Teste pentru Concursul Şcolar Naþional de .Limba şi literatura română Clasa a V-a . 2 Etapa

download Teste pentru Concursul Şcolar Naþional de .Limba şi literatura română Clasa a V-a . 2 Etapa

of 34

  • date post

    08-Oct-2018
  • Category

    Documents

  • view

    217
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Teste pentru Concursul Şcolar Naþional de .Limba şi literatura română Clasa a V-a . 2 Etapa

  • 1

    TESTE DE INIIERE EDIIA 2014-2015

    Teste pentru Concursul colar Naional de

    Competen i Performan ComPer

    Limba i literatura romn

    Clasa a V-a

  • 2

    Etapa I (semestrul I)

    Testul 1 Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de 90 de minute. Citete cu atenie textele urmtoare i rezolv cerinele bifnd n gril

    rspunsul corect. A. Walt Disney

    n 1901 se ntea un om care avea s schimbe faa divertismentului. n 1906, tatl lui Disney, Elias, a cumprat o ferm n Marceline, Missouri. Aici, tnrul Walt avea s vin, pentru prima dat, n contact cu animalele. De asemenea, a nceput s capete interes i fa de desen. Primul su desen pe care l-a vndut a fost acela al armsarului doctorului din zon, pentru care acesta i-a pltit lui Disney 5 ceni. Walt Disney a devenit interesat de animaie pe cnd era elev. Abia realizrile sale ulterioare aveau s schimbe istoria cinematografiei. Disney a nceput s creeze filme de animaie n 1920. Aceste filme prezentau personaje fcute din figurine tiate din hrtie. Figurinele erau micate n timpul filmrii fotogram cu fotogram, cu un aparat de filmat cu manivel.

    n 1923 s-a mutat la Hollywood. Aici nu exista niciun studio de animaie, aa c i-a fcut unul propriu. Curnd avea s fie pionierul inovaiei tehnologice, primul care a folosit sunetul sincronizat i procedeul tricolor Tehnicolor.

    Mickey Mouse Vasul cu aburi Willie, primul desen animat care l avea ca personaj

    principal pe Mickey Mouse, a aprut n 1928. Acesta era i primul desen animat cu sunet. Disney nsui a mprumutat vocea sa lui Mickey, iar filmul a nregistrat un succes imediat. De atunci, Mickey a aprut n multe alte filme. A devenit simbolul uor de recunoscut al lui Disney i a aprut pe nenumrate produse comerciale ale acestuia. Alte dou personaje de desene animate care sunt foarte ndrgite i azi sunt Donald Duck i Goofy. Au urmat i alte filme animate: Alb ca Zpad, Pinocchio, Fantasia, Bambi, Mary Poppins.

  • 3

    Disneyland Ani de-a rndul, Walt Disney a dorit s recreeze decorurile i personajele

    din filmele sale ntr-un parc de distracii. Rezultatul a fost Disneyland, deschis n anul 1955, n Anaheim, n vecintatea oraului Los Angeles. Acest parc tematic este una dintre cele mai populare atracii din lume. De atunci, s-au mai deschis i alte parcuri: Walt Disney World n Florida i Disneyland la Paris.

    (Articol preluat din Enciclopedia ilustrat a familiei, vol. 5, Coleciile Cotidianul. Educativa)

    B. ...Odinioar, pe meleagurile acestea, stpnea un sat gospodar.

    Pe-atunci, uliele de astzi erau ale pmntului i se numeau brazde i frete vieuiau, rodind. n satul acela e obria trgului, n acele brazde e obria ulielor obrii uitate i nesocotite.

    Acum, uliele nstrinate de pmnt s-au nvrjbit: se sfdesc ntre ele, ct le las gura cruelor i a trsurilor i se hruiesc, smulgndu-i una alteia smocuri de colb crunt.

    Ulia mea e panic, tcut. Rareori o tulbur nvala trgului. Prin ea strbat carele cu boi venind de la ar. Convoiul lui tihnit e o rugciune murmurat cu buzele ei, i colbul care le-nsoete e un surs blajin.

    Uliele de cpetenie ale trgului au slujitorii lor: mturtori care le piaptn, stropitori care le spal, meteri care le sulimenesc cu smoal i asfalt.

    Ea se slujete singur. i toarn ap de ploaie prin uluce; i potrivete prul cu vrbii; i chipul ei firesc e.

    Trufae de numele lor, celelalte ulii au silit porile caselor s li-l nvee i s li-l rosteasc statornic. i porile, cu guri de tabl sau de lemn, l au n toat clipa pe buze.

    Ea a optit doar casei noastre numele ei. Ploile l-au ters, poarta l-a uitat i ea.

    E o umil i netiut uli de margine de trg. (Ionel Teodoreanu, Ulia copilriei)

    C. Prin iarn din cmara zvort

    Se furieaz cald miros de mere, Readucnd n vremea viscolit Iar toamna cu trecut mngiere, Cnd sufletul mpovrat venise, Cu trna* lui de poame i de vise, n casa amintirilor nchise.

    (Ion Pillat, Copil de-odinioar) *trn co de nuiele.

  • 4

    STANDARD 1. Conform informaiilor prezentate n textul A, primul desen animat cu sunet

    este: a. Alb ca Zpada; b. Pinocchio; c. Vasul cu aburi Willie; d. Mary Poppins.

    2. Urmtoarea secven din textul B: Ea se slujete singur. i toarn ap de

    ploaie prin uluce; i potrivete prul cu vrbii; i chipul ei firesc e. sugereaz ideea c: a. ulia este frumoas; b. ulia se ngrijete zilnic; c. ulia este unic prin simplitatea ei; d. ulia este nsingurat.

    3. O structur din textul C care face referire la spaiu este:

    a. Prin iarn; b. Toamna; c. miros de mere; d. casa amintirilor.

    4. Sunt asociate corect structurile extrase din fragmentele date cu sursa din

    care provin n varianta de rspuns: a. Ea a optit doar casei noastre numele ei. textul A; b. o tulbur nvala trgului textul C; c. Readucnd n vremea viscolit textul B; d. pionierul inovaiei tehnologice textul A.

    5. Seria care cuprinde cuvintele aezate n ordinea lor din dicionar este:

    a. filmare, fotogram, film, familie, fa; b. fa, familie, filmare, fotogram, film; c. familie, fa, filmare, film, fotogram; d. familie, fa, film, filmare, fotogram.

    6. Sinonimul contextual pentru cuvntul interesat din textul A (Walt Disney a

    devenit interesat de animaie pe cnd era elev) este: a. cunosctor; b. atent; c. preocupat; d. renumit.

    7. Antonimul potrivit pentru sensul din text al cuvntului nenumrate (a

    aprut pe nenumrate produse comerciale ale acestuia) este: a. numeroase; b. puine; c. multiple; d. mici.

  • 5

    8. Din familia lexical a cuvntului sat fac parte cuvintele: a. stuc, stean, stesc, stucean; b. stean, sate, stesc, stule; c. uli, cas, poart, brazd; d. cmp, ogor, ferm, gospodrie.

    9. Conin diftongi toate cuvintele din seria:

    a. meleagurile, mea, poart, doar; b. meleagurile, obria, netiut, poart; c. obria, mea, ploile, rareori; d. mea, doar, poart, rareori.

    10. Cuvintele regizor, interpret, film:

    a. fac parte din acelai cmp lexical; b. nu au nicio legtur; c. au sensuri apropiate i forme diferite; d. fac parte din aceeai familie lexical.

    11. O propoziie dezvoltat din textul B care face referire la imaginea uliei

    pustii este: a. Ea se slujete singur. b. ...Odinioar, pe meleagurile acestea, stpnea un sat gospodar. c. E o umil i netiut uli de margine de trg. d. Ulia mea e panic, tcut.

    12. n structura mturtori care le piaptn, stropitori care le spal, meteri

    care le sulimenesc cu smoal i asfalt, apare ca figur de stil: a. epitetul; b. personificarea; c. repetiia; d. enumeraia.

    13. Termenul care nu face parte din familia lexical a cuvntului frate este:

    a. frior; b. frete; c. sor; d. nfrit.

    14. Sunt desprite corect n silabe toate cuvintele din seria:

    a. gospo-dar, n-str-i-na-te, o-br-ii, c-pe-te-ni-e; b. gos-po-dar, n-str-i-na-te, o-br-ii, cp-e-te-nie; c. gos-po-dar, n-str-i-na-te, o-br-ii, c-pe-te-ni-e; d. gospo-dar, n-str-i-na-te, o-br-ii, c-pe-te-nie.

  • 6

    15. Prima propoziie dezvoltat din textul C devine propoziie simpl n varianta de rspuns: a. Se furieaz cald miros de mere. b. Prin iarna din cmar se furieaz. c. Se furieaz cald miros. d. Se furieaz miros.

    16. Versul care conine un predicat verbal este:

    a. Readucnd n vremea viscolit; b. Se furieaz cald miros de mere; c. Iar toamna cu trecuta mngiere; d. n casa amintirilor nchise.

    EXCELEN

    17. n relaie cu textul dat, titlul textului C sugereaz:

    a. tehnica de realizare a portretului unui copil; b. trecerea timpului; c. legtura dintre prini i copii; d. jocurile copilriei.

    18. Urmtoarea afirmaie este corect:

    a. Textele A i B prezint felul n care un copil i poate petrece timpul liber.

    b. Textele A, B i C prezint universul copilriei, asociat cu diverse aspecte din realitate.

    c. Textul C prezint imaginea unei ulie pe care un copil se joac fericit. d. Textele A i C prezint imagini neobinuite, asociate cu vrsta copi-

    lriei.

  • 7

    Testul 2

    Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de 90 de minute. Citete cu atenie textele urmtoare i rezolv cerinele bifnd n gril

    rspunsul corect. A. Vioara este un instrument muzical cu coarde, la fel ca i viola, violoncelul i contrabasul. Dintre acestea, vioara are tonurile* cele mai nalte. Este format din patru coarde i un corp al crui mijloc este scobit, pentru a permite micarea liber a arcuului. Vioara este inut pe umrul stng, iar arcuul n mna dreapt. A aprut n Italia n secolul al XVI-lea, dezvoltndu-se din vioara medieval i din alte instrumente. Dimensiunea sa a fost stabilit n secolul al XVII-lea, dar inovaiile din sec. XVIII-XIX i-au crescut intensitatea tonal. Datorit sunetului vioi i plin de strlucire, vioara a fost foarte mult utilizat n muzica occidental, avnd cel mai vast repertoriu dintre toate instrumentele cu coarde. ncepnd cu jumtatea secolului al XVII-lea, vioara a devenit instrumentul de baz n orchestrele simfonice, astzi folosindu-se 20-26 de viori; este, de asemenea, prezent n muzica de camer, precum i ca instrument solo. Este folosit i n folclorul muzical din multe ri, fiind numit popular scripc sau alut.

    (Vioara, n Dicionarul Enciclopedic Britannica, vol. 50)

    * ton sunet.

    B. Totui cunotea fraza aceea simpl, pe care pianul o repeta fr modulaii, monoton, egal, n timp ce motivul muzical trecea de la viol la vioar, amplu, puternic. Ar fi vrut s urmreasc jocul viorilor, dndu-i seama c n el se desfura linia principal a bucii, dar chemarea pianului l inea n loc. Ce sens personal aveau acele acorduri patru, cinci care se repetau la fel, nchise n aceeai fraz?

    Vioara le acoperea vibratoare i totui el le distingea chiar sub acest voal melodic suprapus, le atepta s se limpezeasc i pe urm le regsea, aceleai, simple, eg