Transformatoare de Masura

31
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII COLEGIUL TEHNIC „PETRU PONI” ONEŞTI PROIECT pentru obţinerea certificatului de calificare profesională nivel 3 Profilul: Tehnic Calificarea profesională: Tehnician in instalatii electrice 1 1

description

sdfsdgfrgergh

Transcript of Transformatoare de Masura

Page 1: Transformatoare de Masura

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

COLEGIUL TEHNIC „PETRU PONI” ONEŞTI

PROIECTpentru obţinerea certificatului

de calificare profesională nivel 3

Profilul: TehnicCalificarea profesională: Tehnician in instalatii electrice

Îndrumător, Candidat,Prof. Epure Carmen Iacob Alexandru

2009

1

1

Page 2: Transformatoare de Masura

Transformatoare de masura

Cuprins

1.Argument..............................................................................................................42.Capitolul I Generalităţi................................................................................53.Capitolul II Transformatoare de curent......................................................63.1Clasificarea transformatoarelor de curent :......................................................................6

2

2

Page 3: Transformatoare de Masura

3.2Principiul de funcţionare.....................................................................................................73.3Tipuri constructive...............................................................................................................83.3.1Transformatoare de curent de joasă tensiune.......................................................................83.3.2Transformatoare de curent de medie tensiune.....................................................................93.3.3Transformatoare de curent de înaltă tensiune, tip CESU-110KV.......................................93.4Caracteristici constructive.................................................................................................104.Capitolul III Transformatoare de tensiune................................................124.1Clasificarea transformatoarelor de tensiune....................................................................124.2Principiul de funcţionare...................................................................................................134.3Tipuri constructive.............................................................................................................144.3.1Transformatoare de tensiune de joasă tensiune.................................................................144.3.2Transformatoare de tensiune de medie tensiune...............................................................144.3.3Transformatoare de tensiune de înaltă tensiune de tip......................................................15TEMU 110 Kv...........................................................................................................................154.4Caracteristici constructive.................................................................................................175.Capitolul IV Norme de exploatare tehnică a transformatoarelor de măsura.................................................................................................................195.1Condiţii de utilizare............................................................................................................196.Norme de protectie a muncii..........................................................................217.Bibliografie......................................................................................................22

ARGUMENT

Pentru exploatarea în bune condiţii a instalaţiilor electroenergetice este necesar ca în permanenţă să existe posibilitatea de a se măsura o serie de parametri ce pot caracteriza:

încărcarea circuitelor (curent, putere); cantitatea de energie electrică vehiculată; calitatea energiei electrice (frecvenţă, tensiune); starea echipamentului electric (grad de încălzire, starea izolaţiei).

3

3

Page 4: Transformatoare de Masura

Pentru măsurarea acestor mărimi instalaţiile electrice sunt dotate cu aparate electrice de măsurat, cum ar fi: ampermetre, voltmetre, contoare de energie, frecvenţmetre etc, de asemenea pentru supravegherea funcţionării şi protecţia instalaţiilor se montează o serie de relee.

Construirea de relee şi aparate de măsurat pentru tensiunile şi curenţii efectiv existenţii în instalaţiile electrice de energie nu este raţională deoarece aceasta ar duce la soluţii scumpe, greoaie şi periculoase în exploatare. De aceea, în instalaţiile electrice a căror tensiune nominală este mai mare de 500 V şi al căror curent nominal depăşeşte 50 100 A, aparatele de măsură şi releele de protecţie nu se conectează direct la reţea, ci prin intermediul transformatoarelor de măsură.In aceasta lucrare am prezentat constructia si functionara transfomatoarelor de masura

Lucrarea este structurata pe 3 capitole:

In capitolul I am prezentat transformatoarelor de masura rolul si am realizat o clasificare a acestora.In capitolul II am prezentat transformatorul de curent: clasificarea,principiul de functionare si tipurile constructive ale acestuia.Capitolul III se refera la transformatoarele de tensiune: principiul de functionare si tipurile constructive.

Capitolul I

Generalităţi

Transformatorul de măsură este un aparat static, care transformă parametrii energiei electrice de curent alternativ (tensiunea, curentul) reducând valoarea acestora de un anumit număr de ori. Funcţionarea transformatoarelor de măsură se bazează pe principiul inducţiei electromagnetice dintre două circuite (înfăşurări) electrice cuplate electromagnetic, în cazul transformatoarelor inductive, şi pe principiul divizorului capacitiv, în cazul transformatoarelor de tensiune capacitive.

Prin definiţie rolul transformatorul de măsură este reprezentat prin: posibilitatea de măsurare cu aparate de curent alternativ

construite pentru tensiuni şi intensităţi de valori reduse; alimentarea circuitelor de protecţie prin relee cu tensiuni şi

intensităţi de valori reduse; reducerea tensiunii în circuitele secundare pentru scăderea

solicitării izolaţiei acestor circuite şi a aparatelor montate în

4

4

Page 5: Transformatoare de Masura

aceste circuite, precum şi pentru protejarea personalului de exploatare.

Clasificarea transformatoarelor de măsură :1. Transformatoare de curent (simbol C) la care înfăşurarea

primară se leagă în serie cu circuitul primar şi a căror înfăşurare secundară alimentează înfăşurările de curent ale releelor şi aparatelor de măsură.

2. Transformatoare de tensiune (simbol T) la care înfăşurarea primară se leagă în paralel cu circuitul primar, iar înfăşurarea secundară alimentează înfăşurările de tensiune ale releelor şi aparatelor de măsură.

Capitolul II

Transformatoare de curent

Clasificarea transformatoarelor de curent :a) Din punct de vedere constructiv:

Tip suport, cu înfăşurarea primară monospirală sau multispirală. În cazul transformatoarelor multispirale, acestea pot fi cu înfăşurare primară necomutabilă sau comutabilă în două sau mai multe trepte.

Tip de trecere, cu înfăşurarea primară tip bară, făcând parte integrată din transformatorul de curent, sau fără înfăşurare primară proprie, transformatorul de curent fiind format numai din înfăşurarea (înfăşurările) secundară, care se montează direct pe barele de înaltă tensiune ale instalaţiei sau pe trecerea izolată a transformatoarelor de putere.

b)Din punct de vedere al condiţiilor de funcţionare : de exterior; de interior;

imersate în uleiul electroizolant al transformatoarelor de putere.c) Din punct de vedere al izolaţiei de bază :

5

5

Page 6: Transformatoare de Masura

transformatoare uscate, la cere întreaga construcţie, sau parţial numai înfăşurarea de înaltă tensiune, sunt înglobate în răşină epoxidică sau în porţelan;

transformatoare în ulei, la care partea activă a transformatorului este inclusă în ulei electroizolant.

d) După numărul înfăşurărilor secundare : Transformatoare cu o singură înfăşurare secundară

destinată măsurii (clasa 0,5 sau 1) sau protecţiei (clasa 5P sau 10P);

Transformatoare cu două sau mai multe înfăşurări secundare, în care una din înfăşurări este utilizată pentru măsură, iar restul pentru protecţie.

e) După curentul nominal al înfăşurărilor secundare: Transformatoare pentru curent secundar de 1 A; Transformatoare pentru curent secundar de 5 A.

Principiul de funcţionare

Schema de principiu a unui transformator de curent

Transformatorul de curent din figură are un bobinaj primar cu un număr mic de spire n1 şi cu secţiune mare; acest bobinaj este parcurs de curentul de sarcină I1, absorbit de consumator (în acest caz lămpi electrice), iar bobinajul secundar are un număr mare de spire, n2 şi secţiune redusă: la bobinajul secundar se conectează ampermetrele şi bobinele de curent ale

A Wh

I1

I2

L1 L2

U1

Φ

U2

Y1 Y2

La bornele transformatorului de tensiune

6

6

Page 7: Transformatoare de Masura

wattmetrelor şi contoarelor sau ale releelor. Numărul de spire n2 din secundar se alege astfel încât să se obţină raportul de transformare dorit KIn:

KIn=I1n/I2n=n2/n1.Deoarece la bornele bobinajului secundar se conectează aparate a

căror impedanţă este relativ mică, transformatorul de curent funcţionează ca un transformator cu secundarul în scurtcircuit.Curentul I1, trecând prin primar, produce un flux în circuitul magnetic proporţional cu numărul de amperspire I1n1; ca urmare, în circuitul secundar ia naştere un curent I2 de sens opus lui I1 şi care creează un flux contrar ca sens fluxului primar (proporţional cu I2n2). Fluxul magnetic rezultat este determinat de diferenţa celor două fluxuri, fiind proporţional cu aşa numitele amperspire de mers în gol I0n1; acestea reprezintă 0,5-10% din valoarea lui I1n1. Ca urmare, circuitul magnetic este parcurs de un flux magnetic Φ relativ mic. Fluxul produce o tensiune electromotoare U2 a cărei valoare este de asemenea mică.

Tipuri constructiveTransformatoare de curent de joasă tensiune

Simbolurile sunt prezentate în tabelul ce urmează:

C

Acestea sunt de tipul CIS, CIT, CIRS, CIRT, CITi, CITu, CITo, CIBo, pentru tensiuni de până la 0,5 Kv. Literele mici au următoarea semnificaţie:

u- montaj direct pe cablu de forţă;

Tra

nsfo

rmat

or d

e cu

rent

De

exte

rior

E

De

inte

rior

I

B

R

S

Sr

H

T

P

S

S

T

R

Tip suport cu bobinaj primar

Izolaţie în răşină

Tip suport

Cu saturaţie rapidă

Pentru curent homopolar

De trecere

Cu izolator de porţelan

Tip suport

Tip suport

Tip trecere

Izolaţie în răşină

o

S

T

H

R

e

i

o

u

U

i

T

Variantă

Tip suport

De trecere

Ptcurent homopolar

Izolaţie în răşină

Variantă

Variantă

Variantă

Variantă

Variantă

Izolaţie în ulei

De trecere

Variantă

Variantă

Variantă

Variantă

Variantă

Variantă

Variantă

Variantă

Variantă

Variantă

i

os

o

e

i

o

h

i

k

M

7

7

Page 8: Transformatoare de Masura

o- montaj tip şaibă în circuitul primar cu bare rigide plate; i-montaj direct în circuitul primar cu bare dreptunghiulare.

Transformatoarele se compun din următoarele părţi principale: circuit magnetic; înfăşurare secundară; înfăşurare primară, la unele tipuri ca : CIS, CIRS, CIBo; carcasa electroizolantă;

Transformatoare de curent de medie tensiune

Transformatoarele se compun din câte două înfăşurări secundare, fiecare pe câte un miez magnetic şi o înfăşurare primară. Aceste transformatoare au izolaţia dintre înfăşurări precum şi cea dintre înfăşurări şi piesele legate la masă din răşină turnată. Dar izolaţia mai poate fi din porţelan CIPT, sau ulei. Ca transformatoare cu izolaţie în răşină electroizolantă turnată amintim tipurile: CIRS. CIRTo, CIRTos, CIRTi, CIRT, unde literele mici au următoarea semnificaţie:

o- monospiral cu bară de trecere rotundă şi flanşă mediană de fixare; os- monospiral cu bară de trecere rotundă şi picior suport median; i- monospiral cu bară de trecere dreptunghiulară.

Transformatoare de curent de înaltă tensiune, tip CESU-110KV

Este un transformator cu izolaţie în ulei. Pe partea de înaltă tensiune izolaţia este realizată din hârtie electroizolantă, este uscată şi impregnată sub vid, apoi este cufundată împreună cu izolaţia de joasă tensiune în ulei electroizolant. Înfăşurarea primară este comutabilă în raportul de 1:2 pentru o gamă a curenţilor de 50..600 A, iar pentru curentul primar de 1250 A înfăşurarea este necomutabilă.

Transformatorul se compune dintr-un izolator de porţelan care constituie şi cuva transformatorului. Înfăşurarea primară împreună cu miezurile magnetice şi înfăşurările secundare au forma cifrei opt. Transformatorul este umplut cu ulei electroizolant. Pe capacul metalic se află bornele primare scoase în exteriorul transformatorului cu ajutorul izolatoarelor de trecere. Tot pe capac se mai află indicatorul de nivel al uleiului. În interiorul corpului se găseşte un dispozitiv de comutaţie al

8

8

Page 9: Transformatoare de Masura

înfăşurării primare, care permite conectarea în serie sau în paralel a secţiunilor înfăşurării primare. Dispozitivul de comutare este realizat prin plăcuţe (eclise) care fac legătura între bornele primare. Bornele secundare se află amplasate într-o cutie dispusă pe peretele lateral al căruciorului, acesta aflându-se la partea inferioară a transformatorului.

Caracteristici constructive

Nr. Crt. Caracteristică Definiţie Formulă şi valori Notaţie

1Curent nominal

primarReprezintă curentul primar pentru care este determinat regimul nominal de funcţionare.

I1n

2Curent nominal

secundar

Reprezintă curentul secundar pentru care este determinat regimul nominal de funcţionare.

5A, Un<110 Kv1A, Un>110 Kv I2n

3 Tensiunea maximă de lucru

Reprezintă valoarea tensiunii efectivă cea mai mare a tensiunii între faze la care TC poate funcţiona în regim de lungă durată în condiţii normale de funcţionare.

1….750Kv Um

4 Raport de transformare

nominal

Reprezintă raportul dintre curentul nominal primar şi curentul nominal secundar

Kn= I1n/ I2n Kn

5Eroarea de curent (eroare de raport)

Este eroarea pe care TC o introduce la măsurarea curentului şi care se datoreşte faptului că raportul de transformare real nu este egal cu raportul de transformare nominal.

εi= Kn*( I2 – I1)*100/ I1

[%]

εi

6Eroarea de unghi

Este unghiul de defazaj dintre vectorul curentului primar şi vectorul curentului secundar.

Minute δi

7Clasa de precizie

Reprezintă notarea convenţională a limitelor erorilor pe care TC trebuie să le respecte.

Se exprimă în cifre, sau în cifre urmate de litera P.

-

9

9

Page 10: Transformatoare de Masura

8Sarcina

secundarăEste impedanţa circuitului secundar cu indicarea factorului de putere.

Ω Z2

9 Sarcina secundară nominală

Este sarcina secundară pentru care sunt garantate condiţiile de precizie şi funcţionare ale TC.

Ω Z2n

10Puterea

secundară nominală

Este puterea absorbită de sarcina secundară nominală în regim nominal de funcţionare

S2n= Z2n* I2n S2n

11 Curent primar nominal de saturaţie

Reprezintă valoarea maximă a curentului primar pentru care eroarea de curent a transformatorului la sarcina nominală şi la cos φ=0,8 este 5% sau 10%.

I1sn

12Curent nominal

secundar de saturaţie

Se raportează la curent primar nominal de saturaţie.

I2sn

13Coeficient de

saturaţien= I1sn/ I2sn n

14Stabilitate termică

Defineşte capacitatea TC de a suporta acţiunea termică a curenţilor de scurtcircuit în decursul unui interval de timp.

Se exprimă prin curentul limită termic , reprezentând curentul maxim garantat pentru care se asigură stabilitatea termică de 1 secundă, înfăşurările secundare fiind scurtcircuitate. Se exprimă în KA.

-

15 Stabilitate dinamică

Defineşte capacitatea TC de a suporta acţiunea mecanică a curenţilor de scurtcircuit care trec prin înfăşurările sale.

Se exprimă prin curentul limită dinamic care este valoarea de vârf a primei alternanţe a curentului primar de scurtcircuit pentru care se asigură stabilitatea dinamică, înfăşurările secundare fiind scurtcircuitate. Se exprimă în KAmax.

-

10

10

Page 11: Transformatoare de Masura

Capitolul III

Transformatoare de tensiune

Clasificarea transformatoarelor de tensiune:a) Din punct de vedere al principiului de funcţionare :

transformatoare inductive, având înfăşurarea primară şi secundară bobinate pe acelaşi miez magnetic;

transformatoare capacitive (mai corect capacitiv-inductive) în care transformatorul este format dintr-un divizor capacitiv, la a cărui priză intermediară este racordat un transformator inductiv de medie tensiune.

b) Din punct de vedere al condiţiilor de mediu : de exterior; de interior.

c) Din punct de vedere al izolaţiei de bază : transformatoare uscate, la cere întreaga construcţie, sau

parţial numai înfăşurarea de înaltă tensiune, sunt înglobate în răşină epoxidică;

transformatoare în ulei, la cere partea activă a transformatorului este inclusă în ulei electroizolant.

d) După numărul înfăşurărilor secundare : Transformatoare cu o singură înfăşurare secundară

destinată măsurii şi protecţiei; Transformatoare cu două înfăşurări secundare, unde o

înfăşurare este destinată măsurii şi protecţiei, iar cealaltă este conectată în triunghi deschis şi este destinată alimentării protecţiei homopolare;

Transformatoare cu trei înfăşurări secundare, pentru măsură, protecţie şi protecţie homopolară.

11

11

Page 12: Transformatoare de Masura

Principiul de funcţionare

Schema de principiu a unui transformator de tensiune:

Ca principiu de funcţionare se aseamănă cu transformatorul de putere, având însă o putere mult mai mică, o tensiune de scurtcircuit redusă şi un raport de transformare mult mai exact.

Funcţionarea transformatorului se bazează pe legea inducţiei electromagnetice şi anume a inductanţei mutuale dintre două circuite(înfăşurări) imobile unul faţă de celălalt. Dacă la bornele de înaltă tensiune se aplică o tensiune U1 a unei surse variabile în timp, înfăşurarea primară n1, va absorbi un curent , care va produce un câmp magnetic ale cărui linii de câmp se vor înlănţui şi cu înfăşurarea secundară n2. Spirele înfăşurării secundare vor fi străbătute de un flux fascicular creat de curentul primar, iar în spirele înfăşurării secundare va lua naştere o tensiune electromotoare. Dacă la bornele înfăşurării secundare este legat un consumator, atunci circuitul secundar este închis şi sub acţiunea tensiune electromotoare induse, înfăşurarea secundară n2va fi străbătută curent. Iar la bornele receptorului apare tensiunea secundară U2.

U1

n1

U2

n2

V Wh

Spre transformatorul de curent

12

12

Page 13: Transformatoare de Masura

Tipuri constructive

Schema formării simbolurilor la transformatoarele de tensiune:

Transformatoare de tensiune de joasă tensiune

Aceste transformatoare sunt de tipul TIB şi se compun din următoarele părţi principale :

Miezul magnetic Înfăşurarea primară Înfăşurarea secundară Carcasă de bachelită

Transformatoare de tensiune de medie tensiune

Tra

nsfo

rmat

or d

e te

nsiu

ne

T

De

exte

rior

E

De

inte

rior

I B Bipolar

T Tripolar

R Cu răşină de izolaţie

M Monopolar

B Bipolar

C Capacitiv

U Cu izolaţie în ulei

M Monopolar

B Bipolar

Cu

izol

aţie

în u

lei

U

Var

iant

ă

O

o

13

13

Page 14: Transformatoare de Masura

Aceste transformatoare pot fi cu izolaţie în răşină sau în ulei. Transformatoarele cu izolaţie din răşină sunt de tipul TIRMo şi TIRBo. Transformatoarele se compun din următoarele părţi principale :

Miezul magnetic Înfăşurarea primară Înfăşurarea secundară Soclul cu cutia de borne Carcasa din răşină turnată

Transformatoarele de tipul TIRMo izolaţia înfăşurării primare este degresivă, sfârşitul înfăşurării fiind legat direct la carcasa metalică, în schimb la transformatoarele de tipul TIRBo izolaţia înfăşurării primare este plină, ambele borne ale înfăşurării fiind izolate corespunzător tensiunii nominale a transformatorului.Transformatoarele cu izolaţie din ulei sunt de tipul TEMU, TEBU.

Transformatoare de tensiune de înaltă tensiune de tipTEMU 110 Kv

Transformatorul se compune din următoarele părţi principale: Miezul magnetic Înfăşurarea primară Înfăşurarea secundară Soclul cu cutia de borne Izolator de porţelan care formează cuva transformatorului Filtru cu silicagel Cutie de borne

Transformatoarele de tensiune inductive se montează pe barele staţiilor, pe fiecare fază în parte, în circuitul generatorului şi câte o dată pe liniile de înaltă tensiune. Conectarea lor în instalaţiile interioare de 6-20 Kv se execută prin separatoare şi siguranţe fuzibile. În instalaţiile de 110 Kv sa mai mult ele sunt conectate prin intermediul separatoarelor.

Transformatoarele de tensiune capacitive au o serie de avantaje faţă de transformatoarele de tensiune inductive:

Permit cuplarea la linia electrică de înaltă tensiune a unei instalaţii de telecomunicaţii de înaltă frecvenţă;

Prezintă o rezistenţă bună la undele de şoc, datorită repartiţiei uniforme a tensiunii în lungul divizorului capacitiv de tensiune.Transformatoarele de tensiune capacitive au o serie de dezavantaje:

Precizia măsurării este mult influenţată de regimurile tranzitorii care apar în cazul avariilor în instalaţiile electrice;

14

14

Page 15: Transformatoare de Masura

Puterea secundară a acestor transformatoare este mai mică decât a transformatoarelor inductive.

Schema electrică de principiu a unui transformator de tensiune capacitiv.

Transformatoarele de tensiune capacitive se compun dintr-un divizor de tensiune capacitiv C1 şi C2 ţi dintr-un circuit inductiv de medie tensiune conectat între priza mediană a divizorului capacitiv şi pământ. În funcţie de valoarea tensiunii nominale, divizorul de tensiune capacitiv conţine unul sau mai multe condensatoare suprapuse. Circuitul inductiv de măsură se compune dintr-un transformator T şi o bobină de fier L, care măreşte inductanţa transformatorului coborâtor T.

C1

C2

I1 L T

U2 y

U1

U/1

I2

15

15

Page 16: Transformatoare de Masura

Caracteristici constructive

Nr.Crt.

Caracteristică Definiţie Formulă şi valori Notaţie

1Tensiunea

nominală primarăReprezintă tensiunea primară pentru care este determinat regimul nominal de funcţionare.

U1n

2 Tensiunea nominală

secundară

Reprezintă tensiunea secundară pentru care este determinat regimul nominal de funcţionare.

5A, Un<110 Kv1A, Un>110 Kv

U2n

3Tensiunea

maximă de lucru

Reprezintă valoarea tensiunii efectivă cea mai mare a tensiunii între faze la care TT poate funcţiona în regim de lungă durată în condiţii normale de funcţionare.

1….750Kv

Um

4 Raport de transformare

nominal

Reprezintă raportul dintre tensiunea nominală primară şi tensiunea nominală secundară

Kn= U1n/ U2n

Kn

5 Raport de transformare

efectiv

Reprezintă raportul dintre tensiunea primară măsurată şi tensiunea secundară corespunzătoare.

Ke= U1/ U2

Ke

6 Eroarea de tensiune

Este eroarea pe care TT o introduce la măsurarea unei tensiuni şi care provine din aceea că raportul de transformare efectiv nu este egal cu raportul de transformare nominal.

εu= Kn*( U1 – U2)*100/ U1

[%]εu

7Eroarea de unghi

Este unghiul de defazaj dintre vectorul tensiunii primare şi vectorul tensiunii secundare.

Minute

δu

8Clasa de precizie

Reprezintă notarea convenţională a limitelor erorilor pe care TT trebuie să le respecte.

Se exprimă în cifre, sau în cifre urmate de litera P.

-

16

16

Page 17: Transformatoare de Masura

9 Sarcina secundară

Este admitanţa circuitului secundar cu indicarea factorului de putere (capacitiv sau inductiv).

Siemens

Y2

10 Sarcina secundară nominală

Este sarcina secundară pentru care sunt garantate condiţiile de precizie şi funcţionare ale TT.

Siemens

Y2n

11Puterea

secundară nominală

Este puterea aparentă absorbită de sarcina secundară nominală în regim nominal de funcţionare

SSn= U22n/ Z2n VA

Reprezintă raportul dintre pătratul tensiunii nominale secundare şi impedanţa secundară nominală.

Ssn

12Puterea

secundară maximă

Este puterea aparentă, absorbită de sarcina având cos φ=0,8 (inductiv)tensiunea primară având valoarea maximă a tensiuni de lucru, încălzirea diferitelor părţi ale transformatorului nedepăşind limitele admisibile, iar eroarea de tensiune fiind maxim 10%.

VA

Smax

13Factorul de putere

secundar

Este cosinusul unghiului dintre curentul şi tensiunea secundară la bornele sarcinii conectată în secundarul transformatorului.

cos φ

14 Factorul de putere nominal

Este factorul de putere al sarcinii secundare pentru care sunt îndeplinite condiţiile clasei de precizie.

cos φn

17

17

Page 18: Transformatoare de Masura

Capitolul IV

Norme de exploatare tehnică a transformatoarelor de măsură

Condiţii de utilizare

Datele tehnice, normale de mediu şi condiţiile de montaj se dau în normele tehnice sau în cartea produsului.În cazul în care lipsesc indicaţiile fabricii constructoare, se va ţine seama de următoarele:

a) Condiţii de mediu

1. Condiţii normale de mediu pentru funcţionarea transformatoarelor de măsură:

Temperatura mediului ambiant maximă +400 C media zilnică, cel mult +300 C minimă în cazul transformatoarelor

pentru montaj interior -50C( -150C pentru cele fabricate din 1982)

minimă în cazul transformatoarelor pentru montaj exterior -300C

2. Condiţii de mediu pentru transformatoarele de curent montate pe trecerile izolante ale transformatoarelor de putere sunt:

Temperaturi limită ale mediului ambiant: Maximă +400 C Minimă -350 C Media zilnică +300 C

Temperatura mediului de imersie(ulei electroizolant TR-30, STAS 811):

Maximă +1000 C Medie pe o perioadă de 24h + 900 C

b) Condiţii de montaj

18

18

Page 19: Transformatoare de Masura

Condiţiile de montaj ale transformatoarelor de măsură sunt prevăzute în carte tehnică a produsului.

c) Alte condiţii

1) Transformatoarele de măsură cu ulei de 110-400 Kv trebuie să fie dotate cu vizor pentru controlul nivelului de ulei , vizibil de la sol. Pe vizor trebuie să se indice nivelul maxim şi minim al uleiului corespunzător variaţiilor de temperatură. La transformatoarele care nu sunt prevăzute cu vizor, nivelul de ulei va fi menţinut la 15-18 mm sub dopul de umplere.

2) Transformatoarele de măsură vor fi prevăzute cu şurub de legare la pământ a pieselor metalice care în funcţionare normală nu sunt sub tensiune. Pentru tensiuni egale sau mai mari de 110 Kv toate piesele metalice aflate în câmpul electric vor fi potenţializate.

3) Înfăşurările secundare ale transformatoarelor de măsură vor avea asigurată o legătură la pământ de protecţie în toate cazurile de funcţionare. Excepţie fac transformatoarele de curent din reţelele de joasă tensiune, pentru care nu este obligatoriu legarea la pământ a înfăşurării secundare. În aceste cazuri, la executarea de lucrării în circuitele secundare fără scoaterea de sub tensiune a înfăşurării primare, se vor lua măsurile corespunzătoare privind lucrul sub tensiune în instalaţiile de joasă tensiune.

4) Transformatoarele de măsură vor fi prevăzute cu marca de stat aplicată de organele de metrologie.

5) Transformatoarele de curent nu vor fi puse sub tensiune sau lăsate în exploatare cu înfăşurarea secundară deschisă.

6) Transformatoarele de tensiune nu vor fi puse sub tensiune sau lăsate în exploatare cu înfăşurările secundare în scurtcircuit.

19

19

Page 20: Transformatoare de Masura

Norme de protectie a muncii

Protecţia muncii este un sistem de măsuri şi mijloace social-economice, organizatorice, tehnice, profilactic-curative, care acţionează în baza actelor legislative şi normative şi care asigură securitatea angajatului, păstrarea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a acestuia în procesul de muncă. Scopul protecţiei muncii este de a reduce la minimum, probabilitatea afectării sau îmbolnăvirii angajatului cu crearea concomitentă a condiţiilor confortabile de muncă la o productivitate maximală a acesteia. Securitatea muncii în activitatea de producţie se asigură pe următoarele căi:

- instruirea în materie de protecţia muncii a tuturor angajaţilor şi a altor persoane la toate nivelurile de educaţie şi pregătire profesională;

- instructarea prealabilă şi periodică a tuturor angajaţilor;- pregătirea specială angajaţilor care deservesc maşini, mecanisme şi

utilaje faţă de care sînt înaintate cerinţe sporite de securitate;- verificarea periodică a cunoştinţelor personalului tehnic ingineresc a

materiei în protecţia muncii(nu mai rar decît o dată în trei luni). Direcţii principale ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii:

- asigurarea priorităţii ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii- emiterea şi aplicarea actelor normative privind protecţia muncii;- coordonarea activităţilor în domeniul protecţiei muncii şi al mediului;- supravegherea şi controlul de stat asupra respectării actelor normative

în domeniul protecţiei muncii;- cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;- apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în

urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;- stabilirea compensaţiilor pentru munca în condiţii grele, vătămătoare

sau periculoase ce nu pot fi înlăturate în condiţiile nivelului tehnic actual;- participarea autorităţilor publice la realizarea măsurilor de protecţie şi al

organizării muncii;- pregătirea şi reciclarea specialiştilor în domeniul protecţiei muncii;

20

20

Page 21: Transformatoare de Masura

Bibliografie

1.Manual pentru autorizarea electricienilor instalatori

Centrul de informare si documentare pentru energetica

Ing.Ion Mihai,Ing. Dorin Merisca,Ing. Eugen Manzarescu

Bucuresti 1995

2.Masurari electrice si electronice-Eugenia Isac

Editura didactica si pedagogica-Bucuresti-1993

3.Practica electronistului amator- Adrian Bitoiu,Gheorghe Baluta,

Corneliu Itcou,Iosif Lingvay,Alexandru Marculescu,Ilie Mihaiescu,

Mircea Negreanu,Adrian Nicolae,Mircea Schmol,Dumitru Sdrulla,Imre

Szatmary

Editura Albatros-Bucuresti-1984

21

21