v r e mi K o j s m n e .pmEJXTope nenips n t z i p e a c i rBpanue i , mi KS l e a mai m a p e cLiinjji a JimnedeKa « f a n t e j e i e a e K p x n i e n e , mi a lepka ne 4%KiTopii de p i « , i a p t KB a i e y j i a , daK/b ce Bop n p i n d e , ca8 ce Bop a&ia a j t m i n T p e j e a , TpeBBe JBKpaT d.Bni n p o -K i e m i l i s n e a c B c n o m e n i T i .

Jf^nch daKi. KsniBa a i a c T t penorn> d o s a n i , necre TOT-B a i g e m a p e a m e a , n'ap: bo joc i , mi de KsmBa n'ap aBea B p m a p e a dopirt m i î K j d i e J e i e s e m a l sn î t ipe , Kape c 'ag lepKaT n^nx a K 8 m , a T s n i î BQÎB "Pi CÎJÎT a im-po-dsie n p o i e d s p a lea cTaTapri, mi jiri nJnBTspije K o n i e p -n e n T e c n p e v a i e c T CKOH a o p d i n a K o m n s n e p e a JK»dene-Jop CTaTapii.

CiBife, 30. Noenrepie 1848.

A n T o a i » Bapon de f l B x n e p , M. X iir%IlenepapiB-KomandanTe.

56. c) K i T p i K o r a i T e i s j d e n a i i 4 > i K i i i 8 n e a j . P om a n i j o p .

I l jşncopije i e j e niBJTe, Kape mi c'aB # I K B T d e j a emipea n p o H i e m i i i s n e î meje din 26. a J . K. j u i K d i e J U I

KonTpa pi>nipiJop, a c e f s i p i j o p , riscTiipijop i e jop $ i p i de $ O J O C , mi a ajTop 4>anTe K p a n i e n e , mi -ag daT onacisne a T p i m i Ţ e B p m a i d p e a n p o K Î e m i i i B n e , Kape ^vndaiT. Tpe-BBe nBBjiKaTt npeTBTindenea.

AnjenTand Ka CT c e J|imnjineacKi, mi c i ce s p -meze KB qea m a i m a p e cKBmniTaTe t d î e i c i e i e c e K B -

npmd Jin a i 6 c T i npomemii isne, m i afjaîs inKi> c i j iT a B I apiTa xpessinga iea mape mi ne a n i p a r B , ka di-^epiTejop decnipoeminTe a j e CK8ji,peî qenepaje c i n s c e dea ajnjî KondBKiTopî , «fxpi nsmai d e a i e i a , Kapiî cxnT dmeni dpenjjî, d e omenie, mi ^nKpezBjaî, anoî Ka ^vn ^ieKape KomBnrraTe, Kape n'ap aBea j^RIUT n inx a-Ksm KondsKiTopî de a iemja, c i ce a j i e a r i mi CB c e nsmeacKi J i n d a n « n s j , ceă m a i m»jjjî EipBajiî jj inKpe-ZBBÎ mi de omenie, Kapiî as jjinKpedepea memBpiJop K O -

m s n i T i j i i i , mi Kapiî mai deoceEiT c e J i n c x p i i n e a z i CBET

rpea p i c n a n d e p e a ^ i m n e d e n a T d r e f a m e j e l e ^ e Kpf in-l e n e .

D p e n T a i e e a admin icTparspej i e npoBicop ie a^e c f i -H i o j a T e j o p mi diCTpiKTe^op KomiTeTBjBî d e n a i i f i K i i i s n e a j naj i i sne î p o m a n e , anoî Komandaniji î Je^iisni-iop c e J indaTopecK, mi Ji ce n o p B m e u j e , a ii KB decTÎnTi j s a p e a m i n T e c n p e a i e c T a .

DaKi TOTBmi ^vn s p m i HB c ' ap n»Tea onpi n i i î d e -KBm j inTp 'Bn jjinBT, BB ^ n T p ' a J T B j Kp*n lieniLie n o m e n i î e j|vn npoRiemii isne, ^ % p i . d e a c e #a ie ^ n d a n ecemnjB c n i î m x n n > T o p i 8 KB i e i ^ i K i T o p î d e p i B , j a o ^nTxm-n j a p e Ka a i e c T a TpeEBe a c e $a i e apT.Tape moTiBaTi KiTpi n p e c i d i s j Komandeî ţ r e n e p a j e din Gisiie. ,•

CiBiÎB, 30 /NoemBpie 1848. >h

I l B x n e p m. n, M. Ă.

K o m i i e T B j •$aie KBnocKBTi a i e c t i nopsnKi a jţ^n. H e n e p a p î s - K o m a n d o , TBTîspop npe^eKjiuop mi Biwe-npe-^ e K j j u o ' p , TpiEBniJop iui B i l e - T p i E s n i J o p , l e n T B p i o n i J o p mi B i i e - i e n T B p i o n u o p , d e K s p i o n u o p mi B i i e - d e K B p i o n i -j op , npeKBm mi d e p e r t T o p u o p liBijiî, acsdei i i jop mi W B -p a i j i j o p , Ka c i . ^ n r p i a c e c n i KB T 6 T I nBTepea mi 8 8 K T O -piTaTea jop n e n r p s n s n e p e a eî ^in JBKpape mi nenTps n i z i p e a CTpaacniKi a l e j o p Konpince ^vnTpsnca, J |vnda-Topindsî CBBT i e a mal r p e a p e c n s n d e p e n a p i e a j|vnBiHa mi a noBXijsi n e d m e n î Ka c i n s c e a s a T i ^vnTpB n i -mina d e j a Kajea aemî , n a p x e a n e d e n c i n e i e i i e c e Bop asaTe, mi a p a n o p i a Aa KomiTeTB d e c n p e TdTe n e -jepisipije K a p e Bop ^vndpizn i a je ^ a i e i e i n e a c K B J T i -Topî, Ka mi KomiTeTBJ c i 'n i i n d n 4>aie n a m s p u e caje Aa A\.n. n e n e p a p î s - K o m a n d o . — npeojaiî p o m a n i ^inKi c a n t n o ^ T i a î a ^nBXija n e n o n o p s mi a j noBiysi c n p e K a j e a J e u i î , ini .ia ^ r i T ^ n i n j a p e d e n e a c K « . n a p e a c e sn i KB d e p e r i T o p i î l iBi j î mi m u i r a p i , cnpe a j j in'fpxna n e KiJKiTopi î d e Je ţ i e . — ^ \ n ţ i e n e p e , TOT nonopBJ p o ­mană e c T e UOITÎT n p i n TAacsA p e n p e c e n T a n g u o p c i î a n i z i dpenTaTea omenecKT» mi d s m n e z e i e c K i ^viiTpB l i n -CTea c a mi a nanisn i î p o m a n e , ^vnTp» m i p i p e a J B Î D B -

_mnezeB I O J B Î a—TOT nBTepniK», Kape nB j a c i n e n e d e n c i T e f a n x e j e i c j e #ipT> d e j ene , mi.^nTps d o E ^ n d i p e a ^ i n -Kpedepi î 4>niJj jaT8J8Î ^ m n i p a T B , Kape a s daT dpenŢBpî d e o n o T p i B i j a TdTe najj iBnije mi j a TOJJÎ dmeriiî i e c e a ^ J i CBBT c i e n T p s j ^ v m u i p i j j i e i c a j e , mi Kape n s Ba xi>ca n e n e d e n c i T e f i p i - d e - j e n u e nimensi.

CiEiiB, 30/18. OKT. 1848.

C i m e o n B i p n B y 8 , npemied inTe . A. T. J a s p i a n B ' Tim. J J i n a p î B . NÎK . B i J i m c c K » . I o a n e B p a n s .

$ J o p i a n « M i K a m i B .

56. d) D e j a K o m i i e T B J n a j î i s n e î p o m a n e .

^InajTBJ ţienepapîB-Komando CBB Np. 4645 mi 4677 ne jjimnipTimejBe B p m i T o p i a n o p s n K i :

„De m a i mBJTe nipuî mi m a i d e mBJTe opî c'a •fiKBTB K»nocK8T npecidisjBi Komande î ţcenepapie, KsmKi i i i - K o j e a jjvn pap i ce ^aK s n e j e sPanTe n s m a i de nBTepe mi acsnpiidce din napTea pomanuop, npin Kape ns n s -

117 —

m a i nponpieTaîea R T & T a nepcdnciop c i n r s p a T e ^ e , k * t uii a -/pm-peni K o p n o p a n j s n i ce nepiK.iiTezi> iui ce a r i n u e , i i mi asKTopiTaTea de. . l inei ini aKTiBiTaiea d e p e r i T o p i e ^ o p KoncTiTSHÎonaje n i n i aKsm npin qepKspî ce raiKaiopezx mi ce ^mniedeKT..

„De<n de mi ns c e n d î e Tpaije aa j|mdoia.rb n p i n -nlnisA en8n«iiaT d e npea-^inajTa ca MaiecTaie „decnpe a c e m e n e a dpenispî ajie TSTspop na^iona.Ii'^>^;i.lop,',<• . f n T e -meiapea ^ n o i a şnei a c e m e n e a cr&pî j u n n p o m B T a T e jp.ii— T p e naujMiî n»maî npe Kaje j en iB ir i . TpeBBe a s p m a , mi ^vnTp'act i i K iBTape ns e c î e iepTâT n i i î o p i c T B p n i î d p e JSKpape de KanBJ c x b , as kb n s i e p e a a ce .j|m<iepKa.

„ D e a i i npOBOKSindsce KomiTeTSji de n a ^ i K i i i s n e , a j | inBxua iui juidperrra jvnip'aHecT ^vnjjejiec n p e n o n o -p»j p o m a n dintp-'acTT. K i S T a p e , Ka o i m j a p e r s j a p e a a i e c T o p c r o p i jpmnponiBTaTe, i e j m k t . aK«m nsmaî d e -k « t a p e ce s p m e z e n p e Kajea •JeuiBin., ce ce KonTe-T e n e a c K i de t o t t > pT>cT8pnapea mi cKiniBapea kb nBTepea mi de K a n s j c i . 8 , de axmrinTpea c b b neTpeKBrt o e d e n c i , mi ce acKBJTe d e deperaTopieie KoncTiTBjjisnaje Kpedin-i o c e npea-^vnajiTei MâiecT'binî c a j e , Kapeje mi de a j T -mimpea aS j i b s t j i n d p e n T a p e a mi n i n x aTBnnî TdTe d i c -n B c e i i B n u e a j e j|vmn.iini d i n n p e s n i J i n j j e j e u e p e a kb p e -cneKTiBii npe^eKjj î mi TpiEBnî pomaneţnjr, — ce a n j d n r t deja a ieaami « o m i T e r Jjînmjinuapea decnpe <f>T>K8Te.ie opdinii i»nî jim'p'acT'E K i s r a p e .

CiBiÎ8, 2 1 . NoemBpie 1848. . yj\n nbme.ie domnsjBÎ qenepapîs-KomandanTe.

O 4? e p c m a n , O. M. «I. mu.

D e i î KomiieT8J j | i m m i p T i m i n d a i d c r t juia-iTii n o -p s i i K i , T O T - d e o d a r b jpwi n j n e de CTpinct d a T o p i n j p . a j i n d e m n a n p e t o u î Kped in iomi î cbnsujî aî ŢWaieCTâTeî cade de najjiBnea p o m a m » , Ka JBahd j a dpem"b B i r a p e de cerni c a m a j i n d a T o p i p e de a acKBJfa de Dpea - J |vna jTeje mi ^ i n a j i e j i e n o p s n i î kb t o t i CKBmmiTaTe mi ^ x p i n e a raaî m i n i j|vmnoTpiBipe, mi anjenTxnd kb t o t i ^vnKpedin-jjapea jjin'fiinsiapea k s t m a l jpnrpaET. a TBTspop j |unE8-nn"LU.i.iop 4>T>n>d8iTe deja E B a i T a i e a npea-Jina.iTBJBÎ n o -cTps JMonapxB mi J i m i u i n i p e a TBTBpop d p e n T e j o p uepepî jjinTemeiaTe n p e npihiiniBJ dpenTBpijiQp acemenea n e m p s TOTe nondpe-ie, mi n x n x aTBniî nimene c e ns J | \ndpic -necKi> C8BT n i i î 8n KBBisnT a JSKpa de K a n s j c i>8 , c e a a ns acKSJTa -de d e p e r i T o p i î Kapiî n x n i . aK8m ce a f j x j^n n o c T s p i j e j o p , d e 6 p e - i e na i ea mi jiiniQţea nsB.iiKT) n B ecTe kb nBTiniJi a c e jjinea * i p i > d e p e r i T o p î j e -ţjiBiijî, e p i ^i>pi na ie mi jininje n s nsmai B B n s p a e , ii Kiap mi KaneTe^e n o c T p e ns c e noT a n ^ p a .

IIpe 'feKuiî, TpiEBniî, lenTBpioni î mi Kiap npeoij i î p o -manejflî ce j indaTopecK a f a i e KBnocKBT a i e c T i e p K 8 -japiB npin f6T,e c a r e l e p o m a n e m i , mi a npiBeria , Ka a -l e d e n o p a n i i c e ce n i z e c K i kb t o t i c K s m n i T a T e a mi acKBJiTapea HepBTi d e j a Kpedin"iomiî C8n8mî.

CiBiîB, 16 /28 , NoemBpie 1848. K o m i T e T B J n a g i B u e î p o m a n e :

Cim. BipnBjjiB, npemiedinie. A. Tpes. 4a8piang. Tim. jJinapîB. NiK. BxjimecKB. Ioane Bpans. $ 4 . MiKemis.

57. D e l a C o m i t e t u l u n a t i u n e i r o m a n e .

Domnului v. prefectu Stefanu Moldova nu.

Comitetulu au priimitu rapoi tu lu Dtale din 8. D e c , din care au vediutu nedumerirea Dtale in re -spectulu impartirei prefecturei Mediasiului; inse deo­camdată n u pdte face alta schimbare ca se nu se nască mai mare confusiune cu prefecturele vecine. Peste totu prefectur'a Mediasiului va tiend cele siepte tr ibunate, in care tribunii si vice-tribunii fara escep-tiune voru a t î rna dela prefectura din M e d i a ş i u in­susi ; numai cu cele 19 sate ce se tiend mai înainte de Alba-de-susu este ceva greutate, pentru-ca acestea ceru o preveghiare continua nu numai in respectulu mili tariu, ci si civilu-adnainistrativu. — Deci aceste sate a d i n t e r i m voru remand subt preveghiarea lui Eliseiu A r m a t u , care si-au pusu si pana acumu tdta ostendla ca sa le aducă la ordinea cea buna . Si prin u rmare cele trei t r ibunate dintaiu relative spre Mediasiu voru remand mance a d i n t e r i m , as ia :

I. I I . I I I . Has iagu Mardesm Alnlasiu sas. Sieica mare Siaia Nimisiu Seica niiica Vorumloch Rechisdorf . Agribici . Capusiu F r â n a Ighisdorfu sas.

Cu tdte acestea D ta poti se numesci peste ele trei t r ibuni si vice-tribuni. — Bui "Auxentiu j un . se va da de scire s a asculte de prefectura Mediasiului, ca-ci a Blasiului e mare destulu, si apoi e si prd de­parte . — Pes te cele t re i - t r ibunate din scaunulu Se-ghisidrei si «aţele alăturate din Alba de s u s u , s'au numitu t r ibun i : peste V. I lar iu Şaceliu Popeiu , -

'.' \ ' peşte VI . Ioane Ipanovici, peste VI I . Onoriu Oviliu Maronianu,

acestora li s'au datu de scire ca sa asculte de pre­fectura Mediasiului; — insa acumu au plecatu c,u guardia loru catra secuinie cu prefectulu Armatu, unde suntu chiemati de commendariti i miljtări, ca sa infrauga odată acea potere infernala. D a r a si aici in satele ce se tienea de Alba de susu , va avd in-fluintia Armatulu pana le va pune in ordine. — Ce se at inge de cele 6 sate din nordulu Ternave i , fiindu ele despărţite de celelalte din scaunulu Media­siului insusi, credeam ck aru produce numai încur­care despart indu-le de satele cu care se invecindza in natura . >

Sperandu ck acdsta deslucire ve ^a scdte din tdta nedumerirea, recomandamu prefectura activităţii Dtale despre ca re ne asecurezi. .

Sabiiu 29. Noembre (11. Decembre) 1848.

A. T r e b . L a u r i a n u . locot. presid.

20

— 1 18 —

58 . C e r c u l a r i u a s p r u i n f r u n t a t o r i i c a t r a t o t i c o m a n d a n ţ i i m a r i s i m i c i a i p o p o r u ­

l u i a r m a t u.

Comitetulu natiunei romane.

Domnule prefectul

Din t6te părţile vinu la comitetu învinovăţiri grele, ce unii prefecţi, t r ibun i , centur ioni , cărora li s'au datu o potere mare de a povatiui pe conaţio­nali romani pe calea v i r tu te i , pentru ca se pdta a ajunge la o stare mai fericita, uitaudusi de datoriile dregătorii loru, care este supusa la grea respundere , uitandusi de causa naţionala, dre nu se pdte casciga fora numai cu virtute naţionala, cu dreptate, cu oste­neala si r ă b d a r e , cu minte treza, cu pr iveghere si cu grija multa, s'au datu spre jafuri, petrecu la beu-turi si la jocu în cârti, si fiindu cuprinşi cu aseminea lucruri misiele, napustescu pe dmeni incredintiati< Co-mandei loru, si n 'au nici o grija de densii, ba ce e mai mul tu , ei corutnpu cu p U r t a r e a loru cea defa-mata, si 'î demoralisdza mai reu decatu mâgia^ii si secuii, care avea interese de a stinge tdta virtutea din romani spre a'i potea tienea mai bine subjugaţi.

Nisce dmeni ca aceştia stăpâniţi de patimi urite, si stricaţi pana la gradulu de nesuferire, in lupta pentru t ronu si dinastie, pentru libertate si naţiona­litate, t remura înaintea inimicului, n 'au celu mai micu curagiu, si frica loru se silescu a si-o acoperi invino-vat indu pe altulu.

O portare a ta tu de scarrdaldsa, unu desfreu atatu de misielatu, si nisce fapte atatu de urite din partea unoru prefecţi, tr ibuni si centurioni au ajunsu si la auzulu In. General Comando. Comitetulu mai de multe ori au fostu silitu cu ruşine se auda, ck cor-pulu aceloru dmeni nu'i face o n d r e , si ck prin ur­mări le loru mai multu va tama decatu folosescu drdpta causa pentru care tdta tidra si toti~supusii credincioşi suntu in picidre.

Mulţi romani de virtute proba ta c a r i - au fostu martur i si jertfe barbariei , crudelitatii si tiraniei ma-giariloru si secuiloru desbracat i de totu sintimentulu de umanitate, si care dorea se dobandesca dregători romani precumu doresce s c l a v u l u l ibertatea si mân­tuirea sa, vediendu acuma pe prefecţi, t r ibuni , cen­turioni beţi, jucandu cârti, jefuindu si cer tanduse in­t re sine, vediendu ck au grija numai de sine cumu se se inbog&tiesca cu averea jefuita, si cumu se se fericească numai pe s ine , eara nu pe p o p o r u , pe care elu carmuesce , au perdutu tdta încrederea ce avea intr'ensii, se scandaliseza de portarea_ loru cea rea si în t reba : Dara pentru dmeni ca aceştia se ne primejduimu noi viatia, si comitetulu j .omanu dregă­tori de aceştia ne p u n e ?

Comitetulu gramadi tu cu asemenea audiri urite si rusinatu chiaru si de In. General Comando-pen t ru

portarea cea ticaldsa a unoru prefecţi, tribuni si cen­turioni a fostu hotaritu a'i chiema la o adunare spre a'i t rage la respundere pentru abusele ce au facutu cu poterea naţionale.

Dara fiindck ei se afla acum in servitiulu cas-treloru, General Comando a îngaduitu a se convoca acum numai o adunare de preoţi si alti inteligenţi, inse a pusu strensa datoria asupra edmitetului , c& se nu piardă din vedere pe prefecţi, tribuni si centu­rioni cari si-au intinatu si spurcatu numele si drega-toria cu fapte yrednice de tdte defăimările, si care in locu de a apară causa patriei si a natiunei cu vir­tute si esemplu luminatu, o perdu prin por ta rea loru cea vrednica de tdta pedepsa .

I n urmarea acestei demandarî a In. General Co­mando, comitetulu ordina strinsu prefect i loru, tr ibu-niloru si centurioniloru, ca cei ce s'au aba tu tu pana acum dela scopulu celu s an tu , prin ocaratele loru fapte, se se indrepteze pe s ine , dra pe poporu se ' lu t iena in disciplina, regula si buna renduiala si subal-terniloru tribuni, centurioni si decurioni care parasescu castrele si umbla dupa jafuri, seu care cu portarea loru dau esemplu reu la poporu, se'i arate numai de­catu lă comitetu. Pes te totu se se străduiască prin curagiu si barbat îe in lupta cu inhniculu a ş terge pat 'a numelui ce si-au dobandi tu , ck suntu fricoşi, si in totu t impulu si loculu se fia esemplu de vir­tute poporului pe care elu carmuesce , ck-ci numa i asia va potea învinge drepta causa , numai asia se va mântui pndrea naţionala, si numai asia naţ iunea româna va potea dobândi drepturi le ce le doresce.

Prefecţii; tribunii notaţi pentru jafuri, beţii, j ocu in cârti si pent ru ori care portare vinovata, nu numai nu ' voru avea dreptu de a pretinde nici o dregatorie in oficiile tierei, ci voru fi traşi la dare de sdma, si supuşi la pedepsele ce meri teaza.

Prefectiloru li se pune seridsa îndatorire ca a-cesţa circulara ordin'aciune se o comunice fora întâr­ziere cu toti viceprefectii, t r ibunii , vice-tribunii, cen­turioni si cu toti subalterni Domnii loru loru , si de­spre punerea in lucrare se raporteze la comitetu in celu mai scurţu t impu. _

Sabiiu 15. Decembre 1848.

Vi se trimite si un pachetn cu 50 esemplare Exerciţi um.

S i m e o n u B a r n u t i u , presidente.

A r o n u F l o r i a n u , secretariu.

( V a urma.)

Nr. prot. S. V., 1876.

Procesn verbale alu siedi'ntiei ordinarie a comitetului asociatiunei transilvane, tienuta in. 21. Aprile a. c. sub presidiulu domnului Iacobu Bolog'a, fiendu de facia dnii membrii: P. Dunc'a, E . Macel-lariu, I. Hanni'a, 1. V. Eusu, P. Eosc'a, I. Cretiu, Dr. Dem. Racuciu, C. Stezar, V. Romatui si cu asiştenti'a secretariului

Dr. D. P. Barcianu.

§ . 5 3 . Dechiarandn-se siedinti'a de deschisa si nefiendu inca de facia dlu cassariu spre a-si face ra-portulu despre starea oassei, se pune la ordine ra­p o r t a m secretariului tdespre actele incurse pana la acesta siedintia. — Acestu rapor tu privesce urma-tdriele ac te :

Nr. exhib. 111/1876: Societatea „To'rtenelmi târsulat" din Buda Pest 'a multiarnesce pentru actele si productele literarie, trimise ei din par tea comite­tului asociatiunei si primesce cu plăcere de a oferi si ea in schimbu productele sale literarie.

Spre plăcuta scientia. §. 54. Nr. exhib. 112/1876. Senatulu scolasţîcu

alu comunei gr. cath. din Corbu (Gyergyd-Holld) din Ciucu, se rdga a i se oferi din fondulu asociatiunei si anunle din sum'a votata spre acestu scopu de a-dunarea generale dela Reghinu unu ajutorm pentru sQdl'a poporala de acolo.

. F iendu inse sum'a de 400 fl. v. a., votaţ i la adunarea generala spre acestu scopu p . X X X V I , alu prot . adunarei generale, degiâ împărţita, inca in anulu t recuta, conformu hotarirei comitetului de sub Nr. prot. 232 din 28 . Septemvre a. tr., si nefiendu pre­liminate in bugetulu asociatiunei p re anulu curentn alte sume pentru acestu scopu se propune si comi­tetulu enuncia, ck d e as tadata nu se afla in plăcuta positiune d e a satisface cererei numitei comune.

§ 55 . Nr. exh. 114/1876. Stipendistii T h . Ce-sareann dela scdTa de agricultura din Clusiu-Monos-tor si Emiliu Viciu, scolarhx de a H-a clasa gimna-siale, in Mutesiu-Osiorheiu, presenteza atestatele şco­lare de pe semestrulu I. alu anului scol. 1875/6. — Celu dintaiu dovedesce progresu preste totu bunu, alu doilea calcululu do eminentia.

Sp re scientia. §. 56 . Nr. exhib. 116/1876. Dlu advocatu Geor-

giu F i lepp raportdza de nou in caus'a possessiunei remase asociatiunei dupa repausatulu Gall ianu din Erkisfalu, a l a tu randu totu deodată si estrasulu „cdlei de pamentu ." Din acestu raportu se vede , ck nu-mit 'a possessiune s'aru pote vinde câ complecsu cu pretiu de 1200 fl. v. a., deca comitetulu se invoiesce, câ cumperatoriulu se platesca sum'a numita in cinci rate egale p re lenga asecurare hipotecaria.

Cu privire la acest 'a dlu Macelariu face propu­nerea, câ comitetulu se se enuncie pentru vendiare; e ru dlu Fi lepp se faca unu proiectu de contractu si interesele pentru ratele, ce voru r emana , a se plaţi mai tardiu, se se ficseze la 1 0 % ; eru dlu presie-dinte I. Bolog'a face. o cont r ' a -propunere , care se

coprende i n urrnatdriele: „se s e vendia possessiunea din cest iune, daru pretiulu s e s e respunda asocia­tiunei intregu deodată. In casulu , candu cumpera­toriulu s ' aru învoi cu acest 'a , atunci dlu advocatu Fi lepp se faca unu proiectu de contractu. In casulu contrariu inse comitetulu prefere a se vinde numit 'a possessiune prin licitatiune judecatoresca i n urm'a ficsarei pretiului din partea comitetului."

Ponendu-se aceste propuneri l a votu, comitetulu primesce cu 7 voturi coutra 2 propunerea dlui I. Bolog'a.

§ . 5 7 . Nr. exhib. 127/1876. Dlu Simeonu cav. de Balinth aşterne protocolnlu adunarei t ienute in

. Câmpeni , cu scopu de a constitui sub despart iemen-tulu cei-Q. — Din acestu protocolu se vede, ck par te -cipandu pre puci ni membri la acea adunare , consti­tuirea nu s 'a potutu face, amenandu-se p e al ta adu­nare, ce se va tiene' in 23 . Apriliu a. c^

Spre scientia. §. 5 8 . ' N r . exhib. 119/1876'. Dlu J a k a b Elek,

directoru alu archivului d e stătu in Bud'a-Pest'a^ tr i ­mite alu II-lea tomu din opu lu : „ A . kirâlyfoldi v i -szonyok ismertetese, a lu 'cărui d rep ta de t raducere l 'a cumperatu asociatiunea, i n adunarea generala d e l a Reghinu.

Se ie a cu plăcere l a cunoscintia, avisandu-se casa'a asociatiunei a trimite a dou 'a diumetate 2 0 0 v fl. din pretiulu de cumperare . dlui J a k a b Elek.

§. 59. Nr. exhib. 131/1876. I n legătura cu o e f e sub Nr. premergato-riu secretarlulu cetesce o epistola a dlui Iosifu Hoszu din Pest 'a , îndreptata catra p r e -siedintele asociatiunei. I n acesta epistola dn. Hoszu s e rdga a s e midiuloci dela comitu unu adausu pro­p o r ţ i o n a l l a surri'a; cu care associatiunea a cumpe­ratu, numitulu opu dela dn, J a k a b Elek. Acesta ro -gare e motivata prin merîtulu deosebita, ce si-a cas-cigatu auţorulu pr in eda rea ' acelui opu si pr in aceea, ck opula din, cestiune este cu vre-o 9 cdle mai bo­gata, decum a 1 fostu elu proiectata la inceputu.

L a aceste dn. Hanni ' a face propunerea , câ co­mitetulu s e - i dea dlui J a k a b Elek inca sum'a d e 100 fl., in sperantia, ck adunarea generala venitdria va aproba acesta procedare a comitetului , eru dlu presiedinte Bolog'a face p ropunerea : „se nu se treca preste bngetulu preliminatu pentru acesta anu, daru se se recomande adunarei generale venitdrie a p r e ­limina iri bugetulu anului venitoriu o suma G o r e s -pondietdria spre acestu scopu."

Punendu se la votu aceste propuneri , comitetulu primesce cu 8 voturi contra 1 propunerea dlui I. Bolog'a, radicandu-o la val dre d e cortclusu.

§. 60. Nr. exhib. 133/1876. Urm&sa raportulu dlui. cassariu despre starea cassei asociatiunei^ Din acestu raportu se vede, ck i » restimpulu dela 9. F e -bruariu pana la siedinti'a de astadi s'au incassatu 1122 fl. 1 ' / 2 cr. si s ' au chieltuitu, mai alesu câ sti-pendia, antecipatiune pentru redact iunea foiei, con> petentie pentru fuuctiouarii cancelariei 1087 fl. 2 cr.

— 1 2 0 —

Spre scientia. § 6 1 . Nr . exhib. 1 3 4 / 1 8 7 6 . Dn. cassariu a-

sterne conspectulu despre starea fondului academiei. Din acesta se vede, ca amintitulu fondu are de faţia in proprietatea sa 1 3 , 6 9 8 fl. 2 2 % cr.

Spre scientia. § 6 2 . In legătura cu conspectulu de sub § 6 0

dn. cassariu raporteza in specialu despre banii in-cursi la fondulu asoeiatiunei in restempulu dela sie-dinti 'a din 9. F a u r u pkna la cea d e a s t ad i , si auu-mi tu :

a) câ tacse de membrii ordinari si fundatori 6 0 fl. v. a. (Nr. exh. 8 7 , l i a , 1 2 4 ) ; dela dn. Eremia Lados i anu , câ tacsa de membru ordiDâriu pe vietia o obligaţiune de stătu de 1 0 0 fl.; din lasamentulu dlui Piposiu Ioanu o obligaţiune de stătu vinculata de 4 5 0 fl.; b) câ prenumerat iuni la „ Transi lvani 'a" 1 6 7 fl. (Nr. exh. 8 2 , 9 1 , 9 3 , 9 5 , 9 6 , 9 7 , 9 8 , 9 9 , 1 0 0 , 1 0 6 , 1 1 7 ) ; c) câ ajutdrie 6 ' f l . ; d) unu activu din lasamentulu dlui capelanu Chifla din Clusiu 2 0 fl.; e) pent ru diplome 6 fl.

Spre scientia. § 6 3 . Nr. exh. 7 7 / 1 8 7 6 . T o t u dn. cassariu ra­

p o r t e z a despre contulu curentu alu r e d a c t i u n e i T r a n ­s i l v a n i e i de pe an. 1 8 7 5 , pe care r e v e d i e n d u - l u le-a aflatu d o c u m e n t a t u si in ordine.

Resul tatulu a fostu urmator iu lu : P e r c e p t e.

Anticipatiuni dela comitetu . . . 6 0 0 fl. — cr. Prenumera t iun i dădreptulu la redac t . . 1 0 3 „ 7 5 „ Bonificare de 5 % scontulu la charthi 'a

cumpera ta . . . . . . . . . 4 „ 3 0 „ Restulu para tu din ari. tr. . . , ... 8 3 „ 7 9 „

Sum'a percepteloru 7 9 1 fl. 8 4 cr. - E r o g a t e.

Cheltuielele au fostu dupa acelu com-putu . . . . 8 4 5 fl. — cr.

Remane dar unu supererogatu de 5 3 fl. 16 cr. B i 1 a n t i u.

Cheltuieli cu edarea fdiei , . . . 8 4 5 fl. — cr. Remunera t iune i-edactoriului . . . 4 0 0 „ — „

Sum'a e r P g a t e l o r u 1 2 4 5 fl. — cr. Prenumera t iun i la fdiâ asoeiatiunei au

intratu pro 1 8 7 5 numai . . . . 4 8 8 fl. 7 5 cr. Pr in u rmare s'a cheltuifu cu edarea

fdiei pro 1 8 7 5 mai multu cu . . 7 5 6 fl. 2 5 cr. Spre scientia. I n urma dn. rapor toru face propunerea câ: dlui

raciotinante si redactoru se se dea absolutoriulu pre­sto acestu computu.

Se primesce. §. 6 4 . Nr. exhib. 1 1 9 / 1 8 7 6 . P e n t r u bibliotec'a

asoeiatiunei au in t ra tu : 1) „A kirâlyfdldi viszonyok ismertetdse" tom.

II. , t ramisu de J a k a b Elek .

Nr. exhib. 1 2 9 / 1 8 7 6 . 2) P r in corniţele natiunei sasesci s'a t ramisu: Protocolle der Verhand lungen des s'âchsischen

National-Coufluxes vom 2 2 . November bis 18 . De-cember 1 8 7 5 .

Spre plăcuta scientia. §. 6 5 . In urm'a acestor 'a dn. vice-presîedinte

I. V. Rusu , face in legătura cu conclusulu aduna-riioru generale din Clusiu si Belgradu, propunerea câ :

Registrulu despre cărţile, ce se afla in biblio-tee'a asoeiatiunei, se se publice in fdi'a „Transi lva­ni 'a," pen t ru câ astfeliu se vina la cunoscienti 'a pu­blicului, care a ru vqf se se folosdsca de densele.

Se primesce. §. 6 6 . In legătura cu acdstâ p ropune re , dlu

Cretiu cere a se esmite o comisşiune, care se revadia bibliotec'a si se-si dea părerea despre opur i le , caii a ru fi se se anuncie in fdia.

Se primesce. . §. 67. In comissiunea p ropusa de dn. Cretiu,

comitetulu alege pe dnii R u s u , Romani i , Barcianu si Cretiu.

Verificarea acestui procesu verbalu se incredin-tidza dd\ membr i i : Dunc 'a , Rusu si Macelariu.

Sibiiu datulu câ mai susu. I a c o b u B o l o g ' a mp., D r . P . B. B a r c i a n u mp.,

presiedinte. secret. II. S'a cetitu si verificatu. Sibiiu in 10 . Maiu 1 8 7 6 .

P . Dunc'a, mp . E . Macellariu mp . I. V. Rusu mp .

" / Poblicarea banilora incursi la fondulu asoeiatiunei câ tacse de membri ordinari si fun­datori dela siedinti'a lunara a comitetului asoeiatiunei din

14. Martiu pasa la cea din 21. Apriliu a. c. 1) Dela dlu Eremia Ladosianu, proprietariu in M. Szt.

Gtyorgy câ tacsa de membru ^rd. pe vietia o obligaţiune de stătu de 100 fl.

2) Prin direcţiunea subdespartiementului cerc. Turdei-superiore:

Dela dlu Teodoru Siandru din Cuesdia câ m. funda-toriu in oblegat. de stătu 200 fl. Dlu Alesandru Tarnoveanu tacsa de m. ord. pre 187% 5 fl. Dn. Nicolau Petru tacsa de m, ord. pre 187% 5 fl. Dn. Daniilu Matheiu tacsa de m. ord. pre 187% 5 fl. Dn. Andreiu Popu tacsa de m. ord. pre 187% 5 fl. Dn. Blasu Vica câ m. ajutatoriu pre 1874 1 fl. Dn. Blasu Nechita câ m. ajutatoriu pre 1874 1 fl. Dn'a Bucuru Ana câ m. ajutatoriu pre 1874 1 fl. Dn. Ioanu Suceava.câ m. ajutatoriu pre 1874 1 fl.

Dela dnii Demetriu Cornea, Michailu Siagau si I . P. Maioru tacse pentru diplome 3 fl. Dnii Zacharia Siulariu si Florea Capra din Ripa de josu prin dn. Ioanu Muresianu, tacsa de m. ajutatoriu pre 1874 2 fl.

3) Dela dn. dr. Pavelu Vasiciu, Timisiora, tacsa de m. ord. pre 187% si 187% 10 fl.

4) Dela Fr. Hossu Longinu pract. de advocatura in Aradu tacsa de m. ord. pre 187% 5 fl.

5) Reposatulu I Piposiu unu legatu in 1 obligat, vin­culata 450 fl. , . ' • ' "

Sibiiu in 21 . Apriliu 1876. D e l a s e c r e t , a s o c . t r a n s .

Editoriu si provedietoriu; Comitetulu. — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu 1. alu asoeiatiunei. — Tipografi'a RSmer & Kamner.