Tinovul Mare Din Poiana Stampei

8/17/2019 Tinovul Mare Din Poiana Stampei

1/15

Tinovul Mare

din Poiana Stampei

Tinovul Mare de la Poiana Stampei este cea mai maremlaştină de turbă de pe la noi. Situat în Carpaţii Orientali într-ozonă deluroasă aflată la nord-vest de Munții Călimani avem unpeisa! care acum prezintă f"naţe şi păduri iar în zona mlăştinoasă

oli#otrofă apare ve#etaţie de turbărie reprezentată de specii demuşc$i %Sp$a#num& care creează un strat #ros ce musteşte de apă'pe acest strat se instalează e(emplare pipernicite ale unor arboriprecum și variate specii de plante caracteristice pentru peisa!ul deturbărie.

Poiana Stampei este declarată rezervație botanică prin)otăr"rea Consiliului de Miniștri *+, din * apoi este inclusă în /e#ea din ,000 la poziția ,1* cu suprafața de +223 $a. 4in

,001 este sit 5atura ,000. 6 fost desemnat sit 7amsar în ,0*,pe o arie de +80 de $ectare9 Sit 7amsar nr. ,003. :n podeţ delemn pe o distanţă de cca. 00 m permite vizitarea locurilor caredealtfel ar fi inaccesibile.

;edem aici un peisa! cu înmlăștiniri< tinoave arbori acoperițide lic$eni oc$iuri de apă de culoare maronie cu aciditate maredin cauza acizilor $umici. 4intre speciile arborescente pinul

%Pinus silvestris f. turfosa& este specia dominantă= dar în acestmediu sărac în nutrienţi e(emplarele se dezvoltă foarte lent aşacă la v"rsta de *00 de ani un pin poate avea #rosimea trunc$iuluide doar *,-,, cm' Pinus s>lvestris forma turfosa este un ecotip depin care trăiește doar în turbării.


2/15

Mai apar e(emplare pipernicite de mesteacăn din specii alecăror indivizi atin# doar mici dimensiuni %?etula pubescens?etula $umilis& precum şi $ibrizi %?etula $>brida ?etula

@arnstorffii& sălcii %Sali( aurita Sali( rosmarinifolia& ploptremurător %Populus tremula& scoruş %Sorbus aucuparia& iarmolidul %Picea abies& apare în e(emplare mai dezvoltate mai ales în zonele din vecinătatea tinovului.


3/15


4/15

;e#etația muscinală este puternic îmbibată cu apă apa

mustește în mușc$ii de turbă. 4epozitele de turbă au început să

se acumuleze după ultima #laciațiune c"nd mlaștinile se

colmatau lent prin acumularea de materie or#anică ce nu se maidescompunea în mediul acid. Ca la alte tinoave mediul acid a

permis păstrarea polenului și sporilor pe mii de ani ceea ce face

posibilă reconstrucția palinolo#ică a florelor care s-au succedat și

conturarea unor concluzii despre variațiile climatice

%temperatură umiditate& derulate în acest interval de timp.

Studiile lui Amil Pop au arătat succesiunea ve#etației din

preboreal p"nă acum prin faze în care se sc$imbă puternicproporția speciilor de pin molid salcie mesteacăn alun ste!ar

ulm tei carpen fa# șamd. 7ezultă e(istența unei perioade calde

post#laciale climat care devine uscat-arid în subboreal

subatlanticul a fost rece și umed șamd.


5/15

4intre plantele de interes comunitar Bormularul Standard

arată prezența speciilor9 /i#ularia sibirica 4repanocladus

vernicosus iar la revizuirea BS din ,0** a mai fost adău#at

4icranum viride. Pe l"n#ă acestea BS mai menționează o serie

lun#ă de alte specii de plante printre care diferite specii de

mușc$i de turbă %Sp$a#num an#ustifolium Sp$a#num

capillifolium Sp$a#num @arnstor$ii Sp$a#num @ulfianum& și

alte specii de mușc$i %Camp>lopus p>riformis& o specie de coada

calului %Auisetum s>lvaticum& planta carnivoră roua cerului%4rosera rotundifolia& variate specii de ro#oz %Care( curta Care(

ec$inata Care( pauciflora Care( rostrata& variate specii de

or$idee %4act>lor$iza cordi#era 4act>lor$iza maculata

4act>lor$iza ma!alis Apipactis palustris /istera cordata /istera


6/15

ovate D>mnadenia conopsea& specii de clopoțel %Campanula

patula ssp. abietina Campanula serrata& feri#i %4r>opteris

cristata ?otr>c$ium multifidum& vuietoare %Ampetrum ni#rum&

ru#inare %6ndromeda pol>folia& merișor %;accinium vitis-idea&afin %;accinium m>rtilus& stru#urii-ursului %;accinium

arctostap$>los& bumbăcariță %Ariop$orum va#inatum&

Calama#rostis ne#lecta Cirsium $elenioides Crepis paludosa

4oronicum austriacum Apilobium palustre Bilipendula ulmaria

Dalium uli#inosum Deum rivale )amatocaulis vernicosus

/uzula sudetica Men>ant$es trifoliata Potentilla palustris

Spiraea c$amaedr>folia Streptopus ample(ifolius ;aleriana

dioica simplicifolia ;iola biflora. Aste prezentă și răc$ițeaua

%;accinium o(icocos&. Mușc$iul de turbă din specia Sap$a#num

@ulfianum este considerat relict cuaternar acum răsp"ndit în

peisa!ul arctic si subarctic. A(istă aici o specie de al#ă considerată

a fi endemică %?atrac$ospermum dornense&.


7/15


8/15


9/15

4intre speciile de amfibieni de interes comunitar este

menționat tritonul carpatin %Triturus montandoni& cu o

populație rezidentă de -*0 indivizi' desi#ur pentru o asemenea

zonă această evaluare este totalmente aberantă. Mai estemenționată prezența broaștei roșii de munte %7ana temporaria&.

Șop"rlele de munte %Eootoca vivipara& sunt prezente în număr

mare inclusiv ieșind să se sorească pe frușteii de lemn ai

podețului de vizitare. 4intre cele aproape ,0 de specii de păsări

menționate în Bormularul Standard %,001& merită amintite9

ciocănitoarea nea#ră %4r>ocopus martius& și cocoșul de munte

%Tetrao uro#allus&' la revizuirea BS din ,0** toate speciile de

păsări au fost șterse din acest document. 4intre mamifere

Bormularul Standard menționează prezența șoarecelui pitic

%Microm>s minutus&.


10/15


11/15


12/15


13/15

Flora rezervației este constituită din specii arboricole de pin de pădure (Pinus

sylvestris), molid (Picea abies), salcie aurită (Salix aurita), iar la nivelul ierburilor sunt

întâlnite specii de plante rare, printre care mușchi de turbă(din specia Sphagnum

wulfianum), gălbenuș (Crepis paludosa), călțunul doamnei (Geum rivale), iarba ciutei

(Dorinicum austriacum), cre țușcă (Filipendula ulmaria) sau cununiță (Spiraea

chamaedrifolia).

Asadar, tinoavele oligotrofe conserva atat speciile relicte cat sipe cele actuale aratand succesiunea speciilor de-a lungul anilor. Ele

sunt o marturie a trecerii timpului, existenta lor fiind extrem de

valoroasa pentru studiul evolutiei speciilor cat si pentru exploatarearationala a turbei pentru calitatile sale deosebite ( curative, izolator,

turba medicinala, ingrasamant pentru flori, etc.).Suprafatarezervatiei este de cca. 68,8! "a.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Florahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arborehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pin_de_p%C4%83durehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Molidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bryophytahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bryophytahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bryophytahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%9Bu%C8%99c%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%9Bu%C8%99c%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%9Bu%C8%99c%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%9Bu%C8%99c%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%9Bu%C8%99c%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arborehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pin_de_p%C4%83durehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Molidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bryophytahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cre%C8%9Bu%C8%99c%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Flora


14/15


15/15

Panciuc 6ndreea-?ianca

TPP6 6nul F

Drupa 821

Tinovul Mare Din Poiana Stampei

Documents

Transcript of Tinovul Mare Din Poiana Stampei