Teste Dentara(2)

download Teste Dentara(2)

of 161

description

grile

Transcript of Teste Dentara(2)

  • MEDICINA DENTARA- propuneri intrebari -

    Tema nr. 1Anestezia in medicina dentara

    Bibliografie asociata temei:Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 6-53

    Care din substantele anestezice enumerate mai jos face parte din grupa derivatilor esterici:Procaina (Novocaina)Bupivacaina

    1

    A.

    HostacainaArticainaMepivacaina

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 6)Care este anestezia locala in care se obtine anestezia dintelui dar nu si a partilor moi:anestezia topicaanestezia locala prin infiltratie

    2

    A.

    anestezia tronculara-perifericaanestezia bazalaanestezia intraligamentara

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 22)Anestezia topica se poate folosi pentru anestezia nervului:lingual, in santul mandibulo lingual , in dreptul molarului de mintealveolar supero-anterior

    3

    A.

    mentonierincisivalveolar inferior

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 19)Reperele pentru anestezia la tuberozitate sunt:

    creasta zigomato-alveolararadacina meziala a molarului de 6 ani

    4

    A.

    mucoasa fixacreasta temporalacreasta temporo-zigomatica

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 24)

    Care este teritoriul anesteziat obtinut dupa anestezia nervului nazo-palatin:treimea anterioara a fibromucoasei palatinecele doua treimi posterioare ale fibromucoasei palatine

    5

    A.

    gingia palatina din dreptul molarilor superioriseptul nazal , baza si aripa nasuluipodeaua nazala si celulele etmoidale

    B.

    C. D. E.

    *

    (pag. 25)Anestezia locala prin iniltratie este:anestezia topicaanestezia submucoasa

    6 A.

    anestezia intradermicaanestezia subcutanata in straturianestezia subcutanata in baraj

    B. C. D. E.(pag. 20)

    Anestezia tronculara periferica se adreseaza:unui singur dintefiletelor nervoase terminale

    7 A.

    numai pulpei dentare , ligamentelor alveolo-dentare, gingie , os alveolarunui trunchi nervos si ramurilor salesi partilor moi inervate de trunchiul nervos anesteziat

    B. C.

    D. E.

    (pag. 23)Pentru anestezia nervului palatin anterior se folosesc urmatoarele repere:ultimul molar la 1cm deasupra coletuluila 1 cm inaintea carligului aripii interne a apofizei pterigoide

    8

    A.

    santul palatin in dreptul molarului unupapila incisivagaura incisiva

    B.

    C. D. E.(pag. 26-27)

    Anestezia nervului alveolar supero-anterior teritoriul anesteziat:dintii frontali superiori (IC,IL,C)mucoasa vestibulara si periostul in aceasta zona

    9

    A.

    peretele anterior al sinusului maxilar si mucoasa care il tapeteazatoata buza superioaraaripa nasului

    B. C.

    D. E.(pag. 28)

    Pag. 1 din 161

  • Anestezia nervului alveolar inferior- repere:creasta temporala situata medial si posterior de marginea anterioara a ramului mandibularplica pterigomandibulara

    10 A.

    planul de ocluzie al molarilor inferioricreasta temporala situata exterior si posterior de marginea posterioara a ramului mandibularplanul de ocluzie al dintilor superiori

    B. C. D.

    E.(pag. 29)

    Care sunt afirmatiile corecte in ceea ce priveste tehnica de anestezie George Gaw Gates:directia acului este inapoi si inafarapunctia se realizeaza in mucoasa obrazului

    11

    A.

    acul patrunde in preofunzime 3-3,5cmsunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervul lingual, nervul bucal si nervul auriculo-temporalsunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervul lingual, nervul bucal

    B. C. D.

    E.

    (pag. 30)Care sunt afirmatiile corecte in ceea ce priveste tehnica de anestezie Veisbrem :sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervul lingual, nervul bucalpunctia anestezica se poate practica la 1,5 cm deasupra planului de ocluzie al molarilor inferiori

    12

    A.

    sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervul lingual, nervul bucal, nervul maseterindirectia acului este perpendiculara pe planul mucos

    acul patrunde 1,5 cm si ia contact cu planul osos la nivelul tuberozitatii mandibulare

    B.

    C.

    D.

    E.

    (pag. 30)Nervul bucal:inerveaza gingia vestibulara de la gaura mentoniera inapoieste o anestezie de completare a anesteziei la Spix

    13 A.

    substanta anestezica este injectata submucos, in vestibulul inferiorinerveaza planseul bucalinerveaza lobulul urechei

    B.

    C.

    D. E.(pag. 31)

    Anestezia nervului mentonier si incisiv:se anesteziaza dintii frontali inferiori de partea cu anesteziaanestezia se face in gaura mentoniera

    14 A.

    directia acului este oblica in jos, inauntru si inaintepunctia se practica in mucoasa mobila, in dreptul radacinii meziale a primului molar inferiorsunt anesteziati si premolarii inferiori

    B. C.

    D.

    E.(pag. 32)

    Complicatiile locale ale anesteziei loco-regionale:necroza mucoaseidurerea

    15

    A.

    trismustulburari ocularealveolita postextractionala

    B. C. D. E.(pag. 39)

    Sincopa vaso-vagalase descriu doua stadii- presincopal si sincopalin stadiul presincopal apare paloarea faciala, greata, cascat, hiperventilatie

    16 A.

    in stadiul sincopal apare pierderea brusca si tranzitorie a starii de constientapierderea cunostintei este manifestarea clinica a bunei oxigenari la nivel cerebralcondiuta terapeutica va avea ca obiectiv imbunatatirea pana la normalizare a irigatiei si oxigenarii cerebrale

    B.

    C.

    D.

    E.

    (pag. 43)Manifestarile clinice ale alergiei sunt:pruriteritem

    17 A.

    angioedemdispnee cu wheezinghipertensiune arteriala

    B. C. D. E.(pag. 45)

    Accident general hipoglicemic tablou clincsenzatie acuta de foameconfuzie mentala, letargie

    18 A.

    greata si cresterea motilitatii gastricecrestere capacitatii la eforthipertensiune arteriala

    B. C. D. E.(pag. 50)

    Pag. 2 din 161

  • Gaura infraorbitala este situata:la 6-8 mm sub rebordul orbitar inferiorla unirea celor 2/3 externe cu 1/3 interna a marginii infraorbitale

    19 A.

    pe aceeasi linie cu gaura mandibularala 5 mm inauntrul liniei verticale mediopupilarepe linia verticala ce trece intre cei doi premolari superiori

    B.

    C. D. E.

    (pag. 28)Anestezia nervului nazo-palatinse indica in asociere cu anestezia dintilor supero-mijlociipunctia anestezica se face la nivelul papilei incisive

    20 A.

    nervul se poate anestezia prin imbibitiegaura incisiva se afla pe linia mediana, intre incisivii centrali superiorigaura incisiva se afla la 0,5cm inapoia si deasupra coletului incisivilor centrali superiori

    B.

    C. D.

    E.

    (pag. 25-26)

    Tema nr. 2Extractia dentara

    Bibliografie asociata temei:Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 64-102

    Contraindicatiile relative generale ale extractiei dentare pot fi:boli cardiovasculare cu risc mediutratamente anticoagulante

    1

    A.

    tulburari urinarecolecistitaabcese perimandibulare

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 66)Recomandari dupa extractia dentara simpla:Se mentine pansamentul supraalveolar timp de 2 ore

    Se pot face clatiri usoare cu solutii de antiseptice dupa indepartarea pansamentului supraalveolar

    2 A.

    Spalatul dintilor este permis a se incepe in aceeasi zi cu extractiaEdemul postoperator poate fi redus folosind un prisnit rece aplicat pe obraz in zona extractieiSe instituie obligatoriu antibioterapie

    B.

    C.

    D.

    E.

    *

    (pag. 66)

    Fractura tuberozitatii maxilareEste un accident ce survine frecvent in timpul extractiei oricarui molar superiorDaca fragmentul osos ramane atasat de periost se indeparteaza chirurgical

    3 A.

    Defectul se inchide prin sutura secundara a mucoasei acoperitoareSe pot produce comunicari oro-sinusale largiDaca dintele si tesutul osos formeaza corp comun se indeparteaza impreuna.

    B.

    C.

    D. E.

    *

    (pag. 66)Lezarea n. lingual in timpul extractiei molarilor inferioriApare frecvent in cazurile extractiei molarului de minteTulburarile nu acecteaza foarte mult pacientul

    4

    A.

    Se evita rezectia corticalei vestibulare pentru a nu leza n. lingualTrepanarea osoasa se face cat mai mult la nivelul corticalei lingualeRecuperarea spontana in urma lezarii nervului este mult mai putin probabila

    B. C.

    D.

    E.

    *

    (pag. 66)Extractia molarului 2 superior:Morfologia molarului 2 este similara cu cea a molarului 3 superiorRadacinile sunt mai lungi si mai putin divergente ca la molarul unu superior

    5 A.

    Tehnica este aceasi ca la toti molarii superioriInstrumentarul folosit este similar celui utilizat pentru extractia molarului 3 superiorEste extras mai usor decat molarul unu superior

    B.

    C. D.

    E.

    *

    (pag. 66)Contraindicatii locale ale extractiei dentare sunt:

    Leziuni locale ale mucoasei oraleSinuzita maxilara rinogena

    6

    A.

    Boli cardiovasculareProcese supurative croniceProcese supurative acute

    B. C. D. E.(pag. 66)

    Pag. 3 din 161

  • In cazul pacientilor care urmeaza tratamente anticoagulante:Prezinta un risc major de sangerare masivaExtractia se practica doar la INR
  • Indicatiile de extactie a dintilor permanenti sunt multiple find legate de:starea dintelui respectivestarea dintilor antagonisti

    16

    A.

    patologia structurilor adiacenteafectiunile asociatetehnica aleasa

    B. C. D. E.(pag. 64)

    Indicatiile extractiei dentare legate de patologia dento- paradontala:dinti cu parodontopatie marginala cronica si mobilitate de gradul II- IIIdinti malpozitionati

    17

    A.

    dinti mult extruzatidinti care au determinat procese supurative sinusaledinti care intretin sinuzita maxilara odontogena

    B. C. D.

    E.(pag. 64)

    Indicatiile extractiei dentare legate de patologia pseudotumorala sau tumorala de cauza dentara:dinti care au dus la aparitia unor leziuni hiperplazice reactive (epulis-like)dinti care au suferit transformari chistice

    18

    A.

    dinti vecini care sunt prinsi in procesul tumoraldinti inclusi ce nu mai pot erupedinti cu distructii coronoradiculare intinse

    B. C. D. E.(pag. 64)

    Indicatii extractiei dentare legate de patologia traumatica OMFdinti cu fracturi radiculare, oblice sau longitudinaledinti din focare de fractura ale oaselor

    19

    A.

    dinti erupti ce provoaca inghesuiridinti in malpozitie care produc leziuni traumaticedinti luxati complet in urma traumatismelor OMF

    B. C. D. E.(pag. 64)

    Indicatiile extractiei dentare legate de anomalii de numar, forma, pozitie ale dintilor:dinti inclusi ce nu mai pot erupedinti inclusi ce provoaca inghesuiri

    20

    A.

    dinti extruzatidinti luxati completdinti in malpozitie ce nu pot fi redresati ortodontic

    B. C. D. E.(pag. 64)

    Contraindicatiile absolute ale extractiei dentare sunt:leucemia acutaprolaps de valva mitrala

    21

    A.

    infarct miocardic mai recent de 4 luniinfarct miocardic mai vechi de 6 luniprocese supurative acute

    B. C. D. E.(pag. 65)

    Contraindicatiile locale ale extractiei dentare sunt:

    stomatita oralasinuzita maxilara rinogena

    22

    A.

    leucemie acutaabcese periosoasetumori benigne labio- cervicale

    B. C. D. E.(pag. 65)

    Tema nr. 3Patologia eruptiei dentare

    Bibliografie asociata temei:Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 116-122, 131-157, 159-169

    Factorii ce nu usureaza odontectomia M3 inferior.raportul direct cu canalul mandibularspatiul fata de molarul doi

    1

    A.

    pozitie mezio- angulararadacini conice sau fuzionatespatiu parodontal larg

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 141)In etiopatogenia incluziei dentare sunt incriminati factori localianomalii cromozomialetulburari metabolice

    2

    A.

    despicaturile labio-maxilo-palatinepersistenta pe arcada peste limita normala cronologica a dintelui temporardizostoza cleidocraniana

    B. C. D.

    E.

    *

    (pag. 131)Complicatii septice locale asociate incluziei M3 inferiorsepticemiaosteomielita

    3

    A.

    tromboflebita de sinus cavernosabces endooralmeningita

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 141)Pag. 5 din 161

  • Contraindicatiile redresarii chirurgical- ortodontice a caninului incluspacienti tinerispatiu insuficient pe arcada si nu poate fi creat prin metode ortodontice

    4

    A.

    dintele nu prezinta anomalie de forma sau volumdintele se afla este intr-o pozitie verticala sau normal oblicaincluzia nu este profunda

    B.

    C. D.

    E.

    *

    (pag. 165)Complicatiile dupa odontectomia molarului de minte inferiorluxatia ATMfractura mandibulei

    5

    A.

    hemoragia postextractionala (precoce sau tardiva)lezarea pachetului vascular nervos alveolar inferiorluxatia sau fractura molarului de 12 ani

    B. C.

    D.

    E.

    *

    (pag. 151)Factori locali incriminati in incluzia dentarareducerea spatiului de pe arcadacauze toxice (Raze X)

    6 A.

    modificarea axului de dezvoltare a dinteluiosteoscleroza procesului alveolardisostoza cleidocraniana

    B. C. D. E.(pag. 116)

    Factori generali incriminati in incluzia dentaradeficite de crestere scheletala in anomaliile dento- maxilare (sindromul compresiei de maxilar)sindromul Down

    7 A.

    avitaminoze (in special vitamina D)tendinta filogenetica de reducere dimensionala a structurii osoase scheletaledisfunctii endocrine

    B. C. D.

    E.(pag. 116)

    Complicatii mecanice specifice incluziei dentarepericoronaritaincongruenta dento- alveolara, rotatii, torsionari

    8

    A.

    leziuni carioasechisturi mandibularefracturi mandibulare

    B. C. D. E.(pag. 122)

    Factori care usureaza odontectomia M3 inferiorpozitia mezio- angulararadacini lungi si subtiri

    9

    A.

    clasa C dupa Pell si Gregoryspatiu paradontal ingustradacini formate pe 1/3 sau 2/3

    B. C. D. E.(pag. 141)

    Tulburari nervoase asociate eruptiei si/ sau incluziei molarului de minte inferiormortificari pulpare si resorbtii radiculare ale molarului de 12 anitrismus

    10

    A.

    sialoree, asialienevralgi dentaregingivo- stomatita

    B. C. D. E.(pag. 144)

    Decapusonarea molarului de minte inferior este indicata in urmatoarele situatii:spatiu suficient pe arcadaincluzie osoasa partiala sau totala

    11

    A.

    incluzie verticalacapuson de mucoasa subtire, care acopera fata ocluzala a molarului de mintespatiu retromolar insuficient

    B. C. D.

    E.(pag. 146)

    Factori care ingreuneaza odontectomia M3 inferiorradacini conice sau fuzionatecontact strans cu molarul doi

    12

    A.

    incluzie osoasa completaclasa I dupa Pell si Gregorypozitia mezio- angulara

    B. C. D. E.(pag. 141)

    Contraindicatiile decapusonarii molarului de minte inferiorincluzie verticalaanomalii de forma sau volum ale coroanei si/ sau radacinilor molarului de minte

    13

    A.

    incluzie submucoasacapuson de mucosa grosspatiu retromolar insuficient

    B.

    C. D. E.(pag. 146)

    Pag. 6 din 161

  • Acidente ce se pot produce in cursul odontectomiei M3 superiorluxarea sau facturarea molarului de 12 anifractura tuberozitatii

    14

    A.

    hemoragie postoperationalaluxatia mandibuleicomunicare oro- sinuzala

    B. C. D. E.(pag. 157)

    Complicatiile dupa odontectomia M3 inferior sunt legate de:luxatia mandibuleifractura de unghi mandibular post operator

    15

    A.

    durerea, edemul si trismusul postoperatoringhitirea sau aspirarea unor fragmente dentare sau osoase

    complicatii infectioase

    B. C. D.

    E.(pag. 151)

    La examenul clinic al arcadelor dento- alveolare pot fi observate o serie de odificari care pot sugera prezenta incluziei dentareprezenta pe arcada a dintelui temporar (insotita de lipsa dintelui definitiv)absenta tremelor si diastemelor

    16

    A.

    deplasari, rotatii si migrari ale dintilor veciniprezenta unor fistule croniceabsenta proceselor inflamatori ale mucoasei (pericoronarite)

    B. C. D. E.

    (pag. 117)Factori locali incriminati in etiopatogenia incluziei dentaredespicaturile labio- maxilo- palatinedensitatea osului inconjurator

    17

    A.

    anemiilepersistenta de lunga durata a dintilor temporaritraumatisme sau infectii ale germenelui dentar

    B. C. D. E.(pag. 116)

    Infectarea sacului pericoronar a molarului inclus se produce astfel:printr-o leziune de decubit produsa de o proteza mobilade la o gangrena complicata a dintilor antagonisti

    18

    A.

    de la o punga parodontala de vecinatatepe cale sanguina in cursul bolilor infectioasede la un focar de osteomielita

    B. C. D. E.(pag. 141)

    Indicatiile redresarii chirurgical- ortodontice a caninilor inclusidintele prezinta anomalii de forma sau volumdintele se gaseste in dreptul spatiului sau normal de eruptie

    19

    A.

    incluzia este profundadintele este intr-o pozitie orizontalala pacienti tineri

    B.

    C. D. E.(pag. 165)

    In odontectomia caninului inclus se pot produce o serie de accidente intraoperatoriiluxarea dintilor vecinideschiderea foselor nazale

    20

    A.

    fractura procesului alveolarcomplicatii infectioasedeschiderea sinusului maxilar

    B. C. D. E.(pag. 161)

    Tema nr. 4Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale

    Bibliografie asociata temei:Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 174-194

    Indicatiile rezectiei apicaleresorbtii radiculare externe sau internefractura radiculara verticala

    1 A.

    obturatii de canal in exces ce nu mai pot fi indepartateraportul nefavorabil coroana radacinacai false, perforatii ale podelei camerei pulpare

    B. C.

    D. E.(pag. 174)

    Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicaleimposibilitatea de abord mai ales in cazul efectuari interventiei la dintii lateraliresturi radiculare cu o absenta marcata de tesuturi dure dentare

    2 A.

    vecinatatea unor formatiuni anatomicepacienti cu teren nefavorabilfractura radiculara orizontala

    B.

    C. D. E.(pag. 175)

    Pag. 7 din 161

  • Contraindicatiile relative ale rezectiei apicalecorticala vestibulara groasadinti fara valoare protetica

    3 A.

    daca dupa indepartarea apexului raman 2/3 din lungimea radacinii implantata in os sanatosparodontopatie marginala cronicaimposibilitate de abord din cauze diverse (microstomie, sclerodermie)

    B. C.

    D. E.

    (pag. 175)Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicaladimensiunile limitate ale lamboului ofera un acces minimpacientul poate mentine o buna igiena orala

    4

    A.

    necesita o anestezie locala extinsanu se intervine asupra margini gingivale liberenu exista un punct de referinta pentru repozitionarea lamboului

    B. C. D. E.

    (pag. 177)Dezavantajele lamboului intrasulcular triunghiular (sau in L)sutura interdentara este mai dificilaeste indicat pentru dintii cu radacini scurte

    5

    A.

    irigatia lamboului este minimainteresarea festonului gingival poate duce la un deficit fizionomicigiena orela mai dificil de mentinut

    B. C. D.

    E.(pag. 178)

    Dezavantajele lamboului intrasulcular trapezoidal pentru rezectia apicalatensiunea in lambou este minimavascularizatia lamboului este deficitara

    6

    A.

    radacinile dentare sunt vizibile in totalitatesutura interdentara este mai dificiladecolarea lamboului dificila la inceput

    B. C. D. E.(pag. 179)

    Avantajele lamboului Ochsenbein- Luebke in rezectia apicalaaccesul este favorabil dupa decolarea lambouluiirigatia lamboului este maxima

    7

    A.

    festonul gingival nu este interesatpacientul poate mentine o buna igiena oralaofera un acces favorabil pentru chirurgia paradontala

    B. C. D. E.

    (pag. 177)

    Principii generale privind incizia si crearea lambourilor in rezectia apicalaincizia verticala se va extinde in mucoasa mobileincizia se va realiza printr-o miscare ferma si continua

    8

    A.

    baza lamboului nu erebuie sa fie mai larga decat marginea sa liberalamboul va fi adaptat la situatia clinica data de edentatiile protezate conjunctlamboul va fi creat incat sa protejeze structurile anatomice de vecinatate

    B.

    C.

    D.

    E.

    (pag. 181)Principii generale privind rezectia si indepartarea apexuluinu se va rezeca mai mult de 1/3 din lungimea radaciniin cazul unei obturatii de canal incomplete este necesara rezectia apicala pana la nivelul acesteia

    9

    A.

    se va rezeca un segment apical de 1-3 mm rareori mai multplanul de sectiune va fi bizotat spre vestibular la 45in cazul uniu chist extins la mai multi dinti se va practica rezectia apicala numai la dintele cauzal

    B.

    C.

    D.

    E.

    (pag. 187)Situatii clinice ce necesita obturatie de canal intraoperator pe cale directa ace rupte pe canalprezenta unei reconstituiri corono- radiculare

    10

    A.

    obturatie veche si incompleta care nu poate fi indepartata in intregimecanale cu secretie persistentaradacini cu anomalii ale canalelor

    B. C.

    D. E.(pag. 188)

    Calitatile materialelor de obturatie retrogradesa fie solubil si stabil volumetricsa permita priza si adeziunea la substratul radicular in mediu umed

    11 A.

    sa prezinte radioopacitatesa realizeze sigilarea tridimensionala a canalului radicularsa fie biocompatibil

    B.

    C. D.

    E.(pag. 190)

    Pag. 8 din 161

  • Accidente intraoperatorii intanlite in rezectia apicalalezarea apexului dintelui vecinrezectia incomplete a apexului si neindepartarea acestuia

    12

    A.

    fractura radaciniinecroza osului prin frezaj intempestiv fara racirepatrunderea cu instrumentarul rotativ in fosa nazala, sinus maxilar

    B.

    C. D. E.

    (pag. 192)Complicatii postoperatorii imediate ale rezectiei apicalemobilitate excsiva a dintelui din cauza compromiterii implantariisuprainfectare

    13

    A.

    tulburari de sensibilitate (hiperestezi si/sau parestezii)hemoragie postoperatoriehematom

    B. C.

    D. E.(pag. 193)

    Complicatii postoperatorii tardive ale rezectiei apicaleedemtulburari de vindecare

    14

    A.

    colorarea tesuturilor din cauza materialelor de obturatiesuprainfectaremobilitate excesiva a dintelui din cauza compromiterii implantarii

    B. C.

    D. E.

    (pag. 193)Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal in rezectia apicalaeste indicat pentru abordul mai multor dintiofera un acces favorabil pentru chirurgia paradontala

    15

    A.

    decolarea lamboului este dificila la inceputsutura interdentara se realizeaza cu usurintatensiunea in lambou este minima

    B.

    C. D. E.(pag. 179)

    Indicatiile rezectiei apicalefractura radiculara a 1/3 apicaleparodontita apicala acuta

    16 A.

    dinti fara valoare proteticadinti cu implantare compromisafractura radiculara verticala

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 175)

    Dezavantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalanu se intervine asupra marginii gingivale liberedimensiunile limitate ale lamboului ofera un acces minim

    17

    A.

    repozitionarea lamboului nu ridica probleme existand puncte de referintaaccesul este favorabil dupa decolarea lambouluiinsertia gingivala marginala nu este modificata

    B.

    C.

    D. E.

    *

    (pag. 177)Contraindicatii absolute ale rezectiei apicalevecinatatea unor formatiuni anatomice importantepacienti cu imunosupresie

    18 A.

    raport nefavorabil coroana- radacinainposibilitate de abord din cauze diverse (microstomie, sclerodermie)corticala vestibulara groasa

    B. C. D.

    E.

    *

    (pag. 175)Complicatii postoperatorii tardive intanlite in rezectia apicalaedemsuprainfectare

    19

    A.

    hematomnecroza osului prin frezaj intempestiv fara racirehemoragie postoperatorie

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 193)Accidente intraoperatorii in rezectia apicalaramanerea de material de obturatie in campul operatorsuprainfectare

    20 A.

    hematomfractura radaciniimobilitate excesiva a dintelui din cauza compromiterii implantarii

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 192)

    Pag. 9 din 161

  • Tema nr. 5Tratamentul chirurgical preprotetic

    Bibliografie asociata temei:Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 198-220

    Frenurile labiale sau lingual:necesita de cele mai multe ori corectare chirurgicalain scop ortodontic se intervine asupra frenurilor linguale

    1 A.

    frenul labial poate determina aparitia unei pseudo-anchiloglosiifrenurile labiale pot impiedica inserarea protezelor mobiletoate raspunsurile sunt corecte

    B.

    C.

    D.

    E.

    *

    (pag. 198)Frenul lingual:este constituit din tesut fibrospoate sa contina si fibre muscular din m hipoglos

    2 A.

    se corecteaza prin frenoplastie in zpoate sa dea tulburari de fonatietoate raspunsurile sunt corecte

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 200)Frenul labial:este format dintr-un strat subtire de tesut conjunctiv denssunt folosite in mod curent 2 tehnici chirurgicale de corectare

    3 A.

    frenul labial inferior anormal inserat poate fi responsabil de trauma localanivelul insertiei alveolare este fixinsertia alveolara a frenului poate sa depaseasca nivelul papilei incisive la mandibula

    B.

    C.

    D. E.

    *

    (pag. 199)Hiperplazia inflamatorie:indiferent de faza de evolutie tratamentul este chirurgicalinterventia chiruricala se face numai sub anestezie generala

    4 A.

    este o hiperplazie de iritatiedupa interventia chirurgicala nu se poarta proteza 48-72 de oreleziunea este localizata numai in fundul de sac vestibular

    B.

    C. D.

    E.

    *

    (pag. 203)

    Fibromatoza tuberozitara:clinic, leziunea prezinta o mucoasa cu suprafata neregulataprin prezenta sa creste distant dintre tuberozitate si apofiza coronoida

    5 A.

    tratamentul este numai chirurgicaleste preferata sutura cu fire separate pentru vindecarea primara a plagiidupa interventia chirurgiala proteza nu se aplica pentru 48-72 de ore

    B.

    C. D.

    E.

    *

    (pag. 204)Hiperplazia inflamatorie papilara palatinala:apare la pacientii noi purtatori de proteeze totaleexamenul histopatologic se efectueaza obligatoriu

    6 A.

    aplicarea protezei postinterventional creste disconfortul postoperatorvindecarea se realizeaza per secundametiologia este iritativ-mecanica cronica

    B.

    C.

    D. E.(pag. 206)

    Creasta balanta:este o zona de hiperplazie de aspect inflamatorlocalizata de obicei in zonele frontale edentate

    7 A.

    purtarea protezei rebazate dupa interventia chirurgicala nu este obligatoriecorectarea acestei leziuni creste inaltimea sacului vestibularapare atat la mandibula cat si la maxilar

    B. C.

    D.

    E.(pag. 207)

    Plastia santului pelvilingual:este indicate cand osul alveolar are un contur necorespunzator protezariiinaltimea osului alveolar este mai mica de 15 mm

    8 A.

    se indica a se efectua sub anestezie generalala final se aplica un conformator chirurgical fixat pentru 2-3 zilesuprafata expusa a periostului e acoperita cu grefe de piele

    B. C. D.

    E.

    (pag. 208)

    Pag. 10 din 161

  • Vestibuloplastia la maxilar:prin aceasta interventie tesutul submucos e indepartatmucoasa labial si vestibulara sunt repozitionate cu ajutorul unei proteze totale fixate cu suruburi transcorticale

    9 A.

    indicata atunci cand mucoasa labial mobile este scurtaincizia se realizeaza la nivelul fundului de sac vestibularindicata la pacientii cu atrofie severa sis ant vestibular neutru

    B.

    C.

    D.

    E.

    (pag. 209)Torusul palatin:este localizat la mandibulaare etiologie necunoscuta

    10 A.

    are dimensiuni si forma variabileare o crestere progresiva dimensionalaeste acoperit frecvent de o mucoasa normal

    B. C. D. E.(pag. 211)

    Torusul mandibular:are o crestere brusca asmptomaticae localizat pe versantul lingual al procesuli alveolar mandibular

    11 A.

    este uni- sau bilateraleste localozat la maxilarla pacientii edentate total se indica rezectia modelanta

    B.

    C. D. E.

    (pag. 211)Osteoamele periferice:sunt localizate frecvent vestibularapar atat la mandibula cat si la maxilar

    12 A.

    sutura se face cu fir continuude obicei nu necesita tratamentse intervine doar daca provoaca tulburari functionale

    B. C. D. E.

    (pag. 212)Tuberoplastia:tehnica se efectueaza sub anestezie localaindicata la pacientii cu sant retro-tuberozitar mare

    13 A.

    prezinta risc de hemoragie masivanu se poate anticipa adancimea santului retrotuberozitar rezultat postoperatortoate raspunsurile sunt corecte

    B. C. D.

    E.(pag. 211)

    Tema nr. 6Infectii oro-maxilo-faciale

    Bibliografie asociata temei:Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 242-268, 270-288

    Semne generale ale flegmonului:temperatura intre 36-38 gr Cpastrarea statusului mental

    1 A.

    hipoglicemiealiura ventriculara mai mica decat 90tahipnee

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 245)Abcesul spatiului vestibular:din punct de vedere evolutiv putem surprinde 3 fazein faza submucoasa durerile sunt intense

    2 A.

    tratamentul consta in incizie si drenaj pe cale exo-orala a colectiei purulentetratamentului chirurgical I se asociaza analgezice si AINSantibioterapia este obligatorie

    B. C.

    D.

    E.

    *

    (pag. 247)Abcesul spatiului palatinal:are ca punct de plecare incisivii laterali inferioridiagnosticul diferential se face cu diferite tumori ale mandibulei

    3 A.

    este delimitat caudal de palatal durpoate depasi rafeul medianun drenaj eficient al colectiei purulente nu necesita antibioterapie

    B.

    C. D. E.

    *

    (pag. 248)Abcesul spatiului paramandibular:este o supuratie a portiunii superioare a spatiului bucalabordul este intotdeauna endooral

    4 A.

    incizia orala este plasata orizontal in vestibulul superior in dreptul premolarilorcea mai frecventa cauza este pericoronarita supurata a molarului 3 superiorexamenul oral este dificil datorita trismusului

    B. C.

    D.

    E.

    *

    (pag. 253)

    Pag. 11 din 161

  • Delimitarea spatiului canin:medial: spatial bucalsuperior: marginea infraorbitala

    5 A.

    lateral: oasele nazaleanterior: osul maxilarinferior:tegumentul

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 254)Delimitarea spatiului bucal:superior: arcul zigomaticinferior : tegumentul

    6 A.

    anterior: spatial corpului mandibularmedial: m. buccinatorposterior: spatial maseterin

    B. C. D. E.(pag. 251)

    Abcesul spatiului genian:punct de plecare cel mai frecvent premolarii superiori si inferiorimarginea bazilara ramane accesibila palparii

    7 A.

    diagnosticul inferential se face cu flegmonul difuz hemifacialdrenajul optim se realizeaza pe cale endooralanu este obligatorie suprimarea factorului cauzal

    B. C.

    D. E.(pag. 252)

    Abcesul spatiului canin:este dat de pocesul apical al caninilor inferiorierodeaza corticala osoasa sub insertia m. ridicator al unghiului gurii

    8 A.

    tumefactia sterge santul nazo-genianprocesul infectios se poate extinde spre regiunile vecinese poate complica si cu tromboflebita sinusului cavernos

    B.

    C. D.

    E.

    (pag. 254)Abcesul spatiului infratemporal:are ca punct de plecare punctia sinusala gresit efectuatadiagnosticul diferential se face cu nevralgia de trigemen

    9 A.

    abordul poate fi endooral sau cutanatpacientii au temperatura este normalapacientii prezinta hemicranii de intensitate foarte mare

    B.

    C. D. E.

    (pag. 256)

    Delimitarea spatiului submandibular:lateral: m. milohioidiananterior:spatial submental

    10 A.

    inferior: osul hioidposterior: m. hioglosinferior: m. stiloglos

    B. C. D. E.(pag. 257)

    Abcesul spatiului submandibular:are punct de plecare molarul 3 superiormarginea bazilara a mandibulei este mascata in treimea sa posterioara

    11 A.

    diagnosticul diferential se face cu abcesul salivarantibioterapia nu este necesaradiagnosticul diferential se face cu adenopatii metastatice

    B.

    C. D. E.

    (pag. 258)Abcesul spatiului submentonier:are punct de plecare infectiile dento-parodontale ale molarilor inferiorisimptomatologia inflamatorie orala este absenta

    12 A.

    diagnosticul diferential se face cu stafilococii cutanateincizia este endo-oralatratamentul chirurgical se asociaza cu antibioterapie

    B. C.

    D. E.

    (pag. 260)Abcesul spatiului maseterin:are ca punct de plecare patologia infectioasa a molarilor inferioriprocesul supurativ se poate localiza superficial imediat sub tegument

    13 A.

    edemul de vecinatate este absentincizia se efectueaza numai cutanatdiagnosticul diferential se face cu tumorile maligne ale maxilarului

    B.

    C. D. E.

    (pag. 261)Spatiul laterofaringian delimitare:medial: spatial retrofaringianlateral: muschii constrictor superiori ai faringelui

    14 A.

    posterior: capsula parotidianainferior: osul hioidsuperior: baza craniului

    B. C. D. E.(pag. 265)

    Pag. 12 din 161

  • Abcesul spatiului retrofaringian:are punct de plecare molarii inferioriapare prin difuzarea procesului infectios din spatiile vecine

    15 A.

    Simptomele frecvente sunt febra si frisonulclinic se evidentiaza tumeactia gatuluidrenajul se asigura pe cale endo-orala

    B.

    C. D. E.(pag. 266)

    Abcesul spatiului prevertebralnu este de cauza odontogenadiagnosticul diferential se face cu parotiditele supurate acute

    16 A.

    drenajul este asemanator cu cel al supuratiei retrofaringienese confunda usor cu abcesul de spatiu retrofaringiansupuratia poate evolua in sens ascendant

    B.

    C.

    D.

    E.(pag. 267)

    Abcesul limbii:este de cauza odontogenapoate fi cauzat de leziuni traumatice ale limbii

    17 A.

    supuratia poate avea un caracter limitatdiagnosticul diferential se face cu tumorile benigne ale mandibuleitrismusul este accentuat

    B. C. D.

    E.(pag. 268)

    Flegmonul planseului oral:se mai numeste si ,,angina Ludwig,,cuprinde toate structurile planseului bucal

    18 A.

    are punct de plecare pericoronaritele supurate ale molarilor de minte superioridebuteaza frecvent sub forma unei supuratii a spatiului vestibulardiagnosticul diferential se face cu adenopatii metastatice de nivel I suprainfectate

    B. C.

    D.

    E.

    (pag. 270)Flegmonul difuz hemifacial: diagnosticul diferential se face cu abcesul palatinalfrecvent debutul mimeaza o supuratie a spatiului submandibular

    19 A.

    trismusul este absentare ca punct de plecare traumatisme cranio-facialeindepartarea factorului cauzal dentar este obligatoriu

    B.

    C. D.

    E.

    (pag. 272)

    Tema nr. 7Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar

    Bibliografie asociata temei:Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 292-308

    Semne subiective majore ale sinuzitei maxilare acute:rinoree purulentafebra

    1

    A.

    obstructie nazalacacosmiedureri cu iradiere in regiunea occipital

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 296)Semne subiective minore ale sinuzitei maxilare acute:halitozatuse

    2

    A.

    curbaturainapetentaoboseala

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 297)Sinuzita maxilara acuta de cauza dentara trebuie diferentiata de :puseul de reacutizare a unei sinuzite maxilare cornice pe baza anamnezeisinuzita cronica rinogena

    3

    A.

    sinuzita maxilara fungicasinuzita maxilara alergicamucocelul

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 299)Sinuzita maxilara cronica de cauza dentara trebuie diferentiata de:nevralgii infraorbitarealgii vasculare ale fetei

    4

    A.

    sinuzita acuta rinogenasupuratii geniene de cauza dentaratumori maligne de mezo- si de suprastructura

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 299)

    Pag. 13 din 161

  • Cura radicala a sinusului maxilar:are ca scop indepartarea in totalitate a mucoasei sinusului maxilarprocedeul chirurgical cel mai indicat este Caldwell-Luc

    5 A.

    postoperator pacientul poate present jena dureroasa meteo-dependentapot sa apara tulburari de sensibilitate la nivelul dintilor superioritoate raspunsurile corecte

    B.

    C.

    D.

    E.

    *

    (pag. 302)Sinusul maxilar:este cel mai mic sinus paranazalse formeaza in luna a2a-a3a a vietii intrauterine

    6 A.

    dezvoltarea definitiva se produce in jurul varstei de 15 anicomunica cu cavitatea nazala la nivelul peretelui intersinonazaleste implicat in apararea imuna nespecifica

    B. C.

    D.

    E.(pag. 292)

    Sinuzita maxilara de cauza dentara:este frecventa la copii si tinerinu se intalneste niciodata la sugari

    7 A.

    are o incidenta scazuta in randul populatiei generaleeste data de chisturi radiculare suprainfectateare punct de plecare dintii grupului frontal maxilar

    B. C.

    D. E.(pag. 295)

    Factori favorizanti ai sinuzitei maxilare:parodontita apicala acuta sau cronica a dintilor sinuzalidiabetul zaharat

    8 A.

    chisturi foliculare suprainfectateosteita procesului alveolarHipertensiunea arterial

    B. C. D. E.(pag. 295)

    Semne obiective majore ale sinuzitei maxilare acute:durere unilateralafebra 38-39 C

    9

    A.

    obstructie nazalasenzatie de plenitudineanosmie

    B. C. D. E.(pag. 296)

    Semne obiective minore ale sinuzitei maxilare acute:stare generala alteratacurbatura

    10

    A.

    Halitozaobosealahipertensiune arteriala

    B. C. D. E.(pag. 297)

    Sinuzita maxilara acuta de cauza dentara trebuie diferentiata de :sinuzita acuta rinogenasinuzita maxilara alergica

    11

    A.

    supuratii geniene de cauza dentarasinuzita cronica rinogenanevralgii infraorbitre

    B. C. D. E.(pag. 299)

    Sinuzita maxilara cronica de cauza dentara trebuie diferentiata de:sinuzita cronica rinogenaalgii vasculare ale fetei

    12

    A.

    nevralgii infraorbitaresinuzita maxilara fungicaosteomielita maxilarului

    B. C. D. E.(pag. 299)

    Cura radicala a sinusului maxilarare ca scop indepartarea in totalitate a mucoasei sinusului maxilarare ca scop indepartarea partial a mucoasei sinusului maxilar

    13 A.

    procedeul chirurgical cel mai indicat este Caldwell-Lucdrenajul sinusului se asigura prin crearea unei contradeschideri in fosa nazalapoate da tulburari de sensibilitate la nivelul dintilor superiori

    B.

    C.

    D.

    E.

    (pag. 302)Plastia comunicarii oro-sinuzale se poate efectua prin alegerea urmatoarelor lambouri:lambou in colereta rasturnat si suturat in defectlambou vestibular si lambou palatinal

    14

    A.

    lambou in colereta si lambou palatinallambou in colereta si lambou linguallambou lingual si lambou palatinal

    B. C. D. E.(pag. 308)

    Pag. 14 din 161

  • Comunicarea oro-sinuzala rezultata prin extractia complete a dinteluiatitudinea terapeutica se face in functie de dimensiunea deschideriidaca deschiderea este sub 2 mm nu necesita tratament chirurgical

    15

    A.

    daca deschiderea este peste 7 mm plastia comunicarii se face in 2 planuriindiferent de deschidere este nevoie de tratament chirurgicaltoate raspunsurile corecte

    B.

    C.

    D.

    E.(pag. 304)

    Tema nr. 8Traumatologie oro-maxilo-faciala

    Bibliografie asociata temei:Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 312-335, 361-369, 379-382, 388-394

    Factori de risc locali pentru vindecarea intarziata a plagilor:suprainfectarea plagiihematoame

    1

    A.

    sutura plagii in tensiuneplagi zdrobitetoate raspunsurile corecte

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 315)Factori de risc generali pentru vindecarea intarziata a plagilor:plagi zdrobitecorpi restanti in plaga

    2

    A.

    deficite nutritionalefolosirea excesiva a electrocoagulariitoate raspunsurile corecte

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 315)Zone de minima rezistenta ale mandibulei sunt:

    implanturi dentare inserate la nivelul mandibuleizona parasimfizara

    3

    A.

    colul condilului mandibulargaura mentonieratoate raspunsurile sunt corecte

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 316)

    Mecanisme de producer a fracturilor de mandibula:mecanismul de flexiemecanismul de presiune

    4

    A.

    mecanismul de tasaremecanismul de smulgeretoate raspunsurile corecte

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 317)Pentru stabilirea diagnosticului de fractura de madibula se recomanda urmatoarele tipuri de investigatii radiologice:ortopantomogramaradiografia tangential de ram si unghi mandibular

    5

    A.

    radiografia in incidenta Parmaradiografia in incidenta Caldwelltoate raspunsurile corecte

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 332)Factori de risc locali pentru vindecarea intarziata a plagilor:suprainfectarea plagiihematoame

    6

    A.

    sutura plagii in tensiunevarsta avansataradio/chimioterapia in antecedente

    B. C. D. E.(pag. 314)

    Factori de risc generali pentru vindecarea intarziata a plagilor:plagi zdrobitecorpi restanti in plaga

    7

    A.

    deficite nutritionalediabet zaharatvarsta avansata

    B. C. D. E.(pag. 314)

    Fracturile subcondiliene joase:linia de fractura este localizata la nivelul colului condilianlinia de fractura este situata sub insertia m. pterigoidian lateral

    8 A.

    capul condilului poate ramane angrenat in articulatiefragmentul mic este basculat inauntru si inaintesunt fracture ale apofizei condiliene

    B.

    C.

    D. E.(pag. 327)

    Pag. 15 din 161

  • Fracturile subcondiliene inalte:linia de fractura are traiect oblic de la incizura sigmoida la marginea posterioara a mandibuleifragmentul mare este tractionat in sus si inapoi de muschii ridicatori

    9 A.

    sunt fracturile colului condiliandeplasarile secundare sunt frecvente si de amploaretoate raspunsurile sunt corecte

    B.

    C. D.

    E.(pag. 327)

    Oase ale viscerocraniului implicate in fracturile masivului facialoasele zigomaticeoasele lacrimale

    10

    A.

    gonionulcornetele nazale superioaresfenoidul

    B. C. D. E.(pag. 361)

    Fractura Le Fort Ise numeste disjunctie cranio maxilara joasaedemul facial este important facies in butoi

    11 A.

    este o fractura transversal joasasemnul Guerin pozitivtulburari de ocluzie minima

    B. C. D. E.(pag. 364)

    Fractura Le Fort IIse numeste fractura tip Guerindeformeaza etajul mijlociu al fetei

    12 A.

    pacientul prezinta chemozis conjunctivo-bulbar unilateralpacientul prezinta epistaxis bilateralmecanismul de producere este numai direct

    B. C.

    D. E.(pag. 364)

    Fractura Le Fort IIIse mai numeste disjunctive cranio-maxilara inaltamobilitate anormala a intregului etaj mijlociu al fetei in raport cu baza craniului

    13 A.

    se poate insoti de fractura bazei craniuluisemnele clinice esentiale sunt aceleasi cu cele din fracturile Le Fort Ila nivel cervico-facial nu prezinta semne clinice majore

    B.

    C. D.

    E.

    (pag. 365)

    Semne clinice ale fracturilor anterioare de malar fara deplasareechimoza palpebrala in binoclulimitarea deschiderii gurii

    14

    A.

    uneori epistaxis bilateralechimoze ale conjunctivei bulbarediscreta hipoestezie in teritoriul infraorbital

    B. C. D. E.(pag. 381)

    semne clinice ale fracturilor anterioare de malar cu deplasareexoftalmie sau enoftalmieechimoza palpebrala in binoclu

    15

    A.

    epistaxis unilateralhipoestezie in teritoriul n infraorbital bilateralcrepitatii gazoase

    B. C. D. E.(pag. 381)

    Tema nr. 9Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale

    Bibliografie asociata temei:Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 402-404, 406-426, 428-433, 437-443

    Chistul branhial:este asemanator cu chistul dermoidabordul chirurgical se realizeaza pe cale endo-orala din motive estetice

    1 A.

    este intotdeauna benignpoate ajunge pana la dimensiuni de 8-10cmtoate raspunsurile sunt corecte

    B.

    C. D. E.

    *

    (pag. 407)Chistul dermoid :este aproape intotdeauna congenitalse poate confunda usor cu un chist branhial

    2 A.

    este o formatiune de natura tumoralaeste un chist de dezvoltareniciun raspuns nu este corect

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 403)Chistul canalului tireoglos:este un chist de dezvoltarese malignizeaza frecvent

    3 A.

    are dimensiuni ce depasesc 10 cmdiagnosticul diferential se face cu chistul dermoideste cel mai rar chist cervical

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 409)

    Pag. 16 din 161

  • Gusa lingual:consta in persistenta tesutului glandular parotidian aberant in baza limbiieste o formatiune chistica rara

    4 A.

    se poate maligniza usordiagosticul diferential se face cu limfangioameleniciun raspuns corect

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 410)Mucocelul:apare in urma unui traumatism acut asupra mucoasei oraleapare in urma unor microtraumatisme cronice asupra mucoasei orale

    5 A.

    de cele mai multe ori se sparge eliminand continutul salivarevolueaza spre vindecare spontanatoate raspunsurile sunt corecte

    B.

    C.

    D. E.

    *

    (pag. 410)Chistul dermoideste un chist de dezvoltarediagnosticul diferential se face cu ranula sublinguala

    6 A.

    apare frecvent la adultii tineriinclude intotdeauna structure derivate din toate cele 3 straturi germinative embrionareeste aproape intotdeauna congenital

    B.

    C. D.

    E.(pag. 403)

    Chistul teratoid:are aceeasi localizare ca si chistul dermoiddiagnosticul diferential se face cu chistul dermoid

    7 A.

    este aproape intotdeauna congenitaleste o formatiune de natura tumoralatoate raspunsurile sunt corecte

    B. C. D. E.(pag. 404)

    Chistul branhial:este localizat de a lungul m. sternocleidomastoidianapare in special la adolescent sau adulti tineri

    8 A.

    este mai recent la sexul masculinare o perioada scurta de latent dupa care se dezvolta rapid volumetric in aprox. 1-3 saptamanidiagnosticul diferential se face cu limfangioamele cervical

    B. C. D.

    E.

    (pag. 406)

    Chistul canalului tireoglosdiagnosticul diferential se face cu tumorile benign ale mandibuleiapare frecvent in intervalul de varsta 15-30 de ani

    9 A.

    apare frecvent pe linia medianaare dimensiuni relative miciafecteaza mai des sexul feminine

    B. C. D. E.(pag. 409)

    Mucocelul:se poate transforma intr-un sialochisteste frecvent la tineri si adulti si mai rar la copii

    10 A.

    este frecvent pe mucoasa jugalaapare rar la nivelul buzei superioarenu este un chist in adevaratul sens al cuvantului

    B. C. D. E.(pag. 411)

    Gusa linguala:este o formatiune chisticaeste mai frecventa la sexul masculin

    11 A.

    creste in timpul menstruatieise diferentiaza cu rabdomiosarcomtratamentul in majoritatea cazurilor nu este chirurgical

    B. C. D. E.

    (pag. 410)Ranula:este caracteristica glandelor salivare micieste o formatiune chistica ce se poate maligniza usor

    12 A.

    prezinta o coloratie tipica albastruiese poate perfora spontandiagnosticul diferential se face cu chistul gastrointestinal heterotopic

    B.

    C. D. E.

    (pag. 413)Chistul sebaceuse mai numeste si chist epidermoidisi are originea la nivelul folicului pilos

    13 A.

    ia nastere prin blocarea excretiei de sebumapare relative rar la nivel genianeste frecvent la pubertate

    B. C. D. E.(pag. 415)

    Tumori Epulis-like sunt:granulomul piogengranulomul congenital

    14 A.

    lipomulmacula melanica oralarabdomiomul

    B. C. D. E.(pag. 416)

    Pag. 17 din 161

  • Tumori benigne musculare sunt:miozita osifiantagranulomul congenital

    15 A.

    hemangiomulfibromulhipertrofia maseterina benigna

    B. C. D. E.(pag. 416)

    Granulomul piogeneste o formatiune tumorala vascularaeste o formatiune tumorala maligna

    16 A.

    este o hiperplazie reactiva a mucoasei cavitatii oralenu are character piogeneste o masa pseudotumorala pediculata sau sesila

    B. C.

    D. E.

    (pag. 418)Fibromul osifiant periferic:se numeste si epulis fibrosnu este un fibrom propriu-zis

    17 A.

    are intotdeauna legatura cu un dinte cauzalse localizeaza la nivelul palatului moaleapare mai frecvent la sexul masculin la pacientii in varsta

    B. C. D. E.

    (pag. 420)Granulomul periferic cu celule gigante:se numeste si epulis cu celule giganteare etiologie iritativa

    18 A.

    apare la orice varstase localizeaza exclusiv la nivelul planseului oralare dimeniuni ce depasesc 8-10 cm

    B. C. D. E.(pag. 421)

    Granulomul congenital:are caracter recidivanteste o leziune frecventa intalnita la nou-nascuti

    19 A.

    diagnosticul diferential se face cu chistul gingival al nou-nascutuluieste frecvent la adolescentitratamentul este chirurgical

    B. C.

    D. E.(pag. 423)

    Papilomul:este o proliferare tumorala malignaeste o proliferare tumorala maligna

    20 A.

    este o formatiune tumorala cu crestere exofitica,verucoasa sau conpidiformadimensiunea mai mare de 1 cm apare excetionaldiagnosticul diferential se face cu fibromul mucoasei orale

    B. C.

    D. E.

    (pag. 425)

    Tema nr. 10Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare

    Bibliografie asociata temei:Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 450-471, 474-485, 488-510, 512-517

    Chisturile odontogene sunt:keratochistul odontogenchistul canalului incisiv

    1 A.

    chistul nazo-labialchistul nazo-palatintoate raspunsurile corecte

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 450)Chisturile neodontogene sunt:chistul folicularchistul de eruptie

    2 A.

    chistul gingival al adultuluichistul median mandibularniciun raspuns corect

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 450)Chisturi inflamatorii sunt:chistul rezidualchistul osos anevrismal

    3 A.

    chistul nazo-palatinchistul Gorlinchistul sialo-odontogen

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 450)Keratochistul odontogen:a fost denumit si chist primordialreprezinta 5-10 % din totalul chisturilor odontogene

    4 A.

    radiologic apare sub forma unor leziuni osoase radotransparente cu limite netetratamentul este chirurgicaltoate raspunsurile sunt corecte

    B.

    C.

    D. E.

    *

    (pag. 453)

    Pag. 18 din 161

  • Cherubismuleste o afectiune frecventa cu caracter familialse manifesta de obicei in primele 3 luni de viata

    5 A.

    copii au aspect de ,,heruvim,,exista 2 forme anatomo-clinice de cherubismniciun raspuns corect

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 512)Chisturi odontogene sunt:chistul dentigerchistul odontogen calcificat

    6 A.

    hematomul de eruptiechistul radiculardefectul osos Stafne

    B. C. D. E.(pag. 450)

    Chisturi neodontogene sunt:chistul nazo-platinchistul nazo-labial

    7 A.

    chistul osos traumaticchistul parodontal lateralchistul gingival al nou-nascutului

    B. C. D. E.(pag. 450)

    Chistul folicular:este denumit si chist dentigerdiagnostic diferential se face cu ameloblastomul

    8 A.

    tratamentul consta in chistectomierecidivele sunt frecvente chiar si dupa indepartare completase transforma rapid in tumori maligne

    B. C. D.

    E.(pag. 458)

    Chistul de eruptie:este analogul la nivelul partilor moi al chistului folicularnu are cauza dentara

    9 A.

    mucoasa acoperitoare este franjuratadiagnosticul diferential nu ridica problemeexamenul histopatologic este rareori efectuat

    B. C. D. E.(pag. 458)

    Chistul parodontal lateral:este un chist primordial derivate din resturile Malassezderiva din resturile lamei dentare

    10 A.

    radiologic se observa radiotransparenta de peste 3-4 cmdintii adiacenti sunt mobile si devitalidiagnosticul diferential se face cu chistul radicular primordial

    B. C.

    D. E.

    (pag. 460)

    Chistul gingival al adultului:diagnosticul diferential se face cu tumorile maligne ale mandibuleiaspectul histopatologic este similar chistului parodontal lateral

    11 A.

    apar recidive si dupa extirparea completatratamentul consta in chistectomie simplaradiologic se evidentiaza resorbtie osoasa

    B.

    C. D. E.(pag. 461)

    Chistul odontogen glandular:este o entitate anatomo-patologica frecventaclinic apare frecvent la adolescenti

    12 A.

    in majoritatea cazurilor afecteaza maxilarul in regiunea posterioarainitial este asimptomaticdiagnosticul diferential se face cu ameloblastomul

    B. C.

    D. E.(pag. 463)

    Chistul nazo-palatin:este chistul canalului incisiveste cel mai rar chist neodontogen al cavitatii orale

    13 A.

    este cel mai rar chist odontogen al cavitatii oraleradiologic se evidentiaza o radiotransparenta bine delimitatadupa extirpare completa nu apar recidive

    B.

    C. D.

    E.(pag. 464)

    Chistul nazo-labial:patogenia sa este incertaapare de obicei la persoanele adulte

    14 A.

    mai frecvent la sexul masculineste un chist de dezvoltareapare frecvent in partile moi ale buzei superioare

    B. C. D. E.(pag. 465)

    Chistul radicular:este un chist inflamator endoososeste o complicatie a patologiei dentare

    15 A.

    prezinta 2 forme anatomiceeste cel mai frecvent chist din patologia oaselor maxilaretoate raspunsurile sunt corecte

    B. C. D.

    E.(pag. 466)

    Pag. 19 din 161

  • Ameloblastomul intraosos solid sau multichisticpoate sa apara la orice varstaeste rar intre 10-19 ani

    16

    A.

    este frecvent localizat la maxilarradiologic are aspect de radiotransparenta multiloculara cu margini regulateinitial tumora este asimptomatica

    B. C. D.

    E.(pag. 474)

    Ameloblastomul unichistic:poate aparea de novo sau prin transformarea tumorala benigna a epiteliului unui chist odontogendiagnosticul de ameloblastom chistic se stabileste dupa examenul histopatologic

    17 A.

    diagnosticul diferential se face cu chistul rezidualradiologic se prezinta sub forma unei radiotransparente multiloculare slab delimitatereprezinta 20-25% din totalul ameloblastoamelor

    B.

    C. D.

    E.(pag. 480)

    Fibromul ameloblastic:se confunda adeseori cu odontomullocalizarea predilecta este la mandibula in zona anterioara

    18 A.

    clinic este in general asimptomaticare aspectul unei mase tumorale lichide apparent delimitate la exterior de o capsulamai frecvent la sexul feminin

    B.

    C. D.

    E.(pag. 483)

    Cementoblastomul:afecteaza mai adesea dintii maxilariapare mai frecvent la adultii peste 30 de ani

    19 A.

    diagnosticul diferential se face osteoblastomuleste o proliferare de tip hamartom a cementoblastilorse asociaza cu o simptomatologie dureroasa difuza

    B. C. D.

    E.

    (pag. 492)

    Tema nr. 11Tumori maligne oro-maxilo-faciale

    Bibliografie asociata temei:Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 545-584

    Factorii de prognostic rezervat legati de adenopatia cervical sunt:un numar crescut de ganglioni clinic pozitiviprezenta ganglionilor la nivele c ervicale inferioare

    1

    A.

    implicarea ganglionilor controlaterali sau bilateralruptura capsulara si invadarea partilor moi invecinate toate raspunsurile sunt corecte

    B.

    C. D.

    E.

    *

    (pag. 569)Radiatiile solare:Au lungimi de unda intre 200 si 1800 nmSpectrul infrarosu este de la 500 la 1400 nm

    2 A.

    Spectrul infrarosu este responsabil de modificarile tesutului conjunctivSpectrul vizibil este de 760 la 1800 nano metriRadiatiile UVA sunt responsabile de arsurile solare

    B. C.

    D. E.

    *

    (pag. 546)Din cadrul leziunilor premaligne fac parte:Fibroza submucoasa oralaEritroleucoplazia

    3 A.

    Lichenul planGlosita sifiliticaCandidoza hiperplazica

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 551-552)Elementele clinice ale ulceratiei tumorale maligne oro-maxilo-faciale au urmatoarele caracteristici:Fundul ulceratiei are aspect granularFundul ulceratiei are aspect neted

    4

    A.

    Marginile ulceratiei sunt rulate spre exteriorMarginile ulceratiei au un versant extern anfractuosMarginile ulceratiei au un versant intern neted

    B. C. D.

    E.

    *

    (pag. 553)

    Pag. 20 din 161

  • Cheilita actinica:Apare mai frecvent la persoanele sub 45 de aniAfecteaza cu predilectie sexul feminin

    5 A.

    Se localizeaza in special la buza superioaraSe localizeaza in special la buza inferioaraNici un raspuns nu este corect

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 556)Factorii de risc local in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt:TutunulAlcoolul

    6

    A.

    VarstaRadiatiile solareParamixovirusurile

    B. C. D. E.(pag. 545-546)

    Factorii generali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt:VarstaRadiatiile solare

    7

    A.

    Deficitul imunitarAlcoolulFumatul

    B. C. D. E.(pag. 547-548)

    Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt:BuzaFata ventral a limbii

    8

    A.

    Mucoasa jugalaFata dorsala a limbiiFibromucoasa palatina

    B. C. D. E.(pag. 550)

    Leziunile cu potential de malignizare sunt:Fibroza submucoasa oralaGlosita sifilitica

    9 A.

    EritroplaziaLichenul planLeucoplazia

    B. C. D. E.(pag. 550-552)

    Leziunile premaligne sunt:Lichenul planEritroleucoplazia

    10 A.

    EritroplaziaGlosita sifiliticaCandidoza

    B. C. D. E.(pag. 550-552)

    Factorii care influenteaza diseminarea metastica a tumorii primare sunt:Localizarea primara a tumoriiDimensiunile tumorii primare

    11

    A.

    Profunzimea invazieiInvazia perinervoasaNici un raspuns nu este correct

    B. C. D. E.(pag. 558)

    Biopsia incizionala este indicata:Leziunilor tumorale de dimensiuni miciTumorilor inoperabile

    12 A.

    Bolnavilor care refuza interventia chirurgicalaLeziunilor acute inflamatoriiToate raspunsurile sunt false

    B. C. D. E.(pag. 562)

    Contraindicatiile biopsiei incizionale sunt date de :Leziunile acute cu caracter inflamatorLeziunile vasculare

    13

    A.

    Tumori parotidieneZone anatomice cu risc vitalTumori inoperabile

    B. C. D. E.(pag. 562)

    Urmatoarele grade Papanicolau sunt adevarate:Gradul 1 - absenta celulelor atipiceGradul 2 citologie sugestiva pentru malignitate

    14

    A.

    Gradul 3 citologia anormala dar fara semne de malignitate(modificari de tip inflamator)Gradul 4- citologie foarte sugestiva pentru malignitateGradul 5 caracter net de malignitate

    B. C.

    D.

    E.(pag. 563)

    Localizarile cele mai comune pentru metastaze la distanta ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt:PlamaniiFicatul

    15

    A.

    OaseleColonulCreierul

    B. C. D. E.(pag. 569)

    Pag. 21 din 161

  • Asigurarea marginilor libere la nivelul partilor moi in cazul extirparilor curative se realizeaza:Pentru tumorile T1 margini libere negative la cel putin 1cmPentru tumorile T1 margini libere negative la cel putin 1.5 cm

    16

    A.

    Pentru tumorile T2 margini libere negative la cel putin 2 cmPentru tumorile T3 margini libere negative la cel putin 3 cmPentru tumorile T4 margini libere negative la cel putin 4 cm

    B.

    C.

    D.

    E.

    (pag. 571)Evidarea cervicala radicala implica indepartarea urmatoarelor:Glanda submandibularaTeaca carotica

    17

    A.

    Vena jugulara externaGanglionii cervcaliMuschiul omohioidian

    B. C. D. E.(pag. 575)

    Evidarea cervicala in aceeasi sedinta se face cand:Se impune un abort cervical pentru tumora primaraPacientii sunt batrani si nu pot suporta mai multe interventii chirurgicale

    18

    A.

    Pacientii sunt tineri si pot suporta interventii chirurgicale de lunga durataProfilacticToate raspusurile sunt corecte

    B.

    C.

    D. E.(pag. 582)

    Clasificarea TNM:Tx tumora primara nu poate fi evaluataT1 tumora intre 2 si 4 cm in dimensiunea sa maxima

    19 A.

    T2 tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maximaT3 tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maximaT2 tumora intre 2 si 4 cm in dimensiunea sa maxima

    B.

    C.

    D.

    E.

    (pag. 566)

    Evidarea cervicala laterala intereseaza:Nivelul 2Nivelul 3

    20 A.

    Nivelul 4Ganglionii suboccipitaliNici unul din raspunsurile de mai sus

    B. C. D. E.(pag. 579)

    Tema nr. 12Patologia articulatiei temporo-mandibulare

    Bibliografie asociata temei:Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 679-685, 687-693, 695-702

    Una din urmatoarele metode terapeutice in sindromul algodisfunctional este contraindicata la ora actuala:Un regim alimentar semilichid pe toata durata tratamentuluiImobilizare intermaxilara prin blocaj rigid

    1

    A.

    Administrarea de analgezice si miorelaxante cu actiune centralaFizioterapia prin caldura superficiala sau in profunzimeMecanoterapia

    B. C.

    D.

    E.

    *

    (pag. 683)Diagnosticul difererntial al artritei infectioase nespecifice se face cu urmatoarele afectiuni, cu exceptia:Foliculita pretragianaLuxatia articulatiei temporomandibulare

    2

    A.

    Furunculul pretragianLimfangita pretragianaParotiditele urliene

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 696)Pozitiile patologice ale condilului in sindromului algodisfunctionall sunt:Pozitia cranialal in fosa glenoidaPozitia caudala

    3

    A.

    Pozitia dorsalaPozitia ventralaToata raspunsurile sunt corecte

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 679)

    Pag. 22 din 161

  • Durerea in sindromul algodisfunctional este:Cu caracter acutEste simptomul predominant

    4 A.

    Este constantaEste bine localizataToata raspunsurile sunt adevarate

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 681)Hiperplazia condiliana apare mai frecvent in perioada:13-17 ani18-30 ani

    5

    A.

    20-40 ani50-60 ani16-32 ani

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 687)Factorii etiologici ce pot provoca devierea condililor de la pozitia lor normala sunt:Pierderea molarilor si premolarilorStopuri ocluzale insuficiente in zona molarilor

    6

    A.

    Contacte premature cu devieri si rotatii ale mandibuleiInterfente in lateralitateNici unul din raspunsurile de mai sus

    B. C.

    D. E.(pag. 679)

    Pozitiile patologice ale condilului in sindromul algo disfunctional sunt:Pozitia centricaPozitia caudala,datorata pierderii molarilor si premolarilor

    7

    A.

    Pozitia cranial in fosa,care are ca rezultat o comprimare a disculuiPozitia dorsalaPozitia ventrala

    B.

    C.

    D. E.(pag. 679)

    Semnele clinice subiective in sindromul algo disfunctional sunt:Oboseala muscularaHipotonia muschilor masticatori

    8

    A.

    Senzatie de obstructive auriculara unilateralDeviatii ale mandibuleiDurere

    B. C. D. E.(pag. 681)

    Semnele clinice in contuziile ATM sunt:Trismus accentuatDevierea mentonului de partea afectata

    9 A.

    HiposialieDurere articulara spontanaArticulatie sensibila la palpare

    B. C. D. E.(pag. 687)

    Factorii favorizanti in luxatia anterioara acuta temporo mandibulara sunt:Laxitatea capsulei articulareCavitate glenoida putin adanca

    10

    A.

    Deformari condilieneCresterea tonicitatii muschilor masticatoriToate raspunsurile sunt false

    B. C. D. E.(pag. 688)

    In luxatia temporo mandibulara anterioara bilaterala sunt prezente urmatoarele semne clinice:Inocluzie vertical frontalLinie interincisiva deviata

    11

    A.

    Depresiune pretragianaMandibula este retrudataGura este partial deschisa

    B. C. D. E.(pag. 688)

    Luxatia temporo mandibulara anterioara unilaterala se manifesta prin:Contact molar doar pe partea afectataLinia interincisiva deplasata contralateral

    12

    A.

    Obrazul este relaxat pe partea afectataObraz turtit si alungit pe partea opusaToate raspunsurile sunt adevarate

    B. C. D. E.(pag. 689)

    In luxatia temporo mandibulara posterioara apar urmatoarele simptome:Obraji turtitiPrognatism mandibular

    13

    A.

    Gura intredeschia la 1-2 cmOtoragieMiscari mandibulare absente

    B. C. D. E.(pag. 693)

    Retrodiscita este:Proces inflamator al capsulei si sinovieiProdusa prin traumatism articular acut

    14 A.

    Cu frecventa micaProdusa prin deplasari anterioare exaggerateProdusa prin tulburari de ocluzie instalate treptat

    B. C. D. E.(pag. 695)

    Pag. 23 din 161

  • Simptomatologia artritei reumatoide este:Tumefactie articularaLimitarea progresiva a functiei articulare

    15 A.

    CrepitatiiModificari ale ocluzieiNici unul din raspunsurile de mai sus

    B. C. D. E.(pag. 697)

    Diagnosticul diferential al artritei infectioase nespecifice se face cu:Pericoronarita supurataFurunculul pretragian

    16

    A.

    Limfadenita pretragianaParotiditele urlieneFoliculita pretragiana

    B. C. D. E.(pag. 696)

    Particularitatile afectiunilor degenerative artrozice sunt:Apare la 40% din populatia peste 60 de aniConsecutive traumatismelor articulare in antecedente

    17

    A.

    Consecutive bruxismuluiDeteriorarea tesutului articular moaleExamenul RX se efectueaza obligatoriu cu gura deschisa

    B.

    C. D. E.

    (pag. 699)Hiperplazia condiliana se caracterizeaza prin:Apare mai frecvent la pacientii cu varsta intre si 13-27 aniEtiopatogenie ereditara in afectarile bilaterale

    18 A.

    Alungirea ramului si corpului mandibulei de partea afectataOcluzie deschisa in zona frontalaToate raspunsuile sunt false

    B. C.

    D. E.(pag. 687)

    Durerea in sindromul algo-disfunctional este:ConstantaInsconstanta

    19 A.

    Are caracter acutAre caracter cronicEste simptomul predominant

    B. C. D. E.(pag. 681)

    Luxatia laterala are urmatoarele caracteristici:Frecventa extrem de raraPosibila numai prin asociere cu fractura subcondiliana

    20 A.

    Ocluzie incrucisataPredomina semnele fracturii subcondilieneMenton deviat de partea opusa leziunii

    B.

    C. D. E.(pag. 693)

    Tema nr. 13Patologia glandelor salivare

    Bibliografie asociata temei:Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 719-720, 723-738, 744-753, 760-770

    Litiaza salivara afecteaza cel mai frecvent cu varste intre:5-10 ani10-15 ani

    1

    A.

    20-30 ani30-60 ani60-70 ani

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 723)In abcesul salivar prin ostiumul canalului de excretie se elimina:Saliva cu aspect normalSaliva opalescent

    2

    A.

    PuroiSecretie seroasaSecretie sero-sangvinolenta

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 727)Litiazele glandelor salivare accesorii sunt:FrecventeFoarte frecvente

    3 A.

    RareFoarte rareExceptionale

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 728)Tratamentul de electie in cazul calculilor situati la nivelul canalului Stenon este:Litotritia extracorporealaParotidectomia superficial

    4

    A.

    EndoscopicParotidectomia totalaNici una din variantele mentionate

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 733)

    Pag. 24 din 161

  • Adenomul pleomorf se localizeaza cel mai frecvent la nivelul:Glandelor salivare accesoriiParotidei

    5

    A.

    Glandei submandibulareGlandei sub-lingualeNici una din localizareile mentionate

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 744)In lipsa unuii tratament imediat, sechelele cele mai frecvente si mai importante ale plagilor post-traumatice parotidiebe sunt:HemoragiaHematomul

    6

    A.

    Fistula salivaraSindromul FreyParalizia de nerv facial

    B. C. D. E.(pag. 719)

    Intreruperea coninuitatii canalului stenon necesita:Sutura acestia dupa descoperirea ambelor capeteRepozitionarea transjugala a segmentului posterior sectionat

    7

    A.

    Radioterapie in doze sclerozantePlastia cu grefaParotidectomie totala

    B.

    C. D. E.(pag. 719)

    Semnele clinice ale serostomiei sunt:Mucoasa orala rosie, acoperita frecvent de depozite candidoziceMucoasa orala este umeda palida

    8 A.

    Limba depapilataRagade comisuraleCarioactivitate crescuta, in special carii de colet

    B. C. D. E.(pag. 722)

    Calculii salivari sunt formati in principal din:Fosfati de calciuFosfati de sodium

    9 A.

    Oxalati de calciuOxalati de potasiuCarbonat de calciu

    B. C. D. E.(pag. 725)

    Calculii intracanaliculari au urmatoarele caracteristici:Forma sferoidalaSunt ovoidali

    10

    A.

    FusiformiAu un sant longitudinalCuloare galbuie

    B. C. D. E.(pag. 725)

    Litiaza salivara:Apare cel mai frecvent in canaloul StenonAfecteaza preponderant sexul masculine

    11 A.

    Este mai frecvent in canalul Wharton sau glanda submandibularaEste intalnita cel mai frecvent intre 30-60 de aniAfecteaza preponderant sexul feminine

    B. C.

    D. E.(pag. 723)

    Dupa Dan Theodorescu, colica salivara se manifesta prin:FebraCriza dureroasa

    12

    A.

    Sialoree reflexaTumora salivara fantomaCongestive tegumentara salivara

    B. C. D. E.(pag. 726)

    Submaxilectomia este necesara cand:Exista stadiul de abces salivarCalcul situate intraglandular cu diametrul mai mic de 8 mm

    13 A.

    Esecul litotritiei extracorporealaCalculi intraglandulari multipliExista calculi pe canalul Wharton palpabili in planseu in treimea anterioara

    B.

    C. D. E.

    (pag. 733)Parotidectomia in litiaza parotidiana se practica astfel:In mod cu totul exceptionalCand exista calculi multiplii (mai multi de 3) situati intraglandular

    14

    A.

    Dupa esecul litotritieiCand calculi sunt situati intracanalicular in apropierea orificului de excretieToate raspuspunsurile sunt corecte

    B.

    C. D.

    E.(pag. 733)

    Pag. 25 din 161

  • Adenomul pleomorf:Se localizeaza cel mai frecvent la nivelul parotiodeiSe localizeaza cel mai frecvent la nivelul glandei submandibulare

    15 A.

    Apare in special in perioada 40-60 de aniApare in special in perioada 20-30 de aniToate raspunsile sunt false

    B.

    C. D. E.(pag. 744)

    Indiferent de localizare, evolutia adenomului pleomorf este:Crestere lenta progresivaCrestere rapida

    16

    A.

    Absenta dureriiDurereSe ascociaza adenopatia cervical

    B. C. D. E.(pag. 744)

    Semnele clinice de malignizare ale adenomului pleomorf parotidian sunt:Alterarea starii genaraleAparitia adenopatiei locoregionale

    17

    A.

    Fixarea la tesuturile adiacenteParalizia pe traectul unor ramuri sau pe tot teritoriul nervului facialHiposialie

    B. C. D.

    E.(pag. 747)

    Tumora Warthin Apare mai frecvent intre 50-60 de aniApare mai fervent intre 30-60 de ani

    18 A.

    Afecteaza mai frecvent sexul masculineAfecteaza mai frecvent sexul feminineEste in stransa interdependent cu fumatul

    B. C. D. E.(pag. 748)

    Carcinoul adenoid chistic apare:La copiiLa adolescent

    19 A.

    La varsta adultaMai frecvent la sexul masculinFara predilectie la un anumit sex

    B. C. D. E.(pag. 751)

    Sindromul Frey se caracterizeaza prin:AsialieHiperemia tegumentelor parotideo-maseterine

    20 A.

    Pareza nervului facialHipersudoratiein regiunea operata in timpul meselorHiperestezie in teritoriul nervului auriculo-temporar

    B. C. D.

    E.

    (pag. 764)

    Tema nr. 14Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe

    Bibliografie asociata temei:Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 787-816

    Tratamentul ortodontic prechirurgical:este ultima etapa in planul general de tratament tratamentul chirurgical trebuie instituit inainte ca dezvoltarea somatica sa se fi incheiat

    1 A.

    Tratamentul ortodontic depinde de rezultatul chirurgicalObiectivele terapiei ortodontice se stabilesc in functie de tipul de interventie chirurgicala care se prefigureazaDeplasarile dentare se fac mai lent in primele trei luni postoperator

    B.

    C.

    D.

    E.

    *

    (pag. 787) Decompensarea ortodontica:in mod fiziologic dentitia va compensa functional anomalianu exista potential recidivant postchirurgial

    2 A.

    indicatia tratamentului chirurgical este data doar de succesul tratamrntului ortodonticnu este necesara repozitionarea ortodontica a arcadelor dentoalveolare in functie de tratamentul chirurgicalnu sunt frecvente recidivele in cadrul chirurgiei segmentare

    B. C.

    D.

    E.

    *

    (pag. 787)

    Pag. 26 din 161

  • In cadrul tratamentului chirurgical:Planificarea cefalometrica prechirurgicala ofera informatii esentiale pentru intervenia chirurgicalaNu se poate evalua preoperator rezultatul interventiei

    3 A.

    Evaluarea cefalometrica se poate face doar prin metode computerizatePlanificarea interventiei se face doar cu ortopantomografieEvaluarea cefalometrica computerizata nu prezinta nici un dezavantaj

    B.

    C.

    D.

    E.

    *

    (pag. 787)Osteotomia sagitala a ramului mandibulareste tehnica cea mai putin utilizatainterventia se practics cu abord exooral

    4 A.

    interventia lasa cicatrici inestetice facialeinterventia se practica bilateralprin aceasta metoda se pot corecta doar anomaliile in plan orizontal

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 790)In cadrul interventiilor chirurgicale pentru anomaliile de clasa III-ase avanseaza mai intai maxilarul inferiorgutiera intermediara este necesara doar pentru interventiile chirurgicale bimaxilare

    5

    A.

    gutiera chirurgicala reflecta raporturile ocluzale intre maxilarul avansat si mandibula sectionatasunt interventii chirurgicale monomaxilarenu este necesara confectionarea unei gutiere finale

    B.

    C.

    D. E.

    *

    (pag. 789)Planificarea interventiei chirurgicale pe baza studiului cefalometricDupa etapa de tratament ortodontic prechirurgical,este necesara o noua evaluare cefalometricaPlanificarea cefalometrica chirurgicala ofera informatii esentiale pentru interventia chirurgicala

    6

    A.

    Este necesara o noua teleradiografie de profilMijloacele moderne computerizate nu prezinta nici un avantajMijloacele moderne computerizate nu prezinta dezajantaje

    B.

    C. D.

    E.

    (pag. 787)

    Tehnicile chirurgicale de osteotomie utilizate n prezent pentru mandibula sunt urmatoareleostelotomia orizontala a ramului orizontal mandibular (Obwegwser-Dal Pont)osteotomia verticala a ramului mandibular cu retrudare

    7

    A.

    osteotomia In L inversat a ramului mandibular cu retrudaredoar osteotomia corpului mandibular (Blair modificata)adeseori este necesara o interventie de genioplastie

    B.

    C.

    D.

    E.

    (pag. 789)Osteotomia sagitala a ramului mandibular (Obwegeser- Dal Pont)este metoda cea mai utilizata chirurgicalinterventia se aplica prin abord endooral

    8

    A.

    interventia se practica unilaterallinia de osteotomie intereseaza corticala interna a mandibulei intre spina Spix si incizura sigmoidapoate implica retrudarea pentru anomaliile de clasa a III-a

    B. C. D.

    E.

    (pag. 790)Osteotomia verticala a ramului mandibular (Caldwell Lettermann)este o interventie mai rar folositase poate efectua doar pe cale endoorala

    9

    A.

    se poate efectua doar pe cale exooralase poate efectua atat pe cale endoorala cat si pe cale cutanatalinia de osteotomie are traiect de la unghiul mandibulei pana la incizura sigmoida

    B. C. D.

    E.

    (pag. 791)Osteotomia cu ostectomia corpului mandibular (Blair)este o interventie mai rar aplicataconditia de baza este ocluzia functionala la nivelul grupului lateral

    10

    A.

    este indicata in cazul anomaliilor de clasa a III-a cu prognatism manibulareste indicata in cazurile cu edentatie frontalaexista un risc minim de lezare a pachetului vasculonervos alveolar inferior

    B.

    C.

    D. E.

    (pag. 792)

    Pag. 27 din 161

  • Anomaliile in plan vertical prin deficit maxilar se caracterizeaza prin:Etajul inferior al fetei micsoratBuza superioara pare alungita

    11

    A.

    Mentonul pare/este retrudatMentonul pare/este proeminentBuza superioara pare scurtata

    B. C. D. E.(pag. 810)

    Tratamentul ortodontic prechirurgical consta in:Decompensare ocluzalaPozitionarea dintilor in functie de baza ososa

    12

    A.

    Corectia arcadelor dentareDegajari coronareExtractia molarilor de minte

    B. C. D. E.(pag. 787)

    Planificarea interventiei se face cu ajutorul unei teleradiografii de profil pe care, trasarea reperelor urmareste sa stabileasca:Viitoarea pozitie a fragmentelor osoaseNecesitatea si amploarea unei genioplastii

    13

    A.

    Necesitatea unor interventii associateViitoarea pozitie a partilor moiEliberarea cailor respiratorii

    B. C. D. E.(pag. 787-788)

    Complicatiile intraoperatorii in chirurgia ortognata:Lezarea nervului supraorbitarFractura etajului anterior al bazei craniului

    14

    A.

    Fractura lamelor pterigoideSectionarea arterei maxilareLeziuni oftalmice

    B. C. D. E.(pag. 795)

    Dupa osteotomia sagitala si verticala a mandibulei pot aparea:Tulburari neurosenzorialeLeziuni ale nervului alveolar inferior

    15

    A.

    Leziuni oftalmiceHemangioameNecroze

    B. C. D. E.(pag. 795)

    In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a tratamentul vizeaza:Retrudarea mandibulei prognateAvansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar

    16

    A.

    Asocierea acestoraAvansarea mandibulei prognateRetrudarea maxilarului

    B.

    C. D. E.(pag. 796)

    Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului:Interventii pe condilul mandibularInterventii pe unghiul mandibular

    17

    A.

    Osteotomii orizontale pe ramul ascendant al mandibuleiOsteotomii segmentareOsteotomii oblice

    B. C.

    D. E.(pag. 790)

    Complicatiile intraoperatorii in chirurgia ortognata:Lezarea nervului infraorbitarFractura etajului anterior al bazei craniului

    18

    A.

    Fractura lamelor pterigoideSectionarea arterei maxilare. Leziuni oftalmice

    B. C. D. E.(pag. 795)

    Deplasarile dentare ortodontice se fac pe baza:OcluzogrameiAnalizei pe modele de studiu

    19

    A.

    Schemelor de predictie cefalometricaSchemelor de predictie chirurgicalaAudiogramei

    B. C. D. E.(pag. 787)

    In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-a tratamentul chirurgical urmareste:Avansarea mandibulei retrognateRetrudarea maxilarului prognat

    20

    A.

    Asocierea intre acesteaRetrudarea mandibulei prognateAvansarea maxilarului prognat

    B. C. D. E.(pag. 805)

    Pag. 28 din 161

  • Tema nr. 15Despicaturi labio-maxilo-palatine

    Bibliografie asociata temei:Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 824-855

    Embrionul de 34 de zile va avea:procesele laterale palatineprocesul nazal lateral

    1 A.

    palatul primarprocesul pterigoidprocesul nasal superior

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 824)Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice pentru despicatura palatina unilaterala totala:defectul labial congenital este bilateraldespicatura labiala este totala i bilaterala

    2

    A.

    podeaua nazala lipsete de partea despicatalipsete planeul nazal bilateralprocesul nasal superior

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 829)Care din urmatoarele sunt puncte de baza in reconstructia chirurgicala prin tehnica Malek 90:punctul ce marcheaza nalimea arcului de partea sanatoasacentrul arcului Cupidon

    3

    A.

    vrful extern al arcului Cupidonvrful intern al arcului Cupidonplaneul nazal de partea sanatoasa

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 834)Uranostafiloschizis semnifica:despicatura premaxilei i procesului alveolardespicatura valului palatin (stafiloskizis) i a palatului secundar

    4 A.

    despicatura in forma minima (schitata)lueta bifida, ca semn unicaspectul translucid valului palatin

    B.

    C. D. E.

    *

    (pag. 844)

    Care din urmatoarele nu fac parte din cele mai frecvente sechele postoperatorii dupa despicturi labio-maxilo-palatine:supradimensionarea roului de buzacomunicari oro-nazale

    5

    A.

    fistule ale planeu lui nazalsupuratii ale lojelor feteideformaii ale nasului

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 847)Embrionul de 34 de zile va avea:procesul nazal lateralprocesul nazal medial

    6 A.

    procesul nazo-maxilarprocesul mandibularprocesele laterale palatine

    B. C. D. E.(pag. 824)

    Despicaturile labiale pot coexista in cadrul unor malformaii cranio-faciale cum sunt:sindromul Downsindromul Optiz

    7

    A.

    sindromul "cri du chat"sindromul Mikuliczsindromul Patau

    B. C. D. E.(pag. 826)

    Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice pentru despictura labial bilateral simetric:este o despicatura simpladefectul are acelai aspect clinic bilateral

    8

    A.

    nu afecteaza osul alveolar sau podeaua nazalamalformaia afecteaza toat structura buzei pna la palatul primardehiscena cuprinde roul de buze i se extinde variabil i in parile moi labiale (tegument) pn la anul nazo-labial, fara afectarea acestuia

    B. C. D.

    E.

    (pag. 828)Dupa Valerian Popescu, pe criterii morfologice i embriologice, despicaturile partiale pot fi :anterioare incompleteanterioare complete

    9

    A.

    totale unilateraleposterioare incompleteposterioare complete

    B. C. D. E.(pag. 829)

    Pag. 29 din 161

  • Care din urmatoarele sunt avantaje ce au impus utilizarea placutei palatinale in cazurile clinice cu despicaturi largi:uureaza alimentatia prin facilitarea suctiuniifaciliteaza regenerarea osoasa

    10

    A.

    ghideaza creterea segmentelor maxilare care tind sa se uneasca pe linia medianaimpiedica interpozitionarea limbii in despicaturaelimina folosirea suzetei

    B. C.

    D. E.(pag. 834)

    Amploarea tulburarilor mecanice a copiilor cu despicatura variaza :daca este o despicatura labiala sau labio-palatinadaca aceasta este unilaterala sau bilaterala

    11

    A.

    daca este insotita de ageneziedaca este insotita de hipoplazia segmentelor maxilaredaca este insotita de hiperplazia segmentelor maxilare

    B. C. D.

    E.

    (pag. 828)Dupa clasificarea lui Veau, despicatura labiala bilaterala totala :se asociaza cu despicatura palatinadetermina divizarea regiunii labiale in doua parti

    12

    A.

    determina divizarea regiunii labiale in trei partinu afecteaza procesul alveolarprezinta prolabium hipoplazic

    B. C. D. E.(pag. 829)

    Despicatura labiala unilaterala totala intereseaza:partile moi labialedoar planseul nazal

    13

    A.

    doar procesul alveolarin totalitate partile moi labiale, planseul nazal si procesul alveolarse poate asocia si cu despicatura palatina unilaterala totala

    B. C. D.

    E.

    (pag. 831)Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura palatina simpla cu urano-stafiloschisiseste interesat palatul dur in totalitateeste interesat palatul dur partial

    14

    A.

    este interesat valul palatin in totalitatetoate de mai suseste interesat procesul alveolar

    B. C. D. E.(pag. 829)

    In depicatura palatina, la nivelul valului palatin se observa clinic:continuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velaradiscontinuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara

    15

    A.

    lipsa de fuziune mediana a muschilor peristafilin extern, intern, palatoglos, palatofaringian si palatostafilinfuziunea mediana a muschilor palatoglos, palatofaringian si palatostafilinfuziunea mediana a muschilor peristafilin extern si intern

    B.

    C.

    D.

    E.

    (pag. 842)Dupa Valerian Popescu despicaturile se clasifica in:Despicatura partiala a procesului alveolarDespicatura totala a procesului alveolar

    16

    A.

    AsociateTotaleDespicatura palatine unilateral totala

    B. C. D. E.(pag. 829)

    Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura labiala unilaterala totala sunt afectate :structura buzei pana la santul nazo-labial, fara afectarea acestuiatoata structura buzei pana la palatul primar

    17

    A.

    se poate asocia cu despicatura palatinanu modifica podeaua nazalaafecteaza procesul alveolar

    B. C. D. E.(pag. 828)

    Clasificarea lui Veau a, despicaturilor labiale include:despicatura labial cicatricealadespicatura partial anterioara

    18

    A.

    despicatura labiala bilateral asimetricadespicatura labiala centraladespicaturi asociate

    B. C. D. E.(pag. 828-829)

    Avantajele utilizarii placutei palatine in despicaturile largi labiale unilaterale totale sunt:

    usureaza respiratiausureaza alimentatia

    19

    A.

    ghideaza crestearea segmentelor maxilareimpiedeca interpozitia limbii in despicaturaelimina folosirea suzetei

    B. C. D. E.(pag. 834)

    Pag. 30 din 161

  • Cele mai frecvente sechele postoperatorii dupa despicaturile labio-maxilo-palatine suntsubdimensionarea rosului de buzasupradimensionarea rosului de buza

    20

    A.

    discontinuitatea liniei cutaneo-mucoasefistule cutanatecomunicare oro-sinusala

    B. C. D. E.(pag. 847)

    Tema nr. 16Durerea in teritoriul oro-maxilo-facial. Nevralgia de trigemen

    Bibliografie asociata temei:Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 916-919

    Cea mai frecventa forma de nevralgie craniana este:nevralgia nervului facialnevralgia nervului trigemen

    1

    A.

    nevralgia nervului hipoglosnevralgia nervului cranian Xnevralgia nervului lingual

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 916)La care din urmatoarele grupe de pacienti nevralgia trigeminala este rezultatul compresiei vasculare a nervului trigemen datorita buclelor arteriale anormale situate in apropierea zonei de intrare a radacinii:copiiadolescenti

    2

    A.

    tineriadultivarstnici

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 916)Nevralgia trigeminala simptomatica (secundar):durerea se deosebete de nevralgia trigeminal primarse insoete de tulburri motorii in teritoriul nervului facial

    3

    A.

    se insoete de hipertrofia muchilor masticatorieste cauzata de leziunea structurala a ganglionului Gassernu se insoete de tulburri de sensibilitate in teritoriul de distribuie al trigemenului

    B.

    C. D.

    E.

    *

    (pag. 917)

    Diagnosticul diferenial al nevralgiei de trigemen se face cu:nevralgia de nerv accesornevralgia nervului hipoglos

    4

    A.

    nevralgia nervului vagnevralgia nervului laringeu superiornevralgia trigeminala postherpetic

    B. C. D. E.

    *

    (pag. 918)Diagnosticul diferenial al nevralgiei de trigemen nu se face cu:nevralgia vidian (Vail)nevralgia nazociliar

    5

    A.

    nevralgia nervului facialnevralgia parietalanevralgia trigeminala postherpetic

    B.