Trans Por to Are Cu Organ Flexibil de Tractiune Si Fara Tractiune

8/2/2019 Trans Por to Are Cu Organ Flexibil de Tractiune Si Fara Tractiune

1/19

Universitatea Oradea

Transportoare cu organ flexibil de

tractiune.

Transportoare fara orgran flexibil de

tractiune.

Facultatea de Protectie a Mediului Oradea

Birau Razvan-Lucian - Peisagistica anul I

Buibas Ionut-Marian - Horticultura anul I

Matica Iliuta - Horticultura anul I


2/19

Cuprins

I. Transportoare cu organ flexibil de tractiune..3

1.1 Transportoare cu banda...........................4

1.2 Transportoare cu placi......51.3 Transportoare cu raclete10

1.4 Transportoare suspendate..11

II. Transportoare fara orgran flexibil de tractiune.13

2.1 Transportoare gravitationale....13

2.2 Transportoare elicoidala....14

2.3 Transportoare pneumatice.....18

2.4 Transportoare oscilante.....21

2.5 Instalatii auxiliare ale transportoarelor......22

Bibliografie....23

2


3/19

I. Transportoare cu orgran flexibil de tractiune

Instalatiile pentru transport continuu asigura transportul continuu de sarcini, de la un punct la alt

punct la alt punct, situate la acelasi nivel sau la un nivel diferit. Dupa particularitatile lor constructive si

functionale, instalatiile pentru transport continuu se pot grupa in doua categorii:

- transportoare cu organ flexibil de tractiune (transportoare cu banda, transportoare cu racleta,

transportoare cu placi, transportoare cu cupe etc.)

- transportoare fara organ flexibil de tractiune (transportoare gravitationale, transportoare

elicoidale, transportoare pneumatic etc.)

La transportoarele din prima grupa, organul flexibil de tractiune poate fi purtator al sarcinii

(transportorul cu banda) sau poate servi numai la realizarea tractiunii nevesara organelor de lucru.

Transportoarele, din cea de a doua grupa, asigura deplasarea sarcinii in diferite modalitati specific

(gravitational, pneumatic etc.). In functie de directia de deplasare a sarcinii, fiecare din cele doua grupe

de mai sus se mai poate subdivide in: transportoare care deplaseaza sarcini numai pe orizontala sau sub

un unghi fata de orizontala, mai mic decat unghiul de alunecare a sarcinii; transportoare care deplaseaza

sarcini pe vertical sau sub un unghi mic fata de vertical (denumite si elevatoare), transportoare care

deplaseaza sarcini sub orice unghi, inclusiv pe directia orizontala sau vertical.

Sub denumirea de sarcina se intelege materialul care este supus operatiei de transport. Sarcinile

se pot prezenta sub forma sarcini individuale (in bucati). Sau sub forma de sarcini varsate (in vrac).

Instalatiile de transport continuu au un rol deosebit de important in mecanizarea si automatizarea

proceselor de lucru. In general, aceste instalatii cuprind, in afara de masina propriu-zisa de transport, si

diferite subansambluri auxiliare: dispositive pentru incarcare-descarcare; instalatii pentru depozitarea

materialului (buncare); pentru repartizarea sau dozarea lui (inghizatoare, alimentatoare, cantare). Natura

materialului, precum si fluxul neuniform realizat pe trasee complicate de transport, oblige la folosirea

unor mijloace de transport discontinuu asa cum ar fi: carucioarele terestre sau remorcile tehnologice.

Transportoarele cu organ flexibil asigura transportul sarcinilor de orice fel (varsate sau in bucati).

Ele realizeaza deplasarea sarcinilor cu ajutorul unor organe de lucru (cupe, raclete) ce transmit sarcinii

forta de tractiune existent in organul flexibil de tractiune. Uneori insasi organul flexibil de tractiune este

purtator al sarcinii( transportul cu banda). Traseul de transport este curba axei organului flexibil de

tractiune. Transportoarele cu element flexibil de tractiune, sunt alcatuite din urmatoarele parti:-organul flexibil de tractiune al carui axa formeaza o curba inchisa, alcatuita dintr-o succesiune

de segmente de dreapta, racordate intre ele prin arce de cerc;

-organele de lucru montate echidistant in organul flexibil de tractiune (raclete, cupe, platforme),

transmit sarcinii forta de tractiune din elemental flexibil;

-organele de rezemare pe care se sprijina, fie organul flexibil de tractiune, fie organele de lucru,

ele prezentandu-se sub forma unor ghidaje, tabliere sau baterii de role stationare, amplsate dupa

traiectoria curba sau rectilinie;

-mecanismul de actionare care asigura antrenarea elementului flexibil de tractiune;

-dispozitivul de intindere destinat sa asigure o anumita stare de tensiune in elemental flexibil;

-scheletul de sustinere alcatuit din profile laminate pe care se monteaza celelalte subansambluri

si care preia si transmite la sol incarcarile ce actioneaza asupra transportului.

3


4/19

Organele specific trasportoarelor cu element flexibil de tractiune sunt urmatoarele: organelle

flexibile de tractiune propriu-zise si organelle pentru dirijarea si antrenarea acestuia.

Organele flexibile de tractiune sunt benzile (textile, din cauciuc sau din impletitura metalica),

lanturile si cablurile (unul sau mai multe cabluri). Benzile folosite la transportoare trebuie, sa

indeplineasca o serie de conditii: sa fie sufficient de rezistente si de elastic, sa nu se lungeasca excesiv,

sa reziste la abraziunea exercitata de sarcini si la intermperii etc. Benzile textile confectionate din fibrenatural (bumbac, in, canepa) sau artificial (PVC, relon) corespund partial conditiilor de mai sus. Benzile

metalice confectionate dintr-o impletitura de fire metalice se folosesc mai ales la transportul sarcinilor

calde.

Benzile de cauciuc corespund cel mai bine conditiilor enuntate si au o utilizare larga. Ele sunt

armate cu insertii formate din straturi de panza (tesaturi de bumbac sau din fire sintetice), din fire textile

(cord) si uneori metalice (pentru benzile de mare rezistenta). Cauciucul protejeaza insertiile impotriva

agentilor externi, marind durabilitatea panzei.

1.1 Transportoare cu banda

Acestea reprezinta tipul cel mai raspandit de transportor continuu, putand fi utilizat atat ca instalatie

stationara cat si ca trnasportor mobil. In fuctie de particularitatile traseului de transport, transportoarele

cu banda folosesc solutii constructive foarte variate. In cazul cand traseul de transport are o configuratie

complicate, traseul se subdivide pe portiuni rectilinii, fiecare fiind deservita de cate un transportor care

debiteaza in dispozitivul de alimentare al transportorului urmator. Lungimea unui transportor cu banda

este limitata de rezistenta benzii in ce priveste preluarea fortei de tractiune (benzile cu insertie de

bumbac au lungimi pana la 300m, in timp ce benzile metalice pot ajunge pana la 500m).

Cele mai raspandite transportoare de acest tip folosesc o banda fara sfarsit , confectionata din

cauciuc cu inseratie textila.

Banda este sprijinita pe role si antrenata de un tambur pus in miscare de un grup motor electric-reductor

de turatie. Pentru a sta in continuu intinsa, banda este trasa prin intermediul tamburului liber cu ajutorul

unui dispozitiv de intindere cu surub, cu cablu sau cu contragreutati. Posturile de lucru sunt amplasate de

o parte si de alta a benzii produsele rezultate fiind depuse pe banda direct sau , in cazul unor produse

mici, in cutii speciale.

La capatul benzii produsele sunt scoase pe banda in vederea strangerii lor in cutii colectoare sau

in vederea trecerii lor pe o alta banda. Acest lucru se poate realiza fie prin amplasarea deasupra benzii a

unei placi inclinate fie prin impingerea laterala a produselor de catre tija unui piston actionat pneumatic

sau de catre un electromagnet . In acest al doilea caz , comanda actionarii pistonului sauelectromagnetului poate fi data de catre o celula

In cazul transportoarelor cu banda , sarcinile care se deplaseaza sunt depuse pe o banda ,

executata din insertii textile vulcanizate , sau laminate din otel , care se misca pe reazeme stationare cu

role si infasoara toba de actionare si cea terminala.

Miscarea se transmite benzii de catre toba de actionare , prin frecare.

Sunt cele mai utilizate echipamente pentru transportul in flux continuu a materialului in vrac.

Transportoarele cu banda role sunt folosite in diverse ramuri ale industriei, cum ar fi industria miniera,

siderurgica, a materialelor de constructii, etc. Acest tip de transportor se foloseste in industriile in care

este necesar asigurarea unui flux continuu de material.

Transportoarele cu banda se folosesc pentru transportul pe orizontala sau pe directie inclinata

fata de orizontala cu un unghi de 5-25. De asemenea traseul pe care lucreaza transportorul poate ficombinat, fiind format din zone orizontale, zone inclinate, unite intre ele cu zone curbe. Tinand seama

4


5/19

de rezistenta benzilor, lungimea maxima a unui transportor cu banda s-a limitat la 250-300 m. In cazul in

care sarcina trebuie sa fie transportata pe distante mai mari, se utilizeaza o instalatie de transport

compusa din mai multe transportoare care se alimenteaza in serie. Principiul de functionare al

transportorului este urmatorul: banda (element de transport si tractiune) este intinsa intre tamburul de

tractiune si tamburul de intoarcere, fiind sprijinita atat pe ramura plina cat si pe cea goala de role,

montate in scheletul metalic at transportorului.

a) vederea generala;

b) sectiunea prin banda transportoare plana;

c) sectiunea prin banda in forma de jgheab.

1) Banda transportoare continua;

2) Tambur de actiune;

3) Tambur antrenar;

4) Dispozitiv de intindere;

5) Greutati;

6) Partea purtatoare a benzii;

7) Partea libera a benzii;

8) Role de sustinere;

9) Constructive metalica;

10) Role asezate inclinat;

11) Palnia de descarcare;12) Palnia de alimentare;

13) Material.

1.2 Transportoare cu placi

Acestea servesc la transportul sarcinilor individuale sau varsate, constructia lor fiind asemanatoare

transportoarelor cu banda. Organul flexibil de tractiune este alcatuit din doua lanturi cu eclise, bucse si

role, pe care sunt fixate o serie de placi distantate intre ele sau apropiate, in asa fel incat formeaza untablier continuu. La transportorul cu placi , banda flexibila este inlocuita printr-un organ mobil,

5


6/19

Format din unul sau doua lanturi ( mai rar din cabluri) de care sunt fixate placi de metal sau lemn.

Miscarea se executa , de obicei , pe role stationare sau adesea mobile , care se rostogolesc pe ghidaje ,

iar in unele cazuri se executa prin alunecare. In punctele terminale , lanturile se infasoara pe niste roti

profilate pentru lanturi (roti de lant).

In cazul unui lant cu articulatii verticale , toate ramurile transportorului se aseaza intr-un singur

plan ( tip orizontal inchis).

Transportoarele cu placi articulate se utilizeaza pentru transportul materialelor varsate si a

sarcinilor unitare in diferite ramuri ale economiei. Ele sunt frecvent folosite in industria constructoare de

masini , in industria materialelor de constructii.

Transportoarele cu placi articulate pot avea o productivitate mai mare decat transportoarele cu

banda flexibila si o lungime mai mare decat acestea , intrucat organul de tractiune (lantul) poate prelua o

forta de tractiune mai mare decat banda textila cauciucata. Adoptand un material adecvat pentru placi ,

se pot transporta materiale cu temperatura ridicata , abrazive sau cu agresivitate chimica. Tablierul

transportorului are o viteza mica , permitand efectuarea de operatii tehnologice in timpul transportului

materialului.

Transportoarele cu placi au exploatare mai dificila. In comparatie cu transportoarele cu banda

flexibila greutate mai mare, constructie mai complicata, pret de cost mai ridicat.

Printre avantajele transportoarelor cu placi articulate se mentioneaza tablierul din placi, care pote fi

usor executat ca o constructie foarte rezistenta si care, la nevoie, poate fi intarit in mod suplimentar

printr-o captuseala metalica, lemnoasa sau confectionata din materiale speciale care se pot schimba.

In unele cazuri, transportoarele cu placi articulate instalate sub gurile buncarelor regleaza singure

debitul materialului care se scurge pe ele si ca urmare pot functiona, fara alimentatori mecanici.

Unul din avantajele transportorului cu placi articulate este posibilitatea de a realiza, in mod simplu,

incovoierea traseului orin plan vertical cu conexitatea, fie in sus, fie in jos si in acelasi timp,daca este

nevoie, cu raze relativ mici-cuprinse intre 5 si 8 m.

CARACTERISTICI TEHNICE

Debit transportat................... 45/h

Viteza de transport.......... 0,2m/s

6


7/19

Material transportat.... calcar

Greutatea volumetrica...

Lungimea de transport..... 25000mm

Latimea placilor metalice.... 650mm

Inaltimea de transport.... 7000mm

Inclinare.......... 27grade

Forta de antrenare se transmite lantului prin angrenarea acestuia cu roata de actionare.

Antrenarea se face printr-un mecanism format dintr-un motor ASI-1602-40-8 reductor 2CH-N-160, otreapta de angrenare deschisa.

Incarcarea materialului se poate face in orice punct al transportorului prin palnia de incarcare,

descarcarea materialului are loc numai la capatul transportorului, prin palnia de descarcare. Transportul

cu placi articulate pentru transportul calcarului are un unghi de inclinare .

Trecerea de pe directie orizontala pe directie inclinata se face printr-o curba cu raza de curbura

egala cu 4,05m. Pentru ghidarea lanturilor, in portiunile curbe de racordare, se monteaza contra sine, in

acelasi plan cu sinele.

Cadrul transportorului cu placi articulate pentru transportul calcarului se executa din laminate de

otel (L), din sectoare care se asambleaza prin suruburi.

Cadrul transportorului se poate imparti in trei sectoare:

un sector rectiliniu orizontal;

un sector curbiliniu;

un sector rectiliniu(curbat) inclinat.

Placile se fixeaza prin corniere, la eclisele interioare ale lantului. Se folosesc lanturi cu eclise

pentru transportoare M 160-S-100-1-STAS-10057/1-75 cu role de sprijin cu guler. Ele se realizeaza

nedemontabile. Rolele de sprijin cu guler au diametrul mai mare decat latimea eclisei, ele servind si ca

elemente de sprijin al lantului la deplasarea acestuia pe ghidaje.

Pentru a se asigura functionarea corecta a lantului, eclisele exterioare se preseaza pe bolturi, iar

cele interioare pe bucse, astfel incat este permisa doar rotirea bucsei pe bolt, ceea ce micsoreaza uzura

lantului. Deoarece eclisele cu zale interioare alterneaza cu eclisele cu zale exterioare, lantul este format

dintr-un numar par de zale.Bolturile se fixeaza prin nituirea capetelor lor. Lanturile se imperecheaza din

loc in loc cu bolturi speciale lungi, care fixeaza ambele lanturi si asigura paralelismul lor. Presiunea

specifica ridicata care se obtine in articulatii, precum si frecarea placilor una de alta mareste rigiditatea

lantului. Acest lant se fabrica in bucati de aproximativ 5 metri lungime. Fiecare lant se livreaza cu cate

un bolt de legatura.

7


8/19

1) Motor ASI 160L- 42 -8

2) Cuplaj CE 5 - 40/42

3) Reductor 2 CHN - 160

4) Cuplaj CE 9 755) Aparatoare cuplaj

6) Cap actionar

7) Curatitor

8) Lant

9) Blocaj cap actionare.

1.3 Trasportoare cu raclete

Acestea sunt alcatuite din unul sau doua organe flexibile de tractiune (lanturi, cabluri) pe care suntfixate, la interval egale, niste organe de lucru (raclete) care asigura transportul sarcinii in lungul unui

jgheab sau tub. Se folosesc pentru sarcini varsate care nu se aglomereaza si nici nu adera pe suprafetele

cu care vin in contact.

Organele de lucru (racletele) se prezinta sub forme constructive foarte variate, in functie de natura

sarcinii, de sectiuna transversal a jgheabului, de configuratia traseului etc. Fluxul de sarcina realizat de

transportorul cu raclete poate fi discontinuu sau continuu. Functionarea obisnuita a transportatoarelor cu

raclete este in flux dinscontinuu cand, in fata fiecarei raclete, se acumuleaza o cantitate oarecare de

material. Functionarea transportorului cu raclete, in flux continuu, se realizeaza atunci cand stratul de

material din jgheab depaseste intaltimea racletelor. Deplasarea stratului de material in lungul jgheabului

in acest ultimo caz are la baza faptul ca rezistenta ala forfecare (de catre raclete), a materialului, este mai

mare decat frecarea acestuia de peretii jgheabului. Acest lucru este posibil numai daca viteza racletelor

este mica (0,20,3 m/s)

8


9/19

a) Vederea generala

b) Vederea prin jgheab si raclete

1) Jgheamb

2) Raclete

3) Cablu (lant) pentru fixarea racletelor

4) Tambur de antrenare

5) Role de ghidare

6) Rigidizarea racletelor

7) Palnie de alimentare

8) Palnie de descarcare

9) Cadru de sustinere

10) Surub de intindere

11) Tambur de intindere

1.4 Transportoare suspendate

Realizeaza trasee complexe, cu curbe in plan sau verticale, asigurand deplasarea sarcinilor de la un

nivel la altul sau in palier. Aceste transportoare deservesc fluxuri tehnologice asigurand deplasarea

sarcinilor de la un post de lucru la altul, incarcarea-descarcarea putandu-se realize oriunde pe traseul de

transport. Viteza transportorului este corelata cu ritmul operatiilor pe flux, in general u=0,010.035

m/s. Lungimea traseului de transport este mare putand ajunge pana la 2 km.

Transportoarele suspendate sunt alcatuite dintr-o cale de rulare suspendata la o inaltime oarecare de

la sol, montata in circuit inchis, pe care se deplaseaza o serie de carucioare puse in miscare de un organ

flexibil de tractiune ce poate fi cablu sau lant. Organul flexibil de tractiune poate fi pus in miscare de una

sau mai multe statii de actionare, avand organe de abatere la curbele in plan orizontal sau in vertical

(role de abatere, ghidaje cu alunecare, ghidaje cu baterii de role stationare). Carucioarele pot fi active,

adica purtatoare de sarcina, sau intermediare, servind doar la rezemarea organului flexibil de tractiune.Carucioarele active poarta junguri special, suporti sau traverse pe care se poate agata sarcina. La curbele

9


10/19

in plan vertical ale traseului de transport, cand tensiunea din organul flexibil de tractiune tinde sa ridice

carucioarele de pe calea de rulare, se prevad ghidaje special, care oblige caruciorul sa ramana la nivelul

caii. Dispozitivele de intindere sunt de cele mai multe ori cu contragreutate. Mecanismele de actionare

sunt cu frecare, in cazul cablurilor, sau cu agremenare, in cazul lanturilor.

Elevatoarele sunt transportoare cu organ flexibil de tractiune care realizeaza transportul sarcinii pe

directia apropiata pe vertical sau vertical.

Elevatoarele folosesc ca organe de lucru cupe pentru sarcini varsate si leagane sau platform pentru

sarcini individuale. Elevatoarele cu cupe au un organ flexibil de tractiune care pe rola de abatere aflata la

partea inferioara si prevazuta cu dispozitiv de intindere. Organul flexibil este neghidat, numal latransportoarele inclinate sunt prevazute ghidaje la nivelul ramurii superioare (ramura incarcata). La

majoritatea elevatoarelor pentru sarcini varsate (cereal) cele doua ramuri ale elevatorului se deplaseaza

printr-o tubulatura de table. Descarcarea sarcinii se realizeaza prin gurile elevatorului. Elevatoarele cu

cupe se construiesc pentru inaltimi de ridicare pana la 50 m si pentru productivitati de pana la 300 t/h.

1) Statie de antrenare;

2) Dispozitiv de intindere;

3) Cale de rulare;

4) Platan;

5) Organ de tractiune;

6) Dispozitiv de intoarcere;7) Dispozitiv de intoarcere cu role;

10


11/19

8) Dispozitiv de intoarcere cu roti dintate;

9) Carucior;

10) Stalp;

11) Suportul dispozitivului de intindere;

12) Suportul statiei de antrenare.

II. Transportoare fara organ flexibil de tractiune

La aceasta categorie de transportoare rezistenta la inaintare a sarcinii nu este invinsa prin forta

exercitata de un organ flexibil de tractiune ci pe alte cai si anume: prin forta gravitatiei, la

transportoarele gravitationae; prin actiunea mecanica de impingere realizata de un melc transportor, la

transportoarele elicoidale; prin impingerea unui amestec de aer si sarcina cu ajutorul unei pompe, la

transportoarele pneumatice.

II.1Transportoare gravitationale

Transportoarele gravitationale asigura transportul sarcinilor varsate sau in bucati pe baza fortelor

de gravitatie.

Transportoarele se prezinta sub forma de tuburi jgheaburi,plane inclinate pe care sarcina aluneca sau se

rostogoleste. Pentru sarcini in bucati se pot folosi suprafete captusite cu roluri neactionate. (transportoare

cu rulouri )

Constructiile cele mai simple se prezinta sub forma de tuburi, jgheaburi sau plane inclinate pe

care aluneca sau se rostogolesc sarcinile.In cazul in care spatiul afectat transportului nu permite

amplasarea lui desfasurata, se folosesc jgheaburi in cascada pe verticala si jgheaburi elicoidale. Pentru

sarcinile sub forma de pulberi se pot folosi si jgheaburi pneumatice.

Jgheabul este foarmat din doua compartimente: unul superior, prin care se deplaseaza sarcina si unul

inferior, prin care se insufla aer la o presiune de 0,3 0,4m H2O. Un strat poros separa cele doua

compartimente. Aerul care trece prin peretele poros fluidizeaza stratul de sarcina din compartimentul

superior micsorand coeficientul de frecare al acestuia. Compartimentul superior are o serie de capace cu

strat filtrant, care asigura evacuarea aerului insuflat. Transportorul are o pompa de aer si un buncar de

alimentare pentru sarcina.

Transportoarele cu rulouri se folosesc la transportul sarcinilor individuale si se intalnesc sub

forme constructive: cu rulouri actionate si cu rulouri neactionate. In fermele si complexele pentrucresterea animalelor isi gasesc utilizare numai in forma cu rulouri neactionate (transportoare

gravitationale)

Transportoarele gravitationale cu rulouri prezinta un tablier cu rulouri stationare. Corpul rulourilor este

in general cilindric, iar pentru sarcini de forma alungita se pot folosi rulouri dublu tronconice.

Pe traseele curbe rulourile au forma tronconica sau fiecare rulou este inlocuit cu cate doua rulouri

scurtece se pot roti independent pentru ase evita alunecarea sarcinii pe suprafata ruloului.

11


12/19

II.2Transportoare elicoidale

Transportoarele elicoidale au utilizare larga fiind folosite nu numai la transportul materialelor ci

si in alte scopuri ( amestecatoare, extractoare, alimentatoare, dozatoare) Pot fi folosite ca instalatii fixe

sau deplasabile.

Din punctual de vedere al cinematicii materialului transportat se disting transportoare elicoidale

lente, la care materialul se transporta dupa o directie paralela cu axa melcului si transportoare elicoidale

rapide, la care materialul transportat descrie o traiectorie elicoidala.Inaintarea materialului in lunguljgheabului se realizeaza datorita actiunii motorului melc.Formele constructive ale melcului transportor

sunt variate.

12


13/19

1) Jgheab

2) Melc transportor

3) Arbore

4) Lagare de capat5) Lagare de capat

6) Lagar intermediary

7) Angrenaj cu roti conice

8) Motor electric

9) Palnie de alimentare

10) Palnie de descarcare

11) Redactor

12) Volant

13) Support

Turatia melcului este cuprinsa intre 40 si 190 rot/min (cele mai ridicate turatii fiind la

transportoarele cu diametru mic, pentru sarcini varsate). Jgheabul transportorului poate fi inchis sau

deschis. Umplerea jgheabului se realizeaza in proportie redusa mai ales la materialele grele si cu

abrazivitate ridicata. Diametrul jgheabului variaza intre 150 600 mm . Lungimea tronsoanelor de melc

transportor, sau jgheab, nu depaseste 2. -2.5m. La elevatoarele melcate, care asigura transportulsarcinilor pe verticala, jgheabul este complet umplut cu material.

Transportoarele elicoidale prezinta constructii simple, usor de exploatat, cu sigiranta ridicare in

exploatare, cu posibilitati de etansarea jgheabului, cu incarcare si descarcare in mai multe

locuri,capabile sa realizeze inaltimide ridicare a sarcinii pana la 15m, lungimi de transport in palier pana

la 30 m si debite pana la 50t/h.

Pe langa aceste avantaje transportoarele melcate prezinta si o serie de dezavantaje: productivitate

relative redusa, uzarea organelor de lucru si consum ridicat de energie pe unitate de produs transportat.

13


14/19

II.3Transportoare pneumatice

Transportoarele pneumatice se folosesc la transportul sarcinilir varsate cu granulatie fina

amestecate cu o cantitate oarecare de aer care constituie agentul de transport. Acest amestec este impins

pintr-oconduca prin realizarea unei diferente de presiune intre capatul initial si final al acesteia. Ajuns in

punctual de descarcare amestecu este separate in compartimentele sale.

14


15/19

Subansamblurile principale ale unui transportor pneumatic sunt: alimentatorul, care formeaza amestecul

intre sarcina si aer; tubulatura, care formeaza traseul de transport; separatorul, aflat la punctual de

descarcare cu rolul de separare a sarcinii de aer si o pompa de aer ( ventilatorul ) care produce diferenta

de presiune necesara transportului.

In functie de modul cum se realizaeaza diferenta de presiune, instalatiile de transport pneumatic se

impart in urmatoarele grupe : transportoare pneumatice cu refulare, transportoare pneumatice cu

aspiratie si transportoare pneumatice mixte.

Transportoarele pneumatice cu refuare cuprind pompa de aer, care realizeaza de o presiune de 2-

6 bar in recipeintul de uniformizare. Aerul refulat pe conducta de transport este amestecat cu sarcinaintrodusa de alimentator. Amestecul de aer si sarcina este impins spre nivelul de descarcare unde se afla

separatorul si curatatorul de aer. Descarcarea sarcinii se poate face divergent . Prin folosirea unei

presiuni de lucru ridicate se pot realize trasee de transport lungi.

Transportoare pneumatice prin refulare. Transportul materialului se obtine datorita curentului de

aer produs de suflanta 1 montata la capatul initial al instalatiei, inaintea zonei de incarcare a materialului.

Materialul granular este aspirat impreuna cu aerul prin capul de aspiratie 7 si transportat pe conducta 2

pana la silozul de descarcare 3. Separarea ultimelor granule antrenate de aer se face in

ciclonul 4. Reglarea depresiunii se face in functie de natura, marimea granulelor si pierderile prin frecare

care intervin pe intreaga lungime a instalatiei. Transportui pneumatic prin aspiratie este eficient in cazul

descarcarii materialelor din vagoane, platforme, remorci etc. la distante de pana la 120 m.

La transportoarele pneumatice cu aspiratie materialul este absorbit printr-o gura speciala de

absorbtie direct din vrac, Amestecul trece prin separator, deprafuitor urmand cu aerul curatat sa fie

aspirat de ventilator. Transportorul poate fi folosit cu alimentare convergenta ( alimentare din mai multe

puncte ) In conducta de transport existent subpresiune care poate fi mentinuta cu greu datorita

neetansarilor, traseele de transport sunt scurte.

15


16/19

Transportoare pneumatice prin aspiratie . Transportul materialului se realizeaza cu un exhaustor

montat la capatui instalatiei pneumatice, astfel ca acesta se aria in intregime sub depresiune. Exhaustorul

5, montat dupa punctui final al instalatiei, produce depresiunea necesara (0,50,6 bar) aspiratiei curentului

de aer in vederea antrenarii materialului. Materialul granular este aspirat impreuna cu aerul prin capul de

aspiratie 7 si transportat pe conducta 2 pana la silozul de descarcare 3. Separarea ultimelor granule

antrenate de aer se face in ciclonul 4. Reglarea depresiunii se face in functie de natura, marimea

granulelor si pierderile prin frecare care intervin pe intreaga lungime a instalatiei. Transportul pneumaticprin aspiratie este eficient in cazul descarcarii materialelor din vagoane, platforme, remorci etc. la

distante de pana la 120 m.

Transportoarele pneumatice mixte sunt alcatuite in prima parte dintr-o instalatie cu absorbtie iar

in partea a 2-a dintr-o instalatie de refulare. Aceste transportoare pot realize cele mai lungi si mai

complicate trasee de transport ( pana la 2000 m lungime ) atingand debite mari ( pana la 300 t/h)

Transportoarele pneumatice prezinta dezavantajul unui consum specific de energie ridicat si a unei uzuri

pronuntate a conductelor.

Dispozitivele pentru efectuarea amestecului utilizate in constructia transportoarelor pneumatice pot fi:

guri de aspiratie, alimentatoare celulare, alimentatoare elicoidale sau alimentatoare cu camere duble

pentru celelalte categorii de transportoare.

- gurile de aspiratie sunt alcatuite dintr-un tub central si un manson exterior culisant. Deplasarea

mansonului culisant duce la marirea sau micsorarea sectiunii prin care patrunde aerul. Aerul

trecand prin masa de material antreneasa particulele de material spre tubul central

- -alimentatoarele celulare ( ecluze ) sunt alcatuite dintr-un rotor cellular care se roteste intr-o

carcasa cilindrica ( 20-60rot/min) Celulele preiau materialul si-l transmit in conducta de transport

in care se afla aer sub presiune.

16


17/19

- -alimentatoarele elicoidale sunt alcatuite dintr-un transportor elicoidal scurt si o camera de

amestec. Rotorul elicoidal are pas variabil, ceea ce conduca la o comprimare oarecare a

materialului asigurandu- se astfel etansarea camerei de amestec. Pentru cazul cand alimentatorul

nu functioneaza, camera de amestec este etansata prin clapeta. Camera de amestec are o serie de

ajutaje prin care se insufla aer prin presiune, aerul barboteaza materialul trimitandu-l spre

conducta de transport..

- -alimentatoarele cu camere duble sunt alcatuite din doua camere de amestec care au si rol de

ecluze. Aceste camere functioneaza alternant: in timp ce una din ele se umple cu material

( sarcina ) in cealalata se introduce jeturi de aer sub presiune care barboteraza si antreneazasarcina printr-un consum mai redus de energie in comparative cu celelalte alimentatoare.

- -separatoarele si curatatoarele de aer permit separarea sarcinii de agentul de transport folosind

diferite modalitati de separare: micsorarea brusca a vitezei amestecului, centrifugarea

emestecului sau trecerea lui prin straturi filtrante

II.4Transportoare oscilante

Sunt compuse dintr-un jgheab, sustinut de lamelele elastice inclinate in sens contrar miscarii

materialului din jgheab. Miscarea rectilinie alternative este imprimata jgheabului de mecanismul biela

manivela ( sau excentric ) Alimentarea materialului se face prin palnia de alimentare , evacuarea

facandu-se prin gura de descarcare.

La miscarea jgheabului inainte materialul din jgheab se deplaseaza o data cu acesta avand o

viteza mai mica, in timpce, la cursa de intoarcere, jgheabul deplasandu-se cu viteza mai mare, materialul

nu mai poate fi antrenat si continua sa se deplaseze inainte sub actiunea inertiei.

Prezinta avantajul unei constructii simple si ieftine, materialul transportat avand granulatie

neuniforma, distantele de transport fiind de pana la 100m. Capacitatea de transport fiind ade asemenea

de maximum 250t/h, consumul de energie este mare, produce vibratii si zgomot in timpul transportului.

Daca se mareste numarul de oscilatii ale jgheabului intre 1500 -3000 miscari/min, iar marimea

cursei se micsoreaza, deplasarea materialului se realizeaza in salturi mici, iar transportorul se numeste

vibrator.

17


18/19

II.5Instalatii auxiliare ale transportatoarelor

Instalatiile auxiliare ale tranportatoarelor deservesc alimentarea descarcarea si stocarea

temporara a materialelor ce se transporta in cee ce urmeaza se vor trata: buncare, inchizatoare si

alimentatoare.

Buncarele sunt recipiente in care se pot stoca sarcinile varsate. Forma constructive a acestorrecipiente permite clasaficarea lor in doua categorii : Buncare propriu-zise la care inaltimea ac ce. Unghiul beta este considerat unghiul de frecare interior al materialului.

Inchizatoarele servesc la inchiderea si deschiderea gurilor de evacuare a materialului din buncar.

In cazul cand gurile de scurgere au dimensiunile mai mari de 600 x 600 mm inchizatoarele nu mai pot fi

manevrate manual. Inchizatoarele se pot clasafica dupa forma organului de inchidere: inchizator cu

clapeta si cu contragreutate, inchizatoare cu sertar plan ghidat in glisiere, inchizatoare cu sertat simplu

care datorita formei lor cer o forta mai mica de manevrare, inchizatoare cu lanturi si inchizatoare cu

tablier flexibil ce se pot folosi la materialele cu granulatie mare. Inchizatorul cu tablier flexibil elimina

frecarea dintre material si organul de inchidere ( tablierul flexibil fiind ancorat de buncar la deplasarea

caruciurului se va rostogoli pe material )

18


19/19

a) -cu banda orizontala. b) -cu banda inclinata

Alimentatoarele asigura evacuarea materialelor din buncare in vederea alimentarii

transpotoarelor, la debite prescrise. Aceste alimentatoare pot indeplini si functia de dozatoare volumice.

Cele mai raspandite alimentatoare sunt: alimentatoarele cu element flexibil de tractiune si

alimentatoarele cu organe de lucru rotative

Alimentatorul cu banda: se compune dintr-o banda textile cauciucata fara sfarsit, tamburul de actionare,

tamburul de intindere si rolele de sustinere. Poate fi reglat cu ajutorul unui sertar care modifica inaltimea

stratului de material de pe transportor. Productivitatea dozatoarelor cu banda poate ajunge pana la

3000mcubi/h

Bibliograf ie

www.google.ro

http://www.wikipedia.org/

Donca Gheorghe, Bazele utilajelor si instalatiilor pentru alimentatia publica si turism, editura

Universitatii din Oradea, 2009, pag 222 243.

19
http://www.google.ro/http://www.wikipedia.org/http://www.google.ro/http://www.wikipedia.org/

Trans Por to Are Cu Organ Flexibil de Tractiune Si Fara Tractiune

Documents

Transcript of Trans Por to Are Cu Organ Flexibil de Tractiune Si Fara Tractiune