TIMPUL - FEMEIA

8
7 MAI 2012, NR. 14 (68) Femeia TIMPUL Ediție săptămânală. Apare luni E timpul să știi! TALON DE PARTICIPARE NUME_____________________________________________________________________ PRENUME_________________________________________________________________ ADRESĂ___________________________________________________________________ TELEFON Apă de parfum Today Tomorrow Forever Aroma este dedicată femeilor romantice, visătoare care descoperă în fiecare zi noi laturi ale iubirii. Un amestec provocator de piper, floare de portocal şi mosc alcătuieşte aura florală, care surprinde esenţa viselor romantice. Este aroma unei poveşti de dragoste. Încearcă aroma nouă de la AVON, creată exclusiv pentru tine! Argument Despre gena longevităţii, PIB şi altele Speranţa de viaţă diferă de la o ţară la alta. În Moldova abia atinge, în medie, 69 de ani. Dar lumea largă e plină de longevivi, adică de persoane care au depăşit cu mult 85 de ani şi încă se mai bucură de viaţă. O moldoveancă din Italia îmi povestea că bătrâna de care îngrijea avea 98 de ani, dar se lăuda că are numai 80… Nouă, celor care nu sperăm la veşnicie, ne e greu să înţelegem, dar probabil viaţa şi la 98 de ani îşi are farmecul ei. Nu-i criticăm pe bătrânii italieni, avem cele mai bune gânduri în legătură cu ei. La urma urmei, din punct de vedere economic, moldovenii au doar de câştigat - dacă nu ar exista ei, PIB-ul nostru ar da cu siguranţă faliment. Arătaţi-mi pe cineva care în sinea sa nu visează să treacă măcar de 80. Ne interesează ce mod de trai duc oamenii de o sută de ani, ce au mâncat şi au băut, ce aer respiră. De obicei, rămânem dezamăgiţi când aflăm că regimul lor alimentar nu diferă prea mult de al nostru. Mai mult decât atât, unii longevivi răstoarnă toate teoriile medicilor. Îmi amintesc că am văzut, pe Internet, o bătrână de o sută de ani, nu mai ştiu din ce ţară, care poza necuviincios cu o ţigară în gură. Iată că pe ea ţigara nu a ucis-o, dar pe noi ne doboară. Ca să trăieşti o sută de ani, nu trebuie să stai toată viaţa la umbră, să te fereşti de greutăţi, să ocoleşti momentele neplăcute. Se pare că sistemul funcţionează exact invers - cu cât trăieşti mai intens, cu atât ajungi mai departe. Un studiu recent arată, totuşi, că responsabile de lon- gevitatea omului nu sunt ceapa şi usturoiul, mişcarea şi lipsa de stres, dar, fiţi atenţi: o oarecare genă, pe care unii oameni o au, iar alţii nu. Deci, oricât ne-am strădui, nimic nu iese, dacă nu pune şi Dumnezeu mâna. Basarabeanca: „Cânt durerea neamului pentru că asta mă frământă” Tatiana Corai P.7

description

Ediţia săptămânală Femeia nr. 68

Transcript of TIMPUL - FEMEIA

Page 1: TIMPUL - FEMEIA

7 MAI 2012, NR. 14 (68)E timpul să știi! TIMPUL - Ediție Specială Femeia

TIMPUL Ediție săptămânală. Apare luni E timpul să știi!

TALON DE PARTICIPARENUME_____________________________________________________________________

PRENUME_________________________________________________________________

ADRESĂ___________________________________________________________________

TELEFON

Apă de parfum Today Tomorrow Forever

Aroma este dedicată femeilor romantice, visătoare care descoperă în fiecare zi noi laturi ale iubirii. Un amestec provocator de piper, floare de portocal şi mosc alcătuieşte aura florală, care surprinde esenţa viselor romantice. Este aroma unei poveşti de dragoste.

Încearcă aroma nouă de la AVON, creată exclusiv pentru tine!

Argument

Despre gena longevităţii, PIB şi altele Speranţa de viaţă diferă de la o ţară la alta.

În Moldova abia atinge, în medie, 69 de ani. Dar lumea largă e plină de longevivi, adică de persoane care au depăşit cu mult 85 de ani şi încă se mai bucură de viaţă. O moldoveancă din Italia îmi povestea că bătrâna de care îngrijea avea 98 de ani, dar se lăuda că are numai 80… Nouă, celor care nu sperăm la veşnicie, ne e greu să înţelegem, dar probabil viaţa şi la 98 de ani îşi are farmecul ei. Nu-i criticăm pe bătrânii italieni, avem cele mai bune gânduri în legătură cu ei. La urma urmei, din punct de vedere economic, moldovenii au doar de câştigat - dacă nu ar exista ei, PIB-ul nostru ar da cu siguranţă faliment.

Arătaţi-mi pe cineva care în sinea sa nu visează să treacă măcar de 80. Ne interesează ce mod de trai duc oamenii de o sută de ani, ce au mâncat şi au băut, ce aer respiră. De obicei, rămânem dezamăgiţi când aflăm că regimul lor

alimentar nu diferă prea mult de al nostru. Mai mult decât atât, unii longevivi răstoarnă toate teoriile medicilor. Îmi amintesc că am văzut, pe Internet, o bătrână de o sută de ani, nu mai ştiu din ce ţară, care poza necuviincios cu o ţigară în gură. Iată că pe ea ţigara nu a ucis-o, dar pe noi ne doboară.

Ca să trăieşti o sută de ani, nu trebuie să stai toată viaţa la umbră, să te fereşti de greutăţi, să ocoleşti momentele neplăcute. Se pare că sistemul

funcţionează exact invers - cu cât trăieşti mai intens, cu atât ajungi mai departe.

Un studiu recent arată, totuşi, că responsabile de lon-gevitatea omului nu sunt ceapa şi usturoiul, mişcarea şi lipsa de stres, dar, fiţi atenţi: o oarecare genă, pe care unii oameni o au, iar alţii nu. Deci, oricât ne-am strădui, nimic nu iese, dacă nu pune şi Dumnezeu mâna.

Basarabeanca: „Cânt durerea neamului pentru că asta mă frământă”

Tatiana Corai

P.7

Page 2: TIMPUL - FEMEIA

LUNI, 7 MAI 20126 FEMEIAwww.timpul.md

Oraşele vieţiiNu am trăit niciodată senti-

mentul de a nu-mi plăcea un oraş sau altul. De aceea, nu înţeleg oamenii care, revenind dintr-o călătorie, spun că nu le-a plăcut oraşul pe care l-au vizitat. E ca şi cum ar renega întreaga existenţă a lor trăită în acea călătorie. Eu mă ataşez de un oraş la fel de re-pede ca şi faţă de o persoană.

Primul oraş drag e Luxemburgul, foarte mic, pentru care-ţi ajunge o zi să-l vizitezi şi să-i înveţi străduţele principale. Acest oraş l-am cunoscut prin ochii surorii mele. Şi, credeţi-mă, orice oraş ar fi mi-nunat dacă l-ai cunoaşte ţinut de mână de sora sau fratele mai mare. Ploile, gradele mici din termometre sau vântul rece par doar detalii, când căldura de care ai nevoie este atât de aproape şi familiară.

Strasbourgul l-am cunoscut într-o zi de toamnă. Impunătoarea catedrală Notre-Dame ar face pe oricine să se simtă mic şi neimportant în faţa isto-riei. Strasbourgul mi-a lăsat pe retina memoriei un moment care mă relaxează de fiecare dată - călătoria prin ploaie, noaptea, pe străzile ude ale oraşului, în-tr-un taxi, cu un şofer care-ţi vorbeşte în franceză.

Amintirea copilăriei mele poate fi găsită astăzi la Bucureşti, unde locuieşte prietena mea de atunci. Tot acolo, stă şi prietena care-mi cunoaşte stările şi dorinţele mele de acum. Trebuie să recunosc, Bucureştiul e oraşul de care sunt legată nu doar prin oamenii frumoşi care sunt acolo, dar şi prin fericirea euforică pe care o trăiesc de fiecare dată când îl vizitez.

Iar dacă insistaţi că nu vă place un loc anume, încercaţi să-l cunoaşte-ţi într-o noapte ploioasă, traversând oraşul într-un taxi.

Adevăr şi oroare

Spaima de şosete

Petru [email protected]

Orice femeie, aproape, are o fobie de şosete şi, aşa cum o cere viaţa, orice femeie trece prin con-fruntarea aceasta imediat ce se mută împreună cu iubitul ei.

Dacă femeile sunt dedicate, în mare măsură, curăţeniei, ordinii, armoniei în casă, bărbatul este ceva mai impasibil şi nu e deranjat de o pereche de şosete aruncată lângă pat, eventual lângă pernă. Realizez că este o luptă interioară pe care femeia o dă cu şoseta. Şoseta, realizez acum, reprezintă trecerea ei de la stadiul de copil la cel de femeie. Ar trebui ca femeile să primească un premiu în formă de şosetă, după ce îşi înfruntă fobia aceasta.

Noaptea, târziu, privind patul cald, după o zi grea, nu ştii cum să te dezbraci mai repede pentru a te întinde lângă persoana iubită. Depozitarea şosetelor în containere speciale, aflate în locuri spe-ciale, reprezintă ultima grijă. Le dai jos şi le arunci undeva, unde ar trebui să fie locul lor, chiar şi cu riscul ca ea să dea, a doua zi dimineată, peste ele.

Vă facem un serviciu, ajutându-vă să vă înfrângeţi o teamă. Ar trebui să ne mulţumiţi...

DOSARELE MINTIILiber prin mintea femeilor

Trebuie să vorbim

Femeile şi puterea: o legătură platonică

Cred că sunt cele mai urâte cuvinte din viaţa unui bărbat, fraza nefastă pe care, când o auzi, îţi vine să plângi instant. „Trebuie să vorbim” este o afirmaţie cu răspuns inclus. Femeia are ceva pe suflet şi este lipsită de îndo-ieli. Răspunsul care vine ca o rezolvare a problemei, în viziunea ei, nu te include pe tine sau, cel puţin, nu într-un mod care să-ţi facă plăcere.

Am încercat să înţeleg, de-a lungul timpului, această

vorbă. Iniţiază o conversaţie, sau ar trebui. De fapt, vine ca o concluzie căci, imediat ce ţi-a fost adresată, capătă un rol de sentinţă. Noi nu folo-sim asemenea abordări. Un bărbat adevărat va enunţa din start şi într-un mod clar, explicit că are o problemă şi o va face numai după ce s-a dat cu capul de pereţi în căutarea unei soluţii pe care, în mod evident, nu a găsit-o şi vine la tine pentru a-l ajuta. Ne este prea lene,

de obicei, să iniţiem discuţii „pe după cireş”.

Ele au un mod ciudat de a se exprima, atunci când ceva le supără. Deseori, ali-pesc la „Trebuie să vorbim” o zi în care acest lucru se va şi întâmpla şi, din păcate pentru el, acea zi nu este cea curentă. Nu vă imaginaţi prin ce stres ne treceţi pentru a afla, în cele din urmă, că vă deranjează ceva, de multe ori, foarte evident. Probabil, aveţi impresia că aşa ne ridi-

caţi interesul foarte mult, aşa cum o face un promo al unei emisiuni de la televizor. Nu, au-dienţa nu va fi mai mare, atunci când vă veţi decide să vă destăinuiţi şi nici cu mult mai inte-resată. Acelaşi om pe care-l iubeşti se va uita în ochii tăi şi va aştepta o sen-tinţă. Nu este nimic măreţ în asta.

Atunci când pu-iul meu îmi spune că trebuie să vor-bim, intru puţin în panică din teama că o pot pierde fără

a putea face ceva pentru a împiedica asta. Odată ce simţi că ai găsit ceea ce ai căutat atât amar de vreme, vrei cu toată fiinţa să o păs-trezi lângă tine. Din fericire, întotdeauna am găsit nu-mitorul comun şi am reuşit să menţinem armonia în această superbă poveste de dragoste, care va dura atât cât va trebui, sper eu, până la adânci bătrâneţi.

(P.S.)

Mai diplomate decât băr-baţii, femeile se regăsesc în continuare în funcţiile de execuţie, fiind slab re-prezentate la conducerea organizaţiilor. Deşi întâlnim obstacole reale într-o lume încă a bărbaţilor, noi avem de depăşit şi propriile inhi-biţii, bine conturate încă din copilărie.

Încă de când sunt mici, băieţii practică jocuri com-petitive, în echipă, în aer liber, cu reguli pe care le respectă. Scopul lor este să câştige. Fetelor, în schimb, nu le pasă nici de reguli, nici să câştige. Ele de obicei îşi aleg o prietenă bună cu care le place să stea acasă, să iasă în oraş şi să îşi împărtăşească emoţiile şi lucrurile pe care le au în comun. Scopul lor este prietenia.

Cum pot femeile să câştige?

Să ceară! Femeile nu cer ni-ciodată, ele aşteaptă să fie recompensate pentru munca lor. Şi asta nu funcţionează! Să spună „nu“. Bărbaţii se concentrează pe sarcinile cele mai vizibile, iar femeile nu îndrăznesc să refuze corvozile pen-tru că au fost învăţate să fie amabile. Să se promoveze. Nimeni nu va re-marca ce sarcini îndeplineşti, dacă nu te lauzi.

Feminitate sau putere? Lumea preferă să o vadă pe femeie

înclinată spre dorinţele celorlalţi. Astfel, cele dintre noi care îndrăznesc să urce pe scara ierarhică sunt bănuite că au pile ori că şi-au câştigat postul în pat. Într-un context în care paritatea este valorizată şi promovată separat de către cele două sexe, rezistenţele sunt mai ales

de natură inconştientă. Exact acest lucru arată

cazul lui Heidi Roizen, astăzi profesoară pentru studenţii de la Harvard Business School. Heidi Roizen este o antre-prenoare din California, care în 2002 a redactat un raport pentru a-şi susţine candidatu-ra la un post de investitor de capital de risc. Documentul a fost prezentat la Universitatea Columbia din New York unor studenţi împărţiţi în două grupuri. Unii ştiau că autorul este Heidi, ceilalţi - că e vorba despre un anume Howard. Li s-a cerut să evalueze raportul. Fie că a fost vorba de grupul Heidi sau de grupul Howard, ambele evaluări au dat califi-cativul „excelent“.

Apoi, studenţii au fost ru-gaţi să spună alături de cine ar prefera să-şi petreacă timpul liber, în lumina a ceea ce tocmai citiseră. În timp ce Howard era perceput ca fiind un tip şarmant cu care s-ar

putea merge la pescuit, Heidi era considerată ca fiind strălucită, dar rece şi puţin arivistă.

Morala? Putem judeca obiectiv mun-ca unui bărbat sau a unei femei, dar este dificil să admitem că femeile ar putea fi, în acelaşi timp, puternice şi simpatice. Un dezavantaj pentru doamnele care aspiră la funcţii înalte.

(S. U.)

În oglindă

Silvia [email protected]

Page 3: TIMPUL - FEMEIA

LUNI, 7 MAI 2012 7FEMEIA www.timpul.md

femeia

Tatiana Corai

- De unde veniţi, stimată doamnă, şi cum aţi ales acest nume de scenă, Basa-rabeanca?

- De fapt, mă numesc Aurica Dicusar. M-am năs-cut în raionul Rezina, la Ghiduleni, un sat mic, de care sunt şi astăzi ataşată sufleteşte. Părinţii mei s-au mutat la Chişinău, dar acolo, la bunici, mi-am petrecut co-pilăria… Am studiat la Co-legiul de comerţ, prin 1983 m-am căsătorit, am născut doi copii. În primii ani de după căsătorie, am locuit la Ciobruciu, în partea cealaltă de Nistru, în satul de baştină al soţului meu. Oamenii de acolo mă numeau româncă, basarabeancă, o spuneau fără răutate. De aici şi nu-mele meu de scenă. Când copiii erau încă foarte mici, ne-am transferat cu traiul la Chişinău.

- De când cântaţi?- Dintotdeauna. Dar nu

am făcut carieră din cântec, pentru mine muzica este un hobby, ceva fără de care nu aş putea trăi. Am editat un CD acum câţiva ani. Urma să săr-bătorim 25 de ani de căsnicie şi mi-a venit ideea să-i dedic soţului meu o melodie. Am compus repede un cântecel, am mers cu el la Ion Raţă, de la „Catharsis”, pe care îl cunoşteam; Ion m-a con-dus la un specialist, cu care am făcut aranjamentul şi… surpriza a fost gata. Aceasta a fost prima mea apariţie în public. La ceremonie era prezentă şi Zinaida Julea

care, după ce m-a ascultat, a exclamat: „Aurica, în tine a murit un artist!”. Şi cuvântul „a murit” m-a întristat tare de tot. M-am gândit atunci: de ce a murit? Asta m-a îm-pins să mai fac un cântecel. Piesa „Cântec de neam”, care mă reprezintă cel mai mult, am făcut-o în secret. A fost o altă surpriză, inclusiv pentru soţul meu. Am adunat toate rudele la o masă de pomenire în amintirea părinţilor, am pus piesa şi… am plâns cu toţii la masă. Cei prezenţi mi-au spus: numaidecât trebuie s-o duci la „Vocea Basarabiei”! Am dus-o şi a fost pusă pe post.

- Cine a scris muzica, versurile?

- Eu sunt autoarea şi a textului, şi a muzicii. Mai apoi am avut parte de alte încurajări. Doamna Maria Saharneanu şi alţii îmi tot spuneau „Nu te opri aici!”. Aşa că, încet, încet, m-am pornit. Mesajul patriotic trăieşte în mine şi izvorăşte în cântec. Cânt despre ceea ce mă frământă mai mult. De exemplu, piesa „De noi depinde” a venit după o vizită în Italia, la rudele mele. Tocmai erau alegeri parlamentare în Moldova şi am insistat să votez acolo, la Milano. Dar m-a mirat că mulţi moldoveni nici nu-şi puneau problema să meargă la votare. Discutam cu ei şi îi auzeam: „Ce mi-a dat mie Moldova, ca să pierd din timpul meu, să mă duc la Padova şi să votez?”. Mă du-rea faptul că dintr-un milion, cât sunt plecaţi peste hotare,

Basarabeanca e mai degrabă un rapsod popular decât un artist de carieră, de aceea nu căutaţi acest

nume în spaţiul show-bizului moldovenesc, pentru că n-o să-l găsiţi. Ea singură afirmă despre sine că este preocupată de familie şi de casă, iar melodiile pe care le scrie şi le cântă nu sunt decât un mod de a se mani-festa ca cetăţean. M-a impresionat profund această femeie, fără pretenţii de artistă, şi m-am gândit că politicienii noştri ar trebui să fie mai atenţi la ceea ce fac, deoarece în Moldova avem oameni care suferă pentru eşecurile lor. Unii scriu în presă editoriale în-flăcărate, iar alţii, cum e Basarabeanca, pun pe note nedreptăţile pe care le simt şi le văd în jurul lor...

nici 10 procente nu votează. Iar când m-am întors în ţară, am scris cântecul „De noi depinde”, în care le amintesc moldovenilor despre buneii noştri, chiar şi ai mei, care, fiind deportaţi în Siberia, au construit case şi aici, şi acolo. Bunica mea nu ştiu cum a reuşit să-l dea pe tata la şcoală în Siberia. Când aveau de sărbătorit Paştele, Crăciunul o făceau cu lumi-na stinsă şi vorbeau încet, ca să nu înţeleagă cineva că ei vorbesc în limba lor sau că mai ţin minte cântecele de acasă. Deci, ei au găsit puteri să reziste în acele timpuri grele, izolaţi ca duşmani ai poporului, deposedaţi de averile lor. Iar moldovenii de astăzi pleacă foarte uşor din Moldova, lasă şi casă, şi copii, nimic nu-i interesează. Cam despre asta e cântecul.

- Deci, în spatele fiecărui cântec pe care îl interpretaţi stă o istorie de suflet, niş-te palpitaţii deosebite. Nu aţi încercat să faceţi studii muzicale?

- Nu ştiu dacă la 48 de ani mai pot face asta. Dar, vă spuneam, nu doresc să fac carieră în muzică. Deşi am luat lecţii de canto, în special când trebuia să înregistrez cântecele pentru albumul meu.

- Într-un alt cântec vor-biţi despre Basarabia în criză, despre faptul că de 20 de ani ieşim în Piaţă cu speranţa într-o schimbare, care nu mai vine.

- E adevărat. În 1989 am fost la Marea Adunare Na-ţională cu copiii mei de mână. Acum, fiii mei sunt mari, căsătoriţi, în curând vor avea copiii lor şi… nimic nu se schimbă. Melodia şi versurile au venit de la sine. Se adunaseră prea multe în sufletul meu. Până la 7 aprilie, noi ne-am despărţit de Grigore Vieru. Am luat foarte aproape dispariţia poetului nostru, trei zile am stat la pat. Eu nici la moartea tatălui meu nu am plâns atâta cât atunci. Îmi părea că, dacă a murit Vieru, totul e pierdut. Apoi a venit 7 aprilie, iar eu

am fost acolo şi pe 6, şi pe 7, şi pe 8. Nici nu se putea să nu apară cântecul „Strigăt”.

- Chiar nu va consultaţi cu nimeni, de exemplu, atunci când nu găsiţi o rimă, sau un ritm potrivit?

- Am cerut sfatul unui scriitor, într-un anumit mo-ment. Tot ce mi-a propus era poate mai corect din punct de vedere literar, gramatical, dar nu era ceea ce voiam eu să spun lumii. Nu am accep-tat varianta.

- Câte melodii aţi înre-gistrat?

- Pe CD am 15 piese, dar după ce le-am înregistrat am mai scris câteva, care vor intra, probabil, în cel de-al doilea album.

- Copiilor dumneavoas-tră le plac aceste cântece?

- Da, le plac, deşi nu stau doar cu discul meu în cap. Feciorul mai mare e mai aproape de alt gen de mu-zică, dar apreciază ceea ce fac. Mezinul mi-a spus: „Eu acum trec peste ele aşa uşor, dar ştiu că va veni o vreme când voi plânge ascultân-du-le”.

- Chiar astăzi, când as-cultam pe net melodiile dumneavoastră am găsit şi nişte comentarii: de ce se ştie atât de puţin despre Basarabeancă, de ce aceste cântece nu le auzim mai des la radio?

- Lumea îmi apreciază cântecele şi asta mă bucură. Dar pentru mine casa şi co-piii rămân valorile cele mai importante.

- Poate ar trebui să lăsaţi la o parte modestia?

- Dacă ar fi aşa de sim-plu…

- Povestiţi-ne câte ceva şi despre feciorii dumnea-voastră.

- Denis şi Artur au făcut studii la Liceul „Mircea Eli-ade”, apoi, cum spuneam, au urmat facultatea şi mastera-tul - unul în Franţa, altul în Germania. Dar s-au întors acasă, pentru că eu, într-un alt cântec, spun: „Să învăţaţi de la cocori, / Viaţa le e în zbor, / Dar nu uită drumul înapoi”. În Moldova se înca-drează în afacerile de familie ale soţului meu.

- S-au căsătorit ambii, deci sunteţi soacra cu două nurori… Cum vă simţiţi în această ipostază?

- Foarte bine. Sunt linişti-tă, deoarece ambii au alături ceea ce şi-au dorit. Sunt buni, cuminţi, deşi e loc şi de mai bine. Au casele lor, nu locu-im împreună. A avut grijă de toate tatăl lor…

- Cum se simt feciorii dumneavoastră în Moldova, având, totuşi, o educaţie serioasă în Occident?

- Foarte greu. În Occident au învăţat cu totul alte norme de viaţă, au văzut altfel de relaţii între stat şi cetăţeni. S-au întors acasă doar pen-tru noi, pentru că soţul are posibilitatea să le ofere locuri de muncă în businessul lui. Dar şi aşa, îi auzim uneori spunând: ne ducem înapoi în Franţa sau în Germania, dacă nu reuşim să schimbăm ceva aici!

- Credeţi într-o schimba-re a Moldovei? Cât s-o mai aşteptăm, pentru că nici viaţa, nici răbdarea omului nu sunt nelimitate…

- Teoretic, da, cred că schimbarea e posibilă. Real-

mente însă nu, nu văd cum în situaţia creată astăzi în Moldova ar putea avea loc schimbări radicale. Pen-tru că sistemul de până la 2009, uşor-uşor, încet-încet s-a restabilit la loc. Cum au existat aşa şi mai există scheme prin care cetăţenii simpli sunt furaţi… Cum am fost, aşa am şi rămas în dizgraţia autorităţilor. Iată, am participat la Marşul din 25 martie, dedicat Zilei Uni-rii, un eveniment la care noi, manifestanţii paşnici, am fost atacaţi de aşa-numiţii „patrioţi” ai Moldovei. Nu ştiu de ce, poliţia parcă avea ordin să ne stopeze pe noi, nu pe „patrioţi”. Eram acolo, în primul rând, am văzut cu ochii mei spectacolul. Poliţia nu numai că nu făcea ordine, dar ne ţinea pe noi în frâu, în loc să-i alunge pe „patrioţi” din calea noastră…

- Faceţi parte din vreun partid politic?

- Nu, Doamne fereşte! Nu mi-ar mai ajunge timp şi pentru activităţi politice. Eu am arma mea, cântecul.

- Să înţeleg că următoarea melodie care fierbe astăzi în inima Basarabencei nu va fi una foarte optimistă…

- Încă nu mi-am pierdut cu totul speranţa, dar sunt dezamăgită de ceea ce se întâmplă în jur. Aştept ca măcar intelectualitatea să ia atitudine. Din păcate, a dat apatia şi peste intelectuali. Poate că o rază de lumină ar putea veni dinspre diasporă, poate că de aici, unde au mai rămas oameni de bună-cre-dinţă. Sper să mai apară nişte lideri noi…

Basarabeanca: „Cânt durerea neamului pentru că asta mă frământă”

Page 4: TIMPUL - FEMEIA

LUNI, 7 MAI 20128 FEMEIAwww.timpul.md

Ce ne aşteaptă în luna mai?Culinar.md

Mira Tă[email protected]

Despre luna mai se spune că este o lună bogată, o lună în care natura revine cu totul la viaţă şi ne lasă să ne bucurăm de ea. În popor i se mai spune „florar” sau „frunzar” şi asta pe bună dreptate, deoarece florile ne răsfaţă din

plin cu frumuseţea lor. Acum se consideră că Raiul coboară pe pământ, pajiştile sunt verzi şi pline de flori multicolore, iar frunzişul păduri-lor şi livezilor tresare sub adierea vântului.

Zicala populară „Mai e Rai” caracterizează cel mai propice timp pentru agricultură: sufi-cient de călduros, cu precipitaţii abundente, lipsite de grindină. Pe ogoare, în livezi, grădini şi podgorii activitatea este în toi, iar turmele

de oi, cirezile de vite şi prisăcile dau randa-ment maxim.

Începe perioada legumelor proaspete şi a meselor îmbelşugate cu produsele minunate pe care ni le oferă natura. O mâncare de urzici fragede, o brânză de oi proaspăt făcută, un ou luat din cuibar de dimineaţă, un buchet de lalele pe masă şi totul poate părea mai frumos.

Salată de spanacIngrediente- un sfert de căniţă de ulei de măsline- dressing de oţet balsamic- un bol cu frunze de spanac proaspăt- două ouă fierte- o cană cu sâmburi cruzi de migdale- un pumn cu bucăţele de şuncă- fâşii de parmezan- sare, piper

Cinci sucuri benefice organismului

Mod de preparareSpală bine frunzele de

spanac şi aşază-le într-un bol. Taie ouăle fierte feliuţe, presară migdalele, adaugă fâşiile de parmezan şi şun-ca. Răsfaţă totul cu ulei de măsline şi dressing de oţet

balsamic. Presară sare şi piper după gust. Salata de spanac este gata, proaspătă şi plină de energie, de ce ai avea nevoie mai mult după o perioadă în care ai consu-mat preponderent carne şi produse din carne?

Notă: Spanacul este recomandat de către nutriţionişti în special pentru convalescenţi, astenici (atât psihic, cât şi fizic), copii, rahitici, oameni în vârstă şi femei însărcinate pentru că este eficient în proce-sul de regenerare al epidermei. De asemenea, astenia de primăvară, cauzată de deficitul de minerale şi vitamine este foarte bine ţinută sub control cu un consum regulat de spanac. În schimb, spanacul nu este recomandat persoanelor care suferă de hepatită, reumatism sau persoanelor ce urmează o dietă fără zahăr. De asemenea, spanacul e pe lista alimentelor cu potenţial ridicat de a produce alergii.

Sucurile naturale de fructe şi legume sunt regene-ratoare şi îmbunătăţesc metabolismul. Ele conţin toţi aminoacizii, mineralele, sărurile, enzimele şi vitaminele necesare, cu condiţia să fie proaspete, crude, fără conservanţi şi să fie extrase în mod corect din legume.

1. Suc de lăptuciEste foarte bogat în minerale şi în vitamine, de asemenea,

prin lacticariumul lui (element calmant), un antispasmodic şi un sedativ. Recomandat dacă eşti nervos, în insomnii şi suferi de spasme. Şi de această dată este recomandat să îl foloseşti în amestec cu alte sucuri.

2. Suc de ceapăÎl poţi adăuga, în cantităţi mici, în mod util, în alte sucuri.

Diabeticii, reumaticii, suferinzii de prostată, cei obosiţi, cei cu edeme vor beneficia în cel mai înalt grad de efectele lui.

3. Suc de păpădieFoloseşte-l în curele depurative, fiind extrem de indicat

pletoricilor, litiazicilor, celor cu insuficienţe biliare, celor cu exces de colesterol, mai pe scurt... tuturor. Pentru un gust bun, combină-l cu alte sucuri.

4. Suc de ridichiRidichea este un stimulent hepatic şi al vezicii biliare, un

antiscorbutic puternic, un diuretic, un antiseptic pulmonar. Efectele sale vor fi folositoare în cazul în care suferi de reu-matism, de inapetenţă, de lene hepatică, de litiaze biliare sau

urinare. Ia-l şi pe acesta în amestec cu alte sucuri pentru a-i da un gust mai plăcut.

5. Suc de urziciSeva de urzici tinere este vitalizantă, regenerantă şi

constituie un bun stimulent al secreţiilor digestive. Urzicile sunt bogate în vitamine şi săruri de calciu, magneziu, siliciu, potasiu şi sodiu. Un mijloc eficient de a-ţi recăpăta tonusul este să consumi timp de 10 zile, dimineaţa şi seara, 100 ml suc obţinut prin stoarcerea frunzelor proaspete ale unor urzici tinere (care nu au depăşit înălţimea de 15 cm).

(M. T.)

Page 5: TIMPUL - FEMEIA

LUNI, 7 MAI 2012 9FEMEIA www.timpul.md

Culinar.md

Lactatele - pericol sau nu pentru sănătatea noastră?

Zvonurile că lactatele sunt periculoase sau că produc cancer vin în contradicţie cu opinia medicilor care susţin că este obligatoriu să consumăm zilnic lactate. Înainte de a eli-mina ceva din alimentaţie ar fi bine să ştim cât de benefic este pentru sănătatea noastră.

Calitatea laptelui derivă din compoziţia chimică, depen-dentă la rândul ei de specia animalului de la care provine, de hrana consumată, de starea de sănătate a acestuia. Mai intervin şi factorii legaţi de prelucrarea şi procesarea laptelui.

Pericolele din lapte„Principala problemă este că

lactatele produc un mucus care conduce la inflamaţie, iar infla-maţia produce boala degenerativă şi neoplazie (cancer). Laptele are două mari componente: lactoza (zahărul) şi caseina (proteina). În cazul laptelui de vacă, aceste can-tităţi sunt de 30 de ori mai mari decât necesarul uman. În perioada prepubertară, până pe la opt-nouă ani, organismul acceptă cele două substanţe şi de aceea le putem da copiilor lapte de vacă, iar ei cresc fără probleme. Riscul consumului

de lapte dulce la maturitate este dat de faptul că proteina din lapte ră-mâne nemodificată şi se depune în corp, ducând mai târziu la apariţia bolilor degenerative. Prin urmare, laptele nu este o sursă de boală ime-diată. Poate fi consumat fermentat (sub formă de iaurt, sana, chefir) fără probleme, deoarece lactoza şi caseina dispar, trecând în acidul lactic, o substanţă care nu este nocivă şi se elimină. Se recomandă forma fermentată, dar nu cu fructe sau musli, deoarece au adaos de zahăr”, spune Lygia Alexandrescu, nutriţionist şi lector universitar.

Sursă de alergii?„Laptele de la vacile aflate în

tratament cu antibiotice nu trebuie colectat şi prelucrat. Aceste antibi-

otice introduse în organismul uman modifică flora normală a tractului digestiv şi induc rezistenţă microbiană la an-tibiotice.

Lactoza necesită, pentru digestie, o enzimă numită lac-tază, secretată de tubul digestiv. Există situaţii (unele persoane vârstnice sau o convalescenţă la copii), în care apare tranzitoriu această intoleranţă şi laptele provoacă diaree, balonare, dureri abdominale. Produsele

proaspete fermentate (iaurtul, che-firul) şi brânzeturile conţin cantităţi mai mici de lactoză şi pot fi consu-mate fără probleme.

Avantaje/DezavantajeCu cât sunt mai procesate (au

multă sare şi grăsime), cu atât se îndepărtează de formula necesară organismului şi nu sunt recoman-date. Există, fără îndoială, atuuri sau defecte ale diverselor produse lactate, cum ar fi:

Iaurtul natural, cu culturi probiotice, este un aliment-me-dicament pentru flora tractului digestiv. Atenţie! Nu trebuie să conţină adaosuri de fructe, arome, coloranţi, zahăr sau lapte praf.

Urda este aproape complet lipsită de caseină, proteina ma-joritară, greu digerabilă. Conţine în schimb alte proteine bogate în aminoacizi care intră în compozi-ţia fibrelor musculare, astfel încât constituie o sursă excelentă pentru formarea masei musculare. Ea are şi o cantitate mică de grăsimi, ceea ce o recomandă pentru menţine-rea/scăderea greutăţii corporale.

Brânzeturile topite sunt un fel de junk-food, întrucât conţin săruri de topire, fosfaţi şi citraţi care îm-piedică fixarea calciului în oase. Ele nu ar trebui consumate deloc.

Brânza proaspătă, caşul, este recomandat în cantităţi modera-te. Fiind un aliment foarte bogat caloric şi extrem de gustos, poate deveni o sursă de îngrăşare.

Brânzeturile cu mucegai, caşcavalul, feta, brânza de burduf, telemeaua sunt brânzeturi fer-mentate, au sare, de aceea necesită o digestie îndelungată şi produc colesterol. Sunt foarte bogate în grăsimi şi trebuie consumate în cantităţi mici.

Cremele de brânză tartina-bile sunt adesea „îmbogăţite” cu

foarte mulţi aditivi, nefiind reco-mandate.

Untul are o proporţie echili-brată de acizi graşi esenţiali Ω6:Ω3 de 3:1, fiind o sursă excelentă de grăsimi, vitamine liposolubile şi minerale. Este adevărat că are un conţinut ridicat de acizi graşi satu-raţi, dar conţine, de asemenea, şi acizi graşi mononesaturaţi, precum şi lecitină, care împiedică depune-rea grăsimii în artere. Copiii, în special, ar trebui să consume 20-40 g unt pe zi, mai ales în perioada de formare a sistemului nervos central, până la trei ani, dar şi în perioada şcolară. În niciun caz nu trebuie înlocuit cu margarină.

Laptele UHT este un lapte pasteurizat excesiv care nu necesită refrigerare decât după deschidere. Practic, şase luni poate sta pe raft, pentru că proteinele şi calciul ră-mân nemodificate, sau modificate în proporţie de 10%, având însă va-loare nutritivă. Dispar, în schimb, anumite enzime (fermenţi) care în laptele uşor pasteurizat rămân. Medicii recomandă pentru consum laptele cu termenul de valabilitate cel mai mic.

(M. T.)

Primăvara a venit în sfârşit şi ai nevoie de o

cură de detoxifiere ra-pidă şi eficientă pentru a scăpa de grăsimile în exces pe care le-ai consumat în această iarnă lungă şi grea. Este foarte simplu şi sunt necesare doar trei zile pentru ca organismul tău să îşi recapete vita-litatea şi mobilitatea.

Cura de detoxifiere este necesară după o astfel de perioadă pentru că ajută la eliminarea toxinelor de la nivelul colonului, reglează tensiunea arterială şi previne apariţia unor afecţiuni grave precum diabetul sau bolile cardiovasculare la care te expui printr-o alimentaţie

bogată în grăsimi, săruri şi un stil de viaţă sedentar.

Secretul unei cure de de-toxifiere eficientă constă în consumul de fructe şi legu-me proaspete şi multe lichide, pentru absorbţia tuturor vitaminelor şi mineralelor din alimentaţie.

O cură de trei zile poate fi urmată dacă consumi la micul dejun cereale cu lapte, un iaurt mic, un ou fiert cu puţin spanac şi o felie de pâine prăjită. La prânz poţi mânca o salată din legumele preferate, în care ai adăugat câteva nuci.

Mai poţi opta şi pentru o omletă cu multe roşii şi ceapă, dar şi o garnitură de legume înăbuşite (ardei, păstăi, dovleac, vinete). Tot la prânz mai poţi consuma şi cartofi natur cu mărar din

belşug, brânză deasupra şi o roşie, o ceapă şi câteva măs-line alături.

La desert poţi servi un măr, o portocală, căpşuni sau chiar un morcov proaspăt. Nu uita să adaugi în salată doar ulei de măsline, la fel deasupra cartofilor, dacă vrei să adaugi şi puţin ulei.

Cina va fi servită înainte de ora 20.00 şi va fi ultima masă a zilei. Poţi opta pentru broccoli fiert cu puţină sare, în care ai adăugat câteva nuci, sau o salată bogată în morcov şi ardei roşu, cu puţin ulei de peşte pe deasupra.

Peştele este recoman-dat în orice cură de deto-xifiere. Astfel, poţi alege somonul pentru cină, cu o garnitură de mazăre, car-tofi, vinete, roşii, ceapă şi usturoi, toate lăsate câteva

Detoxifierea de primăvară în trei zile

minute la cuptor, fără ulei. Poţi alege şi cartofii copţi,

ca o garnitură delicioasă pentru peşte. Salata de roşii este cina ideală pentru orice cură de detoxifiere. O poţi consuma cu puţină ceapă, usturoi sau un ardei roşu. O altă cină spre care te poţi îndrepta este formată din legume pe grătar şi brânză slabă rasă deasupra.

Toate aceste alimente sunt recomandate pentru a se consuma la ore fixe, timp de

trei zile. Nu uita ca dimineaţa să bei pe stomacul gol un pa-har de apă în care ai adăugat sucul dintr-o lămâie.

Cei doi litri de apă nu îţi vor lipsi în nicio zi, la fel şi limonada sau ceaiul verde, care favorizează digestia. Evită cel puţin pentru trei zile dulciurile, alcoolul, ca-feaua şi ţigările, pentru o cură eficientă. La fel şi laptele gras, untul sau sosurile grele, cu multă grăsime.

Nu este greu dacă vrei

să ai o sănătate bună şi în următoarea perioadă, iar ceea ce pare a fi un sacri-ficiu alimentar de fapt nu este altceva decât o porţie de sănătate binemeritată în această perioadă. Am scă-pat cu bine de sărbători, am mâncat suficient de multă carne, iar acum a venit rân-dul fructelor şi al legumelor proaspete bune întotdeauna pentru sănătatea noastră.

(M. T.)

Page 6: TIMPUL - FEMEIA

LUNI, 7 MAI 201210 FEMEIAwww.timpul.md

Ce facem pentru ca bateria telefonului să ţină mai mult?

În perioada 02-12 aprilie 2012, în suplimentul FEMEIA, care apare împre-ună cu TIMPUL de luni, s-a desfăşurat „Concursul de Paşti”. Participanţii au fost rugaţi să trimită până la data-limită talonul (însoţit de datele personale şi numărul de telefon la adresa poştală a redacţiei sau, scanat, la adresa electronică [email protected]) decupat din pagina Culinar.md a suplimentului. Premiul oferit a constat din două vouchere în valoare de 300 de lei, oferite de Restau-rantul „La Roma”.

În urma tragerii la sorţi, care a avut loc pe 13 aprilie

2012, câştigătoare au fost desemnate doamnele Ludmila Gorobeţ şi Nadia Grigoreanu.

Venind în scurt timp după ce au fost anunţate despre câştig prin telefon, acestea ne-au mărturisit că sunt foarte bucuroase că norocul le-a ales tocmai pe ele.

Vă felicităm, dragi doamne, pentru câştigul respectiv!

Fiţi cu ochii pe FEMEIA în fiecare luni, pentru că venim de fiecare dată cu noi concursuri, articole, oaspeţi pentru ca

dumneavoastră să vă delectaţi lecturând suplimentul nostru. Citiţi FEMEIA, ca s-o înţelegeţi mai bine!

Fapte interesante desprenasul omului

Nasul omului creşte pe tot parcursul vieţii. La un european de vârstă medie, spre 60 de ani, nasul va fi mai lung cu 5 mm, iar spre 100 de ani va creşte chiar până la 1 cm. De fapt, nasul nu creşte, ci mai degrabă se întinde încet în jos sub influenţa gravitaţiei.

Posesorul celui mai lung nas din lume este con-siderat pakistanezul Faizan Agli. Lungimea nasului lui ajunge la 12,19 cm. Deocamdată, acest fapt nu a fost înregistrat în Cartea Recordurilor Guinness.

Volumul de aer inspirat de nas pe zi poate ajunge la 500 de balonaşe de aer. În medie, un om poate diferenţia mai mult de 10 mii de mirosuri, femeile având un simţ al mirosului mult mai dezvoltat ca cel al bărbaţilor.

Cu toate că nasul este sensibil, el nu poate simţi mirosul CO sau al gazului natural, care sunt toxice. Anume din această cauză, în aceste gaze se adaugă un odorizant, care conferă gazului natural un miros puternic şi neplăcut.

O altă curiozitate constă în faptul că cel mai des se adresează chirurgilor plasticieni persoanele care doresc să-şi schimbe forma nasului (rinoplastia).

Apropo, prima rinoplastie a fost efectuată în Epo-ca Renascentistă. Pentru această operaţie, medicul chirurg a fost exclus din biserică.

Oamenii de ştiinţă disting aproximativ 14 forme de nas. Zona din jurul nasului eliberează activ fe-romoni, care atrag sexul opus. Una dintre ipoteze susţine că ne sărutăm anume pentru a simţi mai acut feromonii.

timpul practic

Identificaţi persoana după ochii din imaginea propusă de noi. Răspunsurile corecte vor intra într-o tragere la sorţi bilunară.

Premiul oferit este romanul „Lumi-nile Sudului” de Danielle Steel oferit de Editura LITERA. Au trecut unsprezece ani de când Alexa Hamilton a părăsit Sudul, lăsând în urmă un soţ infidel şi o familie autoritară. Acum este asistentă de

procuror în Manhattan şi îşi împarte timpul între muncă şi fiica ei, Savannah, o adolescentă încântătoare de şapte-sprezece ani. În timp ce Alexa urmăreşte cazul unui ucigaş în serie, fiica ei primeşte scrisori de ameninţare anonime. Convinsă că în spatele lor se află mâna criminalului, Alexa se confruntă cu o alegere dintre cele mai grele: să se retragă din anchetă sau să o protejeze pe Savannah trimiţând-o la tatăl ei. În timp ce în New York procesul ajunge în punctul culminant, în Charleston, Savannah îşi descoperă tatăl, dar

şi o istorie de familie plină de secrete, într-o lume sudică total necunoscută.

De la primejdiile sistemului juridic new-yorkez la dul-ceaţa seducătoare a Sudului, de la violenţa unui criminal diabolic la legătura delicată între o mamă şi fiica ei, Danielle Steel vă oferă o nouă poveste cuceritoare.

Aşteptam răspunsurile dumneavoastră pe adresa poş-tală a redacţiei: mun. Chişinău, str. A. Şciusev, nr. 98, MD-2012, sau la adresa electronică [email protected].

N u e z i -taţi să aveţi în biblioteca dumneavoas-tră Colecţia LIRA. Aceas-ta cuprinde cele mai fru-moase roma-ne de dragos-te ale contem-

poraneităţii. Pasiuni secrete, iubiri neîmpărtăşite, jocuri amoroase, trădare şi suspans… toate le puteţi trăi citind întreaga colecţie. Cărţile sunt în stoc la Librăria LITERA (str. Petru Rareş, nr. 39/1).

Câştigătoarea romanului „Strada Charles 44. Adresa iubirii” de Danielle Steel este Olesea Cazimir din Orhei. Vă felicităm şi vă aşteptăm la redacţie ca să vă ridicaţi premiul.

Editura LITERA şi Suplimentul FEMEIA vă propun un concurs

Identificaţi persoana după ochii din imagine

Telefoanele moderne sunt dotate cu baterii foarte rezistente şi pro-iectate astfel încât să ţină pentru o perioadă lungă de timp. Pentru ca ter-menul de exploatare a bateriei să fie mai mare, iar telefonul mai sigur, vă propunem câteva sugestii:

1. Încărcaţi bateria în momentul în care s-a descărcat complet. Deşi telefoanele moderne au baterii care nu sunt pre-dispuse să se defecteze, dacă nu sunt încărcate la timp, o încărcare in-tegrală le prelungeşte cu siguranţă durata de viaţă. De asemenea, te-lefonul se va încărca mai repede dacă îl lăsaţi închis.

2. Aveţi grijă ca bate-ria să fie mereu curată. Impurităţile pot afec-ta contactele bateriei, ajungându-se chiar la coroziune, ceea ce poate duce la scăderea perfor-manţei bateriei.

3. Nu ţineţi telefonul

la căldură (mai mult de +35 grade) sau frig în exces. Condiţiile extre-me afectează bateria. Chiar dacă afară vara temperatura e de 30-35 grade, într-o încăpere închisă sau în maşină, aceasta poate ajunge la 40-50 grade.

Aşa că nu lăsaţi tele-fonul în maşină.

4. Se recomandă să nu folosiţi melodia şi vibraţiile simultan, ci doar una dintre aceste opţiuni. Astfel veţi re-duce consumul de ener-gie. Vibraţiile consumă destul de mult, aşa că e bine să le dezactivaţi când nu aveţi nevoie de ele.

5. Nu ţineţi în telefon

imagini de tip GIF ani-mat pe fundal, acestea fac telefonul să consume mai mult. Mai bine folo-siţi imagini simple.

6. Bluetooth-ul con-sumă destul de mult, aşa că ţineţi-l oprit când nu îl folosiţi.

7. Evitaţi jocurile, vizualizarea pozelor, filmelor etc., deoarece

aceste acţiuni descarcă rapid telefonul.

8. Dacă aveţi un telefon cu WiFi sau cu conexiune GPRS/ EDGE/ 3G/ HSDPA, ţineţi aceste conexiuni închise când nu aveţi nevoie de ele. Toate consumă foarte mult.

9. Dacă telefonul vă permite setarea lu-minozităţii ecranului, este indicat să o ţineţi la cel mai jos nivel posibil. Mai ales când bateria e aproape con-sumată, reduceţi pe cât posibil luminozita-tea, pentru că ecranul consumă mult.

10. Înainte de încăr-care, scoateţi telefonul din husă. Aceasta împie-dică procesul firesc de ventilare, majorându-se astfel riscul apariţiei unor defecţiuni.

11. Nu permiteţi su-praîncărcarea bateriei. Adică nu lăsaţi telefonul în priză pentru toată noaptea. Acest lucru re-duce din viaţa bateriei.

FINAL DE CONCURS

Page 7: TIMPUL - FEMEIA

LUNI, 7 MAI 2012 11FEMEIA www.timpul.md

SĂNĂTATE

Gustos, hrănitor şi fără calorii Zilele libere şi mesele

îmbelşugate au fost de un real ajutor în acumu-larea câtorva kilograme. Chiar dacă sunt numai două sau trei kilograme, organismul le resimte. S-au pus repede şi uşor fără să îţi dai seama ce se întâmplă, dar acum refuză să se dezlipească de tine? În cazul în care răspunsul este afirmativ, Femeia îţi propune o listă de alimente care te ajută să dai jos kilogra-mele buclucaşe. Astfel vei putea face combi-naţii de gustări care conţin puţine calorii şi te hrănesc.

OulUn mic dejun hrănitor este

destul de important, dacă nu chiar foarte important. Ouăle conţin proteine care menţin senzaţia de saţietate. Dacă alegi să le consumi la micul dejun te vor ajuta să consumi cu 330 de calorii mai puţin pe parcursul zilei. Dacă te răpune foamea în timpul zilei între mesele principale, poţi mânca un ou fiert cu puţină brânză degresată.

Brânza de caprăBrânza de capră conţine

puţine calorii, iar nutriţio-niştii o recomandă datorită conţinutului ridicat în acid linoleic conjugat care ajută organismul să ardă mai multe grăsimi. Brânza de capră poate fi folosită în diverse combi-naţii de gustări, iar pe lângă faptul că are puţine calorii, mai are o calitate - este foarte sănătoasă.

OvăzulScade colesterolul şi luptă

cu grăsimile. Bogat în fibre, ovăzul este opţiunea perfectă pentru un mic dejun sănătos, deoarece ameliorează diges-tia şi nu mai ai senzaţia de balonare. S-a demonstrat că

fulgii de ovăz sunt de două ori mai săţioşi decât cerealele integrale.

FructelePortocaleleO portocală conţine apro-

ximativ 59 de calorii. Por-tocala este considerată una dintre cele mai săţioase alegeri în materie de fructe, datorită conţinutului ridicat de fibre care împiedică depunerea grăsimilor. Potrivit cercetăto-rilor australieni, portocalele se situează pe primul loc în topul celor mai nutritive şi săţioase fructe.

AvocadoO jumătate de avocado

conţine aproximativ 125

de calorii. Face parte din categoria grăsimilor bune mononesaturate. O jumătate de avocado aduce un aport de 10 grame de grăsimi sănătoase şi împiedică acumularea grăsi-mii în jurul taliei.

Bananele verziO banană verde conţine

aproximativ 137 de calorii. Bananele conţin amidon rezis-tent care accelerează slăbirea. Astfel că o dietă care are la bază un consum moderat de carbohidraţi care conţin ami-don rezistent te poate ajuta să slăbeşti trei kilograme pe săptămână.

GrepfrutulO jumătate de grepfrut

conţine aproximativ 41 de calorii. Ajută la detoxifierea organismului şi reprezintă un bun aliat în curele de slăbire, însă trebuie consumat cu mo-deraţie. O jumătate de grepfrut consumată înainte de fiecare masă, timp de trei luni, te va ajuta să slăbeşti.

StruguriiDieta bogată în struguri te

ajută să slăbeşti uşor şi repede. Motivul? Strugurii au efect diuretic şi stimulează elimi-narea apei.

(O. B.)

frumusete

Oana Buzilă[email protected]

Perfecţiunea feminină

Ce să faci pentru ca tenul tău să nu fie afectat de primăvară?

Femeile care au un ten cu probleme se confruntă cu

agravarea acestora odată cu venirea primăverii, datorită schimbării vremii şi a tempe-raturilor. Indiferent că tenul este normal sau mixt, uscat sau gras, temperaturile calde îşi pun amprenta pe feţele noastre.

Efectele? Tenul va căpăta un aspect şters, lipsit de vitali-

tate şi agresat de temperaturile variabile.

Soluţia?Pentru ca tenul să nu simtă atât de intens

schimbările de vreme este necesar să-i asiguri o îngrijire adecvată în fiecare zi.

Primăvara tenul suportă anumite modificări datorită temperaturilor care încep să crească şi care au ca rezultat deshidratarea tenului. Vântul usucă pielea şi o face să devină sensibilă, iar razele ultraviolete care sunt mai puternice afectează tenul care nu este protejat cu o cremă specială. Nici micile alergii nu sunt de neglijat în zilele de primăvară. Praful şi polenul nu fac decât să determine tenul să reacţioneze negativ şi să fie predispus iritaţiilor, petelor sau chiar acneei.

Pentru a evita toate aceste probleme nu trebuie decât să fii puţin atentă la tipul de ten pe care îl ai şi să încerci să îl îngrijeşti corespunzător. Venirea primăverii şi a zilelor calde nu trebuie să ne de-termine să renunţăm la micile trucuri de îngrijire zilnică, chiar dacă avem impresia că razele soarelui ne ajută. Iată ce trebuie să faci pentru a avea un ten luminos şi frumos.

Nu uita de curăţarea delicată a pielii pentru a îndepărta excesul de sebum, machiajul şi impurităţi-le. Este recomandat să foloseşti fie un gel fără săpun şi hipoalergenic, fie o soluţie micelară demachiantă care curăţă în profunzime şi demachiază în acelaşi timp. Măştile exfoliante se pot folosi de două ori pe săptămână. Acestea vor curăţa porii, dar vor împiedica şi apariţia acneei.

După ce îţi cureţi tenul trebuie să îl hidratezi. Aplică astfel de creme de întreţinere ori de câte ori ieşi din casă.

Pe lângă folosirea măştilor abrazive poţi folosi măşti hrănitoare. Acum au început să apară fructele, iar prepararea măştilor naturale nu mai trebuie să fie o problemă.

Este indicat să foloseşti o cremă cu factor de protecţie solară pentru a proteja pielea de radiaţiile ultraviolete.

PENTRU ROŞCATE

Roşcatele nu pot să treacă neobservate. Culoarea părului

nu te ajută absolut deloc să te ascunzi, oricât ai vrea. În acelaşi timp te poţi considera cu adevărat fericită pentru că te poţi machia cu tot felul de culori, una mai atractivă

decât alta. Culorile puternice şi cu adevărat vibrante, în to-nuri puternice, sunt perfecte pentru tine, dar seara şi cu diverse ocazii, nu în timpul zilei. Pentru machiajul de zi este recomandat să foloseşti doar nuanţe naturale.

Roşcatele se pot machia cu mov-închis sau lila, sau poate chiar portocaliu. În cazul în care culoarea părului este roşcat puternic, poţi încerca să foloseşti o nuanţă de mov-deschis, dar dacă ai un roşcat-deschis poţi să te machiezi cu mov-închis pentru contrast. Acest machiaj îţi va pune în evidenţă ochii. Dacă eşti dispusă să foloseşti astfel de

culori, ar fi foarte indicat ca pe buze să foloseşti doar un luciu sau un ruj cât mai natural. Verdele şi portocaliul pot fi folosite cu succes împreu-nă. Alege farduri care au o combinaţie de verde şi culori naturale, pământii. Nu folosi dermatograf negru, ci unul verde-închis pentru machiajul smoky sau de seară şi unul verde-crud în timpul zilei. Nuanţele de maro sau cără-miziu se potrivesc în special roşcatelor care au ochii verzi.

Dacă vrei să ieşi în evi-denţă, poţi folosi un ruj roşu. Această culoare este clasică, dar în acelaşi timp demon-strează că femeile care poartă culoarea sunt cu adevărat puternice. Roşcatele sunt fă-cute pentru a purta această culoare. Femeile care au alte culori ale părului aleg destul de greu nuanţa de roşu potri-vită. Pentru seară poţi alege un ruj roşu mai închis, rezistent la transfer şi mat, iar pentru zi înlocuieşte rujul cu un gloss roşu strălucitor.

(O.B.)

Sfaturi utile

Machiajul în funcţie de culoarea părului (III)

masaj generalmasaj anticeluliticdepilare cu cearămasaj facial

Consultaţia GRATUITĂ!

Primul masaj GRATUIT!Tel.: 515338

Mobil: 079649940 sau 079300000

Sănătate, graţie, armonie – E Timpul!

SECRETE1. Cele mai potrivite tonuri

de fard sau de ruj sunt cele de roz.

2. Culoarea părului nu trebuie să se asorteze cu cea a sprâncenelor.

3. Evită machiajul smokey.4. Nu folosi culori pământii

sau neutre.

Page 8: TIMPUL - FEMEIA

LUNI, 7 MAI 201212 FEMEIAwww.timpul.md

În acest sezon…

Gulerul ia locul accesoriilor

Trucuri pentru casa ta direct de la designeri (I)

Expoziţiile magazinelor de mobilă sunt singurele interioare aranjate minunat,

din care te poţi inspira fără restricţii. Iată câteva principii de bază de care ţin cont specialiştii în decoraţiuni interioare.

Mai întâi este proiectul

1. Stabileşte cu familia ce vreţi să faceţi în camera respectivă şi ţine cont de preferinţele celorlalţi, pentru că trebuie să vă simţiţi bine cu toţii. Nu uita de funcţia camerei, căci rezultatul trebuie să fie o încăpere utilă, nu doar frumoasă. De aceea, grijă mare: nu pune fotolii şi covoare crem, mai ales dacă ai copii mici şi căţei.

2. Când începi să te gândeşti la schimbări, ia în vedere aspec-tul lucrurilor în lumina naturală. Adică, ţine cont de faptul că nuanţele calde au rolul lor în crearea unei atmosfere calde şi primitoare, iar cele deschise dau senzaţia de spaţiu mai mare.

Reguli de combinare a culorilor

3. Foloseşte nuanţe din aceeaşi gamă în toată casa, evitând contrastele puternice sau trecerile de la o gamă caldă la una rece. Astfel, creezi o atmosferă unitară, liniştitoare pentru ochi şi minte.

4. Introdu elemente contrastante, precum per-niţe, perdele sau vaze, dar fără să exagerezi.

5. Culorile aprinse dau vibraţie unei camere, dar trebuie folosite cu mare grijă, pentru a nu produce efectul de „încărcat”. Combină culori puternice - care aduc un surplus de interes şi căl-dură - cu unele neutre. Suprafeţele mari ar trebui aranjate în culori neutre, nu în tonuri vii.

(S. U.)

În contrast cu nuanţa ha-inei, cu imprimeu, cu perle sau capse, ori unul brodat - în acest sezon, gulerul ha-inelor ia locul accesoriilor, devenind vedetă în gardero-ba iubitoarelor de modă. Mai mult, este printre puţinele detalii din ţinuta noastră care poate vorbi în numele propriu.

În perioada Războiului Mondial, gulerul aparţinea exclusiv uniformei. Ulte-rior, carisma creativă de la

Hollywood a permis gule-rului să intre şi în garderoba femeilor. Astfel, Grace Kelly i-a dat gulerului un aer glam, Madonna i-a oferit un suflu androgin, iar Katherine He-pburn îşi ascundea gâtul cu ajutorul lui.

Gulerele acestui sezon nu au nevoie de o cămaşă sau o pereche de pantaloni im-primaţi pentru a fi definiţi. Aceste detalii din garderoba noastră reprezintă o tendin-ţă individuală. Gulerele nu

mai sunt parte a unei clasice cămăşi albe, ci un accesoriu important al întregii ţinute.

Designerii, dar şi bran-durile de masă promovează intens gulerele detaşabile, care pot fi purtate la diferite ţinute. Acestea pot fi mai mari sau mai mici, croşeta-te, monocromatice, brodate cu perle sau mărgele. Mai mult, gulerul poate fi purtat nu doar la o cămaşă, ci şi la un tricou, o rochie sau chiar sacou, fiind printre puţi-nele accesorii cu multiplă personalitate şi posibilităţi nelimitate de a fi purtat. Prin urmare, în acest sezon, gulerul este cel care direcţi-onează crearea unei ţinute, şi nu invers.

Silvia Ursu

TENDINTE

CMYK