TESUTURILE EPITELIALETESUTURILE EPITELIALE

GeneralitatiGeneralitati

-- Sunt tesuturi avasculare formate din cleule strans apozitionate solidarizate intre ele prin jonctiuniSunt tesuturi avasculare formate din cleule strans apozitionate solidarizate intre ele prin jonctiuni-- Realizeaza si controleaza homeostazia mediului intern si autonomia organismului fata de mediul ext.Realizeaza si controleaza homeostazia mediului intern si autonomia organismului fata de mediul ext.-- Acopera suprafetele externe si delimiteaza cavitatile organismuluiAcopera suprafetele externe si delimiteaza cavitatile organismului

HistogenezaHistogeneza-- Tesuturile epiteliale au originea in cele 3 foite embrionare: ectoderm, mezoderm, endodermTesuturile epiteliale au originea in cele 3 foite embrionare: ectoderm, mezoderm, endoderm-- Din ectoderm derivaDin ectoderm deriva ::

oo Epidermul(Epidermul( invaginarile si proliferarile acestuia formeaza tubi sau cordoane celulalre care dau invaginarile si proliferarile acestuia formeaza tubi sau cordoane celulalre care dau

nastere anexelor sale[glandele sebacee, sudoripare, mamare si foliculii pilosi])nastere anexelor sale[glandele sebacee, sudoripare, mamare si foliculii pilosi]) Epiteliul corneean, epiteliul cristalinului, al conjunctivei oculare si glandei lacrimareEpiteliul corneean, epiteliul cristalinului, al conjunctivei oculare si glandei lacrimare

oo Epiteliul bucal, epiteliul canalului anal, organul smaltului dentarEpiteliul bucal, epiteliul canalului anal, organul smaltului dentar

oo Componentele epiteliale ale urechii interne(celulele senzoriale cohleare si celulele receptoare Componentele epiteliale ale urechii interne(celulele senzoriale cohleare si celulele receptoare

din macule si creste)din macule si creste)-- Din mezoderm derivaDin mezoderm deriva ::

oo Epiteliul renal, epiteliul gonadic, cortexul glandei suprarenaleEpiteliul renal, epiteliul gonadic, cortexul glandei suprarenale

oo Mezoteliile(ce delimiteaza cavitatile pericardica, pleurala si peritoneala)Mezoteliile(ce delimiteaza cavitatile pericardica, pleurala si peritoneala)

oo Endoteliile(care delimiteaza lumenul vaselor sanguine, limfatice si cordului)Endoteliile(care delimiteaza lumenul vaselor sanguine, limfatice si cordului)

-- Din endoderm derivaDin endoderm deriva ::oo Epiteliul sistemului respirator(Epiteliul sistemului respirator(cu exceptia mucoasei nazale, de origine ectodermica)cu exceptia mucoasei nazale, de origine ectodermica)

oo Epiteliul tubului digestiv(Epiteliul tubului digestiv(cu exceptia epiteliului cavitatii bucale si a canalului anal de cu exceptia epiteliului cavitatii bucale si a canalului anal de

origine ectodermicaorigine ectodermica))oo Parenchimul glandelor digestive, parenchimul unor glande endocrine(tiroida, paratiroide)Parenchimul glandelor digestive, parenchimul unor glande endocrine(tiroida, paratiroide)

oo Parenchimul pulmonar, epiteliul veziculei biliare, componenta epiteliala a timusuluiParenchimul pulmonar, epiteliul veziculei biliare, componenta epiteliala a timusului

Caracterele generale ale tesuturilor epitelialeCaracterele generale ale tesuturilor epiteliale-- Acopera suprafetele organismului, delimiteaza cavitatile acestuia si formeaza glandeleAcopera suprafetele organismului, delimiteaza cavitatile acestuia si formeaza glandele-- Este avascular, format din celule care acopera suprafetele externe ale organismului si delimiteaza Este avascular, format din celule care acopera suprafetele externe ale organismului si delimiteaza

cavitatile inchise si sistemele tubulare ce comunica cu mediul extern(tractul alimentar, respirator, cavitatile inchise si sistemele tubulare ce comunica cu mediul extern(tractul alimentar, respirator, genito-urinar)genito-urinar)

-- Constituie portiunea secretorie(parenchimul) a glandelor exocrineConstituie portiunea secretorie(parenchimul) a glandelor exocrine-- Tapeteaza sistemele de ducte excretoriiTapeteaza sistemele de ducte excretorii-- Anumite epitelii formeaza portiunea receptoare pentru unele organe de simtAnumite epitelii formeaza portiunea receptoare pentru unele organe de simt-- Celulele care intra in constitutia epiteliilor au 3 caracteristici principale:Celulele care intra in constitutia epiteliilor au 3 caracteristici principale:

oo Sunt strans apozitionate si adera una de cealalta prin intermediul jonctiunilorSunt strans apozitionate si adera una de cealalta prin intermediul jonctiunilor

oo Prezinta microdomenii distincte de membrana care delimiteaza suprafetele apicala(libera), Prezinta microdomenii distincte de membrana care delimiteaza suprafetele apicala(libera),

laterala si bazala=>celula epiteliala este polarizatalaterala si bazala=>celula epiteliala este polarizataoo Suprafata bazala este atasata la MBSuprafata bazala este atasata la MB

-- Functiile generale ale tesutului epitelialFunctiile generale ale tesutului epitelial ::oo de protectie mecanicade protectie mecanica , realizand structuri rezistente la abraziune(epidermul, epiteliul esofagian, , realizand structuri rezistente la abraziune(epidermul, epiteliul esofagian,

epiteliul urinar)epiteliul urinar)oo de bariera selectiva intre mediul extern si tesutul conjunctivde bariera selectiva intre mediul extern si tesutul conjunctiv

oo de sinteza si secretiede sinteza si secretie (epiteliul de acoperire al mucoasei gastrice, intestinale si respiratorii)(epiteliul de acoperire al mucoasei gastrice, intestinale si respiratorii)

oo transporttransport ( facilitand eliminarea particulelor straine patrunse odata cu aerul in sistemul ( facilitand eliminarea particulelor straine patrunse odata cu aerul in sistemul

respirator, transportul mucusului si al gametilor prin caile genitale)respirator, transportul mucusului si al gametilor prin caile genitale)oo aparareaparare – in care sunt implicate atat componente umorale(anticorpi) cat si cele celulare – in care sunt implicate atat componente umorale(anticorpi) cat si cele celulare

-- Functiile particulare ale diferitelor celule epitelialeFunctiile particulare ale diferitelor celule epiteliale ::oo FiltrareaFiltrarea (epiteliul renal)(epiteliul renal)

oo AbsorbtiaAbsorbtia (epiteliul intestinal, tubular renal)(epiteliul intestinal, tubular renal)

oo Functia senzorialaFunctia senzoriala (unele celule epiteliale au rol de receptori si intra in constitutia organelor de (unele celule epiteliale au rol de receptori si intra in constitutia organelor de

simt[celulele epiteliale ale mugurilor gustativi, celulele senzoriale cohleare si celulele simt[celulele epiteliale ale mugurilor gustativi, celulele senzoriale cohleare si celulele receptoare din macule si creste din urechea interna])receptoare din macule si creste din urechea interna])

oo ContractiaContractia – in care unele celule epiteliale contine filamente de actina(s.n. celule mioepiteliale) – in care unele celule epiteliale contine filamente de actina(s.n. celule mioepiteliale)

care le confera proprietati contractilecare le confera proprietati contractile

Clasificarea functionala a epiteliilorClasificarea functionala a epiteliilor-- Epitelii de acoperireEpitelii de acoperire – ce acopera organismul, delimiteaza organele cavitare si cavitatile inchise – ce acopera organismul, delimiteaza organele cavitare si cavitatile inchise-- Epitelii glandulareEpitelii glandulare – ce formeaza glandele exocrine si endocrine – ce formeaza glandele exocrine si endocrine-- Epitelii senzorialeEpitelii senzoriale – ce receptioneaa stimulii din mediul extern si intern cu capacitatea de a-i – ce receptioneaa stimulii din mediul extern si intern cu capacitatea de a-i

transforma in influx electrictransforma in influx electric-- Mioepiteliile Mioepiteliile – localizate in grosimea membranei bazale, la nivelul glandei mamare, glandelor – localizate in grosimea membranei bazale, la nivelul glandei mamare, glandelor

sudoripare, glandelor salivare mucoase si mixte, formate din celule ce prezinta in citoplasma filamentesudoripare, glandelor salivare mucoase si mixte, formate din celule ce prezinta in citoplasma filamente de actina fiind specializate in procesul de contractiede actina fiind specializate in procesul de contractie

-- Epitelii atipice Epitelii atipice – ce nu respecta regulile generale de organizare a epiteliilor(epiteliul din capsula – ce nu respecta regulile generale de organizare a epiteliilor(epiteliul din capsula amigdalei palatine si reticulul stelat al dintelui in dezvoltare)amigdalei palatine si reticulul stelat al dintelui in dezvoltare)

Epiteliile de acoperireEpiteliile de acoperire-- Se clasifica:Se clasifica:

oo pe baza numarului de randuri celularepe baza numarului de randuri celulare

oo morfologia celulelor din randul superficial morfologia celulelor din randul superficial

oo specializarile suprafetei liberespecializarile suprafetei libere

-- In functie de primele 2 criterii(al 3-lea este optional) epiteliile pot fi:In functie de primele 2 criterii(al 3-lea este optional) epiteliile pot fi:oo SimpleSimple – formate dintr-un singur rand de celule – formate dintr-un singur rand de celule

oo PseudostratificatePseudostratificate – alcatuite dinr-un singur rand de celule cu morfologie diferita, cu nucleii – alcatuite dinr-un singur rand de celule cu morfologie diferita, cu nucleii

situati la inaltimi diferitesituati la inaltimi diferiteoo StratificateStratificate – constituite din 2 sau mai multe randuri de celule – constituite din 2 sau mai multe randuri de celule

-- Celulele individuale care formeaza tesutul epitelial sunt descrise in functie de forma lor ca fiind:Celulele individuale care formeaza tesutul epitelial sunt descrise in functie de forma lor ca fiind:oo ScuamoaseScuamoase – latimea este mai mare decat inaltimea(axul mare // cu MB) – latimea este mai mare decat inaltimea(axul mare // cu MB)

oo CubiceCubice – cele 3 dimensiuni(l,L,h) sunt aprox egale – cele 3 dimensiuni(l,L,h) sunt aprox egale

oo ColumnareColumnare – inaltimea celulei mai mare ca latimea(axul mare este _|_ pe MB) – inaltimea celulei mai mare ca latimea(axul mare este _|_ pe MB)

-- Daca combinam cele 2 caracteristici rezulta:Daca combinam cele 2 caracteristici rezulta:oo Epiteliu simplu scuamosEpiteliu simplu scuamos

oo Epiteliu simplu cubicEpiteliu simplu cubic

oo Epiteliu simplu columnarEpiteliu simplu columnar

oo Epiteliu pseudostratificatEpiteliu pseudostratificat

oo Epiteliu stratificat scuamosEpiteliu stratificat scuamos

oo Epiteliu stratificat cubicEpiteliu stratificat cubic

oo Epiteliu stratificat columnarEpiteliu stratificat columnar

-- Epiteliul simplu scuamos:Epiteliul simplu scuamos: oo Delimiteaza lumenul vaselor sanguine/limfatice si corduluiDelimiteaza lumenul vaselor sanguine/limfatice si cordului(endoteliul)(endoteliul)

oo Cavitatile inchise ale organismuluiCavitatile inchise ale organismului(mezoteliul, (mezoteliul, din struct. pleurei pericardului si peritoneului)din struct. pleurei pericardului si peritoneului)

oo Formeaza foita parietala a capsulei Bowman a corpusculului renalFormeaza foita parietala a capsulei Bowman a corpusculului renal

oo Delimiteaza alveolele pulmonare(prezinta celule turtite cu citoplasma subtire, adaptata Delimiteaza alveolele pulmonare(prezinta celule turtite cu citoplasma subtire, adaptata

schimburilor bidirectionale rapide)schimburilor bidirectionale rapide)-- A. EndoteliulA. Endoteliul

oo Este un epiteliu simplu scuamosEste un epiteliu simplu scuamos

oo Delimiteaza lumenul vaselor sanguine si limfatice si cavitatile cordului, Delimiteaza lumenul vaselor sanguine si limfatice si cavitatile cordului, cu exceptia cu exceptia

endoteliului venulelor postcapilare din splina si din ganglionii limfatici unde celulele endoteliului venulelor postcapilare din splina si din ganglionii limfatici unde celulele endoteliale au forma cubicaendoteliale au forma cubica

oo Celuele endoteliale sunt aplatizate, au limite neregulate si sunt solidarizate prin jonctiuni Celuele endoteliale sunt aplatizate, au limite neregulate si sunt solidarizate prin jonctiuni

stranse, comunicante si interdigitatiistranse, comunicante si interdigitatiioo In raport cu functiile pe care le indeplinesc in anumite zone anatomice, celulele endoteliale In raport cu functiile pe care le indeplinesc in anumite zone anatomice, celulele endoteliale

prezinta un numar variabil de microvili scurti si vezicule citoplasmaticeprezinta un numar variabil de microvili scurti si vezicule citoplasmaticeoo Populatia de celule endoteliale este heterogena dpdv fct. dar prezinta caract. morf. Comune:Populatia de celule endoteliale este heterogena dpdv fct. dar prezinta caract. morf. Comune:

Nucleul este alungit, oval sau fusiform cu cromatina dispusa in blocuri mariNucleul este alungit, oval sau fusiform cu cromatina dispusa in blocuri mari Citoplasma contine organite nespecif.(microtubuli, microfilamente si incl. de glicogen) Citoplasma contine organite nespecif.(microtubuli, microfilamente si incl. de glicogen)

si organite specifice reprezentate de corpii Weibel-Paladesi organite specifice reprezentate de corpii Weibel-Palade La nivelul corpilor Weibel-Palade se stocheaza factorul von Willebrand care eliberat in La nivelul corpilor Weibel-Palade se stocheaza factorul von Willebrand care eliberat in

circulatie, sub actiunea IL-1 si factorului de necroza tumorala(TNF-α) faciliteaza circulatie, sub actiunea IL-1 si factorului de necroza tumorala(TNF-α) faciliteaza aderarea trombocitelor la endoteliul lezat si formarea consecutiva a trombului hemostaticaderarea trombocitelor la endoteliul lezat si formarea consecutiva a trombului hemostatic

oo Endoteliul raspunde la anoxie prin eliberarea de substante cu rol intens vasoconstrictor Endoteliul raspunde la anoxie prin eliberarea de substante cu rol intens vasoconstrictor

(endotelina-1) ce actioneaza pe celulele musculare netede(este cel mai puternic VC)(endotelina-1) ce actioneaza pe celulele musculare netede(este cel mai puternic VC)-- B.MezoteliulB.Mezoteliul

oo Celulele mezoteliale au forma scuamoasa Celulele mezoteliale au forma scuamoasa

oo Nucleul este rotund sau oval, localizat central cu cromatina fina, granulara, distribuita uniformNucleul este rotund sau oval, localizat central cu cromatina fina, granulara, distribuita uniform

oo Citoplasma este cromofoba sau moderat acidofilaCitoplasma este cromofoba sau moderat acidofila

oo Imunohistochimic, celulele mezoteliale exprima o varietate de citokeratine si vimentinaImunohistochimic, celulele mezoteliale exprima o varietate de citokeratine si vimentina

oo Intra in componenta membranelor seroase ce delimiteaza cativatile inchise ale organismului Intra in componenta membranelor seroase ce delimiteaza cativatile inchise ale organismului

(pleura, pericard, peritoneu)(pleura, pericard, peritoneu)oo Structural membranele seroase contin t. conj. lax, localizat central, delimitat pe ambele fete de Structural membranele seroase contin t. conj. lax, localizat central, delimitat pe ambele fete de

mezoteliu(membranele seroase nu contin glande, iar lichidul de la supraf. are consist. apoasa)mezoteliu(membranele seroase nu contin glande, iar lichidul de la supraf. are consist. apoasa)

-- Epiteliul pseudostratificat propriu-zisEpiteliul pseudostratificat propriu-zis oo Este alcatuit din celule localizate pe MB, dar care nu ajung toate la supraf. libera a epiteliului Este alcatuit din celule localizate pe MB, dar care nu ajung toate la supraf. libera a epiteliului

(din aceasta cauza, nucleii celulelor sunt dispusi la inaltimi diferite=>impresie optica falsa de (din aceasta cauza, nucleii celulelor sunt dispusi la inaltimi diferite=>impresie optica falsa de stratificare)stratificare)

oo Epiteliul pseudostratificat propriu-zis se observa in :Epiteliul pseudostratificat propriu-zis se observa in :

Sistemul respirator(mucoasa nazala, trahee)Sistemul respirator(mucoasa nazala, trahee) Cavitate timpanicaCavitate timpanica Sacul lacrimal si caile genitale extratesticulareSacul lacrimal si caile genitale extratesticulare

-- A.Epiteliul respiratorA.Epiteliul respirator oo Format din 6 tipuri de celule: cu cili, caliciforme, cu microvili, bazale, seroase si endocrineFormat din 6 tipuri de celule: cu cili, caliciforme, cu microvili, bazale, seroase si endocrine

oo Cele 6 tipuri de celule sunt dispuse pe o MB groasa, vizibila in MO in special in traheeCele 6 tipuri de celule sunt dispuse pe o MB groasa, vizibila in MO in special in trahee

-- B.UroteliulB.Uroteliul oo Delimiteaza caile urinare extrarenale,calicele, bazinetul, ureterul, vezica urinara si uretraDelimiteaza caile urinare extrarenale,calicele, bazinetul, ureterul, vezica urinara si uretra

oo Este un epiteliu de tip pseudostratificat cu morfologie particulara adaptata functiei de distensieEste un epiteliu de tip pseudostratificat cu morfologie particulara adaptata functiei de distensie

oo Este singurul epiteliu unde diametrul celulelor creste de la MB spre portiunea superficiala unde Este singurul epiteliu unde diametrul celulelor creste de la MB spre portiunea superficiala unde

observam celulele cu dimensiunile cele mai mariobservam celulele cu dimensiunile cele mai mari-- Epiteliul stratificat scuamosEpiteliul stratificat scuamos

oo In functie de diferentierea sa de suprafata, se subclasifica in :In functie de diferentierea sa de suprafata, se subclasifica in :

Epiteliul stratificat scuamos keratinizat(epidermul)Epiteliul stratificat scuamos keratinizat(epidermul) Ep. stratif. scuamos nekeratinizat(ep. mucoasei bucale, esofagiene, a canalului anal)Ep. stratif. scuamos nekeratinizat(ep. mucoasei bucale, esofagiene, a canalului anal)

-- A. Epiteliul stratificat scuamos keratinizatA. Epiteliul stratificat scuamos keratinizat oo Formeaza epidermulFormeaza epidermul

oo Este alcatuit din 5 straturi celulare(bazal, germinativ, spinos, granulos, lucios, cornos)Este alcatuit din 5 straturi celulare(bazal, germinativ, spinos, granulos, lucios, cornos)

oo Contine pe langa keratinocite(celulele epiteliale) si melanocite, celule Langerhans si MerkelContine pe langa keratinocite(celulele epiteliale) si melanocite, celule Langerhans si Merkel

oo Celulele epiteliale realizeaza hemidesmozomi cu MB si desmozomi cu celelalte celule epit.Celulele epiteliale realizeaza hemidesmozomi cu MB si desmozomi cu celelalte celule epit.

oo Forma celulelor variaza de la baza epiteliului spre spurafata liberaForma celulelor variaza de la baza epiteliului spre spurafata libera

Celulele bazale sunt cubice, mici, cu nucleu rotundCelulele bazale sunt cubice, mici, cu nucleu rotund Straturile intermediare sunt formate din celule poliedrice, diferentiate ce devin aplatizateStraturile intermediare sunt formate din celule poliedrice, diferentiate ce devin aplatizate

spre suprafata libera si apoi dau nastere celulelor scuamoase cu nucleu turtit, picnoticspre suprafata libera si apoi dau nastere celulelor scuamoase cu nucleu turtit, picnotic-- B.Epiteliul stratificat scuamos nekeratinizatB.Epiteliul stratificat scuamos nekeratinizat

oo prezinta 3 straturi(bazal, intermediar[sau spinos] si superficial)prezinta 3 straturi(bazal, intermediar[sau spinos] si superficial)

oo stratul bazal alcatuit dintr-un singur rand de celule de forma cubica, cu nucleu rotund, localizat stratul bazal alcatuit dintr-un singur rand de celule de forma cubica, cu nucleu rotund, localizat

central si citoplasma usor bazofila, lipsita de glicogencentral si citoplasma usor bazofila, lipsita de glicogenoo stratul intermediar contine celule care stabilesc intre ele jonctiuni(de tip desmozomal), bogate stratul intermediar contine celule care stabilesc intre ele jonctiuni(de tip desmozomal), bogate

in glicogen si tonofilamentein glicogen si tonofilamente

oo stratul intermediar contine celule care devin scuamoase si exfoliaza(aceste celule au nucleu stratul intermediar contine celule care devin scuamoase si exfoliaza(aceste celule au nucleu

hipercrom iar in citoplasma nu exista keratina)hipercrom iar in citoplasma nu exista keratina)oo Mai pot intra si alte celule non-epiteliale; astfel la nivelul mucoasei bucale putem identifica:Mai pot intra si alte celule non-epiteliale; astfel la nivelul mucoasei bucale putem identifica:

melanocite care sintetizeaza melaninamelanocite care sintetizeaza melanina celule Langerhans, prezentatoare de antigencelule Langerhans, prezentatoare de antigen celule Merkel ce sintetizeaza peptide cu rol hormonalcelule Merkel ce sintetizeaza peptide cu rol hormonal

-- Epiteliul stratificat cubicEpiteliul stratificat cubic oo prezent in glandele sudoripare, ductele mari ale glandelor exocrine si jonctiunea ano-rectalaprezent in glandele sudoripare, ductele mari ale glandelor exocrine si jonctiunea ano-rectala

-- Epiteliul stratificat columnarEpiteliul stratificat columnar oo Este cel mai rar in organismul umanEste cel mai rar in organismul uman

oo Contine celule bazale(cubice) si superficiale(columnare)Contine celule bazale(cubice) si superficiale(columnare)

oo Uneori, intre acestea se dispun celule poligonaleUneori, intre acestea se dispun celule poligonale

oo Se observa in conjunctiva, uretra cavernoasa si nazofaringeSe observa in conjunctiva, uretra cavernoasa si nazofaringe

-- Epiteliul de tranzitieEpiteliul de tranzitie oo Este de tip stratificatEste de tip stratificat

oo Face tranzitia intre 2 tipuri diferite de epiteliiFace tranzitia intre 2 tipuri diferite de epitelii

oo Format din 4-5 randuri de celule(cele superficiale sunt cubice sau columnare)Format din 4-5 randuri de celule(cele superficiale sunt cubice sau columnare)

oo Este in epiteliu cu diferentiere incompleta localizat in faringe, laringe si in canalul analEste in epiteliu cu diferentiere incompleta localizat in faringe, laringe si in canalul anal

Epiteliile glandulareEpiteliile glandulare-- Glandele sunt formate din celule izolate sau ansambluri de celule epiteliale specializate pentru sinteza Glandele sunt formate din celule izolate sau ansambluri de celule epiteliale specializate pentru sinteza

si secretia de produsi specificisi secretia de produsi specifici-- In functie de locul de eliminare a produsului de secretie, glandele se impart in 2 grupa majore:In functie de locul de eliminare a produsului de secretie, glandele se impart in 2 grupa majore:

oo Glande exocrineGlande exocrine – alcatuite din celule izolate sau grupate specializate in secretia de enzime, – alcatuite din celule izolate sau grupate specializate in secretia de enzime,

mucus, apa si elecroliti; produsul de secretie este eliminat la supraf. oragnismului sau/si in mucus, apa si elecroliti; produsul de secretie este eliminat la supraf. oragnismului sau/si in organele cavitare, direct sau prin intermediul ductelor; ductele sunt formate la randul lor din organele cavitare, direct sau prin intermediul ductelor; ductele sunt formate la randul lor din celule epiteliale care au capacitatea de a transporta produsul de sinteza ca atare sau il pot celule epiteliale care au capacitatea de a transporta produsul de sinteza ca atare sau il pot modifica prin concentrare si prin adaugarea altor constituentimodifica prin concentrare si prin adaugarea altor constituenti

oo Glandele endocrineGlandele endocrine – isi elimina produsul de sinteza(numit hormon) in circulatia sanguina, fara – isi elimina produsul de sinteza(numit hormon) in circulatia sanguina, fara

sistem de ducte excretoriisistem de ducte excretoriioo ! exista o categorie particulara de celule individuale ce secreta substante de tip hormonal cu ! exista o categorie particulara de celule individuale ce secreta substante de tip hormonal cu

efect direct asupra celulelor din epiteliul din care fac parte. Acest tip de activitate secretorie se efect direct asupra celulelor din epiteliul din care fac parte. Acest tip de activitate secretorie se numeste numeste paracrinaparacrina, in care produsul de secretie nu se elimina in circulatia sanguina ci ajunge , in care produsul de secretie nu se elimina in circulatia sanguina ci ajunge la celulele tinta prin difuziune in spatiul extracelularla celulele tinta prin difuziune in spatiul extracelular

A.A. Glandele exocrineGlandele exocrine-- In functie de numarul de celule din care sunt formate se clasifica in:In functie de numarul de celule din care sunt formate se clasifica in:

oo Glande unicelulareGlande unicelulare

oo Glande multicelulareGlande multicelulare

-- Glandele unicelulare:Glandele unicelulare: oo Au cea mai simpla structuraAu cea mai simpla structura

oo Componenta secretorie este reprezentata de celule izolateComponenta secretorie este reprezentata de celule izolate

oo Exemplu tipic este Exemplu tipic este celula caliciformacelula caliciforma, secretoare de mucus, dispusa printre celulele columnare , secretoare de mucus, dispusa printre celulele columnare

ale epiteliului intestinal si respiratorale epiteliului intestinal si respirator Prezinta o portiune apicala unde se acumuleaza produsul sau de secretie(mucusul)Prezinta o portiune apicala unde se acumuleaza produsul sau de secretie(mucusul) Compozitia mucusului este complexa si consta din GAG si GPCompozitia mucusului este complexa si consta din GAG si GP In coloratia HE, celula caliciforma are aspect spumos, palid coloratIn coloratia HE, celula caliciforma are aspect spumos, palid colorat

-- Glandele multicelulare:Glandele multicelulare: oo Sunt formate din mai multe celule si au diferite grade de complexitate structuralaSunt formate din mai multe celule si au diferite grade de complexitate structurala

oo Subclasificarea se face in functie de aranjamentul celulelor secretorii din parenchim dar si in Subclasificarea se face in functie de aranjamentul celulelor secretorii din parenchim dar si in

functie de ramificarea sistemului de ducte secretoriifunctie de ramificarea sistemului de ducte secretoriioo Cea mai simpla forma de organizare a unei glande multicelulare este reprezentata de un strat Cea mai simpla forma de organizare a unei glande multicelulare este reprezentata de un strat

continuu de celule secretorii(epiteliul care margineste mucoasa gastrica, alcatuit din celule continuu de celule secretorii(epiteliul care margineste mucoasa gastrica, alcatuit din celule inalte, columnare, secretoare de mucine)inalte, columnare, secretoare de mucine)

oo Alte glande muticelulare iau nastere prin invaginarea tubulara a epiteliului de suprafataAlte glande muticelulare iau nastere prin invaginarea tubulara a epiteliului de suprafata

Portiunea terminala a invaginarii tubulare contine celule secretoriiPortiunea terminala a invaginarii tubulare contine celule secretorii Segmentul care conecteaza portiunea secretorie cu ep. de supraf. repr. sistemul ductalSegmentul care conecteaza portiunea secretorie cu ep. de supraf. repr. sistemul ductal Portiunea secretorie tubulara poate fi ingusta, dilatata, cu sau fara ramificatiiPortiunea secretorie tubulara poate fi ingusta, dilatata, cu sau fara ramificatii

Daca ductele nu sunt ramificate=>glanda este simplaDaca ductele nu sunt ramificate=>glanda este simpla Daca sistemul de ducte este ramificat=>glanda se numeste compusaDaca sistemul de ducte este ramificat=>glanda se numeste compusa

oo Daca portiunea secretorie are forma sferica sau elipsoidala =>glandela acinaraDaca portiunea secretorie are forma sferica sau elipsoidala =>glandela acinara

oo Daca portiunea tubulara se asoc. cu o dilatatie terminala=>glanda tubulo-acinaraDaca portiunea tubulara se asoc. cu o dilatatie terminala=>glanda tubulo-acinara

oo Portiunea secretorie tubulara poate fi ingusta, dilatata cu sau fara ramificatiiPortiunea secretorie tubulara poate fi ingusta, dilatata cu sau fara ramificatii

-- Astfel, glandele exocrine pot fi:Astfel, glandele exocrine pot fi:oo Tubulare simpleTubulare simple – repr. de unele glande gastrice, de glandele IS, ale colonului si glandele – repr. de unele glande gastrice, de glandele IS, ale colonului si glandele

endometriale; la glandele sudoripare portiunea secretorie poate prezenta traiect contorsionatendometriale; la glandele sudoripare portiunea secretorie poate prezenta traiect contorsionatoo Tubulare ramificate Tubulare ramificate – formeaza glandele endocervixului, glandele cardiei si glandele pilorice– formeaza glandele endocervixului, glandele cardiei si glandele pilorice

oo Acinare simple Acinare simple – alcatuiesc glandele sebacee– alcatuiesc glandele sebacee

oo Tubulo-acinareTubulo-acinare – repr. de pancreasul exocrin, glandele salivare/lacrimale/mamare, prostata – repr. de pancreasul exocrin, glandele salivare/lacrimale/mamare, prostata

-- In functie de caracteristicile biochimice ale secretiei, celulele exocrine pot prezenta:In functie de caracteristicile biochimice ale secretiei, celulele exocrine pot prezenta:oo Secretie seroasaSecretie seroasa – bogata in apa, electroliti si enzime ce caracterizeaza acinii glandelor parotide – bogata in apa, electroliti si enzime ce caracterizeaza acinii glandelor parotide

si ai pancreasului exocrinsi ai pancreasului exocrinoo Secretie mucoasaSecretie mucoasa – bogata in GP si PG, se observa la celula caliciforma, ep. mucoasei gastrice, – bogata in GP si PG, se observa la celula caliciforma, ep. mucoasei gastrice,

acinii glandei salivare sublinguale, ai glandelor esofagiene si ai glandelor Brunner din duodenacinii glandei salivare sublinguale, ai glandelor esofagiene si ai glandelor Brunner din duoden-- Acinii glandelor exocrine se clasifica in functie de tipul celulelor din care sunt formati in :Acinii glandelor exocrine se clasifica in functie de tipul celulelor din care sunt formati in :

oo Acini serosiAcini serosi

oo Acini mucosiAcini mucosi

oo Acini micstiAcini micsti

-- A. Acinii serosiA. Acinii serosi oo Sunt structuri rotunde/ovale, inconjurate de MBSunt structuri rotunde/ovale, inconjurate de MB

oo Delimiteaza un lumen mic, punctiform, rareori vizibil in MODelimiteaza un lumen mic, punctiform, rareori vizibil in MO

oo Celulele seroase au forma de trunchi de piramida iar in 1/3 bazala au un nucleu rotundCelulele seroase au forma de trunchi de piramida iar in 1/3 bazala au un nucleu rotund

oo Citoplasma apicala contine granule de secretie delimitata de membranaCitoplasma apicala contine granule de secretie delimitata de membrana

oo Citoplasma bazala este bazofila datorita ribozomilor, RERCitoplasma bazala este bazofila datorita ribozomilor, RER

oo !! pancreasul exocrin este alcatuit DOAR din!! pancreasul exocrin este alcatuit DOAR din ACINI SEROSIACINI SEROSI

-- B, Acinii mucosiB, Acinii mucosi oo Au dimensiuni mai mari decat acinii serosi si forma ovalaAu dimensiuni mai mari decat acinii serosi si forma ovala

oo Lumenul acinilor mucosi este larg si neregulatLumenul acinilor mucosi este larg si neregulat

oo Nucleul este heterocromatic, aplatizat cu contur neregulat situat pe MBNucleul este heterocromatic, aplatizat cu contur neregulat situat pe MB

oo Citoplasma este abundenta bogata in complex Golgi, vacuole de mucine cu vascozitate crescutaCitoplasma este abundenta bogata in complex Golgi, vacuole de mucine cu vascozitate crescuta

oo In coloratia HE, citoplasma celulelor este spumoasa datorita mucinelor care sunt solubile in apaIn coloratia HE, citoplasma celulelor este spumoasa datorita mucinelor care sunt solubile in apa

si o parte se dizolva in timpul prelucrarii histologice la parafinasi o parte se dizolva in timpul prelucrarii histologice la parafinaoo Mucinele sunt pozitive la r.PAS, AA, mucicarmin si metacromatice la ATMucinele sunt pozitive la r.PAS, AA, mucicarmin si metacromatice la AT

oo Bazolateral, citoplasma contine RE si mitocondriiBazolateral, citoplasma contine RE si mitocondrii

oo In jurul acinilor mucosi se afla celule mioepiteliale care in citoplasma contin filamente de In jurul acinilor mucosi se afla celule mioepiteliale care in citoplasma contin filamente de

actina care prin contractie participa la eliminarea mucusului vascos in sistemul de ducteactina care prin contractie participa la eliminarea mucusului vascos in sistemul de ducteoo Acinii ucosi sunt caracteristici glandelor salivare sublingualeAcinii ucosi sunt caracteristici glandelor salivare sublinguale

-- C. Acinii micstiC. Acinii micsti oo sunt cei mai mari acini si au forma ovalasunt cei mai mari acini si au forma ovala

oo sunt formati din celule mucoase situate in zona centrala si celule seroase dispuse sub forma de sunt formati din celule mucoase situate in zona centrala si celule seroase dispuse sub forma de

semiluna la periferiesemiluna la periferieoo secretiile seroase ajung la lumen prin intermediul unor canaliculi intercelulari dispusi printre secretiile seroase ajung la lumen prin intermediul unor canaliculi intercelulari dispusi printre

celulele mucoasecelulele mucoaseoo se gasesc la nivelul glandei salivare submandibularese gasesc la nivelul glandei salivare submandibulare

-- in functie de maniera in care isi elimina produsul de secretie, celulele glandelor exocrine pot fi:in functie de maniera in care isi elimina produsul de secretie, celulele glandelor exocrine pot fi:oo merocrinemerocrine – isi elimina produsul de sinteza prin exocitoza(celulele glandelor salivare si ale – isi elimina produsul de sinteza prin exocitoza(celulele glandelor salivare si ale

pancreasului)pancreasului)oo apocrineapocrine – produsul de secretie se elimina impreuna cu o parte din citoplasma apicala(excretia – produsul de secretie se elimina impreuna cu o parte din citoplasma apicala(excretia

produsilor de secretie de natura lipidica de la nivelul glandei mamare)produsilor de secretie de natura lipidica de la nivelul glandei mamare)oo holocrineholocrine – intreaga celula se elimina impreuna cu produsul de secretie, celulele fiind inlocuite – intreaga celula se elimina impreuna cu produsul de secretie, celulele fiind inlocuite

prin activitate mitotica a celulelor stem dispuse pe MB(celulele glandelor sebacee)prin activitate mitotica a celulelor stem dispuse pe MB(celulele glandelor sebacee)

B.B. Glandele endocrineGlandele endocrine

-- In functie de numarul de celule, glandele endocrine sunt si ele la randul lor unicelulare si multicelulareIn functie de numarul de celule, glandele endocrine sunt si ele la randul lor unicelulare si multicelulare-- Glandele unicelulareGlandele unicelulare

oo sunt reprezentate de celule care actioneaza prin mecanism paracrin si endocrin, fiind cel mai sunt reprezentate de celule care actioneaza prin mecanism paracrin si endocrin, fiind cel mai

bine reprezentate in tubul digestivbine reprezentate in tubul digestiv-- Glandele endocrine multicelulare(propriu-zise)Glandele endocrine multicelulare(propriu-zise)

oo Sunt reprezentate de tiroida, adenohipofiza, CSR si paratiroideSunt reprezentate de tiroida, adenohipofiza, CSR si paratiroide

oo Formate din celule de forma cubica, dispuse in cordoane, insule celulare sau foliculi, printre eleFormate din celule de forma cubica, dispuse in cordoane, insule celulare sau foliculi, printre ele

observandu-se numeroase capilare sanguineobservandu-se numeroase capilare sanguineoo Celulele se aranjeaza:Celulele se aranjeaza:

In cordoane la nivelul CSRIn cordoane la nivelul CSR In cuiburi la adenohipofiza si paratiroideIn cuiburi la adenohipofiza si paratiroide Sub forma de foliculi la tiroidaSub forma de foliculi la tiroida

-- Glandele endocrine se caracterizeaza prin absenta sistemului de ducte excretorii, produsul de Glandele endocrine se caracterizeaza prin absenta sistemului de ducte excretorii, produsul de sinteza(hormonul) fiind eliminat direct in circulatia sanguinasinteza(hormonul) fiind eliminat direct in circulatia sanguina

-- Hormonii actioneaza asupra unor celule “tinta” situate la distanta, adica pe acele celule care exprima Hormonii actioneaza asupra unor celule “tinta” situate la distanta, adica pe acele celule care exprima receptorii specifici pentru hormonii respectivireceptorii specifici pentru hormonii respectivi

-- Delimitarea anatomica a glandelor endocrine se realizeaza prin intermediul unei capsule conjunctive Delimitarea anatomica a glandelor endocrine se realizeaza prin intermediul unei capsule conjunctive din care se desprind septuri ce contin vase sanguine care se ramifica in vecinatatea celulelor secretoriidin care se desprind septuri ce contin vase sanguine care se ramifica in vecinatatea celulelor secretorii

Epitelii senzorialeEpitelii senzoriale-- Receptioneaza stimuli din mediul extern si intern pe care il transforma in influx electricReceptioneaza stimuli din mediul extern si intern pe care il transforma in influx electric-- Uneel ceule epiteliale se comporta ca receptori si intra in constitutia organelor de simt, deci au functie Uneel ceule epiteliale se comporta ca receptori si intra in constitutia organelor de simt, deci au functie

senzoriala : celulele epiteliale ale mugurilor gustativi, celulele senzoriale cohleare si celulele senzoriala : celulele epiteliale ale mugurilor gustativi, celulele senzoriale cohleare si celulele receptoare din macule si creste din urechea internareceptoare din macule si creste din urechea interna

-- La nivelul analizatorului olfactiv, epiteliul olfactiv se numeste La nivelul analizatorului olfactiv, epiteliul olfactiv se numeste neuroepiteliuneuroepiteliu deoarece celulele deoarece celulele receptoare sunt de fapt neuroni bipolari dispusi printre celulele epitelialereceptoare sunt de fapt neuroni bipolari dispusi printre celulele epiteliale

MioepiteliileMioepiteliile-- Sunt alcatuite din totalitatea celulelor epiteliale cu proprietati contractileSunt alcatuite din totalitatea celulelor epiteliale cu proprietati contractile-- Origine:Origine:

oo Au origine ectodermica, formandu-se prin modif. si dif. celulelor pluripotente ale ductelorAu origine ectodermica, formandu-se prin modif. si dif. celulelor pluripotente ale ductelor

-- Localizare:Localizare:oo Celulele mioepiteliale formeaza un strat continuu intre MB si celulele epiteliale acinare si Celulele mioepiteliale formeaza un strat continuu intre MB si celulele epiteliale acinare si

ductale de la nivelul glandelor salivare/mamare/sudoripare/lacrimaleductale de la nivelul glandelor salivare/mamare/sudoripare/lacrimale-- Morfologie:Morfologie:

oo Celulele mioepiteliale sunt aplatizate, au prelungiri citoplasmatice lungiCelulele mioepiteliale sunt aplatizate, au prelungiri citoplasmatice lungi

oo Ultrastructural celulele mioepiteliale au2 portiuni citoplasmatice:Ultrastructural celulele mioepiteliale au2 portiuni citoplasmatice:

Una – in contact cu lamina bazala, ocupata de miofilamente si veziculeUna – in contact cu lamina bazala, ocupata de miofilamente si vezicule Alta in contact cu celula secretorie ce contine numeroase organite nespecificeAlta in contact cu celula secretorie ce contine numeroase organite nespecifice

oo Miofilamentele contractile sunt formate din actina, Tmz si miozina, organizate similar cu cele Miofilamentele contractile sunt formate din actina, Tmz si miozina, organizate similar cu cele

din celula musculara netedadin celula musculara neteda

oo Citoscheletul celulelor mioepiteliale este repr. de numeroase filamente intermediare de CK careCitoscheletul celulelor mioepiteliale este repr. de numeroase filamente intermediare de CK care

se conecteaza periferic in celula pentru a forma tonofibrilelese conecteaza periferic in celula pentru a forma tonofibrilele-- IdentificareIdentificare

oo In coloratiile uzuale se diferentiaza greu de celulele epitelialeIn coloratiile uzuale se diferentiaza greu de celulele epiteliale

oo Markerul imunohistochimic este actina de tip muschi netedMarkerul imunohistochimic este actina de tip muschi neted

oo Uneori aceste celule prezinta vimentina iar in conditii normale nu exprima desminaUneori aceste celule prezinta vimentina iar in conditii normale nu exprima desmina

-- FunctiiFunctiioo Prin contractie, celulele mioepiteliale faciliteaza eliminarea din celulele epiteliale glandulare Prin contractie, celulele mioepiteliale faciliteaza eliminarea din celulele epiteliale glandulare

produsii de secretieprodusii de secretieoo De asemenea sunt implicate si in sinteza unor componente ale MBDe asemenea sunt implicate si in sinteza unor componente ale MB

Regenerarea epiteliilorRegenerarea epiteliilor-- Majoritatea celulelor epiteliale au durata de viata limitataMajoritatea celulelor epiteliale au durata de viata limitata-- Celulele epiteliilor de acoperire si ale epiteliilor glandulare se reinnoiesc continuuCelulele epiteliilor de acoperire si ale epiteliilor glandulare se reinnoiesc continuu-- Rata de inlocuire a celulelor epiteliale se mai numeste si Rata de inlocuire a celulelor epiteliale se mai numeste si turnover celularturnover celular-- La om, celulele care formeaza epiteliul intestinal se reinnoiesc la 4-6 zileLa om, celulele care formeaza epiteliul intestinal se reinnoiesc la 4-6 zile

oo Inlocuirea este realizata pe seama activitatii mitotice a celulelor stem(localizate in portiunea Inlocuirea este realizata pe seama activitatii mitotice a celulelor stem(localizate in portiunea

superficiala a glandelor intestinale)superficiala a glandelor intestinale)oo Celulele fiice migreaza spre supraf. intestinala, timp in care se diferentiaza 3 tipuri celulare Celulele fiice migreaza spre supraf. intestinala, timp in care se diferentiaza 3 tipuri celulare

(enterocite, celule caliciforme, celule neuroendocrine)(enterocite, celule caliciforme, celule neuroendocrine)oo Migrarea lor continua pana cand ajung la vf. vilozitatilor intestinale unde degenereaza si Migrarea lor continua pana cand ajung la vf. vilozitatilor intestinale unde degenereaza si

exfoliaza in lumenul intestinalexfoliaza in lumenul intestinal-- Epidermul(epiteliul stratificat scuamos keratinizat) este inlocuit in majoritatea regiunilor in 20-35 zileEpidermul(epiteliul stratificat scuamos keratinizat) este inlocuit in majoritatea regiunilor in 20-35 zile

oo Biologia se realizeaza pe seama unitatilor proliferative epidermice formate din 1-2 celule stem, Biologia se realizeaza pe seama unitatilor proliferative epidermice formate din 1-2 celule stem,

6-7 celule precursoare din stratul bazal si coloana de celule de deasupra lor6-7 celule precursoare din stratul bazal si coloana de celule de deasupra loroo Celulele din stratul bazal al epidermului se divid mitotic pentru a forma celule de inlocuireCelulele din stratul bazal al epidermului se divid mitotic pentru a forma celule de inlocuire

oo Celulele nou-formate se diferentiaza, fiind impinse spre suprafata de alte celule ce apar prin Celulele nou-formate se diferentiaza, fiind impinse spre suprafata de alte celule ce apar prin

diviziunile stratului germinativdiviziunile stratului germinativoo In final, celulele epidermului devin keratinizate si exfoliazaIn final, celulele epidermului devin keratinizate si exfoliaza

-- In alte tipuri de epitelii(exemplu glandele cu organizare complexa), celulele au durata de viata lunga siIn alte tipuri de epitelii(exemplu glandele cu organizare complexa), celulele au durata de viata lunga si diviziunile sunt rare dupa ce organul respectiv a atins stadiul final de dezvoltarediviziunile sunt rare dupa ce organul respectiv a atins stadiul final de dezvoltare

oo Celulele care formeaza aceste organe apartin populatiei de celule stabile, cu activitate mitotica Celulele care formeaza aceste organe apartin populatiei de celule stabile, cu activitate mitotica

redusa(redusa(hepatocitele se reinnoiesc la intervale de aprox. 500 zile)hepatocitele se reinnoiesc la intervale de aprox. 500 zile)oo In conditii speciale, de exemplu distrugerea tesutului hepatic prin leziuni traumatice toxice sau In conditii speciale, de exemplu distrugerea tesutului hepatic prin leziuni traumatice toxice sau

inflamatorii, activitatea proliferativa este accelerata, hepatocitele dividandu-se mitotic rapid si inflamatorii, activitatea proliferativa este accelerata, hepatocitele dividandu-se mitotic rapid si restabilind populatia celulara normalarestabilind populatia celulara normala

Biologia generala a epiteliilorBiologia generala a epiteliilor1.1. Nutritia si inervatia tesuturilor epitelialeNutritia si inervatia tesuturilor epiteliale

-- Epiteliile nu sunt vascularizate, hranirea lor realizandu-se prin difuziunea subst. nutritive din lumenul Epiteliile nu sunt vascularizate, hranirea lor realizandu-se prin difuziunea subst. nutritive din lumenul vaselor sanguine prin MB vasculara apoi prin subst. fund. a t. conj. si in final prin MB epitelialavaselor sanguine prin MB vasculara apoi prin subst. fund. a t. conj. si in final prin MB epiteliala

oo exceptie face stria vasculara din urechea interna(singurul epiteliu vascularizat din exceptie face stria vasculara din urechea interna(singurul epiteliu vascularizat din

organism)organism)-- epiteliile sunt foarte bine inervateepiteliile sunt foarte bine inervate

oo celulele epiteliale primesc numeroase terminatii nervoase libere ce apartin SNPcelulele epiteliale primesc numeroase terminatii nervoase libere ce apartin SNP

2.2. Controlul activitatii glandulareControlul activitatii glandulare-- Se realizeaza prin mecanisme genetice si exogeneSe realizeaza prin mecanisme genetice si exogene-- Controlul geneticControlul genetic este dep.de expresia uneia sau mai multor gene ce coord.sinteza de subst. specifice este dep.de expresia uneia sau mai multor gene ce coord.sinteza de subst. specifice-- Controlul exogenControlul exogen se real. prin intermetiul SN si endocrin cu ajutorul mesagerilor chimici se real. prin intermetiul SN si endocrin cu ajutorul mesagerilor chimici

(neuromediatori si hormoni).Aceste subst. actioneaza pe 2 cai:(neuromediatori si hormoni).Aceste subst. actioneaza pe 2 cai:oo Patrund pasiv in celula si react. cu un receptor intracelular=>sinteza de compusi specificiPatrund pasiv in celula si react. cu un receptor intracelular=>sinteza de compusi specifici

oo Interactioneaza cu un receptor membranar si formeaza complexul mesager-receptor membranarInteractioneaza cu un receptor membranar si formeaza complexul mesager-receptor membranar

3.3. Transportul epitelialTransportul epitelial-- Este un proces complex clasificat in functie de substantele transportate in:Este un proces complex clasificat in functie de substantele transportate in:-- A.Transport de ioniA.Transport de ioni

oo Prezinta dispozitive specifice, selective, in special pt Na si K, fiind implicate faldurile Prezinta dispozitive specifice, selective, in special pt Na si K, fiind implicate faldurile

membranei laterale si bazale cu rol in marirea suprafetelor de contact(epiteliu intestinal, membranei laterale si bazale cu rol in marirea suprafetelor de contact(epiteliu intestinal, epiteliul vezicii biliare, epiteliul tubilor renali, epiteliul ductelor excreto-secretoare ale epiteliul vezicii biliare, epiteliul tubilor renali, epiteliul ductelor excreto-secretoare ale glandelor salivare)glandelor salivare)

oo Dpdv energetic fenomenul este sustinut de prezenta in citoplasma unui nr. mare de mitocondriiDpdv energetic fenomenul este sustinut de prezenta in citoplasma unui nr. mare de mitocondrii

-- B.Endocitoza mediata de receptoriB.Endocitoza mediata de receptori oo Se realizeaza prin participarea unei molec. extracelulare(ligand) si a receptorului membranar ceSe realizeaza prin participarea unei molec. extracelulare(ligand) si a receptorului membranar ce

formeaza un complex ligand-receptorformeaza un complex ligand-receptor

4.4. Particularitatile celulelor secretoriiParticularitatile celulelor secretorii-- Secretia este una din proprietatile fundamentale ale oricarui tip celularSecretia este una din proprietatile fundamentale ale oricarui tip celular-- Morfologia celulelor este adaptata tipului de substanta pe care o secretaMorfologia celulelor este adaptata tipului de substanta pe care o secreta-- Celulele secretoare de proteineCelulele secretoare de proteine

oo Sintetizeaza proteine structurale proprii celulei si proteine destinate altor celule(celulele seroaseSintetizeaza proteine structurale proprii celulei si proteine destinate altor celule(celulele seroase

ale acinilor din glandele salivare, celulele seroase din pancreasul exocrin, celulele Paneth din ale acinilor din glandele salivare, celulele seroase din pancreasul exocrin, celulele Paneth din glandele intestinale)glandele intestinale)

oo Modelul sintezei proteice cuprinde mai multe etape:Modelul sintezei proteice cuprinde mai multe etape:

Preluarea AA din circulatia sanguinaPreluarea AA din circulatia sanguina Legarea lor la nivelul ribozomilor RERLegarea lor la nivelul ribozomilor RER Transportul in complexul Golgi unde se acumuleaza si se complexeaza sub forma Transportul in complexul Golgi unde se acumuleaza si se complexeaza sub forma

veziculelor matureveziculelor matureoo Acestea migreaza spre polul apical al celulei unde isi elimina continutul prin exocitoza, Acestea migreaza spre polul apical al celulei unde isi elimina continutul prin exocitoza,

membranele veziculelor urmand sa fie reutilizatemembranele veziculelor urmand sa fie reutilizate-- Celulele secretoare de GPCelulele secretoare de GP

oo Au functie exocrina, prototipul acestora fiind celula caliciforma din epiteliul intestinal si Au functie exocrina, prototipul acestora fiind celula caliciforma din epiteliul intestinal si

celulele mucoase din acinii glandularicelulele mucoase din acinii glandulari-- Celulele secretoare de polipeptide si amine biogeneCelulele secretoare de polipeptide si amine biogene

oo Apartin epiteliilor endocrineApartin epiteliilor endocrine

oo In MO citoplasma este slab bazofila sau cromofoba iar organitele se reduc pe masura ce se In MO citoplasma este slab bazofila sau cromofoba iar organitele se reduc pe masura ce se

acumuleaza produsul de sintezaacumuleaza produsul de sintezaoo In ME contin in citoplasma granule de secretie electronodenseIn ME contin in citoplasma granule de secretie electronodense

-- Celulele secretoare de hormoni steroiziCelulele secretoare de hormoni steroizioo Au functie endocrina si sunt specializate in sinteza, stocarea si eliminarea hormonilor steroiziAu functie endocrina si sunt specializate in sinteza, stocarea si eliminarea hormonilor steroizi

oo Sunt celule rotunde, poliedrice cu citoplasma acidofila ce contine un numar variabil de picaturi Sunt celule rotunde, poliedrice cu citoplasma acidofila ce contine un numar variabil de picaturi

lipidice, dependent de momentul functionallipidice, dependent de momentul functionaloo Nucleul este rotund, localizat central iar organitele citoplasmatice sunt reprezentate de REN cu Nucleul este rotund, localizat central iar organitele citoplasmatice sunt reprezentate de REN cu

tubuli anastomozati si mitocondrii cu criste de tip tubulartubuli anastomozati si mitocondrii cu criste de tip tubular

Polaritatea celulelor epitelialePolaritatea celulelor epiteliale-- Celulele epiteliale sunt polarizate, prezentand microdomeniu apical, lateral si bazalCelulele epiteliale sunt polarizate, prezentand microdomeniu apical, lateral si bazal-- Domeniul apical este intotdeauna dispus spre lumenul cavitatiiDomeniul apical este intotdeauna dispus spre lumenul cavitatii-- Domeniile laterale vin in contact cu celulele adiacente prin jonctiuni diverseDomeniile laterale vin in contact cu celulele adiacente prin jonctiuni diverse-- Domeniul bazal vine in contact cu MBDomeniul bazal vine in contact cu MB

A.A. Microdomeniul apical – diferentieri celulare de suprafataMicrodomeniul apical – diferentieri celulare de suprafata-- Celulele epiteliale prezinta diferentieri de suprafata, corelabile cu specializarea lor functionalaCelulele epiteliale prezinta diferentieri de suprafata, corelabile cu specializarea lor functionala-- La nivelul microdomeniului apical se gasesc enzime specifice(hidrolaze), canale ionice si diverse La nivelul microdomeniului apical se gasesc enzime specifice(hidrolaze), canale ionice si diverse

proteine cu rol de transportproteine cu rol de transport-- Diferentierile celulare de suprafata de la polul apical al celulelor include:Diferentierile celulare de suprafata de la polul apical al celulelor include:

oo Microvili – diferentieri citoplasmatice cu rol de absorbtieMicrovili – diferentieri citoplasmatice cu rol de absorbtie

oo Stereocili – microvili foarte lungiStereocili – microvili foarte lungi

oo Cili – procese citoplasmatice cu motilitate proprieCili – procese citoplasmatice cu motilitate proprie

1.1. MicroviliiMicrovilii-- Sunt proiectii citoplasmatice digitiforme ale suprafetei celulare apicaleSunt proiectii citoplasmatice digitiforme ale suprafetei celulare apicale-- Se observa in ME iar aspectul si numarul variaza foarte multSe observa in ME iar aspectul si numarul variaza foarte mult-- Celulele ale caror principale functii sunt transportul de fluide si absorbtia metabolitilor prezinta Celulele ale caror principale functii sunt transportul de fluide si absorbtia metabolitilor prezinta

microvili densi, inalti si uniformimicrovili densi, inalti si uniformi(la aceste celule, microvilii maresc semnificativ suprafata polului (la aceste celule, microvilii maresc semnificativ suprafata polului apical al celulelor)apical al celulelor)

-- Epiteliul intestinal, epiteliul vezicii biliare si epiteliul tubilor renaliEpiteliul intestinal, epiteliul vezicii biliare si epiteliul tubilor renali sunt exemple cu functie de sunt exemple cu functie de absorbtie unde microvilii sunt bine reprezentati si pot fi observati in MOabsorbtie unde microvilii sunt bine reprezentati si pot fi observati in MO

-- Microvilii intestinali sunt cei mai ordonati din organism, // intre ei si mai lungi chiar si decat cei din Microvilii intestinali sunt cei mai ordonati din organism, // intre ei si mai lungi chiar si decat cei din celulele tubilor renalicelulele tubilor renali

2.2. StereociliiStereocilii-- Sunt microvili foarte lungiSunt microvili foarte lungi-- Prezenti in:Prezenti in:

oo aparatul genital masculin(epididim, portiune proximala a ductului deferent)aparatul genital masculin(epididim, portiune proximala a ductului deferent)

oo si in celulele senzoriale ale urechii interne(celulele paroase)si in celulele senzoriale ale urechii interne(celulele paroase)

-- stereocilii din ductele genitalestereocilii din ductele genitale sunt situati la polul apical al celulelor, fiind reprezentati de procese sunt situati la polul apical al celulelor, fiind reprezentati de procese foarte lungi care faciliteaza absorbtiafoarte lungi care faciliteaza absorbtia

-- stereocilii celulelor senzorialestereocilii celulelor senzoriale sunt uniformi ca diametru si au structura interna similara cu cea a sunt uniformi ca diametru si au structura interna similara cu cea a stereocililor ductelor genitale, dar in constitutia lor nu se gaseste erbina si α-actininastereocililor ductelor genitale, dar in constitutia lor nu se gaseste erbina si α-actinina

3.3. CiliiCilii-- St. struct. citoplasmatice cu motilitate proprie, care pot deplasa diferite fluide si particule la supraf. ep.St. struct. citoplasmatice cu motilitate proprie, care pot deplasa diferite fluide si particule la supraf. ep.-- In multe epitelii(In multe epitelii(trahee, trompa uterina, cai genitale masculinetrahee, trompa uterina, cai genitale masculine) fiecare celula are cateva sute de cili) fiecare celula are cateva sute de cili

dispusi in randuri ordonatedispusi in randuri ordonate-- In arborele traheo-bronsicIn arborele traheo-bronsic , cilii au rol in eliminarea mucusului si particulelor de praf inspirate odata cu, cilii au rol in eliminarea mucusului si particulelor de praf inspirate odata cu

aerul, transportandu-le spre orofaringe, fiind inghitite odata cu salivaaerul, transportandu-le spre orofaringe, fiind inghitite odata cu saliva-- In trompa uterinaIn trompa uterina cilii au miscare directionata de la ovar spre uter cilii au miscare directionata de la ovar spre uter-- In unele epitelii, celulele prezinta un singur cil, cu rol de receptor(In unele epitelii, celulele prezinta un singur cil, cu rol de receptor(celulele din rete testis si celulele celulele din rete testis si celulele

senzoriale auditivesenzoriale auditive))-- Cilii au miscari ondulante, regulate si sincroneCilii au miscari ondulante, regulate si sincrone-- Ritmul si caracterul sincron al miscarilor cilililor permite transportul de substante la supraf. epiteliilorRitmul si caracterul sincron al miscarilor cilililor permite transportul de substante la supraf. epiteliilor-- Miscarile propriu-zise se realizeaza prin intermediul dineineiMiscarile propriu-zise se realizeaza prin intermediul dineinei

B.B. Microdomeniul lateralMicrodomeniul lateral-- Microdomeniul lateral al unei celule epiteliale vine in contact cu microdomeniul lateral al celulelor Microdomeniul lateral al unei celule epiteliale vine in contact cu microdomeniul lateral al celulelor

adiacente, prin intermediul jonctiunilor intercelulare, structuri alcatuite din proteine numite molecule adiacente, prin intermediul jonctiunilor intercelulare, structuri alcatuite din proteine numite molecule de adeziune celularade adeziune celulara

-- Contactele moleculare au caracter reversibil si pot fi observate atat in tesuturi embrionare cat si la Contactele moleculare au caracter reversibil si pot fi observate atat in tesuturi embrionare cat si la adult, directionand migrarea, diferentierea si maturarea celuleloradult, directionand migrarea, diferentierea si maturarea celulelor

-- Microdomeniile laterale ale celulelor epiteliale adiacente stabilesc 2 tipuri de jonctiuni:Microdomeniile laterale ale celulelor epiteliale adiacente stabilesc 2 tipuri de jonctiuni:oo Stranse(bare terminale)Stranse(bare terminale)

oo ComunicanteComunicante

1.1. Jonctiuni stranseJonctiuni stranse oo Barele terminale reprezinta situsurile de atasare dintre celulele epitelialeBarele terminale reprezinta situsurile de atasare dintre celulele epiteliale

oo In MO apar ca niste structuri intens acidofile, punctiforme sau in forma de bara(din cauza In MO apar ca niste structuri intens acidofile, punctiforme sau in forma de bara(din cauza

localizarii lor la polul apical al celulelor si a configuratiei in forma de “bara” aceste structuri localizarii lor la polul apical al celulelor si a configuratiei in forma de “bara” aceste structuri poarta denumirea de poarta denumirea de bare terminalebare terminale))

oo in ME, prin intermediul jonctiunilor se realizeaza adeziunea intercelulara si in acelasi timp in ME, prin intermediul jonctiunilor se realizeaza adeziunea intercelulara si in acelasi timp

impermeabilitatea epiteliilorimpermeabilitatea epiteliiloroo componentele lor structurale se numesc complexe jonctionalecomponentele lor structurale se numesc complexe jonctionale

oo tipuri de jonctiuni:tipuri de jonctiuni:

jonctiuni oclusivejonctiuni oclusive – reprezentate de zonula occludens, numita si jonctiune stransa, – reprezentate de zonula occludens, numita si jonctiune stransa, localizata la polul apical al celulelor; realizeaza un inel in jurul acestui pol al celulei localizata la polul apical al celulelor; realizeaza un inel in jurul acestui pol al celulei epiteliale, fiind considerata o bariera in calea difuziunii intercelulareepiteliale, fiind considerata o bariera in calea difuziunii intercelulare

jonctiuni de ancorarejonctiuni de ancorare – reprezentate de – reprezentate de zonula adherenszonula adherens – o banda continua de adeziune ce inconjoara celula la nivelul – o banda continua de adeziune ce inconjoara celula la nivelul

microdomeniului lateralmicrodomeniului lateral macula adherensmacula adherens – sau desmozomii care se observa in anumite zone ale celulei, la – sau desmozomii care se observa in anumite zone ale celulei, la

nivelul suprafetelor lateralenivelul suprafetelor lateralea.a. Jonctiunile oclusiveJonctiunile oclusive

-- Zonula occludens este realizata de membranele celulelor adiacenteZonula occludens este realizata de membranele celulelor adiacente-- Zonula occludens nu este o structura continua si prezinta doar fuziuni focale ale membranelor celulareZonula occludens nu este o structura continua si prezinta doar fuziuni focale ale membranelor celulare-- Fuziunile st. real. de proteinele transmembranare(occludine,claudine si proteine de adez. jct-nala)Fuziunile st. real. de proteinele transmembranare(occludine,claudine si proteine de adez. jct-nala)-- Portiunea extracelulara a acesot proteine functioneaza ca un fermoar ce inchide spatiul intercelular Portiunea extracelulara a acesot proteine functioneaza ca un fermoar ce inchide spatiul intercelular

dintre 2 celule adiacente si formeaza o bariera impotriva difuziunii paracelularedintre 2 celule adiacente si formeaza o bariera impotriva difuziunii paracelulare---- Zonula occludens separa spatiul luminal de cel intercelular si de compartimentul conjunctiv(din Zonula occludens separa spatiul luminal de cel intercelular si de compartimentul conjunctiv(din

aceasta cauza transportul diferitelor subst prpin epiteliu se realizeaza prin 2 mecanisme: aceasta cauza transportul diferitelor subst prpin epiteliu se realizeaza prin 2 mecanisme: oo Transport transcelularTransport transcelular (prin celula epiteliala, pe calea plasmalema apicala, citoplasma, (prin celula epiteliala, pe calea plasmalema apicala, citoplasma,

plasmalema bazala)plasmalema bazala)oo Transport paracelular(prin zonula occludens)Transport paracelular(prin zonula occludens)

b.b. Jonctiunile de ancorareJonctiunile de ancorare-- Conecteaza ML(microdom lat) ale celulelor epiteliale adiacente cu ajutorul unor proteine membranar.Conecteaza ML(microdom lat) ale celulelor epiteliale adiacente cu ajutorul unor proteine membranar.-- Proteinele membranare se leaga de filamentele citoscheletului din citoplasma celulelor invecinateProteinele membranare se leaga de filamentele citoscheletului din citoplasma celulelor invecinate-- La nivelul microdomeniului lateral se identifica 2 tipuri de jonctiuni de ancorare:La nivelul microdomeniului lateral se identifica 2 tipuri de jonctiuni de ancorare:

oo Zonula adherensZonula adherens

oo Macula adherens(desmozomii)Macula adherens(desmozomii)

-- Anumite tipuri de jonctiuni de ancorare se mai intalnesc si la nivelul microdomeniului bazal cum ar fi Anumite tipuri de jonctiuni de ancorare se mai intalnesc si la nivelul microdomeniului bazal cum ar fi contactele focale si hemidesmozomiicontactele focale si hemidesmozomii

-- A.Zonula adherensA.Zonula adherens oo Realizeaza adeziunea laterala a celulelor epitelialeRealizeaza adeziunea laterala a celulelor epiteliale

oo Desi se formeaza prin fuziunea locala a celor 2 membrane citoplasmatice care vin in contact, Desi se formeaza prin fuziunea locala a celor 2 membrane citoplasmatice care vin in contact,

rezistenta este totusi limitatarezistenta este totusi limitataoo Este alcatuita din E-caderinaEste alcatuita din E-caderina

Portiunea citoplasmatica a E-caderinelor se leaga de catenine formand un complex Portiunea citoplasmatica a E-caderinelor se leaga de catenine formand un complex catenina-E-caderinacatenina-E-caderina

Acest complex interactioneaza cu vinculina si α-actinina si are un rol important nu Acest complex interactioneaza cu vinculina si α-actinina si are un rol important nu numai in adeziunea celulara ci si in polaritatea, diferentierea, migrarea, proliferarea si numai in adeziunea celulara ci si in polaritatea, diferentierea, migrarea, proliferarea si supravietuirea celulelor epitelialesupravietuirea celulelor epiteliale

oo In ME zonula adherens este o structura electronoclara ce se intinde pe o lungime de 15-20 nmIn ME zonula adherens este o structura electronoclara ce se intinde pe o lungime de 15-20 nm

-- B.Macula adherens(sau desmozomii)B.Macula adherens(sau desmozomii)

oo Reprezinta structuri importante de adeziune localizate pe fetele laterale ale celulelor epiteliale, Reprezinta structuri importante de adeziune localizate pe fetele laterale ale celulelor epiteliale,

realizand o structura puternica intre acestearealizand o structura puternica intre acesteaoo Initial au fost descrisi la nivelul epidermului unde desmozomii reprezinta singurele structuri de Initial au fost descrisi la nivelul epidermului unde desmozomii reprezinta singurele structuri de

atasareatasareoo In alte epitelii(simple columnare sau cubice), desmozomii alterneaza cu zonulele adherensIn alte epitelii(simple columnare sau cubice), desmozomii alterneaza cu zonulele adherens

oo Desmozomii sunt formati din membrana celulelor adiacenteDesmozomii sunt formati din membrana celulelor adiacente

oo Desmozomii nu sunt structuri continue in jurul intregii celule(spre deosebire de zonula Desmozomii nu sunt structuri continue in jurul intregii celule(spre deosebire de zonula

adherens), ci ocupa o zona limitata din membrana celularaadherens), ci ocupa o zona limitata din membrana celulara-- Proteinele transmembranare(cunoscute sub numele de molecule de adeziune celulara[CAMs]Proteinele transmembranare(cunoscute sub numele de molecule de adeziune celulara[CAMs]

oo Sunt componente esentiale ale jonctiunilor de ancorareSunt componente esentiale ale jonctiunilor de ancorare

oo Domeniile extracelulare ale CAMs din celulele invecinate se conecteaza intre ele iar domeniile Domeniile extracelulare ale CAMs din celulele invecinate se conecteaza intre ele iar domeniile

lor intracelulare stabilesc legaturi prin intermediul unor proteine cu componente ale citosch.lor intracelulare stabilesc legaturi prin intermediul unor proteine cu componente ale citosch.oo Datorita interrelatiilor cu citoscheletul, CAMS controleaza si regleaza adeziunea, proliferarea siDatorita interrelatiilor cu citoscheletul, CAMS controleaza si regleaza adeziunea, proliferarea si

migrarea celularamigrarea celulara

oo Cele 50 de molecule de adeziune sunt grupate in 4 clase pe baza structurii lor moleculare:Cele 50 de molecule de adeziune sunt grupate in 4 clase pe baza structurii lor moleculare:

CaderineleCaderinele – care se leaga prin domeniile extracelulare de moleculele de acelasi tip – care se leaga prin domeniile extracelulare de moleculele de acelasi tip IntegrineleIntegrinele – reprezentate de numeroase moleculare alcatuite din 2 subunitati GP – reprezentate de numeroase moleculare alcatuite din 2 subunitati GP SelectineleSelectinele – exprimate la nivelul celulelor endoteliale si al leucocitelor cu rol in – exprimate la nivelul celulelor endoteliale si al leucocitelor cu rol in

medierea recunoasterii celula endoteliala-neutrofilmedierea recunoasterii celula endoteliala-neutrofil Superfamilia imunoglobulinelorSuperfamilia imunoglobulinelor alcatuita din: alcatuita din:

moleculele de adeziune intercelulara(ICAM)moleculele de adeziune intercelulara(ICAM) Moleculele de adeziune celula-celula(C-CAM)Moleculele de adeziune celula-celula(C-CAM) Moleculele de adeziune a celulelor vasculare(VCAM)Moleculele de adeziune a celulelor vasculare(VCAM) Moleculele de adeziune celula endoteliala – trombocit(PECAM)Moleculele de adeziune celula endoteliala – trombocit(PECAM)

2.2. Jonctiuni comunicanteJonctiuni comunicante-- Sunt reprezentate de jonctiunile de tip gap(nexus) si macula communicansSunt reprezentate de jonctiunile de tip gap(nexus) si macula communicans-- Cele 2 sunt singurele structuri ce permit trecerea diferitelor molecule de la o celula la altaCele 2 sunt singurele structuri ce permit trecerea diferitelor molecule de la o celula la alta-- Jonctiunile tip gap :Jonctiunile tip gap :

oo realizeaza legaturi intre celulele a caror activitate trebuie corelata cum ar fi celulele epiteliale realizeaza legaturi intre celulele a caror activitate trebuie corelata cum ar fi celulele epiteliale

dar si celulele musculare ale intestinului, ale vaselor si ale inimiidar si celulele musculare ale intestinului, ale vaselor si ale inimiioo sunt formate din acumulari de pori si de canale transmembranaresunt formate din acumulari de pori si de canale transmembranare

oo sunt alcatuite din conexonisunt alcatuite din conexoni

conexonii dintr-o celula se conecteaza la conexonii celulei invecinate=>jonctiune gapconexonii dintr-o celula se conecteaza la conexonii celulei invecinate=>jonctiune gapoo astfel, fiecare jonctiune gap este alcatuita din 12 conexineastfel, fiecare jonctiune gap este alcatuita din 12 conexine

oo iar conexinele constituie o familie de proteine transmembranare ce cuprinde 21 de membriiar conexinele constituie o familie de proteine transmembranare ce cuprinde 21 de membri

-- Faldurile microdomeniului lateral de membranaFaldurile microdomeniului lateral de membrana

oo Faldurile de suprafata laterala sunt reprezentate de procese membrano-citoplasmatice care Faldurile de suprafata laterala sunt reprezentate de procese membrano-citoplasmatice care

realizeaza interdigitatii cu celulele vecine, crescand suprafata de schimb dintre celulerealizeaza interdigitatii cu celulele vecine, crescand suprafata de schimb dintre celuleoo Datorita invaginatiilor si interdigitatiilor, supraf. lat. ale unor celule epiteliale pot fi neregulateDatorita invaginatiilor si interdigitatiilor, supraf. lat. ale unor celule epiteliale pot fi neregulate

oo Aceste falduri sunt mai evidente la celulele implicate in transportul rapid de fluide(epiteliu Aceste falduri sunt mai evidente la celulele implicate in transportul rapid de fluide(epiteliu

intestinal, epiteliul vezicii biliare)intestinal, epiteliul vezicii biliare)

C.C. Microdomeniul bazalMicrodomeniul bazal-- Se caracterizeaza prin prezenta:Se caracterizeaza prin prezenta:

oo Jonctiunilor celula-matrice extracelulara, reprezentate de hemidesmozomi si adeziuni focaleJonctiunilor celula-matrice extracelulara, reprezentate de hemidesmozomi si adeziuni focale

oo Faldurilor MB care cresc suprafata de contact dintre celula si matricea extracelularaFaldurilor MB care cresc suprafata de contact dintre celula si matricea extracelulara

oo Membranei bazale, structura specializata dispusa intre tesutul epitelial si cel conjunctivMembranei bazale, structura specializata dispusa intre tesutul epitelial si cel conjunctiv

1.1. Jonctiunile celula-matrice extracelularaJonctiunile celula-matrice extracelulara-- Organizarea celulelor epiteliale depinde de prezenta matricei extracelulare la polul bazal al celulelorOrganizarea celulelor epiteliale depinde de prezenta matricei extracelulare la polul bazal al celulelor-- Jonctiunile de ancorare mentin integritatea morfologica a interfetei epiteliu-tesut conjunctivJonctiunile de ancorare mentin integritatea morfologica a interfetei epiteliu-tesut conjunctiv-- In functie de tipul filamentelor citoscheletale ancorate la MB deosebim:In functie de tipul filamentelor citoscheletale ancorate la MB deosebim:

oo Adeziunile focale – pentru filamentele de actinaAdeziunile focale – pentru filamentele de actina

oo Hemidesmozomii – pentru filamentele intermediareHemidesmozomii – pentru filamentele intermediare

-- Adeziunile focaleAdeziunile focale oo Au rol important in migrarea celulelor epiteliale in timpul vindecarii ranilorAu rol important in migrarea celulelor epiteliale in timpul vindecarii ranilor

oo Sunt alcatuite din:Sunt alcatuite din:

o fata citoplasmatica(la care se leaga filamente de actina)o fata citoplasmatica(la care se leaga filamente de actina) o regiune transmembranarao regiune transmembranara o fata extracelulara care se ataseaza la proteinele matricei extracelulareo fata extracelulara care se ataseaza la proteinele matricei extracelulare

oo Integrinele sunt principalele proteine care formeaza adeziunile focaleIntegrinele sunt principalele proteine care formeaza adeziunile focale

-- HemidesmozomiiHemidesmozomii oo Realizeaza adeziunea celulelor epiteliale la MBRealizeaza adeziunea celulelor epiteliale la MB

oo Apare la nivelul acelor epitelii care necesita o fixare puternica la t. conj. subiacentApare la nivelul acelor epitelii care necesita o fixare puternica la t. conj. subiacent

oo Prezinta o structura similara desmozomilor, fiind observati in epiteliile supuse abraziunii Prezinta o structura similara desmozomilor, fiind observati in epiteliile supuse abraziunii

(epiderm, epiteliu corneean, mucoasa esofagiana, orala, vaginala)(epiderm, epiteliu corneean, mucoasa esofagiana, orala, vaginala)-- Faldurile microdomeniului bazal de membranaFaldurile microdomeniului bazal de membrana

oo Faldurile suprafetelor bazale sunt invaginari si evaginari ale suprafetelor celulei care realizeaza Faldurile suprafetelor bazale sunt invaginari si evaginari ale suprafetelor celulei care realizeaza

interdigitatii cu structurile similare ale celulelor adiacenteinterdigitatii cu structurile similare ale celulelor adiacenteoo Diferentierile suprafetei bazale sunt mai evidente in tesuturile unde transportul activ de Diferentierile suprafetei bazale sunt mai evidente in tesuturile unde transportul activ de

molecule este intens(celulele tubulare renale, celulele epiteliului intestinal, celulele epiteliilor molecule este intens(celulele tubulare renale, celulele epiteliului intestinal, celulele epiteliilor ductelor excreto-secretoare ale glandelor salivare)ductelor excreto-secretoare ale glandelor salivare)

MEMBRANA BAZALAMEMBRANA BAZALA-- Epiteliile sunt atasate la tesutul conjunctiv subiacent prin intermediul MBEpiteliile sunt atasate la tesutul conjunctiv subiacent prin intermediul MB

-- MB reprezinta stratul de grosime variabila de la nivelul microdomeniului bazal al celulelor epiteliale, MB reprezinta stratul de grosime variabila de la nivelul microdomeniului bazal al celulelor epiteliale, fiind procesul de sinteza comun al celulelor epiteliale si conjunctivefiind procesul de sinteza comun al celulelor epiteliale si conjunctive

-- In coloratia HE, MB este evidentiata in putine organe, unde este foarte groasa(trahee, cornee)In coloratia HE, MB este evidentiata in putine organe, unde este foarte groasa(trahee, cornee)-- Majoritar, evidentierea se realizeaza prin saruri de argint si datorita GP din structura ei este PAS+Majoritar, evidentierea se realizeaza prin saruri de argint si datorita GP din structura ei este PAS+-- Dpdv imunohistochimic, se evidentiaza cu anticorpi anti-laminina si anti-colagen tip IVDpdv imunohistochimic, se evidentiaza cu anticorpi anti-laminina si anti-colagen tip IV-- Polul bazal al celulelor epiteliale se ataseaza de MB cu ajutorul hemidesmozomilorPolul bazal al celulelor epiteliale se ataseaza de MB cu ajutorul hemidesmozomilor-- In ME:In ME:

oo MBun strat electronodens dispus intre epiteliu si tesutul conjunctiv(s.n. lamina bazala)MBun strat electronodens dispus intre epiteliu si tesutul conjunctiv(s.n. lamina bazala)

oo Lamina bazala(sau lamina densa) este formata din laminina, colagen tip IV, PG si GPLamina bazala(sau lamina densa) este formata din laminina, colagen tip IV, PG si GP

oo Intre lamina bazala si celulele epiteliale se afla o zona electronoclara numita lamina lucidaIntre lamina bazala si celulele epiteliale se afla o zona electronoclara numita lamina lucida

oo Pe fata conjunctiva a laminei bazale se afla lamina reticularis formata din fibrele de Pe fata conjunctiva a laminei bazale se afla lamina reticularis formata din fibrele de

ancorare(colagen tip IX) care se extind in matricea conjunctiva si se ataseaza fibrelor de ancorare(colagen tip IX) care se extind in matricea conjunctiva si se ataseaza fibrelor de reticulina din constitutia tesutului conjunctivreticulina din constitutia tesutului conjunctiv

-- MB este alcatuita din 4 tipuri principale de substante iar prin analiza MB izolate din epiteliile renale, MB este alcatuita din 4 tipuri principale de substante iar prin analiza MB izolate din epiteliile renale, pulmonare si corneene s-au demonstrat aprox. 50 de proteine:pulmonare si corneene s-au demonstrat aprox. 50 de proteine:

oo Colagen(IV si IX)Colagen(IV si IX)

oo LamininaLaminina

oo GP(entactina si fibronectina)GP(entactina si fibronectina)

oo PG(heparan sulfat, condroitin sulfat)PG(heparan sulfat, condroitin sulfat)

-- Aceste proteine sunt sintetizate de celule epiteliale si de alte celule care sunt inconjurate de o lamina Aceste proteine sunt sintetizate de celule epiteliale si de alte celule care sunt inconjurate de o lamina bazala(celulele musculare, adipocitele si celulele Schwann)bazala(celulele musculare, adipocitele si celulele Schwann)

-- Imediat sub MB se afla un strat de fibrile mici, formate din colagen tip III, fibrele de reticulinaImediat sub MB se afla un strat de fibrile mici, formate din colagen tip III, fibrele de reticulina-- Exista cateva structuri responsabile pentru atasarea MB la tesutul conjunctiv subiacentExista cateva structuri responsabile pentru atasarea MB la tesutul conjunctiv subiacent

oo Fibrele de ancorare(colagen tip VII)Fibrele de ancorare(colagen tip VII) – care se gasesc de obicei in apropierea hemidesmozomilor – care se gasesc de obicei in apropierea hemidesmozomilor

oo Microfibrilele de fibrilinaMicrofibrilele de fibrilina – ataseaza lamina densa la fibrele elastice – ataseaza lamina densa la fibrele elastice

-- Functiile MB sunt multiple si complexe, cele mai importante fiind:Functiile MB sunt multiple si complexe, cele mai importante fiind:oo Atasare structuralaAtasare structurala – fiind o structura interpusa intre celulele epiteliale si cele conjunctive – fiind o structura interpusa intre celulele epiteliale si cele conjunctive

oo CompartimentareCompartimentare – delimitand epiteliul de t. conj., vasele sanguine si nervi – delimitand epiteliul de t. conj., vasele sanguine si nervi

oo FiltrareFiltrare – proces care se realizeaza tipic la nivelul corpusculilor renali, unde plasma este filtrata – proces care se realizeaza tipic la nivelul corpusculilor renali, unde plasma este filtrata

prin MB a capilarelor glomerulare pentru a ajunge in spatiul urinarprin MB a capilarelor glomerulare pentru a ajunge in spatiul urinaroo Inductia polaritatiiInductia polaritatii – determinand arhitectura epiteliala caracteristica – determinand arhitectura epiteliala caracteristica

oo Suport pentru regenerareSuport pentru regenerare – resturile MB care persista dupa injurie fiind utilizate pentru – resturile MB care persista dupa injurie fiind utilizate pentru

refacerea structurii membranare normalerefacerea structurii membranare normale