TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

64
Facultatea de Zootehnie, U.SA.M.V., Iaşi Specializarea: ZOOTEHNIE TESTE GRILĂ propuse pentru examenul de diplomă din sesiunea iunie 2 0 0 9 PRODUCEREA ŞI CONSERVAREA FURAJELOR 1.La graminee întâlnim următoarele tipuri de înfrăţire: a) tufă rară, tufă deasă, tufă, mixtă, tufă înaltă; b) tufă rară, tufă deasă, tufă, mixtă, tufă lată; c) tufă rară, tufă deasă, tufă, mixtă, înfrăţire stoloniferă; d) tufă rară, tufă deasă, tufă lată, înfrăţire stoloniferă. 2.Spiculeţul la graminee este format din: a)glume, palei, gineceu, androceu; b)glume, peduncul, palei, gineceu, androceu; c)glume, rizomi, palei, gineceu. androceu; d)glume, palei, gineceu, corolă. 3.Tipurile de inflorescenţe 'întâlnite la graminee sunt: a)spic compus, panicul spiciform, panicul; b)spic compus, panicul, racem; c)spiculeţ, spic compus, panicul; d)spiculeţ, panicul spiciform, panicul; 4.Fructul la gramineele perene este format din: a)tegument seminal, endosperm, embrion, scutellum, epiblast; b)tegument seminal, endosperm, hil, 2 cotiledoane, c)tegument seminal, endosperm, 2 cotiledoane, d)tegument seminal, 2 cotiledoane, embrion. 5.Leguminoasele perene din pajişti au frunzele: a)multiple, simple; b)simple sau compuse; c)liniare, lanceolate, trifoliate; d)stipelate, palmate; 6.Floarea la leguminoase este formată din: a)5 sepale, 5 petale, 10stamine, 1 gineceu; b)5 sepale, 5 petale, 10 stamine, o anteră; c)5 sepale, 5 petale, 5 stamine, 1 gineceu; d)caliciu cu 5 sepale, corola cu 5 petale, androceu cu 5 stamine si 1 gineceu; 7.Metodele folosite pentru identificarea tipurilor de pajişti sunt: a)gravimetrică, planimetrică, geomorfologică; 1

description

Facultatea de Zootehnie, U.SA.M.V., Iaşi Specializarea: ZOOTEHNIETESTE GRILĂpropuse pentru examenul de diplomă din sesiunea iunie 2009

Transcript of TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

Page 1: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

Facultatea de Zootehnie, U.SA.M.V., Iaşi Specializarea: ZOOTEHNIE

TESTE GRILĂpropuse pentru examenul de diplomă din sesiunea

iunie 2009

PRODUCEREA ŞI CONSERVAREA FURAJELOR

1. La graminee întâlnim următoarele tipuri de înfrăţire:a) tufă rară, tufă deasă, tufă, mixtă, tufă înaltă;b) tufă rară, tufă deasă, tufă, mixtă, tufă lată;c) tufă rară, tufă deasă, tufă, mixtă, înfrăţire stoloniferă;d) tufă rară, tufă deasă, tufă lată, înfrăţire stoloniferă.

2. Spiculeţul la graminee este format din:a) glume, palei, gineceu, androceu;b) glume, peduncul, palei, gineceu, androceu;c) glume, rizomi, palei, gineceu. androceu;d) glume, palei, gineceu, corolă.

3. Tipurile de inflorescenţe 'întâlnite la graminee sunt:a) spic compus, panicul spiciform, panicul;b) spic compus, panicul, racem;c) spiculeţ, spic compus, panicul;d) spiculeţ, panicul spiciform, panicul;

4. Fructul la gramineele perene este format din:a) tegument seminal, endosperm, embrion, scutellum, epiblast;b) tegument seminal, endosperm, hil, 2 cotiledoane,c) tegument seminal, endosperm, 2 cotiledoane,d) tegument seminal, 2 cotiledoane, embrion.

5. Leguminoasele perene din pajişti au frunzele:a) multiple, simple;b) simple sau compuse;c) liniare, lanceolate, trifoliate;d) stipelate, palmate;

6. Floarea la leguminoase este formată din:a) 5 sepale, 5 petale, 10stamine, 1 gineceu;b) 5 sepale, 5 petale, 10 stamine, o anteră;c) 5 sepale, 5 petale, 5 stamine, 1 gineceu;d) caliciu cu 5 sepale, corola cu 5 petale, androceu cu 5 stamine si 1 gineceu;

7. Metodele folosite pentru identificarea tipurilor de pajişti sunt:a) gravimetrică, planimetrică, geomorfologică;b) gravimetrică, geobotanică, geomorfologică;c) gravimetrică, planimetrică, geobotanică,d) planimetrică, geobotanică, geomorfologică;

8. Denumirea tipului de pajişte este dată de:a) locul unde este amplasată;b) denumirea localităţii mai apropiate;c) denumirea formei de relief dominantă;d) specia de graminee dominantă.

9, Lucrările tehnico-culturale simple care se execută pe pajişti sunt:a) distrugerea muşuroaielor, grăparea pajiştilor, strângerea pietrelor, cioatelor, discuirea pajiştilor;

b) distrugerea muşuroaielor, grăparea pajiştilor, fertilizarea, supraînsămânţarea:

c) distrugerea muşuroaielor, grăparea pajiştilor, supraînsămânţarea, combaterea buruienilor;

d) distrugerea muşuroaielor, grăparea pajiştilor, supraînsămânţarea, fertilizarea.

10. Combaterea buruienilor pe pajişti se realizează prin metode:a) preventive, directe, indirecte;b) chimice, preventive, manuale;

1

Page 2: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

c) manuale, directe, chimice;d) numai chimic şi mecanic.

11. Fertilizarea de bază cu azot influenţează doar:a) producţia şi însuşirile solului;b) producţia, gradul de digestibilitate, compoziţia chimică, gradul de

consumabiiitate, însuşirile solului;c) compoziţia chimică a furajului şi însuşirile solului,;d) gradul de consumabilitate, compoziţia chimică a furajului şi însuşirile soiului.

12. Formele eroziunii de suprafaţă sunta) şiroiri, rigole mici, eroziune de hardpan, ravene;b) şiroiri, rigole mari, ogaşe;c) şiroiri, eroziune de hardpan, rigole mici;d) şiroiri, eroziune de hardpan, ogaşe.

13. Formele eroziunii de adâncime sunt:a) rigole propriu-zise, ogaşe, ravene, cleionaje ;b) ogaşe, ravene, rigole propriu-zise;c) rigole propriu-zise, fascinaje, ravene, ogaşe;d) rigole propriu-zise, fascinaje, ogaşe.

14. Lucrările antierozionale speciale care se fac pe ogaşe şi ravene sunt:

a) cleionaj simplu, cieionaj dublu, ogaşe, fascinaje;b) cleionaje, fascinaje, rigole, fascinaje;c) garnisaje, fascinaje, praguri, gărduiete, cleionaje simple sau duble, baraje;d) baraje, fascicule, gărduleţe, praguri, cleionaje, gabioane.

15. Semănatul pajiştilor temporare se face:a) la 1-3 cm adâncime, numai toamna;b) la 4-5 cm adâncime numai primăvara;c) la 1-3 cm adâncime primăvara sau ta sfârşitul verii, începutul toamnei.d) la 1-3 cm adâncime numai primăvara;

16. Alcătuirea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene se face în funcţie de:

a) suprafaţa totală care urmează a fi semănată;b) necesarul de calorii al furajului;c) categoria de animale şi vârsta acestora;

d) modul şi durata de folosire, particularităţile biologice ale speciilor, condiţiile pedoclimatice;.

17. Speciile folosite la înfiinţarea amestecurilor de graminee si leguminoase perene sunt:

a) Lolium perenne, Bromus inermis, Dactylis glomerata, Onobrychis viciifolia, Trifolium repens,b) Lolium perenne, Dactylis glomerata, Lotus comiculatus, Medicago sativa, Galega officinalis,c) Lolium perenne, Nardus stricta, Onobrychis viciifolia, Dactylis glomerata, Trifolium repens,;

d) Lolium perenne, Poa pratensis, Festuca pratensis, Bromus inermis, Agrostis rupestris.

18. Capacitatea de păşunat se calculează în funcţie de:a) perioada de păşunat, timp de ocupare;b) producţia totală a parcelei, durata ciclului;c) producţia utilă, necesar de m.v. al unei U.M.V. pentru toată perioada de păşunat:d) producţia utilă, raţia zilnică, timp de ocupare, durata ciclului de păşunat.

19. Numărul de parcele, pentru o turmă în cadrul păşunatului raţional, se calculează folosind:

a) ciclul de păşunat, perioada de păşunat;b) timp de ocupare al unei parcele, perioada de păşunat:c) durata ciclului de păşunat, timp de ocupare ai unei parcele, parcele

lăsate pentru refacere;d) perioada de păşunat, timpul de ocupare al unei parcele.

2

Page 3: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

20. Sistemele de păşunat de tip extensiv sunt:a) liber, în front, transhumantă, în benzi;b) liber, în front, la pripon, pe parcele;c) liber, în front, transhumantă, în fâşii;d) liber, Ia pripon, transhumantă, în front.

21. Tehnica păşunatului se referă la:a) data începerii şi încetării păşunatului, înălţimea de păşunat, frecvenţa de păşunat;b) înălţimea de păşunat, speciile dominante;c) frecvenţa de păşunat, înălţimea de cosit, speciile dominante;d) durata ciclului de păşunat, înălţimea de păşunat, speciile dominante.

22. Instalaţia de uscare a fânului prin ventilare cu aer rece este alcătuită din:

a) ventilator, grătare de lemn sau metal, rezistenţă electrică, hornuri dop;b) grătare de lemn sau metal, hornuri dop, suporturi de uscare, ventilator;c) hornuri dop, ventilator, grătare de lemn sau metal.d) grătare de lemn sau metal, hornuri dop, rezistenţă electrică.

23. Cantitatea de sămânţă folosită pentru semănatul unui hectar de porumb pentru siloz estede:a) 50-60 kg/hab) 10-15 kg/ha;c) 80-100 kg/had) 15-25 kg/ha.

24. Porumbul furajer pentru însilozare se recoltează:a) în faza de maturitate deplină;b) în faza de lapte-ceară;c) în faza de ceară;d) când talia plantelor este de 1-1,5 m;

25. La porumbul pentru siloz se recomandă să se folosească:a) hibrizi extratimpurii sau timpurii;b) soiuri tardive şi semitardive;c) hibrizi tardivi şi semitardivi;d) soiuri extratimpurii sau semitardivi.

26. Porumbul pentru siloz se seamănă:a) primăvara ia t ° la 3-4°C;b) la temperatura de 5-6°C;c) epoca a II-a;d) la temperatura de 10-12°C.

27. în rotaţie ovăzul poate reveni după el însuşi:a) după 2 ani;b) după 3-4 ani;c) după 3-4 ani, dacă în anul anterior a fost sfeclă;d) după un an.

3

Page 4: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

28. Lucerna albastră pentru furaj se seamănă:a) toamna la 15-20 cm cu 30 kg/ha sămânţă;b) primăvara la 3-4°C, la 12,5-15 cm, cu 18-22 kg/ha sămânţă;c) primăvara la 1-2°C, la 25 cm între rânduri, cu 25 kg/ha sămânţă;d) la sfârşitul verii-începutul toamnei, la 30 cm, cu 25-30 kg/ha sămânţă.

29. Ca aditivi furajeri pentru însilozare se pot folosi:a) uruieli de porumb, orz, ovăz, fân sau paie tocate, melasă deshidratată sau diluată, zahăr furajer;

b) uruieli de porumb, orz, ovăz, metabisulfit de sodium, melasă deshidratată sau diluată;

c) uruieli de porumb, orz, melasă deshidratată sau diluată, acid formic,melasă deshidratată;d) produsele care conţin bacterii acidolactice, melasă deshidratată sau diluată, zahăr furajer.

30. Condiţiile obţinerii unui siloz de bună calitate sunt:a) glucide fermescentibiie 1-2%, apă 70-75%, tasarea energică, materialul tocat sub 2-

3 cm;b) glucide fermescentibiie 1-2%, apă 70-75%, tasarea energică, materialul tocat sub 7-

8 cmc) glucide fermescentibiie 7-8%, apă 70-75%, tasarea energică, materialul tocat sub 2-

3 cmd) glucide fermescentibiie 7-8%, apă 70-75%, tasarea energică, materialul tocat sub 7-

8 cm

FIZIOLOGIE AMICALĂ

1. Pragul de excitabilitate al fibrei nervoase reprezintă:a. Intensitatea minimă a stimulului care acţionează un timp nelimitat asupra ţesutului şi

determinăapariţia potenţialului de acţiune;

b. intensitatea maximă a stimulului care determină apariţia potenţialului de acţiune;c. Timpul necesar eliberării mediatorilor chimici în fanta s inapţi că;d. Timpul necesar unui stimul de valoarea reobazei care determină apariţia potenţialului de acţiune.

2. Transmiterea si napi i că se caracterizează prin:a. Conducerea unidirecţională (unilaterală) a impulsului nervos;b. Conducerea bilaterală a impulsului nervos;c. Infatigabilitate;d. Legea „tot sau nimic".

3. Legile reflexelor spinale (Pflüger) sunt:a. Legea „conducerii izolate";b. Legea „integrităţii fiziologice";c. Legea iradierii reflexelor;d. Legea polarizării dinamice.

4. Unde se deosebeşte arcul reflex somatic faţă de arcul reflex vegetativ:a. La nivelul receptorilor;b. La nivelul căii aferente (senzitive);c. La nivelul centrului nervos intranevraxial;d. La nivelul căii eferente.

5. Căile motorii piramidale cuprind:a. Sistemul reticular activator ascendent (S.R.A.A.);b. Fasciculul piramidal încrucişat;c. Fasciculul spino-talamic lateral;d. Fasciculul rubro-spinal.

6. Căile ascendente (senzitive) specifice cuprind:a. Fasciculul gracilis (Goli);b. Sistemul reticular activator ascendent (S.R.A.A.);c. Fasciculul piramidal direct;d. Fasciculul rubro-spinal.

7. In măduva spinării sunt localizaţi centrii nervoşi ai următoarelor reflexe:a. Rotuiian (extensia gambei pe coapsă);b. Respiratorii;c. Stato-kinetice;d. Vegetative vasomotorii şi cardiomotorii.

8. În bulbul rahidian sunt localizaţi centrii nervoşi ai următoarelor reflexe:a. Motorii şi secretorii digestive;b. De micţiune şi defecaţie;c. Erecţie şi ejaculare;d. Mioză şi midriază.

Page 5: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

9. Nucleii mezencefalului îndeplinesc următoarele funcţii:a. Staţie de releu pe căile nervoase senzitive;b. Stimulează tonusul muscular;c. Centrul secreţiei gastrice;d. Menţinerea poziţiei normale a corpului (reflexele de postură).

10. În hipotalarpus se găsesc următorii centri nervoşi:a. Centrul secreţiei salivare;b. Centrul foamei şi saţietăţii;c. Centrul pneumotaxic;d. Central cardiomoderator.

11. Funcţiile talamusului sunt:a. Reflexele stato-kinetice;b. Sintetizează şi eliberează factorii de eliberare (releasing factors) ai hormonilor antero-hipofizaric. Releu obligatoriu şi centru de integrare pe traseul tuturor formelor de sensibilitate:d. Termoreglare.

12. Formaţiunea reticulata:a. Se întinde de la bulb la protuberantă;b. Trimite impulsuri specifice ia cerebel;c. Trimite informaţii difuze ia scoarţa cerebrală;d. Este conectată cu hipofiza.

13. Excitarea nervului vag este urmată de:a. Creşterea frecventei cardiace;b. Creşterea amplitudinii (forţei) de contracţie a inimii;c. Creşterea motricitatii stomacului şi intestinului;d. Scăderea secreţiei sucului gastric.

14. Ganglionii bazali se găsesc pe traseul căilor descendente:a. Piramidale directe;b. Piramidale încrucişate;c. Spino-cerebeloase;d. Extrapiramidale.

15. Hipofiza posterioară secretă următorii hormoni:a. Ocitocina;b. Hormonul somatotrop;c. Melatonina;d. Hormonul luteinizant.

16. Epifiza secretă următorii hormoni:a. Melatonina;b. Aldosterone;c. Insulina;d. Vilikinina.

17. Precizaţi proteinele contractile conţinute în muşchi:a. Mioglobina;b. Actina şi miozina;c. Miogenul;d. Troponina şi tropomiozina.

18. Muşchii striaţi scheletici sunt înconjuraţi de:a. Epimisium;b. Endomisium;c. Sarcolemă;d. Perimisium.

19. Moti1itatea gastrică în perioada de digestie se realizează prin:a. Contracţii a jeun;b. Contracţii tonice şi de tip peristaltic;c. Contracţii antiperistaltice:d. Contracţii propulsive „în masă"

20. Stimularea secreţiei sucului gastric se realizează prin:a. Mecanism vago-vagal;b. Somatoliberină;c. Secretină;d. Colecistokinină.

2!. Enzimele digestive activate de enterokinază sunt:a. Lipaza;b. Ptialina:c. Tripsinogenul:d. Pepsina.

22. Enzimele proteolitice digestive hidrolizează proteinele alimentare până la faza de:a. Peptide;b. Paracazeină;c. Fosfolipide;

5

Page 6: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

d. Aminoacizi.23. Celulele mucoasei duodenale secretă următorii hormoni:

a. Secretina;b. Insulina;c. Acetilcolina:d. Pepsinogenul.

24. Activitatea inimii este stimulată de:a. Acetilcolina;b. Adrenalină;c. Scăderea temperaturii;d. Ionii de potasiu (K+).

25. Stimularea lipogenezei (îngrăşării) se realizează prin:a. Creşterea sintezei acizilor graşi şi a trigliceridelor de rezervă din glucide sub acţiunea insulinei;b. Stimularea activităţii lipazei hormono-sensibile;c. Stimularea sintezei trigliceridelor sub acţiunea hormonului somatotrop;d. Acţiunea adrenaJinei.

26. Degradarea trigliceridelor din ţesutul adipos (lipoliză) are loc în inaniţie, efort muscular, temperatură scăzută,stres prin următoarele mecanisme:

a. Acţiunea insulinei;b. Dezintegrarea chilomicronilor;c. Mobilizarea lipidelor prin control nervos (centrii vegetativi superiori parasimpatici din hipotaiamus);d. Acţiunea lipazei hormonosensibile din adipocite.

27. Hiperglicemia apare sub acţiunea hormonilora. Glucagon;b. Progesterona;c. Insulina;d. Ocitocină.

28. Insulina are următoarele efecte:a. Scade glicemia;b. Scade glicogeneza hepatică;c. Inhibă transportul şi utilizarea intracelulară a glucozei;d. Creşte glicogenoliza.

29. Glucocorticoizii au următoarele efecte:a. Stimulează anabolismul muşchiului scheletic;b. Au efect hipoglicemiant;c. Au efect hiperglicemiant;d. Stimulează lipogeneza.

30. Ţesuturile glucozo-dependente sunta. Ţesutul osos;b. Ţesutul muscular;c. Ţesutul hepatic;d. Ţesutul nervos.

GENETICĂ ANIMALĂ

1. În retroîncrucişare (backross), raporturile de segregare sunt de:

a) 1:1;b) 2:1:1;c) 2:1:d) 3:1.

Page 7: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

2. Supradominanţa este tipul de interacţiune alelică specifică:a) caracterelor cantitative;b) în manifestarea fenomenului de heterozis;c) caracterele calitative;d) toate răspunsurile sunt corecte.

3. În cazul interacţiunii complementare a genelor, în descendenţă va rezulta:a) un fenotip nou diferit de a formelor parentale:b) se va intensifica manifestarea caracterelor parentale;c) va fi inhibată manifestarea caracterelor parentale;d) toate răspunsurile sunt corecte.

4. Interacţiunea pleiotropică a genelor presupune:a)determinarea în mod direct a mai multor caractere sau însuşiri, de o singură genă;b) determinarea în mod indirect a mai multor caractere sau însuşiri, de o singură gena;c)determinarea în mod direct sau indirect a mai multor caractere sau însuşiri, de o

singură genă;d)determinarea mai multor caractere sau însuşiri de mai multe gene dispuse în acelaşi locus.

5. Genele epistatice acţionează:a) intensificând manifestarea unei gene;b) inhibând manifestarea unei gene alele;c) inhibând manifestarea altei gene;d) toate răspunsurile sunt corecte.

6. interacţiunea polimeră de aditivitate reprezintă:a") baza determinării caracterelor calitative;b) baza determinării caracterelor cantitative;c) "obiectivul" selecţiei artificiale;d) toate răspunsurile sunt corecte.

7. Pentru caracterele poligenice, sunt specifice următoarele caracteristici:a) numărul mare de fenotipuri ce rezultă în descendenţă;b) influenţa pregnantă asupra acestor caractere, a factorilor de mediu;c) transmiterea lor după principiile mendeliene;d) toate răspunsurile sunt corecte

8. Baza caracterelor cantitative de producţie o constituie:a) interacţiunea polimeră;b) dominanţa şi supradominanţa;c) interacţiunea de complementaritate a genelor;.d) interacţiunea modificatoare a genelor.

9. Pentru determinarea coeficientului de heritabilitate (h2), în cadrul variaţiei genetice se iaîn considerare:a) variaţia genetică de aditivitate;b) variaţia genetică de dominanţă;c) variaţia genetică de epistazie;d) toate cele trei componente ale variaţiei genetice.

10.Valoarea coeficientului de heritabilitate creşte:a) în cazul unor condiţii de mediu constante;b) în cazul interacţiunilor genetice;c) în cazul unor populaţii heterozigote;d) toate răspunsurile sunt corecte.

!1. Caracterele sunt intens heritabile daca:a) heritabilitatea este mai mare de 0.4;b) heritabilitatea variază între 0.2-0.4;c) heritabilitatea este mai mare de 0.2;d) heritabilitatea este egală cu 0.

12. Efectul aditiv al genelor a fost demonstrat pentru prima dată de:a). H. Nilsson Ehle; b). N. Dubinin;c). F. Griffith;d). R. Fisher.

7

Page 8: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

13. Pentru însuşirile cantitative ale producţiilor animaliere coeficientului de heritabilitate este:a) ridicat;b) mediu;c) redus.

14. Coeficientul de heritabilitate determinat pentru un anumit caracter la o populaţie de animale, se poate utiliza:a), numai pentru populaţia la care a fost determinat, deoarece are o variantă genetică şi a condiţiilor de mediu specifice;b). numai pentru populaţii de animale aparţinând aceleaşi rase;c). la orice populaţie aparţinând aceleaşi specii, doar pentru caracterul respective;d)toate răspunsurile sunt corecte.

15. Determinarea coeficientului de repetabilitate, pentru mai multe producţii succesive, vadetermina:a), o creştere a preciziei şi valorii lui h2 ; b). o menţinere constantă a valorii lui h2;c). o apreciere mai exactă a potenţialului genetic al unei populaţii de animale;d). toate răspunsurile sunt corecte.

16. Corelaţiile dintre diversele caractere de producţie poate avea o cauzalitate:a), genetică;b). de mediu antropic;c). de mediu natural;d). genetică şi de mediu.

17. Mutaţia produce:a) modificarea structurii genetice a populaţiilor;b) modificarea fenotipurilor;c)modificarea producţiilor obţinute;d) toate răspunsurile sunt corecte.

18. Heritabilitatea procentului de grăsime din lapte este:a), aproape de două ori mai mare decât a cantităţii de lapte;b). egală cu a cantităţii de lapte;c). mai mică decât a cantităţii de lapte.

19. Corelaţia dintre producţia cantitativă de lapte şi conţinutul în grăsime al laptelui este:

a)strict negativă;b)nu există o corelaţie clară în acest sens;c) este pozitivă

20. Legea segregării materialului genetic acţionează în:a) fecundare;b) gametogeneză;c)mutageneză:d) selecţie.

2î. La tipul de determinare a sexelor Drosophila, femela este sexul:a)homogametic:b) heterogametic;c)homozigotic;d) heterozigotic.

22.Chiasmele sunt fenomene genetice implicate în:a) linkage;b)crossing-over;b) reprezintă pierderi de material genetic; d) toate răspunsurile sunt corecte.

23.Driftul genetic modifică structura genetică a populaţiilor:a)mari şi mijlocii;b)mici;

8

Page 9: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

c) mijlocii şi mici;d)toate răspunsurile sunt corecte.

24.Cromozomii sexului sunt sub formă de pereche la :a) sexul homogametic;b) în gameţi;c) mamifere;d)toate răspunsurile sunt corecte.

25.Numărul de cromozomi este caracteristic:a) fiecărui individ;b)fiecărei specii;c) categoriilor înrudite de specii;d)toate răspunsurile sunt corecte.

26.Codul genetic reprezintă:a) „limbajul" necesar traducerii informaţiei;b) modul de înregistrare a informaţiei genetice;c) succesiunea nucleotidelor în genom;d) toate răspunsurile sunt corecte.

27.Teoria cromozomială a eredităţii explică:a) modul de organizare al genomului;b) linkage-ul şi crossing-overul;c) structura cromozomilor

28.Polihibridarea presupune:a) încrucişarea dintre indivizii aceleiaşi specii care se deosebesc prin mai multe caractere;b) încrucişarea dintre indivizii unor specii diferite care se deosebesc prin mai multe caractere:c) încrucişarea dintre indivizi diferiţi aparţinând aceleiaşi rase.

29. Caracterele cantitative sunt:a) caractere care interesează ameliorarea genetică a indivizilor;b) caractere determinate de gene heterozomalec) caractere determinate de o singură pereche de gene aleled) toate răspunsurile sunt corecte.

AMELIORAREA ANIMALELOR

1. Coeficientul de selecţie reprezintă:a. probabilitatea ca un individ să participe la reproducţie;b. măsura în care toţi indivizii participă la reproducţie;c. probabilitatea ca un individ să nu participe la reproducţie;d. numărul indivizilor care alcătuiesc nucleul de selecţie;

2. Selecţia artificială:a. favorizează heterozigoţii;b. favorizează homozigoţii;c. foloseşte doar criterii fenotipice;d. foloseşte doar criterii genotipice;

3. Selecţie stabilizatoare se face pentru caracterele:a. care au ajuns la un nivel de performanţă dorit;b. al căror nivel de performanţă trebuie să crească;c. al căror nivel de performanţă trebuie să scadă;d. al căror nivel de performanţă trebuie păstrat;

4. Selecţia direcţional progresivă se practică pentru:a. cantitatea de lapte/lactaţie normală;b. numărul de produşi morţi la o tătare;c. indicele de consum;d. grosimea cojii ouălor;

5. Selecţia direcţional regresivă se practică pentru:a. prolificitate;b. fineţea lânii;c. randamentul la tăiere;d. desimea lânii;

6. Selecţia reproducătorilor se face folosind criteriile genotipice pentru caracterele:a. care au un coeficient de heritabilitate mare;b. care au un coeficient de heritabilitate mic;

9

Page 10: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

c. care nu au coeficient de heritabilitate;d. care au coeficient de repetabilitate;

7. Criteriile fenotipice de selecţie sunt folosite pentru aprecierea reproducătorilor pentru caracterele:

a. limitate de sex;b. care, pentru a fi studiate, trebuie sacrificat animalul;c. care presupun o durată mare de timp;d. care au heritabilitate mare;

8. Metoda indicilor de selecţiea. este o metodă de selecţie succesivă;b. ţine cont de valoarea coeficientului de heritabilitate a caracterelor urmărite;c. ţine cont de repetabilitatea unor caractere;d. este o metodă foarte exigentă;

9. Constituirea de populaţii noi cu substituirea celei de bază se face prin:a. anageneză;b. cladogeneză;c. sinteză;d. reproducere la întâmplare;

10.Cladogeneza este un procedeu de constituirea unor populaţii noi folosind la reproducţie:a. doar homozigoţi;b. doar heterozigoţi;c. heterozigoţi izolaţi reproductiv;d. homozigoţi izolaţi reproductiv;

10

Page 11: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

11. Valoarea de ameliorare a unui reproducător este reprezentată de:a. valoarea medie probabilă a tuturor descendenţilor obţinuţi de la ei;b. valorile de ameliorare ale fraţilor;c. doar de valoarea medie a fiicelor obţinute de la el:d. doar de valoarea medie a fiilor obţinuţi de la el;

12. Pentru estimarea capacităţii reale de producţie este necesar să se cunoască:a. coeficientul de heritabilitate a caracterului urmărit;b. coeficientul de corelaţie între caracterul urmărit şi alte caractere;c. coeficientul de repetabilitate a caracterului urmărit;d. valoarea de ameliorare;

13. Predicţia valorii de ameliorare după fenotipul propriu este eficientă în cazul:a. caracterelor 1imitate de sex;b. caracterelor cu un coeficient de heritabilitate mare;c. caracterelor cu prag;d. caracterelor care necesită sacrificarea animalelor;

14. Performanţa, la animale, reprezintă:a. cea mai bună producţie;b. caracterul cel mai apreciat;c. valoarea fenotipică a oricărui caracter calitativ;d. valoarea fenotipică a oricărui caractere cantitativ;

15. Predicţia valorii de ameliorare după fenotipul ascendenţilor se bazează pe principiul:a. ascendenţii constituie cea mai scumpă sursă de informaţii;b. individul apreciat are o parte de genofond comună cu fiecare dintre ascendenţii săi;c. fenotipul descendenţilor este identic cu cel al ascendenţilor;d. ascendenţii au valoarea de ameliorare mai mare decât a individului apreciat

16. Selecţia familială:a. se practică doar pentru caracterele cu un coeficient de heritabilitate mare;b. este mai eficientă decât selecţia individuală;c. este eficientă atunci când este combinată cu selecţia individuală;d. nu este influenţată de selecţia individuală;

17. Homogamia conduce la:a. fixarea unei gene în populaţie;b. fixarea tipurilor extreme în populaţie;c. fixarea heterozigoţilor în populaţie;d. creşterea gradului de asemănare fenotipică dintre părinţi şi descendenţi;

18. în urma folosirii heterogamiei:a. media performanţelor descendenţilor va fi mai mare decât performanţele medii ale părinţilorb. media performanţelor descendenţilor diferă de performanţele medii ale părinţilor;c. media performanţelor descendenţilor şi performanţele medii ale părinţilor sunt apropiate:d. gradul de asemănare dintre părinţi şi descendenţi va fi ridicat;

19. Prin heterozis se înţelege superioritatea performanţelor medii ale hibrizilor faţă de:a. media performanţelor semifraţilor;b. media performanţelor parentale;c. media performanţelor contempranilor;d. media performanţelor descendenţilor;

20. Coeficientul de înrudire este:a. egal cu coeficientul de consangvinizare;b. jumătate din coeficientul de consangvin izare;C. dublul coeficientului de consangvinizare;d. independent faţă de coeficientul de consangvinizare;

21. Predicţia valorii de ameliorare după fenotipul rudelor colaterale este necesară pentru caracterele:a. limitate de sex;b. ale căror performanţe pot fi apreciate pe animalul viu;c. repetabile pe corp;d. calitative;

22. Împerecherea între indivizi rude de gradul II (bunici-nepoţi, de exemplu) este:a. consangvinizare necurentă;b. consangvinizare apropiată;c. consangvinizare moderată;d. consangvinizare incestuoasă;

23. Ca urmare a consangviniizării, valoarea coeficientului de heritabilitale:a. creşte, la nivel de populaţie;b. creşte, la nivel de linie;c. este influenţată de coeficientul de consangvinizare al liniilor dintr-o populaţie:d. rămâne nemodificată;

24. încrucişarea de absorbţie presupune folosirea masculilor imigranţi:a. timp de mai multe generaţii;b. timp de o generaţie;

11

Page 12: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

c. până scade procentul de gene imigrante la nivelul dorit;d. până se corectează un anumit defect;

25. încrucişările de ameliorare au a scop:a. stoparea progresului genetic;b. înlocuirea unei populaţii slab productive cu una mai valoroasă;c. corectarea unor defecte;d. obţinerea unor hibrizi industriali;

26. Crearea liniilor consangvine are ca scop:a. menţinerea unei homozigoţii scăzute;b. menţinerea unei homozigoţii ridicate;c. menţinerea unei heterozigoţii scăzute;d. menţinerea unei heterozigoţii ridicate;

27. Creşterea homozigoţiei la liniile zootehnice este realizată:a. pornind de la mai multe surori;b. pornind de la numeroşi ascendenţi;c. pornind de la numeroşi ascendenţi comuni;d. pornind de la un singur strămoş comun;

28. Performanţa hibrizilor în cazul cisheterozisului este:a. mai mare decât performanţa populaţiei, dar mai mică decât performanţa părinţilor:b. mai mică decât performanţa formelor parentale şi decât performanţa populaţiei;c. mai mare decât performanţa formelor parentale, dar mai mică decât performanţa populaţiei;d. mai mare decât performanţa formelor parentale şi mai mare decât performanţa populaţiei;

29. încrucişarea de primă generaţie este:a. încrucişarea de ameliorare;b. încrucişarea de infuzie;c. încrucişarea industrială simplă;d. . încrucişarea de sinteză;

30. în urma aplicării încrucişărilor alternante:a. se obţin succesiv două tipuri de metişi;b. se obţin concomitent două tipuri de metişi;c. se obţin metişi cu 1/3 gene R1 şi 2/3 gene R2 (în generaţiile pare);d. se obţin metişi cu 2/3 gene R1 şi 1/3 gene R2 (în generaţiile impare);

BIOLOGIA ŞI PATOLOGIA REPRODUCŢIEI. BIOTEHNOLOGII DE REPRODUCŢIE

1. Care sunt căile prin care se realizează reproducţia asexuată?a) înmugurirea, sporulaţia, conjugarea;b) izogamie, anizogamie;c) oviparitate, ovoviviparitate, viviparitate;d) sciziparitatea, gemiparitatea, vivîparitatea.

2. Care sunt fazele gametogenezei?a) germinativă, creştere, maturare;b) creştere, eflorescentă, regresie;c) Golgi, cap, acrozom, maturare;d) Ovogonii, spermatogonii, gârneţi.

3. Durata spermatogenezei la berbec este de:a) 61-65 zile;b) 61-65 ore;c) 47-49 zile; d)' 10-11 zile.

12.

Page 13: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

4. Glandele anexe ale aparatului genitai mascul la mamifere sunt:a) corpul Wolff, canalele Wolff, sinusul uro-genital;b) glandele seminale, prostata, glandele bulbo-uretrale;c) Leydig;d) glandele seminale, prostata, glandele vestibulare.

5. Care este volumul mediu al ejaculatului la armăsar?a) 5-8 ml;b) 150-300 ml;c) 0,5-1,5 ml;d) 60-90 ml.

6. Care este rolul principal al celulelor Leydig?a) secreţia hormonilor gonadotropi;b) secreţia prostaglandinelor;c) secreţia hormonilor androgeni;d) multiplicarea ovocitelor.

7. Recrutarea, selecţia şi dominanţa sunt procese întâlnite în:a) luteogeneză;b) spermatogeneză;

c) foliculogeneză;d) gonadogeneza.

8. Care este principalul hormon responsabil cu producerea ovulaţiei la mamifere?a) FSH;b) Progesteron;c) Ocitocina;d) LH.

9. Cât durează stadiul de estru la iapă?a) 15 -17 zile;b) 20-21 zile;c) 4-6 zile;d) 14-18 ore.

10. In ce stadiu al ciclului sexual are loc ovulaţia la vacă?a) di estru;b) începutul estrului;c) mijlocul estrului;d) 10 - 14 ore după sfârşitul estrului.

11. La mamifere, după ovulaţie, viabilitatea ovocitei este de:a) 20-21 zile;b) 10-11 zile;c) 6-12 ore;d) 1-2 săptămâni.

12. Care sunt stadiile dezvoltării produsului de concepţie la mamifere?a) ovular, embrionar, fetal;b) morulă, gastrulă, blastulă;c) multiplicare, segmentare, diferenţiere;d) fecundaţie, nidaţie.

13. Care sunt speciile cu ovulaţia provocată?a)căţea, pisică, nutrie, iepuroaică;b)vulpe, iepuroaică, nutrie;c) rumegătoate, iapă, scroafa;d)pisică, iepuroaică, nutrie.

14. La iapă, placenta este:a) cotiledonară, endoteliocorială, deciduată;b) difuză, hemocorială, semideciduată;c) discoidală, hemocorială, deciduată;d) difuză completă, epiteliocorială, nedeciduată.

15. Care este durata medie a gestaţiei la rumegătoarele mici?a) 340 zile;b) 62 zile;c) 283 zile;d) 150 zile.

13

Page 14: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

" m

16. Diagnosticul clinic al gestaţiei ia mamifere se realizează prin:a) ecografie;b) ultrasunete;c) inspecţie, palpaţie. ascultaţie;d) radio-imunoanaliză (R.I.A).

i 7. Gare sunt principalele gestoze la mamifere?a) torsiunea uterină, avortul;b) inversiunea şi prolapsul vaginal;c) edemul de gestaţie, eforturile premature, paraplegia antepartum;d) febra vituleră.

18. Care sunt stadiile parturiţiei?a) angajarea şi expulzarea fătului, eliminarea placentei, refacerea uterului:b) deschiderea cervixului, angajarea şi expulzarea fătului, involuţia uterinăc) contracţiile uterine, tonusul uterin, presa abdominală;d) deschiderea cervixului, angajarea şi expulzarea fătului, eliminarea anexelor fetale.

19. Care sunt poziţiile eutocice ale fătului în timpul parturiţiei la vacă?a) sterno-abdominală; cefalo-sacrală;b) dorso-sacrală, lombo sacrală;c) dorso-pubiană, lombo-pubiană;d) antero-posterioară.

20. Involuţia uterină, eliminarea loşiilor, reluarea activităţii ovarului şi dispariţia proceselor infiltrative suntprocese fiziologice în perioada:

a) de gestaţie;b) puerperală;c) de remediere a distociilor;d) de parturiţie.

21. Care sunt hormonii hipofizei anterioare cu rol în reglarea funcţiei de reproducţie la taurine?a) FSH, Gn-RH, PRL;b) PMSG,HCG,PL;c) Estrogeni, progesteron, testosteron;d) FSH, LH, PRL.

22. Care este numărul de spermatozoizi mobili/doza de însămânţare artificială la vacă?a) 1-2 miliarde;b) 3-5 miliarde;c) 10-15 milioane; .d) 100-250 milioane.

23. Când se recomandă însământarea iepelor după fătare?a) La primul ciclu de călduri (7-11 zile după fătare);b) La al treilea ciclu de călduri, tară a depăşi 3 luni de ia fătare;c) După înţărcarea mânzului;d) Dacă fătarea a avut Ioc primăvara, însămânţarea se face vara sau toamna.

24. în cazul însămânţării artificiale a scroafelor, la nivelul cărui segment anatomic se depune sperma?a) vagin;b) oviduct;c) vestibul vaginal;d) lumen cervical.

25. Pentru provocarea superovulaţiei la vacă se folosesc preparatele hormonale pe bază de:a) estrogeni;b) tiroxină, relaxină;c) FSH, PMSG;d) Progesteron, androgeni.

26. Transferul embrionilor la vacile receptoare se realizează atunci când aceştia au vârsta de:a) 1-2 zile;b) 20-21 zile;c) 35-40 zile;d) 6-8 zile.

14

Page 15: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

27. La vacă, ia câte zile după fecundaţie zigotul iese din membrana peiucîdă?a) 2-3 zile;b) 21-22 zile;c) 38-42 zile;d) 8-9zile.

28.Tratamentul de sincronizare a estrului se poate face cu produse hormonale pe bază de:a) FSH;b) Testosteronc) Progesteron şi PGF?a;d) Ocitocină;

29..După descoperirea vacilor în estru, însămânţarea trebuie să se facă într-un interval de timp de:a) 24-36 ore;

b) 2-3 zile;c) 10-12 ore după terminarea estrului;d) imediat, cu repetare după 8-12 ore.

30. Când se produce ovulaţia la scroafa?a) 36 - 48 ore după începutul estrului;b) 1-2 ore înainte de sfârşitul estrului;c) 4-5 zile de la începutul estrului; d) d) 10-12 ore după împerechere.

NUTRIŢIE ŞI ALIMENTAŢIE ANIMALĂ

1. Produşii finali ai fermentaţiei rumenale sunt:a. acizii graşi esenţialib. acizii graşi volatili c. acizii polinesaturaţid. acizii saturaţi

2. Care dintre compartimentele gastrice este mai dezvoltat la rumegătoare:a. prestomaceleb. intestinulc. cecumuld. esofagul

3. Conţinutul proteinelor în azot este în medie:a. 16%b. 6,25 %c. 8 %d. 12,5%

4. Conţinut mai ridicat în aminoacizi esenţiali au:a. amineleb. glutelinelec. prolamineled. albuminele

5. Dintre "pierderile1' de energie în organism, la rumegătoare cele mai însemnate sunt prin:a. fecaleb. urinăc. gaze de fermentaţied. salivă

6. Digestibilitatea energiei este influenţată, în primul rând, de conţinutul nutreţurilor în:a. proteineb. lipidec. celulozăd. zaharuri

7. Energia netă este în mod curent folosită pentru estimarea valorii nutritive la:a. rumegătoareb. porcinec. păsărid. monogastrice

8. Ca etalon pentru exprimarea valorii energetice se foloseşte:a. orzul pentru UFLb. ovăzul pentru UFLc. orzul pentru UNLd. ovăzul pentru UFC

9. Echivalentul energetic pentru UFL este;a. 1700 kcal ENLb. 1820 kcal ENL

15

Page 16: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

c. 1540 kcal ENLd. 1650 kcal ENL

10.Cerinţele de energie pentru întreţinere, exprimate în EN pe kg 0,75 sunt mai mari ia:a. vaci de lapteb. porcinec. taurine la îngrăşatd. nu sunt deosebiri evidente între aceste specii

11. Substanţele goitrogene inhibă utilizarea în organism a:a. Mnb. Cac. Id. Mg

12.Seleniul are în organism funcţii asemănătoare cu vitamina:a. Ab. Kc. Ed. B12

13.Alimentaţia flushing este indicată pentru:a. scroafeb. vieric. vacid. tauri de reproducţie

14.Ca proporţie, în componenţa unui ou în proporţie mai mică sunt:a. proteineleb. grăsimilec. glucideled. substanţele minerale

15.La aceeaşi fază de vegetaţie la recoltare, conţinutul în energie/kg SU este mai mare la:a. nutreţul verdeb. fânc. nutreţul muratd. semifân

16. Ingestibilitaţea nutreţurilor este limitată mai ales de conţinutul lor în:a. proteineb. grăsimic. pereţi celularid. vitamine

17. Digestibiiitatea SO dintr-un nutreţ depinde, în mai mare măsură, de conţinutul lor în:a. celuloză şi ligninăb. grăsime

c. proteinăd. minerale

18.Timpanismul în urma consumului de lucerna, este datorat prezenţei în aceasta a: a.- dextrinelorb. saponinelorc. celulozeid. zaharurilor uşor fermentescibile

19. Valoarea nutritivă creşte pe măsura înaintării în vârstă a plantei la:a. lucernab. raigrasc. porumbd. trifoi

20. Cerinţele de proteină pentru un kg lapte de vacă sunt apreciate la:

a. 4,4 g PDI

b.48gPDI

c. 4,8 g PDId.44gPDI J

21. Care dintre următoarele seminţe are cel mai redus conţinut în proteină şi aminoacizi esenţiali:a. orzb. grâuc. porumb

16

Page 17: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

d. triticale

22. Proteina specifică din seminţele de porumb este:a. globulinab. zeinac. avidinad. hordeina

23. Conţinut mai ridicat în ß-glucani au seminţele de:a.porumbb.orzc.grâud.secară

24. Cerinţele de energie pentru un kg lapte de vacă cu 4% grăsime sunt de:a. 0,48 UFLb. 4,8 UFLc. 0,44 UFLd. 4,4 UFL

25. Proporţii mai ridicate de grăsimi în hrană sunt necesare şi suportate la:a. taurineb. porcinec. păsărid. ovine

26. Degradabilitatea în rumen a proteinelor din seminţele de leguminoase este:a. foarte ridicatăb. foarte redusăc. moderatăd. redusă

27. Şroturile de soia sunt, comparativ cu cele de floarea soarelui:a. mai sărace în lizinăb. mai bogate în lizinăc. mai bogate în aminoacizi sulfuraţid. mai bogate în celuloză

28. Şroturile de floarea soarelui sunt, comparativ cu cele de soia:a. mai bogate în lizinăb. mai echilibrate în aminoacizi sulfuraţic. mai sărace în celuloză

d. mai dezechilibrate în aminoacizi esenţiali

29. Cantitatea de substanţă uscată ingerată la vaci este mai puţin influenţată de:a. producţia de lapteb. starea fiziologicăc. sistemul de întreţinered. greutatea corporală

30. Sarea nu se administrează separat, ca bulgari de îins. la:a. cabalineb.ovinec. caprined. taurine

TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR

1. În structura speciilor de bovine ponderea principală o deţin:a. — bubalineleb.— taurinelec. — bibovineled.- zebul

2. Care ţară de pe glob deţine cel mai mare efectiv de bovine:a. — Braziliab.—Indiac.-SUAd. - China

3. Care este efectivul de bovine din România în anul 2008a.-2,3 mii.b.-2,9mîl.c. -2,8mii.d.-3,2 mii.

4. Producţia mondială de lapte este de aproximativ:a.-450 mii. tone

17

Page 18: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

b. — 550 mii. tonec. - 700 mii. toned. - 850 mii. Tone

5. Bovinele efectuează păşunatul:a. — oriunde şi orice fel de planteb. - selectivc. — numai pe pajişti naturaled. — numai pe pajişti artificiale

6. Ce cantitate de gunoi se poate obţine anual de la o bovină adultă:a.-20tb. – 15tc.-30td.-8t

7. Taurinele pot defeca în următoarele poziţii:a. staţionareb. staţionare şi în decubitc. staţionare, deplasare şi în decubitd. staţionare şi deplasare

8. Bovinele au preferinţă pentru gustul:a. - amarb. — dulcec. - acrud. — sărat

9. Când se realizează producţia maximă de lapte la rasele de taurine specializate pentru lapte:a. - în lactaţia Ib. - în lactaţia 11-111c. - în lactaţia IV-Vd. - în lactaţia VI şi peste

10.Rasa Bălţata românească s-a format prin încrucişări de absorbţie între :a. — tauri din rasa Simmental cu vaci din rasa Sură de stepăb. — tauri din rase de culoare roşie cu vaci din rasa Sura de stepăc. — tauri din rasa Simmental cu vaci de tip Frizăd. - tauri de tip Fiză cu vaci din rasa Sură de stepă

18

Page 19: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

11. Cum este ugerul la rasa Brună de maramureş :a. - abdominalb. — globulosc. — crurald. -.asimetric

12. Rasa Normandă este specializată pentru:a. - producţie de lapteb.— producţie mixtă lapte-carnec. - producţie mixtă carne - lapted.— producţie de carne

13. Rasa Limousine a fost introdusă în România:a. - după anul 2000 b. - în anul 1960c. - în anul 1980 d. - niciodată

14. Rasa Simmental are o precocitate somatică:a.— foarte bunăb.- bunăc. - acceptabilăd.— slabă

15. Rasa Red Holstein s-a format:a. - Olandab.- Germaniac. - SUAd. — Canada

16. Ce culoare are rasa Blanc Belgian Blue:a. - roşieb.- bălţată alb cu bleuc. - bălţată alb cu galbend.- neagră

17. Care este rasa cu peste 80 % fătări prin cezariană:a. — Simmentalb.- Sură de stepăc. - Blanc Belgian Blued.- Jersey

18. Care este structura optimă pe stări fiziologice a efectivului matcă într-o fermă de vaci

a. - 82 % vaci în producţie; 46 % recent fătate şi recent montateb.- 60 % vaci în producţie; 75 % recent fătate şi recent montatec. - 50 % vaci în producţie; 50 % recent fătate şi recent montated.- 45 % vaci în producţie; 80 % recent fătate şi recent montate

19. Fecunditatea la vacă este mai redusă în timpul:a. - primăveriib.- veriic. - toamnad.- iernii

20. Câţi incisivi superiori se întâlnesc la bovine:a.-8 b.-6 c.- 0 d.-4

21. În structura optimă a unei ferme vacile reprezintă:a. - 70 %b.- 54 %c. - 35 %d.- 65 %

22. Care este intervalul mediu între generaţii la taurinele pentru lapte:a. - 7 ani;b.- 4 ani;c. - 5 ani;d.— 3,5 ani. .

23. Care este durata optimă a repausului mamar la vacă:a - 60 zile; b-35 zile; c-47 zile; d - 95 zile.

24. Durata gestaţiei la vaci are variaţii cuprinse între :a. - 260-275 zileb.- 278-290 zile

c-280-293 zile

19

Page 20: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

d. -283-300 zile 25 .Taurii se pot întreţine :

a. — în sistem legat sau liberb. - doar în sistem legatc. — doar în sistem liberd. - în sistem liber doar în perioada verii

26. În primele şapte zile de viaţă viţelul este hrănit:a. - cu lapte integralb. - cu lapte normalizatc. - cu lapte integral şi degresatd. - în exclusivitate cu colostru

27. Care este cea mai indicată metodă de alăptare :a. — alăptarea naturală la vaci mameb. — alăptarea naturală la vaci doicic. - alăptarea la biberond. - alăptarea la galetă

28. Ordinea administrării nutreţurilor vegetale în hrana viţeilor este:a. - concentrate, fibroase, suculenteb. - fibroase, concentrate, suculentec. - suculente, fibroase, concentrated. - suculente, concentrate, fibroase

29. Creşa este amenajată cu boxe colective a 4-8 viţei pe boxă, asigurând :a. - 1.5 m2pe viţelb. - 1 m2 pe viţelc. -2 m2 pe viţeld. -2,5 m2 pe viţel

30. Sistemul de hrănire din stoc a vacilor constă :a. - în furajarea vacilor pe timp de vară cu aceleaşi sortimente de nutreţurib. - în, furajarea vacilor pe timp de iarnă cu aceleaşi sortimente de nutreţuric. — în furajarea vacilor performante cu aceleaşi sortimente de nutreţurid. - în furajarea vacilor pe tot parcursul anului cu aceleaşi sortimente de nutreţuri

31. Câte sisteme de mulgere a vacilor se folosesc :a. - 4 sisteme b.— I sistemc. - 3 sistemed. - 2 sisteme

32. În funcţie de locul unde se efectuează mulgerea mecanică a vacilor se disting:a. - instalaţii de muls în adăpostul de exploatare, m săli speciale şi la păşuneb. - instalaţii de muls în adăpostul de exploatare şi în săli specialec. - instalaţi de muls în adăpostul de exploatare şi la păşuned. - instalaţii de muls în săli speciale şi la păşune

33. In sala de muls side by side vacile sunt aşezate :a. - simetric faţă de aleea de serviciub. - simetric şi oblic în unghiuri de 30 faţă de aleea de serviciuc. - simetric şi oblic în unghiuri de 45° faţă de aleea de serviciud. - în unghi de 90° faţă de aleea de serviciu

34. Sala de muls poligonală este asemănătoare :a. - cu sala de muls rotolactorb. - cu sala de muls tandemc. — cu sala de muls trigonalăd. — cu sala de muls brăduleţ

35. întreţinerea legată a vacilor poate fi:a. - cu aşezare pe unul, două sau patru rândurib. - cu aşezare pe unul sau două rânduric. - cu aşezare pe două rândurid. - cu aşezare pe unul, două, patru sau 5 rânduri.

36. întreţinerea nelegată a vacilor se practică în următoarele variante tehnologice:a. - doar în tabere de varăb. - în adăposturi semideschise, închise şi tabere de varăc. - doar In adăposturi semideschised. - doar în adăposturi închise

20

Page 21: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

37.Lucrările tehnologice în sistemul extensiv de exploatare a vacilor sunt mecanizate :a. - totalb.- parţial sau totalc. - parţiald.- nu sunt mecanizate

38.Gradul de concentrare a efectivului de vaci într-o exploataţie intensivă este :a. - foarte ridicatb. - ridicatc. - mediud.- mic

39. îngrăşarea viţeilor pentru carne albă se face :a. - în exclusivitate pe bază de lapteb.- lapte şi nutreţ combinatc. - lapte, nutreţ combinat şi fân de lucernad.- lapte şi fân de lucerna

40. Valorificare bovinelor îngrăşate în varianta baby-clasic se face :a. - la 7-8 luni şi greutatea medie de 250 Kgb.- la 10-12 luni şi greutatea medie de 360 kgc. - la 14-18 luni şi greutatea medie de 450-550 Kgd.- la 3 Juni şi greutatea medie de 150 Kg

TEHNOLOGIA CREŞTERII OVINELOR ŞI CAPRINELOR

1. Forma sălbatică în care îşi are origine rasa i surcanaeste:a. Ovis palustrisb. Ovis montanac. Ovis vignei arkard. Ovis cycloceros.

2. Culorile simple specifice ovinelor sunt:a. albă uniformă, neagră, komor;b. neagră, roză, albă neuniformă;c. sură, albă neuniformă, brumărie, roză;d. brumărie, neagră, alb uniformă.

3. La ovine primul molar erupe Ia vârsta de:a. 2 săptămâni post partum;b. ia90 zile;c. la împlinirea vârstei de 12 luni;d. Ia împlinirea vârstei de 18 luni.

4. La ce vârstă are loc, la caprine, încheierea procesului de schimbare a dentiţiei caduce ce cea permanenta. 2 ani;b. 4 ani;c. 7 ani;d. I an.

5. Etapa a treia din procesul de formare a rasei Karakul de Botoşani a avut ca obiective de bază:a. practicarea încricişărilor de stratificare;b. perfecţionarea noii rase;c. creşterea gradului de consangvinizare;d. testarea performani lelor proprii.

6. Sub influenaţa condiţiilor de mediu în cadrul rasei 1 -igaie sau conturat următoarele ecotipuri:a. de munte şi de coline;b. de şes şi de coline;c. cu pliuri cutanate multiple;d. cu prolificitate accentuată.

7.. La formarea rasei Merinos de Cluj au contribuit genitori ai raselor:a. Ţurcană şi Merinos de Pal as;b. Spancă şi Stogoşă;c. Merinos transilvănean şi Ţurcană albă;d. Karakul de Botoşani şi Tigaie;

8.Varietăţile de culoare din cadrul rasei Tigaie sunt:a. albă, neagră, ruginie şi brumărie;b. sură, albă şi bucălaie;c.albă, sură şi neagră;

- d. alba, neagra, ruginie şi bucălaie.9. Oile Spancă reprezintă produşi de primă generaţie rezultaţi ca urmare a împerecherilor dintre:

a. Merinos şi Tigaie.;b. Tigaie şi Spancă;c. Karakul de Botoşani şi Ţurcană;

21

Page 22: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

d.Merinos şi Karakul de Botoşani10. La formarea liniei de Suseni Vaslui au participat următoarele rase;

a. Merinos transilvănean şi Ile de France;b. Romney Marsh şi Corriedale;c. Texel şi Merinos transilvănean;d. Merinos Stavropol, Merinos de Palas, Merinos transilvănean si Merinos australian.

11. Grupul folicular la ovine este format din următoarele tipuri de folicului:a. numai din foliculi primari centrali;b. grupe foliculare compacte;c. foliculii primari şi secundari;d. grupe foliculare aflate la nivele diferite de implantare.

12. Stratul medular este prezent la următoarele categorii de fibre:a. fibre diseminate;b. lungi şi groase;c. scurte şi subţiri;d. fibre sintetice.

13. În cazul ţării noastre, pentru rasele semitardive, durata lactaţiei are limitele cuprinse între:a. 6 - 8 luni;b. 10-13 luni;c. 1 - 4 luni;d. 2 -12 luni.

14. Primul stadiu parcurs în cadrul diferenţierii buclajului la Karakul este:a. blastula;b. Karakul normal;c. golaş;d. Karakulcea Breitschwantz;

15. La care dintre varietăţile de culoare ale rasei Karakul de Botoşani apar nuanţe valoroase de tip auriu schihlimbariu:

a. varietatea brumărie;b. varietatea neagră;c. varietatea komoră;d. varietatea sură.

16. La buclajul de bună calitate fineţea fibrelor trebuie să se încadreze între limitele următoare:a. 35-38 u;b.18-24 u;

c. 32-34 u;d. 40 - 44u,;

17. In care dintre situaţiile următoare buclele sunt considerate ca fiind în formă de bob:a. când au axul longitudinal este între 20 şi 22 mm;b. când au axul longitudinal sub 15 mm;c. când au axul longitudinal este mai mare de 30 mm;d. când au axul longitudinal este mai mic de 12 mm.

18. Însuşirile care caracterizează bucla sunt:a. grad de închidere, lungime, înălţime, lărgime;b. extindere, desime, grad de închidere;c. înălţime, grosime, durată de menţinere, desime;d. modelare, extindere, mărime, uniformitate, rezistenţă, elasticitate;

19. In cazul oilor cu fătări triple producţia de lapte pe lacaţia respectivă este superioară cu:a. 20-30%:b. 40-60%;c. 60-90%;d. 5-10%.

20. producţia de lapte la rasa Carpatină este cuprinsă între:a. 250 şi 300 l;b.300 şi 400 l;c. 80 şi 100 l;d. 150 şi 280 l.

21. Care dintre rasele de caprine de mai jos au producţii mai mare de lapte: a Carpatina;

b. Albă de Banat;c. Alpina franceză;d. Boer.

22. La formarea rasei de caprine Alba de Banat au participat următoarele rase:a. Alpina germană şi Saanen;b.Nobilă germană şi Blanca andalusă.c. Alpina franceză şi Toggenburgh;d.Nobilă germană şi Saanen.

23. Când are loc înţărcarea tardivă sau tradiţională a mieilor de rasă Ţurcană:a. după 90 zile de la fătare;b. ia 40 zile de la tătare;

22

Page 23: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

c. după atingerea greutăţii vii de 25 kg;d. la primul tuns.

24. Durata perioadei de gestaţie la capră este de:a. 4 luni;b. 6 luni;c. 5 luni;d. 7 luni.

25. Anomalia prestomacelor apare la mieii aparţinând varietăţilor de culoare:a. brumăriu deschis şi alb;b.komor şi brumăriu închis;c. alb şi roz;d.negru şi sur.

26. Vârful curbei de lactaţie poate interveni în funcţie de rasă:a. în prima săptămână de la fătare;b. între 15 şi 50 zile de la fătare;c. între 60 şi 90 zile de la fătare;d. în partea a doua a lactaţiei.

27. Piedreile cauzate de apariţia factorului letal la efectivele Karakul brumăriu deţin o cifră anuală dea. între 10 şi 20%;b. între 5 şi 10%;c. peste 30%;d. între 1 şi 5%.

28. Aprecierea performanţei productive la mieii rasei Karakul de Botoşani se stabileşte pe baza:a. greutăţii la naştere;b. uniformităţii culorii buclajului;c. prin însumarea punctajului rezultat în urma aprecierii însuşirilor caracteristice;d. în funcţie de originea părinţilor.

29. In controlul producţiei de lapte la ovine metoda A se referă la:a. începerea controlului productive imediat după fătarea oii;b. începerea controlului productive după înţărcarea mieilor;c. când controlul este efectuat de către un reprezentant oficial al organizaţiei de control;d. când toate controalele sunt efectuate de către fermier.

30. Ziua primul control ai producţiei de lapte pe turma respective este planificat:a. la 60 zile de la data tătarii;b. între 4 şi 15 zile de la începerea mulsului pe întreaga turmă;c. la 90 zile de la debutul lactaţiei;

d. la 28 zile de la înţărcarea mieilor.31. În care dintre situaţiile de mat jos se consideră lactaţia încheiată:

a. cu 30 zile înainte de montă;b. când cantitatea de lapte din ziua de control este mai mică de 200 ± 40 g;c. la 1 octombrie;d. când cantitatea de lapte din ziua de control este mai mică de 100 ± 20g;

23

Page 24: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

32. în cazul caprinelor incluse în controlul producţiei de lapte durata minimă a lactaţiei este:a.mai mica sau egală cu 100 zile;b.peste 240 zile;c.de 150 zile;d.egală cu durata perioadei de alăptare.

33. Inspecţia controlului producţiei de lapte trebuie efectuat la:a. fiecare zi de control;b.la una din mulsoarea zilei de control;c. la cca. 25 % din numărul total de controale;d. la cca. 5+10% din numărul total al controalelor.

34.Care dintre caracteristicile de mai jos sunt considerate obiective urmărite în testarea berbecilor pentruproducţia de carne:

a. luciu, mătăsozitate, proporţia păr şi puf;b. randament la spălare, lingimea fibrelor, onduiaţiile şi fineţea;c. consum specific, spor mediu zilnic şi randamentul la sacrificare;d.usucul şi gradul de impurificare a lânii.

35. înţărcarea tradiţională a mieilor de rasă Karakul se realizează:a. la 90 zile de la naştere si la greutate mai mare de 20 kg;b. când greutatea mieilor depăşeşte 18 kg;c. la 30 zile şi la o greutate vie mai mare de 20 kg:d. Ia 30 zile şi la o greutate vie de minim 10 kg.

36.Elementele de bază care definesc tehnologiile intensive de creştere a ovinelor se referă la:a. transhumantă şi semitranshumanţă;b.stabulaţie permanentă şi stabulaţie sezonieră;c. monta liberă;

37.Randamentul ia sacrificare reprezintă raportul dintre:a. părţile tranşate din carcasă;b.greutatea carcasei şi greutatea vie iniţiala;c. dintre ţesutul osos şi masele musculare;d.dintre greutatea carcaselor şi subprodusele de abator.

38.Structura tisulară a carcasei se determină pe baza cărora dintre elementele următoare:a. raportul care se stabileşte între părţile tranşate din carcasă;b. raportul dintre jigou şi cap de piept;c. raportul dintre două semicarcase;d. raportul dintre oase, carne şi grăsime

39.Denumirea de jigou se referă ia masle musculare dispuse ia:a. şale şi spinare;b. spată şi piept;c. crupă, fesă şi coapsă;d. spată, braţ şi antebraţ.

40.Pe care dintre acţiunile de mai jos se bazează aprecierea subiectivă a gradului de îngrăşare la ovine:a. palparea punctelor de maniament;b. măsurători corporale;c. determinări gravimetrice;d. determinarea suprafeţei ochiului de muşchi.

TEHNOLOGIA CREŞTERII PĂSĂRILOR

1. La incubatorul românesc de volum LV.-60 (variantele 1973 şi 1974), la ce temperatură intră în funcţiune sistemul de răcire:

a) +99.75°F(+37,64°C)b) +100°F(+37,77°C)c) +1003°F(+37,94°C) . .d) +101°F(+38,33°C)

2. La ce temperaturi se realizează operaţiunea de "preincubare" a ouălor de găină:

a) +20,0....+22,0°Cb) +23,5....+24,5°C

c) +25,5…+26,5°Cd) +28,5....+32,0°C

24

Page 25: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

3. Când are loc "transferul" ouălor de curcă din incubator, în eclozionatoarele aferente:a) în ziua a 25-a de incubaţieb) în ziua a 26-a de incubaţiec) în ziua a 27-a de incubaţied) în ziua a 28-a de incubaţie

4. Care este durata operaţiunilor de "răcire-stropire-pauză", specifice ouălor de gâscă incubate în aparate detip Bekoto:

a) J 5 minuteb) 30 minutec) 45 minuted) 60 minute

5. Care variantă nu face parte din grupa metodelor de tratare a ouălor cu antibiotice (deeping). aplicate înstaţia de incubaţie cu mediu controlat:

a) metoda prin injectareb) metoda diferenţei de temperaturăc) metoda prin ultrasonared) metoda sanitaţiei

6. Care este doza de soluţie de antibiotice inoculată în fiecare ou, în cazul deeping-lui prin „metodainjectări”:

a) 0,1 ml/oub)1,0 ml/ouc) 5,0 ml/oud)10,0 ml/ou

7. Care este proporţia lipidelor în compoziţia chimică a gălbenuşului:a) 16,5-18,0%b) 20,5-21,5%c) 27,0-29,0%d) 32,0-36,0%

8. Cu cât este mai mică greutatea primului ou depus de o pasăre, comparativ cu greutatea ouălor realizată lavârsta de adult:

a) 3-5% b)9-10%c) 20-21%d) cea. 25%

9. în halele de găini ouătoare, la ce concentraţie de amoniac se constată reducerea intensităţii de ouat (şi carenu mai poate fi redresată) şi creşterea incidenţei ouălor cu pete de sânge:

a) 52-62 ppmb) 75-85 ppmc) 100 ppmd) 150 ppm

10. în cazul hibrizilor ouători ..Lohmann Brown" crescuţi la umidităţi ale aerului de 60-79%, ce nivel termicasigură o conversie eficientă a furajului:

a)+17...+19

Page 26: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

°C b)+18...+21°C c)+20...+22°C d)+22...+24°C

11.Care „boală tehnologică" a găinilor ouătoare crescute intensiv este datorată dereglărilor din programul delumină, a raţiilor cu exces de calciu, a hiperfuncţiei glandei tiroide etc.:

a) năpârlirea timpurieb) isteriac) smulgerea penelord) oboseala de cuşcă

12. Din punct de vedere fiziologic, care glandă controlează fenomenul de .'.năpârlire" a păsărilor, prin cei doihormoni iodaţi (T3 şi T4):

a) hipotalamusulb) timusulc) tiroidad)corticosuprarenala

13. Care este durata de pasteurizare a produsului lichid (melanj, albuş sau gălbenuş), în tehnologia deobţinere a prafului de ouă:

a) 15-45 secundeb) 60-90 secundec) 15 minuted) 9-10 minute

14. La care specie de păsări, conţinutul în proteine al cărnii este de 12,2 - 20,3%:a) gâşteb) raţec) curcid) găini

15. Care este coloritul masculului de o zi, la broilerul românesc de găină sexabil după culoarea pufului:

26

Page 27: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

a) puf alb şi roşu în proporţii egaleb) puf alb pe tot corpulc) puf roşu difuz pe tot corpuld) puf roşu intens pe tot corpul

16. Pe parcursul creşterii tineretului de reproducţie-părinţi Robro (rase grele) este necesară realizarea maimultor obiective; care variantă este falsă:

a) transferul la adulte a minimum 90% din efectivul de tineretb) realizarea greutăţilor standard în toate fazele de creşterec) realizarea unei producţii de ouă conforme cu potenţialuld) obţinerea unor loturi uniforme

17. La ce nivel maxim trebuie să ajungă durata zilnică de iluminare în cazul păsărilor adulte de reproducţie-părinţi ROSS şi care trebuie atins la vârsta de 27 săptămâni:

a) 14 ore lumină/zib) 15 ore lumină/zic) 16 ore lumină/zid) 17 ore lumină/zi

18. Care este intensitatea luminoasă recomandată pentru broilerul de găină:a) 5-20 lucşib) 20-25 lucşic) 30-40 lucşid) 40-50 lucşi

19. La broilerul de găină, care este raportul normal dintre consumul de apă şi cel de furaje:a) 1,5 g apă / g furajb) 1,77 g apă / g furajc) 1.88 g apă / g furajd) 2.0 g apă / g furaj

20. în cazul curcilor, care sunt criteriile după care se face selecţia liniei paterne din a doua treaptă deîncrucişare:

a) viteza de creştere şi producţia de ouăb) producţia de ouă şi conversia furajuluic) rezistenţa la boli şi eclozionabilitatead)greutatea vie şi unghiul pieptului

21. Care este numărul de pui de zi distribuit în fiecare ţarc de creştere, în cazul tineretului de curcă pentrureproducţie:

a) 100 cap./ţarcb) 200 cap./ţarcc) 250 cap./ţarcd) 300 cap./ţarc

22. La ce vârstă se transferă tineretul de curcă pentru reproducţie în halele de adulte, ocazie cu care seformează loturile de reproducţie:

a) 15 săptămânib)18 săptămânic) 28 săptămânid)38 săptămâni

23. Care este producţia de ouă realizată de curcile adulte de reproducţie, In cele 20 săptămâni ale perioadeide ouat:

a) 55 ouăb) 87-88 ouăc) 110-115 ouăd) 174 ouă

24. în cazul creşterii broilerului de curcă pe aşternut permanent, care este considerat cel mai bun material, cucondiţia pregătirii lui prealabile prin uscare, dezinfectare şi antifungicidare:

a) ta laşul măruntb) paiele tocatec) puzderia de ind) cojile de floarea soarelui

25. Ce densitate pe unitatea de suprafaţă trebuie asigurată la popularea halelor cu tineret de raţă Pekin pentrureproducţie:

a) 4,0-4,2 cap/m2

b)4,5-5,5 cap/m2

c) 6-7 cap/md)7,0-7,2 cap/m2

Page 28: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

26. Care este perioada de vârstă considerată „de pregătire pentru producţia de ouă" la tineretul de raţa Pekinpentru reproducţie:

a) 16-18 săptămânib) 15-25 săptămânic) 20-30 săptămânid) 19-27 săptămâni

27. Care este mărimea maximă a lotului de reproducţie la raţele adulte din rasa Pekin:a) 200 cap (50 masculi + 150 femele)b) 240 cap (40 masculi + 200 femele)c) 300 cap (60 masculi + 240 femele)d) 350 cap (100 masculi + 250 femele)

28. La ce categorie de raţe, padocul exterior al halei este prevăzut cu "bazin de copulaţie'':

a) raţe îndopate pentru ficat grasb) tineret de raţă pentru reproducţiec) raţe adulte de reproducţied) broiler de raţă crescut pe suprafeţe acvatice

29. în cazul creşterii broilerului de raţă pe suprafeţe acvatice, la cât se estimează economia de nutreţuriconcentrate:

a) 4-5%b) 7-9%c) 10-15%d) 25-27%

30. La ce vârstă începe administrarea de masă verde pălită (în două tainuri zilnice) la tineretul de gâscăpentru reproducţie (previne apariţia fenomenului de „pica'*):

a) 8-10 zileb) 28-30 zilec) 60-70 ziled) 8-10 săptămâni

31. La ce vârstă se aleg masculii de gâscă pentru reproducţie, pe baza unui examen cloacal în urma căruiasunt eliminaţi cea 25-30% (datorită deficienţelor organului copulator):

a) 16 săptămânib) 20 săptămânic) 26 săptămânid) 30 săptămâni

32.Care este densitatea ce trebuie asigurată în halele de creştere a gâştelor adulte de reproducţie:a) 0,7-1.0 cap/m2

b) 1.5-2.0 cap/m2

c) 2,5-3,0 cap/ m2

d)4,2-5,2 cap/ m2

33. Producţia de ouă Ia gâşte este caracterizată printr-o serie de particularităţi; care dintre ele este cea mai importantă:

a) selectivitatea masculilor pentru anumite femeleb) fecunditatea redusăc)intensitatea redusă de ouatd) sezonalitatea (ciclicitatea)

34. Care este durata "modulului funcţional" al fluxului de producţie specific creşterii bobocilor de gâscă pentru carne:

11 săptămâni (8 săpt-creştere + 3 săpt-vid sanitar)12 săptămâni (8 săpt-creştere + 4 săpt-vid sanitar)

20 săptămâni (17 săpt-creştere + 3 săpt-vid sanitar)21 săptămâni (17 săpt.-creştere + 4 săpt.-vid sanitar)

35. Din ce motiv nu se administrează vitamina B12 la palmipedele supuse îndopării pentru ficat gras:

a) favorizează acumularea glucidelorb) protejează ficatulc) accelerează tranzitul intestinald) creşte consumul de furaje

36. Care este combinaţia de rase care stă la baza obţinerii hibridului de gâscă pentru ficat gras de tip "Garo":

a) masculi Olandeză Albă de Rin x femele Toulouseb) masculi Pilgrim x femele Masseubec)masculi Landaise x femele Olandeză Albă de Rind) masculi Alsaciană x femele Holmogor

37. La ce vârste se manifestă o incidenţă ridicată a fenomenului de "pica" la bobocii Barbarie, exploataţipentru ficat gras:

28

Page 29: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

a)2-3 săptămâni şi 8-9 săptămânib) 4-5 săptămâni şi 6-7 săptămânic)11-12 săptămâni şi 16-17 săptămânid) 31-32 săptămâni şi 35-36 săptămâni

38. La ce vârstă începe îndoparea bobocilor de raţă pentru ficat gras (mularzi din masculi Barbarie şi femelePekin):

a) 9 săptămânib) 12 săptămânic) 15 săptămânid) 18 săptămâni

39. Amestecul destinat îndopării palmipedeior pentru ficat gras este alcătuit din:

a) boabe de porumb+soia+sareb) boabe de grâu+sare+grăsirni animalec) boabe de porumb+sare+grăsimi animaled) boabe de porumb+furaj combinat de finisare+grăsimi animale

40. Ce cantitate de amestec de îndopare consumă bobocii de gâscă crescuţi pentru ficat gras. pe totalperioadă de îndopare:20-25 kg/cap

a) 30-35 kg/capb) 40 kg/capc)45 kg/cap

1. Nominalizaţi rasa formată în Germania, având la bază rasa Marele alb şi este de culoare albă:a)Edelschwein:b)Landrace;c)Mijlociul alb;d)Alb de Ruşeţu;

2. Nominalizaţi rasa formată în Belgia, având talia mijlocie spre mare. culoarea albă. iar la crupă se sesizează un silon median:

a)Landrace belgian;b)Marele alb;c)Edelschwein;d)Pietrain

Page 30: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

3.Nominalizaţi rasa care are randamentul la sacrificare de peste 78%, iar suprafaţa ochiului muşchiului longissimus dorsi între 40-42 cm2:

a) Pietrain;b) Landrace;c)Alb de Ruşeţu;d) Duroc;

4.Nominalizaţi rasa formată în Belgia, având culoarea bălţată, şi nu este rezistentă la slres:a) Hampshire;b) Wessex;c)Pietrain;d) Stocii;

5.Nominalizaţi rasa specializată în USA. având culoarea aibă, talie mijlocie şi specializare mixtă:

a)Yorkshire;b) Hampshire;c)Duroc;d) Marele alb;

6.Nominalizaţi rasa specializată în USA, având profilul capului drept, culoarea neagră cu brâu alb,spinarea convexă şi este utilizată în producerea de metişi trirasiali:

a)Hampshireb) Chestor-White;c)Yorkshire;d) Landrace;

7.Conform Sistemului EUROP de încadrare a valorii carcaselor de porcine, clasa E presupune o proporţie de carne în carcasă de:

a) >60%;b) 40-45%;c)55-60%;d) 50-55%;

8.La rasa Marele alb. proporţia maximă de carne şi grăsime în carcasă (la 110 kg) este de cea.:

a) 60%;b) 79%;c)87%;d) 30%;

9.Porţiunile din carcasă denumite "muşchiuleţ" şi "cotlet" se încadrează la categoria de calitate: a) superioară; b)I;c)a îl-a;d) specialităţi;

10. Nominalizaţi rasa la care se regăseşte cea mai mare incidenţă a sindromului PSE şi DFD:

a) Landrace;b) Landrace belgian;c)Marele alb;d) Pietrain;

11 . Corelaţia (r) dintre proporţia de carne şi slănină-osânză din carcasă, la greutatea de 110 kg în viu este de:

a)-0.3; b)-0,7;c)+0,6;d) +0,5;

12. Care dintre următoarele încrucişări de producţie la suine sunt cele mai indicate pentru condiţiile din ţara noastră?

a)între Marele alb şi Landrace;b) între Landrace şi Yorkshire;c)între Duroc şi Landrace;d) între Hampshire şi Marele alb;

13. Care dintre formele de prezentare a furajelor utilizate în hrana porcilor graşi, asigură cea mai bună valorificare a hranei?

a)grăunţe zdrobite;b) grăunţe întregi;c)faină cu granulaţie medie;

30

Page 31: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

d) faină cu granulaţie fină:14. Ce formă de administrare a hranei trebuie utilizată ia porcii în finisarea îngrăşării pentru o bună conservabilitate a cărnii?

a)hrănirea uscată;b)hrănirea umectată;c) hrănirea umedă;d)hrănirea lichidă;

15.La ce categorie de reproducători masculi, cerineţele de energie sunt mai mari?a) la vieri adulţi;b)îa vieruşi în creştere;c) la vieri cu activitate intensă;d)nu sunt diferenţieri privind cerinţele de energie;

16.Care sunt cantităţile zilnice de furaje combinate, cu 16% P.B. indicate în hrana vieruşi lot?a)2,0 kg;b)2,5 kg;c) 3,0 kg;d) 3,5 kg;

17.Care sunt cantităţile zilnice de proteină brută recomandate vieruşi lor?a)350g; b)280g;c)200 g;d) 400 g;

18. Care este suprafaţa optimă a boxei pentru întreţinerea individuală a vierilor?a) cca. 6,0 m ;b)cca. 4,0 m2;c) cca.8,0m2; d)cca.10,0m2;

] 9. Care este înălţimea recomandată pentru pereţii despărţitori ai boxelor vierilor ?a) 1,00 m;b)1,10 m;c) 1,20 m;d)2,00 m;

20. Care este suprafaţa optimă atribuită fiecărui vier în cazul întreţinerii în boxe comune?a)cea. 2,5 m';b)cea. 1,5 m ;c) cea. 4,0 m ;d)cea. 6,0 m ;

21. În selecţia scrofiţelor de reproducţie, care este numărul minim de sfârcuri, pentru rasele materne?

a) 12 sfârcuri;b) 14 sfârcuri;c) 16 sfârcuri;d) 10 sfârcuri;

22. Se recomandă ca boxele de întreţinere a vierilor să corespundă la exterior cu padocuri?a) da; b)nu;c) numai la vieruşi în activitate intensă;d)numai la vieri reformaţi;

23. Care este procentul optim de scroafe gestante într-o unitate cu circuit închis şi flux tehnologicstabilizat?

a)53%;b)63%;c) 25%;d)22%;

24. Ce se urmăreşte la femelele de suine în perioada de pregătire pentru montă?a)menţinerea condiţiei de reproducător;b)îngrăşarea femelelor;c) slăbirea femelelor;d) finisarea femelelor pentru sacrificare;

Page 32: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

25. Care este suprafaţa optimă în boxele comune pentru scrofiţele de reproducţie în perioada de pregătire pentru montă (normele europene)?

a)1,3 m2;b) 2.5 m2;c)1,5 m2;d) 3,0 m2;

26. Pe parcursul perioadei de gestaţie, cu cât poate să crească masa corporală la scrofiţe (faţă de cea avută la montă), pentru o dezvoltare normală ?

a) 20-22 kg;b) 34-35 kg;c)10-15 kg;d) 15-20 kg;

27. Cu cât creşte metabolismul bazai la scroafe la sfârşitul perioadei de gestaţie, faţă de cel avut imediat după însămânţare?

a) cu 25%;b) cu 43%;c)cu 30%;d) cu 10%;

28. Din ce puncte de vedere se justifică întreţinerea scroafelor în boxele de fatare-alăptare de tip danez?

a)de ordin fiziologic pentru scroafe şi ca tehnică de înţărcare;b) utilizarea raţională a spaţiului construit;c)ridicarea productivităţii muncii;d) valoare a sporului mediu zilnic al purceilor,

29. Care sunt principalele caracteristici ale boxelor de fatare-alăptare de tip "baterie" pentru întreţinerea scroafelor din maternitate?

a) lungimea 2,0 m şi lăţimea 1,50 m;b) lungimea 1,8 m şi lăţimea 0,73 m;c)lungimea 2,5 m şi lăţimea 0,50 m;*d) lungimea 1,5 m şi lăţimea 0,85 m;

30. Ce obiective tehnologice rezolvă boxele de fatare-alăptare de tip "baterie", pentru scroafele din maternitate?

a) investiţii reduse şi productivitatea muncii ridicată;b) supraveghere uşoară;c)corespunde fiziologic pentru scroafe;d) înţărcarea corectă a purceilor;

31. Care dintre tipurile de boxe fatare-alăptare permite creşterea purceilor şi apoi a tineretului înţărcat până la vârstele de 90 sau 105 zile?

a) tip danez;b) tip baterie;c)tip baterie cu încălzire electrică; d) tipCOMTIM

32. Care dintre următoarele cereale trebuie cernute, după măcinare şi apoi introduse în raţiile de hrană pentru purceii sugari?

a) porumbul şi grâul;b) orzul şi ovăzul;c)secara şi porumbul;d) grâul furajer;

33. Care dintre însuşirile următoare sunt necesare la suine pentru un bacon de calitate?

a)lungimea corpului mare şi schelet fin;b) temperament vioi şi constituţie robustă;c)capul şi extremităţile reduse (ca greutate şi dimensiuni);d) înălţimea mare a corpului;

34. Care este numărul maxim de animale din boxă Ia îngrăşarea pentru producţia de bacon?

a) 15 animale;b) 10 animale;c)20 animale;d) 2 animale;

35.De la ce vârstă şi greutate corporală se indică introducerea în alimentaţia porcinelor areziduurilor culinare, în creşterea gospodărească?

a) imediat după naştere;b) imediat după înţărcare;c)de la vârsta de cea. 2 luni şi greutatea de 20-25 kg;d) în finisarea îngrăşării;

32

Page 33: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

36.Ce variantă de întreţinere a porcilor la îngrăşare (numărul de animale în boxă) îmbină cel mai armonios cerinţele fiziologice ale animalului cu cele investiţionale?

a) 2-3 animale/boxă;b) 40-50 animale/boxă;c)15-20 animale/boxă;d) întreţinere individuală;

37.Ce variantă constructivă a pardoselei boxei de îngrăşare asigură cea mai mare productivitate a muncii, asociată cu păstrarea sănătăţii animalelor ?

a) pardoseala compactă pe toată suprafaţa;b) zona grătarului de cea. 40% din pardoseală;c)zona grătarului de cea. 60% din pardoseală ;d) zona grătarului pe toată suprafaţa;

38.Ce măsuri tehnice se aplică scroafelor înaintea fatării ?a) cântărirea animalului;b) igienizarea (spălarea) animalului ;c)tratamente cu vitamine;d) spălarea pardoselei boxei cu apă;

39.Ce măsuri tehnice se aplică purceilor imediat după fatare ?a) se debarasează orificiile nazale şi gura de mucozităţi;b) se spală purceii cu apă;c)se taie colţii şi coada;d) se dirijează la supt;

40.Se recomandă amputarea codiţelor la purcei imediat după fatare?a) nu;b) da;c)numai la scroafe primipare;d) numai la scroafe multipare.

TEHNOLOGIA CREŞTERII ŞI EXPLOATĂRII CABALINELOR1. Care este originea cailor domestici, conform teoriei monofiletice?a) Equus Przewalski;b) Equus Gmelini;c) Equus asinus;d) Equus hemionus.

2. Care este originea cailor domestici, conform teoriei difiletice?a) Equus Przewalski şi Equus asinus;b) Equus Gmelini şi Equus asinus;c) Equus asinus şi Equus hemionus;d) Equus Przewalski şi Equus Gmelini.

3. Ce format corporal lateral este specific rasei Arabe?a) dreptunghiular;b) pătrat;c) înalt;d) trapezoidal.

4. Care este formatul corporal specific rasei Pur sânge englez?a) pătrat;b) dreptunghiular;c) trapezoidal;d) înalt.

5. În urma cărei încrucişări se obţine catârul?a) mascul Eq. asinus şi femelă Eq. hemionus;b) mascul Eq. asinus şi femelă Eq. caballus;c) mascul Eq. caballus şi femelă Eq. hemionus;d) mascul Eq. caballus şi femelă Eq. asinus.

6. În urma cărei încrucişări se obţine bardoul?a) mascul Eq. asinus şi femelă Eq. caballus;b) mascul Eq. asinus şi femelă Eq. hemionus;c) mascul Eq. caballus şi femelă Eq. asinus;d) mascul Eq. caballus şi femelă Eq. hemionus.

7. La ce rasă de cabaline apar frecvent „dunga de măgar” şi „zebrurile”?a) Huţul;b) Lipiţan;c) Nonius;d) Gidran.

8. Care sunt cei trei armăsari arabi consideraţi întemeietorii rasei Pur sânge englez?

a) Dahoman, Syglavy Bagdady, Mersuch;b) El-Sbaa, Syglavy Bagdady, Mersuch;c) Dahoman, Godolphin Barb, Mersuch;d) Byerley Turk, Darlay Arabian, Godolphin Arabian.

9. Ce rasă de cabaline este crescută în prezent la Herghelia Mangalia?a) Pur sânge englez;b) Pur sânge arab;c) Gidran;d) Lipiţan.

33

Page 34: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

10. Ce rasă de cabaline este crescută în prezent la Herghelia Lucina?a) Gidran;b) Lipiţan;c) Huţul;d) Shagya.

11. Ce rasă de cabaline este crescută în prezent la Herghelia Rădăuţi?a) Huţul;b) Nonius;c) Lipiţan;d) Shagya.

12. Ce rasă de cabaline este crescută în prezent la Herghelia Tuluceşti?a) Gidran;b) Nonius;c) Pur sânge englez;d) Furioso-North Star.

13. Care este culoarea specifică rasei Gidran?a) murgă;b) roibă;c) neagră;d) şoricie.

14. Care sunt culorile simple întâlnite la cabaline?a) albă, neagră, murgă, izabelă;b) neagră, şargă, roibă, murgă;c) albă, neagră, roibă, izabelă;d) vânătă, dereşă, piersicie, murgă.

15. Care sunt culorile compuse zonale întâlnite la cabaline?a) murgă, şargă, soricie;b) murgă, roibă, vânătă;c) vânătă, izabelă, şoricie;d) murgă, roibă, piersicie.

16. Care sunt culorile compuse azonale întâlnite la cabaline?a) vânătă, izabelă, şoricie;b) murgă, roibă, piersicie;c) vânătă, piersicie, dereşă;d) vânătă, piersicie, murgă.

17. În câţi timpi se realizează deplasarea calului în galop?a) 2 timpi;b) 3 timpi;c) 4 timpi;d) 5 timpi.

18. În câţi timpi se realizează deplasarea calului în trap?a) 2 timpi;b) 3 timpi;c) 4 timpi;d) 6 timpi.

19. În câţi timpi se realizează deplasarea calului în buestru?a) 2 timpi;b) 3 timpi;c) 4 timpi;d) 6 timpi.

20. Ce este „mersul lopătat”?a) un mers defectuos, în care copitele în mişcare descriu un arc de

cerc spre exterior;b) un mers defectuos, în care copitele în mişcare descriu un arc de cerc spre

interior;c) un mers foarte rapid;d) un mers foarte încet.

21. Ce este „mersul împleticit”?a) un mers defectuos, în care copitele în mişcare descriu un arc de cerc spre

exterior;b) un mers defectuos, în care copitele în mişcare descriu un arc de

cerc spre interior;c) un mers foarte încet;d) un mers săltat.

22. La ce vârstă se recomandă dangalizarea tineretului cabalin din herghelii?a) imediat după naştere;b) la 2 luni;c) la 6 luni;d) la 18 luni.

23. În ce zonă a corpului se înfierează numărul de ordine al iepelor de reproducţie, atunci când acestea sunt trecute la turma de bază a hergheliei ?

a) în zona şeii, pe partea dreaptă;b) în zona şeii, pe partea stângă;

34

Page 35: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

c) pe partea stângă a gâtului;d) pe partea dreaptă a gâtului.

24. Care sunt criteriile, după care se face aprecierea cabalinelor de reproducţie?a) origine şi tipul rasei, exterior (dimensiuni corporale, conformaţie şi

mersuri), capacitate energetică, calitatea descendenţilor;b) temperament, stare de întreţinere, origine, culoare, capacitate energetică,

exterior (dimensiuni corporale, conformaţie şi mersuri);c) exterior (dimensiuni corporale, conformaţie şi mersuri), capacitate

energetică, calitatea descendenţilor, culoare;d) origine şi tipul rasei, exterior (dimensiuni corporale, conformaţie şi mersuri),

temperament, forma de proprietate.

25. Care sunt piesele principale, ce compun gura de ham?a) pieptar, grebănar (juguleţ), sidelcă;b) pieptar, grebănar (juguleţ), crupar;c) pieptar, grebănar (juguleţ);d) vânar, grebănar (juguleţ), sidelcă;

26. Care sunt piesele principale, ce compun jumătatea de ham?a) pieptar, grebănar (juguleţ), sidelcă;b) pieptar, grebănar (juguleţ), trupar;c) pieptar, grebănar (juguleţ);d) pieptar, grebănar (juguleţ), crupar;

27. În ce clase de calitate pot fi încadrate cabalinele de reproducţie?a) clasa I, clasa a II-a, clasa a III-a;b) excelent, record, elită;c) record, elită, clasa I;d) foarte bun, bun, satisfăcător.

28. Care sunt categoriile în care este structurat efectivul de cabaline dintr-o herghelie?

a) armăsari pepinieri, iepe mamă, tineret în antrenament şi dresaj, cai de expoziţie;

b) armăsari pepinieri, iepe mamă, tineret în antrenament şi dresaj, tineret în creştere, disponibil vânzare, valorificare prin sacrificare;

c) armăsari montă publică, iepe de reproducţie, tineret în creştere, disponibil vânzare;

d) cai pentru călărie, cai pentru tracţiune uşoară, cai pentru tracţiune grea, cai pentru portsamar.

29. Ce presupune pregătirea iepei pentru montă?a) contenţionarea corespunzătore a membrelor posterioare, aplicarea

unei perne din piele în regiunea gâtului, dezinfecţia organelor ano-genitale, înfăşurarea cozii cu tifon;

b) supunerea iepei la o dietă specială cu 24 ore înainte de efectuarea montei;c) izolarea iepei într-o boxă special amenajată la capătul adăpostului;d) excluderea nutreţurilor suculente din raţie şi reducerea programului zilnic de

mişcare.

30. Care sunt părţile ce compun cutia de corn a copitei?a) chişiţa, coroana, talpa , furcuţa;b) coroana, periopla, osul navicular, furcuţa;c) periopla, peretele, barele, talpa, furcuţa;d) coroana, barele, osul navicular, furcuţa;

31. În ce loc, la nivelul copitei, se bat caielele pentru prinderea potcoavei?a) pe linia albă;b) de-a lungul barelor;c) în braţele furcuţei;d) în zona călcâielor.

32. Ce este cavesonul?a) o gură de ham;b) un căpăstru de forţă;c) un apărător pentru copită;d) o componentă a şeii.

33. De către cine se face, în prezent, aprecierea cabalinelor de reproducţie?a) Agenţia Naţională de Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie;b) Autoritatea Hipică Naţonală;c) Comisia Naţională de Evaluare şi Clasare a Cabalinelor de Rasă;d) Federaţia Ecvestră Română.

34. La ce vârstă au cabalinele „gura încheiată?a) la 2,5 ani;b) la 3 ani;c) la 5 ani;d) la 8 ani.

35. Când se spune despre un cal că este „tare în gură”?a) când comisurile buzelor sunt plasate înaintea barelor, zăbala sprijinindu-se

doar pe comisuri;b) când comisurile buzelor sunt plasate înapoia barelor, zăbala

sprijinindu-se pe premolari;c) când calul nechează în permanenţă;d) când calul are tendinţa de a roade obiectele din adăpost.

36. Când se spune despre un cal că este „moale în gură”?a) când comisurile buzelor sunt plasate înaintea barelor, zăbala

sprijinindu-se doar pe comisuri;b) când comisurile buzelor sunt plasate înapoia barelor, zăbala sprijinindu-se

pe premolari;c) când calul consumă furajele cu dificultate;

35

Page 36: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

d) când calul este bătrân şi prezintă o dantură uzată.

37. La ce rase de cabaline este obligatorie susţinerea probelor de calificare (testarea capacităţii energetice) pe hipodrom?

a) Pur sânge arab, Shagya;b) Pur sânge englez, Trăpaşi;c) Gidran, Nonius, Furioso-North Star;d) Lipiţan, Pur sânge arab, Shagya.

38. Care sunt particularităţile hrănirii tineretului cabalin în dresaj şi antrenament?

a) regim de hrănire uscat, volum redus al raţiei, conţinut ridicat în energie şi săruri minerale;

b) regim de hrănire bazat pe nutreţuri suculente;c) regim de hrănire bazat în exclusivitate pe nutreţuri proteice;d) regim de hrănire bazat pe nutreţuri suculente cu adaos de minerale.

39. Ce sunt depozitele de armăsari?a) unităţi hipice speciale care organizează curse cu public pentru testarea

capacităţii energetice a tineretului cabalin mascul;b) unităţi zootehnice ce deţin şi pun la dispoziţia crescătorilor de iepe

din toată ţara armăsari de rasă cu mare valoare ameliorativă;c) adăposturi special amenajate în cadrul hergheliilor, unde se efectuează

carantina armăsarilor nou achiziţionaţi;d) locurile special amenajate pentru recondiţionarea armăsarilor reformaţi din

herghelii.

40. Unde poate fi aplicată iavaşaua în vederea contenţionării cabalinelor?a) la baza cozii;b) la chişiţă sau la bulet;c) la urechi sau la buza superioară;d) la jaret.

TEHNOLOGIA INDUSTRIALIZĂRII PROPUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ1.Care sunt principalele proteine din miofibrile?

a. miogenul; mioalbumina; miostrominab. miogenul; miozina A; miostrominac. miozina A; mioalbumina; globulina Xd. miozina A; actomiozina (miozina B); actina; tropomiozina

2 . La ce temperatură se consideră că o carne este refrigerată?a. când are 0 - +4°C la osb. când are —7 la osc. când are +6°C la osd. când are--l....-2°Claos

3.La ce temperatură se consideră că o carne este congelată?a. când are -40°Cb. când are -30°Cc. când are -5°C la osd. când are-15 --18° C la os

4.Ce substanţe din compoziţia fumului determină gustul şi mirosul specifice produselorcarnale afumate?

a. hidrocarburile aromaticeb. fenolii şi aciziic. fenolii, hidrocarburile ciclice şi aromatice, alcoolul arnilic, mercaptanii, trimetilaminad. fenolii cu temperatura de fierbere de +76 + +89°C; acizii: formic,

acetic,propionic, furanic, lignoceric etc; hidrocarburile aromatice şi ciclice

5. În ce constă tratamentul termic la fabricarea mezelurilor de durată?a. zvântare; afumare la cald; fierbere; uscareb. afumare la rece şi uscarec. zvântare; fierbere; afumare la reced. zvântare; afumare la cald; fierbere; afumare la

rece; uscare6. Care este temperatura de sterilizare a conservelor?

a. + 110 … +125°Cb. + 140…+150°Cc. + 100…+109°Cd. + 130 … +I45°C

7.Ce enzimă serveşte pentru controlul pasteurizării înalte a laptelui?a. reductazab. peroxidaza (lactoperoxidaza)c. fosfataza alcalinăd. proteaza

8.Care este tipul de coagul normal?a. seros

36

Page 37: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

b. gelatinosc. cazeosd. umflat

9.Care sunt principalele substanţe ce determina faza bactericidă a laptelui?a. enzimele cazeinolitice, lacteninele şi penicilinazeleb. lacteninele, lactocromul, riboflavinac. lisozimele, lacteninele, 1-2-3 aglutininele, penicilinazeled. lacteninele, unele combinaţii cetonice şi aldehidice,

catalaza şi lipaza10. Care sunt parametrii pasteurizării mijlocii a laptelui?

a. +63…+65°C;40-60"b. +75 …+85°C;20-40"c. +85 + +95°C;20 + 40"d. +71 …+74°C; 20 + 40"

37

Page 38: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

11. Care este consumul specific al smântânii în unt?a. 2-3 kgb. 4-5kgc. 5 - 6 kgd. 3-4kg

12. Ce enzimă serveşte pentru controlul pasteurizării joase şi mijlocii a laptelui?a. reductazab. fosfataza alcalinăc. fosfataza acida

d. peroxidaza (lactoperoxidaza)13. Care este consumul specific în producţia de brânză telemea de vacă?

a. 4,5 - 5,5 1 lapte de vacă, cu un conţinut de 3,0-3,4% grăsimeb. 5,5 - 6,01 lapte de vacă, cu un conţinut de 3,0-3,4% grăsimec. 6.2 - 7,01 lapte de vacă. cu un conţinut de 3,0-3,4% grăsime

d. 7,0 - 8.01 lapte de vacă, cu un conţinut de 3,0-3,4% grăsime14. Care este temperatura de sterilizare a laptelui?

a.+107…+115°C b.+135…+I50°Cc. +120…+125°Cd.+80…+95°C

15.Care sunt principalele substanţe aromatice din untul maturat?a. diacetilul, ac. acetic, ac. propionicb. diacetilul, urme ale esterilor ac. butiric, A.G.V., gliceride. combinaţii cetonice şi

aldehidicec. diacetilul, alcoolul metilic, acoolul etilic, furfuroluld. diacetilul, 3-4 benzpiren-ul, 1-2 benzantracen-ul, ac. acetic, ac. propionic

16. La ce temperatură se consideră că o carne este decongelată?a.-l°C la osb.+ 1°C la osc. +2…+4°Cd+4…+6°Cla os17. Care sunt etapele procesului tehnologic de liofilizare a cărnii?

a. sublimarea; congelarea; decongelareab. congelarea; uscarea primară; uscarea secundarăc. congelarea; decongelarea; sublimaread. sublimarea; uscarea primară; uscarea secundară

18. Care este temperatura apei de opărire a porcinelor în vederea depilării?a. +50 + +55°Cb. +65-+70°Cc. +45-+50°Cd. +60-+62°C

19. Care este densitatea laptelui de vacă integral (de amestec)?a. 1,025-1,030b. 1,029-1,037c. 1,030-1,035d. 1,028-1,032

20.Ce condiţii trebuie să îndeplinească saramura ia sărarea brânzei telemea şi care esteaurita de saramurare?

a. concentraţia = 20 - 22%; temperatura = +12^+16°C; durata de saramurare = 14-18 oreb. concentraţia =16-18%; temperatura = +16- +20°C; durata de saramurare = 24-48 orec. concentraţia = 20 - 22%; temperatura = +12 - +14°C; durata de saramurare = 48 ored. concentraţia = 26 - 28%; temperatura = +20 + +24°C; durata de saramurare = 24-48 ore

2!. Care este originea enzimei reductază din lapte?a. sangvină b. microbianac. m amarad. mixtă

22. Cum se prezintă electroasomatorul pentru asomarea bovinelor?a. sub formă de cleşteb. sub formă de pistoletc. sub formă de stiletd. sub formă de tub telescopic

23. Care este pigmentul care determină culoarea mezelurilor?a. pigmentul riboflavinăb. pigmentul nitrosomyochromogenc. pigmentul methmyochromogen

38

Page 39: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

d. pigmentul lactocrom24. Ce fracţiuni nu conţin substanţe cancerigene la distilarea condensatului de fum?

a. fracţiunile distilate între +97.. .+100°Cb.fracţiunile distilate între + 85... +90°Cc.fracţiunile distilate între +110.. .+125 Cd.fracţiunile distilate între + 70... +80°C

25. La ce temperatură se realizează blanşarea cărnii pentru fabricarea unor conserve de carne?

a.+110. . .+115°Cb. +70....+80°Cc. +90....+95°Cd. +100°C

26. Ce rezultă din degradarea ireversibilă a aminoacizilor aromatici din came?a. fenoli, mercaptani, scatol, amoniacb. crezoli, hidrogen sulfurat, indol, scatolc. fenoli, crezoli, indol, scatold. mercaptani, hidrogen sulfurat, amoniac

27. În ce proporţie se inoculează maiaua de producţie Ia fabricarea smântânii de consum

a. 10-15%b. 3-5%c. 1 - 2%d. 5-10%

28.Care este aciditatea laptelui "crud" integral de vacă?a. 20-22°b. 15-19°c. 20-24°d. 10-15°

29. Care este conţinutul în grăsimi al laptelui de oaie?a. 5,1% (4,0-6,0%) 1

b. 7,5% (6,1-8,2%)c. 6,3% (2,0-13,0%)d. 5,7% (3,8-7,9%)

30. Care sunt categoriile de carne de porcine care intră în calitatea superioară?a. ceafa; antricotul cu coastă; pulpa (jambonul)b. spata; ceafa; pulpa (jambonul)c. spata; bietul fără faţă; pulpa (jambonul)d. ceafa; cotletul; antricotul cu coastă; pulpa (jambonul)

31. Ce însuşiri definesc palatabilitatea cărnii?a. consistenţa; gustul; suculenta; frăgezimeab. gustul, mirosul; suculenta; frăgezimeac. culoarea; gustul; depunerile de grăsime; suculentad. culoarea; gustul; depunerile de grăsime; frăgezimea

32. Care este consumul specific ai laptelui integral de vacă în producţia de brânză proaspătă

a. 7-81b. 6.5-71c. 3,5-41d. 5,4-6,41

33. Care este rolul cazeinei K în procesul de coagulare a laptelui?a. stabilizator al miceliilor de cazeinăb. protejare a coagulării cazeinei ac. nu se cunoaşted. protejare a coagulării cazeinei P

34. Care este conţinutul în proteine al cărnii provenite de Sa tăuraşii îngrăşaţi?a. 18-19%b. 22-24%c. 15-18%d. 24-28%

35. Care este conţinutul maxim admis de nitriţi din preparatele de carne?a. 10 mg/l 00 g produsb. 5 mg/l 00 g produsc. 7 mg/100 g produsd. 12 mg/100 g produs

36. Care este termenul de garanţie pentru mezelurile din categoria „prospături"?a. max. 5 zile la temperatura de -5 C şi umiditatea relativă a aerului de 85—95%b. max. 3 zile la temperatura de -l C şi umiditatea relativă a aerului de 60—70%

39

Page 40: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

c. max. 3 zile la temperatura de 0 + +4°C şi umiditatea relativă a aerului de 75—85%d. max. 7 zile la temperatura de -5° + - 7° C şi umiditatea relativă a aerului de 75—80%

37.Cât timp se poate păstra carnea de vită refrigerată?a. max. 21 zile la temperatura de -1,5 + 0 C, umiditatea relativă a aerului de

90-95% şi o bună ventilaţieb. max. 5 zile la temperatura de -1,5 + 0 C, umiditatea relativă a aerului de 90-

95% şi o bună ventilaţiec. max. 15 zile la temperatura de -l ,5 + 0 C, umiditatea reltaivă a aerului de

90-95% şi o bună ventilaţied. max. 3 zile la temperatura de -l ,5 + 0°C, umiditatea relativă a aerului de 90-

95% şi o bună ventilaţie

38.Ce se înţelege printr-o carne perselată?a. depunerea de grăsimi la nivelul perimisiumului externb. depunerea de grăsimi Ia nivelul endomisiumului internc. depunerea de grăsimi la nivelul perimisiumului internd. depunerea de grăsimi la nivelul endomisiumului extern

39. Care este temperatura de însămânţare cu maia de producţie a laptelui destinat fabricării iaurtului?

a. +30 + +35°Cb. +45-+48°Cc. +26 + +28°Cd. +18 + +24°C

40. Care este temperatura optimă de acţiune a microorganismelor Streptococcus lactis şi Streptococcus cremoris?

a. +10-+25°Cb. +35-+40°Cc. +20-+30°Cd. +30-+35°C

f

MARKETING

1.Precizaţi care dintre elementele enumerate fac parte din micromediul firmei zootehnice :

a)concurenţiib)pământul şi animalelec) construcţiile zootehniced)mediul tehnologic

2. Precizaţi care din următoarele elemente fac parte din structura macromedîului firmei zootehnice:

a) clienţiib)mediul economic şi demograficc) bănciled)mediul stabil

3,Ce tip de relaţii cu piaţa poate avea o Firmă zootehnică, având drept criteriu de diferenţiere "obiectul relaţiilor de piaţă" ?

a) relaţii de concurenţăb) relaţii de vânzare-cumpărarec) relaţii monopolisted)relaţii indiferente

4.Arătaţi una din condiţiile pentru realizarea unei concurenţe perfecte pe piaţă ?a) dumpingulb)distanţa faţă de cumpărătorc) concurenţa parazitarăd) transparenţa perfectă a pieţei

5.Ce tip de relaţii cu piaţa poate avea o firmă zootehnică, având drept criteriu de diferenţiere „frecvenţa relaţiilor de piaţă" ?

a) de monopolb) spaţialec) periodiced) tip oligopol

6.Precizaţi care din formele de concurenţă neloială pot fi întâlnite pe piaţa produselor zootehnice 7

a) concurenţă pură

40

Page 41: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

b) concurenta verticalac) dumpinguld) concurentă orizontală

7. Precizaţi ce tip de distribuţie se va utiliza în cazul distribuţiei unui produs zootehnic printr-un număr mare de intermediari:

a) distribuţia generală sau extensivăb)distribuţia exclusivac) distribuţie inversad)distribuţie selectivă

8. Arătaţi care din factorii prezentaţi mai jos influenţează gradul de accesibilitate a unuiprodus în procesul de cumpărare:

a) numele oraşuluib)relaţiile de amiciţie (prietenie) cu vânzătorulc) preţul produsuluid)studiile cumpărătorului

9. Cel mai important criteriu, care determină diferenţieri în structura pieţei îi constituieobiectul tranzacţiilor de vânzare-cumpărare. După acest criteriu piaţa se subdivide m.

a) piaţa laptelui şi a produselor lactateb)piaţa efectivă şi piaţa potenţialăc) piaţă de monopold)piaţă rurală şi urbană

10. Precizaţi unul din factorii care influenţează dimensiunile pieţei potenţiale:

a) distanţa până la magazinb) numărul consumatorilor unui produsc) distribuţia inversăd) tipurile de vânzători

11. Care din următoarele tipuri de pieţe de gros fac parte din structura pieţei externe:

a) pieţe de tip bazarb) pieţe de gros centrale(terminale)c) pi aţe ţărăneştid) pieţe stradale

12.Stabiliţi natura concurenţială a pieţei după raportul dintre cerere şi ofertă:a) număr mare de cumpărători/număr mare de

vânzători = piaţă cu concurenţă perfectăb) un cumpărător/număr mic de vânzători = piaţă de tip oligopolc) un cumpărător/un vânzător = piaţă de tip oligopold) număr mare de cumpărători/un vânzător - piaţă de tip oligopol bilateral

13. Strategia de piaţă a unei firme zootehnice reprezintă:

a) o parte din producţia zootehnicăb) opţiunea asupra unei variante din mai multe

posibilităţi (alternative) prezentatec) metodele de studiere a cererii de consum.d) prospectarea pieţei şi a nevoilor de consum

14. Stabiliţi criteriul corect al următoarelor variante strategice ale pieţei firmei zootehnice:

a) strategia activă = poziţia firmei zootehnice faţă de exigenţele pieţei privind calitatea produselorb) strategia competitivităţii fără influenţa preţului = poziţia firmei zootehnice faţă de nivelul concurenţeic) strategie de supravieţuire =poziţia firmei zootehnice faţă de structura pieţeid)strategia de marketing nesegmentat = poziţia firmei zootehnice faţă de nivelul concurenţei

15. Arătaţi care din funcţiile pieţei produselor zootehnice enumerate mai jos este corectă ?

a) previziunea de tip interval

41

Page 42: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

b) deplasarea produselor agricole şi agroalimentare dintr-un loc în altulc) asigurarea populaţiei cu produse agricole şi agroalimentare necesare vieţiid)nivelul conjuncturii pieţei

16. După criteriul „accesul consumatorilor pe piaţă'', piaţa produselor zootehnice se poatediviza în :

a)piaţă asiaticăb) piaţă liberă (concurenţială)c)piaţă europeanăd) piaţă internă

17. Ce strategii de piaţă poate adopta o firmă zootehnică având drept criteriu „ poziţia firmeifaţă de dinamica pieţei" ?

a) strategia de marketing nesegmentatb) strategia creşterii (dezvoltării) activităţii de piaţăb)strategia exigenţei redusec) strategia de marketing segmentat

18. Ce strategie de piaţă poate adopta firma zootehnică în situaţii conjuncturale ?a)strategie de rezervăb)strategie pasivăc) strategie defensivăd)strategie ofensivă

19. Arătaţi care sunt căile prin care se poate realiza distribuţia unui produs zootehnic, ca etapăintermediară dintre sfera producţiei şi sfera consumului:

a) prin canale de distribuţie (de marketing)b) prin canale specializate de marketing, fără intermediaric) nu sunt precizated) prin măsuri politice

20.Care sunt caracteristicile unui canal de distribuţie:a) volum, lăţime, adâncimeb) înălţime, lungime, adâncimec) înălţime, lăţime, suprafaţăd) lungime, lăţime, adâncime

21. În activitatea de distribuţie a produselor zootehnice, legătura dintre producător şi consumator se realizează pe baza mai multor fluxuri. Arătaţi care din fluxul prezentat mai jos este corect:

a) fluxul monetarb) nu se precizeazăc) fluxul şi refluxuld) fluxul anual

22. În cadrul economiei de piaţă, aprovizionarea unei localităţi cu produse zootehnice printr-un mare distribuitor se poate realiza folosind mai multe variante. Ce variantă prezentată mai jos este corectă ?

a) prin tranzitb) prin tragere la sorţic) prin relaţii publiced) prin Piatra Neamţ

42

Page 43: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

23. Precizaţi ce reprezintă un canal de distribuţie ?a) o figură geometrică, caracterizată prin înălţime, lăţime şi lungimeb) totalitatea verigilor de comercializare prin care sunt dirijate şi se desfăşoară fluxurile mărfurilor şi serviciilor de la producător la utilizator sau consumatorc) un sistem de conducere a personalului muncitor în care sunt incluse mai multeîntreprinderi zootehniced)o modalitate de analiză a raportului cerere-ofertă existent pe piaţă la un moment dat

24. Care este cel mai scurt canal de distribuţie a produselor zootehnice ?a) producător - angrosist — detailist - consumatorb) producător-intermediar 1- intermediar 2 - detailist-consumatorc) producător - consumatord) producător - distribuitor extern - distribuitor intern - utilizator industrial - detailist - consumator

25.Cum se determină lăţimea unui canal de distribuţie a unui produs zootehnic ?a) prin numărul magazinelor sau punctelor de vânzare în cadru] distribuţiei en detail.b) prin extragere de radical dintr-un număr oarecarec) prin distanţa de la domiciliul clientului până la primul magazin sau punct de vânzared) prin aproximarea distanţei dintre două magazine sau puncte de vânzare

26. Care din tipurile de bugete normative de consum enumerate mai jos sunt reale ?

a) buget al consumului optimb) buget nedefinitc)buget întâmplătord) buget dorit

27.Arătaţi care din următorii coeficienţi de elasticitate se utilizează în marketing ?

a) coeficientul de elasticitate în fiincţie de preţul produsuluib) coeficientul de elasticitate în funcţie de timpc)coeficientul de elasticitate în funcţie de distanţăd) coeficientul de elasticitate în funcţie de vârsta consumatorului

28. Care este ponderea cheltuielilor pentru alimentaţie ce exprimă un nivel de viaţă scăzut ?

a) sub 50 % - nivel ridicatb) peste 50 % - nivel scăzutc)85 % - nivel ridicatd) nu se precizează

29.Precizaţi dacă nevoile de consum alimentar se pot evalua şi măsura ?a) da, cu ajutorul scalogramelorb) da, cu ajutorul formulei lui Conversec)nu, pentru că sunt neparametriced) da, cu ajutorul normelor de consum

30. Precizaţi care din tipurile de relaţii dintre produsele ce alcătuiesc nevoile de consum alimentar ale populaţiei se întâlnesc în practică ?

a) nu se precizează b)relaţii de asociere c)relaţîi neprincipiale d)relaţii de bunăvoinţă

43

Page 44: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

Management general

1. Care dintre funcţiile managementului asigură armonizarea deciziilor şi acţiunilor personalului firmei înscopul realizării obiectivelor propuse?

a. previziuneab. organizareac. comandad.coordonarea

2. Care dintre următoarele funcţii ale managementului are ca element fundamental motivarea personalului ? a. previziuneab. organizareac. antrenaread.coordonarea

3. Previziunea este principala funcţie a managementului prin care:a se precizează cadrul corespunzător de desfăşurare a activităţilor şi se delimitează procesele de muncăb. se realizează prefigurarea dezvoltării viitoare a firmei precum şi resursele şi mijloacele necesare

acestei dezvoltăric. se corelează necesităţile şi interesele personalului cu realizarea obiectivelor atribuited. se precizează sarcinile ce revin executanţilor

4. Firma este caracterizată ca fiind un sistem complex deoarece:a. în cadrul său se desfăşoară diverse activităţib. se află în relaţii continue, pe multiple planuri cu alte sistemec. încorporează resurse umane, materiale, financiare şi informaţionale, fiecare dintre acestea

înglobând o varietate de elemented.se schimbă permanent sub influenţa factorilor endogeni şi exogeni

5. Care este indicatorul folosit cel mai frecvent pentru aprecierea dimensiunii (mărimii) unei firme ?a. cifra de afacerib. profitulc. venitul totald. numărul de salariaţi

6. Pentru constituirea unei societăţi pe acţiuni (S.A.) legislaţia în vigoare prevede ca numărul membrilorfondatori să fie:

a. maxim 50b.minim 2c. minim 5d.nelimitat

7. Care dintre următoarele tipuri de forme juridice de organizare a firmei reprezintă societăţide capital ?

a. societăţile în comandită simplăb. societăţile pe acţiunic. societăţile cu răspundere limitatăd.nici una dintre formele menţionate

8. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la obligaţiuni nu este adevărată ?a. obligaţiunile sunt titluri de creditb. obligaţiunile conferă deţinătorului calitatea de coproprietarc. obligaţiunile nu acordă drept de votd.obligaţiunile se emit pentru o perioadă de timp limitată şi precizată

9. Care dintre următoarele menţiuni nu caracterizează un "obiectiv fundamental" al strategiei firmei?a. un obiectiv care are în vedere un orizont larg de timp (3-5 ani)b. un obiectiv care are în vedere ansamblul firmeic. un obiectiv care vizează componente majore ale firmeid.un obiectiv care vizează un orizont de timp redus (maxim un an)

Page 45: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

10. Analiza situaţiei strategice a unei firme prin metoda SWOT are în vedere pentru factorii externi:a. oportunităţile ş i ameninţărileb. punctele tari şi punctele slabec. numai punctele tarid. nici unul dintre elementele menţionate

1 1 . Care dintre următoarele tipuri de strategii nu se aplică Ia nivel general (corporativ):a. strategiile de creştereb. strategia stabilităţiic. strategiile de descreştered. strategia de promovare

12. Strategiile corporative de creştere constau în:SL diferenţierea produselor sau serviciilorb. dominarea globală prin costuri scăzutec. extinderea semnificativă a volumului de activitated. alte modalităţi

13.Care dintre strategiile generale de descreştere vizează reducerea parţială a volumului de activitate a uneifirme:

a. dezinvestiţiab. stoarcereac. lichidaread. redresarea

14.Strategia integrării orizontale constă în:a. absorbirea unor firme care realizează produse similare cu cele ale firmei absorbanteb. extinderea operaţiunilor firmei în domenii de afaceri exploatate de furnizorii firmeic. extinderea operaţiunilor firmei în domenii de afaceri exploatate de clienţii firmeid.pătrunderea în domenii de afaceri complet diferite de domeniul curent al firmei

15.Strategia de diversificare prin conglomerare se realizează prin:a. pătrunderea în domenii de afaceri diferite dar înrudite prin produse, pieţe, tehnologii etc.b. pătrunderea în domenii de afaceri complet diferite, fără nici o legătură cu domeniul curentc. creşterea substanţială a vânzărilor şi veniturilord. extinderea volumului de activitate într-un singur domeniu

16.Principala raţiune pentru implementarea unei strategii de diversificare este:a. reducerea costurilorb. creşterea calităţii materiilor primec. necesitatea distribuirii riscurilord. dezvoltarea produsului

17.Care dintre următoarele strategii presupune exploatarea intensivă a unităţii prin reducerea la minimum ainvestiţiilor şi maximizarea profiturilor pe termen scurt?

a. dominarea globală prin costuri scăzuteb. „stoarcerea"c. redresaread. dezin vestiţia

18.Prin ce se caracterizează o unitate de afaceri tip „vacă de muls” corespunzător matricei BostonConsulting Group (BCG) ?

a. câştiguri mari dar care trebuie reinvestite pentru menţinerea ritmului de dezvoltareb. generarea de lichidităţi reduse sau chiar pierderic. generarea de lichidaţi mai mari decât este nevoie pentru a se menţine pe piaţăd. cheltuieli supradimensionate

19.Care este scopul urmărit prin aplicarea strategiei creţului de smănlânire"!a. fructificarea posibilităţii de a practica un preţ mai mare atâta timp cât produsul este nou şi

competitorii puţinib. stimularea creşterii cererii

dominarea pieţei prin costuri scăzute promovarea produsului

20. Care dintre următoarele elemente stă la baza practicării managementului prin excepţii ?a. vehicularea ascendentă şi selectivă a informaţiilor care reflectă abateri de la limitele de toleranţăstabilite

b. corelarea recompenselor şi a sancţiunilor cu nivelul realizării obiectivelor stabilitec. individualizarea bugetelor pe centrele de producţied. diagnosticarea domeniului condus

21. Managementul participativ de natură deliberativă se caracterizează prin:a. consultarea personalului din subordineb. adoptarea în grup a deciziilor în cadrul unor organisme colective de conducere

45

Page 46: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

c. luarea deciziilor de reglare a sistemului de către managerd. stabilirea obiectivelor, normelor etc. la diferite niveluri ierarhice

22. Ca tehnică specifică managementului, diagnosticarea constă în:a. implicarea organismelor participative instituţionalizate în procesul decizionalb. investigarea unor zone necunoscute ale viitorului întreprinderiic. identificarea punctelor forte şi slabe ale domeniului analizat, cu evidenţierea cauzelor care le

generează şi a recomandărilor cu caracter corectiv sau de dezvoltared. stabilirea tolerantelor de la valorile prestabilite ale obiectivelor

23. Câte probleme se recomandă a fi abordate în cadrul unei şedinţe ?a. optim, o singură problemă, dar în cazul managementului participativ pot fi maxim 3-4b. oricât de multec. obligatoriu o singură problemăd. minim 3-4 probleme

24. Care dintre următoarele elemente constituie problema "cheie" în tehnica delegării eficiente ?a. delegarea sarcinilor importante care reclamă responsabilităţi foarte marib. soluţionarea dilemei încredere - controlc. creşterea nivelului de informare a personaluluid. stimularea creativităţii subalternilor

25. Care dintre următoarele metode de management are ca avantaj simplificarea sistemului informaţionalprin trierea informaţiilor în raport cu nivelurile ierarhice ?

a. managementul prin obiectiveb. managementul prin proiectec. managementul participativd. managementul prin excepţii

26. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare Ia condiţiile care trebuie îndeplinite de către criteriile dedecizie nu este adevărată ?

a. să aibă un atribut bine precizatb. să poată fi măsuratec. să aibă un sens de preferinţă evident (maximizare sau minimizare)d. să aibă un grad de complexitate cat mai ridicat

27. Deciziile operative se caracterizează prin:a. au un orizont de timp foarte redus, vizează atingerea obiectivelor unor subunităţi, departamente

sau indivizi şi sunt luate ia niveluri ierarhice inferioare.b. au în vedere orizonturi medii de timp, influenţează numai o parte a organizaţiei şi sunt luate la

niveluri ierarhice medii.c. vizează extinderea activităţii unor departamented. vizează minimizarea criteriilor de decizie .

28. Care dintre următoarele categorii de personal din componenţa unei societăţi în comandită poate avea şicalitatea de administratori ai societăţii, răspunzând solidar si nelimitat pentru obligaţiile acesteia ?

a. comanditariib. comanditaţi ic. salariaţii care lucrează la departamentul resurse umaned. alte categorii de personal

46

Page 47: TESTE GRILĂ licenta zootehnie 2009

29. Care dintre următoarele metode de management este aplicată pentru o perioadă limitată de timp. invederea rezolvării unei probleme complexe şi precis definite ?

a. managementul prin obiectiveb. managementul prin excepţiic. managementul prin proiected. managementul prin bugete

30. Selecţia resurselor umane reprezintă:a. un proces de triere a candidaţilor pe baza unei examinări care tine seama de pregătire, aptitudini si

capacitate de munca.b. un proces identic celui de recrutarec. un proces de identificare a persoanelor care au acele caracteristici solicitate de posturile vacante si

de atragere a lor in cadrul organizaţieid. intervievarea candidaţilor pentru ocuparea unui Ioc de muncă.

47