Cele mai bune bombardiere

Simion CatalinClasa a X-a C

B-17G Flying Fortress

Boeing B-17 Flying Fortress (în română: Fortăreața Zburătoare) a fost un tip de bombardier greu, cvadrimotor, proiectat în anii 1930 pentru Corpul Aerian al Armatei Statelor Unite ale Americii (precursorul Forțelor Aeriene ale SUA din prezent). Bombardierul a fost introdus în dotare în anul 1938, fiind îmbunătățit ulterior și construit în mai multe variante.B-17 a fost folosit de Forțele Aeriene ale Armatei Statelor Unite ale Americii în campania de bombardament strategic pe timp de zi împotriva țintelor militare și industriale ale Germaniei naziste. Bombardierul greu a fost folosit în principal în Vestul Europei, fiind folosit într-o măsură mai mică și în Războiul din Pacific. Fortăreața Zburătoare a lansat mai multe bombe decât oricare alt avion american din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Din cele 1,5 milioane de tone de bombe aruncate asupra Germaniei naziste și a teritoriilor ocupate de acest stat de avioanele americane, 640.000 de tone au fost lansate de bombardierele B-17

Tupolev Tu-95Tupolev Tu-95 (NATO Bear) bombardierul strategic cel mai de succes și cu serviciul cel mai lung construit de Tupolev în URSS în timpul Războiului Rece.A intrat în serviciul  Uniunii Sovietice în 1956 și este de așteptat pentru a servi Fortele Aeriene Ruse cel puțin până în 2040.

Autonomie: 12.792 kmViteza maxima: 827 km/hSarcina utila: 9.000 kgArmament : 2 tunuri de 23 mm

British de Vavilland MosquitoAvionul de Vavilland DH.98 Mosquito a fost un avion de luptă multirol al britanicilor folosit în cel de al Doilea Război Mondial și în anii de după război.Original a fost conceput ca un bombardier rapid neînarmat, Mosquito a fost adaptat pentru alte roluri incluzând: bombardier tactic de altitudine joasă-medie, bombardier de noapte de mare altitudine, avion de vânătoare, avion de vânătoare de noapte, avion de vânătoare-bombardier, de recunoaștere sau chiar de transport.Atunci când Mosquito a intrat în producție în anul 1941, a fost unul din cele mai rapide avioane din lume.[1] Intrând în serviciu în 1942, Mosquito era folosit în rol defensiv împotriva avioanelor Luftwaffe în raidurile acestora împotriva britanicilorViteza maxima: 657 km/hSarcina utila:1,8 tArmament: lipsaAutonomie 3000 km

Boein B-47 StratojetB-47 a intrat in serviciulStatelorl Unite ale Americii  în 1951.Boeing B-47 Stratojet a fost un bombardier strategic cu rază de acțiune și dimensiune medie, capabil de a zbura la viteze subsonice ridicate, proiectat pentru a putea penetra spațiul aerian sovietic.Misiune sa a fost de a lansa bombe nucleare pe teritoriul Uniunii Sovietice.Grup Motopropulsor: 6 Turboreactoare General Electric ce dezvolta 32.000 NViteza maxima:981 km/hSarcina utila 11,5 tArmament: 2 tunuri de 20 mmAutonomie 5.600 km

B-29 Super FortressBoeing B-29 Superfortress a fost un bombardier greu cvadrimotor cu elice folosit în principal de către Statele Unite ale Americii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și în Războiul din Coreea. B-29 a fost printre cele mai mari avioane folosite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Un model foarte avansat la vremea respectivă, era dotat cu o cabină presurizată, un sistem de conducere a focului electronic și turele telecomandate. Denumirea „Superfortress” (Superfortăreața) era derivată din cea a predecesorului său, modelul B-17 Flying Fortress (Fortăreața Zburătoare). A fost principalul avion folosit de SUA în campania de bombardamente incendiare desfășurată împotrivaImperiului Japonez în ultimele luni ale celui de-al Doilea Război Mondial. A fost, de asemenea, bombardierul care a lansat bomba atomică asupra orașelor Hiroșima și Nagasaki. Spre deosebire de multe alte bombardiere din cel de-al Doilea Război Mondial, B-29 a rămas în dotare și după război, câteva fiind folosite ca transmițătoare de televiziune zburătoare de către compania Stratovision.B-29 a fost folosit în mai multe roluri în anii 1950. Bombardierul a fost folosit și de către Forțele Aeriene Regale Britanice, fiind denumit Washington, până în anul 1953 când a fost înlocuit de bombardierele cu motoare cu reacție English Electric Canberra. Uniunea Sovietică a fabricat o copie fără licență denumită Tupolev Tu-4. B-29 a stat la baza unei serii de bombardiere, avioane de transport, avioane-cisterne și avioane de recunoaștere proiectate de către compania Boeing. Printre acestea s-a numărat și B-50 Superfortress (un B-29 dotat cu alte motoare), primul avion care a zburat non-stop în jurul lumii. B-29 a fost retras din uz în anul 1960, fiind construite în total 3.970 de exemplare. Deși multe exemplare au supraviețuit până în prezent în muzee, doar un singur exemplar mai este operațional.

B-2 SpiritBoeing B-2 Spirit este un bombardier strategic american de tip stealth care poate lansa atât bombe obișnuite, cât și bombe nucleare. Este construit de către compania Northrop Grumman și este cel mai scump avion din lume La începutul anilor 1980 Uniunea Sovietică a introdus o nouă generație de avioane de vânătoare/interceptare Suhoi Su-27, Mikoian-Gurevici MiG-29, și mai ales Mikoian-Gurevici MiG-31, împreună cu avioane de avertizare timpurie și urmărire a spațiului aerian de tip Beriev A-50. Toate aceste avioane dispun de radare cu capacitate look down/shoot down de a detecta, urmări și ataca ținte aflate sub orizontul radarului. Astfel, tactica folosită până atunci de bombardierele americane B-52 și de prototipurile B-1 de a penetra spațiul inamic zburând la altitudini foarte joase, sub câmpul de detecție al radarelor terestre și al celor aeriene, a devenit riscantă.Conceptul unui bombardier strategic capabil să penetreze nedectat spațiul aerian sovietic a apărut la sfârșitul anilor 1970. Ideea era ca avionul să poată pătrunde în primele ore ale unui război nuclear în spațiul aerian sovietic, fără riscul de a fi detectat cu mijloace de radiolocație sau cu senzori în infraroșu. Avea sarcina de a căuta și distruge ținte de importanță maximă precum rachetele balistice sovietice mobile (SS-25), centre de comandă și control, precum și de a crea breșe de mari dimensiuni în sistemul de apărare antiaeriană sovietic. Astfel, bombardierele ușor detectabile B-52 și B-1 ar fi primit culoar liber pentru a ataca ținte strategice, de care nu s-ar fi putut apropia în alte condiții.Viteza maxima: SecretaSarcina utila: 18 tArmament:lipsaAutonomie: 9.700 km

B-52 StratofortressBoeing B-52 Stratofortress este un bombardier strategic cu reacție, subsonic, cu rază lungă de acțiune. B-52 a fost proiectat și construit de firma Boeing, care ulterior a asigurat mentenanța și îmbunătățirile. Bombardierul este folosit de Forțele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii din anii 1950. Poate transporta până la 32 de tone de armament.[4]

După câștigarea contractului în luna iunie a anului 1946, bombardierul a evoluat de la o configurație cu aripă dreaptă și șase turbopropulsoare la o configurație cu aripă în săgeată și opt turboreactoare în cazul prototipului final YB-52. Zborul inaugural a avut loc în aprilie 1952. Construit pentru a transporta armament nuclear în misiuni de tip disuasiune din timpul Războiului Rece, B-52 Stratofortress a înlocuit modelul Convair B-36. Deși a fost folosit în mai multe războaie, B-52 a folosit numai armament convențional în luptă. Denumirea Stratofortress este folosită rar în afara contextelor oficiale; echipajele folosesc denumirea BUFF (Big Ugly Fat/Flying Fucker/Fellow).B-52 se află în arsenalul Statelor Unite ale Americii din anul 1955. Având o performanță superioară la viteze mari subsonice și costuri de operare relativ reduse, B-52 a fost păstrat în dotare în ciuda apariției unor modele mult mai avansate, precum North American XB-70 Valkyrie (capabil de a atinge Mach 3), Rockwell B-1 Lancer (cu geometrie variabilă) sau Northrop Grumman B-2 Spirit (cu tehnologie stealth: nedetectabil radar)Viteza Maxima 958 km/hSarcina utila: 32tArmament: lipsaAutonomie: 12.000 km

Bibliografiehttp://ro.wikipedia.org