Tipuri de Comunicare

download Tipuri de Comunicare

of 50

  • date post

    13-Aug-2015
  • Category

    Documents

  • view

    37
  • download

    5

Embed Size (px)

Transcript of Tipuri de Comunicare

Cteva caracteristici ale acestor tipuri de comunicare: 1. comunicarea intrapersonal (dialogurile cu sine,vocea interioar) - este necesar pentru echilibrul psihic i emoional; 2.comunicarea interpersonal (relaia de la om la om i ntre patru ochi) ofer ansa unei adevrate cunoateri a interlocutorului i are frecvent ca obiectiv influenarea interlocutorului. Limbajul nonverbal are aici un teren fertil de manifestare. 3.comunicarea de grup (ntr-un anturaj intim, n interiorul echipei, al familiei, adunri adhoc) cea n care indivizii i petrec mare parte din viaa social i profesional, se mprtesc cunotine, se rezolv nevoi etc. 4.comunicarea public orice tip de cuvntare, expunere sau prezentare n faa unui grup mai mare de 3 persoane. Este tipul de comunicare cel mai atent studiat de-a lungul timpului. De cele mai multe ori obiectivul ei nu este transmiterea de informaii, ci ctigarea publicului de

aceea depinde de ambele capete ale relaiei: vorbitor i public. 5.comunicare de mas producerea i difuzarea mesajelor scrise, vizuale sau audiovizuale printr-un sistem mediatic instituionalizat ctre un public variat i numeros, caracterizat de folosirea de mijloace impersonale de comunicare, cunoscute generic sub numele de massmedia COMUNICAREA INTERPERSONAL ESTE CEA MAI MARE REALIZARE A OMENIRII Comunicarea interpersonala este caracteristica cea mai importanta a omenirii si, n acelasi timp, cea mai mare realizare a sa. Este abilitatea oamenilor de a transforma spusele fara noima n cuvinte vorbite si scrise, prin care ei sunt 414l1117e capabili sa si faca cunoscute nevoile, dorintele, ideile si sentimentele. Comunicarea interpersonala este un proces complex care poate sa fie descris, n termeni simplificati, prin aceea ca un Emitator si un

Receptor schimba mesaje ntre ei, mesaje care contin deopotriva si idei si sentimente. Emitatorul codifica mesajele elemente verbale, vocale si vizuale. Cuvintele formeaza elementul verbal. Elementul vocal include tonul, intensitatea vocii si muzica limbajului. Elementul vizual ncorporeaza tot ceea ce Receptorul vede. Poate sa vi se para surprinzator, dar elementul vizual, non-verbal, este cel mai puternic element, cel care atrage si retine in primul rand atentia Receptorului. Elementele vocale si verbale urmeaza doar dupa cel vizual. Receptorul primeste mesajele si le decodeaza, punand n ordine si interpretand cele trei elementele, n functie de propriile experiente, credinte si nevoi. folosind

DE CE AVEM NEVOIE DE COMUNICARE INTERPERSONAL? Suntem fiinte sociale. Traim ntr-o lume n care milioane si milioane de alti oameni traiesc. Traim mpreuna, muncim mpreuna si ne jucam mpreuna. Avem nevoie unii de altii pentru siguranta noastra, pentru confortul nostru, pentru prietenie si dragoste. Avem nevoie unii de altii pentru a ne maturiza prin dialog. Avem nevoie unii de altii ca sa ne ndeplinim scopurile si obiectivele. Nici una dintre aceste nevoi nu ar putea fi satisfacuta fara comunicare interpersonala. Comunicam ca sa: Ne cunoastem Ne mpartasim emotiile unii altora Schimbam informatii Convingem pe altii sa nteleaga punctul nostru de vedere Construim relatii Comunicarea interpersonala este seva vitala a oricarei relatii. Relatiile pe care le consideram a

fi bune sunt cele care au la baza o comunicare deschisa, clara si sensibila. Adevarul este ca in ziua de azi suntem capabili sa trimitem mesaje de pe luna, dar ne este mult mai greu sa construim si sa intretinem in bune conditii relatiile cu cei pe care i iubim. Comunicarea ineficienta cauzeaza singuratate, conflicte, probleme n familie, insatisfactii profesionale, stres psihologic, boli fizice si chiar moartea, atunci cnd comunicarea este complet ntrerupta. mparatul Frederic, care a condus Sfntul ImperiuRoman n secolul al 13-lea, a dorit sa stie ce limbi se vorbeau la nasterea omenirii, n Gradina Raiului. Era vorba de ebraica, de greaca sau de latina?-se ntreba el. Prin urmare, a dat ordin sa se faca un experiment: un grup de copii urma sa fie complet izolat, ntr-un mediu care reproducea cu mare acuratete circumstantele originale din Gradina Raiului. Copiii urmau sa fie crescuti de catre dadace, carora li s-a interzis sa vorbeasca n prezenta acestora. Nici un cuvnt nu urma sa fie auzit, pna ce acestia nu ncepeau sa vorbeasca propria lor limba. Rezultatul? Toti copiii au murit. Lipsa comunicarii poate sa fie mortala.

Din Robert Bolton, People Skills PUTEM S NE MBUNATATIM ABILITILE DE COMUNICARE? Am trai ntr-o lume perfecta daca am comunica la fel ca n filmul stiintifico-fantastic Star Trek, n care domnul Spock reusea sa transfere informatii de la o minte la alta, prin atingerea capetelor, printr-un proces fara cusur (fara greseli, fara continut emotional, fara abordari personale). Din pacate, n lumea n care traim, o astfel de comunicare mentala nu este posibila. Noi trebuie sa ne luptam cu un sistem imperfect, care are multiple capcane ce produc ntreruperea procesului comunicarii. Multi oameni sunt pesimisti n ce priveste abilitatile lor de comunicare. Speram ca nu faceti parte dintre cei care cred ca felul n care vorbesc si comunica le este un dat, asa cum este culoarea ochilor lor. Noi credem exact contrariul si speram sa va convingem ca: Fiecare dintre noi poate nvata sa comunice mai bine Fiecare dintre noi se poate schimba.

De fapt, schimbarea este inevitabila, fiecare dintre noi se va schimba inevitabil. Oamenii se schimba continuu, de la copilarie si pna la batrnete. Legea schimbarii spune ca: lucrurile nu ramn neschimbate; daca nu se schimba n bine, atunci se vor schimba n rau. In cazul in care conflictul nu va scadea n intensitate, cu siguranta va avea loc o escaladare a acestuia. In cazul in care relatiile nu vor deveni mai puternice, cu siguranta vor deveni mai slabe. In cazul in care relatiile nu vor deveni mai apropiate, cu siguranta vor deveni mai distante. In cazul in care relatiile nu vor deveni mai eficiente, cu siguranta vor deveni mai putin eficiente. Este foarte important sa avem abilitatile de comunicare necesare pentru a putea controla schimbarile, in loc sa le lasam sa ni se ntmple pur si simplu. Oamenii care nteleg procesul comunicarii au mai mare control asupra schimbarilor si mai putine esecuri. de seducie etc.) sau funcional / profesional (atunci cnd se bizuie pe competena i

calificarea de specialitate socialmente dovedite). Apelnd apoi la o distincie interesant propus de J.M. Bochenski7, vom spune c avem de-a face cu o autoritate epistemic, dac este vorba de acceptarea adevrului unei clase de propoziii, respectiv cu oautoritate epistemic, dac este cazul impunerii unei clase de directive. Indiferent dac este epistemic sau deontic, autoritatea poate fi exercitat prin coerciie sau prin persuasiune. Dac n impunerea influenei pot fi folositemijloa ce punitive legitime8, avem de-a face cu o relaie de putere, iar dac influena se realizeaz exclusiv prin ctigarea adeziunii subiectului (prin manipulare emoional ori prin convingere raional), vorbim de o autoritate n sens restrns. Politica este cmpul de manifestare a relaiei de putere i presupune utilizarea statului (de drept) ca instrument de impunere (eventual prin for) a unor valori i moduri de comportament la nivelul unei ntregi comuniti, n scopul implementrii unei ordini sociale care este socotit n cel mai nalt grad dezirabil. Dintre cele patru modele posibile de combinare a puterii cu autoritatea (n sens restrns)9 (i)

putere i autoritate, (ii) putere fr autoritate, (iii) autoritate fr putere i (iv) nici putere, nici autoritate doar primul ni se pare a fi dezirabil i el caracterizeaz spaiul democratic european. n aceste condiii, comunicarea politic la care ne vom referi va fi indisolubil legat att de mijloacele coercitive de exercitare a puterii, ct i de metodele de persuadare a subiecilor puterii. O dat definite conceptele cheie decomunicare ipolitic, putem trece la fuzionarea lor, sub forma noiunii de comunicare politic. n acest sens, comunicarea politic poate fi vzut n dou ipostaze distincte, ns strns corelate: 1.aciune colectiv semiotic ce se realizeaz n contextul organizrii i conducerii unei societi (id est n contextul manifestrii relaiei de putere), respectiv 2. act de exercitare a puterii prin folosirea exclusiv a semnelor. n ambele variante, comunicarea politic apare ca un act politic aparte,subiacen t altor acte politice (promulgarea unei legi, demiterea unui guvern, investirea unui preedinte etc.), pe care le condiioneaz n mod necesar. Printre rezultatele comunicrii politice nu pot fi nscrise

dect efectele care decurg doar din utilizarea semnelor, efecte care sunt tratate, apoi, ca mijloace de atingere ale unor alte obiective. Dou poziii extreme se cer, aadar, evitate n delimitarea sferei comunicrii politice: una care extinde aceast sfer la ntreaga activitate politic (uitndu-se faptul c aciunile politice conin i subacte care ies din limitele comunicrii), iar cealalt care restrnge aceeai sfer la un obiectiv mult prea specific, cum ar fi strategiile de ctigare a alegerilor (neinndu-se cont de faptul c organizarea i conducerea unei societi, politica, nu se rezum la ctigarea puterii). Ambele poziii par s fie mbinate ntr-o conjuncie paradoxal de ctre Andrei Stoiciu. Pe de o parte, nelesul larg al conceptului de comunicare politic este asumat n urmtorul fragment: Comunicarea politic include procedurile, normele i aciunile prin care este folosit i organizat informaia politic. Comunicarea politic nu nseamn numai tiprirea afielor electorale sau nregistrarea interveniilor televizate ale unui candidat; ea include toate aciunile de recrutare de personal, de concepie, de anchet, de marketing, de

evaluare strategic, de grafic, de analiz a peisajului audio-vizual, de calcul 7 J.M. Bochenski, Ce este autoritatea?, Editura Humanitas, Bucureti, 1992, pp. 57-69; 82-92. 8 inem s subliniem ideea c exercitarea puterii permite utilizarea mijloacelor de coerciie legitime (i recunoscute ca atare la nivelul ntr