Tovarăşi sau cetăţeni?Suport pentru democraţie şi economia de piaţă

Claudiu D. TufişInstitutul de Cercetare a Calităţii Vieţii

Lucrare prezentată la seminarul Valori ale românilor: 1993 – 2006 24 Septembrie 2007

Dilema tranziţiei

Pesimism iniţial: “suportul populaţiei pentru democraţie se va reduce dacă bunăstarea majorităţii populaţiei este diminuată substanţial de reforme” (Kullberg şi Zimmerman, 1999: 326).

Oamenii sunt: Principalii actori ai reformelor (Sztompka, 1996a: 127). Principalul obstacol în calea reformelor (Przeworski, 1993: 185)

Este necesară analiza suportului atât pentru democraţie cât şi pentru economia de piaţă.

Rose (1992): de vreme ce nu există democraţii fără economie de piaţă, nu se poate vorbi despre o democraţie consolidată decât atunci când publicul acceptă valorile ambelor sisteme

Easton

Două tipuri de suport: Suport difuz. Suport specific.

Trei obiecte ale suportului: Comunitatea politică. Regimul politic. Autorităţile.

Atitudinile faţă de democraţie şi economia de piaţă sunt forme de suport difuz pentru principiile de bază ale noului sistem politico-economic.

Variabile dependentedemocraţie Suport difuz pentru democraţie. Index aditiv construit din două

variabile (r=0,307): Cât de bine este pentru România să aibă un sistem politic democratic Cât de important este pentru respondent să trăiască într-o ţară

guvernată în mod democratic.

Atitudini faţă de alternative la democraţie: Regim autoritar Regim militar Regim tehnocrat

Toleranţă faţă de grupuri minoritare.

Caracteristici considerate ca fiind importante pentru democraţie.

Variabile dependenteeconomia de piaţă

Suport pentru modelul liberal al economiei de piaţă (28,37% din variaţie): Atitudini faţă de competiţie Atitudini faţă de proprietatea privată

Suport pentru modelul social-democrat al economiei de piaţă (41,27% din variaţie): Atitudini faţă de diferenţierea veniturilor Atitudini faţă de responsabilitatea pentru bunăstarea individuală

Cele două variabile sunt corelate slab (r=0,173).

Variabile independente democraţie

Caracteristici socio-economice ale respondenţilor (sex, vârstă, educaţie, venit, etnie, religie, mediu rezidenţial).

Implicare în viaţa politică (interes, voluntariat, protest). Orientări valorice (stânga-dreapta, libertate-egalitate, materialism-

postmaterialism). Alte tipuri de suport:

Suport (difuz? specific?) pentru structura sistemului politic (încredere instituţională).

Suport specific pentru acţiunile sistemului politic (satisfacţie cu funcţionarea democraţiei, satisfacţie cu activitatea guvernului).

Suport difuz pentru principiile sistemului economic (modelul liberal, modelul social-democrat).

Suport specific pentru acţiunile sistemului economic (satisfacţie cu funcţionarea economiei de piaţă).

Intenţie de vot.

Variabile independenteeconomia de piaţă

Caracteristici socio-economice ale respondenţilor (sex, vârstă, educaţie, venit, etnie, religie, mediu rezidenţial).

Implicare în viaţa politică (interes, voluntariat, protest). Orientări valorice (stânga-dreapta, libertate-egalitate). Evaluări ale situaţiei economice proprii şi naţionale în

prezent şi ale situaţiei economice proprii în viitor. Alte tipuri de suport:

Suport (difuz? specific?) pentru structura sistemului politic (încredere instituţională).

Suport specific pentru acţiunile sistemului economic (satisfacţie cu funcţionarea economiei de piaţă , satisfacţie cu activitatea guvernului).

Rezultate

Suport difuz pentru democraţie (% cu atitudini pozitive faţă de democraţie)

0

25

50

75

100

1999 2005

Democraţie (% pro) Regim militar (% contra)

Regim tehnocratic (% contra) Regim autoritar (% contra)

Intoleranţă faţă de grupuri minoritare(% intoleranţi)

0

25

50

75

Homosexuali Ţigani Bolnavi SIDA Altă rasă Imigranţi Cuplurinecăsătorite

Altă religie Altă etnie

Caracteristici esenţiale pentru democraţie (scor mediu pe scală de la 1 la 10)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Alegeri libere

Drepturi egale femei - bărbaţi

Protecţia libertăţilor

Schimbarea legilor prin referendum

Economie prosperă

Ajutor de şomaj

Taxarea bogaţilor şi subvenţionarea săracilor

Pedepse aspre pentru criminali

Autorităţile religioase să interpreteze legile

Armata să înlocuiască un guvern incompetent

Nu este esenţialpentru democraţie

Este esenţialpentru democraţie

Suport difuz pentru economia de piaţă (% cu atitudini pozitive)

0

25

50

75

100

1993 1997 1999 2005

Bunăstare individuală Diferenţe venit Competiţie Proprietate privată

Concluzii

Chiar sunt românii democraţi? 95% spun că da. Dar:

Doar 75% refuză un regim militar. Doar 25% refuză un regim tehnocrat. Doar 22% refuză un sistem autoritar (în care există un

conducător puternic care nu îşi bate capul cu parlamentul şi cu alegerile).

De ce? Este posibil ca românii: Să nu aibă o părere prea bună despre competenţa membrilor

guvernului. Să fie extrem de nemulţumiţi de activitatea parlamentarilor.

Încă un motiv de îndoială…

În orice societate există o anumită parte a populaţiei care se teme de ceea ce este diferit / necunoscut. În cazul României se pare că această proporţie nu depăşeşte 20%.

Problematic însă este faptul că 50%-60% din români ar refuza să aibă vecini homosexuali sau ţigani.

Ce e democraţia?

Românii consideră o economie prosperă ca fiind cea mai importantă caracteristică a unei democraţii (scor mediu 9,46).

Existenţa ajutorului de şomaj este de asemenea considerată o caracteristică foarte importantă a democraţiei (scor mediu 8,84).

Taxarea bogaţilor şi subvenţionarea săracilor primeşte un scor mediu mai mic (6,79).

Rezultatele demonstrează o anumită confuzie la nivelul publicului cu privire la ce înseamnă democraţia.

Această concluzie este întărită şi mai mult de scorul foarte mare (9,32) pe care îl obţine o caracteristică ce în mode normal nu este relevantă pentru un sistem democratic: pedepse aspre pentru criminali.

Bref …

Rezultatele prezentate până acum indică faptul că românii declară foarte uşor un nivel extrem de ridicat de suport pentru democraţie, care a crescut în ultimii ani.

Dar aceasta se întâmplă în condiţiile în care o mare parte din populaţie defineşte democraţia în mod incorect şi nu ezită să aibă un comportament intolerant (anti-democratic) faţă de anumite grupuri minoritare.

Suport difuz pentru democraţie

Caracteristici socio-economice ale respondenţilor: Nivelul SDD este influenţat în foarte mică măsură de aceste caracteristici.

Implicare în viaţa politică: Voluntariatul şi protestul cresc nivelul SDD confirmând teoriile care susţin că

democraţiile au nevoie de cetăţeni activi pentru a se dezvolta . Orientări valorice:

Nu au efect asupra nivelului SDD. Alte tipuri de suport pentru sistemul politic:

Ipotezele lui Easton sunt confirmate: SDD este influenţat de suportul pentru structura şi acţiunile sistemului politic.

Satisfacţia cu activitatea guvernului are un efect negativ slab. Atitudine critică? Suport pentru sistemul economic:

SDD este influenţat de suportul difuz pentru ambele modele ale economiei de piaţă.

SDD nu este afectat de satisfacţia cu modul în care funcţionează economia de piaţă.

Două modele ale economiei de piaţă

Modelul liberal: Stabilitate de-a lungul timpului:

≈ 90% atitudini pozitive faţă de competiţie. ≈ 65% atitudini pozitive faţă de proprietatea privată.

Modelul social-democrat: Creştere de-a lungul timpului, de la 40% la 65%. Probabil ca rezultat al acumulării costurilor tranziţiei:

Rezultatele sugerează că românii susţin economia de piaţă, dar, în acelaşi timp, recunosc necesitatea intervenţiei statului pentru a-i ajuta pe cei care au avut de suferit în timpul tranziţiei.

Suport difuz pentru economia de piaţă

Diferenţe semnificative de suport pentru economia de piaţă între subgrupuri de populaţie definite pe bază de sex, educaţie, venit şi mediu rezidenţial.

Orientările valorice au efecte semnificative, sugerând că preferinţa pentru un anumit model de economie de piaţă este consistentă cu alte valori are respondentului.

Evaluările situaţiei economice au efecte puternice asupra suportului pentru modelul social-democrat.

Suportul specific pentru economia de piaţă influenţează nivelul de suport difuz.

Diferenţele de suport pentru cele două modele sunt determinate de experienţele avute de-a lungul tranziţiei.

Deci …

Deşi democraţia şi economia de piaţă sunt două sisteme distincte, simultaneitatea implementării lor a generat un complex de atitudini la nivelul populaţiei în care cele două sisteme sunt puternic legate unul de celălalt.

Economia de piaţă este un subiect mai controversat decât democraţia: dacă suportul pentru democraţie este influenţat doar de venitul respondentului, cel pentru economia de piaţă împarte populaţia în mai multe sub-grupuri în funcţie nu doar de venit ci şi de sex, educaţie şi mediul de rezidenţă.

Încă nu există un consens clar cu privire la tipul de economie de piaţă preferat de români. Reformulând în termeni pozitivi: românii ar prefera o economie de piaţă în care statul să aibă un rol activ în corectarea dezechilibrelor generate de piaţă.

Per ansamblu, noul sistem politico-economic se bucură de suportul difuz al unei mari părţi din populaţie.

Dar …

În acest capitol am analizat doar suportul difuz pentru principiile noului sistem politico-economic.

Pentru o imagine completă trebuie analizat şi suportul pentru structura sistemului şi suportul pentru acţiunile sistemului.

Rămân pentru următorul seminar.