Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de ŞtiinŃe Economice

Departamentul Doctorate

- Teza de Doctorat -

„Managementul şi gestiunea riscului financiar - bancar: mutaŃii previzibile în

secolul XXI“

(Rezumat)

Conducător ŞtiinŃific

Prof.univ.dr. D.H.C. Ioan Bogdan

Doctorand

Ioana Nicoleta Roman

2010201020102010

1

„Managementul este arta artelor întru-cât are în vedere dirijarea talentelor oamenilor.”

Jean Servan Schreiber

„Creativitatea se naşte din necesitate, precum şi ziua se naşte din noapte. În perioada crizei se nasc invenŃiile, descoperirile şi marile strategii. Cine depăşeşte criza se depăşeşte pe sine însuşi, fără a rămâne depăşit.”

Albert Einstein

2

CuprinsCuprinsCuprinsCuprins

Introducere 5 Partea a I-a: Riscul în afaceri

Capitolul 1: Conceptul de risc în afaceri 23 1.1 Conceptul de risc 23

1.1.1 Clasificarea deciziilor economice în funcŃie de riscul asumat 25 1.1.2 Clasificarea preferinŃei de risc a unui manager 26

1.2 Afacerea şi riscul în raport de condiŃionare directă 27 1.3 Conceptul de risc şi modul în care este abordat de către manageri şi

personalul organizaŃiei 28 Capitolul 2: Tipologia riscului în afaceri 31

2.1 Clasificarea riscului în afaceri, importanŃa definirii ei şi abordarea actuală a acestui concept 31

2.2 Riscuri de mare relevanŃă în practica de specialitate 34 Capitolul 3: Metode şi indicatori generali de evaluare a riscului în afaceri 36

3.1 PosibilităŃi de evaluare şi monitorizare a riscului în afaceri 36 3.2 PosibilităŃi de evaluare şi monitorizare performante în practica de speciali-

tate a riscului în afaceri 38 Capitolul 4: Elemente generale de gestiune şi management 41

4.1 Managementul operativ al riscului 41 4.2 Managementul strategic al riscului 43 4.3 Conceptul de management financiar şi funcŃiile acestuia – implicaŃiile lor

în managementul riscului în afaceri 44 Capitolul 5: MutaŃii şi schimbări majore previzibile în lumea contemporană

şi impactul lor în managementul riscului în afaceri 46 5.1 Economia şi organizaŃia bazate pe cunoştinŃe 46 5.2 OrganizaŃia care învaŃă 48 5.3 Managementul bazat pe cunoştinŃe 48 5.4 MutaŃii principale previzibile în lumea contemporană cu impact major în

managementul riscului considerate de mare relevanŃă în practica de specialitate 50

Capitolul 6: Concluzii parŃiale şi contribuŃii personale 51

Partea a II-a: Managementul şi gestiunea riscului bancar

Capitolul 7: Conceptul de risc bancar 59 Capitolul 8: Tipologia riscului bancar 61

8.1 Clasificarea riscului bancar 62 8.2 Clasificarea riscurilor bancare în practica de specialitate 64 8.3 Riscuri previzibile pe piaŃa monetară şi pe piaŃa de capital cu impact în

managementul riscului bancar în contextul internaŃionalizării activităŃii bancare 67

Capitolul 9: Indicatori de rating bancar 71 9.1 ImportanŃa rating-ului bancar în activitatea societăŃilor bancare 71 9.2 Indicatori calitativi de rating bancar 73 9.3 Indicatori cantitativi de rating bancar 77

3

Capitolul 10: Specificitatea gestiunii şi managementului principalelor riscuri bancare 82

10.1 Managementul riscurilor şi oportunităŃilor în cadrul afacerilor bancare 82 10.2 Managementul de zi cu zi 83 10.3 Managementul crizelor bancare 85 10.4 Planificarea strategică 86

Capitolul 11: MutaŃii previzibile în sistemul bancar în secolul XXI şi implicaŃiile în managementul şi gestiunea riscului bancar 89

11.1 Schimbarea, economia, organizaŃia şi managementul bazate pe cunoş-tinŃe şi impactul lor în managementul riscului bancar 89

11.2 MutaŃii previzibile în organizaŃia viitorului şi impactul lor în manage-mentul bancar, în riscul bancar şi în relaŃia bancă - client 93

11.3 Procesul de fuzionare şi centralizare în sistemul bancar şi impactul lui în managementul riscului pe piaŃa monetară 95

Capitolul 12: Integrarea în Uniunea Europeană, acordul Basel II, interna-Ńionalizarea activităŃii bancare şi globalizarea afacerilor şi impactul lor în managementul riscului bancar 100

12.1 InternaŃionalizarea activităŃii bancare şi globalizarea afacerilor şi impac-tul lor în managementul riscului bancar 100

12.2 Decalajele care despart România de Ńările avansate ale Uniunii Europene şi pe plan mai larg şi impactul lor pe piaŃa monetară şi pe piaŃa de capital din perspectiva managementului riscului bancar 104

12.3 Noile reglementări Basel II şi impactul lor în managementul riscului bancar 109

12.3.1 Metoda scoring / rating - diagnosticul global 110 12.3.2 Concepte de bază ale acordului Basel II 112 12.3.3 EvoluŃia în sistemul bancar românesc a noului acord de capital Basel II 115 12.3.4 Basel II şi cerinŃele rezultate din criza economico - financiară mondială

actuală 117 12.4 Rolul statului în perfecŃionarea politicilor monetar - financiare şi

gestionarea riscurilor pe piaŃa monetară şi pe piaŃa de capital în contextul crizei economico - financiare mondiale actuale 119

Capitolul 13: Managementul riscului bancar actual – realităŃi şi cerinŃe din perspectiva crizei economico - financiare mondiale actuale 122

13.1 Strestestul - instrument fundamental al managementului bancar în procesul de adaptare la problematica generală a riscurilor din perspectiva mutaŃiilor previzibile în organizaŃia viitorului 122

13.1.1 Tipurile de strestest 123 13.1.2 Metode aplicative ale strestestului 124 13.1.3 Strestestul şi cerinŃele ce decurg din criza economico- financiară

mondială actuală 126 13.2 Managementul activ al portofoliului de credit (ACPM) 127

13.2.1 Lărgirea mandatului 129 13.2.2 Dezvoltarea competenŃei tehnice şi metodice 129 13.2.3 Integrarea ACPM-ului în structura decizională a băncii 130

Capitolul 14: Concluzii parŃiale şi contribuŃii personale 132

4

Partea a III-a: Managementul şi gestiunea riscului de firmă

Capitolul 15: MutaŃii de profunzime previzibile în firma secolului XXI şi implicaŃiile acestora în managementul şi gestiunea riscului de firmă 143

Capitolul 16: InternaŃionalizarea firmelor şi globalizarea afacerilor şi impactul lor în managementul riscului de firmă 146

16.1 Globalizarea afacerilor şi internaŃionalizarea firmelor – fenomene complexe ale secolului XXI 147

16.2 Managementul afacerilor internaŃionale 150 16.3 FuncŃiile managementului afacerilor internaŃionale 151 16.4 Managerul global 152 16.5 Riscul bancar în corelaŃie cu riscul de firmă din perspectiva internaŃio-

nalizării firmelor şi globalizării afacerilor 153 Capitolul 17: Conceptul de risc de firmă şi importanŃa tipologiei acestuia 155

17.1 Conceptul de risc de firmă 155 17.2 Tipologia riscului de firmă 157

Capitolul 18: Sistemul de indicatori de performanŃă utilizat în manage-mentul şi gestiunea riscului de firmă 160

18.1 Indicatorii rezultatului economico-financiar (income statement ratio) 161 18.2 Indicatorii bilanŃului (balance sheet ratios) 162 18.3 Indicatorii fluxului monetar (cash flow ratios) 164 18.4 Indicatorii profitabilităŃii (profitability ratio) 165 18.5 Indicatorii lichidităŃii (liquidity ratio) 168

Capitolul 19: Concluzii parŃiale şi contribuŃii personale 171

Partea a IV-a: Elemente de gestiune şi management ale riscului pe unele segmente ale pieŃei financiare

Capitolul 20: Zonele principale de risc pe piaŃa de capital, cu impact în riscul bancar, inclusiv impactul calităŃii resurselor umane în acest proces 177

20.1 PiaŃa de capital - realităŃi şi cerinŃe precum şi zonele principale de risc în contextul crizei economico - financiare mondiale actuale 177

20.2 Resursele umane din perspectiva mutaŃiilor previzibile în secolul XXI şi impactul lor în managementul riscului pe piaŃa monetară şi pe piaŃa de capital 179

Capitolul 21: Elemente specifice de gestiune şi management pe piaŃa de capital, cu impact pe piaŃa monetară 182

21.1 RelaŃia piaŃă monetară - piaŃă de capital din perspectiva manage-mentului riscului bancar 182

21.2 Elementele specifice de gestiune şi management pe piaŃa de capital utilizate în practica de specialitate 183

21.3 PiaŃa monetară şi piaŃa de capital în contextul inter- şi multicultural în care se derulează afacerile din perspectiva internaŃionalizării activităŃii bancare şi globalizării afacerilor 186

Capitolul 22: Principalii indicatori de performanŃă pe piaŃa de capital şi rolul lor în managementul riscului bancar 189

Capitolul 23: ImplicaŃiile riscului de Ńară 197

5

23.1 Riscul de Ńară şi implicaŃiile lui majore în afacerile financiar-bancare internaŃionale din perspectiva pieŃei monetare şi pieŃei de capital 194

23.2 Factorii economici şi politici în riscul de Ńară 195 23.3 Rolul riscului de Ńară sub impactul crizei economico- financiare mon-

diale actuale 196 Capitolul 24: Criza economico - financiară mondială actuală şi impactul ei

în managementul riscului pe pieŃele financiare 199 24.1 Lichiditatea instituŃiilor de pe piaŃa monetară şi de pe piaŃa de capital din

perspectiva cauzelor care au generat criza economico - financiară mondială actuală 199

24.2 Bonitatea clienŃilor din perspectiva cauzelor care au generat criza economico - financiară mondială actuală 205

24.2.1 Procesul de verificare a solvabilităŃii 206 24.2.2 Metode de analiză în cadrul fundamentării deciziei de creditare 207 24.2.3 Limitele analizei bonităŃii debitorului 209

24.3 Capitalul de încredere – performanŃa supremă pe piaŃa monetară şi pe piaŃa de capital şi cerinŃele pe care le determină în managementul riscului bancar 210

24.4 Calitatea titlurilor financiare - esenŃa performanŃei pe piaŃa de capital şi impactul ei în managementul riscului pe piaŃa monetară 213

24.5 Principalele cauze ale crizei economico - financiare mondiale actuale şi consecinŃele acesteia pe pieŃele financiare şi în managementul riscului bancar 216

24.6 Principalele cerinŃe şi măsurile urgente, esenŃiale, necesar a fi imple-mentate în managementul riscului bancar, pe piaŃa de capital şi monetară, urmare a efectelor crizei economico-financiare mondiale actuale 219

Capitolul 25: Concluzii parŃiale şi contribuŃii personale 223

Partea a V-a: Cercetare ştiinŃifică selectivă referitoare la managementul şi gestiunea riscului pe unele segmente ale pieŃei financiare

Capitolul 26: Elemente conceptuale teoretic - metodologice de bază privind cercetarea ştiinŃifică selectivă referitoare la managementul şi gestiunea riscului pe unele segmente ale pieŃei financiare: realităŃi şi cerinŃe 235

26.1 Obiectivele cercetării ştiinŃifice 235 26.2 Tipologia cercetării ştiinŃifice 237 26.3 Metodologia cercetării ştiinŃifice 238 26.4 Metoda de culegere a informaŃiei şi colectivitatea cercetării 242 26.5 Marja de eroare 243

Capitolul 27: Prelucrarea şi valorificarea datelor 244 Capitolul 28: Concluziile cercetării ştiinŃifice selective 285

Partea a VI-a: Sinteza concluziilor, opiniilor şi contribuŃiilor personale 289 Bibliografie selectivă 307 Glosar de termeni 319 Lista formelor grafice 321 Anexe 323

6

Managementul şi gestiunea riscului financiar Managementul şi gestiunea riscului financiar Managementul şi gestiunea riscului financiar Managementul şi gestiunea riscului financiar –––– bancar : bancar : bancar : bancar : mutaŃii previzibile în secolul XXI mutaŃii previzibile în secolul XXI mutaŃii previzibile în secolul XXI mutaŃii previzibile în secolul XXI

(Rezumat )(Rezumat )(Rezumat )(Rezumat )

Globalizarea afacerilor şi internaŃionalizarea firmelor sunt fenomene complexe ale

secolului XXI. Liberalizarea pieŃelor şi dezvoltarea tehnologiilor de informare şi

comunicare moderne au oferit capitalului o libertate maximă de mişcare, creându-se un

sistem economic şi financiar complex la nivel global. Astfel s-au amplificat

interdependenŃele dintre economiile naŃionale şi au apărut oportunităŃi de afaceri,

determinând intensificarea riscurilor existente dar şi apariŃia unor riscuri noi. Structurile în

mediul economic global au devenit mai complexe, favorizând formarea de bule financiare şi

răspândirea mai rapidă a crizelor la nivel mondial. EvoluŃiile prezentate au influenŃat în

ultimele decenii activitatea firmelor şi societăŃilor bancare, acestea realizând eforturi de

adaptare la noile condiŃii pe pieŃele financiare. Integrarea României în Uniunea Europeană

impune un comportament adecvat şi adaptarea la noile cerinŃe pentru a crea condiŃiile

necesare de competitivitate a economiei româneşti respectiv a firmelor şi societăŃilor

bancare în mediul de afaceri internaŃional.

RaŃiunea acestei teze de doctorat rezidă din realitatea incontestabilă care arată că

globalizarea afacerilor, internaŃionalizarea activităŃilor bancare şi mai ales criza economico –

financiară mondială actuală din perspectiva cauzelor şi consecinŃelor sale, determină mutaŃii

de profunzime în organizaŃia viitorului şi mai ales în managementul riscului bancar. Se

impun reflecŃii de profunzime pentru a găsii soluŃii adecvate în vederea adaptării optime la

aceste schimbări. Tema tezei de doctorat a fost aleasă cu sprijinul conducătorului ştiinŃific,

distinsul prof. univ. dr. D.H.C. Ioan Bogdan, înaintea turbulenŃelor actuale, ce au cuprins

pieŃele financiare globale. Declanşarea crizei economico – financiare prin spargerea bulei

imobiliare americane şi extinderea acesteia la nivel mondial a lărgit orizontul economiei

acestei lucrări, lansând teme de discuŃii viabile. Astfel s-a oferit şansa de a aprofunda analiza

unor probleme şi obiective care în acest context au devenit iminente şi de mare actualitate.

Dorim să remarcăm că sistemul bancar cum îl cunoaştem astăzi va suferi modificări

profunde şi necesare în vederea creării unor premise adecvate pentru Ńinerea sub control a

acestor fenomene.

Prin urmare s-au identificat o serie de obiective care au jalonat construcŃia generală a

tezei de doctorat, deci structura acesteia. Lucrarea este structurată pe baza obiectivelor

fixate în şase părŃi. Aceste obiective ne-au facilitat construirea unor părŃi ale tezei de

doctorat cu o tematică distinctă, adecvată, actuală şi de perspectivă, structură pe care o

redăm mai jos:

7

Introducere,

Partea a I-a: Riscul în afaceri,

Partea a II-a: Managementul şi gestiunea riscului bancar,

Partea a III-a: Managementul şi gestiunea riscului de firmă,

Partea a IV-a: Elemente de gestiune şi management ale riscului pe unele segmente

ale pieŃei financiare,

Partea a V-a: Cercetare ştiinŃifică selectivă referitoare la managementul şi gestiunea

riscului pe unele segmente ale pieŃei,

Partea a VI-a: Sinteza concluziilor, opiniilor, contribuŃiilor personale.

S-a încercat o abordare coerentă a obiectivelor prin îmbinarea aspectelor teoretice cu

rezultatele obŃinute în cadrul cercetării ştiinŃifice selective efectuate, bazându-ne şi pe

experienŃa profesională proprie ca analist de credite şi ca fost auditor. Ne-am preocupat ca

din construcŃia la care ne-am referit să se contureze o imagine unitară a stadiului cercetării

ştiinŃifice selective în domeniu şi a realităŃilor care caracterizează acest domeniu precum şi

tendinŃele previzibile în lumea contemporană.

În cadrul cercetării ştiinŃifice selective referitoare la managementul şi gestiunea

riscului pe unele segmente ale pieŃei financiare am urmărit obŃinerea de informaŃii necesare

validării conceptelor de bază ale tezei de doctorat şi formulării de soluŃii sustenabile pentru

obiectivelor identificate. Prin urmare cu sprijinul conducătorului ştiinŃific am ales o

colectivitate de cercetare elevată: universitari, doctoranzi în management, manageri

străini şi români în domeniu, specialişti şi clienŃi ai pieŃei financiare. Cercetarea

ştiinŃifică a fost realizată pe 200 de respondenŃi, utilizând pentru culegerea lor

chestionare de tip omnibus, conŃinând un set de 15 întrebări deschise, închise (trihotomice şi

multihotomice) şi mixte. Rezultatele au fost reprezentate sub formă de grafice şi tabele.

Pentru elaborarea tezei de doctorat am identificat cu sprijinul conducătorului ştiinŃific

peste 200 de repere bibliografice, de autori români de notorietate internaŃională şi străini cu

lucrări de referinŃă notabile în domenii referitoare la managementul financiar – bancar, la

metodele de evaluare a riscului, la piaŃa monetară şi de capital, la procesele de creditare, la

regulamentele internaŃionale (Basel II), etc. S-au avut de asemenea în vedere articole din

reviste de specialitate, în mare parte de circulaŃie internaŃională. Ne referim la articole ale

unor experŃi în domeniu, mai cu seamă în modelarea şi măsurarea riscului de lichiditate, în

managementul riscului în afaceri în general şi în special a riscului bancar (ca de pildă

strestestul în bănci), managementul portofoliului de credite, utilizarea indicatorilor de rating

în domeniile abordate şi mai cu seamă conceptul şi impactul practic al capitalului de

încredere, a riscului de lichiditate etc. În continuare redăm conceptele, ideile, opiniile şi

contribuŃiile personale de sinteză cele mai concludente cuprinse în teza de doctorat.

8

Considerând că trăim şi ne desfăşurăm activitatea într-o lume a riscului am acordat în

prima parte a tezei de doctorat, intitulată „Riscul în afaceri”, o atenŃie deosebită acestui

concept fundamental. Prin urmare este necesară definirea conceptului de risc în afaceri şi

analiza acestuia în funcŃie de natura deciziilor şi preferinŃelor de risc ale managerului

pentru a reliefa tabloul conceptual relevant demersului nostru viitor. Riscul şi şansa sunt

omniprezente în toate activităŃile agenŃilor economici, fiind iminente oricărei decizii

economice şi determinate de calitatea şi volumul informaŃiilor existente. Riscul în afaceri

deŃine un rol fundamental în activităŃile şi strategiile manageriale. Este cert că abilitatea

managerului de a-şi asuma riscuri în procesul decizional este cheia succesului unei

organizaŃii. Afacerea este inseparabilă de manager, care o iniŃiază şi o finanŃează şi de riscul

asumat de fiecare dintre părŃi. Dorim să atragem atenŃia asupra motoului acestei părŃi şi

anume: „Riscul este umbra oricărei afaceri. În principiu nu există afacere fără risc. De

regulă avantajele sunt proporŃionale cu riscul asumat ştiinŃific.” Astfel între afacere şi risc

există un raport de condiŃionare directă, acesta fiind elementul dinamic al fiecărei afaceri.

Analiza riscului permite o înŃelegere mai bună a problemelor cărora societatea este

nevoită să le facă faŃă în desfăşurarea activităŃilor sale. Prin urmare considerăm că este

necesară pentru economia acestei tezei de doctorat să privim modul în care riscul este

abordat de către managerii şi personalul organizaŃiilor, acesta fiind unul dintre

obiectivele principale fixate.

În acest context am concluzionat ca urmare a rezultatelor obŃinute în cadrul cercetării

ştiinŃifice selective că riscul se cunoaşte parŃial şi se Ńine seama ca atare de acesta. În

accepŃiunea noastră şi mai ales din perspectiva crizei economico – financiare mondiale

actuale şi a cauzelor, care au determinat-o precum şi din experienŃa profesională proprie ca

analist de credite, riscurile au fost ignorate în mare parte în practica de specialitate şi prin

urmare managementul acestora nu a fost corespunzător. Considerăm că strategiile de

afaceri agresive, standardizarea produselor şi serviciilor, goana după profit cu costuri cât mai

reduse au determinat un comportament imprudent al societăŃilor bancare şi al firmelor

afectând masiv calitatea. Mai ales în domeniul bancar creditele au fost reduse la statutul de

marfă, ignorându-se condiŃiile adecvate de creditare şi astfel riscurile asociate acestui

proces. Aceste aspecte au avut o finalitate dezastruoasă cu consecinŃe extreme la nivel

mondial degenerând în criza economico – financiară mondială actuală.

Am încercat să identificăm pe baza cercetării ştiinŃifice selective şi din experienŃa

profesională proprie unele măsuri mai performante în vederea modificării percepŃiei şi

interesului personalului organizaŃiei pentru managementul riscului în afaceri. În primul

rând este de remarcat faptul că factorul uman deŃine un rol central în cadrul actualelor

evenimente, comportamentul său fiind una din cauzele principale ale crizei economico –

financiare mondiale actuale. A fost determinantă mai ales percepŃia sa în ceea ce priveşte

riscurile din cadrul activităŃilor sale. Suntem de părere că aceasta este influenŃată de

pregătirea profesională, remunerarea, motivarea dar şi loialitatea factorului uman şi prin

urmare este imperativă implementarea unor măsuri în acest sens.

9

CunoştinŃele sunt bunurile cele mai valoroase de care dispune o societate. Astfel

considerăm că sunt necesare măsuri de informare, instruire şi specializare continuă a

managerilor şi a personalului prin cursuri şi seminarii referitoare la inovaŃiile financiare şi

riscurile induse de acestea, strategii de diminuare a riscurilor, soluŃii în timp de criză etc.

Devine imperativă sensibilizarea şi conştientizarea factorului uman în ceea ce priveşte

multitudinea şi complexitatea riscurilor rezultate mai ales din structurile produselor

financiare pe pieŃele de capital şi monetare. În opinia noastră reglementările existente au

demonstrat că sunt insuficiente pentru a preveni pierderile rezultate din crizele economice

potenŃiale. Prin urmare este necesară şi o modificare a percepŃiei faŃă de risc a organelor

legislative în vederea implementării unor regulamente de creştere a transparenŃei produselor

şi pieŃelor financiare.

Un aspect important şi de mare actualitate în discuŃiile prezente ale guvernelor şi ale

organelor de supraveghere bancară este remunerarea personalului şi mai ales a

managementului şi conducerii unei societăŃi. Opinăm după cum se cristalizează şi din cadrul

cercetării ştiinŃifice selective că este nevoie de crearea unui sistem de remunerare în funcŃie

de performanŃa sustenabilă pe termen lung dar şi implicarea managerilor, conducerii

societăŃilor şi a personalului în procesul de răspundere referitor la pierderile organizaŃiei.

Unele societăŃi au subestimat implicaŃiile fenomenului de globalizare ca sursă

principală de risc şi de intensificare a acestuia. Accesul pe pieŃele internaŃionale şi

necesitatea de a face faŃă concurenŃei agresive au amplificat nivelului de îndatorare a

organizaŃiilor. Se impune sensibilizarea managerilor şi conducerii societăŃilor în ceea ce

priveşte riscurile determinate de îndatorarea excesivă şi de surse de venit nesustenabile. Este

necesară o analiză riguroasă a structurii de capital şi a dependenŃei organizaŃiilor de pieŃele

de capital şi monetară.

În opinia noastră identificarea corectă a diferitelor tipuri de risc şi

clasificarea acestora este o premisă fundamentală pentru un management al riscului

performant, fiind unul din obiectivele principale în cadrul demersului nostru. În ceea ce

priveşte tipologia generală a riscurilor trebuie să remarcăm faptul că în literatura de

specialitate au fost întâlnite numeroase încercări de clasificare, unele dintre acestea fiind

abordate în cadrul tezei. Tipologia riscurilor pe piaŃa financiară este deosebit de complexă

fiind necesară tratarea corelată a diferitelor clase de risc, deoarece riscurile reprezintă un

întreg complex, influenŃându-se reciproc. În continuarea demersului nostru am efectuat o

clasificare generală a riscurilor în riscuri bancare şi riscuri de firmă, aceasta fiind

relevantă din punct de vedere a obiectivelor fixate şi abordate.

De asemenea cercetarea ştiinŃifică selectivă ne-a permis să evidenŃiem percepŃia

colectivităŃii cercetate în ceea ce priveşte relevanŃa riscurilor pe pieŃele financiare şi în

practica de specialitate. Prin urmare au fost propuse unele riscuri considerate mai

periculoase, acestea fiind clasificate de noi în funcŃie de ponderea lor în rezultatele obŃinute.

În acest context dorim să amintim doar unele dintre aceste riscuri: riscul de lichiditate, riscul

valutar, riscul de reputaŃie, riscul de piaŃă, riscul de credit, riscul de Ńară, riscul de

contraparte, riscul operaŃional, riscul de emitent, riscul de insolvabilitate, riscul juridic,

10

riscul politic, riscul îndatorării excesive, etc. Opinăm că majoritatea acestor tipuri de risc

sunt caracteristice atât activităŃii bancare cât şi activităŃii firmelor. Riscurile identificate au

fost definite şi abordate pe scurt iar analiza unora dintre acestea cu implicaŃii mari mai ales

din perspectiva crizei economico – financiare mondiale actuale a fost aprofundată în

continuarea demersului tezei de doctorat.

În desfăşurarea afacerilor şi în cadrul managementului riscurilor în afaceri un rol

determinant îl deŃine evaluarea acestora prin intermediul unor metode şi tehnici de

analiză şi monitorizare performante. În literatura de specialitate au fost realizate

numeroase studii şi cercetări pentru a le identifica şi a le perfecŃiona. Considerăm însă că

mai ales în contextul consecinŃelor crizei economico – financiare mondiale actuale se

impune identificarea şi implementarea acelor metode şi tehnici de evaluare şi monitorizare a

riscurilor ce sunt mai eficiente şi mai performante. Dorim să amintim în acest context că

unul dintre instrumentele cel mai frecvent utilizate este analiza diagnostic a situaŃiei

economico – financiare a unei organizaŃii bazată pe bilanŃ şi contul de profit şi pierdere.

Trebuie să remarcă faptul că aceasta se caracterizează printr-un grad de subiectivitate mare

în determinarea relevanŃei diferiŃilor indicatori, bazându-se pe discernământul, pregătirea şi

experienŃa profesională a factorului uman. Astfel se impune utilizarea unor modele

statistico- matematice de evaluare şi monitorizare a riscurilor în afaceri, pentru a asigura un

grad de obiectivitate mai ridicat.

Pentru a soluŃiona acest obiectiv cercetarea ştiinŃifică selectivă ne-a permis identificarea

unor metode considerate relevante în practica de specialitate cum ar fi: valoarea la risc, nota

de rating, analiza senzitivităŃii prin intermediul strestestelor, acordarea de drepturi limitate

personalului în procesul de creditare şi în tranzacŃiile pe pieŃele de capital, etc. Datorită

importanŃei lor, analiza unora dintre acestea au fost reluate pe parcursul părŃii a doua şi a

patra a tezei de doctorat.

În opinia noastră este necesară o evaluare a riscurilor în afaceri la perioade relativ

scurte de timp, având în vedere instabilitatea economică şi imposibilitatea de a stabili în

acest context previziuni pe o perioadă lungă de timp. Considerăm că este necesară o

combinare eficientă şi echilibrată a acestor metode tehnice cu experienŃa profesională,

discernământul şi atitudinea critică a analistului în evaluarea şi monitorizarea riscurilor.

Managementul operativ, strategic şi financiar al riscului sunt concepte

fundamentale a căror importanŃă nu trebuie ignorată în nici un moment mai ales din

perspectiva crizei economico – financiare mondiale actuale. Managementul operativ implică

procesul de sistematizare şi analiză continuă a riscului în afaceri, urmărind identificarea

surselor şi cauzelor de risc. De asemenea se are în vedere creşterea valorii organizaŃiei şi

prin urmare considerăm implementarea managementului operativ în cadrul acesteia a fi

imperativă.

Premisa principală a unei gestiuni eficiente a riscului este un management strategic bine

gândit deoarece în cadrul său sunt formulate prin intermediul politicii de risc obiectivele

urmărite de către societate în gestionarea riscurilor în afaceri. Latura financiară are un rol

important în toate componentele activităŃii manageriale. Managementul financiar ca

11

subsistem al managementului general urmăreşte asigurarea resurselor financiare necesare,

alocarea şi utilizarea lor profitabilă în vederea creşterii valorii unei organizaŃii. Se consideră

că managementul financiar deŃine un rol fundamental în stabilirea obiectivelor strategice,

controlul şi evaluarea îndeplinirii acestora.

Ne confruntăm în prezent cu schimbări majore care vor modifica profund

managementul riscurilor în afaceri, abordarea acestora fiind unul dintre obiectivele

principale identificate. Concepte precum economia bazată pe cunoştinŃe, organizaŃia care

învaŃă şi managementul bazat pe cunoştinŃe sunt aspecte fundamentale a căror importanŃă a

fost demonstrată de criza economico – financiară mondială actuală. CunoştinŃele sunt

resursele cele mai valoroase mai ales într-un mediu de afaceri concurenŃial şi agresiv. Ne

aflăm într-un proces de schimbare continuu care impune o adaptare eficientă şi rapidă la

noile situaŃii, presupunând capacitatea personalului, managementului şi a organizaŃiei de a

învăŃa permanent şi de a îmbogăŃi continuu portofoliul de cunoştinŃe.

În accepŃiunea noastră această criză economico – financiară mondială este şi va fi în

continuare catalizatorul multor mutaŃii şi schimbări cu care ne vom confrunta în următorii

ani. Considerăm că incertitudinea vieŃii economice actuale impune adaptarea

managementului riscului la aceste mutaŃii pentru a putea percepe, înŃelege şi analiza mediul

de afaceri ca o oportunitate majoră a viitorului. Cercetarea ştiinŃifică selectivă ne-a permis

identificarea unor mutaŃii de profunzime în evoluŃia lumii contemporane ce vor avea efect

asupra managementului riscului în afaceri, fundamentând astfel opiniile noastre în acest

context.

Considerăm că digitalizarea economiei este o mutaŃie ce implică consecinŃe majore mai

ales în managementul riscului bancar. Prin urmare sunt necesare investiŃii în tehnologii

avansate mai ales din perspectiva amplificării criminalităŃii pe internet. În contextul

internaŃionalizării firmelor şi globalizării afacerilor concurenŃa între agenŃii economici a

crescut iar interdependenŃele dintre economiile naŃionale s-au intensificat, favorizând

declanşarea unor crize periodice şi extinderea lor rapidă la nivel mondial. Putem opina că

una din consecinŃele rezultate din acest proces a fost căutarea de parteneri de afaceri pentru

alianŃe strategice şi / sau fuziuni. Astfel s-au creat organizaŃii cu structuri complexe şi greu

de controlat şi cu un potenŃial de risc crescut. O altă mutaŃie pe care o considerăm

îngrijorătoare este încălcarea eticii bancare prin realizarea de operaŃiuni bancare riscante şi

compromiŃătoare, cauze ale crizei economico – financiare mondiale actuale şi a incertitudinii

vieŃii economice.

Cea de-a doua parte a tezei de doctorat abordează pe larg managementul şi gestiunea

riscului bancar, acestea fiind aspecte de mare actualitate în lumea contemporană şi

componente fundamentale ale vieŃii economice. Am analizat într-un prim pas conceptul de

risc bancar precum şi clasificarea acestuia în vederea completării tabloului conceptual al

demersului nostru privind soluŃionarea obiectivelor identificate. Scopul urmărit a fost de a

12

surprinde esenŃa acestor concepte considerate importante mai ales din perspectiva crizei

economico – financiare mondiale actuale.

Globalizarea afacerilor şi internaŃionalizarea societăŃilor bancare au amplificat

complexitatea riscurilor bancare, apărând riscuri noi pe lângă cele din activitatea

clasică de creditare. Literatura de specialitate oferă diferite posibilităŃi de clasificare,

acestea concentrându-se în primul rând pe activitatea bancară clasică. Din această cauză am

considerat că se impune o modificare a abordării acestor riscuri mai ales din perspectiva

implicării active a băncilor pe pieŃele de capital şi monetare, a globalizării şi

internaŃionalizării afacerilor, a intensificării concurenŃei şi implicit a dezvoltării de noi

produse financiare complexe.

Dorim să atragem atenŃia asupra riscului sistemic care în opinia noastră a fost ignorat în

mare măsură mai ales de organele de reglementare internaŃionale. Criza economico –

financiară mondială actuală ne învaŃă că este nevoie de o analiză globală a riscurilor bancare

din perspectivă sistemică, accentuându-se interdependenŃele dintre aceste riscuri şi dintre

pieŃele financiare. Această cerinŃă rezultă în primul rând din implicaŃiile conceptului de risc

sistemic, care presupune falimentul concomitent al mai multor societăŃi bancare prin

contaminarea de la o bancă la alta, datorită interdependenŃelor existente pe pieŃele financiare

şi la nivel macroeconomic. Putem observa din evenimentele actuale că insolvenŃa unor

organizaŃii de renume mondial al căror mediu de afaceri a fost piaŃa globală, a avut

repercusiuni grave în toate domeniile economice.

În ceea ce priveşte tipologia riscului bancar ni s-a părut importantă clasificarea propusă

de regulamentul ce prevede condiŃiile minime impuse managementului riscului în societăŃile

financiare din sectorul bancar german (Mindestanforderungen an das Risikomanagement -

MaRisk). Regulament vizează managementul riscurilor principale în funcŃie de activităŃile

specifice şi concentraŃia acestora, fiind necesară formarea unei priviri de ansamblu asupra

naturii şi profilului riscurilor.

Pentru a completa sfera riscurilor relevante în activitatea bancară cercetarea

ştiinŃifică selectivă ne-a permis să identificăm unele riscuri pe piaŃa monetară şi de capital

cu impact important asupra managementul riscului bancar. Unele dintre acestea pe care

le-am considerat cu implicaŃii majore au fost analizate pe larg în continuarea demersului

nostru privind cauzele şi implicaŃiile crizei economico – financiare mondiale actuale. Este

necesară tratarea corelată a diferitelor tipuri de risc, deoarece acestea se află într-o

interacŃiune continuă.

În opinia noastră, validată şi de cercetarea ştiinŃifică selectivă s-au amplificat pe lângă

riscurile clasice din procesul de creditare unele riscuri mai mult sau mai puŃin ignorate în

trecut. Mai ales din perspectiva creşterii în ultimii ani a prezenŃei societăŃilor bancare pe

piaŃa de capital trebuie avut în vedere determinarea profilului de risc al băncii în funcŃie de

activităŃile sale şi de mediul de afaceri. Acesta constituie un element fundamental pentru

dezvoltarea unui management al riscului cuprinzător şi performant.

Indicatorii de performanŃă bancară au fost şi sunt instrumente importante de

management al riscului în afaceri, reprezentând unul din obiectivele identificate în cadrul

13

tezei de doctorat. Mai ales în procesul de creditare este necesară o analiză fundamentată a

performanŃei deoarece după cum afirmă David L. Eyles „Creditul este bun doar două zile

din viaŃa sa – ziua în care a fost aprobat şi ziua în care a fost rambursat. În restul

timpului creditul este sub supraveghere, căci atunci se manifestă riscul.” În literatura şi practica de specialitate au fost dezvoltate diferite metodologii şi un

instrumentar vast, cuprinzând o multitudine de indicatori de natură diferită. În economia

tezei de doctorat identificarea şi abordarea indicatorilor de performanŃă deŃine un rol

important mai ales în contextul cauzelor care au generat criza economico – financiară

mondială, ce rezidă în mare parte din calitatea redusă a metodelor de analiză şi gestiune a

riscurilor dar şi a capitalului de cunoştinŃe şi experienŃă ce au finalitate în nota de rating.

Am identificat bazându-ne pe experienŃa profesională proprie ca analist de credit în

domeniul instituŃiilor financiare unii indicatori calitativi şi cantitativi pe care i-am

considerat mai importanŃi pentru determinarea diagnosticului economico – financiar a unei

societăŃi bancare. Propunerea noastră a fost validată şi de cercetarea ştiinŃifică selectivă, în

care s-au cristalizat indicatorii relevanŃi în percepŃia populaŃiei cercetate. Aceşti indicatori

sunt instrumente fundamentale ale analizei economico – financiare şi sunt utilizaŃi pentru

determinarea performanŃei trecute, prezente şi mai ales viitoare a societăŃii bancare evaluate.

Diagnosticul astfel realizat se reflectă în nota de rating, acesta având un rol esenŃial în

managementul şi gestiunea riscului în cadrul relaŃiilor de afaceri între societăŃile bancare şi

în cadrul relaŃiilor dintre societăŃile bancare şi investitori.

Convingerea noastră este că stabilirea unei note de rating este relevantă pentru

activitatea societăŃii bancare în calitatea sa de client pe piaŃa monetară şi în calitate de

emitent pe piaŃa de capital. Aceste pieŃe sunt surse de finanŃare şi refinanŃare foarte

importante mai ales în momente de criză, când necesarul de lichiditate devine iminent.

Propunem crearea şi stabilirea prin intermediul politicilor interne de management a unui

sistem de rating eficient, conform normelor în vigoare în vederea determinării adecvate a

profilului de risc.

Am urmărit în cadrul tezei de doctorat realizarea unei abordări coerente a aspectului

calitativ în determinarea notei de rating a unei bănci, fiind necesară implementarea acestuia

în analiza profilului de risc în vederea obŃinerii unei imagini reale bazate pe experienŃa şi pe

cunoştinŃele de specialitate ale factorului uman (analistul). De asemenea am intenŃionat să

evidenŃiem importanŃa indicatorilor de performanŃă bancară mai ales din perspectiva

cerinŃelor de sustenabilitate şi calitate a analizei bonităŃii organizaŃiilor determinate de criza

economico – financiară mondială actuală. Pentru a obŃine informaŃii concludente şi o analiză

efectivă este esenŃială să privim interdependenŃa şi interacŃiunea acestor indicatori în

determinarea performanŃei şi valorii unei organizaŃii.

PieŃele financiare contemporane sunt caracterizate de apariŃia de instrumente financiare

complexe şi tehnologii performante, dereglementarea şi volatilitatea pieŃelor de capital etc.,

acestea fiind fenomene caracteristice ultimelor decenii, demonstrând necesitatea şi

importanŃa managementului riscurilor bancare. InternaŃionalizarea activităŃilor bancare a

generat oportunităŃi de afaceri noi pentru societăŃile bancare. Fiecare oportunitate însă,

14

implică un nou risc, fiind o provocare pentru managementul bancar. Astfel am considerat

relevantă abordarea conceptului de management al riscurilor şi oportunităŃilor în cadrul

afacerilor bancare precum şi a clasificării acestuia în managementul de zi cu zi

(managementul riscului de credit, de lichiditate, a dobânzii, regulatoric etc), managementul

crizelor şi planificarea strategică. În opinia noastră aceste concepte sunt importante mai ales

din punct de vedere al amplificării complexităŃii afacerilor, al oportunităŃilor dar şi al

riscurilor care rezultă din intensificarea activităŃii pe pieŃele de capital şi monetare.

Considerăm că devine imperativă dezvoltarea de instrumente de gestiune a riscurilor şi de

instrumente financiare performante pentru generarea şi menŃinerea avantajelor competitive

şi pentru penetrarea de pieŃe noi.

Trebuie accentuat faptul că lumea de astăzi se află în continuă schimbare.

Amploarea şi consecinŃele schimbării prezentate de Peter Drucker unui interlocutor, l-a făcut

pe acesta să exclame: ,,Opreşte-te. Ce mi-ai spus îmi taie respiraŃia”. Marele savant a

replicat: ,,ÎnvaŃă-te să respiri altfel, căci numai aşa ne vom mai putea vedea şi în viitor”.

Societatea umană de la începutul noului mileniu este caracterizată de trei elemente

fundamentale în procesul de dezvoltare: informaŃia, tehnologia şi ştiinŃa. EvoluŃia acestor

elemente a marcat societatea modernă într-un mod pozitiv, ducând-o pe o treaptă superioară

faŃă de trecut. Tot marele economist Peter Drucker defineşte societatea informaŃională ca

fiind o „societate a cunoaşterii şi în acelaşi timp ca o societate a organizaŃiilor”.

Schimbarea este şi va fi unul din factorii esenŃiali care influenŃează în mare

măsură organizaŃia viitorului. Prin amplificarea cunoaşterii se realizează reînnoirea,

reducerea incertitudinii şi gestiunea riscului. Una din provocările fundamentale ale lumii

contemporane este relaŃia de condiŃionare reciprocă dintre cunoştinŃe şi schimbare.

Schimbarea generează cunoştinŃe iar cunoştinŃele operaŃionalizate generează schimbarea.

Este necesară o abordare sistematică, competentă şi anticipativă pentru a analiza ritmul şi

complexitatea acestei interacŃiuni.

Atât viteza cât şi dimensiunea schimbării influenŃează managementul riscului bancar.

Din cercetarea ştiinŃifică am putut concluziona că impactul schimbării, ca trăsătură

dominantă a secolului XXI asupra managementului riscului este foarte mare. Succesul

societăŃilor bancare în viitor este garantat doar de flexibilitatea şi capacitatea acestora de a

reacŃiona şi a se adapta rapid la schimbare. Propunem în contextul crizei economico –

financiare mondiale actuale implementarea în cadrul societăŃilor bancare a unui

management bazat pe cunoştinŃe pentru a face faŃă mai bine consecinŃelor ce rezultă din

crizele potenŃiale viitoare. După cum afirmă şi Jean Servan Schreiber: „Managementul este

arta artelor întru-cât are în vedere dirijarea talentelor oamenilor”. Economia, organizaŃia şi managementul bazate pe cunoştinŃe sunt elementele

cheie şi produse ale secolului XXI, având un efect catalizator pentru fenomenele menŃionate.

Cercetarea ştiinŃifică ne-a permis să sesizăm faptul că şi impactul acestora asupra

managementului riscului bancar este foarte mare. Din perspectiva crizei economico –

financiare mondiale actuale putem afirma că lumea de mâine va fi, cu certitudine, alta. În

opinia noastră societăŃile bancare nu pot ignora faptul că pe viitor se vor confrunta cu

15

schimbări şi mutaŃii majore în toate domeniile inclusiv cele legislative fiind nevoie de

crearea unui portofoliu de cunoştinŃe sustenabile.

În acest context în cadrul cercetării ştiinŃifice selective am studiat impactul

mutaŃiilor previzibile din organizaŃia viitorului în managementul bancar, în riscul

bancar şi în relaŃia bancă – client. Rezultatele obŃinute ne permite să afirmăm că acesta

este foarte mare mai ales în contextul crizei actuale. De asemenea am identificat în cadrul

cercetării ştiinŃifice selective dar şi bazându-ne pe experienŃa profesională proprie unele

mutaŃii considerate cu un impact mai mare asupra clienŃilor societăŃilor bancare. Dintre acestea amintim că fenomenele precum standardizarea produselor bancare şi

transformarea creditelor într-o marfă în vederea maximizării profiturilor au îndepărtat

băncile de clienŃi şi au determinat ignorarea riscurilor omniprezente în procesul de creditare

şi investiŃional. Propunerea noastră, validată şi de cercetarea ştiinŃifică constă în necesitatea

reorientării către client a politicilor bancare, angajarea managementului în maximizarea

valorii, amplificarea prudenŃei bancare, diversificarea produselor bancare, creşterea calităŃii

serviciilor şi a consilierii în vederea recuperării încrederii clienŃilor şi transformarea acestora

în parteneri de afaceri. În opinia noastră este de reŃinut este faptul că orientarea clienŃilor va

avea loc spre societăŃile bancare ce deŃin cel mai important şi mai valoros capital uman şi de

cunoştinŃe.

Însă una din mutaŃiile căreia i-am acordat o atenŃie deosebită şi care are o influenŃă

semnificativă în managementul bancar, managementul riscurilor bancare şi în relaŃia bancă –

client este procesul de fuziune şi centralizare, fiind unul din obiectivele principale în

cadrul demersului nostru. Cercetarea ştiinŃifică selectivă ne permite să opinăm că acest

fenomen are un impact foarte mare în managementul riscului pe piaŃa monetară.

Procesul de fuziune şi centralizare are dimensiuni diferite. Integrarea institutelor în structuri

organizatorice existente este o provocare deosebită ce nu promite succesul în mod

obligatoriu. De asemenea repercusiunile pe piaŃa monetară sunt de profunzime.

Ne exprimăm convingerea că reducerea numărului de societăŃi bancare aduce cu sine

scumpirea surselor de finanŃare şi a creditelor pe piaŃa monetară precum şi crearea de

organizaŃii greu de controlat. Considerăm că aceste organizaŃii reprezintă un risc sistemic

mare pentru economiile naŃionale cu repercusiuni la nivel mondial. SocietăŃile cu structuri

complexe se află în prezent în atenŃia guvernelor şi a organelor de control bancar deoarece

au ajuns la asemenea dimensiuni încât statul este obligat să le susŃină în caz de criză pentru a

evita colapsul întregii economii.

Atragem atenŃia asupra faptului că efectul procesului de fuzionare asupra relaŃiei

bancă – client nu trebuie ignorat în nici un moment. În opinia noastră este necesar să se Ńină

seama de legătura emoŃională şi de lungă durată dintre aceştia şi societatea bancară. Este

importantă informarea continuă, comunicarea deschisă, sensibilizarea şi implicarea clienŃilor

în procesul de fuzionare pentru a se asigura încrederea lor în noul institut. Comportamentul

intransparent a conducerii societăŃilor bancare întâlnit în prezent în cadrul acestui proces a

intensificat neîncrederea opiniei publice şi a investitorilor în sectorul bancar.

16

InternaŃionalizarea activităŃii bancare şi globalizarea afacerilor sunt realităŃi

fundamentale ale lumii contemporane cu impact determinant asupra managementului

riscului şi funcŃiilor acestuia, asupra organizaŃiilor, instrumentelor, tehnicilor utilizate,

calificării personalului, prezenŃei geografice şi asupra activităŃilor de supraveghere şi

control. Marele gânditor Peter Drucker spunea „Lumea de mâine va fi sigur alta. Cine nu se

adaptează, trebuie să se aştepte la mari surprize neplăcute”. În cadrul cercetării ştiinŃifice

selective efectuate se confirmă că acest impact este foarte mare.

De asemenea am identificat în cadrul acestei cercetări o serie de efecte ale acestor

fenomene prezentate în managementul riscului bancar pe care le considerăm profunde. După

cum s-a mai precizat internaŃionalizarea organizaŃiilor, globalizarea mediului de afaceri,

liberalizarea circulaŃiei capitalului precum şi procesele de fuzionare au intensificat corelaŃiile

şi interdependenŃele dintre economiile naŃionale şi între societăŃile bancare. În opinia noastră

această evoluŃie ridică în contextul macroeconomic problema stabilităŃii şi vulnerabilităŃii

sistemului financiar. Amplificarea acestora a permis extinderea mult mai rapidă a crizelor

economice.

Convingerea noastră este că desfăşurarea activităŃilor bancare într-un mediu

internaŃional a amplificat riscurile tradiŃionale (riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul

de dobândă etc.) şi a determinat asumarea de riscuri noi specifice (riscul de Ńară, riscul de

reputaŃie, riscul valutar, etc.). Trăsăturile relaŃiilor economice pe plan mondial respectiv

dezvoltarea comerŃului internaŃional, creşterea rapidă a investiŃiilor străine şi schimbul de

valori dintre Ńări au dinamizat internaŃionalizarea lumii afacerilor. Globalizarea ca formă

superioară a internaŃionalizării, fiind un fenomen ireversibil şi complex, are consecinŃe

majore asupra viabilităŃii societăŃilor bancare. Liberalizarea pieŃelor a indus creşterea

exponenŃială a concurenŃei prin apariŃia de noi actori în mediul de afaceri global mai ales din

Ńările emergente. Considerăm că provocarea majoră constă în adaptarea managementului

riscului bancar la noile cerinŃe şi la un mediu de afaceri în continuă schimbare.

EvoluŃiile lumii contemporane au efect şi asupra României. łara noastră se

confruntă cu decalaje care o despart de Ńările avansate ale Uniunii Europene şi care au

impact pe piaŃa monetară şi pe piaŃa de capital din perspectiva managementului

riscului bancar. România trebuie să facă faŃă unor provocări numeroase determinate de

deschiderea economiilor, liberalizarea financiară, sporirea complexităŃii pieŃelor monetare şi

de capital, etc. Intrarea României în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 a însemnat noi

provocări pentru economia românească în general şi pentru sectorul bancar în special. Prin

urmare Ńara noastră trebuie să se adapteze la noile condiŃii ale mediului european şi global

pentru a face faŃă lanŃului complex de relaŃii economice la nivel mondial. De asemenea

riscurile ce ameninŃă stabilitatea financiară a economiei româneşti s-au amplificat.

În cadrul cercetării ştiinŃifice selective şi din experienŃa profesională proprie am

identificăm unele decalaje majore, ce despart România de Ńările avansate. Remarcăm că

evoluŃiile negative din ultima perioadă au deteriorat rating-ul de Ńară ceea ce influenŃează

investitorii străini în procesul decizional reducând volumul investiŃiilor străine în economia

17

românească. Ne exprimăm convingerea că reputaŃia şi credibilitatea se deteriorează uşor şi

sunt greu de recuperat.

Rezultatele obŃinute în cadrul cercetării ne permit să opinăm că internaŃionalizarea

afacerilor şi globalizarea pieŃelor nu este suficient luată în calcul de managementul riscului

bancar românesc. De amintit este şi faptul că gradul de corelaŃie a pieŃelor de capital

româneşti cu cele europene este scăzut, indicând un grad redus de integrare. Considerăm că

organizaŃiile româneşti se confruntă cu o concurenŃă complexă pe pieŃele monetare şi de

capital. Prin urmare propunem favorizarea specializării profesionale continue, asimilarea

de cunoştinŃe şi informaŃii, dezvoltarea practicilor de management performant bazat pe

cunoştinŃe şi sensibilizarea organizaŃiilor în ceea ce priveşte schimbarea ce pot asigura

competitivitatea societăŃilor bancare româneşti în mediul concurenŃial internaŃional.

Una din provocările lumii contemporane este acordul de capital Basel II şi

implicaŃiile sale în managementul riscului bancar mai ales din perspectiva crizei

economico – financiare mondiale actuale. Am încercat să realizăm o abordare coerentă a

conceptelor şi cerinŃelor acestei reglementări, prin integrarea rezultatelor obŃinute în cadrul

cercetării ştiinŃifice selective în analiza efectuată.

Remarcăm faptul că implicaŃiile acordului Basel II nu trebuie subestimate în nici un

moment. Din materialul bibliografic studiat putem concluziona că scopul acestuia este

determinarea nivelului de capital adecvat pentru a asigura riscurile rezultate din activele

bancare. În acest context se impune calculul unei note de rating pentru evaluarea bonităŃii şi

solvabilităŃii clienŃilor. De asemenea acordul prevede reglementarea supravegherii

proceselor bancare şi disciplina de piaŃă. Considerăm că în plan românesc acordul de capital

Basel II va permite o gestionare mai performantă a riscurilor bancare dar în acelaşi timp

societăŃile se vor confrunta cu o serie de costuri ridicate.

Cercetarea ştiinŃifică selectivă ne-a permis să afirmăm că impactul noilor reglementări

Basel II în managementul riscului bancar este foarte mare. De asemenea am identificat în

cadrul acestei cercetări o serie de implicaŃii semnificative pentru riscul bancar. Prin urmare

acordul urmăreşte o prudenŃă mai mare în procesul de creditare, limitarea expunerii la risc şi

asigurarea solvabilităŃii societăŃilor prin determinarea nivelului optim de capital în funcŃie de

gradul de risc al activelor. Considerăm că în acest context are loc şi o mai bună gestionare a

garanŃiilor şi a calităŃii acestora. Basel II aduce modificări în activitatea băncilor şi

managementului riscului bancar impunând cerinŃe obligatorii de capital în funcŃie de profilul

de risc al societăŃilor şi implementarea unor seturi de instrumente şi metode pentru evaluarea

în timp real a riscurilor.

Sistemul bancar românesc parcurge un proces de adaptare accelerată la condiŃiile

acordului de capital pentru a face faŃă cerinŃelor de ordin prudenŃial, monitorizării şi

exigenŃelor rezultate din competitivitatea tot mai mare în domeniu. Adoptarea acestor norme

presupune o evaluare mai bună a riscului de credit chiar dacă sunt necesare majorări de

capital şi cantităŃi de date mai mari. S-a demonstrat prin diferite teste empirice că

implementarea acordului de capital nu determină reducerea volumului de credite acordate.

18

Capitalul propriu mediu necesar societăŃilor bancare pentru asigurarea creditelor va rămâne

constant, dacă expunerea la risc rămâne aceeaşi.

Criza economico – financiară mondială actuală a determinat şi va determina pe viitor

modificări ale regulamentului Basel II pentru a adapta acest acord la noile cerinŃe în

managementul riscului bancar. Remarcăm faptul că în contextul crizei actuale specialiştii în

domeniu cer abrogarea cel puŃin temporară a acordului de capital datorită caracterului

prociclic al acestuia: creşterea volumului de credite în condiŃii de boom economic şi

reducerea acestuia în condiŃii de criză. Actual au loc discuŃii în vederea dezamorsării

pericolului de falimente mai ales în cazul societăŃilor bancare de importanŃă sistemică. Se

urmăreşte tratarea problematicii băncilor ce sunt „to big to fail” în vederea reducerii riscului

sistemic de exemplu prin simplificarea structurilor organizaŃionale. În acest scop se propune

o influenŃă mai mare a organelor de supraveghere naŃionale astfel încât falimentul

societăŃilor să nu mai destabilizeze sistemele financiare la nivel mondial.

În practica de specialitate se consideră că atât organele de supraveghere bancară cât şi

agenŃiile de rating au eşuat în activitatea lor şi sunt în mare parte răspunzătoare de

declanşarea crizei economico – financiare mondiale actuale. Datorită complexităŃii

tranzacŃiilor şi produselor financiare precum şi a dereglementării pieŃelor financiare din

ultimii ani a devenit foarte dificilă supravegherea în totalitate a sectorului financiar. Există

critici care susŃin faptul că organele de supraveghere şi control s-au concentrat în primul

rând pe societatea bancară individuală ignorând interacŃiunile existente şi repercusiunile

posibile asupra întregului sistem financiar.

În opinia noastră devine imperativ ca regulamentele în vigoare să ia în considerare

riscul sistemic şi creşterea necesarului minim de lichiditate a unei societăŃi. De asemenea

este necesară o colaborare mai intensivă şi eficientă între naŃiuni şi implementarea unor

instrumente adecvate de coordonare. SocietăŃilor bancare li se impune elaborarea unor

planuri de criză mai ales pentru situaŃii de faliment. Rămâne de văzut în ce măsură institutele

vor accepta aceste modificări ale acordului Basel II.

Considerăm că în lumea contemporană rolul statului în perfecŃionarea

politicilor monetar - financiare şi gestionarea riscurilor pe piaŃa monetară şi pe piaŃa

de capital în contextul crizei economico - financiare mondiale actuale s-a amplificat.

ExperienŃa noastră profesională precum şi cercetarea ştiinŃifică selectivă, a cărei rezultate

validează opiniile noastre, ne-au permis identificarea unor măsuri necesare a fi aplicate de

stat în acest domeniu, Ńinând seama de practicile avansate ale lumii contemporane. Dorim să

facem referinŃă mai întâi la măsurile adoptate de guvernele naŃionale precum relaxarea

politicii monetare şi fiscale combinate cu adoptarea programelor de susŃinere a sectorului

bancar şi a unor segmente din sectorul industrial şi comercial. În opinia noastră aceste

măsuri au fost fără îndoială necesare pentru a se evita un dezechilibru mai profund al

pieŃelor financiare. Reducerea ratei dobânzii pe pieŃele interbancare de către băncile centrale

au permis societăŃilor bancare accesul la surse de refinanŃare ieftină mai ales din perspectiva

stopării procesului de creditare interbancar. De asemenea injecŃiile de capital şi garanŃiile

acordate de guvern au evitat un dezastru mai mare. Însă considerăm că măsurile amintite

19

vor avea consecinŃe pe termen lung fiind necesar un volum mare de fonduri pentru a acoperi

aceste cheltuieli.

Prin urmare propunem mai ales pentru viitor corelarea optimă şi armonizarea politicilor

monetare, fiscale şi bugetare. De asemenea este necesară o reglementare şi supraveghere

mult mai severă a tranzacŃiilor cu instrumente financiare complexe pe pieŃele de capital, a

volumului tranzacŃionat precum şi a evaluării şi contabilizării acestora. Considerăm că

asigurarea transparenŃei pieŃelor financiare prin reglementări adecvate este o consecinŃă

fundamentală a crizei economico – financiare mondiale actuale.

Propunerea noastră, validată şi de cercetarea ştiinŃifică selectivă, în ceea ce priveşte

statul român constă în faptul că soluŃiile de optimizare a politicilor monetare şi fiscale

trebuie realizate în strânsă colaborare cu banca naŃională, urmărindu-se un ritm de creştere

economic sustenabil, diminuarea ratei inflaŃiei, stabilizarea cursului valutar şi a deficitului

bugetar. Se impune de asemenea predictibilitatea şi performanŃa politicilor fiscale pe termen

mediu şi lung precum şi utilizarea eficientă şi prudentă a fondurilor UE în proiecte de

creştere economică.

Suntem convinşi că o altă măsură imperativă pe care statul este nevoit să o adopte,

Ńinând seama de practicile avansate ale lumii contemporane este stimularea investiŃiilor în

infrastructura tehnică şi tehnologică pe pieŃele de capital şi monetară pentru a asigura

competitivitatea acestora pe plan internaŃional. Crearea unui mediu legislativ previzibil este

o condiŃie fundamentală pentru reducerea riscului de Ńară şi trezirea apetitului investitorilor

pentru afaceri pe teritoriul românesc.

Gradul de adaptare al managementului bancar actual la problematica

generală a riscurilor din perspectiva mutaŃiilor previzibile în organizaŃia viitorului este

evaluat în practica de specialitate diferit. Cercetarea ştiinŃifică selectivă ne permite să

opinăm că acesta este mare. Suntem în mare parte de acord cu rezultatul obŃinut deoarece se

poate observa în sectorul bancar o tendinŃă continuă de îmbunătăŃire a practicilor de

management din perspectiva efectelor şi consecinŃelor crizei economico – financiare

mondiale actuale. Dar suntem însă şi de părere că acest proces va fi de lungă durată iar

succesul nu este garantat în totalitate. Vor exista şi pe viitor unele societăŃi bancare care vor

încerca să continue într-o măsură mai mare sau mai mică practicile speculative şi goana

după profituri riscante. În acest context am analizat două elemente de noutate pe care le

considerăm esenŃiale şi a căror implementare în managementul riscului bancar este iminentă:

strestestul şi managementul activ al portofoliului de credite.

Consolidarea stabilităŃii sistemului financiar internaŃional este un proces de actualitate

şi de mare importanŃă pentru organele regulatorice bancare, stabilind implementarea unor

metode de evaluare a riscurilor bancare. Strestestul trebuie privit ca un instrument

complementar în cadrul managementului riscului, ce evaluează efectele unor potenŃiale crize

asupra valorii portofoliului bancar. Strestestul este un proces de învăŃare pentru societăŃile

bancare, ce apropie managementul riscului de realitatea economică.

Managementul activ al portofoliului de credite (active credit portfolio management -

ACPM) urmăreşte evitarea formării unor riscuri de concentraŃie prea mari în portofoliul

20

bancar. Este necesară implementarea ACPM-ului în procesele decizionale ale băncii prin

delimitarea clară a mandatului, prin competenŃa de măsurare a riscului şi crearea de structuri

organizaŃionale necesare.

Partea a treia a tezei de doctorat prevede abordarea managementului şi gestiunii

riscului de firmă, identificând în acest context o serie de obiective importante.

În lumea contemporană mutaŃiile previzibile în firma secolului XXI şi

implicaŃiile acestora în managementul şi gestiunea riscului de firmă sunt aspecte

fundamentale. Considerăm că evoluŃia firmelor în calitatea lor de clienŃi ai băncilor şi

efectele acestor mutaŃii asupra existenŃei acestora sunt foarte importante având implicaŃii

majore asupra portofoliului de credite, asupra profitabilităŃii şi nu în ultimul rând chiar

asupra existenŃei societăŃilor bancare.

Considerăm că succesul firmelor în viitor este garantat doar de rapiditatea acŃiunii şi

schimbării acestora pe piaŃă. Astfel este necesar ca firma să fie flexibilă, să se adapteze

uşor la schimbările economice chiar dacă există structuri birocratice, care trebuie depăşite.

De asemenea urmărirea vitezei şi mai puŃin scopul, irosind resurse şi timp creează probleme

majore omenirii. Aceste probleme rezultă şi din dezechilibrul dintre interesele utilizatorilor

resursei umane şi interesele personalului. Însă performanŃa presupune prezenŃa şi utilizarea

factorului uman, cu toate disponibilităŃile lui: calificarea, dăruirea, inteligenŃa, inventivitatea

şi inovaŃia care sunt valenŃe importante ale personalului dintr-o firmă. De asemenea

organizaŃiile de succes sunt cele care utilizează informaŃia şi implementează noile tehnologii

în scopul maximizării valorii sustenabile şi nu doar a profiturilor. InformaŃia devine

simbolul puterii, fiind materia primă şi elementul strategic pentru societatea viitorului.

Una din mutaŃiile principale este orientarea firmei către clienŃi fiind o componentă

esenŃială a schimbării. Optimizarea relaŃiilor firmă – client este fundamentală pentru

existenŃa organizaŃiei şi păstrarea încrederii clienŃilor. De asemenea organizaŃia viitorului

urmăreşte maximizarea valorii acŃionarilor (shareholder value), aceasta fiind o strategie de

majorare a capitalului propriu şi implicit o strategie de protecŃie împotriva preluărilor ostile

de către alte firme. După cum afirmă Peter Drucker este necesară reorientarea

managementului spre „valoare” depărtându-se de universul „profitului”. Nu trebuie

ignorată modelarea firmei în funcŃie de obiectivele, oamenii şi relaŃiile interculturale mai

ales din perspectiva internaŃionalizării organizaŃiilor şi globalizării afacerilor. Trecerea la

gândirea globală şi la concurenŃa internaŃională presupune un management caracterizat prin

responsabilitate, autonomie, risc şi incertitudine, fiind necesară crearea unui management

adecvat al organizaŃiei care învaŃă.

Globalizarea şi internaŃionalizarea lumii afacerilor au impact de profunzime

şi asupra managementului riscului de firmă. Acestea se materializează prin extinderea

unor organizaŃii pe piaŃa mondială dincolo de pieŃele lor locale, fiind o decizie complexă ce

presupune realizarea unui diagnostic de identificare a potenŃialului propriu. Sporirea

21

eficienŃei economice pe plan naŃional şi internaŃional implică accelerarea procesului de

învăŃare al fiecăruia. Considerăm că pentru această ieşire firmele româneşti trebuie să se

pregătească riguros, fiind necesară totodată flexibilitatea şi capacitatea de adaptare rapidă,

altfel societăŃile sunt supuse unor riscuri greu de anticipat, de evaluat şi de gestionat.

De remarcat este faptul că structura geografică a acestor investiŃii s-a modificat în ultimii

ani, pieŃele emergente devenind tot mai interesante şi mai atractive. Suntem de părere că

este deosebit de importantă compatibilitatea culturilor dintre organizaŃii. Nu trebuie

ignorată diversitatea culturală, fiind o condiŃie absolută pentru crearea de valoare în diferite

Ńări. Flexibilitatea şi viteza de adaptare la schimbare sunt caracteristici fundamentale ale

unei organizaŃii de succes ce acŃionează pe pieŃele globale. În acest context este necesară

existenŃa unui manager global care să reacŃioneze flexibil şi iminent la schimbare, să

recunoască şi să valorifice oportunităŃile firmei. După cum afirmă şi marele Peter Drucker:

„Nu trebuie căutată o firmă ideală, ci una modulată pe scopuri, oameni şi culturi. Este

nevoie de o firmă reconfigurabilă, care poate trece, continuu, de la o strategie la alta”. Trebuie avut în vedere faptul că schimbarea este premisa globalizării pieŃelor şi

internaŃionalizării organizaŃiilor, care la rândul lor implică: modernizarea rapidă a

managementului, un comportament managerial cu caracter internaŃional şi bazat pe

asimilarea de elemente noi de cultură managerială. Misiunea unei organizaŃii trebuie

regândită şi remodelată, astfel încât aceasta să profite de noile oportunităŃi şi să se adapteze

la noile riscuri şi cerinŃe pentru a-şi asigura, menŃine şi majora avantajele competitive în

mediul economic internaŃional.

Managementul afacerilor internaŃionale ca subsistem al managementului general a

dezvoltat şi adoptat în acest context funcŃiile tradiŃionale de previziune, organizare,

coordonare, antrenare, control şi evaluare, combinate şi completate cu cele ale economiei,

organizaŃiei şi managementul bazat pe cunoştinŃe pentru a putea fi previzionat, asigurat şi

consolidat necesarul de cunoştinŃe. Acesta este un management direct şi tratează afacerile în

medii culturale diferite şi între organizaŃii diferite. În opinia noastră mutaŃiile prezentate se

pot gestiona cu succes numai printr-un management al afacerilor internaŃionale performant

şi integrat în managementul general al firmei.

În continuare am abordat problematica riscului bancar în corelaŃie cu riscul de

firmă din perspectiva internaŃionalizării firmelor şi globalizării afacerilor. Cercetarea

ştiinŃifică selectivă ne-a permis să afirmăm cu certitudine că această corelaŃie este foarte

mare. Prin urmare considerăm necesară implementarea în cadrul parteneriatului de afaceri

bancă – firmă a unor metode performante de evaluare a bonităŃii şi solvabilităŃii firmelor în

calitatea lor de clienŃi. Globalizarea şi internaŃionalizarea sunt fenomene ce au modificat

profilul şi volumul riscurilor. Evaluarea situaŃiei economico – financiare a firmei presupune

determinarea unui rating conform acordului de capital Basel II bazat pe o analiză cantitativă

şi calitativă.

În cadrul crizei economico – financiare mondiale actuale firmele se confruntă cu

dificultăŃi în accesarea surselor de finanŃare şi refinanŃare datorită deteriorării încrederii

societăŃilor bancare în capacitatea acestora de a-şi îndeplini obligaŃiile. Ne exprimăm

22

convingerea însă că reducerea volumului de credite nu rezultă din faptul că societăŃile

bancare nu sunt dispuse să ofere credite ci mai degrabă datorită deteriorării bonităŃii şi

solvabilităŃii firmelor, ce nu mai corespund cerinŃelor adecvate de creditare.

În ceea ce priveşte definirea riscului de firmă lucrurile nu sunt atât de avansate în

comparaŃie cu riscurile bancare. Dorim să menŃionăm că în ultimii ani mediul economic al

acestora a devenit mult mai volatil iar turbulenŃele pe pieŃele mondiale au determinat

pierderi de capital foarte mari. Astfel riscul de firmă şi managementul acestuia a intrat tot

mai mult în atenŃia practicii de specialitate şi a organelor legislative. Din materialul

bibliografic studiat se poate concluziona că riscul de firmă reflectă probabilitatea ca

obiectivele organizaŃiei să nu fie realizate sau să fie depăşite datorită deciziilor luate.

Riscurile implică adesea faptul că strategiile nu sunt implementate corespunzător şi prin

urmare obiectivele operative nu sunt realizate. Profilul riscului de firmă a fost influenŃat în

ultimii ani de mediul de afaceri în continuă schimbare, ceea ce implică necesitatea unei

reacŃii rapide şi adecvate a organizaŃiilor. Acest fenomen reprezintă atât şanse cât şi risc.

În literatura de specialitate sunt întâlnite diferite modalităŃi de clasificare ale riscului de

firmă. În acest context ne-am oprit la o sistematizare a acestuia realizată de un specialist

german pe care am considerat-o relevantă şi care clasifică riscul de firmă în două categorii

generale: riscuri financiare şi riscuri operaŃionale.

Determinarea indicatorilor de performanŃă relevanŃi în managementul

firmelor aplicabili în managementul riscului bancar este unul din obiectivele importante

tratate în cadrul tezei de doctorat. MenŃionăm că evaluarea performanŃei unei firme este

relevantă mai ales din perspectiva procesului de creditare şi a determinării notei de rating de

către bănci. Analiza financiară presupune realizarea unui diagnostic existent la un moment

dat cu ajutorul indicatorilor de performanŃă de natură diferită.

Am identificat în cadrul cercetării ştiinŃifice selective şi pe baza experienŃei

profesionale proprii o serie de indicatori ce au fost analizaŃi pe larg în continuarea

demersului nostru. În opinia noastră în parteneriatul bancă – firmă este nevoie de metode de

evaluare performante precum şi o pregătire adecvată a personalului bancar. Aceşti indicatori

nu trebuie analizaŃi izolat. Este necesar să privită interdependenŃa şi interacŃiunea dintre ei şi

mediul de afaceri al firmei evaluate în determinarea performanŃei actuale şi viitoare a

acesteia.

Partea a patra a tezei de doctorat vizează elemente de gestiune şi management al

riscului pe unele segmente ale pieŃei financiare.

Un rol fundamental îl deŃine piaŃa de capital şi monetară în contextul crizei

economico – financiare mondiale actuale şi a principalelor cerinŃe de perfecŃionare a

managementului riscului pe aceste pieŃe, pe care societăŃile bancare au devenit tot mai

active în ultimii ani. PiaŃa monetară şi de capital sunt realităŃi întâlnite în orice economie

modernă, a căror necesitate nu este contestată, având o structură dinamică şi inovativă.

23

Acestea se adaptează permanent la mediul economic şi generează atât oportunităŃi cât şi

riscuri pentru instituŃiile financiare.

Într-un prim pas a fost abordat conceptul pieŃei de capital în contextul crizei actuale şi

am identificat principalele zone de risc ale acesteia. PiaŃa de capital ca formă a pieŃei

financiare are rolul de a direcŃiona capitalurile pe termen mediu şi lung sub diferite forme de

finanŃare. În contextul crizei economico – financiare mondiale actuale s-au înregistrat

turbulenŃe majore devenind imperativă redefinirea condiŃiilor de calitate şi eficienŃă a

managementului riscului pe această piaŃă.

PiaŃa de capital este activă mai ales în Ńările în care statul se refinanŃează prin intermediul

ei. Prin urmare putem concluziona că o piaŃă de capital funcŃională este oglinda încrederii

investitorilor în stabilitatea unei Ńări. O funcŃie pe care o considerăm importantă a acestei

pieŃe este alocarea şi prelucrarea informaŃiilor. Mai ales piaŃa secundară se caracterizează

printr-o reacŃie rapidă privind informaŃiile noi şi printr-o concurenŃă intensivă. În acest

context dorim să atragem atenŃia asupra influenŃei reputaŃiei şi rezultatelor economice ale

emitentului asupra preŃurilor titlurilor financiare emise pe piaŃa de capital. Dacă societatea

emitentă prezintă rezultate economice în scădere, nesatisfăcătoare atunci probabilitatea ca şi

dobânda aferentă acestor titluri să se reducă este mare. Acest fenomen va avea un efect

imediat asupra cererii şi ofertei titlurilor financiare emise de societate. Analiza zonei de risc

identificată va fi aprofundată în demersul nostru privind calitatea titlurilor financiare ca

performanŃă supremă pe piaŃa de capital şi monetară.

În condiŃii normale tranzacŃiile de pe pieŃele de capital sunt generatoare de lichiditate.

Titlurile financiare din portofoliul de investiŃii deŃin un rol important în managementul şi

gestiunea riscului activelor bancare, deoarece permit utilizarea fondurilor disponibile fiind o

sursă de lichiditate necesară. De asemenea diversificarea portofoliului de investiŃii este un

instrument eficient de management şi gestiune a riscului mai ales din perspectiva crizei

economico – financiare mondiale actuale, diminuându-se mai ales riscul de concentraŃie.

Considerăm că structura portofoliului de investiŃii prezintă o zonă de risc, fiind necesară

corelarea acesteia cu planul de lichiditate al societăŃii. Progresul tehnic şi tehnologic precum

globalizarea pieŃelor a indus necesitatea capitalului real şi de cunoştinŃe. Mai ales produsele

financiare cu structuri complexe au devenit o problemă majoră şi zonă mare de risc.

În opinia noastră, având în vedere zonele de risc pe piaŃa de capital identificate şi tratate

în cadrul tezei de doctorat rezultă că această piaŃă este deosebit de sensibilă şi dependentă

de reputaŃia emitenŃilor originali, de psihologia investitorilor şi de informaŃiile reflectate de

volatilitatea cursurilor titlurilor financiare, acestea având un impact major în

managementul riscului bancar. Prin urmare recomandăm ca managementul riscului să

acorde o importanŃă deosebită comportamentului băncilor pe piaŃa de capital şi

implementarea unor metode de evaluare performante pentru a reflecta cât mai corect

riscurile potenŃiale.

În acest context este necesară abordarea importanŃei resurselor umane din

perspectiva mutaŃiilor previzibile în secolul XXI şi a impactului în managementul

riscului pe piaŃa monetară şi de capital. Din rezultatele obŃinute în cadrul cercetării

24

ştiinŃifice selective am putut opina că devine tot mai imperativă cerinŃa de implicare a

resurselor umane în procesul de conştientizare a riscului prin extinderea managementului

participativ în cadrul societăŃilor bancare. Această măsură are ca rezultat creşterea loialităŃii

personalului faŃă de organizaŃie şi a încrederii în organele de conducere, se simte respectat

iar procesul decizional este mai transparent.

După cum s-a mai afirmat în decursul demersului nostru cunoştinŃele sunt cea mai

valoroasă resursă pe care o deŃine organizaŃia mai ales pe pieŃele financiare. Considerăm că

investiŃiile în pregătirea adecvată, informarea personalului şi managementului sunt de viitor

şi asigură pe termen lung venituri sustenabile. Nu trebuie ignorată importanŃa cunoaşterii

mediului de afaceri în care personalul îşi desfăşoară activitatea şi a partenerilor de afaceri în

vederea evaluării corecte a riscurilor.

De asemenea considerăm necesară implicarea mai activă a personalului printr-o

componentă variabilă a salariului în asigurarea sustenabilităŃii veniturilor şi profiturilor unei

organizaŃii dar şi în procesul de răspundere. După cum am afirmat şi în prima parte a tezei

de doctorat în centrul atenŃiei opiniei publice, a guvernelor şi a organelor de supraveghere se

află în prezent primele exorbitante plătite în ultimul timp de către societăŃile financiare

managerilor şi conducerii băncilor. Prin urmare convingerea noastră este că delimitarea din

punct de vedere legal al volumului posibil pentru prime acordate atât conducerii cât şi

personalului a devenit iminentă. Etica bancară trebuie să îndeplinească în continuare un rol

central în cadrul organizaŃiilor.

Prin intermediul cercetării ştiinŃifice selective am evidenŃiat faptul că relaŃia

dintre piaŃa monetară şi de capital din perspectiva managementului riscului bancar

este foarte mare. InternaŃionalizarea societăŃilor şi globalizarea afacerilor au intensificat

interdependenŃele între pieŃele financiare. Criza economico – financiară mondială actuală

rezidă din aceste structuri complexe cu repercusiuni profunde în managementul riscului

bancar. Considerăm că amplificarea afacerilor societăŃilor bancare pe pieŃele de capital au

determinat creşterea complexităŃii structurii riscurilor bancare şi apariŃia de inovaŃii

financiare dificil de evaluat. Crearea unor produse derivate ce au la bază credite de calitate

scăzută (practica de securitizare) şi vânzarea lor pe pieŃele de capital şi monetară a

intensificat interdependenŃele dintre aceste pieŃe. Spargerea bulei financiare imobiliare a

avut un efect de domino cuprinzând nu numai piaŃa creditelor bancare ci şi piaŃa monetară şi

de capital. În acest context dorim să amintim una din legile de piaŃă ale lui Murphy, ce

constituie şi motoul acestei părŃi a tezei de doctorat: „Pierderile maxime posibile într-o zi

sunt mult mai mari decât câştigurile maxime posibile într-o zi.” Considerăm că esenŃa

acestei legi este reflectată de distrugerea masivă de capital în cadrul crizei economico –

financiare mondiale. Prin urmare recomandăm reorientarea managementului şi considerarea

acestor implicaŃii în evaluarea şi gestiunea riscurilor bancare pe toate pieŃele financiare.

În contextul crizei economico – financiare mondiale actuale suntem de părere că o

abordare separată a pieŃei de capital şi monetară nu este posibilă, deoarece relaŃia dintre

acestea este foarte profundă iar interdependenŃele nu trebuie ignorate. Măsurile aplicate de

băncile centrale pe piaŃa monetară în vederea susŃinerii procesului de creditare în economie

25

urmăreşte restabilirea încrederii societăŃilor bancare şi a investitorilor în piaŃa creditelor,

monetară şi de capital la nivel mondial.

Prin urmare sunt necesare metode de evaluare şi gestiune a riscurilor pe piaŃa

de capital performante. Titlurile financiare sunt surse de lichiditate dar şi zone de risc.

Structura complexă şi dificil de evaluat a unor categorii de titluri financiare este una din

cauzele majore ale crizei economico – financiare mondiale actuale. De asemenea titlurile de

valoare se confruntă cu riscul de piaŃă, de lichiditate, operaŃional şi legal. MenŃionăm că

expunerea la risc nu este determinată de valoarea nominală ci de valoarea lor de piaŃă. În

acest context ne exprimăm convingerea că instituŃiile bancare trebuie să conştientizeze

necesitatea dezvoltării şi utilizării unor metode adecvate de evaluare şi gestionare a riscurilor

rezultate din aceste titluri financiare. De asemenea considerăm că un rol important îl deŃine

factorul uman şi comportamentul său în afacerile bancare, deoarece prin atitudinea sa acesta

poate expune societatea bancară la un risc inacceptabil. Astfel printre cauzele principale ale

crizei economico – financiare actuale se numără practicile speculative şi goana după profit.

Din această perspectivă am analizat în partea a patra a tezei de doctorat unele elemente

de gestiune şi management pe piaŃa de capital utilizate în practica de specialitate precum

sunt: impunerea unor limite de risc, implementarea metodei statistico – matematice valoarea

la risc (value at risc), a testelor de stres, diversificarea portofoliului de investiŃii, etc. Având

în vedere şi experienŃa profesională proprie opinăm că aceste metode de evaluare deŃin un

rol important în procesul investiŃional şi recomandăm utilizarea lor şi în managementul

riscurilor în sectorul bancar românesc.

Nu trebuie ignorat însă cadrul inter - şi multicultural în care se derulează

afacerile pe piaŃa monetară şi de capital în contextul internaŃionalizării şi globalizării

afacerilor. Globalizarea şi internaŃionalizarea afacerilor precum şi digitalizarea comunicării

au dus la dispariŃia barierelor dintre economiile naŃionale determinând interacŃiunea cu

diferite culturi ale lumii. În acest context am evidenŃiat în cadrul cercetării ştiinŃifice

selective unele implicaŃii ale multiculturalităŃii asupra pieŃei de capital şi monetare. Putem

concluziona că implicaŃiile acesteia au devenit de mare actualitate mai ales în ultimii ani ca

urmare a intensificării proceselor de fuzionare în contextul globalizării afacerilor şi

internaŃionalizării organizaŃiilor. Considerăm că nu trebuie ignorate diferenŃele culturale din

cadrul unei societăŃi, a specificului cultural al fiecărei zone, a diferenŃelor comportamentale

la nivelul clienŃilor, psihologia investitorilor, orientările diverse ale politicilor statale,

financiare, fiscale şi bancare, etc. În opinia noastră cultura organizaŃională constituie o

componentă majoră a funcŃionalităŃii şi performanŃei fiecărei societăŃi bancare pe piaŃa de

capital şi monetară internaŃională.

În contextul crizei economico – financiare mondiale actuale identificarea

principalilor indicatori de performanŃă ai pieŃei de capital şi rolul lor în managementul

şi gestiunea riscului bancar, este de mare actualitate şi fundamentală pentru economia

acestei teze de doctorat. SocietăŃile bancare sunt dispuse să acorde credite sau să investească

în titluri financiare emise de organizaŃii ale căror rentabilitate şi creştere economică sunt

26

sustenabile. Prin urmare mai ales din perspectiva crizei actuale este nevoie de un sistem de

indicatori adecvat care să ofere o imagine reală a performanŃei acestora pe piaŃa de capital.

Din cercetarea ştiinŃifică selectivă şi din experienŃa profesională proprie am identificat

unii indicatori consideraŃi mai relevanŃi. Suntem de părere că aceştia stau la baza procesului

decizional şi investiŃional al agenŃilor economici respectiv al societăŃilor bancare în calitatea

lor de investitori. EsenŃa analizei indicatorilor este determinarea valorii societăŃii pe piaŃa de

capital şi a probabilităŃii realizării de profit. Amintim în acest context că este nevoie de o

analiză de ansamblu a organizaŃiei şi nu doar evaluarea exclusivă a acestor indicatori priviŃi

individual.

Este de reŃinut faptul că mediul economic internaŃional se caracterizează prin

diferite politici individuale specifice fiecărei naŃiuni. Un regim politic şi social stabil asigură

şi un mediu de afaceri solid. Din perspectiva internaŃionalizării societăŃilor şi globalizării

afacerilor, riscul de Ńară a devenit un element esenŃial ce nu trebuie neglijat şi exclus dintr-un

management al riscului bancar performant. În continuare am analizat pe larg unele aspecte

importante ale riscului de Ńară mai ales din perspectiva relaŃiei piaŃă monetară – piaŃă

de capital în contextul crizei economico – financiare mondiale actuale. Rezultatele

obŃinute în cadrul cercetării ştiinŃifice selective în ceea ce priveşte mutaŃiile majore în riscul

de Ńară generate de acest fenomen complex, sunt integrate în continuarea demersului nostru.

Riscul de Ńară este sursă de influenŃă mai ales în contextul globalizării pieŃelor de

capital şi monetare pentru îndeplinirea corespunzătoare a obligaŃiilor rezultate din titlurile

financiare (derivate) tranzacŃionate pe aceste pieŃe. Această constatare rezultă din faptul că

în caz de criză societăŃile se pot confrunta cu insolvabilitatea (incapacitatea de a îndeplinii

obligaŃiile contractuale) rezultată din factorii economici, politici şi sociali de influenŃă,

determinaŃi de localizarea geografică. Considerăm că riscul de Ńară şi riscul de creditare

trebuie analizate împreună considerându-se interdependenŃele dintre acestea în procesul de

creditare şi investiŃional pe piaŃa de capital şi monetară.

În opinia noastră criza economico – financiară mondială actuală a amplificat riscul de

Ńară mai ales din perspectiva creşterii datoriilor statelor, rezultate din măsurile şi programele

anticriză de susŃinere a economiei. Acestea sunt foarte costisitoare cu efect negativ asupra

bonităŃii şi solvabilităŃii unui stat, mai ales dacă sunt combinate cu politici fiscale şi

monetare inadecvate. Amplificarea riscului suveran şi de transfer afectează negativ riscul de

Ńară, având ca rezultat reducerea volumului investiŃiilor străine datorită pierderii încrederii

investitorilor în statul respectiv. Prin urmare propunem regândirea mixtului de politici, fiind

necesare politici macro-economice prudente bazate pe disciplină fiscală şi monetară

adecvată şi orientate spre investiŃii sustenabile.

Lichiditatea instituŃiilor pe piaŃa monetară şi de capital mai ales din

perspectiva cauzelor care au generat criza economico – financiară mondială actuală este una dintre cele mai semnificative probleme ale realităŃii actuale. Cercetarea ştiinŃifică

selectivă ne-a permis să afirmăm cu certitudine că importanŃa lichidităŃii ca indicator de

esenŃă pe piaŃa monetară cu impact în managementul riscului pe această piaŃă este foarte

mare.

27

Ne exprimăm convingerea că lichiditatea societăŃilor bancare pe pieŃele financiare este

premisa fundamentală pentru existenŃa acestora precum şi pentru succesul în afaceri.

Îndeplinirea obligaŃiilor contractuale presupune existenŃa unui necesar suficient de

lichiditate pentru a păstra intact capitalul de încredere. MenŃionăm că băncile sunt active pe

pieŃele de capital şi monetare pentru a asigura o lichiditate adecvată prin surse de finanŃare şi

refinanŃare sustenabile. Această practică este cunoscută sub denumirea de management al

lichidităŃii.

ExistenŃa necesarului de lichiditate induce existenŃa riscului de lichiditate, fiind unul

dintre cele mai importante riscuri mai ales din perspectiva crizei economico – financiare

mondiale actuale. Riscul de lichiditate cuprinde riscul incapacităŃii de plată şi riscul

modificării scadenŃelor lichidităŃilor. Multitudinea activităŃilor bancare au determinat

amplificarea complexităŃii fluxurilor monetare bancare şi a interacŃiunii acestora.

Suntem convinşi că acest risc a fost ignorat în mare măsură şi gestionat

necorespunzător în practica de specialitate ceea ce a avut consecinŃe grave în sectorul

bancar. Lichiditatea insuficientă a indus falimentul unor instituŃii bancare de renume

mondial, ceea ce a avut repercusiuni asupra întregului sistem financiar. Scumpirea surselor

de refinanŃare şi diminuarea bonităŃii societăŃilor au erodat lichiditatea existentă, aceasta

fiind premisa esenŃială pentru succesul oricărei societăŃi bancare. Propunerea noastră în

contextul crizei economico – financiare mondiale actuale, validată şi de cercetarea ştiinŃifică

selectivă o eficientizare a managementului lichidităŃii, crearea unei rezerve minime de

lichiditate, identificarea de noi surse sustenabile de finanŃare şi diversificarea acestora,

reevaluarea portofoliului de credite şi de investiŃii, asigurarea calităŃii adecvate a garanŃiilor,

etc. pentru a se evita situaŃii catastrofale cum a fost în cazul băncii americane de investiŃii

Lehman Brothers. Organele de supraveghere bancară au propus unele principii pentru un

management al lichidităŃii adecvat şi pentru asigurarea gestionării corespunzătoare a

necesarului de lichiditate. Aceste principii propun luarea în considerare şi a costurilor de

lichiditate, element ce a fost ignorat până în prezent.

În ceea ce priveşte problematica bonităŃii clienŃilor din perspectiva cauzelor

care au generat criză economico – financiară mondială actuală a rezultat în cadrul

cercetării ştiinŃifice selective că importanŃa acesteia ca indicator de esenŃă pe piaŃa

monetară şi impactul în managementul riscului bancar este foarte mare. RefinanŃarea pe

termen scurt a băncilor are loc pe piaŃa monetară. Volumul unui credit acordat unei societăŃi

bancare în calitate de client, este determinat în funcŃie de diferiŃi factori, ca de exemplu

bonitatea.

Considerăm că din perspectiva crizei economico – financiare mondiale actuale

deteriorarea bonităŃii este una dintre cele mai importante cauze ale acestei crize. Goana după

profituri rapide a determinat acordarea de credite unor categorii de clienŃi cu bonitate practic

inexistentă, nerespectarea standardelor de creditare adecvate şi monitorizarea insuficientă a

comportamentului de plată, acestea sunt doar unele aspecte care au generat criza actuală.

Bonitatea şi solvabilitatea clienŃilor este determinată pe baza analizei cantitative şi calitative,

determinându-se nota de rating. De asemenea evaluarea bonităŃii nu poate fi redusă doar la

28

analiza lichidităŃii şi veniturilor societăŃilor. Suntem însă de părere că este foarte dificil să se

asigure transparenŃa necesară datorită metodelor de contabilizare internaŃională foarte

complexă şi în continuă schimbare.

Am identificate în cadrul cercetării ştiinŃifice selective şi pe baza experienŃei

profesionale proprii unele măsuri urgente ce se impun din perspectiva cauzelor care au

generat criza economico – financiară mondială actuală. Concluzionăm că este necesară o

privire de ansamblu a mediului de afaceri, a evoluŃiei economice viitoare, a potenŃialelor de

succes ale firmelor, calitatea şi structura resurselor umane şi capacitatea inovativă a

societăŃii. În opinia noastră, validată şi de cercetarea ştiinŃifică selectivă au devenit

imperative pentru viitor evaluarea mai riguroasă a bonităŃii şi solvabilităŃii clienŃilor, norme

de creditare mai severe precum şi a calităŃii garanŃiilor în procesul de creditare şi de

investiŃii bazate pe cunoştinŃe şi expertize adecvate ale personalului bancar pentru a se evita

repetarea erorilor din trecut. De asemenea considerăm necesară dezvoltarea şi perfecŃionarea

continuă a sistemelor de rating în vederea reflectării cât mai corecte a profilului de risc şi a

reacŃiei mai rapide la modificări neaşteptate ale bonităŃii clienŃilor din portofoliul bancar.

Capitalul de încredere este performanŃa supremă pe piaŃa monetară şi de

capital. SocietăŃile bancare se confruntă cu o problemă deosebit de gravă. Pierderea

încrederii investitorilor în pieŃele financiare au determinat îngheŃarea unor segmente de piaŃă

şi generarea de pierderi mari. Investitorii şi-au retras capitalul de pe pieŃe, ceea ce a creat

probleme de lichiditate greu de soluŃionat pentru societăŃile în cauză.

CerinŃe urgente ce se impun din perspectiva crizei economico – financiare actuale

identificate în cadrul cercetării ştiinŃifice selective au fost integrate în continuarea

demersului nostru şi completate cu opinii proprii. Suntem convinşi că reputaŃia şi încrederea

investitorilor într-o societate sunt capitalurile valoroase. Încrederea investitorilor este

necesară pentru amplificarea interesului acestora în produsele financiare emise de societăŃile

bancare. De asemenea recomandăm cultivarea intensă a relaŃiei bancă – client în vederea

menŃinerii încrederii acestora asigurând astfel un volum de depozite adecvat ca sursă de

refinanŃare stabilă. Accesul pe piaŃa de capital şi la surse de finanŃare ieftine este condiŃionat

de reputaŃia intactă a institutului financiar. Capitalul de încredere este indispensabil pentru

dezvoltarea economică a unei Ńări fiind condiŃie fundamentală pentru atragerea de investiŃii

străine. TransparenŃa pieŃelor monetare şi mai ales de capital este o permisă principală a

existenŃei capitalului de încredere. Prin urmare în opinia noastră acesta se află în relaŃie de

condiŃionare directă cu reputaŃia societăŃilor pe pieŃele financiare.

Managementul riscului de reputaŃie şi al capitalului de încredere trebuie să deŃină un rol

central în procesul de gestiune al riscului bancar. Considerăm că refacerea capitalului de

încredere şi a reputaŃiei este un proces anevoios şi costisitor. Acordul Basel II recunoaşte

dificultatea măsurării şi cuantificării acestui tip de risc recomandând societăŃilor dezvoltarea

şi implementarea unor instrumente adecvate de gestiune şi management în acest sens. Astfel

devine imperativă integrarea riscului de reputaŃie în managementul bancar al instituŃiilor

financiare, mai ales dacă deteriorarea renumelui periclitează existenŃa societăŃii.

29

Calitatea titlurilor financiare este esenŃa performanŃei pe piaŃa de capital. Din

cercetarea ştiinŃifică selectivă efectuată în cadrul tezei de doctorat rezultă că impactul

acesteia în managementul riscului pe piaŃa monetară este mare. Calitatea titlurilor

financiare influenŃează direct comportamentul investitorilor pe pieŃele financiare, ceea ce ne

determină să considerăm că impactul acesteia este chiar foarte mare.

Mai ales criza economico – financiară mondială actuală a demonstrat importanŃa

fundamentală a calităŃii titlurilor financiare tranzacŃionate pe pieŃele de capital, având

repercusiuni şi pe piaŃa monetară. În opinia noastră calitatea intactă a titlurilor financiare

este premisa fundamentală pentru o piaŃă lichidă pe care cererea şi oferta funcŃionează

corect. În procesul investiŃional investitorii, ca sursă de capital şi lichiditate importantă, se

orientează în funcŃie de performanŃa, reputaŃia şi bonitatea societăŃilor emitent şi care au

nevoie de capital. Prin urmare se evită achiziŃionarea de titluri nelichide emise de societăŃile

cu bonitate slabă. Analog organizaŃiilor se calculează un rating bazat pe performanŃa

societăŃii emitente şi pe cea a titlurilor de valoare.

Considerăm că globalizarea pieŃelor financiare şi prin urmare intensificarea concurenŃei

a determinat detaşarea societăŃilor de creditarea clasică şi implicarea tot mai mult în

tranzacŃii cu inovaŃii financiare complexe amplificând volumul portofoliului bancar de

investiŃii. În ultimii ani identificarea riscurilor rezultate din aceste produse a devenit tot mai

dificilă şi greu de realizat, ceea ce a indus deteriorarea calităŃii titlurilor financiare.

Cauzele crizei economico - financiare mondiale actuale se regăsesc la începutul

secolului XXI dezvoltându-se în mai multe etape. Originea sa o constituie piaŃa imobiliară

americană care a cunoscut o creştere remarcabilă precum şi nivelul scăzut al ratei dobânzii

practicate pe piaŃa monetară de banca centrală. Inundarea acestei pieŃe cu lichiditate a

favorizat creşterea volumului de credite imobiliare mai ales cele acordate unui segment de

populaŃie cu bonitate aproape inexistentă. De asemenea mentalitatea de consum americană,

finanŃarea creditelor cu alte credite, a creat un cerc vicios. Scoaterea acestor credite din

activul bancar prin „împachetarea” lor în produse financiare derivate şi vânzarea pe pieŃele

de capital şi monetare a creat o interdependenŃă strânsă între pieŃele financiare la nivel

mondial. În opinia noastră procesul de conştientizare a riscului nu a făcut parte din

priorităŃile societăŃilor bancare în goana după profituri rapide. O dată cu spargerea bulei

imobiliare în 2007 această criză s-a propagat fulgerător pe toate pieŃele la nivel global.

Ultimele două obiective tratate în cadrul acestei teze de doctorat se referă la:

problematica principalelor cauze ale crizei economico – financiare mondiale

actuale şi consecinŃele acesteia pe pieŃele financiare şi în managementul riscului

bancar,

măsurile urgente, esenŃiale, necesar a fi implementate pe piaŃa monetară şi pe

piaŃa de capital ca urmare a efectelor acestei crize, din perspectiva managementului

riscului pe piaŃa monetară.

Considerăm că este deosebit de dificilă identificarea în totalitate a cauzelor şi a

principalelor cerinŃe care decurg din consecinŃele acesteia în managementul riscului bancar

şi pe pieŃele financiare. Încă nu se cunosc în totalitate dimensiunile şi implicaŃiile crizei

30

actuale. Cert este că sunt necesare măsuri urgente, a căror implementarea în managementul

riscului bancar şi pe piaŃa monetară şi de capital nu trebuie întârziată. În acest context am

utilizat rezultatele cercetării ştiinŃifice selective precum şi experienŃa profesională proprie

pentru a identifica unele cerinŃe şi măsuri mai performante integrate în demersul nostru

privind soluŃionarea acestor obiective.

Asigurarea necesarului de lichiditate şi diversificarea surselor de finanŃarea mai ales din

perspectiva scumpirii acestora sunt în opinia noastră, validată şi de cercetarea ştiinŃifică

selectivă, doar două dintre cerinŃele ce se impun. În atenŃia organelor de reglementare se află

necesitatea supravegherii mai severe a pieŃelor financiare la nivel global şi mai ales a

tranzacŃiilor cu produse financiare complexe. Suntem de părere că o politică de creditare

prudentă axată pe criterii de calitate, cu accent pe bonitatea clienŃilor ar avea ca rezultat

îmbunătăŃirea calităŃii portofoliului de credite şi relaxarea relaŃiilor interbancare.

Însă ne exprimăm convingerea că una dintre cele mai importante cerinŃe ce se impun ca

urmare a crizei economico – financiare mondiale actuale este sensibilizarea în ceea ce

priveşte riscul şi conştientizarea lui, fiind necesar ca acestea să devină o prioritate maximă în

cultura organizaŃională şi de risc a societăŃilor bancare. Fiecare criză este şi o şansă,

respectiv şansa de a învăŃa pentru viitor. După cum afirmă şi marele Albert Einstein:

„Creativitatea se naşte din necesitate, precum şi ziua se naşte din noapte. În perioada

crizei se nasc invenŃiile, descoperirile şi marile strategii. Cine depăşeşte criza se depăşeşte

pe sine însuşi, fără a rămâne depăşit”.

Finalul tezei de doctorat cuprinde sinteza concluziilor şi opiniilor identificate pe

parcursul demersului nostru, evidenŃiind contribuŃiile personale pe care le-am încercat să le

aducem în vederea soluŃionării obiectivelor fixate.

Datorită complexităŃii şi dinamicii acestor obiective nu putem avea pretenŃia ca

abordarea şi soluŃionarea lor să fie epuizată în totalitate. Însă nutrim speranŃa că în acest

context am reuşit să oferim o analiză coerentă şi soluŃii viabile în ceea ce priveşte

obiectivele identificate.

Aş mai dori să menŃionez că pe tot parcursul elaborării tezei de doctorat au fost

determinante îndrumările şi sugestiile profesionale ale conducătorului ştiinŃific, distinsul

profesor universitar doctor D.H.C Ioan Bogdan. Pentru contribuŃia valoroasă a domniei sale

la realizarea structurii tezei şi dezvoltarea acesteia îi exprim întreaga mea mulŃumire şi

recunoştinŃă.

31

Bibliografie selectivăBibliografie selectivăBibliografie selectivăBibliografie selectivă

I. Lucrări şi articole de specialitate

Akhtar, M. A.: Understanding Open Market Operation, Federal Reserve Bank of New York, 1997, www.ny.frb.org.

Albrecht, P. / Maurer, R.: Investment- und Risikomanagement, ed. Schäfel Poeschel, Stuttgart, 2005.

Ambert, A.-M. ş.a.: Understanding and evaluating qualitative research, în: Journal of Marriage and the Family, 57, 4, 1995.

Andone, I. / Zugui, A.: Sisteme inteligente în management, Editura Economică, Bucureşti, 1999.

Androniceanu, A.: Managementul public internaŃional, Editura Economică, Bucureşti, 2000.

Badrus, Gh. / Rădăceanu, E.: Globalitate şi management, Editura ALL Beck, Bucureşti, 1999.

Banca NaŃională a României: Raport asupra stabilităŃii financiare, Bucureşti, 2009.

Bamberg, G./ Coenenberg, A. G.: Betriebswirtschaftliche Entscheidungslehere, Verlag Vahlen, München 2006.

Basno, C./ Dardac, N.: Management bancar, Editura Economică, 2002.

BC “Investmentbank“ S.A.: Politica cu privire la dirijarea ratei dobânzii, proces verbal nr.153 din 11. august 2003, Chişinău (www.ipb.md/rom/section/134/)

Becker-Melching, M.: Finanzmarktregulierung in der Diskussion, în: Die Bank, Zeitschrift für Bankpolitik und Praxis, Nr. 2, februarie 2008.

Bentleon, U./ Schorr, G.: Kapitaldienstfähigkeit, IDW Verlag, Düsseldorf, 2004.

Berr, U./ Kersting, S./ Movshyn, L.: Rating im Interbankengeschäft- Spezialität im Risikomanagement, în: Die Bank- Zeitschrift Bankpolitik und Praxis, nr. 4, aprilie 2008.

Besser, A.: Funktion und Dynamik von Finanzinnovationen: internationale Finanzmärkte im Wandel, ed. Gabler, Wiesbaden, 1996.

Blănculescu, I.: Riscul şi cum acesta poate influenŃa afacerea, în Săptămâna Financiară nr. 58, 01.05.2006.

Bogdan, I.: Managementul riscului în afaceri între realităŃile şi cerinŃele lumii contemporane, Editura Universitară, Bucureşti, 2009.

Bogdan, I. (coordonator): Elemente de metodică a cunoaşterii, cercetării ştiinŃifice şi valorificării cunoştinŃelor, editura Alma Mater, Sibiu, 2007

Bogdan, I. (coordonator) ş.a.: Managementul afacerilor internaŃionale, Editura UniversităŃii Lucian Blaga, Sibiu, 2007.

Bogdan, I.: Managementul eficienŃei investiŃiilor, Editura UniversităŃii, Bucureşti, 2004.

Bogdan, I.: Management financiar in afaceri, Editura UniversităŃii, Bucureşti, 2004.

Bogdan, I.: Management Financiar, Editura UniversităŃii, Bucureşti, 2004

Bogdan, I. (coordonator) ş.a.: Tratat de Management Financiar- Bancar, Editura Economică, Bucureşti, 2002.

32

Boggess, W.P.: Screen-Test your Credit Risk, in: HBR, November – December 1967.

Burduş, E. / Căprărescu, G.: Managementul schimbării organizaŃionale, Editura Economică, Bucureşti, 2000.

Bretzger, Th. M.: Die Anwendung statistischer Verfahren zur Risikofrüherkennung bei Dispositionskrediten, Diss., in: Studienreihe der Stiftung Kreditwirtschaft an der Universität Hohenheim, Bd. 9, Universität Hohenheim, Stuttgart 1991.

Brunnermeier, M.: „Basel II muss ersetzt werden“, interviu realizat de Jürgen Schaaf, în Börsen-Zeitung, 12.05.2009.

Buglea, A./ Crivii, A.: Utilitatea indicatorilor de performanŃă ai întreprinderilor pentru acŃionari, în: Curman, Ioan (coord.): PiaŃa de capital- articole şi studii, editura UniversităŃii de Vest, Timişoara, 2005.

Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS): Totul despre Futures si Optiuni, Sibiu, 1999.

BureŃea, A.: Criza financiară - Islanda este la un pas de faliment, în Cotidianul, 9. octombrie 2008.

Cabat, D.: „Băncile româneşti nu sunt pregătite pentru Basel II”, în revista Wall Street, iulie 2006.

Cade, E.: Managing Banking Risks. Reducing Uncertainty to Improve Bank Performance, editura Glenlake Publishing Company Ltd. şi editura Fitzroy Dearborn Publishers, Chicago, London and New York, 1999.

Chelcea, S.: Metodoligia cercetării sociologice- Metode calitative şi cantitative, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

Ciocoiu, C.N.: Managementul riscului în afaceri şi proiecte, Editura ASE, Bucureşti, 2006.

Clarke, Th./ Rollo, Ch.: Capitalising Knowledge: Corporate Knowledge Management Investments, în Creativity and Innovation Management, nr. 3, 2001.

Comaniciu, C.: Managementul finanŃelor publice în profil teritorial, Editura Imago, Sibiu, 2002.

Comaniciu, C.: Impozite, taxe, contribuŃii – probleme şi studii de caz, Editura Universităäii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2003.

Constantinescu, D.: Management Bancar, Editura Bren, Bucureşti 2004.

Coşea, M. / Nastovici, L.: Evaluarea riscurilor- Metode şi tehnici de analiză la nivel micro şi macro economic, editura Lux Libris, Braşov, 1997.

Covey, S. R.: Managementul timpului, Editura ALFA, Bucureşti, 1994.

Creswell, J. W.: Qualitative Inquiry and Research Design: Choosing among Fiv Traditions, ed. Sage Publications Inc., Thousand Oaks, 1998.

Crişan, S.: Management: Elemente fundamentale, Editura Alma Mater, Sibiu, 2003.

Dăianu, D.: „What this financial crisis teaches us”, în: European Voice, 09. Mai 2008.

DănăiaŃă, I.: Antrenare, motivare şi participare – elemente de bază ale managementului participativ, în seria ŞtiinŃe Economice a UniversităŃii de Vest „Vasile Goldiş”, nr. 16, volumul 1, Arad, 2006.

33

Denk, R./ Exner-Merkelt, K./ Ruthner, R. (coord.): Corporate Risk Management- Unternehmensweites Risikomanagement als Führungsaufgabe, editura Linde, Viena, 2008.

Denzin, N. K. / Lincoln, Y. S.: Handbook of Qualitative Research , ed. Sage Publications Inc., Thousand Oaks, 1994.

Devenport, Th.: Working Knowledge- How Organizations manage what they know?, Harvard Business School Press, Boston, 2000

Deutsche Bundesbank: Der Markt für DM- Commercial Paper, în: Monatsbericht der Deutschen Bundesbank, Deutsche Bundesbank, Frankfurt am Main, mai 1993.

Dinu, E.: Managementul afacerilor internaŃionale, Editura Prouniversitaria, Bucureşti 2006.

Dobrotă, N.: Economie Politică, Editura Economică, Bucureşti, 1997.

Dragomirescu, H.: OrganizaŃii bazate pe cunoaştere, Academia de ŞtiinŃe Economice, Bucureşti.

Dreyer, A.: Scoring-Modelle bei Mehrfachzielsetzungen – Eine Analyse des Entwicklungsstandes von Scoring-Modellen, în: Zeitschrift für Betriebswirtschaft, Heft 4, 44. Jg., 1974.

Duduian, M.: Evaluarea riscului de Ńară, Editura ALL BECK, Bucureşti, 1999.

Dumitraşcu, D.: Management strategic - Studiu de caz, Editura UniversităŃii Lucian Blaga Sibiu, 2002.

Dumitraşcu, D.: Management.Elemente fundamentale, Editura UniversităŃii Lucian Blaga, Sibiu, 2002.

Dumitrescu, D. / Dragotă, V.: Evaluarea întreprinderilor. Metode. Tehnici. Incertitudine. Valoare, Editura Economică, Bucureşti 2000.

Dumitrescu, D. / Dragotă, V.: Evaluarea întreprinderi. Lucrări aplicative, Editura Economică, Bucureşti, 2000.

Dumitrescu, L.: Marketingul in asigurări, Editura UniversităŃii Lucian Blaga, Sibiu, 2003.

Dumitrescu, L.: Marketingul serviciilor, Editura UniversităŃii Lucian Blaga, Sibiu, 2003.

Dumitrescu, L.: Bazele marketingului, volumul I şi II, Editura Alma Mater, Sibiu, 2002.

Dunning, J.: Multinatonal Enterprise and Global Economy, Edison Wesley Publishing Wokinghem, 1993.

Durand, D.: Risk Elements in Consumer Instalment Lending, Financial Research Program, Studies in Consumer Instalment-Financing, National Bureau of Economic Research, Inc., New York, Iss. 8, New York 1941.

Eun, Ch.S./ Resnick B.G.: International Financial Management, Editura McGraw-Hill, New York, 2007.

European Central Bank: The Monetary Policy of the ECB, European Central Bank, Frankfurt am Main, 2001.

Feleagă, L./ Feleagă, N.: ConstituŃia contabilităŃii financiare sau matricea ei de referinŃă, Academia de Studii Economice Bucureşti, în: Economie teoretică şi aplicată, Nr. 5, Bucureşti, 2006.

34

Feulner, W.: Moderne Verfahren bei der Kreditwürdigkeitsprüfung im Konsumentenkreditgeschäft, Frankfurt am Main 1980.

Financial Stability Forum: Report of the Financial Stability Forum on Enhancing Market and Institutional Resilience, 07.04 2008, www.fsforum.org

Feilmeier, M.; Fergel, I.; Segerer, G.: Lineare Diskriminanz- und Clusteranalyseverfahren bei Kreditscoringsystemen, in: ZOR, Serie B: Praxis, Bd. 25, 1981.

Fergel, I.: Diskriminanz- und Clusteranalysen bei Creditscoringsystemen, Diplomarbeit, Institut für Rechentechnik, TU Braunschweig 1979.

Ferguson, N.: Market Research- A Perfect Mariage, în: Knowlege Management, sep. 1998.

Feulner, W.: Moderne Verfahren bei der Kreditwürdigkeitsprüfung im Konsumentenkreditgeschäft, Frankfurt am Main 1980.

Fitch: The Romanian Banking System and Prudential Regulations, 30. mai 2009, www.alacrastore.com, accesat: 18.07.2009.

Fitschen, J.: Produktinnovation als Schlüssel für Wachstum, în: Die Bank- Zeitschrift für Bankpolitik und Praxis, Nr. 1, ianuarie 2008.

Frăsineanu, C.: PerfecŃionarea metodelor de evaluare a patrimoniului, Editura ASE, Bucureşti, 2005.

Friedrich, W./ Vetter, B.: Die Forschungshypothese, în: Frieridch, W./ Henning, W.: Der sozialwissenschaftliche Forschungsprozess, ed. D.V.W., Berlin, 1975.

Fritz, W.: Bankfusionen: Wo bleibt der Kunde?, în Der Bundesverband Deutscher Volks- und Betriebswirte e.V., nr. 103, Düsseldorf, 2009.

FundaŃia Drucker: OrganizaŃia viitorului, Editura Teora, Bucureşti 2001.

Galtung, J.: Theory and Methods of Social Research, ed. Universitätsvorlage [1969], Oslo, 1967.

Garz, H./ Günther, S./ Moriabadi, C.: Portofolio-Management: Theorie und Anwendung, Bankakademie Verlag GmbH, Frankfurt 2004

Gaumert, U.: Modelle zur Messung und Steuerung der Reputation: Management von Reputationsrisiken, în: Die Bank- Zeitschrift für Bankpolitik und Praxis, Nr. 2, februarie 2008.

Gerogescu, F.: „E ca şi cum am trece de la Dacia la Logan şi apoi la Megan“, în: Băncile se vor uita mai atent la calitatea clientului, Adevărul economic, nr. 10, 16.-22. martie 2005.

Greenbaum, S./ Thakor, A.: Contemporary Financial Intermediation, ed. South Western, Ohio, 1995.

Greenbaum, S.I./ Thakor, A.V.: Contemporary Financial Intermediation, editura South-Western Thomson Learning, Ohio, 1993.

Grigore, L.: Managementul internaŃional, Editura Lumina Lex. Bucureşti, 2002.

Group of Ten: Consolidation in the financial sector, Bank of International Settlement, ianuarie 2001.

Grunke, P./ Spörk, W.: Basel II- Struktur und Auswirkung auf das Kreditgeschäft, în: Kienbaum, J./ Börner, Ch.(Hrsg): Neue Finanzierungswege für den Mittelstand, Editura Gabler, Wiesbaden, 2003.

35

Guvernul României: Anddendum (iulie-august 2004) la Raportul 2004 asupra progreselor înregistrate în pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană, Bucureşti 2004. Banca Natională a României: Reglementări BNR, webside http://www.bnro.ro

Hagedorn, D.: Die Subprime-Krise und ihre Folgen. Turbulenzen an den Finanzmärkte, în: Die Bank. Zeitschrift für Bilanzpolitik und Praxis, decembrie 2007.

Hager, P.: Corporate Risk Management. Cash Flow at Risk and Value at Risk, Bankakademie Verlag, Frankfurt, 2004.

Hanisch, J.: Risikomessung mit dem Conditional Value-at-Risk: Entscheidungs-theoretische Grundlagen und Implicationen für das Risikomanagement, Dissertation vorgelegt dem Rat der wirtschaftswissenschaftlichen Fakultät der Friedrich Schiller Universität Jena, 2004.

Hannemann, R./ Schneider, A./ Hanenberg, L.: Mindestanforderungen an das Risikomanagement (MaRisk)- Eine einführende Kommentierung, 2. Auflage, editura Schäfer Poeschel, Stuttgart 2008.

Hansen, M./ Nohria, N./ Tierney, T.: What’s your Strategy for Managing Knowledge, în: Harvard Business review, nr. 2, 1999.

Herciu, M.: Managementul comparat, ed. UniversităŃii Lucian Blaga, Sibiu, 2007.

Hoza, M.-G.: Întreprinderea secolului XXI – întreprinderea inteligentă, Editura Economică, Bucureşti, 2001

Häußler, Walter M.: Empirische Ergebnisse zu Diskriminationsverfahren bei Kreditscoringsystemen, (Ergebnisse), in: ZOR, Serie B: Praxis, Bd. 23, 1979.

Heusinger von, R.: „Graf Krockow packt aus”, în: Frankfurter Rundschau, 30.07.2008.

Hull, J. C.: Optionen, Futures und andere Derivate, ed. Person Studium, München, 2006.

Hull, J. C.: Risk Management and Financial Institutions, ed. Pearson Educatio International, New Jersy, 2007.

Hup, P.: Verhaltensscoring. Das Kreditportofolio aktiv managen, (Verhaltensscoring), in: KP, Heft 2, 1993.

Ionescu, C.: ImplicaŃiile adoptării IFRS asupra contabilităŃii româneşi, Universitatea Spiru Haret, International Scientific Symposion, 2006.

Ionescu, L. C.: Economia şi rolul băncilor, Editura Economică, 1997.

Isărescu, M.: Probleme ale convergenŃei reale în drum spre euro, 6. octombrie 2008, www.financiarul.ro, accesat: 18.07.2009

Isărescu, M.: Globalizarea şi integrarea europeană. Cazul României, Colegiul National de Apărare, Bucureşti, 2007.

Istocescu, A.: Managementul comparat internaŃional, Editura ASE, Bucureşti, 2005.

Işfănescu, A. / Băicuş, A.: Analiza economico – financiară, editura a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 1999.

Jahreskog, E. / College, B.: Does Size Matter? The Effects of Banks Mergers on Small Firm Financing across United States, în Issues in Political Economy, University of Mary Washington, vol. 8, Washington, 1999.

Johnson, F. P./Johnson, R. D.: Bank Management, Colorado, State University, 1990, American Bankers Association.

36

Jones, A. B.: Knowlege Capitalism-Business, Work and Learning in the New Economy, Oxford University Press, Oxford, 1999.

J.P. Morgan Chase & Co.: Annual Report 2008, 27.02.2009.

Kaminsky, Ch., ş.a.: Risikomanagement: Stresstest in Banken, în: Die Bank- Zeitschrift für Bankpolitik und Praxis, Nr. 11, november 2007.

Kaiser, H. / Mitropoulos, S.: Internationale Aktienmärkte- Börsen im Zeichen der Globalisierung, în: Die Bank- Zeitrschrift für Bankpolitik und Praxis, Nr. 6, iunie 2008.

Kiesse, H.-J.: Zusammenschlüsse- Wie sich das Scheitern von Fusionen verhindern lässt, în WirtschaftsWoche, www.wiwo.de, Düsseldorf, 26.06. 2009.

Klaper, Ch.: Monoliner- Der große Unbekannte, în Credit-Spezial Monoliner, Raiffeisen Research GmbH, Viena, 14. februarie 2008.

Klein, R. / Scholl, A.: Planung und Entscheidung - Konzepte, Modelle und Methoden einer modernen betriebswirtschaftlichen Entscheidungsanalyse, Editura Franz Vahlen München, 2004.

Knief, P.; Monz, H.: Neue Aspekte der Rechtsformwahlentscheidung mit Hilfe von Scoring-Modellen: Bilanzrichtlinien-Gesetz beeinflußt die Gewichtung relevanter Kriterien, in: Sparkasse, H. 8, 103. Jg., 1986.

Kolbert, R. W.: Futures, Options, Swaps, ed. Oxford-Blackwell, 1999.

Krahnen, J. P.: Die Stabilität von Finanzmärkten: Wie kann die Wirtschaftspolitik Vertrauen schaffen?, în Zeitschrift für Wirtschaftspolitik, nr. 55, Frankfurt, 2006.

Kremers, T.: Kreditderivate und Structured Credit, ed. Deutscher Sparkassen, Stuttgart, 2007.

Kuhn, T.: Structura revoluŃiilor ştiinŃifice, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, [1962], 1976.

Laster, M.: Innovation and Knowledge Management, în Creativity and Innovation Management, nr.3, 2001.

Löchel, H./ Piazolo, M.: Internationalizierung; în Kompndium Management in Banking & Finance, 4. überarbeitete Auflage, Bankakademie, 2005.

Manager Magazin: Finanzkrise- Islands Regierung gibt auf, în Manager Magazin, 12.07.2009, www.manager-magazin.de

Manolescu, A.: Managementul resurselor umane, Editura Economică, Bucureşti, 2001.

Malakowski, B./ Petry, M.: Operationelle Risiken- Versicherungen als Problemlöser?, în: Die Bank- Zeitschrift für Bankpolitik und Praxis, nr. 9, septembrie 2008.

Manolescu, G./ Sîrbea Diaconescu, A.: Management bancar, Ed. FundaŃiei România de mâine, Bucureşti, 2001.

Mărgulescu, D.: Analiza economico – financiară, Editura PRINT, Bucureşti, 1999.

Medrega, C.: Fitch: Volatilitatea leului devine un element de risc pentru rating, în: Ziarul Financiar, 29.10.2009, www.zf.ro, accesat: 18.07.2009

Meyer-Mangold, G.: Kreditversicherung aus Sicht der Banken, în: Hirschmann, Stefan/ Romeika, Frank (coordonatori): Kreditversicherungen- Schnittstellen zwischen Banken und Unternehmen, ed. Bank-Verlag, Köln, 2005.

Miehle, P.: Kreditversicherung- Ein Überblick und aktuelle Aspekte, ed. IFA, Ulm, 2003.

37

Miles, M.: Întreprinderea bazată pe cunoştinŃe, în: Nicolescu, Ovidiu: Sistemul organizatoric al firmei, Editura Economică, Bucureşti, 2003.

Ministerul FinanŃelor Publice: Ref. Program de ConvergenŃă: 2008-2011- forma revizuită, 10. iunie 2009, www.mfinante.ro, accesat: 19.07.2009.

Moore, J. R., Jr. / Baker, N. R.: An Analytical Approach to Scoring Model Design – Application to Research and Development Project Selection, in: IEEET, Vol. EM-16, August 1969.

Nicolescu, O. / Verboncu, I.: Management, EdiŃia a III-a, Editura Economică, Bucureşti, 1999.

Nicolescu, O.: Managementul general al organizaŃiei, volumul I, Editura Economică, Bucureşti 2003.

Nicolescu, O.: Management comparat, Editura Economică, Bucureşti 1998.

Nicolescu, O.: Sistemul decizional al organizaŃiei, Editura Economică, Bucureşti, 1998.

Nicolescu, O.: Sisteme, metode şi tehnici managerialeale organizaŃiei, Editura Economică, Bucureşti, 2000.

Nicolescu, O.: Sistemul informaŃional managerial al organizaŃiei, Editura Economică, Bucureşti, 2001.

Nicolescu, O. / Bogdan, I. ş.a.: Strategii manageriale de firmă, Editura Economică, Bucureşti, 1996.

Nicolescu, O. / Verboncu, I.: Fundamenetele managementului organizaŃiei, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2006.

Nicolescu, O. / Nicolescu, L. (coord.): Economia, firma şi managementul bazat pe cunoştinŃe, Editura Economică, Bucureşti, 2005.

Niculescu, N.G.: România, pe calea integrării economice europene, Editura Economică, Bucureşti, 2001.

Ogrean, A.C.: Coordonate manageriale de competitivitatea firmei, Editura UniviversităŃii Lucian Blaga, Sibiu, 2007.

Ogrean, A.C.: Management strategic, Editura UniviversităŃii Lucian Blaga, Sibiu, 2006.

Onaran, Y.: Banks' Subprime Losses Top $500 Billion on Writedowns, Bloomberg, 13.08.2008.

Oprean, C. / łîşu, M.: Management strategic, Editura ULBS, Sibiu, 2002.

Oprean, C.: Studii de caz în managementul strategic, Editura ULBS, 2004.

Oprean, C. (coord.): Managementul calităŃii, Editura ULBS, Sibiu, 2002.

Otte, Max: Der Crash kommt- Die neue Weltwirtschaftskrise und wie Sie sich darauf vorbereiten, ed. Ullstein Buchverlag GmbH, Ullstein, 2008.

Pintea, A. / Ruscanu, G.: Băncile în Economia Românească, editura Economia, Bucureşti 1995.

Popa, I./ Filip, R.: Management InternaŃional, Editura Economică, Bucureşti, 1999.

Popa, H. L. (coord.): Manual de inginerie economică - Managementul strategic, editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.

Popa, I. / Filip, R.: Management InternaŃional, Editura Economică, Bucureşti, 1999

38

Popescu, C.: Băncile se vor uita mai atent la calitatea clientului, Adevărul economic, nr. 10, 16.-22. martie 2005.

Popescu, C. / Ciucur, D. ş.a.: Metodologia cercetării ştiinŃifice economice, Editura ASE, 2006.

Popescu, D.: Economia politică, Editura Continent, Sibiu, 2000.

Postelnicu, Gh.: Globalizarea Economiei, Editura Economică, Bucureşti, 2000.

Prodi, R.: „De la era industrială la societatea informaŃională”, webside: www.ccina.ro.

Riebel, C. / Int-Veen, Th.: Kreditaufnahme und Bilanzanalyse. Erläuterungen und Hilfe für Firmenkunden unter Einschluss des Ratings der Sparkasse Finanzgruppe, Sparkassen-Finanzgruppen Verlag, 2003, p. 28-44.

Romeike, F.: Risikokategorien im Überblick, in: Romeike, Frank (Hrsg): Modernes Risikomanagement. Die Markt- Kredit- und operationellen Risiken zukunftsorientiert steuern, Wiley-Vch Verlag, 2005.

Romeike, F./ van den Brink, G. J.: Corporate Governance and Risikomanagement im Finanzdienstleistungsbereich- Grundlagen, Methoden, Gestaltungs-möglichkeiten, editura Bank-Verlag Köln, 2005.

Romeike, F.: Der Prozess des strategischen und operativen Risikomanagements, în: Romeike, Frank (Hrsg): Erfolgsfaktor Risikomanagement: Chancen für Industrie und Handel, Lessons learned, Methoden, Checklisten und Implementierung, Gabler Verlag, Wiesbaden 2000.

Romeika, F.: Risikomanagement in Versicherungen- Ein Überblick, în: Risikoma-nagement in Versicherungen und Pensionskassen, Wirtschaft und Management- Schriftenreihe zur Wirtschaftswissenschaften Forscung und Praxis, Jahrgang 4, nr. 6, Fachhochschule des BFI, Wien, mai 2007.

Rose, P. S.: Money and Capital Markets- Financial Institutions and Instruments in a Global Marketplace, editura McGraw-Hill Irwin, New York, 2003.

Rossen, J.: Kreditscoring. Genossenschaften setzen auf Scoring im Kreditgeschäft!, in: KP, H. 6, 22. Jg., 1996.

Rosenkranz, F. / Missler-Behr, M.: Unternehmensrisiken erkennen und managen- Einfăhrung in die quantitative Planung, editura Springer, Berlin 2005.

Roxin, L.: Gestiunea riscurilor bancare, Ed. Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1997.

Sabău, G.: Societatea cunoaşterii. O perspectivă românească, Editura Economică, Bucureşti, 2001.

Săptămâna Financiară: Politicele neokeynesiste amanetează viitorul, interviu cu Valentin Lazea economist şef la BNR, 9. iunie 2009, www.sfin.ro, accesat: 19.07.2009.

Schiller, B. / Tytko, D.: Risikomanagement im Kreditgeschäft- Grundlagen, neuere Entwicklungen und Anwendungsbeispiele, Schaeffer-Poeschel Verlag, Stuttgart 2001.

Schulte, M. / Horsch, A.: Wertorientierte Banksteuerung II: Risikomanagement, 3. Auflage, Editura Bankakademie Verlag GmbH, 2004.

Schinke, C.: Der Geldmarkt im Euro-Währungsraum- Geldmarktgeschäft, Zinsbildung und die Taylor Rule, CEGE- Schriften, ed. Peter Lang, Frankfurt am Main, 2003.

39

Schöne, F.: Erfordernis von Risikomanagement und Rating, in Reichling, Peter (Hrsg): Risikomanagement und Rating. Grundlagen, Konzepte, Fallstudien, Editura Gabler, Wiesbaden, 2003.

Shapiro, A.C.: Multinational Financial Management, Editura J.Wiley & Sons Inc., New York, 2003.

Simonian, H.: Finanzplatz Zürich zerfleischt sich, în: Financial Times Deutschland, 12.07.2008.

Slattner, H.: Marketing-Scoring: Mehr Nutzen aus dem Adresspotential, in: Marketing und Kommunikation, Jahrbuch 1995.

Smith, A.: AvuŃia naŃiunilor, editura politică, Bucureşti 1985.

Smith, Z.: Developing a knowing Strategy, în Calofornia Review, vol. 41, nr. 3, 1999.

Soros, G.: Criza capitalismului global-Societatea deschisă în primejdie, Ed.Polirom Arc, Iaşi 1999.

Spremann, K. / Gantenbein, P.: Zinsen, Anleihen, Kredite, ed. R. Oldenbourg, München, 2005.

Spreman, K. / Gantenbein, P.: Kapitalmärkte, editura Lucius & Lucius, Stuttgart, 2005

Stanciu, L.: Evaluarea riscului global de credit şi tehnici de protecŃie a băncilor comerciale împotriva acestuia. Cazul B.C.R., în: Buletin ŞtiinŃific- PublicaŃie ştiinŃifică de informare a Academiei ForŃelor Terestre, Sibiu, Nr. 1/19, 2005.

Stanciu, L. / Merce, E.: SoluŃii moderne de selecŃie a clientelei bancare în activitatea de creditare, în: Revista Academiei ForŃelor Terestre- Managementul resurselor apărării, numărul 4, Sibiu, 2000.

Stoica, M.: Management bancar, Editura Economică, 1999

Strebel, H.: Forschungsplanung mit Scoring-Modellen, in: Vente, Rolf E. (Hrsg.): Planen, Studieren und Materialisieren zur wirtschafts- und sozialwissenschaftlichen Beratung, Bd. 9, Baden-Baden 1975.

Stegeman, U. ş.a.: Activ Credit Portfolio Management: Die Risiken beherschen, în: Die Bank- Zeitschrift für Bankpolitik und Praxis, Nr. 4, april 2008.

Süddeutsche Zeitung: „Betrugsermittlungen gegen Deutschland”, 04.08.2008.

Telespan, C.: Managementul in organizaŃia viitorului în Revista Academia ForŃelor Terestre nr.3, Sibiu 2001.

Thamm, B.: Markt-Scoring – Marktanalysen in Theorie und Praxis der Hypo-Bank, in: Bm, H. 8, 19. Jg., 1990.

The World Bank: Global Development Finance 2009- Charting a global recovery, Washington, 2009.

Thomae, H.: Berechnung des Liquidity Value at Risk- Das Risiko exact bemessen, în: Die Bank- Zeitschrift für Bankpolitik und Praxis, nr. 12, decembrie 2008.

Tutorial pentru întocmirea unui plan de afaceri, webside www.basepoate.ro

Ulseem, J.: Our 10 principles of the New Economy, în: Business, nr. 5., 2001.

Unger, M. Post Merger Integration, în Polster-Grüll/ Zöchling/ Kranebitter (coord.): Handbuch Mergers & Acquisitions, Linde Verlag, 2007.

40

Urbatsch, R. C./ Kunath, Th.: Credit-Scoring, Grundlagen, Arten, Funktionsweise und Implementierung, Hochschule Mittweida, Mittweida 2000.

Van Greuning, H./ Brajovic Bratanovic, S.: Analiza şi Managementul Riscului Bancar. Evaluarea guvernanŃei corporatiste şi a riscului financiar, ed. Irecson, Bucureşti 2004.

Wallstreet Online: US-Notenbank sieht schwarz bis 2009, 13.08.2008.

Weibel, P. F.: Die Aussagefähigkeit von Kriterien zur Bonitätsbeurteilung im Kreditgeschäft der Banken. Eine empirische Untersuchung, Diss., Zürich 1973 (in: Bankwirtschaftliche Forschungen, Bd. 21, Bern, Stuttgart 1973).

Wiedmann, A.: Die Passivseite als Erfolgsquelle: Zinsmanagement in Unternehmen, Gabler Verlag, Wiesbaden 1998.

Wiehle, U., ş.a.: IFRS Kennzahlen- IFRS Financial Ratios, ed. cometis, Wiesbaden, 2006.

Willnow, J.: Derivative Finanzinstrumente: vom Europaeischen zum Exotischen, ed. Gabler, Wiesbaden, 1996.

Woidich, R. / Kersten, W.-B.: Inkasso-Scoring (II). Offene Forderungen gezielt und ergebnisorientiert bearbeiten, (Inkasso II), in: KP, H. 6, 23. Jg., 1997.

Wolf, M.: Basel II- ein Überblick, in: Becker, Axel (Hrsg.): Praktiker- Handbuch Basel II, Kreditrisiko, operationelles Risiko, Überwachung, Offenlegung, Editura Schäfer-Poerschel, Stuttgart, 2005.

Zeranski, S.: Liquiditätsmanagement im Licht der Suprime-Krise, în: Portfolio Institutionell, nr. 9, noiembrie 2007.

II. LegislaŃie

Association of Financial Guaranty Insurers: Advantage of the Monoline Structure, www.afgi.org/ monoline.htm, 08. octombrie 2008.

Basel Committee on Banking Supervision: Principles for Sound Liquidity Risk Management and Supervision, Bank of International Settlement, junie 2008.

Basel Committee on Banking Supervision: Principles for sound stress testing practices an supervision, Bank of Interantional Settlements, ElveŃia, mai 2009.

Bundesanstalt für Finanzdienstleistungsaufsicht: Mindestanforderungen an das Risikomanagement – MaRisk, în: Rundschreiben 5/2007, 30.10.2007.

Financial Stability Forum: Finanzmäkte: Empfehlung des Forums für Finanzstabilität, Monatsbericht des BMF, iulie 2008.

Legea nr. 31/ 2006 privind securitizarea creanŃelor, www.avocatnet.ro

III. Bibliografie electronică

Corpul ExperŃilor Contabili şi Contabililor AutorizaŃi din România, www.ceccar.ro, data: 10.09.2008.

*** http://diasan.vsat.ro (Parlamentul României)

*** www.investopedia.com

*** www.eafacere.ro

41

*** www.fdic.com

*** www. murphys-low.com

*** www.sec.com

*** www.wall-street.ro

*** www.wikipedia.org

42

Glosar de termeniGlosar de termeniGlosar de termeniGlosar de termeni

Bank of International Settlements: Este o organizaŃie financiară internaŃională

înfiinŃată în 1930. Scopul acesteia era de a administra tranzacŃiile monetare în

conformitate cu Tratatul de la Versailles. În prezent BIS activează ca o bancă

pentru băncile centrale.

bule speculative: reprezintă o piaŃă, ce s-a desprins de dezvoltarea economică reală;

această piaŃă este caracterizată de preŃuri în creştere rapidă a produselor

tranzacŃionate până în momentul în care se recunoaşte valoarea reală a acestor

produse; în consecinŃă se înregistrează o scădere rapidă a cererii, ceea ce va

genera pierderi considerabili pentru speculanŃi.

capitalizarea de piaŃă: Aceasta este valoarea absolută a unei companii calculată ca

produs între valoarea de piaŃă a unei acŃiuni înmulŃită cu numărul de acŃiuni aflate

pe piaŃă.

comitetul Basel: o organizaŃie internaŃionala de supraveghere bancară alcătuită din

bancheri şi autorităŃi de reglementare, care au introdus un cadru de reglementări

cu privire la adecvarea capitalurilor băncilor (acordul de capital Basel II).

credite subprime: acestea sunt credite imobiliare acordate unor clienŃi, care datorită

bonităŃii şi credibilităŃii foarte reduse nu ar obŃine în condiŃii normale un credit.

Dow Jones STOXX 600: Acesta este un indice bursier compus din 600 de adrese,

cuprinzând companii capitalizate mari, mijlocii şi mici din 18 Ńări europene:

Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, FranŃa, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda,

Italia, Luxembourg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, ElveŃia şi

Anglia.

duraŃia (duration): DuraŃia este schimbarea în valoare a unui titlu de valoare ca urmare

a modificării cu 1% a ratei dobânzii. DuraŃia se măsoară în ani. De exemplu o

duraŃie de cinci ani înseamnă că valoarea unei obligaŃiuni va scădea cu 5% dacă

rata dobânzii va creşte cu 1%. În mod general duraŃia este definită ca fiind un

interval de timp.

efectul de domino: Presupune perpetuarea unei crize dintr-o Ńară în alta; reprezintă o

serie de evenimente ce se condiŃionează reciproc, având de regulă aceeaşi sursă;

fiecare eveniment este cauza celuilalt, determinând astfel o reacŃie în lanŃ.

hedging: Acesta se realizează cu scopul de a transfera efectele negative a fluctuaŃiei

cursului pe pieŃele financiare către o parte care acceptă riscul. EsenŃa acestei

activităŃi constă în compensarea poziŃiilor deŃinute prin cumpărarea altor poziŃii

opuse, care contrabalansează riscul poziŃiei iniŃiale.

43

Federal Housing Administration (FHA): Este o instituŃie americană ce oferă servicii

de asigurare instituŃiilor de credit, ce oferă credite ipotecare. Aceste bănci trebuie

să îndeplinească condiŃiile impuse de FHA.

Financial Stability Forum: Acest forum a fost creat în 1999 şi vizează susŃinerea

stabilităŃii sistemului financiar internaŃional, îmbunătăŃirea funcŃionalităŃii pieŃelor

şi reducerea riscurilor sistemice.

joint venture (JV): JV este cooperarea a două sau mai multe organizaŃii, fiecare

deŃinând o parte din profituri, pierderi şi control într-o anumită întreprindere.

market-to-market: Este metoda de evaluare a instrumentelor financiare în funcŃie de

preŃul zilnic pe piaŃă, pentru a determina profitul şi pierderile rezultate din aceste

instrumente.

merger & acquisitions (M&A): ActivităŃile M&A presupun vânzarea şi cumpărarea

unor organizaŃii, respectiv fuziuni şi preluări de firme.

MSCI All Countries Wold Index: Acesta este un indice bursier al băncii de investiŃii

Morgan Stanley şi cuprinde companii reprezentative pentru structura pieŃelor din

47 de Ńări dezvoltate şi emergentedin America, Europa , Asia/ regiunea pacifică.

produse financiare derivate: aceste produse au la bază diferite active (acŃiuni, cursul

valutar, preŃul materiilor prime etc.) şi urmăresc protejarea faŃă de fluctuaŃiile

preŃurilor şi / sau profituri speculative de pe urma fluctuaŃiilor cursurilor activelor

de bază.

scenariu worst-case: Acesta este un scenariu în care se modelează evoluŃia cea mai

nefavorabilă a unui eveniment în cadrul unei afaceri.

sindicarea unui credit: presupune acordarea acestui credit de către un consorŃiu de

bănci. Prin urmare riscurile sunt divizate între membrii acestui consorŃiu de bănci.

spread: Definit la mod general spread-ul este diferenŃa dintre două preŃuri, de exemplu

cumpărarea unei opŃiuni şi vânzarea simultană a unei alte opŃiuni asemănătoare;

astfel diferenŃa de preŃ dintre aceste două obŃiuni asemănătoare poartă denumirea

de spread.

trader: persoană care în cadrul unei societăŃi de investiŃii efectuează investiŃii financiare.

Wealth Management: Presupune consultanŃă de investiŃii cuprinzând planificarea

financiară, managementul portofoliului de investiŃii şi alte servicii financiare

pentru clienŃi bogaŃi.

44

Lista formelor graficeLista formelor graficeLista formelor graficeLista formelor grafice Figura 1: ConŃinutul managementului riscului 24 Figura 2: Clasificarea deciziilor economice 25 Figura 3: Riscul este cunoscut dar nu s-a Ńinut seama corespunzător de el

(exemplu) 29 Figura 4: Procesul managementului riscului în practică 41 Figura 5: PoziŃia de risc a unui institut financiar 43 Figura 6: FuncŃiile managementului financiar 44 Figura 7: Managementul riscului şi oportunităŃilor în afacerile bancare 82 Figura 8: Procesul crizelor 86 Figura 9: Metoda scoring-ului de credit 111 Figura 10: Conceptul de bază Basel II 113 Figura 11: Etape ale analizei în cadrul strestestului 124 Figura 12: Model de implementare a strestestului 125 Figura 13: Mediul extern al firmei 156 Figura 14: Sistematizarea riscului de firmă 158 Figura 15: Necesitatea instrumentelor de evaluare şi limitare a riscurilor pe piaŃa de

capital 184 Figura 16: Lichiditatea- indicator important în managementul riscului bancar 200 Figura 17: Componentele riscului de lichiditate 202 Figura 18: Bonitatea clienŃilor- indicator edificator în managementul bancar 205 Figura 19: Analiza economico- financiară a clienŃilor 206 Figura 20: Determinarea solvabilităŃii clienŃilor 208 Figura 21: Capitalul de încredere şi reputaŃia 210 Figura 22: Calitatea titlurilor financiare 214 Figura 23: Securitizarea portofoliului de credit 217 Figura 24: Criza economico-financiară mondială şi impactul pe piaŃa de capital şi

monetară 218 Figura 25a: Conceptul de risc şi modul în care este abordat de către manageri şi per-

sonalul organizaŃiei (întrebarea închisă) 248 Figura 25b: Conceptul de risc şi modul în care este abordat de către manageri şi per-

sonalul organizaŃiei (întrebarea deschisă) 249 Figura 26: Tipologia generală a riscurilor şi abordarea actuală de către specialişti a

acestui concept 250 Figura 27: MutaŃii principale previzibile în lumea contemporană şi impactul lor în

managementul riscului 253 Figura 28: Noi riscuri previzibile pe piaŃa monetară şi impactul lor în managementul

bancar în contextul internaŃionalizării activităŃii bancare 254 Figura 29: Indicatori de performanŃă bancară mai importanŃi 256 Figura 30: Impactul schimbării ca trăsătură dominantă a secolului XXI în manage-

mentul riscului 257 Figura 31: Impactul economiei, organizaŃiei şi managementului bazat pe cunoştinŃe

în managementul riscului bancar 257 Figura 32: MutaŃii previzibile în organizaŃia viitorului şi impactul lor în manage-

mentul bancar, în riscul bancar şi în relaŃia bancă - client 258 Figura 33: Procesul de fuzionare şi centralizare în sistemul bancar şi impactul lui în

managementul riscului pe piaŃa monetară 260 Figura 34a: Impactul internaŃionalizării activităŃii bancare şi globalizării afacerilor

asupra riscului bancar în lumea contemporană (întrebare închisă)

261

45

Figura 34b:

Impactul internaŃionalizării activităŃii bancare şi globalizării afacerilor asupra riscului bancar în lumea contemporană (întrebare deschisă)

262

Figura 35: Noile reglementări Basel II şi impactul lor în managementul riscului bancar 264

Figura 36: Management bancar actual şi gradul de adaptare la problematica generală a riscurilor din perspectiva mutaŃiilor previzibile în organizaŃia viitorului 268

Figura 37: Riscul bancar în corelaŃie cu riscul de firmă din perspectiva internaŃiona-lizării firmelor şi globalizării afacerilor 269

Figura 38: Indicatori de performanŃă în managementul firmelor aplicabili în mana-gementul riscului bancar 270

Figura 39: Resursele umane din perspectiva mutaŃiilor previzibile în secolul XXI şi impactul lor în managementul riscului pe piaŃa monetară şi pe piaŃa de capital 272

Figura 40: RelaŃia piaŃă monetară- piaŃă de capital din perspectiva managementului riscului bancar 273

Figura 41: PiaŃa monetară şi piaŃa de capital în contextul multicultural în care se derulează afacerile în contextul internaŃionalizării organizaŃiilor şi globalizării afacerilor 274

Figura 42: Principalii indicatori de performanŃă a pieŃei de capital în managementul şi gestiunea riscului bancar 275

Figura 43: ImportanŃa lichidităŃii şi bonităŃii clienŃilor ca indicatori de esenŃă pe piaŃa monetară şi impactul acestora în managementul riscului pe această piaŃă 277

Figura 44: Măsuri urgente în legătură cu lichiditatea şi bonitatea instituŃiilor pe piaŃa de capital şi monetară din perspectiva actualei crize economico - financiare 279

Figura 45: Măsuri urgente în ceea ce priveşte capitalul de încredere – performanŃa supremă pe piaŃa monetară şi pe piaŃa de capital 280

Figura 46: Calitatea titlurilor financiare- esenŃa performanŃei pe piaŃa de capital şi impactul ei în managementul riscului pe piaŃa monetară 281

Figura 47: CerinŃe esenŃiale care decurg din consecinŃele crizei economico – finan-ciare mondiale actuale cu impact major în managementul riscului pe piaŃa monetară 282

Tabela 1: Cele mai importante fuziuni/ achiziŃii în sectorul bancar internaŃional 96 Tabela 2: Sinteza rezultatelor obŃinute din cadrul cercetării ştiinŃifice 245

46

Lista aLista aLista aLista anexenexenexenexelorlorlorlor

1. Anexa 1: Scrisoare 325

2. Anexa 2: Chestionare 327 Chestionar pentru specialişti din învăŃământul superior 327 Chestionar pentru doctoranzi 331 Chestionar pentru manageri şi alŃi specialişti de pe piaŃa monetară 335 Chestionar pentru manageri şi alŃi specialişti de pe piaŃa de capital 339