S Vocabularul se defineqte ca totalitatea cuvintelor unei limbi.

& Familia de cuvinte este un grup de cuvinte (substantive, adjective, verbe, alte p5rli de vorbire)

inrudite ca sens gi care provin dintr-un cuvAnt debazd.

w titndr --- tinerer,e'^tineret' tinerime(substantive)

(cuvAnt de bazA)= tinerel, fntinerit, neintinerit (adjective)

\ a intineri (verb)

@ Cuvflntul este o unit ate debazd,a vocabularului, dotat cu sens qi form[ (invelig sonor).

m Cuvinte cu formd diferit[ si sens asemdndtor (sinonime)

r Cuvinte cu aceeagi forme, dar cu sens diferit (omonime)

w zdpadd*nea, omdt

w Cuvinte cu sens opus (antonime)

w pace*rdzboi

opdr'-pd.fPedrumtreceuficar

Eucarwcog cumere.

o drapel-steag

) rece- cqld

I car'-caf(car- substantiv)

(car-verb)

LuiMihaii-amdatocarte (i- -pronume)Acela-i prietenulmeu. (i -verb)

I Silaba este sunetul sau grupul de sunete care se pronunJd cu o singuri deschidere a gurii.

wom e ca-sd t per-dea ) sculp-tu-rd . i-ne-gal

ILMERA

t Sunetul este ceamai micdunitate sonord aunei limbi.

I Vocala este sunetul care se rostegte ftrd ajutorul altor sunete: a, d, e, i, i, o, u.

I Consoana este un sunet care se rostegte cu ajutorul unei vocale: b, c, d, f, g, h, j, k, l, m,

fl, p, li s, $, t, l, v, z, x.

4 Litera este semnul grafic al sunetului.

sLiterediferitepentrusunetediferite: a,d,b,c'd,.f,S'h,.i'l'm,n,o,p,r,s,$,t,l,u,v,z'

s Litere diferite pentru acelaqi sunet

s Literele ri, f corespund sunetului,,i".

z0na impdrat

* Literele i,y, corespundsunetului,,i".

inel yala

* Litera x corespunde grupurilor de sunete ,,cs" sau,,gz".

excursie examen

ea Un grup de litere pentru un singur sunet (consoand)

* Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi noteazd o consoan[ in cazttl in care

sunt urmate de o vocald in aceeaqi silabS.

as ( vc) oc ( vc)

amd ( vcv) ar ( vc)

x* Un grup de litere pentru un grup de sunete (consoan[ 9i vocal6)

q Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghinoteazdo consoand qi o vocal[ cind

suntutmate de o consoaniin aceeaqi silab[.

* *'*r (tvc)

w t:fc*f(t:"r,c)

rc( cc) r( c)

w {:fci,tard (*,,cvcv) w gi;,i:ndd (t*'ccv)

& Cuvintele pot fi grupate in p[r!i de vorbire: substantive, adjective, pronume, numerale, verbe gi alte

pdrfi de vorbire.

$ Substantivul este partea de vorbire care denumeqte fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, nume de

insugiri, de stiri sufleteqti, de acfiuni.

pereY* ffiffi \f*reffi$reffi

* copil<r bundtate

* Felul* comun'. fatd* propriu: Ioana

*masd.

a bucurie

w ga:am (*vc)

w g|x*ard (*vcv)

* ploaie* muncd

Ls O singur[ literi pentru mai multe sunete

mGenul

* masculin: un copil - doi copiie feminin: o carte - doud cdrli* neutru: un creion - doud creioane

sNumirulsingular: td

* plural:/bte

& Adjectivul este partea de vorbire care exprimd insuqirea unui substantiv.

frumos alb inalte Adj ectir ul se acordd in gen qi numlr cu substantir,ul pe care il determinS.

bdiat inteligent - bdieli inteligenlifitt d int el i gent d - fet e tnt e li ge nte

lsAdjectivrl poate sta atdt inainte, cAt qi dup6 substantivul determinat.elevd silitoare - silitoarea elevd

cercel auriu - cercei aurii - auriii cerceiry Uneori, adjectivele devin substantive.

Cfemeie tdndrd se plimba in parc. (adjectiv)Tdnd r a s e p I imb d in p arc. (sub stantiv provenit din adj ectiv)Tdndrul se plimbd in parc. (substantiv provenit din adjectiv)

',F Pronumele este partea de vorbire care tine locul unui substantiv."F Pronumele pelsonal indici persoanele care participd la actul comunicdrii.

#eu ffite noua t- ddnsul? Pronumele personal de politele aratd respectul fajl de o persoan[.

Tumneata dumneavoastrdi* Persoana

t* {,'. eLt, noi, m-, ni-, ne-, mine+ ;r II-a: tu, voi, li, vd, i{i, v-, tine

'+ ;i III-a: ea, el, ii, o, lor le

;+NurnIrul+ ;ingular: eLt, te, o, mine, tine+e olural: voi, noud,le

ss Genul (n*mai pentru pronumele la persoana a III-a)+ rnasculin: el, ei, -l+ tminin: ea, ele, o

& Numeralul este partea de vorbire care exprim[ un num6r sau ordinea obiectelor.

w doi # cincisprezece w primul w intdi

& Verbul este partea de vorbire care exprimd acfiunea, stafea, existen]a'

* Propozifia este o comunicare cuun singurpredicat'

* propozifia simpti este propoz i\ia alcdtuitd numai din subiect qi predicat.

w Rdndunica zboard. (S PV)

w Dan Si loana cdntd.(S PV)

e Uneori, subiectul poate lipsi din propozilie'

w Plecdm.(PY)e Doru a ieq itla joacd'. Aleargd (P-L

w propozifia dezvoltatl este propozilracare conline, pe lAngi subiect qi predicat, qi alte p[rfi de

propozilie.w Dan Si loana cdntduncolind. (S PV C)

x Plecdmlamunte. (PV C)

m Propozifia enunfiativ[ este propoziliacare comunic[ o informa]ie'

w Copilul cite;te.

o Propozi{ia enunfiativi afi rmativi* Ieri aplouat.

o Propozifia enunfiativi negativiw Ierinuaplouat.

w ascrie # asta

m Timpul* prezent: merg, mergem

* trecut: ammers, mergeam

* viitor: voimerge

m Persoana*l:merg,mergem* aII-a: mergi, mergeli

s a III-a: merge, merg

mNumlrul* singular: merg, mergi, merge

n plural: mergem, mergeli, merg

@ aexista

PARfl DE PRoPozrTrE

, Predicatulverbalesteparteaprincipalddepropozitriecare aratdcefacesr-rbiectul.

"r Predicatul se exprimd prin verb.

Ionulaleargd.

,, Subiectul este paftea principal6 de propozilie care arat[ cine face ac]iunea exprimatd de predicat.

', Subiect rimplu

Fata citepte.

:::. Subiect multiplu

Fata Si baiatttl citesc.

Cartea cupovegti, creiorui albastru qi caietul sunlpe masd.

,. Subiecttl poate fi exprimat prin substantiv, pronume personal sau pronume personal de politele.

D a n inv a!d,. ( sub i e ct expri mat prin s ub stantiv)

Bdtrdnul se aqazdpe bancd. (subiect exprimat prin substantiv provenit din adjectiv)

El Si ea inva{5. (subiect exprimat prin pronume personal)

Dunmeata te odihneqti. (subiect exprimat prin pronume personal de politetre)

,,' Atributul este partea secundar[ de propozilie care detetmin[ un substantiv.

,,,'Atributulpoate fi exprimatprin substantiv, adjectiv sau numeral cuvaloare adjectivald.

Ochii bdiatului strdluceau. (atribut exprimat prin substantiv)

Floarea albastrd pluteqte pe lac. (atribut exprimat prin adj ectiv)

Radu are doudbaloane. (atribut exprimat prin numeral cu valoare adj ectivala)

,,. Complemenftrl este partea secundar[ de propozilie care detetmind un verb.

* Complementul poate fi exprimat prin substantiv, pronume personal sau pronume personal de

politele

Pe lacpluteqte o barc6. (complement exprimat prin substantiv)

Eu /-am vdztrtla spectacol. (complernent exprimatprin pronume personal)

MAine mergem la dumnealui. (complement exprimat prin pronume

personal de politetre)

-

+ Punctul (.) arat[ sfirqitul unei comuniciri.Ciocdrlia cdntd.

11: Semnul exclamlrii (!) se pune la sfirgitul unei propozilli care exprimd o mirare, o exclamare, un

indernn.Ce rece este apa!

.li. Semnul intrebirii (?) se pune la sfArqitul unei propozilii prin care se intreab[ ceva.

Cine recitd poezia?

+ Virgula (,) delimiteaz6:r cuvintele unei enumerdri;

Ampere, mere, prune.

; Dou:i puncte (:) anuntd inceputul:,,,unui dialog;

inv d1dto ctre a intreab d :

- Ai invdtrat poezia?

,r,) o strigare de restul propoziliei.Vino, copile, in clasd!

unel enumerarl.Am cumpdrat/ructe: mere, pere ;i prune.

Stau de vorb[intre ele:

<<Ce ne facem, fetelor? >

George Topirceanu - Rapsodii cle toarttrtci

,:, Lini:r de dialog (-) indicn inceputul vorbirii fiecdrui participant la o convorbire.

- De ce ai.fost la librdrie?Am cumpdrat caiete.

r,i Punctele de s uspen sie (. .. ) ar atd o pauzd incursul vorbirii.Ce sd spun ... Nu-mi aduc aminte ... Era ... un om bun.

,F Ghilimelele (,, ") marcheazd'.', reproduc e r ea exactd a cuvinte lor une i p erso ane ;

imi spunea mama, ,, irrvd1dtura e mai bund decdt toate".* titlurile unor opere, spectacole g. a.

Am citit ,,Amintiri din copildrie", de Ion Creangd.

* Ghilimelele (< >) marcheazd reproducerea exactd a cuvintelor unei persoane, intr-un citat:

e,,Trei petunii sublirele

Farmec dflnd regretelor,

.','. .'.'i

Partea ICitegte textuj de

1. Numeqte l,ersonajele care apar ?n text.

2. Precizeazir momentul in care se petrece acliunea.

3. Gdseqte crrvintele:

a) cu sens asemdn[tor sau identic pentru: oacheS, zid,

mdreald;

b) cu sens opus pentru'. se lumina, rdsdrea, intins.4. Formeazii substantivul Ei adjectivul pornind de la

verbul ,,a se lunrinaoo.

5. Desparte in silabe umdtoarele cuvinte: ziua, noapte,

treierd, .fereastr i, ochiul, s tdncd.

6. Formulea.zd un enunj in care cuvintul ,,mare" sd fiealt[ parte de vorbire decit in textul dat.

J. Analizeazit, drn textul dat, un verb la timpul prezent.

8. Substantir,ul ,,Flt-Frumos" are rol de:

# atribut. a:. subiect. # complement.9. Transfonrb propozitria subliniati ?n text in propozilie

simpli.

Partea a II-aRealizeazd rLn dialog intre Flt-Frumos qi fata Genarului,

in cel pufin zece rdnduri.

r Recunoaqterea personajelorliterare qi a determinanfilortemporall ai aeflunilo Activizarea vocabularului

I Folosirea reguHlor de despflrfire lnsllahe

a Cuvinte cu aceeaqi formi, dar sens

dlfertt

a Analiz6 morfo-sintactici

Parlea I: 54 de puncte (ficcare exercifiu cdte 6 puncte); Partea a II-a: 36 de puncte; 10 puncte din oficiu; Total: 100 de puncte.

mai jos, apoi scrie rdspunsurile la cerinfele date.

,,rland se lumind de ziud,, Fdt-Frumos vede ci qirul munlilor dd intr-o mareverde q, intinsd, ce trdieqte in mii de valuri senine, strdlucite, cari treierd aria mdreiincet qi melodios, pind unde ochiul se perde in albastml cerului gi in verdele mdrii. incapdtul qirului de munli se oglindea in fundul m[rii o mdreafd stincd de granit, dincare r[s'5rea ca un cuib o cetate frumoasd, care, de albd ce era, pdrea poleitd cu argint.Din zidurile arcate rdsdreuu /brestre strdlucite, iar dintr-o fereastrd deschisd se

zdrea, printre oale de flori, un cap de fati oacheg gi visdtor, ca o noapte de var6. Erafata Gerrarului."

Mihai Eminescu - Fdt-Fruntos din lacrimd

,,M6 dezbrdcam repede de hainele groase gi simlearn fumicarea dulce a

cdldLrrii. M[ aqezai pe un scdunel cu trei picioare la foc gi cu un geamdt lung de

pl[cerc mai amncai in flicdri citeva g[teje uscate de brad. $i ca totdeauna irni

iirtorsci ochii spre badea Damian, care privea cu admiralie pe pddurar qi-l intreba cu

-elas inibugit, frec6ndu-qi cu palmele obrazul spin:

- Ei? Ce mai faci, prietine Anania?

- Bine, bine ... rf,spunse p[durarul stAnd cu spatele la sob[. Ia gi noi ne petre-

cem vremea noastrd qt sciidem Si tmbilrAnim, iar muntele creSte! il suim tot mai

Mihail Sadoveanu - Drum la MoS Ananio

rtea ICitr:q;te textul de mai jos, apoi scrie rlspunsurile la cerinfele date.

1. Numegte personajele care apar in text.

2. Precizeazd locul qi timpul in cate se desfrqoara ac!i-

unea.

-1. Explic[ folosirea punctelor de suspensie ?n textul dat'

,1. Scrie cel pulin trei termeni din familia de cuvinte a

substa ntivului,,prieten".5. tnlocuiegte adjectivele din expresiiie date cu sinoni-

mele ;Icestoru Jurnicarea dttlce, glas indbttsit.

6. Identificd gi analizeazd numeralul din textul dat.

7. Identific5, in text, c6te dou[ substantive pentru fiecare

gen.

8. Explicb enunlutr subliniat in text.

9. Transformd dialogul in povestire.

rtea all-aContinu[ povestirea, imaginindu-1i o activitate de ingri-

jire a cdprioarelor, iarna, in padure.

il redactarea compunerii" vei avea in vedere: respectarea

pdrliltr compunerii; folosirea corectd a orlograflei 9i a

ptrnctuafiei; agezarea corectd a textului in pagind; rttilizareir

unei,'xprimlri expresive.

I RecunoaEterea personaielor

literare gi a determinanEllorspafio-temporati tl acf iunli

r Folorlrea remnelor de

puuctua{ieI ActbCzfi r$a voeabularului

. Analful murfillogici gi

morfo-clntseticS

t Dc*prlnderee mesaiuluidintr-un enunt

r Strierer ireginetivl

parteal: 54depuncte (fiecareexercifiucite 6puncte); ParteaaII-a:36&lE,lore&oficiu;Total: 100depuncte.:!:ir:ji:s1e.:,i,,::!::..,.",ri:.!r:in:rr:rij:ri:j:11r.:rr.:i.ri!:1ry

L