Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din...

39
1 Teza de doctorat Tehnici de management și platforma web de redactare a proiectelor europene de cercetare Autor: Viorel VULTURESCU Conducător științific: Prof. univ. dr. ing. Doina BANCIU REZUMAT 2011

Transcript of Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din...

Page 1: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

1

Teza de doctorat

Tehnici de management și platforma web de redactare

a proiectelor europene de cercetare

Autor: Viorel VULTURESCU

Conducător științific: Prof. univ. dr. ing. Doina BANCIU

REZUMAT

2011

Page 2: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

2

Comisia de evaluare a tezei de doctorat:

PREŞEDINTE:

Prof. univ. dr. Carmen COMĂNICIU, Decan, Facultatea de Ştiinţe Economice,

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI:

Conf. univ. dr. Claudia OGREAN, Facultatea de Ştiinţe Economice

Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu

Prof. univ. dr. Cezar SCARLAT, Universitatea Politehnică Bucureşti

Prof. univ. dr. Adrian CURAJ, Universitatea Politehnică Bucureşti

Page 3: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

3

Cuprins:

1) Cuvinte cheie: ........................................................................................ 5

2) Cuprinsul tezei de doctorat: ................................................................. 5

3) Introducere ............................................................................................ 7

4) Strategii si Politici europene privind cercetarea științifică ............... 7

Spaţiul European de Cercetare: perspective noi ............................................................................12

Mai multă cercetare şi inovare – investiţie pentru creştere şi creare de locuri de muncă: o abordare

comună ........................................................................................................................................13

Societatea Informaţională Europeană 2010 - i2010 .......................................................................14

Transformarea cunoştinţelor în practică: O strategie de inovare extinsă pentru UE: ......................15

Finanţarea creşterii IMM – Valoare adăugată Europeană ..............................................................16

O iniţiativă privind pieţele pilot pentru Europa .............................................................................16

5) Programul Cadru ca instrument de implementare a politicilor de

cercetare ale UE ......................................................................................................... 17

România în Programele Cadru de Cercetare ale Uniunii Europene ...............................................17

Programul Cadru 7 de cercetare – dezvoltare al Uniunii Europene ...............................................18

Categorii de participanți la Programul Cadru 7 .............................................................................19

Tipuri de instrumente de finanțare (proiecte) ................................................................................20

Finanțarea activităților din proiecte în PC 7 ..................................................................................21

6) Redactarea proiectelor din Programul Cadru 7 .............................. 22

Inovare de proces: de ce este nevoie de o platformă de redactare a proiectelor .............................22

Cum contribuie platforma colaborativă la redactarea proiectelor ..................................................23

Instrumente software existente de redactare a propunerilor de proiecte .........................................25

Comparație între instrumentelor existente ....................................................................................26

7) Concept de instrument de redactare a proiectelor din Programul

Cadru 7 ............................................................................................................... 26

Metodologia de cercetare .............................................................................................................26

Caracteristicile instrumentului de redactare a instrumentului ........................................................27

Analiza erorilor făcute de consorțiile ce au depus proiecte PC 7 ...................................................29

Bune practici în redactarea proiectelor PC 7 - experiența Punctelor Naționale de Contact ............30

Bune practici în redactarea proiectelor PC 7 - experiența evaluatorilor din Programul Cadru 7 .....30

Page 4: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

4

Implementarea analizei erorilor din propuneri şi a bunelor practici în modelul teoretic de

instrument de redactare a proiectelor PC 7 ...................................................................................30

8) Tehnici de management pentru implementarea proiectelor din

Programul Cadru 7 ................................................................................................... 31

Introducere în managementul de proiect colaborativ din Programul Cadru 7 ................................32

Provocări în managementul proiectelor colaborative ....................................................................32

Inițierea / Planificarea proiectului colaborativ ...........................................................................32

Implementarea și monitorizarea proiectului colaborativ ............................................................32

Rezultatele proiectului colaborativ ............................................................................................32

Recomandări privind managementul proiectului colaborativ ........................................................33

Recomandări privind riscul în proiectele colaborative ..................................................................33

9) Sinteza contribuțiilor originale ale tezei ........................................... 34

10) Sinteza activităților de cercetare realizate până în prezent ............ 35

11) Bibliografie selectivă ........................................................................... 37

Page 5: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

5

1) Cuvinte cheie:

Proiecte de cercetare științifică, Uniunea Europeană, Comisia Europeană, procese, oameni, bune

practici, puncte naționale de contact, programe europene, programul cadru 7, risc, organizare,

evaluatori, management, instituții publice, guvernamentale, măsuri de sprijin, Bruxelles, evaluatori,

România, pachete de activități, rezultate, jaloane, coordonator, parteneri, redactare a proiectului,

erori frecvente, open source, experiența practică, politici, programe.

2) Cuprinsul tezei de doctorat:

Prefață 1

Capitolul 1 Introducere: 7

Capitolul 2 Strategii şi politici europene privind cercetarea ştiinţifică 9

2.1. Spaţiul European de Cercetare: perspective noi 14

2.2. Mai multă cercetare şi inovare – investiţie pentru creştere şi creare de locuri

de muncă: o abordare comună 17

2.3. Societatea Informaţională Europeană 2010 - i2010 18

2.4. Transformarea cunoştinţelor în practică: O strategie de inovare extinsă pentru UE: 21

2.5. Finanţarea creşterii IMM – Valoare adăugată Europeană 22

2.6. O iniţiativă privind pieţele pilot pentru Europa 23

Capitolul 3 Programul Cadru ca instrument de implementare a politicilor

de cercetare ale UE 25

3.1. România în Programele Cadru de Cercetare ale Uniunii Europene 25

3.2. Programul Cadru 7 de cercetare – dezvoltare al Uniunii Europene 27

3.3. Categorii de participanți la Programul Cadru 7 31

3.4. Tipuri de instrumente de finanțare (proiecte) 32

3.5. Finanțarea activităților din proiecte în PC 7 34

Capitolul 4 Redactarea proiectelor din Programul Cadru 7 39

4.1. Inovare de proces: de ce este nevoie de o platformă de redactare a proiectelor 39

4.2. Cum contribuie platforma colaborativă la redactarea proiectelor 40

4.3. Instrumente software existente de redactare a propunerilor de proiecte 42

4.4. Comparație între instrumentelor existente 47

Capitolul 5 Concept de instrument de redactare a proiectelor

Page 6: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

6

din Programul Cadru 7 48

5.1. Metodologia de cercetare 48

5.2. Caracteristicile instrumentului de redactare a instrumentului 49

5.3. Analiza erorilor făcute de consorțiile ce au depus proiecte PC 7 51

5.4. Bune practici în redactarea proiectelor PC 7 - experiența Punctelor Naționale de Contact 56

5.5. Bune practici în redactarea proiectelor PC 7 - experiența evaluatorilor din

Programul Cadru 7 56

5.6. Implementarea analizei erorilor din propuneri şi a bunelor practici în modelul

teoretic de instrument de redactare a proiectelor PC 7 58

Capitolul 6 Implementarea conceptului instrumentului de redactare a

proiectelor colaborative: Platforma EVA 141

6.1. Accesul în Platformă: 143

6.2. Redactarea Părţii A - Informaţii generale şi informaţii administrative 146

6.3. Redactarea Părţii B – partea tehnico - ştiinţifică 150

6.4. Bugetul propunerii 161

6.5. Revizuire şi descărcare 167

Capitolul 7 Tehnici de management pentru implementarea

proiectelor din Programul Cadru 7 170

7.1. Introducere în managementul de proiect colaborativ din Programul Cadru 7 171

7.2. Provocări în managementul proiectelor colaborative 172

7.2.1. Inițierea / Planificarea proiectului colaborativ 173

7.2.2. Implementarea și monitorizarea proiectului colaborativ 174

7.2.3. Rezultatele proiectului colaborativ 176

7.3. Elemente de bună practică în proiectele colaborative 177

7.4. Recomandări privind managementul proiectului colaborativ 182

7.5. Recomandări privind organizarea proiectului colaborativ 187

7.6. Recomandări privind riscul în proiectele colaborative 191

Capitolul 8 Sinteza contribuțiilor originale ale tezei 201

Capitolul 9 Sinteza activităților de cercetare realizate până în prezent 204

Bibliografie 209

ANEXE 217

Page 7: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

7

3) Introducere

Cercetarea şi dezvoltarea sunt procese legate intrinsec şi sistemic, în cadrul unui macrosistem mai

mare, socio-economic, bazat pe cunoaştere. Cercetarea, ca şi inovarea, este un proces care depinde de

schimburile de informaţii, de cooperare dar şi de reglementări. Triunghiul cunoaşterii: cercetare –

educaţie – inovare este motto-ul oricărei societăţi unde competitivitatea economică bazată pe nou

este principalul motor de dezvoltare economică.

România face eforturi susţinute de a reduce diferenţele de cunoaştere şi infrastructură în cercetare –

dezvoltare. Fonduri structurale din programele operaţionale sectoriale din fondurile structurale,

parteneriatele dintre sectoarele academice şi industriale dublate de sprijinul pentru cercetarea

fundamentală constituie paşi reali pe drumul integrării, din interiorul Uniunii Europene.

4) Strategii si Politici europene privind cercetarea științifică

Într-o lume aflată în permanentă schimbare, UE doreşte să devină o economie inteligentă, durabilă şi

favorabilă incluziunii. Aceste trei priorităţi se sprijină reciproc şi sunt în măsură să ajute UE şi statele

membre să obţină un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune

socială. Pentru a măsura progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor Strategiei 2020, au fost

stabilite 5 obiective majore:

1. Ocuparea forţei de muncă: o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei

cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani

2. Cercetare, dezvoltare şi inovare: un nivel al investiţiilor publice şi private în cercetare şi

dezvoltare de 3% din PIB-ul UE

3. Schimbări climatice şi energie:

- reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile)

faţă de nivelurile înregistrate în 1990

- creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%

- creşterea cu 20% a eficienţei energetice

4. Educaţie

- reducerea abandonului şcolar la sub 10%

- creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă

de 30-34 de ani

5. Sărăcie şi excluziune socială

- reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de

pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale

Page 8: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

8

În tabelul de mai jos, se prezintă angajamentele României pentru această Strategia 2020. Este

important să fie evidențiat angajamentul de a aloca 2% pentru cercetare – dezvoltare până în anul

2020. Dacă se compară cu 0,48% din PIB în anul 2009, în scădere cu 0,10 puncte procentuale faţă de

anul 20081, atunci creșterea ar fi de 416%, fără a lua în calcul cifra efectivă a PIB-ului.

1 Politicile guvernamentale pentru cercetare-dezvoltare şi inovare în România, Raport 2010, disponibil la adresa http://www.ancs.ro/uploads/raport-

ancs-2010-final.pdf

Page 9: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

9

Obiectivele

statelor

membre UE

Rata

ocupării

forţei de

muncă (%)

C&D ca %

din PIB

Obiective

privind

reducerea

emisiilor de

CO2

Surse

regenerabile de

energie

Eficienţa

energetică –

reducerea

consumului de

energie (în Mt)

Părăsirea

timpurie a

şcolii (în %)

Învăţământ

terţiar (în %)

Reducerea

populaţiei expusă

riscului sărăciei sau

excluziunii sociale,

în număr de

persoane

Obiectivul

principal al

UE

75% 3% - 20%

(comparativ

cu nivelurile

din 1990)

20% Creştere cu 20%

a eficienţei

energetice,

echivalentul a

388 Mt

10% 40% 20.000.000

Estimări la

nivelul UE

73,70 –

74%

2,65 – 2,62 % - 20%

(comparativ

cu nivelurile

din 1990)

20% 206,9 Mt 10,3 -10,5 37,5 – 38,0 Rezultatele nu pot

fi calculate din

cauza diferenţelor

în ceea ce priveşte

metodologiilor

naţionale

Obiectivele

României

70% 2% - 19% 24% 10,00 11,3 % 26,7 % 580.000

Page 10: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

10

UE a identificat noi domenii care ar putea impulsiona creşterea economică şi crearea de noi locuri de

muncă. Ele se află în centrul a 7 iniţiative majore. În cadrul fiecărei iniţiative, autorităţile europene

şi cele naţionale trebuie să-şi coordoneze eforturile pentru a se sprijini reciproc. Majoritatea

iniţiativelor au fost prezentate de către Comisie în anul 2010. Aceste inițiative majore sunt:

Creştere inteligentă

1. O agendă digitală pentru Europa

2. O Uniune a inovării

3. Tineretul în mişcare

Creştere durabilă

4. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

5. O politică industrială pentru era globalizării

Creştere favorabilă incluziunii

6. O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă

7. O platformă europeană pentru combaterea sărăciei

Din punctul de vedere al cercetării – dezvoltării – inovării cea mai importantă este “O Uniune a

inovării”. Aceasta stabilește o e abordare ambițioasă, integrată și strategică, exploatând și

amplificând punctele noastre forte prin utilizarea de modalități noi și productive – menținând astfel

fundamentul economic care ne susține calitatea vieții și modelul social în condițiile îmbătrânirii

populației. Menținerea situației actuale („business as usual”) este echivalentă cu pierderea treptată a

avantajelor competitive de care dispunem și acceptarea declinului constant al Europei.2

În mod concret, pentru a realiza „O Uniune a inovării”, sunt necesare următoarele2:

1. În vremuri de restricții bugetare, UE și statele membre trebuie să continue să investească în

educație, cercetare și dezvoltare, inovare și TIC3. Astfel de investiții ar trebui, pe cât posibil, nu

numai să fie protejate de reducerile bugetare, ci să beneficieze și de finanțări suplimentare.

2. Acestea ar trebui să fie însoțite de reforme care să crească rentabilitatea investițiilor și să abordeze

problema fragmentării. Sistemele de cercetare și inovare ale UE și ale statelor membre trebuie să fie

coordonate mai bine, iar performanța acestora trebuie îmbunătățită.

3. Sistemele educaționale trebuie modernizate la toate nivelurile. Excelența trebuie să devină

principiul director. Este nevoie de universități de talie mondială, trebuie să fie ridicat nivelul

competențelor și să fie atras talente de vârf din străinătate.

2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Inițiativă

emblematică a Strategiei Europa 2020: O Uniune a inovării, SEC(2010) 1161 3 Tehnologia Informației și Comunicațiilor

Page 11: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

11

4. Cercetătorii și inovatorii trebuie să poată lucra și coopera în întreaga Uniune Europeană la fel de

ușor ca și la nivel național. Spațiul European de Cercetare (SEC) trebuie finalizat în termen de patru

ani, instituind astfel un cadru pentru o veritabilă liberă circulație a cunoștințelor.

5. Accesul la programele UE trebuie simplificat, iar efectul de pârghie al acestora asupra investițiilor

din sectorul privat trebuie intensificat, cu sprijinul Băncii Europene de Investiții. Rolul Consiliului

European pentru Cercetare trebuie consolidat. Trebuie intensificată contribuția programului cadru la

dezvoltarea IMM-urilor. Fondul European de Dezvoltare Regională ar trebui să fie exploatat la

maximum pentru dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare în întreaga Europă, pe baza unor

strategii de specializare regionale inteligente.

6. Cercetarea trebuie să producă mai multe inovări. Trebuie intensificată cooperarea dintre lumea

științei și lumea întreprinderilor, trebuie îndepărtate obstacolele și trebuie instituite stimulente.

7. Trebuie îndepărtate barierele rămase în calea antreprenorilor care vor să „introducă idei pe piață”:

un acces mai bun la finanțare, în special pentru IMM-uri, drepturi de proprietate intelectuală

accesibile, reglementări și obiective mai inteligente și mai ambițioase, instituirea mai rapidă de

standarde interoperabile și utilizarea strategică a bugetelor masive alocate achizițiilor publice. Ca o

etapă intermediară, trebuie să se ajungă la un acord în privința patentului UE înainte de sfârșitul

anului 2014.

8. Va trebui lansate parteneriate europene pentru inovare cu scopul de a accelera cercetarea,

dezvoltarea și punerea pe piață a inovărilor, în vederea abordării provocărilor societale majore,

punerii în comun a expertizelor și resurselor și stimulării competitivității industriei din UE, începând

cu domeniul îmbătrânirii în condiții bune de sănătate.

9. Punctele forte din domeniul design-ului și creativității trebuie exploatate mai bine. Trebuie să fie

promovată inovarea în domeniul social. Trebuie dezvoltată o mai bună înțelegere a inovării din

sectorul public, să fie identificată și oferită vizibilitate inițiativelor de succes și să comparăm

progresele obținute.

10. Trebuie să lucrăm mai bine cu partenerii noștri internaționali. Aceasta înseamnă deschiderea

accesului la programele noastre de cercetare-dezvoltare, asigurând în același timp existența unor

condiții comparabile în străinătate. Aceasta înseamnă, de asemenea, adoptarea unui front UE comun

pentru a ne proteja interesele, acolo unde este nevoie.

Beneficiile rezultate din aceasta vor fi semnificative: conform estimărilor recente, dacă ne îndeplinim

obiectivul de a cheltui 3% din PIB-ul UE pentru cercetare și dezvoltare (CD) până în 2020, am putea

crea 3,7 milioane de locuri de muncă și PIB-ul anual ar putea crește cu aproape 800 de miliarde EUR

până în 2025

Page 12: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

12

Spaţiul European de Cercetare: perspective noi4

Este esențial să se creeze un Spațiu European de Cercetare cu adevărat unit, în cadrul căruia toți

actorii, publici și privați, să poată acționa în mod liber, să creeze alianțe și să atingă masa critică

necesară pentru a concura și a coopera pe scena mondială. Realizarea Spațiului European de

cercetare, cerută de Consiliu și de Parlamentul European, este o cerință legală. Progresele trebuie să

fie accelerate și orientate prin intermediul unui cadru comun de principii și obiective. Uniunea va

trebui să-și fixeze ca obiectiv realizarea unui Spațiu European de cercetare eficace până la sfârșitul

anului 20142.

Descriere:

Conceptul “Spațiul European de Cercetare” (SEC) îmbină: o „piaţă internă” europeană pentru

cercetare, în care cercetătorii, tehnologiile şi cunoştinţele circulă liber; o coordonare eficientă la nivel

european a activităţilor, a programelor şi a politicilor de cercetare naţionale şi regionale; precum şi

iniţiative puse în aplicare şi finanţate la nivel european.

Spaţiul European de Cercetare de care are nevoie comunitatea ştiinţifică, întreprinderile şi cetăţenii

ar trebui să aibă următoarele caracteristici:

– un flux adecvat de cercetători competenţi, cu un nivel ridicat de mobilitate între instituţii, discipline,

sectoare şi ţări;

– infrastructuri de cercetare de nivel internaţional, integrate, interconectate şi accesibile echipelor de

cercetare din toată Europa şi din lume, în special datorită noilor generaţii de infrastructuri de

comunicaţii electronice;

– instituţii de cercetare excelente, angajate într-o cooperare şi în parteneriate public-privat eficiente,

care formează nucleul „grupurilor” de cercetare şi inovare, inclusiv „comunităţile virtuale de

cercetare”, specializate mai ales în domeniile interdisciplinare şi care atrag o masă critică de resurse

umane şi financiare;

– un schimb de cunoştinţe eficient, în special între cercetarea publică şi industrie, precum şi cu

publicul larg;

– programe şi priorităţi de cercetare bine coordonate, inclusiv un volum semnificativ de investiţii în

cercetarea publică, programate în comun la nivel european, implicând priorităţi comune, o

implementare coordonată şi o evaluare comună; precum şi o mare deschidere a Spaţiului European

de Cercetare către lume, cu un accent special pe ţările învecinate şi cu un angajament serios faţă de

abordarea provocărilor globale cu partenerii Europei. Pentru realizarea SEC, se vor întreprinde paşi

necesari, în particular în următoarele sectoare:

Realizarea unei pieţe unice a forţei de muncă pentru cercetători

Dezvoltarea unor infrastructuri de cercetare de nivel internaţional

4 Carte verde - COM(2007) 161 final

Page 13: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

13

Consolidarea instituţiilor de cercetare

Schimbul de cunoştinţe

Optimizarea programelor şi a priorităţilor de cercetare

Deschiderea către lume: cooperarea internaţională în ştiinţă şi tehnologie

Mai multă cercetare şi inovare – investiţie pentru creştere şi creare de locuri de muncă:

o abordare comună5

Descriere:

Această Comunicare se bazează pe parteneriatul pentru creştere economică şi locuri de muncă.

Aceasta face explicite angajamentele luate la Lisabona, prin detalierea măsurilor de sprijinire a

cercetării şi inovării, care vor fi întreprinse care fost descrise în termeni generali. Strategia (de la

Lisabona) descrie acţiuni ambiţioase privind politica de inovare şi până în prezent. Aceasta întăreşte

legăturile dintre cercetare şi inovare, politica de cercetare concentrându-se mai mult pe dezvoltarea

de noi cunoştinţe şi aplicaţiile sale, precum şi condiţiile cadru pentru cercetare, iar politica de inovare

se concentrează pe transformarea cunoaşterii în valoare economică şi succese comerciale.

Vor fi întreprinse următoarele acţiuni:

1. Cercetarea şi Inovarea în centrul POLITICILOR UE – Se prevede propunerea de noi reglementari

referitoare la noile tehnologii pentru a revizui ajutorul de stat pentru CDI, drepturile de proprietate

intelectuală, şi pentru a crea piaţa unica pentru cercetători, să utilizeze achiziţiile publice pentru a

stimula cercetarea şi inovarea, precum şi o mai bună şi mai largă utilizare a stimulentelor fiscale.

2. Cercetarea şi Inovarea în centrul FINANŢĂRILOR UE – se prevede mobilizarea resurselor

publice şi private pentru tehnologiile cheie, utilizarea Fondurilor Structurale pentru CDI,

îmbunătăţirea accesului IMM la finanţare şi mobilizarea resurselor financiare pentru CDI

europeana.

3. Cercetarea şi Inovarea în centrul AFACERILOR – este accentuată nevoia de intensificare a

parteneriatelor intre universităţi şi industrie, a polilor de inovare şi a clusterelor de cercetare şi a

celor industriale, servicii suport pentru afaceri ce sprijină CDI (ex. Europe Entrerprise Network),

managementul inovării şi schimbările sociale, serviciile inovative, Sistemul European de

Monitorizare a CDI.

4. Politici CDI îmbunătăţite – se specifică faptul că CDI trebuie să fie o prioritate a Programelor

Naţionale de Reformă pentru creştere şi locuri de munca, nevoia de instrumente de analiză a

politicilor şi sprijin pentru politicile de învăţare şi cooperare.

5 Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of

the Regions

Page 14: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

14

Societatea Informaţională Europeană 2010 - i20106

Descriere:

Comisia Europeană a propus un nou cadru strategic în care sunt stipulate orientările politice generale

pentru acest domeniu, intitulat i2010 – Societatea Informaţională Europeană 2010. Aceasta

promovează o economie digitală competitivă şi pune în valoare rolul TIC ca forţă motrice a

incluziunii şi calităţii vieţii. Un element-cheie al parteneriatului reînnoit de la Lisabona pentru

creştere economică şi locuri de muncă, i2010 construieşte o abordare integrată a societăţii

informaţionale şi audio-vizuale în politicile de mass-media în UE. În această strategie sunt propuse

măsuri concrete de politică, astfel:

Impulsionarea pieței unice pentru întreprinderi și utilizatori, prin eliminarea obstacolelor de

reglementare și îmbunătățirea coerenței reglementării în sectorul telecomunicațiilor și al

serviciilor media audiovizuale (în special televiziunea și video la cerere);

Stimularea cercetării și inovării în domeniul TIC în Europa prin punerea în comun a

fondurilor publice și private destinate cercetării și concentrarea pe domenii în care Europa

este sau poate deveni lider mondial, cum ar fi tehnologia de comunicare mobilă LTE (long-

term evolution) care va revoluționa banda largă pe suport radio sau ESC (electronic stability

control) care contribuie la prevenirea accidentelor rutiere în cazul efectuării unor manevre

bruște sau pe carosabilul alunecos;

Garantarea faptului că toți cetățenii beneficiază de pe urma rolului de lider al Europei în

domeniul TIC, în special prin servicii publice on-line de foarte bună calitate accesibile tuturor,

mijloace de transport mai sigure, mai inteligente, mai puțin poluante și eficiente din punct de

vedere energetic și prin punerea patrimoniului cultural al Europei la îndemâna tuturor prin

crearea bibliotecii digitale europene.

6 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - i2010 – O societate

Informațională pentru creștere şi locuri de muncă (http://ec.europa.eu/information_society/eeurope/i2010/index_en.htm)

Page 15: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

15

Transformarea cunoştinţelor în practică: O strategie de inovare extinsă pentru

UE7:

Descriere:

Strategia de la Lisabona pentru creştere şi locuri de muncă lansată în 2005 fixează un set de politici

şi reforme destinate să transforme cadrul de reglementare şi cel economic în unul prietenos inovării.

Următoarele 10 acţiuni au reprezentat o prioritate politică maximă pentru creştere economică şi

crearea de locuri de muncă, astfel:

Implementarea recomandărilor incluse în comunicarea “Reuşita modernizării agendei pentru

universităţi” pentru o mai bună educaţie şi competențe inovatoare.

Înfiinţarea Institutului European de Tehnologie care ar trebui să crească capacitatea şi

activitatea de inovare a Europei.

Dezvoltarea continuă şi implementarea unei pieţe competitive a muncii pentru cercetători.

Adoptarea unei Comunicări care să promoveze transferul de cunoştinţe intre universităţi,

organizaţii publice de cercetare şi industrie.

Politica de coeziune a UE (2007 – 2013) trebuie să aibă 308 miliarde € disponibile pentru

investiţie în cunoştinţe şi inovare.

Va fi adoptat un nou cadru pentru ajutorul de stat pentru CDI şi o comunicare cu instrucţiuni

detailate pentru definirea şi evaluarea stimulentelor pentru CDI.

Va fi prezentată de către Comisia Europeana o noua strategie pentru brevete şi o strategie

pentru drepturile de proprietate intelectuală.

Asigurarea că noul cadru legal şi punerea sa în aplicare conduc la dezvoltarea de produse,

servicii şi modele de afaceri digitale. Va fi înaintată o inițiative referitoare la “creșterea

drepturilor de autor”.

Comisia Europeană va testa în 2007 o strategie pentru a facilita crearea de piețe prietenoase

cu inovarea. Pe aceasta bază Comisia va pregăti o strategie de piețe pilot inovative.

Se va publica un manual despre modul cum achiziţia comercială şi pre-comercială poate

stimula inovarea.

7 - Comunicare catre Comisie, catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor - (COM(2006) 502 final)

Page 16: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

16

Finanţarea creşterii IMM – Valoare adăugată Europeană8

Descriere:

Parteneriatul pentru creştere şi locuri de muncă este politica principală a Comisiei Europene. Această

Comunicare prezintă un set de acţiuni referitoare la finanţarea IMM inovative. Ea se bazează pe

activitatea Comisiei Europene referitoare la îmbunătăţirea pieţei unice, la încurajarea investiţiilor în

cercetare şi comercializarea şi pe baza comunicărilor precedente referitoare la accesul IMM la

finanţare. Decalajul în finanţarea iniţială inhibă creşterea IMM în Uniunea Europeană. Alte probleme

pot fi cauzate de fragmentarea pieţei. Ca rezultat, multe fonduri pot deveni suficient de specializate şi

echipele lor de management nu pot dezvolta expertiza sectorială cerută de investiţii de succes.

Summit-ul pentru Capital de Risc din anul 2005 de la Londra a identificat următoarele domenii cheie

pentru acţiune viitoare:

Finanţările de tip Business Angel trebuie să fie încurajate;

Capitalurile de risc au nevoie să devină mai mari şi mai profesionalizate şi au nevoie să

coopereze cu sursele de inovare;

Europa are nevoie să treacă peste fragmentarea din pieţele de capital de risc;

Europa are nevoie de pieţe lichide de acţiuni orientate pe creştere;

Antreprenorii au nevoie să devină mai pregătiţi pentru investii ce conduc la creştere rapidă;

Guvernele trebuie să revadă politicile de premiere a succeselor

O iniţiativă privind pieţele pilot pentru Europa9

Descriere:

Iniţiativa pentru pieţele pilot (LMI) merge dincolo de utilizarea tipică a unei masuri cu efect punctual.

De aceea, în primul rând se identifică pieţe promiţătoare emergente care urmează să fie susţinute de o

astfel de acţiune politică concertată, bazată pe o analiză detaliată, consultări intense dar și de

mecanisme de feed-back. În al doilea rând, proiectează un proces ce conduce la o mai bună

raţionalizare în mediile juridice şi de reglementare şi la accelerarea creşterii cererii. Pentru a fi de

succes, acest proces are nevoie să:

– includă nevoile pieţei globale şi preferinţele clienţilor pentru a maximiza potenţialul de piaţă;

– faciliteze acceptarea de standardele UE şi a abordărilor de non-pieţele UE, în special în

domeniile afectate de tendinţele globale (de exemplu, problemele de mediu);

8 Comunicare către Comisie, către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor - COM(2006) 349 final

9 Comunicare de la Comisie către Consiliu, Parlamentul European si Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor – COM(2007) 860 final

Page 17: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

17

– vizeze reducerea costurilor de a aduce noi produse sau servicii pe piaţă, prin facilitarea

accesului pe piaţă şi de măsuri care să faciliteze agregarea cererii

5) Programul Cadru ca instrument de implementare a politicilor de cercetare ale

UE

Programul Cadru de cercetare al Uniunii Europene reprezintă cele mai important cadru de cooperare

pan-european prin care Uniunea implementează politicile sale de cercetare științifică.

De la lansarea lor în anul 1984, Programele Cadru au jucat un rol principal în cercetarea

multidisciplinară şi activităţile de cooperare în Europa şi în afara ei. Programul Cadru 7 continuă pe

această linie, fiind mai extins şi mai cuprinzător decât programele cadru de cercetare anterioare. El

are un buget de 53,2 miliarde euro pe durata sa de şapte ani, aceasta reprezentând cea mai importantă

alocare de fonduri de până acum pentru acest tip de programe.

România în Programele Cadru de Cercetare ale Uniunii Europene

În drumul său către statutul de țară membră UE, una dintre condițiile impuse pentru încheierea

negocierilor la capitolul 17 - Știință și cercetare a fost participarea la Programele Cadru în aceleași

condiții cu statele membre. În acest context începând cu Programul Cadru 5 (1998 – 2002),

participanții Români au beneficiat de același tratament cu omologii lor din statele membre UE, în

condițiile în care România beneficia de anumite facilități la plata contribuției sale la bugetul

Programului.

Global, participarea României la cel de al șaselea Program Cadru poate fi considerată ca fiind

satisfăcătoare prin “standardele normale”, dar exista semnale clare că suntem departe a utiliza la

maxim resursele existente. Din datele disponibile la acel moment10

a reieșit că în majoritatea

contractelor au fost implicate universități și institute de cercetare (institute naționale, institute ale

Academiei Române, alte institute de cercetare).

Per total, se poate aprecia că participarea României la Programul Cadru 6 a fost mai bună decât cea

de la Programul Cadru 5; această îmbunătățire poate fi rezultatul îmbunătățirii infrastructurii de

cercetare dar și a cadrului general de participare, inclusiv legislativ creat pe parcursul Programul

Cadru 5, deoarece cercetarea științifică este un domeniu unde orice îmbunătățire sau schimbare are

impact (rezultate) doar pe termen lung.11

10 http://cordis.europa.eu/fp6/projects.htm

11 Short report of the evaluation of Romanian participation to the 6th Framework Programme, Stanilă, L.C., Popescu, A., 2008 Raport intern ANCS

Page 18: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

18

Programul Cadru 7 de cercetare – dezvoltare al Uniunii Europene

Începând cu anul 2007, a demarat cel de al cel de-al Şaptelea Program Cadru12

, pentru prima oară în

istoria UE, acesta având o durata de 7 ani și nu de 4 ca predecesorii săi, cu o structură formată din 4

programe specifice, respectiv: Cooperare, Idei, Oameni, Capacități. Programul specific “Cooperare”

sprijină activități în următoarele arii tematice: (1) Sănătate, (2) Alimente, Agricultură și Pescuit și

Biotehnologie, (3) Tehnologiile Comunicațiilor și Informației, (4) Nanoștiințe, nanotehnologii,

materiale și noi tehnologii de producție, (5) Energie, (6) Mediu și schimbări climatice, (7) Transport

(inclusiv Aeronautică), (8) Științe socio-economice și umaniste, (9) Spațiu, (10) Securitate13

.

Programul Cadru 7 pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică (PC7) este instrumentul principal al

Uniunii Europene pentru finanţarea cercetării în Europa. PC7 se derulează între 2007 şi 2013.

PC7 se derulează între 2007 şi 2013.

PC 7 este constituit din 4 blocuri principale de activitate ce formează 4 programe specifice, plus un al

cincilea program special de cercetare nucleară, la care se adaugă fondurile pentru acțiuni directe

alocate direct prin Centrul Comun de Cercetări (JRC). Bugetele fiecărui program specific sunt

prezentate în figura de mai jos14

.

12 Decision No 1982/2006/EC of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006 concerning the Seventh Framework Programme of

the European Community for research, technological development and demonstration activities (2007-2013), Official Journal of the European Union, L

412/1, 30 December 2006

13 Conform art. 2, alin 1. al Deciziei Nr. 1982/2006/EC

14 PC 7 – Răspunsurile de mâine încep azi

Page 19: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

19

Programul Cooperare – elementul central al PC7

Programul Cooperare, este programul central al PC 7, cu un buget de 32.365 EUR, stimulează

cercetarea în colaborare (consorții) în Europa şi în alte ţări partenere, conform câtorva zone tematice

cheie. Acest program include de asemenea noile Iniţiative tehnologice comune, care sunt acţiuni

conduse de companii industriale, sprijinite în anumite cazuri de un mix de finanţare public şi privat.

Alte elemente importante ale programului Cooperare includ coordonarea programelor de cercetare

necomunitare, care au scopul de a apropia programele de cercetare europene naţionale şi regionale

(de exemplu ERA-NET) şi facilitatea de finanţare prin împărţirea riscului. Se acordă o atenţie

deosebită cercetării multidisciplinare şi trans-tematice, inclusiv apelurilor comune de propuneri între

teme.

Bugetele și temele de cercetare (domeniile științifice) programului Cooperare sunt prezentate în

figura de mai jos14

:

Fig. 1 – Bugetele temelor din programul specific Cooperare

Categorii de participanți la Programul Cadru 7

Participarea în cadrul celui de-al Şaptelea Program Cadru este deschisă unei game largi de

organizaţii şi persoane. Universităţile, centrele de cercetare, corporaţiile multinaţionale, IMM-urile

Page 20: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

20

(întreprinderi mici şi mijlocii), administraţiile publice, chiar şi persoane din orice parte a lumii –

toate au ocazia de a participa la PC 7. Se aplică diferite reguli de participare, în funcţie de respective

inițiativa de cercetare. Ca principiu general, PC 7 este deschis pentru participare oricărei ţări din

lume. Procedurile pentru participare şi posibilităţile de finanţare diferă pentru diversele grupuri de

ţări. Desigur, statele membre UE se bucură de cele mai largi drepturi şi acces la finanţare. Aceleaşi

condiţii ca cele pentru statele membre se aplică ţărilor asociate la PC7 (ţările care plătesc o cotă la

bugetul general al PC 7) respectiv ţările Spaţiului Economic European (Islanda, Norvegia,

Liechtenstein), ţările candidate (de ex. Turcia, Croaţia), precum şi Israel şi Elveţia.

Participanţii din aceste ţări au dreptul la finanţare în aceleaşi condiţii ca şi statele membre ale UE.

Singura restricţie o reprezintă, în primul rând, faptul că un consorţiu trebuie să cuprindă numărul

minim de participanţi din partea statelor membre sau a ţărilor asociate. Participarea din partea ţărilor

industrializate cu standarde de viaţă ridicate este de asemenea posibilă cu condiţia auto-finanţării,

finanţarea UE fiind asigurată numai în cazuri excepţionale. Cooperarea cu „ţările terţe” este explicit

încurajată în cadrul PC7.

Tipuri de instrumente de finanțare (proiecte)

a) Proiecte în colaborare - Obiective, descriere, caracteristici, diferențe intre Proiectele

colaborative mari (CP – large) și cele mici – medii (CP – small and medium size)

Proiectele colaborative sunt proiecte de cercetare cu obiective ştiinţifice şi tehnologice clar definite

şi rezultate specifice aşteptate (ca de exemplu dezvoltarea noilor cunoştinţe sau tehnologii în vederea

îmbunătăţirii competitivităţii europene). Acestea sunt desfăşurate de consorţii cu participanţi din

diverse ţări, din industrie şi mediul universitar.

b) Acțiuni de Colaborare și Suport - Obiective, descriere, caracteristici, diferențe cele două

tipuri de acțiuni

Acestea sunt acţiuni care nu acoperă cercetarea însăşi, ci coordonarea şi legăturile dintre proiecte,

programe şi politici. Acestea ar putea include de exemplu:

activităţi de coordonare şi dezvoltare a reţelelor de colaborare profesională, diseminarea şi

utilizarea cunoştinţelor;

studii sau grupuri de experţi care asistă implementarea PC;

sprijin pentru acces transnaţional la principalele infrastructuri de cercetare;

acţiuni pentru stimularea participării IMM-urilor, a societăţii civile şi a reţelelor acestora;

sprijin pentru colaborarea cu alte scheme europene de cercetare (de exemplu „cercetarea de

frontieră”).

c) Rețele de excelență - Obiective, descriere, caracteristici

Schema de finanţare Reţele de excelenţă este proiectată pentru instituţiile de cercetare care doresc să

combine şi să integreze funcţional o parte semnificativă a activităţilor şi capacităţilor lor într-un

Page 21: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

21

anumit domeniu, în scopul creării în acest domeniu a unui „centru virtual de cercetare” european.

Acest lucru se realizează prin implementarea unui „program comun de activităţi”, bazat pe utilizarea

integrată şi complementară a resurselor din toate unităţile, departamentele, laboratoarele sau echipele

mari de cercetare. Implementarea acestui program comun de activităţi va necesita o implicare

oficială din partea organizaţiilor care integrează o parte a resurselor şi activităţilor lor.

d) Alte tipuri de proiecte (descriere pe scurt)

Proiecte individuale

Proiectele realizate de echipe de cercetare individuale naţionale sau multinaţionale, conduse de un

„investigator principal”, finanţate de Consiliul European de Cercetare (CEC).

Instruirea și dezvoltarea carierei cercetătorilor

Instruirea şi dezvoltarea carierei cercetătorilor din întreaga Uniune Europeană şi a partenerilor săi de

cercetare, printr-o gamă de acţiuni care poartă numele Marie Curie.

Cercetarea în beneficiul grupurilor specifice-in special al IMM

Proiectele de cercetare şi dezvoltare tehnologică în cadrul cărora se desfăşoară cea mai mare parte a

cercetării realizate de către participanţi ca de exemplu universităţi, centre de cercetare sau alte entităţi

legale, în beneficiul anumitor grupuri, în special al IMM-urilor sau pentru organizaţiile societăţii

civile şi al reţelelor acesteia.

Nivelurile maxime ale rambursării costurilor unui proiect depind de schema de finanţare, statutul

legal al participantului şi tipul activităţii. Nivelul standard al rambursării pentru activităţile de

cercetare şi dezvoltare tehnologică este de 50 %. Anumite persoane juridice pot obţine până la 75 %

(organisme publice non-profit, IMM-uri, organizaţii de cercetare, unităţi de învăţământ superior).

Pentru activităţi demonstrative, nivelul rambursării este de până la 50 %. Pentru alte activităţi

(gestionarea consorţiului, crearea şi menţinerea legăturilor, formare, coordonare, diseminare etc.),

rambursarea poate fi de până la 100 % din costurile eligibile. Nivelul de 100 % se aplică de

asemenea acţiunilor de cercetare de frontieră în cadrul Consiliului European de Cercetare.

Finanțarea activităților din proiecte în PC 7

Referitor la partea financiară, principiul de bază al PC7 îl reprezintă co-finanţarea. Acest lucru

înseamnă că, fără excepție, Comisia nu „achiziţionează” servicii de cercetare prin acordarea de

contracte şi plata unui preţ, ci acordă subvenţii proiectelor și contribuie cu un anumit procent la

costurile generale. De aceea, participanții trebuie să înțeleagă diferența între “call for tender” și “call

for proposal”. Fără excepție, în Programul Cadru 7, Comisia UE lansează exclusiv apeluri pentru

propuneri de proiecte (call for proposal) și nu apeluri pentru achiziții de servicii (call for tender).

Costurile eligibile în proiectele FP 7 sunt compuse din costuri atribuibile direct acţiunii, denumite în

continuare „costuri directe” şi unde este aplicabil, costuri care nu sunt atribuibile direct dar care sunt

în relaţie directă cu costurile eligibile, denumite în continuare „costuri indirecte”. Rambursarea

Page 22: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

22

participanţilor va fi bazată pe costurilor lor eligibile directe şi indirecte. Acordul de grant poate

prevedea ca rambursarea costurilor eligibile indirecte să fie limitată la un procent maxim din

costurile eligibile directe, cu excepţia costurilor eligibile directe pentru subcontractare, în special în

cazul acţiunilor de coordonare şi de sprijin, şi, după caz, acţiuni destinate formării profesionale şi

dezvoltarea carierei cercetătorilor.

Plafoanele de finanțare:

1. Pentru activităţi de cercetare şi dezvoltare tehnologică, contribuţia financiară a Comunităţii poate

atinge un maxim de 50% din costurile eligibile totale. Cu toate acestea, în cazul organizațiilor non-

profit publice, secundar şi instituţiile de învăţământ superior, organizaţii de cercetare şi IMM-urile,

se poate atinge un maximum de 75% din costurile eligibile totale.

2. Pentru activităţi demonstrative, contribuţia financiară a Comunităţii poate atinge un maxim de

50% din costurile eligibile totale.

3. Pentru activităţile susţinute de acţiunile de cercetare "de frontieră", cele de coordonare şi sprijin,

precum şi acţiuni pentru formarea şi dezvoltarea carierei cercetătorilor, contribuţia financiară a

Comunităţii poate atinge un maxim de 100% din costurile eligibile totale.

4. Pentru activităţile de management, inclusiv certificatele privind declaraţiile financiare, precum şi

alte activităţi care nu intră sub incidenţa punctelor 1, 2 şi 3, contribuţia financiară a Comunităţii

poate atinge un maxim de 100% din costurile eligibile totale. Alte activităţi menţionate la primul

paragraf includ, inter alia, formare profesională în acţiuni care nu intră sub incidenţa schemei de

finanţare pentru formarea şi dezvoltarea carierei cercetătorilor, coordonare, crearea de reţele şi

difuzare.

6) Redactarea proiectelor din Programul Cadru 7

Inovare de proces: de ce este nevoie de o platformă de redactare a proiectelor

Unul dintre criteriile de evaluare a propunerilor de proiecte PC 7 este cel legat de calitatea şi

eficienţa implementării şi managementului (criteriul 2 - Quality and efficiency of the implementation

and the management), cu pondere de 33,3 % din nota totală. Este vital ca acest segment să fie realizat

în cele mai bune condiţii. Spre deosebire de criteriile de evaluare nr. 1 (Scientific and/or

technological excellence relevant to the topics addressed by the call) şi 3 (Potential impact through

the development, dissemination and use of project results) care sunt clar de competenţa ştiinţifică şi

tehnică a cercetătorilor, managementul de proiect este “o altă meserie” pentru care oamenii de ştiinţă

nu au calificarea necesară. Competenţa necesară pentru a redacta partea de management a unui

proiect şi a implementa proiectul este total diferită de competenţa ştiinţifică.

În acest sens, în procesul de redactare a propunerii de proiect este clar necesară participarea unei

persoane cu abilităţi de management de proiect, care să completeze evantaiul de competenţe din

Page 23: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

23

consorţiul proiectului. Abilităţile de management de proiect şi capacitatea profesională a

managerului de proiect trebuie să fi dublate de instrumente specifice

Într-o analiză recentă15

referitoare la analiza erorilor frecvente din propunerile de proiect PC 7, s-a

arătat că 24 % din propunători nu au obţinut minim 3 puncte din cele 5 posibile la criteriul 2 de

evaluare, una dintre cauze fiind incapacitatea consorţiului de a prezenta structurile de management

ale propunerii de proiect şi eficienţa implementării.

Cum contribuie platforma colaborativă la redactarea proiectelor

În secţiunea anterioară s-a menţionat că:

- Managementul este o componentă importantă în orice proiect;

- Criteriul nr. 2 „management şi organizare” are o pondere de 33% din nota unui proiect şi

poate diferenţia propuneri de proiecte excelente din punct de vedere ştiinţific;

- Cercetători foarte buni nu sunt şi manageri foarte buni;

- Managerul de proiect nu are atribuţii legate de partea ştiinţifică, dar este o persoană cheie în

legătura cu finanţatorul proiectului.

Fiecare program are propria tipologie şi obiective, participanţi şi reguli, managementul de proiect are

aceleaşi principii, universal valabile. Cu toate acestea, Programul Cadru 7 are câteva particularităţi

de care trebuie să se ţină cont în redactarea propunerii de proiect de cercetare, astfel:

- Consorţiile sunt pan-europene şi chiar includ parteneri din exteriorul Europei;

multiculturalitatea este un factor important ce afectează succesul proiectului;

- Deşi sunt importante, întâlnirile proiectului sunt dificil de realizat, având în vedere distanţele

foarte mari între parteneri;

- Tipul de instituţii este extrem de variat, la proiecte participă atât instituţii academice cât şi

întreprinderi şi ONG-uri;

- Deoarece proiectele PC 7 au durată de 3-5 ani, personalul participant la proiect poate varia

destul de mult; chiar organizaţiile ca atare îşi pot schimba numele, statutul, obiectivele şi

structura financiară

Un instrument de redactare a propunerilor de proiecte pentru Programul Cadru 7 contribuie la:

- Reducerea costurilor de redactare a propunerii; este binecunoscut16

că pentru o propunere

de proiect PC 7, fiecare partener cheltui aproximativ 1,5 persoane-lună şi sunt necesare 2

întâlniri în Europa cu partenerii. Având la dispoziţie un instrument web, întâlnirile nu mai

15 Frequent errors identified in project proposals submitted on theme 6 – Environment (including climate change) and theme 3 – Information and

Communication Technologies of the 7th Framework Programme of European Union, Banciu, D, Vulturescu, V., Dumitrache, N., Vasile, D., Revista

română de Informatică şi Telecomunicaţii, vol. 21, nr. 3, pag. 21

16 Experienţa proprie a autorului acestei teze, în redactarea a 2 propuneri de proiect PC 7, respectiv: Environmental NCP together to improve their

competitiveness” acronim ENV-NCP-TOGETHER, şi “Knowledge for Africa”, acronim KfA

Page 24: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

24

sunt necesare, comunicarea prin tehnologie VoIP reduce practic la zero costurile cu

comunicaţiile

- Îmbunătăţirea calităţii propunerii de proiect. Aşa cum s-a menţionat anterior, managerul

de proiect are un rol important, inclusiv de catalizator al responsabililor ştiinţifici. El este de

asemenea responsabil cu partea financiară a proiectului şi cu partea sa administrativă.

- Facilitarea comunicării cu partenerii de proiect. Chiar dacă partenerii de proiect nu s-au

întâlnit înaintea redactării propunerii, tehnologia web şi comunicarea via internet facilitează

întâlnirile on-line între persoane din ţări diferite chiar de pe continente diferite.

- Creşterea calităţii secţiunii de management a propunerii de proiect, deoarece

coordonatorul proiectului şi managerul de proiect au posibilitatea să modifice în timp real

structurile de conducere, planurile de management al riscului, responsabilităţile fiecărei

organizaţii / persoane din proiect;

- Scăderea riscurilor proiectului în perioada de implementare. Această afirmaţie este

bazată pe următorul principiu: Cu cât proiectul este mai bine planificat, cu atât implementarea

lui este mai facilă, chiar dacă activităţile vor debuta după aproximativ 12 luni17

- Creşterea transferului de cunoştinţe relevante redactării şi facilitează procesul de

planificare, pe care grupul care redactează proiectul are nevoie.

Pe baza argumentelor mai sus menţionate este clar nevoie de un instrument electronic, disponibil

comunităţii ştiinţifice şi industriale ce propun propuneri de proiecte PC 7, cu următoarele

caracteristici generale:

1- Să fie accesibil şi uşor de utilizat

2- Să fie realizat cu mijloace tehnice disponibile gratuit dezvoltatorilor software (programe

shareware, freeware, sau open source)

3- Să prezinte în formă sintetizată erorile făcute de un număr relevant de predecesori, şi să le

prezinte astfel încât noile consorţii să le poată evita

4- Să includă experienţa unor evaluatori selectaţi de Comisia Europeană pentru a evalua

propuneri de proiecte

5- Să includă bune practici şi experienţa unor persoane relevante implicate în Programul Cadru

7

6- Să includă explicaţiile prezentate în formularele de depunere de proiect din Ghidul

Participantului

7- Să includă exemple de exprimare, de formulare a textelor. Acest factor este deosebit de

importante deoarece:

17 Experienţa proprie a autorului tezei este că durata medie a intervalului scurs de la depunerea propunerii de proiect şi până la debutul activităţilor

proiectului este de aproximativ 12 luni. Acest interval include: evaluarea propunerii de către Comisia Europeană, contestaţiile, negocierea, pregătirea

formularisticii pentru semnarea Acordului de Grant şi semnarea de către reprezentantul legal al coordonatorului şi Comisia Europeană

Page 25: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

25

a. Toate propunerile de proiect se depun în limba engleză;

b. Evaluarea propunerilor se face de persoane care – în foarte puţine cazuri – sunt

vorbitori nativi de limba engleză;

Instrumente software existente de redactare a propunerilor de proiecte

EMDESK

EMDESK Gmbh - Germania, a dezvoltat mediul colaborativ EMDESK® bazat pe tehnologia web.

EMDESK® face disponibil comunității de cercetare o soluție avansată care integrează planificarea și

managementul de proiect cu sprijin pentru activități caracteristice PC 7. În același timp, EMDESK

sprijină redactarea de propuneri de proiecte, administrarea proiectului și raportarea și facilitează

colaborarea între membrii consorțiului.

Avantaje:

Este un instrument pentru managementul de proiect și redactarea sa

Consistență și transparență în centralizarea datelor proiectului

Economie de timp prin standardizare și fluxuri de lucruri

Oferă spațiu în platformă, Document Manager și Calendar

Reduce eforturile administrative

Sistemul de alertare permite menținerea proiectului pe linia planificată

Poate monitoriza multiple proiecte în același timp

Disponibil via web

Mediu securizat și viabil

Dezavantaje:

Nu se oferă asistenţă în procesul de redactare a propunerii de proiect, în sensul organizării

proiectului (număr de obiective, menționarea potențialelor erori similare ce au fost făcute de

predecesori, etc.)

Nu exista exemplificări

Deoarece se poate configura pentru orice tip de proiect din PC 7, iar acestea diferă

fundamental ca organizare, nu se pot realiza concluzii universal valabile

Microsoft SharePoint + Microsoft Project

Implementarea proiectelor reclamă o coordonare eficientă a resurselor utilizate. În cazul proiectelor

complexe planificarea atentă are o deosebită importanţă. Fără această etapă membrii echipei (sau

echipelor) vor avea o înţelegere limitată a proiectului şi a scopurilor acestuia.

Pentru a utiliza facilităţile de colaborare, persoana care scrie proiectul trebuie:

1. să revizuiască opţiunile proiectului pentru a utiliza interfaţa Web. Pentru aceasta în timp ce

sunteţi conectat la server faceţi următoarele:

Page 26: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

26

- Selecteze meniul Collaborate, opţiunea Collaboration Options;

- Selecteze dacă resursele pot delega task-uri Project Web Access;

- Apese Ok pentru a salva setările.

2. să publice informaţia pe Project Server

2. Selecteze File şi opţiunea Publish;

Comparație între instrumentelor existente

Atât Microsoft cat și Oracle propun soluții foarte puternice, utilizabile în proiecte industriale, de mari

dimensiuni (atât ca bugete dar și ca număr de utilizatori implicați, operațiuni, plați, activități, etc.).

Ambele produse sunt foarte sofisticate dar și costisitoare (cost licențe, infrastructura hardware,

instruirea personalului, etc.). Nici unul din cele produsele celor doua firme, nu este dedicat PC 7 dar

se poate folosi și parțial la redactarea proiectelor, însă doar în partea de organizare, nu și redactare a

Pachetelor de Activități și respectiv a task-urilor. Produsul EFAMT nu are o politica transparenta de

vânzări iar prețurile nu sunt afișate. Fiecare oferta se trimite prin e-mail.

Aceasta analiza a dorit să demonstreze că la acest moment, nu există nici o platformă colaborativă

viabilă dedicată strict redactării propunerilor de proiecte PC 7.

7) Concept de instrument de redactare a proiectelor din Programul Cadru 7

Metodologia de cercetare

Instrumentul de redactare trebuie să completeze şi facă un pas în faţă de ce există la acest moment (în

Europa), să acţioneze pe o nişă unde ceilalţi dezvoltatori ai produselor similare nu pot realiza acest

lucru. Acest instrument va îngloba rezultate de cercetare efectuate de autorul acestei teze18

(ce vor fi

prezentate mai jos):

1. Extragerea şi analizarea erorilor efectuate de consorţii pan-europene, pentru fiecare

criteriu de evaluare stabilit de Comisia Europeană. Suplimentar, a fost extras „tiparul”

erorilor frecvente din aceste rapoarte. Metodologia de lucru este explicată pe larg mai jos.

Pe baza acestor erori, sunt oferite utilizatorului instrumentului de redactare, sfaturi utile în

ceea ce priveşte modalitățile de formulare a propunerii de proiect, astfel încât să se

maximizeze şansele de a fi evaluat cu succes de evaluatorii independenţi.

18 Autorul acestei teze nu a lucrat singur la cercetările efectuate. Rezultatele provin din cooperarea cu parteneri din proiectele la care a participat, în

principal „Environmental NCP together to improve their competitivenes” finanţat de Uniunea Europeană prin acordul de grant nr. 212494.

Page 27: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

27

2. Colectarea şi sintetizarea de bune practici, din partea Punctelor Naţionale de Contact19

(NCP) pentru tema 6 Mediu (inclusiv schimbări climatice) din programul specific

cooperation al PC 7. Aceste bune practici au fost colectate şi sintetizate pe baza unei

metodologii similare cu cea de la analizarea erorilor.

Colectarea părerilor şi opiniilor evaluatorilor independenţi ai Comisiei Europene, care au fost

invitaţi să evalueze propuneri de proiecte cel puţin o dată. Numele acestor evaluatori sunt publice pe

pagina web a Programului Cadru 7, pentru fiecare program specific.

Autorul acestei teze a încercat să facă un prim pas către managementul cunoaşterii, să valorifice

experienţele anterioare ale propunătorilor din PC 7. De asemenea am încercat să concentrez

cunoaşterea de la cele 3 categorii menţionate mai sus (propunători, NCP, evaluatori) şi să le dublez

de informaţiile oficiale (explicaţii) furnizate de Comisia Europeană în Ghidul Participantului

(pachetul de informaţii) ce este disponibil la fiecare apel pentru propuneri.

Nu în ultimul rând, instrumentul înglobează experienţa practică a autorului în cei 4 ani petrecuţi în

cadrul Comisiei Europene, Direcţia Generală Cercetare (la acest moment Direcţia Generală Cercetare

şi Inovare), direcţia I – Mediu.

Toate aceste date, informaţii şi rezultate de cercetare sunt puse în operă într-un produs informatic

accesibil via web, realizat cu produse software opensource. Utilizarea opensources reduce la maxim

costurile implementării sistemului, fiind necesare doar resurse hard pentru „găzduirea” produsului

informatic, cunoştinţe specializate de informatică, şi resursă de timp pentru a efectua programele

respective.

In cele ce urmează se vor defini caracteristicile instrumentului (platformei) de redactare a

propunerilor de proiecte ce se va dezvolta în cadrul acestei teze de doctorat, denumită în continuare

„Platforma EVA”.

Caracteristicile instrumentului de redactare a instrumentului

- Produs ușor de utilizat, prietenos cu utilizatorul și cu acces facil. În acest sens, accesul se va

asigura pe baza de user-name și password generate de webmaster pe baza unei cereri din

partea unui utilizator

- Având în vedere faptul ca parteneriatele sunt pan-europene și partenerii nu pot petrece mult

timp împreună, platforma trebuie să fie disponibila via internet,

19 Punctele Naţionale de Contact sunt persoane numite de guvernele statelor participante la Programul Cadru de cercetare al Uniunii Europene, a căror

principală atribuţie este să acorde sprijin comunităţii de propunători de proiecte PC 7 atât în pregătirea propunerii de proiect dar şi în implementarea

proiectelor din programele cadru

Page 28: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

28

- Câmpurile care trebuie completate de utilizatori trebuie să fie generate astfel încât să permită

completarea unui număr suficient de mare de cuvinte pentru explicarea detaliata a proiectului.

Aceste câmpuri trebuie să corespunda cu formularul B din proiectele colaborative din PC 7

- Sa permită relaționarea task-urilor cu rezultatele (deliverables) și jaloane (milestones)

- După fiecare secțiune trebuie să existe link-uri 3 zone, astfel: „Common Errors”, „Good

Practice” și respectiv „What Evaluators looks for”. Când utilizatorul accesează acest link,

informațiile trebuie să îi fie prezinte în mod prietenos și să îl ajute în redactarea propunerii.

- Având în vedere rata de succes relativ mica la Programul Cadru 7 (pentru Romania este de

aproximativ 10 %), platforma trebuie să fie un „low-cost”, dar care să genereze produse

"foarte scumpe”20

- Trebuie să asiste propunătorii cat de mult posibil pe partea logistica și de administrare a

proiectului, fără a interfera în zona științifică.

Versiunea curenta a acestui instrument este focalizată pe Proiecte Colaborative. Cu toate acestea, ea

se poate extinde și la Rețele de Excelenţă sau alte scheme de finanțare ale PC 7. Instrumentul este

organizat în secțiuni similare cu cele ale formularului ce trebuie completat pentru depunerea de

proiecte. Fiecare secțiune conține următoarele zone:

1. Îndrumarea formală (Formal Guidance),

1. Erori Comune / frecvente (Common Errors),

2. Bune practici (Good Practice),

3. Ce caută evaluatorii (What evaluators are looking for),

4. Modele de răspuns / text cu îndrumări (Model Answers, with good practices guidelines),

5. Listă de verificare (Checklist).

Propunerile depuse în cadrul PC 7 trebuie să urmeze reguli stricte în ceea ce privește conținutul,

lungimea, etc.. Cu toate acestea, propunătorii au un foarte mare grad de libertate în ceea ce privește

numărul de pachete de activităţi, numărul de rezultate ș.a.m.d. Pe lângă rezultatele “formale”

menționate în “deliverable lists“ din proiectele PC 7 de cele mai multe ori rezulta multe articole

științifice publicate în revistele de specialitate si/sau cărţi.

20 Prin “Produs scump” se înțelege un proiect cu buget mare (3-7 milioane EUR). Având in vedere ca un proiect se generează si scrie in aproximativ 3-4

luni si necesita aproximativ 1-1.5 om-luna pentru fiecare participant (cu excepția coordonatorului care cheltuiește aproximativ 4 om-luna) rezulta ca

suma costurilor pentru redactarea propunerii este de aproximativ 20.000 – 25.000 EUR

Page 29: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

29

Analiza erorilor făcute de consorțiile ce au depus proiecte PC 721

Analiza erorilor efectuate de consorțiile care au depus proiecte ca răspuns la apelurile (call for

proposals) lansate în cadrul ENV și ICT (domeniul e-health) pe mai mult de 480 de Evaluation

Summary Reports (ESR) redactate de panelurile de evaluatorii independenți. Analiza pentru tema 6 –

Mediu (inclusiv schimbări globale) a fost realizată ca activitate în cadrul Pachetului de activități nr. 3

(WP 3) din proiectul „Environmental NCP cooperating to improve their effectiveness”, finanțat de

Direcția Generală cercetare a Comisiei UE, prin Grant Agreement-ul 212494, coordonat de

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, prin dl. Viorel Vulturescu22

. Pentru tema 6 – ICT

(domeniul e-health), analiza a fost realizată după aceeași metodologie ca și pentru ENV, dar în afara

proiectului ENV-NCP-TOGETHER.

Calificativele acordate unei propuneri de proiect au fost acordate pe următoarele criterii

deluxe, pentru acele propuneri de proiecte ce au obținut punctaj între 4-5 și punctaj total între

12,0 și 15,0;

welldone - pentru acele propuneri de proiecte ce au obținut punctaj între 3,5 si 4,5 și punctaj

total între 10,5 și 12,0

good - pentru acele propuneri de proiecte ce au obținut punctaj între 3,0 si 4,0 și punctaj total

între 9,5 și 10,5

medium - pentru acele propuneri de proiecte ce au obținut punctaj între 2,5 și 3,0 și punctaj

total între 9 și 9,5

weak pentru acele propuneri de proiecte ce au obținut punctaj între 2,5 și 3,5 și punctaj total

între 7 și 9

garbage - pentru acele propuneri de proiecte ce au obținut punctaj între 1 și 3,5 și punctaj

total sub 7 puncte

În analiza recentă menţionată21

erorile frecvente sunt similare (fără a lua în considerare pe cele legate

strict de domeniul științific / topica pentru care a fost depusă propunerea de proiect). Pentru primul

criteriu în general, erorile frecvente sunt legate de: calitatea lucrărilor de cercetare descrise,

descrierea stadiului actual al domeniului sau cercetărilor din domeniu, corelarea obiectivelor

proiectului cu cele prezentate în topica pentru care s-a redactat propunerea, strategia de abordare a

lucrărilor de cercetare nu este cea necesară pentru un asemenea tip și dimensiune de proiect,

pachetele de activități nu sunt bine structurate, nivelul științific al activităților de cercetare științifică

nu este cel de care este nevoie într-un asemenea tip de proiect. În ceea ce privește cel de al doilea

criteriu, erorile frecvente, comune ambelor teme (ENV și ICT) sunt legate de: modul de organizare

21 Frequent errors identified in project proposals submitted on theme 6 – environment (including climate change) and theme 3 – information and

communication technologies of the 7th framework programme of European Union – Banciu, D., Vulturescu, V., Dumitrache, N., Vasile, D.,- Revista

Română de Informatică şi Automatică, vol. 21, nr. 3, 2011

22 http://www.env-ncp-together.eu/

Page 30: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

30

al proiectului (pe pachete de activități), resursele propuse nu sunt adecvate pentru implementare,

procedurile de management nu sunt detaliate și nu pot fi evaluate corespunzător, efortul uman este

subestimat, consorțiul care implementează proiectul este nebalansat, responsabilitățile partenerilor nu

sunt justificate. Referitor la cel de al treilea criteriu, se poate menționa că legătura între procesul de

cercetare și cel de educație nu este prezentată, planurile de exploatare nu sunt conforme cu cerința

sau cu domeniul, planul de exploatare a rezultatelor proiectului nu este corespunzător cu activitățile

propuse și scopul proiectului.

Bune practici în redactarea proiectelor PC 7 - experiența Punctelor Naționale de

Contact

Punctele Naţionale de Contact (NCP) sunt principala interfaţă a Uniunii Europene şi a guvernelor cu

comunitatea ştiinţifică (dar şi cu alţi propunători) care redactează propuneri de proiecte pentru

Programul Cadru. În acest context au acumulat o experienţă importantă observând şi aspecte pozitive,

dar şi problemele ridicate de cercetători.

Experienţa NCP a fost extrasă şi concentrată într-o cercetare efectuată în cadrul proiectului

„Environmental NCP together to improve their competitiveness”, în cadrul pachetului de activităţi nr.

3.

Bune practici în redactarea proiectelor PC 7 - experiența evaluatorilor din Programul

Cadru 7

Este bine ştiut că a fi evaluator al Comisiei Europene constituie o experienţă extrem de importantă

pentru cei care au fost invitaţi să evalueze propuneri de proiect PC 7. Panelul este format din 3-5

persoane ce se reuneşte la solicitarea Comisiei Europene (consensus meeting). În cadrul acestei

reuniuni se discută pro şi contra argumentelor prezentate de fiecare evaluator în rapoartele de sesiune

individuală23

. Foarte mulţi evaluatori au devenit propunători de succes în cadrul programelor

europene de cercetare24

.

Implementarea analizei erorilor din propuneri şi a bunelor practici în modelul teoretic

de instrument de redactare a proiectelor PC 7

Instrumentul de redactare a proiectelor PC 7 (Platforma EVA) înglobează următoarele componente:

1. Îndrumarea oficială (formală) oferită de Comisia Europeană, existentă în Ghidul

Propunătorului;

23 Evaluarea unui proiect PC 7 presupune două faze, respectiv: a) evaluarea individuală, când evaluatorul primește acces la un site web şi apreciază

propunerea de proiect cu note între 0 şi 5, şi b) evaluarea în panel unde toţi cei care au evaluat se reunesc într-o şedinţă comună organizată de Comisia

Europeană, la Bruxelles. Această reuniune este moderată de un reprezentant al Comisiei Europene.

24 Experienţa proprie a autorului acestei teze acumulată în perioada 2003 – 2007, când a fost Expert Naţional Detaşat în cadrul Comisiei Europene,

Direcţia Generală - Cercetare

Page 31: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

31

2. Erorile (frecvente) ale propunătorilor de proiect PC 7. Acestea sunt selecţionate

pentru fiecare rubrică dintr-un proiect colaborativ PC 7 şi menţionate la rubrica

respectivă;

3. Bunele practici ale Punctelor Naţionale de Contact (la rubrica – „Bune Practici”);

4. Bunele practici şi opiniile evaluatorilor de proiecte din Programele Cadru europene

(la rubrica „Ce caută evaluatorii”);

5. Comentariile autorului acestei teze, realizate împreună cu partenerii din reţeaua NCP.

6. O listă de verificare, ce permite persoanei (sau grupului de persoane) care redactează

propunerea de proiect să verifice dacă a îndeplinit toate cerinţele de eligibilitate sau

dacă a urmat recomandările din acest instrument. Trebuie să se menţioneze că

instrumentul de redactare nu interferează în problematica ştiinţifică a proiectului.

Instrumentul conţine şi un exemplu de proiect de cercetare. Prin includerea acestui exemplu de

proiect –care a fost anonimizat – s-au dorit următoarele:

1. Propunătorii să aibă un exemplu de formulare a textului din fiecare secţiune a formularului de

depunere a proiectului25

2. Acest exemplu să fie comentat de persoanele cu experienţă în proiectele PC 7;

3. Să existe un exemplu de structurare şi organizare a unui proiect PC 7 şi mai ales cum să fie

prezentat evaluatorilor

8) Tehnici de management pentru implementarea proiectelor din Programul

Cadru 7

Expertiza și experienţa acumulată până la acest moment a condus la definirea unui cadru general al

participării și la realizarea unui “ghid general” pentru participarea la acest tip de proiecte. Capitolele

generale ale acestui ghid sunt: echipele de proiect, procese ale managementului de proiect, rezultatele

proiectelor, managementul riscului, cadrul organizaţional, cadrul general de management de proiect,

elemente de bună practică26

, factori care asigura succesul în implementarea proiectelor.

Prezentul capitol prezintă un cadrul specific de implementare a proiectelor din Programul Cadru 7 de

cercetare al Uniunii Europene, prin prisma unui set de reguli și proceduri ce trebuie urmate de

organizaţia parteneră în proiect și a bunelor practici dezvoltate în cele 2 organizaţii în decursul

ultimilor ani. Menţionăm că aceste bune practici se bazează și pe experienţa din programele cadru

anterioare (PC 5 și PC 6)

25 Fiecare proiect din programele (internațional) se redactează folosind o anumită terminologie. Această terminologie specifică programelor europene

nu este întotdeauna cunoscută, de toţi propunătorii deoarece anexele tehnice (description of work) ale Grant Agreement – ului nu sunt documente

publice. Chiar şi în cazul în care există acces la anexa tehnică “identificarea terminologiei specifice” este un proces destul de dificil.

26 Definim ca bună practică, o metodă specifică, un proces sau o tehnică necesară rezolvării unei problem specifice, sau a unui task, ce s-a dovedit a fi

mai eficientă decât alte existente în generarea rezultatului dorit.

Page 32: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

32

Introducere în managementul de proiect colaborativ din Programul Cadru 7

În cadrul proiectului “Environmental NCP together to improve their competitiveness” (acronim

ENV-NCP-TOGETHER27

)a fost dezvoltat un instrument redactare a propunerilor de proiecte

colaborative din Programul Cadru 7 de cercetare al Uniunii Europene, tema 6 “Mediu (inclusiv

schimbări climatice). Acest capitol vine în completarea sprijinului pe care instrumentul îl oferă,

respectiv sprijină organizaţiile publice să implementeze proiectele PC 7.

Provocări în managementul proiectelor colaborative

Această secțiune se concentrează pe aspectele de management specific proiectelor de cercetare

(collaborative projects) sau de sprijin (coordination or support actions) din Programul Cadru 7.

Modul în care sunt conduse aceste proiecte este fundamental pentru succesul acestora.

Consorţii mari și foarte mari (de până la 30-35 de organizaţii);

Diversitate culturală și organizaţională

Abilităţi și capabilităţi tehnico-știinţifice variate

Diversitate mare geografică (în termeni de origine a organizaţiilor partenere din consorţiu)

Inițierea / Planificarea proiectului colaborativ

Procesul de construire a unui proiect începe înainte de începerea acestuia, la stadiul de propunere,

atunci când se formează consorţiul. Totuși, este bine cunoscut că la depunere se menţionează doar

persoanele cheie, nicidecum întreaga echipă. Odată cu aprobarea proiectului și intrarea în vigoare a

acordului de grant, trebuie să se formeze întreaga echipă din fiecare organizaţie. Marea provocare a

managerului de proiect sau a coordonatorului de echipă este să se construiască o "echipa armonioasă,

de înaltă performanţă", aspect extrem de dificil în organizaţiile publice guvernamentale, deoarece

acestea nu sunt de tipul “companie organizată pe proiecte”, ci au o structură piramidală, cu

management și misiune clară.

Implementarea și monitorizarea proiectului colaborativ

Luarea deciziilor într-un proiect de colaborare este o provocare, deoarece partenerii pot avea alte

activităţi programate în această perioadă sau pot primi alte sarcini care să impieteze derularea

proiectului în bune condiţii. În plus, există o cerinţă relativ mare de decizii în unanimitate, în special

cu decizii extrem de importante, cum ar fi exploatarea rezultatelor proiectului şi definirea de condiţii

corecte de utilizare a drepturilor de proprietate intelectuală (IPR).

Rezultatele proiectului colaborativ

Persoanele performante şi procesele clare și eficiente sunt esenţiale pentru obţinerea rezultatelor de

înaltă calitate. Cu toate acestea, există necesitatea de a insufla un angajament pentru excelenţă în

27 http://www.env-ncp-together.eu/, coordonat de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, coordonator de proiect prin Viorel Vulturescu

Page 33: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

33

consorţiu cu scopul de a obţine rezultate de înaltă calitate. Este extrem de important să se creeze un

sistem (set de proceduri) de management al calităţii, care să asigure obţinerea de rezultate de înaltă

calitate.

Pentru a răspunde la provocările (problemele) menţionate în secţiunile anterioare ale prezentului

articol au fost identificate o serie de bune practici. Gama de activităţi necesare pentru a îndeplini

obiectivele proiectului şi scopul său sunt foarte diverse. Cu toate acestea, toate cele 3 categorii

prezentate fiind sunt dependente unele de altele şi mai ales trebuie să fie în echilibru unele faţă de

altele.

1) Resursele – conţine personalul şi echipamentele necesare pentru a îndeplini obiectivele

proiectului. Acestea vor crea cheltuieli şi sunt de aceea dependente de bugetul proiectului.

2) Planul (planificarea) - indică timpul şi secvenţele diferitelor activităţi dependente de bugetul

proiectului, dar şi durata totală a proiectului.

3) Domeniul proiectului se referă la misiunea / zona sa de activitate.

Recomandări privind managementul proiectului colaborativ

Fără o structură de conducere eficace, cele mai multe proiecte vor depune eforturi foarte mari să

obţină rezultate bune. Structura de conducere a proiectului este folosită să rezolve chestiuni care pot

apare şi să ia în considerare recomandări pentru rezultatele proiectului.

Recomandări privind riscul în proiectele colaborative

Proiectele bine conduse, ce ţin cont de bunele practici, utilizează tehnicile de management şi le

implementează conform regulilor stabilite, nu au întârzieri în livrarea rezultatelor sau devieri mari de

buget. Managementul riscului este parte integrantă a bunelor practici şi contribuie la o implementare

şi dezvoltare armonioasă. Prin concentrarea pe managementul riscului în faza de planificare a

proiectului şi implementarea strategiei ce reduce riscurile ce pot apare, eventualele surprize

costisitoare pot fi evitate.

În ceea ce priveşte managementul de proiect din proiectele din Programul Cadru, se pot concluziona

următoarele:

1. Există cadrul legislativ necesar pentru implementarea / derularea / coordonarea proiectelor

din Programele Cadru de cercetare ale Uniunii Europene, în instituţiile publice

guvernamentale din România;

2. Chiar dacă personalul acestor instituţii este format preponderent din funcţionari publici şi nu

pot fi remuneraţi integral în bugetul proiectului, se poate angaja personal suplimentar –

resurse umane – care să lucreze în aceste proiecte;

Page 34: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

34

3. Planurile de management de proiect, de management al riscului şi cadrul organizaţional sunt

exact la acelaşi nivel cu cele din instituţiile din statele din EU 1528

4. Comisia Europeană tratează instituţiile din România în acelaşi mod ca şi alte instituţii din

întreaga Uniune.

9) Sinteza contribuțiilor originale ale tezei

Tematica prezentei lucrări, elaborată ca teză de doctorat, corespunde unei necesități obiective:

realizarea unui instrument disponibil prin web care să faciliteze redactarea propunerilor de proiect și

care să înglobeze cunoștințele și expertiza celor 3 categorii de actori implicați în proiectele din

Programul Cadru 7, respectiv: comunitatea științifică și tehnologică, Punctele Naționale de Contact și

respectiv experții independenți evaluatori ai proiectelor depuse ca urmare a apelurilor de propuneri

de proiecte.

Concret, lucrarea înglobează următoarele noutăți de cercetare:

1. Extragerea erorilor efectuate de peste 500 de consorții de organizații academice,

industriale, organizații ne-guvernamentale (ONG) dar și agenții guvernamentale, instituții ale

administrației publice locale, etc.. Aceste erori au fost extrase printr-un proces intens de

lecturare, extragere, evaluare, pentru a evita repetițiile și a decela erorile de tehnică de

redactare de cele aferente domeniului științific

2. Colectarea experienței Punctelor Naționale de Contact (NCP) pentru tema 6 - Mediu

(inclusiv schimbări globale), acumulată în mulți ani de experiență în Programele Cadru de

cercetare ale Uniunii Europene. Acest proces, realizat în cadrul proiectului „Environmental

NCP together to improve their competitiveness” a extras și sintetizat expertiza NCP din

organizații cu tradiție de asistență independentă profesionist organizată, precum

Österreichische Forschungsförderungsgesellschaft mbh – Austria, Agenzia per la

Promozione della Ricerca Europeo – Italia, SenterNovem – Olanda, etc.

3. Colectarea expertizei evaluatorilor independenți din țările UE care au fost invitați de

Comisia Europeană să evalueze, noteze și ierarhizeze propunerile de proiecte de cercetare.

Este bine știut că a fi evaluator în Programele Cadru constituie cea bună metodă de învățare

pentru acele persoane care doresc să coordoneze propuneri de proiecte și dețin un bagaj de

cunoștințe solid, dublat de recunoaștere internațională incontestabilă. Această colectare s-a

făcut tot prin intermediul NCP, în cadrul proiectului „Environmental NCP together to

improve their competitiveness”.

28 EU 15 – Cele 15 state europene care au format Uniunea Europeană înainte de accesul celor 12 ţări din zona de Est a Europei

Page 35: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

35

4. Analizarea unui proiect model, unde se prezintă modul în care topica se divizează în

cuvinte/fraze cheie, tehnica de redactare pe fiecare secțiune a formularului, modul de

organizare, dependențele și legăturile pachete de activități, activități, rezultate intermediare,

jaloane, diagramele Gantt și Pert. Acest model este comentat și explicat de autorul acestei

teze

5. Proiectarea unui concept de instrument de redactare a propunerilor de proiect care

înglobează toate cele enunțate mai sus (cunoștințe, experiențe, expertiză internațională)

6. Definirea unui cadru de management de proiect în instituțiile publice guvernamentale din

România, prin care s-au îmbunătățit cunoștințele și experiențele acumulate prin analizele

menționate mai sus. Acest cadru a ajutat la experimentarea și validarea unor date și informații

obținute de la partenerii internaționali și la validarea conceptului de instrument. Această

validare s-a făcut prin participarea Autorități Naționale pentru Cercetare Științifică la diverse

proiecte din Programul Cadru 7, atât în calitate de partener cât și în postura de coordonator.

7. Implementarea conceptului de instrument de redactare într-o platformă on-line,

realizată cu resurse open-source, respectiv my SQL și php.

8. Asigurarea “Managementului calității” în redactarea proiectelor. Argumentul pentru

această afirmație furnizat de “obligarea” persoanei care redactează proiectul să urmărească

logica: obiectiv general – obiectiv specific – pachete de activități – activități – rezultat – jalon.

În acest fel se asigură o disciplină în organizarea și structurarea proiectului și prezentarea sa

în condiții optime

10) Sinteza activităților de cercetare realizate până în prezent

A. Articole/studii publicate în reviste de specialitate de circulaţie internaţională

recunoscute sau în reviste din ţară recunoscute de către CNCSIS

A-1. Correlation between antioxidant activity and hepatoprotective effect of a vegetal

bioproduct - Nichita, C., Neagu G., Vulturescu, V., Albulescu R., Vulturescu, V. Badea, N,

Giurginca, M. Meghea, A., Molecular Crystals and Liquid Crystals, Print ISSN: 1542-1406,

Online ISSN: 1563-5287, DOI: 10.1080/15421401003726741, IC= 1.433

A-2. Performance estimation of Bucharest multiwavelenght LIDAR during the

EARLI09 campaign – Belegante, L., Nicolae, D.N., Talianu, C., Vulturescu, V. – Buletin

Științific – Universitatea Politehnica din București, ISSN 1223-7027, Series A, Vol. 71,

Issue nr. 4, 2009, IC = 0.25

Page 36: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

36

A-3. Computer Aided SWOT Analysis Applied on Evaluation of Innovation Potential

in Central and South-East Europe, Vulturescu, V., Ghiculescu, D., Țîțu, M. Management

of Sustainable Development Journal, indexată CNCSIS B+

A-4. Challenges in implementing FP 7 projects in the public institutions, Vulturescu,

V., Dumitrache, N., acceptat pentru publicare în revista “Economia. Seria Management”, vol.

15, nr. 1, ISSN 1454-0320, indexată CNCSIS B+

A-5. Frequent errors identified in project proposals submitted on theme 6 –

Environment (including climate change) and theme 3 – Information and

Communication Technologies of the 7th

Framework Programme of European Union,

Banciu, D., Vulturescu, V., Dumitrache, N., Vasile, D. - Revista Română de Informatică şi

Automatică, vol. 21, nr. 3, 2011,

A-6. Econometrical particularities of using qualitative variables as explanatory

factors în the case of a research project – Bodea, C.N., Tănăsoiu, O.E., Cristache, S.E.,

Vulturescu, V. Metalurgia International, vol. XIV (2009), special issue nr. 12, ISSN 1582-

2214, p 39-42

Se evidențiază participarea autorului acestei teze la proiecte internaționale, din Programul Cadru 7 de

cercetare al Uniunii Europene, în calitate de coordonator (director de proiect), lider al echipei

românești, sau membru al echipelor românești și respectiv din programul de cooperare regională

South East Europe:

B. Director de proiect International (coordonator)

1. Environmental NCPs to improve their effectiveness www.env-ncp-together.eu, Grant

Agreement nr. 212494, proiect în derulare

C. Responsabil de proiect International (partener)

1. European Network on research programme applied to the protection of tangible cultural

heritage http://www.netheritage.eu/index2.html

2. Promoting International Cooperation for Environment Research Through Dissemination and

Networking Activities http://www.interlink-fp6.com/

3. Scientific knowledge for Environmental Protection http://www.skep-era.net/site/262.asp

4. South East European innovation and Finance Agencies www.see-ifa.eu

5. Mechanism for fostering innovation in South East Europe http://www.southeast-

europe.net/en/news_and_events/news/

Page 37: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

37

D. Participarea în proiecte de cercetare internaționale, redactate cu contribuția (de management)

a autorului acestei teze

1. DEveloping the emerging research potential of Romanian LIdar CEntre, finanțat de Comisia

Europeană – DG. Cercetare, Grant Agreement nr. 229907. http://inoe.inoe.ro/DELICE/ Poziția

ocupată: responsabil management;

2. Romanian Atmospheric 3D Observatory – finanțat de guvernul Norvegiei prin programul Norway

Grants, contract nr. STVES 115266 / 2008. Poziția ocupată: responsabil management și marketing

științific

E. Activitate didactică în domeniul managementului de proiect

1. Coordonator de disciplină: Inițierea proiectelor, program de master “Managementul

informatizat al proiectelor” – Academia de Studii Economice București, Facultatea

Cibernetică, Informatică și Statistică Economică;

2. Coordonator de disciplină: Management de proiect, program de master “Politici Europene”

– Universitatea Politehnica din București, Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și

Managementul Afacerilor;

3. Lector: Cursuri „Evaluare Politici Publice” și „Planificare bugetară” în cadrul proiectului

Procese decizionale eficiente la nivelul administrației publice locale din Romania”, cod

SMIS 2284 – proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional

Dezvoltarea Capacității Administrative, coordonat de Ministerul Administrației și Internelor

F. Cărți

1. Redactarea propunerilor de proiect de cercetare din Programul Cadru 7 al Uniunii Europene –

Ghid Practic, Autori: Vulturescu, V, Banciu, D., Bodea, C.N, Vasile, D. În curs de publicare.

11) Bibliografie selectivă

1. Europe’s regional research systems: current trends and structures (Dr. Henning Kroll and Dr.

Thomas Stahlecker, Fraunhofer ISI), disponibil la

http://ec.europa.eu/research/era/docs/en/fact&figures-european-commission-regional-

research-systems-2009.pdf

2. Politicile guvernamentale pentru cercetare-dezvoltare şi inovare în România, Raport 2010,

disponibil la adresa http://www.ancs.ro/uploads/raport-ancs-2010-final.pdf

3. Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European

Economic and Social Committee and the Committee of the Regions

Page 38: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

38

4. Raport al Grupului Independent de Experți pentru CDI numit ca urmare a Summit-ului de la

Hampton Court, prezidat de dl. Esko Aho – Ianuarie 2006

5. Muldur, U., et al., “A New Deal for an Effective European Research Policy,” Springer 2006

ISBN 978-1-4020-5550-8

6. Decision No 1982/2006/EC of the European Parliament and of the Council of 18 December

2006 concerning the Seventh Framework Programme of the European Community for

research, technological development and demonstration activities (2007-2013), Official

Journal of the European Union, L 412/1, 30 December 2006

7. Banciu, D, Vulturescu, V., Dumitrache, N., Vasile, D., Frequent errors identified in project

proposals submitted on theme 6 – Environment (including climate change) and theme 3 –

Information and Communication Technologies of the 7th

Framework Programme of

European Union, Revista română de Informatică şi Telecomunicaţii, vol. 21, nr. 3, pag. 21

8. Vulturescu, V, Banciu, D., Bodea, C.N., Vasile, D., Redactarea propunerilor de proiecte de

cercetare în Programul Cadru 7 al Uniunii Europene – Ghid practic, în curs de publicare

9. Vulturescu, V., Dumitrache, N., Vasile, D., Bodea, C.N., Challenges in implementing FP 7

in public institutions” “Economia, seria Management” Journal, The Research Centre of

Business Management through projects, Faculty of Management, the Bucharest Academy of

Economic Studies, România. (articol acceptat spre publicare)

10. Vulturescu, V. – Inițierea proiectelor, suport de curs, Master – Managementul Informatizat

al proiectelor, Academia de Studii Economice București – Facultatea Cibernetică, Statistică și

Informatică Economică

11. Barnes, T. A., Pashby, I. R. and Gibbons, A. M. (2006) "Managing collaborative R&D

projects development of a practical management tool" International Journal of Project

Management 24(5): 395-404.

12. Management of complex collaborative R&D projects – best practices, Together Anywhere,

Together Anytime, 14 January 2010

13. Kaushal Keraminiyage, Dilanthi Amaratunga, Richard Haigh, “Achieving Success in

Collaborative Research: The Role of Virtual Research Environments”, Journal of

Information Technology in Construction, Vol. 14 (2009), 59-69.

14. Dodgson, M. (1996) "Learning, trust and inter-firm technological linkages: some theoretical

associations." Technological Collaboration, the Dynamics of Cooperation in Industrial

Innovation, Edward Elgar

15. Davenport, S., Davies, J. and Grimes, C. (1998). Collaborative research programmes:

building trust from difference. Technovation 19(1): 31-40

16. Mora-Valentin, E. M., Montoro-Sanchez, A. and Guerras-Martin, L. A. (2004). Determining

Page 39: Teza de doctorat - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiudoctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat-Tezadedoctor... · 2011-09-27 · 2 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European,

39

factors in the success of R&D cooperative agreements between firms and research

organizations Research Policy, 33(1): 17-40

17. Mann, L. (2006). Strength and Length of Partnership as Key Factors in Research

Collaboration between Universities and Industry. How Organisations Connect: Investing in

Communication.

18. Weck, M. (2006). Knowledge creation and exploitation in collaborative R&D projects:

lessons learned on success factors. Knowledge and Process Management 13(4): 252.

19. Banciu, D., Coardoș, D., Digital Platform for Management of Information dedicated to

Research Projects, IEEE International Conference on Intelligent Computer Communication

and Processing – workshop on Digital Libraries, Cluj Napoca, 2010

20. Banciu, D., Coardoș, D., Pilot System for Information – Documentation Based on Web

Platform, Conferința internațională “Information Literacy”, Sibiu, 20 – 22 aprilie 2010

21. Banciu, D., Manda, C., Manda, C. C., Administrația publică și cetățeanul: autorități, servicii,

informație publică, Editura Tehnică, București, 2007

22. Risk Management @ Monash, A guide to Risk Management of IT projects at Monash