teza veronicaCapitolul I Rolul complexelor turisice rural (Автосохраненный)

INTRODUCERE

În scrierile străinilor despre moldoveni, precum și în descrierile lor de către ei

inșiși , s-a spus ca moldovenii sunt oameni veseli, primitori, pașnici, iubitori de

petrecere, cu un accentuat atașament față de familie, tradiție, credință și

(bineînțeles) față de țară. Una din calitățile moldovenilor care nu a scăpat cu

vederea nimănui și despre care a pomenit chiar și Dimitrie Cantemir în „Descrierea

Moldovei” este ospitalitatea[29,pag 45]. Moldoveanul este, se crede, nespus de

ospitalier fața de rude și de prieteni, dar mai ales față de străini. Se zice că

majoritatea străinilor care vizitează localitățile de moldoveni ramîn uluiți de

deschiderea și dărnicia necondiționat oferită de către gazde, trăsătura care poate fi

aplicată aproape universal locuitorilor acestei țări.

Bogatele noastre tradiții sunt obiceiuri care relevă în sinea lor spiritul

poporului moldav.Ne-am convins nu numai o dată că țara noastră posedă o

multitudine de tradiții și rezultatul unei munci asidue în care s-a depus mult suflet

și dăruire, generînd astfel adevărate opere de artă datorită cărora omul îsi poate

regăsi liniștea sufletească.

Exista mai multe motive ce stau la baza alegerii destinației rurale dar e

evident că o localitate rurala poate deveni atractivă pentru turiști daca turiștii pot

vedea obiecte turistice interesante si atractive. R.Moldova ca destinatie turistică

poseda o vasta ofertă pentru vizitatorii săi, produsul turistic al țării reprezintă o

combinatie complectă de medii naturale si medii create de om , mănăstiri rupestre,

păduri linistite , dealuri nesfirsite, cer prietenos ce oferă un farmec special acestei

țări.

Oamenii din R. Moldova sunt renumiți pentru ospitalitatea lor .Ei întodeauna

sunt bucuroși să vă găzduească in casele lor să vă povestească despre cultura si

tradițiile populare , fiecare turist odata ce intră în casa gospodarului este servit cu

vinul roșu ca lacrima .Moldova este bogata în soluri fertile si în oameni harnici si

grijulii , natura este generoasa în Republica Moldova oferind in abundență struguri

, fructe, legume, produse din lapte, cereale care și-au gasit utilizarea în bucătăria 1

națională.Deci, pitorescul plai moldav magnetizează din ce în ce mai mulți turiști

dornici să cunoască natura, istoria și cultura acestei țări, optînd pentru odihna în

mediul rural unde este conservată o bună parte din tezaurul spiritual și material al

neamului.

O parte acestui tezaur îi aparține bucătăriei moldovenești ,care este recunoscută

de către turiști ca gustoasă și neuitată,și totodată ,dacă ea va fi suportată de

deservire corectă ,bucătăria noastră va cîștiga mai mult.

Actualitatea teamei: constă în necesitatea de a îmbunătăți diferite metode de

deservire a mesei în complexe turistice rurale a Republicii Moldova pentru

ridicarea nivelului deservirii și pentru a motiva turiștii de a vizita aceste obiecte

turiatice, anume in spațiul sătesc.

De asemenea cunoașterii deservirii mesei in complexele turistice rurale

deoarece la etapa iniţială se impune tot mai imperios necesitatea conştientizării

acestei probleme la nivel rural, ceea ce ar asigura o mai bună înţelegere şi

percepere a necesităţilor dezvoltării turismului la nivelul complexelor turistice

rurale in dezvoltarea economiei tarii si anume atragerea fluxului turiștilor prin

modalitățile unice de deservire a mesei.

Scopul lucrării: Constă în evidenţierea rolului si specificului deservirii mesei in

complexele turistice rurale pentru motivarea interesului turistic.

Obiectivele cercetării:

de a evidentia rolul complexelor turistice rurale in dezvoltarea economiei

țării ;

de a analiza aportul complexelor turistice rurale in dezvoltare turismului

receptor in Republica Moldova ;

de a cerceta particularitatile deservirii mesei in complexele turistice rurale ;

de a deduce si pune in prim plan importanța și rolul bucatelor in aceste

complexe;

2

de a examina proiecte de acte legislative şi normative ce reglementează

desfăşurarea activităţii turismului în mediul rural;

de a analiza factorii de activitate reușita a restaurantelor in strucurile rurale ;

de a cerceta rolul bucătăriei tradiționale ca baza creării produsului turistic

nou.

Nivelul cercetării științifice: Problema deservirii mesei de mult interesează pe

cercetători .Unele din primele lucrări științifice de acest gen au apărut în

Anglia,Italia și mai ales Franța la începutul secolului XX-lea.În monografiile lui

Franc R. găsim descrierea detaliată a mies-en –plas-ului și sunt formulate

cerințele principale față de deservirea mesei.

Interesul față de problemele deservirii mesei crește după al doilea război

mondial, împreună cu dezvoltarea turismului,cu ridicarea fluxului persoanelor,

amatori de călătorie.Astfel ,lucrările lui Brigs Roy,Boella Michel ,David Fritts

care au apărut la sfîrșitul sec.XX-lea în Germania,Marea Britanie sunt

consacrate tradițiilor și obiceiurilor bucătăriei naționale, dar o mare parte din

materialul expus oglindește metode principale a deservirii mesei.

Atenție deosebită trebuie să acordăm manualului Advanced practical

cookery London Ed. Hodder & Soughton 1997 scris de un colectiv

internațional de autori Ceserani Victor, Ronald Kinton David Fosket, care

încearcă să introducă un set de reguli , care sunt necesare pentru o bună

organizare a serviciilor de alimentare cît și o bună deservire și pot fi utilizate în

fiecare țară.

Particularitățile deservirii mesei în complexe turistice rurale prezintă interes

și pentru savanții autohtoni și din România.

Monografia lui Lupu Nicolae [32,pag 14] ne familiarizează cu multe

particularități subtile ale procesului de deservire a mesei în structurile de

primire turistică cu funcțiuni de cazare.

3

Aceste și alte lucrări ,au servit ca surse de informație și ca bază în elaborarea

lucrării date.

În complexele turistice rurale este cercetată de către savanții români și străini

ca: Boier Rodica[28],Nicolescu Radu [34,35], Lupu N.[31,32,33], și mulți alții

care dedică volume întregi acestei probleme.Vreau să atrag atenția la lucrarile

Rodicăi Minciu care dedică articole întregi cercetării complexelor turistice rurale

cît și specificul bucătăriei .Analizînd literatura la tema dată și pe parcursul scrierii

acestei lucrări am ajuns la concluzia că are o importanță atît științifica cît și

practică.

Din metodele de cercetare care au fost utilizate în această lucrare , cel mai des

utilizate sunt următoarele:

• Analiza-reprezintă modalitatea prin care au fost examinate fenomenele

potențialului turistic,a complexelor turistice rurale prin descompunerea lui

logică în componentele esenţiale.Analiza are drept scop descoperirea

caracteristicilor esenţiale ale părţilor componente ale întregului.

• Sinteza-reprezintă modalitatea prin care am reunit componentele analizate

într-un tot unitar şi prezentarea funcţionării integrale a fenomenului studiat.

Sinteza ne-a permis să extindem cunoaşterea şi să obţinem cunoştinţe noi .

• Inducţia-prin această metodă de cercetare am elaborat generalităţi din faptele

analizate şi sintetizate , adică utilizînd un mod de raţionare am trecut de la

particular la general.

• Deducţia-este o metodă de demonstrare, opusă procesului de inducţie, unde

prin raţionare am trecut de la generalităţi la particular.

• Sondajul, etc.

Obiectivele lucrării au determinat structura ei logică, care este compusă din :

introducere,trei capitole divizate în paragrafe,concluzii și propuneri,bibliografie

și anexe.

4

În primul capitol –„Particularitățile deservirii mesei în complexele turistice rurale

ale R.M.” este analizată esența, funcțiile și structura complexelor turistice rurale în

dezvoltarea economiei țării.Am prezentat informații referitoare la sprijinul

legislativ ca bază pentru dezvoltarea turismului rural în R.M.

În capitolul doi-„Ospitalitate ,comportament,bucătăria tradițională –punctul forte a

complexelor turistice rurale din R.M.” se prizintă și pune în prim plan importanța

și rolul bucatelor în aceste complexe.

În capitolul trei-„Particularitățile deservirii mesei în structura turistică a

pensiunii„La Hanul lui Vasile ” ” am analizat factorii de reușită a restaurantului,cît

și am cercetat rolul bucătăriei tradiționale ca baza creării produsului turistic nou.

Importanța științifică și practică: constă în materialele proaspete selectate din

domeniul serviciilor alimentare care pot fi folosite pentru a studia și analiza

interdependența vizibilă dintre deservirea mesei,alimentație și sănătate care este

una dintre cele mai importante preocupări ale omenirii fiind strîns legată de mediul

natural,de caracterul și nivelul de dezvoltare a economiei cît și de ocupțiile

populației.

Materialul cercetat poate fi utilizat de către managerii și directorii din structurile de

primire turistică cu funcțiuni d e cazare și deservire a mesei din R.M. pentru a

îmbunătăți activitatea din domeniul respectiv.

5

CAPITOLUL I. ROLUL COMPLEXELOR TURISTICE RURALE ÎN

DEZVOLTAREA ECONOMIEI ȚĂRII.

I.1.Suport legislativ ca bază pentru dezvoltarea turismului rural în Republica

Moldova

Turismul rural nu este o moda.Este o modalitate de dezvoltare echilibrata,de

protejare si valorificare a patrimoniului. In ultimii ani, în strategia Ministerului

Turismului un obiectiv principal a fost dezvoltarea turismului rural în scopul

rezolvării, printre altele şi a compensării penuriei de spaţii de cazare din unele

staţiuni, în unele perioade ale anului, accesul la practicarea turismului rural a unui

număr tot mai mare de cetăţeni din țară cît şi străini, accesul persoanelor cu

venituri mai mici, ca urmare a practicării tarifelor mai reduse, aportul valutar şi

echilibrarea balanţei de plăţi.

În prezent problema privind conştientizarea importanţei turismului este

deosebit de actuală, deoarece turismul adeseori este perceput ca o activitate

neesenţială pentru dezvoltarea economică.[33,pag 76]

La etapa iniţială se impune tot mai imperios necesitatea conştientizării acestei

probleme la nivel rural, ceea ce ar asigura o mai bună înţelegere şi percepere a

necesităţilor dezvoltării turismului la nivelul complexelor turistice rurale in

dezvoltarea economiei tarii.

In scopul promovării şi dezvoltării turismului rural în R.Moldova, au fost

elaborate o serie de acte normative, ordonanţe şi instrucţiuni de aplicare, menite să

creeze cadrul juridic şi legislativ pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor

de turism în mediul rural.Baza legislativa are o puternică insemnătate pentru

dezvoltarea turismului rural.[2]Astfel aceasta reglementează raporturile juridice ce

ţin de elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul turismului, organizarea

şi coordonarea activităţii turistice şi a activităţii de întreprinzător în domeniul

turismului, formele de turism, crearea şi activitatea zonelor turistice naţionale,

6

stabileşte cerinţele privind calitatea serviciilor turistice şi asigurarea securităţii

turiştilor, precum şi principiile de colaborare internaţională în domeniul

turismului.Legislația Republicii Moldova in general,încurajează dezvoltarea

diverselor forme de turism,inclusive cel rural.

La 12 februarie 2000, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat "Legea

Turismului" , elaborată cu consultarea experienţei privind reglementarea legislativă

a turismului din 25 de state.[2]

La 22august al aceluiaşi an, guvernul republicii a adoptat Hotărîrea cu privire

la crearea Agenţiei Naţionale de Turism (ANT). Sarcinile principale ale ANT sînt:

elaborarea actelor legislative şi normative necesare dezvoltării turismului,

licenţierea agenţilor economici din sfera turismului, atestarea hotelurilor, atestarea

cadrelor angajate în turism, atragerea investiţiilor în dezvoltarea acestei ramuri,

îmbunătăţirea evidenţei şi păstrării patrimoniului turistic naţional.

Pe lîngă Agenţie este creat Consiliul Consultativ în domeniul Turismului.În

componenţa acestui Consiliu sînt incluşi savanţi - cunoscători ai patrimoniului

naţional de monumente, reprezentanţi ai celor mai activi agenţi economici, ai

Comisiei parlamentare pentru tineret, turism şi sport şi ai unor ministere.In sfera

legislativă activează menţionata Comisie parlamentară.Dispunînd de acte

legislative (care se cer mereu perfecţionate în conformitate cu cerinţele vieţii) şi de

un organ de stat de coordonare a managementului turismului, agenţii economici

din această sferă au posibilitatea să-şi restructureze şi să-şi modernizeze

activitatea[8].

În Moldova, principalul act legislativ, care reglementează activitatea de turism

este Legea privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în R.M. Nr. 352

- XVI-lea la 24 noiembrie 2006. Prin această lege turismul este recunoscut ca un

sector prioritar al economie ţării[2].

Temeiul juridic pentru reglementarea de stat a activităţii turistice în Republica

Moldova este stabilit în următoarele acte normativ-juridice:

1)Constituţia Republicii Moldova.

7

2)Legea nr.352-XV din 24.11.2006 cu privire la organizarea şi desfăşurarea

activităţii turistice în Republica Moldova

3)Legea privind protecţia consumatorilor N 105-XV din 13.03.2003, publicat în

Monitorul Oficial al R. Moldova N 126-131/507 din 27.06.2003

4)Legea Republicii Moldova Nr. 451-XV din 30.07.2001 cu privire la licenţierea

unor genuri de activitate.

5)Programul Naţional „Drumul Vinului”.

6) Strategia de dezvoltare durabila a turismului în Republica Moldova in anii 2003-

2015.

7)Hotărârea Guvernului RM Nr. 1065 din 02.09.2003 cu privire la aprobare

Strategiei de dezvoltare durabila a turismului in Republica Moldova in anii 2003-

2015.

8)Hotărârea Guvernului RM Nr. 643 din 27.05.2003 cu privire la aprobarea

Normelor metodologice şi criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice

cu funcțiuni de cazare si de servire a mesei.

9)Legea Republicii Moldova privind stabilirea unui regim facilitar de vize N 365-

XV din 25.09.2003 “Monitorul Oficial al R. Moldova N 208-210 din 03.10.2003”.

10)Legea Republicii Moldova cu privire la ordinea de intrare în Republica

Moldova şi de export de pe teritoriul său a proprietăţii de către persoane fizice Nr.

1569-XV din 20.12.2002.[10]

11)Hotărârea Guvernului privind aprobarea Regulamentului privind procedura de

import în Republica Moldova şi de export de pe teritoriul său a proprietăţii de către

persoane fizice Nr. 1185 din 30.09.2003;

12)Norme privind vămuirea bunurilor transportate peste frontiera vamală a

Republicii Moldova de către persoane fizice, şi a unor forme standardizate

aprobate prin Ordinul Serviciului Vamal Nr. 56-O din 21.02.2008;

Hotărârea Guvernului nr. 1470 din 27.12.2001.Cu privire la introducerea

contractului turistic, voucherului turistic şi a fişei de evidenţă statistică a circulației

turiștilor la frontiera Republicii Moldova;

8

Astfel, noi putem constata ca în contextul actual al relaţiilor economice

complexe în sectorul turismului există o serie de acte legislative şi alte acte

normative, fără cunoaşterea cărora este dificil de a reglementa activităţile turistice.

În scopul executării prevederilor articolelor 8 şi 9 din Legea nr.352-XVI din 24

noiembrie 2006 cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în

Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.14-17,

art.40), precum şi dinamizării dezvoltării turismului în mediul rural.

Hotărîrile de Guvern luate în perioada anilor 1995-2010 deasmenea au o

importanîă deosebită pentru dezvoltarea turismului din țara noastră[14-24].Astfel ,

în această perioadă au fost aprobate unele hotărîri ,printre care menționez:

* Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea

Agenției Turismului ,a structurilor și efectivului –limită ale acestuia nr.851 din

21.12.2009;

* Hotărîrea cu privire la aprobarea Normelor metodologice și criteriilor de

clasificare a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare și deservire a

mesei nr. 643 din 27.05.2003;

* Hotărîrea cu privire la ameliorarea situației din industria turismului nr. 74 din

28.01.2002;

În domeniul turismului internațional Republica Moldova a semnat guvernele altor

țări următoarele acte privitor la colaborarea turistică(ANEXA 1):

*Acord de colaborare în domeniul turismului între guvernul Republicii Moldova

și Republica Populară Chineză;

*Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Turcia privind

colaborarea în domeniul turismului;

*Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Bulgaria

privind colaborarea în domeniul turismului;

*Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Kîrgîstan


9

*Acord între Reprezentantul Guvernamental al Republicii Moldova S.A.

„Moldova-tur” și Ministerul Industriei ,Comerțului și Turismului al Republicii

Ungure privind colaborarea în domeniul turismului;

*Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Belarus


*Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Azerbaidjan


*Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Albania


*Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Israel privind


Aceste acorduri dau posibilitate Republii Moldova de a colabora mai intens cu

o serie de țări europene ,astfel înregistrindu-se o mărime a numarului turiștilor

sosiți și o îmbunătățire a industriei ospitaliere din țara noastră[70].

Un rol important în dezvolatarea tuturo formelor de turism este atribuit structurilor

de cazare, care , în unele localități nu se egalează cu standardele internaționale.Din

aceasta cauză , direcția principală în domeniul respectiv este efectuarea clasificării

structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare , conform legislației în

vigoare.

În anul 2003, prin Hotărîrea Guvernului Moldova nr.643 din 27 mai cu privire

la aprobarea Normelor metodologice și criteriilor de clasificare a structurilor de

primiri turistice cu funcțiuni de cazare și de deservire a mesei s-a pus baza

legislativă în privința structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare [15]

(ANEXA 2)

Statul sprijină şi încurajează libera iniţiativă în domeniul activităţii de turism,

îndeosebi în atragerea turiştilor străini în Republica Moldova prin promovarea unui

regim fiscal favorabil pentru agenţii economici din turism. Agenţilor economici -

organizatori ai turismului pentru copii, elevi, studenţi şi alte grupuri sociale - li se

acordă unele înlesniri fiscale în scopul de a eficientiza utilizarea bazei tehnico-

10

materiale pentru odihnă şi recreare existente, în scopul atragerii investiţiilor în

sfera turismului, unele terenuri care fac parte din domeniul public sau privat pot fi

concesionate pe o perioadă de până la 50 de ani, în conformitate cu legea şi cu

priorităţile stabilite prin programele de dezvoltare a turismului [11,pag 2,3,5].

În concluzie se poate afirma despre vizibila și marea importanță a suportului

legislativ ca bază pentru dezvoltarea turismului rural in R.M. deoarece acesta

susține și încurajează acest sector pentru dezvoltarea țării atît pe plan economic cît

și cultural.

I.2.Aportul complexelor turistice rurale în dezvoltarea turismului receptor a

R.M.

Ne-am convins nu numai o singură dată că Republica Moldova posedă o

multitudine de tradiţii şi obiceiuri care relevă în sinea lor spiritul poporului

moldav. Bogatele noastre tradiţii sunt rezultatul unei munci asidue în care s-a

depus mult suflet şi dăruire, generînd astfel adevărate opere de artă datorită cărora

omul îşi poate regăsi liniştea sufletească.

Biroul Naţional de Statistică informează, că în anul 2010 agenţiile de turism şi

turoperatorii au acordat servicii turistice la 161,8 mii turişti şi excursionişti, cu

15,8% mai mult decît în anul 2009. În anul 2010 numărul de turişti şi excursionişti

participanţi la turismul emiţător a fost în creştere faţă de anul 2009 cu 25,6%, în

acelaşi timp la turismul intern şi receptor numărul acestora s-a redus, respectiv cu

4,2% şi 2,5%.(ANEXA 3)Din cei 8956 turişti şi excursionişti străini, care au vizitat

Republica Moldova în anul 2010 şi au beneficiat de serviciile agenţiilor de turism

şi turoperatorilor 60,7% au sosit în scopuri de odihnă, recreere şi agrement, 33,2%

- de afaceri şi profesionale, 6,1% - de tratament. [70](ANEXA 4) Ponderi mai

însemnate în numărul total de turişti şi excursionişti străini sosiţi în Republica

Moldova le-au revenit cetăţenilor din România (19,0%), Federaţia Rusă (14,8%),

11

Ucraina (8,2%), Turcia (5,9%), Germania (5,4%), Italia (5,3%), Statele Unite ale

Americii (5,0%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (4,5%),

Bulgaria (3,6%), Olanda (3,5%), Franţa (3,2%), Israel (2,5%) şi Polonia (2,3%)

[70].(ANEXA 5)

Aportul complexelor turistice rurale au o influență extrem de majora în

dezvoltarea turismului receptor in republica noastra.Un exemplu elocvent pe care

nu aș putea sa nu il mentionez este pensiunea “Hanul lui Hanganu”.Situată în satul

Lalova, raionul Rezina, în apropierea a două dintre cele mai vizitate zone turistice

ale Moldovei: Ţîpova şi Saharna,la 100 km de Chișinău,(ANEXA 6) pensiunea

rurală „Hanul lui Hanganu” pare a fi soluţia perfectă atunci cînd vrei să uiţi de

toate grijile. Cele două băşti , construite şi amenajate în stil tradiţional

moldovenesc, cu o măsuţă mică cu două scăunele, ca în „Amintirile” lui Ion

Creangă, cu covoare ţesute şi ulcele din lut, te fac să uiţi cîţi ani ai şi să te simţi ca

în copilărie, cînd obişnuiai să mergi la bunica şi să te laşi alintat. Iar meniul vine să

completeze tabloul: bucate exclusiv din mîncare tradiţională moldovenească, din

produse alimentare proaspete, de casă, procurate de la locuitorii din Lalova. Să uiţi

de diete, să mănînci şi să nu te mai saturi![69](ANEXA 7)

Lejancă, şemineu, măliguţă cu tocăniţă, peşte prăjit şi brînză de oi, un pahar cu

vin de casă, alb sau roşu, apele Nistrului, şerpuind la mai puţin de un kilometru

depărtare, aer curat şi o privelişte ce calmează privirile. Şi linişte – o linişte care se

aude, se respiră şi te pătrunde, lăsînd departe în urmă aglomeraţia şi ritmul grăbit al

oraşului furnicar.Diferenţa dintre pensiune şi un hotel sau un restaurant este că

turistul se simte în largul său, ca la el acasă.

Turiştii sunt întîmpinaţi încă de la poarta mare de stejar cu cîte un păhăruţ de vin şi

miez de nucă, de către gazdele ospitaliere.

O alta pensiune care reprezinta o adevarata comoara pentru republica noastra

este”Butuceni”. Pensiunea agroturistica Butuceni este situată într-un loc pitoresc,

care te încîntă cu peisajele ce se deschid înaintea ochilor. E o localitate cu dealuri

stîncoase şi lunci de un verde crud, rîul Răut pare a sta la straja liniştei şi păcii de

12

aici.Satul Butuceni, se află la 47 de km de la Chişinău (direcţia Nord) şi la 18 km

de la Orhei.[30,pag98]Meniul traditional si foarte apetisant ne frapeaza atit pe noi

cit si pe turistii straini prin gustul specific si totodata neobisnuit al bucatelor

pregatite cu toata sirguinta de maestrii in arta culinariei.(ANEXA 8)

Pensiunea Butuceni este calificată cu trei *** stele pe bună dreptate, căci chiar e

vizibil ca numai aici tradiţionalul se îmbină cu modernul atît de subtil, încît

oaspetii pierd senzaţia timpului.La fel ei pot asista şi participa, la dorinţă, la

prepararea bucatelor tradiţionale. Clipe de neuitat trăiesc turistii care calca pe

meleagurile noastre şezînd în jurul rugului, iar peisajele fermecătoare creaza

senzaţia de teleportare într-o lume de basm.[27,pag 61] Tot aici turistii gusta

fructele şi legumele proaspete pe care le culeg personal din grădină,asta fiind un

plus mare atit pentru gospodari cit si pentru turisti deoarece produsele sunt

ecologice,stiind cu totii importanta aceasta.

Cea mai”dulce”pensiune rurala pe care as dori sa o mentionez este “Casa

mierii”. Aceasta mica imparatie a albinelor e amplasata la 63 km de Chisinau in

satul Raciula, raionul Calarasi .Gradina este plina de stupi iar casa seamana cu un

muzeu al mierii.Cel mai apreciabil aici sunt excursiile in tainele producerii mierii

de albine,care explica efectele medicale ale pretioaselor sale

produse:mierea,polenul,ceara si propolisul. O gama larga de produse apicole

calitative, cu posibilitatea degustarii mierii de salcim, tei, poliflora, mierii cu polen,

nuci, mierii in fag, vinul traditional de casa si hidromelul – bautura alcoolica

preparata prin fermentarea mierii de albine cu apa.La fel o insemnatate are si

atirnarea gazdei asupra turistilor iar precum aici in acest complex se permite

turistilor chiar sa si modeleze diferite suvenire din ceara,prezentind un interes si o

curiozitate majora in special pentru turistii straini.[69]

Ne dam bine seama ca specificul bucatariei consta in miere si produse din miere

iar bucatele casei fiind faguri din miere ,miere cu nuci,vin din miere,preparate din

carne de iepuri.

13

Daca ar fi sa concluzionez cele redactate mai sus cu fermă convingere pot

menționa că preturile la produsele agroturistice din pensiunile menționate puțin

diferă în funcție de distanța de la Chișinău,astfel noi trebuie să ne bazăm pe

agroturism deoarece este în primul rînd mai ieftin,într-al doilea rînd produsele pur

ecologice și într-al treilea rînd apreciate de către turiști la un nivel înalt.

I.3. Rolul bucătăriei tradiționale în motivația interesului turistic

Turismul rural se poate dezvolta cu succes numai cu condiţia că, paralel cu vizitarea

celor mai diferite obiective şi activităţi atractive din acest mediu pe un teritoriu

oarecare, turistul va găsi aici un mediu natural curat cu o cultură sanitară

satisfăcătoare a localităţilor şi obiectivelor naturale, va fi asigurat cu produse alimentare

ecologic pure.In acest context, turismul rural este influenţat în mod direct de factorul

ecologic, de nivelul securităţii ecologice a turiştilor în locurile menite vizitelor, cazării şi

alimentării lor.[52,pag 143]

Dacă ar fi să mă opresc la alimentare pot spune cu convingere in sine ca

bucătăria națională moldovenească a influențat mult bucătăriile tradiționale ale

altor popoare de pe teritoriul ei, și în acelasi timp s-a completat cu elemente din

cea ucraineana, bulgara, gagauza, rusa, iar in secolele trecute din bucatariile

greceasca si turceasca.

Referindu-ne la evoluţia istorică a hranei poporului nostru afirmăm că ea îşi

dezvăluie rădăcinile cu cît cobori mai adînc în timp.Alimentaţia este considerată

acel capăt al firului ce leagă trecutul şi prezentul, de aceea e necesar de a pătrunde

în profunzimile fiecăruia din ele[45,pag 210]. Astfel vom putea remarca existenţa

străvechiului sistem alimentar ce a rezistat trecerii timpului ca parte componentă a

structurii de bază a hranei.

Autorii antici ca şi rezultatele săpăturilor arheologice aduc informaţii privind

produse alimentare şi practici culinare antice, preluate în epoca geto-dacică. Geto-

14

dacii formînd aşezăminte stabile, aveau un specific al modului de viaţă, o

alimentaţie mai mult vegetariană, corespunzătoare resurselor agricole, dar erau și

crescători de animale și consumatori de carne. Fiertura de cereale măcinat grosier,

păsatul de mei, la care se adăuga laptele, fierturile din carne erau folosite de daci

multe secole de-a rîndul[40,pag 87].

Alături de plantele cultivate şi de carnea animalelor domestice erau utilizate

plantele comestibile din flora spontană şi mîncăruri de ciuperci, usturoi, lobodă,

stevie etc., la care putem adăuga peştele. O serie de plante şi produse culinare,

cum ar fi ceapa, lintea, bobul, măslinele au fost aduse de către negustorii greci.

Dacii şi-au păstrat modul simplu de a mînca avînd o deosebită preferinţă pentru

carnea pregătită la frigare, mărturie ajunsă pînă în zilele noastre. De asemenea

mîncărurile din lapte, brînzeturi, printre care pot fi menţionate diferite feluri de caş

dulce, afumat, zvîntat, jintiţă, urdă, etc.

Tradițiile bucătăriei medievale moldovenești sînt atestate și în epocile

ulterioare. Astfel sînt semnificative asemănările între practici actuale şi cele

consemnate în documentele medievale în prepararea unor bucate panificate (ex.

plăcinta), prepararea brînzeturilor, afumăturilor, uscarea legumelor şi a fructelor,

băuturii – vinul şi midlul. Caşul dulce oferit drumeţului reprezintă un obicei

păstrat de secole, cît şi ospitalitatea de veacuri a strămoşilor noştri păstrată pînă în

zilele noastre de către moldoveni.De aici rezulta darnicia si harul moldovenilor in

arta culinariei care s-a transmis inca de la stramosii nostri.

Datorită numeroaselor descrieri ale călătorilor străini, mai ales din secolul al

XVII-lea cunoaştem luxul şi splendoarea ospeţelor domneşti[63,pag 101].

În secolul al XVIII-lea au avut loc şi unele influenţe orientale, datorită legăturilor

comerciale cu Imperiul Otoman. Au fost aduse şi introduse multe mîncăruri de

nuanţă orientală. Domnii de origine străină veneau cu bucătarii lor ce promovau

bucate noi, o parte din care, cu timpul au pătruns în bucătăria moldovenilor (fructe

cu carne, musacaua, pilaful etc.).

15

Tradiționale pentru bucătăria autohtonă sunt bucatele pregătite din cele mai

variate legume: roșii, ardei, vinete, varză albă, fasole, ceapa, usturoi, praj etc.

Legumele sunt folosite la pregătirea salatelor și sosurilor, ele sunt coapte,

înăbușite, murate, sărate sau marinate, obținîndu-se astfel adevarate opere de arta

culinara. Un colorit specific redă bucătăriei traditionale o diversitate mare de

bucate din porumb si făina de porumb: crupe, copturi, supe, fulgi, băuturi

nealcoolice, etc[66]. Mai cunoscuta este mămăliga – un terci din faina de porumb

cu gust fin și delicios. Mămaliga este servită cu jumări, fripturi, brînză, smîntînă

etc. Aceste și multe alte bucate apetisante contribuie în mare măsură la motivația

turistului de a alege anume țărișoara noastră ca punct turistic.

În bucataria moldoveneasca un rol aparte le revine produselor din carne, în

special la pregatirea bucatelor calde, dar și aperitivelor. Este populară zeama de

pui, borș, tocană, friptură și costiță din carne de porc, mici din carne de vită,

mangea din carne de berbec. Multe bucate din carne și pește sunt preparate la

grătar deasupra cărbunelui de lemn încins. Produsele astfel pregătite sunt de obicei

anterior marinate[35,pag 77].

Nici o sarbatoare traditionala nu se petrece fără sarmale, răcituri, tăiței cu carne de

pasăre etc. Masa de sărbatoare în Moldova este cu gust împodobită cu bucate

delicioase din făina de grîu: prajitei, copturi, învîrtite, placinte, sarailii cu fructe,

legume, nuci etc.

În diferite zone ale Moldovei predomină bucătăria locală: în zonele de est

ucrainenii preferă renumitele borșuri, la sud bulgarii vă pot servi cu un sos

tradițional – mangea din pui, iar gagauzii – cu sorpa, o supă din carne de berbec,

pregătită cu multe mirodenii, în comunitățile de ruăi sunt populare pelmeni – un

soi de coltunași cu carne, etc.

O însemnătate mare în motivația interesului turistic este și aceea că avem

foarte multe similitudini în bucătărie cu țările Balcanice.In bucătăria moldavă iese

în evidență simbioza tradițiilor mai multor popoare ceea ce face ca turiștii să ne

viziteze regulat,adică prin farmecul bucatelor pregatite cu mult har si dărnicie de

16

bucătarii noștri noi contribuim ca anume Moldova să fie alegerea perfectă pentru

turitii străini.

Cunoaștem bine faptul că bucătăria oricărei ţări reflectă cel mai bine multe din

tradiţiile locuitorilor, ospitalitatea lor, atitudinea faţă de anumite calităţi personale

ş.a. Bucătăria moldovenească mai este cunoscută departe de hotarele republicii,

bucatele deosebindu-se printr-un aspect plăcut şi prin calităţi gustative ex-

cepţionale.Majoritatea sunt pregătite din materie primă naturală şi ecologic pură, în

special, din legume, fructe, cereale, condimente, cărnuri, brânzeturi, vânat, peşte

ş.a. Bucătăria naţională enumera câteva sute de denumiri de preparate, dintre care

cele mai cunoscute sunt:

1) gustările şi antreurile: afumături de carne, mămăligă, salate din legume

proaspete, marinate sau murate, brânzeturi;

2) preparatele lichide: ciorbe, borşuri, zame;

3) preparatele de bază: costiţă, mititei, fripturi;

4) patiseriile: „pâine de casă", plăcinte, învârtite, vărzări, saralie;

5) deserturile şi dulciurile de casă: mere umplute, turte, salate din fructe;

6) băuturi nealcoolice: compoturi din fructe, chiseliţă;

7) băuturi alcoolice: vin din struguri şi fructe, rachiu etc[34,pag 123].

Aceste si multe alte particularitati fac ca fluxul de turisti totusi sa creasca si

sa ne viziteze nu doar o singura data.Gustul unic al fructelor,al legumelor care

sunt specifice doar poporului moldav ii uimesc pe toti ,incepind de la cei mici pina

la cei mai in virsta.

Acestea fiind spuse menţionez că bucătăria tradiţională a moldovenilor,din

cele mai vechi timpuri a ştiut să păstreze un ansamblu unitar şi divers, urmînd un

proces firesc de evoluţie istorică. Băcătăria moldovenilor se remarcă printr-o mare

varietate de bucate, ingeniozitate, dozare minimă a condimentelor, care reflectă

tradiţiile seculare strîns legate de psihologia poporului.Argumentele expuse sunt

doar citeva,insa oricare turist care calca pe plaiul nostru ramine frapat si extrem

uimit in cel mai placut mod de bucataria Republiciii Moldova.Astfel,odata cu

17

dezvoltarea bucatariei nationale in spatiul rural se dezvolta si turismul rural

deoarece turistii pot fi atrasi nu numai prin vizitarea obiectelor turistice,marea

majoritate vin pentru a gusta din vinurile noastre si bucatele gustoase pregatite cu

toata sirguinta de gospodinele noastre.

18

CAPITOLUL II OSPITALITATE,COMPORTAMENT,BUCĂTĂRIA

TRADIȚIONALĂ-PUNCTUL FORTE A COMPLEXELOR TURISTICE

RURALE DIN R.M.

II.1. Particularitățile organizării serviciilor de alimentație în complexe

turistice rurale a Republicii Moldova

În literatura de specialitate ,cazarea și alimentația ,alături de tratamente sunt

considerate servicii de bază.Între intoducerea în circuitul turistic a unor obiective

și constituirea bazelor de cazare și alimentație există paralelism evident,acesta

părînd ca o rezultantă strictă a cererii fiind sensibili la imperativele acesteia[8].

Serviciul de alimentație constituie o componentă de bază a produsului

turistic,valorificarea acestuia putînd fi făcuta atat ca produs individual,cît și în

asociere cu serviciile de cazare în sistem:pensiune,agropensiune[35,pag 87].

Serviciul de alimentație are ca scop satisfacerea trebuințelor de hrană ale

turiștilor,dar și a unor nevoi de recreere,divertisment si după caz,celor de afaceri.

Alimentatia reprezinta un serviciu turistic de bază,calitate oferită de:

1) funcțiile pe care le are ;

2) ponderea importanța in structura cheltuielilor de vacanță ;

3) timpul alocat de turiști acesteia.

În consecință conținutul și calitatea serviciilor de alimentație își pun amprenta

asupra calității si atractivității produsului turistic,cu efecte directe asupra

dimensiunilor si structurii circulației turistice.

În organizarea și proiectarea activității de alimentație trebuie avute în vedere o

serie de particularități ale acesteia :

1)să fie prezentă în toate momentele importante ale consumului turistic(puncte de

imbarcare,mijloace de transport,locuri de destinație sau sejur,puncte de

agrement)pentru a putea raspunde unei palete largi de trebuințe. Aceasta presupune

19

adaptarea activității (varietatea sortimentală,program ,structura serviciilor)la locul

și momentul oferirii prestațiilor.

2)să asigure o diversitate structurală atît a preparatelor,cît și a serviciilor oferite

pentru a raspunde cat mai bine diferitelor trebuințe. Aceasta presupune existența

unei varietăți de tipuri de unități in concordanță cu cerințele foarte diferite ale

clientului ;

3)să fie corelată(adaptată)cu particularitățile formei de turism atît în ceea ce

privește varietatea sortimentală,cît și orarul de funcționare a unităților ;

4)să satisfacă atît exigențele turiștilor autohtoni,cît și a celor străini.Aceasta

presupune prezența în structura ofertei de alimentație atît a produselor zonei pe

care o vizitează,cît și a unora comune majorității bucătariilor lumii ;

5)să reprezinte un element de selecție a destinațiilor de vacanță atunci cînd

celelalte componente ale ofertei sunt comparabile sau doar apropiate,contribuind la

creșterea atractivității voiajelor si a destinațiilor de călătorie ;

6)să constituie chiar motivația principală a călătoriei :este cazul unor produse

turistice în care componența dominantă este gastronomia și care se adresează unor

segmente largi de consumatori,de la cunoscători si experti la amatori,de la

gurmanzi la oamenii obișnuiți[46].

Conform Hotărîrii cu privire la aprobarea Normelor metodologice și criteriile de

clasificare a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare si de servire a

mesei nr.643 din 27.05.2003, „structura de primire turistică cu funcțiune de servire

a mesei ” reprezintă o construcție sau amenajare,din cadrul structurilor de primire

turistică cu funcțiuni de cazare sau amplasate in localități turistice,sau in stațiuni

turistice , administrate de agenți economici din industria turistică,destinată,prin

proiectare și execuție ,alimentației turiștilor[38].

În analiza mea am dorit să mai menționez faptul că servirea clienților cu

preparate culinare și băuturi in structurile cu funcțiuni de deservire a mesei

constituie un element de evaloare a gradului de civilizație a unei societăți.

20

Asigurarea unei baze tehnico-materiale, necesare pregatirii și servirii hranei în

aceste structuri, permite realizarea unei producții culinare, diversificate, care sa

satisfaca cele mai exigente gusturi ale turișilor, aplicarea principiilor unei

alimentații cît mai raționale, științific determinate, respectarea normelor igienico-

sanitare și ceea ce este mai edificator crează timp liber membrilor societății, pe

care să-l folosească în scopuri cultural-educative, social politice sau de odihnă

pentru obținerea sau refacerea sanătății[44,pag 49].

În condiţiile în care turismul modern capătă dimensiuni din ce în ce mai mari,

o problemă deosebit de importantă cu care se confruntă în tot mai mare măsură

industria hotelieră este asigurarea unor servicii ireproşabile turiştilor.

Privit pe un plan foarte larg, comportamentul clientelei turistice nu se deosebeşte

prea mult de cel pe care îl are la reşedinţa sa permanentă. Cu toate acestea, în timpul

vacanţelor turiştii solicită condiţii superioare de confort, îndeosebi pentru serviciile

de alimentaţie, condiţii traduse în practică printr-o ambianţă plăcută a sălilor de

consumaţie, printr-o ofertă diversificată şi calitativ superioară, printr-o servire

promptă şi ireproşabilă.

Pe parcursul istoriei au fost aplicate diferite metode si tehnici ,unele mai

simple ,altele sofisticate sau chiar necinstite de a atrage călătorii spre o

destinație .De exemplu ,raportul “preț-calitate” favorabil turistului ,jocurile de

noroc,publicitate[49,pag 143].Pentru a obține ca destinația să fie atractivă

turiștilor in complexele turistice rurale din Republica Moldova își axeaza

eforturile pe următoarele priorități:

-ospitalitate;

-resurse turistice atractive și accesibile;

-stil tradițional;

-rafinament.

Afirm acest lucru deoarece relația gazdă-turist e foarte importantă,ea trebuie să

fie ospitalieră în orice împrejurare.Chiar și atunci cînd turistul manifestă un interes

specific față de anumite lucruri,cărora localnicii noștri nu le dau nici o atenție sau 21

le percep ca ceva obișnuit. Despre ospitalitatea moldovenilor confirmă și faptul

cum sunt întîmpinați și tratați oaspeții ,așezarea acestora “în capul mesei” și

servirea cu cele mai sincere urări de bine și toasturi[54,pag 122].

O gazdă primitoare ,dacă vorbim în termeni de specialitate ,cănd are oaspeți în

familie ,este ,în același timp,bucătar,ospatar și barmăn.Aceasta a condiționat

apariția la moldoveni a unui fel distinct de a aranja bucatele in tacîmuri,de a servi

oaspeții cu bucate și băuturi.Elementele tradiționale și locale trebuie practicate și în

cazul turismului rural ,pentru a întregi imaginea despre sat și locuitorii lui.

În concluzie îmi permit să afirm la cele menționate anterior că particularitățile

organizării serviciilor de alimentație în complexele turistice rurale din Republica

Moldova au un rol destul de pronunțat cu toate că în turism calitatea serviciilor mai

este determinată și de gradul de pregătire a forței de muncă implicate,însă aceasta

oricît de performantă nu ar fi nu poate înregistra succese mari economice fără o

bază materială corespunzătoare.

II.2 Apariția și evoluția culturii gastronomice moldovenești și rolul ei în

dezvoltarea turismului rural.Specificul bucătăriei tradiționale moldovenești

Bucătăria oricărei țări reflectă cel mai bine multe din tradițiile

locuitorilor ,ospitalitatea lor, atitudinea față de anumite calități personale ș.a.

Bucătăria moldovenească este cunoscută departe de hotarele

republicii ,bucatele deosebindu-se prin aspect plăcut și prin calități gustative

excepționale.Majoritatea sunt pregătite din materie primă naturală și ecologic pură

in special ,din legume,fructe ,cereale,condimente,cărnuri,brînzeturi,vînat,peșăte

ș.a.Bucătăria națională enumeră citeva sute de denumiri de preparate,dintre care

cele mai cunoscute sunt:

-gustările și antreurile:afumături de carne,mămăliga,salate din legume

proaspete,marinate sau murate,brinzeturi;

22

-preparatele lichide:ciorbe,borșuri,zame;

-preparatele de bază:costiță,mititei,fripturi;

-patiseriile:”pîinea de casă”,plăcinte,învîrtite,vărzări,saralie;

-deserturile si dulciurile de casă: mere umplute,turte,salate sin fructe;

-băuturi nealcoolice:compoturi din fructe,chiselițe;

- băuturi alcoolice: vin din struguri și fructe,rachiu etc[30,pag 53].

Acestor bucate și băuturi le-a mers faima pină în cele mai îndepărtate colțuri ale

lumii,bucătăria moldovenească fiind considerată drept una originală,sănătoasă și

desăvîrșită.

Diferite zone ale Moldovei au specificul lor de pregătire și servire a bucatelor.O

vorbă din bătrîni spune :”Cîte bordeie ,atîtea obiceie”,ceea ce în cazul nostru se

potrivește cel mai bine[35,pag 80].

Tradiționale pentru bucataria autohtona sunt bucatele pregatite din cele mai

variate legume: roșii, ardei, vinete, varză albă, fasole, ceapă, usturoi, praz etc.

Legumele sunt folosite la pregatirea salatelor si sosurilor, ele sunt coapte,

înabușite, murate, sărate sau marinate, obținîndu-se astfel adevarate opere de arta

culinară[69].

Un colorit specific redă bucătăriei tradiționale o diversitate mare de bucate din

porumb si făina de porumb: crupe, copturi, supe, fulgi, băuturi nealcoolice, etc.

Mai cunoscută este mămăliga – un terci din făina de porumb cu gust fin si delicios.

Mămăliga este servită cu jumări, fripturi, brînză, smîntînă etc .

În bucătăria moldovenească un rol aparte le revine produselor din carne, in special

la pregatirea bucatelor calde, dar și aperitivelor. Este populară zama de pui, borș,

tocana, friptura si costita din carne de porc, mici din carne de vita, mangea din

carne de berbec. Multe bucate din carne si peste sunt preparate la gratar deasupra

cărbunelui de lemn încins. Produsele astfel pregatite sunt de obicei anterior

marinate.

Nici o sărbătoare tradițională nu se petrece făra sarmale, răcituri, taiței cu carne

de pasăre etc. Masa de sărbătoare în Moldova este cu gust împodobită cu bucate

23

delicioase din faină de grîu: prajiței, copturi, invîrtite, placinte, sarailii cu fructe,

legume, nuci etc.

În diferite zone ale Moldovei predomină bucătăria locală: in zonele de est

ucrainenii preferă renumitele borșuri, la sud bulgarii vă pot servi cu un sos

tradițional – mangea din pui, iar găgăuzii – cu sorpa, o supă din carne de berbec,

pregatită cu multe mirodenii, în comunitățile de ruși sunt populare pelmeni – un soi

de coltunași cu carne[44,pag 67] .

În bucătăria moldovenească sunt servite o gama variată de băuturi tradiționale:

compoturi, sucuri din fructe, dar și băuturi tari: vinuri, divinuri, brendi, rachiul, etc.

Viticultura în Moldova are tradiții multiseculare.

Celebrele vinuri moldovenești sunt cunoscute si apreciate departe peste hotarele

țării.(ANEXA 9) Ele pot fi seci, pentru desert sau tari, pot avea un buchet variat de

arome si nuanțe cromatice. La pregatirea vinurilor sunt folosite soiuri europene:

Sovignon, Cabernet, Muscat etc., dar si cele moldovenești: Fetească, Rara neagră,

Moldova etc. Băuturile tari: rachiurile, brendy si divinurile sunt pregatite dupa

tehnologiile tradiționale[56,pag 106].

Istoria bucătăriei se confruntă cu istoria omenirii. Punctul de plecare al bucătăriei îl

putem localiza odata cu apariţia focului. Descoperirea focului revoluţionează hrana

omului, acum alimentele suferă transformări: prin frigere, ele devin gustoase,

aromate, pline de savoare. După foc, fermentaţia revoluţionează obiceiurile

alimentare, acţiunea fermentaţiei nu se reduce numai la conservarea alimentelor, ea

transformă textura şi gustul acestora, prin fermentaţie, fructele si strugurii se

transformă în băuturi alcoolice, bere, vinuri, prin fermentaţie laptele dă naştere la

noi produse.

Dezvoltarea bucătăriei privită în ansamblul istoriei, parcurge cronologic mai

multe perioade: Începuturile artei culinare, până la aproximativ anul 1000 î.e.n

alimentaţia de bază era carnea, în Egipt se făceau pâinişoare din grâu şi erau

cunoscute vinul şi berea. Perioada preclasic, până la căderea Romei, perioada lui

Homer şi Pericle.

24

În Imperiul Roman, arta culinară era foarte apreciată. Bucătării prezentau

bucatele cu aspectul lor iniţial; peştele şi vînatul trebuiau să păstreze forma din

starea lor vie, principalul mijloc de preparare al hranei era frigerea. Perioada

barbarismului pînă în evul mediu târziu, acum dezvoltarea bucătăriei inregistreaza

o stagnare.

In perioada sec. al XIV-lea, bucătăria cunoaște o dezvoltare mult mai mare. La

curțile marilor seniori si regi se organizau adevaratele orgii alimentare. Banchetele

devin o adevarata manifestare a gloriei si a bogatiei stăpînilor. In perioada clasică,

perioada cuprinsă între mijlocul secolului al XVII-lea si pana lainceputul secolului

al XX-lea, bucătăria incepe sa devină arta culinară. Parisul devine centrul artei

culinare. Prepararea si prezentarea cît mai estetică a bucatelor au o importanță

deosebită[50 ,pag 28].

Bucătarii francezi devin renumiți nu numai la Paris dar și la curțile imperiale

din Europa. Bucătăria moldovenească, a reusit de-a lungul vremii, sa-și păstreze

tradiția, bucătarii au știut să transmită urmașilor gustul mîncărurilor noastre

tradiționale, acestia au imbunătațit si rafinat mîncărurile dar au pastrat nealterata artă

culinară tradițonală.

Daca privim in prezent dezvoltarea si imbunatațirea rețetelor nationale putem

observa ca astăzi, la prepararea mîncărurilor, se folosește tot mai puțin untură chiar în

timpul iernii, aceasta este înlocuită cu untdelemn, unt sau margarină. Se folosește tot

mai putin rantasul sau ceapa prajită. Acestea sunt înlocuite cu ceapa înabușită și făină

dizolvată în apă.

Se folosesc tot mai putin oasele, pentru a îmbunatați gustul mîncărurilor, ele sunt

înlocuite de supe concentrate. Aceste modificări în bucătăria tradițională au aparut din

nevoia de a obtine mîncăruri dietetice[63,pag 124].

Un alt factor care a determinat modificări în modul de pregatire al mîncărurilor este

"lipsa de timp" a gospodinelor, precum si aparifia unor preparate si semipreparate

obtinute industrial, care pe de o parte ușureaza munca în bucătărie, iar pe de altă parte,

specificul si gustul inedit al mîncării de alta dată se pierde. Mîncarurile specifice si

25

traditionale, cunoscute si apreciate atat in țară, cît și în străinătate, sunt realizate astăzi

de marile restaurante, insa foarte puțin și de gospodăriile tărănesti care au putea

participa la turismul rural, ele aduc peste veacuri tradiția milenară a poporului

nostru.Interactiunea poporului basarabean cu diverse popoare a dus la acapararea

multor tradiții ale altor popoare.

Ucrainenii, rușii, grecii, evreii, turcii, nemții, care locuiesc pe acest meleag de

multa vreme, au contribuția lor in dezvoltarea retetelor culinare tradiționale. La

rîndul ei, cultura avansată a vinificației moldovenești s-a integrat in obișnuintele

gastronomice ale etniilor conlocuitoare, imbogațind masa lor cu produsul magnific

al podgoriilor moldovenesti[45,pag 111].

Astfel, grecii, pe lîngă faptul ca le-au împartașit moldovenilor din experiența lor

vitivinicolă, mai au și meritul de a fi adus cu ei mai multe secrete și tehnologii

specifice bucătăriei mediteraniene. Din ea am preluat predilecția pentru aluatul cu

drojdii si cel in foi, abundența uleiurilor vegetale, folosirea vinului sec la

prepararea bucatelor din legume si carne, pentru sosurile picante. Asemenea

preparate se îmbina fericit cu vinurile albe, produse din soiurile Trainer

Sauvignon,Shardonnay. Aceste vinuri potolesc setea si dau un plus de energie.

Un renume mondial și-au caștigat vinurile Sauvignon și Shardonnay, produse de

Acorex Wine Holding, Dionisos-Mereni si Doina-Vin. Mai multe bucate comune

pentru tot spațiul balcanic, aflat odinioară sub sceptrul otoman, poartă denumiri

turcesti: ghiveci, musaca, ciorba etc.

Influențele turcești au completat bucătăria tradițională cu noi modalități de

pregatire a mîncărurilor din carne de miel. În funcție de modul de preparare a lor,

aceste bucate cer să fie servite cu vinuri albe (Shardonnay) sau roșii (Cabernet,

Merlot). Ultimele, mai ales dacă sunt produse din poamă cultivată în sudul

Moldovei, pot deveni podoaba oricarui ospăț, armonizînd perfect cu preparatele

din carne.

Ne referim la producția combinatelor Cricova, Mileștii-Mici, Leovin etc.

Astfel,odată cu dezvoltarea bucătăriei naționale în spațiul rural se dezvoltă și

26

turismul rural deoarece turiștii pot fi atrași in mediul rural nu numai pentru

vizitarea obiectivelor turistice,marea majoritate vin doar pentru a gusta din vinul

roșu si bucatele moldovenenești gustoase.

II.3.Perspectivele dezvoltării structurilor de primiri turistice cu funcțiuni de

primire și deservire a mesei în mediul rural a R.M.

Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare este o construcție sau

amenajare destinată ,prin proiectare și execuție ,cazării turiștilor straini și

interni ,inclusiv colaboratorilor instituțiilor cărora le aparțin structurile

respective.Structura de primire turistică cu funcțiuni de servire a mesei ,la rindul

său ,este o construcție sau amenajare .din cadrul acesteia ,sau amplasate în

localități turistice sau stațiuni turistice,destinată, prin proiectare și

execuție,alimentației turiștilor[8].

Astfel, potrivit Normelor metodologice şi criteriilor de clasificare a structurilor de

primire turistice cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei (Hotărârea Guvernului

nr. din 27 mai 2003, publicată în Monitorul oficial nr.99-103 din 6 iunie 2003),

structuri turistice cu funcţiune de cazare sunt:

-Hotel (1,2,3,4,5 stele)

-Hotel - apartament (2,3,4,5 stele)

-Vilă turistică (1,2,3,4,5 stele)

-Pensiune turistică (1,2,3,4 stele)

-Pensiune agroturistică (1,2,3 stele)

-Camping (1,2,3,4 stele)

-Sat de vacanţă (2,3 stele)

-Tabără de vacanţă (1,2 stele)

-Apartament sau cameră de închiriat în locuinţe familiale (1,2,3 stele).

27

În mare parte, toate aceste structuri pot fi dezvoltate în mediul rural, totodată, este

de remarcat că cele mai des întâlnite forme de cazare în satele din regiune sunt:

pensiunile, vilele turistice, satele de vacanţă campingurile, bungalourile, taberele

de vacanţă, motelurile[34,pag 44].

În mare parte, toate aceste structuri pot fi dezvoltate în mediul rural, totodată, este

de remarcat că cele mai des întâlnite forme de cazare în satele din regiune sunt:

pensiunile, vilele turistice, satele de vacanţă campingurile, bungalourile, taberele

de vacanţă, motelurile.

Normele prevăd următoarele tipuri de structuri turistice cu funcţiuni de servire a

mesei:

Restaurant

-Restaurant clasic (1, 2, 3, 4, 5 stele)

-Restaurant specializat

-Restaurant pescăresc (2, 3, 4, 5 stele)

-Restaurant vânătoresc (2, 3, 4, 5 stele)

-Restaurant dietetic (1, 2, 3, 4 stele)

-Restaurant lacto-vegetarian (1, 2, 3, 4 stele)

-Restaurant - rotiserie (1, 2, 3, 4 stele)

-Restaurant - zahană (1, 2, 3,4 stele)

-Restaurant familial sau pensiune (1, 2, 3, 4 stele)

-Restaurant cu specific local sau naţional (2, 3, 4, 5 stele)

-Restaurant cu program artistic (3, 4, 5 stele)

Braserie (3, 4, 5 stele)

- Berărie (3, 4, 5 stele)

-Grădină/terasă de vară (2, 3, 4, 5 stele)

Bar

-Bar de noapte (3, 4, 5 stele)

-Bar de zi (2, 3, 4, 5 stele)

-Cafe-bar (2, 3, 4, 5 stele)

28

-Disco-bar (2, 3, 4, 5 stele)

-Bufet-bar (1, 2, 3 stele)

-Fast-food

-Restaurant fast-food (1, 2, 3 stele)

-Restaurant fast-food cu autoservire (1, 2, 3 stele)

-Bufet tip expres, bistrou (1, 2, 3 stele)

-Pizzerie (1, 2, 3 stele)

-Snack-bar (1, 2, 3 stele)

-Cofetărie (1,2,3,4,5 stele)

-Patiserie (1, 2, 3 stele).

Atît în mediul rural cît și urban perspectivele dezvoltării structurilor de primiri

turistice cu funcțiuni de primire și deservire a mesei au avut și pină in prezent

joacă un rol desăvirșit persistînd o mulțime de posibilități reale de creare a unei

rețele ample de cazare ce contribuie la îmbunătățirea imaginii Republicii

Moldova.

Aceasta se poate realiza prin cîteva modalități :

1)evaluarea și modernizarea unităților existente (hoteluri,baze de odihnă,tabere

pentru copii etc.);

2)extinderea spațiilor de cazare în pensiuni rurale sau agroturistice, utilizînd odăile

disponibile din casele private ale sătenilolor;

3)extinderea spațiilor de cazare în vilele private din locurile pitorești(de exemplu

ale unor orășeni,care locuiesc în ele doar cîteva zile sau săptamîni în an);

4)constituirea de unități de cazare moderne în zonele turistice noi amenajate(zone

naturale protejate,plaje,suburbii);

5)o combinație a acestora[54,pag 79].

Pentru introducerea în circuitul serviciilor a acestor unități vor fi luate în

considerare un număr minim de criterii acceptate de turiști ,recunoscute drept

necesare de către profesionoștii din domeniu.

Aceste exigențe țin de :

29

*starea generală a unităților de primire;

*organizarea spațiilor anterioare;

*instalații tehnice;

*suprafața minimă odăilor de cazare și a altor camere pentru uz turistic;

*echiparea sanitară;

*dotarea camerelor cu mobilier,lenjerie și cu alte obiecte ;

*existența telefonului;

*dotarea spațiilor pentru pregătirea și servirea mesei;

*alte servicii specifice unității.(ANEXA 10)

În continuare am să prezint minimul acceptat drept criteriu de standardizare a

categoriilor inferioare (1 stea) pentru diferse unități de cazare posibile in mediul

rural.

Pensiune turistică sau agroturistică(1 stea)

*clădirile ,inclusiv anexele gospodărești ,trebuie să aibă un aspect corespunzător;

*firmă și însemn distinctiv;

*spații înconjurătoare și căile de acces să fi întreținute bine;

*accesul în odăile oaspeților ,inclusiv grupurile sanitare ,să fie direct;

*spații corespunzătoare și igienice pentru prepararea și servirea mesei,bcătărie

dotată;

*un spălător cu lavuar cu apă curentă;

*dotarea bucătăriei: plită sau reşou cu minim 2 ochiuri, vase şi ustensile, frigider;

*personalul să deţină brevete de turism[65,pag 16].

Acesta a fost doar un exemplu pe care l-am oferit cu toate că aici putem să dăm

trimitere la mai multe,însa am dorit de aici să pornesc cu ideea și să ajung la aceea

că Republica Moldova are o perspectivă destul de solidă ,deoarece punctele forte ale

ei sunt pronunțate ,și anume:

* este o țară agrară;

*amplasarea în mijlocul Europei;

*o infrastructură perfectă în restaurante;

30

*gustul bucatelor (asemănătoare cu alte țări) și totodată unice.

Contribuția activităților hoteliere la desfărșurarea activităților turistice rezidă din

necesitățilie fiziologice pentru odihnă și reconfortarea omului din timpul călătoriei

și sejurului turistic.În general omul consacră în ciclul de 24 ore dintr-o zi circa 7-8

ore somnului și alte cîteva ore alimentației.Dacă la acest timp se mai adaogă și alte

necesități ale omului modern rezultă că mai mult din jumătate din timpul de vacanță

al unui turist ajuns in stațiune este consumat în incinta obiectivelor turistice.Pentru a

corespunde acestor cerințe ,obiectivele de cazare pot îndeplini anumite funcții

complexe,printre care pot fi menționatez:

*funcția propriu-zisă de cazare;

*funcții complementare legate de completarea funcțiilor de cazare și pentru

petrecerea timpului pasagerilor;

*funcții productive ,impuse de procesele de pregătire a alimentației clientelei;

*funcții comerciale ,menite să asigure aprovizionarea clientelei cu o serie de bunuri

necesare în timpul sejurului;

*funcții de informare :acestea sunt similare cu cele ale agențiilor de turism și de

regulă depășesc necesitățile de informare sle clientelei cu privire la activitățile

propriu-zise ale complexelor hoteliere,venind în întîmpinarea turiștilor pentru o mai

bună orientare a acestota[52,pag 132].

Activitatea hotelieră și de restaurant e rezultatul îmbinării armonioase a acestor

funcții menite să asigure condițiile de confort ale căminului temporar al turiștilor în

timpul sejurului.Cu alte cuvinte ,dacă se admite ipoteza că obiectivul de cazare,mai

precis nucleul receptiv de cazare pe care îl ocupă turistul ,indiferent de categoria de

confort ,reprezintă refacerea energiei consumate în timpul zilei,întreaga activitate de

prestații hoteliere trebuie astfel conceputa și dirijată încît clienții să se simmta cît

mai bine din momentul sosirii lor pînă în momentul părăsirii locației

respective.Pentru a sublinia importanța acestor premise mai trebuie precizat și faptul

că în perioada vacanțelor cînd turiștii nu mai sunt sorbiți de preocupările

cotidiene ,pretențiile față de nivelul calitativ al serviciilor cresc considerabil.De aici

31

recurg și particularitățile specifice de organizare a serviciilor hoteliere ,de

alimentație ,care urmăresc logica solicitărilor în funcție de caracteristicile

individuale ale preferințelor fiecărui turisc.

Serviciul de cazare reprezintă,alături de cel de transport ,alimentație publică și

agrement ,una din prestațiile de bază solicitate de turist pe durata călătoriei sale

și ,totodată,un factor important de stimulare a cererii turistice[54,pag

116].Conținutul acestui serviciu este determinat de faptul că obiectivul de cazare

îndeplinește pentru turist rolul de domiciliu temporar ,trebuind deci să aibă

funcționalitate complexă.

Conform datelor oficiale a OMT în Republica Moldova avem 13 pensiuni turistice

și agroturistice[70](ANEXA 11)

Cererea în creștere pentru vacanțele în zonele rurale i-a determinat pe

proprietarii de pensiuni turistice din țara noastră să majoreze numărul locurilor de

cazare ,trecind de la etapa pensiunilor cu una,două camere la cea cu cel puțin zece

camere,proiecte care presupun investiții mari.Cele 13 pensiuni care există la

momentul de față pe piața moldovenească,cele mai multe dintre ele ,respectiv

45%,operînd cu trei,cinci camere,în timp ce 35% au mai puțin de trei camere.Circa

17% lucrează cu șase și doar 3% dețin 10-20 camere.Conform aceloraș date vedem

că numărul structurilor cu funcțiuni de primire crește,dar mai ales capacitatea de

cazare.De exemplu multe pensiuni au început cu 2-3 camere și s-au extins pînă la 10

camere.În alte cazuri s-a inceput cu o pensiune, iar dezvoltarea a constat în

construirea celei de-a două pensiuni în aceeași curte sau pe un teren în apropiere pe

care l-a achiziționat[70].

Pentru a avea o activitate profitabilă ,structurile de primiri turistice cu funcțiuni de

primire și deservire a mesei trebuie să funcționeze la un grad de ocupare anual de

minim 30%.Aproximativ 70% dintre persoanele care cumpără serviciile pensiunii

sunt persoane fizice ,restul fiind companii care rezervă camere pentru trainingul

angajaților.

32

Dezvoltarea agroturismului în alte regiuni sunt într-un stadiu mediu de

dezvoltare ,precum Casa Părintească,Casa Mierii.În localitățile țn care există 1-2

pensiuni agroturistice vor apărea mai multe.Se vor dezvolta și diversifica activitățile

la nivel de pensiune și la nivel de localitate, de genul de plimbări cu

biciclete,participări la învățări de meșteșuguri ,festivaluri gastronomice sau

folclorice[69].

Nu doar moldovenii au început să fie interesați de vacanțele în zonele rurale dar și

străinii vin în Moldova pentru acest tip de turism.

Sunt mulți turiști străini care preferă agroturismul ,mai ales cei din

Franța ,Germania,Ungaria,Austris care vin în special individual ,dar și japonezii și

americanii care vin în grupuri organizate ,japonezii preferînd zona de nord.

Un alt punct forte față de țările apropiate este faptul că structurile noastre de primire

sunt foarte diversificate ,de la rustice la moderne,de dimensiuni mici sau

mari,modeste sau de lux[67].De asemenea ,traseele tematice conferă un atu în

plus ,prin atracțiile turistice și elementele de nouatate pentru străini și nu numai.

Structura de primire turistică cu funcțiune de deservire a mesei acupă o poziție unică

și importantă în industria hotelieră.În general,pînă șa 50% din încasările unui hotel

pot să vină de la activitatea de alimentație ,dar datorită complexității ei asigură

numai 10-20% din profitul total al hotelului și acesta în ciuda eforturilor de a

transforma acest compartiment într-un centru de profit.Mulți hotelieri privesc

activitatea acestui compartiment ca pe o activitate principală de marketing ,care are

în vedere în primul rînd atragerea clienților în hotel și ,în al doilea rînd ,obținerea de

profit.Existența restaurantelor în hotel permite oferirea unui serviciu complet

clienților ,incluzînd serviciul la cameră(Room service).

Este un fapt acceptat în industria hotelieră:existența unor servicii de alimentație de

calitate contribuie decisiv la imaginea structurii respective.

Se consideră că pentru succesul unei activități de alimentație publică ,cinci

elemente trebuie să fie prezente(five “goods”):

1) O bună atmosferă(good atmosphere);

33

2) Servicii de calitate(good service);

3) Preparate culinare de calitate(good food);

4) Prețuri competitive(good value);

5) Managment competent(good managment).

1)O bună atmosferă.Interiorul restaurantului trebuie privit într-o perspectivă

completă,referitoare la decorațiuni,vestimentația personalului de servire(în ton cu

decorul),vesela,tacîmuri,fețele de masă,etc.Trebuie creată o atmosferă de

deconectare ,astfel încît serviciul de alimentație să fie privit ca o mică

vacanță.Multe cercetări de marketing au stabilit drept criterii principale ale alegerii

unui restaurant –curățenia,amplasarea și ambianța interioară.

2)Servicii de calitate-pregătirea continuă a angajaților este o cerință principală

pentru oferirea de servicii de calitate.Se consideră că pentru a fi capabil să oferi

servicii de calitate în mod permanent trebuie să fii pregătit și încurajat în acest

sens.În acest proces ,o importantă influență o ar starea relațiilor de muncă din

restaurant.

Indiferent de tipul serviciului oferit,principalul lucru pe care angajatul trebuie sa-l

recunoască este importanța clientului.

3)Preparate culinare de calitate.Este dificil de dat definiție a unui preparat culinar

de calitate atît timp cît preferințele în acest domeniu sunt atît de diverse.Dar dacă

acestea au o prezentare deosebită și sunt apreciate de clienți ,pot fi incluse în

categoria preparatelor culinare de calitate.

4)Prețuri competitive.Calea principală de analiză a competitvității prețurilor este

chestionarea clienților referitor la concordanța dintre prețurile produselor și

calitatea preparatelor culinare și a procesului de servire.

5)Managment competent.Principala preocupare este ca serviciul să îndeplinească

toate standardele de calitate.Importanța este abilitatea de a atrage clienți importanți

,cum ar fi organizații și firme pentru organizarea de recepții ,mese oficiale etc.

34

Prin unități de servire se înțelege localul format din mai multe încăperi ,dotate

cu utilaj,mobilier și obiecte de inventar,corespunzător gradului de

confort,categorie,în care este încadrată unitatea[54,pag 50] .

Încadrarea unităților pe categorii se face în funcție de amplasarea acesteia,gradul

de confort,forma de servire,modul de reconfortare și distracție a

consumatorilor,nivelul de pregătire a personalului.Republica Moldova are o

perspectivă foarte mare în acest domeniu deoarece in primul rînd restaurantele

noastre sunt perfect proiectate,construite si reamenajate.Materialele de finisare sunt

aspectuoase,cu un colorit plăcut și o durată de servicii cît mai mare.Zonele

principale de decorare în saloanele de servire sunt judicios alese fiind vizibile din

toate unghiurile posibile .

Cele menționate de mine au fost doar părți pozitive cu toate că cunoaștem cu

toții că există și negative ,ca de exemplu:

1)dacă infrastructura în restaurante este perfectă atunci infrastructura drumurilor

are un impact negativ asupra turistilor interni mai ales pentru cei străini;

2)prețurile pentru cazare sunt ridicate,lumina ,care a influențat la prețul produselor;

În analiza mea am venit cu niște propuneri pentru o perspectivă de succes a

structurilor de primiri turistice cu funcțiuni de primire si deservire a mesei în

mediul rural al republicii și anume:

1)bazarea pe agropensiune,deoarece în primul rînd este mai profitabilă dar și de

aceea că în ultimii ani se observa o cerere tot mai mare,manifestată de către turiști

pentru servicii turistice de calitate superioară anume situate în mediul rural;

2)cercetarea căilor de perfecționare a sistemelor de deservire cît și introducerea

formelor noi de deservire a turiștilor;

3)urmărirea regulilor de bază în vederea organizării deservirii consumatorilor;

4)analiza tuturor elementelor componente a procesului de deservire;

5)prezentarea unei idei noi ce ar permite dezvolatarea ramurei date;

6)cercetarea opiniilor și sugestiilor privind organizarea deservirii[66].

35

Generalizînd cele expuse anterior afirm cu fermă convingere că Republica

Moldova are perspective bine conturate în domeniul structurilor turistice cu

funcțiuni de primire și deservire a mesei.

36

CAPITOLUL III PARTICULARITĂȚILE DESERVIRII MESEI ÎN

PENSIUNEA TURISTICĂ „LA HANUL LUI VASILE”

III.1. Principalii factori de reușită a structurilor de alimentare din pensiunea

turistică „La Hanul lui Vasile”

Aflată în imediata apropiere a orașului Chișinău pensiunea turistică „Hanul lui

Vasile” rămîne un loc miraculos pentru toți călătorii locali sau veniți de pe alte

meleaguri.

Structura de primire turistică „La Hanul lui Vasile ” este clasificată ca o

pensiune turistică conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 643 din

27 mai 2003.Pensiunea turistică este o structură de primire situată intr-o localitate

urbană sau rurală ,destinată cazării turiștilor ,cu o capacitate între 3 și 20 de

camere ,funcționînd în locuințe private sau în clădiri independente ,care asigură și

pregătirea și deservirea mesei[68].

Succesul unui restaurant sau al oricărui tip de local depinde de o sumă de

factori.Unii consideră că cel mai important lucru este mîncarea ,specificul acesteia

și modul de pregătire.Alții spun că atunci cînd mergem la restaurant ,o facem

pentru experiența în sine,nu doar pentru a mînca.Simțul estetit este esențial atunci

cînd vine vorba de prezentarea produselor pentru ca, indiferent de cît efort s-a

depus în realizarea preparatelor ,dacă acestea nu sunt expuse sau prezentate în așa

fel încît să îl atragă pe turist.

37

Principalii factori de reușită a restaurantului din această pensiune este chiar și

amplasarea acestei pensiuni care este favorizată de elementele reprezentative ale

potențialului natural,care pot conferi o calitate necesară serviciilor oferite[67].

Comuna Tohatin este situată în Cîmpia Terasată a Nistrului Inferior la 7 km est de

municipiiul Chișinău.Cum am menționat că amplasarea este perfectă pentru o

structură ca pensiune turistică :este înconjuraă de un peisaj verde ,deși în

apropierea orașului este situată ,imaginea ei este o face imposibil de omis cu

vederea ceea ce influențează asupra tuturor structurilor.

„La Hanul lui Vasile ” are mai multe unități de alimentație:

-reataurant –cramă construit în concordanță perfectă cu beciurile

moldovenești ,care păstrează o colecție deosebită de vinuri moldovenești și alte

băuturi alcoolice.

-foișoarele situate pe lac, disponibile pe perioada de vară.Confencționate din

lemn ,hexagoanele cu latura de 2m potrivit servirii meselor țn aer liber.Sunt de

dimensiune medie-superioară care poate adăposti pînă la 14 persoane.

-terasele de vară ce au o capacitate de 20-40 persoane pentru o masă festivă sau o

cină de afaceri.

-sală de ceremonii cu capacitatea de 180 persoane.Se întinde pe o suprafață de 45

mp,mobilată cu piese confecționate din lemn natural de carpen.Aici găsim și un

minibar de unde se poate servi băuturi calde (ceai,cafea.cappucino) dar și băuturi

reci alcoolice sau nealcoolice.

-sală pentru organizarea mesei de furșet.

-sală pentru întîmpinarea oaspeților.

Un rol desăvîrșit in funcționarea restaurantului din pensiunea dată este și

funcționarea perfectă a spațiilor de producție,ca de exemplu:

-bucătăria și secțiile ei ;

-laboratorul de cofetărie;

-carmangeria[69].

38

Pentru funcționarea perfectă a restaurantului bucătăria pensiunii „La Hanul lui

Vasile”a avut și are un aport major deoarece alimentația este cheia spre

succes.Bucătăria este o încăpere importantă a unei pensiuni turistice ,în care este

preparată mîncarea și care este echipată cu alimente ,farfurii și tacîmuri De obicei

dispune de apă curentă și diverse aparate electrocasnice(aragaz,frigider,mixer etc.).

În bucătărie este nevoie neapărat de cîteva lucruri :

-sursă de apă;

-sursă de căldură pentru gătit ;

-ustensilele de gătit;

-sursa de energie electrică-utilaj,plită,aragaz,frigider,congelator,mixere,oale sub

presiune ,obiecte de inventar diverse etc[40,pag 139].

Pe lîngă bucătărie ,o influență aprofundată o are și bucătarul de la pensiunea

noastră.„La Hanul lui Vasile ” bucătarul respectă următoarele cerințe :

-are o pregătire specialăîn domeniu prin intermediul școlii profesionale ;

-cunoaște tehnologia de preparare ,regulile de amenajare și temperatura de servire

a bucatelor;

-prezintă consumatorului informație scurtă cu privire la conținutul produselor

servite;

-cunoaște și îndeplinește cerințele legislației privind condițiile și termenele de

păstrare a produselor culinare;

-cunoaște mecanismul d instalare și funcționare a utilajului respectiv ,asigurînd

securitatea consumatorului în timpul servirii .

Departamentul alimentației oferă clienților o diversitate de facilități ,dar se

concentrează ,în special ,pe oferta de preparate culinare și băuturi .De astfel în

SUA acest departament se numește „Food and Beverage”[58, pag 143].Serviciile

specifice acestui departament pot fi asigurate prin caffe-shop-uri,restaurante

specializate,departamentele banchete și room-service.

De asemenea restaurantul mai organizează mese festive și de protocol, nunți,

aniversări, fiecare cu meniuri speciale. Pentru fiecare dintre aceste ocazii speciale,

39

restaurantul pune la dispoziția clienților meniuri deosebite, care sunt realizate fie în

totalitate de cei de la restaurant, sau sunt pregatite în funcție de dorințele celor care

le comandă. Pentru aceste ocazii angajații restaurantului asigură si amenajarea

saloanelor, în funcție de tipul evenimentului.

Succesul acestui restaurant se datorează și faptului funcțiilor pe care le

îndeplinește:

1)funcția de hrănire ,nutriție –care se manifestă în special ,la masa de prînz luate în

afara domiciliului și și la mesele fugare luate în afara orelor obișnuite de

masă.Serviciul este rapid,costul mesei scăzut.

2)funcția de agrement- care se manifestă la mesele luate într-o unitate de

alimentație seara ,in week-end,în timpul concediului,constringerile de bani ale

clientului fiind mai reduse.

3)funcția de socială – care se manifestă țn cazull mesei luate la restaurant cu

familia și prietenii.

4)funcția de afaceri- reprezentată de masa de prînzluată de cadre superioare din

conducerea firmelor cu partenerii de afaceri.Prețul este mai ridicat ,iar elementele

esențiale ale restaurantului sunt ambianța și calitatea preparatelor[69].

Pentru sfîrșit pot afirma că restaurantul din pensiunea „La Hanul lui Vasile ”

ocupă o poziție unică și importantă .Deoarece ,pînă la 50% din încasările acestei

pensiuni pot să vină de la activitatea de alimentație care contribuie decisiv la

imaginea pensiunii propriuzise.

III.2. SWOT analiza restaurantului „La Hanul lui Vasile”

Pensiunea „La Hanul lui Vasile ” îşi desfăşoară activitatea productivă într-un

anumit cadru organizatoric şi într-un anumit mediu concurenţional. Acest fapt

presupune un ansamblu de activităţi dinamice şi complexe, ce se pot grupa în

anumite funcţii, care se condiţionează reciproc şi a căror integrare permite

40

structurii date să reacţioneze corespunzător la solicitările mediului, să evolueze

eficient şi să se dezvolte continuu. Pentru aceasta este necesar de evaluat

posibilităţile pensiunii după analiza SWOT.

Pensiunea pe care mi-am propus să o analizez este situată chiar în inima orașului

Tohatin.Ea posedă o multitudine de tradiţii şi obiceiuri care relevă în sinea lor

spiritul poporului moldav[68].

ANALIZA SWOT A RESTAURANTULUI „LA HANUL LUI VASILE”

PUNCTE TARI ŞI PUNCTE SLABE. OPORTUNITĂŢI ȘI RISCURI

PUNCTE TARI

-ambianță plăcută,decor,primire;

-existența unei lupte concurențiale

profesionale;

-utilizarea deplină a inovațiilor

tehnologice ;

-avantaje de cost;

-publicitate efectivă;

-productivitate înaltă;

buna gestiune a aprovizionărilor;

-infrastructura perfectă în interior;

-o imagine bună pe piață;

-prezența profisionalismului în rîndurile

angajaților;

-gamă largă de produse alimentare;

-varietate de tipuri de servicii

oferite(mese

festive,protocol,nunți,aniversări);

-meniu bogat;

PUNCTE SLABE

-prezența concurenților direcți în zona

apropiată a pensiunii ;

-experiența scurtă pe care o are

restaurantul,deoarece este intrat pe piață

de relativ puțin timp;

-amplasarea nefavorabilă;

-infrastructura drumurilor;

41

-reclamă din partea clienților;

OPORTUNITĂȚI

-refacerea rețelei raionale de

drumuri,prioritate avînd cele care

asigură accesul spre punctele de interes

turistic;

-consolidarea relațiilor de parteneriat

întreproprietarii pensiunilor și nu numai;

-îmbunătățirea infrastructurii ;

-constituirea unei rețele de centre de

informare turistică în apropierea

principalelor obiective turistice;

-dotarea structurilor de primire cu săli

de conferință.

AMENINȚĂRI

-creșterea competitivității între regiuni

și lipsa de colaborare între acestea;

-instabilitatea politicilor guvernamentale

privind turismul și fiscalitatea;

-diminuarea disponibilităților de timp

liber.

III.3.Bucătăria tradițională a restaurantului pensiunii „La Hanul lui Vasile”

ca baza creării produsului turistic nou

Bucătăria tradițională a pensiunii „La Hanul lui Vasile ” nu poate să nu

placă,este atît de bogată și variată încît nu este deloc ușor să guști cel puțin o

treime dintre toate specialitățile cunoscute.Multitudinea de fructe și

legume,pămînturile mănoase care favorizează creșterea animalelor și păsărilor

domestice,tradițiile străvechi de fabricare a produselor lactate ,toate acestea ,dar și

42

multe altele au făcut bucătăria din această structură turistică să fie de-a dreptul

unică.

Spre deosebire de alte țări ,în Moldova ,localurile nu sunt divizate în

restaurante„pentru turiști” și restaurante „pentru localnici ”,ori în toate putem găsi

bucatele delicioase pregătite cum s-ar spune la moldoveni „ca la mama

acasă”[27,pag 23].

După cum am menționat bucătăria poporului nostru e specifică și unică,iată că și

„La Hanul lui Vasile” bucătarii prepară cu mare har și dăruință bucate din cele

tradiționale .Mămăliga(un fel de terci din făină de porumb fiartă în apă) e servită

aici cu diferite sosuri sau produse – brînză cu cheag( de vaci ,de capre sau de oi),

smîntînă , brînză de vaci ,unt ,jumări ,tocană,pește prăjit cu mujdei.

Sarmale în foi de varză sau frunze de vie (la fel se mai pregătesc sarmale în frunze

de podbal,arțar,hrean etc.), cu orez sau păsat ,cu carne sau de post.

Bucătăria moldavă și anume cea din pensiunea „La Hanul lui Vasile ” este

denumirea pe care o poartă rezultatul sintetizării, în timp, a gusturilor și

obiceiurilor gastronomice specifice poporului nostru. Ea este diversă, cuprinde

nenumărate obiceiuri și tradiții culinare, mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri

provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiții ale altor popoare, cu

care poporul moldav a intrat în contact dealungul istoriei. Bucătăria din acest

restaurant cuprinde atât bucate de zi cu zi cât și preparate speciale de sărbătoare.

Bucătăria respectivă cuprinde numeroase bucate de praznic rânduite în funcție de

anotimpul și sărbătoarea pomenită[35,pag 45]. Bucatele sunt alcătuite atât din

legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse lactate cât și din carne și

subproduse din carne. Un loc aparte îl au dulciurile, plăcintele, dulcețurile.

Foarte populare sunt și bucatele pregătite la grătar:

-mititei și mici(preparat culinar de forma unui cîrnăcior făcut din carne tocată);

-cîrnăței (produs preparat din carne tocată);

-frigărui (din carne de porc,de vită,de oi,de pasăre etc);

-legume la grătar( vinete,ardei,roșii).

43

Zeama (supă de pui cu tăiței de casă),ciorba(supă din fasole cu carne sau fără

carne),ghiveciurile(tocană de legume) și vînătă tocată.

Un alt produs alimentar de bază sunt cele preparet din

brînză,plăcintele ,învîrtitele(din foi subțiri de aluat cu diferite umpluturi,de

obicei,cu brînză cu cheag,brînză de vaci,varză,vișine).

Hanul lui Vasile este una din cele mai vizitate pensiuni din Republica

Moldova care oferă turiştilor atît locali cît şi străini un spectru larg de servicii,

urmărind astfel conservarea tradiţiilor specifice poporului nostru, în special ceea ce

ţine de cadrul rustic: cazare în încăperi amenajate în stil popular, masă cu meniu

tradiţional, şi alte servicii suplimentare de agrement[70].

Recent reconstruită, pensiunea n-a avut suficient timp pentru a-şi face

publică întreaga gamă de servicii acordate. Astfel încearcă să-şi promoveze

calitatea serviciilor prestate prin diferite forme de publicitate precum internet-ul,

prezentarea anuală a pensiunii la expoziţia MoldExpo în cadrul săptămînii

„Turism, hoteluri şi odihnă”. O valoare substanţială o are publicitatea realizată prin

intermediul clienţilor, vizitatorilor, turiştilor ce s-au bucurat de serviciile prestate

precum şi a persoanelor care trăiesc în partea locului. Acesta este considerat modul

cel mai eficient de publicitate deoarece reprezintă o publicitate vie. Prin contactul

direct de la persoană la persoană, publicitatea se realizează în mod garantat şi

promite rezultate pozitive. În aceste condiţii fluxul de turiţti devine tot mai mare

dar şi variat în dependenţă de perioada de activare. Cel mai important flux de

turişti începe cu sezonul estival suportînd o uşoară diminuare odată cu sosirea

sezonului rece (de la 4 turişti pe săptămînă în timp de iarnă pînă la 40 sau chiar 60

- vara). Aici vin turişti din întreaga lume îndeosebi din Israel, Italia, Germania,

SUA, Japonia, China, România[70].

În pofida tuturor influenţelor străine, această bucătărie minunată este

caracterizată prin integritate şi originalitate. Anume pensiunea „La Hanul lui

Vasile ” a realizat, pe masa sa, o mulţime de combinaţii gustative reușite din

44

produse organice diferite. Bucătăria sa are caracteristicile sale vii şi produsele sale

alimentare preferate de către turiștii interni cît și cei de peste hotarele țării.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În urma elaborării studiului prin sistematizarea materialului cerceretărilor

academice ,planurilor de dezvoltare locală,actelor legislative și

normative,confruntarea datelor statistice ,precum și a datelor preluate din

multiplele surse ,analiza experiențelor europene privind particularitățile deservirii

mesei în complexele turistice rurale am realizat principalele concluzii ale studiului

precum că în condițiile în care turismul modern capătă dimensiuni din ce în ce mai

mari , o problemă deosebit de importantă cu care se confruntă în tot mai mare

măsură industria hotelieră și de restaurant este problema deservirii corecte,

prompte și ireproșabile a mesei în complexele turistice rurale .

O mare parte a tezaurului moldovenesc îi aparține bucătăriei noastre

tradiționale ,care este recunoscută de către turiști ca gustoasă și neuitată,și

totodată ,dacă ea va fi suportată de deservire corectă ,bucătăria noastră va cîștiga

mai mult.

Procesul de servire al clienților este unul de calitate, din mai multe puncte de

vedere, printre care:

1. Intervalul de timp, momentul în care clientul intră în restaurant și

momentul în care i se prezintă meniul, este scurt;

2.Atentia acordatã de ospătărițe în observarea clienților care sunt gata să dea o

comandă;

3.Preluarea rapidă a comenzii de la client și transmiterea acesteia mai departe,

acolo unde este necesar, adică la bar sau la bucătărie;

4.Capacitatea de lucru și promptitudinea personalului de la bucătărie;

45

5.Servirea clienților în funcție de comenzile efectuate se face respectând

regulile de bază de servire a acestora.

În opinia mea pot să spun că Republica Moldova are o perspectivă mare în acest

domeniu din cauza noilor noastre metode de deservire,din cauza originalității

acestora și nu în ultimul rînd ospitalității noastre inzestrate încă din moși

strămoși.

În capitolul trei -„Particularitățile deservirii mesei în structura turistică a

pensiunii„La Hanul lui Vasile ” ” am vorbit despre analiza factorilor de reușită a

restaurantului,cît și am cercetat rolul bucătăriei tradiționale ca baza creării

produsului turistic nou.O problemă care persistă și necesită o soluționare este

infrastructura drumurilor însa aceasta nu este o piedică deoarece dacă

infrastructura drumurilor este într-o stare nu prea bună atunci cea din restarantele

zonelor rurale este perfectă.

46

BIBLIOGRAFIA

Acte normativ- juridice

1.Constituţia Republicii Moldova.

2.Legea nr.352-XV din 24.11.2006 cu privire la organizarea şi desfăşurarea

activităţii turistice în Republica Moldova

3.Legea privind protecţia consumatorilor N 105-XV din 13.03.2003, publicat în

Monitorul Oficial al R. Moldova N 126-131/507 din 27.06.2003

4.Legea Republicii Moldova Nr. 451-XV din 30.07.2001 cu privire la licenţierea

unor genuri de activitate.

5.Programul Naţional „Drumul Vinului”.

6. Strategia de dezvoltare durabila a turismului în Republica Moldova in anii 2003-

2015.

7.Hotărârea Guvernului RM Nr. 1065 din 02.09.2003 cu privire la aprobare

Strategiei de dezvoltare durabila a turismului in Republica Moldova in anii 2003-

2015.

8.Hotărârea Guvernului RM Nr. 643 din 27.05.2003 cu privire la aprobarea

Normelor metodologice şi criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice

cu funcțiuni de cazare si de servire a mesei.

47

9.Legea Republicii Moldova privind stabilirea unui regim facilitar de vize N 365-

XV din 25.09.2003 “Monitorul Oficial al R. Moldova N 208-210 din 03.10.2003”.

10.Legea Republicii Moldova cu privire la ordinea de intrare în Republica

Moldova şi de export de pe teritoriul său a proprietăţii de către persoane fizice Nr.

1569-XV din 20.12.2002.

11.Legea Nr.798-XIV privind prioritățile stabilite prin programele de dezvoltare a

turismului.

12.Hotărârea Guvernului privind aprobarea Regulamentului privind procedura de

import în Republica Moldova şi de export de pe teritoriul său a proprietăţii de către

persoane fizice Nr. 1185 din 30.09.2003;

13.Norme privind vămuirea bunurilor transportate peste frontiera vamală a

Republicii Moldova de către persoane fizice, şi a unor forme standardizate

aprobate prin Ordinul Serviciului Vamal Nr. 56-O din 21.02.2008.

Hotărîrile de Guvern luate în perioada anilor 1995-2010

14. Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea

Agenției Turismului ,a structurilor și efectivului –limită ale acestuia nr.851 din

21.12.2009;

15.Hotărîrea cu privire la aprobarea Normelor metodologice și criteriilor de

clasificare a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare și deservire a

mesei nr. 643 din 27.05.2003;

16. Hotărîrea cu privire la ameliorarea situației din industria turismului nr. 74 din

28.01.2002;

48

17.Acord de colaborare în domeniul turismului între guvernul Republicii

Moldova și Republica Populară Chineză;

18.Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Turcia


19.Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Bulgaria


20.Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Kîrgîstan


21.Acord între Reprezentantul Guvernamental al Republicii Moldova S.A.

„Moldova-tur” și Ministerul Industriei ,Comerțului și Turismului al Republicii

Ungure privind colaborarea în domeniul turismului;

22.Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Belarus


23.Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Azerbaidjan


24.Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Albania


25.Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Israel privind


Bibliografie selectivă

26.„A.B.C.-ul barmănului”, Bucureşti, 2005.

27.„A.B.C.-ul ospătarului” Bucureşti, 2005.

49

28.„A.B.C.-ul tehnologiei hoteliere şi al agroturismul”, Bucureşti, 2005.

29.Dimitre Cantemir„Descrierea Moldovei”

30. E. Dobrescu „Tehnica servirii consumatorilor ”,București 2002.

31.Lupu Nicolae „ Hotelul - Economie şi Management ” Bucureşti 1999

32.Lupu Nicolae„ Gestiune hotelieră şi de restaurant ”Bucureşti, Editura A.S.E.\\

Bucureşti \, 2004

33.Lupu Nicolae „Hotelul - economie şi management” Bucureşti, ALL BECK,

2003.

34. Nicolescu Radu „ Tehnologia restaurantelor ” Editura INTER REBS ,

Bucureşti 1999.

35. Nicolăiescu Radu „Servicii turistice: alimentaţie publică ” Editura INTER

REBS Bucureşti 1995.

36.„ Nicolescu Radu Ghidul barmenului ” Editura INTER REBS Bucureşti 1997.

37.Viorel Miron în cartea „Dezvoltare turismului rural ”

38.Serafim Florea „Potentialul Republicii Moldova’’

39.Svetlana Lazăr ,,Ghidul gospodarului’’

40.Балашова Е. Гостиничный бизнес. Как достичь безупречного сервиса. М.,

2006.

41.„Большой глоссарий туристских терминов”.,2006.

42.Бородина В.В „Ресторанно-гостиничный бизнес: учет, маркетинг,

менеджмент” 2001.

50

43.Волков Ю.Ф. „Технология гостиничного обслуживания” .,Ростов н /Д,

2005.

44.Зорин И.В., Квартальнов В.А. „Энциклопедия туризма”, 2000.

45.Извекова В.Г. „Бармен, официант. Учебное пособие”, 2006.

46.Кабушкин Н.И.„ Менеджмент гостиниц и ресторанов”,Минск, 2003.

47.Котлер Ф. Боуэн Дж., Мейкунз Дж.„ Маркетинг, Гостеприимство”,

Туризм. 2006.

48.Кучер Л. С. Ресторанный бизнес в России Москва Изд. РКонсульт 2002

49.Лоусан Ф.Рестораны. Клубы. Бары. Москва Изд. Проспект 2004.

50.Ляпина И.Ю. Организация и технология гостиничного обслуживания. М.,

2001.

51..Могильный М.П., Баласанян А.Ю. Организация и технология

обслуживания питанием в гостиничных комплексах. М., 2004.

52.Организация и технология гостиничного обслуживания: Учебник для нач.

проф. Образования / под ред. Лапина А.Ю.. – М., 2001.

53.Палли М. Справочник современного хозяина ресторана. 100 идей для

достижения превосходства в конкурентной борьбе. М., 1999.

54.Спивак В.А.„ Корпоративная культура”. – СПб., 2001.

55.Boella Michel, Pannett Alan„ Principles of Hospitality Law” London 1999

56.Ministry of Agriculture, „Fishries and food Manual of nutrition” London 1999

57.„Calculation for Hospitality & Catering London ”1997

58.„Knowles Tim Hospitality management ” Singapore Ed. Longman 1998

51

59.Springer Richard „Hygiene for management .A text for food hygiene courses.”

London Ed. Highfield publications 1999

60.Briggs Roy „Food Purchasing and Preparation” London Ed. Cassell 2000

61.Ceserani Victor, Ronald Kinton David Fosket „Advanced practical cookery”

London Ed. Hodder & Soughton 1997

62.Cracknell, H.L. Kaufman R. J. & Nobis G.„Practical professional catering

management” London 2000

63.Richard Kotas & Chandana Jayawardena „Profitable food & beverage

management” London 1994

64.Lillicrap Dennis, Cousins John & Smith Robert „Food and beverage service ”

London 1998

65.Knight John B., Kotschevar Ledal H. „Quantity food production planning, and

management” New York 2000

66.Hudson Philippa, Catherine Symonds „ Nutrition and Food Hygiene” London

1996

Surse internet

67.www.gov.md

68.www.moldoveni.md

69.www.turism.md

70.www.statistica.md

52

ANEXE

53

teza veronicaCapitolul I Rolul complexelor turisice rural (Автосохраненный)

Documents

Transcript of teza veronicaCapitolul I Rolul complexelor turisice rural (Автосохраненный)