Topo Ing Final

38

Transcript of Topo Ing Final

  • CUPRINS1.Particularitatile lucrarilor topografice la montajul constructiilor foarte inalte2.Procedee de masurare la verificarea montajului prefabricatelor 3.Masurarea deplasarilor si deformatiilor unghiulare 4. Influenta factorilor naturali asupra constructiilor inalte5.Instrumente i dispozitive pentru transmiterea pe vertical a punctelor

    6.Topul celor mai inalte cladiri din lume

  • 1.Trasarea cldirilor cu multe etajeAceast trasare depinde de tehnolgia de executie industrializat a acestor construcii cum sunt:cldiri cu structuri de beton armat turnate in cofraje la fiecare etaj si cu pereti si plansee din prefabricate,cladiri realizate din panouri mari prefabricate. Specificul lucrarilor topografice la executia cladirilor cu multe etaje este urmatorul:Axele pricipale ale cladirilor se traseaza pe teren fata de punctele retelei de sprijin sau fata de linia rosie cu eroarea relativa medie patratica de circa 1:6000...1:8000;aceste axe se fixeaza in afara zonei lucrarilor de constructii prin borne de beton armat si repere de perete,devenind axe de trasare.Distantele din proiect dintre axele vecine se aplica cu ruleta etalonata cu eroarea in medie de 1...2 mm.Baza de trasare in inaltime este alcatuita prin nivelment geometric de ordinul IV.In timpul executiei pana la nivelul zero axele se transpun cu teodolitul de pe bornele plantate pe imprejmuire,iar de pe aceasta prin intersectie repetata se transmite in groapa de fundatie,fixandu-le pe repere martori.Intre aceste axe se traseaza amplasamentele pentru turnarea sau montajul fundatiei si a panourilor pereti au subsolurilor cladirii. Se transmite sistemul axelor de trasare de la nivelul zero la fiecare etaj,inclusiv cota orizontului de montaj respectiv.Cotele din proiect se transmit la inaltime cu ajutorul panglicilor de invar sau a ruletelor de otel atarnate si a doua instrumente de nivelment instalate la etaje.

  • 2. Trasarea construciilor in forma de turn(cosuri de fum ,furnale)

    Necesita fixarea pe teren prin borne de beton a centrului O(fig.4.29) si cate doua repere pe fiecare din axele radiane ale constructiei(I si I`,II si II`etc.) astfel incat,semnalul apropiat se planteaza in apropierea fundatiei,iar cel departat ,la o distanta minima egala cu inaltimea constructiei.Distantele dintre aceste puncte se masoara cu precizie. Dupa turnarea fundatiei turnului la cota proiectata se restabileste pozitia centrului O si se transpun pe soclul fundatiei punctele cele mai apropiate ale bazei de trasare(I` si II` etc.). Pentru trasarile si observatiile asupra stabilitatii turnurilor din beton armat se alcatuieste o retea de sprijin sub forma unui sistem inelar de microtrilateratie,de microtriangulatie sau combinat,retea liniar-unghiulara. Verticalitatea axei constructiei se verifica fata de reperul centrului O cu firul cu plumb,care este coborat din punctul central al cofrajului fiecarei centuri.La turnurile inalte,din cauza oscilatiilor puternice,precum si la P.Z.L.Dispozitivul se aseaza desupra punctului central O sau in punctul fixat de pe planseu si se proiecteaza optic verticala in sus,a carei urma se marcheaza pe cofrajul centurii.De asemenea ,la fiecare planseu se traseaza si se verifica cotele proiectului fata de reperele de nivelment.

  • La trasarea nivelurilor poate fi de asemenea folosit procedeul unghiurilor egale.Teodolitul se aseaza in statia departata I si se vizeaza punctul axial apropiat I`,facand citirea la cercul orizontal. Apoi indreapta luneta in sus la etajul care este de trasat fixand pe el aceasta pozitie:Se calculeaza unghiul orizontal cu relatia: tg =r/d, Unde:- r-este raza din proiect a inelului nivelului respectiv; - d-distanta de la punctul de statie pana la centrul constructiei.

  • Prin adaugarea unghiului la citirea pe limb si apoi scazandu-l,se obtin punctele D si D` din dreapta si din stanga ,care se fixeaza pe cofrajul etajului.Se repeta operatiilor cu teodolitul in cele doua pozitii ale cercului vertical,luand media pentru stabilirea pozitiei definitive a punctelor D si D`.Se procedeaza in mod analog din statia II`,cand se traseaza pe cofraj punctele C si C`. In functie de precizia de trasare a unghiului si de masurare a distantei d, se calculeaza eroarea in determinarea razei r. Ridicarea de executie a turnului terminat se face din punctele I si II` masurand cu teodolitul in cele doua pozitii ale cercului vertical unghiurile orizontale formate de directii la punctele axiale de jos si la punctele din dreapta si din stanga aflate pe centurile inferioare,superioara si intermediare.Dupa aceste date se determina inclinarea generala a turnului si precizia de construire a centurilor la diferite niveluri.Se folosesc teodolite de precizie,iar calarea lor in timpul masurarii trebuie efectuata foarte atent.

  • Procedee de masurare la verificarea montajului prefabricatelor

    1.Procedeul vizarii laterale cu teodolitul. Acest procedeu ,numit si procedeul nivelmentului orizontal,determina distantele orizontale de la planul vertical pana la cele patru colturi ale elementului montat.Aceste distante se citesc pe mirele orizontale aplicate in colturile elementului prefabricat. Citirile se executa intr-un plan vertical realizat de teodolit si marca de vizare - de exemplu,bazele AB si CD(fig.4.30,a,b).Pentru cladirile cu pereti portanti longitudinali baza trebuie sa fie paralela cu axa longitudinala a cladirii(fig.4.30,a).Baza se traseaza prin aplicarea distantelor fata de marcile axiale,fixate pe soclul cladirii.Abaterea axei panoului fata de pozitia proiectata se calculeaza cu relatia: = unde: - este departarea bazei fata de axa din proiect a panourilor exterioare; a distanta de la planul vertical (ce trece prin baza AB) pana la coltul panoului b jumatate din grosimea reala a panoului.

  • Determina abaterile la montaj prin procedeul vizarii laterale cu teodolitul : a vedere generala si detaliu de vizare la cele patru colturi ale banoului; b schema cu trasarea bazei. Distanta este de obicei nu este mai mare ca 2 si poate fi masurata cu precizie ridicata ( 0,2...0,5). Abaterea maxima in determinarea grosimii panourilor nu trebuie sa depaseasca 1 mm. In functie de tipul si dimensiunile dimensiunile cladirii din panouri prefabricate etc. Pentru controlul si cresterea preciziei masuratorilor este necesar ca observatiile pe aceeasi mireta sa fie executate din ambele capete ale bazei.

  • Este evident c erorile rezultatelor observaiilor din ambele capete ale tuturor celorlalte coluri ale panourilor vor fi de asemenea in limitele 2,6 ...2,7 mm.Eroarea medie ptratic in determinarea abaterii de montaj este 3 mm. La cldirile cu panouri portante transversale utilizarea acestui procedeu de determinare a abaterilor de montaj este de preferat, dei volumul lucrrilor este mult mai mare. `

    2.Procedeul interseciilor unghiulare

    Abaterile colurilor pereilor montai din panouri prefabricate fa de planul vertical se pot determina de asemenea prin metoda interseciei unghiulare nainte aplicat pentru fiecare col al panoului. In cazul unei cldiri de volum mare, baza de intersecie se amplaseaz fa de faada cldirii la distana de maximum x0 50m, pentru o lungime a cldirii pan la 90...100 m. Pornind de la aceti doi parametri se proiecteaz baza fa de cldire, de obicei paralel cu faada i mrimile unghiurilor de Intersecie.

  • Totodat, admind punctul A ca origin a sistemului de axe de coordonate rectangulare plane, iar baza de intersecie, ca axa ordonatelor y, atunci, n cazul amplasrii bazei paralel cu faada cldirii, abscisa planului vertical al panourilor va fi egal cu x0 = 50 m, unde: x0 este abscisa fa de axa din proiect; b - jumtate din grosimea real a panourilor. Eroarea medie ptratica m de msurare a unghiurilor si este variabil In acest caz. Valoarea ei va crete odat cu mrirea unghiului de nclinare a axei de vizare datorit creterii influenei erorilor componente provovate de nclinarea limbului, de instabilitatea erorii de colimaie la variaia focusarii lunetei, de nclinarea axei principale a teodolitului VV i de asemenea datorit variaiei mrimii unghiului de intersecie n punctul intersectat). Metoda interseciilor unghiulare este convenabil a fi folosit la msurtorile de control al montajului panourilor mari ale cldirilor cu perei portani transversali, deoarece aici volumul lucrrilor este mult mai mic. Trebuie menionat c metoda interseciei unghiulare folosit la msurtorile de control al montajului prefabricatelor consum un mare volum de msurtori in teren i de calcule.

  • Procedeul prin fotogrammetrie terestr

    Acest procedeu este avantajos cand este necesar s se determine coordonatele unui numr mare de puncte, cat i verificarea obiectelor inaccesibile. Totui nu trebuie opuse procedeele fotogrammetrice cu cele topografice, deoarece procedeele topografice sunt mai simple ca tehnologie i mod de organizare, inclusiv la controlul msurtorilor efectuate prin procedeele fotogrammetrice. De aceea, alegerea unuia din aceste procedee este condiionat de posibilitatea i utilitatea folosirii fiecruia. Intr-o serie de cazuri este raional folosirea combinat a procedeelor topografice i fotogrammetrice. Procedeul msurtorilor de control al montajului folosind fototeodolitul const in determinarea coordonatelor sau a creterilor de coordonate dintre punctele cldirii i compararea lor cu valorile proiectate corespunztoare. Dac trebuie gsit poziia reciproc dintre punctele cldirii, se poate lucra numai in coordonate fotogrammetrice. Trecerea de la coordonate fotogrametrice la coordonate geodezice, i deci la utilizarea fototeodolitului in procesul de constructii-montaj, este necesar numai atunci cand se determin deformatiile construciilor, precizia montajului, volumul lucrrilor de terasamente etc. Tehnica de msurare fotogrammetric, relaiile pentru calculul abaterilor si precizia de obinere a acestora sint date n lucrrile de specialitate.

  • 1.Generalitati Constructiile suple si inalte (cosuri de fum,turnuri de racire chiar si blocuri de loncuite inalte) datorita greutatii proprii foarte mari in raport cu suprafata de fundatie, precum si a unor factori naturali,sunt supuse unor deformatii care se caracterizeaza in general prin rotiri.Aceste rotiri pot avea loc in plan vertical (inclinari ale constructiei), in plan orizontal (rasuciri ale constructiei ) precum si vibratii si oscilatii ale acestora din cauza unor factori naturali ca vant,seisme etc.2.Determinarea rotirilor care au loc in plan vertical(inclinari ale constructiei) Aceste deformatii unghiulare sunt cele mai importante, intru-cat caracterizeaza stabilitatea constructiei in ansamblu,iar cunoasterea lor asigura o exploatare la parametrinormali a tuturor echipamentelor si instalatiilor din cadrul acesteia. Pentru determinarea inclinarii constructiilor,s-au conceput diverse procedee care au utilizat unele dispositive tehnice speciale sau o parte din aparatura folosita la masurarea deplasarilor orizontale si vertical.Dintre cele mai cunoscute procedee de determinare,se mentioneaza urmatoarele:a) determinarea inclinarii constructiilor in raport cu o dreapta de referinta vertical sau un plan de referinta vertical;b) determinarea inclinarii constructiilor prin metoda masurarii unghiurilor orizontale;c) determinarea inclinarii constructiilor inalte dupa marimea tasarii fundatiilor (prin nivelment geometric).

    MASURAREA DEPLASARILOR SI DEFORMATIILOR UNGHIULARE

  • 2.1.Determinarea inclinarii constructiilor in raport cu o dreapta de referinta vertical sau un plan de referinta vertical

    a)Cu ajutorul firului cu plumb Unul din cele mai simple procedee pentru determinarea inclinarii constructiilor este folosirea firului cu plumb,care suspendat genereaza o dreapta de referinta verticala. In partea superioara a constructiei se suspenda un fir cu plumb (luandu-se masuri de evitare a oscilatiilor). Prin masurarea distantelor de la fata constructiei(in anumite puncte) la firul cu plumb si compararea acestor distante intre ele( care ar trebui sa fie egale), se poate trage concluzia in ceea ce priveste verticalitatea constructiei. Metoda nu ofera precizii prea ridicate,intrucat curentii de aer influenteaza puternic stabilitatea firului,chiar daca greutatea e introdusa intr-o baie de ulei. Masuratorile se pot face si cu un aparat de vizare pe vertical(P.Z.L. 100) si o mira orizontala;precizia in acest caz fiind mult mai mare.b) Cu ajutorul firului reticular vertical al teodolitului Atunci cand partea superioara a constructiei nu permite sa se fixeze firul cu plumb sau cand inaltimea constructiei este mai mare si precizia oferita de firul cu plumb suspendat depaseste toleranta ceruta , se recomanda utilizarea unui teodolit bine verificat si rectificat. Teodolitul se instaleaza intotdeauna pe aceeasi borna. Se marcheaza pe cladire un punct A (la partea superioara ) care este transmis la baza constructiei(B) prin bascularea lunetei in plan vertical.

  • Daca la o noua masuratoare se constata ca firul reticular vertical se abate de la punctul B, avem de a face cu o inclinare a cladirii. Inclinarea se poate obtine prin masurarea deplasarii in plan orizontal pe directia punctului B. Inclinarea totala I se stabileste in functie de inclinarea I1 constanta din statia S1 si respectiv I2 din statia S2.

  • pentru constructiile cu sectiune rectangulara Pentru inclinarea cladirilor , unul dintre procedeele frecvente intalnite in practica este cel al masurarii unghiurilor orizontale. Se marcheaza in teren, la circa 20-30 m de cladirea in cauza statiile S1 si S2 (prin bornare) pe prelungirea zidului in cauza al cladirii. 2.2 Determinarea inclinarii constructiilor prin metoda masurarii unghiurilor orizontale

    La partea superioara a cladiriise amplaseaza o marca A. prin instalarea teodolitului in statia S1, respectiv S2, se masoara unghiul 1 si 2, unghiuri formate de marca A pe cladire si un punct b stabil. Din masurarea periodica a unghiurilor 1 si 2 , se pot determina cresterile liniare ale inclinarilor partiale ale constructiei.

  • Pentru constructiile cu sectiune rotunda

    In cazul cosurilor de fum, se vor alege 2 statii S1 si S2 situate la o distanta de aproximativ (2-3) ori inaltimea cosului. Cu teodolitul instalat in statia S1 se va viza la baza cosului de fum(stanga si dreapta) si la partea superioara a cosului( stanga si dreapta) dupa tangent, efectuandu-se citirile corespunzatoare pe cercul orizontal gradat. Se repeta operatia de masurare din statia S2. Se recomanda masurarea in ambele pozitii ale lunetei. Se calculeaza media citirilor pentru baza cosului si pentru varful acestuia.

  • Verificarea verticalitatii unui cos de fum se poate verifica prin metoda determinarii coordonatelor rectangulare ale centrului sectiunilor transversal, uniform repartizate pe inaltimea cosului. Se va tine cont ca, la diferite inaltimi, sectiunea circulara are raza diferita. In jurul cosului de fum, se vor marca mai multe puncte de statie ce vor face parte dintr-o drumuire planimetrica inchisa. Unghiurile orizontale si distantele orizontale din drumuirea planimetrica se vor masura cu un tahimetru electrooptic(statia totala).

    Distantele de la punctul de statie pana la central cosului se pot determina din coordonatele statiei si ale centrului cosului, iar unghiurile verticale se vor masura direct. Determinarea inclinarii unor constructii inalte se poate face si prin folosirea tasarii fundatiilor, tasare determinate prin nivelment geometric de precizie.

  • 3. INFLUENTA FACTORILOR NATURALI ASUPRA CONSTRUCTIILOR INALTEInfluenta radiatiilor solare Din cauza incalzirii partii constructiei expuse spre soare,aceasta sufera o rotire in plan orizontal,in sens opus rotirii pamantului in jurul axei sale. Miscarea diurna a cosntructiei urmareste un traseu elliptic,in functie de latitudinea geografica si de inaltimea constructiei. Aceste rotiri in plan orizontal se pot determina prin metode geodezice, urmarindu-se marci amplasate pe constructive la diferite inaltimi si la diferite ore din zi. Cunoasterea rasucirilor in plan orizontal ca urmare a influentei razelor solare asupra constructiei, prezinta interes pentru interpretarea corecta a masuratorilor,ele de regula neconstituind insa un pericol pentru utilitatea si siguranta in exploatare,desi pot atinge pentru turnuri din beton armat la inaltimea de 200 m valori de pana la 20-25 cm pe directia est-vest si 10-15 cm pe directia nord-sud.

  • Influenta vantului si a seismelor Vibratiile si oscilatiile constructiilor inalte sunt generate in special de factori naturali cum sunt vantul si seismele, care in anumite conditii pot duce la deteriorarea acestora. Seismele au o perioada de aparitie destul de indelungata,ani sau chiar zeci de ani, si nu influenteaza practice masuratorile geodezice repetate. Mult mai interesant si cu efect direct asupra masuratorilor geodezice este actiunea vantului. In apropierea suprafetei terestre(pana la 600m inaltime) vantu apare ca un strat turbulent a carui rafale constituie practicsolicitari ale acestora. La constructiile inalte si suple rafalele de vant pot duce la fenomenul de rezonanta care este un fenomen destul de daunator. La constructiile cu profil circular mai apare suplimentar fenomenul de formare a unor curenti turbionari care genereaza oscilatii laterale ale constructiei fata de directia vantului,acest fenomen fiind denumit efectul Karman.

  • EXEMPLE DE CONSTRUCTII INCLINATEConstructiile inalte sunt predispuse la fenomenul de inclinare al constructiilor. Cunoscuta ca siTurnul inclinat din Pisa, constructia reprezinta de fapt clopotnita catedralei din Pisa. Inalt de 55,86 m, cu o grosime a zidului la baza de 4,09 m si o greutate estimata la 14500 tone, turnul a fost proiectat sa stea vertical. Datorita insa proastei calitati a solului, fundatia a inceput sa se scufunde imediat dupa inceperea constructiei, in anul 1173, provocand inclinarea turnului spre sud. De-a lungul timpului turnul a suferit mai multe operatii de consolidare, prin care s-a incercat stoparea sau chiar reducerea inclinarii turnului.

  • Suprafaa de sprijin pe sol joac un rol extrem de important n meninerea n poziie vertical a diverselor obiecte sau construcii. Dac un obiect nu are stabilitate, se poate rsturna extrem de uor. Ideea este c un obiect se va rsturna atunci cnd centrul su de mas va ajunge ntr-un punct care, ducnd perpendiculare pe sol, se va afla n afara suprafeei de sprijin (vezi imaginea de mai jos).Centrul de mas al Turnului din Pisa cade n interiorul suprafeei de sprijin.n cazulTurnului din Pisa, nalt de 56 de metri, explicaia pentru meninerea sa n picioare este urmatoarea:dei vrful su s-a deplasat n timp cu 3,9 metri fa de locul unde ar fi fost dac turnul era perfect vertical, proiecia la sol acentrului de masal construciei s-a meninut ntotdeauna n interiorulsuprafeei de sprijin. Lucrrile de restaurare au redus cu mai bine de 40 de centimetri nclinarea care atinsese la un moment dat aproape 4,5 metri. Pe atunci nclinarea cretea cu 1,25 milimetri anual, ceea ce ar fi dus n cele din urm ladeplasarea centrului de mas al cldirii n afara suprafeei de sprijin.

  • Turnul din Pisa nu este cea mai nclinat cldire din Europa Specialitii olandezi spun c cea mai nclinat cldire din Europa este turnul bisericii Walfridus din Bedum i nu celebrul Turn din Pisa. Matematicianul olandez Jacob van Dijk a declarat c msurtorile efectuate la turnul bisericii Walfridus din Bedum, nalt de aproape 36 de metri, arat c acesta este mai nclinat dect Turnul din Pisa, care a fost ndreptat parial n timpul lucrrilor de restaurare. Cu o nlime de 55,86 metri, Turnul din Pisa are o nclinaie de circa 4 metri, n timp ce turnul din Bedum are o nclinaie de 2,61 metri, la o nlime de 35,7 metri. Dac turnurile ar avea aceeai nlime, cel din Bedum ar avea o nclinaie cu 6 centimetri mai mare, susine Van Dijk.

  • Inspectorii topografi au descoperit ca turnul cu ceas al Palatului Westminster, cunoscut sub denumirea de Big Ben, a inceput sa se incline, lucru care va continua si in anii urmatori. Expertii estimeaza ca varful turnului se afla la 435 de milimetri distanta fata de axa perpendiculara pe Pamant si este inclinat spre partea de nord-vest la 0,26 grade. Studiile arata ca aceasta miscare s-a accelerat in ultimii ani. Inginerii nu pot explica inclinarea turnului Big Ben printr-un singur factor. Din anul 2003, instrumentele care au masurat inclinatia indica o crestere a acesteia cu 0,9 milimetri pe an, in comparatie cu media de dinainte de 0,65 milimetri.

  • Daca acestfenomense va dezvolta in cotinuare fara oprelisti, intr-o zi Big Bense va prabusi. La viteza de acum a inclinarii, peste 4.000 de ani turnul vaajunge la unghiul de inclinare al Turnului de la Pisa si inca si mai multi ani casa ajunga sa se prabuseasca, mai exact peste birourile Parlamentului, aflate decealalta parte a Bridge Street.Motivul acestei problemele arhitecturale a fost pus pe seama deceniilor intregide lucrari in subteranul cladirii. In anii 1860 a fost construita o retea decanalizare, iar in anii 1970 o parcare subterana pentru membrii Parlamentului.Specialistii au observat ca partea dinspre nord s-a scufundat in pamant intr-omai mare masura decat cea din sud. Atunci cand magistrala de metrou Jubilee a fost extina si in Westminster aufost folosite tehnici speciale pentru a crea o bariera din ciment sub turn pentrua nu-i pune in pericol integritate.Gradul de inclinare al Big Ben deja afecteaza peretii Casei Comunelor, precumsi coridoarele in care salasluiesc birourile oficialilor."Inclinatia este vizibila. Poate fi vazuta daca stai in Piata Parlamentului si privesti spre est, inspre fluviu".

  • Instrumente i dispozitivepentru transmiterea pe vertical a punctelorInstrumente si dispozitive clasiceTransmitereacuajutorul firuluicuplumboptic Firelecuplumb opticsunt instrumentelacarelinia deviz estereflectatn unghi drept printr-oprism, astfelncat aceastaeste orizontalprin oculari verticalprinobiectiv.Launeleinstrumentedeacest tip, prismapoatefi dirijatn sus saun jos. (deexemplu: instrumentelePZL sauWildZNL). Altetipuri (Korn OL) suntprevzuteeudoulunate,ceea ce permitevizareaconcomitentan sus i in jos. Toate beneficiaz de:- un design durabil. -minimul de piese n micare - protecia mpotriva prafului i umezelii -stabilitate excepional -rezistenta la intemperii.

  • Transmitereaunui punct prin vizaredirectspre partea.superioar serealizeaz prin calareainstrumentuluipeplaneul pecareestemarcatpunctul ce urmeaz afitransmis, deasupraacestuiai vizarea prin ocularn direciaascensional Pentru transmiterea la nlime a unui punct marcat la un nivel inferior sau n jos a unui punct marcat la un nivel superior, n condiiile posibilitii de vizibilitate total ntre cele dou puncte, permite obinerea unei precizii de verticalizare de pn la 2 mm/50m.Pentru transmiterea concomitent pe nlime, n sus sau n jos a unui punct se recomand : instrumentul ZenitNadir tip Wild ZNL, care permite vizarea pe vertical n ambele sensuri, funcie de poziia pe care o ia prisma manevrabil de la exterior, cu care este dotat instrumentul acesta poate fi ntrebuinat independent sau poate fi ataatdetaat la ambaza unui teodolit tip Wild, precizia ce se obine fiind de 1 mm/30 m

  • instrumentul ZenitNadir tip Kern OL, care permite vizarea pe vertical n ambele sensuri cu ajutorul a dou lunete independente abaterea ce se obine pe vertical este 2 mm/100 m. Punctul poatefi marcat, laetajelesuperioare, cuajutorul unei plci transparentepecarese traseaz oreea iun sistem decoordonate.Coordonatelepunctului depeplac, carecoincidecucentrul firelor reticularealeinstrumentului,poatefi uor reperat.Poziiapunctului transmis poatefi marcatai cuajutorul unui dispozitiv decentrarefixat ingolul practicat n planeu.

  • Transmitereaunui punctprinvizareexcentricspreparteainferioar este :n campul deviz al firului cuplumb optic,sevaaezao rigl,n unghi drept fadeliniadebazi sevaciti distanadintreliniadebaz i liniadeviz.Peplaneul pecareurmeaz sfietransmis punctul semarcheaz poziiapunctului transmis,prin msurarecurigla.

  • Candpunctelesunt transmisepedistaneverticalemari, serecomandca msurareadistanelor dintreliniadeviz i liniiledebazssefaccuriglan formdesector circular. Instrumente si dispozitive moderne Un sistem de poziionare global GPS (Global Position System) permite determinarea poziiei exacte (coordonate n domeniul milimetric) a unui punct de pe suprafaa Pmntului, ntrun sistem tridimensional de referin, prin trilateraia spaial . Procedeul presupune msurarea la un moment dat, a distanelor pn la cel puin patru satelii i cunoaterea poziiei acestora n sistemul de referin adoptat .Aceste elemente trebuie determinate cu precizie maxim ludu-se n considerare o serie de erori i corecii corespunztoare. Prin calcule ulterioare (post procesarea datelor) se vor determina coordonatele ce dau poziia n spaiu a punctului n raport cu un sistem de referin.

  • Burj DubaiCea mai inalta cladire din lume, turnul Burj Dubai are o inaltime de peste 800 metri si constructia lui a fost finalizata in anul 2008. Ridicarea acestuia a fost realizata de Leica Geosystems folosind observatiile GPS-ului, obtinundu-se coordonatele definitive sigure pentru etajele inalte ale cladirilor.

  • S-a realizat o retea de trasare astfel incat a rezultat un numar suficient de puncte care s-au putut utiliza cand au aparut miscari ale constructiei. Pentru fiecare etaj au rezultat 240 de puncte de control. Reteaua a fost astfel construita incat sa tolereze miscarile si sa permita constructiei sa inainteze pe verticala la urmatoarele etaje. Constructia este afectata de 3 tipuri de miscari: -miscari ale constructiei pe perioada lunga(intre 1 saptamana si 6 luni) -miscari zilnice(efectele solare) -miscari dinamice(rezonanta cladirii si miscarile vantului) . Toti acesti factori determina deplasarea de la axa verticala teoretica.

  • Trasarea pana la etajul 20 s-a realizat cu puncte de control din exterior care erau situate la distante de 100 metri pana la 150 metri de baza turnului. De la etajul 20 nu se mai puteau utiliza punctele din exterior si s-a utilizat o noua metoda. Pentru trasarea urmatoarelor etaje s-a utilizat GPS-ul. Sistemul cuprinde 3 receptoare montate pe fiecare etaj al cladirii. In fiecare recptor este asezata cate o prisma iar o statie totala este pozitionata pentru a avea o vizibilitate buna pentru toate statiile GPS. Sistemul de trasare pentru realizarea etajelor inalte este alcatuit din GPS si o statie totala. Pentru aceasta cladire s-a utilizat Leica GPS GRX1200Pro cu AT504 chokering antenna si Leica GPS Spider software folosind Leica Geo Office software(LGO).

  • Pentru construirea celei mai inalte cladiri din lume Tunul Burj Dubai s-a utilizat o combinatie intre o statie totala, tehnicile GPS-ului, clinometrele de citire si modelele de matematica.

  • TOPUL CELOR MAI INALTE CLADIRI DIN LUME

    Nr.10 - Jin Mao Building- Shanghai - China -are 88 de etaje si o inaltime de 421m. Lansarea a avut loc in anul 1999.Nr.9 - Trump International Hotel and Tower (Chicago)- Chicago - SUA -constructia are 92 etaje si 423m in inaltime. Inaugurarea a fost in anul 2009

  • Nr.8 - Guangzhou Twin Towers West Tower- Guangzhou - China -constructia are 103 etaje si o inaltime de 432m. 2009.Nr.7 - Willis Tower (Sears Tower)- Chicago - SUA- cladirea are 110 etaje si o inaltime de 442m. In anul 1974 a avut loc inaugurarea aceste constructii. Este cea mai veche constructie din top

  • Nr.6 - Nanjing Greenland Financial Complex- Nanjing - China -Constructia are 89 de etaje si o inaltime de 450m. Inaugurarea a avut loc in anul 2010.Nr.5 - Petronas Tower- Kuala Lumpur - Malaezia -fiecare turn are 88 de etaje si o inaltime de 452m. Inaugurarea a avut loc in anul 1998. Este cea mai inalta constructie din Malaezia si un simblo al acestei tari.

  • Nr4 - International Commerce Centre - Union Square- Hong Kong - China- Constructia are 118 etaje si o inaltime de 484m. Afost inaugurata in anul 2010.Nr.3 - Shanghai World Financial Center- Shanghai - China -constructia are 101 etaje si o inaltime de 492m. Inaugurarea a avut loc in 2008. Este cea mai inalta cladire din China

  • Nr.2 -Taipei 101- Taipei- Taiwan -cladirea are 101 etaje si 508 m in inaltime si a fost construita in anul 2004Nr.1 -Burj Khalifa Tower- Dubai- Emiratele Arabe Unite -cladirea are 160 de etaje si 828 m in inaltime. Detine recordul de cea mai inalta cladire construite vreodata de mana omului . Inaugurarea oficiala a avut loc pe 4 ianuarie 2010. Detine si recordul pentru cel mai inalt si rapid lift din lume.