teste la penal 2.[conspecte.md] (1).docx

7/28/2019 teste la penal 2.[conspecte.md] (1).docx

1/57

TEST 1

Subiectul I. Raspunderea penala a participantilor la infractiune.

1.1temeiul raspunderii penale a participantilor la infractiune.Temeiul raspunderii penale a participantilor la infractiune este legat de temeiul raspunderii

individuale, astfel este examinat sub aspectul filosofic si juridic.

Astfel sub aspect filosofic raspunderea tre sa survina atunci cind subiectul a avvut

posibilitatea sa procedeze conform legii dar a ignorant-o, actionind contrar ei.

Iar sub aspect juridic consta in a decide pentru care fapte concrete si in ce situatii tre sa

survina raspunderea penala. Raspunderea participantilor trebuie sa fie concret individuala si

de sine statatoare, si trebuie sa poarte raspundere pentru faptele sale doar si in limitele

vinovatiei sale. Contributia fiecaruia la savirsirea infractiunii determina raspunderea lor.

1.2particularitatile raspunderii penale a participantilor la infractiune in cazul excesului deautor.

Excesul de autor se considera savirsirea de catre autor a unor infractiuni care nu au

constituit intentia celorlalti participant. Ceilalti participant nu sunt pasibili de raspundere

penala pentru excesul de autor.

Excesul de autor este de doua tipuri:

Exces cantitativare loc atunci cind autorul savirseste o infractiune la fel ca cea pe care

dupa natura sa trebuia s-o savirseasca dupa intelgerea cu ceilalti participanti. El face exces in

privinta unui semn calificant sau in privinta unui semn infractional.

Exces calitativare loc atunci cind autorul savirseste actiuni neomogene cu cele la care

fusese determinat sau i-a fost acordat ajutor.

1.3in actiunile lui Antohi si Barbu e prezenta participatia la infractiune, este o participatiesimpla.

Subiectul II. Liberarea de raspundere penala

2.1 definiti conceptul si tipurile de raspundere penala.

Liberarea de raspundere penala reprezinta punerea in libertate a pers ce a savirsit infr, care

si-a pierdut gradul prejudiciabil in virtutea unor imprejurari prevazute de legea penala.

Tipurile de liberare de raspundere penala in cazul:Minorilor; schimbarii situatiei; tragerii la raspundere contraventionala; caintei active;

prescriptiei de tragere la raspundere penala; liberarii conditionate; renuntarea de buna voie la

savirsirea infr.

2.2 analizati liberarea conditionata de raspundere penala.

Persoana care este vinovata pentru savirsirea infractiunii usoare sau mai putin grave care isi

recunoaste vinovatia si nu este un pericol social, urmarirea ei poate fi suspendata conditionat,

cu liberarea de raspundere penala daca corectarea persoanei este posibila fara aplicarea

pedepsei penale.

Pentru ca pers sa fie liberata conditionat de raspundere penala tre sa intruneasca careva

conditii si anume:


2/57

1. e posibila corectarea pers fara aplicarea unei pedepse penale.2. Pers isi recunoaste vinovatia.3. Pers nu prezinta pericol social.4. Pers a comis inf usoara sau mai putin grava.5. Pers e pusa sub invinuirea pt comiterea infractiunii date.

Persoana care este liberata conditionat de raspundere penala are de respectatcareva obligatii si anume: sa nu paraseasca localitatea unde isi are domiciliul decit in

cazurile stabilite de procurer; in caz de skimbare a domiciliului tre sa comunice

neaparat organului de umarire; sa continuie lucrul sau studiile; sa nu savirseasca

contravetii sau infractiuni.

Prevederile date nu se aplica fata de anumite pers si anume:

1. Au comis infractiuni impotriva securitatii statului.2. Care au antecedente penale.3.

Care sunt dependente de droguri si alcool.

4. Care nu au reparat paguba cauzata in urma infractiunii.5. Personae cu functii de raspundere care au savirsit infractiuni facind abuz de serviciu.

2.3 Decideti asupra intreruperii si suspendarii prescriptiei si tragerii la raspundere penala.

Institutia prescriptiei tragerii la raspundere penala are o mare importanta in dreptul penal.

Intreruperea si suspendarea prescriptiei tragerii la raspundere penala joaca un rol important

atit pentru organele de drept care se ocupa de urmarirea penala cit si pentru persoanele care

au comis infractiuni.

Prescriptia tragerii la raspundere penala este o institutie care reprezinta o perioada de timp

in care persoana poate fit rasa la raspundere penala pentru infractiunea savirsita. Astfel odata

cu stinerea termenului de prescriptive se stinge si dreptul statului de a aplica pedeapsa penala.

Constatind intervenirea prescriptiei organul de drept va dispune neinceperea urmarii

penale, incetarea procesului penal sau incetarea urmaririi penale.

Raspunderea se prescrie pentru orice infractiune infara de acele infractiuni savirsite contra

securitatii omenirii si pacii, a infractiunilor de razboi.

Termenul de prescriptie poate fi intrerupt in cazul interventiei carorva actiuni sau acte.

Astfel in cazul in care in termenul de prescriptie persoana savirseste o infractiune pentru care

legea penala prevede o pedeapsa mai mare de 2 ani atunci termenul de prescriptie seintrerupe . in cazul in care termenul se intrerupe se mentioneaza faptul ca termenul care a

curs dj dispare si incepe n nou termen de prescriptive din momentul autodenuntarii sau

retinerii. Iar in cazul suspendarii are effect doar aminarea termenului de prescriptie pe o

perioada, pe cind intreruperea,are ca efect stergerea si inceperea unui nou termen.

Subiectul III. Etapele activitatii infractionale

3.1 caracterizati pregatirea de infractiune.

Pregatirea de infractiune se considera intelegerea prealabila de a savirsi o infractiune,

fabricarea,procurarea sau adaptarea instrumentelor sau mijloacelor sau crearea intentionata

de conditii pentru savirsirea ei daca din cause independente de vointa faptuitorului

infractiunea nu si-a produs efectul.


3/57

Pedepsei penale si raspunderii penale sunt supuse doar persoanele care au savirsit

pregatirea de infractiune mai putin grava, grava,deosebit de grava sau exceptional de grava.

3.2 conditiile aplicarii pedepsei pentru infractiunea neconsumata.

TEST 2.

Subiectul I. tentativa de infractiune

1.1notiunea si trasaturile tentativei de infractiune.Tentativa de infractiune se considera actiunea sau inactiunea intentionata indreptata

nemijlocit spre savirsirea unei infractiuni, daca din cause independente de vointa faptuitorului

ea nu si-a produs efectul.

Trasaturile tentative sunt:

- actiunea(inactiunea)faptuitorului sunt indreptate nemijlocit asupra savirsirii uneiinfractiuni concrete atentind la un boiet concret si creind un pericol real de a-i cauza

o dauna.- Actiunea(inactiunea) a carei executare a fost inceputa nu si-a produs efectul, latura

obiectiva nu este indeplinita pe deplin, fie ca actiunea de savirsire a faptei a fost

interrupta sau nu sa produs rezultatul dorit de faptuitor.

- Producerea efectului infractiunii e impiedicata de cause independente de vointafaptuitorului.

1.2analizati modalitatile tentative de infractiune.Formele tentative de infractiune sunt aspectele ce permit diferentierea elementului

material al infr in raport cu gradul de realizare a lui si natura cazuelor ce impiedica

consumarea infractiunii. Astfel se cunosc trei tipuri de tentative de infr si anume: terminate,

netrminata si nula.

- Tentativa terminata are loc atunci cind persoana savirseste toate actiunile necesarepentru savirsirea infr dar din cause independente de vinta faptuitorului rezultatul

propus nu sa realizat. De exemplu persoana a sustras din buzunarul victimei bani dar

nu a reusit sa se bucure de ei pentru ca a fost retinuta la timp.

- Tentativa neterminata mai este numita si intrerupta are loc atunci cind realizareafaptei pina la capat a fost intrerupta din cauze independente de vointa faptuitorului.

Conf normei de incriminare el nu realizeaza actiunea tipica ei, executarea prindu-seinainte de producerea rezultatului.

- Tentativa nula are loc atunci cind persoana atenteaza asupra valorii sociale ocrotitede legea penala dac actiunile realizate nu prezinta un pericol real si nu pot pricinuio

dauna din cauza erorii faptuitorului, de ex. Hotul a spart un seif intentionind sa

sustraga bani din el dar seiful era gol.

1.3spetaeste posibila renuntarea de buna voie la infractiune la etapa pregatirii de infractiune la

etapa tentative de infractiune. Nu este posibila renuntarea de buna cind sintem la etapa

urmaririlor. Actiunile lui Morosan pot fi considerate drept renuntare benevola deoarece

au fost intreprinse inainte de survenirea urmarilor adica inainte de a surveni moartea.


4/57

Subiectul II. Individualizarea judiciara a pedepsei

2.1 descrieti criteriie generale de individualizare a pedepsei.

Pedeapsa penala reprezinta o masura de constringere statala si un mijloc de corectare si

reeducare a condamnatului ce se aplica de catre instantele de judecata persoanelor care au

savirsit infr. Trasaturile:

- pedeapsa este o masura de constringere, adica are un character fortat coercitiv carese aplica condamnatului contrat vointei lui.

- Pedeapsa e o masura de constringere statala, adica se arein vedere ca doar statulprin intermediul organelor abilitate in acest scop pot sa o aplice, deoarece statul

apare ca un purtator al interesului public.

- Pedeapsa se aplica doar pentru savirsirea de infractiune adica pentru fapta care esteprevazuta in acest fel de catre legea penala.

- Continutul pedepsei este acela care se manifesta prin privatiuni sau restrictii la careeste supus condamnatul si care trebuie sa le respecte fie de ordin fizic, moral saumaterial.

- Pedeapsa se aplica doar pers care sunt vinovate de savirsirea infractiunii, adica altepersoane ca de exemplu rudele, reprezentatnii legali nu pot fi supusi pedepsei

penale in locul infractorului chiar daca se ofera benevol.

- Pedeapsa penala genereaza o situatie juridical nefavorabila pentru faptuitor sianume antecedentele penale.

- Pedeapsa e un mijloc de corectare si reeducare adica vinovatul trebuia sa fie convinssa nu mai savirseasca alte infractiuni pe viitor.

2.2 determinati regulile pedepsei mai blinde decit cea prevazuta de lege.

Aplicarea pedepsei mai blinde se aplica doar cind exista circumstante exceptionale, sau

circumstante ce se refera la personalitatea infractorului. Pedeapsa mai blinda nu se aplica in

cazul recidivei sau in cazul infractiunilor expcetional de grave.

La fel se tine cont de rolul vinovatului in savirsirea infractiunii , felul in care sa comportat in

timpul si dupa savirsirea infractiunii si consumarea acesteia, la fel o alta regula de care se tine

cont este contributia active a participantului lao infractiune savirsita in grup la descoperirea ei

instanta de judecata poate aplica o pedeapsa sub limita minima sau una mai blinda.

2.3 aduceti argument pro sau contra aplicarii sistemului parificarii pedepselor pentruparticipatie.

Sistemul parificarii pedepselor pentru participatie reprezinta sistemul in care toti

participantii la infractiune primesc aceeasi pedeapsa ca si pentru atuor iar diferentierea se

face doar de catre instanta de judecata in cadrul individualizarii pedepselor.

Un argument pro asupra acestui sistem poate fi faptul ca prin savirsirea infractiunilor se

atenteaza asupra valorilor sociale ocrotite de catre stat prin legea penala, astfel in cazul

participarii la infractiune a faptuitorilor desi rolil lor a fost diferit ei au neglijat si au atentat

asupra anumitor valori sociale.


5/57

Astfel prin faptul ca au lezat careva valori, ei in primul rind pentru faptul ca si-au dat seama

de fapta lor poarta raspundere pentru valoarea la care au atentat, iar pedeapsa va fi aplicata in

dependeta de rolul de participare a fiecaruia la savirsirea infractiunii.

Un alt argument este faptul ca sistemul dat are un scop coercitiv si educativ, adica este

coercitiv pentru ca prin aplicarea pedepsei se presupune o imbunatatire a aspectului moral si

psihic al infractorului prin aceea ca sa isi dea seama de faptul ca nu mai trebuie sa savirseascacareva infractiuni, iar scopul educative se vede prin aia ca trebuie sa constientizeze faptul ca ii

va pune pe ginduri si vor intelge ca actiunile date nu sunt bune deloc si care influenteaza

negative asupra vietii atit a lor cit si a persoanelor care ii incojoara.

Subiectul III. Liberarea de raspundere penala

3.1 conceptul si tipurile de raspundere penala.

Liberarea de raspundere penala reprezinta punerea in libertate a pers ce a savirsit infr, care

si-a pierdut gradul prejudiciabil in virtutea unor imprejurari prevazute de legea penala.Tipurile de liberare de raspundere penala in cazul:

Minorilor; schimbarii situatiei; tragerii la raspundere contraventionala; caintei active;

prescriptiei de tragere la raspundere penala; liberarii conditionate; renuntarea de buna voie la

savirsirea infr.

3.2 faceti o generalizare asupra prescriptei tragerii la raspundere penala.

prescriptei tragerii la raspundere penala este o institutie care reprezinta o perioada de timp

in care persoana care a savirsit o infractiune poate fi tras la raspundere penala. Persoana se

libereaz de rspundere penal dac din ziua svririi infraciunii au expirat urmtoarele

termene:

a) 2 ani de la svrirea unei infraciuni uoare;

b) 5 ani de la svrirea unei infraciuni mai puin grave;

c) 15 ani de la svrirea unei infraciuni grave;

d) 20 de ani de la svrirea unei infraciuni deosebit de grave;

e) 25 de ani de la svrirea unei infraciuni excepional de grave.

Prescripia curgedin ziua svririi infraciunii i pn la datarmnerii definitive a hotrrii

instanei de judecat,iar in cazul svririi de ctre persoan a unei noi infraciuni, prescripia

se calculeaz pentru fiecare infraciune separat.Prescripia se ntrerupe dac, pn la expirarea termenelor de mai sus, persoana va svri o

infraciune pentru care poate fi aplicat pedeapsa cu nchisoare pe un termen mai mare de 2

ani. Calcularea prescripiei n acest caz ncepe din momentul svririi unei infraciuni noi.

Curgerea prescripiei se suspend in cazul in care persoana care a svrit infraciunea se

sustrage de la urmrirea penal sau de la judecat. n aceste cazuri, curgerea prescripiei se

reincepe din momentul reinerii persoanei sau din momentul autodenunrii, ins persoana nu

poate fi tras la rspundere penal dac de la data svririi infraciunii au trecut 25 de ani i

prescripia nu a fost ntrerupt prin svrirea unei noi infraciuni.

Aplicarea prescripiei fa de persoana care a svrit o infraciune excepional de grav se

decide de ctre instana de judecat si daca instana nu va gsi posibil aplicarea prescripiei i


6/57

liberarea de rspundere penal, deteniunea pe via se va nlocui cu nchisoare pe 30 de ani.

persoanele care la data svririi infraciunii erau minori,termenele prescripiei de tragere la

rspundere penal se reduc pe jumtate pentru ei.

Prescripia nu se aplic persoanelor care au svrit infraciuni contra pcii i securitii

omenirii, infraciuni de rzboi sau alte infraciuni prevzute de tratatele internaionale la care

Republica Moldova este parte.

3.3 speta

Cetateanul Boboc a fost condamnat la 2 ani de inchisoare pentru vatamare intetnionata a

integritatii corporale. La un an dupa executarea pedepsei, a savirsit o infractiune usoara dar

Boboc si-a recunoscut vina si a restituit prejudiciul cauzat.cu toate astea suntem prezenti in

cazul recidivei, situatie in care nu se aplica liberarea de raspundere penala.

TEST 3Subiect I. formele participatiei

1.1descrieti formele participatieidupa modul de unire a eforturilor a doua persoane sau mai multte intr-un cadru infractional

unic , dupa modul de colaborare a participantilor, activitatea infractionala comuna are niste

trasaturi specifice. In functie de gradul de coordonare a actiunilor participantilor se deosebesc

urmatoarele forme ale participatiei:

- participatia simpla se considera atunci cind la comiterea infractiunii participa incomun, ca coautori doua sau mai multe persoane, fiecare savirsind latura obiectiva a

infractiunii.

- Participatia complexa este savirsita daca la comiterea infractiunii au conribuitpersoane in calitate de autor, organizator, instigator sau complice, iar latura

obiectiva a infractiunii cu participatie complexa poate fi realizata de un singur aitor

sau doi sau mai multi autori.

- Grupul criminal organizat e o organizatie in care participantii actioneaza mereu cuintelegere prealabila, o reuniune de persoane stabile care sa-u organizat in prealabil

pentru a comite una sau mai mult infractiuni.

- Organizatia criminala reprezinta o reuniune de grupuri criminale organizate intr-ocoumintate stabile, iar activitatea ei se bazeaza si formeaza pe diviziune functiilor deasigurare, administrare si executarea a intentiilor organizaitiei intre membrii

organizatiei si structurile ei, pentru a influenta activitatea economica sau de alta

natura a persanelor juridice sau fizice sai de o a obtine avantaje si de a realize

interese economice financiare sau politice.

1.2deosebiri dintre grup criminal si organizatie criminala.- grupul criminal este o organizatie de persoane pe cind organizatia criminala este

formata dintr-o reuniune de grupuri criminale.


7/57

- Grupul criminal este o reuniune stabile care are ca scop savirsirea unei sau maimulto infractiuni, iar organizatia criminala este o comunitatea ierarhizata unde este

present un conducator, fiecare are rolul si functia lui .

- Organizatorul si conducatorul organizatiei poarta raspundere pentru toateinfractiunile savirsite de membrii acestuia, pe cind in organizatie membrii ei poarta

raspundere daor pentru infractiunile la care au participat sau pe care le-au pregatit.Iar in cadrul grupului criminal participantii se aduna anume pentru a comite o

infractiune. Pentru a o organiza sau petru a participa la savirsirea ei.

1.3speta.Baciu va fi tras la raspundere pentru viol si furt iar Neamtu doar pentru furt.

Subiectul II. Liberare de pedeapsa penala

2.1 tipurile liberarii de pedeapsa penala

Prin liberare de pedeapsa penala intelegem situatia cind o persoana care asavirsit o

infractiune este eliberata de executarea reala prin hotarire judecatoreasca partial sau total.

CP prevede urmatoarele cazuri cind iinfractorul este liberat de pedeapsa penala:

- condamnarea cu suspendare condiionat a executrii pedepsei, se aplica in cazurilecind pentru pedeapsea savirsit cu intertie seprevede 5 ani sau 7 ani pentru cea

savirsita din imprudent, instanta de judecata poate suspenda aplicarea pedepsei

argumentind prin diferite motive si stabilirea unui termen de proba.- Liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen este o categorie a liberarii depedeapsa penala care consta in punerea in libertate a condamnatului din locul de

detinere inainte de executarea in totalitate a pedepsei la care a fost supus, cu

conditia ca pin la sfirsirea termenului sa nu mai savirseasca careva infractiuni, sa nu

se eschiveze cu premeditare de la indeplinirea obligatiilor stabilite pentru el pe

aceasta perioada de catre instantade judecata.

- Inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda consta in faptulca poate fi invocate doar cind se executa pedeapsa cu inchisoarea, astfel trebuie

indeplinite doua conditii si anume ca infractorul sa fie pedepsit pentru savirsireaunei infractiuni usoare sau mai putin grave adica infractiunile care se sanctioneaza

cu inchisoarea pina la 5 ani inclusiv, si a doua conditie consta inb fractiunea

pedepsei, marimea ei dupa executarea careia poate interveni aplicarea pedepsei mai

blinde.

- Liberarea de pedeapsa a minorilor consta in faptul ca minorii care au savirsit oinfractiune usoara sau mai putin grava sa poata fi eliberati de pedeapsa de catre

instanta de judecata, daca se demonstreaza ca scopurile pedepsei se realizeaza prin

internarea intr-o institutie speciala de invatamint si reeducarea lor. Trebuieindeplinite anumite conditii si anume: persoana sa fie minora; sa savirseasca o infr


8/57


9/57

stabilirii unei pedepse, judeactorii au pedepse alternative prevazute de lege, din care el poate

sa aleaga pedeapsa care o considera necesara, la fel ei pot sa dispuna conform legii ca sa

suspende executarea pedepsei, pe ce termen etc.

Alegind mijlocul de individualizare a pedepsei judecatorii trebuia sa tina cont de prevederile

legii, adica criterii de individualizare a pedepselor, care sunt niste date si elemente dupa

careinstanta se calauzeste pt stabilirea unei pedepse.3.2 descrieti conditiile aplicarii pedepsei in cazul acordului de recunoastere a vinovatiei si in

cazul recidivei.

Prin accord de recunoastere a vinovatiei se intelege acel act incheiat intre inculpate si

organele statului prin care primul isi recunoaste vina. Acest tip de accord poate fi incheiat in

cazul cind infractorul a savirsit infractiuni grave, mai putin grave si usoare, iarinstanta poate sa

decida sa reduca pedeapsa cu 1/3 din maximum pedepsei stabilite de catre pegea penala.

Iar in cazul reicidivei instanta iai in vedere ce fel de infractiuni a savirsit inculpatul anterior,

gradul de prejudiciabilitate, modul si caracterul in care au fost savirsite. In caz de recidivasimpla pedepasa nu pate fi mai mica de 1/5 din aximum pedepsei, in cazul recidivei

periculoase nu mai putin de 2/3 iar in cazul recidivei deosebit de periculoasa nu mai putin de

.

3.3 `a

Lui Burca i se va adauga la termenul pedepsei pe care o executa si termneui noii sentinte,

adica 13 ani, dar cum a executat dj 2 ii mai ramin 11.

TEST 4

Subiect I. Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei

1.1caracterizati cauzele care inlatura caracterul penal al faptei.Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei sunt acele cauze, stari, imprejurari a caror

existent in timpul savirsirii faptei face ca realizarea eficienta a uneia din trasaturile esentiala

ale infr sa devina imposibila.

Prima cauza care inlatura caracterul penal al faptei este legitima aparare: este n stare de

legitim aprare persoana care svrete fapta pentru a respinge un atac direct, imediat,

material i real, ndreptat mpotriva sa, a altei persoane sau mpotriva unui interes public i

care pune n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.O alta cauza este faptu ca nu constituie infraciune fapta, prevzut de legea penal,

svrit n scopul reinerii persoanei care a comis o infraciune i al predrii ei organelor de

drept.

O a treia cauza este n stare de extrem necesitate persoana care svrete fapta pentru a

salva viaa, integritatea corporal sau sntatea sa, a altei persoane ori un interes public de la

un pericol iminent care nu poate fi nlturat altfel.

A urmatoare cauza este ca nu constituie infraciune fapta, prevzut de legea penal, care a

cauzat daune intereselor ocrotite de lege ca rezultat al constrngerii fizice sau psihice, dac n

urma acestei constrngeri persoana nu putea s-i dirijeze aciunile.


10/57

O penultima cauza este faptu ca riscul se consider ntemeiat dac scopul socialmente util

urmrit nu a putut fi realizat fr un anumit risc i dac persoana care l-a admis a luat msurile

necesare pentru a preveni cauzarea de daune intereselor ocrotite de lege.

Ultima cauza este ca nu constituie infraciune fapta, prevzut de legea penal, svrit de

o persoan n vederea executrii unui ordin sau dispoziii a superiorului, care snt obligatorii

pentru aceasta, dac ordinul sau dispoziia nu snt vdit ilegale i dac persoana care le-aexecutat nu a tiut c ordinul sau dispoziia snt ilegale. Rspunderii penale pentru fapta

svrit este supus persoana care a emis ordinul sau dispoziiailegal.

1.2asemanari si deosebiri dintre legitima aparare si extrema necessitate.Asemanari: ambele sunt indreptate spre ocrotirea valorilor sociale ca de ex viata,sanatatea.

In ambele fapta nu constituie infractiune si ambele inlatura caracterul penal al faptei.

Actiunile ambelor apara atit valori personale cit si cele ale altor persoane supusepericolului.

Deosebiri:in caz de extrema necessitate prejudiciul de cele mai dese ori trebuie restituit de

cel vinovat, iar incazul legitimei aparari el nu se restituie.

in caz de legitima aparare persoana poate sa foloseasca mai multe mijloace de aparare ca

de ex sa fuga, iar in caz de extrema necessitate actiunea folosita e unica iesire din situatie.

In cazul extremei necestitati pericolul poate veni din partea persoanelor, naturii sau

animalelor, iar in cazul legitimei aparari doar de la o persoana.

In caz de extrema necessitate prejudiciul produs nu trebuie sa fie mai mare decit daca nu

era inlaturat pericolul, iar in cazul legitimei aparari nu se necesita un echilibru al prejudiciului.

Subiectu II. Pedepse complementare.

2.1 relatati despre clasificarea pedepselor penale.

In fucntie de destinatia, natura si caracteristicile pedepselor, ele pot fi clasificate si anume:

- pedepse complementare, se aplica ca ados la o pedeapsa principal pentru a atingescopurile pedepsei, ea nu poate fi desinestatatoare ci doar sa insoteasca pedeapsa

principala.

- Pedepse principale sunt cele aplicate independent fara a fi adaugate la altele.Instanta aplica pedeapsa principala din cele alternative .- Pedepsele mixte pot fi aplicate atit ca pedepse complementare cit si ca principale.

2.2 caracterizati pedepsele complementare.

Pedepsele complementare sunt pedepsele care sunt axate la cele principale pentru a atinge

scopurile pedepsei si pentru individualizarea maxima. Fixarea ei desinestatatoare nu poate fi

posibila ci doar ca insotind-o pe cea principal. Este doar o pedeapsa de tipul dat si anume

retragerea gradului militar, a gradului de calificare, a unui titlu special si a distinctiilor de stat.

2.3 speta.

Subiectul III. Liberarea de raspundere penala


11/57

3.1 definiti liberarea de raspundere penala si de pedeapsa penala.

Liberarea de raspundere penala are loc atunci cind organelle compentente si anume de

procurer in timpul urmarii penale sau de judecator in cazul precoesului, libereaza perosana

care a savirsit o infractiune de raspundere penala.

Liberarea de pedeapsa penala este situatia cind persoana care a savirsit o infractiune este

eliberata de executarea pedepsei total sau partial a pedepsei printr-o hotarire a instantei dejudecata.

3.2 analizati doua tipuri de liberare de pedeapsa penala si doua tipuri de liberare de

raspundere penala.

Liberarea de raspundere penala: a) Persoana care este vinovata pentru savirsirea

infractiunii usoare sau mai putin grave care isi recunoaste vinovatia si nu este un pericol

social, urmarirea ei poate fi suspendata conditionat, cu liberarea de raspundere penala daca

corectarea persoanei este posibila fara aplicarea pedepsei penale. b) liberarea de raspundere

penala a minorilor atunci cind infractiunea este savirsita pentru prima oara, sa fie usoara saumai putin grava si poate fi posibila corectarea lor fara ca sa fie supusi raspunderii penale.

Liberarea de pedeapsa penala: a) condamnarea cu suspendare condiionat a executrii

pedepsei, se aplica in cazurile cind pentru pedeapsea savirsit cu intertie seprevede 5 ani sau 7

ani pentru cea savirsita din imprudent, instanta de judecata poate suspenda aplicarea

pedepsei argumentind prin diferite motive si stabilirea unui termen de proba; b)liberarea

conditionata de pedeapsa inainte de termen este o categorie a liberarii de pedeapsa penala

care consta in punerea in libertate a condamnatului din locul de detinere inainte de

executarea in totalitate a pedepsei la care a fost supus, cu conditia ca pin la sfirsireatermenului sa nu mai savirseasca careva infractiuni, sa nu se eschiveze cu premeditare de la

indeplinirea obligatiilor stabilite pentru el pe aceasta perioada de catre instantade judecata.

TEST 5.

Subiect I. retinerea infractorului.

1.1definiti institutia retinerii infractorului.Institutia retinerii infractorului este reglementata de Codul Penal si este definit astfel, nu

este o infractiune fapta care este prevazuta de legea penala savirsita pentru a retine persoana

care a comis o infractiune si predarea ei organelor de drept.

1.2conditiile retinerii infractorului.pentru ca o persoana sa fie retinuta ra trebuie sa intruneasca careva conditii si anume:

- fapta savirsita sa fie prevazuta de legea penala drept o infractiune.- O a doua conditie ce determina legalitatea retinerii este comportamentul persoanei,

care doreste sa se ascunda sau sa fuga pentru a se eschiva de raspundere, asta referindu-se si

la cazul evadarii de sub arrest sau sau din locurile de detinere.1.3retinerea infractorului ca institutie de drept penal si ca institutie de procesual civil.


12/57

Retinerea infractorului ca institutie de drept penal reprezinta acele imprejurari in care o

persoana care a comis oinfractiune, aceasta institutie dind dreptul oricarei persoane sa

asigure echitatea si dreptatea in societate. Iar ca institutie de drept procesual retinerea

infractorului se desemneaza normele care reglementeaza procesul de retinere a

infractorului a organelor de drept.

Subiectul II. Pluralitatea de infractiuni

2.1 notiunea si formele pluralitatii de infractiune.

Pluralitatea de infractiuni consta in aceea ca vinovatul pina la tragerea la raspundere penala

vinovatul savirseste citeva fapte penale care contin semnele diferitor component de

infractiune.

Formele pluralitatii de infractiune sunt urmatoarele:

- concursul de infractiuni este savirsirea a doua sau mai multe infractiuni de catre opersoana prevazute la diferite articole sau la alienate diferite ale aceluiasi articoldaca persoana nu a fost condamnata pentru vreuna din ele si daca nu a expirat

termenul de prescriptive.

- Repetarea infractiunii are loc cind o persoana savirseste doua sau mai multe infridentice sau omogene prevazute de aceeasi norma, doar cu conditia ca persoana sa

nu fie condamnata pt vreuna din ele si nu a expirat termenul de prescriptie.

- Recidiva este cea mai periculoasa forma a pluralitatii de infractiuni, constind dinsavirsirea cu intentie a uneia sau mai multe infractiuni de o persoana cu

antecedente penale pt o infractiune savirsita cu intentie.

2.2 generalizarea recidivei si formele ei.

Comiterea cu intentie a uneia sau mai multe infractiuni de o persoana cu antecedente

penale pentru o infr savirsita cu intentie inseamna recidiva, pericolul ei sporit decurge din

forma intentionata a vinovatiei infractiunilor din care ea se constituie.

Formele recidivei:

- Recidiva simpla- are loc cind persoana avind antecedente penale pentru o infractuneintentionata savirseste o alta infr intentionata.

- Recidiva periculoasa si deosebit de periculoasa se stabileste tinind cont de aceleasisemne ca si in cazul recidivei simplei si de tipul pedepsei aplicate de gravitatea sinumarul infractiunilor comise anterior.

2.3 speta.

SUBIECTUL III. Cauzele care inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii.

3.1 caracterizati amnistia si gratierea.

Amnistia este actul ce are ca efect nlturarea rspunderii penale sau a pedepsei fie

reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei.

Amnistia nu are efecte asupra msurilor de siguran i asupra drepturilor persoanei

vtmate.


13/57

Graierea este actul prin care persoana condamnat este liberat, n tot sau n parte, de

pedeapsa stabilit ori pedeapsa stabilit este comutat.

Graierea se acord de ctre Preedintele Republicii Moldova n mod individual.

Graierea nu are efecte asupra pedepselor complementare, cu excepia cazului n care se

dispune altfel prin actul de graiere.

Graierea nu are efecte asupra msurilor de siguran i asupra drepturilor persoaneivtmate.

3.2 momentul stingerii antecedentelor penale.

Antecedentele penale sunt stinse atunci cind persoana este liberate de pedeapsa penala

daca este eliberata prin amnistie de raspunderea penala. Dupa 2 ani de la executarea pedepsei

pentru infractiunile usoare sau mai putin grava. Dupa 6 ani de la executarea pedepsei pentru

infractiunea grava.

3.3 speta.

TEST 6

SUBIECTUL I. Starea de extrema necessitate.

1.1notiunea locul extremei necesitati.Nu constituie infraciune fapta, prevzut de legea penal, svrit n stare de extrem

necesitate. Este n stare de extrem necesitate persoana care svrete fapta pentru a salva

viaa, integritatea corporal sau sntatea sa, a altei persoane ori un interes public de la un

pericol iminent care nu poate fi nlturat altfel.

Nu este n stare de extrem necesitate persoana care, n momentulsvririi faptei, i d

seama c provoac urmri vdit mai grave dect cele care s-ar fi putut produce dac pericolul

nu era nlturat.

1.2 conditiile extremii necesitati.

sunt doua conditii si anume:

- conditiile privind pericolul- conditiile privind actul de salvare.

Conditiile privind pericolul argumenteaza faptul ca el trebuie sa fie inevitabil, iar in cazul in

care el poate fi evitat nu suntem in prezenta extremei necesitati, pericolul trebuie sa atenteze

asupra valorilor sociale aparate de legea penala. Pericolul trebuie sa fie imminent, adica farasolutii de preintimpinare.

Iar conditiile privind actul de salvare nu trebuie savirsite urmari mai grave decit cele ce s-ar

fi produs in cazul inlaturarii pericolului.

1.3speta.

SUBIECTUL II. Aplicarea pedepsei

2.1 descrieti conditiile aplicarii pedepsei pt recidiva si participatie.

In cazul participatiei sunt doua conditii si anume sistemul parificarii si diversificarii.

Sistemul parificarii sustine ca toti participantii primesc aceeasi pedeapsa ca si autorul, iar

sistemul diversificarii prevede diferite pedepse pentru diferiti participanti.


14/57

In cazul aplicarii pedepsei pt recidiva se tine cont de gravitatea, caracterul si urmarile

infractiunilor savirsite anterior .

2.2 comparati regulile aplicarii pedepsei in cazul unui concurs de infractiuni si in cazul unui

cumul de sentinte.

In cazul aplicarii pedepsei pt concursul de infractiuni, daca infractorul a savirsit doua fapte

prejudiciabile si a fost recunoscut de legea penala pentru asta de diferite articole, se folosesc 3metode: a) metoda cumulului total; b) metoda cumulului partial; c) metoda absorbirii

pedepsei mai usoare de pedeapsa mai aspra.

Iar in cazul unui cumul de sentinte se ajunge la tipul dat de pedeapsa dupa pronuntarea

sentinei , dar inainte de executarea completa a pedepsei condamnatul savirsind o noua

infractiune.

2.3 apreciati modul de determinare a termenului pedepsei definitive in cazul cumularii

diferitor pedepse.

In cazul in care este sa vorbim despre modul de determinare a termenului pedepseidefinitive in cazul cumularii diferitor pedepse, o zi de inchisoare se egaleaza cu 2 ore de munca

neremunerata in folosul comunitatii, iar celelalte pedepse cumulate cu inkisoarea se executa

desinestatator. Pentru savirsirea unei noi infractiuni pedeapsa este mai mica decit cea pentru

un cumul de sentinte . la stabilirea pedepsei pentru un cumul de sentinte se stabileste una

principal iar pedepse complementare pot fi adaugate din articolele corespunzatoare din

partea speciala.

SUBIECTUL III. Liberarea de raspundere penala

3.1 enumerati tipurile de liberare a pedepsei penale.

Liberarea de pedeapsa penal se efectueaz prin:

a) liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen;

b) condamnarea cu suspendare condiionat a executrii pedepsei;

c) amnarea executrii pedepsei pentru femei gravide i femei care au copii n vrst de pn

la 8 ani.

d) liberarea de pedeaps datorit schimbrii situaiei;

e) liberarea de pedeaps a minorilor;

f) liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave;

g) nlocuirea prii neexecutate din pedeaps cu o pedeaps mai blnd;3.2 generalizare asupra aminarii executarii pedepsei pt femei gravide sau cu copii in virsta

de pina la 8 ani.

Instana de judecat poate amna femeilor condamnate gravide i celor care au copii n

vrst de pn la 8 ani executarea pedepsei pn la atingerea de ctre copil a vrstei de 8 ani, cu

excepia celor condamnate la nchisoare pe un termen mai mare de 5 ani pentru infraciuni

grave, deosebit de grave i excepional de grave mpotriva persoanei .

n cazul n care vreuna din persoanele condamnate, a renunat la copil sau continu s se

eschiveze de la educarea lui dup avertismentul fcut de organul care exercit controlul

asupra comportamentului condamnatei fa de care executarea pedepsei a fost amnat,

instana de judecat, la propunerea organului nominalizat, poate s anuleze amnarea


15/57

executrii pedepsei i s trimit condamnata pentru executarea pedepsei la locul stabilit n

hotrrea judectoreasc.

La atingerea de ctre copil a vrstei de 8 ani, instana de judecat:

a) libereaz condamnata de executarea prii neexecutate a pedepsei;

b) nlocuiete partea neexecutat a pedepsei cu o pedeaps mai blnd;

c) trimite condamnata n instituia corespunztoare pentru executarea prii neexecutate apedepsei.

Dac n perioada amnrii executrii pedepsei condamnata svrete o nou infraciune,

instana de judecat i stabilete o alta pedeaps.

3.3 speta.

Scobov va fi obligat sa execute sentinta de condamnare impusa de instanta de judecata.

TEST 7

SUBIECTUL I. Fazele activitatii infractionale.1.1enumerati fazele activitatii infractionale.Infractiunea reprezinta o activitate care implica desfasurarea in timp si spatiu a mai multor

actiuni, fiecare caracterizindu-se cu un anumit grad de infaptuire a hotaririi infractionale.

Fazele fiind urmatoarele: etapa interna care este formata de urmatoarele moment si

anume:

- conceperea activitatii infractionale si anume aparitia ideii de a comite o faptaprejudiciabila;

- compararea deciziilor alternative asupra savirsirii sau nesavirsirii infractiunii;- decizia infractionala, adica hotarirea de a savirsi infractiunea.

Etapa externa e formata dintr-o manifestare exterioara a actiunilor si actelor effectuate

pentru realizarea infractiunii. Etapa data este formata din :

- etapa actelor preparatorii si anume are loc procesul de la adoptarea hotaririi spreexecutarea prin acte.

- etapa actelor preparatorii e cea mai importanta pentru ca se savirsesc actele careduc la realizarea infractiunii.

- etapa urmarilor este caracterizata prin producerea rezultatului final.1.2 pregatirea de infractiune.Pregatirea de infractiune reprezinta adoptarea ideii de a savirsi o infractiune, procurarea,

adaptarea sau fabricarea instrumentelor sau mijloacelor pentru savirsirea ei, iar

Pregatirea de infractiune contine doua categorii de semne si anume:

Semne obiective:

- intreruperea actelor de pregatire din cauze independente de vointa partilor.- Crearea conditiilor necesare pt savirsirea infractiunii.

Semne subiective:

- Se refera la actele de pregatire, intentie asupra savirsirii infractiunii.Formele de manifestare sunt urmatoarele:

- Acordul comun dintre doi sau mai multe persoane de a savirsi o infractiune;


16/57

- Dobindirea mijloacelor si instrumentelor sau procurarea lor de catre subiecti pentrua pregati pentru savirsirea infractiunii.

- Crearea conditiilor pentru pregatirea locului de infractiune, inlaturarea obstacolelor.1.3aplicarea pedepsei in cazul raspunderii penale si a pedepsei penale.

persoanele care au savirsit pregatirea unei infractiuni mi putin grave, grave, deosebit de

grave sau exceptional de grave sunt supuse raspunderii penale si pedepsei penale, aici se tinecont de circumstantele ni virtutea carora infractiunea nu a fost dusa pina la capat.

In cazul recidivei pedeapsa nu poate fi mai mica de jumatate, pt recidiva periculoasa e de

2/3, iar pt recidiva deosebit de periculoasa cel putin3/4 din maximum acelei pedepse.

SUBIECTUL II. Circumstante atenuante

2.1 tipurile de circumstante.

Sunt doua circumstante:

-circumstante atenuante-sunt starile ce tin de infractiune si infractor care fac parte dinactivitatea infractionala reglementata de legea penala care micsoreaza gradul de pericol social

si atenuind raspunderea penala.

-circumstante agravante-sunt starile ce insotesc activitatea infractionala care maresc

gradul de pericol al infractiunii.

2.2 circumstantele atenuante.

a) svrirea pentru prima dat a unei infraciuni uoare sau mai puin grave;

b) svrirea infraciunii de ctre un minor;

c) svrirea infraciunii de ctre o persoan n stare de ebrietate, provocat de consumarea

involuntar sau forat a substanelor menionate la art.24 sau de consumarea de aceste

substane fr a fi contient de efectul lor;

d) svrirea faptei de o persoan cu responsabilitate redus;

e) prevenirea de ctre vinovat a urmrilor prejudiciabile ale infraciunii svrite, repararea

benevol a pagubei pricinuite sau nlturarea daunei cauzate;

f) autodenunarea, contribuirea activ la descoperirea infraciunii sau la identificarea

infractorilor ori recunoaterea vinoviei;

g) ilegalitatea sau imoralitatea aciunilor victimei, dac ele au provocat infraciunea;

h) svrirea infraciunii ca rezultat al constrngerii fizice sau psihice, ce nu nltur caracterulpenal al faptei, sau dat fiind dependena material, de serviciu sau de alt natur;

i) afectarea grav, prin infraciunea svrit, a fptuitorului acesteia sau greutatea poverii

pedepsei, aplicat pentruel, din cauza vrstei naintate a acestuia, strii sntii lui sau altor

circumstane.

SUBIECTUL III. Masuri de siguranta

3.1 notiunea si scopul masurilor de siguranta.

Masuri de siguranta sunt mijloacele penale de constringere cu caracter preventiv care ajuta

la completarea pedepselor penale care participa la inlaturarea unui pericol si a faptelor

prevazute de legea penala.


17/57

Scopul lor este urmatorul:

- inlaturarea pericolului- preintimpinarea savirsirii faptelor prevazute de legea penala

tipurile masurilor de siguranta sunt:

- expluzarea;- masurile de constringere cu character medical;- confiscarea speciala;- masuri de constringere cu character educativ.

3.2 definiti masurile de constringere cu caracter medical.

Masurile de constringere cu caracter medical sunt masurile care obliga persoana care a

savirsit o infractiune sa urmeze tratamente medicale in caz de deficient mintale sau in caz de

abuz de substante alcoolice. In cazul in care persoanele care sunt in starea de

iresponsabilitatee totala sau partiala la momentul savirsirii infractiunii instanta de judecata

poate sa aplice masuri de constringere cu character medical care se realizeaza in institutiilecurative ale organelor de ocrotire a sanatatii si anume:internarea intr-o institutie psihiatrica

sub supraveghere obisnuita sau riguroasa.

3.3 speta.

Testul 8

SUBIECT I. Legitima aparare

1.1Notiunea de legitima aparare

Conf.art 36 din CPal RM,nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savirsita in stare

de legitima aparare.

a-Este in stare de legitima aparare persoana care savirseste fapta pentru a respinge un atac

direct,imediat,material si real, indreptat impotriva sa, a altei personae sau impotriva unui interes

public si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.

b-Este in legitima aparare si persoana care savirseste fapta,prevazuta la alin(2),pentru a impiedica

patrunderea,insotita de violenta periculoasa pentru viata sau sanatatea persoanei ori de amenintarea

cu aplicarea unei asemenea violente ,intr-un spatiu de locuit sau intr-o alta incapere.

1.2Conditiile legitimei aparari

Legiuitorul si teoreticienii au asociat o serie de comditii care caracterizeaza legitima aparare,deci

sunt in doctrina evidentiate 3 grupe de conditii:

a-conditii care se refera la valorile sociale aparate de legea penala:

-drepturile persoanei atacate(sanatatea,intergritatea)


18/57

-drepturilea altei personae(sanatatea,integritatea)

-dreptul la inviolabilitatea domiciliului s.a

b-conditii care se refera la atac:

Atacul-sau agresiunea este o comportare violenta a persoanei,o atitudine ofensiva ce sematerializeaza intr-o actiune indreptata impotriva valorilor sociale ocrotite de legea penala.

Potrivit legii alin(2),al art.36 din CP al RM- atacul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa fie direct,imediat,material,real

-sa fie indreptat impotriva propriei personae,a altei personae sau impotriva unui interes public

-sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public

c-conditii care se refera la aparare:

-apararea sa fie in interesele proprii,ale altei personae sau in interes public

-apararea trebuie sa fie indreptata impotriva atacului(atatacatorului) si impotriva tertelor persoan

-apararea trebuie sa fie infaptuita in limitele de timp,de la momentul inceperii atacului pina la

consumarea acestuia

-nu se admite depasirea limitelor legitimii aparari

-apararea trebuie sa corespunda atacului

1.3 de alcatut speta

SUBIECTUL II. Categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice.

2.1Notiunea de pedeapsa penala

Conf alin(1)al art.61 din CP al RM Pedeapsa penal este o msur de constrngere statal i un

mijloc de corectare i reeducare a condamnatului ce se aplic de instanele de judecat, n numele

legii, persoanelor care au svrit infraciuni, cauznd anumite lipsuri i restricii drepturilor lor.

Trasaturile pedepsei penale:

-pedeapsa este o masura de constringere-adica poarta un caracter coercitiv,fortat.

-pedeapsa este o masura de constringere statala-adica ea se aplica numai de catre stat prinintermediul organelor abilitate in acest scop.


19/57

-continutul pedepsei-este tot timpul unul care presupune si se manifesta prin diferite restrictii sau

privatiuni pe care condamnatul le resimte,fie acestea de ordin fizic(inchisarea sau detentiunea pe

viata,arestul) material(amenda) sau moral (retragerea gradului militar sau a distinctiilor de stat).

-pedeapsa se aplica numai pentru savirsirea de infractiuniadica pentru fapta prevazuta de legea

penala,alte incalcari de lege nefiind susceptibile de asemenea sanctiuni.

-pedeapsa se aplica numai persoanelor vinovate de savirsirea infractiunii-adica infractorul

raspunde solitar si individual pentru fapta savirsita.

-pedeapsa este un mijloc de corectare si reeducare-prin care se intelege ca pedeapsa este menita a

convinge condamnatul sa nu mai savirseasca infractiuni pe viitor.

-numai pedeapsa penala genereaza acea situatie nefavorabila pentru condamnatantecedentele

penale.

2.2Categoriile de pedepse aplicate persoanelor fizice:

1 Pedepse principale:

A-Munca neremunerata in folosul comunitatii-reprezinta una din pedepsele de baza alternative

celor privative de libertate care au completat sistemul de pedepse.Conf al (1) al art.67 din CP al RM,

munca neremunerata in folosul comunitatii consta in antrenarea ,in afara timpului de serviciu de baza

sau de studii, la munca, determinate de autoritatile administratiei publice locale.

B-Arestul-conf. art.68 din CP al RM este o pedeapsa privative de libertate de scurta durata, de la 3

la 6 luni, care se executa in institutii special destinate tinerii sub arrest in conditiile prevazute de

Codul executional.Fiind o pedeapsa principala, arestul poate fi aplicat doar daca este indicat in

sanctiunea articolului din Partea Speciala din CP.

C-Trimiterea intr-o unitate militara disciplinara-conf art.69 din CP al RM militarilor care,in timpul

indeplinirii serviciului militr in termen, au savirsit infractiuni li se poate aplica trimiterea intr-o unitate

militara disciplinara ,in cazutrile prevazute de lege pe un termen de pina la 2 ani,precum si in cazurile

in care instanta de judecata tinind cont de circumstantele cauzei si de persoana condamnatului,

gaseste de cuviinta sa aplice,in locul pedepsei cu inchisoa pe un termen de pina la 2 ani,trimiterea

intr-o unitate militara disciplinara pe acelasi termen.

D-Inchisoarea-consta in privarea de libertate a persoanei vinovate de savirsirea unei infractiuni

prin izolarea impusa acesteia de mediul normal de viata si plasarea ei ,pe baza hotaririi instantei de

judecata , pe un anumit termen intr-un penitenciar alin (1)al art.70din CP al RM.

E-Detentiunea pe viata-conf art.71 al CP al RM privarea de libertate a condamnatului pe tot restul

vietii.Aceasta pedeapsa se stabileste numai pentru comiterea unei infractiuni exceptional de grave.

2 Pedepse complimentare:


20/57

A-retragerea gradului military, a unui titlu special , a gradului de calificare(clasificare)si a

distinctiilor de stat-conf art.66 din CP al Rm in caz de condamnare pentru o infractiune grava,

deosebit de grava sau exceptional de grava,instanta de judecata,tinind cont de circumstantele

savirsirii infractiunii,poate retrage condamnatului gradul military,titlul special,gradul de

calificare(clasificare) si distinctiile de stat.

Gradul militar-este o mentiune de stat care I se acorda unei persoanep/u anumitemerite in rindurile Fortelor Armate,organelor securitatii statului.

Titlul special-este o mentiune de stat care se atribuie pentru serviciul in diferiteorgane:serviciul diplomatic,controlul vamal,organelle fiscale etc.

Gradul de calificare(clasificare)-este o mentine speciala de stat care se acordafunctionarilor publici,adica persoanelor care satisfac serviciul public in diverse organe:aparatulParlamentului si Presedintelui RM,Curtea de Conturi etc.

Distinctiile de stat-sunt ordinile(Ordinil RM,Ordinul de Onoare) si medaliile (MeritulCivic,Meritul Militar) inclusive jubiliare si titlurile onorifice(Mester- Faur) care se confera in demn de

recunostinta si apreciere a meritelor persoanelo fizice si juridice.

3.Pedepsele care pot fi aplicate atit ca pedepse principale cit si ca pedepse complimentare:

A-Amenda-conf art.64 din CP al RM este o sanctiune pecuniara ce se aplica de catre instanta de

judecata in cazurile si in limitele prevazute de lege.Ea reprezinta o restringere a drepturilor

patrimoniale ale condamnatului,care se manifesta in reducerea patrimoniului sau.

B-Privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate-consta in

interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o activitate de natura aceleia de care s-a folosit

condamnatul la savirsirea infractiunii art.65 din CP al RM.

2.3Detentiunea pe viata.

Detentiunea pe viata-conf art.71 al CP al RM privarea de libertate a condamnatului pe tot restul

vietii.Aceasta pedeapsa se stabileste numai pentru comiterea unei infractiuni exceptional de grave.

Scopul detentiunii pe viata este:

-restabilirea echitatii sociale

-corectarea condamnatului

-prevenirea de savirsirea a noi infractiuni din aprtea condamnatuli si t si din patea unor terte

persoane.

Conducindu-se de principiul umanitatii si in scopul respectarii conventiilor internationale,legea

penala, exclude femieile si minorii din categoria de personae carora le poate fi stabilita aceasta


21/57

pedeapsa severa.Din aceleasi considerente ,persoana condamnata la detentiune pe viata poate fi

liberat in anumite conditii inainte de termen daca a executat efectiv cel putin 35 de ani de inchisoare.

SUBIECTUL III. Antecedentele penale si reabilitarea judecatoreasca

3.1 Notiunea

Antecedentele penale-reprezinta o stare juridical a persoanei, ce apare din momentul raminerii

defintitive a sentintei de condamnare,generind consecinte de drept nefavorabile pentu condamnat

pina la momentul stingerii antecedentelor penale sau reabilitarii-conf.art 110 din CP al RM.

Reabilitarea judecatoreasca-este o forma de reabilitare care se acorda,la cererea

condamnatului,pe calea unei procedure speciale,de catre instanta de judecata,in conditiile aratate delege.Conf art.112 din CP al RM daca persoana care a executat pedeapsa penala a dat dovada de o

comportare ireprosabil,la cererea sa, instanta de judecata poate anula antecedentele penale pina la

expirarea termenilor de stingere a acestora.

3.2stingerea antecedentelor penale

Prin reabilitare de drept (stingere a antecedentelor penale )a uni condamnat se intelege integrarea

completa a acestuia prin infaptuirea si inlaturarea pentru viitor a tuturor incapacitatilor si inerdictiilor

ce decurg in general dintr-o hotarire judecatoreasca de condamnare si prin repunerea lui, din punct

de vedere moral si social ,in situatia pe care o avea inainte de condamnare.

Articolul 111. Stingerea antecedentelor penale

(1) Se consider ca neavnd antecedente penale persoanele:

a) liberate de pedeaps penal;

b) liberate, potrivit actului de amnistie, de rspunderea penal;

c) liberate, potrivit actului de amnistie sau graiere, de executarea pedepsei pronunate prin

sentina de condamnare;

d) condamnate cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei dac, n termenul de prob,

condamnarea cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei nu a fost anulat;

e) condamnate la o pedeaps mai blnd dect nchisoarea dup executarea pedepsei;

g) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni uoare sau mai puin gravedac au

expirat 2 ani dup executarea pedepsei;

h) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni grave dac au expirat 6 ani dup

executarea pedepsei;

i) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni deosebit de gravedac au expirat 8ani dup executarea pedepsei;


22/57

j) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni excepional de grave dac au expirat

10 ani dup executarea pedepsei.

(2) Dac condamnatul, n modul stabilit de lege, a fost liberat nainte de termen de executarea

pedepsei sau partea neexecutat a pedepsei i-a fost nlocuit cu o pedeaps mai blnd, termenul

stingerii antecedentelor penale se calculeaz pornindu-se de la termenul real al pedepsei executate,

din momentul liberrii de executarea pedepsei principale i complementare.(3) Stingerea antecedentelor penale anuleaz toate incapacitile i decderile din drepturi legate

de antecedentele penale

Prin aceasta are loc reabilitarea totala a persoanei: ea nu se mai considera condamnata,poate sa

practice orice activitate legala,chiar si cele care sunt interzise persoanelor condamnate.Astfel,fostul

condamnat se bucura din nou de la egalitate in fata legii,recapatindu-si buna reputatie,prestigiul si

rezultatul ei:reabilitarea in ochii tuturor.

3.3cerea de reabilitare judecatoreasca

Ca si in cazul reabilitarii de drept,pentru acordarea reabilitarii judecatoresti legea prevede conditii

privind condamnarea ,tremenile de reabilitare,conduita condamnatului.Stabilirea acestor conditii

pentru acordarea restabilirii reprezinta o garantie pentru condamnat deoarece daca se constata ca

acestea sunt indeplinite instanta nu poate refuza reabilitarea pe motiv ca nu ar fi oportuna.

Articolul 112. Reabilitarea judectoreasc

(1) Dac persoana care a executat pedeapsa penal a dat dovad de o comportare ireproabil, lacererea sa, instana de judecat poate anula antecedentele penale pn la expirarea termenelor de

stingere a acestora. Drept condiii pentru primirea cererii de reabilitare judectoreasc pot fi:

a) condamnatul nu a comis o nou infraciune;

b) a expirat cel puin jumtate din termenul prevzut la art.111 alin.(1) i (2);

c) condamnatul a avut o comportare ireproabil;

d) condamnatul a achitat integral despgubirile civile, la plata crora a fost obligat prin hotrre

judectoreasc, precum i cheltuielile de judecat;

e) condamnatul i are asigurat existena prin munc sau prin alte mijloace oneste, a atins vrst

de pensionare sau este incapabil de munc.

(2) Reabilitarea anuleaz toate incapacitile i decderile din drepturi legate de antecedentele

penale.

(3) n caz de respingere a cererii de reabilitare, nu se poate face o nou cerere dect dup un an.

(4) Anularea reabilitrii judectoreti se efectueaz n cazuln care, dup acordarea ei, s-a

descoperit c cel reabilitat a mai avut o condamnare care, dac ar fi fost cunoscut, conducea la

respingerea cererii de reabilitare.

Testul 9


23/57

SUBIECTUL I. Participatia

1.1notiunea si trasaturile participatiei

Conf.art.41din CP al RM Se consider participaie cooperarea cu intenie a dou sau mai multor

persoane la svrirea unei infraciuni intenionate.

In doctrina nationala cel mai des utilizata este clasificarea trasaturilor participatiei este in trasatori

subiective si trasaturi obiective,care reiese din prevederile art.41:

-pluralitatea de subiecte-presupune ca la savirsirea infractiunii trebiue sa participle 2 sau mai

multe personae.conf art.42 participantii trebuie sa intruneasca semnele subiectului infractiunii(

virsta14-16 ani pentru ca persoana sa poata fit rasa la raspundere penala).

-activitatea in comun a participantilor la infractiune-presupune cooperarea a 2 sau mai multe

personae la savirsirea infractiunii.Cooperarea presupune ca faptuitorii,in legatura reciproca savirsesc

fapte prejudiciabilesi provoaca in comun daune valorilor sociale.

-unitatea intentiei-este o conditie subiectiva,care presupune cooperarea cu intentie a 2 sau mai

multe personae la savirsirea unei infractiuni intentionate.

-cooperarea dor la o infractiune intentionata-este o conditie subiectiva care prevede ca constituie

participatie toate infractiunile savirsite in comun chiar din imprudenta, de catre citeva personae.In

cazul savirsirii de catre citeva personae a unei infractiuni din imprudenta, fiecare dintre participanti

poarta raspundere doar pentru actiunuile sale independent de activitatea celuilalt.

1.2Participantii.

Conf art.42 (1) Participanii snt persoanele care contribuie la svrirea unei infraciuni n calitate

de autor, organizator, instigator sau complice.

(2) Se consider autor persoana care svrete n mod nemijlocit fapta prevzut de legea penal,

precum i persoana care a svrit infraciunea prin intermediul persoanelor care nu snt pasibile de

rspundere penal din cauza vrstei, iresponsabilitii sau dinalte cauze prevzute de prezentul cod.

In teoria dreptului penl si in practica judiciara a RM autori ai infractiunii sunt recunoscuti:

-cei care nemijlocit au savirsit infractiunea

-cei ce participa nemijlocit la savirsirea infractiunii impreuna cu alte personae(coautori)

-cei ce savirsesc infractiunea prin intermediul altor persoane care nu pot fi supuse raspunderii

penale in virtutea unor circumstante prevazute de legea penala

(3) Se consider organizator persoana care a organizat svrirea unei infraciuni sau a dirijat

realizarea ei, precum i persoana care a creat un grup criminal organizat sau o organizaie criminal

ori a dirijat activitatea acestora..


24/57

Normele penale din RM atesta citeva forme de incadrare a actiunilor organizatorului:

-organizarea savirsirii infractiunii

-dirijarea realizarii infractiunii

-crearea unui grup criminal organizat sau a unei organizatii criminale

-dirijarea grupului criminal organizat sau a organizatiei criminale

(4) Se consider instigator persoana care, prin orice metode, determin o alt persoan s

svreasc o infraciune.

Instigarea presupune existenta anumitor conditii:

-obiectul juridic al faptei savirsite de autor si obiectul juridic al instigarii sa fie identice,deoarea

autorul nu face decit sa execute fapte a caror savirsire a fost hotarita de catre instigator.

-pentru eficienta este necesara prezenta a cel putin doi subiecti,a doua persoane, si anume:una

care desfasoara activitatea de instigare(instigator) si alta asupra careia se efectueze aceasta activitate

(instigat).

(5) Se consider complice persoana care a contribuit la svrirea infraciunii prin sfaturi, indicaii,

prestare de informaii, acordare de mijloace sau instrumente ori nlturare deobstacole, precum i

persoana care a promis dinainte c l va favoriza pe infractor, va tinui mijloacele sau instrumentele

de svrire a infraciunii, urmele acesteia sau obiectele dobndite pe cale criminal ori persoana care

a promis din timp c va procura sau va vinde atare obiecte.

(6) Participanii trebuie s ntruneasc semnele subiectului infraciunii.

1.3

Pentru ca instigatorul ,organizarorul si complicele sa nu fie trasi la raspundere acestia trebuie sa

renunte de buna voie la fapta infractionala conf art.56 din CP al RM.Prin renuntare de buna voie a

participantilor la savirsirea infractiunii intelegem situatia in care 1 sau citiva participanti inceteaza sa

indeplineasca actiunile ce le reveneau in virtutea rolului executat ca participant la inractiune,in cazulcind ei constientizeaza posibilitatea reala de a duce aceasta infractiuni pina la capat.In afara de

conditiile generale ce se refera la renuntarea adica sa fie benevola si definitiva ,mai exista si

particularitati:

-renuntarea de buna voie a uniu dintre participanti nu libereaza de raspundere penal ape ceilalti

participanti

-posibilitatea renuntarii de buna voie a participantului depinde de comportamentul autorului

-renuntarea de buna voie trebue sa aiba loc inainte ca executarea sa se termine.


25/57

In afara de aceasta alin(4)art.56 prevede ca organizatorul si instigatorul infractiunii nu se supun

raspunderii penale daca aceste persoane printr-o instiintare la timp a organelor de drept sau prin alte

masuri intreprinse au printimpinat decerea pina la capat a infractiunii de catre autor.

Complicele infractiunii nu se supune raspunderii penale daca a intreprins toate masurile ce

depindeau de el p/u a printimpina comiterea infractiunii.

SUBIECTUL II.Unitatea si pluralitatea infractiunii

2.1Notiune de infr unica.

Conf art.28 din CP al RM Infraciunea unic reprezint o aciune (inaciune) sau un sistem de

aciuni (inaciuni)care se calific conform dispoziiei unei singure norme a legii penale.

Unitatea de infractiune exista cind activitatea faptuitorului realizeaza o singura infractiune,adicaatunci cind se identifica continutul(componenta) unei singure infractiuni.

Cu privire la tipurile unitatii infractionale s-a inradacinat tendinta de a face distinctia dintre

unitatea naturala si unitatea legala de infractiune,fiecare manifestindu-se prin diferite forme de

infractiuni unice.

Infractiunea unica este de 2 tipuri:

Infractiunea unica naturala-are la baza unicitatea actiunii/inactiunii care constituie elemental

material al infractiunii, in acelasi timp ea producind un singur rezultat,sub aspect subiectiv forma

vinovatiei fiind unica.

In doctrina unitatea naturala se prezinta sub 2 forme:

A-Infractiune simpla-reprezinta infractiunea a carei latura obiectiva este compusa dintr-o singura

actiune/inactiune, fie dintr-o activitate unica care produce rezultatul ce corespunde componentei de

infractiune in cauza.

B-Infractiunea continua-se caracterizeaza prin savirsirea neintrerupta ,timp nedeterminat, a

activitatii infractionale.

Unitatea legala-are la baza vointa legiuitorului de a reuni in cadrul unei singure infractiuni mai

multe fapte, care in caz contrar ar constitui infractiune de sine statatoare , acre ar forma o pluralitate.

Unitatea legala se prezinta sub forma Infractiunii:

A-Infractiune prelungita(continua)-fapta savirsita cu intentie unica,caracterizata prin 2 sau mai

multe actiuni infractionale identice,comise cu un singur scop, alcatuind in ansanblu o infractiune.


26/57

B-Infractiunea complexa-consta in imbinarea in calitate de element constitutive sau ca semn

agravant al componentei de infractiune a 2 sau mai multe fapte penale,care luate izolat constituie

componate de infractiuni de sine statatoare..

C-Infractiunea de obicei-reprezinta savirsirea unei fapte de un numar de ori,care se denota ca

obisnuinta,obiceul sau sau indeletnicire.

2.2pluraliatea de infractiune

Conf art.32 Pluralitatea de infraciuni constituie, dup caz, concurs de infraciuni sau recidiv.

Pluralitatea de infractiuni poate fi caracterizata prin acele cazuri generatoare de consecinte

juridice cind o persoana savirseste concomitant sau succesiv citeva infractiuni pina a fit rasa la

raspundere penala, fie savirseste o noua infractiune dupa condamnare pentru infractiunea

anterioara.

Luind in considerare cele mentionate , putem evidential urmatoarele trasaturi ale pluralitatii de

imfractiune:

-savirsirea de catre o persoana a 2 sau mai multe infractiuni-adica faptele ilicite trebuie sa

constituie infractiuni si nu doar o fapta ilicita,caracterul penal al faptei nu trebuie sa fie inlaturat

printr-o cauza prevazuta de lege.

-prezenta consecintelor juridice nestinse sau neridicate cel putin referitor la 2 infractiuni-

pluralitatea de infractiunu reflecta gradul sporit al pericolului social al faptei faptuitorului.

2.3

Caraman poate fi considerat recidivist deoarece antecedentele penale nu au fost stinse,pentru ca

aceste sa fie stinse trebuie sa treaca o perioada de 8 ani deoarece infractiunea precedenta a fost una

deosebit de grava care necesita o perioada de stingere a antecedentelor penale de 8 ani,iar de la

ultina sa infractine au trecut doar 7.

SUBIECTUL III.Masuri de siguranta.

3.1 Masuri de siguranta

Masuri de siguranta-sanctiuni de drept penal constind din masuri de constringere cu caracter pur

preventive, care au drept scop inlaturarea unor stari de pericol generatoare de fapte prevazute de

legea penala.Ele se aplica pentru a inlatura o stare de pericol si a printimpina savirsirea de noiinfractiuni.


27/57

Msuri de siguran snt:

a) msurile de constrngere cu caracter medical;

b) msurile de constrngere cu caracter educativ;

c) expulzarea;

d) confiscarea special

3.2Expulzarea

Conf.art.105 din CP al Rm masura expulzarii consta in faptul ca cetatenilor strini i apatrizilor care

au fost condamnai pentru svrirea unor infraciuni li se poate interzice rmnerea pe teritoriul rii.

Masura de siguranta a expulzarii poate fi aplicata numai in prezenta conditiilor:

-faptuitorul sa fie cetatean strain sau apatrid, aceasta calitate trebuie sa fie la momentul judecarii

-cetateanul strain sau apatrid sa fie condamnat pentru o fapta care constituie o infractiune

-raminerea cetateanului starin sau apartid pe teritoriul RM sa fie sursa unei stari de pericol, a carei

inlaturare asa fie posibila doar prin indepartarea lui de pe acest terituriu

-persoana sa nu fie supusa in statul in care urmeaza a fi expulzat la un tratament sau la o pedeapsa

inumana sau degradanta

- la luarea deciziei privind expulzarea persoanelor prevzute la alin.(1) se va ine cont de dreptul la

respectarea vieii private a acestora.

- in cazul n care expulzarea nsoete pedeapsa cunchisoare, aducerea la ndeplinire a expulzrii

are loc dup executarea pedepsei.

Confiscarea speciala-consta in trecerea fortata si gratuita n proprietatea statului a bunurilor

utilizate la svrirea infraciunilor sau rezultate din infraciuni. n cazul n care bunurile utilizate la

svrirea infraciunilor sau rezultate din infraciuni nu mai exist, sau nu se gsesc se confisc

contravaloarea acestora.

Confiscarea speciala se pote face doar asupra anumitor categorii de lucruri ca:

a) rezultate din fapta prevzut de prezentul cod, precum i orice venituri de la aceste bunuri, cu

excepia bunurilor i veniturilor care urmeaz a fi restituite proprietarului legal;

b) folosite sau destinate pentru svrirea unei infraciuni, dac snt ale infractorului;

c) date pentru a determina svrirea unei infraciuni sau pentru a-l rsplti pe infractor;

d) dobndite prin svrirea infraciunii, dac nu urmeaz a fi restituite persoanei vtmate sau nu

snt destinate pentru despgubirea acesteia;

e) deinute contrar dispoziiilor legale;


28/57

f) convertite sau transformate, parial sau integral, din bunurile rezultate din infraciuni i din

veniturile de la aceste bunuri;

g) folosite sau destinate pentru finanarea terorismului.

Conditiile in care poate fi aplicata confiscarea speciala sunt:

-Dac bunurile rezultate sau dobndite prin svrirea infraciunii i veniturile de la aceste bunuri au

fost comasate cu bunurile dobndite legal, se confisc acea partea din bunuri sau contravaloarea

acestora care corespunde valorii bunurilor rezultate sau dobndite prin svrirea infraciunii i a

veniturilor de la aceste bunuri.

- Confiscarea special se aplic persoanelor care au comis fapte prevzute de prezentul cod. Pot fi

supuse confiscrii speciale i bunurile menionate la alin.(2), dar care aparin altor persoane i care le-

au acceptat tiind despre dobndirea ilegal a acestor bunuri.

- Confiscarea special se poate aplica chiar dac fptuitorului nu i se stabilete o pedeaps penal.

- Confiscarea special nu se aplic n cazul infraciunilor svrite prin intermediul unui organ depres sau al oricrui alt mijloc de informare n mas.

3.3Liberarea de raspundere penala a minorilor.

Delicventa juvenila-reprezinta o trasatura caracteristica a fenomenului infractional.Dreptul penal

concureaza in realizarea preventie infractionale in rindurile minorilor indeosebi prin adoptarea si

aplicarea unor reglementarisi a unui system reglementar special pentru minori.

Art.54 dina CP al RM stabileste conditiile de liberarii raspunderii penale a minorilor:

-inf sa fie savirsita de o persoana in virsta de pina la 18 ani

-inf sa fie savirsita pentru prima oara

-inf savirsita sa fie usoara sau mai putin graca

-sa fie posibila corectarea persoanei fara ca ea sa fie supusa raspunderii penale.

In cazul cind instanta de judecata ajunge la concluzia ca este posibila liberarea de raspunderepenala a minorului, acestuia ii pot fi aplicat masuri de constringere cu character educativ,care sunt

stipulate la art.104 din CP:

a) avertismentul;

b) ncredinarea minorului pentru supraveghere prinilor, persoanelor care i nlocuiesc sau

organelor specializate de stat;

c) obligarea minorului s repare daunele cauzate. La aplicarea acestei msuri se ia n considerare

starea material a minorului;

d) obligarea minorului de a urma un curs de tratament medical de reabilitare psihologic;


29/57

e) internarea minorului,de ctre instana de judecat, ntr-o instituie special de nvmnt i de

reeducare sau ntr-o instituie curativ i de reeducare.

Minorului ii pot fi aplicate concomitant citeva masuri de constringere cu character educativ.

In caz de eschivare sistematica de la masurile de constringere ca character educativ de catre

minor, instanta de judecata, la propunerea organelor de stat specializate,anuleaza masurile aplicate si

decide trimiterea cazuzei penale procororului sau stabileste pedeapsa conf legii pe baza careia

persoana a fost condamnata , dupa caz.

Testul 10

SUBIECTUL I.Individualizarea pedepsei

1.1Notiunea si tipurile de individualizare a pedepsei

Individualizarea pedepsei operatia de adaptare a pedepsei in raport cu fiecare infractiune si cu

fiecare infractor, in vederea realizarii scopului ei.

Individualizarea pedepsei este un principiu fundamental al dreptului penal,si este unul din

instrumentele de realizare practica a politicii penale.In doctrina penala se face distinctie intreindividualizarea ce se realizeaza in faca de elaborare a legii si prevederii limitelor pedepselor, in faza

de alpicare a pedepsei sic ea in faza de executare a pedepsei.Corespunzator acestor faze sunt

conoscute urmatoarele 3 forme de individualizare a pedepsei:

A-Individualizare legala- este infaptuita de catre legiuitor in momentul elaborarii legii penale, prin

stabilirea felului si a limitelor pedepselor,precum si a masurii in care acestea pt fo modificate sub

influienta cauzelor de agravare sau de atenuare.

Individualizarea legala se materializeaza in:

-prevederea cadrului general al pedepselor

-prevederea pedepsei pentru fiecare infr in functie de gradul de prejudiciabilitate al acesteia

-prevederea cadrului si a mijloacelor legale in care se vor realize celelalte forme de individualizare,

judiciara si administrative

B-Individualizarea judiciara-se realizeaza de catre instanta de judecata si se materializeaza prin:


30/57

-aplicarea pedepsei concrete infractorului pentru fapta comisa

-ea se aplica in functie de gradul concret de prejudiciabilitate al faptei, de periculozitatea

infractorului, de imprjurarile concrete atenuante ori agravante.

C-Individualizarea administrative-este infaptuita de organelle administrative care o realizeaza in

faza de executare a pedepsei inchisorii.Ea se realizeaza in :

-cadrul oferit de individualizarea legala si ce judiciara

-in functie de gravitatea pedepsei aplicate

-starea de recidiva

-de conduita condamnatului in locul de detentie.

1.2MIjloacele si criterii de individualizare a pedepselor.

A-Mijlocele de individualizare constau in diferite posibilitati acordate, prin lege judecatorilor,in

vederea stabilirii genului,cuantumului si modului de executare apedepsei, celei mai adecvate fiecarui

caz concret.Alegerea mijloacelor de individualizare nu se face insa arbitrar, judecatorii fiind obligate

sa tine cont de anumite criterii prevazute de lege.

B-Criteriile de individualizare a pedepselor-sunt acele categorii de date si elemente dupa care

instanta de judecata este obligate, ptrivit legii,sa se conduca in activitatea de individualizare judiciara

a pedepsei.

In functie de sfera lor de incidenta, criteriile de individualizare sunt generale si specaile.

Crteriile generale sunt la art.75 din CP al RM:

-limitele de pedeapsa sunt fixate in Parte a Speciala a CP

-dispozitiile Partii Generale a CP

-gravitatea infractiunii savirsite

-motivul infr savirsite

-persoana celui vinovat

-circumstantele cauzei care atenueaza ori agraveaza raspunderea

-influenta pedepsei aplicate asupra corectarii si reeducarii vinovatului


31/57

-conditiile de viata ale familiei celui vinovat.

Criteriile speciale reprezinta derogari de la criteriile generale.In Cp sunt 9 criterii speciale in baza

lor sunt prezente citeva grupe bine divizate si anume:

I-Ctiterii speciale care stabilesc un regim sanctionar mai fovorabil,decit cel stability de criteriile

generale:

-aplicarea pedepselor in baza stabilirii circumstantelor atenuante sau agravante

-aplicarea pedepsei pentru infractinea neconsumata

-aplicarea pedepsei in cazul acordului de recunoastere a vinovatiei

-aplicarea pedepsei mai blinde decit cea prevazuta de lege

II-Criterii speciale care stabiles un regim sanctionar mai sever devit cel prevazut de criteriilegenerale:

-aplicarea pedepsei pentru recidiva de infractiuni

-aplicarea pedepsei pentru cumul de sentinte

-aplicarea pedepsei pentru concurs de infractiuni

III-Criterii speciale care reglementeaza situatii speciale ce nu se incadreaza in criteriile generale:

-aplicarea pedepsei pentru participatie

-aplicarea pedepsei in cazul executarii hotaritii unui stat strain

SUBIECTUL II.Inchisoarea ca pedeapsa

2.1Notiunea

Inchisoarea-este prevazuta la art.70 si consta in privarea de libertate a persoanei vinovate de

svrirea unei infraciuni prin izolarea impus a acesteia de mediul normal de via i plasarea ei, n

baza hotrrii instanei de judecat, pe un anumit termen, ntr-un penitenciar.

Inchisoarea este una din cele mai severe pedepse din categoria celor principale,care se

caracterizeaza prin 2 trasaturi esentiale:

-izolarea fortata de societate a condamnatului

-instituirea unui regim bine reglementat de executarea a acestei pedepse.


32/57

In cazul inchisorii , concomitant cu privarea condamnatului de libertate ,are loc si limitarea

substantiala a altor drepturi: dreptul la munca in totalitatea aspectelor sale, dreptul de a allege si de a

fi ales.etc.

Conf. art.70 inchisoarea se stabileste pe un termen de la 6 luni la 25 de ani.

La aplicarea pedepsei inchisorii, instanta de jusecata indica in sentinta de condamnare tipul

penitenciarului in care condamnatul isi va ispasi pedeapsa.Conf art.72 sunt mai multe tipuri de

penitenciare:

-de tip inchisisi executa pedeapsa pers condamnate la inchisoare p/u infr grave si exceptional de

grave.,si pers care au savirsit infr ce constituie recidiva.

-de tip semiinchisisi executa pedeapsa pers condamnate p/u infr usoare, mai putin grave si grave

savirsite ciu intentie.

-de tip deschis-ispasesc pedeapsa pers care au comis infr din imprudenta.

Pers care nu au atins virsta de 18 ani isi executa pedeapsa cu inchisaorea in penitenciare pentru

minori.

Femeile condamnate executa pedeapsa inchisorii in penitenciare p/u femei.

2.2Clasificarea pedepselor.

In functie de diferite criterii cum ar fi natura , destinatia si caracteristicile pedepselor, acestea sunt

pasibile de diverse calsificari:

A-in functie de gradul lor de autonomie si de particularitatile de aplicare in rapot cu altele:

-Pedepse principale-sunt aplicate in mod independent p/u savirsirea unei infr fara a fi adaugate la

altele.La stabilirea pedepsei instanta de judecata poate aplica o singura pedeapsa principala dintre

cele alternative indicate in articol sau fixate unica pedeapsa principala indicate in articol.

-Pedepse complimentare-se aplica doar in acalitate de adios la o pedeapsa principala,pe care ocompleteza in vederea unei individualizari maxime si pentru a atinge scopurile pedepsei.

-Pedepse mixtecare pot fi aplicateatit ca pedepse principale cit si ca pedepse

complimentare.Sunt pedepse mixte:amenda si privarea de drepturi de a ocupa anumite functii sau de

a exercita o anumita activitate.

B-in functie de continutul drepturilor si libertatilor restrinse sau private ,pedepsele se impart in:


33/57

-pedepse privative sau restrictive de libertate-arestul, inchisoarea, detentiunea pe viata,trimiterea

intr-o unitate militara disciplinara.

-pedepse pecuniare-care vizeaza nemijlocit patrimonial condamnatului-amenda.

-pedepse ce restring dreptul la munca-care cuprinde munca neremunerata in folosul

comunitatii,privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate,

retragerea gradului military.

C-in functie de durata lo in tipm sau de limitele temporare:

-pedepse pe termen-majoritatea pedepselorarestul ,inchisoare s.a

-pedepse fara termen-retragerea gradului militar,a unui titlu special,detentiunea pe

viata,lichidarea persoanei juridice.

D-in functie de subiectul infractiunii:

-pedepse aplicate persoanelor fizice-munca neremunerata,arestul, amenda,inchisoarea,

detentiunea pe viata,retragerea gradului militar etc.

-pedepse aplicate persoanelor jurodice- amend;privare de dreptul de a exercita o anumit

activitate; lichidare.

2.3 Pedepse aplicate persoanelor jurodice.

Conf art.63 din CP al RM :

1) Persoanelor juridice li se pot aplica urmtoarele pedepse:

a) amend;

b) privare de dreptul de a exercita o anumit activitate;c) lichidare.

(2) Amenda se aplic n calitate de pedeaps principal.

(3) Privarea persoanei juridice de dreptul de a exercita o anumit activitate i lichidarea acesteia se

aplic att ca pedepse principale, ct i ca pedepse complementare.

Amenda este o sanciune pecuniar ce se aplic de instana de judecat n cazurile i n limitele

prevzute de prezentul cod.Amenda se stabilete n uniti convenionale. Unitatea convenional de

amend esteegal cu 20 de lei.

Mrimea amenzii pentru persoanele fizice se stabilete n limitele de la 150 la 1000 uniti


34/57

convenionale, n funcie de caracterul i gravitatea infraciunii svrite, inndu-se cont de situaia

material a celui vinovat, iar pentru infraciunile comise din interes material pn la 5000 uniti

convenionale, lundu-se ca baz mrimea unitii convenionale la momentul svririi infraciunii.

Mrimea amenzii pentru persoanele juridice se stabilete n limitele de la 500 la 10000 uniti

convenionale,n funcie de caracterul i gravitatea infraciunii svrite, de mrimea daunei cauzate,

lundu-se n considerare situaia economico-financiar a persoanei juridice. n caz de eschivare cu rea-voin a persoanei juridice de la achitarea amenzii fixate, instana de judecat poate s nlocuiasc

suma neachitat a amenzii cu urmrirea patrimoniului.

Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate const n

interzicerea de a ocupa o funcie sau de a exercita o activitate de natura aceleia de care s-a folosit

condamnatul la svrirea infraciunii. Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a

exercita o anumit activitate poate fi stabilit de instana de judecat pe un termen de la 1 la 5 ani.

Lichidarea persoanei juridice const n dizolvarea acesteia, cu survenirea consecinelor prevzute

de legislaia civil. Lichidarea persoanei juridice se stabilete n cazul n care instana de judecat

constat c gravitatea infraciunii svrite face imposibil pstrarea unei atare persoane juridice i

prelungirea activitii ei.

SUBIECTUL III.Delicventa juvenila

3.1 Delicventa juvenila

Delicventa juvenila-reprezinta o trasatura caracteristica a fenomenului infractional.Dreptul penal

concureaza in realizarea preventie infractionale in rindurile minorilor indeosebi prin adoptarea si

aplicarea unor reglementarisi a unui system reglementar special pentru minori.

Pot fi considerate minore orice persoana care nu a atins virsta de 18 ani,desi are virsta de 14 sau

16 ani ,virsta data reprezinta virsta la care persoana poate purta dj rapundere penala. Se poatevorbi de o infractiune savirsita pentru prima oara atunci cind aceasta este comisa intr-adevar prima

dat sau in cazul persoanei care a mai comis o infractiune dar pentru care sau stins antecedentele

penale.pentru a stabili daca este posibila corectarea persoanei fara ca ea sa fie trasa la raspundere

penala instanta de judecata ia in considerare diverse circumstante atenuante ce sa refera atit la

personalitatea infractorului cit si la fapta savirsita cum ar fi:cainta sincera,contribuirea active la

descoperirea infractiunii,repararea benevola a pagubei pricinuite, motivul savirsirii infr, conditiile de

trai, referintele positive si alte conditii. In cazul cind instanta de judecata ajunge la concluzia ca este

posibila liberarea de raspundere penala a minorului, acestuia ii pot fi aplicat masuri de constringere

cu character educativ,care sunt stipulate la art.104 din CP:


35/57

a) avertismentul;

b)ncredinarea minorului pentru supraveghere prinilor, persoanelor care i nlocuiesc sau

organelor specializate de stat;

c) obligarea minorului s repare daunele cauzate. La aplicarea acestei msuri se ia n considerare

starea material a minorului;

d) obligarea minorului de a urma un curs de tratament medical de reabilitare psihologic;e) internarea minorului,de ctre instana de judecat, ntr-o instituie special de nvmnt i de

reeducare sau ntr-o instituie curativ i de reeducare.

Minorului ii pot fi aplicate concomitant citeva masuri de constringere cu character educativ.

In caz de eschivare sistematica de la masurile de constringere ca character educativ de catre

minor, instanta de judecata, la propunerea organelor de stat specializate,anuleaza masurile aplicate si

decide trimiterea cazuzei penale procororului sau stabileste pedeapsa conf legii pe baza careia

persoana a fost condamnata , dupa caz.

3.2 minorul care a savirsit pt prima oara o infractiune

Art.54 dina CP al RM Persoana n vrst de pn la 18 ani care a svrit pentru prima oar o

infraciune uoar sau mai puin grav poate fi liberat de rspundere penal n conformitate cu

prevederile procedurii penale dac s-a constatat c corectarea ei este posibil fr a fisupus

rspunderii penale. Conditiile de liberarii raspunderii penale a minorilor:

-inf sa fie savirsita de o persoana in virsta de pina la 18 ani

-

teste la penal 2.[conspecte.md] (1).docx

Documents

Transcript of teste la penal 2.[conspecte.md] (1).docx