Mihai DEJU (coordonator)

Daniel BOTEZ ���� Marcela Cornelia DANU ���� Mircea MUNTEAN

Romică ADAM ���� Ionela Cristina BREAHNĂ - PRAVĂŢ

Iulia Andreea BUCUR ���� Simona Elena DRAGOMIRESCU

Doina PĂCURARI ���� Aristiţa ROTILĂ ���� Daniela Cristina SOLOMON

Ion ŢUŢUEANU

TESTE GRILĂ PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ

Programul de studii Contabilitate şi Informatică de Gestiune

Sesiunea 2014

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI: Prof. univ. Dr. Ioan ANDONE, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Conf. univ. Dr. Radu FLOREA, Universitatea „George Bacovia” din Bacău

AUTORI: Prof. univ. Dr. Mihai DEJU (coordonator):

Contabilitate consolidată, Contabilitate aprofundată

Conf. univ. Dr. Daniel BOTEZ:

Audit financiar

Conf. univ. Dr. Marcela-Cornelia DANU:

Microeconomie

Conf. univ. Dr. Mircea MUNTEAN:

Gestiune financiară

Lect. univ. Dr. Romică ADAM:

Sisteme informatice de gestiune

Lect. univ. Dr. Ionela Cristina BREAHNĂ-PRAVĂŢ:

Contabilitatea persoanelor fără scop patrimonial

Lect. univ. Dr. Iulia Andreea BUCUR:

Finanţe publice, Gestiune financiară

Lect. univ. Dr. Simona Elena DRAGOMIRESCU:

Bazele contabilităţii, Control de gestiune

Lect. univ. Dr. Doina PĂCURARI:

Contabilitate şi gestiune fiscală

Lect. univ. Dr. Aristiţa ROTILĂ:

Contabilitate financiară I, Contabilitate financiară II, Contabilitate de gestiune

Lect. univ. Dr. Daniela Cristina SOLOMON:

Analiză economico-financiară I , Analiză economico-financiară II

Lect. univ. Dr. Ion ŢUŢUEANU:

Dreptul afacerilor

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Teste grilă pentru examenul de licenţă : programul de studii : C.I.G. sesiunea 2014 / Mihai Deju (coord.), Daniel Botez, Marcela Cornelia

Danu, ... ; ref. şt.: prof. univ. dr. Ioan Andone, conf. univ. dr. Radu

Florea. - Bacău : Alma Mater, 2014

Bibliogr.

ISBN 978-606-527-365-8

I. Deju, Mihai

II. Botez, Daniel

III. Danu, Marcela-Cornelia

II. Andone, Ioan

IV. Florea, Radu

657:658.15(075.8)(079.1)

Mihai DEJU (coordonator)

Daniel BOTEZ ���� Marcela Cornelia DANU ���� Mircea MUNTEAN

Romică ADAM ���� Ionela Cristina BREAHNĂ - PRAVĂŢ

Iulia Andreea BUCUR ���� Simona Elena DRAGOMIRESCU

Doina PĂCURARI ���� Aristiţa ROTILĂ ���� Daniela Cristina SOLOMON

Ion ŢUŢUEANU

TESTE GRILĂ PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ

Programul de studii Contabilitate şi Informatică de Gestiune

Sesiunea 2014

Editura ALMA MATER BACĂU, 2014

5

CUPRINS

Modulul 1.

BAZELE CONTABILITĂŢII................................................................................

7

Modulul 2.

MICROECONOMIE..................................................................................................

15

Modulul 3.

FINANŢE PUBLICE................................................................................................

23

Modulul 4.

CONTABILITATE FINANCIARĂ I..................................................................

33

Modulul 5.

DREPTUL AFACERILOR.....................................................................................

51

Modulul 6.

CONTABILITATE FINANCIARĂ II.................................................................

57

Modulul 7.

GESTIUNE FINANCIARĂ....................................................................................

73

Modulul 8.

CONTABILITATE CONSOLIDATĂ.................................................................

87

Modulul 9.

CONTABILITATE ŞI GESTIUNE FISCALĂ................................................

107

Cuprins

6

Modulul 10.

CONTABILITATE DE GESTIUNE...................................................................

123

Modulul 11.

CONTABILITATE APROFUNDATĂ...............................................................

139

Modulul 12.

ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ I......................................................

159

Modulul 13.

SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE..................................................

179

Modulul 14.

CONTROL DE GESTIUNE..................................................................................

197

Modulul 15.

ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ II....................................................

219

Modulul 16.

AUDIT FINANCIAR...............................................................................................

237

Modulul 17.

CONTABILITATEA PERSOANELOR FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL...

249

Soluţiile testelor.............................................................................................. 259

7

Modulul 1

BAZELE CONTABILITĂŢII

1. Procedeele specifice metodei contabilităŃii sunt următoarele:

a) documentaŃia, evaluarea, calculaŃia şi inventarierea;

b) bilanŃul, contul şi balanŃa de verificare;

c) analiza, sinteza, observaŃia, raŃionamentul etc.

2. Procedeele metodei contabilităŃii comune şi altor discipline economice sunt următoarele:

a) documentaŃia, evaluarea, calculaŃia şi inventarierea;

b) bilanŃul, contul şi balanŃa de verificare;

c) analiza, sinteza, observaŃia, raŃionamentul etc.

3. În cadrul bilanŃului contabil, ordinea de dispunere a poziŃiilor bilanŃiere în activ este:

a) ordinea inversă lichidităŃii activelor;

b) ordinea inversă a exigibilităŃii surselor;

c) ordinea lichidităŃii surselor.

4. În cadrul bilanŃului contabil, ordinea de dispunere a poziŃiilor bilanŃiere în pasiv este:

a) ordinea inversă lichidităŃii activelor;

b) ordinea inversă a exigibilităŃii surselor;

c) ordinea exigibilităŃii activelor.

5. EcuaŃia fundamentală a bilanŃului sub formă de tablou (tabel cu două secŃiuni separate) este:

a) Activ - Rezultat = Pasiv;

b) Activ = Capital propriu + Datorii;

c) Activ + Datorii = ObligaŃii.

Modulul 1. Bazele contabilităŃii

8

6. EcuaŃia fundamentală a bilanŃului sub formă de listă (diferenŃă) este: a) Activ = Datorii;

b) Activ = Capital propriu - Datorii;

c) Activ - Datorii = Capital propriu.

7. Micşorarea simultană, cu aceeaşi mărime, a unui element de activ şi a

unui element de pasiv se încadrează în tipul de modificare bilanŃieră: a) A-X=P-X;

b) A+X-X=P;

c) A+X=P+X.

8. În urma tipului de modificare bilanŃieră A=P+X-X (creşterea unui

element de pasiv concomitent cu micşorarea cu aceeaşi mărime a unui element tot de pasiv), totalul bilanŃului:

a) creşte;

b) nu se modifică;

c) scade.

9. În care tip de modificare bilanŃieră se încadrează următoarea operaŃie

economico-financiară: „Livrarea către clienŃi a unui lot de produse finite, în valoare de 10.000 lei, preŃ de vânzare, conform facturii, TVA 24%, încasarea realizându-se ulterior”:

a) A-X=P-X;

b) A+X-X=P;

c) A+X=P+X.

10. Care operaŃie economico-financiară, din cele enumerate mai jos, se

încadrează în tipul de modificare bilanŃieră A+X-X=P: a) majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor legale în

sumă de 5.000 lei;

b) eliberarea în consum de materii prime în valoare de 10.000 lei,

conform bonului de consum;

c) achiziŃionarea de materii prime de la furnizori, cu plată ulterioară, în

sumă de 10.000 lei, conform facturii, TVA 24%.

Modulul 1. Bazele contabilităŃii

9

11. Se achiziŃionează mărfuri, conform facturii, în valoare de 12.400 lei, plata realizându-se ulterior. OperaŃia generează:

a) schimbări numai în structura activului, totalul bilanŃului rămânând

neschimbat;

b) creşterea concomitentă a activului şi a pasivului;

c) schimbări numai în structura pasivului, totalul bilanŃului rămânând

neschimbat.

12. În raport de natura lor şi în funcŃie de felul resurselor utilizate,

cheltuielile pot fi: a) cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli extraordinare.

b) cheltuieli productive, cheltuieli neproductive, cheltuieli accidentale,

cheltuieli cu caracter special;

c) cheltuieli directe, cheltuieli indirecte de producŃie, cheltuieli de

desfacere, cheltuieli generale de administraŃie.

13. După natura lor şi în funcŃie de natura rezultatelor, veniturile pot fi:

a) venituri ordinare, venituri extraordinare;

b) venituri ce sunt recunoscute în rezultatul exerciŃiului, venituri ce

aparŃin exerciŃiilor viitoare;

c) venituri din exploatare, venituri financiare, venituri extraordinare.

14. Cele două părŃi opuse ale contului sunt:

a) debitul şi creditul;

b) activul şi pasivul;

c) cheltuielile şi veniturile.

15. Totalul sumelor înregistrate succesiv, în cursul unei perioade de timp,

în debitul sau în creditul contului, sume reprezentând modificările conŃinutului economic al contului determinate de operaŃiunile economice şi financiare ce au avut loc în acea perioadă, reprezintă:

a) rulajul;

b) soldul iniŃial;

c) soldul final.

Modulul 1. Bazele contabilităŃii

10

16. În debitul conturilor de activ se înregistrează: a) soldul iniŃial şi creşterile de pasiv;

b) soldul iniŃial şi micşorările de activ;

c) soldul iniŃial şi creşterile de activ.

17. În debitul conturilor de pasiv se înregistrează: a) creşterile de pasiv;

b) creşterile de activ;

c) micşorările de pasiv.

18. Legătura reciprocă stabilită între conturi ca urmare a unei anumite operaŃii economice în baza dublei înregistrări reprezintă:

a) dubla înregistrare;

b) corespondenŃa conturilor;

c) analiza contabilă.

19. Formula contabilă care cuprinde un singur cont debitor şi două sau mai multe conturi corespondente creditoare este:

a) formulă contabilă simplă;

b) formulă contabilă compusă;

c) formulă contabilă mixtă.

20. Formula contabilă mixtă cuprinde: a) un singur cont debitor şi un singur cont corespondent creditor;

b) două sau mai multe conturi debitoare şi un singur cont corespondent

creditor;

c) două sau mai multe conturi debitoare şi două sau mai multe conturi

corespondente creditoare.

21. Stornarea în roşu înseamnă: a) întocmirea de articole contabile în mod obişnuit, normal;

b) corectarea unui articol contabil întocmit greşit, prin repetarea acestuia

cu sume în roşu sau în chenar;

c) corectarea unui articol contabil întocmit eronat, prin repetarea

acestuia cu conturile corespondente inversate.

Modulul 1. Bazele contabilităŃii

11

22. Presupunem că următoarea operaŃie: „Plata datoriilor faŃă de furnizori cu numerar, conform chitanŃei, în sumă de 5.000 lei” a fost înregistrată greşit în contabilitate astfel: 401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci, în lei” / 5.000 lei. Care este varianta corectă pentru corectarea formulei contabile greşite prin aplicarea stornării în negru:

a) 5121 Conturi la bănci, în lei

= 401 Furnizori 5.000 lei

401 Furnizori = 5311 Casa, în lei 5.000 lei

b) 401 Furnizori =

5121 Conturi la bănci, în lei

5.000 lei

401 Furnizori = 5311 Casa, în lei 5.000 lei

c) 5121 Conturi la bănci, în lei

= 401 Furnizori 5.000 lei

401 Furnizori = 5311 Casa, în lei 5.000 lei

23. Conturile prezentate în Planul de conturi sunt: a) conturi sintetice;

b) conturi analitice;

c) conturi bifuncŃionale.

24. În cadrul conturilor, evidenŃa care se Ńine pentru fiecare element patrimonial - a existenŃei iniŃiale, modificărilor (creşteri sau micşorări) în timp, precum şi a existenŃei finale – se realizează:

a) rareori în expresie bănească;

b) întotdeauna în etalon cantitativ (natural);

c) întotdeauna în expresie bănească, iar uneori, pentru anumite elemente

patrimoniale, şi în etalon cantitativ.

25. Clasificarea conturilor în conturi sintetice şi conturi analitice are la bază criteriul:

a) conŃinutul economico-juridic;

b) sfera de cuprindere;

c) funcŃia contabilă.

Modulul 1. Bazele contabilităŃii

12

26. Verificarea corelaŃiilor dintre conturile analitice şi contul sintetic corespunzător se realizează prin întocmirea:

a) balanŃei de verificare analitice a contului sintetic dezvoltat pe

analitice;

b) balanŃei de verificare sintetice;

c) bilanŃului contabil.

27. Având în vedere rolul lor în cadrul sistemului informaŃional-

decizional, documentele contabile pot fi clasificate astfel: a) documente justificative şi situaŃii financiare anuale;

b) documente justificative, registre contabile şi situaŃii financiare anuale;

c) registre contabile si situaŃii financiare anuale;

28. Înregistrarea cronologică a operaŃiilor se face în:

a) Registrul-jurnal;

b) Cartea mare;

c) BalanŃa de verificare.

29. Registrul contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi

sistematic, prin regruparea conturilor, mișcarea şi existenŃa tuturor elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat, reprezintă:

a) Registrul-jurnal;

b) Cartea mare;

c) BalanŃa de verificare.

30. Referitor la documentele justificative, care afirmaŃie este corectă:

a) centralizează şi transmit informaŃii cu privire la poziŃia financiară,

performanŃa firmei şi modificările poziŃiei financiare;

b) realizează înregistrarea şi stocarea datelor în structura proprie contului

şi sistemului de conturi;

c) sunt acte scrise întocmite pentru operaŃiile economice şi financiare în

momentul efectuării lor cu scopul de a servi dovada a înfăptuirii lor şi

ca instrument de fundamentare a înregistrărilor contabile.

Modulul 1. Bazele contabilităŃii

13

31. Care sunt formele de evaluare în contabilitate în raport de momentul efectuării ei, de natura elementelor patrimoniale şi a operaŃiilor care modifică masa patrimonială:

a) evaluarea la intrarea în patrimoniu, evaluarea la ieşirea din

patrimoniu;

b) evaluarea la inventariere, evaluarea la întocmirea situaŃiilor

financiare;

c) formele de evaluare prezentate la variantele a) şi b).

32. În calitate de procedeu al metodei contabilităŃii, calculaŃia se întâlneşte:

a) în toate etapele ciclului contabil de prelucrare a datelor;

b) doar la întocmirea documentelor justificative;

c) doar la întocmirea registrelor contabile.

33. La sfârşitul anului, ciclul contabil de prelucrare a datelor se încheie cu

întocmirea: a) registrului Cartea-Mare;

b) balanŃei de verificare;

c) situaŃiilor financiare.

Bibliografie recomandată:

Deju, M., Botez, D., Danu, M. C., Muntean, M., Adam, R., Dragomirescu,

S. E., Mircea, M. C., Păcurari, D., Rotilă, A., Solomon, D. C., łuŃueanu, I.,

Bucur, I. A. (2013), Teste grilă pentru examenul de licenŃă – programul de

studii CIG: sesiunea 2013, Editura Alma Mater, Bacău;

Dragomirescu, S. E. (2012), Bazele contabilităŃii. Curs universitar, Editura

Alma Mater, Bacău;

Horomnea, E. (2008), Fundamente ştiinŃifice ale contabilităŃii. Doctrina,

Concepte. Lexicon, Editura TipoMoldova, Iaşi;

Ristea, M., Dumitru, C. G. (2009), Bazele contabilităŃii. NoŃiuni de bază,

probleme, studii de caz, teste grilă şi monografie, Editura Universitară,

Bucureşti.

Modulul 1. Bazele contabilităŃii

14

15

Modulul 2

MICROECONOMIE

1. Legea generală a cererii exprimă relaŃia dintre:

a)

b)

c)

modificarea cantităŃii cerute dintr-un bun în acelaşi sens cu modificarea

venitului consumatorului;

modificarea cantităŃii cerute dintr-un bun în sens invers cu modificarea

preŃului acelui bun;

modificarea cantităŃii cerute dintr-un bun în acelaşi sens cu modificarea

preŃului altui bun substituibil.

2. La preŃul de 2 u.m./buc., cererea pentru bunul X este de 3000 buc. În situaŃia în care, creşterea preŃului la 3 u.m./buc. antrenează scăderea cererii la 2000 buc., coeficientul de elasticitate a cererii în funcŃie de preŃ, este de:

a)

b)

c)

0,50;

0,66;

1,33.

3. În condițiile în care, prețul unui bun scade cu 26% în t1 față de t0, coeficientul de elasticitate a cererii în funcție de preț este de 0,884 iar cererea inițială este de 1300 kg., cererea în t1 este de:

a)

b)

c)

1599 kg.;

2166 kg.;

1784 kg.

4. Dacă coeficientul elasticităŃii cererii în funcŃie de venit este de 1,2, în condiŃiile în care venitul a crescut cu 4%, atunci cantitatea cerută a crescut cu:

a)

b)

c)

2,6%;

1,7%;

4,8%.

Modulul 2. Microeconomie

16

5. Se dau: în t0 cererea este de 1250 buc.; în t1 cererea scade cu 6,6%; coeficientul elasticităŃii cererii în funcŃie de venit este de 0,943. Venitul consumatorilor a:

a)

b)

c)

crescut cu 7%;

scăzut cu 7%;

crescut cu 10%.

6. Elaborarea normelor de consum de materii prime, materiale, combustibil etc. reprezintă activitate specifică unei funcŃii a întreprinderii. Aceasta este:

a)

b)

c)

funcŃia de cercetare-dezvoltare;

funcŃia de producŃie;

funcŃia financiar-contabilă.

7. Pentru optimizarea volumului producŃiei şi maximizarea profitului trebuie ca:

a)

b)

c)

venitul marginal = costul marginal;

venitul marginal > costul marginal;

încasările totale = cheltuielile totale.

8. Modelul simplu al funcŃiei de producŃie la nivelul întreprinderii evidenŃiază relaŃia dintre:

a)

b)

c)

muncă şi progres tehnic;

capital şi progres tehnic;

muncă şi capital.

9. În situaŃia în care, la nivelul unei întreprinderi, creşterea numărului de angajaŃi cu 5% antrenează creşterea volumului producŃiei cu 2%, situaŃia este de randamente:

a)

b)

c)

crescătoare de scară;

constante de scară;

descrescătoare de scară.

10. Cantitatea produsă dintr-un bun pe unitate de factor de producŃie utilizat exprimă:

a)

b)

c)

productivitatea medie a factorului de producŃie;

produsul total al bunului;

productivitatea marginală a factorului de producŃie.

Modulul 2. Microeconomie

17

11. Dacă cantitatea produsă dintr-un bun este de 10.000 buc. iar productivitatea medie a muncii este de 50 buc./lucrător, numărul de lucrători care trebuie angajaŃi în plus, pentru ca întreprinderea să-şi poată extinde producŃia la 15.000 buc. şi să-şi menŃină productivitatea medie a muncii, este:

a)

b)

c)

100;

200;

300.

12. Se dau: în t0 volumul de producție obținut este de 4324 buc. iar

productivitatea medie a muncii este de 110,871 buc./lucr.; în t1 numărul de lucrători a scăzut cu 1% iar volumul producției a scăzut cu 2,8%. Productivitatea medie a muncii a scăzut, în t1 față de t0, cu:

a)

b)

c)

3,56%;

2,71%;

1,81%.

13. Constrângerea bugetară la nivelul întreprinderii este dată de:

a)

b)

c)

preŃurile produselor comercializate de întreprindere;

costul total al producŃiei;

veniturile consumatorilor.

14. În punctul de echilibru al producŃiei:

a)

b)

c)

izocanta este tangentă la dreapta izocostului;

izocanta este inferioară dreptei izocostului;

izocanta este superioară dreptei izocostului.

15. Legea ofertei exprimă relaŃia dintre:

a)

b)

c)

modificarea cantităŃii oferite dintr-un bun în sens invers cu modificarea

venitului consumatorului;

modificarea cantităŃii oferite dintr-un bun în acelaşi sens cu modificarea

preŃului acelui bun;

modificarea cantităŃii oferite dintr-un bun în acelaşi sens cu modificarea

preŃului altui bun substituibil.

Modulul 2. Microeconomie

18

16. În situaŃia în care preŃul unui bun este de 200 u.m./buc, cantitatea oferită din acel bun este de 2500 buc. Care este coeficientul elasticităŃii ofertei în funcŃie de preŃ, dacă preŃul scade la 150 u.m./buc. iar cantitatea oferită scade la 2000 buc.?

a)

b)

c)

0,2;

0,6;

0,8.

17. În situaŃia în care cantitatea oferită dintr-un bun crește cu 16%,

coeficientul elasticității ofertei în funcție de preț este de -2,909 iar prețul bunului la momentul t1 este de 1505,385 lei/buc., prețul bunului la momentul t0 este de:

a)

b)

c)

1593;

1789;

1802.

18. Costurile corespunzătoare resurselor proprii ale întreprinderii se numesc

costuri: a)

b)

c)

contabile;

istorice;

implicite.

19. Chiria plătită de întreprindere unui agent economic, pentru desfăşurarea

activităŃii economice, reprezintă un cost: a)

b)

c)

de oportunitate;

explicit;

implicit.

20. La nivelul întreprinderii, pe termen scurt, cheltuielile cu întreŃinerea

sunt costuri: a)

b)

c)

fixe;

variabile;

marginale.

Modulul 2. Microeconomie

19

21. În condiŃiile în care, la nivelul unei întreprinderi, pentru obŃinerea unei producŃii de 4 tone, costul variabil este de 35.000 lei, iar pentru obŃinerea unei producŃii de 6 tone, costul variabil este de 47.000 lei, costul marginal este de:

a)

b)

c)

10.000 lei/to;

6.000 lei/to;

2.000 lei/to.

22.

23.

24.

Costul marginal al producției este de 18 u.m./u., costul variabil crește de la 244 u.m. în t0 la 280 u.m. în t1, volumul producției este, în t1, de 1255 u. Volumul producției, în t0, a fost de:

a) 1800;

b) 1554;

c) 1253.

În perioada t0 – t1, dinamica absolută a costului variabil, la nivelul unei întreprinderi, este de -2650 u.m. În condițiile în care costul marginal al producției este de -378,571 u.m./u. , volumul producției a:

a) crescut cu 7 u.;

b) scăzut cu 8 u.; c) scăzut cu 7 u.

La nivelul întreprinderii, costurile variabile sunt:

a)

b)

c)

independente de volumul producŃiei;

dependente de volumul producŃiei;

dependente de natura producŃiei.

25. La nivelul unei întreprinderi, dacă pentru obŃinerea unei producŃii de

1000 buc., costul variabil mediu este de 3,5 u.m./buc. şi costul fix total este de 500 u.m., iar pentru obŃinerea unei producŃii cu 20% mai mare, costul variabil mediu creşte cu 15%, atunci costul total al producŃiei creşte cu:

a)

b)

c)

33,25%;

37,83%;

35,19%.

Modulul 2. Microeconomie

20

26. Se dau: în t0, costul total al producției este de 15002,4 u.m., costul fix este de 987 u.m., volumul producției este de 497 u.; în t1, costul total al producției a scăzut cu 1,9% iar costul variabil mediu a scăzut cu 12%. Volumul producției a crescut cu:

a)

b)

c)

11,3%;

19,7%;

25,6%.

27. Se dau: în t0, costul total mediu este de 21,523 u.m./buc., volumul producției este de 333 buc.; în t1, costul fix mediu este de 3,363 u.m./buc., volumul producției a scăzut față de t0 cu 25%. Costul variabil, în t0, a fost de:

a)

b)

c)

3211 u.m.;

8455 u.m.;

6327 u.m.

28. Una dintre funcŃiile dobânzii este: a)

b)

c)

verifică concordanŃa dintre intenŃiile de vânzare şi cele de cumpărare ale

agenŃilor economici;

asigură bunăstarea socială a populaŃiei în economia de piaŃă;

stimulează economisirea unei părŃi din venituri.

29. Mecanismul de formare a rentei se bazează pe legea: a)

b)

c)

randamentelor neproporŃionale;

concurenŃei;

cererii.

30. Dacă la nivelul unei întreprinderi se realizează o producŃie de 2000 buc. cu un cost total de 25.000 u.m. din care 80% sunt costuri variabile totale, iar rata rentabilităŃii este de 12%, atunci rata comercială este de:

a)

b)

c)

10,71%;

7,14%;

15,82%.

31. Se dau: volumul producției 357 tone; prețul unitar al producției 32,4 u.m./tonă; profitul obținut 1170,48 u.m. Rata rentabilității este:

a)

b)

c)

11,26%;

12,4%;

13,78%.

Modulul 2. Microeconomie

21

32. La nivelul unei întreprinderi, costul total mediu este de 86,84 u.m./u., volumul producției obținute este de 32580 u., rata rentabilității este 27,24%. Prețul unitar al producției este:

a)

b)

c)

95,2 u.m.;

110,5 u.m.;

124,3 u.m.

33. La nivelul unei întreprinderi, prețul unitar al producției a fost de 15 u.m./u. la momentul t0 respectiv 16 u.m./u. la momentul t1. În condițiile în care profitul a crescut cu 83,3% iar rata comercială a crescut cu 14,6%, volumul producției a crescut cu:

a)

b)

c)

50%;

75%;

100%.

Bibliografie recomandată:

Angelescu, C. (coord.) (2005), Economie, EdiŃia a VII-a, Editura

Economică, Bucureşti;

Ciobanu, Gh. (2008), Microeconomie, Editura Risoprint, Cluj Napoca;

Danu, M. C. (2012), Microeconomie, curs universitar, Editura Alma Mater,

Bacău;

Deju, M., Botez, D., Danu, M. C., Muntean, M., Adam, R., Dragomirescu,

S. E., Mircea, M. C., Păcurari, D., Rotilă, A., Solomon, D. C., łuŃueanu, I.,

Bucur, I. A. (2013), Teste grilă pentru examenul de licenŃă – programul de

studii CIG: sesiunea 2013, Editura Alma Mater, Bacău;

Ignat, I., PohoaŃă, I., Pascariu, G., LuŃac Gh. (2002), Economie politică,

Editura Sedcom Libris, Iaşi.

Modulul 2. Microeconomie

22

23

Modulul 3

FINANŢE PUBLICE

1. Conceptul de finanŃe publice desemnează:

a)

b)

c)

ansamblul mijloacelor băneşti, administrate de către autorităŃile publice,

de către întreprinderile, instituŃiile şi entităŃile cu autonomie funcŃională

din sectorul public, necesare îndeplinirii obiectivelor economice, sociale

sau de altă natură;

procesele şi relaŃiile economice la care participă, pe de o parte, statul şi

pe de altă parte, persoanele fizice şi juridice, privind prelevarea,

acumularea şi redistribuirea resurselor financiare necesare realizării

funcŃiilor statului şi a sarcinilor sale publice;

ansamblul relaŃiilor de natură financiară manifestate între instituŃiile şi

entităŃile cu autonomie funcŃională din sectorul public, cu ocazia unor

situaŃii dificile sau excepŃionale.

2. ConcepŃia modernă asupra finanŃelor publice: a)

b)

c)

are la bază doctrina elaborată de J.M. Keynnes prin cea mai importantă

operă a sa, „Teoria generală a folosirii mânii de lucru, a dobânzii și a

banilor”, în cadrul căreia este susŃinută intervenŃia directă a statului în

viaŃa economico-socială;

susŃine necesitatea liberei iniŃiative private în economie și evitarea

oricărei intervenŃii din partea statului;

susŃine implicarea statului în viaŃa economico-socială, numai indirect,

prin sprijinirea și influenŃarea întreprinzătorilor particulari.

3. Care dintre categoriile de procese şi relaŃii economice din sfera de cuprindere a finanŃelor publice pot presupune un transfer de valoare şi putere de cumpărare reversibil:

a)

b)

c)

subvenŃiile publice;

amenzile şi penalităŃile datorate statului;

asigurările sociale.

Modulul 3. FinanŃe publice

24

4. Impactul reglator al finanŃelor publice rezidă în faptul că: a)

b)

c)

o creştere a cheltuielilor publice poate antrena o încetinire a investiŃiilor,

a nivelului producŃiei şi deci a economiei în perioadele de boom

economic;

o reducere a cheltuielilor publice are ca rezultat accelerarea ritmului

activităŃilor economice şi, implicit, amplificarea oscilaŃiilor ciclice de

sens invers;

o creştere a cheltuielilor publice are ca rezultat accelerarea ritmului

activităŃilor economice şi deci a economiei în perioadele în care se

înregistrează scăderi de proporŃii mai mari ale acesteia.

5. FuncŃiile finanŃelor publice vizează:

a)

b)

c)

repartiŃia resurselor financiare publice, controlul asupra constituirii şi

utilizării acestora, precum şi capacitatea acestora de a mijloci reglarea

diverselor procese economice, în special prin stimularea unora şi/sau

descurajarea altora, în vederea asigurării unei evoluŃii ascendente;

modernizarea şi adaptarea economiei la cerinŃele pieŃei interne şi ale

pieŃei externe, prin intermediul tehnicilor şi instrumentelor financiare

publice utilizate ca factori de modernizare, restructurare şi adaptare a

economiilor naŃionale la evoluŃia cererii agregate;

capacitatea resurselor financiare publice de a mijloci repartiŃia

produsului naŃional, concurând la crearea condiŃiilor necesare

producerii, circulaŃiei şi consumului acestuia în formă natural-materială,

asigurând distribuirea şi redistribuirea în formă bănească a unei părŃi

însemnate din acest produs.

6. FuncŃia de repartiŃie a finanŃelor publice asigură, printre altele:

a)

b)

c)

verificarea legalităŃii şi regularitatea operaŃiunilor efectuate pe seama

fondurilor publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea

acestora;

procesul de catching-up sub raport economic şi social a unor zone

geografice sau localităŃi defavorizate, prin alocarea de resurse

suplimentare de la buget;

identificarea măsurilor de prevenire a efectuării de cheltuieli ilegale,

ineficiente şi inoportune.

Modulul 3. FinanŃe publice

25

7. Asigurările sociale de stat, ca o componentă a sistemului financiar: a)

b)

c)

reflectă relaŃiile financiare manifestate în vederea completării resurselor

bugetare ordinare proprii utilizate pentru finanŃarea unor obiective

sociale, economice sau de altă natură, ori pentru acoperirea deficitului

bugetar;

sunt constituite pentru finanŃarea anumitor necesităŃi de ordin economic

şi social şi se utilizează exclusiv pentru finanŃarea obiectivelor aprobate

prin legea de instituire a acestor fonduri;

realizează protecŃia persoanelor asigurate în caz de pierdere a capacităŃii

de muncă, de şomaj, la o anumită vechime în muncă, în caz de deces al

unui membru de familie, şi altele.

8. IdentificaŃi varianta incorectă cu privire la pârghiile economico-

financiare: a)

b)

c)

permit identificarea fenomenelor ce determină dereglări ale fluxurilor

financiare de prelevare, alocare şi utilizare a resurselor publice;

sunt utilizate de către stat pentru influenŃarea activităŃii economice;

trebuie să acŃioneze corelat şi să fie adaptate specificului fiecărei Ńări.

9. În fazele de boom economic, autorităŃile publice pot recurge, prin

intermediul instrumentelor financiare, la forme reglatoare, precum: a)

b)

c)

diminuarea cheltuielilor publice de consum și/sau investiŃii;

finanŃarea deficitului bugetar pe seama resurselor extraordinare;

diminuarea impozitelor și taxelor.

10. Având în vedere titlul cu care sunt constituite fondurile de resurse

financiare publice, impozitele reprezintă: a)

b)

c)

prelevări cu titlu definitiv şi caracter facultativ;

prelevări cu titlu rambursabil şi caracter obligatoriu;

prelevări cu titlu definitiv şi caracter obligatoriu.

11. Este instituŃie financiară specializată în domeniul finanŃelor publice:

a)

b)

c)

Ministerul FinanŃelor Publice;

Parlamentul;

Guvernul.

Modulul 3. FinanŃe publice

26

12. Exercitarea funcŃiei de control asupra modului de formare şi întrebuinŃare a resurselor financiare ale statului revine:

a)

b)

c)

Trezoreriei statului;

CurŃii de Conturi;

Ministerului FinanŃelor Publice.

13. ExecuŃia de casă a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de

stat şi a bugetelor locale este realizată de: a)

b)

c)

Banca NaŃională a României;

Trezoreria statului;

Ministerul FinanŃelor Publice.

14. ExecuŃia bugetară constă în realizarea în practică a prevederilor

aprobate astfel: a)

b)

c)

la venituri prevederile sunt considerate minime obligatorii, iar la

cheltuieli sunt nivele maxime obligatorii;

la venituri prevederile sunt considerate maxime obligatorii, iar la

cheltuieli sunt nivele minime obligatorii;

atât la venituri cât și la cheltuieli prevederile sunt considerate minime

obligatorii.

15. Având în vedere numărul mare de participanŃi, problemele multiple și

diverse cu care se confruntă, procesul bugetar este: a)

b)

c)

un proces politic; un proces complex;

un proces decizional.

16. Procesul bugetar este un proces decizional, întrucât:

a)

b)

c)

gândirea doctrinară şi interesele politice ale formaŃiunii aflate la puterea

statului au un rol determinant în procesul decizional al alocării

resurselor financiare publice;

persoanele fizice şi juridice decid cu privire la procesul de constituire a

resurselor financiare publice;

autorităŃile competente ale statului decid cu privire la alocarea resurselor

financiare publice.

Modulul 3. FinanŃe publice

27

17. Procesul bugetar presupune următoarele etape: a)

b)

c)

elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, execuŃia bugetului,

execuŃia de casă a bugetului, închiderea exerciŃiului bugetar, controlul

execuŃiei bugetare, asigurarea echilibrului bugetar;

elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, aprobarea

indicatorilor bugetari, aprobarea execuŃiei bugetare, încheierea execuŃiei

bugetare, publicitatea bugetului;

elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului, execuŃia bugetului,

execuŃia de casă a bugetului, închiderea exerciŃiului bugetar, controlul

execuŃiei bugetare.

18. Sub aspect tehnic, bugetul de stat: a)

b)

c)

vizează procesele de pregătire şi de elaborare a acestuia, precum şi

metodele de previziune şi evaluare a diverselor categorii de venituri şi

cheltuieli din conŃinutul său;

exprimă opŃiunile Guvernului în domeniile sale de competenŃă, cu

privire la evoluŃia şi repartiŃia veniturilor şi cheltuielilor, determinate de

factori multipli, legaŃi de doctrinele partidelor politice, de constrângerile

economice şi politice internaŃionale, de influenŃa trecutului, de

fenomenele inerŃiale;

constituie un act ce prevede şi reglementează cheltuielile şi resursele

statului, pe o perioadă determinată de timp, de regulă un an.

19. Rolul bugetului de stat, de instrument prin care se redistribuie o parte din P.I.B., atât prin intermediul impozitelor şi taxelor cât şi al cheltuielilor, este:

a)

b)

c)

reglator; redistributiv;

economic.

20. Legea finanŃelor publice din România defineşte deficitul bugetar ca:

a)

b)

c)

acea parte a cheltuielilor bugetare ce depăşeşte veniturile bugetare

într-un an bugetar;

acea parte a veniturilor bugetare ce depăşeşte cheltuielile bugetare

într-un an bugetar;

acea parte a cheltuielilor bugetare ce acoperă veniturile bugetare într-un

an bugetar.

Modulul 3. FinanŃe publice

28

21. Principiul neafectării veniturilor bugetare se referă la: a)

b)

c)

înscrierea veniturilor şi cheltuielilor publice într-un singur document,

după o schemă unică, în vederea asigurării utilizării eficiente şi

monitorizării fondurilor publice;

depersonalizarea veniturilor încasate la buget utilizate pentru acoperirea

cheltuielilor bugetare;

înscrierea veniturilor în buget după sursele de provenienŃă iar a

cheltuielilor după destinaŃii.

22. Bugetele locale: a)

b)

c)

exprimă relaŃiile economice băneşti ce apar în procesul repartiŃiei

venitului naŃional cu prilejul constituirii şi repartizării fondurilor la şi de

la dispoziŃia unităŃilor administrativ-teritoriale, în scopul satisfacerii

unor interese ale colectivităŃilor publice locale;

exprimă relaŃiile economice băneşti ce apar în procesul repartiŃiei

venitului naŃional cu prilejul constituirii şi repartizării unui fond

centralizat la şi de la dispoziŃia statului, în scopul satisfacerii unor

interese de ordin naŃional;

exprimă relaŃiile economice băneşti ce apar în procesul repartiŃiei

venitului naŃional cu prilejul constituirii şi repartizării unui fond

centralizat, la şi de la dispoziŃia statului, în scopul susŃinerii unor

activităŃi şi acŃiuni de interes general stabilite pe baza unor legi speciale.

23. Potrivit legislaŃiei finanŃelor publice din România, Ministerul FinanŃelor

Publice, în calitate de organ de specialitate al administraŃiei publice centrale:

a)

b)

c)

adoptă legile bugetare anuale şi legile rectificative, în contextul

strategiei macroeconomice asumate;

emite norme metodologice, precizări şi instrucŃiuni prin care se stabilesc

practicile şi procedurile pentru încasarea veniturilor, angajarea,

lichidarea, ordonanŃarea şi plata cheltuielilor, controlul cheltuirii

acestora, încheierea exerciŃiului bugetar anual, contabilizarea şi

raportarea;

asigură realizarea politicii fiscal-bugetare a statului, având în vedere

perspectivele şi priorităŃile politice cuprinse în Programul de guvernare

acceptat de Parlament.

Modulul 3. FinanŃe publice

29

24. Răspunderea în faŃa Parlamentului pentru executarea Legii bugetului de stat revine:

a)

b)

c)

CurŃii de Conturi;

Ministerului FinanŃelor Publice; Guvernului.

25. Impozitele indirecte: a)

b)

c)

prezintă o anumită rigiditate, deoarece nu pot fi modificate rapid,

necesitând schimbarea legislaŃiei fiscale;

nu Ńin seama de capacitatea contributivă a suportatorului;

presupun un anumit cuantum şi termene de plată precise şi sunt aduse

din timp la cunoştinŃa plătitorilor.

26. Subiectul impozitului este definit ca fiind: 1. persoana fizică sau juridică care suportă în mod real și efectiv

impozitul; 2. persoana fizică sau juridică căreia îi revine obligaŃia, conform legii,

de a plăti impozitul; 3. persoana fizică sau juridică asupra căreia se așează sarcina fiscală; 4. persoana fizică sau juridică care efectuează cheltuieli, în preŃul plătit

fiind inclus şi impozitul perceput la bugetul de stat. IndicaŃi varianta corectă de răspuns:

a)

b)

c)

1, 4;

2, 3;

2, 4.

27. Taxele, componentă a sistemului resurselor financiare publice, sunt caracterizate prin următoarele trăsături: 1. au caracter obligatoriu doar pentru persoanele care solicită un

serviciu public; 2. presupun contraprestaŃie din partea statului; 3. depind de capacitatea contributivă a plătitorului; 4. încasarea lor se face în numerar sau prin anularea de timbre fiscale; 5. constituie cheltuieli efectuate de stat pentru anumite activităŃi.

IndicaŃi varianta de răspuns corectă: a)

b)

c)

1+3+5;

2+4+5;

1+2+4.

Modulul 3. FinanŃe publice

30

28. Având în vedere obiectul impunerii, impozitele se clasifică în: a)

b)

c)

impozite pe venituri, impozite pe avere şi impozite pe cheltuieli;

impozite pe veniturile persoanelor fizice şi impozite pe veniturile

persoanelor juridice;

impozite directe şi impozite indirecte.

29. Care este diferenŃa dintre impozite şi taxe?

a)

b)

c)

impozitele presupun o contraprestaŃie din partea statului, iar taxele sunt

prelevări fără contraprestaŃie;

impozitele nu presupun nici o contraprestaŃie din partea statului, însă

taxele reprezintă, în majoritatea cazurilor, plăŃi nemijlocit legate de un

anumit serviciu specific;

impozitele reprezintă prelevări obligatorii, iar taxele prelevări

facultative.

30. NoŃiunea de cheltuieli publice desemnează:

a)

b)

c)

o parte însemnată a valorii nou create, care își găsește expresia în PIB,

cu titlu de consum definitiv, atunci când se adresează populaŃiei în

scopul de a o proteja sau cu titlu de avans, atunci când se efectuează

pentru finanŃarea investiŃiilor;

relaŃii economico-sociale în formă bănească ce exprimă un transfer de

valoare de la persoanele fizice şi juridice către stat;

încasări efectuate de stat pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale

politicii statului, servicii publice generale, acŃiuni social-culturale,

armată, ordine publică, acŃiuni economice.

31. IdentificaŃi afirmaŃia corectă cu privire la sfera de cuprindere a

cheltuielilor publice faŃă de cheltuielile bugetare: a)

b)

c)

cheltuielile publice şi cele bugetare au aceeaşi sferă de cuprindere,

întrucât ambele se acoperă din fondurile publice;

cheltuielile bugetare au o sferă de cuprindere mai restrânsă decât

cheltuielile publice;

cheltuielile publice au o sferă de cuprindere mai restrânsă decât

cheltuielile bugetare.

Modulul 3. FinanŃe publice

31

32. Pentru efectuarea analizelor pe plan internaŃional, ca indicator de nivel privind cheltuielile publice se utilizează, în principal:

a)

b)

c)

deflatorul PIB;

cheltuielile publice medii pe locuitor;

coeficientul de devansare a creşterii P.I.B. de către creşterea

cheltuielilor publice.

33. IdentificaŃi afirmaŃia incorectă cu privire la evoluŃia cheltuielilor publice: a)

b)

c)

cheltuielile publice înregistrează în ultimii ani o tendinŃă generală de

scădere, dar într-un ritm mai rapid faŃă de cel al P.I.B.;

cheltuielile publice înregistrează o tendinŃă generală de creștere, dar

într-un ritm mai lent faŃă de cel al P.I.B.;

în cazul Ńărilor dezvoltate, și îndeosebi a celor în dezvoltare, o

contribuŃie importantă la creșterea cheltuielilor publice a avut-o volumul

mare de plăŃi în contul datoriei publice, îndeosebi a dobânzilor aferente

acesteia.

34. Strategia financiară:

a)

b)

c)

cuprinde actele administrative de programare în domeniul financiar, pe

perioade scurte de timp, precum şi măsurile concrete privind realizarea

obiectivelor stabilite;

cuprinde reglementările cu caracter financiar şi prognozele financiare pe

termen scurt;

cuprinde reglementările cu caracter financiar şi prognozele financiare pe

termen îndelungat.

35. În domeniul resurselor financiare publice, politica financiară stabileşte: a)

b)

c)

modalităŃile de realizare a echilibrului financiar;

căile, metodele şi instrumentele ce trebuie folosite pentru ca obiectivele

propuse să fie realizate cu minimum de efort financiar;

obiectivele de îndeplinit prin efectuarea diferitelor tipuri de cheltuieli.

Modulul 3. FinanŃe publice

32

Bibliografie recomandată:

Deju, M., Botez, D., Danu, M. C., Muntean, M., Adam, R., Dragomirescu,

S. E., Mircea, M. C., Păcurari, D., Rotilă, A., Solomon, D. C., łuŃueanu, I.,

Bucur, I. A. (2013), Teste grilă pentru examenul de licenŃă – programul de

studii CIG: sesiunea 2013, Editura Alma Mater, Bacău;

Filip, Gh., Voinea, Gh., Mihăescu, S., Lungu, N., Zugravu, B. (2002),

FinanŃe, Editura Junimea, Iaşi;

Mircea, M. C., Bucur, I. A. (2013), FinanŃe publice. Curs universitar,

Editura Alma Mater, Bacău;

Mircea, M. C., Bucur, I. A. (2011), FinanŃe publice. Sinteze teoretice.

AplicaŃii practice şi teste grilă, Editura Alma Mater, Bacău;

Roman, C., Moşteanu, T. (2011), FinanŃele instituŃiilor publice, Editura

Economică, Bucureşti

Sâmbotin, Şt. (2012), FinanŃe, Editura Alma Mater, Bacău;

Văcărel, I., Bistriceanu, Gh. D., Bercea, F., Anghelache, G., Moşteanu, T.,

Bodnar, M., Georgescu, F., (2007), FinanŃe publice, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti;

*** Legea nr. 500/2002 din 11 iulie 2002 privind finanŃele publice, cu

modificările şi completările ulterioare;

*** Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu

normele metodologice de aplicare, cu modificările și completările

ulterioare.

33

Modulul 4

CONTABILITATE FINANCIARĂ I

1. Utilizatorii situaŃiilor financiare sunt:

a) investitorii, creditorii financiari, angajaŃii, furnizorii şi alŃi creditori

comerciali, clienŃii, instituŃiile statului şi alte autorităŃi, publicul;

b) investitorii, creditorii financiari, angajaŃii, furnizorii şi alŃi creditori

comerciali, clienŃii, instituŃiile statului şi alte autorităŃi, publicul,

organismele internaŃionale ale profesiei contabile;

c) investitorii, creditorii financiari, angajaŃii, furnizorii şi alŃi creditori

comerciali, clienŃii, instituŃiile statului şi alte autorităŃi, publicul,

organismele europene de normalizare contabilă.

2. Caracteristicile calitative principale ale informaŃiilor conŃinute în

situaŃiile financiare sunt: a) inteligibilitatea, relevanŃa, credibilitatea, reprezentarea fidelă;

b) inteligibilitatea, relevanŃa, credibilitatea, neutralitatea;

c) inteligibilitatea, relevanŃa, credibilitatea, comparabilitatea.

3. Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene,

aprobate prin OMFP nr. 3055/2009, situaŃiile financiare anuale, în formaŃia lor completă, sunt constituite din:

a)

bilanŃ, contul de profit şi pierdere, situaŃia fluxurilor de numerar, situaŃia

modificărilor capitalului propriu;

b)

bilanŃ, contul de profit şi pierdere, situaŃia fluxurilor de numerar, situaŃia

modificărilor capitalului propriu, note explicative la situaŃiile financiare

anuale;

c) bilanŃ, contul de profit şi pierdere, note explicative la situaŃiile financiare

anuale.

Modulul 4. Contabilitate financiară I

34

4. Elementele legate, în mod direct, de evaluarea poziŃiei financiare a întreprinderii sunt:

a) activele, datoriile, veniturile şi cheltuielile;

b) activele, datoriile, veniturile, cheltuielile şi capitalurile proprii;

c) activele, datoriile şi capitalurile proprii.

5. Elementele legate, în mod direct, de evaluarea performanŃei financiare a

întreprinderii sunt: a) activele, datoriile, cheltuielile şi veniturile;

b) activele, datoriile şi capitalurile proprii;

c) cheltuielile şi veniturile.

6. Care dintre următoarele afirmaŃii referitoare la evaluarea de la

închiderea exerciŃiului este falsă: a)

creanŃele în valută se evaluează şi raportează în situaŃiile financiare

utilizând cursul de schimb de la data încheierii exerciŃiului, comunicat de

BNR;

b) datoriile în valută se evaluează şi raportează în situaŃiile financiare

utilizând cursul de schimb de la data efectuării tranzacŃiei;

c) disponibilităŃile în valută se evaluează şi raportează în situaŃiile

financiare utilizând cursul de schimb de la data încheierii exerciŃiului,

comunicat de BNR.

7. Care dintre următoarele afirmaŃii referitoare la evaluarea de la

închiderea exerciŃiului este falsă: a) creanŃele în valută se evaluează şi raportează în situaŃiile financiare

utilizând cursul de schimb de la data încheierii exerciŃiului, comunicat de

BNR;

b) creanŃele în valută se evaluează şi raportează în situaŃiile financiare

utilizând cursul de schimb de la data efectuării tranzacŃiei;

c) disponibilităŃile în valută se evaluează şi raportează în situaŃiile

financiare utilizând cursul de schimb de la data încheierii exerciŃiului,

comunicat de BNR.

Modulul 4. Contabilitate financiară I

35

8. Care dintre următoarele afirmaŃii referitoare la evaluarea de la închiderea exerciŃiului este adevărată?

a) elementele nemonetare (imobilizări şi stocuri) achiziŃionate cu plată în

valută şi înregistrate la costul istoric se prezintă în situaŃiile financiare la

cursul de schimb de la data efectuării tranzacŃiei;

b) creanŃele în valută se evaluează şi raportează în situaŃiile financiare

utilizând cursul de schimb de la data efectuării tranzacŃiei;

c) disponibilităŃile în valută se evaluează şi raportează în situaŃiile

financiare utilizând cursul de schimb de la data efectuării tranzacŃiei.

9. Capitalul întreprinderii poate fi definit pe baza a două concepte majore, şi anume:

a) capitalul financiar şi capitalul fizic;

b) capitalul financiar şi capitalul intelectual;

c) capitalul fizic şi capitalul intelectual.

10. MenŃinerea capitalului financiar poate fi măsurată: a) fie în unităŃi monetare nominale, fie în unităŃi monetare constante;

b) fie în unităŃi monetare nominale, fie în unităŃi fizice;

c) fie în unităŃi monetare nominale, fie în unităŃi monetare constante, fie în

unităŃi fizice.

11. În conformitate cu conceptul de capital fizic: a) capitalul este măsurat în termeni de bani investiŃi sau putere de

cumpărare investită;

b) capitalul este sinonim cu capitalurile proprii ale întreprinderii;

c) capitalul reprezintă capacitatea de producŃie a întreprinderii.

12. O societate comercială prezintă următoarea situaŃie a capitalurilor proprii: capitalul social 80.000 lei, rezerve 20.000 lei, număr de acŃiuni 1.000 de buc. Se procedează la majorarea capitalului social prin emiterea a 400 de acŃiuni noi, valoarea de emisiune fiind egală cu valoarea contabilă a vechilor acŃiuni. Înregistrarea contabilă pentru operaŃiunea de subscriere a noilor acŃiuni este următoarea:

a) 456 = 1011 40.000 lei

b) 456 = % 40.000 lei

1011 32.000 lei

1041 8.000 lei

Modulul 4. Contabilitate financiară I

36

c) 456 = % 40.000 lei

1012 32.000 lei

1041 8.000 lei

13. O societate comercială prezintă următoarea situaŃie a capitalurilor

proprii: capitalul social 8.000 lei, rezerve 2.000 lei, număr de acŃiuni 2.000 de buc. Se procedează la majorarea capitalului social prin emiterea a 500 de acŃiuni noi, valoarea de emisiune fiind egală cu valoarea nominală. AcŃiunile pot fi subscrise de oricare acŃionar. Înregistrarea contabilă pentru operaŃiunea de subscriere a noilor acŃiuni, valoarea dreptului de subscriere (DS) şi valoarea contabilă a acŃiunilor după majorare (VCn) se prezintă astfel:

a) 456 = 1011 2.000 1 DS = 0,20 lei VCn = 4,80 lei;

b) 456 = 1011 2.500 1 DS = 0,80 lei VCn = 4,20 lei;

c) 456 = 1012 2.000 1 DS = 0,20 lei VCn = 4,80 lei.

14. O societate comercială prezintă următoarea situaŃie a capitalurilor

proprii: capitalul social 8.000 lei, rezerve 2.000 lei, număr de acŃiuni 2.000 de buc. Se procedează la majorarea capitalului social prin emiterea a 500 de acŃiuni noi, valoarea de emisiune fiind de 4,50 lei/acŃiune. Înregistrarea contabilă pentru operaŃiunea de subscriere a noilor acŃiuni, valoarea dreptului de subscriere (DS) şi valoarea contabilă a acŃiunilor după majorare (VCn) se prezintă astfel:

a) 456 = % 2.250 1 DS = 0,10 lei VCn = 4,90 lei

1011 2.000

1041 250

b) 456 = % 2.500 1 DS = 0,20 lei VCn = 4,80 lei

1011 2.000

1041 500

c) 456 = % 2.250 1 DS = 0,20 lei VCn = 4,80 lei

1012 2.000

1041 250

15. O societate comercială prezintă următoarea situaŃie a capitalurilor proprii: capitalul social 9.000 lei, rezerve 3.000 lei, număr de acŃiuni 500 de buc. Societatea hotărăşte majorarea capitalului social prin

Modulul 4. Contabilitate financiară I

37

încorporarea a 1.800 lei din rezerve, în care sens se emit 100 noi acŃiuni, cu valoarea nominală de 18 lei/acŃiune. StabiliŃi raportul acŃiuni vechi /acŃiuni noi, valoarea dreptului de atribuire (DA) şi valoarea contabilă a acŃiunilor după majorarea capitalului social (valoarea contabilă nouă, VCn).

a) acŃiuni vechi /acŃiuni noi = 5/1 1 DA = 4 lei VCn = 20 lei;

b) acŃiuni vechi /acŃiuni noi = 10/1 1 DA = 2 lei VCn = 20 lei;

c) acŃiuni vechi /acŃiuni noi = 5/1 1 DA = 2 lei VCn = 24 lei.

16. O societate comercială prezintă următoarea situaŃie a capitalurilor

proprii: capitalul social 50.000 lei, rezerve 5.000 lei, număr de acŃiuni 500 de buc. Se procedează la micşorarea capitalului social cu 10%. Modalitatea tehnică folosită în acest scop este reducerea numărului de acŃiuni prin răscumpărarea la valoarea nominală, direct de la acŃionari, şi anularea lor. Înregistrarea contabilă pentru operaŃiunea de micşorare a capitalului social se prezintă astfel:

a) 1012 = 456 5.000 lei şi 456 = 5121 5.000 lei;

b) 1012 = 456 5.500 lei şi 456 = 5121 5.500 lei;

c) 1011 = 456 5.500 lei şi 456 = 5121 5.500 lei.

17. OperaŃiunea de creştere a capitalului social prin convertirea

obligaŃiunilor în acŃiuni se reflectă în contabilitate prin formula contabilă:

a) 161 = % b) 161 = % c) 161 = %

1011 1012 1012

1044 1041 1044

18. Se transformă 700 obligaŃiuni în 800 acŃiuni, în condiŃiile în care

valoarea de rambursare a unei obligaŃiuni este de 5 lei, iar valoarea nominală a unei acŃiuni este de 4 lei. OperaŃiunea de creştere a capitalului social prin convertirea obligaŃiunilor în acŃiuni se reflectă în contabilitate prin formula contabilă:

a) 161 = % 4.000 lei b) 161 = % 3.500 lei c) 161 = % 3.500 lei

1012 3.200 lei 1012 3.200 lei 1012 3.200 lei

1044 800 lei 1041 300 lei 1044 300 lei

Modulul 4. Contabilitate financiară I

38

19. În scopul micşorării capitalului social, o societate comercială răscumpără 400 acŃiuni proprii, la preŃul de răscumpărare de 40 lei/acŃiune, acŃiuni pe care ulterior le anulează. Valoarea nominală a acŃiunilor este de 30 lei/acŃiune. PrecizaŃi care sunt sumele şi înregistrările contabile corecte privind anularea acŃiunilor:

a) % = 109 16.000 b) % = 109 16.000 c) 1012 = % 16.000

1012 12.000 1012 12.000 109 12.000

149 4.000 141 4.000 149 4.000

20. În scopul micşorării capitalului social, o societate comercială răscumpără 400 acŃiuni proprii, la preŃul de răscumpărare de 15 lei/acŃiune, acŃiuni pe care ulterior le anulează. Valoarea nominală a acŃiunilor este de 20 lei/acŃiune. PrecizaŃi care sunt sumele şi înregistrările contabile corecte privind anularea acŃiunilor:

a) % = 109 8.000 lei b) 1012 = % 8.000 lei c) 1012 = % 8.000 lei

1012 6.000 lei 109 6.000 lei 109 6.000 lei

141 2.000 lei 141 2.000 lei 149 2.000 lei

21. O societate comercială răscumpără 2.000 acŃiuni proprii, la preŃul de răscumpărare de 5 lei/acŃiune, acŃiuni pe care le revinde ulterior terŃilor la un preŃ de vânzare de 4 lei/acŃiune. PrecizaŃi înregistrarea contabilă corectă pentru revânzarea către terŃi a acŃiunilor proprii:

a) % = 109 10.000 lei b) % = 109 10.000 lei c) 461 = % 10.000 lei

461 8.000 lei 461 8.000 lei 109 8.000 lei

149 2.000 lei 141 2.000 lei 149 2.000 lei

22. O societate comercială răscumpără 200 acŃiuni proprii, la preŃul de răscumpărare de 25 lei/acŃiune, acŃiuni pe care le revinde ulterior terŃilor la un preŃ de vânzare de 30 lei/acŃiune. PrecizaŃi înregistrarea contabilă corectă pentru revânzarea către terŃi a acŃiunilor proprii:

a) 461= % 6.000 lei b) % = 109 6.000 lei c) 461 = % 6.000 lei

109 5.000 lei 461 5.000 lei 109 5.000 lei

149 1.000 lei 141 1.000 lei 141 1.000 lei

23. Ce reprezintă înregistrarea contabilă: 1012 = 117 ? a) majorarea capitalului social prin încorporarea profitului;

b) micşorarea capitalului social cu pierderile din exerciŃiul financiar

precedent;

c) micşorarea capitalului social prin rambursarea unei părŃi către acŃionari.

Modulul 4. Contabilitate financiară I

39

24. Ce reprezintă înregistrarea contabilă: 1012 = 456 7.000 lei? a) majorarea capitalului social prin încorporarea profitului în valoare de

7.000 lei;

b) micşorarea capitalului social prin rambursarea unei părŃi către acŃionari,

respectiv a valorii 7.000 lei;

c) reducerea capitalului social cu pierderile din exerciŃiul financiar

precedent în valoare de 7.000 lei.

25. Care formulă contabilă nu exprimă în mod corect constituirea rezervelor

întreprinderii: a) 117 = 106;

b) 1012 = 106;

c) 105 = 106.

26. Care formulă contabilă exprimă în mod corect constituirea rezervelor

statutare ale întreprinderii: a) 1063 = 105;

b) 1012 = 1063;

c) 1171 = 1063.

27. Constituirea rezervelor legale, în sumă de 2.000 lei, din profitul brut al

exerciŃiului N se înregistrează în contabilitate prin formula contabilă: a) 121 = 1061 2.000 lei;

b) 129 = 1061 2.000 lei;

c) 1171 = 1061 2.000 lei.

28. Societatea comercială reevaluează un teren în următoarele condiŃii:

valoare ajustă a terenului 18.000 lei, valoarea contabilă a terenului 20.000 lei, rezerva din reevaluare existentă în soldul creditor al contului 105 „Rezerve din reevaluare”, rezultată dintr-o reevaluare anterioară a terenului respectiv, este de 2.500 lei. OperaŃia de reevaluare se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 6813 = 291 2.000 lei;

b) 105 = 2111 2.000 lei;

c) 6813 = 2111 2.000 lei

Modulul 4. Contabilitate financiară I

40

29. O societate comercială a emis un împrumut obligatar în următoarele condiŃii: numărul obligaŃiunilor emise 1.000 buc., valoarea nominală a unei obligaŃiuni 500 lei/obligaŃiune, preŃul de emisiune 475 lei/obligaŃiune, durata împrumutului 5 ani. Ce formulă contabilă exprimă în mod corect subscrierea împrumutului:

a) 161 = % 500.000 b) % = 161 500.000 c) 461 = % 500.000

461 475.000 461 475.000 161 475.000

169 25.000 169 25.000 169 25.000

30. O societate comercială a emis un împrumut obligatar în următoarele

condiŃii: numărul obligaŃiunilor emise 1.000 buc., valoarea nominală a unei obligaŃiuni 50 lei/obligaŃiune, preŃul de emisiune 47,5 lei/obligaŃiune, durata împrumutului 10 ani, rata dobânzii 12%. Rambursarea împrumutului se face eşalonat sub forma anuităŃilor constante, valoarea anuităŃii fiind de 8.849 lei. Care formulă contabilă exprimă în mod corect plata anuităŃii în anul al doilea:

a) 161 = 5121 8.849 lei;

b) % = 5121 8.849 lei

161 5.658 lei

1681 3.191 lei;

c) % = 5121 8.849 lei

161 3.191 lei

1681 5.658 lei.

31. O societate comercială acordă garanŃie de un an tuturor produselor

finite pe care le vinde. Din datele perioadelor precedente rezultă că 2% din produsele vândute sunt returnate de cumpărători pentru a fi reparate, iar cheltuielile medii cu reparaŃiile pentru o unitate de produs sunt de 400 lei. În exerciŃiul N societatea a vândut 7.500 buc. produse, iar în exerciŃiul N-1 societatea a vândut 5.000 buc. produse. La sfârşitul exerciŃiului N, este estimat provizionul necesar şi se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 6812 = 1512 60.000 lei;

b) 1512= 7812 60.000 lei;

c) 6812 = 1512 40.000 lei.

Modulul 4. Contabilitate financiară I

41

32. Societatea a constituit la sfârşitul perioadei precedente (exerciŃiul N-1) un provizion pentru garanŃii acordate clienŃilor, în sumă de 2.500 lei. În perioada curentă (exerciŃiul N) societatea efectuează reparaŃii la produsele care se află în perioada de garanŃie, în valoare de 2.550 lei, reparaŃiile constând în înlocuirea unor componente (piese de schimb). Înregistrările care intervin în perioada curentă (exerciŃiul N) sunt:

a) 6024 = 3024 2.550 şi 1512 = 7812 2.500 ;

b) 611 = 3024 2.550 şi 6812 = 1512 50 ;

c) 6024 = 3024 2.550 şi 1512 = 7812 2.550 .

33. Un program informatic creat în cadrul întreprinderii se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 208 = 721;

b) 208 = 722;

c) 208 = 404.

34. Prin formula contabilă 231 = 722 se înregistrează în contabilitate: a) recepŃia mijloacelor fixe rezultate din producŃie proprie;

b) recepŃia lucrărilor de investiŃii care nu sunt terminate la sfârşitul

exerciŃiului;

c) recepŃia lucrărilor de investiŃii facturate de către antreprenor.

35. Prin formula contabilă 212 = 722 se înregistrează în contabilitate: a) recepŃia lucrărilor de investiŃii care nu sunt terminate la sfârşitul

exerciŃiului;

b) recepŃia clădirilor facturate de către antreprenor;

c) recepŃia clădirilor rezultate din producŃie proprie.

36. Prin formula contabilă 2131 = 404 se înregistrează în contabilitate: a) recepŃia echipamentelor tehnologice primite cu titlu gratuit, prin donaŃie;

b) recepŃia echipamentelor tehnologice facturate de către antreprenor;

c) recepŃia echipamentelor tehnologice rezultate din producŃie proprie.

37. Formula contabilă 2812 = 212 se întocmeşte în situaŃia în care: a) se înregistrează amortizarea construcŃiilor;

b) se înregistrează scoaterea din evidenŃă a construcŃiilor amortizate parŃial;

c) se înregistrează scoaterea din evidenŃă a construcŃiilor amortizate

integral.

Modulul 4. Contabilitate financiară I

42

38. O societate comercială deŃine o construcŃie cu următoarele caracteristici: valoarea de intrare 60.000 lei, durata de utilizare 40 ani, regim de amortizare liniar. Amortizarea lunară, calculată în regim linear, se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 6811 = 2812 1.500 lei;

b) 6813 = 2812 1.500 lei;

c) 6811 = 2812 125 lei.

39. Pe data de 01.01.N se achiziŃionează un utilaj pentru care se cunosc următoarele date: cost de achiziŃie 40.000 lei, durata de utilizare 10 ani, amortizare lineară. Utilajul este vândut pe 31.12.N+1 la un preŃ de vânzare de 35.000 lei. Scoaterea din evidenŃă a utilajului cu ocazia vânzării, la 31.12.N+1, se înregistrează astfel:

a) % = 2131 35.000 b) % = 2131 35.000 c) % = 2131 40.000

2813 8.000 2813 8.000 2813 8.000

6583 27.000 6811 27.000 6583 32.000

40. Pe data de 01.01.N se achiziŃionează un utilaj pentru care se cunosc următoarele date: cost de achiziŃie 40.000 lei, durata de utilizare 10 ani, amortizare lineară. Utilajul este vândut pe 31.12.N+1 la un preŃ de vânzare de 35.000 lei. Se facturează şi TVA 24%. Factura de vânzare, la 31.12.N+1, se înregistrează astfel:

a) 461 = % 43.400 b) 461 = % 49.600 c) 4111 = % 43.400

7583 35.000 7583 40.000 7583 35.000

4427 8.400 4427 9.600 4427 8.400

41. Cu referire la imobilizările corporale, înregistrarea 6813 = 291 se realizează în situaŃia în care:

a) valoarea de utilitate (actuală) este superioară valorii contabile;

b) valoarea de utilitate (actuală) este inferioară valorii contabile;

c) valoarea contabilă este inferioară valorii de utilitate (actuală).

42. Cu referire la imobilizările corporale, formula contabilă 291 = 7813 se întocmeşte în situaŃia în care:

a) se înregistrează constituirea unei ajustări pentru depreciere;

b) se înregistrează anularea unei ajustări pentru depreciere anterior

constituită;

c) se înregistrează o ajustare suplimentară pentru depreciere.

Modulul 4. Contabilitate financiară I

43

43. Formula contabilă 6811 = 2808 se întocmeşte în situaŃia în care: a) se înregistrează amortizarea altor imobilizări necorporale;

b) se înregistrează constituirea unei ajustări pentru deprecierea altor

imobilizări necorporale;

c) se înregistrează scoaterea din evidenŃă a imobilizărilor necorporale

amortizate integral.

44. Prin formula contabilă 205 = 167 se înregistrează în contabilitate:

a) valoarea brevetelor primite ca aport la capitalul social;

b) valoarea brevetelor primite cu titlu gratuit;

c) valoarea concesiunilor primite.

45. O societate comercială cumpără acŃiuni emise de o filială în valoare

totală de 20.000 lei, achitând pe loc suma de 14.000 lei. DiferenŃa de 6.000 lei ce urmează a se plăti ulterior se înregistrează în contabilitate prin formula contabilă:

a) 261 = 5121 6.000 lei;

b) 261 = 269 6.000 lei;

c) 5121 = 269 6.000 lei.

46. O societate comercială cumpără acŃiuni emise de o filială în valoare

totală de 20.000 lei, achitând pe loc suma de 14.000 lei. Plata ulterioară a diferenŃei de 6.000 lei se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 261 = 5121 6.000 lei;

b) 269 = 5121 6.000 lei;

c) 5121 = 269 6.000 lei.

47. O societate comercială vinde o parte din titlurile deŃinute ca investiŃii

financiare pe termen lung (titluri reprezentând acŃiuni emise de o filială). PreŃul încasat din vânzarea titlurilor este de 10.000 lei, iar valoarea contabilă a acestora este de 12.000 lei. Scoaterea din gestiune a titlurilor vândute se înregistrează în contabilitate prin formula contabilă:

a) 6641 = 261 12.000 lei;

b) 5121 = 7641 10.000 lei;

c) 6641 = 261 10.000 lei.

Modulul 4. Contabilitate financiară I

44

48. O societate comercială vinde o parte din titlurile deŃinute ca investiŃii financiare pe termen lung (titluri reprezentând acŃiuni emise de o filială). PreŃul încasat din vânzarea titlurilor este de 10.000 lei, iar valoarea contabilă a acestora este de 12.000 lei. Vânzarea titlurilor se înregistrează în contabilitate prin formula contabilă:

a) 5121 = 7641 12.000 lei;

b) 5121 = 7641 10.000 lei;

c) 6641 = 261 10.000 lei.

49. O societate comercială vinde o parte din titlurile deŃinute ca investiŃii

financiare pe termen lung (titluri reprezentând acŃiuni emise de o filială). PreŃul încasat din vânzarea titlurilor este de 12.000 lei, iar valoarea contabilă a acestora este de 10.000 lei. Vânzarea titlurilor se înregistrează în contabilitate prin formula contabilă:

a) 5121 = 7641 12.000 lei;

b) 5121 = % 12.000 lei

261 10.000 lei

7641 2.000 lei;

c) 5121 = 261 12.000 lei.

50. O societate comercială cu amănuntul Ńine evidenŃa mărfurilor la preŃul

de vânzare inclusiv TVA şi practică la achiziŃie un adaos comercial de 20%. În cursul lunii societatea achiziŃionează mărfuri în valoare, la preŃ de cumpărare, de 20.000 lei, furnizorul facturând şi TVA 24 %. Înregistrarea în contabilitate a mărfurilor achiziŃionate se prezintă astfel:

a) % = 401 24.800 b) % = 401 29.760 c) % = 401 24.800

371 20.000 371 20.000 371 20.000

4426 4.800 378 4.000 4426 4.800

4428 5.760

371 = % 4.960 4426 = 401 4.800 371 = % 9.760

378 4.000 378 4.000

4428 960 4428 5.760

51. Societatea X, care desfăşoară activitate de comerŃ cu amănuntul, vinde

mărfuri în valoare de 31.000 lei, preŃ de vânzare cu amănuntul inclusiv tva (24%), conform bonurilor de casă. Societatea practică la achiziŃie un

Modulul 4. Contabilitate financiară I

45

adaos comercial de 25%. CalculaŃi costul de achiziŃie al mărfurilor vândute şi adaosul comercial aferent acestora.

a) cost de achiziŃie = 20.000 lei, adaos comercial = 5.000 lei;

b) cost de achiziŃie = 18.750 lei, adaos comercial = 6.250 lei;

c) cost de achiziŃie = 17.670 lei, adaos comercial = 5.890 lei.

52. Societatea X, care desfăşoară activitate de comerŃ cu amănuntul, vinde

mărfuri în valoare de 31.000 lei, preŃ de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA (24%), conform bonurilor de casă. Adaosul comercial practicat de societate este de 25%, cotă aplicată la preŃul de cumpărare. Descărcarea gestiunii cu valoarea mărfurilor vândute se înregistrează în contabilitate prin formula contabilă:

a) % = 371 31.000 b) % = 371 31.000 c) % = 371 31.000

607 20.000 607 17.670 607 18.848

378 5.000 378 5.890 378 4.712

4428 6.000 4428 7.440 4428 7.440

53. O societate comercială fabrică produse finite în următoarele condiŃii:

cost prestabilit 20.000 lei; cost efectiv determinat la sfârşitul lunii 20.500 lei; metoda de contabilitate utilizată – inventarul permanent. Care dintre variantele de mai jos indică în mod corect natura diferenŃei de preŃ şi înregistrarea contabilă a acesteia:

a) diferenŃă în plus (nefavorabilă), 711 = 348 500 lei;

b) diferenŃă în plus (nefavorabilă), 348 = 711 500 lei;

c) diferenŃă în minus (favorabilă), 711 = 348 500 lei.

54. O societate comercială fabrică produse finite în următoarele condiŃii:

cost prestabilit 25.000 lei; cost efectiv determinat la sfârşitul lunii 24.800 lei; metoda de contabilitate utilizată – inventarul permanent. Care dintre variantele de mai jos indică în mod corect natura diferenŃei de preŃ şi înregistrarea contabilă a acesteia:

a) diferenŃă în plus (nefavorabilă), 348 = 711 200 lei;

b) diferenŃă în minus (favorabilă), 711 = 348 200 lei;

c) diferenŃă în minus (favorabilă), 348 = 711 200 lei.

55. O societate comercială fabrică produse finite în următoarele condiŃii:

cost prestabilit 20.000 lei; cost efectiv determinat la sfârşitul lunii 20.500

Modulul 4. Contabilitate financiară I

46

lei; metoda de contabilitate utilizată – inventarul permanent. ObŃinerea de produse finite presupune înregistrarea:

a) 345 = 711 20.500 lei şi 711 = 348 500 lei;

b) 345 = 711 20.000 lei şi 711 = 348 500 lei;

c) 345 = 711 20.000 lei şi 348 = 711 500 lei.

56. Stocurile de materii prime pot fi evaluate la ieşirea din gestiune folosind una dintre următoarele metode:

a) metoda identificării specifice, metoda epuizării loturilor, metoda costului

mediu ponderat;

b) metoda identificării specifice, metoda epuizării loturilor, metoda costului

de producŃie;

c) metoda identificării specifice, metoda costului de producŃie, metoda

costului mediu ponderat.

57. În conformitate cu reglementările contabile româneşti, contabilitatea stocurilor se poate organiza după două metode, şi anume:

a) „inventarul scriptic” şi „inventarul faptic”;

b) „inventarul permanent” şi „inventarul intermitent”;

c) „inventarul permanent” şi „inventarul faptic”.

58. Care este înregistrarea contabilă corectă privind achiziŃia de materii prime de la furnizor, conform unei facturi care cuprinde: preŃul de cumpărare al materiilor prime 10.000 lei, cheltuieli de transport 200 lei, TVA 24%? Metoda de contabilitate utilizată: „inventarul permanent”.

a)

% = 401 12.648 ; b) % = 401 12.648 ; c) % = 401 12.648

301 10.200 601 10.200 301 10.000

4426 2.448 4426 2.448 624 200

4426 2.448

59. Care este înregistrarea contabilă corectă privind achiziŃia de materii prime de la furnizor, conform unei facturi care cuprinde: preŃul de cumpărare al materiilor prime 10.000 lei, cheltuieli de transport 200 lei, TVA 24%? Metoda de contabilitate utilizată: „inventarul intermitent”.

a) % = 401 12.648 ; b) % = 401 12.648 ; c) % = 401 12.648

301 10.200 601 10.200 301 10.000

4426 2.448 4426 2.448 624 200

4426 2.448

Modulul 4. Contabilitate financiară I

47

60. Plusurile de inventar la materii prime se înregistrează în contabilitate prin formula contabilă:

a) 301 = 758;

b) 301 = 601;

c) 301 = 401.

61. Se cunosc următoarele date referitoare la materia primă X: stoc iniŃial

300 kg a 10 lei/kg; intrări pe data de 8.01.N 200 kg a 11 lei/kg şi pe data de 22.01.N 100 kg a 12 lei/kg; ieşiri pe data de 10.01.N 350 kg şi pe 27.01.N 200 kg. Care este valoarea stocului final potrivit metodei FIFO?

a) 500 lei;

b) 600 lei;

c) 550 lei.

62. Se cunosc următoarele date referitoare la materia primă X: stoc iniŃial

300 kg a 10 lei/kg; intrări pe data de 8.01.N 200 kg a 11 lei/kg şi pe data de 22.01.N 100 kg a 12 lei/kg; ieşiri pe data de 10.01.N 350 kg şi pe 27.01.N 200 kg. Care este valoarea stocului final potrivit metodei LIFO?

a) 500 lei;

b) 600 lei;

c) 550 lei.

63. Se cunosc următoarele date referitoare la materia primă X: stoc iniŃial

300 kg a 10 lei/kg; intrări pe data de 8.01.N 200 kg a 11 lei/kg şi pe data de 22.01.N 100 kg a 12 lei/kg; ieşiri pe data de 10.01.N 350 kg şi pe 27.01.N 200 kg. Care este valoarea ieşirilor de materii prime potrivit metodei FIFO?

a) 5.500 lei;

b) 5.800 lei;

c) 5.900 lei.

64. Se cunosc următoarele date referitoare la materia primă X: stoc iniŃial

300 kg a 10 lei/kg; intrări pe data de 8.01.N 200 kg a 11 lei/kg şi pe data de 22.01.N 100 kg a 12 lei/kg; ieşiri pe data de 10.01.N 350 kg şi pe 27.01.N 200 kg. Care este valoarea ieşirilor de materii prime potrivit metodei LIFO?

Modulul 4. Contabilitate financiară I

48

a) 6.600 lei;

b) 5.800 lei;

c) 5.900 lei.

65. La sfârşitul exerciŃiului, dispuneŃi de următoarele informaŃii privind piesele de schimb: soldul scriptic 1.850 lei, soldul faptic 1.700 lei. PrecizaŃi înregistrarea contabilă care reflectă regularizarea diferenŃei la inventar:

a) 3024 = 6024 150 lei;

b) 3024 = 6024 1.700 lei;

c) 6024 = 3024 150 lei.

66. La sfârşitul exerciŃiului, dispuneŃi de următoarele informaŃii privind piesele de schimb: soldul scriptic 1.700 lei, soldul faptic 1.850 lei. PrecizaŃi înregistrarea care reflectă regularizarea diferenŃei la inventar:

a) 3024 = 6024 150 lei;

b) 3024 = 6024 1.850 lei;

c) 6024 = 3024 150 lei.

67. O societate comercială a achiziŃionat de la un furnizor, conform facturii, echipament de lucru în valoare de 2.000 lei. Furnizorul a facturat şi TVA 24%. Distribuirea echipamentului de lucru către salariaŃi se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 603 = 303 2.000 lei;

b) 4282 = 303 2.000 lei şi 4282 = 4427 480 lei;

c) % = 303 2.000 lei şi 4282 = 4427 240 lei.

603 1.000 lei

4282 1.000 lei.

68. O societate comercială a achiziŃionat de la un furnizor, conform facturii, echipament de protecŃie în valoare de 2.000 lei. Furnizorul a facturat şi TVA 24%. Distribuirea echipamentului de protecŃie către salariaŃi se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 603 = 303 2.000 lei;

b) 4282 = 303 2.000 lei şi 4282 = 4427 480 lei;

c) % = 303 2.000 lei şi 4282 = 4427 240 lei.

603 1.000 lei

4282 1.000 lei

Modulul 4. Contabilitate financiară I

49

69. Prin formula contabilă 351 = 301 se înregistrează: a) materiile prime trimise spre prelucrare la terŃi;

b) materiile prime în curs de aprovizionare;

c) primirea materiilor prime de la terŃi, unde fost trimise spre prelucrare.

70. Prin formula contabilă 301 = 351 se înregistrează:

a) materiile prime trimise la terŃi spre prelucrare;

b) materiile prime trimise la terŃi pentru depozitare temporară;

c) materiile prime primite de la terŃi, unde fost trimise spre depozitare

temporară.

Bibliografie recomandată:

Deju, M., Botez, D., Danu, M. C., Muntean, M., Adam, R., Dragomirescu,

S. E., Mircea, M. C., Păcurari, D., Rotilă, A., Solomon, D. C., łuŃueanu, I.,

Bucur, I. A. (2013), Teste grilă pentru examenul de licenŃă – programul de

studii CIG: sesiunea 2013, Editura Alma Mater, Bacău;

PătruŃ, V., Rotilă, A. (2010), Contabilitate şi diagnostic financiar –

fundamente teoretice şi aplicaŃii practice, EdiŃia a II-a revizuită şi

actualizată, Editura Sedcom Libris, Iaşi;

Ristea, M., Dumitru, C., Ioanaş, C., Irimescu, A. (2009), Contabilitatea

societăŃilor comerciale, Vol. I şi Vol. II, Editura Universitară, Bucureşti;

CECCAR (2010), Ghid practic de aplicare a Reglementărilor contabile

conforme cu directivele europene aprobate prin OMFP nr. 3055/2009,

Editura CECCAR, Bucureşti;

CECCAR (2010), Întrebări şi studii de caz privind accesul la stagiu pentru

obŃinerea calităŃii de expert contabil şi contabil autorizat (cadrul general),

ediŃia a III-a, revizuită, Editura CECCAR, Bucureşti;

Pântea, I.P., Bodea, Gh. (2008), Contabilitatea financiară românească

conformă cu Directivele europene, EdiŃia a II-a, Editura Intelcredo, Deva;

***, Legea ContabilităŃii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr.

454 din 18 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare;

Modulul 4. Contabilitate financiară I

50

***, Ordinul Ministerului FinanŃelor Publice nr. 3055/2009 pentru

aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene,

publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis din 10 noiembrie 2009, cu

modificările şi completările ulterioare;

***, Ordinul Ministerului FinanŃelor Publice nr. 2861/2009 pentru

aprobarea normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii

elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, publicat

în Monitorul Oficial al României nr. 704 din 20 octombrie 2009.

51

Modulul 5

DREPTUL AFACERILOR

1. CorporaŃia cuprinde:

a)

b)

c)

meseriaşii din aceeaşi ramură;

meseriaşii din aceeaşi Ńară;

micii meseriaşi.

2. Uzurile comerciale sunt alcătuite din:

a)

b)

c)

soluŃiile pronunŃate de instanŃe;

reguli rezultând din relaŃiile comerciale dintre state stabilite prin tratate;

reguli rezultând din practica comercială folosite vreme îndelungată şi

percepute ca obligatorii.

3. Faptele de comerŃ subiective dobândesc caracter comercial:

a)

b)

c)

în temeiul legii;

datorită săvârşirii de către o persoană care este comerciant;

comerciantul nu are niciun aport în definirea lor.

4. Comercializarea de către producătorul agricol a produselor pământului

cultivat de el reprezintă: a)

b)

c)

act obiectiv de comerŃ;

act subiectiv de comerŃ;

act civil.

5. Dovada calităŃii de comerciant la societăŃile comerciale se face prin prin:

a)

b)

c)

autorizaŃia de exercitare a comerŃului;

înregistrarea fiscală a societăŃii;

înmatricularea la Registrul ComerŃului.

Modulul 5. Dreptul afacerilor

52

6. Pentru a avea efectul încetării calităŃii de comerciant la persoanele fizice este necesar ca:

a)

b)

c)

încetarea săvârşirii actelor de comerŃ să fie efectivă.

să rezulte din fapte intenŃia de a renunŃa la calitatea de comerciant;

interpretarea este diferită de la caz la caz.

7. Auxiliarii dependenŃi ai comercianŃilor: a)

b)

c)

sunt în raporturi de muncă cu comercianŃii şi sunt remuneraŃi de aceştia;

depind de calificarea comerciantului ca plătitor de T.V.A.;

nu sunt în raporturi de muncă cu comercianŃii dar sunt remuneraŃi de

aceştia.

8. NoŃiunea de fond de comerŃ este sinonimă cu: a)

b)

c)

noŃiunea de patrimoniu

noŃiunea de întreprindere

cele 3 noŃiuni sunt distincte.

9. Normele metodologice ale Registrului Comerțului sunt emise de:

a)

b)

c)

Ministerul Finanțelor;

Ministerul Justiției;

Ministerul Administrației Publice.

10. În cazul pluralităŃii de debitori: a)

b)

c)

obligaŃia este divizibilă;

obligaŃia este solidară dacă aşa prevede contractul;

solidaritatea este prezumată de legiuitor.

11. Termenul de denunțare unilaterală a contractelor încheiate la distanță

este: a)

b)

c)

10 zile;

30 zile;

60 zile.

12. Cambia se poate transmite: a)

b)

c)

prin aval;

prin gir şi cesiune de creanŃă;

nu se poate transmite.

Modulul 5. Dreptul afacerilor

53

13. În contractul de leasing, finanŃatorul are obligaŃia asigurării bunului pentru că el:

a)

b)

c)

foloseşte bunul;

este proprietarul bunului;

este furnizorul bunului.

14. După modul de circulaŃie, titlurile de credit sunt:

a)

b)

c)

la ordin şi la purtător;

financiare;

titluri care încorporează titluri complexe.

15. Mandatul comercial:

a)

b)

c)

are ca obiect afaceri comerciale;

nu este un act cu titlu oneros;

poate fi revocat în mod unilateral.

16. Vânzarea unui bun imobiliar se poate face:

a)

b)

c)

printr-un înscris sub semnătură privată şi cel puŃin doi martori;

numai printr-un act autentic;

printr-un înscris sub semnătură privată fără martori.

17. Termenul general de prescripŃie este:

a)

b)

c)

6 luni;

3 ani;

30 ani.

18. Cumpărătorul este obligat:

a)

b)

c)

să plătească preŃul;

să suporte cheltuielile de ridicare;

să dea garanŃii contra evicŃiunii.

19. Franciza este:

a)

b)

c)

procent din suma asigurată cu care se reduce suma acordată în caz de

daună;

dreptul de a exploata un produs, o afacere sau un serviciu;

dreptul de a analiza un anume procedeu.

Modulul 5. Dreptul afacerilor

54

20. Bursele se împart în: a)

b)

c)

bursele de mărfuri şi servicii;

bursele de valori, burse de mărfuri (comerŃ);

burse de devize.

21. În cazul cecului răspunzător pentru plată este:

a)

b)

c)

trasul;

trăgătorul;

terŃa persoană căreia îi este adresat cecul.

22. Dreptul asupra unei mărci este de natură:

a)

b)

c)

civilă;

patrimonială;

comercială.

23. Pentru primirea sau eliberarea din depozit a bunurilor fără documente:

a)

b)

c)

se aplică sancțiuni civile;

se aplică sancțiuni contravenționale;

se aplică sancțiuni penale.

24. Cunoașterea momentului încheierii contractului este importantă:

a)

b)

c)

pentru a ști debitorul când îndeplinește obligația;

pentru a ști creditorul când îndeplinește obligația;

în funcție de acest moment se produc efectele contractului.

25. Prin contract oneros se înțelege:

a)

b)

c)

ambele părŃi urmăresc interese;

ambele părŃi au obligaŃii;

ambele părți și-au exprimat voința.

26. Uzurile, fac parte din categoria:

a)

b)

c)

izvoarelor normative;

izvoarelor interpretative;

izvoarelor externe.

Modulul 5. Dreptul afacerilor

55

27. Reglementarea de bază a activității comerciale o constituie: a)

b)

c)

Codul comercial;

Codul civil;

Codul penal.

28. Brevetele de invenŃie, fac parte din: a)

b)

c)

bunuri corporale ale Fondului de comerț;

bunuri necorporale ale Fondului de comerț;

bunuri mobile.

29. Trăgătorul este: a)

b)

c)

persoana căreia i se adresează dispoziția de a plăti o sumă de bani;

persoana căreia urmează să i se facă plata;

persoana care emite titlul, dând ordin trasului de a plăti beneficiarului la

scadență sau la ordin, o sumă de bani.

30. Vânzarea unui bun imobil (teren) se poate face: a)

b)

c)

conform principiului consensualismului printr-un înscris sub semnătură

privată, dacă este semnat de către părți și de cel puțin doi martori;

numai printr-un act autentic;

conform principiului consensualismului, printr-un înscris sub semnătură

privată, dacă este semnat de către părți, fără a fi necesară semnătura

martorilor.

31. Controlul legalității operațiunilor efectuate de către registrul comerțului se realizează prin:

a)

b)

c)

directorul Registrului comerțului;

judecătorul delegat;

consilierul juridic de la Registrul comerțului.

32. Bursele de mărfuri: a)

b)

c)

se înființează ca societăți cu răspundere limitată;

sunt organisme cu drept de autoreglare;

nu au dreptul să reglementeze propriile activități în legătură cu piețele

pe care le administrează.

Modulul 5. Dreptul afacerilor

56

33. Contracte de finanțare sunt: a)

b)

c)

contractul de know-how;

contractul de leasing, factoring;

contractul de cont curent.

Bibliografie recomandată:

Angheni, S., Volonciu, M., Stoica, C. (2005), Drept comercial român,

Editura Universitară, Bucureşti;

Cărpenaru, S. (2002), Drept comercial român, EdiŃia a IV-a, Editura All

Beck, Bucureşti;

Cârcei, E. (2000), Drept comercial român, Editura All Beck, Bucureşti;

Deju, M., Botez, D., Danu, M. C., Muntean, M., Adam, R., Dragomirescu,

S. E., Mircea, M. C., Păcurari, D., Rotilă, A., Solomon, D. C., łuŃueanu, I.,

Bucur, I. A. (2013), Teste grilă pentru examenul de licenŃă – programul de

studii CIG: sesiunea 2013, Editura Alma Mater, Bacău;

Mihăilă, Șt., Dumitrescu, A. D., (2013), Drept comercial român, Editura

C. H. Beck, București;

łuŃuianu, I. (2008), Dreptul afacerilor, Editura EduSoft, Bacău.

57

Modulul 6

CONTABILITATE FINANCIARĂ II

1. În luna decembrie a exerciŃiului N se vând mărfuri clienŃilor pentru care

nu s-a întocmit factura până la închiderea exerciŃiului financiar, valoarea la preŃ de vânzare fiind de 3.000 lei iar TVA aferentă 24%. În luna ianuarie a exerciŃiului N+1 se întocmeşte factura, care cuprinde: valoarea la preŃ de vânzare 4.000 lei, TVA 24%. Ce înregistrare se efectuează la emiterea facturii?

a) 4428 = 4427 960 b) 4428 = 418 960 c) 4428 = 4427 720

4111 = % 4.720 4111 = % 4.960 4111 = 418 3.720

418 3.720 418 3.000 4111 = % 1.240

701 1.000 701 1.000 701 1.000

4427 960 4427 240

2. Societatea comercială înregistrează consumul de energie electrică în

valoare de 10.000 lei, pentru care nu s-a primit factura de la furnizor. Ulterior se primeşte factura, din care rezultă: valoarea consumului de energie electrică 11.000 lei, tva 24%. Ce înregistrare se efectuează la primirea facturii:

a) 4426 = 4428 2.640 b) 408 = 4428 2.640 c) 4426 = 4428 2.400

% = 401 13.400 % = 401 13.640 % = 401 13.640

408 12.400 408 10.000 408 12.400

605 1.000 605 1.000 605 1.000

4426 2.640 4426 240

3. Reducerile de natură comercială care se pot acorda clientului de către

furnizor în derularea relaŃiilor comerciale îmbracă următoarele forme: a) rabaturi, remize, risturne;

b) rabaturi, sconturi, risturne;

c) rabaturi, remize, sconturi.

Modulul 6. Contabilitate financiară II

58

4. Reducerile comerciale acordate clientului de către furnizor prin factură ulterioară, se înregistrează în contabilitatea clientului, în contul:

a) 709;

b) 767;

c) 609.

5. Societatea X, furnizor, emite la sfârşitul lunii factura pentru reducerea comercială acordată unui client, în sumă de 1.000 lei, şi TVA aferentă 24%. Reducerea este acordată pentru a recompensa fidelitatea clientului faŃă de produsele furnizorului. Înregistrarea facturii în contabilitatea furnizorului se prezintă astfel:

a) % = 4111 1.240 b) % = 4111 1.240 c) % = 4111 1.240

709 1.000 609 1.000 709 1.000

4427 240 4426 240 4426 240

6. Scontul de decontare acordat de către furnizor clientului pentru decontarea creanŃei înainte de termenul stabilit se înregistrează în contabilitatea furnizorului în contul:

a) 709;

b) 767;

c) 667.

7. În situaŃia în care clientul acordă furnizorului său avansuri băneşti: a) clientul îşi creează faŃă de furnizor datorii;

b) furnizorul îşi creează faŃă de client creanŃe;

c) clientul îşi creează faŃă de furnizor creanŃe.

8. Sumele datorate unităŃii de către angajaŃi şi reŃinute din drepturile salariale ale acestora se înregistrează astfel:

a) 421 = 426;

b) 421 = 427;

c) 421 = 4282.

9. Sumele datorate terŃilor de către angajaŃi şi reŃinute din drepturile salariale ale acestora se înregistrează astfel:

a) 421 = 427;

b) 421 = 426;

c) 421 = 4282.

Modulul 6. Contabilitate financiară II

59

10. În structura contabilă „decontări privind asigurările şi protecŃia socială” se includ următoarele elemente:

a) contribuŃia unităŃii la asigurările sociale; contribuŃia unităŃii la fondul de

şomaj; taxa de timbru social asupra jocurilor de noroc;

b) contribuŃia unităŃii la asigurările sociale; contribuŃia unităŃii la fondul de

şomaj; contribuŃia angajaŃilor pentru asigurările sociale de sănătate;

c) contribuŃia unităŃii la asigurările sociale; contribuŃia angajaŃilor pentru

asigurările sociale de sănătate; taxa asupra mijloacelor de transport.

11. În structura contabilă „decontări cu bugetul statului” se includ următoarele elemente:

a) impozitul pe profit; taxa pe valoare adăugată; contribuŃia unităŃii la

asigurările sociale;

b) impozitul pe profit; taxa pe valoare adăugată; contribuŃia unităŃii la

fondul de şomaj;

c) impozitul pe profit; taxa pe valoare adăugată; impozitul pe venitul

microîntreprinderilor.

12. În structura contabilă „alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” se includ următoarele elemente:

a) accizele; taxa pe valoare adăugată; impozitul pe dividende;

b) impozitul profit; taxa de timbru social asupra jocurilor de noroc;

impozitul pe teren;

c) accizele; impozitul pe clădiri; taxa asupra mijloacelor de transport.

13. Se cunosc următoarele date: TVA deductibilă (rulajul debitor al contului 4426) - 24.000 lei; TVA colectată (rulajul creditor al contului 4427) - 26.400 lei; Pro-rata TVA - 90%. Din operaŃia de regularizare a TVA la sfârşitul perioadei rezultă:

a) TVA de plată, în valoare 2.400 lei;

b) TVA de plată, în valoare de 4.800 lei;

c) TVA de recuperat, în valoare de 2.400 lei.

14. Vânzările de bunuri şi prestările de servicii către o filială se înregistrează în contabilitatea societăŃii mamă în debitul contului:

a) 4111;

b) 4511;

c) 4531.

Modulul 6. Contabilitate financiară II

60

15. Un împrumut acordat societăŃii comerciale de către unul din acŃionarii acesteia, în sumă de 2.000 lei, se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 5121 = 4511 2.000 lei;

b) 5121 = 4551 2.000 lei;

c) 5121 = 456 2.000 lei.

16. Societatea distribuie dividendele cuvenite acŃionarilor în sumă de 4.000

lei pentru care calculează şi reŃine şi impozitul aferent de 640 lei. AcŃionarii lasă temporar suma la dispoziŃia societăŃii. Reflectarea în contabilitate a sumei lăsată la dispoziŃia societăŃii se prezintă astfel:

a) 4551 = 457 4.000 lei;

b) 457 = 4551 4.000 lei;

c) 457 = 4551 3.360 lei.

17. Suma de 1.000 lei apărută în mod eronat în extrasul de cont al unei

societăŃi comerciale (sumă încasată şi necuvenită) se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 5121 = 473 1.000 lei;

b) 5121 = 461 1.000 lei;

c) 5121 = 462 1.000 lei.

18. Prin formula contabilă % = 4426

4427 4424 se înregistrează regularizarea TVA, atunci când:

a) TVA aferentă vânzărilor > TVA aferentă cumpărărilor;

b) TVA aferente vânzărilor < TVA aferentă cumpărărilor;

c) TVA aferentă vânzărilor fără factură < TVA aferentă cumpărărilor fără

factură.

19. Prin formula contabilă 4427 = %

4426 4423 se înregistrează regularizarea TVA, atunci când:

a) TVA aferentă cumpărărilor > TVA aferentă vânzărilor;

b) TVA aferentă vânzărilor > TVA aferentă cumpărărilor;

c) TVA aferentă cumpărărilor fără factură < TVA aferentă vânzărilor fără

factură.

Modulul 6. Contabilitate financiară II

61

20. Pentru a evidenŃia subvenŃiile pentru investiŃii ce urmează a fi primite de la bugetul statului se debitează contul:

a) 4751;

b) 4451;

c) 4758.

21. Care dintre următoarele afirmaŃii este adevărată?

Debitorii diverşi cuprind creanŃele curente reprezentând: a) pagube materiale imputate persoanelor vinovate, angajaŃi ai

întreprinderii;

b) pagube materiale imputate persoanelor vinovate din afara întreprinderii;

c) produse finite cedate (vândute).

22. Care dintre următoarele afirmaŃii este falsă?

Debitorii diverşi cuprind creanŃele curente reprezentând: a) pagube materiale imputate persoanelor vinovate din afara întreprinderii;

b) imobilizări corporale cedate (vândute);

c) produse finite cedate (vândute).

23. Care dintre următoarele afirmaŃii este falsă?

Structura contabilă creditori diverşi cuprinde: a) datoriile faŃă de terŃi reprezentând sume încasate şi necuvenite;

b) datoriile faŃă de terŃi pe bază de titluri executorii;

c) datoriile faŃă de terŃi reprezentând contravaloarea imobilizărilor

corporale achiziŃionate.

24. În situaŃia în care un debitor care a fost scos din evidenŃă devine solvabil,

reactivarea creanŃei respective se înregistrează în contabilitate prin formula contabilă:

a) 654 = 461;

b) 461 = 754;

c) 461 = 7581.

25. Constituirea ajustărilor pentru deprecierea creanŃelor se înregistrează

creditând unul dintre conturile din grupa 49 Ajustări pentru deprecierea creanŃelor prin:

Modulul 6. Contabilitate financiară II

62

a) debitarea contului de cheltuieli 6814;

b) debitarea contului de cheltuieli 6864;

c) debitarea, după caz, a contului de cheltuieli 6814 sau a contului de

cheltuieli 6864.

26. Trecerea pe pierderi a creanŃei, în valoare de 12.400 lei (inclusiv TVA aferentă 24%), cu ocazia scoaterii din evidenŃă a clienŃilor în litigiu, se evidenŃiază în contabilitate astfel:

a) 654 = 4118 12.400

b)

% = 4118 12.400

654 10.000

4427 2.400

c) 654 = 4118 10.000

4427 = 4426 2.400

27. În exerciŃiul curent, se încasează o rată aferentă mărfurilor vândute cu plata în rate în exerciŃiul anterior. Valoarea încasată este de 2.700 lei, din care 700 lei reprezintă dobânda. Pentru dobânda aferentă se va face înregistrarea:

a) 472 = 766 700 lei;

b) 5121 = 766 700 lei;

c) 5121 = 472 700 lei.

28. Delimitarea, la sfârşitul exerciŃiului, din cheltuielile cu reparaŃiile efectuate pe parcursul exerciŃiului, a părŃii de 3.000 lei ca fiind aferente exerciŃiului următor se înregistrează în contabilitate prin formula contabilă:

a) 471 = 611 3.000 lei;

b) 611= 471 3.000 lei;

c) 471 = 628 3.000 lei;

29. Suma de 2.500 lei apărută în extrasul de cont al unei societăŃi comerciale, pentru care nu există documente care să le justifice, se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 5121 = 473 2.500 lei;

b) 5121 = 461 2.500 lei;

c) 5121 = 462 2.500 lei.

Modulul 6. Contabilitate financiară II

63

30. La 31 martie N, soldul contului 5124 „Conturi la bănci în valută” este de 3.000 euro, respectiv 13.500 lei. Care este formula contabilă pentru înregistrarea diferenŃei de curs valutar, care rezultă ca urmare a evaluării disponibilităŃilor în valută la sfârşitul lunii martie la cursul de referinŃă al BNR valabil pentru ultima zi a lunii, acesta fiind de 4,53 lei/euro?

a) 5124 = 765 90 lei;

b) 665 = 5124 90 lei;

c) 5124 = 665 90 lei.

31. La 31 martie N, soldul contului 5124 „Conturi la bănci în valută” este de

3.000 euro, respectiv 13.500 lei. Care este formula contabilă pentru înregistrarea diferenŃei de curs valutar, care rezultă ca urmare a evaluării disponibilităŃilor în valută la sfârşitul lunii martie la cursul de referinŃă al BNR valabil pentru ultima zi a lunii, acesta fiind de 4,46 lei/euro?

a) 5124 = 765 120 lei;

b) 665 = 5124 120 lei;

c) 765 = 5124 120 lei.

32. Plata din acreditiv a unei datorii faŃă de un furnizor intern, în valoare de

35.000 lei, se înregistrează în contabilitate astfel: a) 5411 = 401 35.000 lei;

b) 401 = 5411 35.000 lei;

c) 401 = 5412 35.000 lei.

33. Consumul de timbre poştale în valoare de 800 lei se înregistrează în

contabilitate prin formula contabilă: a) 5321 = 5311 800 lei;

b) 626 = 5321 800 lei;

c) 542 = 5321 800 lei.

34. Datoria faŃă de un furnizor extern este de 2.000 dolari, înregistrată la

cursul de 3,50 lei/dolar. Plata facturii are loc prin virament, la un curs de 3,54 lei/dolar. Care este formula contabilă pentru înregistrarea plăŃii furnizorului?

Modulul 6. Contabilitate financiară II

64

a) 401 = 5124 7.080 b) 401 = % 7.080 c) % = 5124 7.080

5124 7.000 401 7.000

765 80 665 80

35. CreanŃa faŃă de un client extern este de 2.000 dolari, înregistrată la

cursul de 3,50 lei/dolar. Încasarea facturii are loc prin virament, la un curs de 3,54 lei/dolar. Care este formula contabilă pentru înregistrarea încasării creanŃei?

a) 5124 = 4111 7.080 b) 5124 = % 7.080 c) % = 4111 7.080

4111 7.000 5124 7.000

765 80 665 80

36. Vânzarea, la preŃul de 12 lei /bucată, a 200 de acŃiuni deŃinute pe termen

scurt, acŃiuni care au fost achiziŃionate anterior de la entităŃile afiliate la preŃul de 14 lei /bucată, se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 5121 = % 2.800 b) % = 508 2.800 c) % = 501 2.800

501 2.400 5121 2.400 5121 2.400

7642 400 6642 400 6642 400

37. Vânzarea a 200 de acŃiuni deŃinute pe termen scurt, la preŃul de 14 lei

/bucată, care au fost achiziŃionate anterior de la entităŃile afiliate, la preŃul de 12 lei /bucată, se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 5121 = % 2.800 b) 5121 = % 2.800 c) % = 501 2.800

501 2.400 508 2.400 5121 2.400

7642 400 7642 400 6642 400

38. În cazul în care achitarea contravalorii obligaŃiunilor achiziŃionate se

efectuează ulterior momentului dobândirii acestora, înregistrarea la momentul primirii obligaŃiunilor este:

a) 506 = 462;

b) 506 = 5121;

c) 506 = 509.

39. SituaŃia acŃiunilor deŃinute de către o societate comercială în cadrul

investiŃiilor financiare pe termen scurt (acŃiuni emise de filialele „A”) se prezintă după cum urmează: 300 acŃiuni „A” achiziŃionate pe 10 decembrie la un curs de 15 lei/titlu; 100 acŃiuni „A” achiziŃionate pe 12

Modulul 6. Contabilitate financiară II

65

decembrie la un curs de 18 lei/titlu. Titlurile sunt tranzacŃionate pe o piaŃă reglementată. Valoarea de cotaŃie din ultima zi de tranzacŃionare (31 decembrie) este de 16 lei/titlu. PrecizaŃi înregistrarea contabilă care se impune la sfârşitul exerciŃiului.

a) 501 = 768 300 lei şi 668 = 501 200 lei;

b) 668 = 501 200 lei;

c) 6864 = 598 200 lei.

40. SituaŃia acŃiunilor emise de diferite entităŃi, deŃinute de către o societate comercială în cadrul investiŃiilor financiare pe termen scurt, se prezintă după cum urmează: 300 acŃiuni „A” achiziŃionate pe 10 decembrie la un curs de 15 lei/titlu; 100 acŃiuni „A” achiziŃionate pe 12 decembrie la un curs de 18 lei/titlu. AcŃiunile deŃinute nu sunt tranzacŃionate pe o piaŃă reglementată. Valoarea din data de 31 decembrie se este de 16 lei/titlu. PrecizaŃi înregistrarea contabilă care se impune la sfârşitul exerciŃiului.

a) 508 = 768 300 lei şi 668 = 508 200 lei;

b) 508 = 768 100 lei;

c) 6864 = 598 200 lei.

41. Ce operaŃiune se înregistrează în contabilitate prin formula contabilă 5191 = 5192 ?

a) rambursarea unui credit bancar pe termen scurt;

b) plata unui credit bancar nerambursat la scadenŃă;

c) transferul la restanŃă a unui credit bancar pe termen scurt nerambursat la

scadenŃă.

42. Ce operaŃiune înregistrează în contabilitate o societate comercială prin formula contabilă 5112 = 4111:

a) încasarea prin virament a contravalorii creanŃei de la un client;

b) primirea unui cec de la un client;

c) încasarea prin virament a contravalorii unui cec primit anterior de la un

client.

43. Dintre elementele de trezorerie, cele pentru a căror pierdere de valoare se constituie ajustări sunt:

a) investiŃiile financiare pe termen scurt;

b) valori de încasat;

c) acreditive şi avansuri de trezorerie.

Modulul 6. Contabilitate financiară II

66

44. Impozitul pe clădiri datorat bugetului statului de către entitatea patrimonială se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 635 = 446;

b) 635 = 447;

c) 635 = 448.

45. Un serviciu prestat unui client în sumă de 1.000 lei, pentru care nu s-a întocmit factura până la sfârşitul perioadei, se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 4111 = % 1.240 b) 418 = % 1.240 c) 418 = % 1.240

704 1.000 704 1.000 704 1.000

4428 240 4428 240 4427 240

46. SubvenŃia de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea diferenŃelor

de preŃ la produsele subvenŃionate (de exemplu: pentru cărbunele extras la un cost superior preŃului de livrare), în valoare de 2.000 lei, se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 445 = 4751 2.000 lei;

b) 5121 = 445 2.000 lei;

c) 445 = 7411 2.000 lei.

47. SubvenŃia de primit de la bugetul de stat pentru achiziŃia unui utilaj, în

valoare de 15.000 lei, se înregistrează în contabilitate astfel: a) 445 = 7418 15.000 lei;

b) 5121 = 445 15.000 lei;

c) 445 = 4751 15.000 lei.

48. Un salariat prezintă la compartimentul contabilitate un decont (ordin de

deplasare) pentru o deplasare, din care rezultă: avans primit în numerar – 1.500 lei, avans utilizat astfel: cazare – 600 lei; transport – 200 lei; diurnă – 500 lei. Justificarea avansului şi depunerea la casierie a sumei reprezentând avans neutilizat se înregistrează în contabilitate astfel:

a) % = 542 1.300 b) % = 401 1.300 c) 625 = 542 1.300

625 1.100 625 1.100 5311 = 542 200

624 200 624 200

542 = 5311 200 5311 = 542 200

Modulul 6. Contabilitate financiară II

67

49. O societate comercială înregistrează comisioanele reŃinute de bancă pentru serviciile prestate pe parcursul perioadei (operaŃiile efectuate prin contul bancar), în valoare de 1.200 lei, conform extrasului de cont, prin formula contabilă:

a) 622 = 5124 1.200 lei;

b) 627 = 5121 1.200 lei;

c) 628 = 5121 1.200 lei.

50. Prin formula contabilă 5121 = 7613 se înregistrează în contabilitate:

a) încasarea de dividende pentru acŃiunile deŃinute în capitalul unei

întreprinderi asociate;

b) încasarea de dividende pentru acŃiunile deŃinute în capitalul unei filiale;

c) încasarea dobânzii pentru un împrumut acordat altei societăŃi comerciale.

51. Dobânzile de plătit pentru creditele de trezorerie, în valoare de 8.000 lei,

se înregistrează în contabilitate astfel: a) 666 = 5186 8.000 lei;

b) 666 = 5198 8.000 lei;

c) 666 = 5121 8.000 lei.

52. Scoaterea din evidenŃă a investiŃiilor financiare pe termen lung (acŃiuni

ale filialei) vândute la preŃul de 2.100 lei, valoarea contabilă a acestora (costul de achiziŃie) fiind de 2.000 lei, se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 6641 = 261 2.100 lei;

b) 6641 = 261 2.000 lei;

c) % = 261 2.100 lei

5121 2.000 lei

6641 100 lei.

53. Prin formula contabilă 401 = %

5121 767 se înregistrează în contabilitate:

a) achitarea datoriilor faŃă de un furnizor, la termenul stabilit, beneficiind

din partea acestuia de o reducere de natură comercială;

Modulul 6. Contabilitate financiară II

68

b) achitarea datoriei faŃă de un furnizor, înainte de termenul stabilit,

beneficiind din partea acestuia de un scont de decontare;

c) achitarea datoriei faŃă de un furnizor, înainte de termenul stabilit,

beneficiind din partea acestuia de o reducere de natură comercială;

54. În contextul lucrărilor de închidere a exerciŃiului, operaŃiile de regularizare privind diferenŃele de curs valutar vizează:

a) creanŃele în valută; datoriile în valută; imobilizările achiziŃionate cu plata

în valută;

b) datoriile în valută; creanŃele în valută; disponibilităŃile în valută;

c) creanŃele în valută; datoriile în valută; stocurile achiziŃionate cu plata în

valută.

55. Un calculator găsit plus la inventar, a cărui valoare a fost stabilită la 3.500 lei, se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 214 = 6583 3.500 lei;

b) 214 = 722 3.500 lei;

c) 214 = 4754 3.500 lei.

56. Cu ocazia inventarierii s-a constatat, în legătură cu un echipament tehnologic, următoarea situaŃie: valoarea de intrare 20.000 lei, amortizarea cumulată 4.000 lei, valoarea recuperabilă stabilită la inventariere 14.500 lei, ajustări pentru depreciere constituite în exerciŃiul precedent 500 lei. La ce valoarea va figura în bilanŃ utilajul şi ce înregistrări se impun pentru a prezenta în bilanŃ echipamentul la valoarea respectivă?

a) Valoare în bilanŃ = 16.000 lei, 6813 = 2913 1.500 lei;

b) Valoare în bilanŃ = 16.000 lei, 2913 = 7813 500 lei;

c) Valoare în bilanŃ = 14.500 lei, 6813 = 2913 1.000 lei.

57. În cursul anului N o societate prezintă următoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniŃial 2.000 lei; achiziŃii de stocuri 3.000 lei; consum de stocuri 2.600 lei. La sfârşitul anului N stocul faptic este de 2.100 lei. PrecizaŃi înregistrarea contabilă ce trebuie efectuată la sfârşitul anului N pentru regularizarea diferenŃelor constatate la inventar.

a) 301 = 601 300 lei;

b) 601 = 301 300 lei;

c) 6814 = 391 300 lei.

Modulul 6. Contabilitate financiară II

69

58. Repartizarea profitului pentru dividende se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 121 = 457;

b) 129 = 457;

c) 1171 = 457.

59. ReŃinerea impozitului pe dividendele distribuite acŃionarilor se

înregistrează în contabilitate astfel: a) 446 = 5121

b) 457 = 446

c) 457 = 447

60. La sfârşitul exerciŃiului, dispuneŃi de următoarele informaŃii privind

produsele finite: soldul scriptic 27.750 lei, soldul faptic 28.150 lei. Regularizarea diferenŃei constatată la inventar la produsele finite se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 345 = 601 400 lei;

b) 711 = 345 400 lei;

c) 345 = 711 400 lei.

61. Anularea provizioanelor pentru garanŃii acordate clienŃilor, constituite şi

neconsumate până la expirarea perioadei de garanŃie prevăzută în contract, în sumă de 300 lei, se înregistrează în contabilitate astfel:

a) 1512 = 7812 300 lei;

b) 1512 = 6812 300 lei;

c) 491 = 7812 300 lei.

62. În ceea ce priveşte evaluarea la inventar şi prezentarea în bilanŃ a

investiŃiilor financiare pe termen scurt, aceasta se realizează după cum urmează:

a) cele admise la tranzacŃionare pe o piaŃă reglementată se evaluează la

valoarea de cotaŃie din ultima zi de tranzacŃionare;

b) cele admise la tranzacŃionare pe o piaŃă reglementată se evaluează la

costul istoric mai puŃin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare;

c) cele netranzacŃionate pe o piaŃă reglementată se evaluează la costul

istoric fără a fi afectat de eventualele ajustări pentru pierdere de valoare.

Modulul 6. Contabilitate financiară II

70

63. PrecizaŃi care este relaŃia de calcul prin care se determină rezultatul fiscal.

a) RF = RC + DF – CNF;

b) RF = RC - DF + CNF;

c) RF = RC - DF – CNF.

NotaŃiile utilizate au următoarele semnificaŃii:

RF = rezultatul fiscal; RC = rezultatul contabil (înainte de impozitare);

DF = deduceri fiscale; CNF = cheltuieli nedeductibile fiscal.

64. Cu referire la elementele exprimate în valută, o societate comercială va

recunoaşte ca venituri diferenŃele de curs valutar favorabile care apar în următoarele situaŃii:

a) la creanŃe, când scade cursul valutar; la datorii, când creşte cursul

valutar; la disponibilităŃi când scade cursul valutar;

b) la creanŃe, când creşte cursul valutar; la datorii, când creşte cursul

valutar; la disponibilităŃi, când scade creşte valutar;

c) la creanŃe, când creşte cursul valutar; la datorii, când scade cursul

valutar; la disponibilităŃi când creşte cursul valutar.

65. La sfârşitul exerciŃiului (31.12.N), o societate comercială are creanŃe în

valută în sumă de 3.500 $, înregistrate la un curs valutar de 3,20 lei/$ şi datorii în valută de 2.500 $, înregistrate la un curs valutar de 3,30 lei/$. Cursul de schimb la închiderea exerciŃiului este de 3,40 lei/$. Care sunt înregistrările contabile care se impun la închiderea exerciŃiului financiar?

a) 4111 = 765 700 lei şi 665 = 401 250 lei;

b) 4111 = 665 700 lei şi 665 = 401 250 lei;

c) 4111 = 665 700 lei şi 765 = 401 250 lei.

66. PrecizaŃi formula contabilă şi momentul la care se înregistrează în

contabilitate constituirea rezervelor legale din profitul realizat în exerciŃiul curent (N):

a) 129 = 1061, la sfârşitul exerciŃiului N (la 31.12 N);

b) 121 = 1061, la începutul exerciŃiului următor (N+1);

c) 129 = 1061, în exerciŃiul următor (N+1), după aprobarea situaŃiilor

financiare anuale de către AGA.

Modulul 6. Contabilitate financiară II

71

67. Care dintre fluxurile de numerar prezentate mai jos se încadrează în categoria fluxurilor de numerar din activităŃi de exploatare:

1. plăŃile către angajaŃi;

2. plăŃi pentru achiziŃionarea de imobilizări corporale;

3. plăŃile către furnizorii de stocuri;

4. plăŃile către acŃionari pentru dividende;

5. încasările din vânzarea de produse finite;

6. încasările din emisiunea de acŃiuni.

Variante de răspuns:

a) 1, 2, 3 şi 5; b) 1, 3 şi 5; c) 3, 5 şi 6.

68. PrecizaŃi care dintre fluxurile de numerar prezentate mai jos se

încadrează în categoria fluxurilor de numerar din activităŃi de finanŃare: 1. plăŃi pentru achiziŃionarea de acŃiuni emise de o filială;

2. plăŃi către furnizorii de stocuri;

3. plăŃi către acŃionari pentru dividende;

4. încasări din împrumuturi pe termen lung;

5. încasări din vânzarea de imobilizări corporale;

6. încasări din emisiunea de acŃiuni.

Variante de răspuns:

a) 1, 4 şi 6; b) 3, 4 şi 6; c) 3, 5 şi 6;

69. Cu referire la ajustările pentru deprecierea stocurilor de materii prime,

în situaŃia în care ajustarea calculată (ca necesară) este mai mare decât ajustarea înregistrată contabil (deja existentă), pentru diferenŃă se va face înregistrarea:

a) 391 = 7814;

b) 6814 = 391;

c) 391 = 6814.

70. Încasarea contravalorii unei imobilizări corporale vândute are ca efect

(în SituaŃia fluxurilor de numerar): a) creşterea numerarului net din activităŃile de finanŃare;

b) creşterea numerarului net din activităŃile de investiŃii;

c) diminuarea numerarului net din activităŃile de finanŃare.

Modulul 6. Contabilitate financiară II

72

Bibliografie recomandată:

Deju, M., Botez, D., Danu, M. C., Muntean, M., Adam, R., Dragomirescu,

S. E., Mircea, M. C., Păcurari, D., Rotilă, A., Solomon, D. C., łuŃueanu, I.,

Bucur, I. A. (2013), Teste grilă pentru examenul de licenŃă – programul de

studii CIG: sesiunea 2013, Editura Alma Mater, Bacău;

PătruŃ, V., Rotilă, A. (2010), Contabilitate şi diagnostic financiar –

fundamente teoretice şi aplicaŃii practice, EdiŃia a II-a revizuită şi

actualizată, Editura Sedcom Libris, Iaşi;

Ristea, M., Dumitru, C., Ioanaş, C., Irimescu, A. (2009), Contabilitatea

societăŃilor comerciale, Vol. I şi Vol. II, Editura Universitară, Bucureşti;

CECCAR (2010), Ghid practic de aplicare a Reglementărilor contabile

conforme cu directivele europene aprobate prin OMFP nr. 3055/2009,

Editura CECCAR, Bucureşti;

CECCAR (2010), Întrebări şi studii de caz privind accesul la stagiu pentru

obŃinerea calităŃii de expert contabil şi contabil autorizat (cadrul general),

ediŃia a III-a, revizuită, Editura CECCAR, Bucureşti;

Pântea, I.P., Bodea, Gh. (2008), Contabilitatea financiară românească

conformă cu Directivele europene, EdiŃia a II-a, Editura Intelcredo, Deva

***, Legea ContabilităŃii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr.

454 din 18 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare;

***, Ordinul Ministerului FinanŃelor Publice nr. 3055/2009 pentru

aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene,

publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis din 10 noiembrie 2009, cu

modificările şi completările ulterioare;

***, Ordinul Ministerului FinanŃelor Publice nr. 2861/2009 pentru

aprobarea normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii

elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, publicat

în Monitorul Oficial al României nr. 704 din 20 octombrie 2009.

73

Modulul 7

GESTIUNE FINANCIARĂ

1. Capitalurile proprii se compun din: a)

b)

c)

capital + prime de emisiune + rezerve – acŃiuni proprii + câştiguri legate

de instrumentele de capitaluri proprii – pierderi legate de instrumentele

de capitaluri proprii ± profitul sau pierderea reportată – repartizarea

profitului;

capital + prime de capital + rezerve din evaluare + rezerve – acŃiuni

proprii + câştiguri legate din instrumentele de capitaluri proprii –

pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii ± profitul sau

pierderea reportată ± profitul sau pierderea exerciŃiului financiar –

repartizarea profitului;

capital + rezerve din emisiune + rezerve – acŃiuni proprii + câştiguri

legate din instrumentele de capitaluri proprii – pierderi legate de

instrumentele de capitaluri proprii ± profitul sau pierderea reportată ±

profitul sau pierderea exerciŃiului financiar – repartizarea profitului.

2. Capitalul ca principală sursă de finanŃare a activităŃii de exploatare este

format din: a)

b)

c)

aportul asociaŃilor sau acŃionarilor, precum şi subscripŃia publică a

acŃiunilor realizate în baza legislaŃiei în vigoare;

aportul asociaŃilor sau acŃionarilor;

aportul tuturor salariaŃilor.

3. Primele de capital sunt exprimate prin:

a)

b)

c)

prime de: emisiune, fuziune şi conversie a obligaŃiunilor în capital;

prime de: emisiune, aport şi fuziune;

prime de: emisiune, aport, fuziune şi conversie a obligaŃiunilor în

acŃiuni.

Modulul 7. Gestiune financiară

74

4. Rezervele legale sunt constituite din: a)

b)

c)

prelevarea a 5% din profitul brut realizat la închiderea exerciŃiului;

prelevarea a minim 5% din profitul brut realizat la închiderea

exerciŃiului, dar nu trebuie să depăşească 20% din capital la societăŃile

comerciale;

prelevarea unui procent din rezultatul exerciŃiului pentru recuperarea

pierderilor din anii precedenŃi.

5. Majorarea capitalului este realizată prin:

a)

b)

c)

aporturi noi în numerar şi în natură, încorporarea rezervelor, conversia

datoriilor, fuziunea şi absorbŃia;

operaŃiuni noi în numerar şi în natură, conversia datoriilor, fuziunea şi

absorbŃia;

operaŃiuni noi în numerar şi în natură, încorporarea rezervelor, fuziunea

şi absorbŃia.

6. Dreptul preferenŃial de subscriere se calculează:

a)

b)

c)

DS = (Ch0 –p0 )• nN

n

+0

Nrds = n

N s

DA = nN

nCb

+

•

0

0

7. Emisiunile de obligaŃiuni sunt dezavantajoase deoarece:

a)

b)

c)

plata dobânzilor este la scadenŃa stabilită prin proiect de emisiune,

dobânzile pot afecta profitul, emisiunea de obligaŃiuni reduce avantajele

acŃiunilor;

plata dobânzilor la scadenŃă afectează trezoreria întreprinderii,

dobânzile pot afecta profitul şi implicit câştigul acŃionarilor, emisiunea

de obligaŃiuni majorează costurile întreprinderii;

plata dobânzilor nu constituie cheltuială pentru întreprindere, dobânzile

nu afectează costurile firmei fiindcă se referă la perioadele următoare,

emisiunea de obligaŃiuni este avantajoasă din punct de vedere economic.

Modulul 7. Gestiune financiară

75

8. ObligaŃiunea este: a)

b)

c)

un titlu financiar de credit pe termen lung emis de entităŃi pentru

obŃinerea de împrumuturi;

un titlu financiar utilizat de societăŃile comerciale în decontări băneşti;

un titlu financiar utilizat în atragerea de acŃiuni pentru creşterea

capitalului propriu al firmei.

9. Costul creditului de leasing operaŃional cuprinde:

a)

b)

c)

valoarea actuală a costului de achiziŃie a bunului luat în sistem de

leasing şi valoarea actuală a chiriilor periodice influenŃată de rata

impozitului pe profit;

valoarea actuală a costului de achiziŃie a bunului şi valoarea reziduală la

care se face transferul dreptului de proprietate către utilizator;

valoarea actuală a costului de achiziŃie a bunului, valoarea chiriilor

periodice şi dobânda anuală calculată pentru partea de leasing

nerambursată.

10. Criteriile financiare utilizate în evaluarea proiectelor de investiŃii sunt:

a)

b)

c)

durata de recuperare a investiŃiei, rata medie a rentabilităŃii, valoarea

economică adăugată, durata de recuperare actualizată;

indicele de rentabilitate actualizat, rata internă a rentabilităŃii, valoarea

economică adăugată, durata de recuperare a investiŃiei;

valoarea actualizată netă, indicele de rentabilitate actualizat, rata internă

a rentabilităŃii, durata de recuperare actualizată, valoarea economică

adăugată, valoarea de piaŃă adăugată.

11. Stabilirea stocurilor optime depinde de:

a)

b)

c)

cererea de produse şi/sau servicii pe care întreprinderea trebuie să o

realizeze pentru satisfacerea cerinŃelor, sursele de aprovizionare şi

nivelul cheltuielilor de aprovizionare a stocurilor;

politica de stocuri a întreprinderii, satisfacerea cerinŃelor beneficiarilor,

conjuncturile economice interne şi internaŃionale;

tipul de stoc utilizat, conjunctura economică internă si internaŃională,

sursele de finanŃare a întreprinderii.

Modulul 7. Gestiune financiară

76

12. Nivelul şi durata creditului comercial depind de factori externi, precum: a)

b)

c)

competitivitatea mediului de afaceri, gradul de integrare pe verticală şi

situaŃia pieŃei financiare;

concurenŃa în mediul economic, colaborarea cu alte firme şi capitalul

disponibil pentru afaceri;

respectarea termenelor contractuale, concurenŃa în mediul de afaceri şi

resursele financiare ale întreprinderii.

13. Factorii interni care influenŃează nivelul şi durata creditului comercial

sunt: a)

b)

c)

modul de utilizare a reŃelei comerciale, durata ciclului de producŃie,

situaŃia financiară a întreprinderii;

gradul de utilizare a capacităŃii de producŃie, vârsta şi dimensiunile

întreprinderii, marjele de profit şi factorii de natură financiară (gradul de

lichiditate, costul capitalului, condiŃiile financiare ale cumpărătorului);

costul capitalului propriu, costul capitalului împrumutat, mediul

convenŃional, studiile de marketing.

14. Determinarea necesarului de finanŃare a ciclului de exploatare are ca

indicatori: a)

b)

c)

costurile activităŃii de exploatare şi cifra de afaceri previzionată;

costurile produselor, costurile serviciilor şi profitul previzionat;

costurile activităŃii întreprinderii şi profitul previzionat.

15. Necesarul de finanŃare a activităŃii de exploatare determinat prin metode

sintetice se realizează: a)

b)

c)

anual pe baza cifrei de afaceri previzionate;

trimestrial în condiŃii de stabilitate economică şi eficienŃă maximă a

activităŃii de exploatare;

anual şi trimestrial în condiŃii de stabilitate economică şi se bazează pe

modificarea liniară şi proporŃională a elementelor de active circulante în

raport cu volumul de activitate.

Modulul 7. Gestiune financiară

77

16. Optimizarea gestiunii trezoreriei este realizată prin: a)

b)

c)

utilizarea judicioasă a creditelor, promovarea unei tehnici adecvate de

plasament a excedentelor, evitarea pe cât posibil a unor costuri

creditoare;

folosirea eficientă a resurselor proprii având în vedere costul acestora;

apelarea la credite cu costuri reduse şi promovarea unei tehnici adecvate

de plasament a excedentelor.

17. Soldul trezoreriei nete este determinat prin: a)

b)

c)

confruntarea fondului de rulment cu necesarul fondului de rulment;

calculul diferenŃei dintre resursele proprii de finanŃare şi resursele

împrumutate pentru activitatea de exploatare;

diferenŃa dintre capitalurile permanente şi capitalurile proprii.

18. Bugetul de venituri şi cheltuieli al întreprinderii cuprinde: a)

b)

c)

bugetul activităŃii generale, bugetul activităŃii de exploatare, bugetul

activităŃii de trezorerie, bugetul activităŃii de investiŃii;

bugetul activităŃii de exploatare, bugetul activităŃii de aprovizionare,

bugetul activităŃii de comercializare a mărfurilor;

bugetul activităŃii de exploatare, bugetul activităŃii de trezorerie, bugetul

activităŃii de vânzare a produselor finite.

19. Rentabilitatea activităŃii unei întreprinderi exprimă: a)

b)

c)

capacitatea întreprinderii de a fi eficientă;

capacitatea întreprinderii de a obŃine profit;

posibilitatea întreprinderii în creşterea patrimoniului şi a relaŃiilor

comerciale.

20. Soldurile intermediare de gestiune sunt determinate pe baza: a)

b)

c)

contului de profit şi pierdere;

bilanŃului;

situaŃiilor financiare anuale.

21. Riscul economic exprimă: a)

b)

c)

utilizarea de resurse împrumutate la costuri peste nivelul pieŃei

financiare;

neînregistrarea de profit din activitatea de exploatare ca urmare a

utilizării ineficiente a resurselor financiare;

creşterea nejustificată a cheltuielilor de exploatare în raport cu cifra de

afaceri şi înregistrarea de pierderi în activitatea de exploatare.

Modulul 7. Gestiune financiară

78

22. Riscul global este compus din: a)

b)

c)

cumularea riscului economic cu riscul financiar;

cumularea rezultatului financiar din activităŃile de exploatare, financiare

şi extraordinare;

însumarea riscului de exploatare şi a costului creditelor solicitate de

întreprindere.

23. InformaŃiile financiare se culeg din: a)

b)

c)

bugetul de venituri şi cheltuieli, situaŃiile financiare, etc;

bugetul de venituri şi cheltuieli, contul profit şi pierdere;

contul de profit şi pierdere şi contul bilanŃ.

24. Creşterea de capital prin conversia datoriilor cu sume provenite din conturile:

a)

b)

c)

furnizori, creditori şi alte datorii;

debitori, creditori şi furnizori;

debitori, clienŃi şi creditori.

25. Împrumuturile pe termen mediu şi termen lung sunt acordate de bănci: a)

b)

c)

construcŃia şi achiziŃia de active circulante;

construcŃia şi achiziŃia de active imobilizate;

achiziŃia de active imobilizate şi pentru activitatea de exploatare a

întreprinderii.

26. Indicele de rentabilitate este un criteriu financiar de evaluare a proiectelor de investiŃii, deoarece exprimă:

a)

b)

c)

raportul dintre valoarea actuală a fluxurilor pozitive de trezorerie

generate de investiŃie şi cheltuiala iniŃială;

raportul dintre valoarea proiectului de investiŃii şi fluxurile de trezorerie

rezultate din funcŃionarea investiŃiei;

raportul dintre fluxurile de trezorerie rezultate din funcŃionarea

investiŃiei şi profitul activităŃii de exploatare.

27. Rata internă de rentabilitate este un criteriu financiar în selectarea proiectelor de investiŃii pentru:

a)

b)

c)

investiŃiile finanŃate din resurse proprii de finanŃare;

investiŃii finanŃate din împrumuturi;

investiŃii finanŃate din credite pe termen scurt.

Modulul 7. Gestiune financiară

79

28. Criteriul costului utilizat în selectarea proiectelor de investiŃii constituie: a)

b)

c)

un criteriu tehnic;

un criteriu financiar;

un criteriu contabil.

29. Sursele proprii pentru finanŃarea investiŃiilor sunt constituite din: a)

b)

c)

credite de trezorerie;

credite comerciale;

sume rezultate din vânzarea activelor întreprinderii.

30. Obiectivul de bază al gestiunii ciclului de exploatare al întreprinderii îl constituie:

a)

b)

c)

realizarea funcŃionării întreprinderii;

creşterea rentabilităŃii activităŃii în condiŃiile de diminuare a riscului

economic şi financiar;

asigurarea ritmică a stocurilor curente pentru realizarea activităŃii de

exploatare.

31. Tipurile de politici de gestionare a ciclului de exploatare sunt: a)

b)

c)

ofensivă, defensivă, intermediară;

ofensivă, creativă, defensivă;

defensivă, intermediară, creativă.

32. Indicatorii de echilibru financiar sunt: a)

b)

c)

fondul de rulment, necesarul de fond de rulment;

fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă;

necesarul de fond de rulment, trezoreria netă.

33. Bugetul activităŃii de exploatare constituie: a)

b)

c)

bugetul activităŃii de bază a întreprinderii;

bugetul activităŃii generale a întreprinderii;

bugetul activităŃii de exploatare şi activităŃii de trezorerie.

34. Bugetul activităŃii de investiŃii este destinat: a)

b)

c)

evidenŃierii alocării de resurse financiare pentru operaŃiuni legate de

activele imobilizate ale întreprinderii;

asigurarea echilibrului între resursele şi cheltuielile activităŃii de

investiŃii;

evidenŃierii resurselor rezultate din activitatea de dezinvestire a firmei.

Modulul 7. Gestiune financiară

80

35. Soldurile intermediare de gestiune – activitate sunt: a)

b)

c)

cifra de afaceri, marja comercială, producŃia exerciŃiului, valoarea

adăugată;

cifra de afaceri, valoarea adăugată, producŃia exerciŃiului;

cifra de afaceri, marja comercială.

36. Cifra de afaceri cuprinde: a)

b)

c)

veniturile din vânzarea mărfurilor şi producŃia vândută;

veniturile din producŃia vândută şi vânzarea de produse finite;

veniturile din vânzarea mărfurilor şi vânzarea de produse finite.

37. Valoarea adăugată se determină pentru: a)

b)

c)

metoda substractivă (sintetică);

metoda aditivă (analitică);

metoda substractivă şi metoda aditivă.

38. Soldurile intermediare de gestiune – rentabilitate cuprind: a)

b)

c)

excedentul brut de exploatare, rezultatul din exploatare, rezultatul curent

al întreprinderii;

rezultatul din exploatare, rezultatul net al exerciŃiului, excedentul brut

de exploatare, rezultatul curent al activităŃii întreprinderii, rezultatul brut

al exerciŃiului;

rezultatul din exploatare, marja comercială, rezultatul net al exerciŃiului,

excedentul brut de exploatare.

39. Rezultatul brut al exerciŃiului ca sold intermediar de gestiune exprimă: a)

b)

c)

eficienŃa întregii activităŃi desfăşurate de întreprindere exprimată prin

rentabilitate;

nivelul de utilizare a resurselor proprii a întreprinderii;

utilizarea eficientă a resurselor economice a firmei.

40. Rezultatul curent al activităŃii întreprinderii se determină prin: a)

b)

c)

însumarea rezultatului din exploatare şi a rezultatului financiar al

activităŃii întreprinderii;

însumarea rezultatului financiar şi a cheltuielilor aferente activităŃii de

exploatare a firmei;

însumarea rezultatului din exploatare şi a veniturilor financiare aferente

activităŃii întreprinderii.

Modulul 7. Gestiune financiară

81

41. Riscul financiar priveşte: a)

b)

c)

activitatea de exploatare a întreprinderii;

structura financiară a întreprinderii;

rezultatul financiar al întreprinderii.

42. Riscul de faliment este determinat de: a)

b)

c)

rezultatul managementului defectuos al firmei;

utilizarea ineficientă a capitalului propriu;

imposibilitatea întreprinderii în achitarea plăŃilor către furnizori şi

creditori şi a obligaŃiilor fiscale către bugetul consolidat al statului.

43. Pentru depistarea apariŃiei riscului de faliment se utilizează metode: a)

b)

c)

contabile;

bancare;

contabile şi bancare.

44. FuncŃia scor este considerată: a)

b)

c)

metodă bancară de depistare a apariŃiei riscului de faliment;

metodă contabilă pentru efectuarea de analize comparative în timp;

metodă specifică depistării apariŃiei riscului de faliment.

45. FuncŃiile finanŃelor sunt: a)

b)

c)

funcŃia de management şi funcŃia de repartiŃie;

funcŃia de repartiŃie şi funcŃia de colectare a impozitelor şi taxelor;

funcŃia de repartiŃie şi funcŃia de control.

46. Managementul financiar asigură: a)

b)

- culegerea, prelucrarea şi conservarea datelor în vederea obŃinerii de

informaŃii financiare;

- repartizarea rezultatelor financiare pentru asigurarea de capitaluri

proprii în vederea finanŃării activităŃii economice şi plata dividendelor;

- exercitarea controlului financiar privind utilizarea resurselor

financiare ale întreprinderii;

- participarea la adoptarea deciziilor financiare pentru realizarea

criteriilor de performanŃă economico-financiară a întreprinderii;

Modulul 7. Gestiune financiară

82

c) - culegerea, prelucrarea şi conservarea datelor în vederea obŃinerii de

informaŃii financiare;

- repartizarea rezultatelor financiare pentru asigurarea de capitaluri

proprii în vederea finanŃării activităŃii economice şi plata dividendelor;

- exercitarea controlului financiar privind utilizarea resurselor

financiare ale întreprinderii;

- participarea la adoptarea deciziilor financiare pentru realizarea

criteriilor de performanŃă economico-financiară a întreprinderii.

47. Rezervele din evaluare sunt:

a)

b)

c)

plusul de valoare rezultat ca urmare a reevaluării imobilizărilor;

sursă de finanŃare a investiŃiilor;

sursă de finanŃare a activităŃii de exploatare.

48. Primele de conversie a obligaŃiunilor în acŃiuni exprimă:

a)

b)

c)

transformarea drepturilor de creanŃă în drepturi de proprietate;

transformarea drepturilor de creanŃă în acŃiuni nominale;

preluarea obligaŃiilor de la terŃi în acŃiuni.

49. Rezervele statutare se constituie din:

a)

b)

c)

beneficiul net al exerciŃiului financiar;

aportul acŃionarilor;

repartizarea din profitul brut al exerciŃiului financiar.

50. Amortizarea împrumutului obligatar constituie:

a)

b)

c)

operaŃiunea de achitare a valorii cupoanelor obligatare;

operaŃiunea de rambursare a titlului obligatar în conformitate cu

scadenŃele înscrise în titlu;

rambursarea valorii obligaŃiunilor vândute.

51. Creditele de trezorerie sunt acordate întreprinderilor pentru:

a)

b)

c)

finanŃarea activităŃii financiare;

acoperirea resurselor financiare;

efectuarea plăŃilor curente care depăşesc încasările.

Modulul 7. Gestiune financiară

83

52. Factoringul este un instrument de finanŃare a vânzărilor de mărfuri sau prestărilor de servicii unde:

a)

b)

c)

furnizorul (clientul de factoring) cedează creanŃa unor clienŃi preferaŃi;

furnizorul (clientul de factoring) vinde creanŃa rezultată din tranzacŃii

comerciale unei unităŃi specializate (bancă sau societate comercială)

pentru asemenea operaŃiuni;

furnizorul (clientul de factoring) utilizează creanŃa în stingerea datoriilor

către alŃi furnizori.

53. RelaŃia de calcul Gordon-Shopiro Ccpr = gP

Div+

0

este utilizată pentru:

a)

b)

c)

determinarea costului capitalului împrumutat;

stabilirea costului propriu şi a capitalului împrumutat;

determinarea costului capitalului propriu.

54. Costul mediu ponderat al capitalului întreprinderii presupune: a)

b)

c)

stabilirea structurii financiare a întreprinderii la finanŃarea ciclului de

exploatare;

stabilirea contribuŃiei capitalurilor proprii şi a capitalurilor împrumutate

la realizarea procesului de activitate economică a întreprinderii;

determinarea costurilor capitalurilor proprii şi a costurilor capitalurilor

împrumutate.

55. InvestiŃiile strategice au ca obiect: a)

b)

c)

crearea unor filiale în străinătate;

angajarea unor programe de cercetare;

crearea unor filiale în străinătate, angajarea unor programe de cercetare,

restructurarea şi modernizarea întregului proces de fabricaŃie.

56. InvestiŃiile directe sunt destinate: a)

b)

c)

realizării obiectivelor proiectate;

determinarea fondurilor pentru asigurarea utilităŃilor obiectivelor de

bază ale întreprinderii;

realizarea de obiective adiacente pentru asigurarea obiectivelor

principale ale întreprinderii.

Modulul 7. Gestiune financiară

84

57. Criteriul costului în evaluarea proiectelor de investiŃii se aplică pentru: a)

b)

c)

proiectele de investiŃii de natura înlocuirii activelor imobilizate;

proiectele de investiŃii de modernizare a imobilizărilor corporale uzate;

proiectele de investiŃii de natura înlocuirii activelor imobilizate şi

proiectele de investiŃii de modernizare a imobilizărilor corporale uzate.

58. Nivelul vitezei de rotaŃie accelerată a stocurilor indică eficienŃa gestiunii stocurilor în sensul că:

a)

b)

c)

viteza de rotaŃie accelerată a stocurilor indică o politică comercială

dinamică şi o gestiune eficientă a stocurilor, având consecinŃe favorabile

în asigurarea lichidităŃilor firmei;

viteza de rotaŃie lentă a stocurilor apare ca urmare a creşterii stocurilor

într-un ritm mai rapid decât ritmul de creştere a cifrei de afaceri, ca

urmare a unor disfuncŃionalităŃi în aprovizionare, având consecinŃe în

apariŃia stocurilor fără mişcare sau greu vandabile;

viteza de rotaŃie accelerată a stocurilor indică o politică comercială

dinamică şi o gestiune eficientă a stocurilor având consecinŃe favorabile

în asigurarea lichidităŃilor firmei şi o viteză de rotaŃie lentă a stocurilor

ca urmare a creşterii stocurilor într-un ritm mai rapid decât ritmul de

creştere a cifrei de afaceri, ca urmare a unor disfuncŃionalităŃi în

aprovizionare, având consecinŃe în apariŃia stocurilor fără mişcare sau

greu vandabile.

59. Rolul gestiunii creditului comercial este pentru: a)

b)

c)

creşterea vânzărilor şi implicit a cifrei de afaceri;

sporirea eficienŃei resurselor financiare imobilizate în creanŃe

comerciale şi maximizarea datoriilor comerciale, atât ca mărime cât şi

ca termene de rambursare, astfel încât firmele să nu apeleze la

împrumuturi de pe piaŃa de capital;

oferirea posibilităŃilor terŃilor pentru prelungirea perioadei de încasare şi

achitare a datoriilor.

60. Componentele costului creditului comercial sunt: a)

b)

costuri de gestiune operativă a creditului, costuri relative la capitalul

investit în creditul comercial, costuri relative la imobilizările de plată;

costuri de gestiune operativă a creditului, costuri relative la întârzierile

de plată, pierderi determinate de acordarea creditelor comerciale;

Modulul 7. Gestiune financiară

85

c) costuri de gestiune operativă a creditului, costuri relative la capitalul

investit în creditul comercial, costuri relative la întârzierile de plată,

pierderi determinate de acordarea creditelor comerciale.

61. Pentru determinarea necesarului de finanŃare a ciclului de exploatare se au în vedere următoarele:

a)

b)

c)

dimensiunea activităŃii de exploatare în curs de desfăşurare de care

depinde mărimea stocurilor şi necesarul de resurse financiare;

condiŃiile în care activitatea de exploatare este organizată, unde o

importanŃă deosebită o are durata de mobilizare a resurselor financiare

în stocuri;

dimensiunea activităŃii de exploatare în curs de desfăşurare de care

depinde mărimea stocurilor şi necesarul de resurse financiare, precum şi

condiŃiile în care activitatea de exploatare este organizată, unde o

importanŃă deosebită o are durata de mobilizare a resurselor financiare

în stocuri.

62. Bugetul de venituri şi cheltuieli al firmei cuprinde: a)

b)

c)

bugetul activităŃii generale, bugetul activităŃii operative (de exploatare),

bugetul activităŃii de trezorerie;

bugetul activităŃii generale, bugetul activităŃii operative (de exploatare),

bugetul activităŃii de investiŃii;

bugetul activităŃii generale, bugetul activităŃii operative (de exploatare),

bugetul activităŃii de trezorerie, bugetul activităŃii de investiŃii.

63. Asigurarea solvabilităŃii se realizează dacă: a)

b)

c)

fluxurile de încasări ale trezoreriei sunt mai mari sau egale cu fluxurile

de plăŃi;

fluxurile de încasări ale trezoreriei sunt mai mici decât fluxurile de plăŃi;

fluxurile de încasări ale trezoreriei sunt mai mari decât plata creditelor

de trezorerie.

64. Rata rentabilităŃii resurselor consumate se determină prin: a)

b)

c)

raportarea rezultatului brut al exerciŃiului la cifra de afaceri;

raportarea rezultatului net al exerciŃiului la activul net contabil;

raportarea rezultatului brut al exerciŃiului la cheltuielile totale ale

exerciŃiului financiar.

Modulul 7. Gestiune financiară

86

65. Rata rentabilităŃii comerciale se determină prin: a)

b)

c)

raportarea rezultatului brut al exerciŃiului la cifra de afaceri;

raportarea rezultatului net al exerciŃiului la capitalul propriu;

raportarea rezultatului net al exerciŃiului la activul total din bilanŃ.

66. Cifra de afaceri critică exprimă: a)

b)

c)

nivelul valoric al cifrei de afaceri de la care sunt acoperite cheltuielile

totale;

performanŃa întreprinderii în aprecierea poziŃiei pe piaŃă;

poziŃia financiară a întreprinderii în mediul concurenŃial.

Bibliografie recomandată:

Deju, M., Botez, D., Danu, M. C., Muntean, M., Adam, R., Dragomirescu,

S. E., Mircea, M. C., Păcurari, D., Rotilă, A., Solomon, D. C., łuŃueanu, I.,

Bucur, I. A. (2013), Teste grilă pentru examenul de licenŃă – programul de

studii CIG: sesiunea 2013, Editura Alma Mater, Bacău;

Mironiuc, M. (2007), Gestiunea financiar-contabilă a întreprinderii.

Concepte. Politici. Practici, Editura Sedcom Libris, Iaşi;

Muntean, M. (2013), Gestiune financiară, Editura Alma Mater, Bacău;

Vintilă, G. (2010), Gestiunea financiară a întreprinderii, EdiŃia a V-a,

Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti.

87

Modulul 8

CONTABILITATE CONSOLIDATĂ

1. Pentru creşterea (dezvoltarea) întreprinderilor sunt cunoscute următoarele modalităŃi:

a)

b)

c)

creşterea externă şi achiziŃiile de titluri;

creşterea internă şi creşterea externă;

creşterea internă şi achiziŃionarea de noi mijloace de producŃie.

2. Dezvoltarea întreprinderilor prin creştere internă presupune:

a)

b)

c)

achiziŃionarea de noi titluri de participare la alte întreprinderi;

achiziŃionarea de noi mijloace de producŃie, cu consecinŃă asupra

creşterii imobilizărilor corporale şi necorporale ale întreprinderii;

preluarea mijloacelor de producŃie de la altă întreprindere, în cadrul

unor operaŃiuni de fuziune.

3. Din punct de vedere financiar, creşterea internă presupune o politică de

finanŃare: a)

b)

c)

pe termen lung;

pe termen scurt;

menită să asigure un echilibru între rata creşterii economice (creşterea

cifrei de afaceri) şi rata rentabilităŃii.

4. Creşterea externă se realizează prin:

a)

b)

c)

creşterea imobilizărilor corporale şi necorporale prin achiziŃionarea de

noi mijloace de producŃie;

achiziŃionarea de noi mijloace de producŃie din surse externe;

preluarea controlului altei societăŃi fără achiziŃionarea directă a

activităŃilor necesare desfăşurării propriei activităŃi.

Modulul 8. Contabilitate consolidată

88

5. Care dintre următoarele enunŃuri reprezintă obiectivul creşterii externe? a)

b)

c)

creşterea imobilizărilor necorporale si corporale prin investiŃii directe;

creşterea creditelor societăŃii;

obŃinerea controlului asupra altei societăŃi şi nu achiziŃionarea directă a

activelor necesare desfăşurării propriei activităŃi.

6. Din punct de vedere organizaŃional (strategic), creşterea externă poate

prezenta următoarele tipologii: a)

b)

c)

creşterea de active corporale, creşterea de tip vertical, creşterea de tip

orizontal;

creşterea de tip orizontal, vertical sau conglomerat;

creşterea capitalului propriu, creşterea de tip conglomerat sau vertical.

7. Din punct de vedere juridic, operaŃiunile de creştere externă pot îmbrăca următoarele forme:

a)

b)

c)

achiziŃionarea directă de titluri; achiziŃionarea de active; achiziŃionarea

de imobilizări;

achiziŃionarea de imobilizări corporale şi necorporale; achiziŃionarea

directă de titluri; achiziŃionarea de titluri prin oferte publice;

achiziŃionarea directă de titluri; achiziŃionarea de titluri prin intermediul

ofertelor publice; achiziŃionarea de titluri în cadrul operaŃiunilor de

fuziune prin absorbŃie.

8. Creşterea externă realizată prin preluarea controlului asupra altor

societăŃi poate avea ca obiective principale: a)

b)

c)

creşterea performanŃelor economice şi financiare prin realizarea de

sinergii;

creşterea numărului de salariaŃi prin preluarea acestora de la alte unităŃi

economice;

creşterea productivităŃii muncii prin achiziŃia de capacităŃi de producŃie

performante.

9. Câştigurile de sinergie pot să apară ca o consecinŃă:

a)

b)

a creşterii activelor societăŃii dominante;

a creşterii capitalurilor proprii ca urmare a preluării controlului altor

societăŃi;

Modulul 8. Contabilitate consolidată

89

c) a creşterii cotei de piaŃă ca urmare a preluării controlului asupra unor

întreprinderi din acelaşi sector de activitate (achiziŃii orizontale) sau a

unor întreprinderi care au relaŃii de client sau furnizor cu întreprinderea

care a preluat controlul (achiziŃii verticale).

10. DependenŃa unor societăŃi faŃă de grup (unitatea de decizie comună) poate fi de natură:

a)

b)

c)

financiară, directorială, contractuală sau managerială;

financiară, directorială, contractuală sau economică;

financiară, directorială, economică sau necontractuală.

11. Privit din punct de vedere economic, grupul poate fi considerat un ansamblu de mijloace ce evidenŃiază o reŃea de relaŃii de dependenŃă, determinate de:

a)

b)

c)

existenŃa unor legături juridice ce se bazează pe participaŃii de capital;

existenŃa unor legături de rudenie între investitori;

contracte de creditare.

12. Din punct de vedere juridic, grupul poate fi definit: a)

b)

c)

ca un sistem de relaŃii de dependenŃă financiară;

ca un sistem de relaŃii economice de cooperare în producŃie;

ca un ansamblu de societăŃi independente din punct de vedere juridic,

legate între ele prin diferite modalităŃi şi supuse unei unităŃi de decizie

exercitate de o societate numită societate mamă.

13. Din punct de vedere fiscal, societăŃile componente ale unui grup sunt impozitate, de regulă:

a)

b)

c)

prin cumularea rezultatelor de către societatea mamă;

separat, fără posibilitatea compensării pierderilor unei societăŃi cu

profitul altor societăŃi din grup;

separat, cu posibilitatea compensării pierderilor unor societăŃi cu

profiturile altor societăŃi din grup.

14. Din punct de vedere al controlului exercitat, grupul este definit: a)

b)

c)

ca un ansamblu format din activele societăŃilor controlate;

ca un ansamblu format din pasivele societăŃilor controlate;

ca un ansamblu format din societatea dominantă, societăŃile controlate

de o manieră exclusivă, societăŃile controlate în comun şi societăŃile

asupra cărora societatea dominantă exercită o influenŃă notabilă.

Modulul 8. Contabilitate consolidată

90

15. Prin control, în contextul consolidării conturilor, se înŃelege: a)

b)

c)

posibilitatea de a dirija politicile financiare şi operaŃionale ale unei

societăŃi;

deŃinerea de pieŃe comerciale în comun;

deŃinerea unor active similare celor deŃinute de altă societate.

16. Controlul exclusiv are următoarele forme de exercitare: a)

b)

c)

controlul de drept, de fapt, controlul contractual sau statutar;

controlul de drept, controlul de fapt, controlul intern;

controlul intern, controlul financiar, controlul de drept.

17. Controlul de drept se exercită: a)

b)

c)

atunci când se deŃine majoritatea acŃiunilor unei alte societăŃi;

atunci când se deŃine majoritatea locurilor în consiliul de administraŃie;

atunci când se deŃine direct sau indirect majoritatea drepturilor de vot în

adunarea generală a acŃionarilor sau asociaŃilor.

18. Controlul concomitent constă în: a)

b)

c)

împărŃirea puterii de decizie privind activele unei societăŃi controlate;

împărŃirea puterii de decizie privind capitalurile proprii ale societăŃii

controlate;

împărŃirea puterii de decizie a controlului, asupra unei societăŃi

exploatate în comun de către un număr limitat de acŃionari sau asociaŃi,

deciziile putând fi luate numai în comun, pe baza unui acord.

19. InfluenŃa semnificativă asupra gestiunii şi politicii financiare a unei societăŃi presupune:

a)

b)

c)

deŃinerea a cel puŃin 50% din drepturile de vot;

deŃinerea a cel puŃin 50% din totalul activelor; deŃinerea direct sau indirect a unei cote părŃi de cel puŃin 20% din

drepturile de vot ale unei societăŃi.

20. Necesitatea conturilor consolidate rezultă din faptul că dau o imagine mai cuprinzătoare situaŃiei reale a unui grup, ele permit:

a)

b)

c)

evaluarea globală a datoriilor;

evaluarea activelor şi pasivelor;

exprimarea într-o manieră globală a situaŃiei financiare şi a rezultatului

grupului.

Modulul 8. Contabilitate consolidată

91

21. OperaŃiunea de consolidare a conturilor a apărut ca o expresie a nevoii sociale de informaŃii financiare, care:

a)

b)

c)

să permită remunerarea salariaŃilor grupului;

să permită scoaterea din folosinŃă a activelor uzate;

să ofere o imagine fidelă asupra puterii economice a grupurilor de

societăŃi.

22. Din punct de vedere contabil, a consolida înseamnă a înlocui totalul titlurilor de participare care figurează în bilanŃul societăŃii dominante:

a)

b)

c)

cu datoriile pe care le are societatea din grup;

cu activele societăŃilor dominante;

cu partea din capitalurile proprii şi din rezultatele exerciŃiului, reflectate

în bilanŃul societăŃii emitente cuvenite societăŃii dominante.

23. Conturile consolidate, ca finalitate a procesului de consolidare, cuprind: a)

b)

c)

situaŃia activelor şi datoriilor;

situaŃia activelor şi capitalului propriu aferent grupului;

bilanŃul consolidat, contul de rezultate consolidat şi notele explicative la

situaŃiile financiare consolidate.

24. Nevoia de gestiune internă a grupului, plasează ca principali utilizatori ai conturilor consolidate:

a)

b)

c)

creditorii, bancherii actuali sau potenŃiali;

managerii, administratorii, asociaŃii şi acŃionarii;

partenerii comerciali, respectiv furnizorii si clienŃii.

25. Statul, prin organismele sale fiscale, ca utilizator al conturilor consolidate, este interesat:

a)

b)

c)

de reducerea stocurilor fără mişcare;

de încasarea de către societăŃi a creanŃelor cu scadenŃa depăşită;

în stoparea operaŃiilor evazioniste utilizate de unele grupuri

multinaŃionale, prin artificiul preŃurilor de transfer.

26. Rolul conturilor consolidate, ca şi conturi ale grupului, rezultă din posibilitatea prezentării mai cuprinzătoare, decât conturile individuale a:

a)

b)

c)

structurii activelor societăŃii dominante;

structurii activelor şi obligaŃiilor societăŃilor controlate;

patrimoniului, a situaŃiei financiare şi a rezultatului activităŃii grupului.

Modulul 8. Contabilitate consolidată

92

27. Care dintre următoarele afirmaŃii reprezintă un dezavantaj al utilizării conturilor consolidate:

a)

b)

c)

structura detaliată a activelor societăŃilor controlate;

volumul mare al desfacerilor grupului;

dificultatea realizării de comparaŃii între conturile consolidate ale

diferitelor grupuri, ca urmare a diferitelor metode de elaborare utilizate,

particularitatea cazurilor şi diversitatea activităŃilor desfăşurate.

28. Stabilirea perimetrului de consolidare constă în delimitarea societăŃilor care:

a)

b)

c)

întocmesc situaŃii financiare consolidate;

întocmesc bilanŃ consolidat şi cont de rezultate consolidat;

împreună cu societatea mamă, vor face parte din ansamblul consolidat.

29. Procentul de control este exprimat: a)

b)

c)

cu ajutorul procentajului drepturilor de vot deŃinut de societatea

dominantă în altă societate;

cu ajutorul procentului de acŃiuni deŃinute de societatea mamă în altă

societate;

prin puterea decizională asupra strategiilor financiare a societăŃilor

controlate.

30. Procentul de control este egal cu procentul ce reprezintă partea deŃinută în capitalul altei societăŃi:

a)

b)

c)

când există un singur asociat;

când numărul acŃiunilor ordinare este egal cu cel al acŃiunilor cu

dividend prioritar;

când toate acŃiunile emise de societatea controlată sunt ordinare.

31. AcŃiunile cu dividend prioritar: a)

b)

c)

dau dreptul la dividend dublu;

nu dau dreptul la vot;

dau dreptul la un singur vot.

32. În cazul legăturilor directe, procentul de control: a)

b)

reprezintă numarul de acŃiuni deŃinute de societatea mamă în filiala sa;

se determină ca raport între drepturile de vot deŃinute de societatea

dominantă în societatea controlată şi numărul total al drepturilor de vot

ale societăŃii controlate (dominate);

Modulul 8. Contabilitate consolidată

93

c) se determină ca sumă a ponderilor drepturilor de vot deŃinute direct sau

indirect de către societatea mamă în filială.

33. Procentul de control are ca utilitate:

a)

b)

c)

stabilirea drepturilor acŃionarilor asupra rezultatelor obŃinute de grup;

stabilirea structurii capitalurilor proprii ce revin societăŃii mamă;

stabilirea includerii sau excluderii unei societăŃi în/din perimetrul de

consolidare.

34. Procentul de control permite: a)

b)

c)

stabilirea drepturilor acŃionarilor asupra rezultatelor obŃinute de grup;

stabilirea structurii capitalurilor proprii ce revin societăŃii mamă;

stabilirea tipului de control şi a metodei de consolidare utilizată.

35. Procentul de interes reprezintă cota parte din capital şi: a)

b)

c)

activele circulante ale filialei;

din datoriile societăŃilor controlate;

implicit din patrimoniul, deŃinut direct sau indirect de către societatea

dominantă în fiecare din societăŃile reŃinute în perimetrul de consolidare.

36. Procentul de interes se determină: a)

b)

c)

prin însumarea procentajului drepturilor de vot deŃinute succesiv în

fiecare filială din acelaşi lanŃ de filiaŃie;

prin însumarea numărului de acŃiuni deŃinut în fiecare filială din acelaşi

lanŃ de filiaŃie;

prin multiplicarea procentelor de capital deŃinut succesiv în filialele din

acelaşi lanŃ de participaŃie.

37. ObligaŃia întocmirii conturilor consolidate: a)

b)

c)

revine societăŃilor naŃionale care exercită un control exclusiv asupra

altei societăŃi;

revine societăŃilor naŃionale care exercită o influenŃă notabilă asupra

altei societăŃi;

apare din momentul în care societatea mamă exercită un control

exclusiv, comun sau o influenŃă notabilă asupra altei societăŃi.

Modulul 8. Contabilitate consolidată

94

38. Sunt incluse obligatoriu în perimetrul de consolidare, indiferent de mărime:

a)

b)

c)

societăŃile comerciale pe acŃiuni;

societăŃile bancare;

societăŃile care fac apel la economisirea publică (cotate).

39. Sunt excluse facultativ din perimetrul de consolidare entităŃile: a)

b)

c)

a căror acŃiuni sunt ordinare; a căror acŃiuni sunt cu dividend prioritar; a căror includere nu este semnificativă pentru scopul oferirii unei

imagini fidele a elementelor situaŃiilor financiare consolidate.

40. Controlul exclusiv se exercită atunci când: a)

b)

c)

societatea mamă deŃine majoritatea acŃiunilor filialei; societatea mamă deŃine mai mult de 50% din capitalurile proprii ale

filialei; societatea mamă deŃine direct sau indirect majoritatea drepturilor de vot,

adică peste 50%.

41. Exercitarea controlului exclusiv presupune utilizarea pentru consolidarea situaŃiilor financiare:

a)

b)

c)

a metodei integrării globale;

a metodei integrării proporŃionale;

a metodei punerii în echivalenŃă.

42. EcuaŃia bilanŃului consolidat prin metoda integrării globale este: a)

b)

c)

Σ (AM + AF) = Σ CSM + RC + RezC + IM + D(M+F);

Σ (AM + AF) – TPF = Σ CSM + RC + RezC + D(M+F);

Σ (AM + AF) – TPF = CSM + RC + RezC + IM + D(M+F).

unde:

AM = activele lui M;

AF = activele lui F;

TPF = titluri de participare în F ale grupului M;

CSM = capitalul social al grupului M;

RC = rezerve consolidate;

RezC = rezultatul consolidat;

D(M+F) = datorii cumulate ale lui M + F;

IM = interese care nu controlează.

Modulul 8. Contabilitate consolidată

95

43. EcuaŃia contului de rezultate consolidat prin metoda integrării globale este:

a)

b)

c)

Σ (ChM + ChF) + RezC = VM+%VF;

Σ (ChM + ChF) + RIM = Σ (VM+VF);

Σ (ChM + ChF) + RezC+RIM = Σ (VM+VF).

unde:

ChM = cheltuielile lui M;

ChF = cheltuielile lui F;

RezC = rezultatul consolidat, alcătuit din rezultatul lui M + cota parte

din rezultatul lui F aparŃinând lui M;

RIM = rezultat aferent intereselor care nu controlează;

VM = veniturile lui M;

VF = veniturile lui F.

44. Elementul bilanŃier interese care nu controlează – IM din bilanŃul

consolidat prin M.I.G. reprezintă: a)

b)

c)

cota parte din activele filialei ce revin societăŃii mamă;

cota parte din datoriile şi rezultatele filialei ce revin societăŃii mamă;

cota parte din capitalurile proprii (capital social, rezerve, rezultat) ale

filialei, ce revine acŃionarilor minoritari (alŃii decât grupul).

45. Rezultatul consolidat şi rezervele consolidate din bilanŃul întocmit prin

metoda integrării globale sunt compuse din: a)

b)

c)

rezultatele şi rezervele societăŃii-mamă;

rezultatele societăŃii-mamă şi rezervele filialei;

rezultatele şi rezervele societăŃii mamă şi cota parte din rezervele şi

rezultatele filialei ce revin societăŃii-mamă.

46. Se utilizează metoda integrării proporŃionale pentru întocmirea

bilanŃului consolidat şi contului de rezultate consolidat în cazul exercitării:

a)

b)

c)

unui control exclusiv;

unui control comun (concomitent);

unei influenŃe notabile.

Modulul 8. Contabilitate consolidată

96

47. FaŃă de bilanŃul consolidat prin M.I.G., în cazul consolidării prin M.I.P. nu mai apare în bilanŃul consolidat, elementul:

a)

b)

c)

rezerve consolidate;

rezultatul consolidat;

interese care nu controlează.

48. FaŃă de contul de rezultate consolidat prin M.I.G., în cazul consolidării prin M.I.P. nu mai apare în contul de rezultate consolidat elementul:

a)

b)

c)

venituri de exploatare consolidate;

cheltuieli de exploatare consolidate;

rezultat -interese care nu controlează.

49. EcuaŃia bilanŃului consolidat prin M.I.P. este: a)

b)

c)

Σ (AM - ChF) = PM + %VF;

Σ (AM - TPF) + %AF= Σ PM+ Σ %(PF - CsF);

Σ (ChM + ChF) = VM + %VF + RezC.

unde:

AM = activele lui M;

TPF = titlurile de participare ale grupului în filiala F;

% AF = cota procentuală din activele lui F, aferentă intereselor

grupului M în F;

PM = pasivele lui M;

% (PF – CSF) = cota procentuală din pasivele lui F mai puŃin capitalul

social al lui F, aferentă intereselor grupului M în filiala F.

50. EcuaŃia contului de rezultate consolidat prin M.I.P. este: a)

b)

c)

Σ (ChM + ChF) + RezC = Σ (VM + VF);

Σ ChM + Σ %ChF = VM + VF - RezC;

Σ ChM + Σ %ChF + RezC = Σ VM + Σ %VF.

unde:

ChM = cheltuielile lui M;

% ChF = cota procentuală din cheltuielile lui F aferentă intereselor

grupului M în F;

RezC = rezultatul consolidat, alcătuit din rezultatul lui M + cota

procentuală din rezultatul lui F ce aparŃine lui M;

VM = veniturile lui M;

% VF = cota procentuală din veniturile lui F aferentă intereselor

grupului M în F.

Modulul 8. Contabilitate consolidată

97

51. Având în vedere bilanŃurile individuale ale societăŃii-mamă M şi filialei F, în care M deŃine titluri de participare reprezentând 75% din capitalul social al lui F, să se întocmească bilanŃul consolidat prin metoda integrării globale.

52. Conturile de rezultate ale societăŃii-mamă M şi filialei F, înainte de consolidare, se prezintă ca în modelul de mai jos. ÎntocmiŃi contul de rezultate consolidat aplicând metoda integrării globale, cunoscând că procentul de interes al societăŃii-mamă în filială este de 75%.

Modulul 8. Contabilitate consolidată

98

53. Având în vedere bilanŃurile individuale ale asociatului M şi societăŃii controlate în comun F, în care M deŃine titluri de participare reprezentând 50% din capitalul social al lui F, să se întocmească bilanŃul consolidat prin metoda integrării proporŃionale:

În urma aplicării regulilor de consolidare prezentate, bilanŃul consolidat al societăŃii din fruntea grupului, asociatul M – se prezintă astfel:

54. Presupunem că, înainte de consolidare, conturile de rezultate ale asociatului M şi societăŃii F, controlată în comun de către M (procent de interes de 50%), se prezintă astfel:

Modulul 8. Contabilitate consolidată

99

Aplicând regulile de consolidare specifice metodei integrării proporŃionale, să se întocmească contul de rezultate consolidat al asociatului M.

55. InfluenŃa notabilă asupra gestiunii şi politicii financiare a unei societăŃi este presupusă că există:

a)

b)

c)

când societatea mamă deŃine cel puŃin 40% din drepturile de vot ale altei

societăŃi;

când societatea mamă deŃine cel puŃin 40% din acŃiunile altei societăŃi;

atunci când o societate dispune, direct sau indirect, de o fracŃiune egală

cu cel puŃin 20% din drepturile de vot ale unei societăŃi.

56. Metoda punerii în echivalenŃă presupune: a)

b)

c)

înlocuirea în activul societăŃii consolidante a valorii contabile a titlurilor

de participare deŃinute în societatea consolidată cu partea ce îi revine din

capitalul social şi datoriile societăŃii consolidate;

înlocuirea în activul societăŃii consolidante a valorii contabile a titlurilor

de participare deŃinute în societatea consolidată cu partea ce îi revine din

capitalurile proprii ale societăŃii consolidate; înlocuirea în activul societăŃii consolidante a valorii contabile a titlurilor

de participare deŃinute în societatea consolidată cu partea ce îi revine din

rezultatele şi rezervele societăŃii consolidate.

Modulul 8. Contabilitate consolidată

100

57. În pasivul bilanŃului consolidat prin MPE se regăsesc următoarele elemente noi:

a)

b)

c)

datoriile consolidate;

rezultatul consolidat şi datoriile consolidate; rezervele consolidate şi rezultatul consolidat.

58. EcuaŃia bilanŃului consolidat prin MPE este:

a)

b)

c)

AM + TPF = Σ PM + RezF-RF;

Σ(AM – TPF) - TPE = Σ%(RF +RezF)+RF;

Σ(AM – TPF) + TPE = Σ PM + Σ%(RF +RezF).

unde:

AM – TPF = activele lui M minus titlurile de participare deŃinute la F;

TPE = titlurile puse în echivalenŃă, reprezentate de cota parte din

capitalurile proprii ale întreprinderii asociate, aferente grupului M;

PM = pasivele lui M;

% (RF + RezF) = cota parte din rezervele şi rezultatele lui F, aferente

procentului de interes al grupului M în întreprinderea asociată F.

59. EcuaŃia contului de rezultate consolidat prin MPE este:

a)

b)

c)

Σ VM - RM = Σ VM + %RF+ ChM;

Σ(RF +RC) = Σ %VM –RF;

ΣChM +RC = Σ VM + %RF.

unde:

ChM = cheltuielile lui M;

RC = rezultatul consolidat alcătuit din rezultatul lui M + cota parte din

rezultatul lui F ce aparŃine lui M;

VM = veniturile lui M;

% RF = „cota parte din rezultatul lui F” ce aparŃine, conform

procentului de interes, grupului M.

60. Societatea M, care deŃine 30% din capitalul social de 300 u.m. al

societăŃii F, adică 90 u.m., deŃine la aceasta din urmă 30% din drepturile de vot, adică titluri de participare în valoare de 90 u.m. BilanŃurile celor două societăŃi înainte de consolidare se prezintă astfel:

Modulul 8. Contabilitate consolidată

101

BILANł M ACTIV PASIV

Imobilizări financiare 90 (interese de participare) Active circulante 1.940

Capital 600 Rezerve 200

Rezultat 100

Capital propriu 900

Datorii 1.130

Total activ 2.030 Total pasiv 2.030

BILANł F ACTIV PASIV

Active circulante 1.000 Capital 300 Rezerve 100

Rezultat 50

Capital propriu 450

Datorii 550

Total activ 1.000 Total pasiv 1.000

ÎntocmiŃi bilanŃul consolidat prin metoda punerii în echivalenŃă:

BILANł CONSOLIDAT prin metoda punerii în echivalenŃă

ACTIV PASIV

Total activ Total pasiv

61. Conturile de rezultate individuale ale societăŃii M şi societăŃii F, înainte

de consolidare se prezintă astfel:

CONT DE REZULTATE M CHELTUIELI VENITURI

Exploatare 1.900

Financiare 150 Extraordinare 50 Rezultat net 100

Exploatare 2.000

Financiare 140

Extraordinare 60

TOTAL 2.200 TOTAL 2.200

Modulul 8. Contabilitate consolidată

102

CONT DE REZULTATE F CHELTUIELI VENITURI

Exploatare 890 Financiare 180

Extraordinare 60

Rezultat 50

Exploatare 1.000

Financiare 100

Extraordinare 80

TOTAL 1.180 TOTAL 1.180

Societatea M deŃine 30% din capitalul social al societăŃii F, exercitând o influenŃă semnificativă asupra acesteia.

Să se întocmească contul de rezultate consolidat prin metoda punerii în echivalenŃă:

CONT DE REZULTATE CONSOLIDAT prin metoda punerii în echivalenŃă

CHELTUIELI VENITURI TOTAL TOTAL

62. Societatea M deŃine 30% din capitalul social al societăŃii F, reprezentând interese financiare în valoare de 300 u.m.. La finele exerciŃiului financiar, bilanŃul societăŃii F se prezintă astfel:

BILANł F ACTIV PASIV

Active circulante 2.500 Capital 1.000

Rezerve 500

Rezultat 200

Capital propriu 1.700

Datorii 800

Total activ 2.500 Total pasiv 2.500

Care este valoarea titlurilor puse în echivalenŃă deŃinute de societatea M în societatea F, la finalul exerciŃiului financiar.

a) 1000 x 30% = 300 u.m.; b) 1700 x 30% = 510 u.m.;

c) 700 x 30% = 210 u.m.

Modulul 8. Contabilitate consolidată

103

63. Consolidarea pe paliere presupune: a)

b)

c)

cumularea conturilor societăŃilor filiale de către societatea mamă, în

ordinea mărimii;

eliminarea rezultatelor realizate în anul precedent de către filiale;

efectuarea consolidării subgrupului, apoi introducerea acestuia în

conturile consolidate ale altor societăŃi, filiale ale societăŃii consolidante

din fruntea grupului.

64. Aplicarea consolidării pe paliere presupune respectarea mai multor reguli, printre care:

a)

b)

c)

cumularea activelor şi pasivelor tuturor societăŃilor din grup în ordinea

înfiinŃării lor;

consolidările succesive trebuie efectuate pornind de la extremitatea

inferioară a lanŃului şi crescător până la societatea mamă;

consolidările succesive trebuie efectuate pornind de la extremitatea

inferioară cu excluderea societăŃilor mici.

65. Consolidarea pe paliere se poate utiliza cu succes: a)

b)

c)

în cazul societăŃilor controlate exclusiv;

în cazul societăŃilor care au capitaluri proprii negative;

în cazul grupurilor mici şi mijlocii cu structură simplă (cu legături

indirecte şi radiale) fără legături reciproce.

66. La nivelul fiecărui subgrup, în cazul consolidării pe paliere, pentru consolidare se utilizează procentul de interes:

a)

b)

c)

al societăŃii mamă din fruntea grupului;

al societăŃii consolidate;

al societăŃii din fruntea subgrupului consolidat.

67. Consolidarea pe paliere prezintă avantajul: a)

b)

c)

cumulării activelor la nivelul grupului;

cunoaşterii structurii capitalurilor proprii ale grupului;

segmentării şi cunoaşterii în cadrul grupului a informaŃiei financiare pe

subgrupuri.

68. Consolidarea directă constă: a)

b)

c)

în cumularea activelor pe categorii de subunităŃi;

cumularea capitalurilor proprii ale filialelor directe;

în integrarea bilanŃului fiecărei societăŃi din cadrul grupului direct în

bilanŃul societăŃii mamă.

Modulul 8. Contabilitate consolidată

104

69. Consolidarea directă se efectuează: a)

b)

c)

la finele anului financiar, de către fiecare filială;

la finele anului financiar, de către societăŃile din fruntea subgrupurilor;

pe baza procentului de interes deŃinut de către societatea mamă în

fiecare dintre filiale.

70. Procedeul consolidării directe constă în integrarea directă a fiecărei societăŃi din grup în:

a)

b)

c)

bilanŃul societăŃii din fruntea subgrupului în mod succesiv;

bilanŃul societăŃii mamă, neavând importanŃă ordinea în care se fac

consolidările filialelor;

situaŃiile financiare şi politicile contabile anuale.

71. Avantajul consolidării directe, constă în: a)

b)

c)

sistematizarea informaŃiilor financiare la nivelul fiecărui subgrup;

sistematizarea informaŃiilor financiare la nivelul societăŃii din fruntea

subgrupului;

obŃinerea rapidă şi cu costuri mai mici decât în cazul consolidării pe

paliere, a conturilor consolidate ale grupului.

72. Consolidarea directă prezintă ca dezavantaj: a)

b)

c)

imposibilitatea partajării capitalurilor proprii;

imposibilitatea cunoaşterii structurii capitalurilor proprii ale grupului;

imposibilitatea efectuării unei analize în interiorul grupului, pe

subgrupuri, segmente de activitate sau zone geografice.

73. Procesul de normalizare a contabilităŃii are ca obiectiv: a)

b)

c)

întocmirea situaŃiilor financiare anuale individuale de către fiecare

societate comercială;

întocmirea situaŃiilor financiare anuale consolidate de către societatea

din fruntea grupului;

elaborarea de reglementări contabile pentru soluŃionarea corectă a

problemelor privind producerea şi reflectarea informaŃiilor contabile.

74. Normalizarea contabilă vizează: a)

b)

compatibilizatea reglementărilor contabile aplicabile la nivelul

diferitelor arii geografice;

conceperea normelor contabile de către organismele profesionale sau

legislativ statale;

Modulul 8. Contabilitate consolidată

105

c) identificarea şi eliminarea discrepanŃelor între diferitele situaŃii

financiare ale aceleaşi societăŃi, întocmite la date diferite.

75. Armonizarea în domeniul contabilităŃii semnifică: a)

b)

c)

compatibilizarea diferitelor norme şi sisteme de contabilitate, la nivel

european şi internaŃional;

conceperea normelor contabile la nivel european şi internaŃional;

punerea de acord a informaŃiilor între diferitele componente ale

situaŃiilor financiare.

76. ConvergenŃa contabilă reprezintă procesul prin care: a)

b)

c)

se realizează unificarea conturilor societăŃilor din grup;

se realizează compatibilizarea situaŃiilor financiare între societăŃile din

grup;

se realizează identificarea şi eliminarea dezacordurilor între

reglementările contabile naŃionale, europene şi internaŃionale.

77. Reglementările internaŃionale privind consolidarea conturilor influenŃează esenŃial practicele şi reglementările contabile naŃionale, deşi:

a)

b)

c)

au caracter tranzitoriu;

sunt recomandate numai filialelor;

nu au caracter obligatoriu.

78. Armonizarea la nivel european a avut ca efect până în prezent: a)

b)

c)

elaborarea Directivelor a IV-a privind întocmirea şi prezentarea

conturilor individuale, aVII-a privind întocmirea şi publicarea conturilor

consolidate şi a VIII-a ce vizează calificarea profesioniştilor contabili;

acceptarea şi încorporarea (transpunerea) în legislaŃiile naŃionale de

către toate statele membre ale Uniunii Europene a Directivelor a IV-a

privind întocmirea şi prezentarea conturilor individuale, a VII-a privind

întocmirea şi publicarea conturilor consolidate şi a VIII-a ce vizează

calificarea profesioniştilor contabili;

întocmirea situaŃiilor financiare de către toate societăŃile din grup.

79. La nivel internaŃional, normalizarea în domeniul conturilor consolidate s-a materializat în:

a)

b)

obligativitatea agenŃilor economici de a întocmi situaŃii financiare

anuale;

obligativitatea societăŃii din fruntea grupului de a întocmi situaŃii

financiare consolidate conform reglementărilor contabile naŃionale;

Modulul 8. Contabilitate consolidată

106

c) elaborarea şi publicarea standardelor internaŃionale de contabilitate şi

raportare financiară cu privire la conturile consolidate (IAS-27; IAS-28;

IAS-31; IFRS-3 etc.).

80. Interesele care nu controlează (interesul minoritar), potrivit IAS -27, reprezintă:

a)

b)

c)

cota parte din activele şi din datoriile unei filiale controlată exclusiv de

către societatea mamă;

cota parte din capitalurile proprii şi datoriile unei entităŃi controlată în

comun;

cota-parte din capitalurile proprii ale unei filiale care nu se pot atribui,

direct sau indirect, unei societăŃii-mamă, ele aparŃinând altor acŃionari

decât cei din cadrul grupului.

81. Care dintre răspunsurile, la următoarea afirmaŃie, nu este corect? Potrivit IAS-27, o societate-mamă, în mod excepŃional, nu trebuie să întocmească situaŃii financiare consolidate dacă:

a)

b)

c)

ea însăşi este deŃinută în totalitate, sau parŃial, de o altă societate (cu

acordul în unanimitate al acŃionarilor, înclusiv al celor care în alte

condiŃii nu au drept de vot);

instrumentele de datorie sau de capitaluri proprii nu sunt tranzacŃionate

pe o piaŃă publică;

a întocmit situaŃii financiare individuale, aprobate de adunarea generală

a acŃionarilor, conform legislaŃiei în vigoare.

Bibliografie recomandată:

Deju, M. (2013), Contabilitate consolidată – curs universitar, Editura Alma

Mater, Bacău;

Deju, M., Botez, D., Danu, M. C., Muntean, M., Adam, R., Dragomirescu,

S. E., Mircea, M. C., Păcurari, D., Rotilă, A., Solomon, D. C., łuŃueanu, I.,

Bucur, I. A. (2013), Teste grilă pentru examenul de licenŃă – programul de studii CIG: sesiunea 2013, Editura Alma Mater, Bacău;

Deju, M. (2008), Contabilitate aprofundată, Concepte, modele, studii de caz, Editura Alma Mater, Bacău;

Feleagă, N., Feleagă, L. (2007), Contabilitate consolidată. O abordare europeană şi internaŃională, Editura Economică, Bucureşti;

Horga, V., State, V., Bârgăoanu, M. (2004), Consolidarea conturilor societăŃilor de grup, Editura Economică, Bucureşti.

107

Modulul 9

CONTABILITATE ŞI GESTIUNE FISCALĂ

1. DefiniŃia „prelevări obligatorii, nerambursabile, cu sau fără contraprestaŃie din partea statului, în funcŃie de apariŃia evenimentului asigurat” corespunde:

a)

b)

c)

impozitelor;

taxelor;

contribuŃiilor.

2. Persoanele juridice române datorează impozit pe profit pentru:

a)

b)

c)

profitul impozabil al sediului permanent, în cazul în care aceste

persoane îşi desfăşoară activitatea în România prin intermediul unui

sediu permanent;

profitul impozabil obŃinut din orice sursă, atât în România cât şi în

străinătate;

profitul impozabil obŃinut în România, plus partea din profitul

impozabil realizat în străinătate din asocieri fără personalitate juridică.

3. Următoarele categorii de cheltuieli sunt deductibile limitat la calculul

profitului impozabil: a)

b)

c)

cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit,

cheltuielile de reclamă şi publicitate, cheltuielile de personal;

cheltuielile sociale, cheltuielile de protocol, cheltuielile cu tichetele de

masă acordate salariaŃilor;

amortizarea contabilă a mijloacelor fixe, cheltuielile cu penalităŃi de

întârziere datorate furnizorilor, cheltuielile cu asigurările sociale.

Modulul 9. Contabilitate şi gestiune fiscală

108

4. Impozitul pe profit se calculează şi se declară trimestrial în cazul următoarelor categorii de contribuabili:

a)

b)

c)

agenŃi economici care nu plătesc impozit pe veniturile

microîntreprinderilor şi care nu realizează venituri majoritare din

cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură;

organizaŃii sindicale şi patronale;

ONG-uri.

5. Cheltuielile efectuate pentru sponsorizări, mecenat sau burse private de către un contribuabil plătitor de impozit pe profit sunt:

a)

b)

c)

deductibile la calculul profitului impozabil;

deductibile limitat la calculul profitului impozabil;

nedeductibile la calculul profitului impozabil.

6. Dacă impozitul pe profit datorat de un contribuabil la sfârşitul

trimestrului II este de 1.480 lei iar impozitul pe profit calculat şi înregistrat la finele trimestrului I a fost de 2.000 lei, înregistrarea în contabilitate se va face prin:

a)

b)

c)

stornarea în roşu a înregistrării de constituire a impozitului, cu suma de

320 lei;

debitarea cu 520 lei a contului 4411 „Impozit pe profit”, în

corespondenŃă cu contul 7588 „Alte venituri din exploatare”;

stornarea în roşu sau în negru a înregistrării de constituire a impozitului,

cu diferenŃa dintre impozitul pentru perioada curentă şi impozitul mai

mare înregistrat anterior.

7. Calculul şi plata impozitului pe profit în cazul entităŃilor care aplică sistemul anual cu plăŃi anticipate se efectuează:

a)

b)

c)

lunar, până pe data de 25 inclusiv a lunii următoare, impozitul fiind

calculat pe baza veniturilor impozabile şi a cheltuielilor deductibile din

luna respectivă;

trimestrial, până pe data de 25 a lunii următoare trimestrului, impozitul

fiind calculat pe baza veniturilor impozabile şi a cheltuielilor

deductibile din trimestrial respectiv;

trimestrial, până pe data de 25 a lunii următoare trimestrului, impozitul

fiind egal cu o pătrime din impozitul pe profit aferent anului precedent,

actualizat pe baza indicelui preŃurilor de consum.

Modulul 9. Contabilitate şi gestiune fiscală

109

8. La calculul amortizării fiscale se aplică următoarea regulă: a)

b)

c)

mijloacele de transport se amortizează fie pe durata normală de

funcŃionare, fie în funcŃie de numărul de kilometri sau numărul de ore

de funcŃionare prevăzut în cărŃile tehnice;

construcŃiile se amortizează prin metoda liniară sau degresivă;

computerele şi echipamentele periferice se amortizează în funcŃie de

numărul orelor de funcŃionare prevăzut în cărŃile tehnice.

9. Contribuabilii impozitului pe profit care efectuează cheltuieli cu sponsorizări beneficiază de:

a)

b)

c)

reducerea profitului impozabil cu minimul dintre valoarea acestor

cheltuieli şi 3‰ din cifra de afaceri;

reducerea impozitului pe profit cu minimul dintre valoarea acestor

cheltuieli, 3‰ din cifra de afaceri şi 20% din impozitul pe profit;

reducerea impozitului pe profit cu 20%.

10. Contribuabilii impozitului pe profit care desfăşoară activităŃi de

cercetare-dezvoltare beneficiază de facilitatea fiscală constând în: a)

b)

c)

reducerea impozitului pe profit cu o sumă reprezentând 25% din

valoarea cheltuielilor eligibile de cercetare-dezvoltare;

deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil a unei cote de

50% din cheltuielile eligibile de cercetare-dezvoltare;

deducerea cheltuielilor cu amortizarea aparaturii şi echipamentelor

utilizate în activitatea de cercetare-dezvoltare.

11. OrganizaŃiile non-profit, organizaŃiile sindicale şi cele patronale datorează impozit pe profit pentru:

a)

b)

c)

veniturile obŃinute prin donaŃii sau sponsorizări, dacă acestea depăşesc

limita de 3‰ din cifra de afaceri;

veniturile din activităŃi economice care depăşesc echivalentul în lei a

sumei de 15.000 euro;

veniturile din activităŃi economice.

12. Contribuabilii impozitului pe profit care desfăşoară activităŃi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor şi caselor de pariuri sportive, datorează:

a) un impozit minim de 5% din veniturile realizate;

Modulul 9. Contabilitate şi gestiune fiscală

110

b)

c)

un impozit egal cu minimul dintre valoarea reprezentând 5% din

veniturile realizate şi valoarea impozitului pe profit calculat prin

aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil;

un impozit de 16% aplicat asupra profitului impozabil, dacă veniturile

depăşesc limita de 15.000 euro.

13. Un contribuabil al impozitului pe profit, care a optat pentru sistemul

anual cu plăŃi anticipate, a obŃinut în exerciŃiul N-1 un profit impozabil în valoare de 42.185 lei. Ştiind că indicele preŃurilor de consum utilizat la calculul plăŃilor anticipate în exerciŃiul N este 104%, alegeŃi varianta corectă pentru impozitul datorat de contribuabil pentru trimestrul al II-lea al exerciŃiului N:

a)

b)

c)

1.688 lei;

10.968 lei;

1.755 lei.

14. Un contribuabil al impozitului pe profit a înregistrat în anul N

următoarele cheltuieli: cheltuieli cu materii prime şi materiale 41.000 lei, cheltuieli cu energia 3.000 lei, cheltuieli cu salariile personalului 52.000 lei, cheltuieli privind contribuŃiile sociale obligatorii 14.000 lei, cheltuieli sociale reprezentând contravaloarea unor bilete de tratament pentru salariaŃi 2.500 lei, cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe 11.000 lei şi cheltuieli cu impozitul pe profit 4.200 lei. Valoarea cheltuielilor deductibile fiscal la calculul profitului impozabil este:

a)

b)

c)

111.040 lei;

126.660 lei;

110.000 lei.

15. Printre condiŃiile ce trebuie îndeplinite de o societate comercială pentru a putea fi încadrată în categoria microîntreprinderilor, se numără şi următoarea:

a)

b)

c)

capitalul să aparŃină altor persoane decât statul şi autorităŃile locale;

să desfăşoare activitate în domeniul serviciilor bancare, asigurărilor şi

reasigurărilor, consultanŃei şi managementului şi să aibă maxim 9

salariaŃi;

să realizeze cifră de afaceri mai mică de 100.000 euro.

Modulul 9. Contabilitate şi gestiune fiscală

111

16. În cazul în care o microîntreprindere depăşeşte în cursul anului plafonul referitor la cifra de afaceri, aceasta devine plătitoare de impozit pe profit începând cu:

a)

b)

c)

1 ianuarie a anului următor;

trimestrul în care a depăşit plafonul;

1 ianuarie a anului curent.

17. Următoarele venituri nu se includ în baza impozabilă în cazul

impozitului pe veniturile microîntreprinderilor: a)

b)

c)

veniturile din dobânzi;

veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuŃie;

veniturile din vânzarea imobilizărilor corporale şi necorporale.

18. O microîntreprindere a realizat în trimestrul III al anului N venituri din

prestarea serviciilor 26.000 lei, venituri din chirii 9.000 lei, venituri din producŃia de imobilizări corporale 4.000 lei şi a beneficiat de reduceri comerciale de la furnizori, primite ulterior facturării, în valoare de 550 lei. Impozitul datorat de contribuabil pentru trimestrul considerat este:

a)

b)

c)

1.033 lei;

1.067 lei;

1.035 lei.

19. Sunt considerate avantaje de natură salarială: a)

b)

c)

folosirea în scop personal a autovehiculelor din patrimoniul afacerii;

valoarea indemnizaŃiei pentru incapacitate temporară de muncă;

costul abonamentelor telefonice efectuate în vederea îndeplinirii

sarcinilor de serviciu.

20. Impozitul pe veniturile din salarii la locul de muncă unde salariatul are

funcŃia de bază se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul reprezentată de:

a)

b)

c)

venitul brut din care se scad: deducerea personală, cotizaŃia sindicală,

contribuŃia la fondurile facultative de pensii;

venitul brut din care se scad contribuŃiile sociale obligatorii;

venitul net din care se scad: deducerea personală, cotizaŃia sindicală,

contribuŃia la fondurile facultative de pensii.

Modulul 9. Contabilitate şi gestiune fiscală

112

21. La calculul impozitului pe veniturile din salarii, următoarele sume sunt impozabile:

a)

b)

c)

contravaloarea echipamentului individual de protecŃie şi a alimentaŃiei

de protecŃie;

drepturile de hrană acordate potrivit legii de angajatori angajaŃilor şi

contravaloarea convorbirilor telefonice efectuate în interes de serviciu;

tichetele de masă şi indemnizaŃiile pentru incapacitate temporară de

muncă.

22. În baza de calcul a contribuŃiilor sociale nu se includ: a)

b)

c)

premiile, primele şi sporurile de orice fel;

indemnizaŃia primită de salariaŃi pe perioada delegării şi detaşării în altă

localitate, în Ńară şi în străinătate, în interesul serviciului, peste limita de

2,5 ori indemnizaŃia acordată salariaŃilor din instituŃiile publice;

cadourile cu valoare mai mică de 150 lei oferite de angajatori în

beneficiul copiilor minori ai angajaŃilor cu ocazia Paştelui, zilei de 1

iunie, Crăciunului sau alte sărbători similare.

23. Deducerea personală la calculul impozitului pe veniturile din salarii nu se acordă pentru:

a)

b)

c)

soŃul/soŃia contribuabilului, dacă acesta/aceasta nu realizează venituri

lunare mai mari de 250 lei;

copiii sub 18 ani aflaŃi în întreŃinere;

rudele de gradul II aflate în întreŃinerea contribuabilului, dacă acestea

realizează venituri mai mari de 250 lei/lună.

24. Baza de calcul lunară a contribuŃiei individuale pentru asigurări sociale este plafonată la:

a)

b)

c)

valoarea dată de produsul între numărul de zile lucrătoare din luna de

calcul şi media zilnică a veniturilor din ultimele şase luni;

o valoare egală cu de cinci ori câştigul minim brut pe Ńară garantat în

plată;

o valoare egală cu de cinci ori câştigul salarial mediu brut pe Ńară.

25. Un salariat realizează la locul de muncă unde are funcŃia de bază un venit aferent timpului lucrat de 3.200 lei. De asemenea, primeşte 20 de tichete de masă pentru cele 20 de zile lucrate (valoarea nominală 9 lei/tichet). Salariul net încasat în numerar pentru luna considerată este:

Modulul 9. Contabilitate şi gestiune fiscală

113

a)

b)

c)

2.288 lei;

2.216 lei;

2.316 lei.

26. Care este totalul contribuŃiilor sociale pe care le datorează în nume propriu un angajator care are cinci salariaŃi, ştiind că în luna de calcul totalul câştigurilor brute realizate de salariaŃi este de 12.800 lei? (societatea desfăşoară activităŃi de editare a cărŃilor, pentru care cota de contribuŃie de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale este de 0,150%, iar salariaŃii lucrează în condiŃii normale de muncă):

a)

b)

c)

3.552 lei;

2.662 lei;

3.392 lei.

27. Perioada fiscală a următorilor plătitori de venituri din salarii este luna calendaristică:

a)

b)

c)

persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile

microîntreprinderilor care au un număr mediu de maxim 2 salariaŃi;

persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale care au mai

mult de 3 salariaŃi;

instituŃiile publice care au mai mult de 3 salariaŃi.

28. ContribuŃia pentru protecŃia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap este datorată de către:

a)

b)

c)

persoanele juridice care au mai mult de 50 de salariaŃi şi nu au angajat

persoane cu handicap într-un procent de cel puŃin 4% din numărul total

de angajaŃi;

persoanele juridice care au mai mult de 50 de salariaŃi şi nu au angajat

persoane cu handicap într-un procent de cel puŃin 20% din numărul total

de angajaŃi;

persoanele juridice care au mai mult de 50 de salariaŃi şi nu au angajat

persoane cu handicap într-un procent de cel puŃin 40% din numărul total

de angajaŃi.

29. Valoarea tichetelor de masă, a tichetelor cadou şi a tichetelor de vacanŃă este inclusă în baza de calcul a:

a)

b)

c)

contribuŃiei individuale de asigurări sociale;

contribuŃiei angajatorului la asigurările sociale de sănătate;

impozitului pe veniturile din salarii.

Modulul 9. Contabilitate şi gestiune fiscală

114

30. Dacă indemnizaŃia primită de salariaŃi pe perioada delegării în altă localitate din Ńară sau din străinătate depăşeşte plafonul reprezentând 2,5 ori indemnizaŃia acordată la instituŃiile publice, impozitarea sumei care depăşeşte plafonul se face:

a)

b)

c)

la salariat, prin includerea sumei respective doar în baza de calcul a

impozitului pe veniturile din salarii;

la angajator, prin includerea sumei respective în veniturile impozabile la

calculul impozitului pe profit;

la salariat, prin tratarea sumei respective ca un venit asimilat salariilor.

31. Plătitorii de venituri din salarii au obligaŃia de a calcula lunar impozitul pe venit şi de a-l declara:

a)

b)

c)

lunar sau trimestrial, după caz, prin declaraŃia privind contribuŃiile

sociale şi impozitul pe venit, precum şi anual, prin declaraŃia privind

impozitul reŃinut la sursă pentru fiecare beneficiar de venit;

trimestrial, prin declaraŃia privind contribuŃiile sociale şi impozitul pe

venit;

lunar sau trimestrial, după caz, prin declaraŃia privind contribuŃiile

sociale şi impozitul pe venit, precum şi anual, prin fişele fiscale.

32. Plătitorii de venituri din dividende către persoane fizice sunt obligate: a)

b)

c)

să plătească dividendele până cel târziu la data de 31 decembrie a

exerciŃiului în care acestea au fost aprobate prin hotărârea AGA;

să calculeze, să reŃină şi să declare impozitul calculat prin aplicarea

cotei de 16% asupra dividendelor brute;

să calculeze, să reŃină şi să declare impozitul calculat prin aplicarea

cotei de 10% asupra dividendelor brute.

33. În cursul lunii, o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA efectuează livrări de bunuri în valoare de 40.000 lei, plus TVA 24% şi prestări de servicii în valoare de 25.000 lei, plus TVA 9%. AchiziŃiile de bunuri şi servicii în cursul lunii respective au fost de 42.000 lei, plus TVA 24%. Conform decontului lunar, rezultă:

a)

b)

c)

TVA de plată 1.920 lei;

TVA de recuperat 1.770 lei;

TVA de plată 1.770 lei.

Modulul 9. Contabilitate şi gestiune fiscală

115

34. Următoarelor livrări de bunuri li se aplică cota redusă de TVA de 9%: a)

b)

c)

livrările de ziare şi reviste, cu excepŃia celor destinate exclusiv sau în

principal publicităŃii;

livrările de produse din carne;

livrările de articole de îmbrăcăminte şi încălŃăminte pentru nou-născuŃi.

35. OperaŃiunile cuprinse în sfera TVA în România sunt: a)

b)

c)

livrările de bunuri, prestările de servicii, achiziŃiile intracomunitare şi

importul de bunuri;

livrările de bunuri, prestările de servicii, livrările intracomunitare şi

importul de bunuri;

livrările de bunuri, prestările de servicii, transportul internaŃional şi

importul de bunuri.

36. Persoanele impozabile care aplică regimul special de scutire pentru întreprinderile mici trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA dacă:

a)

b)

c)

intenŃionează să efectueze achiziŃii intracomunitare;

efectuează achiziŃii intracomunitare a căror valoare în cursul anului

curent depăşeşte plafonul de 65.000 euro stabilit pentru întreprinderile

mici din România;

efectuează achiziŃii intracomunitare a căror valoare depăşeşte în cursul

anului curent plafonul de 10.000 euro pentru achiziŃii intracomunitare.

37. Din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată, o prestare de servicii este impozabilă în România dacă:

a)

b)

c)

este realizată de o persoană juridică înregistrată în scopuri de TVA iar

locul operaŃiunii este în România;

este realizată de o persoană impozabilă, este o prestare efectuată cu

plată către o altă persoană impozabilă iar locul operaŃiunii este în

România;

este realizată de o persoană impozabilă care acŃionează ca atare, este o

operaŃiune efectuată cu plată sau asimilată unei operaŃiuni efectuate cu

plată iar locul operaŃiunii este în România.

38. În cazul livrărilor de bunuri pe piaŃa internă se aplică următoarea regulă generală:

a)

faptul generator intervine la data livrării bunurilor iar exigibilitatea

TVA intervine pe data de 15 a lunii următoare faptului generator;

Modulul 9. Contabilitate şi gestiune fiscală

116

b)

c)

faptul generator intervine la data livrării bunurilor iar exigibilitatea

TVA intervine la data faptului generator;

faptul generator şi exigibilitatea intervin la data emiterii facturii.

39. Locul achiziŃiei intracomunitare de bunuri este:

a)

b)

c)

locul unde începe transportul sau expedierea bunurilor;

locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie transportul

sau expedierea lor;

locul unde începe transportul sau statul membru care a emis codul de

TVA al furnizorului.

40. Sunt considerate operaŃiuni scutite din punctul de vedere al taxei pe

valoarea adăugată: a)

b)

c)

închirierea, concesionarea şi arendarea de bunuri imobile, cu excepŃia

celor din sectorul hotelier;

livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;

cazarea în domeniul hotelier şi închirierea terenurilor pentru camping.

41. Măsurile de simplificare se aplică în cazul următoarelor operaŃiuni din

sfera taxei pe valoarea adăugată: a)

b)

c)

livrări intracomunitare de bunuri şi achiziŃii intracomunitare de bunuri;

livrări pe teritoriul naŃional, între parteneri comerciali înregistraŃi în

scopuri de TVA, de bunuri din categoria deşeurilor şi materii prime

secundare rezultate din valorificarea acestora;

livrări de material lemnos, pe teritoriul naŃional, între parteneri

comerciali încadraŃi în categoria întreprinderilor mici.

42. Baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată poate fi ajustată ulterior

livrării de bunuri în cazul în care: a)

b)

c)

cumpărătorul nu doreşte să achite contravaloarea bunurilor pentru care a

fost emisă factura;

se acordă reduceri comerciale pe factura emisă pentru bunurile livrate;

cumpărătorul returnează ambalajele facturate în care s-au expediat

bunurile.

Modulul 9. Contabilitate şi gestiune fiscală

117

43. Taxa pe valoarea adăugată se deduce pe baza pro-rata în cazul: a)

b)

c)

persoanelor parŃial impozabile;

persoanelor impozabile înregistrate special în scopuri de TVA (conform

art.1531 Cod Fiscal);

persoanelor impozabile cu regim mixt.

44. În baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată se includ: a)

b)

c)

rabaturile, remizele, risturnurile şi alte reduceri de preŃ acordate

clienŃilor la data exigibilităŃii taxei;

cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare solicitate cumpărătorului;

impozitele şi taxele, inclusiv taxa pe valoarea adăugată.

45. Sunt considerate operaŃiuni asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată, următoarele:

a)

b)

c)

bunurile perisabile constatate lipsă în gestiune, în limitele stabilite prin

lege pentru perisabilităŃi;

bunurile de mică valoare distribuite în cadrul acŃiunilor de reclamă;

bunurile obŃinute din activitatea economică a persoanei impozabile şi

distribuite gratuit acŃionarilor.

46. Pentru o livrare de bunuri pe teritoriul naŃional efectuată pe data de 16 martie N, pentru care furnizorul înregistrat în scopuri de TVA emite factura pe data de 20 martie N, faptul generator şi exigibilitatea TVA intervin, potrivit regulii generale, astfel:

a)

b)

c)

atât faptul generator cât şi exigibilitatea intervin la data de 20 martie N;

exigibilitatea intervine la data de 20 martie N iar faptul generator la data

de 16 martie N;

atât faptul generator cât şi exigibilitatea intervin la data de 16 martie N.

47. DeclaraŃia recapitulativă se întocmeşte de către următoarele persoane impozabile din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată:

a)

b)

c)

persoanele impozabile care efectuează achiziŃii sau livrări

intracomunitare de bunuri;

persoanele impozabile care importă bunuri pe teritoriul comunitar;

persoanele impozabile care exportă bunuri şi prestează servicii către

persoanele impozabile din state terŃe.

Modulul 9. Contabilitate şi gestiune fiscală

118

48. O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în România, care efectuează doar operaŃiuni constând în livrări de bunuri şi achiziŃii în interiorul Ńării, trebuie să depună pentru fiecare perioadă fiscală:

a)

b)

c)

decontul de TVA şi declaraŃia recapitulativă;

decontul de TVA şi declaraŃia informativă privind livrările/prestările şi

achiziŃiile efectuate;

decontul de TVA şi notificarea pentru declararea cifrei de afaceri.

49. Rambursarea sumei negative de taxă se solicită de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA prin:

a)

b)

c)

depunerea unei notificări la organul fiscal;

decontul cu sumă negativă de TVA mai mare de 5.000 lei şi opŃiunea de

rambursare;

orice decont de TVA cu sumă negativă, fără a fi necesară bifarea

opŃiunii de rambursare.

50. Persoana obligată la plata TVA în cazul unei achiziŃii intracomunitare de mijloace de transport noi este:

a)

b)

c)

cumpărătorul, indiferent dacă este înregistrat sau nu în scopuri de TVA;

furnizorul;

cumpărătorul, dacă este persoană impozabilă înregistrată normal în

scopuri de TVA (conform art.153 Cod Fiscal).

51. Furnizorul sau prestatorul nu este obligat să emită facturi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate, cu excepŃia cazului în care cumpărătorul solicită factură, dacă realizează operaŃiunile următoare:

a)

b)

c)

livrări de bunuri cu plata în rate;

livrări de bunuri second-hand sau livrări de aur de investiŃii;

transport de persoane cu taximetre.

52. Persoanele impozabile care aplică regimul special pentru agenŃii de turism au dreptul de deducere a taxei:

a)

b)

c)

pentru toate achiziŃiile efectuate;

doar pentru achiziŃiile necesare desfăşurării activităŃii proprii;

doar pentru achiziŃiile de servicii destinate pachetelor turistice facturate

clienŃilor.

Modulul 9. Contabilitate şi gestiune fiscală

119

53. O persoană impozabilă care aplică regimul special de scutire pentru întreprinderile mici:

a)

b)

c)

are dreptul să deducă TVA pentru toate achiziŃiile efectuate;

are dreptul să deducă TVA pentru achiziŃiile de mijloace de transport

noi şi de produse accizabile;

nu are dreptul să deducă TVA pentru achiziŃiile efectuate.

54. Din categoria produselor supuse accizelor armonizate fac parte:

a)

b)

c)

cafeaua, autoturismele de lux, navele şi ambarcaŃiunile pentru agrement;

produsele energetice, energia electrică, tutunul;

cafeaua, tutunul, blănurile şi produsele din cristal.

55. În cazul produselor supuse accizelor armonizate, sunt considerate

impozabile persoanele care: a)

b)

c)

depozitează produse accizabile;

produc pe teritoriul României produse accizabile;

vând produse accizabile.

56. Transformarea în lei a accizelor exprimate în euro se face la următorul

curs valutar: a)

b)

c)

cursul BNR valabil pentru ultima zi a lunii pentru care se calculează

accizele;

cursul de schimb aplicat în anul precedent, actualizat pe baza indicelui

preŃurilor de consum, dacă acesta este mai mic decât cursul specificat la

răspunsul c);

cursul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, stabilit pentru

prima zi lucrătoare a lunii octombrie a anului precedent, dacă acesta

este mai mare decât cursul specificat la răspunsul b).

57. Conform regulii generale, termenul de plată a accizelor este:

a)

b)

c)

data de 25 a lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă;

data înregistrării declaraŃiei vamale de import, în cazul produselor

accizabile care sunt plasate în regim suspensiv de accize;

data de 15 a lunii următoare celei în care produsele accizabile sunt date

în consum.

Modulul 9. Contabilitate şi gestiune fiscală

120

58. Din valoarea calculată a accizelor se deduce contribuŃia pentru finanŃarea unor cheltuieli de sănătate în cazul următoarelor produse:

a)

b)

c)

produsele din tutun prelucrat;

berea;

alcoolul etilic utilizat pentru producerea aromelor alimentare.

59. Eliberarea în consum a produselor supuse accizelor armonizate

reprezintă: a)

b)

c)

utilizarea produselor în interiorul antrepozitului fiscal, ca materie primă;

producŃia unor astfel de produse în afara antrepozitului fiscal;

transportul produselor între două antrepozite fiscale.

60. Antrepozitarii autorizaŃi au obligaŃia de a marca cu banderole

următoarele produse: a)

b)

c)

vinurile;

alcoolul etilic;

berea.

61. Pentru plata cu întârziere la bugetul de stat sau la bugetul asigurărilor

sociale de stat a impozitelor, taxelor şi contribuŃiilor, contribuabilii datorează:

a)

b)

c)

amenzi contravenționale;

dobânzi de întârziere calculate prin aplicarea unei cote de 20% pentru

fiecare lună de întârziere;

dobânzi de întârziere calculate prin aplicarea unei cote de 0,03% pentru

fiecare zi de întârziere.

62. Impozitul pe clădiri datorat de un contribuabil persoană juridică este

stabilit în funcŃie de: a)

b)

c)

valoarea de inventar din contabilitate;

valoarea stabilită potrivit reglementărilor fiscale în domeniu, în funcŃie

de rangul localităŃii, de zona din cadrul localităŃii în care este amplasată

clădirea şi de materialele din care este realizată construcŃia;

valoarea de piaŃă a clădirii.

Modulul 9. Contabilitate şi gestiune fiscală

121

63. Taxa asupra mijloacelor de transport este suportată de: a)

b)

c)

persoana care vinde un mijloc de transport;

persoana care a preluat mijlocul de transport în baza unui contract de

leasing operaŃional;

persoana care utilizează mijlocul de transport în baza unui contract de

leasing financiar.

64. Taxa asupra mijloacelor de transport, în cazul autoturismelor, se

calculează: a)

b)

c)

prin înmulŃirea capacităŃii cilindrice cu un impozit unitar;

în funcŃie de capacitatea cilindrică a autoturismului, prin înmulŃirea

numărului de grupe de 200 cmc cu o valoare unitară a taxei, stabilită

diferenŃiat pe tranşe de capacităŃi cilindrice;

ca sumă fixă, în funcŃie de marca autoturismului.

65. Plata impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren şi a taxei pentru

mijloacele de transport se face: a)

b)

c)

anual, în două rate egale, până la 31 martie şi 30 septembrie inclusiv;

trimestrial, până pe data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului;

lunar, până pe 25 inclusiv a lunii următoare.

66. În cazul transferului de proprietate asupra unui mijloc de transport,

taxa asupra acestuia este datorată: a)

b)

c)

de noul proprietar, începând cu data de întâi a lunii în care s-a făcut

transferul dreptului de proprietate;

de noul proprietar, începând cu anul următor celui în care a dobândit

mijlocul de transport;

de noul proprietar, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în

care a dobândit mijlocul de transport.

Modulul 9. Contabilitate şi gestiune fiscală

122

Bibliografie recomandată:

Deju, M., Botez, D., Danu, M. C., Muntean, M., Adam, R., Dragomirescu,

S. E., Mircea, M. C., Păcurari, D., Rotilă, A., Solomon, D. C., łuŃueanu, I.,

Bucur, I. A. (2013), Teste grilă pentru examenul de licenŃă – programul de

studii CIG: sesiunea 2013, Editura Alma Mater, Bacău;

Păcurari, D. (2012), Contabilitate şi gestiune fiscală: curs universitar,

Editura Alma Mater, Bacău;

Răileanu, V., Răileanu A. S. (2009), Abordări contabile şi fiscale privind

impozitele şi taxele, Editura Economică, Bucureşti;

*** Codul fiscal al României, disponibil online la adresa

http://www.anaf.ro/public/wps/portal/ANAF/Legislatie/Codfiscal.

123

Modulul 10

CONTABILITATE DE GESTIUNE

1. Unul dintre obiectivele contabilităŃii de gestiune este: a) calcularea cheltuielilor şi veniturilor totale realizate de entitate în

perioada de gestiune;

b) calcularea analitică a costurilor produselor fabricate de entitate în

perioada de gestiune;

c) prezentarea informaŃiilor privind poziŃia financiară a entităŃii.

2. În raport cu momentul elaborării lor faŃă de perioada în care are loc

procesul de producŃie la care se referă, calculaŃiile privind costurile se clasifică în:

a) antecalculaŃii şi postcalculaŃii;

b) calculaŃii periodice şi calculaŃii neperiodice; c) antecalculaŃii şi calculaŃii de buget.

3. În funcŃie de intervalul de timp care condiŃionează repetarea lor,

calculaŃiile privind costurile se clasifică în: a) antecalculaŃii şi postcalculaŃii;

b) calculaŃii periodice şi calculaŃii neperiodice; c) calculaŃii periodice şi calculaŃii de buget.

4. În raport cu momentul calculării lor costurile se clasifică în:

a) costuri antecalculate şi costuri efective;

b) costuri totale şi costuri parŃiale; c) costuri totale, costuri raŃionale şi costuri parŃiale.

Modulul 10. Contabilitate de gestiune

124

5. În funcŃie de nivelul la care este considerat /analizat consumul factorilor de producŃie distingem:

a) cost global şi cost unitar;

b) cost antecalculat şi cost efectiv; c) cost total, cost parŃial şi cost raŃional.

6. Costul complet se obŃine însumând următoarele elemente:

a) costul de producŃie, costul subactivităŃii;

b) cheltuielile directe de producŃie, cheltuielile indirecte de producŃie; c) costul de producŃie, cheltuielile generale de administraŃie, cheltuielile de

desfacere.

7. După sfera de cuprindere a cheltuielilor, costul se poate determina în

următoarele variante: a) cost antecalculat şi cost efectiv;

b) cost antecalculat, cost efectiv şi cost postcalculat; c) cost total, cost parŃial şi cost raŃional.

8. Costul raŃional este egal cu:

a) costul total minus costul subactivităŃii;

b) costul total minus cheltuielile de structură considerate eficiente;

c) costul variabil plus costul subactivităŃii.

9. Costul raŃional este egal cu:

a) costul total minus cheltuielile de structură considerate eficiente;

b) costul variabil plus cheltuielile de structură considerate eficiente;

c) costul variabil plus costul subactivităŃii.

10. Costul de producŃie cuprinde:

a) cheltuielile directe de producŃie, cheltuielile indirecte de producŃie;

b) cheltuielile directe de producŃie, cheltuielile indirecte de producŃie,

cheltuielile de desfacere; c) cheltuielile directe de producŃie, cheltuielile indirecte de producŃie,

cheltuielile generale de administraŃie, cheltuielile de desfacere.

Modulul 10. Contabilitate de gestiune

125

11. Costurile fixe se caracterizează prin aceea că: a) sunt relativ constante la nivelul unităŃii de produs;

b) pe unitatea de produs se modifică invers proporŃional cu modificarea

volumului producŃiei;

c) valoarea lor totală se modifică proporŃional şi în acelaşi sens cu variaŃia

volumului fizic al producŃiei.

12. Costurile variabile se caracterizează prin aceea că:

a) valoarea lor totală rămâne la acelaşi nivel indiferent de variaŃia

volumului producŃiei;

b) sunt relativ constante la nivelul unităŃii de produs;

c) pe unitatea de produs se modifică invers proporŃional cu modificarea

volumului producŃiei;

13. În funcŃie de modul de includere în costul produselor, cheltuielile de

producŃie sunt: a) cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte;

b) cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe; c) cheltuieli progresive, cheltuieli degresive şi cheltuieli flexibile.

14. Care dintre elementele menŃionate mai jos nu se includ în costul de

producŃie? a) dobânzi aferente împrumuturilor pentru produsele cu ciclu scurt de

fabricaŃie;

b) cheltuieli privind asigurările sociale aferente salariilor directe;

c) dobânzi aferente împrumuturilor pentru produsele cu ciclu lung de

fabricaŃie.

15. Costul perioadei, în ipoteza inexistenŃei costului subactivităŃii, se

determină prin însumarea următoarelor cheltuieli de exploatare: a) cheltuieli de desfacere, cheltuieli generale de administraŃie;

b) materiale directe, manoperă directă, alte cheltuieli directe, cheltuieli

indirecte de producŃie;

c) cheltuieli indirecte de producŃie, cheltuieli de desfacere, cheltuieli

generale de administraŃie.

Modulul 10. Contabilitate de gestiune

126

16. Costuri ale perioadei sunt acelea care: a) sunt trecute asupra cheltuielilor exerciŃiului la care se referă, fără a fi

ataşate unor conturi de stocuri;

b) sunt trecute asupra cheltuielilor exerciŃiului la care se referă, fiind ataşate

unor conturi de stocuri;

c) sunt trecute asupra contului de rezultate, fiind ataşate unor conturi de

stocuri.

17. Care din afirmaŃiile de mai jos nu este corectă? Cheltuielile fixe se caracterizează prin aceea că:

a) au indicele de variabilitate zero;

b) sunt determinate de capacităŃile de producŃie prin simpla lor existenŃă;

c) sunt constante la nivelul unităŃii de produs.

18. Cheltuielile fixe se caracterizează prin aceea că: a) sunt determinate de capacităŃile de producŃie prin simpla lor existenŃă;

b) sunt constante la nivelul unităŃii de produs;

c) îşi modifică valoarea în mod corespunzător şi în acelaşi sens cu

modificarea volumului fizic al producŃiei.

19. Cheltuielile variabile se caracterizează prin aceea că: a) au indicele de variabilitate zero;

b) sunt determinate de capacităŃile de producŃie prin simpla lor existenŃă;

c) îşi modifică valoarea în mod corespunzător şi în acelaşi sens cu

modificarea volumului fizic al producŃiei.

20. Cheltuielile variabile proporŃionale se caracterizează prin aceea că: a) totalul lor se modifică direct proporŃional cu volumul fizic al producŃiei;

b) ritmul lor de creştere este superior ritmului de creştere al volumului fizic

al producŃiei;

c) ritmul lor de creştere este inferior ritmului de creştere al volumului fizic

al producŃiei.

21. În cursul lunii ianuarie, S.C. ALFA obŃine produse finite în următoarele condiŃii: cheltuieli directe de producŃie 10.000 lei; cheltuieli indirecte de producŃie 12.000 lei, din care variabile 8.000 lei şi fixe 4.000 lei; nivelul normal al activităŃii 1.000 buc.; nivelul real al activităŃii în luna ianuarie 800 buc. StabiliŃi care este costul subactivităŃii.

Modulul 10. Contabilitate de gestiune

127

a) 3.200 lei;

b) 2.400 lei;

c) 800 lei.

22. În cursul lunii ianuarie, S.C. ALFA obŃine produse finite în următoarele condiŃii: cheltuieli directe de producŃie 10.000 lei; cheltuieli indirecte de producŃie 12.000 lei, din care variabile 8.000 lei şi fixe 4.000 lei; cheltuieli generale de administraŃie 1.000 lei; cheltuieli de desfacere 200 lei; nivelul normal al activităŃii 1.000 buc.; nivelul real al activităŃii în luna ianuarie 800 buc. Să se determine costul perioadei.

a) 5.200 lei;

b) 1.200 lei;

c) 2.000 lei.

23. În cursul lunii ianuarie, S.C. ALFA obŃine produse finite în următoarele condiŃii: cheltuieli directe de producŃie 10.000 lei; cheltuieli indirecte de producŃie 12.000 lei, din care variabile 8.000 lei şi fixe 4.000 lei; cheltuieli generale de administraŃie 1.000 lei; cheltuieli de desfacere 200 lei; nivelul normal al activităŃii 1.000 buc; nivelul real al activităŃii în ianuarie 800 buc. Să se determine costul de producŃie al produselor finite obŃinute.

a) 22.000 lei;

b) 21.200 lei;

c) 23.200 lei.

24. Delimitarea cheltuielilor de exploatare în următoarele trei grupe: cheltuieli curente, cheltuieli anticipate şi cheltuieli preliminate, este consecinŃa aplicării în organizarea contabilităŃii de gestiune a unuia dintre următoarele principii:

a) principiul delimitării cheltuielilor (de exploatare) în spaŃiu;

b) principiul delimitării în timp a cheltuielilor de producŃie;

c) principiul delimitării cheltuielilor productive de cele cu caracter

neproductiv.

25. Care dintre următoarele procedee nu este procedeu de delimitare a cheltuielilor pe purtători de costuri şi zone de cheltuieli:

a) procedeul ponderării cantităŃilor cu preŃurile;

b) procedeul punctelor de maxim şi minim;

c) procedeul cotelor procentuale aplicate asupra unor valori absolute.

Modulul 10. Contabilitate de gestiune

128

26. Care dintre următoarele procedee nu reprezintă un procedeu de calcul al costului pe unitatea de produs:

a) procedeul valorii rămase;

b) procedeul suplimentării;

c) procedeul coeficienŃilor de echivalenŃă.

27. Care dintre următoarele procedee reprezintă un procedeu de calcul al costului pe unitatea de produs?

a) procedeul punctelor de maxim şi minim;

b) procedeul suplimentării;

c) procedeul coeficienŃilor de echivalenŃă.

28. Care dintre următoarele procedee reprezintă un procedeu de repartizare a cheltuielilor indirecte:

a) procedeul punctelor de maxim şi minim;

b) procedeul suplimentării;

c) procedeul coeficienŃilor de echivalenŃă.

29. Separarea cheltuielilor de producŃie în variabile şi fixe se realizează prin utilizarea următoarelor procedee:

a) procedeul celor mai mici pătrate, procedeul punctelor de maxim şi

minim, procedeul analitic;

b) procedeul suplimentării, procedeul calculelor iterative, procedeul

algebric;

c) procedeul diviziunii simple, procedeul cantitativ, procedeul coeficienŃilor

de echivalenŃă.

30. Se cunosc următoarele date:

Luna ProducŃia (buc.) Cheltuieli totale indirecte (lei)

Ianuarie 800 8.000

Februarie 820 8.100

Martie 850 8.250

Aprilie 880 8.400

Care este valoarea cheltuielilor totale indirecte în luna iunie dacă întreprinderea îşi propune să producă 900 buc.?

a) 8.600 lei;

b) 8.500 lei;

c) 9.000 lei.

Modulul 10. Contabilitate de gestiune

129

31. Într-o societate comercială s-au obŃinut trei sortimente astfel: A = 2.000 buc.; B = 1.500 buc.; C = 1.000 buc. Costurile totale de producŃie sunt de 11.700.000 lei. Cunoscându-se consumurile specifice de materii prime ale sortimentelor: A = 450 g/buc.; B = 900 g/buc.; C = 675 g/buc., costul unitar de producŃie este:

a) A: 1.170 lei/buc.; B: 2.340 lei/buc.; C: 1.755 lei/buc.;

b) A: 1.800 lei/buc.; B: 3.600 lei/buc.; C: 2.700 lei/buc.;

c) A: 2.600 lei/buc.; B: 3.600 lei/buc.; C: 2.700 lei/buc..

32. Într-o societate comercială s-au obŃinut trei sortimente astfel: A = 2.000

buc.; B = 1.500 buc.; C = 1.000 buc. Costurile totale de producŃie sunt de 11.700.000 lei. Consumurile specifice de materii prime ale sortimentelor sunt: A = 450 g/buc.; B = 900 g/buc.; C = 675 g/buc. Timpul de muncă specific al sortimentelor este: A = 12 ore/buc.; B = 10 ore/buc.; C = 14 ore/buc. Să se determine costul unitar pentru fiecare dintre cele trei sortimente aplicând procedeul coeficienŃilor de echivalenŃă în varianta coeficienŃilor de echivalenŃă complecşi.

a) A: 3.600 lei/buc.; B: 3.120 lei/buc.; C: 3.276 lei/buc.;

b) A: 1.800 lei/buc.; B: 3.600 lei/buc.; C: 2.700 lei/buc.;

c) A: 1.872 lei/buc.; B: 3.120 lei/buc.; C: 3.276 lei/buc.;

33. Care este rolul conturilor de gestiune din grupa 90 „Decontări interne”?

a) asigură colectarea cheltuielilor efectuate în cadrul activităŃii de

exploatare, grupate în raport cu destinaŃia lor;

b) asigură independenŃa contabilităŃii de gestiune în raport cu contabilitatea

financiară în procesul de reflectare a operaŃiunilor de colectare a

cheltuielilor şi a celor privind obŃinerea producŃiei; c) evidenŃiază producŃia obŃinută (finită şi în curs de execuŃie) în lipsa din

cadrul clasei 9 ”Conturi de gestiune” a conturilor de stocuri.

34. Care este rolul conturilor de gestiune din grupa 92 „Conturi de

calculaŃie”? a) asigură colectarea cheltuielilor efectuate în cadrul activităŃii de

exploatare, grupate în raport cu destinaŃia lor;

b) asigură independenŃa contabilităŃii de gestiune în raport cu contabilitatea

financiară în procesul de reflectare a operaŃiunilor de colectare a

cheltuielilor şi a celor privind obŃinerea producŃiei;

Modulul 10. Contabilitate de gestiune

130

c) evidenŃiază producŃia obŃinută (finită şi în curs de execuŃie) în lipsa din

cadrul clasei 9 ”Conturi de gestiune” a conturilor de stocuri.

35. Formula contabilă 921 = 923 semnifică:

a) înregistrarea cheltuielilor directe efectuate pe parcursul perioadei;

b) înregistrarea cheltuielilor indirecte de producŃie efectuate pe parcursul

perioadei;

c) repartizarea cheltuielilor indirecte de producŃie, la sfârşitul perioadei.

36. Ce semnifică înregistrarea contabilă 931 = 902 ? a) înregistrarea producŃiei obŃinute în cursul perioadei;

b) înregistrarea la sfârşitul lunii a producŃiei neterminate;

c) decontarea costului efectiv al producŃiei obŃinute.

37. Ce semnifică înregistrarea contabilă 903 = 902 ? a) decontarea costului efectiv al producŃiei în curs de execuŃie;

b) înregistrarea diferenŃelor de preŃ aferente producŃiei finite obŃinute;

c) decontarea costului producŃiei finite.

38. Ce semnifică înregistrarea contabilă 933 = 921 ? a) decontarea costului efectiv al producŃiei finite;

b) înregistrarea la sfârşitul lunii a producŃiei neterminate;

c) decontarea costului efectiv al producŃiei în curs de execuŃie.

39. Formula contabilă 921 = 901 semnifică:

a) înregistrarea cheltuielilor indirecte de producŃie efectuate pe parcursul

perioadei;

b) repartizarea cheltuielilor indirecte de producŃie asupra produselor, la

sfârşitul perioadei;

c) înregistrarea cheltuielilor directe efectuate pe parcursul perioadei.

40. Ce semnifică formula contabilă 923 = 901 ?

a) înregistrarea cheltuielilor directe efectuate pe parcursul perioadei.

b) repartizarea cheltuielilor indirecte de producŃie asupra produselor;

c) înregistrarea cheltuielilor indirecte de producŃie efectuate pe parcursul

perioadei.

Modulul 10. Contabilitate de gestiune

131

41. Decontarea costului producŃiei auxiliare asupra locurilor beneficiare de producŃie auxiliară se înregistrează în contabilitatea de gestiune prin formula contabilă:

a) 901 = 922

b) 922 = 924

c) 923 = 922

42. Repartizarea cheltuielilor indirecte de producŃie pe purtători de costuri

se înregistrează în contabilitate prin formula contabilă: a) 921 = 901;

b) 923 = 921;

c) 921 = 923.

43. La o societate comercială care fabrică produsele A, B şi C. Cheltuielile

indirecte de producŃie sunt în valoare de 72.000 lei. Acestea se repartizează asupra celor trei produse considerând drept bază de repartizare salariile directe, ale căror valori sunt: la produsul A – 66.000 lei; la produsul B – 84.000 lei; la produsul C – 90.000 lei. CantităŃile de produse fabricate în perioada de referinŃă sunt: 150 buc. produs A; 250 buc. produs B; 200 buc. produs C. Cota de cheltuieli indirecte ce revine fiecărui produs în urma repartizării este:

a) produs A: 24.000 lei, produs B: 24.000 lei, produs C: 24.000 lei;

b) produs A: 18.000 lei, produs B: 30.000 lei, produs C: 24.000 lei;

c) produs A: 19.800 lei, produs B: 25.200 lei, produs C: 27.000 lei.

44. La o societate comercială care fabrică produsele A, B şi C. Cheltuielile

indirecte de producŃie sunt în valoare de 72.000 lei. Acestea se repartizează asupra celor trei produse considerând drept bază de repartizare salariile directe, ale căror valori sunt: la produsul A – 66.000 lei; la produsul B – 84.000 lei; la produsul C – 90.000 lei. CantităŃile de produse fabricate în perioada de referinŃă sunt: 150 buc. produs A; 250 buc. produs B; 200 buc. produs C. CalculaŃi cota de cheltuieli indirecte ce revine fiecărui produs în urma repartizării şi costul global (total) de producŃie al fiecăruia dintre cele trei produse:

Modulul 10. Contabilitate de gestiune

132

Produs A Produs B Produs C

a) 19.800 lei 572 lei/buc 25.200 lei 436,8 lei/buc 27.000 lei 585 lei/buc;

b) 18.000 lei 84.000 lei 30.000 lei 114.000 lei 24.000 lei 114.000 lei;

c) 19.800 lei 85.800 lei 25.200 lei 109.200 lei 27.000 lei 117.000 lei.

45. DispuneŃi de următoarele date: cheltuieli directe înregistrate în cursul

perioadei, pentru produsul A = 12.000 lei şi pentru produsul B = 28.000 lei; cheltuieli indirecte de producŃie înregistrate în cursul perioadei 16.000 lei. Cantitatea de produse finite obŃinută pe parcursul perioadei: produs A - 100 buc, produs B - 50 buc. Pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de producŃie asupra celor două produse se utilizează ca bază de repartizare cheltuielile directe. Să se repartizeze cheltuielile indirecte de producŃie şi să se calculeze costul de producŃie (total şi unitar) pentru fiecare dintre cele două produse finite A şi B.

a)

b)

c)

Produs A Produs B

16.800 lei 336 lei/buc 39.200 lei 392 lei/buc

32.800 lei 328 lei/buc 55.200 lei 1.104 lei/buc

16.800 lei 168 lei/buc 39.200 lei 784 lei/buc

46. O societate comercială a obŃinut din procesul de producŃie 1.000 t produs

principal A şi 500 mc produs secundar B. Cheltuielile efectuate pe parcursul perioadei se prezintă astfel: materii prime 100.000 lei; manopera 50.000 lei; cheltuieli indirecte de producŃie 62.500 lei. PreŃul convenŃional, de valorificare, pentru produsul B este de 2,5 lei/mc. Costul unitar al produsului A este:

a) 148,75 lei/tonă;

b) 212,50 lei/tonă;

c) 211,25 lei/tonă.

47. O societate comercială a obŃinut din procesul de producŃie 1.000 t produs

principal A şi 500 mc produs secundar B. Cheltuielile efectuate pe parcursul perioadei se prezintă astfel: materii prime 100.000 lei; manopera 50.000 lei; cheltuieli indirecte de producŃie 64.500 lei. RelaŃia de echivalenŃă a produsului secundar cu produsul principal: 5 m3 = 1 t. Costul unitar al produsului principal A este:

Modulul 10. Contabilitate de gestiune

133

a) 143 lei/tonă;

b) 195 lei/tonă;

c) 214,50 lei/tonă.

48. O societate comercială a obŃinut din procesul de producŃie 1.000 t produs

principal A şi 500 mc produs secundar B. Cheltuielile efectuate pe parcursul perioadei se prezintă astfel: materii prime 100.000 lei; manopera 50.000 lei; cheltuieli indirecte de producŃie 64.500 lei. RelaŃia de echivalenŃă a produsului secundar cu produsul principal: 5 mc = 1 t. Costul unitar al produsului secundar B este:

a) 39 lei/mc;

b) 195 lei/mc;

c) 19.500 lei.

49. O societate comercială fabrică în cadrul unei secŃii de producŃie două

produse, A şi B,. Cheltuielile directe colectate pe parcursul lunii: produsul A – 50.000 lei; produsul B – 75.000 lei. Cheltuielile indirecte de producŃie colectate pe parcursul lunii 37.500 lei. ProducŃia în curs de execuŃie existentă la sfârşitul lunii: produsul A 30.000 lei; produsul B 22.500 lei. Costul de producŃie al produselor finite A şi B este:

a) 87.500 lei şi 112.500 lei

b) 35.000 lei şi 75.000 lei

c) 95.000 lei şi 120.000 lei

50. Se cunosc următoarele date: cheltuielile directe de producŃie 50.000 lei

pentru produs A şi 100.000 lei pentru produs B; cheltuielile indirecte de producŃie 75.000 lei, din care cheltuieli fixe 25.000 lei; gradul de activitate, calculat ca raport între nivelul real al activităŃii şi nivelul normal al activităŃii, 80%; baza de repartizare a cheltuielilor indirecte este reprezentată de salarii directe 50.000 lei, din care produsul A 30.000 lei, iar produsul B 20.000 lei. Care este mărimea costului de producŃie al produselor fabricate?

a) 83.000 lei şi 122.000 lei;

b) 75.000 lei şi 150.000 lei;

c) 92.000 lei şi 128.000 lei.

Modulul 10. Contabilitate de gestiune

134

51. La un combinat chimic, cheltuielile ocazionate de procesul de producŃie sunt în sumă de 5.000.000 lei. Din procesul de producŃie rezultă 931 tone clorură de vinil, 26,2 tone acetilenă şi 42,8 tone acid clorhidric. Pierderile tehnologice înregistrate se prezintă astfel: 1,2 tone la acetilenă; 2,8 tone la acid clorhidric. Să se calculeze costul unitar efectiv pentru fiecare din cele trei produse.

clorură de vinil acetilenă acid clorhidric

a) 5.000 lei/tonă 5.000 lei/tonă 5.000 lei/tonă;

b) 5.000 lei/tonă 5.240 lei/tonă 5.350 lei/tonă;

c) 5.000 lei/tonă 5.350 lei/tonă 5.240 lei/tonă.

52. Metodele de calculaŃie a costurilor de tip parŃial includ:

a) metodele clasice, metoda THM şi metoda GP;

b) metoda globală, metoda pe comenzi şi metoda pe faze; c) metoda direct-costing şi metoda costurilor directe.

53. În categoria metodelor de calculaŃie a costurilor de tip total se includ:

a) metodele clasice, metoda THM şi metoda GP;

b) metodele clasice, metoda THM, metoda GP şi metoda direct-costing; c) metoda globală, metoda pe comenzi, metoda pe faze şi metoda direct-

costing.

54. Metodele clasice (fundamentale) de calculaŃie a costurilor includ:

a) metoda globală, metoda pe comenzi şi metoda ABC;

b) metoda globală, metoda pe comenzi şi metoda pe faze; c) metoda globală, metoda pe comenzi şi metoda THM.

55. Când se aplică metoda globală, calculul costului efectiv se realizează

astfel: a) cu ajutorul procedeului cantitativ, în cazul producŃiei omogene;

b) cu ajutorul procedeului coeficienŃilor de echivalenŃă, în cazul producŃiei

sorto-dimensională; c) prin procedeul diviziunii simple, în cazul producŃiei cuplată.

Modulul 10. Contabilitate de gestiune

135

56. Metoda de calculaŃie a costurilor pe faze poate fi aplicată în două variante:

a) varianta pe feluri de costuri; varianta pe locuri sau sectoare de cheltuieli;

b) varianta cu semifabricate; varianta fără semifabricate;

c) varianta cu semifabricate; varianta pe locuri sau sectoare de cheltuieli.

57. Metoda THM îşi are originea în practica repartizării pe produse a

cheltuielilor de prelucrare: a) în raport cu orele maşină;

b) în raport cu manopera personalului direct productiv;

c) în raport cu salariile şi contribuŃiile la asigurările şi protecŃia socială.

58. În cazul metodei THM, capacitatea de producŃie a unui centru este exprimată de indicatorul:

a) număr anual de ore disponibile pe centru;

b) număr maxim anual de ore pe centru;

c) numărul de unităŃi existente în fiecare centru.

59. În cazul metodei THM, bugetul operaŃional nu include:

a) manopera directă;

b) cheltuielile indirecte de fabricaŃie; c) cheltuielile generale de administraŃie şi cheltuielile de desfacere;

60. În cazul metodei GP, costul unitar pe produs, se determină:

a) prin raportarea cheltuielilor totale ale perioadei de gestiune, imputabile şi

neimputabile, la cantitatea de produse echivalentă în GP-uri;

b) prin adăugarea la costul de prelucrare aferent fiecărei unităŃi de produs a

cheltuielilor unitare cu materii prime şi materiale directe;

c) prin însumarea indicilor de echivalenŃă parŃiali aferenŃi tuturor operaŃiilor

parcurse de fiecare produs.

61. Metoda GP prezintă avantajul că:

a) presupune volum mare de muncă pentru stabilirea GP-urilor;

b) este posibilă apariŃia unor dificultăŃi în aplicarea metodei GP în cazul

întreprinderilor cu fluctuaŃii mari ale producŃiei neterminate de la o

perioadă de gestiune la alta;

Modulul 10. Contabilitate de gestiune

136

c) permite calcularea cu mai mare exactitate a costurilor unitare prin

folosirea unor criterii de repartizare a cheltuielilor de prelucrare

fundamentate pe cauzalitatea costurilor.

62. Metoda GP prezintă dezavantajul că: a) permite efectuarea controlului realizărilor în raport cu obiectivele

prestabilite;

b) reduce volumul de muncă necesar calculaŃiei costurilor ca urmare a

menŃinerii o perioadă mai îndelungată de timp a GP-urilor calculate; c) presupune volum mare de muncă pentru stabilirea GP-urilor.

63. La baza metodei direct-costing stă: a) principiul separării cheltuielilor variabile de cele fixe;

b) principiul separării cheltuielilor directe de cele indirecte;

c) principiul delimitării cheltuielilor controlabile de cele necontrolabile.

64. În cazul metodei direct-costing, pentru calcularea costului de producŃie se vor repartiza pe purtători de costuri:

a) valorile colectate în conturile corespunzătoare cheltuielilor directe;

b) valorile colectate în conturile corespunzătoare cheltuielilor variabile;

c) valorile colectate în conturile corespunzătoare cheltuielilor variabile şi

cheltuielilor fixe.

65. Se cunosc următoarele date: costul variabil unitar 9.000 lei / buc.; preŃul de vânzare unitar 11.250 lei/buc.; cheltuieli fixe totale 1.732.500 lei. StabiliŃi volumul fizic al desfacerilor la punctul de echilibru:

a) 193 buc;

b) 770 buc;

c) 154 buc.

66. O societate comercială fabrică şi vinde 3 produse pentru care valoarea factorului de acoperire se prezintă astfel:

Produsul A

Produsul B

Produsul C

30% 25% 28%

La care din aceste produse se va renunŃa cu prioritate, având în vedere factorul de acoperire?

Modulul 10. Contabilitate de gestiune

137

a) produs A;

b) produs B;

c) produs C.

67. Dacă o societate comercială produce produsul A cu cheltuieli variabile unitare 30 lei/buc şi preŃ de vânzare unitar 40 lei/buc. şi produsul B cu cheltuieli variabile unitare 120 lei/buc. şi preŃ de vânzare unitar 150 lei/buc., care este mărimea factorului de acoperire pentru cele două produse:

A B

a) 75% 80%;

b) 25% 20%;

c) 133% 125%.

68. DispuneŃi de următoarele informaŃii: cantitatea de produse ce poate fi fabricată şi vândută 400 tone produs „A”; cheltuieli variabile unitare 1.000 lei/tonă; cheltuieli fixe totale 90.000 lei; preŃul de vânzare unitar 1.300 lei/tonă. DeterminaŃi cu cât pot să scadă vânzările, în cifre absolute, astfel încât întreprinderea să nu intre în zona pierderilor (să ajungă la punctul de echilibru).

a) 130.000 lei;

b) 100.000 lei;

c) 390.000 lei.

69. În cazul metodei costurilor directe, rezultatul financiar total la nivelul entităŃii se determină:

a) prin scăderea din contribuŃia brută totală la profit a totalului cheltuielilor

fixe;

b) prin însumarea valorilor rezultatului financiar determinat în mod analitic

pe fiecare produs fabricat;

c) prin scăderea din contribuŃia brută totală la profit a totalului cheltuielilor

indirecte.

70. În cazul metodei costurilor directe, nu se repartizează în costul produselor, deci au caracter de costuri ale perioadei:

a) cheltuielile directe;

b) cheltuielile indirecte de producŃie; c) cheltuielile fixe.

Modulul 10. Contabilitate de gestiune

138

Bibliografie recomandată:

Deju, M., Botez, D., Danu, M. C., Muntean, M., Adam, R., Dragomirescu,

S. E., Mircea, M. C., Păcurari, D., Rotilă, A., Solomon, D. C., łuŃueanu, I.,

Bucur, I. A. (2013), Teste grilă pentru examenul de licenŃă – programul de

studii CIG: sesiunea 2013, Editura Alma Mater, Bacău;

PătruŃ, V., Rotilă, A. (2010), Contabilitate şi diagnostic financiar –

fundamente teoretice şi aplicaŃii practice, EdiŃia a II-a revizuită şi

actualizată, Editura Sedcom Libris, Iaşi;

Rotilă, A. (2013), Contabilitate de gestiune – note de curs, Editura Alma

Mater, Bacău;

CECCAR (2009), Contabilitate şi control de gestiune: suport de curs

standard pentru cursurile desfăşurate în cadrul Programului NaŃional de

Dezvoltare Profesională Continuă, Editura CECCAR, Bucureşti;

CECCAR (2010) Întrebări şi studii de caz privind accesul la stagiu pentru

obŃinerea calităŃii de expert contabil şi contabil autorizat (cadrul general),

ediŃia a III-a, revizuită, Editura CECCAR, Bucureşti;

Budugan, D., Berheci, I., Georgescu, I., BeŃianu, L. (2007), Contabilitate şi

control de gestiune, Editura CECCAR, Bucureşti;

Caraiani, C. (coord.), Dumitrana, M. (coord.) (2005), Contabilitate şi

control de gestiune, Editura InfoMega, Bucureşti;

***, Ordinul Ministerului FinanŃelor Publice nr. 3055/2009 pentru

aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene,

publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis din 10 noiembrie 2009, cu

modificările şi completările ulterioare;

***, Ordinul Ministerului FinanŃelor Publice nr. 1826/2003 pentru

aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi

conducerea contabilităŃii de gestiune, publicat în Monitorul Oficial al

României nr. 23 din 12 ianuarie 2004.

139

Modulul 11

CONTABILITATE APROFUNDATĂ

1. Lichidarea unei societăŃi comerciale reprezintă:

a)

b)

c)

ansamblul de operaŃii economice şi financiare determinate de dizolvarea

sau falimentul judiciar al unei societăŃi comerciale şi care are ca obiect

vânzarea şi încasarea elementelor de activ şi plata creditorilor, în

vederea partajului activului net între asociaŃi;

ansamblul de operaŃii economice şi financiare determinate de dizolvarea

sau falimentul judiciar al unei societăŃi comerciale şi care are ca obiect

vânzarea şi încasarea elementelor de activ şi plata creditorilor în vederea

închiderii conturilor între asociaŃi;

ansamblul de operaŃii economice şi financiare determinate de dizolvarea

sau falimentul judiciar al unei societăŃi comerciale şi care are ca obiect

vânzarea şi încasarea elementelor de activ şi plata creditorilor în vederea

partajului activului net între creditori.

2. Din punct de vedere al modului sau competenŃei de luare a hotărârii, dizolvarea sau lichidarea poate fi:

a)

b)

c)

judiciară; extrajudiciară;

convenŃională; judiciară;

convenŃională; benevolă.

3. Prin insolvenŃă se înŃelege: a)

b)

c)

procedura ce se aplică debitorului persoană juridică în vederea achitării

datoriilor acestuia conform unui plan de reorganizare;

acea stare a patrimoniului debitorului, caracterizată prin insuficienŃa

fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi

exigibile;

procedura ce se aplică debitorului, în care are loc lichidarea averii

acestuia în scopul acoperirii pasivului, fiind urmată de radierea

debitorului în registrul în care este înmatriculat.

Modulul 11. Contabilitate aprofundată

140

4. Procedura generală reprezintă procedura prevăzută de lege, prin care un debitor intră după perioada de observaŃie:

a)

b)

c)

direct în faliment şi reorganizare judiciară; direct în reorganizare judiciară conform unui plan de reorganizare; succesiv, în procedura de reorganizare judiciară şi în procedura

falimentului sau, separat, numai în reorganizare judiciară sau în

procedura falimentului.

5. Toate cheltuielile aferente instituirii procedurii de insolvenŃă inclusiv cele privind notificarea, convocarea şi comunicarea actelor de procedură efectuate de către administratorul judiciar şi/sau lichidator, se suportă:

a)

b)

c)

de către creditori;

din averea debitorului;

din fonduri de lichidare constituite la nivelul ONRC.

6. Toate activităŃile impuse de instituirea insolvenŃei sunt de competenŃa: a)

b)

c)

lichidatorului desemnat de către judecătorul sindic;

administratorului judiciar desemnat de către comitetul creditorilor;

judecătorului sindic desemnat de către tribunalul în a cărei rază

teritorială figurează debitorul.

7. Administratorul special este desemnat de către adunarea generală a acŃionarilor/asociaŃilor şi reprezintă interesele:

a)

b)

c)

creditorilor şi statului;

creditorilor şi judecătorului sindic;

societăŃii şi ale acŃionarilor/asociaŃilor şi participă la procedura

insolvenŃei pe seama debitorului.

8. Lichidatorul este persoana fizică sau juridică, practician în insolvenŃă, autorizat, desemnată să exercite atribuŃiile prevăzute de lege în cadrul:

a)

b)

c)

procedurii de reorganizare judiciară stabilită de către judecătorul sindic;

procedurii falimentului, atât în procedura generală, cât şi în cea

simplificată;

în cadrul perioadei de observaŃie şi procedurii de reorganizare judiciară.

9. Pe parcursul derulării procedurii de insolvenŃă, în cadrul atribuŃiilor legale, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul, pot introduce la judecătorul sindic:

Modulul 11. Contabilitate aprofundată

141

a)

b)

c)

acŃiuni pentru atragerea răspunderii acŃionarilor/asociaŃilor care deŃin

mai mult de 25% din capitalul social al debitorului;

acŃiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor, în

dauna creditorilor, în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii;

acŃiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de creditori în

dauna debitorului.

10. Administratorul judiciar poate introduce la judecătorul sindic, acŃiuni în

anularea unor acte frauduloase, încheiate de către debitor în dauna creditorilor cum ar fi:

a)

b)

c)

operaŃiuni comerciale cu terŃi, a căror valoare depăşeşte 25% din activul

debitorului;

operaŃiuni comerciale în care prestaŃia debitorului depăşeşte vădit pe

cea primită, efectuate în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii;

operaŃiuni comerciale cu terŃii, a căror valoare depăşeşte 50% din

activul societăŃii debitoare.

11. Perioada cuprinsă între data deschiderii procedurii şi data confirmării planului de reorganizare sau, după caz, a intrării în faliment, reprezintă:

a)

b)

c)

perioada de reorganizare judiciară;

perioada aferentă derulării falimentului;

perioada de observaŃie.

12. După confirmarea planului de reorganizare de către judecătorul-sindic, debitorul trece:

a)

b)

c)

la restituirea sumelor reprezentând creanŃe mai vechi de 360 zile;

la cea de-a doua etapă a procedurii de insolvenŃă, respectiv

reorganizarea judiciară;

la continuarea livrărilor către partenerii tradiŃionali.

13. Ultima etapă a procedurii insolvenŃei care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia în scopul plăŃii obligaŃiilor, fiind urmată de radierea din registrul în care debitorul este înmatriculat este:

a)

b)

c)

lichidarea judiciară;

falimentul;

lichidarea convenŃională.

Modulul 11. Contabilitate aprofundată

142

14. Tabelul definitiv de creanŃe reprezintă, tabelul care conŃine toate creanŃele acceptate în tabelul preliminar, împotriva cărora nu s-au formulat contestaŃii de către persoanele interesate, precum şi:

a)

b)

c)

creanŃele certe născute după data deschiderii procedurii de insolvenŃă;

creanŃele admise în urma soluŃionării contestaŃiilor;

creanŃele mai vechi de 360 zile.

15. Tabelul definitiv consolidat, cuprinde: a)

b)

c)

totalitatea creanŃelor născute după data deschiderii procedurii de

insolvenŃă şi până la deschiderea procedurii de faliment;

totalitatea creanŃelor ce figurează ca admise în tabelul definitiv de

creanŃe şi cele din tabelul suplimentar necontestate, precum şi cele

rezultate în urma soluŃionării contestaŃiilor la tabelul suplimentar;

totalitatea creanŃelor de încasat de către debitor de la terŃii săi pentru

tranzacŃiile efectuate după data începerii procedurii de insolvenŃă.

16. Fondurile obŃinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului,

grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garanŃii reale mobiliare ori drepturi de retenŃie de orice fel, vor fi distribuite înaintea oricăror altor repartizări, în următoarea ordine:

a)

b)

c)

cheltuieli de lichidare (taxe, timbre,cheltuieli de conservare, cheltuieli

de personal, etc.) şi apoi creanŃele către creditorii garantaŃi;

cheltuieli de lichidare (taxe, timbre,cheltuieli de conservare, cheltuieli

de personal, etc.) şi apoi în ordine: creanŃe izvorâte din raporturile de

muncă, creanŃe din credite primite după deschiderea procedurii de

insolvenŃă, creanŃe bugetare, etc.;

creanŃe bugetare; creanŃe izvorâte din raporturi de muncă şi creanŃe

către creditorii garantaŃi.

17. În orice stadiu al procedurii de insolvenŃă, dacă se constată că nu există

bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative şi nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va putea dispune:

a)

b)

c)

atragerea răspunderii administratorului judiciar;

atragerea răspunderii organelor de conducere ale debitorului;

închiderea procedurii de insolvenŃă şi radierea debitorului din registrul

în care este înmatriculat.

Modulul 11. Contabilitate aprofundată

143

18. Sumele rămase nedistribuite, după plata tuturor creanŃelor debitorului aflat în insolvenŃă:

a)

b)

c)

se depun într-un cont distinct, la dispoziŃia asociaŃilor;

se fac venit la bugetul statului;

se depun într-un fond de lichidare la dispoziŃia ONRC.

19. Care dintre răspunsurile aferente afirmaŃiei următoare, nu este corect:

La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvenŃă, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societăŃii sau de conducere, precum şi de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenŃă a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:

a)

b)

c)

a achitat obligaŃii fiscale restante fără aprobarea adunării generale;

au dispus, în interes personal, continuarea unei activităŃi care ducea, în

mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăŃi;

au Ńinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente

contabile sau nu au Ńinut contabilitatea în conformitate cu legea.

20. Care dintre răspunsurile aferente afirmaŃiei următoare nu este corect:

La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvenŃă, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societăŃii sau de conducere, precum şi de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenŃă a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:

a)

b)

c)

a făcut plăŃi pentru continuarea activităŃii debitorului, după deschiderea

procedurii de insolvenŃă;

au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au

mărit în mod fictiv pasivul acesteia;

în luna precedentă încetării plăŃilor, au plătit sau au dispus să se

plătească cu preferinŃă unui creditor, în dauna celorlalŃi creditori.

Modulul 11. Contabilitate aprofundată

144

21. Când comitetul creditorilor nu este constituit, dreptul de a introduce acŃiune pentru atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere ale debitorului, poate fi exercitat:

a)

b)

c)

de către un creditor desemnat de adunarea generală a creditorilor sau de

către creditorul ce deŃine mai mult de 50% din valoarea creanŃelor

înscrise la masa credală;

de către administratorul judiciar;

de către administratorul special cu sprijinul lichidatorului.

22. Potrivit reglementărilor contabile în vigoare, din Ńara noastră, operaŃiile

proprii lichidării se contabilizează: a)

b)

c)

prin înregistrarea cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor generate de

lichidare cu ajutorul unor conturi specifice;

prin înregistrarea directă a rezultatului pentru fiecare operaŃie de

lichidare în contul de profit şi pierdere, evitând conturile de venituri şi

cheltuieli;

în mod obişnuit ca şi în condiŃiile normale de continuitate a activităŃii,

fără a fi create conturi noi în măsură să prezinte lichidarea societăŃii

comerciale.

23. Partajul capitalului propriu (activului net) rezultat din lichidare, se face

în funcŃie de: a)

b)

c)

prevederile actului constitutiv; hotărârea adunării generale a

acŃionarilor/asociaŃilor; cota de participare la capitalul social;

prevederile actului constitutiv; hotărârea creditorilor; cota de participare

la capitalul social;

cota de participare la capitalul social; prevederile actului constitutiv;

hotărârea comitetului creditorilor.

24. Înregistrarea în contabilitate a partajului elementelor de capitaluri

proprii, prin metoda globală, este următoarea: a) 456xx = % b) % = 456xx c) 461xx = %

1012 1012 1012

1041 1041 1041 105 105 105

1061 1061 1061 etc. etc. etc.

Modulul 11. Contabilitate aprofundată

145

25. În situaŃia în care disponibilităŃile băneşti obŃinute în urma lichidării nu acoperă plata datoriilor, acŃionarii / asociaŃii care răspund nelimitat pentru obligaŃiile societăŃii pe durata funcŃionării acesteia, în faza lichidării societăŃii:

a)

b)

c)

răspund pentru partajul activului net;

răspund pentru activele inutilizabile;

răspund pentru obligaŃiile sociale ale societăŃii.

26. Cu ocazia lichidării, se determină, reŃine şi virează, impozitul pe

dividende: a)

b)

c)

pentru sumele necesare achitării creditorilor;

pentru sumele încasate din recuperarea creanŃelor;

pentru elementele de capitaluri proprii pentru care nu s-a calculat

impozit pe profit la constituire cât şi pentru cele constituite din profitul

net.

27. Bunurile economice aduse de acŃionari sau asociaŃi ca aport la capitalul social:

a)

b)

c)

se evaluează la valoarea justă în vederea restituirii lor;

rămân în proprietatea acŃionarilor sau asociaŃilor;

devin proprietatea societăŃii, constituind parte componentă a

patrimoniului acesteia.

28. Conform Legii 31/ 1990 privind societăŃile comerciale, republicată în 2004 cu modificările şi completările ulterioare, poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată:

a)

b)

c)

asociatul care nu participă la trei adunări generale consecutive;

asociatul care nu participă la trei adunări generale consecutive, direct

sau prin împuterniciŃi;

asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat.

29. Care din cele trei răspunsuri, la următoarea afirmaŃie, nu este corect:

În cazul societăŃii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată, asociatul se poate retrage din societate în următoarele cazuri:

Modulul 11. Contabilitate aprofundată

146

a)

b)

c)

în cazurile prevăzute de actul constitutiv;

asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;

cu acordul tuturor celorlalŃi asociaŃi.

30. Care din cele trei răspunsuri, la următoarea afirmaŃie, nu este corect:

În societăŃile pe acŃiuni, acŃionarii care nu au votat în favoarea unei hotărâri a adunării generale au dreptul de a se retrage din societate şi de a solicita cumpărarea acŃiunilor lor de către societate, numai dacă respectiva hotărâre a adunării generale are ca obiect:

a)

b)

c)

schimbarea obiectului principal de activitate;

fuziunea sau divizarea societăŃii;

aprobarea diminuării capitalului social cu pierderile înregistrate din

activitatea de exploatare.

31. În societăŃile pe acŃiuni, acŃionarii care nu au votat în favoarea unei hotărâri a adunării generale au dreptul de a se retrage din societate şi de a solicita cumpărarea acŃiunilor lor de către societate, numai dacă respectiva hotărâre a adunării generale are ca obiect:

a)

b)

c)

distribuirea de dividende din profiturile nerepartizate în anii anteriori;

achiziŃionarea de active ce depăşesc un anumit plafon;

fuziunea sau divizarea societăŃii.

32. Presupunând că la data aprobări retragerii asociatului B, capitalul propriu al societăŃii se prezintă astfel: - Capitalul social subscris şi vărsat 10.000 lei asociat „A” 7.000 lei asociat „B” 3.000 lei - Rezerve legale 4.000 lei - Rezerve statutare 5.000 lei - Profit net 6.000 lei

iar părŃile de capital social ce aparŃin asociatului retras (B), sunt cesionate asociatului A, conform actului constitutiv, bifaŃi varianta care reprezintă suma netă din capitalul propriu ce revine asociatului retras:

a) b) c)

din rezervele legale 1.200 lei 846,72 lei 846,72 lei

din rezervele statutare 1.260 lei 1.260,00 lei 1.058,40 lei

din profitul net 1.512 lei 1.512,00 lei 1.270,08 lei

Modulul 11. Contabilitate aprofundată

147

33. Fuziunea prin absorbŃie reprezintă operaŃiunea prin care una sau mai multe societăŃi sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea patrimoniului lor unei alte societăŃi în schimbul repartizării către acŃionarii societăŃilor absorbite de acŃiuni la societatea absorbantă şi:

a)

b)

c)

a cotei părŃi cuvenite din rezultatele obŃinute din dizolvare;

a contravalorii capitalului social deŃinut;

eventual, a unei plăŃi în numerar de maximum 10% din valoarea

nominală a acŃiunilor astfel repartizate.

34. Fuziunea poate avea loc prin absorbirea uneia sau mai multor societăŃi de către o altă societate sau prin:

a)

b)

c)

contopirea a două sau mai multe societăŃi pentru a alcătui o societate

nouă;

lichidarea a două sau mai multe societăŃi;

dizolvarea şi lichidarea a două sau mai multe societăŃi.

35. Care dintre cele trei răspunsuri, la următoarea afirmaŃie, nu este corect: Procesul de fuziune are următoarele consecinŃe:

a)

b)

c)

acŃionarii sau asociaŃii societăŃii absorbite devin acŃionari, respectiv

asociaŃi ai societăŃii absorbante, respectiv ai societăŃilor beneficiare, în

conformitate cu regulile de repartizare stabilite în proiectul de fuziune;

societatea absorbită încetează să existe;

dizolvarea şi lichidarea societăŃilor absorbite.

36. Administratorii societăŃilor implicate în operaŃiunea de fuziune, potrivit

hotărârii adunării generale, vor întocmi: a)

b)

c)

un plan de reorganizare;

un proiect de fuziune;

un tabel definitiv al creanŃelor.

37. Activul net se determină: a)

b)

c)

ca diferenŃă între totalul activelor deŃinute şi totalul datoriilor

contractate sau prin însumarea elementelor componente ale capitalurilor

proprii;

însumarea elementelor de activ minus impozitul aferent;

prin deducerea obligaŃiilor din valoarea capitalurilor proprii.

Modulul 11. Contabilitate aprofundată

148

38. Valoarea globală a societăŃilor implicate în operaŃiunea de fuziune, reprezintă:

a)

b)

c)

valoarea totală a activelor şi datoriilor;

valoarea capitalurilor proprii şi obligaŃiilor;

valoarea aportului net de fuziune.

39. La societatea absorbantă sau nou înfiinŃată, diferenŃa negativă între

valoarea aportului de fuziune şi valoarea activului net contabil al societăŃii absorbite, este recunoscută:

a)

b)

c)

ca un rezultat financiar înregistrat în debitul contului 121 “Profit sau

pierdere”;

ca o diminuare de active ce corectează valoarea acestora;

ca o diminuare de fond comercial prin înregistrarea în creditul contului

2075 “Fond comercial negativ”.

40. Raportul de schimb exprimă:

a)

b)

c)

numărul de acŃiuni ce se alocă de către societatea absorbantă pentru o

acŃiune deŃinută de către acŃionarii/asociaŃii societăŃii absorbite;

numărul de acŃiuni ce se anulează de către societatea absorbită;

numărul de acŃiuni emise de către societatea absorbantă aferent creşterii

de capital.

41. Prima de fuziune, poate fi:

a)

b)

c)

pozitivă sau negativă;

unitară sau globală;

procentuală sau globală.

42. Prima de fuziune globală reprezintă:

a)

b)

c)

diferenŃa dintre valoarea nominală a unei acŃiuni a societăŃii absorbite şi

valoarea nominală a unei acŃiuni a societăŃii absorbite;

diferenŃa dintre valoarea aportului de fuziune (valoarea globală) şi

valoarea cu care a fost majorat capitalul social al societăŃii absorbante;

diferenŃa dintre valorile globale ale societăŃii absorbite şi societăŃii

absorbante.

Modulul 11. Contabilitate aprofundată

149

43. Pentru contabilizarea operaŃiilor de fuziune se pot folosi două metode, denumite convenŃional:

a)

b)

c)

metoda patrimonială şi metoda bursieră;

metoda rezultatului şi metoda capitalizării;

metoda rezultatului şi metoda patrimonială.

44. Înregistrarea contabilă aferentă preluării activelor şi pasivelor de către societatea absorbantă în cazul în care valoarea de aport este mai mare decât

activul net contabil, este: a)

b)

c)

% Conturi de datorii bilanŃiere

(la valoare contabilă)

456 Decontări cu asociaŃii

privind capitalul (cu valoarea activului net reevaluat

sau aportului de fuziune)

= % Conturi de active bilanŃiere

(la valoare contabilă)

207.1 Fond comercial pozitiv

(cu diferenŃa pozitivă dintre activul net reevaluat şi activul net

contabil)

%

Conturi de datorii bilanŃiere (la valoare contabilă)

207.1

Fond comercial pozitiv (cu diferenŃa pozitivă dintre

activul net reevaluat şi activul net contabil

= %

Conturi de active bilanŃiere (la valoare contabilă)

456 Decontări cu asociaŃii

privind capitalul (cu valoarea activului net reevaluat

sau aportului de fuziune)

% Conturi de active bilanŃiere

(la valoare contabilă) 207.1

Fond comercial pozitiv (cu diferenŃa pozitivă dintre

activul net reevaluat şi activul

net contabil)

= % Conturi de datorii bilanŃiere

(la valoare contabilă)

456 Decontări cu asociaŃii

privind capitalul (cu valoarea activului net

reevaluat sau aportului fuziune)

45. Înregistrarea contabilă de către societatea absorbită a obligaŃiilor faŃă de

acŃionari, reprezentând drepturile acestora asupra activului net (capitalurilor proprii, etc.) este:

a)

1xx Conturi de capitaluri proprii

(inclusiv rezultatul din fuziune – ct. 121)

= 456 Decontări cu asociaŃii privind

capitalul

Modulul 11. Contabilitate aprofundată

150

b)

c)

% Conturi de capitaluri proprii

(exclusiv rezultatul din fuziune )

= 456 Decontări cu asociaŃii privind

capitalul

456 Decontări cu asociaŃii privind

capitalul

= % Conturi de capitaluri proprii

(inclusiv rezultatul din fuziune )

46. Exemplu practic: Se consideră că bilanŃurile ce stau la baza fuziunii societăŃilor comerciale „A” (absorbantă) şi „B” (absorbită) se prezintă astfel:

BilanŃ S.C. „A” BilanŃ S.C. „B” Active bilanŃiere 13.000 Active bilanŃiere 7.000 Capitaluri proprii 6.000 Capitaluri proprii 2.000 Datorii bilanŃiere 7.000 Datorii bilanŃiere 5.000

Nr. acŃiuni: 1.000 Nr. acŃiuni:1.000 VN = 3 lei/ acŃiune VN = 1 leu/acŃiune

Raportul de schimb este: a)

b)

c)

6/3;

2/6;

1/1.

47. Exemplu practic: Se consideră că bilanŃurile ce stau la baza fuziunii societăŃilor comerciale „A” (absorbantă) şi „B” (absorbită) se prezintă astfel:

BilanŃ S.C. „A” BilanŃ S.C. „B” Active bilanŃiere 13.000 Active bilanŃiere 7.000 Capitaluri proprii 6.000 Capitaluri proprii 2.000 Datorii bilanŃiere 7.000 Datorii bilanŃiere 5.000

Nr. acŃiuni: 1.200 Nr. acŃiuni:1.000 VN = 3 lei/ acŃiune VN = 1 leu/acŃiune

VmcA = 6000/1200=5 lei VmcB = 2000/1000 = 2 lei RS= 2/5

Numărul de acŃiuni de emis de către A este: a)

b)

c)

1.200x0,4;

1.000x0,4;

2.000/3.

Modulul 11. Contabilitate aprofundată

151

48. Exemplu practic: Se consideră că bilanŃurile ce stau la baza fuziunii societăŃilor comerciale „A” (absorbantă) şi „B” (absorbită) se prezintă astfel:

BilanŃ S.C. „A” BilanŃ S.C. „B” Active bilanŃiere 13.000 Active bilanŃiere 7.000 Capitaluri proprii 6.000 Capitaluri proprii 2.000 Datorii bilanŃiere 7.000 Datorii bilanŃiere 5.000

Nr. acŃiuni: 1.200 Nr. acŃiuni:1.000 VN = 3 lei/ acŃiune VN = 1 leu/acŃiune

Se consideră că în urma reevaluării elementelor bilanŃiere ale societăŃilor participante la operaŃiunea de fuziune (S.C. „A”- absorbantă, S.C. „B”- absorbită) au rezultat următoarele:

ANC ANC-reevaluat Dif. reevaluare Active

reevaluate S.C. „A” 6.000 8.400 +2.400 15.400 S.C. „B” 2.000 3.000 +1.000 8.000

Valoarea raportului de schimb este: a)

b)

c)

1.200/1.000;

7/3;

1/3.

49. Exemplu practic:

Se consideră că bilanŃurile ce stau la baza fuziunii societăŃilor comerciale „A” (absorbantă) şi „B” (absorbită) se prezintă astfel:

BilanŃ S.C. „A” BilanŃ S.C. „B” Active bilanŃiere 13.000 Active bilanŃiere 7.000 Capitaluri proprii 6.000 Capitaluri proprii 2.000 Datorii bilanŃiere 7.000 Datorii bilanŃiere 5.000

Nr. acŃiuni: 1.200 Nr. acŃiuni:1.000 VN = 3 lei/ acŃiune VN = 1 leu/acŃiune

Se consideră că în urma reevaluării elementelor bilanŃiere ale societăŃilor participante la operaŃiunea de fuziune (S.C. „A”- absorbantă, S.C. „B”- absorbită) au rezultat următoarele:

Modulul 11. Contabilitate aprofundată

152

ANC ANC-reevaluat Dif. reevaluare Active

reevaluate S.C. „A” 6.000 9.600 +3.600 16.600 S.C. „B” 2.000 2.400 +400 7.400

Numărul de acŃiuni emis este: a)

b)

c)

1.000x2;

2.000/5;

2.400/8.

50. Evaluarea globală a societăŃilor care fuzionează prin contopire se

realizează în scopul: a)

b)

c)

declarării valorii globale la O.N.R.C;

determinării aportului de fuziune, pe baza căruia se va stabili numărul

de acŃiuni ce revine fiecărei societăŃi aportoare din totalul de acŃiuni

emise de către societatea nou înfiinŃată;

determinarea aportului de fuziune, pe baza căruia se va stabili numărul

de acŃiuni ce revine fiecărei societăŃi aportoare din numărul total de

acŃiuni deŃinute de societăŃile implicate în operaŃiunea de fuziune.

51. În cazul în care, prin proiectul de fuziune prin contopire, societăŃile

participante au hotărât ca elementele de capitaluri proprii transferate să fie preluate şi menŃinute de noua societate, în această situaŃie, numărul de acŃiuni ce se va emite, va fi calculat în funcŃie de:

a)

b)

c)

capitalul social rezultat din fuziune ( prin cumularea valorii capitalurilor

sociale ale societăŃilor care fuzionează) şi valoarea nominală a acŃiunilor

ce se vor emite, stabilită de părŃi prin proiectul de fuziune;

capitalul social rezultat din fuziune ( prin cumularea valorii capitalurilor

sociale ale societăŃilor care fuzionează) şi valoarea contabilă a acŃiunilor

societăŃilor participante la fuziune;

capitalul social al societăŃii nou înfiinŃate şi valoarea contabilă a

acŃiunilor deŃinute de aceasta.

52. Determinarea ratei de schimb sau de remunerare a aportului la fuziunea

prin contopire (în cazul menŃinerii capitalurilor proprii), se efectuează prin:

a)

împărŃirea valorii capitalurilor proprii la valoarea nominală a acŃiunilor

deŃinute de către societatea aportoare;

Modulul 11. Contabilitate aprofundată

153

b)

c)

raportarea numărului de acŃiuni deŃinute de către fiecare societate

participantă la fuziune la numărul de acŃiuni ce i-a fost alocat de către

societatea nou înfiinŃată;

raportarea numărului de acŃiuni deŃinute de către fiecare societate

participantă la fuziune, la numărul total de acŃiuni emise de către

societăŃile participante la operaŃiunea de fuziune.

53. Plecând de la datele prezentate în tabelul de mai jos, privind structura

capitalurilor proprii ale societăŃilor „A” şi „B” – implicate în operaŃiunea de fuziune prin contopire, stabiliŃi care este numărul de acŃiuni ce revine fiecărei societăŃi participante la fuziune, din cele 2800 de acŃiuni emise de către societatea nou înființată „C” (în condiŃiile menŃinerii capitalurilor proprii).

SocietăŃile implicate în fuziune

Elemente de capitaluri proprii DiferenŃe

din evaluare

Aport evaluat

Structură aport

%

Număr de acŃiuni emise şi alocate*

Capital social

Rezerve

1 2 3 4 5 6 7 Soc.“A” 20.000 4.000 10.000 34.000 x x Soc.“B” 8.000 1.000 3.000 12.000 x x Soc.“C” (A + B)

28.000 5.000 13.000 46.000 x 2.800

a)

b)

c)

2.800/34.000 pentru A şi 2.800/12.000 pentru B;

2.800x34.000/46.000 pentru A şi 2.800x12.000/46.000 pentru B

2.800/20.000 pentru A şi 2.800/8.000 pentru B.

54. În cazul în care, prin proiectul de fuziune, societăŃile participante au

hotărât ca elementele de capitaluri proprii transferate să fie incluse în capitalul social al societăŃii nou înfiinŃate, atunci numărul de acŃiuni ce se vor emite pentru remunerarea aportului de fuziune, se va determina:

a)

b)

c)

în funcŃie de valoarea aportului de fuziune al societăŃii cu capitalul

social cel mai mare;

în funcŃie de valoarea totală a aporturilor de fuziune;

ca raport între valoarea capitalului social al societăŃii nou înfiinŃate şi

valoarea nominală a unei acŃiuni emise de către societatea nou

înfiinŃată.

Modulul 11. Contabilitate aprofundată

154

55. Având în vedere structura capitalurilor proprii, inclusiv diferenŃele rezultate din reevaluarea ocazionată de operaŃiunea de fuziune, prezentate în tabelul de mai jos, stabiliŃi care este numărul de acŃiuni alocate fiecărei societăŃi participante la fuziune („A” şi „B”), din numărul total de 4.404 acŃiuni emise de către societatea nou înfiinŃată „C”:

Soc. Capital social

Rezerve statutare

Rezerve legale

Impozit pe profit

Total DiferenŃe

din reevaluare

Total

„A” 10.000 3.000 2.000 320 14.680 2.320 17.000

„B” 20.000 6.000 4.000 640 29.360 4.640 34.000

„C” 30.000 9.000 6.000 960 44.040 6.960 51.000

a)

b)

c)

4.404x10.000/30.000 pentru A şi 4.404x20.000/30.000 pentru B;

4.404x17.000/51.000 pentru A şi 4.404x34.000/51.000 pentru B;

4.404x16.680/44.040 pentru A şi 4.404x29.360/44.040 pentru B.

56. În cazul în care societatea absorbantă are capitaluri proprii pozitive, iar

societatea absorbită are capitaluri proprii negative, societatea absorbantă preia de fapt o pierdere, care va fi reflectată:

a)

b)

c)

în bilanŃul societăŃii absorbite;

în debitul contului 117 „Rezultatul reportat”;

în contul persoanelor răspunzătoare.

57. În cazul în care societatea absorbantă are capitaluri proprii negative iar

societatea absorbită are capitaluri proprii pozitive, rata de schimb se va determina:

a)

b)

c)

ca raport între valoarea contabilă a unei acŃiuni a societăŃii absorbite şi

valoarea nominală a acŃiunilor emise de către societatea absorbantă;

ca raport între valoarea de aport şi valoarea nominală a unei acŃiuni

emise;

ca raport între valoarea de aport şi valoarea contabilă a unei acŃiuni a

societăŃii absorbite.

58. În cazul în care societatea absorbantă deŃine titluri de participare la

societatea absorbită: a)

determinarea valorii de aport a societăŃii absorbante se va efectua prin

metoda capitalizării;

Modulul 11. Contabilitate aprofundată

155

b)

c)

determinarea valorii de aport a societăŃii absorbante se va efectua prin

prin metoda rezultatului;

determinarea valorii de aport a societăŃii absorbante va fi influenŃată de

diferenŃa pozitivă sau negativă a titlurilor deŃinute la societatea

absorbită.

59. Numărul de acŃiuni ce se vor emite de către societatea absorbantă, în

cazul în care deŃine titluri de participare la societatea absorbită, se va determina:

a)

b)

c)

ca raport între valoarea de aport a societăŃii absorbite şi valoarea de

aport a societăŃii absorbante;

ca raport între valoarea de aport a societăŃii absorbite şi valoarea de

aport a societăŃii absorbante;

prin înmulŃirea numărului de acŃiuni deŃinute de societatea absorbită cu

raportul de schimb.

60. În cazul în care societatea absorbantă deŃine titluri de participare la

societatea absorbită, aportul la fuziune al societăŃii absorbite reprezintă: a)

b)

c)

activul net contabil al societăŃii absorbite;

valoarea capitalurilor proprii deŃinute de către „alŃi acŃionari”(exclusiv

partea aferentă titlurilor societăŃii absorbante);

diferenŃa dintre activele şi datoriile societăŃii absorbite.

61. În cazul fuziunii societăŃilor care deŃin participaŃii reciproce întâlnim

următoarele particularităŃi: a)

b)

c)

în legătură cu întocmirea situaŃiilor financiare anuale;

privitoare la stabilirea valorii globale a societăŃilor comerciale implicate

în operaŃiunea de fuziune şi la tratamentul contabil al participaŃiilor

reciproce;

în legătură cu auditarea, aprobarea şi publicarea situaŃiilor financiare

anuale.

62. Cheltuielile privind valoarea neamortizată a activelor transferate, de

către societatea absorbită, în cadrul operaŃiunii de fuziune, sunt: a)

b)

c)

cheltuieli nedeductibile;

considerate cheltuieli extraordinare;

reportate în exerciŃiul financiar următor.

Modulul 11. Contabilitate aprofundată

156

63. Divizarea reprezintă o modalitate de: a)

b)

c)

reorganizare a activităŃii unor întreprinderi, în vederea modernizării şi

eficientizării acestora;

contabilizare a operaŃiunilor întreprinderilor aflate în dificultate

economică;

contabilizare a operaŃiunilor economico-financiare a întreprinderilor

intrate în insolvenŃă.

64. Transferul parŃial de active şi pasive, fără dizolvarea societăŃii, către mai

multe societăŃi beneficiare de aport, reprezintă: a)

b)

c)

o diminuare de capital social pentru societatea aportoare;

o creştere a capacităŃilor de producŃie, pentru societatea aportoare;

un caz particular al operaŃiunii de divizare.

65. Care dintre răspunsurile la următoarea afirmaŃie nu este corect:

SocietăŃile participante la operaŃiunile de divizare, vor întocmi un proiect de divizare care va cuprinde în mod obligatoriu:

a)

b)

c)

fluxul înregistrărilor contabile aferente operaŃiunilor de divizare;

fundamentarea şi condiŃiile divizării;

rata de schimb a acŃiunilor sau părŃilor sociale, eventualele plăŃi în

numerar şi cuantumul primei de fuziune.

66. În cazul constituirii uneia sau mai multor societăŃi noi, operaŃiunea de

divizare produce efecte: a)

b)

c)

de la data aprobării proiectului de divizare;

de la data aprobării operaŃiunii de divizare de adunarea generală a

acŃionarilor societăŃii divizate;

de la data înmatriculării în registrul comerŃului a noii societăŃi sau

ultimei dintre ele.

67. În cazul divizării, veniturile primite din transferul activelor (cont 7583

„Venituri din cedarea activelor şi alte operaŃiuni de capital”) sunt: a)

b)

c)

considerate venituri extraordinare;

neimpozabile;

transferate societăŃilor beneficiare de aport.

Modulul 11. Contabilitate aprofundată

157

68. În cazul divizării, valoarea fiscală a mijloacelor fixe amortizabile transferate este egală pentru societatea beneficiară a unui astfel de activ cu:

a)

b)

c)

valoarea de inventar influenŃată de cursul valutar;

cu valoarea fiscală pe care respectivul activ a avut-o la societatea care l-

a transferat;

cu valoarea rămasă de amortizat, corectată cu indicele de inflaŃie.

69. În cazul în care în urma divizării transferul patrimoniului se face către

societăŃi nou înfiinŃate, atunci, prima de divizare: a)

b)

c)

nu se mai determină;

se determină ca valoare unitară;

se determină globală.

70. În cazul în care în urma divizării transferul patrimoniului se face către

societăŃile nou înfiinŃate, atunci, numărul de acŃiuni de emis de către societăŃile beneficiare de aport se determină:

a)

b)

c)

ca raport între valoarea de aport la divizare şi valoarea contabilă a

acŃiunilor societăŃii aportoare;

ca raport între valoarea de aport la divizare şi valoarea nominală a

acŃiunilor emise de către societatea beneficiară de aport;

prin înmulŃirea numărului de acŃiuni deŃinute de societatea aportoare cu

valoarea nominală a acŃiunilor emise.

Bibliografie recomandată:

Deju, M. (2013), Contabilitate aprofundată – curs universitar, Editura

Alma Mater, Bacău;

Deju, M., Botez, D., Danu, M. C., Muntean, M., Adam, R., Dragomirescu,

S. E., Mircea, M. C., Păcurari, D., Rotilă, A., Solomon, D. C., łuŃueanu, I.,

Bucur, I. A. (2013), Teste grilă pentru examenul de licenŃă – programul de

studii CIG: sesiunea 2013, Editura Alma Mater, Bacău;

Modulul 11. Contabilitate aprofundată

158

Deju, M. (2008), Contabilitate aprofundată. Concepte, modele, studii de

caz, Editura Alma Mater, Bacău;

Deju, M. (2007), Elemente de contabilitate aprofundată, Editura EduSoft,

Bacău;

Malciu, L. (2004), Contabilitate aprofundată, Editura Economică,

Bucureşti;

Săcărin, M. (2004), Contabilitate aprofundată, Editura Economică,

Bucureşti.

159

Modulul 12

ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ I

1. Ce semnifică următoarea situaŃie: Indicele producŃiei marfă fabricată = 107%; Indicele producŃiei exerciŃiului = 105%; Indicele valorii adăugate = 108%?

a)

b)

c)

reducerea ponderii stocurilor de producŃie neterminată şi a consumului

intern şi reducerea ponderii cheltuielilor materiale;

creşterea ponderii stocurilor de producŃie neterminată şi a consumului

intern şi reducerea ponderii cheltuielilor materiale;

reducerea ponderii stocurilor de producŃie neterminată şi a consumului

intern şi creşterea ponderii cheltuielilor materiale.

2. Ce semnifică următoarea situaŃie:

Indicele producŃiei marfă fabricată = 105%; Indicele producŃiei exerciŃiului = 108%; Indicele valorii adăugate = 104%?

a)

b)

c)

reducerea ponderii stocurilor de producŃie neterminată şi a consumului

intern şi reducerea ponderii cheltuielilor materiale;

creşterea ponderii stocurilor de producŃie neterminată şi a consumului

intern şi creşterea ponderii cheltuielilor materiale;

reducerea ponderii stocurilor de producŃie neterminată şi a consumului

intern şi creşterea ponderii cheltuielilor materiale.

3. Care din următoarele elemente nu fac parte din cifra de afaceri a unei

întreprinderi: a)

b)

c)

veniturile din vânzarea mărfurilor şi producŃia vândută;

veniturile din vânzarea produselor, executarea lucrărilor şi prestarea

serviciilor către terŃi.

veniturile din dividende şi venituri din interese de participare.

Modulul 12. Analiză economic-financiară I

160

4. DeterminaŃi valoarea cifrei de afaceri cunoscând următoarele date: venituri din vânzarea mărfurilor 85.000 lei; venituri din vânzarea produselor finite 48.000 lei; venituri din interese de participare 20.000 lei; venituri din dobânzi 11.000 lei; venituri din executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor către terŃi 55.000 lei.

a)

b)

c)

219.000 lei;

188.000 lei;

133.000 lei.

5. InfluenŃa modificării productivităŃii mediei anuale a muncii (calculată pe

baza producŃiei marfă fabricate-Qf) asupra variaŃiei cifrei de afaceri se determină cu ajutorul relaŃiei:

a)

b)

c)

0

0

1

1

0

01 Qf

CA

N

Qf

N

QfN ⋅

−⋅

0

0

0

0

1

11 Qf

CA

N

Qf

N

QfN ⋅

−⋅

1

1

0

0

1

10 Qf

CA

N

Qf

N

QfN ⋅

−⋅

6. Pe baza indicatorilor:

Nr.

crt.

Indicatori

Perioada

Precedentă

Curentă

1. Număr mediu de salariaŃi 50 40

2. Productivitatea medie anuală a muncii (lei/sal)

25.000 24.000

3. Gradul de valorificare a producŃiei marfă fabricată

0,75 0,80

influenŃa modificării gradului de valorificare a producŃiei marfă fabricate asupra variaŃiei cifrei de afaceri este de:

a) +48.000 lei;

Modulul 12. Analiză economic-financiară I

161

b)

c)

–48.000 lei;

–169.500 lei.

7. Pe baza indicatorilor: Nr. crt. Indicatori

Perioada

Precedentă

Curentă

1. Număr mediu de salariaŃi 50 40

2. Productivitatea medie anuală a muncii (lei/sal) 2500 2400

3. Gradul de valorificare a producŃiei marfă fabricată

0,75 0,80

influenŃa modificării numărului mediu de salariaŃi asupra variaŃiei cifrei de afaceri este de:

a)

b)

c)

+18.750 lei;

-48.000 lei;

-18.750 lei.

8. Ce semnifică următoarea situaŃie: Indicele producŃiei marfă fabricată = 105%; Indicele cifrei de afaceri = 108%; Indicele numărului de salariaŃi = 95%?

a)

b)

c)

reducerea gradului de valorificare a producŃiei marfă fabricate şi

creşterea productivităŃii muncii;

creşterea gradului de valorificare a producŃiei marfă fabricate şi a

productivităŃii muncii;

reducerea gradului de valorificare a producŃiei marfă fabricate şi a

productivităŃii muncii.

9. Pentru determinarea valorii adăugate se au în vedere următoarele elemente:

a)

b)

c)

veniturile din dobânzi şi veniturile din dividende;

cheltuieli cu personalul, cheltuielile cu impozite, taxe şi contribuŃii,

cheltuieli cu dobânzile;

cheltuielile cu amortizarea şi alte ajustări aferente exploatării şi veniturile

din dobânzi.

10. Pe baza relaŃiei: 100⋅adaugataValoarea

personalulcuCheltuieli se determină:

Modulul 12. Analiză economic-financiară I

162

a)

b)

c)

gradul de integrare pe verticală;

rata de remunerare a personalului angajat pe seama valorii adăugate;

rata de remunerare a statului pe seama valorii adăugate.

11. Pe baza relaŃiei: 100⋅adaugataValoarea

dobanzilecuCheltuieli se determină:

a)

b)

c)

rata de remunerare a statului pe seama valorii adăugate;

rata de remunerare a personalului angajat pe seama valorii adăugate;

rata de remunerare a creditorilor pe seama valorii adăugate.

12. InfluenŃa modificării timpului total de muncă asupra variaŃiei valorii

adăugate se determină cu ajutorul relaŃiei:

a)

b)

c)

( )0001 vaWhTT ⋅⋅− ;

( )0101 vaWhTT ⋅⋅− ;

( )00011 vaWhttN ⋅⋅−⋅ .

13. InfluenŃa modificării timpul de lucru mediu pe un salariat asupra variaŃiei valorii adăugate se determină cu ajutorul relaŃiei:

a)

b)

c)

( )11010 vaWhttN ⋅⋅−⋅ ;

( )0101 vaWhTT ⋅⋅− ;

( )00011 vaWhttN ⋅⋅−⋅ .

14. În analiza efectivului de salariaŃi din punct de vedere calitativ

(calificarea) ce semnifică următoarea situaŃie K > tK , unde, K =

coeficientul calificării medii, tK = coeficientul mediu tarifar: a)

b)

c)

lucrări de complexitate superioară sunt executate de muncitori cu grad de

calificare inferioară;

insuficienŃă de forŃă de muncă calificată superior;

surplus de forŃă de muncă calificată superior.

15. În analiza efectivului de salariaŃi din punct de vedere calitativ

(calificarea) ce semnifică următoarea situaŃie K < tK , unde, K =

coeficientul calificării medii, tK = coeficientul mediu tarifar: a) lucrări de complexitate inferioară sunt executate de muncitori cu grad de

Modulul 12. Analiză economic-financiară I

163

b)

c)

calificare superioară;

deficit de forŃă de muncă calificată superior;

surplus de forŃă de muncă calificată superior.

16. În analiza eficienŃei utilizării forŃei de muncă nu se utilizează următorii indicatori:

a)

b)

c)

productivitatea medie şi productivitatea marginală a muncii;

profitul mediu pe un salariat;

coeficientul mediu al mişcării totale de personal şi vechimea medie în

aceeaşi unitate.

17. În analiza utilizării extensive a mijloacelor fixe, situaŃia Gmax1 > Gmax0,

unde: Gmax=gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil: a)

b)

c)

atrage atenŃia asupra unei agravări a situaŃiei;

reflectă o acŃiune mai intensă a factorilor de dereglare a folosirii

timpului de lucru din perioada precedentă;

reflectă înlăturarea unor cauze ale utilizării incomplete a timpului de

lucru din perioada precedentă.

18. În analiza utilizării extensive a mijloacelor fixe, situaŃia Gmax1 < Gmax0,

unde: Gmax=gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil a)

b)

c)

reflectă o situaŃie favorabilă, utilizarea completă a timpului de lucru;

reflectă o acŃiune mai intensă a factorilor de dereglare a folosirii

timpului de lucru din perioada precedentă;

reflectă înlăturarea unor cauze ale utilizării incomplete a timpului de

lucru din perioada precedentă.

19. Prin expresia:

⋅⋅

1

01

Mf

rT1000 - ⋅

⋅

1

00

Mf

rT1000 se determină:

a)

b)

influenŃa modificării timpului total de lucru al echipamentelor industriale

asupra variaŃiei indicatorului ”valoarea producŃiei marfă fabricată la 1000

lei mijloace fixe totale”;

influenŃa modificării randamentului mediu orar asupra variaŃiei

indicatorului ”valoarea producŃiei marfă fabricată la 1000 lei mijloace

fixe totale”;

Modulul 12. Analiză economic-financiară I

164

c) influenŃa modificării producŃiei marfă fabricată asupra variaŃiei

indicatorului ”valoarea producŃiei marfă fabricată la 1000 lei mijloace

fixe totale”.

20. Prin expresia:

⋅⋅

1

11

Mf

rT1000 - ⋅

⋅

1

01

Mf

rT1000 se determină:

a)

b)

c)

influenŃa modificării timpului total de lucru al echipamentelor industriale

asupra variaŃiei indicatorului ”valoarea producŃiei marfă fabricată la 1000

lei mijloace fixe totale”;

influenŃa modificării randamentului mediu orar asupra variaŃiei

indicatorului ”valoarea producŃiei marfă fabricată la 1000 lei mijloace

fixe totale”;

influenŃa modificării producŃiei marfă fabricată asupra variaŃiei

indicatorului ”valoarea producŃiei marfă fabricată la 1000 lei mijloace

fixe totale”.

21. Ce semnifică următoarea situaŃie: Indicele producŃiei marfă fabricată = 105%; Indicele valorii mijloacelor fixe totale = 103%; Indicele numărului de salariaŃi = 95%?

a)

b)

c)

creşterea randamentului mijloacelor fixe totale şi scăderea gradului de

înzestrare tehnică;

creşterea randamentului mijloacelor fixe totale şi a gradului de înzestrare

tehnică;

reducerea randamentului mijloacelor fixe totale şi creşterea gradului de

înzestrare tehnică.

22. Ce semnifică următoarea situaŃie: Indicele producŃiei marfă fabricată = 105%; Indicele valorii mijloacelor fixe totale = 108%; Indicele numărului de salariaŃi = 95%?

a)

b)

c)

creşterea randamentului mijloacelor fixe totale şi scăderea gradului de

înzestrare tehnică;

reducerea randamentului mijloacelor fixe totale şi a gradului de

înzestrare tehnică;

reducerea randamentului mijloacelor fixe totale şi creşterea gradului de

înzestrare tehnică.

Modulul 12. Analiză economic-financiară I

165

23. Ce semnifică următoarea situaŃie: Indicele producŃiei vândute = 95%; Indicele producŃiei marfă fabricată = 98%?

a)

b)

c)

reducerea ponderii stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate

vânzării şi a gradului de valorificare a producŃiei obŃinute;

creşterea ponderii stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate

vânzării şi reducerea gradului de valorificare a producŃiei obŃinute;

reducerea ponderii stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate

vânzării şi creşterea gradului de valorificare a producŃiei obŃinute.

24. Ce semnifică următoarea situaŃie: Indicele producŃiei vândute = 107%; Indicele producŃiei marfă fabricată = 103%?

a)

b)

c)

reducerea ponderii stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate

vânzării şi creşterea gradului de valorificare a producŃiei obŃinute;

creşterea ponderii stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate

vânzării şi a gradului de valorificare a producŃiei obŃinute;

creşterea ponderii stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate

vânzării şi reducerea gradului de valorificare a producŃiei obŃinute.

25. Ce semnifică următoarea situaŃie: Indicele producŃiei marfă fabricată = 103%; Indicele producŃiei exerciŃiului= 98%?

a)

b)

c)

creşterea ponderii stocurilor de producŃie neterminată şi a consumului

intern şi diminuarea gradului de utilizare a resurselor materiale;

reducerea ponderii stocurilor de producŃie neterminată şi a consumului

intern şi creşterea gradului de utilizare a resurselor materiale;

creşterea ponderii stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate

vânzării şi a gradului de valorificare a producŃiei obŃinute.

26. Ce semnifică următoarea situaŃie: Indicele producŃiei exerciŃiului = 98%; Indicele valorii adăugate = 104%?

a)

creşterea ponderii consumurilor intermediare şi a gradului de valorificare

a resurselor materiale;

Modulul 12. Analiză economic-financiară I

166

b)

c)

creşterea ponderii consumurilor intermediare şi reducerea gradului de

valorificare a resurselor materiale;

reducerea ponderii consumurilor intermediare şi creşterea gradului de

valorificare a resurselor materiale.

27. InfluenŃa modificării gradului de valorificare a producŃiei marfă fabricată asupra variaŃiei cifrei de afaceri se determină cu ajutorul relaŃiei:

a)

b)

c)

−⋅⋅

1

1

0

0

1

11 Qf

CA

Qf

CA

N

QfN

−⋅⋅

0

0

1

1

0

00 Qf

CA

Qf

CA

N

QfN

−⋅⋅

0

0

1

1

1

11 Qf

CA

Qf

CA

N

QfN

28. InfluenŃa modificării numărului mediu de salariaŃi asupra variaŃiei cifrei de afaceri se determină cu ajutorul relaŃiei:

a)

b)

c)

( )0

0

0

001 Qf

CA

N

QfNN ⋅⋅−

( )1

1

1

101 Qf

CA

N

QfNN ⋅⋅−

( )1

1

1

110 Qf

CA

N

QfNN ⋅⋅−

29. RelaŃia de calcul ( )0

0

0

001 Qf

CA

N

QfNN ⋅⋅− exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării gradului de valorificare a producŃiei marfă fabricată

asupra variaŃiei cifrei de afaceri;

influenŃa modificării numărului mediu de salariaŃi asupra variaŃiei cifrei

de afaceri;

influenŃa modificării productivităŃii medii anuale a muncii asupra

variaŃiei cifrei de afaceri.

30. RelaŃia de calcul

−⋅⋅

0

0

1

1

1

11 Qf

CA

Qf

CA

N

QfN exprimă:

a)

influenŃa modificării gradului de valorificare a producŃiei marfă fabricată

asupra variaŃiei cifrei de afaceri;

Modulul 12. Analiză economic-financiară I

167

b)

c)

influenŃa modificării numărului mediu de salariaŃi asupra variaŃiei cifrei

de afaceri;

influenŃa modificării productivităŃii medii anuale a muncii asupra

variaŃiei cifrei de afaceri.

31. RelaŃia de calcul 0

0

0

0

1

11 Qf

CA

N

Qf

N

QfN ⋅

−⋅ exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării gradului de valorificare a producŃiei marfă fabricată

asupra variaŃiei cifrei de afaceri;

influenŃa modificării numărului mediu de salariaŃi asupra variaŃiei cifrei

de afaceri;

influenŃa modificării productivităŃii medii anuale a muncii asupra

variaŃiei cifrei de afaceri.

32. RelaŃia de calcul ( )

1

001

Kp

prCACA ⋅− exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării cifrei de afaceri asupra variaŃiei ratei rentabilităŃii

financiare;

influenŃa modificării cifrei de afaceri asupra variaŃiei vitezei de rotaŃie a

activelor circulante;

influenŃa modificării cifrei de afaceri asupra variaŃiei ratei rentabilităŃii

economice.

33. RelaŃia de calcul ( )

1

001

At

prCACA ⋅− exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării cifrei de afaceri asupra variaŃiei ratei rentabilităŃii

financiare;

influenŃa modificării cifrei de afaceri asupra variaŃiei vitezei de rotaŃie a

activelor circulante;

influenŃa modificării cifrei de afaceri asupra variaŃiei ratei rentabilităŃii

economice.

Modulul 12. Analiză economic-financiară I

168

34. Pe baza relaŃiei: afaceri de Cifra

adaugata Valoarea se determină:

a)

b)

c)

gradul de dependenŃă externă;

gradul de integrare pe verticală;

rata de remunerare a statului pe seama valorii adăugate.

35. Pe baza relaŃiei: 100 adaugata Valoarea

asimilate varsaminte taxe, Impozite,⋅ se determină:

a)

b)

c)

gradul de integrare pe verticală;

rata de remunerare a personalului angajat pe seama valorii adăugate;

rata de remunerare a statului pe seama valorii adăugate.

36. Pe baza relaŃiei: 100⋅adaugata Valoarea

Dividende se determină:

a)

b)

c)

rata de remunerare a statului pe seama valorii adăugate;

rata de remunerare a investitorilor pe seama valorii adăugate;

rata de remunerare a creditorilor pe seama valorii adăugate.

37. InfluenŃa modificării productivităŃii medii orare asupra variaŃiei valorii adăugate se determină cu ajutorul relaŃiei:

a)

b)

c)

( )0011 vaWhWhT ⋅−⋅

( )0010 vaWhWhT ⋅−⋅

( )1101 vaWhWhT ⋅−⋅

38. InfluenŃa modificării valorii medii adăugate la un leu producŃie a exerciŃiului asupra variaŃiei valorii adăugate se determină cu ajutorul relaŃiei:

a)

b)

c)

( )0100 vavaWhT −⋅⋅

( )0111 vavaWhT −⋅⋅

( )1011 vavaWhT −⋅⋅

39. RelaŃia de calcul ( )00011 vaWhttN ⋅⋅−⋅ exprimă:

a)

influenŃa modificării timpul de lucru mediu pe un salariat asupra variaŃiei

valorii adăugate;

Modulul 12. Analiză economic-financiară I

169

b)

c)

influenŃa modificării timpul total de muncă asupra variaŃiei valorii

adăugate;

influenŃa modificării numărului mediu de salariaŃi asupra variaŃiei valorii

adăugate.

40. RelaŃia de calcul ( )00001 vaWhtNN ⋅⋅⋅− exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării timpul de lucru mediu pe un salariat asupra variaŃiei

valorii adăugate;

influenŃa modificării timpul total de muncă asupra variaŃiei valorii

adăugate;

influenŃa modificării numărului mediu de salariaŃi asupra variaŃiei valorii

adăugate.

41. RelaŃia de calcul ( )0001 vaWhTT ⋅⋅− exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării timpul de lucru mediu pe un salariat asupra variaŃiei

valorii adăugate;

influenŃa modificării timpul total de muncă asupra variaŃiei valorii

adăugate;

influenŃa modificării numărului mediu de salariaŃi asupra variaŃiei valorii

adăugate.

42. RelaŃia de calcul ( )0111 vavaWhT −⋅⋅ exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării valorii medii adăugate la un leu producŃie a

exerciŃiului asupra variaŃiei valorii adăugate;

influenŃa modificării timpul total de muncă asupra variaŃiei valorii

adăugate;

influenŃa modificării productivităŃii medii orare asupra variaŃiei valorii

adăugate.

43. RelaŃia de calcul ( )0011 vaWhWhT ⋅−⋅ exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării valorii medii adăugate la un leu producŃie a

exerciŃiului asupra variaŃiei valorii adăugate;

influenŃa modificării timpul total de muncă asupra variaŃiei valorii

adăugate;

influenŃa modificării productivităŃii medii orare asupra variaŃiei valorii

adăugate.

Modulul 12. Analiză economic-financiară I

170

44. Prin expresia:

⋅⋅

1

00

Mf

rT1000 - ⋅

⋅

0

00

Mf

rT1000 se determină:

a)

b)

c)

influenŃa modificării valorii mijloacelor fixe totale asupra variaŃiei

indicatorului „valoarea producŃiei marfă fabricată la 1000 lei mijloace

fixe totale”;

influenŃa modificării timpului total de lucru al echipamentelor industriale

asupra variaŃiei indicatorului „valoarea producŃiei marfă fabricată la 1000

lei mijloace fixe totale”;

influenŃa modificării randamentului mediu orar asupra variaŃiei

indicatorului „valoarea producŃiei marfă fabricată la 1000 lei mijloace

fixe totale”.

45. DeterminaŃi valoarea cifrei de afaceri cunoscând următoarele date:

venituri din vânzarea mărfurilor 35.000 lei; venituri din vânzarea produselor finite 75.000 lei; venituri din interese de participare 15.000 lei; venituri din dobânzi 14.000 lei; venituri din executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor către terŃi 25.000 lei:

a)

b)

c)

164.000 lei;

149.000 lei;

135.000 lei.

46. Pe baza indicatorilor:

Nr. crt.

Indicatori Perioada

Precedentă Curentă

1. Număr mediu de salariaŃi 50 40

2. Productivitatea medie anuală a muncii (lei/sal)

25.000 24.000

3. Gradul de valorificare a producŃiei marfă fabricată

0,75 0,80

influenŃa modificării productivității muncii asupra variaŃiei cifrei de afaceri este de:

a)

b)

c)

+48.000 lei;

- 30.000 lei;

+30.000 lei.

Modulul 12. Analiză economic-financiară I

171

47. Pe baza indicatorilor:

Nr. crt.

Indicatori Perioada

Precedentă Curentă

1. Număr mediu de salariaŃi 50 40

2. Productivitatea medie anuală a muncii (lei/sal)

2500 2400

3. Gradul de valorificare a producŃiei marfă fabricată

0,75 0,80

modificarea absolută a cifrei de afaceri este de: a)

b)

c)

+16.950 lei;

-48.000 lei;

-16.950 lei.

48. Ce semnifică următoarea situaŃie: Qf

Qv

I

I > 1 ?

unde: IQv = Indicele producŃiei vândute; IQf = Indicele producŃiei marfă fabricată.

a)

b)

c)

reducerea ponderii stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate

vânzării şi a gradului de valorificare a producŃiei obŃinute;

creşterea ponderii stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate

vânzării şi reducerea gradului de valorificare a producŃiei obŃinute;

reducerea ponderii stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate

vânzării şi creşterea gradului de valorificare a producŃiei obŃinute.

49. Ce semnifică următoarea situaŃie: Qf

Qv

I

I < 1 ?

unde: IQv = Indicele producŃiei vândute; IQf = Indicele producŃiei marfă fabricată.

a)

b)

c)

reducerea ponderii stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate

vânzării şi creşterea gradului de valorificare a producŃiei obŃinute;

creşterea ponderii stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate

vânzării şi reducerea gradului de valorificare a producŃiei obŃinute;

creşterea ponderii stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate

vânzării şi a gradului de valorificare a producŃiei obŃinute.

Modulul 12. Analiză economic-financiară I

172

50. Ce semnifică următoarea situaŃie: Qe

Qf

I

I < 1 ?

unde: IQf = Indicele producŃiei marfă fabricată; IQe = Indicele producŃiei exerciŃiului.

a)

b)

c)

creşterea ponderii stocurilor de producŃie neterminată şi a consumului

intern şi diminuarea gradului de utilizare a resurselor materiale;

reducerea ponderii stocurilor de producŃie neterminată şi a consumului

intern şi creşterea gradului de utilizare a resurselor materiale;

creşterea ponderii stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate

vânzării şi a gradului de valorificare a producŃiei obŃinute.

51. Ce semnifică următoarea situaŃie: Qe

Qf

I

I > 1 ?

unde: IQf = Indicele producŃiei marfă fabricată; IQe = Indicele producŃiei exerciŃiului.

a)

b)

c)

creşterea ponderii stocurilor de producŃie neterminată şi a consumului

intern şi diminuarea gradului de utilizare a resurselor materiale;

reducerea ponderii stocurilor de producŃie neterminată şi a consumului

intern şi creşterea gradului de utilizare a resurselor materiale;

creşterea ponderii stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate

vânzării şi a gradului de valorificare a producŃiei obŃinute.

52. Ce semnifică următoarea situaŃie: Qe

VA

I

I > 1 ?

unde: IQe = indicele producŃiei exerciŃiului; IVA = indicele valorii adăugate.

a)

b)

c)

creşterea ponderii consumurilor intermediare şi a gradului de valorificare

a resurselor materiale;

creşterea ponderii consumurilor intermediare şi reducerea gradului de

valorificare a resurselor materiale;

reducerea ponderii consumurilor intermediare şi creşterea gradului de

valorificare a resurselor materiale.

Modulul 12. Analiză economic-financiară I

173

53. Ce semnifică următoarea situaŃie: Qe

VA

I

I < 1 ?

unde: IQe = indicele producŃiei exerciŃiului; IVA = indicele valorii adăugate.

a)

b)

c)

creşterea ponderii consumurilor intermediare şi a gradului de valorificare

a resurselor materiale;

creşterea ponderii consumurilor intermediare şi reducerea gradului de

valorificare a resurselor materiale;

reducerea ponderii consumurilor intermediare şi creşterea gradului de

valorificare a resurselor materiale.

54. InfluenŃa modificării gradului de înzestrare tehnică asupra variaŃiei cifrei de afaceri se determină cu ajutorul relaŃiei:

a)

b)

c)

0

0

0

0

0

0

1

11

Qf

CA

Mf

Qf

N

Mf

N

MfN ⋅⋅

−⋅

0

0

0

0

1

1

1

11

Qf

CA

Mf

Qf

Mf

Qf

N

MfN ⋅

−⋅⋅

0

0

0

0

0

0

1

10

Qf

CA

Mf

Qf

N

Mf

N

MfN ⋅⋅

−⋅

55. InfluenŃa modificării randamentului mijloacelor fixe totale asupra variaŃiei cifrei de afaceri se determină cu ajutorul relaŃiei:

a)

b)

c)

0

0

0

0

0

0

1

11

Qf

CA

Mf

Qf

N

Mf

N

MfN ⋅⋅

−⋅

0

0

0

0

1

1

1

11

Qf

CA

Mf

Qf

Mf

Qf

N

MfN ⋅

−⋅⋅

0

0

0

0

1

1

0

00

Qf

CA

Mf

Qf

Mf

Qf

N

MfN ⋅

−⋅⋅

56. InfluenŃa modificării ponderii mijloacelor fixe direct productive (active) în totalul mijloacelor fixe asupra variaŃiei cifrei de afaceri se determină cu ajutorul relaŃiei:

Modulul 12. Analiză economic-financiară I

174

a)

b)

c)

1

1

1

,

1

0

0

,

1

1

,

1

11

Qf

CA

Mf

Qf

Mf

Mf

Mf

Mf

N

MfN ⋅⋅

−⋅⋅

0

0

0

,

0

1

,

1

1

1

,

1

11

Qf

CA

Mf

Qf

Mf

Qf

Mf

Mf

N

MfN ⋅

−⋅⋅

0

0

0

,

0

0

0

,

1

1

,

1

11

Qf

CA

Mf

Qf

Mf

Mf

Mf

Mf

N

MfN ⋅⋅

−⋅⋅

57. InfluenŃa modificării randamentului mijloacelor fixe direct productive (active) asupra variaŃiei cifrei de afaceri se determină cu ajutorul relaŃiei:

a)

b)

c)

0

0

0

,

0

1

,

1

1

1

,

0

00

Qf

CA

Mf

Qf

Mf

Qf

Mf

Mf

N

MfN ⋅

−⋅⋅

0

0

0

,

0

1

,

1

1

1

,

1

11

Qf

CA

Mf

Qf

Mf

Qf

Mf

Mf

N

MfN ⋅

−⋅⋅

0

0

0

,

0

0

0

,

1

1

,

1

11

Qf

CA

Mf

Qf

Mf

Mf

Mf

Mf

N

MfN ⋅⋅

−⋅⋅

58. RelaŃia de calcul ( )

10001

01 ⋅−

Mf

CACA exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării cifrei de afaceri asupra variaŃiei indicatorului profit

la 1000 lei mijloace fixe;

influenŃa modificării cifrei de afaceri asupra variaŃiei indicatorului cifra

de afaceri la 1000 lei mijloace fixe;

influenŃa modificării cifrei de afaceri asupra variaŃiei ratei rentabilităŃii

economice.

59. RelaŃia de calcul ( )

10001

001 ⋅⋅−

Mf

prCACA exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării cifrei de afaceri asupra variaŃiei indicatorului profit

la 1000 lei mijloace fixe;

influenŃa modificării cifrei de afaceri asupra variaŃiei indicatorului cifra

de afaceri la 1000 lei mijloace fixe;

influenŃa modificării cifrei de afaceri asupra variaŃiei ratei rentabilităŃii

economice.

Modulul 12. Analiză economic-financiară I

175

60. RelaŃia de calcul ( )

1

001

Ae

prCACA ⋅− exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării cifrei de afaceri asupra eficienței activelor totale;

influenŃa modificării cifrei de afaceri asupra variaŃiei eficienței activelor

de exploatare;

influenŃa modificării cifrei de afaceri asupra variaŃiei ratei rentabilităŃii

economice.

61. Prin expresia:

( )00011 prWhttN ⋅⋅−⋅ se determină:

a)

b)

c)

influenŃa modificării timpului lucrat de un salariat asupra variaŃiei cifrei

de afaceri;

influenŃa modificării timpului lucrat de un salariat asupra variaŃiei

rezultatului financiar potenŃial;

influenŃa modificării timpului total de muncă asupra variaŃiei rezultatului

financiar potenŃial.

62. Prin expresia:

( )100

1

0

0

00011

⋅

⋅⋅⋅−

Ns

prQf

CArttNu

se determină:

a)

b)

c)

influenŃa modificării timpului de lucru al echipamentelor industriale

asupra eficienței utilizării activelor fixe;

influenŃa modificării timpului de lucru al echipamentelor industriale

asupra variaŃiei cifrei de afaceri;

influenŃa modificării timpului de lucru al echipamentelor industriale

asupra eficienței muncii.

63. Relația

( )100

1

0

0

0001

⋅

⋅⋅⋅−

Kp

prQf

CAWhTT

exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării timpului total de muncă asupra variaŃiei ratei

rentabilităŃii capitalului propriu;

influenŃa modificării timpului total de muncă asupra variaŃiei profitului

brut aferent cifrei de afaceri;

influenŃa modificării timpului total de muncă asupra variaŃiei cifrei de

afaceri.

Modulul 12. Analiză economic-financiară I

176

64. Relația 0

0001 )(

Qf

CAWhTT ⋅⋅−

exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării timpului total de muncă asupra variaŃiei ratei

rentabilităŃii capitalului propriu;

influenŃa modificării timpului total de muncă asupra variaŃiei profitului

brut aferent cifrei de afaceri;

influenŃa modificării timpului total de muncă asupra variaŃiei cifrei de

afaceri.

65. Relația

0

0

0001 )( pr

Qf

CAWhTT ⋅⋅⋅−

exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării timpului lucrat de un salariat asupra variaŃiei cifrei

de afaceri;

influenŃa modificării timpului total de muncă asupra variaŃiei cifrei de

afaceri;

influenŃa modificării timpului total de muncă asupra variaŃiei profitului

brut aferent cifrei de afaceri.

66. Relația

( )0

00011

Qf

CAWhttN ⋅⋅−⋅

exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării timpului lucrat de un salariat asupra variaŃiei cifrei

de afaceri;

influenŃa modificării timpului total de muncă asupra variaŃiei profitului

brut aferent cifrei de afaceri;

influenŃa modificării timpului total de muncă asupra variaŃiei cifrei de

afaceri.

Modulul 12. Analiză economic-financiară I

177

Bibliografie recomandată:

Deju, M., Botez, D., Danu, M. C., Muntean, M., Adam, R., Dragomirescu,

S. E., Mircea, M. C., Păcurari, D., Rotilă, A., Solomon, D. C., łuŃueanu, I.,

Bucur, I. A. (2013), Teste grilă pentru examenul de licenŃă – programul de

studii CIG: sesiunea 2013, Editura Alma Mater, Bacău;

Petrescu, S. (2010), Analiză şi diagnostic financiar-contabil, ediŃia a III-a,

Editura CECCAR, Bucureşti;

Robu, V., Vâlceanu, Gh. (2009), Analiză economico-financiară, ediŃia a II-a

revizuită şi adăugită; Analiză economico-financiară. Teste-grilă, Editura

Economică, Bucureşti;

Solomon, D. C. (2012), Analiza economico-financiară I. Curs universitar,

Editura Alma Mater, Bacău;

Solomon, D. C. (2013), Analiza economico-financiară II. Curs universitar,

Editura Alma Mater, Bacău.

Modulul 12. Analiză economic-financiară I

178

179

Modulul 13

SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE

1. Sistemul informaŃional al întreprinderii face legătura între: a)

b)

c)

sistemul de marketing şi sistemul operational al întreprinderii;

sistemul administrativ şi sistemul contabil al întreprinderii;

sistemul de conducere şi sistemul operaŃional al întreprinderii.

2. Un cod executabil scris într-un anumit limbaj de programare, prin care se executa un anumit set de instrucŃiuni se numeşte:

a)

b)

c)

aplicaŃie informatică;

program informatic; sistem informatic.

3. PrecizaŃi care din combinaŃiile de mai jos indică răspunsul corect privind componentele sistemului informatic:

a)

b)

c)

hardware + software ;

hardware + software + baze de date + personal de specialitate +

metodologii şi tehnici de lucru;

hardware + software + personal de specialitate + metodologii şi

tehnici de lucru.

4. Care din următoarele elemente nu reprezintă ieşiri ale sistemului informatic:

a)

b)

c)

dispozitivele periferice conectate la un calculator;

grafice, indicatori sintetici;

listele/situaŃiile de ieşire.

5. Privitor la raportul dintre sistemul informatic şi sistemul informaŃional, care din afirmaŃiile de mai jos sunt adevărate:

a)

b)

c)

sistemul informatic este identic cu sistemul informaŃional;

sistemul informatic este inclus în sistemul informaŃional;

sistemul informaŃional este inclus în sistemul informatic.

Modulul 13. Sisteme informatice de gestiune

180

6. Prima fază din procesul prelucrării datelor într-un sistem informatic este:

a)

b)

c)

pregătirea datelor;

culegerea (colectarea) datelor;

actualizarea (întreŃinerea) colecŃiilor de date.

7. OperaŃiunile de clasificare a datelor aparŃin următoarei faze din ciclul

prelucrării datelor: a)

b)

c)

pregătirea datelor;

prelucrarea datelor;

culegerea (colectarea) datelor.

8. În ciclul prelucrării datelor într-un sistem informatic, următoarele

operaŃii sunt specifice fazei de pregătire a datelor: a)

b)

c)

gruparea datelor;

înregistrarea datelor;

calcule matematice.

9. Metoda de prelucrare pe loturi în faza de prelucrare a datelor are

următoarea caracteristică principală: a)

b)

c)

necesită actualizarea bazei de date pe măsură ce au loc tranzacŃiile;

asigură un bun control asupra datelor;

permite obŃinerea de informaŃii „la zi”.

10. După modul de organizare a datelor, sistemele informatice pot fi

clasificate în: a)

b)

c)

sisteme cu organizare în fişiere;

sisteme pentru conducerea proceselor tehnologice;

sisteme expert.

11. Sistemul informatic care permite gestionarea întregii activităŃi a unei

companii se numeşte: a)

b)

c)

sistem informatic autonom;

sistem informatic local;

sistem informatic integrat.

Modulul 13. Sisteme informatice de gestiune

181

12. SelectaŃi criteriile de alegere de către un programator a limbajului de prelucrare a datelor: (1) prelucrarea distribuita sau locală a datelor ; (2) volumul de date ce urmează a fi prelucrat; (3) capacitatea de conversie şi portabilitate a datelor.

a)

b)

c)

(1) + (2);

(1) + (3);

(1) + (2) + (3).

13. Care sunt cele mai informatizate activităŃi din cadrul întreprinderilor comerciale?:

a)

b)

c)

cele specifice funcŃiilor de producŃie, comercială şi cercetare-

dezvoltare;

cele specifice funcŃiilor de personal, producŃie şi cercetare-

dezvoltare;

cele specifice funcŃiilor de personal, comercială şi financiar-

contabilă.

14. Faza premergătoare Elaborării şi testării programelor în modelul

ciclului de viaŃă în cascadă, este: a)

b)

c)

proiectarea de ansamblu;

proiectarea de detaliu;

analiza cerinŃelor.

15. Următoarele enunŃuri nu sunt adevărate pentru descrierea modelului cascadă al ciclului de viaŃă al unui sistem informatic:

a)

b)

c)

fiecare etapă se încheie cu o verificare şi validare pentru trecerea la

etapa următoare;

prima etapă este analiza sistemului existent;

ultima etapă este Exploatarea şi întreŃinerea sistemului.

16. Implementarea unui nou sistem informatic poate aduce următoarele

beneficii cuantificabile: a)

b)

c)

servicii de calitate prestate clienŃilor;

costuri de exploatare mai mici;

îmbunătăŃirea condiŃiilor de lucru ale angajaŃilor.

Modulul 13. Sisteme informatice de gestiune

182

17. Principiul participării nemijlocite a beneficiarului la conceperea şi realizarea sistemului informatic, presupune în principal:

a)

b)

c)

participarea beneficiarului cu specialiştii proprii la elaborarea

concepŃiei şi realizării efective a sistemului informatic;

integrarea echipamentelor de calcul existente în arhitectura viitoare a

sistemului informatic;

instruirea salariaŃilor beneficiarului pentru exploatarea noului sistem.

18. Principiul proiectării sistemelor informatice prin adoptarea soluŃiilor în concordanŃă cu resursele disponibile, se referă în mod principal la:

a)

b)

c)

pregătirea personalului beneficiarului pentru angajarea în activitatea

de informatică;

integrarea şi valorificarea diverselor tipuri de echipamente existente

deja în dotarea beneficiarului;

stabilirea şi mobilizarea resurselor umane şi financiare pentru

realizarea sistemului după efectuarea studiului de fezabilitate

economică.

19. Proiectarea formularelor şi a rapoartelor viitorului sistem informatic

este specifică următoarei etape din ciclul de viaŃă al sistemului: a)

b)

c)

analiza sistemului informaŃional existent;

proiectarea conceptuală a sistemului;

proiectarea de detaliu a sistemului.

20. Etapei de realizare a unui sistem informatic proiectarea de detaliu, îi sunt specifice următoarele activităŃi:

a)

b)

c)

efectuarea studiului de fezabilitate economică;

proiectarea bazei de date;

colectarea informaŃiilor despre cerinŃele sistemului.

21. Etapei din ciclul de viaŃă a unui sistem informatic Proiectarea

conceptuală, îi sunt specifice următoarele activităŃi: a)

b)

c)

construirea unei versiuni operaŃionale a sistemului;

colectarea informaŃiilor despre cerinŃele sistemului;

luarea deciziei asupra modului de realizare a softului de aplicaŃii.

Modulul 13. Sisteme informatice de gestiune

183

22. Răspunsul la problema proiectării şi implementării unui sistem informatic într-un anumit timp alocat, este furnizat de:

a)

b)

c)

fezabilitatea economică;

fezabilitatea programării;

fezabilitatea tehnică.

23. Studiile de fezabilitate trebuie să aibă la bază o documentaŃie ce va cuprinde: (1) descrierea cerinŃelor sistemului; (2) descrierea soluŃiilor propuse; (3) cuantificarea tuturor costurilor şi beneficiilor aferente.

a)

b)

c)

(1);

(1) + (2);

(1) + (2) + (3).

24. Determinarea posibilităŃii de înregistrare a unor conflicte între sistemul propus şi reglementările din actele normative, regulamente, decizii etc., este rezolvată de:

a)

b)

c)

fezabilitatea tehnică;

fezabilitatea legalităŃii;

fezabilitatea exploatării.

25. Următoarele aspecte nu sunt caracteristice tehnicii de reprezentare a

activităŃilor prin diagramele Gantt: a)

b)

c)

lungimea barelor grafice este proporŃională cu timpul alocat

activităŃilor reprezentate;

indică ordinea desfăşurării activităŃilor;

indică data începerii şi data finalizării activităŃilor.

26. Determinarea drumului critic prin utilizarea Diagramelor PERT permite:

a)

b)

c)

evidenŃierea volumului maxim de timp consumat pentru efectuarea

tuturor activităŃilor;

evidenŃierea conflictelor ce pot apărea între angajaŃi în timpul

realizării activităŃilor;

estimarea cu precizie a costurilor şi beneficiilor sistemului propus.

Modulul 13. Sisteme informatice de gestiune

184

27. Analiza dotărilor cu tehnică de calcul în etapa de studiere a sistemului informaŃional existent, are ca scop principal:

a)

b)

c)

descrierea documentelor utilizate în cadrul fiecărei activităŃi;

estimarea configuraŃiei echipamentelor de calcul necesare viitorului

sistem informatic;

ce echipamente de calcul sunt folosite pentru întocmirea fiecărui

document.

28. În etapa de Analiză a sistemului informaŃional existent, pentru

obŃinerea de date certe cu privire la volumul activităŃilor şi gradul de dificultate în realizarea acestora, cea mai potrivită metodă de culegere a datelor este:

a)

b)

c)

interviul;

chestionarul;

participarea personală la executarea activităŃilor.

29. Următoarele operaŃii sunt specifice activităŃii de analiză a fluxurilor informaŃionale din etapa de Analiză a sistemului informaŃional existent privind realizarea unui sistem informatic:

a)

b)

c)

compartimentele implicate în emiterea documentelor, identificarea

gradului de încărcare şi a deficienŃelor de circulaŃie a documentelor;

dotarea cu tehnică de calcul şi gradul de utilizare a acesteia;

care sunt informaŃiile din documentele existente ce ramân

nevalorificate.

30. Diagrama fluxurilor de date logice este o reprezentare simbolică a

unui sistem, cu ajutorul cărora se evidenŃiază: a)

b)

c)

de către cine sunt executate activităŃile;

unde şi când sunt executate activităŃile;

ce activităŃi sunt specifice sistemului, intrările şi ieşirile proceselor.

31. Diagramele prin care se descriu fluxurile datelor în şi din sistem, din şi

spre entităŃile externe sistemului analizat sunt: a)

b)

c)

diagramele Gant;

diagramele PERT;

diagramele de context.

Modulul 13. Sisteme informatice de gestiune

185

32. Tipul de diagramă utilizat în figura alăturată privind descrierea activităŃii de încasare a unui client, este:

a)

b)

c)

diagrama stărilor de tranziŃii;

diagrama fluxului de date fizic;

diagrama de context.

33. Prin achiziŃionarea unui sistem la cheie se înŃelege: a)

b)

c)

achiziŃionarea unui soft realizat de companii specializate;

achiziŃionarea unui soft cu o protecŃie sporită în ceea ce priveşte

accesul utilizatorilor;

achiziŃionarea unui pachet hard şi soft de la aceeaşi companie.

34. Realizarea unui soft prin forŃe proprii de către o unitate economică are ca avantaje:

a)

b)

c)

aplicaŃiile vor răspunde exact cerinŃelor unităŃii;

cost mai redus decât alte variante;

unitatea nu are nevoie de analişti sau programatori.

35. Codul 707 folosit într-un sistem informatic financiar contabil pentru contul ‘Venituri din vânzarea mărfurilor’, este un cod:

a)

b)

c)

secvenŃial pe grupe sau clase;

cu semnificaŃie descriptivă;

cu semnificaŃie mnemonică.

36. ProprietăŃile esenŃiale ale unui cod sunt: (1) unicitatea codului; (2) comoditatea utilizării; (3) supleŃea în timp; (4) concizia codului.

a)

b)

c)

(1)+(2);

(1)+(2)+(4);

(1)+(2)+(3)+(4).

Modulul 13. Sisteme informatice de gestiune

186

37. Printre funcŃiile codificării regăsim: (1) funcŃia de identificare; (2) funcŃia de control; (3) funcŃia de caracterizare; (4) funcŃia de manipulare.

a)

b)

c)

(1)+(2)+(3)+(4);

(1)+(2)+(4);

(1)+(2)+(3).

38. Codurile cu semnificaŃie descriptivă se formează: a)

b)

c)

prin combinarea iniŃialelor denumirilor elementelor ce se codifică şi

caracteristicile tehnico-economice ale acestora;

numai prin folosirea simbolurilor numerice;

prin rezervarea unui set maxim de simboluri pentru fiecare grup de

elemente caracterizat prin particularităŃi comune.

39. Utilizând un cod ierarhic pe 3 trepte, codul “210” este specific atributului:

a)

b)

c)

TV alb-negru;

TV color Goldstar;

“210” nu este un cod valid.

40. Cunoscând că pentru generarea codului numeric personal (CNP), cheia de testare este "279146358279" şi algoritmul conform căruia primele douăsprezece cifre se înmulŃesc pe rând de la stânga spre dreapta, cu cifra corespunzătoare din cheia de testare, iar suma produselor obŃinute se împarte la 11, calculaŃi cifra de control pentru următoarea persoană:

239093004003?

a)

b)

c)

3

0

1.

Modulul 13. Sisteme informatice de gestiune

187

41. CerinŃei de codificare unicitatea codului îi sunt caracteristice următoarele afirmaŃii:

a)

b)

c)

necesitatea utilizării unui tip de cod pe toată perioada de existenŃă a

bazei informaŃionale;

necesitatea existenŃei unei valori unice atribuite elementului

codificat;

necesitatea utilizării unui cod uşor de înŃeles şi aplicat.

42. Natura caracterelor ce intră în formarea codurilor cu semnificaŃie

descriptivă sunt: a)

b)

c)

alfanumerice – formate din litere şi cifre;

numerice – formate numai din cifre;

alfabetice – formate numai din litere.

43. Având în vedere modul de formare a unui cod secvenŃial putem spune

despre acesta că: a)

b)

c)

fiecărui element supus codificării i se asociază numărul natural

imediat disponibil, în ordine crescătoare;

foloseşte simboluri alfanumerice;

este un cod autodetector de erori.

44. DeterminaŃi cifra de control pentru codul 5428 prin metoda aritmetică

pe baza relaŃiei de calcul:

unde ponderile alese pentru calculul cifrei de control sunt 1 şi 2.

a)

b)

c)

1;

9;

3.

45. Modelul entitate-asociere este descris prin:

a)

b)

c)

entităŃi, evenimente şi asocierile dintre acestea;

entităŃi, atribute, asocieri, cardinalităŃi;

entităŃi, asocieri şi sincronizări.

∑=

−=n

i

iic PCZC1

Modulul 13. Sisteme informatice de gestiune

188

46. Cardinalitatea minimală/maximală al cuplului entitate-asociere reprezintă:

a)

b)

c)

numărul de realizări ale asocierii ce pot exista pentru o realizare a

unei entităŃi;

numărul posibil de atribute ale unei entităŃi;

numărul posibil de atribute ale unei asocieri.

47. Având în vedere că un bon de consum poate conŃine cel mult şase

materiale, precizaŃi cardinalitatea minimală şi maximală pentru asocierea din figura alăturată (x,y) – (i,j):

a)

b)

c)

(1,1) – (0,6);

(1,6) – (0,n);

(0,n) – (1,6).

48. Care dintre următoarele afirmaŃii referitoare la atributul unei entităŃi

nu este adevărată: a)

b)

c)

reprezintă o caracteristică a unei entităŃi sau asocieri;

admite numai valori atomice;

poate apărea într-o singură entitate/asociere.

49. Din punct de vedere structural, un atribut care conŃine componente ce

nu pot fi descompuse în alte atribute, se numeşte: a)

b)

c)

atribut monovaloare;

atribut constant;

atribut elementar.

50. Din punct de vedere al stabilităŃii in timp, un atribut care îşi schimbă

valoarea pe parcursul existenŃei bazei informaŃionale, se numeşte: a)

b)

c)

atribut variabil;

atribut obligatoriu (atribut ce nu poate lua valoarea NULL);

atribut cheie primară.

Modulul 13. Sisteme informatice de gestiune

189

51. Dacă valoarea atributului “Data_fabricaŃiei” trebuie să îndeplinească permanent condiŃia: Data_fabricaŃiei > 31.12.2000, înseamnă că avem:

a)

b)

c)

o restricŃie de integritate de domeniu;

o restricŃie de integritate statică;

un atribut candidat pentru cheia primară.

52. Având în vedere proprietăŃile dependenŃelor funcŃionale, relaŃia următoare:

Dacă X ���� Y şi Y���� Z, atunci X���� Z este specifică proprietăŃii:

a)

b)

c)

dezvoltarea;

aditivitatea;

tranzitivitatea.

53. Dacă avem dependenŃa funcŃională: cod_material, cod_furnizor ���� pret_aprovizionare rezultă că:

a)

b)

c)

preŃul de aprovizionare nu depinde numai de codul materialului ci şi

de furnizor;

preŃul este acelaşi pentru toate materialele care sunt aprovizionate de

la un anumit furnizor;

un cod de materiale este specific doar unui anumit furnizor.

54. ............................. au un caracter temporar şi un conŃinut format din totalitatea modificărilor care pot interveni pe parcursul unui interval de timp asupra conŃinutului informaŃional din colecŃiile de date de bază.

a)

b)

c)

colecŃiile de date pentru tranzacŃii;

colecŃiile de date de istorice;

colecŃiile de date statistice.

55. ............................. sunt obŃinute pe baza unor operaŃii de sortare, fuziune, selectare din una sau mai multe colecŃii obiect potrivit unor cerinŃe furnizate de utilizator.

a)

b)

c)

colecŃiile de date pentru tranzacŃii;

colecŃiile de date intermediare;

colecŃiile de date statistice.

Modulul 13. Sisteme informatice de gestiune

190

56. În modelul relaŃional, câmpul care identifică unic fiecare înregistrare într-o tabelă este denumit:

a)

b)

c)

cheie comună;

cheie externă;

cheie primară.

57. Strategia de distribuire a bazelor de date care permite păstrarea a

câte unei copii a acesteia, în fiecare nod al reŃelei se numeşte: a)

b)

c)

replicarea datelor;

multiplicarea datelor;

arhivarea datelor.

58. Care din următoarele cerinŃe trebuie îndeplinite pentru ca un atribut

să poată deveni cheie primară: a)

b)

c)

trebuie să fie numeric;

trebuie să ia valori unice;

trebuie să aibă un nume cu o semnificaŃie specifică.

59. Care din atributele de mai jos consideraŃi că este adecvat pentru a

deveni cheia primară pentru tabela CLIENłI: a)

b)

c)

telefon;

nume client;

cod_fiscal.

60. Ce tip de relaŃie există între tabelele FACTURI şi PRODUSE din

subsistemul informatic pentru gestiunea stocurilor: a)

b)

c)

1 – n;

m – n;

nici o relaŃie.

61. Ce restricŃii trebuie definite, în mod normal, la proiectarea tabelei

ANGAJAłI, pentru atributul Număr_de_telefon: a)

b)

c)

nenul;

numeric;

nici o restricŃie.

Modulul 13. Sisteme informatice de gestiune

191

62. Normalizarea unei relaŃii constă în: a)

b)

c)

descrierea relaŃiei în limbajul de descriere a datelor;

identificarea dependenŃelor între atributele relaŃiei;

descompunerea relaŃiei în relaŃii echivalente urmărind eliminarea

redundanŃei datelor şi anomaliilor la efectuarea operaŃiilor de

adăugare, actualizare şi ştergere în baza de date.

63. Prin omonime se înŃelege: a)

b)

c)

două sau mai multe atribute care au nume diferite, dar aceeaşi

semnificaŃie.

două sau mai multe atribute cu nume identice, dar cu semnificaŃie

diferită;

două sau mai multe atribute cu nume diferite şi cu semnificaŃie

diferită.

64. Prin portabilitatea datelor într-un sistem informatic se înŃelege: a)

b)

c)

posibilitatea memorării datelor pe un calculator portabil;

posibilitatea salvării datelor pe suporturi de memorie externă;

posibilitatea utilizării datelor în cadrul altor sisteme informatice.

65. Echipamentul care asigură conectarea a două reŃele de calculatoare între ele se numeşte:

a)

b)

c)

bridge;

gateway;

repeater.

66. Un sistem informatic financiar-contabil integrat trebuie să permită: a)

b)

c)

reluarea automata a soldurilor conturilor obŃinute anterior;

editarea a două documente de acelaşi tip, cu acelaşi număr şi conŃinut

diferit de informaŃii;

modificarea unor date introduse eronat în perioada contabilă

precedentă.

67. Prin asigurarea confidenŃialităŃii datelor se înŃelege: a)

b)

c)

protecŃia împotriva accesului neautorizat la date;

protecŃia datelor împotriva unor defecte hard sau erori ale

programelor;

interzicerea introducerii neautorizate a programelor sau a datelor într-

un calculator.

Modulul 13. Sisteme informatice de gestiune

192

68. Caracteristica informaŃiei care asigură acurateŃea şi completitudinea informaŃiei se numeşte:

a)

b)

c)

confidenŃialitate;

integritate;

disponibilitate.

69. StabiliŃi care dintre mecanismele de autentificare pentru accesul la

informaŃii enumerate mai jos, se încadrează în categoria celor ce utilizează o caracteristică fizică personală:

a)

b)

c)

scanare retină;

parola;

smart card.

70. RestricŃionarea accesului utilizatorilor la un echipament de calcul prin

amplasarea acestuia în încăperi securizate, face parte din categoria sistemelor de securitate:

a)

b)

c)

securitatea administrativă;

securitatea fizică;

securitatea comunicaŃiilor.

71. EnumeraŃi o măsură informatică care asigură protecŃia informaŃiei în

cadrul unei companii: a)

b)

c)

parole acces la aplicaŃii;

amplasare server într-un loc sigur;

restricŃionare acces prin fişa postului.

72. Pregătirea psihologică a personalului unităŃii beneficiare în etapa de

implementare a sistemului informatic, are drept scop: a)

b)

c)

convingerea acestuia că introducerea tehnicii moderne nu urmăreşte

reducerea personalului ci uşurarea muncii acestuia;

prezentarea noilor documente proiectate şi a instrucŃiunilor de

completare aferente;

prezentarea succintă a aplicaŃiilor şi a fluxurilor informaŃionale.

Modulul 13. Sisteme informatice de gestiune

193

73. Asigurarea condiŃiilor organizatorice necesare implementării noului sistem informatic se referă în primul rând la:

a)

b)

c)

angajarea unui nucleu de specialişti în informatică pentru înŃelegerea

şi utilizarea aplicaŃiilor;

planificarea activităŃilor de achiziŃie a echipamentelor hardware;

lansarea efectivă a documentelor proiectate şi instituirea noilor

fluxuri informaŃionale.

74. Activitatea de asigurare a fondului informaŃional în cadrul etapei de implementare a sistemului informatic presupune:

a)

b)

c)

stabilirea momentului punerii în funcŃiune astfel încât acesta să

corespundă cu începutul unui ciclu semnificativ din activitatea

unităŃii respective (ex. începutul unui an calendaristic);

o amplă muncă de colectare, ordonare, codificare, încărcare şi

validare a datelor;

funcŃionarea în paralel atât a sistemului deja existent cât şi a

sistemului nou proiectat.

75. Conversia de fişiere şi de programe este o activitate caracteristică etapei de implementare a sistemului informatic necesară pentru:

a)

b)

c)

menŃinerea unor salariaŃi cheie în cadrul unităŃii beneficiare pe

perioada testării aplicaŃiilor;

asigurarea comparabilităŃii şi eficienŃei sistemului nou proiectat faŃă

de vechiul sistem;

pregătirea datelor reale şi încărcarea fişierelor sau bazei de date în

vederea punerii în funcŃiune a noului sistem.

76. În cazul sistemelor informatice complexe, ce presupun alocarea unor importante resurse financiare, umane şi materiale, se recomandă următoarea variantă de punere în funcŃiune:

a)

b)

c)

punerea în funcŃiune simultană a tuturor componentelor sistemului

informatic şi pe întreaga lui sferă de acŃiune;

punerea în funcŃiune simultană a tuturor componentelor sistemului

informatic, dar cu eşalonarea în timp în ceea ce priveşte sfera de

cuprindere;

punerea eşalonată în funcŃiune a componentelor sistemului

informatic.

Modulul 13. Sisteme informatice de gestiune

194

77. O aplicaŃie informatică trebuie să permită: a)

b)

c)

culegerea unui număr nelimitat de înregistrări pentru operaŃiunile

contabile;

culegerea unui număr de înregistrări aferent unui an fiscal;

culegerea unui număr de înregistrări aferent unui număr de doi ani

fiscali.

78. Care este cea mai bună soluŃie în cazul în care aplicaŃia proiectată nu îndeplineşte cerinŃele beneficiarului?

a)

b)

c)

o implementaŃi oricum;

solicitaŃi clientului cerinŃe mai realiste;

reproiectaŃi aplicaŃia.

79. Un sistem informatic financiar contabil nu trebuie să permită: a)

b)

c)

listarea numărului documentului justificativ sau contabil;

precizarea programului informatic şi a versiunii utilizate;

inserări, modificări sau eliminări de date pentru o perioadă închisă.

80. Fiecare dată înregistrată într-un sistem informatic financiar-contabil trebuie:

a)

b)

c)

să se regăsească în conŃinutul unui document scris;

să fie disponibilă tuturor utilizatorilor;

să fie criptată anterior utilizării.

81. Sistemele de prelucrare automată a datelor în domeniul financiar-contabil trebuie să:

a)

b)

c)

păstreze confidenŃialitatea privind identitatea celui care a elaborat

aplicaŃia informatică;

asigure concordanŃa strictă a rezultatului prelucrărilor informatice cu

prevederile actelor normative care le reglementează;

permită modificarea datelor istorice cu acordul beneficiarului.

82. Procedeul de exploatare recomandat pentru sistemele informatice complexe şi care să asigure eliminarea eventualelor erori pe parcursul derulării activităŃii efective a beneficiarului este:

a)

experimentarea sistemului proiectat pe baza datelor provenite din

perioade precedente;

Modulul 13. Sisteme informatice de gestiune

195

b)

c)

funcŃionarea concomitentă atât a sistemului existent cât şi a

sistemului nou proiectat;

înlocuirea directă a sistemului existent cu cel proiectat.

Bibliografie recomandată:

Deju, M., Botez, D., Danu, M. C., Muntean, M., Adam, R., Dragomirescu,

S. E., Mircea, M. C., Păcurari, D., Rotilă, A., Solomon, D. C., łuŃueanu, I.,

Bucur, I. A. (2013), Teste grilă pentru examenul de licenŃă – programul de

studii CIG: sesiunea 2013, Editura Alma Mater, Bacău;

Năstase, P., ş.a. (2000), Tehnologia bazelor de date: ACCESS 2000, Editura

Economică, Bucureşti;

Oprea, D., ş.a. (2002), Sisteme InformaŃionale pentru Afaceri, Editura

Polirom, Iaşi;

Lungu, I., Sabău, G. (2003), Sisteme informatice: analiză, proiectare şi

implementare, Editura Economică, Bucureşti;

Adam, R. (2012), Sisteme informatice de gestiune: note de curs,

Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău.

Modulul 13. Sisteme informatice de gestiune

196

197

Modulul 14

CONTROL DE GESTIUNE

1. Profesorul Robert N. Anthony propune organizarea controlului într-o

întreprindere pe trei nivele. Acestea sunt: a) controlul preventiv, controlul curent, controlul postoperativ;

b) controlul strategic, controlul de gestiune, controlul operaŃional;

c) controlul permanent, controlul periodic, controlul extern.

2. Legătura dintre controlul strategic şi cel de execuŃie (operaŃional) este realizat de:

a) controlul de gestiune;

b) controlul operaŃional;

c) controlul strategic.

3. Întocmirea sistemului de bugete se realizează: a) întotdeauna începând de la nivelurile ierarhice superioare, fiind aplicat

apoi principiul descentralizării (abordarea descendentă);

b) întotdeauna pornind de la propunerile operaŃionalilor, urmând ca acestea

să fie discutate şi aprobate de superiori (abordarea ascendentă);

c) având în vedere structura şi gradul de centralizare, fiecare întreprindere

îşi va stabili modul de elaborare şi negociere a bugetelor, aplicând o

metodă sau alta din cele prezentate mai sus sau combinaŃii dintre cele

două.

4. În procesul de elaborare a bugetelor intervin o multitudine de factori interni sau externi, de care trebuie să se Ńină seama în definirea planurilor şi obiectivelor. Factorii interni:

a) sunt în marea lor majoritate controlabili şi se referă la obiectivele de risc,

abilităŃile manageriale, stilul managerial, inovarea produselor etc.;

Modulul 14. Control de gestiune

198

b) nu pot fi controlabili şi privesc aspecte legate de industria Ńării, economie,

politică, cultură, demografie, tehnologie, disponibilitatea resurselor etc.;

c) pot fi controlaŃi în totalitate şi privesc aspecte legate de industria Ńării,

economie, politică, cultură, demografie, tehnologie, disponibilitatea

resurselor etc..

5. În procesul de elaborare a bugetelor intervin o multitudine de factori interni sau externi, de care trebuie să se Ńină seama în definirea planurilor şi obiectivelor. Factorii externi:

a) pot fi controlaŃi în totalitate şi privesc aspecte legate de industria Ńării,

economie, politică, cultură, demografie, tehnologie, disponibilitatea

resurselor etc.;

b) sunt în marea lor majoritate necontrolabili şi privesc aspecte legate de

industria Ńării, economie, politică, cultură, demografie, tehnologie,

disponibilitatea resurselor etc.;

c) sunt în marea lor majoritate controlabili şi se referă la obiectivele de risc,

abilităŃile manageriale, stilul managerial, inovarea produselor etc.

6. Următorii factori: obiectivele de risc, abilităŃile manageriale, stilul managerial, inovarea produselor, se încadrează în categoria:

a) factorilor externi;

b) factorilor interni;

c) factorilor interni şi externi.

7. Având în vedere perioada de timp pentru care sunt proiectate, bugetele pot fi:

a) bugete previzionale, bugete ale exerciŃiului, bugete operaŃionale;

b) bugete impuse, bugete negociate;

c) bugete comerciale, bugete ale activităŃii de exploatare, bugete de costuri,

bugete de rezultate.

8. Având în vedere practica fiecărei întreprinderi de elaborare a bugetelor, acestea pot fi:

a) bugete comerciale, bugete ale activităŃii de exploatare, bugete de costuri,

bugete de rezultate;

b) bugete impuse, bugete negociate;

c) bugete determinante, bugete rezultante.

Modulul 14. Control de gestiune

199

9. Având în vedere obiectul activităŃii bugetelor, acestea pot fi: a) bugete previzionale, bugete ale exerciŃiului, bugete operaŃionale;

b) bugete determinante, bugete rezultante;

c) bugete comerciale, bugete ale activităŃii de exploatare, bugete de costuri,

bugete de rezultate.

10. Costurile calculate prin bugete sunt: a) costuri antecalculate sau standard;

b) costuri efective;

c) variantele de răspuns a) şi b).

11. Presupunem următoarele date: - produsele prevăzute a se fabrica sunt P1 şi P2; - cantităŃile prevăzute a se fabrica, conform Bugetului producŃiei,

sunt: Qf P1 = 1.000 buc; Qf P2 = 2.000 buc.; - materiile prime necesare fabricării produselor sunt materia primă

„a” şi materia primă „b”; consumul specific de materii prime pe unitatea de produs este: P1 = 3 buc. a + 1 buc. b; P2 = 1 buc. a + 2 buc. b.;

- preŃurile unitare ale materiilor prime folosite sunt: 1buc. a= 6 lei; 1buc. b = 5 lei.

Se cere să se stabilească totalul bugetului cheltuielilor cu materiile prime. a) 50.000 lei;

b) 55.000 lei;

c) 126.000 lei.

12. Presupunem următoarele date: - produsele prevăzute a se fabrica sunt P1 şi P2; - cantităŃile prevăzute a se fabrica, conform Bugetului producŃiei,

sunt: Qf P1 = 100 buc; Qf P2 = 200 buc.; - materiile prime necesare fabricării produselor sunt materia primă

„a” şi materia primă „b”; consumul specific de materii prime pe unitatea de produs este: P1 = 2 buc. a + 2 buc. b; P2 = 3 buc. a + 2 buc. b.;

- preŃurile unitare ale materiilor prime folosite sunt: 1 buc. a= 5 lei; 1 buc. b = 7 lei.

Modulul 14. Control de gestiune

200

Se cere să se stabilească totalul cheltuielilor cu materia primă „a” pentru întreaga producŃie.

a) 8.200 lei;

b) 4.200 lei;

c) 4.000 lei.

13. Presupunem următoarele date:

- produsele prevăzute a se fabrica sunt P1 şi P2; - cantităŃile prevăzute a se fabrica, conform Bugetului producŃiei,

sunt: Qf P1 = 100 buc; Qf P2 = 200 buc.; - materiile prime necesare fabricării produselor sunt materia primă

„a” şi materia primă „b”; consumul specific de materii prime pe unitatea de produs este: P1 = 2 buc. a + 2 buc. b; P2 = 3 buc. a + 2 buc. b.;

- preŃurile unitare ale materiilor prime folosite sunt: 1 buc. a= 5 lei; 1 buc. b = 7 lei.

Se cere să se stabilească totalul cheltuielilor cu materiile prime pentru întreaga producŃie P1.

a) 8.200 lei;

b) 5.800 lei;

c) 2.400 lei.

14. Presupunem următoarele date:

- produsele prevăzute a se fabrica sunt P1 şi P2; - cantităŃile prevăzute a se fabrica, conform Bugetului producŃiei,

sunt: Qf P1 = 1.000 buc; Qf P2 = 500 buc.; - timpul normat pe unitatea de produs (exprimat în ore productive)

este: P1 = 1 oră; P2 = 1,5 ore; - tariful de salarizare pe oră pe unitatea de produs este: P1 = 30 lei,

P2= 40 lei. Se cere să se stabilească totalul bugetului cheltuielilor cu manopera directă.

a) 60.000 lei;

b) 262.500 lei;

c) 135.000 lei.

Modulul 14. Control de gestiune

201

15. Considerăm următoarele date: - cheltuielile indirecte de producŃie (ale secŃiilor de bază) medii

calculate pe baza datelor din perioadele anterioare sunt de 4.000 lei; - volumul mediu al producŃiei determinat pentru perioadele

anterioare este de 80.000 lei. Ştiind că nivelul programat al producŃiei este de 84.000 lei, se cere să se determine gradul de creştere sau descreştere a producŃiei programate faŃă de volumul mediu a producŃiei:

a) +5%;

b) -5%;

c) 0%.

16. Considerăm următoarele date: - cheltuielile indirecte de producŃie (ale secŃiilor de bază) medii

calculate pe baza datelor din perioadele anterioare sunt de 4.000 lei; - volumul mediu al producŃiei determinat pentru perioadele

anterioare este de 80.000 lei. Ştiind că nivelul programat al producŃiei este de 76.000 lei, se cere să se determine gradul de creştere sau descreştere a producŃiei programate faŃă de volumul mediu a producŃiei:

a) +5%;

b) -5%;

c) 0%.

17. Considerăm următoarele date: - cheltuielile indirecte de producŃie (ale secŃiilor de bază) medii

calculate pe baza datelor din perioadele anterioare sunt de 4.000 lei; - volumul mediu al producŃiei determinat pentru perioadele

anterioare este de 80.000 lei. Ştiind că nivelul programat al producŃiei este de 84.000 lei, se cere să se determine cheltuielile bugetate (aferente producŃiei programate):

a) 3.800 lei;

b) 4.200 lei;

c) 4.000 lei.

18. Considerăm următoarele date: - cheltuielile indirecte de producŃie (ale secŃiilor de bază) medii

calculate pe baza datelor din perioadele anterioare sunt de 4.000 lei;

Modulul 14. Control de gestiune

202

- volumul mediu al producŃiei determinat pentru perioadele anterioare este de 80.000 lei.

Ştiind că nivelul programat al producŃiei este de 76.000 lei, se cere să se determine cheltuielile bugetate (aferente producŃiei programate):

a) 3.800 lei;

b) 4.200 lei;

c) 4.000 lei.

19. Considerăm următoarele date: - cheltuielile indirecte de producŃie (ale secŃiilor de bază) medii

calculate pe baza datelor din perioadele anterioare sunt de 4.000 lei; - volumul mediu al producŃiei determinat pentru perioadele

anterioare este de 80.000 lei. Ştiind că nivelul programat al producŃiei este de 84.000 lei, iar factorul de stimulare este de 1%, se cere să se determine cheltuielile bugetate (aferente producŃiei programate):

a) 4.158 lei;

b) 4.242 lei;

c) 4.200 lei.

20. Considerăm următoarele date: - cheltuielile indirecte de producŃie (ale secŃiilor de bază) medii

calculate pe baza datelor din perioadele anterioare sunt de 4.000 lei; - volumul mediu al producŃiei determinat pentru perioadele

anterioare este de 80.000 lei. Ştiind că nivelul programat al producŃiei este de 76.000 lei, iar factorul de stimulare este de 1%, se cere să se determine cheltuielile bugetate (aferente producŃiei programate):

a) 3.762 lei;

b) 3.838 lei;

c) 3.800 lei.

21. Metoda standard-cost este o metodă de calculație care: a) presupune doar antecalculația costurilor standard (normate);

b) integrează antecalculaŃia costurilor standard (normate) cu postcalculaŃia,

aceasta din urmă constând dintr-un sistem operativ de urmărire şi control

al costurilor;

c) presupune doar postcalculaŃia costurilor efective.

Modulul 14. Control de gestiune

203

22. În cazul metodei standard-cost, controlul operativ al cheltuielilor de producŃie se realizează prin intermediul abaterilor stabilite prin compararea nivelului costurilor la nivel efectiv (realizat) cu cel standard (previzionat). Atunci când nivelul efectiv al costurilor este mai mic decât cel standard:

a) nu rezultă abateri;

b) rezultă abateri nefavorabile;

c) rezultă abateri favorabile.

23. În cazul metodei standard-cost, controlul operativ al cheltuielilor de producŃie se realizează prin intermediul abaterilor stabilite prin compararea nivelului costurilor la nivel efectiv (realizat) cu cel standard (previzionat). Atunci când nivelul efectiv al costurilor este mai mare decât cel standard:

a) rezultă abateri favorabile;

b) rezultă abateri nefavorabile;

c) nu rezultă abateri.

24. În cazul metodei standard-cost, controlul operativ al cheltuielilor de producŃie se realizează prin intermediul abaterilor stabilite prin compararea nivelului costurilor la nivel efectiv (realizat) cu cel standard (previzionat). Atunci când nivelul efectiv al costurilor este egal cu cel standard:

a) rezultă abateri nefavorabile;

b) rezultă abateri favorabile.

c) nu rezultă abateri;

25. Abaterile de la costurile standard pentru materii prime şi materiale directe pot fi:

a) abateri de volum, abateri de capacitate, abateri de randament;

b) abateri de la eficienŃa muncii, abateri din variaŃia tarifului de salarizare;

c) abateri de cantitate, abateri de preŃ.

26. Abaterile de la costurile standard pentru manoperă pot fi: a) abateri de cantitate, abateri de preŃ;

b) abateri de la eficienŃa muncii, abateri din variaŃia tarifului de salarizare;

c) abateri de volum, abateri de capacitate, abateri de randament.

Modulul 14. Control de gestiune

204

27. Abaterile de la cheltuielile de regie standard pot fi: a) abateri de cantitate, abateri de preŃ;

b) abateri de la eficienŃa muncii, abateri din variaŃia tarifului de salarizare;

c) abateri de volum, abateri de capacitate, abateri de randament.

28. Cunoscând următoarele date: - producŃia fizică standard = 1.000 buc.; - producŃia fizică efectivă = 1.200 buc; - consum specific standard = 10 kg/buc; - consum specific efectiv = 11 kg/buc; - preŃul unitar al materialelor directe standard = 2 lei/kg; - preŃ unitar efectiv = 3 lei/kg. se cere să se calculeze abaterea totală de la costurile standard pentru materialele directe.

a) 15.600 lei;

b) 24.000 lei;

c) 39.600 lei.

29. Presupunând următoarele date: - producŃia fizică standard = 1.000 buc.; - producŃia fizică efectivă = 1.200 buc; - consum specific standard = 10 kg/buc; - consum specific efectiv = 11 kg/buc; - preŃul unitar al materialelor directe standard = 2 lei/kg; - preŃ unitar efectiv = 3 lei/kg.

să se stabilească abaterile de la costurile standard pentru materialele directe (abateri de cantitate şi abateri de preŃ).

a) abateri de cantitate = 2.400 lei; abateri de preŃ = 13.200 lei;

b) abateri de cantitate = 13.200 lei; abateri de preŃ = 2.400 lei;

c) abateri de cantitate = 3.200 lei; abateri de preŃ = 1.600 lei.

30. Pe baza următoarele date: - producŃia fizică standard = 1.000 buc.; - producŃia fizică efectivă = 1.100 buc; - consum specific standard = 9 kg/buc; - consum specific efectiv = 9 kg/buc; - preŃul unitar al materialelor directe standard = 2 lei/kg; - preŃ unitar efectiv = 2,5 lei/kg.

Modulul 14. Control de gestiune

205

rezultă o abatere de cantitate de la costurile standard pentru materialele directe de:

a) + 4.950 lei;

b) 0 lei;

c) - 4.950 lei.

31. Având în vedere următoarea situaŃie: - producŃia fizică standard = 1.000 buc.; - producŃia fizică efectivă = 1.100 buc; - consum specific standard = consum specific efectiv = 9 kg/buc; - preŃul unitar standard = preŃul unitar efectiv = 2 lei/kg;

abaterea totală de la costurile standard pentru materialele directe este: a) o abatere favorabilă;

b) o abatere nefavorabilă;

c) nu există abatere întrucât consumul specific de materiale directe, precum

şi preŃul unitar al materialelor nu s-au modificat.

32. Să se calculeze abaterea totală de la costurile standard pentru manoperă, cunoscând următoarele date:

- producŃia fizică standard = 1.000 buc.; - producŃia fizică efectivă = 1.200 buc; - timpul (ore productive) standard = 5 ore/buc.; - timpul (ore productive) efectiv = 5,5 ore/buc.; - tariful de retribuire standard = 40 lei/oră; - tariful de retribuire efectiv = 41 lei/oră.

a) 30.600 lei;

b) 24.000 lei;

c) 6.600 lei.

33. Presupunând următoarele date: - producŃia fizică standard = 1.000 buc.; - producŃia fizică efectivă = 1.200 buc; - timpul (ore productive) standard = 5 ore/buc.; - timpul (ore productive) efectiv = 5,5 ore/buc.; - tariful de retribuire standard = 40 lei/oră; - tariful de retribuire efectiv = 41 lei/oră;

Modulul 14. Control de gestiune

206

să se calculeze abaterile de la costurile standard pentru manoperă (abateri de timp şi abateri de tarif de retribuire):

a) abateri de timp = 6.600 lei; abateri de tarif = 24.000 lei;

b) abateri de timp = 24.000 lei; abateri de tarif = 6.600 lei;

c) abateri de timp = 1.600 lei; abateri de tarif = 9.200 lei.

34. Având în vedere următoarele date:

- producŃia fizică standard = 1.000 buc.; - producŃia fizică efectivă = 1.200 buc; - timpul (ore productive) standard = 5 ore/buc.; - timpul (ore productive) efectiv = 5,5 ore/buc.; - tariful de retribuire standard = 40 lei/oră; - tariful de retribuire efectiv = 40 lei/oră;

abaterea de timp de la costurile standard pentru manoperă este: a) + 24.000 lei;

b) 0 lei;

c) - 24.000 lei.

35. Nu există abatere de tarif de retribuire de la costurile standard pentru

manoperă în situaŃia: a) tariful de retribuire standard = timpul (ore productive) standard;

b) tariful de retribuire standard ≠ timpul (ore productive) standard;

c) tariful de retribuire standard = tariful de retribuire efectiv.

36. Să se calculeze abaterile de tarif de retribuire de la costurile standard

pentru manoperă, cunoscând următoarele date: - producŃia fizică standard = 1.000 buc.; - producŃia fizică efectivă = 1.200 buc; - timpul (ore productive) standard = 5 ore/buc.; - timpul (ore productive) efectiv = 5,5 ore/buc.; - tariful de retribuire standard = 40 lei/oră; - tariful de retribuire efectiv = 41 lei/oră.

a) 6.600 lei;

b) 30.600 lei;

c) 24.000 lei.

Modulul 14. Control de gestiune

207

37. În cazul metodei standard – cost parŃial, colectarea cheltuielilor efectuate se înregistrează:

a) 921 Cheltuielile activităŃii de bază

= 901 Decontări interne privind

cheltuielile

costuri efective

b) % = 901 Decontări costuri efective

921 Cheltuielile activităŃii de bază

interne privind cheltuielile

costuri standard

903 Abateri abateri de la

costurile standard

c) 921 Cheltuielile activităŃii de bază

= 901 Decontări interne privind

cheltuielile

costuri standard

38. În cazul metodei standard – cost unic, colectarea cheltuielilor efectuate se

înregistrează:

a) 921 Cheltuielile activităŃii de bază

= 901 Decontări interne privind

cheltuielile

costuri efective

b) % = 901 Decontări costuri efective

921 Cheltuielile activităŃii de bază

interne privind cheltuielile

costuri standard

903 Abateri abateri de la

costurile standard

c) 921 Cheltuielile activităŃii de bază

= 901 Decontări interne privind

cheltuielile

costuri standard

39. În cazul metodei standard – cost parŃial, abaterile de la costurile

standard: a) sunt determinate prin intermediul contului sintetic 921 Cheltuielile

activităŃii de bază;

b) sunt determinate extracontabil şi sunt înregistrate direct în contul

903 Abateri, în negru (depăşiri) / roşu (economii);

c) nu se înregistrează.

Modulul 14. Control de gestiune

208

40. În cazul metodei standard – cost unic, abaterile de la costurile standard: a) sunt determinate prin intermediul contului sintetic 921 Cheltuielile

activităŃii de bază;

b) sunt determinate extracontabil şi sunt înregistrate direct în contul

903 Abateri, în negru (depăşiri) / roşu (economii);

c) nu se înregistrează.

41. Prin formula contabilă:

902 Decontări interne privind producŃia obŃinută

= 921 Cheltuielile activităŃii de bază

în cazul metodei standard-cost, se înregistrează: a) decontarea abaterilor nefavorabile;

b) decontarea producŃiei la cost efectiv;

c) decontarea producŃiei la cost standard.

42. În cazul metodei standard – cost parŃial, înregistrarea abaterilor de la costurile standard se face prin formula contabilă:

a) 903 Abateri = 921 Cheltuielile activităŃii de bază

b) 903 Abateri = 901 Decontări interne privind cheltuielile

c) 921 Cheltuielile activităŃii de bază

= 903 Abateri

43. În cazul metodei standard – cost unic, înregistrarea abaterilor de la costurile standard se face prin formula contabilă:

a) 903 Abateri = 921 Cheltuielile activităŃii de bază

b) 903 Abateri = 901 Decontări interne privind cheltuielile

c) 921 Cheltuielile activităŃii de bază

= 903 Abateri

44. Presupunem următoarele date: - producŃia fizică standard = 1.000 buc.; - producŃia fizică efectivă = 1.200 buc; - consum specific standard = 10 kg/buc;

Modulul 14. Control de gestiune

209

- consum specific efectiv = 11 kg/buc; - preŃul unitar al materialelor directe standard = 2 lei/kg; - preŃ unitar efectiv = 3 lei/kg.

Conform metodei standard–cost parŃial, consumul de materiale directe se înregistrează în contabilitate:

a) 921 Cheltuielile activităŃii de bază = 901 24.000

- 921 Materiale = 24.000

b) 921 Cheltuielile activităŃii de bază = 901 15.600

- 921 Materiale = 15.600

c) 921 Cheltuielile activităŃii de bază = 901 39.600

- 921 Materiale = 39.600

45. Presupunem următoarele date: - producŃia fizică standard = 1.000 buc.; - producŃia fizică efectivă = 1.200 buc; - consum specific standard = 10 kg/buc; - consum specific efectiv = 11 kg/buc; - preŃul unitar al materialelor directe standard = 2 lei/kg; - preŃ unitar efectiv = 3 lei/kg.

Conform metodei standard–cost parŃial, abaterile de la costurile standard pentru materiale directe se înregistrează în contabilitate:

a) 903 Abateri = 901 15.600 - 903 Materiale-Abateri de cantitate = 2.400

- 903 Materiale-Abateri de preŃ = 13.200

b) 921 Cheltuielile activităŃii de bază = 901 39.600

- 921 Materiale = 39.600

c) 903 Abateri = 921 Chelt. activităŃii de bază 15.600

- 903 Materiale = 15.600 - 921 Materiale = 15.600

46. Presupunem următoarele date: - producŃia fizică standard = 1.000 buc.; - producŃia fizică efectivă = 1.200 buc; - consum specific standard = 10 kg/buc; - consum specific efectiv = 11 kg/buc; - preŃul unitar al materialelor directe standard = 2 lei/kg;

Modulul 14. Control de gestiune

210

- preŃ unitar efectiv = 3 lei/kg. Conform metodei standard–cost unic, consumul de materiale directe se înregistrează în contabilitate:

a) 921 Cheltuielile activităŃii de bază = 901 24.000

- 921 Materiale = 24.000

b)

921 Cheltuielile activităŃii de bază = 901 39.600 - 921 Materiale = 39.600

c) 903 Abateri = 921 Chelt. activităŃii de bază 15.600 - 903 Materiale = 15.600 - 921 Materiale = 15.600

47. Presupunem următoarele date:

- producŃia fizică standard = 1.000 buc.; - producŃia fizică efectivă = 1.200 buc; - consum specific standard = 10 kg/buc; - consum specific efectiv = 11 kg/buc; - preŃul unitar al materialelor directe standard = 2 lei/kg; - preŃ unitar efectiv = 3 lei/kg.

Conform metodei standard–cost unic, abaterile de la costurile standard pentru materiale directe se înregistrează în contabilitate:

a) 903 Abateri = 901 15.600

- 903 Materiale-Abateri de cantitate = 2.400

- 903 Materiale-Abateri de preŃ = 13.200

b)

921 Cheltuielile activităŃii de bază = 901 39.600

- 921 Materiale = 39.600

c) 903 Abateri = 921 Chelt. activităŃii de bază 15.600 - 903 Materiale = 15.600 - 921 Materiale = 15.600

48. Presupunem următoarele date:

- producŃia fizică standard = 1.000 buc.; - producŃia fizică efectivă = 1.200 buc; - timpul (ore productive) standard = 5 ore/buc.; - timpul (ore productive) efectiv = 5,5 ore/buc.; - tariful de retribuire standard = 40 lei/oră; - tariful de retribuire efectiv = 41 lei/oră.

Modulul 14. Control de gestiune

211

Conform metodei standard–cost parŃial, cheltuielile cu manopera directă se înregistrează în contabilitate:

a) 921 Cheltuielile activităŃii de bază = 901 240.000

- 921 Manoperă = 240.000

b) 921 Cheltuielile activităŃii de bază = 901 30.600

- 921 Manoperă = 30.600

c) 921 Cheltuielile activităŃii de bază = 901 270.600

- 921 Manoperă = 270.600

49. Presupunem următoarele date: - producŃia fizică standard = 1.000 buc.; - producŃia fizică efectivă = 1.200 buc; - timpul (ore productive) standard = 5 ore/buc.; - timpul (ore productive) efectiv = 5,5 ore/buc.; - tariful de retribuire standard = 40 lei/oră; - tariful de retribuire efectiv = 41 lei/oră.

Conform metodei standard–cost parŃial, abaterile de la costurile standard pentru manopera directă se înregistrează în contabilitate:

a) 903 Abateri = 901 30.600

- 903 Manoperă-Abateri de timp = 24.000

- 903 Manoperă -Abateri de tarif = 6.600

b) 921 Cheltuielile activităŃii de bază = 901 39.600 - 921 Manoperă = 39.600

c) 903 Abateri = 921 Chelt. activităŃii de bază 30.600

- 903 Manoperă = 30.600 - 921 Manoperă = 30.600

50. Presupunem următoarele date: - producŃia fizică standard = 1.000 buc.; - producŃia fizică efectivă = 1.200 buc; - timpul (ore productive) standard = 5 ore/buc.; - timpul (ore productive) efectiv = 5,5 ore/buc.; - tariful de retribuire standard = 40 lei/oră; - tariful de retribuire efectiv = 41 lei/oră.

Conform metodei standard–cost unic, cheltuielile cu manopera directă se înregistrează în contabilitate:

Modulul 14. Control de gestiune

212

a) 921 Cheltuielile activităŃii de bază = 901 240.000

- 921 Manoperă = 240.000

b) 921 Cheltuielile activităŃii de bază = 901 30.600

- 921 Manoperă = 30.600

c) 921 Cheltuielile activităŃii de bază = 901 270.600

- 921 Manoperă = 270.600

51. Presupunem următoarele date: - producŃia fizică standard = 1.000 buc.; - producŃia fizică efectivă = 1.200 buc; - timpul (ore productive) standard = 5 ore/buc.; - timpul (ore productive) efectiv = 5,5 ore/buc.; - tariful de retribuire standard = 40 lei/oră; - tariful de retribuire efectiv = 41 lei/oră.

Conform metodei standard–cost unic, abaterile de la costurile standard pentru manopera directă se înregistrează în contabilitate:

a) 903 Abateri = 901 30.600

- 903 Manoperă-Abateri de timp = 24.000

- 903 Manoperă -Abateri de tarif = 6.600

b) 921 Cheltuielile activităŃii de bază = 901 39.600

- 921 Manoperă = 39.600

c) 903 Abateri = 921 Chelt. activităŃii de bază 30.600

- 903 Manoperă = 30.600 - 921 Manoperă = 30.600

52. Conceptul metodei ABC (Activity-Based Costing) porneşte de la ideea că: a) nu produsele sunt cele care consumă resurse, ci activităŃile; altfel spus,

activităŃile consumă resurse şi produsele consumă activităŃi;

b) produsele consumă resurse, nu activităŃi;

c) nicio variantă nu este corectă.

53. Utilizarea informaŃiilor furnizate de metoda ABC (Activity-Based Costing) pentru a creşte eficienŃa activităŃilor ce aduc valoare pentru companie, iar în cazul activităŃilor ce nu aduc valoare - eliminarea sau reducerea costurilor lor fără să se afecteze valoarea produsului - reprezintă conceptul:

Modulul 14. Control de gestiune

213

a) ABM (Activity-Based Management) strategic;

b) ABM (Activity-Based Management) operaŃional;

c) Target-costing.

54. Simplificarea metodei ABC (Activity-Based Costing) s-a realizat prin: a) Activity-Based Pricing;

b) Time-Driven Activity-Based Costing;

c) Activity-Based Management.

55. Prin relaŃia de calcul „PreŃ de vânzare concurenŃial - Profit Ńintă” se determină:

a) costul admisibil;

b) costul Ńintă;

c) costul estimat.

56. În cazul metodei Target-costing, costul Ńintă se determină ca diferenŃă dintre preŃul de vânzare concurenŃial şi marja aşteptată (profitul Ńintă). Dintre cei trei termeni, singurul element pe care întreprinderea nu îl poate controla este:

a) costul Ńintă;

b) preŃul de vânzare concurenŃial;

c) marja aşteptată (sau profitul Ńintă).

57. O întreprindere are două centre de profit X şi Y, despre care, într-o perioadă oarecare de timp, se cunosc următoarele date:

- centrul X vinde jumătate din producŃia sa pe piaŃă şi transferă cealaltă jumătate centrului de profit Y;

- centrul X a înregistrat venituri din vânzări pe piaŃă de 9.000 lei şi cheltuieli cu producŃia de 12.000 lei;

- centrul Y a înregistrat venituri din vânzări pe piaŃă de 25.000 lei şi cheltuieli cu producŃia de 14.000 lei.

Să se stabilească rezultatele obŃinute la nivelul fiecărui centru de profit, în condiŃiile folosirii preŃului pieŃei ca preŃ de cesiune internă.

a) rezultatul centrului X = +6.000; rezultatul centrului Y = + 2.000;

b) rezultatul centrului X = +2.000; rezultatul centrului Y = +6.000;

c) rezultatul centrului X = +8.000; rezultatul centrului Y = 0.

Modulul 14. Control de gestiune

214

58. O întreprindere are două centre de profit X şi Y, despre care, într-o perioadă oarecare de timp, se cunosc următoarele date:

- centrul X vinde 1/3 din producŃia sa pe piaŃă şi transferă 2/3 centrului de profit Y;

- centrul X a înregistrat venituri din vânzări pe piaŃă de 6.000 lei şi cheltuieli cu producŃia de 12.000 lei;

- centrul Y a înregistrat venituri din vânzări pe piaŃă de 26.000 lei şi cheltuieli cu producŃia de 14.000 lei.

În condiŃiile folosirii preŃului pieŃei ca preŃ de cesiune internă, rezultatul centrului vânzător X este:

a) -6.000;

b) -2.000;

c) +6.000.

59. O întreprindere are două centre de profit X şi Y, despre care, într-o

perioadă oarecare de timp, se cunosc următoarele date: - centrul X vinde 1/3 din producŃia sa pe piaŃă şi transferă 2/3

centrului de profit Y; - centrul X a înregistrat venituri din vânzări pe piaŃă de 6.000 lei şi

cheltuieli cu producŃia de 12.000 lei; - centrul Y a înregistrat venituri din vânzări pe piaŃă de 26.000 lei şi

cheltuieli cu producŃia de 14.000 lei. În condiŃiile folosirii preŃului pieŃei ca preŃ de cesiune internă, rezultatul centrului cumpărător Y este:

a) -1.000;

b) 0;

c) +1.000.

60. O întreprindere are două centre de profit X şi Y, despre care, într-o

perioadă oarecare de timp, se cunosc următoarele date: - centrul X vinde jumătate din producŃia sa pe piaŃă şi transferă

cealaltă jumătate centrului de profit Y; - centrul X a înregistrat venituri din vânzări pe piaŃă de 9.000 lei şi

cheltuieli cu producŃia de 12.000 lei; - centrul Y a înregistrat venituri din vânzări pe piaŃă de 25.000 lei şi

cheltuieli cu producŃia de 14.000 lei.

Modulul 14. Control de gestiune

215

În condiŃiile folosirii costului total ca preŃ de cesiune internă, să se stabilească rezultatele obŃinute la nivelul fiecărui centru de profit.

a) rezultatul centrului X = +5.000; rezultatul centrului Y = + 3.000;

b) rezultatul centrului X = +8.000; rezultatul centrului Y = 0;

c) rezultatul centrului X = +3.000; rezultatul centrului Y = +5.000.

61. O întreprindere are două centre de profit X şi Y, despre care, într-o perioadă oarecare de timp, se cunosc următoarele date:

- centrul X vinde 1/3 din producŃia sa pe piaŃă şi transferă 2/3 centrului de profit Y;

- centrul X a înregistrat venituri din vânzări pe piaŃă de 6.000 lei şi cheltuieli cu producŃia de 12.000 lei;

- centrul Y a înregistrat venituri din vânzări pe piaŃă de 26.000 lei şi cheltuieli cu producŃia de 14.000 lei.

În condiŃiile folosirii costului total ca preŃ de cesiune internă, rezultatul centrului vânzător X este:

a) -4.000;

b) +2.000;

c) +4.000.

62. O întreprindere are două centre de profit X şi Y, despre care, într-o perioadă oarecare de timp, se cunosc următoarele date:

- centrul X vinde 1/3 din producŃia sa pe piaŃă şi transferă 2/3 centrului de profit Y;

- centrul X a înregistrat venituri din vânzări pe piaŃă de 6.000 lei şi cheltuieli cu producŃia de 12.000 lei;

- centrul Y a înregistrat venituri din vânzări pe piaŃă de 26.000 lei şi cheltuieli cu producŃia de 14.000 lei.

În condiŃiile folosirii costului total ca preŃ de cesiune internă, rezultatul centrului cumpărător Y este:

a) -4.000;

b) 0;

c) +4.000.

63. O întreprindere are două centre de profit X şi Y, despre care, într-o perioadă oarecare de timp, se cunosc următoarele date:

Modulul 14. Control de gestiune

216

- centrul X vinde 2/3 din producŃia sa pe piaŃă şi transferă 1/3 centrului de profit Y;

- centrul X a înregistrat venituri din vânzări pe piaŃă de 20.000 lei şi cheltuieli cu producŃia de 12.000 lei;

- centrul Y a înregistrat venituri din vânzări pe piaŃă de 25.000 lei şi cheltuieli cu producŃia de 14.000 lei.

Se cere să se stabilească rezultatele obŃinute la nivelul fiecărui centru de profit, în condiŃiile folosirii ca preŃ de cesiune internă a costului total la care se adaugă o marjă de profit de 25% asupra costului.

a) rezultatul centrului X = +19.000; rezultatul centrului Y = 0;

b) rezultatul centrului X = +6.000; rezultatul centrului Y = + 13.000;

c) rezultatul centrului X = +13.000; rezultatul centrului Y = + 6.000.

64. Conceptele fundamentale pe care se bazează metoda Just-In-Time sunt: a) simplitate, calitatea procesului, perfecŃionarea mediului de lucru,

eliminarea / reducerea activităŃilor care nu adaugă valoare produsului;

b) complexitatea proceselor, un nivel permanent ridicat al stocurilor;

c) bunurile trebuie produse chiar şi atunci când nu sunt necesare,

neimplicarea personalului la creşterea eficienŃei şi calităŃii proceselor.

65. SituaŃia care cuprinde informaŃii globale, agregate, ce descriu evoluŃia marilor orientări strategice al întreprinderii, reprezintă:

a) tablouri de bord întocmite la nivel de compartimente.

b) tablourile de bord întocmite pe activităŃi;

c) tabloul de bord elaborat la nivel de întreprindere;

66. Având în vedere sfera de cuprindere, tablourile de bord pot fi: a) tablouri de bord de strategie; tablouri de bord financiare; tablouri de bord

de gestiune; tablouri de bord de exploatare.

b) tablouri de bord globale, tablouri de bord parŃiale;

c) tablouri de bord pe feluri de activităŃi ale întreprinderii.

67. După natura proceselor de muncă derulate, tablourile de bord pot fi: a) tablouri de bord de strategie; tablouri de bord financiare; tablouri de bord

de gestiune; tablouri de bord de exploatare.

b) tablouri de bord globale, tablouri de bord parŃiale;

c) tablouri de bord pe feluri de activităŃi ale întreprinderii.

Modulul 14. Control de gestiune

217

Bibliografie recomandată:

Deju, M., Botez, D., Danu, M. C., Muntean, M., Adam, R., Dragomirescu,

S. E., Mircea, M. C., Păcurari, D., Rotilă, A., Solomon, D. C., łuŃueanu, I.,

Bucur, I. A. (2013), Teste grilă pentru examenul de licenŃă – programul de

studii CIG: sesiunea 2013, Editura Alma Mater, Bacău;

Dragomirescu, S. E. (2013), Control de gestiune. Curs universitar, Editura

Alma Mater, Bacău;

Dumitru, M., Calu D. A. (2008), Contabilitatea de gestiune şi calculaŃia

costurilor, Editura Contaplus, Ploieşti;

Tabără, N., Tataru, S. E., ş.a. (2009), Control de gestiune. Delimitări

conceptuale, metode, aplicaŃii, Editura TipoMoldova, Iaşi.

Modulul 14. Control de gestiune

218

219

Modulul 15

ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ II

1. Ce reprezintă următoarea situaŃie: Rct∆ < 0?

a)

b)

c)

diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri, respectiv îmbunătăŃirea

eficienŃei cheltuielilor;

creşterea cheltuielilor la 1000 lei venituri, respectiv înrăutăŃirea

eficienŃei cheltuielilor;

diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri, respectiv înrăutăŃirea

eficienŃei cheltuielilor.

2. Ce reprezintă următoarea situaŃie: Rct1 = 784 00

0 , Rct0 = 782 000 ?

a)

b)

c)

diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri, respectiv îmbunătăŃirea

eficienŃei cheltuielilor;

creşterea cheltuielilor la 1000 lei venituri, respectiv înrăutăŃirea

eficienŃei cheltuielilor;

creşterea cheltuielilor la 1000 lei venituri, respectiv îmbunătăŃirea

eficienŃei cheltuielilor.

3. Prin expresia 100011

0111 ⋅⋅

⋅−⋅

∑∑ ∑

vv

vv

pq

cqcq se măsoară:

a)

b)

c)

influenŃa modificării preŃului unitar asupra variaŃiei indicatorului

cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării structurii cifrei de afaceri asupra variaŃiei

indicatorului cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării costului unitar asupra variaŃiei indicatorului

cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri.

Modulul 15. Analiză economico-financiară II

220

4. Prin expresia 100011

01 ⋅⋅

⋅

∑∑

pq

cvq- 1000

01

01 ⋅⋅

⋅

∑∑

pq

cvq se măsoară:

a)

b)

c)

influenŃa modificării preŃului unitar asupra variaŃiei indicatorului

cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării costului unitar asupra variaŃiei indicatorului

cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării structurii cifrei de afaceri asupra variaŃiei

indicatorului cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri.

5. Ce reprezintă următoarea situaŃie: Indicele cheltuielilor cu salariile = 104,5%; Indicele salariului mediu = 95%; Indicele productivităŃii muncii (calculat pe baza cifrei de afaceri) = 106%.

a)

b)

c)

numărul salariaŃilor s-a diminuat şi au crescut cheltuielile cu salariile la

1000 lei cifră de afaceri;

numărul salariaŃilor a crescut şi s-au diminuat cheltuielile cu salariile la

1000 lei cifră de afaceri;

numărul salariaŃilor a crescut şi au crescut cheltuielile cu salariile la 1000

lei cifră de afaceri.

6. Dacă fondul de salarii efectiv (Fs1) este mai mare decât fondul de salarii admisibil (Fsa) atunci, se înregistrează:

a)

b)

c)

depăşire relativă a fondului de salarii care se reflectă într-o diminuare a

cheltuielilor cu munca vie la 1000 lei cifră de afaceri.

economie relativă la fondului de salarii care se reflectă într-o creştere a

cheltuielilor cu munca vie la 1000 lei cifră de afaceri.

depăşire relativă a fondului de salarii care se reflectă într-o creştere a

cheltuielilor cu munca vie la 1000 lei cifră de afaceri.

7. Costul marginal maxim, la pragul de rentabilitate, se determină cu ajutorul relaŃiei de calcul:

a)

b)

c)

01

0001

qq

cqpq

−

⋅−⋅;

( )01

1001

qq

Bcqpq

−

+⋅−⋅;

01

1001

qq

cqpq

−

⋅−⋅.

Modulul 15. Analiză economico-financiară II

221

8. Excedentul brut de exploatare, ca sold intermediar de gestiune, se calculează cu ajutorul relaŃiei:

a)

b)

c)

Valoarea adăugată + SubvenŃii pentru exploatare – Cheltuieli cu

impozitele, taxele, vărsăminte asimilate – Cheltuieli cu personalul;

Rezultatul din exploatare – SubvenŃii pentru exploatare – Cheltuieli cu

impozitele, taxele, vărsăminte asimilate – Cheltuieli cu personalul;

Valoarea adăugată – Cheltuieli cu impozitele, taxele, vărsăminte

asimilate + Cheltuieli cu personalul.

9. DeterminaŃi volumul fizic critic al producŃiei (pragul de rentabilitate) pe

baza următoarelor date: cheltuieli fixe totale 15.000 lei; preŃ unitar 22 lei/buc.; cost variabil unitar 17 lei/buc.

a)

b)

c)

3.000 buc.;

2.692 buc.;

2.838 buc..

10. Se cunosc următoarele date: capacitatea maximă de fabricaŃie 7.000

buc.; cheltuieli fixe totale 15.000 lei; preŃ unitar 22 lei/buc.; cost variabil unitar 17 lei/buc. DeterminaŃi profitul maxim ce se obŃine în cazul utilizării integrale a capacităŃii de producŃie.

a)

b)

c)

50.000 lei;

20.000 lei;

35.000 lei.

11. DeterminaŃi modificarea absolută şi modificarea relativă a ratei

rentabilităŃii financiare cunoscându-se următoarele date:

Nr. crt.

Indicatori Perioada

Precedentă Curentă

1. Profitul net 202.950 184.800

2. Cifra de afaceri 1.537.500 1.540.000

3. Capital propriu 1.230.000 1.200.000

a)

b)

c)

+1,10%; +6,67%;

-1,20%; -9,09%;

-1,10%; -6,67%.

Modulul 15. Analiză economico-financiară II

222

12. DeterminaŃi modificarea absolută şi modificarea relativă a ratei rentabilităŃii comerciale cunoscându-se următoarele date:

Nr. crt.

Indicatori Perioada

Precedentă Curentă

1. Profitul aferent cifrei de afaceri 202.950 184.800

2. Capital propriu 1.230.000 1.200.000

3. Cifra de afaceri 1.537.500 1.540.000

a)

b)

c)

-1,10%; -6,67%;

-1,20%; -9,09%.

+1,20%; +9,09%.

13. Prin expresia 100101

01 ⋅

−

⋅

⋅

∑∑

cq

pq

v

v- 1001

00

00 ⋅

−

⋅

⋅

∑∑

cq

pq

v

v se măsoară:

a)

b)

c)

influenŃa preŃului unitar asupra indicatorului rata rentabilităŃii resurselor

consumate;

influenŃa costului unitar asupra indicatorului rata rentabilităŃii

comerciale;

influenŃa structurii producŃiei vândute asupra indicatorului rata

rentabilităŃii resurselor consumate.

14. InfluenŃa preŃului unitar asupra variaŃiei indicatorului rata rentabilităŃii comerciale se determină cu ajutorul relaŃiei de calcul:

a)

b)

c)

100101

01 ⋅

⋅

⋅−∑∑

pq

cq

v

v- 1001

00

00 ⋅

⋅

⋅−∑∑

pq

cq

v

v;

100111

11 ⋅

⋅

⋅−∑∑

pq

cq

v

v- 1001

01

11 ⋅

⋅

⋅−∑∑

pq

cq

v

v;

100101

11 ⋅

⋅

⋅−∑∑

pq

cq

v

v- 1001

11

11 ⋅

⋅

⋅−∑∑

pq

cq

v

v.

15. Pe baza relaŃiei: 100⋅activTotal

permanentCapital se determină:

a)

b)

c)

rata lichidităŃii curente;

rata autonomiei globale;

rata stabilităŃii financiare.

Modulul 15. Analiză economico-financiară II

223

16. Pe baza relaŃiei: 100⋅activTotal

totaleDatorii se determină:

a)

b)

c)

rata stabilităŃii financiare;

rata îndatorării globale;

rata lichidităŃii curente.

17. Ce reprezintă următoarea situaŃie: Indicele capitalului propriu = 108%; Indicele capitalului permanent = 106%; Indicele activelor imobilizate = 110%.

a)

b)

c)

creşterea ratei rentabilităŃii financiare şi scăderea fondului de rulment;

creşterea fondului de rulment şi a ponderii capitalurilor proprii în

capitalul permanent;

scăderea fondului de rulment şi creşterea ponderii capitalurilor proprii în

capitalul permanent.

18. DeterminaŃi modificarea absolută a solvabilităŃii generale cunoscându-se următoarele date:

Nr. crt.

Indicatori Perioada

precedentă Perioada curentă

1. Active totale (lei) 315.000 266.875

2. Datorii pe termen scurt (lei) 50.000 52.500

3. Datorii pe termen mediu şi lung (lei) 125.000 100.000

a)

b)

c)

-0,05;

+0,05;

+1,59%.

19. DeterminaŃi modificarea absolută şi modificarea relativă a fondului de rulment cunoscându-se următoarele date:

Nr. crt.

Indicatori Perioada

precedentă Perioada curentă

1. Active imobilizate (lei) 189.000 215.000

2. Datorii pe termen mediu şi lung 125.000 100.000

3. Capital propriu (lei) 230.000 225.000

a)

b)

c)

-31.000 lei; -75,61%;

-56.000 lei; -33,73%;

-56.000 lei; -50,91%.

Modulul 15. Analiză economico-financiară II

224

20. Ce reprezintă următoarea situaŃie: Indicele capitalului propriu = 103%; Indicele capitalului permanent = 106%; Indicele activelor imobilizate = 105%.

a)

b)

c)

creşterea ratei rentabilităŃii financiare şi scăderea fondului de rulment;

creşterea fondului de rulment şi scăderea ponderii capitalurilor proprii în

capitalul permanent;

scăderea fondului de rulment şi creşterea ponderii capitalurilor proprii în

capitalul permanent.

21. DeterminaŃi modificarea absolută şi modificarea relativă a ratei autonomiei globale cunoscându-se următoarele date:

Nr. crt.

Indicatori Perioada

precedentă Perioada curentă

1. Active imobilizate (lei) 289.000 274.000

2. Active circulante 111.000 106.000

3. Capital propriu (lei) 240.000 247.000

a)

b)

c)

+5%; +8,33%;

+5%; -33,73%;

+5%; +7,69%.

22. DeterminaŃi modificarea absolută şi modificarea relativă a ratei îndatorării globale cunoscându-se următoarele date:

Nr. crt.

Indicatori Perioada

precedentă Perioada curentă

1. Active totale (lei) 315.000 266.875

2. Datorii pe termen scurt (lei) 50.000 52.500

3. Datorii pe termen mediu şi lung (lei) 125.000 100.000

a)

b)

c)

-1,59%; -2,86%;

-0,5%; -33,73%;

+1,59%; +2,86%.

23. Costurile ascunse reprezintă: a)

b)

c)

acele costuri aflate în relaŃie confuză cu efectul obŃinut;

acele costuri aflate în relaŃie directă cu efectul obŃinut;

acele costuri efectiv suportate de întreprindere, dar care nu sunt

înregistrate în niciun sistem de evidenŃă al întreprinderii.

Modulul 15. Analiză economico-financiară II

225

24. Costurile discreŃionare reprezintă: a)

b)

c)

acele costuri aflate în relaŃie confuză cu efectul obŃinut;

acele costuri efectiv suportate de întreprindere, dar care nu sunt

înregistrate în niciun sistem de evidenŃă al întreprinderii;

acele costuri aflate în relaŃie directă cu efectul obŃinut.

25. Costurile de oportunitate reprezintă: a)

b)

c)

acele costuri aflate în relație confuză cu efectul obținut;

valoarea ocaziei pierdute; nu se exprimă prin cheltuieli ci prin absența

veniturilor;

acele costuri efectiv suportate de întreprindere, dar care nu sunt

înregistrate în niciun sistem de evidență al întreprinderii.

26. Cheltuielile fixe pe unitatea de produs se modifică odată cu modificarea volumului de activitate astfel:

a)

b)

c)

cresc odată cu creşterea volumului de activitate;

scad odată cu creşterea volumului de activitate;

nu se modifică.

27. RelaŃia de calcul

100

1

)1000(

01∑=

⋅n

iii cg

-100

1

)1000(

00∑=

⋅n

iii cg

exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării cheltuielilor la 1000 lei venituri pe categorii de

activităŃi asupra variaŃiei ratei de eficienŃă a cheltuielilor totale;

influenŃa modificării veniturilor totale asupra variaŃiei ratei de eficienŃă a

cheltuielilor totale;

influenŃa modificării structurii veniturilor asupra variaŃiei ratei de

eficienŃă a cheltuielilor totale.

28. RelaŃia de calcul 100

1

)1000(

11∑=

⋅n

iii cg

-100

1

)1000(

01∑=

⋅n

iii cg

exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării cheltuielilor la 1000 lei venituri pe categorii de

activităŃi asupra variaŃiei ratei de eficienŃă a cheltuielilor totale;

influenŃa modificării veniturilor totale asupra variaŃiei ratei de eficienŃă a

cheltuielilor totale;

influenŃa modificării structurii veniturilor asupra variaŃiei ratei de

eficienŃă a cheltuielilor totale.

Modulul 15. Analiză economico-financiară II

226

29. Ce reprezintă următoarea situaŃie: Rct∆ > 0? a)

b)

c)

diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri, respectiv îmbunătăŃirea

eficienŃei cheltuielilor;

creşterea cheltuielilor la 1000 lei venituri, respectiv înrăutăŃirea eficienŃei

cheltuielilor;

diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri, respectiv înrăutăŃirea

eficienŃei cheltuielilor.

30. Ce reprezintă următoarea situaŃie: Rct1 = 880 00

0 , Rct0 = 892 000 ?

a)

b)

c)

diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri, respectiv îmbunătăŃirea

eficienŃei cheltuielilor;

creşterea cheltuielilor la 1000 lei venituri, respectiv înrăutăŃirea

eficienŃei cheltuielilor;

creşterea cheltuielilor la 1000 lei venituri, respectiv îmbunătăŃirea

eficienŃei cheltuielilor.

31. RelaŃia de calcul 100001

01 ⋅⋅

⋅

∑∑

ivi

ivi

pq

cq1000

00

00 ⋅⋅

⋅−∑∑

ivi

ivi

pq

cq exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării costului unitar asupra variaŃiei cheltuielilor la 1000

lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării preŃului unitar asupra variaŃiei cheltuielilor la 1000

lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării structurii cifrei de afaceri asupra variaŃiei

cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.

32. RelaŃia de calcul 100011

01 ⋅⋅

⋅

∑∑

ivi

ivi

pq

cq1000

01

01 ⋅⋅

⋅−∑∑

ivi

ivi

pq

cq exprimă:

a)

b)

c)

InfluenŃa modificării costului unitar asupra variaŃiei cheltuielilor la 1000

lei cifră de afaceri;

InfluenŃa modificării preŃului unitar asupra variaŃiei cheltuielilor la 1000

lei cifră de afaceri;

InfluenŃa modificării structurii cifrei de afaceri asupra variaŃiei

cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.

Modulul 15. Analiză economico-financiară II

227

33. RelaŃia de calcul 100011

11 ⋅⋅

⋅

∑∑

ivi

ivvi

pq

cq1000

11

01 ⋅⋅

⋅−∑∑

ivi

ivvi

pq

cq exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării costului variabil unitar asupra variaŃiei cheltuielilor

variabile la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării preŃului unitar asupra variaŃiei cheltuielilor variabile

la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării structurii cifrei de afaceri asupra variaŃiei

cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri.

34. RelaŃia de calcul ⋅⋅∑ 11

0

pq

CF

v

1000 - ⋅⋅∑ 01

0

pq

CF

v

1000 exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării cheltuielilor fixe totale asupra variaŃiei cheltuielilor

fixe la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării preŃului de vânzare unitar asupra variaŃiei

cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării volumului fizic al producŃiei vândute asupra

variaŃiei cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.

35. RelaŃia de calcul ⋅⋅∑ 01

0

pq

CF

v

1000 - ⋅⋅∑ 00

0

pq

CF

v

1000 exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării preŃului de vânzare unitar asupra variaŃiei

cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării structurii cifrei de afaceri asupra variaŃiei

cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri

influenŃa modificării volumului fizic al producŃiei vândute asupra

variaŃiei cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.

36. RelaŃia de calcul

( )1

1)1000(

0

)1000(

11000

Ns

CACC vv ⋅−−

exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri

unitar asupra eficienŃei activelor de exploatare;

influenŃa modificării cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri

unitar asupra eficienŃei muncii, exprimată prin profitul pe salariat;

influenŃa modificării cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri

unitar asupra eficienŃei mijloacelor fixe.

Modulul 15. Analiză economico-financiară II

228

37. RelaŃia de calcul 1000100

1

11

⋅

⋅

CA

CMf

1000100

1

01

⋅

⋅

−CA

CMf

exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării cotei medii de amortizare asupra variaŃiei

cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării valorii medii anuale a mijloacelor fixe asupra

variaŃiei cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării cifrei de afaceri asupra variaŃiei cheltuielilor cu

amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri.

38. RelaŃia de calcul 1000100

1

01

⋅

⋅

CA

CMf

1000100

1

00

⋅

⋅

−CA

CMf

exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării cotei medii de amortizare asupra variaŃiei

cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării valorii medii anuale a mijloacelor fixe asupra

variaŃiei cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării cifrei de afaceri asupra variaŃiei cheltuielilor cu

amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri.

39. Prin expresia 100011

11 ⋅⋅

⋅

∑∑

pq

cq

v

mv1000

11

01 ⋅⋅

⋅−∑∑

pq

cq

v

mv se măsoară:

a)

b)

c)

influenŃa preŃului unitar asupra variaŃiei cheltuielilor cu materialele la

1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs asupra

variaŃiei cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa structurii cifrei de afaceri asupra variaŃiei cheltuielilor cu

materialele la 1000 lei cifră de afaceri.

40. DeterminaŃi modificarea relativă a cheltuielilor salariale cunoscând următoarele date: indicele cifrei de afaceri 105%; cheltuieli cu salariile realizate 240.000 lei; cheltuieli cu salariile planificate 230.000 lei, din care partea constantă 50.000 lei.

a)

b)

c)

- 1000 lei;

-1500 lei;

+1000 lei.

Modulul 15. Analiză economico-financiară II

229

41. RelaŃia de calcul ( )−⋅−⋅ ∑∑ 1111 cqpq vv ( )∑∑ ⋅−⋅ 1101 cqpq vv exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării preŃului de vânzare unitar asupra variaŃiei sumei

profitului aferent cifrei de afaceri;

influenŃa modificării costului unitar asupra variaŃiei sumei profitului

aferent cifrei de afaceri;

influenŃa modificării structurii cifrei de afaceri asupra variaŃiei sumei

profitului aferent cifrei de afaceri.

42. RelaŃia de calcul ( )−⋅−⋅ ∑∑ 1101 cqpq vv ( )∑∑ ⋅−⋅ 0101 cqpq vv exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării preŃului de vânzare unitar asupra variaŃiei sumei

profitului aferent cifrei de afaceri;

influenŃa modificării costului unitar asupra variaŃiei sumei profitului

aferent cifrei de afaceri;

influenŃa modificării structurii cifrei de afaceri asupra variaŃiei sumei

profitului aferent cifrei de afaceri.

43. InfluenŃa randamentului mijloacelor fixe asupra modificării indicatorului profit operaŃional se determină cu ajutorul relaŃiei:

a)

b)

c)

T0 0

0

T

Mf⋅ ⋅

−⋅

0

0

1

1

Mf

CA

Mf

CA

1

1

CA

Po

T1 1

1

T

Mf⋅ ⋅

−⋅

0

0

1

1

Mf

CA

Mf

CA

0

0

CA

Po

T1 0

0

T

Mf⋅ ⋅

−⋅

0

0

1

1

Mf

CA

Mf

CA

0

0

CA

Po

44. RelaŃia de calcul 1

1

1

1

Kp

At

At

Vt⋅ 100

0

0

1

1 ⋅

−⋅

Vt

Pn

Vt

Pn exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării vitezei de rotaŃie a activelor totale asupra variaŃiei

ratei rentabilităŃii financiare;

influenŃa modificării factorului de multiplicare a capitalului propriu

asupra variaŃiei ratei rentabilităŃii financiare;

influenŃa modificării profitului net la 1 leu venituri totale (rata

rentabilităŃii comerciale) asupra variaŃiei ratei rentabilităŃii financiare.

Modulul 15. Analiză economico-financiară II

230

45. Ce reprezintă următoarea situaŃie: Indicele veniturilor din exploatare (IVe) = 85%, Indicele cheltuielilor din exploatare (I Che)= 82%?

a)

b)

c)

diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare, respectiv

îmbunătăŃirea eficienŃei cheltuielilor de exploatare;

creşterea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare, respectiv

înrăutăŃirea eficienŃei cheltuielilor de exploatare;

diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare, respectiv

înrăutăŃirea eficienŃei cheltuielilor de exploatare.

46. Ce reprezintă următoarea situaŃie: Indicele veniturilor din exploatare (IVe) = 105%, Indicele cheltuielilor din exploatare (I Che)= 107%?

a)

b)

c)

diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare, respectiv

îmbunătăŃirea eficienŃei cheltuielilor de exploatare;

creşterea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare, respectiv

înrăutăŃirea eficienŃei cheltuielilor de exploatare;

diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare, respectiv

înrăutăŃirea eficienŃei cheltuielilor de exploatare.

47. Ce reprezintă următoarea situaŃie: Indicele veniturilor totale (IVt) = 109%, Indicele cheltuielilor totale (I Cht)= 105%?

a)

b)

c)

diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venitur totale i, respectiv înrăutățirea

eficienŃei cheltuielilor totale;

creşterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, respectiv înrăutăŃirea

eficienŃei cheltuielilor totale;

diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, respectiv

îmbunătăŃirea eficienŃei cheltuielilor totale.

48. Ce reprezintă următoarea situaŃie: Indicele veniturilor totale (IVt) = 104%, Indicele cheltuielilor totale (I Cht)= 108%?

a)

b)

c)

diminuarea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, respectiv înrăutățirea

eficienŃei cheltuielilor totale;

creşterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, respectiv înrăutăŃirea

eficienŃei cheltuielilor totale;

creșterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, respectiv îmbunătăŃirea

eficienŃei cheltuielilor totale.

Modulul 15. Analiză economico-financiară II

231

49. Ce reprezintă următoarea situaŃie: Indicele cifrei de afaceri (ICA) = 104%, Indicele cheltuielilor cu salariile (ICs)= 107%?

a)

b)

c)

diminuarea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri, respectiv

înrăutățirea eficienŃei cheltuielilor salariale;

creşterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri, respectiv

îmbunătăŃirea eficienŃei cheltuielilor salariale;

creșterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri, respectiv

înrăutăŃirea eficienŃei cheltuielilor salariale.

50. Ce reprezintă următoarea situaŃie: Indicele cifrei de afaceri (ICA) = 104%, Indicele cheltuielilor cu salariile (ICs)= 102%?

a)

b)

c)

diminuarea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri, respectiv

îmbunătăŃirea eficienŃei cheltuielilor salariale;

diminuarea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri, respectiv

înrăutățirea eficienŃei cheltuielilor salariale;

creșterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri, respectiv

înrăutăŃirea eficienŃei cheltuielilor salariale.

51. Prin expresia 100011

01 ⋅⋅

⋅

∑∑

pq

cq

v

mv1000

01

01 ⋅⋅

⋅−∑∑

pq

cq

v

mv se măsoară:

a)

b)

c)

influenŃa structurii cifrei de afaceri asupra variaŃiei cheltuielilor cu

materialele la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs asupra

variaŃiei cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa preŃului unitar asupra variaŃiei cheltuielilor cu materialele la

1000 lei cifră de afaceri.

52. RelaŃia de calcul 100001

01 ⋅⋅

⋅

∑∑

ivi

ivvi

pq

cq1000

00

00 ⋅⋅

⋅−∑∑

ivi

ivvi

pq

cq exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării costului unitar asupra variaŃiei cheltuielilor

variabile la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării preŃului unitar asupra variaŃiei cheltuielilor variabile

la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării structurii cifrei de afaceri asupra variaŃiei

cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri.

Modulul 15. Analiză economico-financiară II

232

53. RelaŃia de calcul 100011

11 ⋅⋅

⋅

∑∑

ivi

vivi

pq

cq1000

00

00 ⋅⋅

⋅−∑∑

ivi

vivi

pq

cq exprimă:

a)

b)

c)

modificarea totală a indicatorului cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de

afaceri;

modificarea totală a indicatorului cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de

afaceri;

influenŃa modificării structurii cifrei de afaceri asupra variaŃiei

cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri.

54. RelaŃia de calcul 100001

01 ⋅⋅

⋅

∑∑

ivi

imvi

pq

cq1000

00

00 ⋅⋅

⋅−∑∑

ivi

imvi

pq

cq exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării costului variabil unitar asupra variaŃiei cheltuielilor

cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării preŃului unitar asupra variaŃiei cheltuielilor cu

materialele la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării structurii cifrei de afaceri asupra variaŃiei

cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri.

55. RelaŃia de calcul ⋅⋅∑ 11

1

pq

CF

v

1000 - ⋅⋅∑ 11

0

pq

CF

v

1000 exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării sumei cheltuielilor fixe totale asupra variaŃiei

cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării preŃului de vânzare unitar asupra variaŃiei

cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării volumului fizic al producŃiei vândute asupra

variaŃiei cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri.

56. RelaŃia de calcul ( )

1

1)1000(

0

)1000(

11000

Mf

CACC vv ⋅−−

exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri

unitar asupra eficienŃei activelor de exploatare;

influenŃa modificării cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri

unitar asupra eficienŃei muncii, exprimată prin profitul pe salariat;

influenŃa modificării cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri

asupra eficienŃei mijloacelor fixe.

Modulul 15. Analiză economico-financiară II

233

57. RelaŃia de calcul ( )

1

1)1000(

0

)1000(

11000

Ae

CACC vv ⋅−−

exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri

asupra eficienŃei activelor de exploatare;

influenŃa modificării cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri

unitar asupra eficienŃei muncii, exprimată prin profitul pe salariat;

influenŃa modificării cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri

unitar asupra eficienŃei mijloacelor fixe.

58. RelaŃia de calcul 1000100

1

00

⋅

⋅

CA

CMf

1000100

0

00

⋅

⋅

−CA

CMf

exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării cotei medii de amortizare asupra variaŃiei

cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării valorii medii anuale a mijloacelor fixe asupra

variaŃiei cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri;

influenŃa modificării cifrei de afaceri asupra variaŃiei cheltuielilor cu

amortizarea la 1000 lei cifră de afaceri.

59. RelaŃia de calcul 10001

1

1

1 ⋅⋅N

Cs

Ve

N- 1000

0

0

1

1 ⋅⋅N

Cs

Ve

N exprimă:

a)

b)

c)

influenŃa modificării numărului mediu de ore lucrate de un salariat

asupra variaŃiei indicatorului cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din

exploatare;

influenŃa modificării cheltuielilor salariale pe un salariat (salariul mediu

anual) asupra variaŃiei indicatorului cheltuieli salariale la 1000 lei

venituri din exploatare;

influenŃa modificării numărului mediu de salariaŃi la 1 leu venituri din

exploatare asupra variaŃiei indicatorului cheltuieli salariale la 1000 lei

venituri din exploatare.

60. RelaŃia de calcul 10000

0

1

1 ⋅⋅N

Cs

Ve

N- 1000

0

0

0

0 ⋅⋅N

Cs

Ve

N exprimă:

Modulul 15. Analiză economico-financiară II

234

a)

b)

c)

influenŃa modificării numărului mediu de ore lucrate de un salariat

asupra variaŃiei indicatorului cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din

exploatare;

influenŃa modificării cheltuielilor salariale pe un salariat (salariul mediu

anual) asupra variaŃiei indicatorului cheltuieli salariale la 1000 lei

venituri din exploatare;

influenŃa modificării numărului mediu de salariaŃi la 1 leu venituri din

exploatare asupra variaŃiei indicatorului cheltuieli salariale la 1000 lei

venituri din exploatare.

61. InfluenŃa modificării gradului de înzestrare tehnică a muncii asupra variației indicatorului profit operaŃional se determină cu ajutorul relaŃiei:

a)

b)

c)

0

0

0

0

0

0

1

11 CA

Po

Mf

CA

T

Mf

T

MfT ⋅⋅

−⋅

0

0

0

0

1

1

0

01 CA

Po

Mf

CA

T

Mf

T

MfT ⋅⋅

−⋅

0

0

0

0

1

1

0

00 CA

Po

Mf

CA

T

Mf

T

MfT ⋅⋅

−⋅

62. InfluenŃa modificării structurii producției vândute asupra variației ratei rentabilităŃii comerciale se determină cu ajutorul relaŃiei:

a)

b)

c)

⋅

⋅−∑∑

01

111

pq

cq

v

v-

⋅

⋅−∑∑

01

011

pq

cq

v

v

⋅

⋅−∑∑

01

011

pq

cq

v

v-

⋅

⋅−∑∑

00

001

pq

cq

v

v

⋅

⋅−∑∑

11

111

pq

cq

v

v-

⋅

⋅−∑∑

01

111

pq

cq

v

v

63. InfluenŃa modificării costului complet unitar asupra variației ratei rentabilităŃii comerciale se determină cu ajutorul relaŃiei:

a)

⋅

⋅−∑∑

01

111

pq

cq

v

v-

⋅

⋅−∑∑

01

011

pq

cq

v

v

Modulul 15. Analiză economico-financiară II

235

b)

c)

⋅

⋅−∑∑

01

011

pq

cq

v

v-

⋅

⋅−∑∑

00

001

pq

cq

v

v

⋅

⋅−∑∑

11

111

pq

cq

v

v-

⋅

⋅−∑∑

01

111

pq

cq

v

v

64. InfluenŃa modificării prețului de vânzare unitar asupra variației ratei rentabilităŃii resurselor consumate se determină cu ajutorul relaŃiei:

a)

b)

c)

−

⋅

⋅

∑∑

101

01

cq

pq

v

v-

−

⋅

⋅

∑∑

100

00

cq

pq

v

v

⋅

⋅−∑∑

11

111

pq

cq

v

v-

⋅

⋅−∑∑

01

111

pq

cq

v

v

−

⋅

⋅

∑∑

111

11

cq

pq

v

v-

−

⋅

⋅

∑∑

111

01

cq

pq

v

v

65. InfluenŃa modificării ratei rentabilităŃii comerciale asupra variației ratei rentabilităŃii economice se determină cu ajutorul relaŃiei:

a)

b)

c)

1000

0

0

0

1

1 ⋅⋅

−

CA

P

At

CA

At

CA

1000

0

1

1

1

1 ⋅

−⋅

CA

P

CA

P

At

CA

1001

1

0

0

1

1 ⋅

−⋅

CA

P

CA

P

At

CA

66. InfluenŃa modificării vitezei de rotaŃie a activului total asupra variației ratei rentabilităŃii financiare se determină cu ajutorul relaŃiei:

a)

b)

c)

1000

0

0

0

0

0

1

1 ⋅⋅⋅

−

Vt

P

Kp

At

At

Vt

At

Vt

1001

1

1

1

0

0

1

1 ⋅⋅⋅

−

Vt

P

Kp

At

At

Vt

At

Vt

1000

0

0

0

1

1

1

1 ⋅⋅

−⋅

Vt

P

Kp

At

Kp

At

At

Vt

Modulul 15. Analiză economico-financiară II

236

Bibliografie recomandată:

Deju, M., Botez, D., Danu, M. C., Muntean, M., Adam, R., Dragomirescu,

S. E., Mircea, M. C., Păcurari, D., Rotilă, A., Solomon, D. C., łuŃueanu, I.,

Bucur, I. A. (2013), Teste grilă pentru examenul de licenŃă – programul de

studii CIG: sesiunea 2013, Editura Alma Mater, Bacău;

Petrescu, S. (2010), Analiză şi diagnostic financiar-contabil, ediŃia a III-a,

Editura CECCAR, Bucureşti;

Robu, V., Vâlceanu, Gh. (2009), Analiză economico-financiară, ediŃia a II-a

revizuită şi adăugită; Analiză economico-financiară. Teste-grilă, Editura

Economică, Bucureşti;

Solomon, D. C. (2012), Analiza economico-financiară I. Curs universitar,

Editura Alma Mater, Bacău;

Solomon, D. C. (2013), Analiza economico-financiară II. Curs universitar,

Editura Alma Mater, Bacău.

237

Modulul 16

AUDIT FINANCIAR

1. Ce elemente identifică o misiune de asigurare?

a)

b)

c)

problemă precis formulată, relaŃie tripartită, grad de confidenŃialitate;

relaŃie tripartită, criterii clar definite, raport asigurare scris;

relaŃie tripartită, raport de asigurare scris, prag de semnificaŃie.

2. Utilizatorii vizaŃi:

a)

b)

c)

persoanele pentru care se întocmeşte raportul de audit;

persoanele care întocmesc situaŃiile financiare;

partea responsabilă.

3. Între caracteristicile generale ale criteriilor utilizate pentru măsurarea

unei probleme se regăsesc: a)

b)

c)

relevanŃă, exhaustivitate, inteligibilitate;

exhaustivitate, inteligibilitate, certitudine;

exhaustivitate, credibilitate, prudenŃă.

4. Asigurarea rezonabilă este asociată cu:

a)

b)

c)

misiunea de revizuire;

misiunea de audit;

misiunea de compilare.

5. Asigurarea negativă este asociată cu:

a)

b)

c)

misiunea de revizuire;

misiunea de compilare;

misiunea de audit.

Modulul 16. Audit financiar

238

6. Misiunea de audit financiar se finalizează prin: a)

b)

c)

asigurare absolută

asigurare negativă

asigurare pozitivă.

7. IdentificaŃi termenii asociaŃi:

a)

b)

c)

asigurare limitată – asigurare pozitivă – asigurare înaltă;

asigurare rezonabilă – asigurare pozitivă – asigurare înaltă;

asigurare limitată – asigurare pozitivă – asigurare moderată.

8. Misiunea pe bază de proceduri convenite este:

a)

b)

c)

un serviciu conex;

o misiune specială;

o misiune de asigurare.

9. Acceptarea angajamentului de audit se concretizează în:

a)

b)

c)

scrisoare de angajament şi declaraŃie de bună practică;

contract şi asigurare;

scrisoare de angajament şi contract.

10. Riscurile în audit se delimitează în:

a)

b)

c)

risc inerent, risc de control, risc de eşantionare;

risc inerent, risc de control;

risc inerent, risc de control, risc de nedetectare.

11. Între pragul de semnificaŃie şi riscul de audit:

a)

b)

c)

există o relaŃie direct proporŃională;

există o relaŃie invers proporŃională;

nu există nici o relaŃie.

12. Pentru stabilirea pragului de semnificaŃie se recomandă următoarele repere:

a)

b)

c)

profit brut, cifra de afaceri, active totale;

profit brut, cifra de afaceri, număr de salariaŃi;

profit brut, capacitatea de exploatare, active totale.

Modulul 16. Audit financiar

239

13. Cu privire la controlul intern, auditorul: a)

b)

c)

raportează cu privire la controlul intern;

evaluează controlul intern;

stabileşte măsuri de îmbunătăŃire a controlului intern.

14. AserŃiunile conducerii pe care le verifică auditorul cuprind:

a)

b)

c)

separarea exerciŃiilor, imputare corectă, inteligibilitate;

existenŃă, integralitate, prudenŃă;

integralitate, separarea exerciŃiilor, evaluare.

15. Procedurile de colectare a elementelor probante cuprind:

a)

b)

c)

inspecŃia, confirmarea externă, proceduri analitice;

inspecŃia, observarea, simularea;

inspecŃia, confirmarea externă, calcularea.

16. Responsabilitatea pentru estimările contabile prezentate aparŃine:

a)

b)

c)

conducerii şi auditorului;

auditorului;

conducerii.

17. Documentarea misiunii de audit cuprinde:

a)

b)

c)

dosarul permanent şi dosarul exerciŃiului;

contract, dosarul permanent şi dosarul exerciŃiului;

contract, dosarul de audit şi raportul.

18. Raportul de audit cuprinde ca elemente obligatorii:

a)

b)

c)

titlu, opinie, anexă, destinatar, paragraf introductiv;

titlu, destinatar, opinie, paragraf introductiv, semnătura;

titlu, opinie, destinatar, semnătură, ştampilă.

19. În raportul de audit, auditorul:

a)

b)

c)

prezintă opinia, constatările asupra controlului intern şi recomandări;

prezintă opinia şi recomandările sale;

prezintă opinia asupra situaŃiilor financiare.

Modulul 16. Audit financiar

240

20. Dacă auditorului îi este limitată întinderea lucrărilor şi efectele sunt semnificative dar nu generalizate la nivelul situaŃiilor financiare:

a)

b)

c)

emite o opinie cu rezerve;

se situează în imposibilitate de a exprima o opinie;

emite o opinie cu observaŃii.

21. Dacă auditorul are un dezacord cu conducerea şi efectele sunt

semnificative şi generalizate la nivelul situaŃiilor financiare: a)

b)

c)

emite o opinie contrară;

emite o opinie cu rezerve;

emite o opinie cu observaŃii.

22. Responsabilitatea auditorului se referă la:

a)

b)

c)

exprimarea opiniei, control intern relevant, politici contabile;

exprimarea opiniei, raŃionament profesional, control intern relevant;

exprimarea opiniei, raŃionament profesional, utilizate teste şi sondaje.

23. Misiunea pe bază de proceduri convenite se finalizează cu:

a)

b)

c)

asigurare pozitivă;

asigurare negativă;

concluzie.

24. Care este caracteristica unei misiuni de revizuire?

a)

b)

c)

furnizează o asigurare moderată;

nu furnizează asigurare;

prezintă în raport o asigurare pozitivă.

25. Misiunile de asigurare se realizează de către:

a)

b)

c)

liber-profesionişti contabili;

practicieni;

auditori financiari.

26. RelaŃia tripartită într-o misiune de asigurare se stabileşte între:

a)

b)

c)

practician, parte responsabilă, utilizatorii vizaŃi

practician, parte responsabilă, beneficiari;

practician, administrator, acŃionari.

Modulul 16. Audit financiar

241

27. Probele colectate de practician trebuie să fie: a)

b)

c)

suficiente şi adecvate;

complete şi relevante;

suficiente şi exhaustive.

28. Termenii unei misiuni de audit conveniŃi în scrisoarea de angajament (contractul) cuprind obligatoriu:

a)

b)

c)

responsabilitatea conducerii, responsabilitatea auditorului, onorariul;

responsabilitatea conducerii, responsabilitatea auditorului, forma şi

conŃinutul raportului;

responsabilitatea conducerii, responsabilitatea auditorului, perioada

de execuŃie.

29. Planificarea unei misiuni de audit financiar presupune: a)

b)

c)

evaluarea riscului inerent, calculul pragului de semnificaŃie,

constatarea evenimentelor posterioare;

evaluarea riscului de denaturare semnificativă, calculul pragului de

semnificaŃie, stabilirea eşantionului;

evaluarea riscului inerent, calculul pragului de semnificaŃie,

evaluarea riscului afacerii.

30. Riscul de denaturare semnificativă cuprinde: a)

b)

c)

riscul inerent şi riscul de control;

riscul inerent, riscul de control şi riscul afacerii;

riscul inerent şi riscul de detectare.

31. Riscul de audit este: a)

b)

c)

riscul inerent + risc de control + risc de detectare;

risc inerent x risc de control / risc de detectare;

risc inerent x risc de control x risc de detectare.

32. Pragul de semnificaŃie funcŃional: a)

b)

c)

are un nivel mai mare decât pragul de semnificaŃie general;

are un nivel mai mic decât pragul de semnificaŃie general;

are acelaşi nivel cu pragul de semnificaŃie general.

Modulul 16. Audit financiar

242

33. ReferinŃele recomandate pentru calculul pragului de semnificaŃie general sunt:

a)

b)

c)

cifra de afaceri 1-2%, active brute 1-2%, profit 5-10%;

cifra de afaceri 1-2%, active brute 1-2%, profit 1-2%;

cifra de afaceri 1-2%, active brute 5-10%, profit 5-10%.

34. Evaluarea controlului intern are ca scop: a)

b)

c)

exprimarea unei opinii privind controlul intern;

reducerea riscului de control;

organizarea controlului intern.

35. Criteriul „imputare corectă” reprezintă: a)

b)

c)

o aserŃiune a conducerii;

o obligaŃie a auditorului;

o procedură de audit.

36. Confirmarea externă reprezintă: a)

b)

c)

o procedură de colectare a probelor;

o obligaŃie a conducerii entităŃii;

o procedură a auditului intern.

37. Cu privire la inventarierea stocurilor: a)

b)

c)

auditorul participă la inventariere;

auditorul face parte din comisia de inventariere;

auditorul nu trebuie să participe la inventariere.

38. DeclaraŃiile conducerii se documentează: a)

b)

c)

printr-o foaie de lucru a auditorului;

printr-o scrisoare de confirmare din partea conducerii;

declaraŃiile conducerii nu se documentează.

39. DocumentaŃia de audit: a)

b)

c)

se păstrează de către auditor;

se transmite entităŃii auditate care o arhivează;

se depune la organismul profesional pentru verificare.

Modulul 16. Audit financiar

243

40. În raportul de audit, auditorul: a)

b)

c)

exprimă opinia;

exprimă opinia şi face recomandări privind controlul intern;

exprimă opinia şi face recomandări privind politicile contabile.

41. În paragraful introductiv din raport se menŃionează: a)

b)

c)

numele şi adresa auditorului;

identificarea situaŃiilor financiare;

identificarea cadrului de raportare financiară.

42. Dacă auditorului îi este limitată întinderea lucrărilor şi efectele sunt semnificative şi generalizate la nivelul situaŃiilor financiare va exprimă:

a)

b)

c)

emite o opinie cu rezerve;

se situează în imposibilitate de a exprima o opinie;

emite o opinie cu observaŃii.

43. Dacă auditorul are un dezacord cu conducerea şi efectele acestuia sunt semnificative dar nu generalizate la nivelul situaŃiilor financiare:

a)

b)

c)

emite o opinie contrară;

emite o opinie cu rezerve;

emite o opinie cu observaŃii.

44. Audituri ale componentelor individuale ale situaŃiilor financiare ale elementelor specifice, conturi sau alte aspecte ale situaŃiilor financiare reprezintă:

a)

b)

c)

misiuni de audit cu scop special;

misiuni pe bază de proceduri agreate;

misiuni de audit financiar.

45. Care sunt atributele esenŃiale care identifică un profesionist contabil atunci când efectuează o misiune de audit financiar?

a)

b)

c)

competenŃă şi autonomie;

competenŃă şi independenŃă;

competenŃă şi profesionalism.

Modulul 16. Audit financiar

244

46. Cine elaborează şi publică Standardele InternaŃionale de Audit? a)

b)

c)

Consiliul pentru Standarde InternaŃionale de Audit şi Asigurare;

Consiliul pentru Standarde InternaŃionale de Raportare Financiară;

Consiliul pentru Standarde InternaŃionale de Audit.

47. Emiterea unei asigurări negative înseamnă că:

a)

b)

c)

situaŃiile financiare nu sunt întocmite corect;

s-a efectuat o misiune de revizuire;

că se refuză exprimarea unei opinii.

48. Dacă auditorului îi este limitată întinderea lucrărilor şi efectele sunt

semnificative dar nu şi generalizate la nivelul situaŃiilor financiare: a)

b)

c)

emite o opinie cu rezerve;

se situează în imposibilitate de a exprima o opinie;

emite o opinie cu observaŃii.

49. Din punctul de vedere al părŃii responsabile, întocmirea situaŃiilor

financiare este: a)

b)

c)

o misiune bazată pe afirmaŃii;

o misiune de raportare indirectă;

o misiune de asigurare.

50. IdentificaŃi expresia corectă:

a)

b)

c)

Elementele obŃinute din surse interne sunt mai credibile decât cele

din surse externe;

Elementele obŃinute direct de către practician sunt mai credibile decât

cele furnizate de societate;

Elementele provenind din mai multe surse sunt la fel de credibile

decât cele dintr-o singură sursă.

51. În cursul perioadei de acceptare a angajamentului, contactarea

auditorului anterior: a)

b)

c)

este obligatorie;

este recomandată;

nu există asemenea procedură.

Modulul 16. Audit financiar

245

52. Riscul de detectare este: a)

b)

c)

riscul ca activităŃile de control intern să nu detecteze denaturările

semnificative;

riscul ca entitatea să nu detecteze denaturările semnificative;

riscul ca auditorul să nu detecteze denaturările semnificative.

53. Cadrul de raportare financiară este: a)

b)

c)

referinŃa pentru întocmirea situaŃiilor financiare;

referinŃa pentru demersul profesional al auditorului;

referinŃa pentru raportul auditorului.

54. Pragul de semnificaŃie funcŃional: a)

b)

c)

se situează la o valoare mai mică decât pragul de semnificaŃie la

nivelul situaŃiilor financiare ca întreg;

se situează la o valoare mai mare decât pragul de semnificaŃie la

nivelul situaŃiilor financiare ca întreg;

se situează la o valoare mai mare sau mai mică decât pragul de

semnificaŃie la nivelul situaŃiilor financiare ca întreg.

55. În entităŃile care au organizat audit intern, auditorul financiar: a)

b)

c)

poate utiliza activitatea auditorului intern;

este obligat să Ńină cont de constatările auditului intern;

nu există nicio procedură referitoare la acest aspect.

56. Criteriul „evaluare” reprezintă: a)

b)

c)

o aserŃiune a conducerii;

o obligaŃie a auditorului;

o procedură de audit.

57. InspecŃia este: a)

b)

c)

o procedură de control intern;

o procedură de colectare a elementelor probante;

o procedură de audit intern.

58. Evaluarea riscului inerent este: a)

b)

c)

o procedură de finalizare a auditului;

o procedură de cunoaştere a entităŃii;

o procedură de planificare.

Modulul 16. Audit financiar

246

59. Care este obiectivul auditorului într-o misiune de audit financiar? a)

b)

c)

de a stabili corectitudinea situaŃiilor financiare;

de a verifica legalitatea situaŃiilor financiare;

de a exprima o opinie privind întocmirea situaŃiilor financiare în

conformitate cu un cadru de raportare financiară identificat.

60. Dacă auditorul are un dezacord cu conducerea şi efectele acestuia sunt

semnificative şi generalizate la nivelul situaŃiilor financiare: a)

b)

c)

emite o opinie contrară;

emite o opinie cu rezerve;

emite o opinie cu observaŃii.

61. Auditorul evaluează controlul intern pentru:

a)

b)

c)

a emite o opinie asupra organizării acestuia;

a reduce riscul de control la un nivel acceptabil;

a raporta cu privire la deficienŃele controlului intern.

62. În România entităŃile de interes public:

a)

b)

c)

au obligaŃia să aibă situaŃiile financiare auditate;

apelează la audit financiar doar dacă acŃionarii hotărăsc astfel;

apelează la audit financiar dacă administratorii acestora consideră

necesar.

63. IntervenŃia auditorului într-o misiune de audit financiar se bazează

pe: a)

b)

c)

verificarea exhaustivă a informaŃiilor cuprinse în situaŃiile financiare;

auditul intern efectuat în cadrul entităŃii;

tehnica sondajului în funcŃie de raŃionamentul profesional al

auditorului.

64. Prin realizarea unei misiuni de audit financiar auditorul furnizează:

a)

b)

c)

o asigurare absolută;

o asigurare rezonabilă;

o asigurare limitată.

Modulul 16. Audit financiar

247

65. Misiunea pe bază de proceduri convenite se finalizează prin: a)

b)

c)

raport privind constatările în urma aplicării procedurilor;

raport care conŃine o asigurare limitată privind procedurile aplicate;

raport privind eficacitatea aplicării procedurilor.

66. Atunci când acceptă o misiune de audit financiar, auditorul: a)

b)

c)

trebuie să fie independent;

nu sunt prevăzute cerinŃe privind independenŃa;

depinde de mărimea şi complexitatea entităŃii.

Bibliografie recomandată:

Deju, M., Botez, D., Danu, M. C., Muntean, M., Adam, R., Dragomirescu,

S. E., Mircea, M. C., Păcurari, D., Rotilă, A., Solomon, D. C., łuŃueanu, I.,

Bucur, I. A. (2013), Teste grilă pentru examenul de licenŃă – programul de

studii CIG: sesiunea 2013, Editura Alma Mater, Bacău;

DobroŃeanu, L., DobroŃeanu, C. (2002), Audit financiar – concepte şi

practici, Editura Economică, Bucureşti;

Toma, M. (2007), Introducere în auditul situaŃiilor financiare ale unei

entităŃi, Editura CECCAR, Bucureşti;

CAFR (2009), Manual de Standarde InternaŃionale de Audit şi Asigurare.

Audit Financiar 2009, Editura Irecson, Bucureşti.

Modulul 16. Audit financiar

248

249

Modulul 17

CONTABILITATEA PERSOANELOR

FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL

1. Principalele categorii de persoane juridice fără scop patrimonial sunt:

a)

b)

c)

asociaŃiile; fundaŃiile; asociaŃiile de proprietari; cultele şi

organizaŃiile religioase; organizaŃiile sindicale; organizaŃiile

patronale; partidele politice; organismele profesionale; alte persoane

juridice înfiinŃate în baza unor legi speciale, în scopul desfăşurării de

activităŃi fără scop patrimonial;

asociaŃiile; fundaŃiile; asociaŃiile de proprietari; cultele şi

organizaŃiile religioase; organizaŃiile sindicale; organizaŃiile

patronale; partidele politice; organismele profesionale; instituțiile

publice; alte persoane juridice înfiinŃate în baza unor legi speciale, în

scopul desfăşurării de activităŃi fără scop patrimonial;

fundaŃiile; asociaŃiile de proprietari; cultele şi organizaŃiile religioase;

instituțiile de credit; organizaŃiile sindicale; partidele politice;

organismele profesionale; instituțiile publice; alte persoane juridice

înfiinŃate în baza unor legi speciale, în scopul desfăşurării de

activităŃi fără scop patrimonial.

2. Persoanele juridice fără scop patrimonial desemnează: a)

b)

c)

acele organizaŃii fără personalitate juridică ai căror membri convin să

pună în comun, în mod statornic, contribuŃia lor materială,

cunoştinŃele şi activităŃile lor pentru satisfacerea unui scop lucrativ;

acele organizaŃii înzestrate cu personalitate juridică ai căror membri

convin să pună în comun, în mod statornic, contribuŃia lor materială,

cunoştinŃele şi activităŃile lor pentru satisfacerea unui scop

nepatrimonial;

acele organizaŃii înzestrate cu personalitate juridică ai căror membri

convin să pună în comun, în mod statornic, contribuŃia lor materială,

cunoştinŃele şi activităŃile lor pentru obținerea de profit.

Modulul 17. Contabilitatea persoanelor fără scop patrimonial

250

3. AsociaŃiile de interes general sau comunitar se înrudesc, din punct de vedere al obiectului de activitate, cu:

a)

b)

c)

partidele politice;

asociațiile de proprietari și sindicatele;

fundațiile.

4. Organizarea și conducerea contabilității persoanelor juridice fără

scop patrimonial se face conform unui cadru de normalizare în vigoare, ale cărui principale elemente sunt reprezentate de:

a)

b)

c)

Legea nr. 571 din 22/12/2003 privind Codul fiscal, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare; OrdonanŃa Guvernului nr.

26/2000 cu privire la asociaŃii şi fundaŃii; Legea nr. 230/2007 privind

înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea asociaŃiilor de proprietari;

Legea contabilităŃii nr. 82/1991, republicată, cu completările şi

modificările ulterioare și Ordinul Ministrului FinanŃelor Publice

3055/2009 privind aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu

Directivele europene;

Legea contabilităŃii nr. 82/1991, republicată, cu completările şi

modificările ulterioare și Ordinul Ministrului Economiei şi FinanŃelor

nr. 1969/2007 privind aprobarea Reglementărilor contabile pentru

persoanele juridice fără scop patrimonial.

5. Pot organiza și conduce contabilitatea în partidă simplă următoarele

categorii de entități fără scop patrimonial: a)

b)

c)

unităŃile de cult și asociaŃiile de proprietari;

patronatele și sindicatele;

unităŃile de cult, asociaŃiile de proprietari și fundațiile constituite ca

urmare a unui legat.

6. Situațiile financiare în format complet întocmite de către persoanele juridice fără scop patrimonial cuprind:

a)

b)

c)

bilanŃul, contul rezultatului exerciŃiului, notele explicative;

bilanŃul, contul rezultatului exerciŃiului, situația fluxurilor de

trezorerie, notele explicative;

bilanŃul, contul rezultatului exerciŃiului, situația soldurilor

elementelor de activ și de pasiv.

Modulul 17. Contabilitatea persoanelor fără scop patrimonial

251

7. Întocmesc situații financiare simplificate, respectiv bilanŃ prescurtat, contul prescurtat al rezultatului exerciŃiului și note explicative, următoarele categorii de entități:

a)

b)

c)

organizaŃiile patronale, asociațiile precum şi alte persoane juridice

fără scop patrimonial care nu desfăşoară activităŃi economice;

organizaŃiile patronale şi sindicale precum şi alte persoane juridice

fără scop patrimonial care desfăşoară activităŃi fără scop patrimonial

și activități economice;

organizaŃiile patronale şi sindicale precum şi alte persoane juridice

fără scop patrimonial care nu desfăşoară activităŃi economice.

8. Entitățile fără scop patrimonial care organizează și conduc

contabilitatea în partidă simplă: a)

b)

c)

întocmesc anual situația soldurilor elementelor de activ și de pasiv;

întocmesc lunar situația soldurilor elementelor de activ și de pasiv;

întocmesc situații financiare anuale.

9. Dacă persoanele juridice fără scop patrimonial desfăşoară şi activităŃi

economice, acestea vor organiza şi conduce contabilitatea distinct, astfel:

a)

b)

c)

pentru activitatea de exploatare, inclusiv activitatea cu destinaŃie

specială, respectiv pentru activitatea de finanțare desfăşurată;

pentru activităŃile fără scop patrimonial, inclusiv acele activităŃi cu

destinaŃie specială, potrivit legii, respectiv pentru activităŃile

economice desfăşurate;

pentru activităŃile fără scop patrimonial, respectiv pentru activităŃile

cu destinaŃie specială desfăşurate.

10. O entitate fără scop patrimonial poate trece de la organizarea

contabilităŃii în partidă simplă la organizarea contabilităŃii în partidă dublă?

a)

b)

c)

da și soldurile fişelor pentru operaŃiuni diverse de la data de 31

decembrie a exerciŃiului financiar încheiat vor reprezenta soldurile

iniŃiale ale balanŃei de verificare pentru exerciŃiul curent;

nu;

da, doar dacă entitatea va întocmi inițial situații finananciare

simplificate.

Modulul 17. Contabilitatea persoanelor fără scop patrimonial

252

11. Printre aspectele particulare ce caracterizează bilanŃul întocmit de către persoanele juridice fără scop patrimonial, în comparaŃie cu bilanŃul întocmit de către operatorii economici, întâlnim:

a)

b)

c)

apariția anumitor posturi bilanțiere, precum capital subscris vărsat;

lipsa anumitor posturi bilanțiere, precum creanŃele reprezentând

capitalul subscris nevărsat, primele de capital;

lipsa anumitor posturi bilanțiere, precum fondul social al membrilor

CAR-urilor, fondul de rulment al membrilor asociaŃiilor de

proprietari etc.

12. Se hotărăşte înfiinŃarea unei asociaŃii având ca scop apărarea drepturilor bătrânilor, aportul asociaŃilor constând în aport în numerar – 3.000 lei şi aport în natură, după cum urmează: laptop – 1.900 lei; imprimantă – 600 lei; licenŃă sistem de operare şi antivirus – 2.500 lei, mobilier – 700 lei. Depunerea aportului și constituirea capitalului social se înregistrează în contabilitate astfel:

a) % = 101 8.700 lei

208 2.500 lei 303 3.200 lei

5311 3.000 lei

b) % = 101 8.700 lei

214 1.900 lei 208 2.500 lei

303 1.300 lei 5311 3.000 lei

c) % = 1012 8.700 lei

208 2.500 lei 303 3.200 lei

5311 3.000 lei

13. Încasarea în contul bancar al unei asociaŃii a cotizaŃiilor membrilor acesteia, în sumă totală de 5.000 lei, se înregistrează în contabilitate astfel?

a)

b)

c)

5311 = 7312 5.000 lei;

5121 = 7332 5.000 lei;

5121 = 7312 5.000 lei.

14. Primirea unui autoturism ca donaŃie în scopul utilizării acestuia în activități cu caracter nepatrimonial, valoarea justă a activului fiind de 20.000 lei, se înregistrează în contabilitatea unei organizații sindicale astfel:

a)

b)

c)

2133.01 = 475 20.000 lei;

445 = 133 20.000 lei;

2133.01 = 133 20.000 lei.

15. Veniturile lunare realizate și încasate din închirierea unui spaŃiu, care se află în proprietatea unei fundaŃii, către o societate comercială, în

Modulul 17. Contabilitatea persoanelor fără scop patrimonial

253

sumă de 1.000 lei, venituri aferente activității economice, se înregistrează în contabilitatea entității astfel:

a)

b)

c)

5121 = 706.02 1.000 lei;

5121 = 612.02 1.000 lei;

5311 = 708.02 5.000 lei.

16. Înregistrarea contabilă „1511 = 7812” semnifică:

a)

b)

c)

constituirea unui provizion pentru litigii;

anularea sau diminuarea unui provizion pentru litigii;

anularea sau diminuarea unui provizion pentru garanții acordate

clienților.

17. Dintre principiile contabile care stau la baza întocmirii situațiilor

financiare persoanelor juridice fără scop patrimonial, în comparaŃie cu cele pe care se fundamentează situațiile financiare ale operatorilor economici, lipsesc:

a)

b)

c)

principiul prelevanŃei economicului asupra juridicului și principiul

pragului de semnificaŃie;

principiul continuității activității și principiul pragului de

semnificaŃie;

principiul prelevanŃei economicului asupra juridicului, principiul

necompensării.

18. Structura notelor explicative întocmite de către persoanele juridice

fără scop patrimonial este identică cu cea aferentă notelor explicative elaborate de către agenții economici?

a)

b)

c)

da;

da, cu excepția unei singure componente;

nu, existând câteva diferențe.

19. Pe baza căror registre obligatorii este organizată şi condusă

contabilitatea în partidă simplă: a)

b)

c)

Registrul-jurnal și Registrul-inventar;

Registrul-jurnal, Registrul-inventar și Registrul Cartea-mare;

Registrul-jurnal.

Modulul 17. Contabilitatea persoanelor fără scop patrimonial

254

20. Ce alte documente se întocmesc pentru evidenŃa operaŃiilor derulate de către persoanele juridice fără scop patrimonial care pot organiza şi conduce contabilitatea în partidă simplă?

a)

b)

c)

Fişa pentru operaŃiuni diverse, Fişa mijlocului fix, Fişa pentru valori

materiale;

Fişa pentru operaŃiuni diverse, Fişa mijlocului fix;

Fişa mijlocului fix, Fişa pentru valori materiale.

21. Sunt scutite de la plata impozitului pe profit următoarele categorii de

entităŃi fără scop patrimonial: a)

b)

c)

asociaŃiile de proprietari, pentru veniturile obŃinute din activităŃi

economice şi care nu sunt utilizate pentru îmbunătăŃirea utilităŃilor şi

a eficienŃei clădirii, pentru întreŃinerea şi repararea proprietăŃii

comune;

fundaŃiile române constituite ca urmare a unui legat, cultele

religioase, pentru veniturile obŃinute din activităŃi economice care

sunt utilizate pentru susŃinerea activităŃilor cu scop caritabil,

instituŃiile de învăŃământ particular acreditate, precum şi cele

autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii

următori etc.;

fundațiile, asociațiile, sindicatele pentru veniturile din activități

economice.

22. Conform Codului fiscal, organizaŃiile non-profit, organizaŃiile

sindicale şi organizaŃiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităŃi economice?

a)

b)

c)

da, în limita echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar

nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata

impozitului pe profit;

da, pentru suma maximă dintre echivalentul în lei a 15.000 euro și

contravaloarea a 10% din veniturile totale scutite de la plata

impozitului pe profit;

nu.

23. Știind că profitul impozabil aferent unui an fiscal este în sumă de

5.000 lei, plata impozitului pe profit se va înregistra în contabilitatea unei fundații astfel:

Modulul 17. Contabilitatea persoanelor fără scop patrimonial

255

a)

b)

c)

441 = 5121 1.250 lei;

691 = 441 800 lei;

441 = 5121 800 lei.

24. AsociaŃiile şi federaŃiile se dizolvă:

a)

b)

c)

de drept; prin hotărârea judecătoriei sau a tribunalului, după caz; prin

hotărârea adunării generale;

prin hotărârea adunării generale;

de drept; prin hotărârea judecătoriei sau a tribunalului, după caz.

25. Fundațiile se dizolvă:

a)

b)

c)

de drept; prin hotărârea judecătoriei sau a tribunalului, după caz; prin

hotărârea adunării generale;

prin hotărârea adunării generale;

de drept; prin hotărârea judecătoriei.

26. O asociație sportivă încheie un contract de sposorizare cu S.C. MAX

S.R.L., prin care acesta din urmă se angajează să sponsorizeze entitatea cu suma de 1.000 lei. OperaŃia se va înregistra în contabilitate astfel:

a)

b)

c)

5121 = 7332 1.000 lei;

461 = 7332 1.000 lei;

5121 = 461 1.000 lei.

27. O unitate de cult, care organizează și conduce contabilitatea în partidă dublă, înregistrează o factură primită de la furnizorul de energie electrică astfel:

a)

b)

c)

605 = 401;

605 = 5311;

401 = 5121.

28. O protoierie efectuează descărcarea gestiunii de mărfuri în valoare de 1.200 lei (preț de vânzare cu amănuntul total), reprezentând lumânări vândute. Știind că se practică o cotă de 20% pentru stabilirea adaosului comercial, cum se înregistrează în contabilitate această operație ?

Modulul 17. Contabilitatea persoanelor fără scop patrimonial

256

a) 607 = % 1.200 lei

378 200 lei 371 1.000 lei

b) % = 371 1.200 lei

607 1.000 lei 378 200 lei

c) % = 371 1.200 lei

607 807 lei 378 161 lei

4428 232 lei

29. O fundaŃie, care efectuează activităŃi în domeniul prevenirii cancerului hepatic, urmează să primească un împrumut nerambursabil în sumă de 950.000 lei, în vederea construirii unui centru de recuperare medicală. Cum se înregistrează în contabilitate această operație?

a)

b)

c)

4452 = 132 950.000 lei;

5121 = 7392 950.000 lei;

5121 = 4452 950.000 lei.

30. Pe parcursul exerciŃiului financiar N, o entitate fără scop patrimonial care are ca scop promovarea acŃiunilor de protejare a mediului înconjurător, a înregistrat următoarele categorii de venituri: venituri din taxe şi cotizaŃii achitate de către membri – 200.000 lei; venituri din sponsorizări şi alte venituri neimpozabile – 300.000 lei; venituri din închirierea unui sediu (activitate economică) – 110.000 lei. Care este valoarea veniturilor impozabile din totalul veniturilor aferente activității economice, ştiind că la 31.12.N, B.N.R. a comunicat un curs de schimb valutar de 4,5 lei/euro?

a)

b)

c)

50.000 lei;

67.000 lei;

60.000 lei.

31. Pe parcursul exerciŃiului financiar N, o asociație profesională a înregistrat următoarele categorii de venituri: venituri din taxe şi cotizaŃii achitate de către membri – 100.000 lei; venituri din sponsorizări şi alte venituri neimpozabile – 50.000 lei; venituri din închirierea unui sediu (activitate economică) – 8.000 lei; venituri din vânzarea unor mărfuri (activitate economică) – 4.000 lei. Care este valoarea veniturilor impozabile din totalul veniturilor aferente activității economice, ştiind că la 31.12.N, B.N.R. a comunicat un curs de schimb valutar de 4,6 lei/euro?

a)

12.000 lei, întrucât cuantumul acestora nu depășește valoarea minimă

dintre echivalentul în lei a 15.000 euro și 10% din totalul veniturilor

neimpozabile;

Modulul 17. Contabilitatea persoanelor fără scop patrimonial

257

b)

c)

valoarea veniturilor impozabile din totalul veniturilor aferente

activității economice este nulă, întrucât cuantumul acestora nu

depășește valoarea minimă dintre echivalentul în lei a 15.000 euro și

10% din totalul veniturilor neimpozabile;

15.000 lei, întrucât cuantumul acestora depășește valoarea minimă

dintre echivalentul în lei a 15.000 euro și 10% din totalul veniturilor

neimpozabile.

32. ÎnregistraŃi plata ulterioară, la un curs de 4,5 lei/euro, a unei facturi în valoare de 50 euro aferentă achiziŃiei de materiale promoŃionale, utilizate în acŃiuni fără scop patrimonial, ştiind că în data emiterii şi primirii facturii cursul de schimb valutar a fost de 4,6 lei/euro.

a) 462 = % 230 lei

5121 225 lei 765 5 lei

b) 401 = % 230 lei

5124 225 lei 665 5 lei

c) 401 = % 230 lei

5124 225 lei 765 5 lei

33. Sursele de finanŃare a activităŃii unui partid politic pot fi: a)

b)

c)

cotizaŃii ale membrilor de partid, donaŃii şi legate, fonduri publice

atribuite ilegal, venituri provenite din activităŃi proprii, subvenŃii de

la bugetul de stat;

cotizaŃii ale membrilor de partid, donaŃii şi legate, venituri provenite

din activităŃi proprii, subvenŃii de la bugetul de stat, aporturi ale

asociaților, venituri din fondul de rulment al membrilor asociației etc;

cotizaŃii ale membrilor de partid, donaŃii şi legate, venituri provenite

din activităŃi proprii, subvenŃii de la bugetul de stat etc.

Bibliografie recomandată:

Botez, D., PravăŃ, I.C. (2008), Contabilitatea persoanelor juridice fără scop

patrimonial, Editura Edusoft, Bacău;

PravăŃ, I.C. (2012), Contabilitatea persoanelor juridice fără scop

patrimonial, Editura Alma Mater, Bacău;

Diaconu, Gh., Pitulice, I.C. (2007), Contabilitatea financiară a

organizaŃiilor non-profit, Editura Contaplus, Bucureşti;

Greceanu-Cocoş, V. (2010), Contabilitatea în partidă dublă simplificată şi

actualizată la persoanele juridice fără scop patrimonial, Editura Pro

Universitaria, Bucureşti;

Modulul 17. Contabilitatea persoanelor fără scop patrimonial

258

Rotilă, A. (2011), Reglementări şi practici contabile specifice, Editura

Alma Mater, Bacău;

Rentrop & Straton (2012), Contabilitatea organizaŃiilor non-profit, Suport

Digital, Bucureşti;

*** Legea ContabilităŃii nr. 82/1991, republicată, cu completările şi

modificările ulterioare;

*** Legea nr. 571 din 22/12/2003 privind Codul fiscal, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare;

*** Ordinul Ministrului Economiei şi FinanŃelor nr. 1969/2007 privind

aprobarea Reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop

patrimonial.

259

SOLUŢIILE TESTELOR

Modulul 1.

BAZELE CONTABILITĂŢII

1-b; 2-a; 3-a; 4-b; 5-b;

6-c; 7-a; 8-b; 9-c;

10-b;

11-b; 12-a; 13-c; 14-a; 15-a;

16-c; 17-c; 18-b; 19-b; 20-c;

21-b; 22-a; 23-a; 24-c; 25-b;

26-a; 27-b; 28-a; 29-b; 30-c;

31-c; 32-a; 33-c.

Modulul 2.

MICROECONOMIE

1-b; 2-b; 3-a; 4-c; 5-b;

6-a; 7-a; 8-c; 9-c;

10-a;

11-a; 12-c; 13-b; 14-a; 15-b;

16-c; 17-a; 18-c; 19-b; 20-a;

21-b; 22-c; 23-a; 24-b; 25-a;

26-a; 27-c; 28-c; 29-a; 30-a;

31-a; 32-b; 33-a.

Modulul 3.

FINANŢE PUBLICE

1-b; 2-a; 3-c; 4-c; 5-a;

6-b; 7-c; 8-a; 9-a; 10-c;

11-a; 12-b; 13-b; 14-a; 15-b;

16-c; 17-c; 18-a; 19-b; 20-a;

21-b; 22-a; 23-b; 24-c; 25-b;

26-b; 27-c; 28-a; 29-b; 30-a;

31-b; 32-b; 33-a; 34-c; 35-a.

SoluŃiile testelor

260

Modulul 4.

CONTABILITATE FINANCIARĂ I

1-a; 2-c; 3-b; 4-c; 5-c; 6-b; 7-b; 8-a; 9-a;

10-a;

11-c; 12-b; 13-a; 14-a; 15-a; 16-a; 17-c; 18-c; 19-a; 20-b;

21-a; 22-c; 23-b; 24-b; 25-b; 26-c; 27-b; 28-b; 29-b; 30-c;

31-a; 32-a; 33-a; 34-b; 35-c; 36-b; 37-c; 38-c; 39-c; 40-a;

41-b; 42-b; 43-a; 44-c; 45-b; 46-b; 47-a; 48-b; 49-a; 50-c;

51-a; 52-a; 53-b; 54-b; 55-c; 56-a; 57-b; 58-a; 59-b; 60-b;

61-b; 62-a; 63-b; 64-c; 65-c; 66-a; 67-c; 68-a; 69-a; 70-c.

Modulul 5.

DREPTUL AFACERILOR

1-a; 2-c; 3-b; 4-c; 5-c;

6-a; 7-a; 8-c; 9-b; 10-c;

11-a; 12-b; 13-b; 14-a; 15-a;

16-b; 17-b; 18-a; 19-b; 20-b;

21-b; 22-b; 23-b; 24-c; 25-a;

26-a; 27-b; 28-b; 29-c; 30-b;

31-b; 32-b; 33-b.

Modulul 6.

CONTABILITATE FINANCIARĂ II

1-c; 2-c; 3-a; 4-c; 5-a; 6-c; 7-c; 8-c; 9-a;

10-b;

11-c; 12-c; 13-b; 14-b; 15-b; 16-c; 17-c; 18-b; 19-b; 20-b;

21-b; 22-c; 23-c; 24-b; 25-c; 26-b; 27-a; 28-a; 29-a; 30-a;

31-b; 32-b; 33-b; 34-c; 35-b; 36-c; 37-a; 38-c; 39-a; 40-c;

41-c; 42-b; 43-a; 44-a; 45-b; 46-c; 47-c; 48-c; 49-b; 50-a;

51-a; 52-b; 53-b; 54-b; 55-c; 56-c; 57-b; 58-c; 59-b; 60-c;

61-a; 62-a; 63-b; 64-c; 65-a; 66-a; 67-b; 68-b; 69-b; 70-b.

SoluŃiile testelor

261

Modulul 7.

GESTIUNE FINANCIARĂ

1-b; 2-a; 3-c; 4-b; 5-a; 6-a; 7-b; 8-a; 9-a; 10-c;

11-a; 12-a; 13-b; 14-a; 15-c; 16-a; 17-a; 18-a; 19-b; 20-a;

21-c; 22-a; 23-a; 24-a; 25-b; 26-a; 27-b; 28-c; 29-c; 30-b;

31-a; 32-b; 33-a; 34-a; 35-a; 36-a; 37-c; 38-b; 39-a; 40-a;

41-b; 42-c; 43-c; 44-a; 45-c; 46-c; 47-a; 48-a; 49-a; 50-b;

51-c; 52-b; 53-c; 54-b; 55-c; 56-a; 57-c; 58-c; 59-b; 60-c;

61-c; 62-c; 63-a; 64-c; 65-a; 66-a.

Modulul 8.

CONTABILITATE CONSOLIDATĂ

1-b; 2-b; 3-c; 4-c; 5-c; 6-b; 7-c; 8-a; 9-c;

10-b; 11-a;

12-c; 13-b; 14-c; 15-a; 16-a; 17-c; 18-c; 19-c; 20-c; 21-c; 22-c;

23-c; 24-b; 25-c; 26-c; 27-c; 28-c; 29-a; 30-c; 31-b; 32-b; 33-c;

34-c; 35-c; 36-c; 37-c; 38-c; 39-c; 40-c; 41-a; 42-c; 43-c; 44-c;

45-c; 46-b; 47-c; 48-c; 49-b; 50-c; 55-c; 56-b; 57-c; 58-c; 59-c;

62-b; 63-c; 64-b; 65-c; 66-c; 67-c; 68-c; 69-c; 70-b; 71-c; 72-c;

73-c; 74-b; 75-a; 76-c; 77-c; 78-b; 79-c; 80-c; 81-c.

51- BILANł CONSOLIDAT (mii lei) prin metoda integrării globale

ACTIV PASIV

Imobilizări corporale 11.400 (10.000+1.400)

Capital social 6.000

Active circulante 11.800 (9.200+2.600)

Rezerve consolidate 2.275 (2.200+75)

Rezultat consolidat 1.225 (1.000+225)

TOTAL CAPITALURI PROPRII 9.500

Interese care nu controlează 350

Datorii 13.350 (10.750+2.600)

TOTAL ACTIV 23.200 TOTAL PASIV 23.200

SoluŃiile testelor

262

52- CONT DE REZULTATE CONSOLIDAT prin metoda integrării globale

CHELTUIELI CONSOLIDATE VENITURI CONSOLIDATE

Exploatare (12.150+7.800) 19.950 Exploatare 21.980 (13800+8.180)

Financiare (200+150) 350 Financiare 70 (20+50)

Extraordinare (150+82) 232 Extraordinare 330 (180+150)

Impozit pe profit (240+48) 288

Rezultat consolidat (1.260+300x75%) 1.485

Rezultat interese care nu controlează 75

TOTAL 22.380 TOTAL 22.380

53- BILANł CONSOLIDAT (mii lei)

prin metoda integrării proporŃionale

ACTIV PASIV

Imobilizări corporale 10.700 (10.000+1.400x50%)

Capital social 6.000

Active circulante 10.900 (9.600+2.600x50%)

Rezerve consolidate 2.250 (2.200+100x50%)

Rezultat consolidat 1.150 (1.000+300x50%)

TOTAL CAPITALURI PROPRII 9.400

Datorii 12.200 (10.900+2.600x50%)

TOTAL ACTIV 21.600 TOTAL PASIV 21.600

54- CONT DE REZULTATE CONSOLIDAT (mii lei)

prin metoda integrării proporŃionale

CHELTUIELI VENITURI

Exploatare 16.050 (12.150+7.800x50%)

Exploatare 17.890 (13.800+8.180x50%)

Financiare 275 (200+150x50%)

Financiare 45 (20+50x50%)

Extraordinare 215 (150+130x50%)

Extraordinare 255 (180+150x50%)

Impozit pe profit 264 (240+48x50%)

Rezultat consolidat 1.386 (1.260+252x50%)

TOTAL 18.190 TOTAL 18.190

SoluŃiile testelor

263

60- BILANł CONSOLIDAT prin metoda punerii în echivalenŃă

ACTIV PASIV

Titluri puse în echivalenŃă 135 Capital social 600

Active circulante 1.940 Rezerve consolidate 230 (200+30)

Rezultat consolidat 115 (100+15)

TOTAL CAPITALURI PROPRII 945

Datorii 1.130

TOTAL ACTIV 2.075 TOTAL PASIV 2.075

61- CONT DE REZULTATE CONSOLIDAT

prin metoda punerii în echivalenŃă

CHELTUIELI VENITURI

Exploatare 1.900 Exploatare 2.000

Financiare 150 Financiare 140

Extraordinare 50 Extraordinare 60

Rezultat consolidat: -rezultat SC „M” 100 - cota parte din profitul SC „F” 15

Profitul exercŃiului financiar aferent întreprinderilor asociate 15

TOTAL 2.215 TOTAL 2.215

Modulul 9.

CONTABILITATE ŞI GESTIUNE FISCALĂ

1-c; 2-b; 3-b; 4-a; 5-c; 6-c; 7-c; 8-a; 9-b;

10-b;

11-b; 12-a; 13-c; 14-a; 15-a; 16-b; 17-b; 18-b; 19-a; 20-c;

21-c; 22-c; 23-c; 24-c; 25-b; 26-a; 27-c; 28-a; 29-c; 30-c;

31-a; 32-b; 33-b; 34-a; 35-a; 36-c; 37-c; 38-b; 39-b; 40-a;

41-b; 42-c; 43-c; 44-b; 45-c; 46-c; 47-a; 48-b; 49-b; 50-a;

51-c; 52-b; 53-c; 54-b; 55-b; 56-c; 57-a; 58-a; 59-b; 60-b;

61-c; 62-a; 63-c; 64-b; 65-a; 66-c.

SoluŃiile testelor

264

Modulul 10.

CONTABILITATE DE GESTIUNE

1-b; 2-a; 3-b; 4-a; 5-a; 6-c; 7-c; 8-a; 9-b;

10-a;

11-b; 12-b; 13-a; 14-a; 15-a; 16-a; 17-c; 18-a; 19-c; 20-a;

21-c; 22-c; 23-b; 24-b; 25-b; 26-b; 27-c; 28-b; 29-a; 30-b;

31-b; 32-c; 33-b; 34-a; 35-c; 36-a; 37-b; 38-b; 39-c; 40-c;

41-c; 42-c; 43-c; 44-c; 45-c; 46-c; 47-b; 48-a; 49-b; 50-c;

51-b; 52-c; 53-a; 54-b; 55-b; 56-b; 57-a; 58-a; 59-a; 60-b;

61-c; 62-c; 63-a; 64-b; 65-b; 66-b; 67-b; 68-a; 69-c; 70-b.

Modulul 11.

CONTABILITATE APROFUNDATĂ

1-a; 2-b; 3-b; 4-c; 5-b; 6-c; 7-c; 8-b; 9-b;

10-b;

11-c; 12-b; 13-b; 14-b; 15-b; 16-a; 17-c; 18-a; 19-a; 20-a;

21-a; 22-c; 23-a; 24-b; 25-c; 26-c; 27-c; 28-c; 29-b; 30-c;

31-c; 32-b; 33-c; 34-a; 35-c; 36-b; 37-a; 38-c; 39-c; 40-a;

41-b; 42-b; 43-b; 44-c; 45-a; 46-b; 47-b; 48-b; 49-c; 50-b;

51-a; 52-b; 53-b; 54-c; 55-b; 56-b; 57-a; 58-c; 59-c; 60-b;

61-b; 62-a; 63-a; 64-c; 65-a; 66-c; 67-b; 68-b; 69-a; 70-b.

Modulul 12.

ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ I

1-a; 2-b; 3-c; 4-b; 5-b; 6-a; 7-c; 8-b; 9-b;

10-b;

11-c; 12-a; 13-c; 14-c; 15-b; 16-c; 17-c; 18-b; 19-a; 20-b;

21-b; 22-c; 23-b; 24-a; 25-b; 26-c; 27-c; 28-a; 29-b; 30-a;

31-c; 32-a; 33-c; 34-b; 35-c; 36-b; 37-a; 38-b; 39-a; 40-c;

41-b; 42-a; 43-c; 44-a; 45-c; 46-b; 47-c; 48-c; 49-b; 50-a;

51-b; 52-c; 53-b; 54-a; 55-b; 56-c; 57-b; 58-b; 59-a; 60-b;

61-b; 62-c; 63-a; 64-c; 65-c; 66-a.

SoluŃiile testelor

265

Modulul 13.

SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE

1-c; 2-b; 3-b; 4-a; 5-c; 6-b; 7-a; 8-a; 9-b;

10-a; 11-c; 12-c;

13-c; 14-b; 15-b; 16-b; 17-a; 18-b; 19-c; 20-b; 21-c; 22-b; 23-c; 24-b;

25-b; 26-a; 27-b; 28-c; 29-a; 30-c; 31-c; 32-c; 33-c; 34-a; 35-a; 36-c;

37-a; 38-a; 39-a; 40-c; 41-b; 42-a; 43-a; 44-b; 45-b; 46-a; 47-b; 48-b;

49-c; 50-a; 51-b; 52-c; 53-a; 54-a; 55-b; 56-c; 57-a; 58-b; 59-c; 60-a;

61-c; 62-c; 63-b; 64-c; 65-a; 66-a; 67-a; 68-b; 69-a; 70-b; 71-b; 72-b;

73-c; 74-b; 75-c; 76-c; 77-a; 78-c; 79-c; 80-a; 81-b; 82-b.

Modulul 14.

CONTROL DE GESTIUNE

1-b; 2-a; 3-c; 4-a; 5-b; 6-b; 7-a; 8-b; 9-c;

10-a;

11-b; 12-c; 13-c; 14-a; 15-a; 16-b; 17-b; 18-a; 19-a; 20-a;

21-b; 22-c; 23-b; 24-c; 25-c; 26-b; 27-c; 28-a; 29-a; 30-b;

31-c; 32-a; 33-b; 34-a; 35-c; 36-a; 37-a; 38-b; 39-a; 40-b;

41-c; 42-a; 43-b; 44-c; 45-c; 46-a; 47-a; 48-c; 49-c; 50-a;

51-a; 52-a; 53-b; 54-b; 55-b; 56-b; 57-a; 58-c; 59-b; 60-c;

61-b; 62-c; 63-c; 64-a; 65-c; 66-b; 67-a.

Modulul 15.

ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ II

1-a; 2-b; 3-c; 4-a; 5-b; 6-c; 7-c; 8-a; 9-a;

10-b;

11-c; 12-b; 13-c; 14-b; 15-c; 16-b; 17-c; 18-a; 19-b; 20-b;

21-a; 22-c; 23-c; 24-a; 25-b; 26-b; 27-c; 28-a; 29-b; 30-a;

31-c; 32-b; 33-a; 34-b; 35-c; 36-b; 37-a; 38-b; 39-b; 40-c;

41-a; 42-b; 43-b; 44-c; 45-a; 46-b; 47-c; 48-b; 49-c; 50-a;

51-a; 52-c; 53-a; 54-c; 55-a; 56-c; 57-a; 58-c; 59-b; 60-c;

61-a; 62-b; 63-a; 64-c; 65-b; 66-a.

SoluŃiile testelor

266

Modulul 16.

AUDIT FINANCIAR

1-b; 2-a; 3-a; 4-b; 5-a; 6-c; 7-b; 8-a; 9-c;

10-c;

11-b; 12-a; 13-b; 14-c; 15-a; 16-c; 17-a; 18-b; 19-c; 20-a;

21-a; 22-c; 23-c; 24-a; 25-b; 26-a; 27-a; 28-b; 29-b; 30-a;

31-c; 32-b; 33-a; 34-b; 35-a; 36-a; 37-a; 38-b; 39-a; 40-a;

41-b; 42-b; 43-b; 44-a; 45-b; 46-a; 47-b; 48-a; 49-a; 50-b;

51-a; 52-c; 53-a; 54-a; 55-a; 56-a; 57-b; 58-c; 59-c; 60-a;

61-b; 62-a; 63-c; 64-b; 65-a; 66-a.

Modulul 17.

CONTABILITATEA PERSOANELOR

FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL

1-a; 2-b; 3-c; 4-c; 5-a;

6-a; 7-c; 8-b; 9-b;

10-a;

11-b; 12-a; 13-c; 14-c; 15-a;

16-b; 17-a; 18-c; 19-a; 20-a;

21-b, 22-a; 23-c; 24-a; 25-c;

26-b; 27-a; 28-b; 29-a; 30-c;

31-b; 32-c; 33-c.