Universitatea Dunarea de Jos din GalatiFacultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Proiect la disciplina Economia turismuluiMonografia turistica a Timisoarei

Student:Hristache Mihaela-DanielaSpecializare:ECTSAnul de studiu: II

Judetul Timis este situat in vestul tarii, unde Romania se invecineaza cu Iugoslavia sicu Ungaria. La est se margineste cu judetul Hunedoara, la sud-est cu judetul Caras-Sverinsi la nord cu judetul Arad, punctele extreme ale judetului fiind cuprinse intre coordonatele2016' (Beba-Veche) si 2233' (Poieni) longitudine estica, 4511' (Latunas) si 4611'(Cenad) latitudine nordica. Cu o suprafata de 8.697 Km, Timisul detine 3,6% dinteritoriul Romaniei, ocupand ca intindere locul 1 pe tara.

1.Inventarul patrimoniului turistic al zoneiRelieful se caracterizeaza prin predominarea campiilor, care acopera partea vestica si

centrala a judetului, patrunzand sub forma unor golfuri in zona dealurilor, pe vaileraurilor Bega si Timis. In estul judetului se desfasoara dealurile premontane alePoganisului si partea sudica a podisului Lipovei. Inaltimile maxime corespund culmilornord-vestice ale masivului Poiana Rusca, culminand cu varful Padesul (1.380 m).Teritoriul judetului Timis este strabatut de la est la sud-vest de raurile Bega si Timis. Innord isi urmeaza cursul de la est spre vest raurile Mures si Aranca.

Clima este de tranzitie cu influente submeditereneene. Temperatura medie anualaeste de 10,7 C (1900-1990), inregistrandu-se maxima de 41 C in data de 16 august 1952si minima de -35,3 C in 29 ianuarie 1963. Cantitatea de precipitatii cazute in anul 1996 afost de 791,3 mm, la o medie anuala de 609,4 mm intre anii 1901-1990. Vantul bate incampie predominant din nord.

Flora si fauna Principalele specii de vanat din fauna judetului Timis sunt: cerbulcarpatin, cerbul lopatar, capriorul, mistretul, iepurele, dropia, fazanul, potarnichea, rasul,lupul, vulpea, jderul, dihorul, nevastuica. De asemenea, in apele curgatoare, careinsumeaza 560 Km, se gasesc diverse specii de pesti: crapul, carasul, cleanul, mreana,scobarul, platica, salaul; pastrvul se gaseste in cantitati mici in apele de munte.

Bogatii naturale. In subsolul judetului Timis se gasesc zacaminte de lignit (Sinersig),bazalt (Lucaret - Sanovita), mangan (Pietroasa), argila (Biled, Carpinis, Jimbolia, Lugoj,Sinnicolau Mare), titei si gaze (in zona de vest a judetului), nisip (Sag), nisip pentru sticla(Grosi - Faget, Tomesti si Gladna). Se exploateaza, de asemenea ape minerale la Buzias,Calacea, Ivanda, Bogda si Timisoara.

Solul judetului Timis ofera conditii favorabile pentru cultura plantelor agricole,indeosebi pentru cultura cerealelor, dar si a plantelor tehnice si furajere, precum si pentrupomicultura si viticultura. Solurile sunt variate. Cea mai mare parte a judetului esteocupata de solurile zonale si anume: in coltul de nord-vest apar cernoziomurile,cernoziomurile levigate si cernoziomurile de fanete (freatic umede); apoi in zonadeluroasa se succed de la vest la est diferite soluri silvestre, intre care predomina celebrune. Cele brune - inchise si brune - roscate ocupa suprafete mai mici in jumatateavestica. Solurile silvestre podzolice se dispun sub forma unei benzi aproape continue incoltul sud-estic. Solurile de munte (silvestre brune, brune galbui podzolice, si brune

acide, dezvoltate sub paduri si pajisti secundare), apar pe o suprafata montana in partea deest. Cele azonale ocupa suprafete insulare, dintre acestea o extindere mai mare avandlacovistele, semilacovistele si humicgleicele, urmate de smolnite in jumatatea sudica, apoiredzinele brune, rosii - brune si terra rossa in partea de est.

Soloneturile sunt raspandite in jumatatea de vest si, in fine solurile erodate siregolsolurile in bazinul Begai. Padurile sunt relativ putine. In partea estica sunt paduri debrad, molid si fag. In celelalte parti ale judetului se intalnesc mici paduri de stejar,garnita, iar in lunci - plopi si salcii.

Rezervatii naturale: Mlastinile Satchinez, Arboretul Bazos, Lunca Poganisului, Loculfosilifier Radmanesti, Movila Sistak, Locul cu narcise Batesti, Parcul Botanic Timisoara,Parcul Banloc, Padurea Parc Buzias, Mlastinile Murani, Lacul Surduc, precum si celedescrise mai jos:

Saraturile Dinias, din comuna Peciu Nou - rezervatie naturala de tip pedologic, undesunt protejate mlastini saraturate care pastreaza elemente floristice tipice si terenurisaraturate climatic cu flora specifica.

Padurea Cenad din comuna cu acelasi nume, arie forestiera protejata in suprafata de279,2 ha, care este situata in zona dig - mal cu specii forestiere: Quercus sp., Salix sp.,precum si specii ierboase tipice pentru stepa.

Padurea Bistra din localitatea Ghiroda, arie protejata de tip forestier in suprafata de20 ha, unde se intalnesc exemplare deosebite forestiere, mai ales de genul Quercus robus,precum si vegetatie stepica.

Padurea Dumbrava din zona bailor Buzias, arie protejata de tip forestier, in suprafatade 310 ha, unde natura elementelor protejate cuprinde specii deosebite de tipul: Quercussp., Ulmus sp., Faximus sp. Padurea Dumbrava are si rol protector asigurat de zonaimpadurita pentru bazinul izvoarelor minerale a bailor Buzias.

Insulele de la Igris aflate pe teritoriul comunei Sanpetru Mare, rezervatie naturalamixta in suprafat de 3 ha, cu arboret tipic de teren aluvionar si soluri in formare cuornitofauna acvatica.

Insula Mare Cenad din aceeasi localitate, rezervatie mixta, in suprafata de 3 ha, undenatura elementelor protejate o constituie arboretul tipic de specii pionere: plopi - Plopussp. si ornitofauna acvatica.

Atractii turisticeTeatrul National din Timisoara prezinta in aceasta stagiune un proiect artistic

neobisnuit prin anvergura, valoarea si, nu in ultimul rand, coerenta sa. Sub genericulStagiunea Europeana, Timisoara propune o serie de montari realizate de catre regizorimembri ai Uniunii Teatrelor din

Europa, for continental pe cat de acoperitor, pe atat de respectabil, fondat de unul dintremarile nume ale regiei secolului, Giorgio Strehler, fostul, pana la disparitia sa din iarnalui `97, director al marelui Piccolo Teatro din Milano.

E deja momentul sa consacram sintagma de figura aparte", in contextul Nationalelornoastre, cand pomenim de cel timisorean, fiindca istoria ultimilor doi ani ai acestui teatrua consemnat cteva mutatii importante in institutia din centrul Timisoarei. Ele marcheaza,in fond, manageriatul regizorului Stefan Iordanescu, greu de prevazut acum cativa ani detimisoreni, anevoios de explicitat in afara oricaror accente encomiastice, poate si dincauza unei aluri prea proteice, pentru multa lume, a TNT-ului din martie 1997 incoace.

Situata in centrul orasului Timisoara, la intresectia celor mai importante artere decirculatie, catedrala Mitropolitana cu hramul "Trei Ierarhi" impresioneaza prindimensiunile ei, prin gratia liniilor cat si prin invelisul de tigla smaltuita care stralucestede departe in razele soarelui.

Catedrala ortodoxa, veritabil simbol al orasului, a fost construita intre 1936 si 1940dupa planul arhitectului Ioan Troianescu, fiind declarata monument de arta pentruarhitectura, pictura si sculptura ei. Stilul arhitectural al catedralei imbina traditiareligioasa romana cu cea bizantina-moldoveneasca. Stilul, cu firide sub stresini, cu bolteinstelate in interior, cu discuri lacuite intr-o multitudine de culori, poate fi gasit inmanastiri precum Cozia sau Prislop, tipice secolului XIV.

Catedrala are nu mai putin de 11 turle din care turnul principal are 83,7 metri.Constructia are o lungime de 63m si o latime de 32. Din piata catedralei se ajunge inpridvorul deschis pe o scara de beton cu douasprezece trepte. Pridvorul deschis estesustinut de sase coloane mari din marmura asezate pe un soclu patrat. Intrarea inpridvorul inchis se face prin trei usi masive in doua canaturi frumos sculptate, atat pe fataexterioara, cat si pe cea interioara.

Mai are usi pentru intrare si in partile laterale (sud si nord), de asemenea sculptate. Pepridvor se afla turnul-clopotnita in forma patrata, cu cate cinci ferestre pe fiecare fata. Inpronaos, pe partea dreapta, sunt asezate, inca din anul 1956, moastele Sf. Iosif cel Nou dela Partos, fost Mitropolit al Timisoarei, in secolul al XVII-lea.

Se spune ca, monumentul este ridicat pe locul unde a fost executat GheorgheDoja.Conform traditiei, in momentul in care conducatorul rascoalei din 1514 era supussupliciului, calugarii iezuiti prezenti ar fi vazut chipul Fecioarei Maria deasupracondamnatului. In acel loc a fost pusa initial o icoana amplasata pe un stalp, care in 1837a fost inlocuita cu o icoana mare din lemn.

In anul 1865 locul icoanei este luat de catre o statuie realizata din piatra de Bavaria,care, la randul ei, este inlocuita in 1877 cu o noua statuie pe cheltuiala calugaritelorcatolice din cartierul Cetate.

Totusi, se pare ca in urma cercetarilor amanuntite locul executiei barbare a lui Dojaeste undeva langa castel, probabil in fata Hotelului Central de astazi, astfel incat loculstatuii nu corespunde in tocmai cu locul unde a fost executat conducatorul rascoalei din1514.

Statuia actuala a fost amplasata in anul 1906 si este amplasata intr-o capela in stilromanic. Aceasta capela a fost proiectata de catre marele arhitect timisorean LazloSzekely.

Cei sase stalpi ai baldachinului sunt din granit din Belgia iar statuia este cioplita dinmarmura de Carara. Efortul financiar s-a ridicat la suma de 23.000 de coroane.

Ideea de a infiinta un muzeu a revenit "Asociatiei muzeale pentru Banat" intemeiata deSigismund Ormos (1813-1894) in 1872. Colectiile initiale au fost inaugurate la 25 iulie1872, ele demonstrand interesul pentru cercetarile istorice si biologice, probat si de"Buletinul istoric si arheologic" in care vor apare intre 1875 si 1917 numeroase studii. TotSigismund Ormos a inceput in 1888 sa achizitioneze lucrari de arta plastica, colectiilerespective fiind continuate - dupa primul razboi mondial - si dezvoltate de catre Gh.Postelnicu si Ioachim Miloia, acesta fiind director intre 1928-1940.

Colectionarea de piese etnografice a inceput la 10 aprilie 1901, peste numai 3 anietnograful Eugen Czirbusz organizand, prima expozitie de acest fel in numele Societatiide Istorie si Arheologie din Timisoara.

Fabrica de bere TimisoareanaUn document al arhivelor imperiale de la Viena, din 1 ianuarie 1718, in Timisoara,

precizeaza ca la acea vreme exista o fabrica de bere, care producea si rachiu, cunoscutasub numele de ``Fabrica imperiala``. Din pacate, pana astazi nu a putut fi consemnataexact data infiintarii acestei fabrici. Se presupune insa ca ea a luat fiinta imediat dupaeliberarea de sub dominatia otomana, in locul unde se afla si astazi (strada Stefan celMare). La inceputul anilor `90, doua cladiri principale si instalatiile aferente din fabricade bere au cazut victime ale unui incendiu devastator, insa in scurt timp s-a trecut lareconstructia cladirilor si la modernizarea instalatiilor.

Dupa al doilea razboi mondial, fabrica de bere a fost inzestrata cu noi spatii deproductie si instalatii moderne, merite deosebite in aceste lucrari de modernizare, avandfirme renumite din Europa, cum ar fi Seegar, Ziemann, Siemens din Germania si Buhlerdin Elvetia.

GastronomieCa si in alte zone ale tarii se consuma traditionalele sarmale (foi de varza sau vita de

vie, umplute cu un amestec de carne tocata de porc sau vita, rulate si gatite pe un pat devarza taiata marunt), salata de vinete, tocana romaneasca (o fiertura scazuta cu multacarne), ciorba taraneasca si delicioasa mamaliga - considerata felul de mancare national sise serveste cu branza sau smantana, carne sau sarmale.

2.Prezentarea bazei tehnico materiale a zoneiTransportul se asigura cu ajutorul tramvaielor,autobuzelor,troleibuzelor.In Timisoara se afla si un aeroport pentru facilitarea transportului international.Unitati de cazare si alimenrate publicaHotelul Senator se afl amplasat pe DN6 Timioara-Lugoj-Bucureti, la 1 km de

Timioara i 2 km de Aeroportul Internaional Traian Vuia. Fiind chiar lng PdureaVerde, Hotelul Senator se bucur de linitea i aerul curat al vegetaiei din mprejurimidar i de frumuseea unei mari grdini - un adevrat parc -, care aparine hotelului.

Inafara celor 15 camere, hotelul dispune de 4 sli de conferine, o sal de festivitiprecum i o sal polivalent care poate gzdui pn la 1.000 de persoane, sal in care auloc concerte, simpozioane, conferine, pn la nuni i diverse evenimente private.Estedeasemenea de remarcat faptul c hotelul dispune de o generoas parcare privat pzit igratuit

Pensiunea VoiajCamere mari,spatioase,echipate complet si modern pentru a oferii clientilor comfortul

propriei locuinte. Sistem de incalzire propriu, climatizare, cablu tv, paturi matrimoniale sisingle, bai proprii, parcare pazita.Alegeti pentru calatoriile dumneavoastra de afaceri sauca turist oferta noastra.

Locatie: Calea Torontalului nr.90 (colt cu strada Felix), intrarea in Timisoara dinsprevama cenad, DN6. Situat la 1Km de centrele comerciale:Iulius Mall,Terra,Euro,SellGros,Metro,Real.respectiv de Facultatea de agronomie,Piata de masini Mehala,PiataVerde, Spitalul Municipal - Clinicile Noi,Spitalul Athena,etc.

Restaurantul Uno dispune de 2 sali cu o capacitate de 60,respectiv 90 locuri vaofera un climat confortabil,iar bucatarii va vor incanta cu un meniu diversificat romanescsi international. Terasa acoperita este dotata cu aparatura pentru urmarirea competitiilorsportive in direct (large screen TV, proiector, dolce). Gradina de vara cu o capacitate de100 locuri va permite sa va bucurati de o ambianta placuta alaturi de prieteni, degustandtotodata preparate la grill.

Meniu 120 lei/ pers.Duminica 10% reducereMeniu:Pastrama- 0.050 gr,Salam uscat- 0.050 gr,Sunca Praga- 0.050 gr

Cascaval- 0.050 gr,Branza-0.050 gr,Chiftelute- 0.100 gr,Oua umplute,Rosiiumplute,Castraveti- 0.050 gr,Masline- 0.050 gr,Supa de taietei sau ciorba laalegere,Sarmale 5 buc/pers. ( smantana, ardei, mamaliguta),Friptura asortata: Ceafa lagratar- 0.150 gr,Piept de pui la gratar- 0.150 gr,Garnitura la alegere- 0.250 gr,Salata laalegere- 0.200 gr,FructeApa, suc, cafea, bere, tuica, vin (alb si rosu) - LA DISCRETIE !Amenajarea salii+ personalCOPII SUB 7 ANI GRATIS

Restaurantul Banateana dispune de trei sali de cate 200; 130; 80 persoane in carese pot organiza diverse evenimente, nunti, botezuri, mese festive, banchete. Restaurantulare un specific romanesc si international.

In fiecare zi intr-eorele 12:00-16:00 servim meniul zilei in valoare de 15 lei, care estealcatuit din doua feluri de mancare, desert, apa si paine.

3.Afis si slogan de promovare a zonei

Bibliografiehttp://timisoara.online.rohttp://www.turistik.ro/

3.Afis si slogan de promovare a zonei

Bibliografiehttp://timisoara.online.rohttp://www.turistik.ro/

3.Afis si slogan de promovare a zonei

Bibliografiehttp://timisoara.online.rohttp://www.turistik.ro/