Totul Despre Sarabatorile de Iarna - Maryan

7/23/2019 Totul Despre Sarabatorile de Iarna - Maryan

http://slidepdf.com/reader/full/totul-despre-sarabatorile-de-iarna-maryan 1/88

"Acum este perioada „magică” a „Sărbătorilor de iarnă”, în care momentele CRĂCIUNUUI!i ale ANUUI NU sunt la mare pre# pentru o mare parte din omenire, cea situată în $ona„cre!tinismului” %Americile, Australia !i &uropa, în principal' ( la care, prin globali$are, seracordea$ă tot mai mult !i rientalii, în )runte cu c*ine$ii !i al#i asiatici, precum !i a)ricanii+++n acest )el, putem spune că, în pre$entul lui -./0, a1em de2a un „Crăciun” %!i un „An Nou”'„globali$at” 3

n această perioadă de apro4imati1 o lună %din 5 decembrie ale lunii decembrie p6nă pe 5

ianuarie a anului următor' abundă epitetele de „s)6nt” !i „magic”, în pri1in#a perioadei !i maiales ale anumitor $ile, culmin6nd cu cea a Crăciunului, 1ă$ută a )i, după Noaptea 7a!telui, cacea mai importantă în Cre!tinism !i, deci, în 1ia#a )iecărui „cre!tin”+„SĂR8Ă9RI& de IARNĂ”, însă, înseamnă ce1a mai mult dec6t acest moment%culminant', acestea înglob6nd mai multe e1enimente religioase !i obiceiuri tradi#ionale

populare, dintre care amintesc:

; %<=' NICA& %5 dec+',

; I>NA9U %-. dec+',

; %<=' A?UNU %-0 dec+',

; %<=' CRĂCIUNU %-@ dec+',

; ANU NU %/ ian+',

; 889&AA %5 ian+'+

https://encrypted-tbn2.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcTPafCF9Tian5hLURBPTYjQE6mHE8o5tyrGBqBZVk3bOIZriZVX



Nu cred că trebuie să )im prea „subtili” pentru a obser1a că, în această perioadă, „se înt6mplăce1a” cu marea ma2oritate a oamenilor, ace!tia „îmbolnă1indu;se” subit, prin contractarea înmasă a unui Birus ce pro1oacă o <are ebră : un „Birus al Sărbătorilor” ce produce o teribilă!i )oarte greu tratabilă „ebră a Cumpărăturilor” pentru „a onora” corespun$ător %adică, princ6t mai multe !i scumpe CADURI pentru „cei dragi”', „<omentul” %care, repet, durea$ăapro4imati1 o lună'+

=i, din ne)ericire, aceasta nu se produce !i se mani)estă doar la „corporati!tii” care au„target”;uri de îndeplinit pe linia „2ob”;ului, prin „e1ents”;urile pe care )irma le organi$ea$ăîn această perioadă, ci acest moment îi „prinde” pe marea ma2oritate a oamenilor, )ie ei

„corporati!ti”, cum spuneam, )ie „cre!tini” !i c*iar pe o mare parte a „spiritualilor” sau„ucrătorilor în umină”, care ac#ionea$ă după „marea masă”, nemaipun6ndu;!i elementara

http://2.bp.blogspot.com/-MfZFmtQYny4/VJ91nzGUIXI/AAAAAAAACM8/Qp85qyLoTVI/s1600/shoecrazy.jpg

http://4.bp.blogspot.com/-HEKl_s26bfw/VJ91URuv2kI/AAAAAAAACM0/2w7TSmmkm4E/s1600/01.jpg



întrebare : „D& C& toate acesteaE” !i, mai ales, „Fui 7rodestE” %„Cui )olose!teE”'+n aceea!i perioadă, „cre!tinii )er1en#i” sunt cuprin!i, pe l6ngă această „)ebră” comercială decare pomeneam anterior, !i de o „in)lama#ie” de „e1la1ie” cum doar cea de la „7a!te” poate odepă!e!te în intensitate ( că doar „este momentul Na!terii Domnului”+++are, c*iar a!a este, N R&AI9A9&A CS<ICĂ E

De!i !tim c6t de R&A9IB este AD&BĂRU, totu!i, care ar )i AD&BĂRU din acestîn1ălmă!it <A9RIG E, tocmai descris mai sus ( în care „băie#ii de!tep#i” %Arc*onii !ia2utoarele lor „de năde2de”, încep6nd cu reptilienii !i mai ales cu slu2itorii lor tere!tri' „)ac?ocurile %oamei'” pentru ca „omule#ii” să răm6nă c6t mai mult în acest statut de „baterii”

pentru ?ocul Arc*onic+

Spun toate acestea, c6nd iară!i „m;am tre$it” cu „comanda de sus” pentru acest subiect%pentru care acum doar c6te1a $ile *abar n;a1eam de 1reo inten#ie în acest sens', mai ales

pentru cei „proaspăt tre$i#i” care „au început să 1adă umina de la capătul 9unelului”, dar care încă sunt e4trem de prin!i în „magia sărbătorilor” pe care „&S9& <USAI” să „le onore$ecum se cu1ine” pentru, e1ident, „a respecta 9RADIHIA”+++

=i a2ungem, ast)el, la ade1ăratul „cu16nt magic”, numit 9RADIHI& 3De orice te po#i „lega”, !i de Isus !i c*iar !i de Dumne$eu %că doar )ilo$o)ii o )ac $ilnic', însănu !i de 9RADIHI& 3 Asta ar )i „S)6nta S)intelor”, „S)6ntul >RAA” care, odată „atinsă”c*iar !i cu g6ndul, poate e4ploda în capul imprudentului++++++Aceasta, însă, cel pu#in p6nă în pre$ent Acum, în aceste Bremuri de 9rans;ormări%7lanetare, dar !i >alactice', pe măsura &liberării de controlul arc*onic %cabalistic', are loctreptat !i o „demantelare” %de1oalare, adică RIDICAR& A BAUUI' !i în această)undamentală pri1in#ă+++

Apropos : „9RADIHI&” 1ine din cu16ntul de origine sla1ă „7redanie” %de unde !i „dania”)a#ă de senior, precum !i „denia” pascală', care înseamnă „A preda”, ce implică at6t actul

pedagogic de a transmite o in)orma#ie de la pro)esor la ele1, c6t !i actul 7R&DĂRII, adică alCA7I9UĂRII++++++Dacă <intea „s;ar preda Inimii”, atunci ar )i minunat, numai că prin această )ormă de„predare”, numită 9RADIHI&, oamenii a2un!i la ni1el de con!tiin#ă JD, după CădereaAtlantidei, acum /J+... de ani, au capitulat în )a#a unor )or#e superioare acestora !i cu inten#iimanipulatoare, 7red6ndu;!i propria 7U9&R& IN9&RIARĂ 3Aceasta ar )i, din păcate, esen#a 9RADIHI&I intens 1e*iculate de R&I>I&, adică deInstitu#iile religioase numite 8isericile Cre!tine, alături de celelalte )orme religioase pe care lecunosc în pre$ent 7ăm6ntenii+++

A!adar, de2a din cele e4puse mai sus se poate deduce că ade1ăratele SĂR8Ă9RI D&IARNĂ înseamnă altce1a dec6t „a respecta tradi#ia”, )ie aceasta religioasă, )amilială sau

pro)esională+

http://1.bp.blogspot.com/-SkSCLP-Ymeg/VJ96t4UgqVI/AAAAAAAACNU/LKpgrdJvcjQ/s1600/CONSPIRATIA_CRACIUNULUI.jpg



=I C& NS&A<NĂ, p6nă la urmă, aceste SĂR8Ă9RI E

7e CIN& K C& Sărbătorim E

Răspunsul la această întrebare, precum !i la altele care ar mai putea apărea pe parcurs, 1a 1eni pe măsura trecerii prin această serie de materiale %total necon1en#ionale, după cum 1e#i 1edea,de 1e#i a1ea răbdarea parcurgerii lor', ale căror subiecte le pute#i găsi imediat mai 2os+

&u 1ă ure$ de pe acum succes la studiu !i la con;!tient;i$are 3

<arLan

CUPRINS :

1. O „istorie” întortocheată, din Atlantida pnă la... CR!CIUN

". SA#URNA$II$% ro&ane

'. I(NA#U$ )„#ăierea Porc*l*i”+

. „-estial*l ANU$UI NOU”

/. „0ASA de CR!CIUN” i „0ASA de R%2%$ION”

3. 4RA5U$ de CR!CIUN

6. „0O7 NICO$A%”, „0O7 A8UN” i „0O7 CR!CIUN”

9. Oicei*ri #radi;ionale Ro&neti : CO$IN5A#<*l, CO$IN5%$%, Pl*=*or*l,Sorcoa, Capra, Stea*a, 2i>lai&*l .a.

?. CR!CIUNU$, ca „@I A NA7#%RII 5O0NU$UI RIS#OS”

1B. CONC$U@II >inale : A#I#U5IN%A >a;ă de „S!R4!#ORI$% de IARN!”

SURSA: *ttp:KKnoul;uni1ers;c*ristalin+blogspot+ro

http://noul-univers-christalin.blogspot.ro/2014/12/1-o-istorie-intortocheata-din-atlantida.html

http://noul-univers-christalin.blogspot.ro/2014/12/2-saturnaliile-romane.html

http://noul-univers-christalin.blogspot.ro/2014/12/3-ignatul-taierea-porcului.html

http://noul-univers-christalin.blogspot.ro/2014/12/4-festivalul-anului-nou.html

http://noul-univers-christalin.blogspot.ro/2014/12/5-masa-de-craciun-si-masa-de-revelion.html

http://noul-univers-christalin.blogspot.ro/2014/12/6-bradul-de-craciun.html

http://noul-univers-christalin.blogspot.ro/2014/12/7-mos-nicolae-mos-ajun-si-mos-craciun.html

http://noul-univers-christalin.blogspot.ro/2014/12/8-obiceiuri-traditionale-romanesti.html


http://noul-univers-christalin.blogspot.ro/2014/12/9-craciunul-ca-zi-nasterii-domnului.html

http://noul-univers-christalin.blogspot.ro/2015/01/10-concluzii-finale-atitudinea-fata-de.html

http://noul-univers-christalin.blogspot.ro/2014/12/maryan-mos-craciunul-si-anul-nou-noi-de.html#more

http://noul-univers-christalin.blogspot.ro/2014/12/1-o-istorie-intortocheata-din-atlantida.html











http://noul-univers-christalin.blogspot.ro/2014/12/maryan-mos-craciunul-si-anul-nou-noi-de.html#more



1. O „istorie” întortocheată,din Atlantida până la... CRĂCIUN

Aşadar, revenind la subiectul nostru : cum „stă treaba” cu acest momental „Sărbătorilor de Iarnă” care culminează cu CRĂCIUNUL şi ANUL NOU ?

Cred că majoritatea dintre voi aţi auzit despre diverse variante ale oriinii

cuv!ntului „C"#CI$%”, &ncep!nd cu „Crăciunul ce rău”, adică personajulevreu din 'et(leem care nu i)a permis nevestei sale s)o ajute pe „*aica

http://2.bp.blogspot.com/-jhmI_gdxO8A/VKBD88VFFAI/AAAAAAAACNk/KHNMMHyFqJI/s1600/Sol%2BInvictus_thumb%5B1%5D.jpg



+omnului” c!nd l)a născut pe Isus &n staulul de vite al acestuia, unde i)a„ăzduit” pe „perec(ea divină”

-i, deşi poate multora dintre voi v)a ajuns pe la urec(i idei despre o vaăleătură &ntre momentele „Sărbătorilor de iarnă” şi „ A!URNALIIL"”

ro#anilor, probabil că aceste in.ormaţii v)au trecut rapid mai departe, pedupă urec(i, totul răm!n!nd doar ca o vaă şi „ciudată” in.ormaţie, caredoar ar „bruia” imainea „s/ntelor sărbători”

Aşadar, ca să nu o mai lunim, in$or#a%ia istorică ri&'roasă a/rmă.oarte simplu şi clar că momentul actual al Crăciunului, ziua de ()dece#*rie, corespundea la ro#ani c' cele*rarea Na+terii oarel'i 0ziua &n care ro#anii considera' că aea loc olsti%i'l de iarnă

+e .apt, pentru a / mai precişi, acest moment din 12 decembrie a .ostvăzut de către romani ca -i a oarel'i doar după „momentul Isus”, camdupă an'l 1 d.Ch., c!nd soldaţii şi mercenarii au adus &n Imperiu„C'lt'l l'i /I!0RA” din zona ersiei 2Iran3, care era asimilat &n moddirect cu OAR"L", inclusiv prin titlul acordat acestuia, de „Deus Sol Invictus” 3„Soarele Divin Invincibil ”4

5!nă la asimilarea cu „-i'a oarel'i” prin „C'lt'l l'i /ithra” 3pe care,ulterior, capii reliiei creştine, proaspăt devenită „o/cială” &n Imperiu, l)auasimilat rapid cu momentul „%aşterii +omnului” 0 căci, inevitabil, Isusavea şi o puternică componentă „solară”4, ei bine, p!nă atunci, cumspuneam, ziua de 12 decembrie era, pentru romanii acelor vremuri, -i'a

olsti%i'l'i de iarnă 3olsti %i' 6 7iua &n care „Soarele Stă” pe loc4 &nCalendarul roman

8n momentul asimilării acestei zile cu „C'lt'l l'i /ithra”, din secolul II)IIIdC(, „-i'a oarel'i” deja .ăcea parte din SA9$"%AII

Aşadar, C" era' aceste ăr*ători n'#ite A!URNALII 4

+upă cum spune şi numele, Saturnaliile erau Sărbători oranizate &n„cinstea” altui „7eu planetar”, respectiv A!URN, iniţiate &n "epublică

prin anul 567 î.Ch., odată cu inauurarea 9emplului lui Saturn, &n ;orumul"oman, apoi instituţionalizate leal ca „sărbătoare naţională romană” dinanul (17 î.Ch., la &nceput pentru o zi, anume data de 17 dece#*rie,pentru ca, ulterior, di.eriţi &mpăraţi romani să mărească succesiv perioada,către o săptăm!nă : 178(9 dece#*rie

-i, pentru că Iulius Cezar 3ştiţi deja, cel care a avut de)a .ace cu al nostru'urebista4 a instituit leal şi „:estial'l An'l'i No'” pentru 1 ian'arie,din anul 5; î.Ch. 3investind)o, &n mod o/cial, cu toate obiceiurile speci/ceSaturnaliilor4, practic A!URNALIIL" a<'nseseră să =e asociate c'perioada 17 dece#*rie > 1 ian'arie, &n care intra perioada propriu)zisăa „Sărbătorii”, 178(9 dece#*rie, urma „-i'a oarel'i” pe ()dece#*rie, apoi perioada se &nc(eia cu „:estial'l An'l'i No'” 0 care

http://ro.wikipedia.org/wiki/Saturnalia




http://ro.wikipedia.org/wiki/Mithra






omenire, dar şi cu mai mult control şi manipulare, pentru a8+i i#p'nepropria lor A&endă, a>ată &nsă sub atent control arc(onic şi reptilian

-i iarăşi nu ne oprim aici 3&n căutarea oriinilor Saturnaliilor romane4 :

„ povestea merge mai departe”, prin descoperirea de către diverşicercetători, &n documentele reliioase ebraice /ishna şi, mai ales,!AL/UD, a unor re.eriri la un „.estival” ancestral numit „A!URNA”,care ar / avut loc cu opt zile înaintea Solstiţiului de iarnă 3adică, optzile &naintea Solstiţiului din 12 decembrie, după romani, &nsemna eact 17dece#*rie, ziua investită iniţial de romani ca „7iua Saturnaliilor”4 şi carear f ost urmat la opt zile de la Solstiţiu de alt „Festival , numit„@AL"NDA” 3adică „:estial'l An'l'i No'”, stabilit de Iulius Cezar laaproimativ @ zile după Solstiţiul din 12 decembrie, pe ianuarie4 0 deunde şi ideea „Calendar'l'i” roman şi a „Calendelor” receşti

9almud)ul atribuie oriinea acestui „;estival” lui ADA/ 3=4 0 care,ulterior, a .ost trans.ormat &ntr)un „Festival păg!n”, recunosc!nd, ast.el,preluarea sa de către alte popoare, cu alte „reliii” dec!t cea ebraică

3Altă paranteă : alt celebru cuv!nt din „tradiţia” populară şi „creştină”,„ĂEFN”, vine din latinul „AEANO”, care erau loc'itorii satelor, ceicare n' $'seseră încă „încre+tina%i” 0 sau, p!nă la Isus, care &ncă nu.useseră convertiţi la reliiile politeiste recunoscute de romani 0 spredeosebire de „orăşenii” cetăţilor, care deja primiseră „in.ormarea” şiaderarea la „noua reliie creştină”

Alt.el spus, &n esenţă, „ păg!nul ” este cel aGat în a$ara „religiei ofciale” rec'nosc'te de persoanele, doc'#entele sa' instit'%iilecare $ăcea' această a=r#a%ie despre „cel pă&ân”4

*er!nd &n aceeaşi „loică a preluărilor”, ca şi p!nă &n acest punct al„;estivalului Adamic”, pot a/rma că eistă o mare probabilitate ca ereii,la rând'l lor, să = prel'at această „ăr*ătoare at'rna”, ca şimulte altele, de la cei la care .useseră &n „sclavie” &n vremea Bec(iului

9estament, respectiv de la "&ipteni

Aceasta este &ntărită de unele ipoteze care consideră că numele enlez alCrăciunului, „C0RI!8/A”, vinde de la 1 cuvinte eiptene : @R!, carear &nsemna „uleiat”, „uns” 3de aici vine, &n adevăr, sensul pro.und al„ristos”)ului, „C0RI!”)ul, căruia evreii &i spun „*esia”, dar şi „$nsul”, &nsens de „8mputernicit”4 şi /", o „prăjitură sacră” a eiptenilor, care nueste eclus să / .ost preparată eact pentru această perioadă a anului

-i, odată .ăcută cone"iunea cu această zonă #egipteană$, atuncidevine şi mai probabil ca aceste „ăr*ători” 2„:estial'ri”3 care a's'praie%'it s'ccesi în dierse ciilia%ii antice, până în preent,să8+i ai*e 'rsa în -ona Atlantidei 2H3 0 &n condiţiile &n care „istoriaalternativă” cunoaşte că %giptenii predinastici , cei cu vec(ime de multe



mii de ani, erau urma&ii direcţi ai 'tlanţilor 3pe c!nd Insula Atlantidei &ncă nu .usese de/nitiv distrusă, se considera că "&ipt'l era o „colonieatlantă”4

Aşadar, la /nalul acestui prim articol, am putea ast.el „reconstitui” RU!Adeplasărilor &n 9imp)Spaţiu ale acestor „Sărbători(„Festivaluri ” :c!ndva, &n „neura trecutului”, a eistat o ăr*ătoare2proto3e&ipteană, ca amintire a uneia eistente & n re#'rile atlante,care a .ost 3pre4luată de evrei, odată cu „.ua lor din Dipt”, sub .ormă deăr*ătoarea e*raică A!URNA, cu oriine „de la ADA/”, care, maideparte, a .ost preluată &n 'abilonul zonei Sumeriene sub .orma de„săr*ători8cele*rări”, „?A?ILONII”, „eportate” 'lterior cătreEreci, s'* $or#ă de „CRONALII” şi care, apoi, au .ost prel'ate deRo#ani s'* $or#a +i den'#irea de „A!URNALII”

-i toate acestea se petreceau &n aceeaşi perioadă a anului, cu aceleaşicaracteristici şi mani.estări, care, evident, pe măsura „eporturilor”succesive, era' î#*'nătă%ite c' noi „O*icei'ri” 3acestea, dinprezentul nostru, sunt o dovadă de „pro.esionalizare totală” prin „maima

&mbunătăţire a o.ertei”, dusă la etrem, pe măsura dezvoltării „ştiinţeimarEetinului”4

3 Articolul următor : (. at'rnaliile ro#ane4

/arJan





(. A!URNALIIL" ro#ane

http://3.bp.blogspot.com/-drNz238CRP8/VKBElQ0D9zI/AAAAAAAACNs/uhpdrnBi7Ss/s1600/02.jpg



+etaliile despre C$* aveau loc aceste „Serbări” ale Saturnaliilor romaneputem ăsi &n multe locuri, &nsă 'n'l din cele #ai co#petente#ateriale consider că este cel al l'i Kictor @ern*ach, unul din ceimai mari „specialişti &n mitoloie”, nu doar din "om!nia, ci c(iar din

&ntreaa lume, de anveura unui )ircea %liade sau *vidiu Densu&ianu

8n cea mai cunoscută lucrare a sa, „Dicţionarul de mitologie generală”3F@G4, acesta or*e+te +i despre #o#ent'l at'rnaliilor ro#ane,intrând $oarte adânc în detalierea acestora

Invit!ndu)vă să parcureţi materialul amintit mai sus prin linE)ul o.erit, &ncontinuare eu doar voi puncta aspectele $'nda#entale ale acest'ia

http://www.mixdecultura.ro/2013/12/saturnaliile-sarbatoarea-romana-asemanatoare-craciunului/


http://3.bp.blogspot.com/-rJybb9HpCzI/VKCryg2fjOI/AAAAAAAACOE/b1YSl7tjcZ0/s1600/Pablo_Salinas_-_The_Roman_Festivals_of_the_Colosseum_-_Google_Art_Project.jpg





Ast.el, poate că unul din cele mai interesante aspecte care caracteriza

acest eveniment se re.erea la .aptul că acest „;estival)Sărbătoare” erainiţiat &n prima zi, pe H decembrie, &n altarul principal al 9emplului luiSaturn din ;orumul "oman, prin ACRI:ICIUL RI!UALIC al 'nei...CROA:" H

*i se pare .undamental acest „detaliu” : deşi era vorba despre ORCI şisacri/carea acestora 3sacri/cii care erau &n mod direct dedicate luiSaturn =4, deşi o societate e#ina#ente #asc'lină, romanii sacri/cau oscroa.ă

+e .apt, poate că acesta era c(iar „mesajul” real : noi, „bărbaţii” din"epublica "omană 3ulterior, Imperiul "oman4, sacri/căm pe altarul unui

https://istoriiregasite.wordpress.com/2013/10/03/de-ce-era-saturnalia-sarbatoarea-cea-mai-agreata-la-roma/#more-29433


http://4.bp.blogspot.com/-IidK-h1DEcw/VKCsQiiyp-I/AAAAAAAACOM/sdgGqFcUfB4/s1600/vatican-thevatican-.jpg





7eu)'ărbat o reprezentantă a 5rincipiului ;eminin 0 ca să /e lucrurile.oarte clare „cine este +up!nul &i Stăp!nul pe acest ,ăm!nt ”

+e aceea, p!nă &n prezent, *- C"#CI$% este „un *oş”, şi nu „o 'abă”

Aşadar, 'ciderea 'nei croa$e dădea se#nal'l de începere aat'rnaliilor, /ind „ritualul sacru” al „sacri/cului” o.erit lui SA9$"% 3care,

&n enleză s)ar pronunţa „SD9A%”, iar de aici „rezonanţa” ar / dus la„SA9A%”4 0 acesta /ind văzut ca un „ -eu subpăm!ntean al recoltelor ”,deşi simbolistica acestuia era mult mai pro.undă sub numele oriinal deCronos al recilor

+upă iniţierea „;estivalului” prin „sacri/ciul” scroa.ei, /ecare merea lapropriul domiciliu unde iniţiau propriul ritual de „sacri/ciu”, de dataaceasta a unui „porc” 3mascul4, „dedicat” aceleiaşi „zeităţi a 5ăm!ntului”3pentru cine ştie astroloie, observă că Saturn uvernează 7odiaCapricornului, considerată a / „semn de păm!nt”4

$rmau apoi „ritualurile din .amilie”, c!nd #e#*rii $a#iliei î+i o$erea'cado'ri 'nii altora 3de obicei, „standardizate”4, &nsoţite neapărat de„răvaşe &n versuri” 3iată „.elicitările” moderne4, &n timp ce COIII

RI/"AU DARURI D" LA ĂRINI 3cel puţin, pe atunci copiii ştiau clar

http://2.bp.blogspot.com/-q5JV6HziWH8/VKCuTeuaGjI/AAAAAAAACPU/xuVUVstdGb8/s1600/zeul-saturn.jpg

http://3.bp.blogspot.com/-AilA30Pqce4/VKCsZFbK1EI/AAAAAAAACOU/ut4m7CinjNs/s1600/saturnalia%2B%281%29.jpg



cum cadourile veneau de la părinţi, şi nu de la vreun *oş „picat” &n casăprin (orn, de pe acoperiş4

5entru povestea noastră, multele detalii despre cum decurea partea de

„CARNAKAL” al Saturnaliilor sunt doar „picanterii” şi „bu.onerii” : desprecum se inversau rolurile, c!nd stăp!nii şi seniorii serveau sclavii şi pe ceisăraci, despre „libertatea de eprimare” a acestora, despre „travesti”)uriletuturora şi multe alte asemenea „poveşti” care, &n esenţă, n' părea' aepri#a nicidec'# ideea de "li*erare +i Li*ertate 3cum este deseorieprimată această opinie &n comentariile leate de acest aspect alSaturnaliilor4, ci de 0aos +i Răst'rnare a Ordinii Diine +i a Ar#onieiDiine

Aici este utilă o scurtă paranteză pentru cei care ar putea considera .oarteimportant acest aspect al Saturnaliilor, care permitea şi „celor oprimaţi”3sclavii şi celelalte „cateorii sociale de.avorizate”4 să devină şi ei „stăp!nipentru o zi”

8n realitate, acele momente erau .olosite de către „stăp!ni” ca „supapă dere.ulare” pentru cei „c(inuiţi”, ca aceştia să)şi re.uleze mare parte din.rustrări, pentru ca, apoi, să revină docili la viaţa „normală” de sclavi

Aşa că aceste momente nu „promiteau” nimic deosebit celor de.avorizaţi

social, ci doar permiteau un mai bun control al Stăp!nilor 3Jup!nilor4asupra celor mulţi

http://3.bp.blogspot.com/-lKKvHi9WNYI/VKCsugEZhfI/AAAAAAAACOc/BhUAqJS-oGQ/s1600/saturnalia.jpg



ricum, s)a văzut ce s)a &nt!mplat atunci c!nd „dictatura stăp!nilor”3aristocraţia4 a .ost &nlocuită cu „dictatura proletariatului” 3„aristocraţiaroşie”4, către ce /nalitate s)au &ndreptat evenimentele

5e acest .undal, aşadar, s)a putut ajune la or&iile c'linare şi *e%iilecr'nte, care au culminat cu or&iile se'ale cunoscute &n istorie mai alesdin vremea lui Caliula şi %ero 0 momente &n care cu toţii erau at!t de beţişi de „anesteziaţi” culinar, &nc!t nu mai aveau (abar ce .ăceau din punctde vedere seual 0 era un „haos se"ual total ”, &n care nimeni şi nimic nu

mai conta

8n acest moment venim &n discuţie cu un subiect .oarte „sensibil” alSaturnaliilor romane, şi nu numai, cel al ACRI:ICIILOR U/AN" de carevorbesc unele surse

+eşi Kernbac( şi alţii mai „academici” nu pomenesc de aşa ceva, unii, mai„neconvenţionali”, vorbesc şi despre acest .el de „sacri/cii” care eraupracticate la aceste Saturnalii 0 dovadă că acestea nu erau „o/ciale”,aduse la cunoştinţa maselor, ci aparţineau „elitelor” 0 eact cum acelaşilucru se petrece &n prezent, prin acri=ciile U#ane de D" COII de caresunt acuzate unele culte, cum ar / „.ultul celui de(al I/(lea .erc”, &nsăşi altele, care ar aparţine, cum alt.el dec!t Ie'i%ilor ?isericii Ro#ane8Catolice a Katican'l'i

http://3.bp.blogspot.com/-ViOkUTM42G0/VKCs3ukDxdI/AAAAAAAACOk/_x1V6i_-22g/s1600/SATURN.jpg



Du nu doresc să intru &n asemeneacutremurătoare „dezvăluiri”, &nsă „coleul de bloos.eră” /ari's'#edrea de pe „burebista0120” a realizat o serie de doc'#entări$oarte pertinente în acest sens, o$erite printr8'n neo*ositcercetător al acest'i $eno#en, @ein ANN"!!, inclusiv printr)unrecent articol din decembrie 0123 şi &n care vorbeşte despre o*icei'l

Ie'i%ilor de a sacri=ca copii eact în l'na dece#*rie, înperioada... at'rnaliilor ro#ane =

3In.ormaţii şi documente despre aceste „ritualuri” ticăloase ale „o/cialilorbisericii catolice” provin &ncă din secol'l al MKIII8lea, deci din anii 170 ceea ce con/rmă, &n mod .oarte clar, CON!INUI!A!"A RI!UALURILOR„A!ANIC"” 0 SA9$"%IA% ) SD9A%)ICD 0 +D SAC"I;ICA"D A C5II",NCĂ DIN "RIOADA A!URNALIILOR RO/AN" H4

http://burebista2012.blogspot.ro/

http://burebista2012.blogspot.ro/search/label/Kevin%20Annett



http://burebista2012.blogspot.ro/2014/12/cultul-saturnian-amenintare-pentru.html



http://1.bp.blogspot.com/-MVDYAJDV-wg/VKC2c0VpoCI/AAAAAAAACPk/kAtM3I7lXeo/s1600/Kevin-Annett.jpg

http://burebista2012.blogspot.ro/









+e unde ar / putut veni „ne*'nia aceasta” archonică ?

%eo/cial, aceste ritualuri au &nsoţit permanent &n .ormă „ezoterică” aceste„;estivaluri”, &nsă am unele semnale care indică „sursa o/cială” a acestornebunii ca /ind ona ?a*iloniană, unde &n mod uzual se practicaurit'al'rile de sacri=cii '#ane, mai ales d'pă interen%ia ann'naBi8ilor 3pentru detalii despre „annunnaEi”, studiaţi materialele reale şicompetente 0 veri/cate= 0 ale lui -echaria I!C0IN, de care aminteşte şiAndre ?artis4

%u deeaba &n acea zonă au apărut 7ei .oarte „interesanţi”, ai annunaEi)ilor, de tip arc(onic, ca, de eemplu, -e'l /OLOC0 3unii &i spuneau -e'l„NOROC” 0 de aceea, urarea de „noroc c!nd se ciocnesc paharele4mai ales la momentele Sărbătorilor de Iarnă4 ar reprezenta o

http://ro.wikipedia.org/wiki/Anunnaki

http://ro.wikipedia.org/wiki/Zecharia_Sitchin

http://3.bp.blogspot.com/-H2P2Hd7gv0Y/VKCtQeTM3FI/AAAAAAAACOs/RRi3PHS72J0/s1600/330px-Suv%C3%A9e_Festa_di_Pales.jpg

http://ro.wikipedia.org/wiki/Anunnaki

http://ro.wikipedia.org/wiki/Zecharia_Sitchin



I56*.'R% a acestuia H4, ca reprezentant pe 5ăm!nt al -e'l'i ?AAL3numit &n %oul 9estament şi „'elzebut” sau „Satan”4 0 ambii cunoscuţipentru predilecţia lor pentru sacri=ciile '#ane, dar în special de...COII 3acum vedeţi cum &ncep să „se lee” lucrurile ?=4

Aşadar, (aideţi să sintetizăm, iarăşi : Saturnaliile romane &nsemnau,O:ICIAL : ACRI:ICII "I9$AD +D 5"CI, CADOURI "I9$AICD 8%9"D*D*'"II ;A*IIDI -I C#9"D C5II şi I%BD"SA"DA "+I%II SCIAD -I AA"*%IDI +IBI%D prin CARNAKALURI, inclusiv cu 9D*D 7)*";D 3deanimale4 L "/I8O:ICIAL : OREII C$I%A"D, ACICD -I, *AI ADS,SDM$AD, iar N"8O:ICIAL : ACRI:ICII U/AN", 8% S5DCIA +D C5II

9oată această IRA/IDĂ a mani.estărilor Saturnaliilor a .ost atent„construită”, deloc &nt!mplător, de către „Ar(itecţi pricepuţi” : dacă,RI)78 5I6%8, cel ;ICIA, enera enerii complee, &n care vibraţiile

joase erau amestecate cu altele mai „normale”, printre care eistau c(iarstări de „bucurie” şi „armonie”, '8 D*I8%' 5I6%8, SD*I);ICIA, al"<II", ducea la enerarea unor vibraţii joase spre .oarte joase, carereprezentau "A%A 5"I%CI5A# „+D 'A7#” pentru „.reatorii #'rchonici$ai acestui Sistem #)'9RI/$” şi susţinere vibraţională pentru cel de '89R%I8%' 5I6%8, al SAC"I;ICII" $*A%D, ce o.erea *D%I$ +D„+DICA9DSD”, pentru Arc(onii, "eptilienii, AnnunaEii şi ceilalţi „nebuni”ticăloşi, controlatori ai 5lanetei

http://1.bp.blogspot.com/-eOuQvziR0mM/VKCtb2LpEpI/AAAAAAAACO0/BqtJ17JHRUY/s1600/salut%2Brevolutionar.jpg



3 ciudată „aplicaţie practică” a tuturor acestor observaţii de p!nă acumpare a se / realizat &n dece#*rie 166 &n 7ona eora/că cunoscută subnumele de RO/FNIA

;oarte interesant : deşi „evenimentele” au .ost declanşate &n 9imişoara

&ncă din 2 decembrie F@F, victime e.ective au apărut de abia &n 17dece#*rie, cu maim &n 1N)11 decembrie, &n timp ce &n „-i'a deCrăci'n” s)a săv!rşit „acri=ci'l rit'alic” al Ceauşeştilor 0 totul .oartebine conceput, comandat şi la .el de bine eecutat sub enericul de„ Poc'rile :oa#ei 2+i ale Eroaei3”, ca o „nouă ediţie”, &n eact aceeaşiperioadă, a vec(iului şi ritualicului „Festival al Saturnaliilor ”4

+eşi poate suna de)a dreptul „nebuneşte” şi „cinic” ceea ce am a/rmatp!nă acum 0 mai ales pentru urec(ile mai „sensibile” şi „proaspăt trezite”din „O/NUL /A!RIM8'l'i” 3după ce au ales pilula „de trezire”4 0 Acumşi Aici eu am ales să las la o parte orice „menajament” şi să prezint c!tmai (olistic şi mai /del, pe măsura propriilor puteri, subiectul luat &nstudiu

+acă tot „am primit comanda 3+ivină4” de a scrie despre acest subiect 3şice subiect=4, .ără să mă !ndesc la acesta p!nă acum vreo c!teva zile,

poate că acum este momentul să SD 5$%# 5$%C9$ 5D „I” a ceea cereprezintă aceste „/O/"N!" AL" ĂR?Ă!ORILOR D" IARNĂ”, bazatpe cercetarea c!t mai &n A+DB#" a "I<I%I" acestora

http://3.bp.blogspot.com/-xDwrhcwCSbg/VKCtnK-95xI/AAAAAAAACO8/07NYI22b1H8/s1600/salut%2Bidentic%2Brevolu.jpg



%u vă speriaţi, ca şi la seria de articole despre „Ro#ânia” +i"&re&or'l ei, concluzia nu este „.ără speranţă” L aşa că vă spun de peacum că nu este cazul „%D<#"II 99AD” a acestor momente, ci doar al"DC%SI+D"#"II acestora, prin C%-9ID%9I7A"DA şi 8%ODD<D"DA a CDDACD "D5"D7I%9# ACDS9DA, pentru a putea acţiona &n consecinţă, CIA" +DAC$*, C$ CA7IA AC9$AD" ĂR?Ă!ORI D" IARNĂ (158(1)

3 Articolul următor : 9. IENA!UL > !ăierea porc'l'i4

/arJan

http://noul-univers-christalin.blogspot.ro/2014/12/maryan-la-multi-ani-in-lumina-de-fapt.html



http://2.bp.blogspot.com/-rCVAzZqBExE/VKCt4It7JOI/AAAAAAAACPE/1VDSkdJ9_pA/s1600/lupercus.jpg






9. IENA!UL 2„!ăierea orc'l'i”3

http://4.bp.blogspot.com/-TKo_idQmr7A/VKC-rfPFtpI/AAAAAAAACQA/v2dfLNDsowM/s1600/porc_simpatic_66259000.jpg

http://2.bp.blogspot.com/-cYN-AIJW2Ek/VKCuGqaJ_aI/AAAAAAAACPM/Q2hVm2OZWYY/s1600/saturnaliile-sarbatoarea-romana-asemanatoare-Craciunului-1024x767.jpg



Acum, după articolul anterior, deja este clar ce)i cu această „tradiţie populară a tăierii porcului de .răciun”, &nsă simt nevoia să &ntărescobservaţiile de mai sus, re.eritoare la Saturnalii, "D)A*I%9I%+ că !radi%iac' „orc'l de Crăci'n” este doar UN RI!UAL RO/AN D"ACRI:ICIU şi at!t

Aici simt nevoia să mă opresc şi să redau acea in.ormaţie importantă pecare am tot epus)o &ntr)o lucrare personală anterioară, „9ratat pentru

'limentaţia 5aturală a *)(ului: * re(introducere în )edicina pentru 6iaţă”, &n care precizam .oarte clar cum strămoşii noştri eto)daci3deci, nu mă re.er la aceia „şi mai vec(i”, antecesori ai acestora4 eraucunoscuţi printre antici, &n mod special şi „bizar”, ca „,*,*R78);5.<9*R D% 8',9%”, /ind un popor predilect de păstori, care a'a<'ns să crească +i să sacri=ce porci doar DUĂ CUC"RIR"ARO/ANĂ care a adus, printre multe alte „binecuv!ntări” 3ironic spus,bine)nţeles4, şi unele obiceiuri ale Saturnaliilor lor

A .ost, cumva, „ec(itabil” : romanii au eportat din +ACIA aur şi arint c!tau putut, .emei .rumoase şi bărbaţi apţi de muncă şi de luptă, import!nd,„la sc(imb”, „interesante obiceiuri”, printre care şi cel al Saturnaliilor 3&n1; d.Ch. &ncă .uncţionau la „turaţie maimă”, la "oma4

-i uite aşa, au ajuns dacii, uşor)uşor, să crească porci pentru „a /sacri/caţi de Crăciun”

+e alt.el, acest aspect m)a .rapat la documentarea personală pentruCapitol'l din „9ratat:::” despre „Istoria alimentară a rom!nilor ” :până ac'# reo 1 de ani, %ăranii ro#âni n' cons'#a' carnea deporc decât la Crăci'n +i în perioada 'r#ătoare, în rest'l an'l'i

http://cesan.ro/carti/32-tratat-pentru-alimentatia-naturala-a-omului.html



http://1.bp.blogspot.com/-SS1mdYsNgxE/VKC8xwPDH0I/AAAAAAAACP0/Samyjfea3cA/s1600/tratat.jpg






=ind lacto8e&etarieni, 'r#ând „i#*old'l din &ene”, de păstoritrans8h'#an%i

Iată cum "eliia Creştină 3rto)doă4 a implementat acest obicei al„porc'l'i de Crăci'n”, care răm!nea doar ca un ritual, &n restul anului

nimănui netrec!ndu)i prn minte să mai practice ast.el de „ritualuri”, adicăsă mai „taie porci” pentru propriul consum

-i cum putea să /e alt.el dec!t un „ritual pă!n”, dacă la „sacri/careaporcului de Inat” 3IENA!, care vine de la I<%IS, ce &nseamnă tocmai„:OC” 0 &nsă nu „.ocul puri/cator”, ci cel „p!rjolitor”, distructiv, „aliadului”4 se ardea cadavrul porcului pentru a obţine „şoriciul”, &n timp ce*$SAI copiii era' înse#na%i în #i<loc'l $r'n%ii c' se#n'l cr'cii DINFNE"L" ORCULUI „ACRI:ICA!”

http://1.bp.blogspot.com/-PkTYq_l4DwQ/VKC_5D0sExI/AAAAAAAACQo/TEcM3X4CgU0/s1600/ignat.jpg



Iată, "itualuri după "itualuri, .ăcute automat şi in)conştient de mareamajoritate a oamenilor 3„nimeni nu scăpa”4, &n condiţiile &n care nivelul deconştiinţă de tip 9,D asiura obedienţa totală &n .aţa „Creatoriloracest'i /A!RIM Reli&ios”, prin care controlul era total, necondiţionat,

„de capitulare”

Ast.el că, &n 5rezentul lui 1NP, „*'catele tradi%ionale de Crăci'n +iReelion”, adică preparatele din „carnea de porc”, nu .ac dec!t să

întreţină &i să perpetueze un ritual ale cărui oriini se pierd &n neura

http://4.bp.blogspot.com/-CvZB_iQ9EKU/VKC_B02Sn9I/AAAAAAAACQQ/QZ1ad0R5PsE/s1600/tumblr_inline_n1viy73BH11riiuei.jpg

http://3.bp.blogspot.com/-jdvayRw0Sr0/VKC-7_qeYWI/AAAAAAAACQI/_H723WV31SM/s1600/craciun_traditional_in_maramures_taierea_porcului_romania_celendo_1.jpg



vremilor, şi ale cărui intenţii este de a „branşa” la anumite enerii carenicidecum nu sunt de .recvenţă &naltă +I*59"IB#

3%u mai discut, acum, ca medic de *edicină %aturală, despre toicitateatransmisă corpului /zic &n urma inuritării de carne de porc, de care s)a

vorbit .oarte mult &n ultimii N)1N de ani şi de care inclusiv medicii alopaţide medicină clasică au devenit conştienţiCeea ce aş mai puncta este că această „toicitate” derivă, &n primul r!nd,din #ai înalt'l niel de con+tiin%ă de tip 9D, &ntre speciile renuluianimal care caracterizează specia porcilor 0 se consideră că ace&tia sunt unele dintre cele mai inteligente animale domestice 0 şi care $ace$oarte di=cilă desprinderea de corp a păr%ii psihice a „=in%eiani#ale”, în 'r#a acest'i „sacri=ci'”, aând drept re'ltateli*erarea de „toine” coresp'nătoare4

+acă pentru „marea masă”, cei &ncă ne)treziţi, situaţi &n zona in.erioară abenzii G+ de .recvenţe, a practica in)conştient acest „ritual” reprezintă

&ncă o „scuză”, pentru cei treziţi şi mai ales „cu pretenţii” de „ucrători &numină”, a mai / părtaşi la acest ritual leat de „tăierea porcului”reprezintă cel puţin o dovadă de inoranţă şi c(iar prostie, dincolo deplăcerile ustative, care pot / .oarte uşor re)modelate prin multele o.ertede hrană alternatiă, apărute cu enerozitate &n ultimii N)1N de ani

+acă eistă con)ştientizare şi dorinţă reală de Dliberare de acest aspect,alternativele vor veni etrem de uşor şi %atural, .ără nici o 3s4.orţare

http://1.bp.blogspot.com/-BEY9LAkBY2U/VKC_QeDreKI/AAAAAAAACQY/7VV8hiDav1g/s1600/2027_1_3.jpg



Aşa că, ce aş mai putea adăua eu la acest subcapitol dec!t ca, cuAdevărat, „O:!A cea ?UNĂH” şi con8+tient8iarea să &nsoţească oriceacţiune de introducere a unor alimente &n acest 9emplu +ivin numit Corpul;izic

3 Articolul următor : 5. „:estial'l ANULUI NOU”4

/arJan

5. „:estial'l ANULUI NOU”

Ca şi celelalte momente importante din această perioadă a Sărbătorilor deiarnă, momentul Anului %ou a .ost „plimbată” de colo)colo, &ntre olsti%i'lde iarnă sta*ilit de ro#ani pe () dece#*rie şi ?o*oteaa de pe ;ian'arie 0 care 'obotează a .ost c!nd An %ou, c!nd moment al „%aşterii+omnului”, c!nd moment al „'otezului +omnului”, cum a rămas &nprezent

8n interiorul acestui interval, momentul de la 1 ian'arie, stabilit ca

„:estial al An'l'i No'” de către î#părat'l I'li's Cear în an'l 5; î.Ch., iată că a rămas şi &n prezent ca moment al „%oului An”, după ce,




http://1.bp.blogspot.com/-XTCcGQJFu-c/VKDSz8lCKtI/AAAAAAAACRU/8TWqZtd03XA/s1600/fireworks-wallpaper-1.jpg






&nsă mult timp, acesta era celebrat c!nd pe Q ianuarie, de 'obotează, c!t,mai ales, ti#p de peste 'n #ileni', pe () dece#*rie, pentr' a seco#asa, în acest $el, „No'l An” c' „Na+terea Do#n'l'i”

9recerea la cele*rarea An'l'i No' pe data de 1 ian'arie, părăsind'8

se data de () dece#*rie, s)a realizat, ca ee#pl' : &n ;ranţa, din 2QPL &n "oma, din secolul al MIII)lea 3anii 1NN4 L &n "usia, din vremea ţarului5etru cel *are 3pe la anul HNN4, &n timp ce, în ările Ro#âne, de a*iade la s$âr+it'l secol'l'i al MIM8lea 2aproape de anii 163

Cu această continuă >uctuaţie, despre ce „Adevăr Cosmic” şi astronomicar mai putea / vorba &n privinţa „%oului A%”? 0 a cărui „celebrare” eramutată &n .uncţie de deciziile administrative ale autorităţilor reliioasecreştine, at!t catolice, c!t şi ale celor ortodoe

8n consecinţă, poate apărea &ntrebarea leitimă : bine, şi atunci, CAR" ar= /O/"N!UL R"AL al NOULUI AN 4

http://www.ziare.com/social/romani/sarbatorile-de-iarna-la-romani-48503

http://1.bp.blogspot.com/-oXGHQbs3GL4/VKDTJV-mI3I/AAAAAAAACRk/ZZoyhQ8tFJ4/s1600/2015-new-year-hd-wallpapers.jpg

http://www.ziare.com/social/romani/sarbatorile-de-iarna-la-romani-48503



5entru cine este dornic să =e în Ar#onie +i în Reonan%ă c' /i+carea"ner&iei Cos#ice, pentru a / sincronizat cu "ner&iile No'l'i AN,putem veni cu anumite detalii

Ast.el, aşa cum &n cadrul unei zile complete de 1P de ore, ora 1( noapteaeste „#ie'l nop%ii”, &nsă nu este momentul real al trecerii &n ziuaurmătoare dec!t „calendaristic”, administrativ, &n timp ce realitateaastroloică anunţă „no'a i” odată c' Răsărit'l oarel'i &n ziuarespectivă 0 atunci, etrapol!nd această realitate peste cea a *işcării de"evoluţie a 5ăm!ntului &n jurul Soarelui nostru "A, putem spune că

#o#ent'l olsti%i'l'i de Iarnă, din perioada (8(( dece#*rie aan'l'i, repreintă „/ie'l nop%ii” pentr' An'l respecti, momentulde maim al &ntunericului, &n timp ce „Răsăritul pentru această)i&care de Revoluţie planetară este momentul %chinocţiului de,rimăvară, ca moment de &nceput al unei „Noi -I” 0 adică „No'l An”,din punct de vedere A!RONO/IC

8n sc(imb, din punct de vedere A!ROLOEIC, „%oul A%” este .oarte binecalculat de Astrolo&ia chineă, care celebrează 'nul 5ou când se

încheie al 198lea cicl' l'nar de câte ( de ile, &n momentul de„L'nă No'ă” 3care variază &n /ecare an4 al 'n'i no' Cicl' L'nar, dintr)

un şir de alte G cicluri lunare

http://4.bp.blogspot.com/-n_bOsOLgu40/VKDTnvIsMlI/AAAAAAAACRs/O-z9U2G9Bog/s1600/timpul%2Bceas%2Banul%2Bnou.jpg



Aşadar, „ 'nul 5ou .hinezesc” ne indică No'l AN din perspectiăastrolo&ică +i eoterică, care ne pune &n rezonanţă cu enerii subtile demare putere ce rezonează cu dimensiuni pro.unde ale /inţei umane3Solare şi 8unare4, &n timp ce &n #o#ent'l %chinocţiului de ,rimăvară

cele*ră# No'l An din p'nct de edere astrono#ic , ce .aciliteazăintrarea &n rezonanţă cu eneriile vitale, dătătoare de viaţă 3Solare şi,lanetare4

Ca şi con/rmare : mediumul A'relia Lo'ise Pones, &ncartea sa &n trei volume, „!"LO”, despre oraşul cu acelaşi nume dinRe%ea'a s'*pă#ânteană A&artha 3situat s'* /'ntele hasta dinCali$ornia4, transmite un mesaj al conducătorului acelei zone &n careacesta, ADA/A, ne dezvăluie cum „telosienii” şi cei din „"eţeaua Aart(asubpăm!nteană”, &n eneral, cele*reaă No'l An la #o#ent'l"chinoc%i'l'i de ri#ăară, c!nd au loc luni vizite &ntre locuitoriiacestor oraşe subpăm!ntene 3a>ate, apropos, &n dimensiunea a P)a şi a 2)a4, cu care ocazie se des.ăşoară şi multe „.estivităţi”

http://4.bp.blogspot.com/-BD7Dbjt4qOg/VKDQjbjRbLI/AAAAAAAACQ4/8TKn2ObhbnU/s1600/Aurelia-Book-cover-reduced-22-224x300.jpg

http://3.bp.blogspot.com/-WFGiRWPmCoo/VKDRPCqRCII/AAAAAAAACRA/AmC4mdia8FI/s1600/Adama-72-dpi.jpg



Ast.el că, din această perspectivă, racordarea la „%oul A%” pe Gdecembrie) ianuarie nu &nseamnă, din perspectiva "D7%A%ODI, dec!t laa / părtaş la „războiul petardelor şi al arti/ciilor”, pe .undalul uneiaresiuni alimentare şi alcoolice continue

Asta &nseamnă că trebuie să ne &ncuiem &n case şi să punem pernele pecap după ce ne &n.undăm urec(ile cu vată ?

8n nici un caz, &nsă, dacă nu reuşim să ne adunăm &n „rupuri conştiente”care &nţele semni/caţia reală a acestui moment, dacă merem &n alterupuri mai puţin conştiente, ar / util dacă ne)am aminti din c!nd &n c!ndcă racordarea prea puternică la „"ER"EORUL NOULUI AN la 1ian'arie” &nseamnă a intra &n rezonanţă cu cei care se mani.estă ca atare

&n această perioadă şi care &nseamnă nivel de conştiinţă de p!nă la P+,„distrac%ie” 3adică, mai pe rom!neşte, „distr'c%ie”4, băutură, m!ncare„p!nă crapă”, eventual se, şi alte c(estii speci/ce G+ 0 &n timp ce aspectemai &nalte, pur şi simplu „nu au loc” să pătrundă &n ast.el de locuri, &nasemenea momente

+e aceea insist să /ţi mult mai atenţi la "ER"EORUL acestui moment3ANUL NOU pe 1 ian'arie4, căci nu se ştie cu ce intraţi &n rezonanţă L &nsc(imb, preătiţi)vă să celebraţi şi să intraţi &n rezonanţă cu eneriispeci/ce &n momentele reale de celebrare ale 5*787I '5 0 &n/o#ent'l Astrolo&ic al An'l'i No' Chineesc şi /o#ent'lAstrono#ic al "chinoc%i'l'i de ri#ăară

http://2.bp.blogspot.com/-6jnUZQzX8xs/VKDRUYpagbI/AAAAAAAACRI/qvKnGkutU4I/s1600/telos-vol-1-188x300.jpg



5!nă atunci, pentru 5oul '5 din =2 decembrie 0123 ( 2 ianuarie012>, ă 're să =%i cât #ai !re<i +i #ai Con+tien%i , evit!nd c!t maimult posibil „anestezia” culinară, ba(ică şi, mai ales, cea in.ormaţională

Succes=

3 Articolul următor : ). „/AA de CRĂCIUN” +i „/AA de R"K"LION”4

/arJan

). „/AA de CRĂCIUN” +i „/AA de R"K"LION”


http://2.bp.blogspot.com/-Lg9wb20bmxk/VKDUf4EA4LI/AAAAAAAACR4/axfEykdPDK4/s1600/20_0411975-480x269.jpg




5entru că tocmai am vorbit despre momentul „Anului %ou”, acum estecazul să precizez că „R"K"LION”)ul 3şi „/AA” corespunzătoare, care„celebrează trecerea dintre ani”4, s)ar re.eri, etimoloic, la cuv!ntul.rancez „reveillon” 3sau „reveiller ”4 care ar veni din latinul „e"(vigilare”ce ar &nsemna „a #se$ trezi ”, adică „a f treaz” 3atunci c!nd vine Anul%ou4

Aşadar, "evelionul se re.eră la momentul de „a = trea”, de „a n'dor#i” atunci c!nd vine „%oul An” 3un .el de „ priveghi ” pentru mortul 0„Bec(iul An” preătit pentru „&nmorm!ntare”4

-i, dacă tot trebuie „să stea la priveghi ” , ca să /e „tre?i &i

de&teptaţi ”, oamenii s)au !ndit să aibe masa plină cu de toate, ast.el căa apărut şi „/asa de Reelion” care, &n prezent, nu prea mai are nimicde)a .ace cu AC!UL D" A :I !R"A- QI CONQ!I"N! LA N!FLNIR"A CUNOUL AN, ci a devenit momentul unei noi ocazii de „a umple maţul” cu„porcării”, adică cu preparatele „ustoase” rezultate de pe urma„SAC"I;IC#"II” 5"C$$I 3care, /e vorba &ntre noi, nu mai are nimic de)a.ace nici cu adevăratul „ACRI8:ICIU”, care &nseamnă, &n "ealitatea$niversală, „O:ICIU ACRU”4

http://1.bp.blogspot.com/-HlYOuMJzqBY/VKFxCguPzKI/AAAAAAAACSI/xdgg3HlGrrk/s1600/1354214538930.jpg



+acă „*asa de "evelion” este &n prezent o „a.acere privată”, „laică”, &nsc(imb, „*asa de Crăciun” este a.acerea &n primul r!nd reliioasă, &n care

autoritatea ecleziastică bisericească „&şi ia partea leului”

+espre momentul „*esei de Crăciun” s)a scris enorm, de .oarte mult timp, &nsă eu, dincolo de meta.orele reliioase şi literar)istorice, acum măstrăduiesc să /u c!t mai concis şi /del cu istoria, pentru a vedea „ce)i cuaceastă masă”

Iar, pentru aceasta, este important să vedem ori&inea sa : &nat'rnaliile ro#ane, amintite &n articolele anterioare

Ast.el, aminteam acolo că &n perioada Saturnaliilor, .amiliile se str!neaupe la casele lor, eact &n această perioadă a Anului, pentru a)şi .acecadouri, a)şi transmite răvaşe versi/cate şi de a seri o „/asăRit'alică”, d'pă ce îndeplinea' rit'al'l „sacri=cării” 'n'i porc„o$erit” -e'l'i A!URN, cel care patrona acest :estial.

Cumva sună cunoscut şi .oarte asemănător cu ceea ce semni/că şi &nprezent „*asa de Crăciun” 3bine)nţeles, &nlocuind *9IB$ /cial, cel"eliios4 ?

Iată de ce „tradiţia” şi autorităţile reliioase ne transmit că „/AA D"CRĂCIUN” este momentul din an &n care aceasta trebuie luată „&n


http://2.bp.blogspot.com/-vHGGmaDbvsY/VKFxdXH1IyI/AAAAAAAACSg/rf0tXERYWN8/s1600/decoratiuni_masa_de_craciun_41_20101019_1766437166.jpg




.amilie”, alături de părinţi, partener de viaţă şi copii, pentru a .ace sc(imbde daruri 3„Bine *oşul”=4, mai ales către copii, de a transmite „;elicitări” şimai ales de a m!nca preparate din carne de porc 0 că doar „aşa)i tradiţia,mamă”

Aici mă opresc şi spun şi eu că, &n esenţă, acesta este 'n'l din aspectelepoitie +i $r'#oase ale acestor „at'rnalii” 2pardon, „Crăci'n”3 :Re(6ederea cu 5ărinţii şi Copiii, transmiterea de Daruri şi mai ales Re(

@nt!lnirea cu aceştia 3c!t mai *aică4 în ?urul )esei , pentru a / iarăşi &mpreună, măcar o dată &n an

8n prezent, pentru mulţi oameni plecaţi prin &ntreaa lume 3care, &n ultimiiani, a devenit „tot mai mică”4, şi nu doar rom!ni, reîntoarcerea „Acasă”de Crăci'n, la ărin%i +i Copii, repreintă 'n #o#ent e#o%ionantcare, ca re'ltat, E"N"R"A-Ă, în &eneral, #ai #'ltă LU/INĂ +i?UCURI" 0 ceea ce este cel mai important, p!nă la urmă =

http://3.bp.blogspot.com/-DzjzqeSxcDs/VKFxLavW6xI/AAAAAAAACSQ/jBfOlxcXLdY/s1600/image-2011-05-6-8592308-70-masa-servita-familie-joaca-rol-important.jpg

http://1.bp.blogspot.com/-xbQ9IsxjUkI/VKFxoz4_wPI/AAAAAAAACSo/R1oc51Frj7E/s1600/craciun.jpg



+acă, &nsă, această re)&nt!lnire de Crăciun, &n jurul „*esei de Crăciun”, ar/ din ce &n ce #ai CON8Q!I"N!Ă, cu mai puţini porci „sacri/caţi” şi cu#ai #'ltă e#o%ie a ?'c'riei +i a altor Dar'ri s'Gete+ti,condimentate la noi, rom!nii, cu c!t mai multe COLIND" a'tentice şi

CO/UNI8UN" 'Getească 0 atunci, +A, &n acest caz se vor puteamani.esta nu doar elementele speci/ce de „control şi manipulare” cu careau .ost iniţiate „;estivalurile Saturnaliilor” 3şi ale celor care le)auprecedat4, ci, &n primul r!nd, se pot actia aspectele cele #ai înalteale sens'l'i ori&inar al CRĂCIUNULUI 0 pe care le vom epune &narticolul corespunzător

Aşadar, vă urez din Inimă o „/asă de Crăci'n” în :a#ilie 2de 'Get3,cu Su>etul desc(is, &ntr)o Comuniune c!t mai str!nsă şi mai reală, &n careDARURIL" de 'Get înloc'iesc '+or8'+or „po#enile porcilor” care,eliberaţi de acest „sacri/ciu”, vor putea &mpărtăşi şi ei din 'ucuria voastră,A*D%I autentici şi Iubitori =

3 Articolul următor : ;. ?RADUL de CRĂCIUN4

/arJan

;. ?RADUL de CRĂCIUN





9radiţia „?rad'l'i de Crăci'n” are conotaţie, iarăşi, &n primul r!ndreliioasă

5rimele in.ormaţii despre acesta ar avea leătură cu „$ânt'l?ONI:ACIU”, un căluăr din Anlia secolului al BII)lea, care ar = salat'n copil de la 'n sacri=ci' rit'alic 3iarăşi, uimitor, apare i#a&ineasacri=ci'l'i rit'alic al copiilor, pe la anii ; d.Ch. 0 şocant, totuşi=4,lovind cu pumnul un alt copac, care s)ar / prăbuşit şi pe locul acestuia ar /apărut &n mod miraculos un mic „brăduţ”

Ast.el, &n scurt timp, acesta ar / devenit pentru căluări şi „creştini” unsimbol al „S/ntei 9reimi” 3datorită .ormei sale triun(iulare4

Aparent „bizar”, &n secolele trecute brăduţii erau ţinuţi &n casă lipiţi detavan, cu capul &n jos =

Aceasta &nsemna că aceştia erau cel mult doar mici brăduţi sau, mai uzual,doar creni de brazi care, pe l!nă rolul simbolic 3de a aminti de „S.!nta

9reime”4, aveau şi e.ect sanoen, de „aeroionizare neativă”, prin ioniiemişi de muurii de brad şi răşina acestuia, cu rol terapeutic marcant

pentru căile respiratorii ale oamenilor din secolele trecute, &n caresănătatea era at!t de precară şi de reu &ncercată

http://2.bp.blogspot.com/-fjqYd-DiBjk/VKF8IcXptxI/AAAAAAAACS4/DNLTPXN7vog/s1600/02.jpg



+e)abia d'pă anii 1) d.Ch. a' încep't să apară *raii „nor#ali”prin casele occidentalilor 3&n poziţia „normală”, cea cunoscută &nprezent4, &mpodobiţi cu loburi roşii şi tot .elul de alte ornamente

8nsă, de departe, cea mai interesantă poveste este cea prezentată deprietenii de pe bloul „I"QIR"A DIN /A!RIM”, &n cadrul unor serii dearticole despre „oestea Crăci'n'l'i ”, unde c(iar de cur!nd, aceştiaau prezentat povestea „ci'perc'%ei A#anita /'scaria”, care .aceleătură &ntre un anumit „/it” 3veţi vedea care4, „?rad'l de Crăci'n” şirecoltarea ciupercilor muscarinice de către &amanii din zonelenordice4 în special siberiene 0 pe care o voi epune &n articolul următor

Ceea ce este important pentru noi, la acest subiect, se re.eră laE"NOCIDUL p'rtat în preent î#potria *railor, de la mulţimea depuieţi sacri/caţi realmente „aiurea”, „ratuit”, p!nă la .alnicii brazi, uniic(iar uriaşi, care sunt e.ectiv $CI-I pentru a &mpodobi pieţele centrale ale

marilor oraşe, timp de cel mult o lună 0 doar pentru „Sărbătorile deIarnă”

http://fymaaa.blogspot.ro/

http://fymaaa.blogspot.ro/search?q=Craciun



http://1.bp.blogspot.com/-LElWU-d2dhU/VKGItlyHnSI/AAAAAAAACTQ/T0Kx7sN5afU/s1600/25.jpg








*i)aduc aminte, acum, de comunicarea realizată de o cunoştinţă)mediumde care am mai amintit pe blo, -ODIKI!A, care are abilitatea de acomunica şi cu alte renuri 3at!t animal, c!t şi veetal şi c(iar mineral4 şicare acum vreo N ani a comunicat cu spiritul celui ce animase 'n *rad

'ria+ care .usese tăiat &n anii FFN 3parcă era prin anul 1664 din ona!'l&he+, de lân&ă ?orsec, şi care .usese adus „să &n.rumuseţeze cusemeţia lui” ia%a Unirii din ?'c're+ti 0 şi care .usese văzut, atunci, ca/ind cel #ai înalt dintre brazii aduşi &n oraşele din ţară, precum şi cel maisemeţ din reiunea de unde .usese tăiat

%u mai ştiu detaliile comunicării, &nsă am reţinut şi am re)simţit DUR"R"Aşi !RI!""A celui ce comunica cu acel medium rom!n, pentru .aptul dea / .ost „scos din planul /zic” pentru o „plăcere estetică” de mai puţin de)o lună, &n condiţiile &n care acesta speci/ca .oarte clar că &n .elul acesta a$ost oprit să8+i #ai îndeplinească „#isi'nea sa” de a susţineenergetic toată zona reţelei energetice a acelui munte 3din zona

9ul(eş)'orsec4

9ot aşa, persoanele senzitive pot re)simţi, &n aceste momente, eneriile.oarte „dis.uncţionale” prezente 3de la „rece ca (eaţa” &n corp, p!nă lastări de tristeţe şi c(iar depresie4, aunci c!nd trec prin „pieţele” marilororaşe, unde #ii +i #ii de *răd'%i tăia%i sta' ar'nca%i printre tara*e ,pentru a rotunji a.acerile diverşilor „pricepuţi”

http://3.bp.blogspot.com/-oO_CTz1CDYs/VKGJon2HaUI/AAAAAAAACTg/JzA8EARuDoE/s1600/Zodivita-Cosiis__Si-ei-pot-vorbi-dialoguri-subtile-cu-spiritele-naturii-130.jpg



Aşadar, concluzia este .oarte simplă : NU /AI UCID"I ?RA-II, oamenibuni =

8n cel mai rău caz, $olosi%i cren&i ale *railor #ari, după ce aţi solicitat

„acceptul” acestora 3D'4 comunicaţi cu ei A4 şi 8a%i cer't iertarepentru reala aresiune /zică produsă asupra lor 3dar, cel puţin, nu &i maiucideţi =4

8nsă, cea mai simplă şi e/cientă sc(imbare de atitudine se re.eră lare$''l de a #ai = părta+i la UCID"R"A N /AĂ A ?RA-ILOR , /eac(iziţion!ndu)vă $r'#o+i *rai arti=ciali 3oricum, mult mai „arătoşi”dec!t „s.rijiţii” brăduţi ciop!rţiţi din cine ştie ce pepiniere4, &nsoţiţi de micicrenuţe „pentru miros”, /e închiriind *răd'%i ii, în &hieci, care,după &nc(eierea „sărbătorilor”, sunt returnaţi pepinierei 3cum se practicădeja, tot mai des, &n ccident4

8n acest .el, ca şi &n cazul porcilor şi al #ieilor de a+te 3alt vastsubiect4, voi veţi demonstra nu doar R""C! :AĂ D" R"ENULANI/AL QI K"E"!AL, ci, &n primul şi &n ultimul r!nd, R""C! :AĂ D"KIAĂ, N E"N"RAL, dar, mai ales, R%S,%.9 D% SI5%4 R%S,%.9 F'B<D% 6*I @5CI6< H H H

3 Articolul următor : 7. „/OQ NICOLA"”, „/OQ APUN” +i „/OQ

CRĂCIUN”4



http://1.bp.blogspot.com/-ZCsKKpmfaxE/VKGI7V-bpnI/AAAAAAAACTY/fau-tJM1Thw/s1600/imagini%2Bde%2Bcraciun2.jpg





/arJan

7. „/OQ NICOLA"”, „/OQ APUN” +i „/OQ CRĂCIUN”

http://3.bp.blogspot.com/-iIhCpjs-afY/VKGImKYE5_I/AAAAAAAACTI/LDrXTPL9kdw/s1600/wallpaperecraciun1.png



Iată)ne ajunşi la un subiect at!t de „dulce” copilului din /ecare : cel al„/o+ilor” care vin nereşit să ne &mpartă +A"$"I =

+acă activităţile speci/ce „*oş Ajun)ului” le voi atine succint &n următorularticol re.eritor la obiceiul CI%+A9)ului, acum &i voi aduce &n povesteanoastră pe cei doi „*oşi” at!t de cunoscuţi şi aşteptaţi de copiii de pe3aproape4 &ntre 5ăm!ntul : „*oş %icolae” şi „*oş Crăciun”

+acă &n cazul lui „)*C .R<.I75” lucrurile 5A" a / clare, /ind vorba

despre contin'area o*icei'rilor din at'rnaliile ro#ane, când#e#*rii $a#iliei î+i o$erea' cado'ri, #ai ales copiilor 3deşi, veţivedea, lucrurile sunt mult mai nuanţate şi &n acest aspect=4, &n cazul lui„)*C 5I.*8'%”, &ntrebarea este c'# a apăr't acest o*icei de a $acecado'ri c' ocaia aniersării 'n'i „s$ânt” 4

5!nă la urmă, estul de „a dărui” este minunat, /e că este &ndreptat cătrecopii sau către cei mari, ast.el de momente ajut!ndu)ne să ne rea#inti#cât #ai des de „gestul de a dărui ”, care să vină spontan, din Inimă, caimbold interior

ro*le#a apare at'nci când &est'l de a dăr'i „esteinstituţionalizat” s'* $or#ă de „obicei ” +i „tradiţie”, mai ales de

http://2.bp.blogspot.com/-OgNbB67TBNo/VKHLGkyg7rI/AAAAAAAACTw/oEkW5VQSs_4/s1600/poze-mos-craciun_sanie-trasa-de-reni_sac-cadouri-10.jpg



către instituţia care „lucrează” cu su>etele şi emoţiile oamenilor, respectivInstituţia "eliioasă 3indi.erent de numele acesteia4 din zona respectivă

8n cazul nostru, dacă n' ar = eistat 'n „)o& 5icolae”, pro*a*il căacesta ar = $ost inentat, după cum s)a şi petrecut, căci putea / oricare

alt „s.!nt” care să preia atribuţiile de „darnic”, de „/o+” care vine cucadouri către oameni şi, &n special, către copii

+ar de ce tocmai „$ânt'l'i Nicolae” i s)a atribuit acest „rol” şi nualtuia ?

9răind &n secolele III)IB dC(, apro. între anii (89), „$ânt'lNicolae” a participat la celebrul ri# Concili' > „inod "c'#enic” >de la Niceea din an'l 9() d.Ch., prezidat de )arele 'rchon.onstantin cel )are, &n care s)a remarcat prin palma dată „eretic'l'i”Arie pentru „apărarea domei creştine”, &nsă, &n istoriora/a creştină estecunoscut ca un mare „ăcător de daruri pentru copii ”

%u ştiu dacă acesta a .ost cel mai mare „darnic” al copiilor, şi probabil căau eistat şi alte :iin%e de L'#ină care au .ost „con/scaţi” de 'isericileCreştine, „/!ndu)i” &n poziţia de „s/nţi” 3de parcă pentru asta veniseră pe5ăm!nt4 şi care au simţit să dăruiască copiilor 3ca o re>eie pentru CopilulInterior4 c!t mai multe daruri 0 &nsă 'iserica creştină a ales să)l„investească” &n această „.uncţie” pe „$ânt'l Nicolae”

$n mic detaliu din biora/a sa, ce pare insini/ant, ne spune că, pe la &nceputurile tradiţiei cu darurile lui „/o+ Nicolae”, acesta aducea &n

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_de_Mira


http://4.bp.blogspot.com/-GGi8x9vbXH0/VKHNNvoT-_I/AAAAAAAACUM/ExosEmhOXj0/s1600/sf-nicolae-icoana.jpg





ciorăpeii copiilor nu jucării, ci NUI"L", mai ales pentr' cei #ai p'%in„c'#in%i”

+e aceea mi)a rămas &n memorie o in.ormaţie care spunea undeva că„$ânt'l Nicolae” era $oarte serios +i a'ster, care nu prea cadra cuimainea de „darnic” al copiilor, ci mai mult cu cel de „pedepsitor” al„ereticilor credin%ei cre+tine”, pe care8i taa c' pal#e în plină„+edin%ă sole#nă”

+eci, „*oş %icolae” pare că a ajuns &n această .ormă doar ca „răsplătitor”pentru copiii „cuminţi”, adică Asc'ltători , total O?"DI"NI $a%ă deAU!ORI!A!"A AR"N!ALĂ

+oamne).ereşte ca aceşti copii să &nceapă să pună &ntrebări incomodedespre rostul Bieţii pe 5ăm!nt şi &n $nivers, şi, mai ales, despre domelecu care erau „&ndopaţi” oamenii &ncă de mici copii

Aşa că, dacă „nu erau cuminţi”, „*oşul” 3%icolae, &n acest caz4 venea cunuiaua 3"D"AA pentr' neasc'ltare +i nes'p'nere4, &n timp cecopiilor „cuminţi” şi total „ascultători”, adică „obedienţi”, „*oşul” veneacu „cele mai alese” daruri

http://2.bp.blogspot.com/-_93W44rzKFs/VKHNriRN3OI/AAAAAAAACUc/JSgOOJB2mlw/s1600/Mos-Nicolae.jpg



Iarăşi „#iroase” clar a /A!RIM, de care „băieţii deştepţi” au avutrijă să)l construiască şi mai ales să)l &ntreţină, cu „up)rade”)urilenecesare, &n .uncţie de „evoluţia societăţii umane” 3una te(noloică,evident, &n nici un caz de conştiinţă4

+eci, să revenim : d'pă an'l 5 d.Ch., %icolae devine „s.!nt”, prin„bunăvoinţa” 'isericii, apoi, din secolul al MI)lea, cruciaţii care ajun la'ari, unde „se odi(neau moaştele sale”, &i duc numele &n &ntreaa Duropă 0

&nsă, cei care deja &l cunoşteau şi &l celebrau, trans.orm!ndu)l &ntr)unveritabil cult, cel mai mare după cel al lui Isus şi al apostolilor, au .ostslaii, şi mai ales r'+ii

Se spune că nu eistă biserică rusă care să nu aibe un colţ dedicat„S.!ntului %icolae”, care, de alt.el, patronează marea majoritate a acestorbiserici ruse şi c(iar "&re&or'l n'#it „/aica R'sie” 3adică "usia4

8nt!mplător, oare, s)au petrecut toate acestea ? Iarăşi, răspunsul estesub&nţeles

5!nă la a răspunde la această &ntrebare, mai este de remarcat cum, dupăsecolul al MI)lea, &ncepe uşor)uşor, prin diverse imbolduri ale autorităţiibisericeşti, ca ziua morţii „S.!ntului %icolae”, Q decembrie, să devină o zide „a dărui cadouri” către copii, din partea lui „*oş %icolae”

Acest obicei a crescut &n intensitate &n secolele următoare &n aşa măsură &nc!t, pe la an'l 1), /artin L'ther în ti#p'l /i+cării rotestantea solicitat „oprirea venerării sfnţilor”, care a avut ca e.ect inclusivabolirea acestui obicei cu „*oş %icolae” &n unele ţări europene 3mai ales &nările de Pos 0 'elia, landa, uembur 0 şi cele Nordice, dar şi &n<ermania, ;ranţa şi Anlia4 0 moment &n care acest'i o*icei i s8a

http://fymaaa.blogspot.ro/2008/12/adevratele-origini-ale-craciunului.html




http://3.bp.blogspot.com/-tpUgPBtkS-Y/VKHNZ4daXBI/AAAAAAAACUU/2qrxEtHkbqA/s1600/Mos-Nicolae-3.jpg





schi#*at... n'#ele, precum &n vorba rom!nească : „aceea&i )ărie cualtă ,ălărie”

"eţin!nd acest interesant aspect, pe care &l vom continua la un moment

dat &n cursul acestui articol, (aideţi acum să .acem o mare paranteză şi sămerem &n zona „*aicii "usii” de care tocmai am amintit anterior şi unde„S.!ntul %icolae” este „la el acasă”, după cum spuneam 3deloc

&nt!mplător : spiritul autoritar al Oarilor, de stăp!ni absoluţi peste opopulaţie at!t de eteroenă a>ată pe un teritoriu at!t de vast, nu putea sărezoneze dec!t cu un „S.!nt” la .el de autoritar, cum .usese %icolae4 şiunde probabil că &n scurt timp „şi)a luat &n primire” rolul reliios atribuit, dedarnic al copiilor ruşi

8nsă nu despre „S.!ntul %icolae” dorim să vorbim acum, odată ajunşi &naceastă zonă, ci despre +a#anii i*eriei, acele /inţe „para)normale”,ale căror calităţi psi(ice bine)nţeles că au reprezentat dintotdeauna un„pericol de moarte” pentru autorităţile politice şi mai ales un „păcat demoarte” pentru cele reliioase

+in această perspectivă doresc să prezint c!t mai pe scurt o &ndeletnicireuzuală printre şamanii siberieni 0 şi, &n eneral, la populaţiile nordice, &ncare intră şi Oările %ordice Duropene

Aceasta a .ost .oarte eleant şi detaliat povestită &ntr)un deosebit articolapărut pe cunoscutul blo „Ie+irea din /atri”, re.eritor la +a#ani şi la

ci'perca A/ANI!A /UCARIA


http://1.bp.blogspot.com/-klyJbOMynHs/VKHOmeRICYI/AAAAAAAACUs/VOXIMTiJiu4/s1600/siberian-shaman-at-winter-solstice.jpg




ăs!ndu)vă plăcerea de a descoperi oi în+iă detaliile acesteipoe+ti, noi ne străduim aici şi acum să prezentăm c!t mai sintetic 3dar,totuşi, &n mod natural4 aspectele enerale

Ast.el, povestea &ncepe cu precizarea că şamanii siberieni au un ancestralobicei de a mere „la cules &n pădure”, dar nu „după .rai şi mure”, cidupă această ciupercă interesantă, care are un puternic e.ect (alucinoen,ceea ce susţine cu maimă e/cienţă activităţile lor „speci/ce”, bazate pedi#in'area până la dispari%ie a cen'rii #in%ii pentru aeperi#enta alte „stări de con&tiinţă”

Această „ciupercuţă” creşte la *aa coni$erelor, av!nd o a/nitatemaimă cu *rad'l

Aşadar, şamanul, &mbrăcat &n (aine asemănătoare culorii ciupercuţei3(aină roşie cu picăţele albe, cu uler alb de blană şi cizme nere4, pleacă

&n căutarea „ciupercii maice”, pe care o ăseşte cu predilecţie sub brazi

+upă ce le culee &n sacul special preătit, vine acasă unde lepreăteşte at!rn!ndu)le de crenile brazilor, pentru a le usca mai bine3imainaţi)vă un brăduţ de care at!rnă „c(estii” roşii cu puncte albe,aproape rotunde4

http://fymaaa.blogspot.ro/2014/12/povestea-craciunului-este-o-poveste.html






Apoi, după &nc(eierea procesului de uscare şi preătire a acestora,şamanul nostru, &mbrăcat la .el, mere cu desaa &n spate către caseleoamenilor ca să le o.ere din acest „maic preparat”, care este şi a .ostdintotdeauna la cea mai mare căutare printre oamenii satelor siberiene

Imainaţi)vă că, iarna, acele case 3sau iurte 0 corturi circulare 0 &n .uncţiede zonă4 sunt mult mai reu accesibile din cauza marilor căderi de zăpadăşi troiene, ast.el că nu este neobişnuit ca intrarea &n locuinţe a şamanului

nostru să aibă loc de sus &n jos+e aceea, nu de puţine ori, şamanul, &mbrăcat după cum am prezentatmai sus, coboară &n casele oamenilor prin „(ornul” iurtei, pentru a aducedarul ciupercuţei 3roşu cu ceva alb4, pe care, de obicei, o lăsa &n ciorapiiazdelor, &ntinşi la uscat

a .el, este de amintit că ajutoarele animale care asiură transportulnordicilor şi, deci, pentru şamanul nostru, sunt renii care, acum a>ămde unde vine atitudinea lor ciudată şi ironic zurăvită &n /lmele americane,aceea de „ciudaţi”, &ncăpăţ!naţi şi, &n eneral, cu atitudini „bizare”, de

„izbucniri din senin” : aceştia, ca şi şamanii, sunt mari amatori de„A#anita /'scaria”, pe care o pre.eră oricărui alt aliment

http://4.bp.blogspot.com/-j9s8P0fDjhA/VKHOchPqoQI/AAAAAAAACUk/T8lgtb1JH0s/s1600/Amanita-on-xmas-tree.jpg



-i care le enerează renilor, după un ospăţ cu această ciupercuţă,anumite stări speci/c „şamanice”, de)a dreptul „levitante”, „zburătoare”,de „plutire inter)dimensională” 3cu sanie cu tot =4

*ai sunt şi alte detalii ale acestei poveşti, pe care, cum spuneam, vă las

să le parcureţi în articol'l de pe *lo&'l a#intit #ai s's 3dar &i altele4 căci &i acest blog vine cu o serie de articole deosebitedespre subiectele abordate în „mega(articolul nostru4, caretoate ne conduc la o imaine enerală .oarte cunoscută oamenilor şi maiales copiilor, &n această perioadă, a „Sărbătorilor de iarnă”

5robabil că, &n acest moment, ar trebui să a/rm că „orice ase#ănare c'realitatea este p'r întâ#plătoare”, &nsă %$ am să o .ac sub nicio.ormă, pentru că, dimpotrivă, A"/ĂNAR"A dintre această

îndeletnicire a QA/ANILOR NORDICI 2I?"RI"NI3 c' „O*icei'l” dinpreent, al l'i „/OQ CRĂCIUN”, NU "!" D"LOC N!F/LĂ!OAR" H





http://2.bp.blogspot.com/-p2Gk7QJGato/VKHPcvGuPEI/AAAAAAAACU8/X-iawZdt3Oo/s1600/rudolfnasulrosu.jpg







Apoi, ce)a urmat ?

+upă cum precizasem ceva mai &nainte, pe la anul 1), /AR!IN

LU!0"R a cerut „abolirea venerării sfnţilor ” 3apropos : un aspect.oarte rezonabil, de „bun)simţ”, pe care cei din Oările %ordice l)au pus &npractică, ast.el că, eliber!ndu)se şi eliber!ndu)i pe „s/nţi” de aceste„responsabilităţi”, au crescut .oarte mult &n nivelele de conştiinţă 0 bine)nţeles, printre alte cauze, nu doar aceasta4, ceea ce a dus la intericereao*icei'l'i c' cado'rile ad'se de „/o+ Nicolae”, cu aplicabilitateinclusiv &n ările Nordice 3&n care este inclusă, printre altele, şiDane#arca4

Acum, .ăc!nd un salt &n A#erica, la Ne8JorB , precizăm că oraşul a .ost.ondat de 'n dane, 'n an'#e eter t'esant 3abia ulterior a .ostpreluat ca şi „colonie britanică”4

+in această cauză, la .el ca &n ţările europene 3protestante şi nu numai4,daneii $ondatori ai Ne8JorB8'l'i a' aplicat aceea+i tactică : au re)denumit sărbătoarea lui „*oş %icolae”, atribuindu)i)o altcuiva 3iarăşi :„aceea&i )ărie cu altă pălărie”4, adică Crăci'n'l'i, pur şi simplu#'tând8o în perioada Crăci'n'l'i 2pe data de () dece#*rie3

5entru că &n limba daneză „/o+ Nicolae”se scrie „IN!"R @LAA”,

enlezii care „au preluat” oraşul, au preluat şi obiceiul danezilor, cu nume

http://3.bp.blogspot.com/-GpPCvDnIPvo/VKHPyCB543I/AAAAAAAACVE/kIn0VBY3R-M/s1600/amanita92-270x305.png



cu tot, doar că l)au adaptat pronunţiei limbii enleze, devenind, ast.el,„AN!A CLAU”

/ai departe, totul „a curs” cu repeziciune : deja &n 1779 „Santa Claus”

era pomenit &n presa americană 3.oarte „ciudat” cum acestă primăremarcă despre „/o+'l c' dar'ri” coincide cu anul mişcărilor subterane &n care a .ost des/inţat o/cial „Ordin'l Ie'it” şi a apărut neo/cial, darcu mult mai multă putere, „Ill'#inati”4, iar &n cursul secolului al MIM)leaapar scrieri ale unor romancieri şi poeţi americani care descriu &n detaliuimainea „*oşului”, cea binecunoscută &n prezent 3cu toate detaliilecunoscute din /lme, de la cei @ reni „zburători”, la ajutoarele el/ şi pitici,precum şi casa nordică a „*oşului” şa4, prin preluarea descrierilornordicilor despre „*oş %icolae” 3adică şamanii4 şi care, pe măsura treceriianilor acelui secol, este translatat &n perioada şi &n numele „Crăciunului”

https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/12/24/istoria-lui-mos-craciun/

http://4.bp.blogspot.com/-bBqnLBkTctg/VKHMvhJtXvI/AAAAAAAACUE/rjwcveF8giY/s1600/Sinterklaas_2007.jpg

https://istoriiregasite.wordpress.com/2010/12/24/istoria-lui-mos-craciun/



3Iar, &n secolul trecut, al MM)lea, Coca8Cola a a't &ri<ă să apliceaceastă i#a&ine a „/o+'l'i”, creată în ti#p, pe *rand'l să', &nc!t

&n prezent mulţi oameni asociază imainea lui „*oş Crăciun” cu cea a„*oşului” de pe sticlele de Coca)Cola4

Borbind &n termeni moderni, acest proces de înloc'ire a i#a&iniiQA/ANILOR NORDICI 2si*erieni3, ocup!ndu)se cu culeerea şi dăruireaciupercuţei 'manita )uscaria, cu cea a lui „/OQ NICOLA"” şi apoi,mai departe, cu cea a actualului „/OQ CRĂCIUN”, pare a / una dintrecele mai „tari” CA/ANII D" R"8?RAND8UIR" din istorie 3de &nlocuire aunui „*rand”R„#arcă” cu altulRalta, păstr!nd, &nsă, imainea de bază4 =

+upă ce v)am plimbat prin at!tea locuri şi „poveşti”, Acum vă solicit şimai mult atenţia de cuprindere a panoramei enerale, observ!nd cum, &naceastă serie de articole, a# pornit din antichitatea ro#ană dinti#p'l „at'rnaliilor” c!nd, &n perioada celei de8a do'a <'#ătă%i al'nii dece#*rie, se &mpărţeau cadouri, at!t copiilor, c!t şi celor mari 0

http://3.bp.blogspot.com/-xYt-ERkQe_I/VKHQLRfe7NI/AAAAAAAACVU/JMKNNveKEDk/s1600/slide_249619_16080.jpg

http://1.bp.blogspot.com/-nm3j0M7DeL0/VKHQFdi052I/AAAAAAAACVM/3fw6TyzdNl8/s1600/Caravana-Coca-Cola-2.jpg



ca, &n perioada modernă, a ultimelor c!teva sute de ani, acest „o*icei”să reină s'* $or#a l'i „/o+ Crăci'n” care ine în seara de (5dece#*rie

Iată cum, &n acest .el, „se închide cercul ”

a /nalul acestui subiect, al „*oşilor”, apare inevitabila &ntrebare : „Ceeste c' acest o*icei 4 "ste *'n sa' ră'4”

Ca şi &n comentariul leat de *asa de "evelion şi de Anul %ou, precizez căaici nu este vorba de .aptul că acest obicei „este rău” sau „este bun”, cidespre eneria cu care noi „&l &ncărcăm”, prin A!"NIA şi IN!"NIAACORDA!Ă

+acă a pri#i dar'ri este oric!nd prilej de &nc!ntare pentru „copilulinterior”, este .oarte important CU/ ANU/" UN! DĂRUI!" acestea :cu 'ucurie ? şi cu +ra pentru bucuria pe care o enerează ?, :ĂRĂ NICIOCONDIIONAR" 0 sau +arul este dat „din interes” 3de multe .eluri şicateorii4, devenind strict condiţionat 3&ncep!nd cu nevoia de „a biaîndeplinirea unei tradiţii devenită obligaţie chinuitoare”4 ?

ricum ar /, ceea ce se &nt!mplă &n prezentul lui decembrie 1NP adepăşit orice limită a „bunului)simţ”, c(iar şi comercial, c!nd „/o+ii”

http://4.bp.blogspot.com/-9M2XXCPf3rQ/VKHSHi0JpEI/AAAAAAAACVo/u2ASbdgJN44/s1600/krishnapyar-cat-de-frumos-este-sa-daruiesti-mai-al_8595ab9830edaf.jpg



3am!ndoi4 sunt doar „A&en%i de #arBetin&” de mare clasă, care &ntreţina.acerile „de sezon” la cote &nalte

+ovada : dacă anul acesta, 1NP, s8ar des=in%a „/o+ Crăci'n'l”, s)acalculat că doar economia americană ar avea pierderi de cel p'%in 1

de #iliarde de dolari, care ar duce)o direct în recesi'ne =

5e unde te uiţi, vezi „*oşi Crăciuni” care te &mbie să cumperi şi iar săcumperi =

-i se pare că această continuă aresiune comercială, bine condusă şi &ntreţinută, c(iar are e.ectele scontate : &n această perioadă parcă toţioamenii au ieşit la cumpărături, &nvălmăşindu)se &ntre ei prin maazinealimentare şi de jucării, ca &ntr)un „Armaeddon al nebuniei”

+in păcate, prin aceste imaini am .ost obliat să revin la observaţiile cucare am &nceput această serie de articole, recunosc!nd e/cienţa acestor„băieţi deştepţi” care au reuşit nu doar să creeze acest inimainabil„/A!RIM al ne*'niei colectie” 3comerciale4, dar să)l şi .acă .uncţionalla asemenea parametri, &nc!t oamenii să se strivească &ntre ei, &n numele-e'l'i8Cons'#ator8C'#părător, cu z!mbetul pe buze, şi să declare3mai ales „pe sticlă”, la televizor4, c!t „de .ericiţi” şi de recunoscători suntpentru toate acestea

-i &n toată această nebunie comercială 3&n care „credinţa” se vinde „lapac(et promoţional”4, 'nde se #ai poate 2re3&ăsi „/a&ia” DARULUIdin Ini#ă către Ini#i 4

http://www.zf.ro/companii/ce-s-ar-intampla-cu-economia-daca-ar-disparea-craciunul-13738229


http://4.bp.blogspot.com/-hpvLLobVjCg/VKHSZD9C3CI/AAAAAAAACVw/tPdMCKoye_0/s1600/asimilare.jpg





Aşadar, &n concluzie : eu suerez, la modul practic, ca să n' #ai #in%i%icopiii c' „/A!RIM8'l /o+ilor”, introduc!ndu(i de mici în una dincele mai mari minciuni = = =

;aceţi)le +aruri, /e şi &n noaptea de 2RQ decembrie, şi &n Ajun, pe 1P

decembrie, după cum doriţi, dar o$eri%i8le oi în+iă DARURIL" înpirit'l Adeăr'l'i, ca ei, COIII, să +tie că oi, i'*i%ii lor părin%i a%i$ăc't &est'l de a dăr'i, şi nu vreun „moş” ciudat care vine e"act caun hoţ şi aduce „ce vrea el”, &n .uncţie de criterii doar de el ştiute

2Re3C'noscând Adeăr'l, copiii vă vor aprecia şi mai mult 3oricum ar /,ei vă iubesc la .el de mult, necondiţionat4, pentru %liberarea din această/INCIUNĂ8/A!RIM &n care sunt v!r!ţi ără alegerea lor 0 eact cumbebeluşul este v!r!t &n cristelniţa preotului pentru „a / botezat”, .ără aputea .ace vreo aleere &n acest sens

Aşadar, „CUNOAQ!"I AD"KĂRUL, IAR AC"!A KĂ "LI?"R"A-Ă”

Cunosc!nd detaliile cu „/o+ii”, ca şi cu celelalte aspecte ale

„ăr*ătorilor de iarnă”, vă poate / mult mai uşor Ă AL"E"I ce .aceţimai departe : mergeţi pe aceea&i cale de a ace daruri &i de a

http://1.bp.blogspot.com/-BbnWi2OCz7I/VKHRvCV6EoI/AAAAAAAACVg/qteopn3MdXk/s1600/daruirea_subpagina_1_sus.jpg



acţiona, &n eneral, &n această perioadă, AU AL"E"I AL!C"KA 4 0ştiind că nu vă pedepseşte nimeni dacă .aceţi altă aleere

+impotrivă, s)ar putea ca, "li*era%i din aceste "ER"EORURI, n'#ite„/o+ Nicolae”, „/o+ Crăci'n”, „Crăci'n'l” şa, să

„disponibilizaţi energii interioare care vor putea declan&aanumite evenimente în viaţa voastră pe care acum nici măcar nu lebănuiţi =

+e aceea, concluzia acestui subiect poate / cu adevărat Simplă : DĂRUIICF! /AI D" QI CF! /AI DIN INI/Ă +i, dacă se poate,N"CONDIIONA! H

"estul sunt detalii

3 Articolul următor : . „O*icei'ri !radi%ionale Ro#âne+ti...”4

/arJan


http://1.bp.blogspot.com/-Kq16p6hZc3o/VKHMgdcHeRI/AAAAAAAACT8/ch6UDEORjmc/s1600/mos%2Bcraciun%2Bsarbatori%2Bcreation%2Bmontage%2Bphoto.jpg




. O*icei'ri !radi%ionale Ro#âne+ti SCOLINDA!8'l, COLIND"L",

l'&'+or'l, orcoa, Capra, tea'a, KiGai#'l +.a.

-i aici, ca şi la celelalte subiecte, nu doresc să intru &n detalii descriptive, &n acest caz leate de /ecare „obicei tradiţional”, &n parte, căci ar / de)adreptul plictisitor Internetul abundă de descrieri ale acestora, pecare le puteţi oric!nd studia &n linişte, eventual pe delicat'l $'ndal#'ical al colindelor

Să observăm, pentru &nceput, că unele dintre aceste „obiceiuri” le)amputea numi ca /ind un .el de „spectacole arhaice” : „!"AUA” descriemomentul apariţiei Stelei care „l)a vestit pe Isus” şi care i)a călăuzit pe ceitrei *ai la Dl, &n timp ce „KI:LAI/UL” este o piesă de „teatru naivpopular”, oriinară din *aramureşul istoric şi care parcure tema naşteriilui Isus 3denumirea de „KiGai#” ar / .orma populară rom!nească anumelui oraşului naşterii lui Isus, ?ethlee#4

http://www.traditieialomita.ro/obiceiuri/cu-data-fixa/colinde-si-obiceiuri-de-iarna/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Viflaim

http://4.bp.blogspot.com/-ltubYeXF41A/VKLT7rvLSNI/AAAAAAAACWA/fNGiLW-O1Yo/s1600/Plugusorul-Ziare-com.jpg

http://www.traditieialomita.ro/obiceiuri/cu-data-fixa/colinde-si-obiceiuri-de-iarna/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Viflaim



ric!t de interesant şi de comic ar / epuse, aceste „piese descriptive” nupot aduce prea multă „maie”, mai ales celor a>aţi la o anumită v!rstă şicare le)au vizionat de nenumărate ori

8n sc(imb, „5luuşorul”, „Sorcova” şi „Capra” intră &n alt reistru de.uncţionare : la oriine, acestea reprezentau, ca şi Colindele, „)esa?e)agice”, incantaţii care, spuse &ntr)un anume .el de către anumitepersoane, puteau activa .orţe şi enerii nebănuite &n /inţa „ascultătorului”3nu „obedientului”=4

http://1.bp.blogspot.com/-jP_FdHHHT00/VKLUn5Jp3WI/AAAAAAAACWQ/I0jkDAlcnGs/s1600/mg-0016.jpg

http://3.bp.blogspot.com/-SdZwwIL2v0Y/VKLUVm-bcTI/AAAAAAAACWI/Ly0yNLlQGT0/s1600/2012_12_27_colindatori%2Bcu%2Bsteaua%2B1_rsz.jpg



+e aceea, „LUEUQORUL” era la oriine o „incantaţie maică” cusubstrat aricol, pentru prosperitatea aricolă &n anul următor pentru „celurat”, „ORCOKA” era tot o ast.el de „incantaţie maică”, &n care ;orţa5urităţii Copilului era ajutată de „ba(eta maică” reprezentată deSorcovă şi „aneele” acesteia 3care erau .oarte precis r!nduite, ca un vril

căruia i se ataşau cristale de creştere eponenţială a puterii4, &n timp cedans'l „CAR"I” .ăcea parte din ceremonialele ar(aice sacre &nc(inatemorţii şi renaşterii, ca şi la .el de cunoscuţii „Căl'+ari”

Cel puţin la .el de interesante sunt şi COLIND"L" 0 c!ntecele cu tentăreliioasă creştină, dar care sunt recunoscute a avea origine pre(cre&tină, evidenţiată inclusiv prin abundenţa apelativului „8%R” care nuare nicio leătură cu creştinismul ci, dimpotrivă, este recunoscut a / pre)creştin 3un „mitologem”, după epresia lui @ern*ach, adică un element mitologic prim, pur şi indivizibil, care nu are nevoie de interpretări şieplicaţii şi care ar semni/ca, după unii, unul din numele lui Dumnezeu, din perspectiva vec(ii limbi rom!neşti ) eto)dace sau„latina populară”4

Aşdar, #'ica +i #esa<'l COLIND"LOR ori&inare pre8cre+tine este

at!t de pro.und, &nc!t, intr!nd cu intensitate &n esenţa eneriei lor, poatef mai energizant &i mai Iluminatoriu dec!t ore şi zile de /edita%ie şiR'&ăci'ne

Credeţi)mă că această „cură” periodică de colinde oriinale ancestraleeste ocazia unei ener&iări +i p'ri=cări s'Gete+ti de #are 'tere,care poate ajuta mult timp, poate pentru tot restul anului

http://dexonline.ro/definitie/ler

http://3.bp.blogspot.com/--j55efEeqzk/VKLU7GUnVYI/AAAAAAAACWY/D5oAiRgOaaQ/s1600/jocul-caprei-obicei-traditional.jpg

http://dexonline.ro/definitie/ler



8n acest moment eu nu pot „să mă abţin”, venind cu „mostre” de colinderom!neşti, adaptate &n variantă modernă, &nsă cu păstrarea stiluluioriinar, trecute prin inimă şi lăsate să se reverse prin voceaincon.undabilă şi plină de „oc spaniol ” 3„uego”4, a lui :U"EO :

bservăm cum, &n „recuzita” mani.estărilor tradiţionale din preajmaCrăciunului din 7ona noastră "om!nească apar mai multe „stiluri” artistice: "C!ACOL" RI!UALIC" 3„Vifaimul”, „Steaua”4, INCAN!AII /AEIC"3„Pluguşorul”, „Sorcova”4, DANURI RI!UALIC" 3„Capra”4, CFN!"C"

/AEIC" ANC"!RAL" 3„Colindele”4 0 care, toate acestea, erau menite săcreeze un Sistem de Ritualuri pentru ,urifcare &i @nălţare în

http://4.bp.blogspot.com/-tbweC6ZEzwk/VKLXcwvxyAI/AAAAAAAACXA/1sHl9WDtdxY/s1600/download.jpg



Sentimentele sunt unice şi indescriptibile, şi vă transmit acestea dinpostura celui care a eperimentat aşa ceva &ntr)un sat al *unteniei &n aniiFHN)F@N, unde aceste 9răiri din momentele Ajunului Crăciunului aurămas ca nepreţuite comori ale Copilăriei cu at!t mai mult cu c!t acele„daruri”, primite drept recompensă pentru ore şi ore de mers noaptea prin

er şi zăpadă, nu constau &n *ani 3cum se pretinde &n prezent4, ci &ncori&i, #ere, n'ci şi *isc'i%i

-i, c!nd ajuneam acasă cu „traista” plină de aceste „bunătăţi”, copiluldin mine eulta de .ericire şi, deşi nu pricepea prea bine cum era treabaasta cu Crăciunul, era tare 'ucuros de eistenţa acelor momente =

Iată cum acest „obicei” al „colindat”)ului de „*oş Ajun” pare a / unul dincele mai minunate mani.estări tradiţionale ale Sărbătorilor de iarnă, caremerită cel puţin păstrat, dacă nu „actualizat”, &ntr)o .ormă sau alta

+e acea, repet, pentru a puncta .oarte clar : „O*icei'l Colindat'l'i” esteunul din cele mai interesante şi importante mani.estări eistente &n„tradiţia Crăciunului”, ineistent în cadr'l :estial'rilor antice decare a# tot a#intit 2începând c' at'rnaliile3 şi care pare a f specifc zonei noastre geografce4 geto(dace

Aşadar, ce ar &nsemna „obiceiul” CI%+A9)ului 3CI%+DO)ului4 ?


http://3.bp.blogspot.com/-2kkZy9Y1FUg/VKLWQWTe5sI/AAAAAAAACWo/v6KEUxDKDRI/s1600/plugusorul-2.jpg




+incolo de imainea prozaică de „activitate prin care se primesc cadouri3alimentare4 şi bani”, COLINDA!)ul pare a avea, pri#ordial, o .uncţie de)a dreptul #eta=ică

+acă ne uităm la sensul 3oriinea4 cuv!ntului „colindat”, realizăm rapid

cum „a merge cu colindul ” vine de la sensul oriinal al verbului „ '.*8I5D'” care &nseamnă, pur şi simplu, „ ' .<8<9*RI”, „ ',%R%RI5'” 35"I% $*DR$%IBD"S4

Alt.el spus, o*icei'l COLINDA!8'l'i ne reaminteşte de CĂLĂ!ORI", de.aptul că noi, cu toţii, Suntem doar .<8<9*RI ,% '.%S9 ,<);59 şi cădoar C##9"IA este tot ceea ce contează cu adevărat, şi nu +estinaţia3am tot repetat acest aspect &n cadrul acestui blo=4 şi cum, &n decursulCălătoriei noastre 3Colindeţ)ului4, primim şi +arurile necesare 3„*erinde dedrum”4 pentru a ne putea continua Călătoria

-i, deşi colindatul şi colindele se reăsesc &n toate zonele „creştine” alelumii, cele din această zonă par a avea o anume „Reonan%ă de #are:or%ă”, cu oriine &n /lonul de 5utere al acestui !ărâ# n'#it pa%i'lRo#ânesc 3şi care, după cum re)cunoşteam şi &n articolele despreRom!nia, este cu adevărat *ăreţ 0 spre deosebire de cei care populeazăacest 9eritoriu, „rom!nii”, şi care ar mai avea mult de lucru pentru a / la„&nălţimea” acestui *itic Spaţiu "om!nesc=4

Dste uimitor cum reăsesc acelaşi aspect rezonant &n capitoluldin „9ratat pentru 'limentaţia 5aturală a *)(ului:::”, cel al „Istoriei alimentare a poporului rom!n”, &n care eu personal 3re4descopeream,pe măsură ce scriam tetul, cum ăstorit'l !rans8h'#ant alstră#o+ilor &eto8daci, dar şi al vec(ilor rom!ni, dincolo de raţiuneaalimentară şi de „supravieţuire”, aea pri#ordial 'n rol „ini%iatic”, dea ajuta persoana 3/inţa umană4 să re)descopere *)ul din el &nsuşi




http://3.bp.blogspot.com/-2RKpSfs2ouI/VKLWh-tHOkI/AAAAAAAACWw/tmYEN3GQIAs/s1600/tratat.jpg






8n această lucrare precizam că „!RAN0U/ANA, ca ancestral o*icei+i rit'al, repreintă, în realitate, 'n proces decunoa&tereEautocunoa&tere, de descoperire a l'#ii în care o#'l se#ani$estă, dar +i 'n instr'#ent de re&ăsire a dr'#'l'i către sine,către c'noa+terea spirit'ală.”

„5entru că „human” semni/că umanul, lumescul din /ecare, şi pentru cărădăcina acestui cuv!nt 3„trans”) ne indică sensul trans.ormării 3„prin”,„dincolo”), putem concluziona tranşant că !ransh'#an%a este proces'lde eli*erare de uman, de ele#ent'l l'#esc, trecător, pă#ântesc2„huma”3, pentr' re&ăsirea calită%ii spirituale a =in%ei”

8n acest .el, ,ăstoritul transhumant era4 în realitate4 o .<8<9*RI%I5IBI'9I.<

a .el, şi COLIND8'l din A<'n'l Crăci'n'l'i o.erea Copilului o „mostră”despre Sensul şi "ostul său pe această ume, prin acea Călătorie dedoar câtea ore, dar care &l putea „ilumina” pentru o viaţă &ntreaă 0ajutat /ind şi de muzica divină a colindelor, de incanta%ii, de dans'ri şic(iar de spectacole rit'alice

8n acest .el, Copilul era mult mai preătit pentru „a porni prin lume”

Alt.el spus, COILUL "RA R"EĂ!I! "N!RU 3adevăratul4 CRĂCIUN H

3 Articolul următor : 6. CRĂCIUNUL, ca „-I A NAQ!"RII DO/NULUI0RI!O”4

/arJan







6. CRĂCIUNUL,ca „-I A NAQ!"RII DO/NULUI 0RI!O”

http://1.bp.blogspot.com/-C-G3yWa1TnA/VKLX5Ul89NI/AAAAAAAACXI/t2Ox0ywlSOs/s1600/buhai.jpg



Iată)ne ajunşi şi la 3pen4ultimul subiect care, de .apt, este epicentrul„Sărbătorilor de iarnă” : C"#CI$%$

-i totuşi : CI%D şi CD reprezintă, p!nă la urmă, Crăciunul ? Dste cuadevărat „7iua %aşterii +omnului 3ristos4”, după cum ştie şi declară .ermorice „creştin respectabil” ?

5entru a răspunde rapid şi „din prima” la această esenţială &ntrebare, estesu/cient să ne uităm la celălalt moment crucial din Biaţa lui Isus, respectivmomentul „morţii” sale, sau „5aştele creştin” care, .ără să uimească şi să

pună pe !nduri, este celebrat &n /ecare an la altă dată şi, culmea)

http://1.bp.blogspot.com/-SXuw0LLECx0/VKQ-KoJcf1I/AAAAAAAACXk/El5Z0x9BiYY/s1600/03.jpg



culmilor, la date di.erite 3=4, de către cele „două biserici)surori” 3catolică şiortodoă4

+eci, nu este de)ajuns că data morţii sale variază &n /ecare an, dar &nacelaşi an este „celebrată” la date di.erite, de cele două „.acţiuni”

creştine

5ăi, dacă momentul morţii lui Isus nu este deloc clar stabilit, acesta variind &n /ecare an, atunci nu este evident şi loic că acelaşi lucru putem spuneşi despre momentul naşterii sale ?

Aşadar, prima &ntrebare care apare ar / : dacă momentul morţii lui Isus3„5aştele creştin”4 ţine de nişte pure calcule astronomice, parcă voitalambicate 3„în prima duminică după prima lună plină care cade

după sau de echinocţiul de primăvară”4, atunci nu capătă sens şia/rmaţia cum Crăciunul, adică momentul naşterii sale, a .ost stabilit tot peacelaşi 5rincipiu, al unor calcule Astronomice 3şi interese ecleziastice,bisericeşti 0 pe care le vom vedea &n continuare4 ?

ricum, data stabilită a naşterii sale, pe () dece#*rie, precum şi data„morţii” sale, alături de alte asemenea „decizii”, au .ost luate la acelaşipri# Concili' de la Niceea, din anul 9() 3mai ţineţi minte poestea c'„$ânt'l Nicolae” şi cu palma „o.erită” cu enerozitate de acesta lui

„Arie ereticul”, la acelaşi eveniment ?4, de către acelaşi #părat 2archon3Constantin cel /are

Asta, eact la 2 ani după ce, &n anul 9(, apa P'li's I a menţionat,pentru prima dată, că data na+terii l'i Is's „!R"?UI"” să =e data de() dece#*rie =



http://2.bp.blogspot.com/-BpXR0ysktLk/VKQ-fsL7UlI/AAAAAAAACXo/Me_4Kr-BWYM/s1600/nasterea_lui_isus.jpg





5!nă atunci, timp de aproi#ati 9 de ani, creştinii celebrau„%aşterea +omnului Isus” la di.erite date, care de care mai interesante,dintre care cea mai .olosită a .ost cea din l'na epte#*rie, &n perioada„Festivalului evreiesc al trompetelor ” 3„Rosh ashanah”4

Ce comedie : decizia de la %iceea din anul G12 nu a .ăcut dec!t să #'tedata na+terii l'i Is's din perioada unui Festival #evreiesc$ „al trompetelor, &n perioada altui Festival #roman$4 al Saturnaliilor =

8nainte de a cuv!nta despre adevărata dată de naştere a lui Isus, este deimportanţă capitală &n a &nţelee de ce Căpeteniile reli&ioase„cre+tine” a' cer't c' insisten%ă „o*%inerea” datei de ()

dece#*rie ca Data o=cială de „Na+tere a Do#n'l'i”

Acum, pentru cine a lecturat cu atenţie şi c(iar a &nţeles &n mare parteseria de articole epuse aici despre „Sărbătorile de iarnă”, deja arerăspunsul „&n .aţa oc(ilor”, prin coroborarea şi interarea acelor in.ormaţiicare au coneiune cu acest aspect

Aşadar, vorbeam &n articolele anterioare despre .aptul că data de ()dece#*rie avea una din cele mai mari importanţe pentru toţi romanii, dela o/ciali p!nă la oamenii simpli, /ind văzut ca #o#ent'l olsti%i'l'i de

iarnă, locul de „minim al Soarelui”, c!nd acesta „moare pentru a renaşte” &ntr)un %ou 8nceput


http://ro.wikipedia.org/wiki/Solsti%C8%9Biu


http://2.bp.blogspot.com/-2mNtJBPO-5Q/VKQ-9ez1S8I/AAAAAAAACXw/Piez8aEAveo/s1600/IlluminatiWatcherDotCom-Occult-Holiday-Saturnalia.jpg






+e aceea, precizam pe parcursul materialelor despre Saturnalii, pe măsuratrecerii timpului, o=cialii ro#ani a' încorporat data de () dece#*rie

în cadr'l ăr*ătorilor at'rnaliilor, pentru a include &n aceastăperioadă şi acest moment care avea leătură cu „Beneratul Soare”

Alături de aceste aspecte, d'pă an'l 1 d.Ch., ziua de 12 decembriedevenea şi mai interesantă prin inte&rarea „C'lt'l'i l'i /ithra”,marea 7eitate Solară adusă din 5ersia 3Iran4 şi care ar / avut 7iua de%aştere pe () dece#*rie =

Ast.el că, &n anii Conciliului de la %iceea, în între& I#peri'l Ro#an, i'ade () dece#*rie părea a = cea #ai săr*ătorită : at!t de cei careserbau „Soarele la Solstiţiu, de cei care celebrau „-ileleestivalului Saturnaliilor, c!t şi de cei, tot mai numeroşi, adepţi ai

„.ultului Soarelui )ithra

Ca .apt interesant, c(iar şi &n „.osta” cucerire romană, respectiv 3o micăparte din4 +acia, Cultul lui *it(ra s)a suprapus per.ect şi practicinstantaneu peste „C'lt'l olar” al l'i -a#ole 3celebrat mai ales prin„Discul Solar ” sau „Soarele de 'ndezit ” din /a&ic'l anct'ar de laar#is8e8Eet'sa4 0 la .el de rapid, apoi, &nlocuit cu „Naşterea omnului!ristos”


http://2.bp.blogspot.com/-ugqgD4_AwO0/VKQ_LvS-6pI/AAAAAAAACX4/XlVpQ8VUYDg/s1600/soarele-de-andezit-sarmizegetusa-regia-3D-m5_bccfa6f216b58712128bbacefe62556a.jpg




-i atunci, &n aceste condiţii, pare c!t se poate de loic şi evident, dar şi de#ai#ă e=cien%ă ca, aceşti „capi” ai autorităţii reliioase şi politice3reunite, de .acto, în coroana î#părat'l'i Constantin, prin

o=cialiarea „reli&iei cre+tine” în între& I#peri'l Ro#an4 săstabilească data de naştere a celui care „irează” „reliia imperială” lamomentul cel mai apreciat de „toată lumea”, pentru o c!t mai rapidă şiputernică pătrundere „&n mase” a acestei „noi tradiţii”

'un, cu speranţa că acest aspect este su/cient de evident pentru a nu maiinsista şi a mai veni cu tot .elul de alte date istorice care ar &ncărca preamult materialul, acum merem mai departe ca să răspundem .oarte scurtşi concis la o &ntrebare leitimă şi .undamentală : CFND "!"AD"KĂRA!A -I D" NAQ!"R" A LUI IU 4

"ăspuns : 91 /AR!I", an'l 96 î.Ch.

http://3.bp.blogspot.com/-28yuCKSNTP8/VKQ_SxE3MFI/AAAAAAAACYA/DRN9yLN7wP8/s1600/sa-3-info-soare-de-andezit.jpg



a &ntrebarea „De 'nde a enit o ase#enea in$or#a%ie4”, răspunsuleste iarăşi simplu : cel mai precis răspuns &l puteau o.eri doar cei a>aţi lanivelul cel mai &nalt dimensional al acestui $nivers, respectiv:ONDA!ORII, care, prin mediumul al Rachele, au transmis .oarte precisacest lucru, aspect reăsit şi &n lucrarea lui Sal, „9ransormări ,lanetare0120(01=1: )esa?e de la Fondatori ” şi, care, ca de obicei, a .ost de#ai #'lte ori eri=cată, incl'si radiesteic

-i atunci, NOI C" /AI "R?Ă/ &n data de () dece#*rie, &n /ecarean ? ? ?

http://cesan.ro/carti.html?start=6


http://noul-univers-christalin.blogspot.ro/2014/04/precizia-si-credibilitatea.html

http://3.bp.blogspot.com/-stIAO_oUuJM/VKRCO3R_2UI/AAAAAAAACYU/BYSs_4_UxNA/s1600/551214_2973236858917_1501663531_32369280_939914073_n.jpg



http://noul-univers-christalin.blogspot.ro/2014/04/precizia-si-credibilitatea.html



Aceasta este o bună &ntrebare pentru că, din tot ceea ce a>asem, p!năde cur!nd nu ăsisem ceva relevant astronomic şi astroloic, pentru data

de 12 decembrie a /ecărui an

Ajutorul a .ost o.erit, .ără să &l cer direct şi verbal, de către prietenii de la„I%CIR%' DI5 )'9RI/ ”, care, c(iar &nainte de a posta pe bloul lorarticolul nostru principal al acestei serii despre „Sărbătorile de Iarnă” 3şipentru care le *$O$*DSC, pentru susţinere şi &ncrederea acordată=4, auvenit, &ntr)un comentariu al unui articol din această serie, cu o in.ormaţiecare parcă se dorea a / răspuns la acest aspect =

Iată cum se poate colabora „dincolo de vorbe” şi „dincolo dedimensiunea minţii”, de tip G+, când 'Getele s'nt lăsate să C'Kânt8

ee, aşa cum ştiu Dle mai bine

http://fymaaa.blogspot.ro/2014/12/mos-craciun-ignat-mos-niculae-boboteaza.html

http://3.bp.blogspot.com/-l2B02OVKvWU/VKRCcQvY5AI/AAAAAAAACYc/PF92HErEWhI/s1600/inger.jpg

http://fymaaa.blogspot.ro/2014/12/mos-craciun-ignat-mos-niculae-boboteaza.html



Aşadar, cei de la „Ieşirea din *atri” mi)au o.erit linE)ul unui scurtdocumentar, de .apt, o parte din celebrul documentar „-"I!E"I! 8Reli&ie”, &n care se vorbeşte, .oarte pe scurt, &n 1 minute, de eact acestaspect 3dar şi despre altele, .oarte bine concentrate şi .ocusate, inclusiv

despre „recesia echinoc%iilor” din cadrul /arel'i An latonic şi dealte .enomene pe care le)am detaliat &n lucrarea personală : „@nălţarea în8umină a ,ăm!ntului după anul 0120: 6ol: I G 'ctualizarea

proeţiilor ”4 :

8n acest scurt .rament al cunoscutului documentar apare in.ormaţiaastronomică leată de „cele trei ile” de stanare a Sorelui la„#o#ent'l de #ini#” al orbitei sale, &n dreptul „Cr'cii 'd'l'i”, sau„Cr'cea Constela%iilor”, c!nd acesta revine „pe creştere”, ziuare&ncep!nd să crească &n detrimentul nopţii

Acest moment, al celor G zile de „stanare” a Soarelui, ar / pentruperioada : ((8(5 dece#*rie, urm!nd ca ri#a -i în care aceasta

începe să crească, prin „*'năoin%a oarel'i”, ar = i'a de... ()dece#*rie =

Aşadar, iată şi eplica%ia Astrono#ică ce lipsea p!nă acum &n „ecuaţia”

noastră+e aceea, romanii stabiliseră i'a de () dece#*rie pentr' olsti%i'lde iarnă, şi nu momentul matematic calculat de astronomi, care variază

&n /ecare an &n intervalul 1)11 decembrie, ca &n prezent 0 anticii ţin!ndcont şi de in.ormaţiile „revelate” de mediumi şi astroloi, care o.ereau oin.ormaţie nu neapărat mai precisă matematic şi astronomic, c!t #ai0OLI!ICĂ +i #ai c'prinătoare pentru mult mai multe aspecte carealcătuiesc ntre&'l !a*lo' al unui roces sau :eno#en

+in toate aceste considerente, Arc(onii şi servitorii lor, cei care

controlează şi manipulează societatea umană pe 5ăm!nt de mii şi zeci demii de ani, „lu!nd la cunoştinţă” de toate aceste „ezoterice” aspecte, aureuşit, ca de obicei, să le „con/şte” pe toate, &ncep!nd cu „BIAOA $IIS$S”, p!nă la o mulţime de alte *I9$"I 3Adevăruri oriinale4 şi cunoaştereastroloică şi meta/zică, pun!ndu)le pe toate acestea &ntr)un „conceptunitar” 3„R"LIEIA CR"Q!INĂ”, &n .orma „Instit'%iei ?I"RICIICre+tine”, pe care eu o văd, la ora actuală, ca /ind, &ncă, cel mai teribil şipervers „/A!RIM” care a eistat şi eistă pe 5ăm!nt 0 deşi puterea eidiminuă &n /ecare 7i=, &n prezentul !rans$or#ărilor Cos#o8lanetare4 0totul, bine)nţeles, a>at sub un control etem de strict şi riuros 3AA dela KA!ICAN4









8nsă, dincolo de toate aceste aspecte „dramatice” şi intens manipulatoare,

oare nu eistă „nimic .rumos şi luminos” &n leătură cu acest moment 3al„%aşterii +omnului”4 şi această dată, de 12 decembrie, a /ecărui an ?

-i totuşi, ţin!nd cont de tot ceea ce am amintit mai &nainte 0 de „ -i'aoarel'i” a romanilor, interată &n „:estial'l at'rnaliilor” 3care aveaşi unele accente „vesele” şi c(iar „luminoase”4, de „-i'a c'lt'l'ioarel'i8/ithra” din acelaşi areal 3de .apt, mai etins, căci cuprindeaImperiul "oman, 5ersia, +acia şi multe alte reiuni4 şi, la scurt timp, decelebrarea „-ilei Do#n'l'i 0ristos” care, pe măsura trecerii timpului, acuprins tot mai mulţi oameni de pe tot cuprinsul 5ăm!ntului 0 ei bine,observ!nd toată această „des.ăşurare de .orţe” pentru celebrarea unor„:iin%e8-eită%i8Diinită%i” OLAR" &n aceeaşi zi, () dece#*rie,concluzia personală este că, &n prezent, cred că, Cele*rarea -ilei de ()dece#*rie ca 7i de %aştere a ristosului reprezintă C"L /AI U!"RNICQI /AI „LU/INO” "ER"EOR 3„8uminos” &n raport cu celelalte„Dgregoruri ”4 "MI!"N! LA ORA AC!UALĂ " LAN"!Ă =

http://4.bp.blogspot.com/-la7x0wrl0C0/VKREaf9C5DI/AAAAAAAACYw/vXWURjAoZZQ/s1600/shutterstock_106282232-100017025-orig.jpg



+incolo de multele vibraţii joase &nsoţitoare ale acestui moment, totuşi,eploia de *'c'rie +i de speran%ă pe care o producea şi o produce,măcar uneori, acest moment al %A-9D"II +*%$$I 3de .apt, alC0RI!ULUI DIKIN4 0 cu toată pleiada &nsoţitoare de obiceiuri şi tradiţiide care am vorbit &n articolele anterioare, cu rol tocmai preătitor &n acestsens 0 a contribuit .oarte mult la alimentarea "ER"EORULUI ()dece#*rie „ Na+terea r'nc'l'i 2C0RI!8'l'i3 Diin” cu enerii multmai luminoase şi mai ra/nate dec!t la toate celelalte Dreoruri eistentepe 5lanetă 3mă re.er la cele „care contează”, /ind alimentate de cel puţinde sute de milioane de /inţe, dacă nu de miliarde4

-i, dacă pot apare obiecţii leate de Dreorurile de tip „'$++A” sau„9A” sau altele asemănătoare ale rientului, „(rănite” de către şi mai

http://1.bp.blogspot.com/-Mw4pVAWz5W8/VKRCqg2ZqYI/AAAAAAAACYk/yVZBt2jS8qE/s1600/sfatul.jpg



multe entităţi 3acolo sunt c(iar miliarde de susţinători, cel puţin teoretic4,eu pot replica prin .aptul că n' cantitatea conteaă, ci calitatea:intensitatea „adorării” şi a 9răirii momentelor „%aşterii +omnului” sunt şiau .ost at!t de mari, realizate uneori direct pe şi prin Ini#ă, &nc!t eneriaeliberată de cele c!teva sute de milioane de „creştini” este mult mai

intensă dec!t >uidele emise de miliarde de „budişti” sau „taoişti”,„detaşaţi” şi „ec(ilibraţi”

+e aceea, deloc &nt!mplător, &ntr)un mesaj recent, o &naltă ;iinţă deumină spunea că această perioadă a ĂR?Ă!ORILOR D" IARNĂ estemomentul din an cu cea #ai #are încărcăt'ră de L'#ină, alăt'ride peran%ă, ?'c'rie, ncredere 3evident, at!t „c!t se poate” peaceastă 5lanetă a>ată &ncă sub control arc(onic, &ntr)un „/A!RIMlanetar”4 =

Aşadar, către /nalul articolului, cred că este important să ne amintim cănu este at!t de relevant dacă cele*ră# sa' n' Na+tereapersona<'l'i istoric Is's, dacă ne situăm &n Adevărul istoric cu maimăriurozitate

Aşa cum 9impul este relativ &n dimensiunile mai &nalte, prin cre+tereaNiel'l'i de Con+tiin%ă p'te# #odela "ner&ia !i#p'l'i ast.el ca,/ind &n această perioadă, totuşi, să celebrăm şi data reală a lui Isus

http://3.bp.blogspot.com/-EiIjrkxrZhY/VKQ_nfCiOUI/AAAAAAAACYM/bvxxvd_pWA8/s1600/decorarea-mesei-de-Craciun.png



8nsă, mult mai important dec!t aceasta, este Cele*rareaC0RI!2O3ULUI din pa%i'l acr' al Ini#ii =ecărei :iin%e 2Diine3 :Re('mintirea şi .*5(Ctientizarea acestei Sc!ntei de Divinitate,eistentă în 'd!ncul Fiinţei noastre, este Adeărata Cele*rare 0 Ado'a Na+tere 2ReNa+terea > Re8CR"A!IO4, de data aceasta ca Fiinţă5emuritoare .on&tientă Suverană &i Divină, &n Corp Christalin deL'#ină =

Acesta este Adeărat'l CRĂCIUN, Cel Ki' +i Ne#'ritor =

http://4.bp.blogspot.com/-W4_tOV9vYXY/VKREwgRMABI/AAAAAAAACY4/eQ8dRaiyaQQ/s1600/2011.jpg



Iată şi SD%S$ ;$%+*D%9A al reen%ei în INI/Ă

Cum deseori simt să rostesc, sensul nostru „pe aici” este, poate mai multdec!t orice altceva, acela de „a ne ie&i din minţi pentru ne a re(intraîn Simţiri ”

Asta &nseamnă „a ie+i din /inte” 3din acea zonă care „ne minte”4, pentrua re8intra în i#%ire, adică în AIUL 2acr' al3 INI/II

Alt.el spus, aceasta este cea mai SI*5# şi "apidă *etodă, şi, de .apt,Singura )etodă '79%59I.<, de A Ie+i din /A!RIM8UL 2archonic3lanetar de care tocmai am amintit mai &nainte, pentru a re8intra înDi#ensi'nile Reale, a'tentice, ale acest'i Uniers 0 care sunt $%A

cu 5ropriul $nivers interior al /ecărei ;II%OD

http://1.bp.blogspot.com/-PmIjxzUGXQc/VKRFN7vwlqI/AAAAAAAACZA/ACviuUbVRSE/s1600/torr.jpg



+eşi este reu de perceput 3de)a dreptul imposibil4 pentru „minţileadormite”, doar &n momentul &n care Aten%ia8"ner&ia :iin%ei este „NINI/Ă”, doar atunci a p'tea „N"8L"E"”

-i, dincolo de alte „scopuri”, dacă aceste „ăr*ători 2de iarnă3”, careculminează cu „?'c'ria Crăci'n'l'i”, enerează 9răire intensă „pe&i „în Inimă, ei bine, atunci detaliile c(iar nu mai contează

Credeţi că spun „po)veşti” ?

http://2.bp.blogspot.com/-1I_YKIoobQg/VKRGneO_bgI/AAAAAAAACZM/fjKtovd_wdQ/s1600/iubire-spirituala.jpg



5oate că pentru unii aşa 3a4par, &nsă eistă şanse ca aceste cu)vinte săprimească „acoperire” &ntr)un timp mai scurt dec!t vă puteţi imaina

+e aceea, &n concluzie, oestea r'nc'l'i Diin, at!t de .rumos

cântată, dansată şi colindată DI5 I5I)<, &n această perioadă, prinzonele noastre, merită „să o d'ce# #ai departe”, @5 I5I)< 0 indi.erentde „realităţi istorice” sau „reliioase”

Con)-ti)enţi /ind şi Adevărul a>!ndu)l, ăr*ătoarea CRĂCIUNULUI aL'#ina c' +i #ai #'ltă străl'cire în adânc'l nostr' =

3 Articolul următor : 1. CONCLU-II =nale S A!I!UDIN"A $a%ă de„ĂR?Ă!ORIL" de IARNĂ”4

/arJan

1. CONCLU-II =nale SA!I!UDIN"A $a%ă de „ĂR?Ă!ORIL" de IARNĂ”







Iată că a sosit şi momentul /nalului acestei serii de articole despreS#"'#9"ID +D IA"%#

Acum, către /nal, sper că „aţi prins” deja mesajul : deşi la &nceput acestapărea a / pro.und „iconoclast”, distruător de „mituri” şi „imainicreştine” 3şi c(iar aşa şi este, la un anumit nivel4, sensul pro.und al acesteiserii de articole nu este de a distrue, primordial, ci de „a dizolva” pentrua construi „ceva şi mai .rumos” şi mai armonios =

+acă oriinile acestor sărbători par a / destul de „&ndoielnice” 3Saturnalii)Cronalii)'abilonii L date de naştere pur şi simplu nereale L tradiţii şiobiceiuri &mprumutate de la alţii şi apoi „rebrănduite” şa4, prezentul parea / şi mai „bizar” : ĂR?Ă!ORIL" D" IARNĂ > C"A /AI /AR"A:AC"R" A !U!UROR !I/URILOR, &n care toată lumea aleară dupăCU/ĂRĂ!URI, CADOURI, PUCĂRII, /FNCAR", DI!RACII, &ntr)ooană nebună pentru a .ace orice, absolut "ICD, &nsă nimic şi pentru „ei

&nşişi” 3p!nă la „time out ” şi c(iar „game over ”4

http://3.bp.blogspot.com/-kZQCZervxjc/VKTLhjUrzRI/AAAAAAAACZc/K9JQAC-eZYk/s1600/iarna%2Bpeisaj%2Bimagine%2Banimata.gif



+in .ericire, aceasta este doar viziunea unor „băieţi de băieţi”, de tipArc(onic 3Cabala, Illuminatti, Iezuiţi, p!nă la reptilieni şi „cei mai cei”,arc(onii4

5e zi ce trece, pe măsura cre&terii procentului de 8umină pe,ăm!nt , acest teribil /A!RIM de „?'clă te#porală” 3care ar /menţinut omenirea c(iar şi „o veşnicie”, după mintea acestor „adevăraţinebuni”4 di#in'ă în intensitate, &n timp ce 'ucuria trium.ă tot mai tare =

http://3.bp.blogspot.com/-8N1IWlciO7s/VKTLqBM0CQI/AAAAAAAACZk/yQOF6UL3488/s1600/tumblr_inline_n1viy73BH11riiuei.jpg



Aceste momente sunt c(iar „cosmice” : L'#ina pe ă#ânt se apropiede )T, deci deja se &ntrevăd „ -orii unei 5oi -ile .osmice”, &n timp ceCondi%iile pentr' declan+area "eni#ent'l'i s'nt îndeplinite înprocent #ai #are de trei s$ert'ri 3detalii vor veni &n .oarte scurt timp,la următorul Dditorial4

+e aceea, 'nul 012> poate cu adevărat să devină „ANUL -"RO al unui NOU NC"U! CO/IC pentru mult &ncercata şi iubita noastră5lanetă, *ama 5ăm!nt

Iată de ce eu consider că este at!t de mare )I-' acestor momente :/ODUL N CAR" UN! !RĂI!" AC"!" ĂR?Ă!ORI D" IARNĂ poate &nclina decisiv 'alanţa 5lanetară &nspre LU/INA DO/INAN!Ă "LAN"!Ă H

8nsă, pentru asta, nu este su/cientă „luarea la cunoştinţă” a acestei„stări de .apt”, ci mai ales RAC!ICA N!RU LU/INĂ H

http://4.bp.blogspot.com/-HoNRvFmgJvM/VKTLu5PoW8I/AAAAAAAACZs/q8mLFyhpPdQ/s1600/InsideUTheUMatrixUGreen.jpg



+e aceea am tot insistat şi voi insista &n continuare : at!t pentru cei„vec(i”, c!t mai ales pentru tot mai mulţi cei „proaspăt treziţi” din somnulin)conştienţei 3„ pe ce lume vă situaţi &i în ce conte"t cosmic”4, modul

&n care sunt abordate temele principale ale ĂR?Ă!ORILOR D" IARNĂ

poate .ace o di.erenţă uriaşă, prin A!I!UDIN" +i IN!"NI" : vă aruncaţi„cu loata” &n Balurile de „distracţii şi oportunităţi” o.erite de aceste„Sărbători”, anesteziindu)vă culinar şi spiritual?, sau mereţi şieprimentaţi din toate aceste „oportunităţi”?, &nsă cu mintea desc(isă şicu Inima trează, 3pri4ve(ind la propria stare interioară, pentru a vămenţine c!t mai constantă şi mai &naltă propria i*ra%ie de L'#ină

Ast.el că iarăşi sunt nevoit să reamintesc : ?UCURAI8KĂ, R"LAMAI8KĂ,N8CFN!AI8KĂ, că doar e 6remea S<RH<9*RI8*R, &nsă nu uitaţi de Boi8nşivă şi de umina din ad!ncuri pe care, măcar din c!nd &n c!nd, o puteţilăsa să se reverse din Inimă către alte Inimi, ;iinţe, ocuri şi Situaţii care

poate că au mare nevoie de ea

http://1.bp.blogspot.com/-9j0iu9f-YOI/VKTL1yAI6NI/AAAAAAAACZ0/8hBukycrXgE/s1600/spiritualitate20.jpg



5entru că KĂ NEĂDUII toate acestea, dar şi pentru atenţia pe care aţiacordat)o acestui C'Kânt de oKeste, eu doar B# /ULU/"C, adicăB# /UL8ĂN8"C, adică „/ULI ANI KĂ DOR"C” 0 după etimoloiaardeleană a acestei ancestrale urări rom!neşti

3Ce poate / ceva „mai tematic” cu momentul „trecerii dintre ani” 0 caretocmai „s)a &mplinit”= 0 dec!t această 'rare8#'l%'#ire ?=4

http://4.bp.blogspot.com/-vPtZs_Lc1EY/VKTMP0IvZ9I/AAAAAAAACaE/lJU3mVZlSkY/s1600/sincronicitate-1.jpg



a &n)c(eie)re, ca o CONCLU-I" :INALĂ, mai pot adăua doar at!t : este

minunat că aţi putut desluşi ori&inile +i rost'rile acestor ĂR?Ă!ORI,CON8Q!I"N!I-FNDU8L"

B)aţi re)amintit de rosturile unor obiceiuri, &n .runte cu Colindele şiColindatul

8nsă, răm!n &ntrebări .undamentale, la care doar /ecare cu el &nsuşipoate să)şi o.ere propriul răspuns :

CAR" "!" LOCUL /"U N !OA!Ă AC"A!Ă D":ĂQURAR" D":OR" 4

75D% S759 %7 :::

CFND C"L"?R"- RORIA /"A -I D" 2R"3NAQ!"R" 4

.I5% S759 %7 :::

/arJan

http://4.bp.blogspot.com/-Vcw7hb4RQQo/VKTMJjjo0WI/AAAAAAAACZ8/htKhZRlJhfQ/s1600/tree-of-life.jpg



%otă:

5S Interesante ajutatoarele lui *os Craciun, el/i demoniaci K"A*5$S,care ne amintesc de ajutatorii demonici ai etraterestrilor din /lmele luiCorrado *alana ucrurile devin tot mai clare

http://3.bp.blogspot.com/-9wruEdBDtyk/VKTMXLEgIxI/AAAAAAAACaM/TTdMSfnwrxo/s1600/Ascension.jpg



... Dincolo de toate criticile noastre ad'se sar*atorilor si

traditiilor prel'ate asa c'# s'nt prel'ateS #ecanic, inconstient,a*'lic, eista si o parte poitia, care a tre*'i practicata #ai des

si s'* alte pretete #ai clare, #ai sincereS re'nirea c' $a#iliasisa' c' prietenii, eselia, i'*irea i#partasita #ai c' spor decatin #od nor#al, toate acestea #ai echili*reaa ne&atiitatea de

$ond a acestor #o#ente.

http://1.bp.blogspot.com/-MH8lDeBrKpQ/Tr2Z1df_GdI/AAAAAAAAAvk/o413rwc-QHM/s1600/Krampus.bmp

Totul Despre Sarabatorile de Iarna - Maryan

Documents

Transcript of Totul Despre Sarabatorile de Iarna - Maryan