7/25/2019 Topul Integral Al Băncilor

http://slidepdf.com/reader/full/topul-integral-al-bancilor 1/14

Topul integral al băncilor: cine a crescut pe o piaţă în stagnare26 iun 2015 AutorAproximativ 40% din băncile locale şi-au majorat cota de piaţă anul trecut şi au reuşit să urce una

două sau c!iar cinci po"iţii #n clasament dar numai trei jucători - Banca Transilvania Raiffeisen şi $iti -au ieşit #n evidenţă şi au reuşit să cşti&e o cotă de piaţă mai mare de o jumătate de punct procentual potrivitcalculelor e'ectuate de () pe ba"a datelor din raportul anual al *+,

$lasamentul primelor "ece bănci locale care deţin aproape .0% din activele totale nu a consemnatintrări sau ieşiri sin&urele mişcări semni'icative din "ona jucătorilor de talie mare 'iind avansul ,ai''eisende pe locul şase pe patru şi creşterea cotei de piaţă a *ăncii /ransilvania cu aproape un punct procentual$ota de piaţă a ,ai''eisen a crescut cu 06% un avans similar 'iind #nre&istrat şi de sucursala locală aamericanilor de la $iti

BCR şi BRD şi-au păstrat primele două po"iţii din sistem cu 16% şi respectiv 12% din activele bancare *$, are #ncă o cotă de piaţă con'ortabilă dar locul al doilea al 'rance"ilor de la *, ocen esteameninţat de *anca /ransilvania care se pre&ăteşte cu 'osta subsidiară a austriecilor de la 3olsban

 preluată recent de banca de la $luj 3olsban avea la 'inalul anului trecut o cotă de 4% *anca /ransilva-nia avea .% cotă de piaţă

intre băncile mari au pierdut cotă de piaţă anul trecut *$, *, Volks bank şi Bancpost dartoate şi-au păstrat locurile #n clasament UniCredit şi CEC şi-au majorat uşor cota de piaţă dar au pierdut

cte o po"iţie #n clasament !" Bank  şi Alp!a şi-au majorat cota de piaţă dar au rămas pe aceleaşi po"iţiirespectiv şapte şi opt7istemul bancar pre"intă un nivel de concentrare moderat re'lectat att de cota de piaţă #n 'uncţie

de activele deţinute de primele cinci bănci din sistem ct şi de indicele 8er'inda!l-8irsc!man calculat #n'uncţie de active 9voluţia ascendentă a acestui indice arată o scădere continuă a &radului de concentrare asistemului bancar şi implicit creşterea competiţiei #ntre instituţiile de credit: comentea"ă specialiştii *+,#n raportul anual al instituţiei

Aproape 0% din sistemul bancar este deţinut de capitalul străin cele mai mari deţineri 'iind#nre&istrate de &rupurile 'inanciare din Austria )ranţa şi recia *ăncile cu acţionariat romnesc deţin doar10% din sistem #n condiţiile #n care *anca /ransilvania ;care este listată pe bursă şi are un acţionariat etero-&en< a revenit anul trecut #n cate&oria instituţiilor de credit cu acţionariat majoritar străin $el mai mare

acţionar al băncii este *9,$ate&oria băncilor de talie medie a #nre&istrat mişcări mai vi"ibile ale cotelor de piaţă şi ale po"iţiilor #n clasament $iti şi =/> *an au avansat două şi respectiv trei po"iţii şi au urcat pe locurile 12 şi respectiv15 #n timp ce 3eneto *anca şi 9ximban au urcat cte o po"iţie Au pierdut cte o po"iţie aranti şi BancaRo#$nească ;ca urmare a avansului $iti< #n timp ce $redit 9urope şi ?ntesa anpaolo au pierdut cte două

 po"iţii$ea mai vi"ibilă mişcare #n clasament dar #n sens ne&ativ a 'ost #nre&istrată de sucursala britanicilor

de la ,o@al *an o' cotland care şi-a vndut porto'oliile de retail şi corporate către ni$redit şi urmea"ăsă 'ie #nc!isă *ritanicii mai aveau o cotă de piaţă de 01% la 'inalul anului trecut şi se a'lau pe penultimulloc #n sistemul bancar #n scădere cu 15 po"iţii

istemul bancar a trecut #n ultima perioadă prin mai multe 'u"iuni şi ac!i"iţii 7-a putut remarca

#nceputul concreti"ării unei noi tendinţe de consolidare a sistemului bancar: notea"ă specialiştii *+,

!ttpBCCDDD"'roCbanci-si-asi&urariCtopul-inte&ral-al-bancilor-cine-a-crescut-pe-o-piata-in-sta&nare-14504025

7/25/2019 Topul Integral Al Băncilor

http://slidepdf.com/reader/full/topul-integral-al-bancilor 2/14

7/25/2019 Topul Integral Al Băncilor

http://slidepdf.com/reader/full/topul-integral-al-bancilor 3/14

Topul băncilor care au acordat cele #ai #ultecredite %ri#a Casă de la începutul progra#ului

1 apr 2015 AutorB &iviu %opescu 

BCR şi BRD primele două bănci #n 'uncţie de mărimea activelor au acordat de la iniţierea pro&ramului>rima casă #ncoace aproximativ E5000 de credite cu o valoare cumulată de circa 1 miliarde de lei;ec!ivalentul a mld euro< adică peste jumătate din totalul creditelor imobiliare &arantate de stat

 +umărul total al creditelor acordate de cele 1 bănci care participă la pro&ram din iunie 200 #ncoace este de10000 iar valoarea cumulată a acestora ajun&e la 22 miliarde de lei >rima casă a menţinut pe linia de

 plutire creditarea de retail #n perioada de cri"ă şi a ajuns să repre"inte jumătate din stocul de #mprumuturiimobiliare acordate de băncile locale dar acum tot mai mulţi clienţi se reorientea"ă către creditele standard

7unt din ce #n ce mai puţini clienţi interesaţi de pro&ramul >rima casă Fn primele trei luni din acest ancererea pentru ast'el de credite a 'ost c!iar la jumătate 'aţă de aceeaşi perioadă a anului trecut obn"ile la

creditele standard au ajuns la niveluri comparabile cu cele la >rima casă iar di'erenţiatorul dintre cele douăeste doar avansulG a explicat Anca *idian $9= al broerului de credite HiDi )inance

!ttpBCCDDD"'roCbanci-si-asi&urariCtopul-bancilor-care-au-acordat-cele-mai-multe-credite-prima-casa-de-la-inceputul- pro&ramului-14120.5

7/25/2019 Topul Integral Al Băncilor

http://slidepdf.com/reader/full/topul-integral-al-bancilor 4/14

Topul celor #ai profitabile bănci locale anul trecut

11 apr 2015 AutorB Ciprian Botea 

Austriecii de la ,ai''eisen şi-au păstrat pentru al treilea an consecutiv po"iţia de cea mai pro'itabilă bancălocală cu un cşti& net de peste o jumătate de miliard de lei ,ai''eisen a avut costuri cu provi"ioanele #nscădere anul trecut *anca /ransilvania a avut al doilea cel mai mare pro'it din sistem anul trecut de aproape450 mil lei susţinut #n principal de cşti&urile nete din dobn"i mai mari Ii Raiffeisen şiBancaTransilvania au o rată a creditelor neper'ormante sub media sistemului bancar

=lande"ii de la !" au raportat un pro'it net de circa 20 mil lei >e următoarele po"iţii s-ausituat UniCredit 'iriac ;.0 mil lei< şi banca de stat 9ximban ;4E mil lei< >ro'ituri au mai raportat =/>*an aranti *an şi%iraeus Bank  'iecare cu un cşti& de circa 10 mil lei

Raiffeisen şi BT au avut profituri cumulate de 950 mil. lei, adică jumătate din totalul

câştigurilor. 

!ttpBCCDDD"'roCbanci-si-asi&urariCtopul-celor-mai-pro'itabile-banci-locale-anul-trecut-14115E42

7/25/2019 Topul Integral Al Băncilor

http://slidepdf.com/reader/full/topul-integral-al-bancilor 5/14

Topul băncilor în funcţie de dob$n(ile oferite la undepo(it de )*+*** de lei pe trei luni

2 iul 2015 AutorB &iviu %opescu 

/*? *an Jar'in şi >iraeus sunt sin&urele bănci care mai plătesc dobn"i peste 25% pe an la depo"iteleconstituite pe trei luni una dintre scadenţele pre'erate de deponenţi potrivit datelor a&re&ate de portalul'inanciar consoro Ast'el la un depo"it de 10000 de lei suma maximă acumulată după un s'ert de an ajun&e la 10050 de leiKa polul opus al clasamentului respectiv cele mai mici boni'icaţii plătite se po"iţionea"ă nicredit care

 pentru depo"itul la termen cu dobndă 'ixă a'işea"ă o dobndă de 06% pe an obnda nominală este denumai 1 lei *oni'icaţii mici de 1% pe an mai acordă $9$ *an şi ?+ *an >o"iţionarea pe o pantă descendentă a dobn"ilor la depo"ite repre"intă un e'ect nedorit al relaxării

monetare #n condiţiile #n care *+, a tăiat dobnda de politică monetară la minimul istoric de 1E5% ceeace a dus la scăderea costului leilor pe piaţa interbancară Ast'el banc!erii nu au stat pasivi la aceste măsuricare au ca scop impulsionarea creditării #n lei #n condiţiile #n care dobn"ile la #mprumuturi au ajuns laminime istorice şi au redus #n paralel şi boni'icaţiile o'erite la depo"ite

!ttpBCCDDD"'roC"'-24Ctopul-bancilor-in-'unctie-de-doban"ile-o'erite-la-un-depo"it-de-10-000-de-lei-pe-trei-luni-146422

7/25/2019 Topul Integral Al Băncilor

http://slidepdf.com/reader/full/topul-integral-al-bancilor 6/14

Efectul restructurării ,i al goanei după clienţi noi: scad #ar-ele de dob$ndă

6 iul 2015 AutorB &iviu %opescu 

Jarja de dobndă a scă"ut la minimul ultimilor trei ani şi jumătate după ce băncile şi-au redus costurile operaţionaleşi au re#nceput competiţia pentru clienţiobnda medie plătită de bănci la depo"itele noi #n lei constituite de populaţie şi companii ajun&ea la 1% pe an la

'inalul lunii mari 'iind #n scădere cu un punct procentual 'aţă de aceeaşi perioadă a anului trecut #n timp ce creditele s-au ie'tinit#n medie cu 1 puncte procentuale #n aceeaşi perioadă arată datele a&re&ate de *+,

Jarja de cşti& a băncilor ;di'erenţa dintre dobnda la credite şi cea la depo"ite< ajun&ea la 44 puncte procentuale#n luna mai acesta 'iind un minim al ultimilor aproape trei ani şi jumătate *anc!erii #ncep practic să renunţe la marjele mari decşti& după ce şi-au redus costurile operaţionale prin restructurări şi au curăţat o mare parte din creditele neper'ormante ceea ce adiminuat semni'icativ presiunea c!eltuielilor cu provi"ioanele căderea dobn"ilor vine #n contextul #n care banc!erii se#mprumută mai ie'tin pe piaţa monetară unde dobn"ile ajun& la circa 1% pe an $ostul mai redus al leilor a 'ost in'luenţat de politica monetară a *+, care a tăiat dobnda-c!eie la lei la 1E5% pe an un minim istoric şi a lăsat mai multă lic!iditate pe piaţainterbancară

79voluţia a 'ost in'luenţată de deci"ia de politică monetară din ,omnia şi "ona euro *+, a decis la şedinţa din

mai să reducă rata de dobndă de re'erinţă şi nivelul ratei re"ervelor minime obli&atorii >e de altă parte *anca $entrală9uropeană a accelerat pro&ramul de cumpărare de active #nainte de perioada concediilor de vară: scrie #ntr-un raport al *ăncii/ransilvania semnat de Andrei ,ădulescu senior economist al băncii

epo"itele #n sold ale clienţilor erau boni'icate #n mai cu o rată medie de sub 2% pe an #n timp ce clienţii existenţi plăteau dobn"i de aproape E% la credite Ast'el marja pe se&mentul clienţilor existenţi a ajuns #n mai la circa cinci puncte procentuale cu 0E puncte procentuale sub nivelul de acum un an

epo"itele noi #n lei ale persoanelor 'i"ice erau boni'icate la 'inele lunii mai cu o dobndă medie de 2% pe an cu125 puncte procentuale sub nivelul din urmă cu un an #n timp ce la credite noi ratele de dobndă sunt de 6.% pe an cu două puncte sub nivelul din mai 2014

căderea treptată a indicatorului ,obor la trei luni re'erinţă pentru costul creditelor de retail #n lei a adus #n soldulcreditelor #n monedă naţională circa trei miliarde de lei #n luna mai respectiv un avans lunar de 1% cel mai #nalt ritm decreştere din ultimii trei ani ,obor se a'lă #n pre"ent #n jurul nivelului minim de 1% pe an iar in'laţia se apropie de "ero

obn"ile tot mai mici la creditele #n lei şi-au spus cuvntul #n mai creditul #n monedă naţională ajun&nd la

maximul istoric *anc!erii au acordat #n luna mai credite de consum #n lei de 15 mld lei cu jumătate peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut şi maximul ultimilor şapte ani Ast'el creditarea nouă #n lei a revenit la nivelul dinaintea cri"eiobn"ile pentru un credit de consum ajun& #n pre"ent #n jurul nivelului de .-% pe an iar #n ca"ul ipotecarelor

c!iar şi la 4%>e de altă parte scăderea dobn"ilor la credite a determinat banc!erii să taie şi boni'icaţiile o'erite la depo"ite $inci

dintre cele mai mari "ece bănci locale a'işea"ă #n pre"ent dobn"i sub 1% pe an la depo"itele cu scadenţa la o lună #n timp cedepo"itele pe un an sunt boni'icate cu dobn"i cuprinse #ntre 0E% şi 2E% pe an

>e se&mentul corporate dobnda medie la depo"itele #n lei a intrat #n mai sub pra&ul de 1% pe an cu circa un punct procentual sub nivelul din mai 2014 #n timp ce ratele de dobndă practicate #n medie de banc!eri au ajuns la 46% cu 25 puncte procentuale sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut

!ttpBCCDDD"'roCbanci-si-asi&urariCe'ectul-restructurarii-si-al-&oanei-dupa-clienti-noi-scad-marjele-de-dobanda-

1454E10

7/25/2019 Topul Integral Al Băncilor

http://slidepdf.com/reader/full/topul-integral-al-bancilor 7/14

Topul celor #ai avanta-oase oferte la creditelei#obiliare în lei.euro /iulie 0*)12

20 au& 2014 AutorB Ciprian Botea 

$iteste siB$ererea de credite mari a dat un pas #napoi #n iunieJu&ur ?sărescu &uvernatorul *+,B *ăncile mai au cmp de reducere a dobn"ilor la credite 9 #ninteresul lor să stimule"e creditarea olicităm băncilor să se apropie de clienţi

$ea mai avantajoasă o'ertă standard de credit #n lei aparţine băncii de stat $9$ *an cu o dobndă e'ectivăde 55% pe an adică o rată lunară de sub 1000 de lei pentru un credit de 1E.000 de lei ec!ivalentul a40000 de euro< acordat pe o perioadă de 0 de ani $el mai ie'tin ipotecar standard #n euro are o dobndăe'ectivă de 51% pe an potrivit datelor a&re&ate de portalul $onsoro la 'inele lunii iulie

Creditele imobiliare în lei le-au egalizat pe cele în euro ca nivel al costului efectiv în primăvară, pe fondul ajustăriipreţului împrumuturilor la evoluţia dobânzilor pe piaţa monetară, ajunse la minime istorice datorită procesului derelaxare monetară derulat de BN !i a lic"idităţii excedentare din sistemul bancar#

$obânzile medii la creditele imobiliare în lei !i euro s-au mi!cat în jurul a %,%& pe an în perioada martie-mai, potrivitcelor mai recente date agregate de BN, dar ofertele existente pe piaţă în prezent sugerează o lărgire a ecartului dedobândă, în favoarea împrumuturilor în lei#

!ttpBCCDDD"'roCbanci-si-asi&urariCtopul-celor-mai-avantajoase-o'erte-la-creditele-imobiliare-in-lei-euro-iulie-2014-1261.2.

7/25/2019 Topul Integral Al Băncilor

http://slidepdf.com/reader/full/topul-integral-al-bancilor 8/14

Băncile #erg cu dob$n(ile spre 34 la creditele deconsu#

4 mai 2015 AutorB &iviu %opescu 

Jedia'ax )oto

$iteste siB*anc!erii spun că recuperea"ă #n medie două treimi din creditele de retail #n de'ault*anc!erii văd creştere a cererii de credite #n trimestrul al doilea$e dobn"i mai plătesc băncile pentru depo"itele pe trei luni

>atru bănci a'işea"ă #n acest moment o'erte de credite de consum cu dobn"i de o sin&ură ci'ră de re&ulă

'iind #nsă nevoie ca debitorul să aibă o convenţie de virare a salariului #n cont semnată cu banca pentru a plăti un cost sub 10% = sin&ură o'ertă standard are dobndă de o sin&ură ci'ră

obn"ile creditelor de consum coborseră uşor sub 10% #ncă de la 'inalul anului trecut dar acum banc!eriiau redus #n premieră costul acestor #mprumuturi pe palierul de .% pe an #n condiţiile #n care au lic!iditate şise #mprumută la costuri minime istorice de pe piaţa monetară dar se pln& că nu &ăsesc su'icientă cereresolvabilă

e exemplu &recii de la Banca Ro#$nească a'işea"ă o dobndă e'ectivă de .6% la creditele de consumAst'el rata pentru un credit de 20000 de lei contractat pe cinci ani este de aproape 420 de lei pe lună iarcostul total al #mprumutului ajun&e la circa 24400 de lei potrivit datelor portalului 'inanciar consoro

Aceasta este sin&ura dobndă de sub % pe an dar costuri e'ective #ntre % şi 10% pe an mai a'işea"ă şiaranti Volksbank  şi Banca Transilvania intre acestea numai 3olsban are dobndă de o sin&ură ci'ră#n varianta standard a creditului celelalte două condiţionnd acest nivel al dobn"ii de virararea salariului #ncont

!ttpBCCDDD"'roC"'-24Cbancile-mer&-cu-doban"ile-spre-.-la-creditele-de-consum-1420145

7/25/2019 Topul Integral Al Băncilor

http://slidepdf.com/reader/full/topul-integral-al-bancilor 9/14

5ai #erită să păstre(i banii la bancă6 Băncile#ari au intrat sub )4 cu dob$n(ile la depo(itele în lei pe ter#en scurt

25 iun 2015 AutoriB Ciprian Botea  &iviu %opescu *anc!erii au tăiat drastic ratele de dobndă pentru că piaţa este inundată de lic!iditate iar in'laţia se

apropie de "ero$inci dintre cele mai mari "ece bănci a'işea"ă dobn"i de sub 1% pe an la depo"itele cu scadenţa la o

lună #n timp ce depo"itele pe un an sunt boni'icate cu dobn"i cuprinse #ntre 0E% şi 2E% pe an #n condiţi-ile #n care piaţa este inundată de lic!iditate iar banc!erii vor să compense"e volumele mici de credite noi cumarje de dobndă mai ridicate

7+u este de mirare că dobn"ile au ajuns la acest nivel #ntr-un context de !iperlic!iditate =bservămaceastă evoluţie şi la obli&aţiunile de stat 9ste un trend care va continua dar nu cred că există riscul să seajun&ă la dobn"i ne&ative la depo"ite $t timp avem #nsă #n 9uropa acest tsunami de lic!iditate şi noisuntem a'ectaţiG comentea"ă Jatei >ăun mana&in& partner al *A$ ?nvestment

UniCredit BCR  CEC Bank  !" Bank  şi BRD o'eră dobn"i #ntre 01% şi 0.% pe an pentru

depo"itele constituite pe o lună #n timp ce Banca Transilvania Volksbank  Bancpost şi Alp!a *an aurămas cu dobn"ile peste 1% pe an şi #n ca"ul scadenţei de o lună Alp!a este sin&ura bancă din top "ececare plăteşte de 'apt peste 2% pe an pentru depo"itele pe o lună

Ka polul opus se a'lă ni$redit care nu mai plăteşte1% nici pentru depo"itele pe un an *anca o'eră dobn"i #ntre 01% şi 0E5% pe an pentru depo"itele cuscadenţe #ntre o lună şi un an obn"ile pre"entate de () sunt valabile #n ca"ul unui depo"it de circa E000de lei Ka un depo"it de E000 de lei constituit pe o lună cşti&ul net al clientului este de circa 5 lei

uvernatorul *+, Ju&ur ?sărescu a declarat recent că unele bănci au cobort 7ceva mai mult decttrebuiaG cu dobn"ile la depo"ite #n timp ce altele au 'ost mai prudente 9l a a'irmat că băncile care au ră-mas cu dobn"ile #n jurul nivelului de 2% adică aproape de dobnda de politică monetară a *+, au datdovadă de vi"iune pe termen lun&

*anc!erii au cobort 'oarte jos cu dobn"ile la depo"ite #n condiţiile #n care rata in'laţiei se a'lăaproape de "ero Aceasta #nseamnă că pentru depo"itele pe termen mai lun& dobn"ile #ncă sunt la un nivelreal po"itiv

?sărescu dar şi unii banc!eri au dat asi&urări că dobn"ile la depo"ite nu vor deveni real ne&ative >e pieţele de"voltate precum ermania anemarca sau 9lveţia unele bănci au ajuns să o'ere c!iar dobn"inominale ne&ative la anumite depo"ite ;cele de valori mari< ceea ce #nseamnă că deponenţii plătesc pentrua-şi ţine banii la bancă

nii analişti ar&umentea"ă că depo"itele nu sunt un tip de plasament care să sporească averea ci unulcare să o conserve ast'el că un nivel scă"ut al dobn"ii nu este surprin"ător >e de altă parte la #nceputulcri"ei cnd aveau nevoie disperată de lic!iditate băncile au urcat cu dobn"ile la depo"ite la peste 15%Atunci c!iar şi unele conturi de economii erau boni'icate cu circa 10% dar şi in'laţia era de 6-E% pe an

7/25/2019 Topul Integral Al Băncilor

http://slidepdf.com/reader/full/topul-integral-al-bancilor 10/14

*anc!erii au cobort şi cu dobn"ile la creditele #n lei la minime istorice pe 'ondul procesului derelaxare monetară derulat de *+, #n ultimii doi ani ;dobnda-c!eie a ajuns la un minim de 1E5% pe an<obn"ile creditelor ipotecare #n lei sunt la 4-5% pe an 'iind c!iar mai jos dect cele la euro #n timp ce#mprumuturile de consum a'işea"ă dobn"i de circa 10% pe an

7obn"ile sunt la marje istorice minime #n pre"ent ,eluarea creditării pe partea ipotecară nu ţine#nsă pasul aşa cum şi-ar dori băncile 9xistă o predispo"iţie clară spre creditare e observă apetitul pentrucreditare doar că acest lucru nu se 'ace pentru #ntre&ul sistem bancarG consideră abriel $reţu mana&in&

 partner al companiei de consultanţă AdDisers cu activităţi şi #n broerajul de credite*+, i-a criticat #n repetate rnduri pe banc!eri că la 'iecare reducere a dobn"ii de politică monetară

aceştia s-au &răbit să taie dobn"ile la depo"ite #n timp ce ajustările #n ca"ul creditelor au apărut mai tr"iuşi au avut o amploare mai mică Ju&ur ?sărescu c!iar i-a averti"at pe banc!eri să se 'erească de momentul #ncare deponenţii nu vor mai 'i interesaţi să-şi aducă banii la bancă din cau"a dobn"ilor prea mici

eocamdată banc!erii par să nu se teamă de acest moment #n condiţiile #n care la 'inalul lunii aprilieaveau depo"ite atrase de la clienţii persoane 'i"ice de circa 140 mld lei #n creştere cu peste 6% 'aţă deaceeaşi perioadă a anului trecut 3aloarea medie a unui depo"it este de cteva mii de lei $ei mai mulţideponenţi au sume 'oarte mici pentru economisire şi nu se &ndesc la alternative de plasament curandamente mai mari

acă băncile mari au cobort 'oarte jos cu dobn"ile la depo"ite există #ncă bănci de talie redusă sau

medie care plătesc #ncă dobn"i mult peste media pieţei pentru a-şi consolida ba"a de clienţi Ii băncile cuacţionariat elen a'ectate de cri"a din recia plătesc dobn"i peste media pieţei pentru a-şi păstra deponenţiicare se uită cu atenţie la orice deteriorare a situaţiei de la Atena

!ttpBCCDDD"'roCbanci-si-asi&urariCmai-merita-sa-pastre"i-banii-la-banca-bancile-mari-au-intrat-sub-1-cu-doban"ile-la-depo"itele-in-lei-pe-termen-scurt-144.621

7/25/2019 Topul Integral Al Băncilor

http://slidepdf.com/reader/full/topul-integral-al-bancilor 11/14

ri#ul credit cu dob$ndă fi7ă pe 8* de ani dinRo#$nia

20 mar 2015 (iarul )inanciar

$iteste siB*anc!erii aruncă #n luptă creditele ipotecare cu dobn"i 'ixe pe "ece ani$redit 9urope şi-a dublat pierderile anul trecut $reditarea minus 1%$um au evoluat primii trei jucători din piaţa creditului anul trecutB *$, şi *, au scă"ut */ acrescut*, a ajuns anul trecut la 60 mil euro pe operaţiuni de 'actorin& adică o treime din piaţă

*,-roupe ociLtL LnLrale o'eră pe perioada tr&ului >roject 9xpo ;20-22 martie ala >alatului din*ucureşti< un credit imobiliar cu dobndă 'ixă pe o perioadă de 0 ani potrivit unui comunicat de presă al*,

$reditele acordate #n monedă naţională au o dobndă nominală de 6% ;standard< şi 5E0% ;cu domiciliereaveniturilor la *,< #n timp ce #mprumuturile acordate #n euro sunt o'erite cu dobn"i de 520% şi respectiv5%

Asta #nseamnă că pentru un credit de 1.0000 lei contractat pe o durată de 0 de ani cu o dobndă de 6%suma lunară care trebuie plătită este de 1160 lei Aceasta descreşte ulterior iar suma totală de rambursat la'inalul creditului este de 40EEE4 lei Fn calcul sunt incluseB dobnda 'ixă de 6% pe an comisionul de anali"ăa dosarului de 500 lei şi asi&urarea de viaţă de 0045% pe lună aplicată la soldul creditului

*ăncile au e"itat mult timp să-şi asume riscul creşterii dobn"ilor pe termen lun& incertitudinea 'iind lăsată

#n seama clienţilor

*$, cea mai mare bancă locală a lansat creditul de casă cu dobndă 'ixă de 6% pe primii "ece ani *,venise anul trecut pe piaţă cu dobndă 'ixă de 4% pe an la euro timp de şapte ani cu condiţia ca avansul

 plătit de client să 'ie de minimum 25% din preţul imobilului

!ttpBCCDDD"'roCbanci-si-asi&urariCprimul-credit-cu-dobanda-'ixa-pe-0-de-ani-din-romania-140261

7/25/2019 Topul Integral Al Băncilor

http://slidepdf.com/reader/full/topul-integral-al-bancilor 12/14

Ce c$,tigă de fapt băncile din cardurile de creditcu 9rate fără dob$ndă

2 iun 2015 AutorB &iviu %opescu 

,eţeta turcească de rată 'ără dobndă pentru cumpărăturile plătite cu cardul de credit a 'ost preluată de multe bănci #n ultimii ani dar #n realitate ceea ce este promovat ca 'iind 'ără dobndă este valabil doar #n ca"ulunei părţi a clienţilor restul nereuşind să plătească rata inte&ral la timp şi ajun&nd ast'el sub povara ratelorde dobndă de 25-0% pe an

Banca Transilvania spune că ponderea plăţilor #n rate e'ectuate de posesorii de carduri de credit ai */ #n primul trimestru din totalul tran"acţiilor de cumpărături ;att din ţară ct şi din străinătate< este sub 5%

='icialii *ăncii /ransilvania spun că tran"acţiile de plată #n rate cu cardul de credit s-au dublat #n primultrimestru dar #n continuare repre"intă numai 10% din plăţile cu cardul de credit 7$lienţii optea"ă pentruacest bene'iciu #n special pentru tran"acţiile de valori mariG au declarat repre"entanţii */

;iki<=: %rofilul co#paniei Banca Transilvania

Mumătate din deţinătorii de carduri de credit emise de */ rambursea"ă inte&ral suma totală de plată pnă ladata scadentă $eilalţi clienţi bun-platnici ac!ită doar o parte din datorie ceea ce #nseamnă că pentruvaloarea rămasă plătesc dobndă care ajun&e la aproape 0% pe an

Jodelul de rate 'ără dobndă a 'ost lansat pe piaţa locală la #nceputul anilor 2000 de turcii de la $redit9urope care spun că #n primul trimestru din acest an au #nre&istrat tran"aţii prin această 'acilitate de plată de

aproximativ 0 milioane de lei ;20 mil euro< 7Fn ultimii trei ani am observat o evoluţie clar ascendentă a pre'erinţelor clienţilor pentru plata #n rate 3orbim despre o creştere de 25% #n primul trimestru comparativcu aceeaşi perioadă din 2014G a declarat abriela tanciu !ead o' credit cards division al $redite 9urope*an

Jodelul de rate 'ără dobndă a 'ost preluat #n ultimii ani şi de băncile mari precum BCR  BRD ;prin divi"ia*, )inance< *anca /ransilvania Raiffeisen Bancpost sau Alp!a *an

$lientul nu plăteşte dobnda dacă ac!ită rata lunară inte&ral #n perioada de &raţie *anca reali"ea"ă un venitdin utili"area cardului c!iar dacă deţinătorul nu plăteşte dobndă datorită comisionului #ncasat de lacomerciantul care a vndut bunul sau serviciul care 'ace obiectul tran"acţiei

>e de altă parte comisioanele de administrare adică cele suportate de client pentru cardurile care o'erăast'el de 'acilităţi sunt mai mari dect cele cu 'uncţii de ba"ă

 +umărul de carduri cu 'uncţie de credit cu sau 'ără 'acilitate de rate 'ără dobndă se ridica la 2 milioanede unităţi la 'inele lunii martie eţinătorii de ast'el de carduri au e'ectuat plăţi de 14 miliarde de lei ;15mil euro< #n primul trimestru #n urcare cu 200 mil lei 'aţă de aceeaşi perioadă a anului trecut potrivitdatelor a&re&ate de *+,

>rticol publicat în ediţia tipărită a <iarului =inanciar din data de *0+*?+0*)@

!ttpBCCDDD"'roCbanci-si-asi&urariCce-casti&a-de-'apt-bancile-din-cardurile-de-credit-cu-rate-'ara-dobanda-14.104

7/25/2019 Topul Integral Al Băncilor

http://slidepdf.com/reader/full/topul-integral-al-bancilor 13/14

 BCR vrea să atragă clienţii altor bănci cu o

dob$ndă de A4 la creditele de refinanţare

14 mai 2015 AutorB Ciprian Botea 

$iteste siB

BCR  cea mai mare bancă locală după activele deţinute vinde credite de nevoi personale pentru re'inanţarecu dobndă 'ixă de % pe an şi promite #n plus clienţilor care #şi mută creditele de la alte bănci "erocomision de anali"ă a dosarului şi "ero comision de administrare obnda promoţională este valabilă pentrusolicitările 'ormulate pnă la 'inalul lunii iunie şi nu este condiţionată de valoarea creditului sau de #ncasareasalariului #ntr-un cont desc!is la *$,

/otuşi banca promite celor care #şi virea"ă salariul #n cont aprobarea dosarului #n trei ore obnda anualăe'ectivă la un credit de 1.000 de lei pe cinci ani este de .% pe an ,ata lunară este de E4 de lei iarsuma rambursată pnă la 'inalul contractului este de 22400 de lei >romoţia este valabilă doar pentrure'inanţarea creditelor de la alte bănci ne'iind destinată clienţilor care au credite #n derulare la *$, ceea ceo trans'ormă practic #ntr-un crli& prin care banca intenţionea"ă să-şi crească numărul de clienţi

*$, a raportat o scădere #n mod constant a umărului de clienţi persoane 'i"ice #n perioada de cri"ă$reditele de consum sunt vă"ute de bănci ca un instrument 'acil de re'acere a veniturilor puternic a'ectate decri"ă #n condiţiile #n care c!iar şi la dobn"i de -10% pe an marjele sunt su'icient de &eneroase avnd #nvedere că băncile se #mprumută la dobn"i de circa 2% pe an e exemplu veniturile din dobn"i ale *$,au scă"ut cu o cincime #n primul trimestru din acest an

Jai multe bănci au cobort cu dobn"ile la creditele de consum sub 10% pe an dar majoritatea o'ertelorcare a'işea"ă un nivel al dobn"ii de o sin&ură ci'ră sunt condiţionate de virarea salariului #n cont $ontul desalariu repre"intă un element de con'ort pentru bănci mai ales că #mprumuturile de consum nu au &aranţii #nspate iar #n perioada de cri"ă au 'ost puternic a'ectate de neper'ormanţă

 

>rticol publicat în ediţia tipărită a <iarului =inanciar din data de )1+*@+0*)@

 

!ttpBCCDDD"'roCbanci-si-asi&urariCbcr-vrea-sa-atra&a-clientii-altor-banci-cu-o-dobanda-de--la-creditele-de-re'inantare-1425020

7/25/2019 Topul Integral Al Băncilor

http://slidepdf.com/reader/full/topul-integral-al-bancilor 14/14

Topul celor #ai #ici dob$n(i la creditele de nevoipersonale fără garanţii

21 sep 2014 AutorB Ciprian Botea 

$iteste siB

$obânda medie la creditele de consum în lei fără garanţii este de circa '(& pe an, iar cele mai ieftine oferte pornescde la ')& pe an# *nele bănci c"iar au coborât cu dobânzile efective la nivelul de o singură cifră în cazul unor promoţii# $e exemplu, clienţii +lp"a care contractează pe lângă creditul de consum !i un card de credit !i un pac"etde cont curent plătesc o dobândă efectivă de sub & pe an#

$obânzile la creditele de consum sunt la acela!i nivel cu al celor la creditele acordate firmelor mici !i mijlocii pentrucă băncile au un apetit mai mare să crediteze clientela de retail# Nu cred că vorbim neapărat de dobânzi mari lacreditele pentru .//-uri, ci de dobânzi mici la creditele de consum, dobânzi care reflectă apetitul băncilor pentru cre-ditarea de retail0, afirmă 1tep"en 2rles34, C52 al omanian .nternational Ban3 6.B7#

 8n cazul creditelor pentru .//-uri, dobânzile nominale pornesc de la 9-:& pe an !i pot ajunge la ';& pe an în cazulbăncilor mari, dar la acestea se adaugă comisioane de acordare !i de gestiune care mai adaugă cel puţin douăpuncte procentuale la costul total#

As'tel costul e'ectiv porneşte de la % pe an

!ttpBCCDDD"'roCbanci-si-asi&urariCtopul-celor-mai-mici-doban"i-la-creditele-de-nevoi-personale-'ara-&arantii-12465E