Teste Rezolvate Pentru Examen La Dreptul Contraventional

download Teste Rezolvate Pentru Examen La Dreptul Contraventional

of 41

description

Teste Rezolvate Pentru Examen La Dreptul Contraventional

Transcript of Teste Rezolvate Pentru Examen La Dreptul Contraventional

  • Testul 1Subiectul I: Cauzele care inlatura raspunderea contraventionala1.1Conform art 26 CCA cauzele care inlatura raspunderea contraventionala sunt :

    Renuntarea benevola la savirsirea contraventiei Contraventia neinsemnata,tentativa. Impacarea victimei cu faptuitorul. Prescriptia raspunderii contraventionale. Amnistia.

    1.2.Specificul Cauzelor.Renuntarea benevola la savirsirea este renuntare benevola la savirsirea

    contraventiei incetarea actiunii indreptata nemijlocit spre savirsirea contraventiei dacapersoana este constienta de posibilitatea finalizarii faptei.

    Contravenia nensemnat, tentativa- n cazul contraveniei nensemnate, organul(persoana cu funcie de rspundere) mputernicit s rezolve cazul poate nlturarspunderea contravenional limitndu-se la adresarea unei observaii verbalefptuitorului.Se consider nensemnat tentativa de contravenie sau contravenia pentrucare prezentul cod prevede n calitate de sanciune maxim aplicarea unei amenzi de pnla 10 uniti convenionale.

    mpcarea victimei cu fptuitorul- Procesul contravenional pornit nceteaz ncazul mpcrii victimei cu fptuitorul n contraveniile prevzute la art.78 de ex,(vatamarea intentionata uoara a integritatii corporale). mpcarea este personal. Pentrupersoanele lipsite de capacitate de exerciiu, mpcarea se face de reprezentanii lor legali.Persoanele cu capacitate de exerciiu limitat se pot mpca cu ncuviinareareprezentanilor lor legali.

    Prescripia rspunderii contravenionale-Prescripia nltur rspundereacontravenional.Termenul de prescripie a rspunderii contravenionale este de 3luni.Termenul de prescripie curge de la data svririi contraveniei.n cazul contravenieicontinue i contraveniei prelungite, termenul de prescripie curge de la data svririiultimei aciuni sau a inaciunii.Prescripia executrii sanciunii contravenionale este de unan.Se consider c nu a fost supus rspunderii contravenionale contravenientul:a cruirspundere contravenional a fost nlturat;care a executat integral sanciunea;n a cruiprivin procesul contravenional a ncetat.

    Amnistia-Amnistia este actul care are ca efect nlturarea rspunderiicontravenionale i a executrii sanciunii contravenionale, reducerea sau comutareasanciunii contravenionale.Amnistia nu are efecte asupra msurilor de siguran i niciasupra drepturilor victimei.

    1.3.Deosebirea dintre cauzele care inlatura raspunderea contraventionala si cele care

    exclud sau influenteaza la aplicarea raspunderii contraventionale,deriva insai din conditiadeja mentionata,adica putem spune ca unele inatura caracterul contraventional a l faptei,pecind altele inlatura raspunderea contrav precum si influenteaza la aplicarea raspunderiicontrav.

    O alta deosebire ar fi ca inlaturarea raspunderii contrav,nu duce la inlaturareacaracterului contraventional al faptei,ci doar inlatura aplicarea sau executarea sanctiunii,pecind cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei,sunt acele cauze,prinintermediul carora,fapta contraventionala nu mai este considerata contraventie.

    Daca e sa ne referim la cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderiicontravetnionale,acestea,prin calitatea lor au menirea,ori de a inaspri sanctiunea

  • contrav,ori de a o usura,luind in consideratie anumite criterii.Subiect 22.1 Notiunea si caracteristica executarii hotaririlor cu privire la sanctiunile

    aplicabile si ca complimentare.2.1 Executarea hotaririi cu privire la aplicarea sanctiunii contrav constituie ultima faza aprocedurii contraventionale,faza in care se realizeaza sanctiunile contraventionale,aplcatesi totodata se constata eficacitatea procesului contraventional jurisdictional.Procedura executarii sanctiunilor contraventionale reprezinta un complex de

    activitati speciale care un sint decit forme si metode de realizare a deciziei,cu privire laaplicarea sanctiunii contrav.2.2Privarea de dreptul dea detine anumite functii sau dea desfasura anumitaactivitate.Executarea acestor sanctiuni se asigura de catre oficiul de executare pe a caruiraza teritoriala isi desfasoara activitatea sau isi are domiciliul contravenientului,fie sediulpers jur. Contraveniente.Oficiul de executare trimite hotarirea jut organului abilitat cudreptul dea dispune eliberareae contravenientului din functie sau deai interzice exercitareaunei activitate,care este obligat in 3 zile pu pers fiz si 10 zile pentru persoana juridica,saadopte actul de eliberare din functie sau de interzicere a desfasurarii unei activitati,siimpreuna cu hotarirea jud sa o trimita oficiului de executare.Privarea de dreptul special consta in interzicerea pers dea conduce vehicule si de a detinearma si portarma.In cazul dat ares loc confiscarea obiectului care a constituit instrumentulcomiterii contraventiei.Poate fi confiscat doar obiectul ce se afla in proprietate privata.O alta sanctiune complimentara este aplicarea punctelor de penalizare care se aplicaconducatorilor de vehicule vinovate de savirsirea unei contraventii.Punctele de penalizarese aplica odata cu sanctiunea principala,de ex amenda.Modul de evidenta a punctelor depenalizare si modul de asigurare a accesului titularului de permis de conducere lainformatia despre punctele de penalizare se stabileste de guvern.Punctele de penalizare seanuleaza dupa expirarea 6 luni dupa aplicarea lor,sau la data privarii dea conduce vehiculeprin hotarire judecatoreasca.Expulzarea se aplica drept sanctiune contraventionala fata de cetatenii straini sau fata deapatrizi pentru comiterea unor contrav ce incalca ordinea publica sau orinduirea destat.Expulzarea se executa de catre organele afacerilor interne.Instanta de judecataexpediaza hotarirea privind expulzarea cetateanului strain sau apatridului la organulafacerilor interne in a carui raza a fost retinuta ori domiciliaza pers vinovata.2.3 Scopul distinct al sanctiunii contraventionale este integrarea sociala a celor ce suntin conflict cu legea,precum ca si faptul ca la stabilirea sanctiunii contraventionale,trebuiesa se tina cont de caracterul prejudiciabil al faptei si caracteristicile pe care le prezintapersonalitatea faptuitorului.

    Astfel tinind cont de cele sus mentionate,putem afirma ca legislatia privindexecutarea hotaririlor judecatoresti cu privire la sanctiunile contaventionale aplicabile sica complimentare,are un grad destul de avansat,deoarece,conducindune de prevederilelegislatiei,observam ca executarea sanctiunilor contraventionale are loc prin mijloacedestul de satisfacatoare,care nicidecum nu au ca scop indimidareasau pricinuirea carorvaprejudicii contravenientului.

    Dupa cum am observa la executarea hotaririi judecatoresti se ia in consiuderatiespre exemplu,starea in care se afla persoana contravenientului,ma refer la privarea dedreptul dea conduce vehicule,care,conform CCA nu poate fi aplicata persoanei cudizabilitati care foloseste vehicului ca unic mijloc de transport,cu anumite exceptii.

    O particularitate negativa a legislatie in acest sens ar fi faptul ca punctele depenalizare expira in termen de 6 luni,de la data aplicarii lor.Astfel contravenientul poate fiintro oarecare masura incurajat de savirsirea unor contraventii in sens ca nu va avea preamult de suferit,stiind ca aceste puncte spre exemplu,a caror numar maxim stabilit de

  • guvern ar putea duce la ridicarea permisului de conducere,urmeaza sa expire dupa anumitaperioada.Test.2Subiect 1

    1.1 Conform CCA ,cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contrav,adicacare au efec asupra marimii sanctiunii contraventioanale sunt: circumstantele atenuante sicircumstantele agravante.Astfel,urmeaza sa le mentionam pe fiecare in parte(mai jos)1.2 Conform Art 42 CCA La aplicarea sanciunii contravenionale fa de persoana a creivinovie este dovedit se consider circumstane atenuante: a) prevenirea consecinelor prejudiciabile sau repararea benevol a prejudiciului; b) contribuia la descoperirea contraveniei; c) svrirea contraveniei ntr-un concurs de mprejurri personale sau familiale; d) svrirea contraveniei de ctre un minor, o femeie gravid sau o persoan carentreine copil cu vrsta de pn la 8 ani; e) aciunile ilegale sau imorale ale victimei care au provocat contravenia.Conform art 43,La aplicarea sanciunii contravenionale fa de persoana a crei vinovieeste dovedit se consider circumstane agravante: a) continuarea comportrii ilicite, contrar somaiei de a se pune capt unei astfel decomportri; b) svrirea contraveniei de ctre o persoan anterior sancionat contravenional saucondamnat ale crei antecedente nu au fost stinse; c) instigarea sau atragerea minorilor la svrirea contraveniei; d) svrirea contraveniei de ctre un grup de persoane; e) svrirea contraveniei profitndu-se de condiiile unor calamiti naturale sau alealtor stri excepionale; f) svrirea contraveniei n stare de ebrietate produs de alcool sau de alte substane.Instana de judecat este n drept, n funcie de caracterul contraveniei, s nu considereaceast circumstan ca agravant; g) svrirea contraveniei fa de un minor, de o femeie, de o persoan n etate sau fade o persoan care se afl n imposibilitatea de a se apra.

    Circumstantele agravante poarta un caracter exhaustiv.1.3. Deosebirea dintre cauzele care inlatura raspunderea contraventionala si cele careexclud sau influenteaza la aplicarea raspunderii contraventionale,deriva insai din conditiadeja mentionata,adica putem spune ca unele inatura caracterul contraventional a l faptei,pecind altele inlatura raspunderea contrav precum si influenteaza la aplicarea raspunderiicontrav.O alta deosebire ar fi ca inlaturarea raspunderii contrav,nu duce la inlaturareacaracterului contraventional al faptei,ci doar inlatura aplicarea sau executarea sanctiunii,pecind cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei,sunt acele cauze,prinintermediul carora,fapta contraventionala nu mai este considerata contraventie.Daca e sane referim la cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderiicontravetnionale,acestea,prin calitatea lor au menirea,ori de a inaspri sanctiuneacontrav,ori de a o usura,luind in consideratie anumite criterii.Subiect 2. 2.1 Executarea hotaririi cu privire la aplicarea sanctiunii contrav constituie ultima faza aprocedurii contraventionale,faza in care se realizeaza sanctiunile contraventionale,aplcatesi totodata se constata eficacitatea procesului contraventional jurisdictional.

    Procedura executarii sanctiunilor contraventionale reprezinta un complex deactivitati speciale care un sint decit forme si metode de realizare a deciziei,cu privire laaplicarea sanctiunii contrav.2.2 Avertisemtnul este o sanctiune cu caracter moral,si intervine in cazurile in care fapta e

  • demica importanta,iar organul apreciaza ca cel ce a savirsito nu o va mairepeta.Avertismentul se aplica in scris,si se transmite persoanei sanctionate,contrasemnatura.Amenda-sanctiune pecuniara.Executarea amenzii se poate face pe 2 cai:de bunavoie,decatre contravenient si fortat,de catre organele de executare a sanctiuniicontraventionale.Amenda se achita de contravenien in mod benevol in termen de 30zile.Este in drept sa achite jumatate de suma stabilita daca pers o achita in cel mult 72ore.In cazul in cazul executarii fortate a amenzii,instante jud dupa expirarea 30 zile,trimitein oficial de executare,titlu executoriu pu incasarea silita a amenzii.In scopul asigurariiexecutarii silite a sanctiunii sub forma de amenda ,Ofic de exec,verifica mijloacele banestide pe conturile pers fiz sau jur,si prezinta dispozitia de incasare institutiei financiarerespective pu a ridica suma de bani.Instanta jud este informata in termen de 15 zile la persfiz si 5 zile la pers jur despre executarea hotaririi ei.In cazu cin persoanele de la 16-18 anisavirsesc contraventii,amenda se percepe de a parinti,daca minorii un au mijloacefinanciare.Executarea sanctiunii muncii neremunerate in folosul comunitatii-Dupapronuntarea hotaririi jud,presedintele sedintei de judecata explica esenta sanctiunii munciineremunerate in folosum comunitatii,fapt care se consemneaza in procesul verbal alsedintei de judecata.Persoana sanctionata depune in scris un angajament prin care seobliga sa se prezinte in 10 zile la oficiul de executare in a carui raza teritoriala isi aredomiciliul.In cazul ca contravenientul nu indeplineste obligatiile respective,oficiul deexecutare trimite instantei un demers prin care se cere inlocuirea muncii neremunerate cuarest contraventional.Arestu e cea mai aspra sanctiune contraventionala si se aplica incazuri exceptionale pentru cele mai grave contraventii pe un termen de 30 zile numai decatre intstanta de judecata.Decizia in arest contraventional se pune in executare imediatdupa pronuntarea hotaririi jud.Executarea acestei sanctiuni se asigura de catre penitenciarein conditiile stabilite pentru regim initial intrun tip semiinkis.Arestul nu se aplica femeilorgravide ,minorilor,invalizilor dradul 1 si2 militarilor,femeilor cu copii pina 12 ani.2.3Scopul distinct al sanctiunii contraventionale este integrarea sociala a celor ce sunt inconflict cu legea,precum ca si faptul ca la stabilirea sanctiunii contraventionale,trebuie sase tina cont de caracterul prejudiciabil al faptei si caracteristicile pe care le prezintapersonalitatea faptuitorului.Astfel tinind cont de cele sus mentionate,putem afirma calegislatia privind executarea hotaririlor judecatoresti cu privire la sanctiunilecontaventionale aplicabile si ca complimentare,are un grad destul deavansat,deoarece,conducindune de prevederile legislatiei,observam ca executareasanctiunilor contraventionale are loc prin mijloace destul de satisfacatoare,care nicidecumnu au ca scop indimidareasau pricinuirea carorva prejudicii contravenientului.

    Dupa cum am observa la executarea hotaririi judecatoresti se ia in consiuderatiespre exemplu,starea in care se afla persoana contravenientului,ma refer la arestulcontraventional,care,conform CCA nu poate fi aplicat femeilor gravide,invalizilor degradul 1 si 2,militarilor,femeilor ce au copii pina la 8 ani etc,ceea ce e si normal insa olacuna cred ca o constituie faptul ca in aceasta categorie nu intra minorii,fapt ce arata calor li se aplica arestul contraventional.Insa cred eu ca este o masura prea aspra,cred ca artrebui sa se puna accentul pe o masura educativa nu de contstringere.

    Ideea este ca doctrina include minorii in aceasta categorie,insa CCA art 38al6 nuprevede acest fapt.La Fel si in cazul muncii neremunerate in folosul comunitatii,nu sestipuleaza nimic despre minori,insemnind ca acestia pot fi supusi unei astfel desanctiuni...Cred eu ca o masura educativa ar fi mai binevenita,mai ales pentru atingereascopurilor legii contraventionale.O particularitate pozitiva a legislatie in acest sens ar fi faptul ca legiuitorul ofera posibilitatea contravenientului sa achite amenda in jumatate inanumit termen,fapt ce deasemenea este in favoarea persoanei vinovate.

  • Test nr.3Subiectul 1: Delimitarea rsunderii contravenionale de alte forme de rspundere juridic1.1 Identificai criteriile de delimitare a rspunderii contravenionale de alte forme derspundere juridic.Pentru a o caracteristic mai ampl a delimitrii rsp.contrv de alte forme de rsp.juridic ,este nevoie de menionat criteriile comform crora facem delimitarea , acestea fiind :1.temeiul raspunderii. ( componena infraciunii = rspunderea penal , executareanecuvenit sau neglijent a obligaiilor de serviciu = rspunderea disciplinar , svrirea cuvinovie a unei fapte prejudiciabile cu un grad de perciol social mai periculos cainfraciunea = rspunderea contrv.)2.caracteristica subiectelor (persoan fizic = rspunderea disciplinar , persoan fizic saujuridici = rspunderea penal i contravenional)3.caracterul sanctiunii ( de ordin moral = rspunderea disciplinar , de ordin material =rspunderea civil i penal , de ordin material i moral = rspunderea contravenional)1.2 Stabilii delimitarea rsp. contrav. de alte forme de rsp. juridic conformcriteriilor Spre deosebire de raspundere desciplinar care are ca temei abordarea disciplinei iar casubiect al raspunderii apare persoana fizic pe care o numim angajat , rspundereacontraventionala are ca temei comiterea unei contraventii si subiect al raspunderii poate fipersoana fizica care nu se afla in raport de subordonare ierarhica, precum si persoana juridicacu exceptia autoritatii si institutiei publice. sanctiunea disciplinara poarta in temei un caractermoral iar cele contraventionale-caracter precuniar.Raspunderea civila are ca temei delictul civil rezultat din neexecutarea obligatiilor aferenteraporturilor civile sau cauzarea de prejudicii. Cercul de subectii a raspunderii civile este unuldintre cele mai larg comparativ cu subiectele raspunderii contraventionale care au un caractermai restrins. Ca si in cazul raspunderii materiale la raspunderea civila, sanctiunile constau inrepararea prejudiciilor material precum si prejudiciului moral in cazul persoanei fizice, spedeosebire de sanctiunea contraventionala care poarta un caracter mai complex acesteaformind un sistem ce permite substituirea reciproca. Raspunderea penala este cea mai severa forma de raspundere juridica care are ca temeicomiterea infractiunilor aceasta reprezentind o fapta mai social periculoas comparativ cucontraventia subiectele raspunderii penale sunt aproximativ similare cu cele ale raspunderiicontraventionale exceptie fiind virsta persoanei posibile de raspundere, precum si faptul cade la raspunderea contraventionala sunt exceptate nu doar autoritatea publica dar si institutiapublica. In cazul pedepsilor penale predomina privarea de libertate. Raspundereacontraventionala ocupa un loc dinstinct in cadrul raspunderii juridice deosebinduse de alteforme de raspundere juridice .1.3 Apreciai locul i rolul rspunderii contravenionale n sistemul rspunderiijuridice.Rspunderea contravenional este prevzut de ctre Codul Contravenional al RepubliciiMoldova .Rspunderea contravenional are sarcina de a ocrotivalorilesociale, personalitatea,drepturile i interesele legitime ale persoanelor fizice i juridice, proprietatea, ornduirea destat iordineapublic, precumi de a depista, preveni i lichida contraveniile administrativei consecinelelor, de contribui la educarea cetenilor in spiritul ndeplinirii intocmai alegilor.Astfel , menionm c rspunderea contravenional i are pe merit un loc de vaz ncadrul legislativ alturi de celelalte forme de rspundere juridic . Faptul c rspundereacontravenional are un caracter mai blnd n comparaie cu rspunderea penal (gradulprejudiciabil mai nensemnat, pericolul social cu un nivel mai jos, pedeapsa vdit maiblnd) deloc nu face acceptabil opinia c ar avea un alt loc n cadrul legislativ sau avndunul de o importan mai minuscul , ambele forme de rspundere juridic au pretext legal,funcioneaz n baza legii, au scopuri practic identice i prezint un temei legal sau prghii

  • legale prin care cetenii vor fi pedepsii pentru faptele sale prejudiciabile indiferent degradul de pericol social. Aadar, principiile de baz, comune mai multor forme de rspunderejuridic (umanismului, democratismului, legalitii n faa legii i a autoritilor publice),permit rspunderii contravenionale de a se plasa n cadrul sistemului legislativ, pe poziii deegalitate cu celelalte forme de rspundere juridic . Subiectul 2: Noiunea i caracteristica general a executrii hotrrii cu privire lasanciunea contrav2.1 Definii i cracterizai faza executrii hotrrii cu privire la sanciuneacontravenional.Executarea hotaririi cu privire la aplicarea sanctiunii contrav constituie ultima faza aprocedurii contraventionale,faza in care se realizeaza sanctiunile contraventionale,aplcatesi totodata se constata eficacitatea procesului contraventional jurisdictional.Procedura executarii sanctiunilor contraventionale reprezinta un complex de activitatispeciale care un sint decit forme si metode de realizare a deciziei,cu privire la aplicareasanctiunii contravenionale.2.2 Definii i caracterizai etapele executrii hotrrii cu privire la sanciuneacontravenionalCe ine de executarea hotrrilor judectoreti etapele difer pentru fiecare contravenie nparte. Deci nu putem vorbi despre etape generale ce sunt caracteristice tuturorcontraveniilor. Astfel;1) Executarea privrii de dreptul de a exercita o anumit activitate sau de a deine oanumit funcie se asigura de catre oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isidesfasoara activitatea sau isi are domiciliul contravenientului, fie sediul persoanei juridicecontraveniente. Oficiul de executare trimite hotarirea judectoreasc organului abilitat cudreptul dea dispune eliberareae contravenientului din functie sau de ai interzice exercitareaunei activiti, care este obligat in 3 zile pentru pers .fizic si 10 zile pentru cea juridica, saadopte actul de eliberare din functie sau de interzicere a desfasurarii unei activitati, siimpreuna cu hotarirea jud sa o trimita oficiului de executare.2) Expulzarea se executa de catre organele afacerilor interne. Instanta de judecataexpediaza hotarirea privind expulzarea cetateanului strain sau apatridului, la organulafacerilor interne in a carui raza a fost retinuta ori domiciliaza pers vinovata.3) n cazul amenzii hottrea judectoreasc este pronunat doar dup ce contravenientulrefuz s o achite de bun voie timp de 30 e zile. Astfel, judectoria trimite la oficiul deexecutare, titlu executoriu pentruu incasarea silita a amenzii. In scopul asigurariiexecutarii silite a sanctiunii sub forma de amenda ,Oficiul de executare, verificamijloacele banesti de pe conturile persoanei fizice sau juridice i prezinta dispozitia deincasare institutiei financiare respective pentru a ridica suma de bani. Instantajudecatoreasca este informata in termen de 15 zile la persoana fizica si 5 zile la persoanajuridica, despre executarea hotaririi ei. In cazul cind persoanele de la 16-18 ani savirsesccontraventii,amenda se percepe de a parinti, daca minorii un au mijloace financiare.4) Referitor la munca neremunerata n folosul comunitii, dupa pronuntarea hotaririijudecatoresti, presedintele sedintei de judecata explica esenta sanctiunii munciineremunerate in folosul comunitatii, fapt care se consemneaza in procesul verbal alsedintei de judecata. Persoana sanctionata depune in scris un angajament prin care seobliga sa se prezinte in 10 zile la oficiul de executare in a carui raza teritoriala isi aredomiciliul. In cazul ca contravenientul nu indeplineste obligatiile respective, oficiul deexecutare trimite instantei un demers prin care se cere inlocuirea muncii neremunerate cuarest contraventional.5) Decizia pentru arestul contraventional se pune in executare imediat dupa pronuntareahotaririi judecatoresti. Executarea acestei sanctiuni se asigura de catre penitenciare inconditiile stabilite pentru regim initial intrun tip semi-nchis. Arestul nu se aplica femeilorgravide , minorilor, invalizilor gradul I i II, militarilor, femeilor cu copii pina 12 ani.

  • 2.3 Apreciai importana executrii hotrrii cu privire la sanciuneacontravenional.Executarea hottrii judectoreti cu privire la contravenie este ultima i cea maiimportant faz a procesului contravenional. Prin intermediul ei se asigur nfptuireajustiiei i tot prin intermediul ei aplicarea contraveniei i atince scopurile (scop educativ,coerctivm, preventiv). Executarea hotrrilor este o faz primordial din simpul fapt c nlipsa acesteia hottrile judectoreti i-ar pierde rostul, deoarece nu vor putea fi aplicate.Necesitatea executrii ct mai eficiente a hotrrii cu privire la sanciunea contravenionaleste dicatat i de faptul c fenomenul contravenional este unul des ntlnit n societateacontemporan.Test nr.4Subiectul 1: Noiunea i scopurile sanciunilor contravenionale

    1.1 Definii i caracterizai sanciunile contravenionale.

    Sanciunea contravenional reprezint o msur de constrngere statal i un mijloc dereeducare i corectare ce se aplic n numele legii persoanelor care au svrit ocontravenie.Codul Contravenional deasemenea include i reglementeaz urmtoarele sanciuni:1) Avertismentul este cea mai blnd sanciune contravenional i const n atenionareacontravenientului asupra caracterului faptei svrite cu recomandarea de a respecta peviitor dispoziiile legale. Se aplic doar n form scris.2)Amenda este o sanciune pecuniar i este cea mai rspndit sanciune contravenionaldatorit mobilitii i comoditii de aplicare. Este stabilit n uniti convenionale.Persoanelor fizice amenda se aplic de la 1 u.c. la 150 u.c. Persoanelor juridice amenda seaplic de la 10 la 500 u.c. Contravenientul are dreptul s achite jumtate din amend timpde 72 i ea se va considera achitat integral.3) Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate const n interzicerea temporarpersoanei fizice de a desfura o anumit activitate, inclusiv prin privarea acesteia dedreptul special (permis de conducere, port-arm).4)Privarea de dreptul de a deine anumite funcii poate fi aplicat doar persoanelor fizice5)Aplicarea punctelor de penalizare are loc doar asupra persoanelor fizice care au svritcontravenii din domeniul circulaiei rutiere. Punctele de penalizare pot fi aplicate doar casanciuni complimentare i dac contravenientul acumuleaz timp de jumtate de an 15puncte, este lipsit de dreptul special de a conduce.6) Privarea de dreptul special (de a conduce i de a purta arma) poate avea loc doar prinhotrre judectoreasc i se aplic deasemenea doar persoanelor fizice.7) Munca neremunerat n folosul comunitii const n antrenarea contravenientuluipersoan fizic, n afara timpului de serviciu de baz sau de studii, la munca stabilit deautoritatea administraiei publice locale. Se stabilete pe o durat de la 10 la 60 de ore ise execut n 24 ore pe zi. Ea poate fi aplicat doar persoanelor care accept s execute oasemenea sanciune. n caz de eschivare de la munca neremunerat n folosul comunitii,aceast sanciune se nlocuiete cu arest contravenional, calculndu-se o zi de arest pentru2 ore de munc neremunerat n folosul comunitii. Nu poate fi aplicat invalizilor degradul I i de gradul II, militarilor, angajailor mai, femeilor gravide, persoanelor care sntunicul ntreintor al copilului cu vrsta de pn la 8 ani i nici pensionarilor.8) Arestul contravenional este o sanciune contravenional excepional care const nprivarea de libertate pe un termen stabilit prin hotrre judectoreasc i este cea maisever sanciune contravenional. Durata arestului contravenional este de la 3 la 15 zile.n cazul concursului de contravenii sau al cumulului de hotrri de sancionare poate fi ide 30 zile. 9) Expulzarea este o msur de ndeprtare silit de pe teritoriul Republicii Moldova acetenilor strini i apatrizilor care au nclcat regulile de edere. Expulzarea are drept

  • scop nlturarea unei stri de pericol i prevenirea svririi de ctre aceste persoane a unorfapte socialmente periculoase.1.2 Determinai scopurile sanciunilor contravenionaleReieind din legislaie, scopurile sanciunilor snt:1)Aplicarea msurii de constrngere fa de persoana vinovat. (Scop coercitiv)2)Corectarea i reeducarea persoanelor ce au svrit contravenia. (Scop educativ)3)Educarea altor persoane.(Scop educativ)4)Prevenirea svririi altor contravenii. (Scop preventiv)

    1.3 Stabilii distincia ntre sanciunile contravenionale i celelalte sanciunijuridice.

    Comparativ cu sanciunile penale, acele contravenionale se dovedesc a fi mult mai blnde.Arestul ca pedeaps penal poate ajunge la deteniune pe via, amenda la 1000 u.c., iarpersoana juridic poate fi lichidat. Pedeapsa penal poate fi aplicat doar n urmahotrrii judectoreti, pe cnd cea contravenional de o mulime de ageni constatatori,persoane cu funcie de rspundere. Sanciunile contravenionale nu mpiedic la angajareaulterioar a persoanei fizice ntr-o funcie public sau funcie special (angajat MAI, forearmate). Sanciunile contravenionale nu pot coexista pe lng cele penale (adica aplicateconcomitent).Sanctiunile civile, in comparatie cu cele contraventionale au ca scoprepararea prejudiciului persoanei vatamate. Sanctiunile contraventionale sunt aplicate decatre organele de stat iar in cazul amenzii, beneficiar este tot statul (adica el incaseazasuma). Sanciunile contraventionale pot fi aplicate concomiteti cu cele civile. Sanctiunilecivile la fel sunt aplicate doar in urma pronuntarii instantei judecatoresti. Termenul deprescriptie pentru aplicarea sanctiunii contraventionale este de 3 luni. Sanctiunilecontraventionale rezulta din legi, pe cind cele civiel pot rezulta si din contracte.Sanctiunile contraventionale se aplica pentru savrirea unei contravenii, pe cnd celeadministrative pentru nclcarea unui raport administrativ. Sanciunile administrative auun grad i mai redus de severitate dect cele cotnravenionale (ex mustrare, eliberare dinfuncie)Subiectul 2: Calea extraordinar de ata. Revizuirea.2.1 Definii i caracterizai revizuireaRevizuirea reprezint o cale extraordinar de atac prin care se poate revizui procesulcontraventional ncheiat printr-o hotrre judectoreasc.Revizuirea procesului contravenional poate fi cerut dac:a) instana de judecat internaional, prin hotrre, a constatat o nclcare a drepturilor ilibertilor omului care poate fi reparat la o nou judecare;b) Curtea Constituional a declarat neconstituional prevederea legii aplicat n cauzarespectiv;c) legea nou nltur caracterul contravenional al faptei sau amelioreaz situaiacontravenientului n a crui privin nu a fost executat integral sanciuneacontravenional;d) prin hotrre definitiv s-a constatat c agentul constatator, procurorul sau judectorul acomis, n cursul constatrii i judecrii acestei cauze, abuzuri ce constituie infraciuni.2.2 Determinai i caracterizai etapele revizuirii1) Procedura de revizuire se deschide n baza cererii procurorului de nivelul instanei dejudecat, conform competenei teritoriale, sau a cererii contravenientului adresat instaneicare a judecat cauza/contestaia.2) Cererea de revizuire se face n scris, cu invocarea motivului revizuirii i a datelordoveditoare.3) Cererea de revizuire se depune n instana a crei decizie sau hotrre a rmas definitiv4) n procedura de revizuire, instana sesizat poate dispune suspendarea hotrriineexecutate

  • 5) Dup examinarea cererii de revizuire, instana de revizuire adopt una dintreurmtoarele hotrri:-respinge cererea de revizuire dac este:a) tardiv;b) inadmisibil;c) nentemeiat; -) admite cererea, casnd hotrrea atacat, i pronun o nou hotrre. 6) Instana dispune, dup caz, repunerea n drepturi, restituirea amenzii pltite i abunurilor, precum i a cheltuielilor judiciare pe care persoana n a crei favoare s-a admisrevizuirea nu era obligat s le suporte, includerea, la cerere, n vechimea nentrerupt nmunc, a duratei sanciunii arestului contravenional2.3 Evaluai gradul de perfeciune a legislaiei privind revizuireaConsider c Codul Contravenional reglemeanteaz destul de reit procesul de revizuire.Sunt indicate exhaustiv condiiile de iniiere a revizuirii, persoanele mputernicite de a ocere ct i etapele procesului. Destul de reuit este i posibilitatea revizurii nu doar n scopul clasrii cauzei irestituirea amenzii sau reparrii prejudiciului, ci i n scopul constatrii c contraveniasvrit poate fi calificat drept infraciune i sancionrii contravenientului cu pedeapspenal. Aceast posibiltiate acord Procuraturii de a duce o lupt mai eficient cu corupia,adic revizuind cazurile ce snt la limita ilicitului penal i contravenional.Pentru a nu deveni un instrument de antaj i asigurnd principiului accesului liber lajustiie, hotrrea de revizuirea poate fi atacat n recurs.

  • Test nr.5

    1.1 Identificati sistemul si enumerati sanctiunile contraventionaleSistemul de sanciuni este stabilit expres de legea contravenional.Transformrile social-economice ce au avut loc n societate n ultimii ani, precum iinovaia prevzut de legea contravenional nou ce ine de subiectul rspunderiicontravenionale (introducerea persoanei juridice ca subiect al rspunderiicontravenionale) au modificat esenial i sistemul sanciunilor contravenionale.Sanciunile contravenionale snt:-avertismentul;- amenda;- privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate;- privarea de dreptul de a deine anumite funcii;- aplicarea punctelor de penalizare;- privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deine arm i deportarma);- munca neremunerat n folosul comunitii;- arestul contravenional;- expulzarea1.2 Clasificati sanctiunile contraventionaleIn dependenta de subiectul contraventiei,sanctiunile contraventionale se clasifica in:- sanciunile aplicabile persoanei fizice;- sanciunile aplicabile persoanei juridice.Sanciunile contravenionale aplicabile persoanei fizice snt:- avertismentul;- amenda;- privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate;- privarea de dreptul de a deine anumite funcii;- aplicarea punctelor de penalizare;- privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deine arm i deportarma);- munca neremunerat n folosul comunitii;- arestul contravenional;- expulzarea.Sanciunile contravenionale aplicabile persoanei juridice snt:- amenda;- privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate.In dependenta de importanta contraventiei,sanctiunile contraventionale se clasifica in:-sanctiuni principale-sanctiuni complementare(privarea de dr de a desfasura o anumita activitate,privarea dedreptul de a detine anumite f-tii,punctele de penalizare)1.3 Apreciati tendintele legislatiei privind sanctiunile contraventionaleSanciunea contravenional este un element obligatoriu al normei contravenionalemateriale, n care snt stipulate msurile de influenare a statului asupra persoanei care, cuvinovie, a comis o abatere contravenional, ea fiind un mijloc de garantare (deprotejare) a normei juridice.Pornind de la coninutul art. 32 din CC al RM, putem afirma c prin sanciunecontravenional se nelege o msur de constrngere sau de reeducare aplicatcontravenientului n scopul corectrii comportamentului acestuia i al prevenirii de

  • svrire a unor noi contravenii att de ctre contravenientul nsui, ct i de ctre altepersoane.Dei ideal este ca toi destinatarii normelor juridice contravenionale s se conformezeregulilor de conduit stabilite prin dispoziia normei juridice materiale i protejate prinintermediul sanciunii normei respective, realitatea demonstreaz c o parte dintresubiecii dreptului contravenional nu respect aceste reguli, transformnd raportul deconformare ntr-un raport de conflict. Pentru restabilirea legalitii i a ordinii de drept, caultim soluie, legiuitorul a prevzut n norma juridic i a delegat organelor salecompetente atribuia de a aplica sanciuni celor care ncalc preceptele normelorcontravenionale.Scopul legii contraventionale,si prin urmare a sanctiunilor contraventionale este de a apradrepturile i libertile legitime ale persoanei, aprarea proprietii, ordinii publice,etc,precum si prevenirea savirsirii de noi contraventii sau a contraventiilor in general.Deasemenea,corectarea si reeducarea persoanei vinovate de savirsirea contraventiei sieducarea altor persoane.Sanctiunile contraventionale sunt garantul restabilirii ordinii de drept.2.1Definiti si caracterizati recursulRecursul- Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilorinteresate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond,constituind al treilea grad de jurisdictie. Conform art. 465,CC, pot fi atacate cu recurs doar hotrrile judectoreticontravenionale.Hotrrea judectoreasc contravenional poate fi atacat cu recurs de ctre contravenient,agentul constatator, victim, procuror, dup caz.Recursul mpotriva hotrrii judectoreti contravenionale se declar n termen de 15 zile.Temeiurile pentru recurs:art.466,CCRecursul mpotriva hotrrii judectoreti contravenionale suspend executarea ei, cuexcepia sanciunii arestului contravenional.2.2 Determinati si caracterizati etapele recursuluiRecursul se judec de un complet din 3 judectori, cu citarea prilor.Neprezentarea la edin a prilor legal citate nu mpiedic judecarea recursului.Instanade recurs este obligat s se pronune asupra tuturor motivelor invocate nrecurs.Preedintele completului de judecat conduce edina de judecare a recursuluimpotriva hotrrii asupra cauzei contravenionale, asigur ordinea i solemnitatea nedin.La judecarea recursului mpotriva hotrrii asupra cauzei contravenionale, preedintelecompletului de judecat:a) anun recursul care urmeaz s fie judecat;b) anun completul de judecat, numele procurorului, aprtorului, interpretului i al altorpersoane;c) verific prezena persoanelor citate;d) primete cererile de recuzare sau alte cereri, pe care le soluioneaz prin ncheiere;e) dup enunarea recursului, ofer cuvnt recurentului, apoi intimatului i, la urm,procurorului. Dac printre recursurile declarate se afl i recursul procurorului, primulcuvnt i se ofer lui.Procurorul i prile au dreptul la replic referitor la problemele aprute ndezbateri.Contravenientul are dreptul la ultimul cuvnt.Instana de recurs hotrte asupracauzei contravenionale n camera de deliberare.Decizia, semnat de membrii completuluide judecat, inclusiv de judectorul care are opinie separat, se pronun n edin. Dupexaminarea recursului, instana de recurs adopt una dintre urmtoarele decizii:1) respinge recursul i menine hotrrea atacat dac recursul:a) este tardiv;

  • b) este inadmisibil;c) este nefondat;sau admite recursul, casnd hotrrea atacat, i dispune rejudecarea cauzei n priminstan.Decizia instanei de recurs se pronun integral sau doar dispozitivul, urmnd a fi redactatn cel mult 3 zile.2.3 Evaluati gradul de perfectiune privind recursulInstanta recu5rsului reprezinta o institutie importanta dreptului contraventional si o parteimportanta a procesului contraventional. In cazul savirsirii unei erori de catre istantajudecata,recursul permite persoanei interessate posibilitatea de a identifica aceasta eroaresi de a schimba sau anula hotarirea instantei de judecata. Termenul pentru depunerearecursului este unul relativ scurt,insa este oferita posibilitatea de a repune in termenrecursul in cazul existentei unor motive intemerate ceea ce este foarte favorabil. Deasemenea, pina la pronuntarea unei noi hotariri executarea hotaririi anterioare sesuspenda.Exista si o parte negativa si anume ca recursul poate fi refuzat, insa in caz deadmitere a lui rejudecarea cauzei se face in prima instanta.(ideea principala,mai departefiecare dezvolta ) Test nr.6

    1.1 Definiti si enumerati sanctiunile contraventionale principaleSanciunea contravenional-este o msur de constrngere statal i un mijloc decorectare i reeducare ce se aplic, n numele legii, persoanei care a svrit o contravenie.Sanctiunile contraventionale principale sunt:-avertismentul-amenda-munca neremunerata in folosul comunitatii-arestul contraventional1.2 Clasificati si caracterizati sanctiunile contraventionale principaleClasificarea se face in dependenta de subiect (applicabile persoanei fizice si persoaneijuridice) si enumerarea de la p.1.1Avertismentul const n atenionarea contravenientului asupra pericolului faptei svrite,recomandndu-i s respecte pe viitor dispoziiile legale. Aver tismentul se aplic n scris dectre organul competent a soluiona cauza con travenional, n modul stabilit de lege.278

    Amenda este o sanciune pecuniar, care se aplic n cazurile i n limitele prevzute deCodul contravenional. Amenda se stabilete n uniti conven ionale. O unitateconvenional este egal cu 20 de lei. Amenda aplicat persoanelor fizice este n mrimede la una la 150 de uniti convenionale, iar persoanelor cu funcie de rspundere ipersoanelor juridice - de la 10 la 500 de uniti convenionale.Persoana vinovat de comiterea unei fapte contravenionale i supus amenzii este n drepts achite jumtate din amenda stabilit, dac o pltete n cel mult 72 de ore din momentulstabilirii ei. In acest caz, se consider c sanciunea amenzii este executat integral.Munca neremunerat n folosul comunitiMunca neremunerat n folosul comunitii este o sanciune nou introdus n legeacontravenional i const n antrenarea contravenientului persoan fizic, n afaratimpului de serviciu de baz sau de studii, la munca stabilit de autoritatea administraieipublice locale. Munca se stabileste de la 10 pina la 60 ore si se executa in jurul de la 2pina la 4 ore pe zi.In caz de refuz a efectuarii muncii,aceasta sanctiune se inlocuieste cuarestul contrav. si se calculeaza o zi de arest p-u 2 ore de munca,dar nu mai mult de 30zile.Arestul contravenionalArestul contravenional este o sanciune contravenional excepional care const n

  • privarea de libertate pe un termen stabilit prin hotrrea judectoreasc i care se executn condiiile prevzute de Codul de executare. El se aplic, de regul, pentru svrireaunei fapte care atenteaz sau creeaz un pericol real pentru sntatea ori integritateacorporal a persoanei, sau n cazul neexecutrii intenionate a unei alte sanciunicontravenionale. Termenul arestului este de la 3 pina la 15 zile,insa in cazul concursuluide contraventii instanta poate prelungi termenul pina la 30 zile.1.3Apreciati importanta sanctiunilor contraventionale principaleDei ideal este ca toi destinatarii normelor juridice contravenionale s se conformezeregulilor de conduit stabilite prin dispoziia normei juridice materiale i protejate prinintermediul sanciunii normei respective, realitatea demonstreaz c o parte dintresubiecii dreptului contravenional nu respect aceste reguli, transformnd raportul deconformare ntr-un raport de conflict.Sanctiunile contraventionale principale joaca un rol important in acest caz,ele avind cascop reeducarea si corectarea persoanei care a comis o contraventie.De asemenea,ele suntfolosite pentru prevenirea savirsirii de noi contraventii de catre persoana care le-a comisanterior si a contraventiilor,in general,de catre ceilalti cetateni. Sanctiunile contrav pr. seaplica indiferent de gradul prejudiciabil al faptei.Ele servesc pentru restabilirea ordinii dedrept. Aplicarea sanctiunilor demonstreaza eficienta organelor de drept.2.1Definiti si examinati faza examinarea cauzei contraventionale si pronuntareahotaririi Cauza contravenional se judec de instana de judecat n edin public, oral,nemijlocit i n contradictoriu. n termen de 3 zile de la data intrrii cauzei contravenionale n instan, judectorulverific competena i, dup caz: a) dispune remiterea dup competen a dosarului cu privire la contravenie; b) fixeaz data examinrii cauzei contravenionale, dispune citarea prilor i altorparticipani la edin, ntreprinde alte aciuni pentru buna ei desfurare.edina de judecare a cauzei contravenionale are loc cu citarea prilor. Prezena agentuluiconstatator la edina de judecare a cauzei contravenionale este obligatorie. Neprezentareaagentului constatator, legal citat, fr motive ntemeiate i fr ntiinarea prealabil ainstanei duce la ncetarea procesului contravenional.2.2 Determinati si caracterizati examinarea cauzei contraventionale si pronuntareahotaririin termen de 3 zile de la data intrrii cauzei contravenionale n instan, judectorulverific competena i, dup caz:a) dispune remiterea dup competen a dosarului cu privire la contravenie; b) fixeaz data examinrii cauzei contravenionale, dispune citarea prilor i altorparticipani la edin, ntreprinde alte aciuni pentru buna ei desfurare.Cauza contravenional se judec n termen de 30 de zile de la data intrrii dosarului ninstan.Dac exist temeiuri rezonabile, judectorul, prin ncheiere motivat, poateprelungi termenul de judecare a cauzei cu 15 zile. n cadrul cercetrii judectoreti se cerceteaz mai nti probele prezentate de parteaacuzrii. Dup terminarea cercetrii judectoreti, instana anun dezbaterile judiciare.Dup nchiderea dezbaterilor judiciare i rostirea ultimului cuvnt, prile pot depune ninstan concluzii scrise asupra soluiei pe care o propun privitor la cauz. Concluziile seanexeaz la procesul-verbal.Instana de judecat hotrte asupra cauzei contravenionale n camera de deliberare,pronunndu-se prin hotrre asupra aspectelor faptic i juridic ale cauzei.Hotrrea sesemneaz de judector i se pronun n edin public imediat dup deliberare.n cazul n care, pe parcursul judecrii cauzei, se constat vreunul din temeiurile prevzutela art.441(Circumstanele care nltur procesul contravenional) i 445(Nulitateaprocesului-verbal)cu privire la contravenie, instana nceteaz procesul contravenional.

  • Hotrrea judectoreasc va fi legal, ntemeiat i motivat.Hotrrea judectoreascconst din parte introductiv, parte descriptiv i dispozitiv.2.3 Evaluati gradul de perfectiune a legislatiei privind examinarea cauzeicontraventionale si pronuntarea hotaririiExaminarea cauzei contraventionale este o faza importanta a procesuluicontraventional,deoarece ea permite constatarea imprejurarilor in care a fost savrisitacontraventia(circumstantele atenuante si agravante),prezentarea si analizarea probelor,etcsi in final se incheie cu pronuntarea unei hotariri care poate fi in favoarea sau indefavoarea contravenientului.Termenul de judecarea a cauzei este de 30 zile,insa in baza unor motive intemeiateinstanta il poate prelungi cu 15 zile.Aceasta reprezinta un punct favorabila,deoarece inacest fel se va asigura o mai buna judecare a cauzei.Prezenta obligatorie a agentului constatator la sedinta de judecata este atit un factorimportant,deoarece el reprezinta partea acuzarii si in acest fel se asiguracontradictoarialitatea procesului contraventional,insa neprezenta lui neintemeiata duce laincheierea procesului ceea ce este un avantaj pentru contravenient,insa el poate raminenedepsit si exista riscul comiterii de noi contraventii.Legislatia contraventionala a RM este una acceptabila din punct de vedere juridic,insafiind un stat relativ nou mai avem de lucrat pina vom atinge un grad inalt deperfectiune,insa mergem pe calea ce dreapta,fapt ce atesta permanentele modificari alegislatiei....... Test 7Caracteristica sanctiunilor contraventionale aplicabile si ca complimentare1.1.sanctiuni contraventionale aplicabile si ca complimentare-=completare araspunderii in cazul unor contraventii cu un grad prejudiciabil mai sporit sau in cazul uneipluralitati de contraventii.* Privarea de dr de a desfura o anumit activitate, privarea de dr de a deine anumitefuncii, punctele de penaliz pot fi aplicate i ca sanciuni complementare. Expulzarea se aplic numai ca sanciune complementar i este destinat subiecilorspeciali ai rspunderii contravenionale - cetenii strini i apatrizii.1.2Clasificati si caracterizati sanctiunile cotraventionale aplicabile si cacomplimentarea)Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate. Privarea de drep tul de adeine anumite funcii-sunt prevazute la art 35 CK RM< sunt aplicabile atit persoanelorfizice cit si juridice,consta in interzicerea temporar a persoanei fizice de a desfura oanumit activitate, in clusiv privarea acesteia de un drept special.Poate fi aplicat n cazuln care activitatea a fost folosit la svrirea contraveniei sau n cazul n carecontravenia reprezint o nclcare a regulilor de desfurare a acestei activiti. *exceptiede la aplicarea sanctiunii consta in faptul ca aceasta nu poate fi aplicata persoanelor cudezabilitati ce folosesc vehiculul ca unicul mijloc de transport , decit doar in caz ca acestialau condus atribuindui cu buna stiinta un nr de inmatriculare fals, sau lau condus instare de ebrietate, sau sa eschivat de la examenul medical de constatare a acestei stari, saua parasit locul accidentului rutier la care a aparticipat. Se aplica de instanta de jud petermen de la 3 luni la 1ani, tininduse cont de caracterul contraventiei , iar in caz dePrivare de dr de a conduce vihicule se aplica pe termen de la 6 luni la 3 anib) Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfura o anumit activitate (art 39 CKRM) const n stabilirea interdiciei de a ncheia anumite tranzacii, de a emite aciuni saualte titluri de valoare, de a primi subvenii, nlesniri i alte avantaje de la stat sau de adesfura alte activiti.

  • *poate fi limitat la un anumit teritoriu al unitii administrativ-teritoriale sau la o anumitperioad a anului i se stabilete pentru un termen de la 3 luni la 1 anc)Expulzarea e o msur de ndeprtare silit de pe teritoriul Republicii Moldova acetenilor strini i a apatrizilor care au nclcat regulile de edere. Expulzarea are dreptscop nlturarea unei stri de pericol i prevenirea svr-irii de ctre aceste persoane aunor fapte socialmente periculoase. poate fi aplicat cetenilor strini i apatrizilor casanciune complementar numai n cazurile strict stabilite de normele materiale ale legiicontravenionale.d) aplicarea punctelor de penalizare- art 36 CK RM-in cazul contraventiiolor savirsite indomeniul circulatiei rutiere conducatorul vehiculului declarat vibonat de savirsireacontraventiei , pe linga aplicarea sanctiunii principale i se poate aplica si puncte depenalizare in calitate de sanct complementara. daca aplicarea sanctiunilor respectiveconditioneaza acumularea a 15 puncte de penalizare agentul constatator remite cauzacontraventionala spre examinare in instanta de judecata, care va aplica sanctiuneaprincipala cit si in calitate de sanctiune complementara va stabili privarea de dreptulspecial de a conduce vehicul pe termen de la 6 luni la 1 an. 1.3Apreciati gradul de perfectiune a legislatiei privind sanctiunile contraventionaleaplicabile si ca complimentareasigurarea aplicarii adecvate contra pericolului social al faptei svrite,nu depinde atit denr sanctiunilor contrav cit de calitatea i coninutul lor si respectarea strict a proceduriicontravenionale. Numrul mare de sanciuni contravenionale poate avea att efectpozitiv, ct i negativ. Pozitiv ar fi faptul ca permite asigurarea mai ampl aindividualizrii rs punderii, luarea n consideraie a tuturor circumstanelor de svrire acontraveniei, iar efectul negativ se include n msura n care cei care aplic sanciunileabuzeaz de diversitatea lor.Ce tine de gradul de perfectiune sar putea de evidentiat faptul ca exista totusi unelelacune in stabilirea sanctiunilor contraventionale aplicabile si ca complementare inprivinta aplicarii expulzarii ca sanctiune contrav aceasta fiind prevazuta la sfirsitulcapitolului Sanctiuni contraventionale dar nefiind mentionata in art 32 unde are locenumerarea acestora....2.Constatarea faptei contraventionale2.1 Constatarea faptei contravenionale:-activitatea desfurat de agentul constaor, decolectare i administrare a probebelor privind existena contraveniei, de ncheierea aprocesului-vernbal cu privire la contravenie de aplicare a sanciunii contravenionale sau detrimitere dup caz a dosarului n instana de judecat sau n alt organ spre soluionare.*faza a procedurii ce are sarcini proprii determinate, realizate prin activitatea participantilorla procedura, ce se finalizeaza cu emiterea unei variante de decizie intermediara asupracazuluiCaracterizare conform definitiei legale :Aceasta reprezinta activitatea desfasurata de agentulconstatator care este sesizat prin plingere sau denunt in cazul de savirsire a unei fapte ilicitesau in urma depistarii unei astfel de cauze in urma controlului conform atributiilor deserviciu. Agentul urmeaza sa colecteze si administreze probe privind existenta contraventieiin termen de 3 zile de la sesizare. Urmeaza pornirea procesului contrav in baza plingeriiprealabile a victimei, iar la sf procesului se incheie proces verbal cu privire la contrav, laaplicarea sanct corespunzatoare, iar in caz de necesitate urmeaza a fi trimis cazul in instantade judecata sau in alt organ de solutionare. 2.2.Etapele:Etapele sunt: 1.sesizarea agentului constator privind svrirea unei fapte ilicite2 analiza informaiei cu privire la comiterea unei fapte antisociale periculoase- in baza

  • plingerii sau denuntului inaintat agentului constatator3.nceperea procedurii contravenionale- se fce numai in baza plingerii prealabile a victimei4.cercetarea propriu-zis a cazului, adic colectarea i studierea probelor privind caracterulfaptei antisociale comise, personalitatea fptuitorului- agentul constatator dupa primireaplingerii sau denuntului in termen de 3 zile trebuie sa verifice sesizarea si sa intreprindamasurile prevazute de cod5.Documentarea procesual a rezltatelor cercetrii efectuate- analiza informatiei detinute inprivinta cazului si stabilirea sanctiunii respective6.ncetarea procedurii contravenionale sau, dup caz, ntocmirea procesului verbal cuprivire la contravenii7. emiterea deciziei privind aplicarea pedepsei contravenionale n ordinea stabilit prin legei n limitele competenei agentului constator concret8. aducerea deciziei aplicate la cunotina persoanelor interesate i explicarea dreptului iordinii de contestaie a deciziei9)punerea n executare a deciziei privind aplicarea sanciunii contravenionale.10)determinarea cauzelor i condiiilor care au favorizat svrirea contraveniei i luarea demsuri pentru eliminarea lor.2.3 evaluati gradul de perfectiune a legislatiei privind constatarea faptei contrav Cu trecerea timpuului, se modfica si tendintele societatii impreuna cu relatiile care aparsau se modifica in cadrul racesteia, iata motivul pentru care e necesara si perfectareacontinua a legislatiei care guveerneaza aceste relatii. In privinta gradului de perfectiunepot afirma ca nu toate fazele de constatare a procesului sunt evidentiate in mod expres incod, desi acestea reies din continutul celor menionate..... TEST 8:1.Ordinea aplicarii si efectele sanctiunii contraventionale asupra prejudiciilor si aaltor obligatii1.1Ordinea aplicarii sanct contrav presupune anumite criterii de indiv a sanct inclusivaplicarea sanct in cazul pluralit de contrv, sau concurs de contrav, precum si respectareatermenelor de stabilire si executare a sanct contrav.Conform art 41 CK RM sanc contravse aplica in functie de caracterul si gradul prejud al contrav, de persoanacontravenientului, de circumstan atenuante sau agravante. Art 41 alin 2 stabileste capersoanei a carei vinovatie a fost dovedita treb sa i se aplica o sanct echitabila, in limitelesi in conformitatge cu CK.regula generala de aplicare a sanctiunii e prevazuta la art 44 alin(1)daca una si aceeasi pers sav mai multe contrav, se aplica sanct pentru fiecare contrav inparte. Daca persoana e declarata vinovata de catre instante de jud de savirsirea a 2 sau maimulte contrav, se aplica sanctiune pt fiecare contraventie in parte stabilinduse definitivsanctiunea pentru concurs de contraventii prin absorbtia sanctiunii mai usoare desanctiunea mai grava ori prin cumulul sanctiunilor aplcate in limitele stabilite de articolulce prevede sanctiunea mai grava.1.2 importanta termenelor de aplicare a sanctiunii (prescriptia)la aplicarea raspunderi contrav trebuie sa fie respectate termenele de stabilire si executarea sanctiunii. Spre deosebire de alte tipuri de raspundere, aceasta se caracteriz prinoperativitate de aplicare iar autoritatea ce stabileste raspunderea trebuie s a tina cont determenele aplicarii. Termenul general de prescriptie privind executarea sanctiuniicontraventionale e de un an, dar un poate fi aplicata mai tirziu de 3 luni de la comitereacontraventiei, sau de la savirsirea ultimei actiuni sau incatiuni in caz de contraventiecontinua importanta se stab prin faptul ca depasirea termenului de prescriptie inlaturaaplicarea sant contrav, deci in acest caz, procedura contrav nu poate incepe, iar ceainceputa urmeaza a fi incetata.1.3 apreciati efectele sanctiunii contraventionale asupra prejudiciilor si altor obligatiiEfectele asupra prejudiciilor cauzte precum si asupra oblig ce un au fost indeplinitereprezinta o problema aparte in ce priveste raspunderea contrav. conform art 45 din cod,

  • se specifica ca daca prin contraventie a fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciata ein drept sasi valorifice pretentiile in procedura civila.aceasta poate revendica prejudiciulprin adresarea unei cereri de chemare in judecata contra persoanei ce a comis contraventiasi a cauzt prejudiciul in conformit cu prevederile CPC RM.autoritatea ce solutioneza causapoate sa dispuna repararea prejudiciului cauzat prin contraventie in cazul in care nu existadivergente asupra intinderii lui.Un alt efect stabilit de cod ar fi ca sanctiunea contrav nu absolva contravenientul deexecutarea obligatiilor pt a carei neindeplinire a fost aplicata. 2.Circumstanele care nltur procesul contravenional2.1Definii i enumerai circumstanele care nltur procesul contravenionalart 442Procesul contraventional pornit nceteaz.a)nu exist faptul contravenieib) fapta nu mai e considerata contraventie* starea de iresponsabilitate a persoanei ce a comis fapta*comiterea faptei in stare de legitima aparare sau extrema necesitate-*constringerea fizica si/ sau psihica*cazul fortuit c)persoana presupus a fi fptuitor a decedatd)Pentru acelai fapt i privitor la aceeai persoan exist o decizie /hotrre definitive)pentru acelai fapt este pornit urmrirea penal-

    2.2 caracterizati si determinati deosebirile dintre circumstantele care nltur procesul contravenional

    ncetarea procesului contravenional determin repunerea n drepturi a persoanei n a creiprivin a fost pornit..a)nu exist faptul contraveniei stabileste ca fapta antisociala comisa nu e protejata denorma materiala a Dr Contrav, sau fapta nu se incadreaza in norma jur contrav, deci nu apareraportul juridic si nu poate fi inceput procesul.b) alin 3 art 3 -daca se stab printro lege noua ca fapta nu mai e considerata contraventie,aceasta nu urmeaza a mai fi sanctionata*art 4 alin 3 daca contravenientul e reprezentant diplomatic ai statelor straine sau face partedin alta categ de pers ce conform tratatelor internat la care RM e parte nu cad sub incidentalegisl contrav a RMUrmeaza cazurile cind se inlatura caracterul contraventional al faptei deci si procesulcontrav.*starea de iresponsabilitate a persoanei ce a comis fapta-adica nusi dadea seama deactiunile sale sau sa conduca actiunile sale din cauza unei boli psihice cronice, a uneitulburari temporare a activitatii psihice, debilitatii mintale sau unei alte stari patologice*stare de legitima aparare sau extrema necesitate- in aceste cazuri lipseste in actiunilefaptuitorului latura subiectiva a contraventiei- fapt ce inlatura procesul contrav*constringerea fizica si/ sau psihica*cazul fortuit al carui rezultat nu putea fi prevazutc)persoana presupus a fi fptuitor a decedat- stabilit prin adeverinta de deces, cu excepiacazului de reabilitare a acesteiad)Pentru acelai fapt i privitor la aceeai persoan exist o decizie /hotrre definitive)pentru acelai fapt este pornit urmrirea penal-presupune neadmiterea sanctionarii dublept una si aceeasi fapta contravdeosebirile dintre aceste cirucumstante se manifesta prin faptul ca fie acestea pot fi determinate si efectuate la initiava contravenientului precum: renuntare benevola lasavirsirea, fie ca nu au depins de vointa acestuia si sau realizat in cazuri neasteptate precumcazul fortuit, decesul, fie a fost determinata de careva modificari sau prevederi in legislatie:fapta nu mai e considerata contraventie sau impotriva persoanei a fost pornit proces penal....2.3apreciati importanta circumstantelor ce inlatura procesul contraventional

  • In dependenta de prezenta sau lipsa circumstantei se va stabili daca persoana urmeaza a fitrasa la raspndere sau nu.Reprezinta un mod de aparare a persoanelor care din diferitemotive a savirsit contraventia, deoarece doar prezenta circumstantei stabileste incetareaprocesului initiat sau neinitierea acestui proces.*se determina daca urmeaza a fi aplicata sanctiunea sau se va stabili clasarea cauzei* in caz ca nu va fi stabilita una din aceste circumstante procesul va continua Testul nr 9. Subiectul I: Caracteristica generala a partii speciale drept material a Coduluicontraventional.

    1.1 Definiti si caracterizati partea speciala drept material a Coduluicontraventional.

    Partea speciala drept material parte a dreptului contraventional care cuprindeansamblul normelor de drept ce stabilesc contraventii, precum si sanctiunile aplicabilepersoanelor vinovate de comiterea faptelor respective.Partea speciala a Dr.Contrav, are o deosebita importanta deoarece cuprindecomponentele concrete de contraventii in baza carora se aplica raspundereacontraventionala. Normele partii speciale reprezinta un exemplu de norme de dreptclasice deoarece contin toate elementele unei norme: ipoteza, dispozitia si sanctiunea.Normele partii speciale sunt grupate in peste 340 de articole si 15 capitole.

    1.2 Determinati corelatia dintre prevederile partii speciale ai ale partiigenerale.

    Partea generala include in sine normele, principii precum si prevederi generale desprelegislatia contraventionala,contraventie, raspundere contraventionala. Partea speciala serefera la componente concrete de contraventii din diferite domenii de vieti sociale.Intre partea speciala si partea generala exista o unitate organica, acestea fiind particomponente ale aceleiasi ramuri de drept- Dr.contrav. Aplicarea articolelor partiispeciale este de neconceput fara aplicarea concomitenta a articolelor partiigenerale.Nu se poate solutiona corect cazul contraventional in baza normei speciale,fara a cunoaste articolele partii generale privind firma de vinovatie, cauzele careinlatura caracterul contraventional al faptei.

    1.3 Apreciati legislatia in aspectul concurentei diferitor norme ale CC.

    Prin concurenta normelor se intelege savirsirea unei fapte prejudiciabile cuprinse inintregime de dispozitie, a 2 sau mai multe norme. Cc Rm nu contine o prevedere expresareferitor la concurenta diferitor norme ale Cc. Daca sa luam ca exemplul pentrucomparatie prevederile art 115-118 din CP RM, atunci putem vedea cum se solutioneazaconcurenta normei.penale, care va servi ca un exemplu elocvent si pentru concurentanormei contraventionale. In cazul concurentei dintre norma generala si norma speciala,prioritate are norma speciala. In cazul concurentei dintre 2 norme speciale, situatia serezolva astfel: a)daca exista concurenta intre 2 componente de infractiune cu circumstanteatenuante si alta cu circumstante agravante, atunci infractiunea se califica in bazacomponentei de infractiune atenuante. b)daca exista concurenta intre 2 componente cucircumstante agravante, infractiunea se va califica in baza normei care prevede o pedeapsamai aspra. c)In cazul concurentei dintre 2 norme, in care una cuprinde in intregime faptaprejudiciabila,iar cealalta numai partea infractionala se va califica in baza normei care vacuprinde in intregime fapta prejudiciabila. Dupa cum am mentionat, Cc nu contineprevederi referitoare la concurenta normei contraventionale, si unele din ele ar putea filuate din dr.penal. conform art.1,5,7,41, prevederile Cc treb sa fie previzibile si seinterzice intrepretarea defavorabila la aplicarea raspunderii contraventionale.2.1 Definiti si determinati fazele procesului contraventional.

  • Fazele procesului contraventional-acea parte a procedurii contravenionale care pe lngsarcinile comune ale procedurii are i sarcinile sale proprii bine determinate, realizndu-seprin activitatea participanilor concrei la procedura contravenional, care se finalizeaz cuemiterea unei variante de decizie intermediar.Procedura contraventionala, in forma tipica, este structurata in 4 faze: 1) Constatarea cazuluicontraventional; 2) Examinarea si sanctionarea cazului contraventional; 3) Revizuireahotaririi si 4) Executarea hotaririi cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale.2.2 Determinati importanta si caracterizati fazele obligatorii si facultative aleprocesului contraventional. In prima faza se efectueaza investigatii pt ca sa descopere si sa constate cazul contrav,saidentifice autorul si sa administreze probele in vederea trimiterii materialelor privind cazulcontrav spre examinare organului imputernicit in acest scop. In a doua faza se solutioneaza cazul contraventional, se verific ncadrarea juridic a fapteicomise circumstanele atenuante i agravente ale cauzei, se emite decizia asupra cazului carese aduce la cunotina prilor procedurii. A treia faza este facultativa si are loc numai in cazul contestarii deciziei cazului contrav,intrunind: atacarea deciziei, examinarea in recusrs a cazului contrav (controlul legalitatii sitemeiniciei deciziei atacate), adoptarea si pronuntarea deciziei asupra cazului contraventionalsi aducerea deciziei respective la cunostinta generala. A patra faza presupune punerea in executare a deciziei cu privire la aplicarea sanctiuniicontraventionale si executarea nemijlocita a acesteia. Ea are loc numai in cazul defnitivariideciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale.Importanta procesului contraventional este incontestabila atita timp cit intreaga activitateprivind tragerea la raspundere pt comiterea contraventiilor graviteaza in jurul ei .2.3 Apreciati tendintele legislatiei privind fazele procesului contraventional.unul din scopurile principale ale elaborrii legislatiei privind fazele procesuluicontraventional si a codului contravenional ar fi concentrarea reglementrilor din diverseleacte legislative i normative, pentru a facilita cunoaterea faptelor care constituie nclcri,fr necesitatea apelrii la zeci de legi i sute de acte normative, instruciuni, explicaii .Sistemul de drept al Moldovei i experiena n domeniu nu cunoate asemenea practic, dar,dac sanciunea pentru nclcare nu se indic aparte n legile care prescriu reguli,( 1)constatarea contravetiei 2) examinarea si sanctionarea 3)revizuirea Hotaririi 4)executareaHotaririi) normele respective ar putea fi preluate ct mai compact dar i complet posibil ncuprinsul Codului. Examinarea acestei abordri necesit resurse importante i activitate deelaborare suplimentar, ns efectul de pe urma implementrii ar rsplti plenar eforturile. nacest fel, legislaia noastr s-ar apropia de cea comunitar, care promoveaz tendinadetalierii i concentrrii majoritii aspectelor reglementrii din domeniul delictual. n acelaitimp, lansarea unor dezbateri publice specializate la tem sau promovarea unei propunerilegislative care ar aborda problema la general i conceptual se prezum a fi mecanismeprimare importante, eficiente pentru depirea problemelor abordate i determinarea noilorsolutii si tendinte.

  • Testul nr 10.Subiectul I: Sistemul contraventiilor partii speciale drept material a CoduluiContraventional.

    1.1 Descrieti sistemul contraventiilor partii speciale drept material a CoduluiContraventional.

    Normele contraveniilor prii special sunt prevzute att n Codul Contravenional, ct i nalte acte normative. Dac normele contravenionale generale alctuiesc partea general alegislaiei cu privire la contravenii, normele contravenionale special alctuiesc parteaspecial a legislaiei respective. Articolele din partea special a dreptului contravenionalcalific anumite fapte drept contravenii i sunt redactate n mod necesar ntr-un stil maidetaliat, pentru a putea stopa normativ multitudinea de modaliti sub care se poate prezentafiecare tip individual de contravenie. Contraventiile partii speciale drept material al Coduluicontraventional sunt grupate reesind din importanta pt personae si societate in capitole. 2.2 Clasificati contraventiile partii speciale drept material a codului contraventional.

    Contraventiile partii speciale drept material sunt grupate in capitole:

    Contraventii ce atenteaza la d-le politice de munca si alte d-ri constitutionale ale persoaneifizice. EX: impiedicarea exercitarii dr.electoral;afisajul electoral neutorizat.

    EX: incalcarea legislatiei privind incalcarea dreptului muncii, incalcarea termenilor de plataa salariilor.

    Contraventii ce atenteaza la sanatatea populatiei, sanatatea persoanei si starea sanitar-epidimiologica EX: eschivarea bolnavului de tuberculoza de la tratament, practicarea ilegalaa activitatii medicale si farmateutice. EX:aducerea minorului la stare de ebrietate. EX:angajarea in intreprinderile sectorului alimentar a personalului fara examem medical sau faraintruirea igienica sau calificarea necesara in materie de igiena, cultivarea ilegala a plantelorce contin substante narcotice sa alte substante psihotrope. - Contraventii ce atenteaza la dr reale. EX: tainuirea informatiei despre fondul funciardisponibil, incalcarea regulilor de constructie pe suprafete cu zacaminte utile.

    - Contraventii in domeniul protectiei mediului. EX: incalcarea regimului de protectie aapelor; taierea ilegala vatamarea arborilor si arbustilor.

    - Contraventii in domeniul industriei,constructiilor,energeticii,gospodarieicomunale,locuintelor si amenajarii teritoriului. EX:incalcarea regulilor si si instructiunilor cuprivire la efectuarea in conditii de securitate a lucrarilor; incalcarea legislatiei sidocumentelor normative in constructii; deconectarea neautorizata a energiei electrice;incalcarea legislatiei cu privire la locuinte; conectarea neautorizata a sistemelor dealimentare cu apa si de canalizare.

    - Contraventii in domeniul agricol si sanitar veterinar.EX provocarea de daune plantatiilorsau recoltei de culturi agricole; incalcarea regulilor si normelor sanitar veterinare.

    - Contraventii ce atenteaza la regimul din transporturi. EX:incalcarea regulilor de securitatein transportul feroviar.

    - Contraventii in domeniul circulatiei rutiere. EX: incalcarea regulilor de exploatare avehiculelor; nerespectarea indicatiilor de semnalizare rutiera si de acordare a prioritatii de

  • trecere ai altor reguli de circulatie rutiera.

    - Contraventii in domeniul comunicatiilor electronice, comunicatiilor postale, si altehnologiei informatiei. EX:utilizarea fara licenta si fara permis-tehnic a canalelor afrecventelor radio.;

    - Contraventii ce afecteaza activitatea de intreprinzator ,fiscalitatea,activitatea vamala sivalorile mobiliare. EX:desfacerea ilegala a activitatii de intreprinzator; incalcarea regulilorvamale;incalcarea regulilor de exploatare a masinilor de casa si control; manipularea pe piataa valorilor mobiliare.

    - Contraventii ce afecteaza activitatea autoritatilor publice. EX:abuzul de putere sau abuzulde serviciu;

    - Contraventii ce atenteaza la regimul frontierilor de stat si regimul de sedere pe teritoriulRM. EX: incalcarea regulilor frontierii de stat si aregulilor de trecere a frontierilor de stat ;incalcarea regulilor de sedere in RM.

    - Contraventii ce atenteaza la modul de administrare.EX: samavolnicia, nesubordonarea curea vointa dispozitiei sau cererii legitime a colaborarii organelor de ocrotire a normelor dedrept.

    - Contraventii in domeniul supravegherii pietei, metrologiei,standardizarii si protectieiiconsumatorilor.EX: incalcarea regulilor de acreditare; incalcarea cerintelor prescrise saudeclarate privind producerea, depozitarea,plasarea pe piata si comercializarea produsului.

    - Contraventii ce atenteaza la ordinea publica si la securitatea publica.EX: huliganismul nuprea grav, tulburarea linistei orele 22:00 07:00; incalcarea modului de comercializarea saude instrainare a armelor si a munitiilor aferente.

    - Contraventii in domeniului evidentei militare.EX:neindeplinirea indatoriilor privindevidenta militara; eschivarea de la incorporare in serviciul civil.

    1.3 Estimati importanta gruparii contraventiilor partii speciale drept material a CC.

    Gruparea contrav partii speciale dr.material al Cc RM serveste drept indiciu al gradului si alcaracterului pericolului social al faptei savirsite. Aceasta structurare, precum si ordinea lorsunt conditionate de caracterul si de sistemul relatiilor sociale ce sint aparate de legislatiacontrav.Fiecare capitol este constituit cu luarea in consideratie a caracterului obiectelorimpotriva carora este indreptat nemijlocit atentatul contraventional.

    Subiectul II: Notiunea si categoriile masurilor procesuale de constringere. 2.1 Definiti si caracterizati masurile procesuale de constringere.

    Desfurarea normal a activitii procesuale este imposibil fr aplicarea msurilorprocesuale de constrngere. Una din sarcinile de baz ale procesului contravenional esteaplicarea legitim i corect a sanciunii din cadrul nclcrii dispoziiei, normei materiale acodului contravenional. Msurile de constrngere conform codului contravenional suntreinerea, aducerea silit, nlturarea de conducerea vehiculului, examenul medical pentruconstatarea strii de ebrietate produs de alcool sau de alte substane, reinerea vehiculului.

    Reinerea- const n limitarea de scurt durat a libertii a persoanei fizice.

    Aducerea silit- conducerea forat n faa instanei de judecat a martorului sau a victimeicare se eschiveaz de la prezentare.

  • nlturarea de conducerea vehiculului-persoan poate fi nlturat de la conducere daca seafl n stare de ebrietate, nu are documentul care confirm dreptul de a conduce sau de afolosi vehiculul.

    reinerea vehiculului-vehiculul al crui conductor a fost nlturat de la conducere estereinut i, dac nu poate fi predat proprietarului, posesorului sau reprezentantului lor, esteadus la staia de parcare special sau pe teritoriul organului de poliie.

    2.2 Determinati si caracterizati cele mai raspindite masuri procesulale de contringere.

    Aducerea silit- conducerea forat n faa instanei de judecat a martorului sau a victimeicare se eschiveaz de la prezentare.

    nlturarea de conducerea vehiculului-persoan poate fi nlturat de la conducere daca seafl n stare de ebrietate, nu are documentul care confirm dreptul de a conduce sau de afolosi vehiculul.

    reinerea vehiculului-vehiculul al crui conductor a fost nlturat de la conducere estereinut i, dac nu poate fi predat proprietarului, posesorului sau reprezentantului lor, esteadus la staia de parcare special sau pe teritoriul organului de poliie.

    Acestea fiind aplicate de ctre persoanele competente adic din cadrul organelor cumar fi Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Grnicieri, grnicieri.

    2.3 Evaluati gradul de perfectiune a legislatiei privind masurile procesuale decontringere.

    Sergiu o spus ca sa nu depasim maxim 2 pagini la un test sorry :D

    Test nr. 11Subiectul I: Cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei i rspundereacontravenional1.1 Identificai cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei irspunderea contravenionalSe consider cauze care nltur caracterul contravenional al faptei i rspundereacontravenional, acele fapte care dei n aparen ntrunesc trasturile contraveniei,legislatorul din considerente de importan sau siguran social nu le consider faptecontravenionale i respectiv ele nu sunt pasibile de raspundere contravenional. ncalitate de asemenea cauze apar: starea de iresponsabilitate, legitima aparare, starea deextrem necesitate, constringerea fizic i/sau psihic, riscul intemeiat, cazul fortuit.1.2 Determinai specificul cauzelor care nltur caracterul contravenional al fapteii rspunderea contravenionalSe consider stare de iresponsabilitate i se elibereaz de rspundere contravenionalsituaia cnd persoana svrete fapta ilegal aflndu-se n imposibilitate de a contientizasau dirija aciunile sale din cauza unei boli psihice cronice sau din cauza unei tulburri

  • temporare a activitii psihice sau datorit altei stri psihice patologice. De asemenea nueste pasibil de rspundere contravenional persoana care a svrit fapta n stare deresponsabilitate, ns pn la pronunarea hotrrii de sancionare, s-a mbolnvit de oboal psihic, fiind lipsit de pasibilitatea dirijrii sau contientizrii aciunilor sale.Se consider legitim aprare, situaia n care persoana svrete o fapt pentru arespinge un atac direct, imediat, material i real ndreptat mpotriva sa, mpotriva unei altepersonae sau mpotriva unui interes public. Prin urmare n cazul legitimii aprri pentru anu crea premise de depire a acesteia este necesar s fie respectate urmtoarele condiii:atacul s fie unul direct; atacul s fie imediat; atacul s fie material i real; atacul trebuies fie ndreptat asupra unei personae sau asupra ordinei publice.Se consider stare de extrem necessitate, situaia n care o pers. Svrete aciuni pentrua salva viaa, integritatea corporal ori sntatea sa, precum i viaa, integritatea corporalori sntatea unei alte personae, un bun preios sau alte interese publice de la un pericolgrav imminent, care nu poate fi nlturat altfel.Nu constituie contravenie fapta prevzut de Codul Contravenional care este svrit dincauza unei constrngeri fizice creia persoana nu i-a putut rezista i care nu putea finlturat altfel. De asemenea nu constituie contravenie fapta svrit din cauza uneiconstrngeri psihice exercitat prin ameninare, cu un pericol eminent pentru sine oripentru alt persoan care nu putea fi nlturat n alt mod.Astfel nu constituie contravenie fapta prevzut de C.contrav. care a cauzat dauneintereselor ocrotite de lege n cazul riscului ntemeiat efectuat n scopul atingerii unorinterese socialmente utile. Se consider ntemeiat riscul fr de care scopul socialmenteutil nu ar fi putut fi atins, iar persoana care a riscat a luat msuri de prevenire a cauzrii dedaune intereselor ocrotite de lege.Nu constituie contravenie fapta prevzut de C.contrav. al crei rezultat este consecina uneimprejurri care nu putea fi prevzut. Nu constituie caz fortuit mprejurrile create princoncursul de contravenii. 1.3 Decidei asupra deosebirii dintre cauzele care nltur caracterul contravenional alfaptei i alte temeiuri care exclud sau influeneaz la aplicarea rspunderiicontravenionalePrima categorie i anume cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei serefer la acele fapte care n aparen ntrunesc trsturile contraveniei, ns legislatorul nule consider fapte contravenionale, pe cnd cauzele care exclud rspundereacontravenional, spre deosebire de prima categorie, se refer la faptele care coninelementele constitutive ale contraveniei i sunt considerate contravenii, ns legislatorulreieind din pericolul social redus permite excluderea rspunderii. n ambele situaiisurvine nlturarea rspunderii contravenionale, dar referindu-ne la prima categorie,observm c mai survine i nlturarea caracterului contravenional al faptei. Dintrecauzele care nltur rspunderea contravenional putem specifica: renunarea benevolde la svrirea contraveniei, svrirea unei contravenii nensemnate sau tentativa decontravenie, mpcarea victimei cu fptuitorul, depirea termenelor de prescripie iamnistia. Ceea ce privete a treia categorie i anume cauzele care influeneaz la aplicarearspunderii putem afirma c ele au efect doar asupra mrimii sanciunii i la aceastcategorie trebuie menionate n primul rnd circumstanele agravante i cele atenuante.Acestea din urm nu exclud rspunderea contravenional i nici nu nltur caracterulcontravenional al faptei, contribuind doar la aplicarea sanciunii.Subiectul II: Probele2.1 Definii probele i enumerai mijloacele de constatare a lorProbele snt elemente de fapt dobndite n modul stabilit de Codul contravenional, care

  • servesc la constatarea existenei sau inexistenei contraveniei, la identificare fptuitorului,la constatarea vinoviei i la cunoaterea altor circumstane importante pentru justa lorsoluionare a cauzei.Mijloacele de constatare a probelor: procesul verbal cu privire la contravenie, procesulverbal de ridicare a obiectelor i documentelor, procesul verbal de percheziie, explicaiilepersoanei n a crei privin a pornit proces contravenional, depoziiile victimei, alemartorilor, nscrisurile, nregistrrile audio sau video, fotografiile, corpurile delicte,obiecte i documente ridicate, constatrile tehnico-tiinifice i medico-legale, raportul deexpertiz.2.2 Determinai i caracterizai cele mai rspndite mijloace de dobndire a probelorDat fiind faptul c snt admisibile probele pertinente concludente i utlie, administrate nconformitate cu codul contravenional, cele mai rspndite mijloace de prob sunt:cercetarea la faa locului; ridicarea obiectelor i documentelor; efectuarea percheziiei;procesele verbale cu privire la percheziie, la ridicarea obiectelor i documentelor, lacercetarea la faa locului; corpuri delicte.Cercetarea la faa locului - se efectueaz n scopul descoperirii urmelor contraveniei,corpurilor delicte i pentru a stabili circumstanele contraveniei ori alte circumstane, careau importan pentru justa soluionare a cauzei, agentul constatator efectueaza cercetarea la faa locului(a terenului, ncperilor, obiectelor, documentelor, animalelor, cadavrelorumane sau de animale);Ridicarea obiectelor i documentelor - este necesar ridicarea anumitor obiecte saudocumente care ar avea importan pentru cauz i dac se cunoate locul i persona lacare se afl, lucrtorul organului afacerilor interne efectueaz, n temeiul unei ordonanentemeiate, ridicarea lor.Percheziia se efetueaz dac din probele acumulate sau din materialele de investigaieoperativ rezult o presupunere rezonabil c ntr-o anumit ncpere, la domiciliu ori nalt loc sau la o anumit persoan se pot afla instrumente ce au servit la svrireacontraveniei, obiecte sau alte valori dobndite din contravenie, precum si obiecte saudocumente care pot avea importan pentru cauz. Procesele verbale cu privire lapercheziie - agentul constator la faa locului ntocmete un proces verbal la care anexeazdup caz lista obiectelor i documentelor ridicate.Corpurile delicte - se consider obiectele, inclusiv banii, documentele, alte valori, fa decare exist temeiuri a presupune c au servit la svrirea contraveniei, au pstrat asupralor urmele faptei contravenionale sau au constituit obiectul acestei fapte, sau pot servi camijloc de constatare a existenei ori inexistenei elementelor constitutive ale contraveniei.Corpurile delicte se anexeaz la procesul-verbal cu privire la contravenie.2.3 Evaluai gradul de perfeciune a legislaiei privind probeleConsider c legislaia contravenional reglementeaz doar anumite aspecte legate deprobe, deoarece procesului contravenional i se aplic n mod corespunztor prevederileCodului de procedur penal cu privire la mijloacele de prob i la procedeele probatorii.De aceea am putea spune c reglementrile din Codul contravenional cu privire la probesunt deficitare, coninnd doar norme generale, cum ar fi faptul c probele trebuie sa fiepertinente, concludente i utile. Codul contravenional stipuleazo doar cte-va mijloace dedobndire a probelor i conine doar 7 articole ce se refer la probe.

  • Test nr.12Subiectul I:Noiunea i componena juridic a contraveniei

    1.1 Definii i enumerai elementele componenei juridice a contravenieiComponena juridic a contraveniei reprezint o totalitate de elemente fixate n lege,prezena crora poate atrage rspunderea contravenional.Elementele componenei juridice a contraveniei sunt urmtoarele: obiectul contraveniei,latura obiectiv a contraveniei, subiectul contraveniei i latura subiectiv a contraveniei.

    1.2 Generalizai i stabilii corelaia dintre elementele componenei juridice acontraveniei

    Temeiul juridic de tragere la rspundere contravenional a persoanei constituie existenan aciunile sau inaciunile acestuia a tuturor elementelor i semnelor componenei juridicea contraveniei. Absena mcar a unui semn al acestei componene are drept consecinimposibilitatea tragerii persoanei la rspunderea contravenional. Fiecare componendescris n lege constituie un ansamblu de semne caracteristice unei anumite contravenii.Cnd legea stabilete componena unei contravenii, ea nu face prin aceasta altceva dect sdescrie acea fapt i s determine acele elemente constitutive ale contraveniei respective.Cu ajutorul tutror acestor elemente i semne se realizeaz ncadrarea faptelor concrete ise realizeaz calificarea lor corect. Aceste semne i elemente sunt indispensabil legatentre ele, deoarece pentru stabilirea rspunderii contravenionale este necesar s existe unsubiect care s aib un comportament ilicit svrit n anumite circumstane, s atenteze lao anumit valoare ocrotit de legea contravenional i s existe vinovia acesteia. Prinurmare, lipsa cel puin a unui semn sau element conduce la imposibilitatea sancionriipersoanei.

    1.3 Decidei asupra importanei componenei juridice a contraveniei la stabilirea

  • rspunderii contravenionaleComponena juridic a contraveniei are un rol important n realizarea principiuluilegalitii n domeniul dreptului contravenional, ntruct calificarea faptei dreptcontravenie nu se poate face dect n conformitate cu legea. Componena juridic acontraveniei reprezint baza juridic pentru calificarea contraveniei i respectiv pentrustabilirea rspunderii contravenionale. Componena juridic a contraveniei constituietemeiul stabilirii de ctre instana judectoreasc a tipului i termenului sanciuniicontravenionale, de asemenea componena juridic a contraveniei mai constituie i ogaranie a drepturilor i libertilor persoanei, contribuind la respectarea legalitii iordinii de drept n societate. O fapt poate fi calificat drept contravenie doar dacconine elementele componenei juridice a contraveniei i doar n acest caz poate s aparrspunderea contravenional. Observm c componena juridic a contraveniei are oimportan major pentru stabilirea rspunderii, constituind temeiul juridic al acesteia,precum i pentru aplicarea corect a sanciunii contravenionale.Subiectul II: Caracteristica participanilor la procesul contravenional2.1 Identificai drepturile i obligaiile procesuale ale persoanei n a crei privin afost pornit procesul contravenionalPersoana n a crei privin a fost pornit proces contravenional are dreptul:a)la aprare; b) s cunoasc fapta imputat; c) s fie asigurat, n cel mult 3 ore de lareinere, cu un aprtor din oficiu dac este pasibil de sanciunea arestuluicontravenional;d) s anune, n cazul reinerii, prin autoritatea competent s soluioneze cauzacontravenional, dou persoane, la alegerea sa, despre faptul i locul reinerii; e) sprimeasc informaie scris i explicarea drepturilor sale expuse n Codul contarvenional,inclusiv a dreptului de a tcea i de a nu mrturisi mpotriva sa, mpotriva rudelor saleapropiate, a soului/soiei, logodnicului/logodnicei, precum i de a nu-i recunoatevinovia; f) s fie audiat n prezena aprtorului dac accept sau cere s fie audiat; g)s aib ntrevederi cu aprtorul n condiii confideniale, fr limitarea numrului iduratei ntrevederilor; h) s ia cunotin de materialele din dosar i s i se elibereze, lacerere, n cel mult 24 de ore, copii de pe procesul-verbal; i) s prezinte probe; j) sformuleze cereri; k) s conteste decizia asupra cauzei; l) s recunoasc total sau parialvinovia n comiterea faptei ce i se imput; m) s cear recuzarea reprezentantuluiautoritii competent s soluioneze cauza contravenional, expertului, interpretului,traductorului, grefierului; n) s solicite audierea martorilor; o) s fac obiecii mpotrivaaciunilor agentului constatator i s cear consemnarea obieciilor sale n procesul-verbal;Persoana n a crei privin a fost pornit proces contravenional este obligat: a) s se prezinte la citarea autoritii competent s soluioneze cauza contravenional; b) s accepte, la cererea autoritii competent s soluioneze cauza contravenional,examinarea i percheziia sa corporal; c) s accepte necondiionat, la cererea autoritiicompetent s soluioneze cauza contravenional, testarea alcoolscopic, examenulmedical, dactiloscopia, prelevarea de snge i de secreii ale corpului pentru analiz; d) sfie supus expertizei judiciare, la cererea agentului constatator competent sau a instanei;e) s se supun dispoziiilor legale ale agentului constatator i ale preedintelui edinei dejudecat; f) s respecte ordinea n edina de judecat i s nu prseasc sala de edinefr nvoirea dat de preedintele edinei.2.2 Determinai categoriile i statutul procesual al altor participani la procesulcontravenionaln calitate de participant la procesul contravenional pot aprea urmtoarele persoane:1) Agentul constatator care este reprezentantul autoritii publice care soluioneaz, nlimitele competenei sale, cauza contravenional n modul prevzut de Codulcontravenional. 2) Procurorul particip la procesul contravenional n limitele competenei stabilite de

  • Codul contravenional. Procurorul este n drept: s porneasc procesul contravenional; saplice n cazurile prevzute de lege sanciune contravenional; s participe la examinareacauzei n instan de judecat atunci cnd procesul contravenional a fost pornit de el.3) Victima - persoana fizic sau persoana juridic creia, prin contravenie, i-au fostcauzate prejudicii morale, fizice sau materiale. Victima are dreptul: la nregistrareanentrziat a cererii sale n modul stabilit, la soluionarea cererii de ctre agentulconstatator, la informare privitor la decizia adoptat; s prezinte documente, alte mijloacede prob n vederea confirmrii preteniilor sale; s-i retrag cererea n cazurile prevzutede lege; s atace decizia autoritii competent s soluioneze cauza contravenional; sfie asistat n procesul contravenional de un aprtor ales;4) Martorul este persoana citat n aceast calitate de ctre autoritatea competent, care arecunotin despre vre-o fapt sau mprejurare de natur s serveasc aflrii adevrului nprocesul contravenional.5) Specialistul - persoana neinteresat de rezultatele cauzei contravenionale, cu suficientecunotine i deprinderi speciale pentru a acorda ajutor agentului constatator sau instaneide judecat, chemat s participe la efectuarea aciunilor procesuale.6) Expertul - persoana neinteresat de rezultatele cauzei contravenionale, avnd cunotinespeciale, numit s efectueze investigaii n cazurile prevzute de Codul contravenional is prezinte raport n baza lor.7) Interpret sau traductor este persoana care poate traduce din o alt limb, poateinterpreta semnele celor mui ori surzi, cunoate terminologia juridic, nu este interesatde rezultatele cauzei contravenionale i accept s participe n aceast calitate. Persoanaeste desemnat n calitatea de interpret sau de traductor de ctre agentul constatator saude instana de judecat.8) Aprtorul - persoana admis n profesia de avocat avnd dreptul s participe laprocesul contravenional pentru a asigura asisten juridic sau a reprezenta partea pe careo asist n baz de contract sau din oficiu.2.3 Evaluai gradul de perfeciune a legislaiei privind participanii la procesulcontravenionalLegislaia contrave