TOP 10 – cele mai importante descoperiri ale anului 2008

7/28/2019 TOP 10 cele mai importante descoperiri ale anului 2008

1/11

TOP 10 cele mai importante descoperiri ale anului 2008

Foto (11)

La sfarsitul fiecarui an, oamenii se grabesc sa realizeze un bilant al victoriilor si succeselor

personale, in vreme ce jurnalistii recapituleaza momentele-cheie din monden, politica sau

economie. Elaborarea unui clasament al celor mai dintre cele mai este una dintre activitatile

care imbina utilul cu placutul si pe care majoritatea dintre noi le apreciem. Desi realizarile

stiintifice nu se bucura de aceeasi popularitate, o trecere in revista a celor mai importante

descoperiri, inventii sau experimente ale anului 2008 era mai mult decat necesara. Publicatia

franceza La Recherche a elaborat un astfel de clasament, subiectiv, dupa cum avertizeaza

redactia, sub denumirea 10 descoperiri ale anului. Astfel, daca nu ati urmarit cu

constiinciozitate stirile stiintifice, acum aveti ocazia sa va puneti la curent cu ce mai este nou

in stiinta, si mai ales, sa aflati implicatiile directe ale muncii oamenilor de stiinta asupra

calitatii vietii noastre.

In acest articol

10. Clonele umane trec neobservate

9. Cel mai batran vest-european 8. Ce poate face ARN-ul de interferenta

7. Superconductorii din fier

6. Vocea ghetarilor sau oracolul trecutului

5. Cea mai masiva planeta sau o stea neobisnuita?

4. Promisiunile celulelor iPS

3. Autismul - pista genetica

2. Sputnik, primul virus al unui virus

1. Grafenul - vedeta anului 2008 in stiinta

10. Clonele umane trec neobservate
http://www.descopera.ro/galerie/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008http://www.descopera.ro/stiinta/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008#10-clonele-umane-trec-neobservatehttp://www.descopera.ro/stiinta/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008#9-cel-mai-batran-vest-europeanhttp://www.descopera.ro/stiinta/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008#8-ce-poate-face-arn-ul-de-interferentahttp://www.descopera.ro/stiinta/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008#7-superconductorii-din-fierhttp://www.descopera.ro/stiinta/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008#6-vocea-ghetarilor-sau-oracolul-trecutuluihttp://www.descopera.ro/stiinta/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008/p2#5-cea-mai-masiva-planeta-sau-o-stea-neobisnuitahttp://www.descopera.ro/stiinta/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008/p2#4-promisiunile-celulelor-ipshttp://www.descopera.ro/stiinta/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008/p2#3-autismul-pista-geneticahttp://www.descopera.ro/stiinta/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008/p2#2-sputnik-primul-virus-al-unui-virushttp://www.descopera.ro/stiinta/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008/p2#1-grafenul-vedeta-anului-2008-in-stiintahttp://www.descopera.ro/galerie/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008http://www.descopera.ro/galerie/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008http://www.descopera.ro/stiinta/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008#10-clonele-umane-trec-neobservatehttp://www.descopera.ro/stiinta/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008#9-cel-mai-batran-vest-europeanhttp://www.descopera.ro/stiinta/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008#8-ce-poate-face-arn-ul-de-interferentahttp://www.descopera.ro/stiinta/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008#7-superconductorii-din-fierhttp://www.descopera.ro/stiinta/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008#6-vocea-ghetarilor-sau-oracolul-trecutuluihttp://www.descopera.ro/stiinta/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008/p2#5-cea-mai-masiva-planeta-sau-o-stea-neobisnuitahttp://www.descopera.ro/stiinta/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008/p2#4-promisiunile-celulelor-ipshttp://www.descopera.ro/stiinta/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008/p2#3-autismul-pista-geneticahttp://www.descopera.ro/stiinta/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008/p2#2-sputnik-primul-virus-al-unui-virushttp://www.descopera.ro/stiinta/3745783-top-10-cele-mai-importante-descoperiri-ale-anului-2008/p2#1-grafenul-vedeta-anului-2008-in-stiinta


2/11

De ce obtinerea primilor embrioni umani produsi prin intermediul clonarii, facuta publica in

luna mai a anului 2008, a avut o primire atat de rece din partea opiniei publice? Embrionii

umani au fost obtinuti prin clonare, insa scopul declarat al oamenilor de stiinta nu este acela

de a obtine indivizi identici, ci de a preleva celule susa embrionare, denumite celule ES

(foto), care variaza in diverse tipuri celulare. De celulele ES se leaga multe dintre sperantele

cercetatorilor in ceea ce priveste viitoarele terapii medicale. Cu toate ca implicatiile acesteidescoperiri sunt deosebit de importante, anuntul succesului experimentului nu a inregistrat

foarte mare interes. Embrionul uman a fost obtinut prin clonarea unei celule din piele, iar

analiza ADN a celulelor sale a aratat ca acestea erau identice cu cele ale donorului.

Implicatiile si beneficiile crearii unor astfel de celule raman in continuare in atentia oamenilor

de stiinta.

9. Cel mai batran vest-european

Avand o vechime de 1.2 milioane de ani, fosila umana descoperita la Atapuerca, Spania,

relanseaza dezbaterea asupra popularii Europei de Vest. In martie 2008, un dinte uman si unfragment de mandibula care mai pastra incastrati patru dinti, amandoua apartinand aceluiasi

individ au fost dezgropate de catre o echipa de paleontologi. Acestea sunt cele mai vechi

oseminte umane descoperite in Europa de Vest. In acelasi sit arheologic au fost scoase la

lumina in urma cu 13 ani alte ramasite umane, cu o vechime de 800.000 de ani, care au

favorizat numirea unei noi specii hominide, Homo antecessor (foto). Faptul ca cele doua

fosile apartin aceleiasi specii, dar sunt despartite de o perioada mare de timp, demonstreaza ca

migratia hominizilor catre Europa de Vest s-a produs cu 400.000 de ani mai devreme. Ruta

practicata a putut fi in mare parte refacuta gratie fosilelor umane descoperite de-a lungul

traseului. Cu toate ca cele mai vechi fosile vest-europene au fost deja descoperite in situl de la

Atapuerca, cercetatorii sunt de parere ca locul nu si-a deschis inca arhivele in totalitate.


3/11

8. Ce poate face ARN-ul de interferenta

Pana in anul 2008, se credea ca ARN-ul de interferenta actioneaza asupra specificului

genelor, insa noi studii par sa indice faptul ca acesta este capabil sa activeze sistemul

imunitar, ceea ce pune un discutie potentialul sau terapeutic. Doua studii efectuate in trecut

asupra soarecilor au demonstrat acest lucru: este posibil sa utilizezi o noua clasa de molecule,

denumite ARNi, pe postul de agenti terapeutici. Un nou experiment care a avut loc in 2008

vine sa demonstreze o utilitate mai larga a moleculelor ARNi. In trecut, tratamentul cu

medicamente din categoria ARN-ului de interferenta a raspuns corespunzator in cazul unor

pacienti cu boli de vedere, insa noile rezultate obtinute de o echipa de cercetatori din cadrul

Universitatii Kentucky demonstreaza ca ARNi a functionat in cazul acestor maladii oculare

din alte motive decat cele care il facusera eligibil initial. In loc sa actioneze pentru a inhiba o

anumita gena, acesta a realizat o stimulare neobisnuita a sistemului imunitar la soareci. Noua

descoperire a efectelor moleculelor ARNi reprezinta in sine o premiera terapeutica.


4/11

7. Superconductorii din fier

O noua familie de materiale care conduce electricitatea fara rezistenta face obiectul

cercetarilor intense. Miza este destul de mare: intelegerea unui fenomen care le-a dat de furca

fizicienilor pentru mai bine de 20 de ani. Superconductorii sunt materiale care conduc

curentul electric fara a crea rezistenta, sub o temperatura numita "critica". La inceputul anului

2008, o noua familie de materiale superconductoare (foto) posedand temperaturi critice relativ

ridicate a fost descoperita, pentru prima data dupa 20 de ani. Surpriza cea mare a fost data de

faptul ca aceste materiale contin fier, element care a fost considerat, pana in prezent,

incompatibil cu superconductivitatea. In acelasi timp, acest fapt naste noi sperante in ceea cepriveste intelegerea mecanismelor fizice ale superconductivitatii. La 20 de ani dupa

descoperirea in premiera a superconductorilor la temperaturi inalte, cupratii, aparitia unei noi

familii de materiale posedand proprietati similare naste posibilitatea de a observa acest

fenomen la temperatura ambianta si, implicit, de a intelege aplicatiile sale. Acestea vor ajuta

la intelegerea originii microscopice a fenomenului, care inca constituie una dintre problemele

majore ale fizicii solide.


5/11

6. Vocea ghetarilor sau oracolul trecutului

Intrarea in ultima glaciatiune s-a derulat foarte brusc in urma cu 11.700 de ani. In premiera,

o echipa internationala de cercetatori a descris pentru prima data, an dupa an, secventele

acestui eveniment. Analiza ghetii din Groenlanda descrie precis secventele evenimentelor

care s-au derulat in tot acest timp. Totul a inceput sub tropice, apoi climatul s-a stabilizat dupa

o modificare gradata a circulatiei atmosferice. Scena se deruleaza in anul 9711 i.Hr. Oamenii,

animalele si vegetatia se lupta inca cu temperaturile scazute, care ating o medie de maxim 5

grade Celsius. Este o lupta care se duce deja de 115 000 de ani. Doua calote glaciare imense

acopera America de Nord si nordul Europei pana la insulele britanice si nordul Germaniei de

astazi. Nivelul marilor este cu 120 de metri mai scazut decat cel prezent. Insa acesta este

ultimul an al erei glaciare. Temperatura medie creste, musonul asiatic devine mai puternic si

in numai cativa ani, circulatia atmosferica polara se modifica brusc. Acest scenariu nu este un

film de fictiune, ci este o reconstituire rezultata din analiza bulelor de aer prinse in straturile

de gheata. Echipa din cadrul NorthGRIP (North Greenland Ice Core Project, foto) a detaliat

pentru prima data in anul 2008, derularea modificarii rapide a climatului care a deschis caleaunei noi perioade, Holocenul. NorthGRIP este un sit aflat in Groenlanda, unde intre anii 1996

si 2003, o echipa internationala de cercetatori a forat adanc in stratul de gheata, reusind sa

colecteze mostre diferite de gheata, a caror lungime cumulata ajunge la 3.085 de metri.

Protejate de atmosfera ambianta, acestea pastreaza in memoria lor conditiile climatice pe care

Pamantul le-a traversat in ultimii 123.000 de ani.


6/11

5. Cea mai masiva planeta sau o stea neobisnuita?

Descoperirea unui corp celest exotic deschide noi campuri de cercetare in astronomie: fie a

fost observata a noua specie de stea pitica, fie insasi definitia standard a unei planete ar trebui

rescrisa. Pana in prezent, natura exacta a acestui obiect a ramas inca nedeterminata. In ceea ce

priveste cercetarea planetelor extrasolare, satelitul Corot a descoperit o curiozitate: un obiect

care pare a fi prea masiv pentru o planeta, dar si nepotrivit pozitionat pentru a fi o stea. Masa

sa este de 20 de ori mai mare decat cea a planetei Jupiter, desi talia celor doua planete este

foarte apropiata. Acesta se situeaza la 1200 de ani-lumina de Pamant si se afla foarte aproape

de o stea, in jurul careia face o orbita completa in 4 zile si 6 ore, fiind de 20 de ori mai

aproape decat Pamantul de Soare. In ultima decada, numarul exoplanetelor observate a

depasit 300, insa ceea ce face corpul Corot-Exo-3b (foto, in comparatie cu Terra) deosebit

este faptul ca, pana in prezent, cele mai masive planete descoperite in afara sistemului solar,

aveau cel mult de 12 ori masa lui Jupiter. Urmatoarea ipoteza a fost ca noua descoperire este

de fapt un astru mai dens: o stea. Insa si aici exista obiectii. Stelele cele mai usoare, piticele

brune, au rareori sub 70 de ori masa lui Jupiter si, mai ales, ele nu sunt vazute niciodata atat

de aproape de o stea mai masiva. Intrebarea ramane: ce este de fapt Corot-Exo-3b? Planeta cu

cea mai mare densitate descoperita pana in prezent sau cea mai mica stea pitica bruna aflata inapropierea unei stele masive?


7/11

4. Promisiunile celulelor iPS

Industria farmaceutica ar putea intra intr-o noua era odata cu dezvoltarea celulelor iPS (foto).

Acestea sunt celule care apartin bolnavilor, asupra carora sunt testate mii de molecule

terapeutice. Cercetatorii din domeniul medical au descoperit ca este posibil sa transformi

celulele din pielea unei persoane bolnave de Parkinson sau de miopatie in neuroni sau celule

cardiace. Aceasta tehnica promite sa faca posibila cultivarea celulelor afectate de maladie,

observarea si testarea medicamentelor asupra lor, furnizand un model de studiu mai pertinent

decat cel animal. Pana in prezent, au fost testate 15 astfel de molecule terapeutice asupra unor

pacienti care sufereau de scleroza laterala amiotrofica, o boala genetica in care pacientii isi

pierd progresiv capacitatea motrica. Injectate la soareci, celulele iPS se multiplica si creaza

teratomi, tumori intalnite in cazul celulelor embrionare. Experimentul demonstreaza

asemanarea functionala intre celulele iPS si cele embrionare. In domeniul medical, celulele

iPS sunt promitatoare. Cu ajutorul lor se pot cauta in neuroni gene modificate pentru a vedea

daca exista indicatori celulari ai unor maladii despre care nu se stiu inca foarte multe lucruri.

Dezvoltarea unor medicamentatii pentru anumite maladii este un alt avantaj major al noiitehnici de cercetare pe celule umane.


8/11

3. Autismul - pista genetica

Geneticienii si psihiatrii cred ca sunt foarte aproape de intelegerea acestui fenomen, ramas in

mare parte un mister pentru lumea medicala. Colaborarile pe termen lung ale specialistilor au

inceput sa dea, in sfarsit, rezultate. Acestia au reusit sa identifice genele implicate in crearea

sindromului autismului. Un test efectuat pe soareci care au suferit mutatii a unei singure gene

implicate in proces s-a dovedit a fi o reusita in momentul in care cobaii au inceput sa

manifeste un comportament specific autismului. Pe de alta parte, mai multe studii au reusit sa

identifice o suita de gene asociate cu acest sindrom, care joaca un rol important in

functionarea sinapselor. Cauzele care duc la dezvoltarea acestui sindrom sunt asociate cu

maladii genetice cunoscute pentru o proportie de 10% dintre bolnavi, 5% sunt asociate cu

rearanjamente cromozomice, 13% sunt cauzate de mutatii ale genelor sau variatii ale copiilor

genelor, iar o proportie de 72% au la baza cauze necunoscute. Rezultatele obtinute sugereaza

ca o anomalie a formarii si maturizarii sinapselor joaca un rol important in aparitia cazurilor

de autism. Departe de a reduce prezenta autismului la o singura gena sau la o singura cauza

genetica, toate rezultatele indica faptul ca sindromul are origini multiple. Colaborarea intregeneticieni, neurobiologi si psihiatrii este mai necesara decat oricand pentru continuarea

cercetarilor asupra originilor acestui mister al creierului uman.


9/11

2. Sputnik, primul virus al unui virus

Sputnik(foto)a generat, inca de la anuntarea sa, o multime de controverse in lumea

stiintifica. Una dintre ele este o continuare a unei dispute mai vechi legate de natura

virusurilor. Sunt acestea organisme vii sau inerte? Sputnik este primul virus care poate infecta

un alt virus sau parazit. Privite in aceasta noua lumina, virusurile, initial considerate inerte,

devin organisme vii. Cine si-ar fi imaginat ca un virus poate infecta un alt virus? Pana la

recenta descoperire, aceasta categorie nu apartinea decat organismelor vii. Insa certitudinea,

impartasita de majoritatea virusologilor, si-a pierdut din popularitate dupa ce in septembrie

2008 a aparut primul contra-exemplu: virusul gigant Mamavirus, care infecteaza amibele,este suspectat de a fi infectat el insusi cu un virus mic, botezat Sputnik. Cel din urma are

nevoie de Mamavirus pentru a se multiplica, prin urmare, afecteaza functionarea virusului

gazda. Descoperirea, realizata de o echipa de cercetatori de la Facultatea de Medicina din

Marsilia, este cea mai recenta din domeniul microbiologiei, avand obiectivul declarat de a

descoperi noi patogeni. Gratie unei metode de cultura originale care utilizeaza amibe, o echipa

de cercetatori a descoperit pentru prima data in 2003 un virus cu adevarat mare, de talia

unei bacterii. Cel de-al doilea, Mamavirus, care poate fi infectat la randul lui cu un alt virus

mic a fost descoperit in 2008, relansand dezbaterea asupra naturii vii sau inerte a unui virus:

daca acesta poate fi infectat, acest fapt nu dovedeste ca este un organism viu?


10/11

1. Grafenul - vedeta anului 2008 in stiinta

Cercetatorii au ajuns la concluzia ca electronicabazata pe tranzistori de siliciu isi are limitele

sale. Pentru a inlocui siliciul, cel mai bun candidat pare a fi un material ignorat pe nedrept

pana in prezent, pe care il gasim in minele de creion. Grafenul (foto), un cristal

bidimensional compus din atomi de carbon a devenit obiectul unei intense activitati de

cercetare datorita proprietatilor fizice remarcabile si, nu in ultimul rand, datorita aplicatiilor

sale diverse. O serie de rezultate obtinute in 2008 par sa indice faptul ca grafenul va servi in

viitor la fabricarea tranzistorilor ultrarapizi. La doar 4 ani de la descoperirea initiala a

materialului, acesta a devenit starul incontestabil al nanotehnologiilor si al fizicii materiei

condensate. Grafenul a fost totodata cel mai in voga subiect discutat in cadrul congresului

anual al Societatii Americane de Fizica, eclipsand rezultatele altor cercetari si studii.

Experiente realizate in 2008 confirma, intr-adevar, ca in anumite conditii, grafenul poate fi

utilizat in fabricarea tranzistorilor ultrarapizi, care o au marime de aproximativ 12 nanometri

si densitate de doar 10 nanometri. Tehnicile de fabricare ale grafenului sunt in plinadezvoltare, prin urmare toate "dovezile" par sa indice ca acest material revolutionar va juca un

rol important in tehnologiile viitorului. In stare naturala, se gaseste in interiorul cristalelor de

grafit care intra in compozitia minelor de creion. La temperatura camerei, valoarea mobilitatii

electronice este de 200 000 de centimetri patrati pe volt pe secunda. Acesta valoare este de

300 de ori mai mare decat cea a siliciului. Un alt avantaj al grafenului este ca acesta este mult

mai stabil din punct de vedere al conductiei electronice fata de predecesorul sau, siliciul.

Inainte de initierea productiei la scara larga, este necesara perfectionarea extragerii, pentru a

obtine un material cat mai pur si cu o buna calitate cristalografica.


11/11

TOP 10 – cele mai importante descoperiri ale anului 2008

Documents

Transcript of TOP 10 – cele mai importante descoperiri ale anului 2008