Teste Absolvire 2014

8/19/2019 Teste Absolvire 2014

1/82

TESTE AMGEXAMEN ABSOLVIRE 2014

ITEMI CU ALEGERE MULTIPLA

PNEUMOLOGIE ŞI ÎNGRIJIRI ÎN PNEUMOLOGIE:1. Pneumotoraxul traumatic poate surveni prin:a) prezenţa de chisturi aeriene pulmonare; b) acţiunea unui fragment de os ascuţit ce poate perfora pleura;c) emfizem pulmonar;d) efortul produs în timpul tusei convulsive.

2. ecompensarea respiratorie a bronhopneumopatiei obstructive cronice !"P#$) se asociaz% de regul% cu decompensareahemodinamic% !cord pulmonar cronic decompensat) av&nd urm%toarele manifest%ri:a) tahicardie' tulbur%ri de ritm' extrasistole' hepatomegalie dureroas% cu meteorism abdominal' (ugulare turgescente; b) transpiraţii profuze' cefalee tenace;c) anxietate' somnolenţ%' stare confuzional%' uneori stare precomatoas%;d) dispnee' cianoz% intens% i difuz%' predomin&nd la buze i unghii.*. +%surile luate în spital pentru pacientul cu "P#$ în vederea combaterii obstrucţiei bronice sunt:a) drena( postural' aspiraţie bronic% i sp%l%tur% bronic%; b) perfuzie cu hemisuccinat de hidrocortizon' ampicilin% 2,* g în 2- ore;c) se aeaz% pacientul în poziţia decubit dorsal cu capul într,o parte i se interzice efectuarea oric%rei mic%ri;d) dac% bolnavul nu prezint% durere' febr%' poate realiza mic%ri pasive la nivelul membrelor superioare i inferoiare.-. $ombaterea inflamaţiei din "P#$ se realizeaz% cu:a) administrare de bronhodilatatoare; b) tonicardiace' diuretice' anticoagulante;c) antibioterapie;d) oxigenoterapie pe sond% nasofaringian%.. /emne i simptome posibile în "P#$ sunt:a) durere care se intensific% la atingerea regiunii' tuse' str%nut' febr%' dispnee; b) febr%' transpiraţii profuze' hematurie macroscopic%' cefalee' dispnee;c) dispnee cu polipnee' uneori bradipnee expiratorie' cianoz% intens% difuz%' predomin&nd la buze' unghii' transpiraţii profuze' cefalee tenace' anxietate' stare confuzional% uneori precomatoas%;d) dispnee cu polipnee' uneori tahipnee inspiratorie' cianoz% intens% difuz%' predomin&nd la buze' unghii' transpiraţii profuze' cefalee tenace' anxietate' stare confuzional% uneori precomatoas%.0. Pacientul cu pneumotorax spontan prezint%:a) (unghi toracic violent ce apare brusc' adesea dup% un efort' chint% de tuse' durere comparat% cu o ''lovitur% de pumnal; b) tuse uscat% în prim% faz% apoi cu sput% spumoas%' rozat%' aerat%' caracteristic%;c) turgescenţa (ugularelor de la baza g&tului' raluri subcrepitante'd) respiraţie polipneic%' zgomotoas%' sete de aer' anxietate extrem%.. /emnele fizice înt&lnite în pneumotoraxul spontan sunt:a) bombare i imobilizare a hemitotacelui interesat' abolirea murmurului vezicular' hipersonoritate sau timpanism cudispariţia matit%ţii cardiace; b) bombare i imobilizare a hemitotacelui interesat' f%r% abolirea murmurului vezicular' hipersonoritate sau timpanism;c) imobilizarea hemiperitoneului' abolirea murmurului vezicular' hipersonoritate sau timpanism f%r% dispariţia matit%ţiicardiace;d) bombare i imobilizare a hemitotacelui interesat' murmur vezicular' hipersonoritate timpanism cu dispariţia matit%ţiicardiace.3. $riza de astm bronic se caracterizeaz% prin:a) dispnee cu caracter inspirator' tuse' expectoraţie purulent%' ortopnee' exoftalmie' sete de aer' tegumente palide' transpirareci' murmur vezicular diminuat; b) dispnee cu caracter expirator prelungit' urmat% de tuse i expectoraţie mucoas%' filant%' eliberatoare' ortopnee' exoftalmisete de aer' tegumente palide' transpiraţii reci' hipersonoritate pulmonar%' murmur vezicular diminuat' raluri sibilante iromflante' bradicardie;c) dispmee cu caracter expirator prelungit' urmat% de tuse i expectoraţie sanguinolent%' poziţie ortopneic%' exoftalmie' setede aer' transpiraţii reci' hipersonoritate pulmonar%' raluri sibilante i romflante;d) dispnee cu caracter expirator prelungit' însoţit% de poziţie ortopneic%' exoftalmie' transpiraţii reci' hipersinoritate pulmonar%' murmur vezicular diminuat' raluri sibilante i romflante' bradicardie.4. 5n timpul crizei de astm bronic' bolnavul adopt% poziţia:

1


2/82

a) semiez&nd cu capul înclinat în faţ% i spri(init în m&ini; b) decubit lateral' gambele flectate pe coapse i coapsele flectate pe abdomen;c) ez&nd' cu capul înclinat spre spate i spri(init în m&ini;d) ez&nd' cu capul înclinat în faţ% i braţele pe l&ng% corp.16. /tarea prodromal% care precede accesul din criza de astm bronic se caracterizeaz% prin:a) str%nut' hidroree nazal%' tuse uscat%; b) febr%' frison' tuse cu expectoraţie muco,purulent%c) transpiraţii abundente' hidroree nazal%' tuse productiv%;d) str%nut' hidroree nazal%' tuse cu expectoraţie sanguinolent%;

11. /rarea de r%u astmatic poate fi:a) de durat% variabil% !17- or% 8 * ore) i se termin% relativ brusc; b) caracterizat de sindrom asfixic cu durat% de p&n% la 2- ore;c) de durat% variabil% !17- or% 8 * ore) criza diminu&ndu,se treptat;d) caracterizat de sindrom asfixic cu durat% de p&n% la maxim 12 ore.12. Pacientului cu "P#$ i se administreaz% oxigen astfel:a) pe sond% nasofaringian% în doze moderate încep&nd cu un debit de 1,2 litri pe minut' bolnavul fiind supravegheat atent; b) prin masc% cu un debit de 0 litri pe minut p&n% la dispariţia tusei;c) în doze descresc&nde încep&nd cu un debit de 12 litri pe minut p&n% la normalizarea cantit%ţii de oxigen în s&nge;d) prin sond% faringian% cu un debit de 3 litri pe minut p&n% la dispariţia hipoxemiei.1*. /emnele i simptomele înt&lnite la pacienţii cu pleurezii purulente sunt:a) febr%' frison' transpiraţii nocturne' sl%biciune oboseal%' durere toracic% accentuat% la mic%ri ale toracelui' tuse' b) febr%' sc%dere în greutate' dispnee care apare c&nd exudatul este masiv ţi comprim% pl%m&nul' tuse;c) frisoane repetate' febr% remitent%' durere toracic%' tahicardie' paloare' hipertensiune arterial%' stare general% alterat%'semne locale la nivelul toracelui;d) afebrilitate' transpiraţii abundente' tuse' dispnee cu caracter inspirator' stare general% alterat%.1-. 9ratamentului simptomatic recomandat pacientului cu pleurezie vizeaz%:a) combaterea transpiraţiilor' tusei' durerii; b) administrare de medicamente tuberculostatice;c) antibioterapie;d) corticoterapie;1. Pneumotoraxul deschis cu traumatopnee survine prin:a) pl%gi penetrante pleuropulmonare cu torace deschis în care cavitatea pleural% comunic% larg i permanent cu exteriorul; b) este consecinţa pl%gilor pleuropurulente cu supap% în care aerul p%trunde în cavitatea pleural%' dar nu mai poate iei;c) plag% toracopulmonar% cu pleur% pulmonar% intact%;d) ruperea de vase sanguine din pl%m&ni' pleur%' vase mamare interne' vase intercostale.10. 5n pneumotoraxul deschis înt&lnim:a) comprimarea pl%m&nului i supriarea funcţiei de hematoz%; b) respiraţe ineficient% determin&nd colabare pulmonar%;c) comprimarea vaselor mari i deplasarea inimii;d) devierea traheei' distensia (ugularelor' emfizem subcutanat care nu dep%ete toracele de aceeai parte.1. %niţii cu pneumotorax compresiv prezint%:a) bradipnee' hiperemie' tuse uscat% chinuitoare; b) dispnee' asfixie' respiraţie lent%' superficial%' tuse cu expectoraţie sanguinolent%;c) asfixie' cianoz%' respiraţie rapid% i superficial%' tuse chinuitoare;d) ''lac de ap%' febr%' dispnee' hiperemie' (ugulare turgescente.13. Pleureziile sunt afecţiuni caracterizate prin:a) existenţa lichidului intrapleural' cu caracter de exudat; b) dilatarea i deformarea bronhiilor;c) dispnee paroxistic% expiratorie provocat% de obstrucţia bronhiilor prin bronhospam;d) necroz% caracterizat% de obstrucţie coronarian%.14. xamin%rile paraclinice indicate pacienţilor cu pleurezie pot fi:a) radiografie toracic%' biopsie pleural%' flebograma; b) tomografie computerizat%' radiografie toracic%' examenul lichidului pleural;c) oscilometria' radioscopie toracic%' tomografie computerizat%' examenul s&ngelui;d) examenul lichidului pleural' biopsie pleural%' radiografie toracic%'


3/82

a) polen' pulberi' praful de cas%' p%rul de animale; b) bronite cronice' sinuzite etc.;c) unele medicamente !pencilin%' analgetice);d) detergenţi coloranţi.21. /tarea de r%u astmatic poate fi declanat% de:a) suprimarea brusc% a corticoterapiei' administrare de opiacee tranchilizante; b) infecţie bronic% difuz%' paralizia musculaturii intestinului prin spasmul acestuia;c) reacţii nealergice provocate de medicamente' prafuri alergizante din atmosfer%;d) proces inflamator dup% intervenţia chirurgical% prin care se comprim% intestinul.

22. >actorii care contribuie la apariţia tuberculozei pulmonare sunt:a) subalimentaţie' epuizare fizic% sau psihic%' unele tratamente în special corticoterapia; b) teren tarat !diabet' alcoolism)' vitaminoterapie;c) lipsa de contact cu tuberculoza de,a lungul generaţiilor' administrare de hemostatice;d) st%ri fiziologice !sarcin%' al%ptare)' oxigenoterapie.2*. 5n tuberculoza primar% simptomatologia const% în:a) inapetenţ%' pierdere ponderal%' transpiraţii nocturne' hemoptizie' pneumonie; b) tuse datorit% apariţiei ''sindromului de impregnaţie bacilar% !astenie' inapetenţ%' pierdere ponderal%' amenoree' staresubfebril%' reacţie cutanat% la tuberculin%);c) aspect pseudogripal' hemoptoic' pleuretic' febr%' tuse uscat%;d) expectoraţie redus%' mucopurulent%' dureri toracice' dispnee' sc%dere ponderal%' afebrilitate.2-. $alea indirect% de transmtere a tuberculozei pulmonare este reprezentat% de:a) ploaia de pic%turi bacifiere formate din mii de pic%turi de saliv% purt%toare de bacili' inhalat odat% cu aerul inspirat; b) inhalarea particulelor de praf' contaminate în urma depunerii pe (os i pe obiecte a pic%turilor bacilifiere ridicate apoi înaer i inhalate;c) prin ingestia unor medicamente f%r% indicaţia medicului' efort fizic intens;d) nerespectarea regimului alimentar impus de c%tre medic odat% cu descoperirea bacilului botuluinic.2. =ccidentele care pot surveni în timpul i dup% examenul bronhoscopic pot fi:a) tuse' stare febril%' disfagie' otoragie' somnolenţ%; b) disemin%ri tuberculoase sau suprainfecţii cu diferiţi germeni;c) dureri în gur%' hemoragie' dureri epigastrice' tuse cu expectoraţie' febr%;d) afebrilitate' dureri în g&t' agitaţie psihomotorie' tuse' cefalee.20. Preg%tirea fizic% a pacientului pentru bronhoscopie include:a) sedarea pacientului at&t în seara premerg%toare explor%rii c&t i în dimineaţa zilei respective; b) se instituie regim alimentar uor digerabil apoi în dimineaţa examenului se efectueaz% clism% evacuatoare simpl%;c) /p%l%tur% bronic%'d) pacientul nu necesit% o preg%tire fizic% prealabil%.2. 5nainte ca pacientul s% fie condus la camera de bronhocopie se vor anestezia:a) limba'orofaringele i hipofaringele' apoi arborele traheobronic; b) limba' orolaringele i hipolaringele' urmate de arborele traheobronic;c) laringele' faringele' limba' bronhiile;d) limba' hipofaringele' hiperlaringele' urmate de c%ile aeriene.23. 5n pleurezia purulent% se recolteaz% s&nge pentru determinarea:a) hipoproteinemiei' lipemiei' colesterolemiei' b) calcemiei' timpilor de s&ngerare i coagulare' glicemiei' testului =/?#;c) hiperleucocitozei cu neutrofilie;d)


4/82

*1. 5n pleurezia serofibrinoas% la examenul fizic se observ%:a) limitarea mic%rilor în timpul respiraţiei la nivelul hemitoracelui afectat; b) hiperleucocitoz% cu neutrifilie;c) limitarea mic%rilor în timpul respiraţiei la nivelul toracelui;d) expansiune pulmonar% deficitar% însoţit% de semne locale la nivelul toracelui.*2. "ronhospasmul din cursul crizei de astm bronic se datoreaz%:a) hipotoniei musculaturii edemului mucoasei bronice; b) contracţiei musculaturii bronice i hipersecreţiei bronice;c) contracţiei musculaturii' edemului mucoasei bronice i hipersecreţiei bronice;

d) edemului mucoasei bronice i hipersecreţiei bronice.**. Pentru a uura activitatea toracelui s%n%tos' accidentatul cu pneumotorax deschis se transport% la spital în poziţia:a) semiez&nd sau ez&nd; b) decubit lateral pe partea s%n%toas%;c) decubit lateral pe partea afectat%;d) decubit dorsal' decliv.*-. 5n cazul tuberculozei pulmonare bacilul @och trebuie c%utat în:a) lichidul cefalo,rahidian' expectoraţie; b) urin%' sput%;c) puroiul unui abces;d) expectoraţie i lichidul de sp%l%tur% gastric%.*. +edicaţia de urgenţ% administrat% pacientului cu stare de r%u astmatic poate fi cu excepţia:a) antibiotice' cel mai frecvent utilizat% fiind penicilina; b) bronhospasmolitice;c) hemisuccinat de hidrocortizon;d) oxigenoterapie.*0. =nestezierea arborelui traheobronic în vederea examenului bronhoscopic este realizat% de c%tre medic astfel:a) instil&nd pic%tur% cu pic%tur% anestezicul uor înc%lzit cu a(utorul unei seringi laringiene; b) cu a(utorul unui pulverizator pacientul inhal&nd vaporii de substanţ% anestezic%;c) prin aerosolizare;d) anestezicul se introduce cu a(utorul unei seringi pe cale intravenoas%.*. 9ratamentul tuberculozei presupune urm%toarele' cu excepţia:a) /treptomicin%; b) tambutol;c) =ugumentin;d) ifampicin%.*3. "acilul @#$A se transmite:a) pe cale sexual%; b) prin apa contaminat%;c) prin înţep%tura de capus%;d) prin inhalarea de pic%turi >lBgge.*4. 9uberculoza pulmonar% este determinat% de:a) /treptococcus pneumoniae; b) /tafilococul auriu;c) "acilul @och;d) @lebsiella pneumoniae.-6. 9ahipneea reprezint%:a) creterea frecvenţei cardiace' peste 166 b%tai7minut; b) sc%derea frecvenţei cardiace' sub 06 b%tai7 minut;c) creterea frecvenţei respiratorii;d) sc%derea frecvenţei respiratorii.-1. 9uberculoza pulmonar% presupune urm%toarele simptome' cu excepţia:a) tuse cu expectoraţie' sc%dere în greutate' febr% i transpiraţii reci; b) tuse cu sput% ruginie' dureri toracice' sc%dere în greutate;c) tuse' dispnee i epigastralgii;d) tuse' febr%' anorexie i sc%dere în greutate.-2. 9uberculoza pulmonar% presupune urm%toare semne i simptome:

-


5/82

a) tuse iritativ%' febr%' sc%dere în greutate i hematemez%; b) tuse cu expectoraţie' anorexie' sc%dere în greutate i dispnee;c) tuse' Cheezing i dispnee;d) febr%' transpiraţii nocturne' tuse Dl%tr%toare i cretere în greutate.-*. #rtopneea este:a) o poziţie antalgic%; b) poziţia normal% a organismului aflat în repaus;c) îngustarea c%ilor respiratorii;d) o poziţie antidispneic%.

--. Aemoptizia reprezint%:a) hemoragia digestiv% superioar% exteriorizat% prin v%rs%tur%; b) hemoragia digestiv% superioar% exteriorizat% prin tuse;c) hemoragia pulmonar% exteriorizat% prin expectoraţie;d) hemoragia pulmonar% exteriorizat% prin v%rs%tur%.-. >recvenţa respiratorie normal% la un adult este:a) 10,13 resp7min; b) 2,* resp7min;c) 16,1 resp7min;d) Peste -6 resp7min.-0. 5n astmul bronic apar urm%toarele simptome' cu excepţia:a) dispnee i tuse; b) epigastralgii i tuse cu sput% perlat%;c) Cheezing;d) senzaţie de constricţie toracic%.-. /albutamolul este:a) un antitermic; b) un bronhodilatator;c) un antitusiv;d) un analgezic.-3. Erm%toarele afirmaţii referitoare la astmul bronic sunt adev%rate' cu excepţia:a) este o afecţiune a c%ilor respiratorii; b) se caracterizeaz% printr,o reactivitate crescut% a arborelui traheobronic la numeroi stimuli;c) clinic' întotdeauna se manifest% prin tuse cu expectoraţie purulenta;d) cele mai multe atacuri sunt de scurt% durat%.-4. in punct de vedere fiziopatologic astumul bronic se caracterizeaz% prin urm%toarele' cu excepţia:a) contracţia musculaturii netede bronice; b) edem al peretelui bronic;c) infiltrate cu hematii în cantitate foarte mare peribronic;d) secreţii v&scoase trenante.6. 5n status astmaticus obstrucţia este:a) absent%; b) dureaz% c&teva secunde,minute;c) bl&nd%;d) sever% i dureaz% c&teva zile.1. +edicamentele antiastmatice acţioneaz% prin urm%toarele mecanisme:a) stimuleaz% contracţia musculaturii netede bronice; b) inhib% contracţia musculaturii netede i diminueaz% inflamaţia;c) inhib% contracţia arterelor pulmonare;d) stimuleaz% dezvoltarea inflamaţiei.2. =stmul bronic alergic se asociaz% adesea cu:a) urticaria' rinite alergice' istoric familial de boli alergice; b) eczema' urticaria i A9=;c) diabet zaharat tip


6/82

b) astm bronic alergic i astm bronic indus de efort;c) astm bronic infecţios i astm bronic psihic;d) astm bronic alergic i astmul cardiac.-. Pentru screening,ul infecţiei cu +. tuberculosis se foloseste:a) intradermoreacţia la PP; b) hemograma;c) Pa#₂;d) Pa$#₂;. 5n cazul tuberculozei pulmonare' monitorizarea r%spunsului la tratament se face prin evaluare:

a) radiologic%; b) bacteriologic%;c) bronhoscopic%;d) $9.0. Erm%toarele medicamente sunt indicate în tratamentul de fond al astmului bronic cu excepţia:a) +iofilin; b) /albutamol;c) $aptopril;d) /almeterol !/eretide).. 9oracocenteza reprezint%:a) puncţia sternal%; b) puncţia pleural%;

c) puncţia abdominal%;d) puncţia lombar%.3. Pacientii cu emfizem pulmonar prezint% urm%toarele' cu excepţia:a) torace în form% de Dbutoi; b) limitarea amplitudinii mic%rilor respiratorii;c) facies DpinF,puffer;d) tuse cu expectoraţie purulent%.4. =stmul bronic este:a) o afecţiune inflamatorie cronic% a c%ilor aeriene; b) o afecţiune infecţioasa acut% a c%ilor aeriene;c) o afecţiune inflamatorie acut% a c%ilor aeriene superioare;d) o afecţiune degenerativ% a tractului traheo,bronic.06. Erm%toarele afirmaţii referitoare la astmul bronic sunt adevarate' cu excepţia:a) este cea mai frecvent% boal% cronic% la copil; b) este o boal% cu predispoziţie genetic%;c) este o boal% inflamatorie care se vindec% cu v&rsta;d) se caracterizeaz% prin triada clasic%: tuse' dispnee i Cheezing.01. ?a probele funcţionale efectuate în suspiciunea de astm bronic se constat%:a) disfuncţie ventilatorie obstructiv% ireversibil%; b) disfuncţie ventilatorie obstructiv% reversibil%;c) probe ventilatorii normale;d) disfuncţie ventilatorie mixt% !obstructiv% i restrictiv%).02. xamenul clinic în "P#$ relev% urm%toarele' cu excepţia:a) hipocratism digital; b) sc%dere în gretutate;c) creterea diametrului antero,posterior al toracelui;d) facies mixedematos.0*. mfizemul pulmonar este o stare patologic% ireversibil% caracterizata prin urm%toarele' cu excepţia:a) creterea peste normal a spaţiilor aeriene' situate distal faţ% de broniolele terminale; b) dilatarea i7sau distrugerea pereţilor alveolari;c) pierderea elasticit%ţii pulmonare;d) contracţia musculaturii netede i congestie vascular%.0-. Pneumotoraxul definete:a) prezenţa patologic% a aerului în cavitatea pleural%; b) prezenţa fiziologic% a aerului la nivelul cavit%ţii pleurale;

0


7/82

c) prezenţa de aer subdiafragmatic;d) opacifierea complet% a unui hemitorace.0. 5ntr,un pneumotorax înt&lnim urm%toarele semne funcţionale:a) matitate bazal% franc%; b) dispnee i durere brutal%' lancinant%' laterotoracic%;c) diminuarea transmisiei vibraţiilor vocale;d) chinte dureroase de tuse' mereu prezente.00. urerea toracic% de tip (unghi apare în:a) angina pectoral%;

b) pericardit%;c) spasm esofagian;d) afectare pleural%.CARDIOLOGIE ŞI ÎNGRIJIRI ÎN CARDIOLOGIE:1. Presiunea arterial% se modific% în funcţie de:a) debitul cardiac; b) glicemie;c) diurez%;d) viteza de sedimentare a sangelui.2. urerea toracic% ap%rut% în urma unui efort este caracteristic% pentru:a) infarctul miocardic; b) pericardit%;c) angin% pectoral%;d) endocardita infectioasa.*.


8/82

c) diureticele!ex:furosemid);d) antipiretice !ex Gurofen).16. =bsenţa pulsului arterial i r%cirea extremit%ţilor afectate sunt caracteristice:a) sindromului de ischemie periferic% acut%; b) tromboflebitelor;c) boli varicoase;d) trombocitopeniei.11. $ardiopatia ischemic% cronic% devine simptomatic% la o stenoz% a arterelor coronare de peste:a) 6H;

b) 2H;c) 46H;d)H.12.


9/82

c) senzaţia de moarte iminent% o au aceti bolnavi cu atac cardiac; bolnavul trebuie încura(at pentru a reui s% dep%easc%momentul;d) se arata indiferenta fata de suferinta lui'astfel va intelege ca nu este in pericol.21.iind necesar% o defibrilare' înainte de aplicarea unei manevre' ne asigur%m c%:

a) pacientul nu poart% obiecte metalice; b) nu exist% în apropierea sa nimic metalic;c) nimeni nu va atinge pacientul' patul sau brancardul în timpul execuţiei manevrei;d) nu sunt nesare precautii 'daca aparatul este de ultima generatie.2*. Planul de îngri(ire in cardiologie prevede prioritar ca asistenta:a) s% previn% complicaţiile cardiace cauzate de depunerea de efort fizic' urm%rind sa stabileasc% toleranţa pacientului lamicare; b) s% previn% tulbur%rile psihologice i depresive;c) s% restabileasc% un mod normal de autoîngri(ire;d) sa asigure oxigenoterapia.2-. $aracterele de angin% sunt:a) durerea radiaza in regiunea epigastrica si este persistenta; b) durerea solicit% administrarea de morfin% pentru a o reduce;c) durerea radiaz% în braţul st&ng' în infarctul de miocard nu radiaz% deloc;d) durerea dureaz% de obicei *, minute; cedeaz% la repaus i la nitroglicerin%2.


10/82

a) o metoda de a verifica tensiunea luata cu un tensiometru obisnuit; b) o examinare a venelor;c) o metode de evidentiere a amplitudinii pulsului venos;d) o metoda de explorare a arterelor periferice.** @I consta in:a) inregistrarea biocurentilor produsi de miocard in cursul unui ciclu cardiac; b) reprezentarea grafica a zgomotelor produse intr,un ciclu cardiac;c) curba rezultata din inregistrarea grafica a socului apexian;d) inregistrarea disfunctiilor cardiace.*-.


11/82

c) >=;d) Iama I9.--. Aipertensiunea arterial% secundar% are drept cauze urm%toarele' cu excepţia:a) sarcina; b) hipertiroidismul;c) feocromocitomul;d) tamponada cardiac%.-.


12/82

d) angina tardiv% postinfarct.. $oronarografia:a) permite vizualizarea gradului de obstrucţie al coronarelor; b) determina > !fractiei de e(ecţie);c) caut% Dischemia silenţioas%;d) permite vizualizarea num%rului de artere coronare obturate.0. iagnosticul diferenţial al anginei pectorale instabil% se face cu urm%toarele' cu excepţia:a) infarctul miocardic acut; b) pericardita exudativ%;

c) pneumotoraxul;d) A9=.. Erm%torii sunt factori favorizanţi în A9=' cu excepţia:a) aport exagerat de sare; b) obezitatea;c) dietele hiposodate;d) consumul exagerat de alcool.3. Erm%toarele semne i simptome apar în A9= esentiala' cu excepţia:a) cefalee fronto,occipital%; b) verti( i acufene;c) vedere înceţoat% sau diplopie;d) durere precordial% cu iradiere în um%rul st&ng.4. =ntihipertensivele de prim% linie sunt urm%toarele cu excepţia:a) inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei. b) diureticele;c) inhibitorii canalelor de calciu.d) Gitraţii.06. /pironolactona:a) este un diuretic economizator de @; b) este un beta,blocant;c) este un inhibitor al canalelor de calciu;d) este un antiinflamator nesteroidian.01. Erm%toarele afirmaţii referitoare la A9= a v&rstnicului sunt adevarate' cu excepţia:a) este o A9= sclerotic%' arterele mari îi pierd elasticitatea; b) are caracter de A9= sistolic% izolat% !9=/ L 1-6 mmAg cu 9= normal%);c) în general se evit% administrarea de beta,blocante pentru c% v&rstnicul este bradicardic;d) tratamentul în general se începe cu isosorbit dinitrat sublingual.02. Erm%toarele semne i simptome apar în A9= esenţial% forma benign%' cu excepţia:a) cefalee occipital% de obicei matinal%; b) parestezii la nivelul extremit%ţilor;c) semne de fragilitate capilar%;d) ameţeli i redoare de ceaf%.0*. Aipertensiunea arterial% se clasific% în:a) A9= esenţial% i A9= primar%; b) A9= esenţial% i A9= secundar%;c) A9= primar% i A9= de sarcin%;d) A9= de sarcin% i A9= diabeticului.0-. /emnele clinice de infarct miocardic acut sunt urm%toarele:a) durere anginoas% cu o durat% de peste 16 minute; b) durere anginoas%' ocogen%' rezistent% la administrarea de nitroglicerin%;c) durere precordial% ce iradiaz% tipic în epigastru i flancul st&ng;d) durere toracic% sub form% de (unghi toracic;0. /unt cauze de A9= secundar% urm%toarele cu excepţia:a) hipertiroidism; b) acromegalia;c) sindromul $ushing;d) lupus.

12


13/82

GASTROENTEROLOGIE ŞI ÎNGRIJIRI ÎN GASTROENTEROLOGIE:1. 9abloul clinic al ulcerului peptic poate cuprinde urm%toarele' cu excepţia:a) durere epigastric% de tip cramp% sau Dfoame dureroas%' ritmat% de mese; b) asimptomatic' descoperire înt&mpl%toare la un examen endoscopic;c) dureri tipice localizate retrosternal;d) dureri epigastrice iradiate în hipocondrul drept sau st&ng.2. $omplicaţiile ulcerului duodenal sunt urm%toarele' cu excepţia:a) perforaţia; b) stenoza;

c) hemoragia digestiv% superioar%;d) pancreatita.*. 5n ciroza hepatic% apar urm%toarele semne i simptome' cu excepţia:a) circulaţie abdominal% colateral%; b) ascit%;c) hipertensiune pulmonar%;d) icter sclerotegumentar.-. $omplicaţiile cirozei hepatice pot fi urm%toarele' cu excepţia:a) peritonita bacterian% spontan%; b) A/ !hemoragie digestiv% superioar%);c) encefalopatia hepatic%;d) ocluzia intestinal%.. Erm%toarele pot fi cauze de ciroz% hepatic%' cu excepţia:a. hepatitele virale; b. cauze alcoolice;c. cauze metabolice !boala Nilson);d. cauze digestive !gastrite' indigestii).0. 9ratamentul ulcerului gastric se face cu:a) inhibitori ai pompei de protoni; b) diuretice;c) blocante ale canalelor de calciu;d) antiinflamatoare nesteroidiene.. $omplicatiile ulcerului gastro,duodenal sunt urmatoarele:a) hemoragie' perforaţie i stenoz%; b) hemoragie' perforaţie i icter mecanic;c) stenoz%' ocluzie intestinal% i perforaţie;d) hemoragie i perforaţie;3. Erm%toarele afirmaţii despre ulcerul gastro,duodenal sunt adev%rate' cu excepţia:a) ulcerul reprezint% o pierdere de substanţ% a peretelui digestiv; b) helicobacter pOlori poate determina ulcerul gastro,duodenal;c) aspirina este un factor protector al mucoasei gastrice;d) în ulcerul duodenal alimentatia calmeaz% durerea' aceasta ap%r&nd postprandial t&rziu.4. urerea din ulcverul duodenal este localizat% în epigastru la dreapta liniei mediene i poate iradia în:a) flancul st&ng; b) hipocondrul drept;c) lo(a lombar% dreapt%d) regiunea inghinal% st&ng%16. $ea mai precis% metod% de diagnostic în ulcerul duodenal este:a) ecografia abdominal%; b) examenul radiologic cu bariu;c) irigografia;d) endoscopia.11. >actorii agresivi în ulcer sunt urm%torii:a) pepsina i acidul sulfuric; b) pepsina i acidul clorhidric;c) histamina i acidul acetic;d) histamina i acidul clorhidric.

1*


14/82

12. /ecreţia acid% gastric% este stimulat% de urm%toarele' cu excepţia:a) cafea cu cofein%; b) cafea decofeinizat%;c) bere i vin;d) lapte.1*. +anifest%rile clinice ma(ore ale hipertensiunii portale includ urm%toarele' cu excepţia:a) hemoragia din varicele esofagiene; b) splenomegalie cu hipersplenism;c) ascit% i encefalopatia acut%;

d) edem pulmonar acut.1-. Erm%toarele reprezint% complicaţii ale colecistitei' cu excepţia:a) empiemul veziculei biliare; b) hidrops vezicular;c) gangrena veziculei biliare;d) sindrom hepato,renal.1. Erm%toarele semne i simptome apar în colecistita acut%' cu excepţia:a) durere epigastric% sau în hipocondrul drept; b) durere în fosa iliac% dreapt%;c) febr%' greaţ% i gust amar;d) manevra +urphO pozitiv%.10. $auza cea mai frecvent% a colecistitei acute este urm%toarea:a) litiaza vezicular%; b) litiaza hepatic%;c) litiaza uretral%;d) litiaza pielocaliceal%.1. Erm%toarele afirmaţii referitoare la colica biliar% sunt adev%rate' cu excepţia:a) de obicei durerea debuteaz% în prima (um%tate a nopţii; b) sediul durerii este în hipocondrul drept cu iradiere în hemitoracele drept;c) se poate însoţi de icter scleral i emisia de urini hipercrome;d) alimentaţia alcalin% calmeaz% durerea.13. Erm%toarele reprezinta cauze de colic% biliar%' cu excepţia:a) disFinezia biliar%; b) colecistita acut%;c) litiaza vezicular%;d) hepatitele virale.14. xamenul radiologie al esofagului' stomacului' i intestinului subţire' se mai numete:a) gastroscopie; b) irigografie;c) tranzit baritat;d) tuba( esogastroduodenal.26. Poziţia bolnavului adult la examenul radiologic al stomacului i intestinului este:a) în decubit dorsal; b) în decubit lateral st&ng;c) ez&nd' apoi în decubit lateral drept;d) în ortostatism.21. ?a efectuarea examenului radiologic gastro,intestinal' la comanda medicului' pacientul trebuie s%:a) s% respire profund; b) s%,i ţin% respiraţia;c) s% înghit% substanţa de contrast;d) s% ţin% capul nemicat.22. euita unei investigaţii radiologice a tubului digestiv' cu administrarea de substanţ% de contrast' impune în prealabil:a) regim alimentar neflatulent' usor digerabil; b) pregatirea c&mpului operator;c) administrarea de =tropin%;d) sonda( gastric.2*. Preg%tirea fizic% a pacientului pentru irigoscopie' în a(unul examin%rii' const% în:

1-


15/82

a) regim cu ou% fierte sau ciocolat%; b) administrare de clism% evacuatoare i ulei de ricin;c) administrare de c%rbune animal;d) testare la substanţa de contrast.2-. Iastroscopia necesit% preg%tirea pacientului prin:a) sonda( vezical; b) clism% evacuatoare în dimineaţa examenului;c) testarea la iod.d) sedare cu diazepam.

2. 5n timpul gastroscopiei' asistenta:a) asigur% poziţia capului pacientului în extensie forţat%; b) asigur% poziţia capului pacientului în flexie forţat%;c) supravegheaz% perfuzia;d) îl încura(eaz% s% tueasc%.20. up% gastroscopie' asistenta medical% asigur% urm%toarele îngri(iri' except&nd:a) supraveghere timp de dou% ore' pentru a nu m&nca sau bea; b) introduce sonda gastric%' la indicaţia medicului' pentru eliminarea aerului din stomac;c) introduce tubul de gaze pentru eliminarea gazelor din intestin;d) efectueaz% pacientului inhalaţii cu mentol' pentruevitarea senzaţiilor nepl%cute din g&t.2. xamenul radiologic gastro,intestinal este contraindicat la pacientii cu:a) reacţii alergice la iod; b) peritonita acut%;c) ulcer gastro,duodenal;d) tumori ale tubului digestiv.23. /ubstanţa de contrast folosit% pentru exminarea radiologic% a colonului este:a) /ulfat de bariu; b)


16/82

a) carnea de vit% sau pas%re fiart%; b) laptele b%tut;c) legumele sub form% de pireuri;d) laptele dulce.*. lementele de supravegheat' la un pacient cu boal% ulceroas% ' sunt:a) diureza; b) scaunul;c) pruritul;d) starea de contienţ%.

*0. En pacient cu boal% ulceroas% are una din problemele de dependenţ%:a) comunicare inadecvat% la nivel senzorio,motor; b) dispnee;c) deficit de volum lichidian;d) hipertermie.*.


17/82

1. #cluzia intestinal% se definete ca fiind:a) afectare localizat% la nivel gastric; b) inflamarea apendicelui;c) oprirea complet% i persistent% a tranzitului intestinal i în consecinţa imposibilitatea evecu%rii de materii fecale i gaze;d) afecţiune provocat% de Aelicobacter POlori.2. /imptomele caracteristice ale ocluziei intestinale mecanice sunt:a) durerea' oprirea evacu%rii de materii fecale gaze' meteorismul i v%rs%turile; b) cianoza;c) hipertensiunea arterial%;

d) dispnee.*. 9ratamentul ocluziei mecanice este:a) medicamentos; b) chirurgical;c) doar prin aspiraţie gastric;d) sonda( vezical.-. 9ratamentul ocluziei funcţionale este:a) chirurgical; b) medicamentos;c) prin sonda( vezical;d) doar prin aspiraţie gastric%.. Peritonita se definete ca fiind:a) inflamarea peritoneului urmat% de dezvoltarea unui sindrom patologic; b) o afecţiune provocat% de Aelicobacter POlori;c) o distensie gazoas% abdominal% difuz%;d) o respiraţie parodoxal%.0. Peritonitele acute se exprim% clinic prin urm%toarele semne;a) durerea aparut% brusc' v%rs%turi' contractura dureroas% a musculaturii peretului abdominal' facies p%m&ntiu în stadiaavansate; b) dispnee;c) edeme;d) poliurie.. /emnele generale' în cazul peritonitei acut% difuz% sunt:a) alterarea st%rii generale' 9= tinde spre h9=; puls tahicardic' temperatur% uor ridicat% la început' apoi pot exista marioscilaţii termice; b) abdomen de lemn;c) durere;d) edeme.3. 9ratamentul în peritonita acut% difuz% se refer% la :a) intervenţie chirurgical%' completat cu reechilibrare hidro,electrolitic%' aspiraţie gastric%' antibioterapie; b) antibioterapie;c) vitaminoterapie;d) reechilibrare hidro,electrolitic%.4.5n apendicita acut%' palparea abdomenului poate evidenţia urm%toarele semne clinice:a) imp%stare imprecis% delimitat% în hipogastru' nedureroas%. b) durere provocat% net% la decompresiunea brusc% a fosei iliace drepte' insoţit% de contractur%;c) puls rapid;d) temperatur% în cretere;16.


18/82

d) durere surd%.12. 5n plastronul apendicular:a) în fosa iliac% dreapt% se poate palpa o formaţiune tumoral%; b) în fosa iliac% st&ng% se poate palpa o formaţiune tumoral%;c) durerile abdominale pot înceta complet;d) scade leucocitoza.1*. Aernia se trateaz%:a) medicamentos; b) chirurgical;

c) empiric;d) nu se trateaz%.1-. /imptomele' în cazul herniei inghinale pot fi:a) durerea' prezenţa unei tumori de,a lungul canalului inghinal' prezenţa orificiilor herniare dilatate; b) oprirea tranzitului intestinal;c) disurie;d) prezenţa globului vezical.1. Prin hernie se înţelege:a) ieirea total% sau parţial% a unuia sau mai multor organe din cavitatea sau din înveliul lor normal' printr,un canal sauorificiu preexistent sau creat de c%tre impulsul continuu pe care,l exercit% organul care herniaz%; b) oprirea complet% i persistent% a tranzitului intestinal i în consecinţ% imposibilitatea evacu%rii de materii fecale i gaze;c) inflamarea peritoneului urmat% de dezvoltarea unui sindrom patologic;d) maladie infecto,contagioas%;10. in punct de vedere anatomo,patologic' pancreatita acut% are urm%toarele forme:a) flegmonoas%; b) edemonoas%' hemoragic%' necrotic%;c) necrotic%' flegmonoas%;d) hemoragic%' necrotic%.1. 5n pancreatita acut% durerea este localizat%:a) în fosa iliac% st&ng%; b) în flancul drept;c) în epigastru i hipocondrul st&ng i iradiaz% în spate;d) în hipogastru.13. 5n pancreatita acut% tratamentul este:a) chirurgical; b) medicamentos;c) homeopat;d) medical' dac% pacientul se prezint% la medic dup% debut' dar dac% procesul evolueaz% nefavorabil se adaug% tratamentulchirurgical.14. 5n pancreatita acut% putem înt&lni urm%toarele simptome:a) durere' greţuri' v%rs%turi' meteorism abdominal; b) febr%;c) disurie;d) polaFiurie.26. $olecistita este o inflamaţie la nivelul:a) c%ilor biliare extrahepatice; b) c%ilor biliare intrahepatice;c) vezicii biliare;d) pancreasului.21. /imptome în colecistita cronic% pot fi:a) durere în umarul stang; b) durere intens% în hipocondrul drept cu iradiere în um%rul drept sau spate;c) durere în fosa iliac% dreapt%;d) durere în epigastru.22. 5n colecistita acut% sunt prezente urm%toarele simptome:a) durere vie în hipocondrul drept' contractur% muscular% discret%' frison' transpiraţii abundente; b) durere de intensitate redus% în hipocondrul drept;

13


19/82

c) cefalee;d) dispnee.2*. $are dintre urm%toarele manifest%ri de dependenţ% pot am&na actul chirurgical:a) frecvenţa respiratorie de 13r7min; b) febr%;c) anxietate;d) 9=R1-676mm Ag.2-. egimul alimentar' în preziua intervenţiei chirurgicale este:a) regimul alimentar normal' iar seara nimic;

b) alimentaţie uor digerabil%' consum de lichide' seara nu va m&nca;c) alimentaţie hiposodat%;d) alimentaţie conform v&rstei.2. "ilanţul paraclinic preoperator cuprinde:a) A?I'9IP'9I#; b) A?I'grup sanguin' h' uree sanguin%' glicemie' M/A' 9/'9$'timp A#N??' timp SE


20/82

**. +obilizarea pacientului' postoperator' se face:a) la indicaţia medicului' dar dup% zile; b) în seara intervenţiei sau a 2,a zi;c) dup% * zile;d) la externare.*-. =cţiunile care previn apariţia escarelor au în vedere:a) menţinerea curat% i uscat% a pielii' len(erie de pat i de corp curate' uscate' bine întinse' f%r% cute' schimbarea de poziţie lafiecare 2h' masa(ul regiunilor expuse escarelor. b) schimbarea poziţiei în pat' la fiecare 2h;

c) len(erie de pat curate;d) exerciţii respiratorii de 2 ori pe zi.ORTOPEDIE ŞI ÎNGRIJIRI SPECIFICE:1. /emnele locale de certitudine în cazul fracturilor închise sunt urm%toarele' cu excepţia:a) mobilitate anormal%; b) lipsa transmiterii mic%rilor dincolo de fractur%;c) durere' deformarea regiunii' echimoze;d) întreruperea continuit%ţii unui os depistat% în cadrul examenului radiologic.2. 5n timp ce se acord% primul a(utor pacientului cu fractur% deschis% nu este permis:a) observarea aspectului pl%gii pentru a se constata dac% exist% impurit%ţi !p%m&nt' lemn' ţes%turi etc); b) explorarea instrumental% a pl%gii cutanate la locul accidentului' în scopul preciz%rii comunic%rii acesteia cu focarul defractur%;c) toaleta fizic% i chimic% a pl%gii;d) profilaxia antitetanic%.*. Pot fi administrate antalgice pacienţilor cu fracturi deschise c&nd:a) funcţiile vitale nu sunt afectate i nu exist% traumatism abdominal; b) funcţiile vitale nu sunt afectate i fractura este produs% de cel puţin 0 ore;c) durerile sunt de intensitate mare' însoţit% de traumatism abdominal;d) durerile sunt intense i în timpul transportului pacientul nu poate fi ferit de trepidaţii.-. ntorsele se definesc ca fiind:a) îndep%rtarea unor extremit%ţi osoase care alc%tuiesc o articulaţie i sunt menţinute permanent în aceast% situaţie; b) leziuni ale ţesuturilor moi periarticulare;c) fragmente osoase deplasate între ele longitudinal sau lateral;d) fragmente osoase deplasate între ele prin r%sucire.. ntorsele de gradul


21/82

b) lipsa transmiterii mic%rilor dincolo de luxaţie;c) hemoragii de intensitate mare' echimoze' edeme' otoragie;d) uneori parestezii' paralizii' uoar% cianoz%.16. 5ngri(irile acordate pacientului în aparat gipsat vizeaz% urm%toarele' cu excepţia:a) observarea culorii tegumentului din (urul aparatului gipsat !cianoz%' paloare); b) urm%rirea segmentelor distale !degetele membrelor inferioare i superioare;c) sesizarea medicului în cazul în care pacientul acuz% furnic%turi' amorţeli' presiune la nivelul membrului afectat;d) regim de viaţ% echilibrat' gimnastic% respiratorie.11. +irosul fetid emanat de la nivelul aparatului gipsat denot%:

a) prezenţa unei escare de decubit sau infecţia pl%gii; b) infecţia pl%gii;c) o toalet% precar% a pacientului soldat% cu prezenţa escarelor de decubit;d) prezenţa unei hidartroze.12. 5ngri(irile acordate de asistenta medical% pacienţilor imobilizaţi în aparat gipsat pot fi cu excepţia:a) aezarea obiectelor de strict% necesitate l&ng% patul pacientului i înl%turarea obstacolelor; b) a(utarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale;c) recoltarea sputei' înv%ţarea pacientului s% foloseasc% mi(loace a(ut%toare de deplasare;d) observarea culorii aparatului gipsat la nivelul pl%gii !s&nge' secreţii purulente).1*. Pentru punerea în evidenţ% a unei fracturi parţiale închise de metatarsian se procedeaz% astfel:a) se apas% în ax pe degetul corespunz%tor; b) se palpeaz% degetele din imediata vecin%tate cu cel afectat;c) se trage uor de v&rful degetului presupus a fi fracturat p&n% la depistarea unor mic%ri anormale;d) se observ% culoarea i se verific% temperatura degetului accidentat.1-. 5n entorsele de gravitate medie i mare' imobilizarea:a) se prelungete *,- s%pt%m&ni pentru asigurarea unei cicatriz%ri ligamentare bune; b) dureaz% *,- s%pt%m&ni pentru a asigura vindecarea pl%gii;c) are ca scop cicatrizarea leziunilor osoase;d) urm%rete fixarea articulaţiei f%r% comlicaţii de tipul hidartrozei.1. 9ransportul imprudent al unui traumatizat poate genera complicaţii de tipul:a) rupturi de vase sanguine; b) rupturi de nervi din vecin%tatea focarului de fractur%;c) perforarea unui viscer;d) rupturi de vase i nervi din vecin%tate' perforarea unor viscere.NEFROLOGIE ŞI ÎNGRIJIRI ÎN NEFROLOGIE:1. +anifestarera clinic% caracteristic% litiazei renale este:a) infecţia urinar%; b) insuficienţa renal%;c) colica renal%;d) poliuria.2. /ediul durerii în colica renal% se afl% în:a) regiunea lombar%; b) regiunea toracal%;c) regiunea suprapubian%;d) regiunea mezogastric%.*. urerea lombar% cu iradiere în organele genitale externe este caracteristic%:a) insuficienţei renale acute; b) insuficienţei renel cronice;c) infecţie urinare;d) colicii renale.-. 5n insuficienţa renal% acut%' diureticele se vor administra:a) dup% corectarea volemiei; b) înainte de corectarea volemiei;c) dup% administrarea e vasodilatatoare;d) f%r% recomandarea medicului.. ?a pacientul cu insuficienţ% renal% acut% este contraindicat%:a) administrarea diureticelor;

21


22/82

b) corectarea dezechilibrului electrolitic f%r% rezultate de laborator;c) combaterea v%rs%turilor;d) combaterea constipaţiei.0. 5n insuficienţa renal% acut% diureza este:a) sub 1666 ml.7zi; b) peste 1666 ml.7zi;c) sub -66 ml.7zi;d) peste -66 ml.7zi.. 5n insuficienţa renal% acut% calea de administrare i compoziţia lichidelor în vederea menţinerii echilicrului

hidroelectrolitic vor fi stabilite:a) de c%tre asistenta medical%; b) în funcţie de examenul sumar de urin%;c) în funcţie de ionogram%;d) în funcţie de M/A.3.


23/82

a) migrarea unui calcul; b) zdruncin%turi;c) pielonefrit%;d) restricţii alimentare.1. /imptomele generale ale colicii renale sunt:a) polaFiurie' disurie; b) piurie' poliurie;c) A9=' febr% ridicat%;d) extremit%ţi calde' puls bradicardic.

13. 5n colica renal% asistenta medical% insituie de urgenţ%:a) pung% cu gheaţ% pe regiunea lombar%; b) repaus la pat i calmarea durerii;c) administrare de diuretice;d) sonda( vezical.14. $onduita terapeutic% în colica renal% vizeaz%:a) alterarea st%rii generale a pacientului; b) menţinerea stazei urinare unilateral;c) calmarea durerii i parezei intestinale;d) menţinerea st%rii de oc.26. Eneori colica renal% poate fi însoţit% de tabloul clinic al:a) colicii biliare; b) pancreatitei acute;c) peritonitei;d) ocluziei intestinale.21. Aemodializa:a) epureaz% s&ngele în afara organismului; b) utilizeaz% ca membran% dializant% endoteliul seroasei peritoneale;c) utilizeaz% ca membran% dializant% pleura;d) utilizeaz% ca membran% dializant% intestinul.22. Pentru hemodializ% asistenta medical% preg%tete urm%toarele materiale' cu excepţia:a) 66 ml. s&nge izogrup proasp%t; b) sond% >oleO;c) soluţie dializant%;d) trus% de urgenţ%.2*. Uedinţa de hemodializ% dureaz%:a) 0,3 min.; b) *,- min.;c) 0,3 h.;d) *,- h.2-. 5n timpul edinţei de hemodializ% asistenta medical%:a) recolteaz% s&nge din 16 în 16 minute; b) administreaz% sedative;c) efectueaz% sonda( vezical;d) controleaz% P' 9=' 9' din 1 în 1 min.2. 5n vederea efectu%rii hemodializei' asistenta medical% recolteaz% s&nge pentru determinare de:a) M/A; b) hemogram%' hematocrit;c) hemocultur%;d) urocultur%.20. Pe durata hemodializei asistenta medical% administreaz%:a) mici cantit%ţi de antispastice; b) mici cantit%ţi de sedative;c) mici cantit%ţi de antimicotice;d) mici cantit%ţi de heparin%.2. /oluţia dializant% utilizat% pentru hemodializ% are în compoziţie:a) ser fiziologic;

2*


24/82

b) manitol;c) ser glucozat;d) dextran 6.23. $antitatea de soluţie dializant% utilizat% pentru hemodializ% este de:a) difer% în funcţie de aparat; b) 1 litru;c) litri;d) 16 litri.24. Pentru hemodializ% se utilizeaz% de obicei artera:

a) radial%; b) humeral%;c) poplitee;d) (ugular%.*6. Miteza optim% de curgere a s&ngelui din aparat în cazul hemodializei este:a) 1, litri7min.; b) 16,1 ml7min.;c) 166,16 ml7min.;d) 1666,166 ml7min.*1. ?itiaza renal% este o afecţiune caracterizat% prin prezenţa calculilor:a) în bazinet i c%ile biliare; b) în bazinet i c%ile urinare;c) în c%ile biliare;d) strict în bazinet.*2. $ircumstanţele de apariţie ale litiazei renale sunt urm%toarele' cu excepţia:a) infecţii urinare repetate; b) modificarea pA,ului urinar;c) staz% urinar%;d) sc%derea concentraţiei urinare.**. +anifest%rile de dependenţ% ale pacientului cu litiaz% renal% sunt:a) absenţa durerii; b) tenesme vezicale;c) poziţie confortabil%;d) poliurie.*-. 5n litiaza uric% dieta va fi:a) bogat% în proteine; b) s%rac% în vegetale;c) cu restricţie de proteine;d) bogat% în clorur% de sodiu.*. 5n caz de litiaza calcic% se aplic% urm%toarele m%suri de tratament specific:a) se reduce aportul de calciu din alimentaţie; b) se crete aportul de calciu în alimentaţie;c) se recomand% pacientului o diet% bogat% în tomate' sfecl%' citrice' ciocolat%;d) se administreaz% medicamente care cresc absorbţia calciului.*0. >actorii favorizanţi ai litiazei renale sunt:a) practicarea exerciţiilor fizice: b) consumul de ap% s%rac% în s%ruri de calciu:c) clim% cald% i uscat%;d) clim% rece i umed%.*. #biectivele de îngri(ire pentru pacientul cu litiaz% renal% sunt urm%toarele cu excepţia:a) combaterea durerii; b) asigurarea confortului;c) prevenirea complicaţiilor;d) asigurarea unei diete bogate în minerale;*3. $alculii renali pot fi distrui prin:a) litotriţie ultrasonic%; b) cromocistoscopie;

2-


25/82

c) pneumocistografie;d) urografie.*4. Pacientul cu colic% renal% poate adopta poziţie antalgic% astfel:a) poziţie coco de puc%; b) poziţie de decubit lateral cu membrul inferior flectat;c) poziţie 9rendelemburg;d) poziţie ghemuit în pat;-6. /pitalizarea în cazul insuficienţie renale acurte:a) este obligatorie;

b) este facultativ%;c) este necesar% doar dac% pacientul prezint% anemie;d) estre necesar% doar dac% pacientul prezint% stare comatoas%.O.R.L. ŞI ÎNGRIJIRI SPECIFICE:1. #tita este o infecţie a:a) urechii medii; b) urechii externe;c) a laringelui;d) urechii interne.2. #tomastoidita poate ap%rea:a) la 2 zile de la debutul otitei; b) la ore de la debutul otitei;c) la 2,* s%pt%m&ni de la debutul otitei;d) la 0 luni de la debutul otitei.*. /emnele caracteristice otitei sunt urm%toarele cu o excepţie:a) durere vie insuportabil%; b) v%rs%turi mai ales la micarea capului;c) senzaţie de tensiune în ureche;d) febr%' frisoane' hipoacuzie.-. Problemele de dependenţ% ale pacientului cu otit% medie sunt urm%toarele cu o excepţie:a) durere; b) hipertermie;c) dificultate de deplasare i menţinerea ortostatismului;d) risc de complicaţii' alterarea respiraţiei i circulaţiei.. ?a internarea pacientului cu otit% asistenta medical% asigur% o camer% curat% i aerisit% cu o temperatur% situat% între:a) 16,1V$; b) 23,*6V$;c) 1,26V$;d) 26,22V$.0. 5n perioada febril% alimentaţia pacientului cu otit% va fi:a) hidrozaharat% i bogat% în vitamine; b) bazat% pe proteine i lipide;c) bazat% doar pe lactate;d) bazat% pe preparate din fier.. $auzele locale ale rinoragiei sunt urm%toarele cu o excepţie:a) grata( digital; b) leucemia' hemofilia;c) ulceraţii ale septului nazal;d) tumori benigne sau maligne ale septului nazal.3. $auzele generale ale epistaxisului pot fi:a) polip s&nger&nd al septului nazal; b) afecţiuni inflamatoare în special viroze;c) hipertensiunea arterial%' avitaminoze $ i @;d) traumatismele accidentale sau chirurgicale.4. 9abloul clinic în epistaxisul grav este caracterizat de ur%toarele semne cu o excepţie:a) hemoragie nazal% abundent% unilateral%; b) pacientul prezint% facies palid acoperit de transpiraţii reci;

2


26/82

c) puls normal sau uor accelerat' 9= pr%buit% în hemoragii mari;d) ochi încerc%naţi i înfundaţi în orbite' buze uscate' cianotice'oligurie extrem% p&n% la anurie.16. Aemostaza local% în epistaxisul benign se poate obţine prin urm%toarele manevre cu o excepţie:a) tehnica tamponamentului posterior; b) compresiune digital% pe narina s&nger&nd%;c) tampoane narinare îmbibate în soluţii hemostatice;d) aplicarea de comprese reci pe frunte.11. 9amponamentul anterior se practic% în epistaxisul benign i acesta poate fi menţinut:a) 1,2 ore;

b) 2-,-3 ore;c) zile;d) 12 ore.12. up% efectuarea unui tamponament anterior al fosei nazale' medicul recomand%:a) administrarea de dopamin%; b) hidratarea pacientului cu glucoz% **H 2g7 @ilocorp;c) antibioterapie i hemostatice pe cale general%;d) reechilibrare acido,bazic% cu soluţie 9A=+.1*. Aemostaza local% prin compresiune digital% asupra narinei s&nger&nde se menţine:a) 2,* minute; b) 26,*6 minute;c) 06 minute;d) 16 minute.1-. =titudinea de urgenţ% a asistentei medicale în cazul pacientului cu epistaxis const% în:a) eliberarea de orice constr&ngere i îndep%rtarea antura(ului; b) sp%larea abundent% a sacului con(unctival;c) profilaxia tetanosului;d) sedarea bolnavului i instilarea de colire antiseptice.1. 9abloul clinic dramatic cu 9= pr%buit%' lipotimii i sete se înt&lnete la pacientul cu epistaxis grav i poate fi determinade urm%toarele situaţii cu o excepţie:a) epistaxisul grav al hipertensivilor; b) traumatism caloric sau corosiv al esofagului;c) epistaxisul grav posttraumatic;d) epistaxis grav dat de insuficienţa hepatic% sau renal%.10. +aterialele necesare pentru realizarea tamponamentului anterior sunt:a) oglind% frontal%' specul nazal' pens% ?ubert, "arbon; b) sond% steril% Gelaton' fir de m%tase lung' tampon din tifon;c) oglind% frontal%'specul nazal' pens% ?ubert, "arbon' me% de tifon lung% de *6,6 cm' lubrefiante sterile;d) pens% anatomic%' me% lung% de 166,16 cm' lubrefiante sterile'1. 9ransportul pacientului care a suferit un epistaxis se va face în poziţie:a) genupectoral%; b) >oCller;c) decubit ventral;d) semiez&nd cu capul flectat lateral.13. ste bine ca tamponamentul posterior s% nu fie menţinut mai mult de:a) 2,* zile; b) ,0 zile;c) o zi ;d) 2,* s%t%m&ni.14. 9amponamentul posterior astup% complet narina i favorizeaz% :a) formarea unui vid care menţine hemoragia; b) formarea de cheaguri i oprirea hemoragiei;c) înghiţirea cheagului i migrarea lui spre centri vitali;d) asfixierea pacientului.26. Problemele de dependenta care pot ap%rea la un pacient cu epistaxis sunt urm%toarele cu o excepţie:a) alterarea respiraţiei si circulaţiei; b) anxietate;

20


27/82

c) potenţial deficit de volum lichidian în leg%tur% cu greţurile i v%rs%turile;d) risc de oc hemoragic.EPIDEMIOLOGIE BOLI INFECTO!CONTAGIOASE ŞI ÎNGRIJIRI SPECIFICE:1. Erm%toarele afirmaţii referitoare la erupţia variceloas% sunt adev%rate' cu excepţia:a) este reprezentat% de macule' papule' vezicule i pustule; b) este intens pruriginoas%;c) respect% faţa' palmele i plantele;d) se vindec% f%r% cicatrici.2. Mirusul varicelo,zosterian:

a) face parte din familia Aerpesviridae; b) face parte din familia #rthomOxoviridae;c) se transmite fecal,oral;d) se transmite pe cale sexual.*. /ursele de agent patogen în infecţia cu virusul hepatitic " sunt urm%toarele' cu excepţia:a) oamenii bolnavi de hepatit% viral% "; b) de p%s%ri bolnave;c) purt%torii s%n%toi de virus hepatitic ";d) purt%torii cronici de virus.-. Aerpes,zoster:a) reprezint% reactivarea unei infecţii latente bacteriene; b) se caracterizeaz% prin leziuni necrotice sitauate pe traiecturi nervoase;c) agentul etiologic face parte din familia Aerpesviridae;d) leziunile din herpes,zoster se mai numesc si Dbube dulci.. 9ratamentul în varicel% presupune urm%toarele' cu excepţia:a) izolare; b) antipiretice;c) antibiotice;d) aplicaţii cutanate cu soluţii mentolate.0. =lgocalminul are efect:a) bacteriostatic; b) bactericid;c) antiviral;d) antipiretic.. ezervorul de infecţie în varicel% este reprezentat de:a) omul bolnav; b) animale bolnave;c) purt%torii s%n%toi de /tafilococ auriu;d) vectori !insecte).3. rupţia variceloas%:a) debuteaz% pe faţ%' palme i plante; b) intereseaz% numai mucoasele;c) este intens pruriginoas%d) este aspr% la atingere.4. Mirusul varicelo,zosterian:a) este dermo i neurotrop; b) se transmite fecal,oral;c) se transmite prin ap% i alimente contaminate;d) determin% ca primo,infecţie zona,zoster.16. =rtralgia reprezint%:a) deglutiţie dureroas%; b) durerea articular%;c) durerea muscular%;d) m%rirea de volum a ganglionilor.11.


28/82

c) un antiemetic;d) un antiviral.12. Mirusul hepatitic " se transmite:a) pe cale sexual%; b) pe cale aerogen%;c) pe cale digestiv;d) prin ap% i alimente contaminate.1*. 9ratamentul hepatitei virale = presupune urm%toarele' cu excepţia:a) izolare i regim igieno,dietetic de cruţare a ficatului;

b) administrarea de antipiretice i antibiotice;c) administrarea de hepatoprotectoare;d) administrarea de vitamina @.1-. ibavirina este:a) un antiviral; b) un antibiotic;c) un antiemetic;d) un anticoagulant.1. +etoclopramidul este:a) un antiemetic; b) un antiinflamator;c) un antiviral;d) un antifungic.10. iagnosticul de certitudine în meningit% se pune pe baza:a) punctiei sternale; b) punctiei venoase;c) punctiei arteriale;d) punctiei lombare.1. iagnosticul pozitiv în hepatita viral% = se pune pe baza:a) depist%rii =c,anti A=M de tip


29/82

d) X,blocante i antihistaminice.2*. $auzele cele mai frecvente ale diareei acute sunt urm%toarele' cu excepţia:a) antibioticele; b) infecţia cu /almonella;c) antiinflamatoarele nesteroidiene;d) infecţia cu . $oli.2-. 9ratamentul în diareea acut% implic%:a) spitalizare obligatorie; b) rehidratare parenteral% în caz de deshidratare sever%;

c) modulatoare de motilitate cu efect de încetinire a tranzitului intestinal în suspciunile de diaree invaziv%;d) rehidratare oral% în caz de deshidratare sever%.2. Erm%toarele reprezint% semne de deshidratare acut%:a) paloare' persistenţa pliului cutanat' deprimarea fontanelei anterioare; b) cianoza' persistenţa pliului cutanat' senzaţia de sete;c) icter sclero,tegumentar' oligoanurie' persistenţa pliului cutanat;d) eritem facial' senzaţie de sete' persistenţa pliului cutanat.20. +%surile de prevenţie a infecţiilor nozocomiale sunt urm%toarele cu excepţia:a) sp%larea m&inilor înaintea fiec%rei îngri(iri acordate; b) sp%larea m&inilor dup% fiecare manevr% medical%;c) purtarea m%tilor i a m%nuilor sterile indiferent de tipul de îngri(ire acordat%;d) sterilizarea instrumentarului.2.


30/82

*-. Gu fac parte din m%surile profilactice fundamentale pentru combaterea infecţiilor nozocomiale:a) informarea i formarea personalului medico,sanitar; b) respectarea regulilor de igien%;c) combaterea infecţiilor cu bacteriilor multirezistente;d) utilizarea de antibiotice puternice' precum Mancomicina.*. =plicarea precauţiunilor universale se refer% la' cu excepţia:a) utilizarea corect% a echipamentelor de protecţie; b) sp%larea m&inilor i a altor p%rti ale tegumentelor;c) purtarea m%tilor i folosirea m%nuilor sterile indiferent de manevra efectuat%;

d) utilizarea instrumentarului steril.*0. +%surile de prevenţie a infecţiilor nozocomiale sunt urm%toarele cu excepţia:a) sp%larea m&inilor ori de c%te ori este nevoie; b) utilizarea instrumentalului steril;c) utilizarea echipamentului de protecţie;d) administrarea de antibiotice tuturor pacienţilor operaţi.*. =titudinea în cazul accidentelor prin contaminarea mucoaselor cu lichide biologice:a) se spal% zona cu dezinfectant pe baz% de alcool' se cl%tete i se anunţ% serviciul $P


31/82

a) la recipientul cu sac negru pentru deeuri asimilabile mena(erelor; b) la cutia galben% pentru deeuri înţep%toare,t%ietoare;c) la recipientul cu sac galben pentru deeuri infecţioase;d) la recipientul cu sac negru pentru deeuri reciclabile.-0. /eringa f%r% ac dup% ce a fost folosit% la tratamentul unui pacient se arunc%:a) la recipientul cu sac galben pentru deeuri periculoase; b) la recipientul cu sac negru pentru deeuri mena(ere;c) la cutia galben% pentru deeuri înţep%toare,t%ietoare;d) la recipientul pentru deeuri reciclabile' pentru c% este din plastic.

BOLI METABOLICE DE NUTRI"IE ŞI ÎNGRIJIRI SPECIFICE:1. iabetul zaharat de tip 1:a) se înt&lnete la prozimativ 46H din cazuri; b) este insulino,dependent;c) afecteaz% în special v&rstnicii;r%spunde pozitiv la antidiabetice orale.2. iabetul zaharat de tip 2:a) este insulino,dependent; b) afecteaz% în special tinerii;c) r%spunde pozitiv la antidiabetice orale în 36H din cazuri;d) permite un consum crescut de lichide.*.


32/82

a) va c&nt%ri pastele f%inoase înainte de fierbere; b) va c&nt%ri p&inea dup% pr%(ire;c) va folosi miere pentru a îndulci ceaiurile;d) va îngroa sosurile cu f%in%.11.


33/82

a) antigene naturale fixate pe eritrocite; b) anticorpi naturali prezenţi în serul sanguine;c) virusuri;d) agenţi microbieni.2. =glutininele sunt:a) antigene naturale fixate pe eritrocite; b) anticorpi naturali prezenţi în serul sanguin;c) virusuri;d) agenţi microbieni.

*. =glutinogenele sunt notate cu:a) alfa; b) beta;c) ='";d) $'.-. =glutininele sunt notate astfel:a) alfa;beta ; b) =;c) ";d) gamma.. Prin metoda direct% "eth,Mincent se determin%:a) aglutininele; b) aglutinogenul;c) factorul h;d) aglutininele i aglutinogen.0. Prin metoda /imonin se determin%:a) factorul hesus; b) aglutinogenul;c) aglutininele;d) aglutinogenul i aglutininele.. Pentru determinarea grupei sanguine prin metoda "eth,Mincent' raportul dintre picatura de s&nge i cea din serurilehemotest trebuie s% fie:a) 2716; b) 176;c) 1716;d) 17166.3. +etodele de determinare ale grupelor sanguine sunt:a) #ehlecFer i Zeanbreau; b) Zeanbreau i "eth,Mincent;c) /imonim i #ehlecFer;d) "eth,Mincent i /imonim.4. En pacient cu grupa de s&nge #!


34/82

a) stabilirea factorului h; b) nicio reacţie;c) aglutinarea globulelor roii;d) înmulţirea eritrocitelor.1*. Irupa sangvin% "!


35/82

a) restabilirea masei de s&nge i asigurarea num%rului de globule roii necesare transportului oxigenului în caz de hemoragii'anemii' st%ri de oc; b) reechilibrare hidro,electrolitic%;c) asigurarea nutriţiei;d) alimentare pe cale parenteral%.2-. =ccidentele transfuziei pot fi:a) cianoza; b) incompatibilitatea de grup în sistemul #=" ' manifestat% sub forma ocului hemolitic;c) tahicardie;

d) bradipnee.2. tapele efectu%rii transfuziei sunt:a) efectuarea puncţiei venoase' proba de compatibilitate Zeanbreau' proba biologic% #ehlecFer' efectuarea transfuziei; b) proba de compatibilitate Zeanbreau' efectuarea puncţiei venoase' proba biologic% #ehlecFer' efectuarea transfuziei;c) proba biologic% #ehlecFer' proba de compatibilitate Zeanbreau' puncţia venoas% ' efectuarea transfuziei;d) punctia venoas%' efectuarea transfuziei' proba biologic% #ehlecFer' proba de compatibilitate Zeanbreau.20.


36/82

3. 9riada simptomatic% în sindromul de hipertensiune intracranian% este:a) cefalee' v%rs%turi' staz%7edem papilar; b) cefalee' greaţ% i insomnie;c) cefalee' greaţ% i gust amar;d) cefalee' v%rs%turi' agresivitate.4. 9ratamentul în status epilepticus vizeaz% prioritar:a) tratamentul anticonvulsivant; b) oxigenare adecvat% cu menţinerea permeabilit%ţii c%ilor respiratorii;c) monitorizarea semnelor vitale;

d) administrare de hidrocortizon.16. $are este durata convulsiilor clonice în grand mall !criza ma(or% de epilepsie):a) minute; b) 1,2 minute;c) 06 minute;d) 26 minute.11. $are dintre mecanismele de compensare ale funcţiei cognitive este greit:a) menţinerea conversaţiei zilnice cu pacientul; b) menţinerea unei activit%ţi c&t mai aproape de normal;c) izolarea pacientului;d) asigurarea unor mi(loace de informare adecvate st%rii pacientului.12. Problemele pacientului în timpul unei crize epileptice pot fi:a) depresia; b) traumatismul' oprirea respiratiei;c) hiperpirexia;d) hipercapnia.1*. >actorii declanatori ai crizei de epilepsie pot fi:a) stimuli de mediu luminoi' sonori' nerespectarea tratamentului; b) alimentaţia bogat% în glucide' nerespectarea tratamentului;c) insomnia' nerespectarea tratamentului;d) starea depresiv% pe fondul nerespect%rii tratamentului;1-. I reprezint% :a) înregistrarea biocurenţilor produi de muchi; b) examen radiologic al conţinutului cranian;c) tomografie cranian%;d) înregistrarea biocurenţilor produi de creier.1. Pneumoencefalografia reprezint%:a) examenul radiologic al spaţiilor subarahnoidiene' folosind ca substanţ% de contrast aerul; b) examenul radiologic al spaţiilor subarahnoidiene' folosind ca substanţ% de contrast iodul;c) examenul radiologic ce realizeaza imagini ale circulaţiei cerebrale;d) +G al spaţiului subarahoidian.PUERICULTURĂ PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC:1. >recvenţa respiraţiei la nou,n%scuţi este cuprins% între:a) -6,06 r7min; b) 10,13 r7min;c) *6,6 r7min;d) 2,* r7min.2. $%derea bontului ombilical se produce între:a) zilele 2, de viaţ%; b) zilele ,16 de viaţ%;c) zilele 16,1- de viaţ%;d) zilele 1,21 de viaţ%.*.


37/82

-. Profilaxia oftalmiei gonococice se face nou,n%scutului la natere cu:a) nitrat de =g soluţie 1H instilat în sacul con(unctival; b) azotat de =g soluţie 1H instilat în sacul con(unctival;c) se administreaz% antibiotice parenteral;d) nu se face profilaxie.. $olostrul este:a) lapte matern secretat în prima lun%; b) lapte matern secretat în primele *,- zile;c) lapte matern secretat în primele ore dup% natere;

d) lapte matern secretat în prima s%pt%m&n%.0. +econiul este:a) o malformaţie congenital%; b) scaunul nou,n%scutului în primele 2,* zile;c) scaun cu mucozit%ţi i celule descuamate de culoare verde;d) scaun apos.. Primo,profilaxia 9"$ se face în maternitate cu vaccin:a) 9P; b) "$I;c) PP;d) =P.3. Prima vaccinare "$I se face în maternitate:a) la nou,n%scuţii s%n%toi cu greutate peste 266g în primele -,3 zile; b) la toţi nou,n%scuţii f%r% excepţie;c) dup% aprecierile medicilor;d) la cererea mamei.4. Poziţia în care trebuie aezat copilul în convulsii este:a) decubit lateral; b) ez&nd;c) decubit dorsal;d) decubit ventral.16. Pansamentele bontului ombilical se face cu comprese sterile îmbibate în:a) tinctur% de iod; b) alcool 6 grade;c) rivanol 1H;d) ap% oxigenat%.11. $arenţa vitaminei la sugar i copilul mic se numete:a) scorbut; b) rahitism;c) pelagr%;d) tetanie.12. +%surarea temperaturii la copilul 6,* ani se face:a) în rect cu termometrul individual lubrifiat; b) în plica axilar%;c) în cavitatea bucal% cu termometrul electronic;d) în cavitatea bucal% cu termometrul special.1*. iversificarea alimentaţiei sugarului presupune:a) introducerea de noi alimente în afar% de lapte' la v&rsta de *,- luni; b) alimentaţia sugarului cu regimurile alimentare ale adulţilor;c) introducerea în alimentaţie a sucurilor de fructe;d) alimentaţia sugarului cu piureuri de legume' la v&rsta 2,* luni.1-. ?a nou,n%scut i sugar în primele luni de viaţ%' pulsul se poate m%sura:a) la artera pedioas%; b) în regiunea poplitee;c) la artera radial%;d. la nivelul fontanelei anterioare.1. ?ocul de elecţie a in(ecţiei intramusculare la sugar este:

*


38/82

a) musculatura fesier%; b) musculatura coapsei;c) zona trohanterian%;d) în muchiul deltoid.ONCOLOGIE ŞI ÎNGRIJIRI SPECIFICE:1. 9ratamentul profilactic actual al cancerului de col uterin este bazat pe:a) abstinenţ%; b) folosirea pilulei contraceptive;c) sp%l%turi vaginale cu antibiotic;

d) vaccinare APM.2. 9ratamentul curativ în cancerul de col uterion se face cu:a) antibiotice; b) tratament cu vaccin anti,APM !$ervarix sau /ilgard);c) toalet% local% riguroas%;d) tratament combinat chirurgical' citostatic i radioterapie.*. Maccinarea anti,APM asigur% imunitate împotriva tuturor tipurilor de APMJa) da; b) nu;c) da pentru aproximativ *6H din variaţiile de APM;d) da pentru aproximativ 6H din tulpinile de APM.-. 9umorile maligne ale intestinului gros !colo,rectale) reprezint%:a) H din totalul cancerelor; b) 16H din totalul cancerelor;c) 1H din totalul cancerelor;d) 26H din totalul cancerelor.. >recvenţa maxim% a cancerelor colo,rectale se înt&lnete la:a) 26 ani; b) *6 ani;c) -6 ani;d) peste -6 ani.0. $el mai frecvent' cancerul colo,rectal este localizat:a) pe colonul ascendent !drept); b) pe colonul st&ng !unghil colic st&ng i colonul descendent);c) pe sigmoid;d) pe rect.. ?a ce v&rst% poate ap%rea cel mai frecvent cancerul de prostat%Ja) dup% 26 de ani; b) dup% *6 de ani;c) dup% -6 de ani;d) dup% 6 de ani.3. $are este simptomul caracteristic al debutului cancerului de prostat%Ja) durerea; b) hemoragia;c) (et urinar slab;d) cefaleea.4. $are simptom nu este caracteristic în cancerul de s&n;a) nodulul mamar; b) retracţia mamelonului;c) cefalee;d) aspectul tegumentului în coa(% de portocal%.16. $ancerul de s&n reprezint% la femei:a) prima cauz% de mortalitate; b) a doua cauz% de mortalitate;c) a treia cauz% de mortalitate;d) a patra cauz% de mortalitate.11. Pentru prevenirea cancerului de col uterin este necesar%:

*3


39/82

a) folosirea antibioticelor; b) folosirea prezervativului;c) folosirea asntiinflamatoarelor;d) nu poate fi prevenit.12. $itostaticele pentru cancerul de col uterin cu metastaz% reprezint%:a) un tratament curativ; b) un tratament paliativ;c) untratament local;d) nu sunt un tratament.

1*. $are este cancerul împotriva c%ruia exist% în prezent un vaccinJa) cancerul de s&n; b) cancerul bronhopulmonar;c) cancerul de col uterin;d) cancerul de prostat%.1-. adiaţiile ionizante pot fi folosite pentru tratamentul:a) doar a tumorilor maligne; b) doar a tumorilor benigne;c) bolilor acute;d) tumorilor maligne i anumitor tumori benigne.1. lementele de baz% ale terapiei antitumorale sunt:a) radioterapia i antibioterapia; b) radioterapia i chimioterapia;c) chimioterapia ui antibioterapia;d) antibioterapia i meloterapia.10. eacţiile generale postiradiere sunt urm%toarele cu excepţia:a) alopecie; b) oboseal%;c) inapetenţ%;d) astenie.1. $itostaticele se pot administra pe urm%toarele c%i' cu excepţia:a) in(ecţie s.c.; b) in(ecţie i.m.;c) in(ecţie i.d.;d) in(ecţie i.v.13. 5nainte de începerea tratamentului cu citostatice se recolteaz%:a) s&nge pentru determin%ri hematologice; b) urin% pentru urocultur%;c) exudat faringian;d) scaun pentru examen coproparazitologic.14. Pacientul care urmeaz% o cur% cu citostatice va primi regim alimentar:a) în prima zi la micul de(un nu m%n&nc%; b) în prima zi la pr&nz nu m%n&nc%;c) în prima zi la cin% nu m%n&nc%;d) cu consum redus de lichide.26. Pentru evitarea afecţiunilor respiratorii la pacientul în cur% cu citostatice se recomand%:a) consumul de alimente bogate în celuloz%; b) recoltarea de urin% pentru urocultur%;c) interzicerea fumatului;d) administrarea de antiemetice.GINECOLOGIE ŞI ÎNGRIJIRI SPECIFICE:1. $ontracepţie definitiv% înseamn%:a) contracepţie cu pilul%; b) contracepţie folosind prezervativ;c) sterilet;d) ligatur% de trompe.2. /terilizarea chirurgical% la femei se realizeaz% profilactic:

*4


40/82

a) dup% apendicectomie median%; b) dup% prima cezarian%;c) dup% a doua cezarian%;d) dup% colecistectomie.*. +etoda calendarului este:a) o metoda de tratament fortifiant; b) o metod% chirurgical%;c) o metod% terapeutic% ginecologic%;d) o metod% contraceptiv%.

-. $ontracepţie înseamn%:a) ferire de boli ginecologice; b) imunizare natural%;c) prevenirea sarcinii;d) nu este o noţiune medical%.. Pilula de a doua zi este:a) antireumatic%; b) cu înc%rc%tur% hormonal% mare i produce avort;c) scade aciditatea gastric%;d) se folosete de c%tre b%rbaţii nervoi.0. +ecanismul de acţiune al steriletlui este:a) bara( mecanic; b) bara( chimic;c) împiedicarea ovulaţiei;d) împiedicarea nidaţiei.. >ibromul uterin:a) este o afecţiune inflamatorie; b) este o boal% cu transmitere sexual%;c) este o tumoare malign%;d) este o tumoare benign%.3. /imptomatologia necaracteristic% a fibromului uterin cuprinde:a) durere în epigastru; b) febr% persistent%;c) micţiuni frecvente;d) metroragii repetate.4. >ibromul uterin se manifest% clinic:a) înainte de menarh%; b) în adoloscenţ%;c) dup% menopauz%;d) în timpul vieţii sexuale active.16. 9ratamentul curativ al fibromului uterin este:a) cu antibiotice; b) cu antiinflamatoare;c) cu vaccin anti,APM;d) chirurgical.11. $lasificarea fibroamelor uterine se face:a) în funcţie de v&rsta pacientei; b) în funcţie de starea funcţional% a ficatului;c) în funcţie de peretele uterului;d) în funcţie de ovare.OBSTETRICĂ ŞI ÎNGRIJIRI SPECIFICE:1. # moa% neexperimentat% se recomand% s% fac% incizia profilactic% a perineului în poziţia:a) orei 466 pe cadranul unui ceasornic ipotetic; b) orei 066;c) orei 66;d) orei 1266;2. 5n travaliu' la o pacient% cu prezentaţie transversal%' moaa trebuie s%:

-6


41/82

a) s% trag% copilul de m&na care prolabeaz% la vulv%; b) s% apese gravida pe abdomen;c) s% fac% o incizie larg% a perineului;d) s% preg%teasc% sala de operaţie pentru cezarian%.*. $e poate face moaa într,o hemoragie din perioada a


42/82

b) ginecologul;c) asistentul medical comunitar;d) medicul de familie.1-. xamenul ecografic în primul trimestru dde sarcin% se face pentru:a) a vedea sexul f%tului; b) a estima greutatea f%tului;c) a aprecia bazinul mamei;d) a aprecia prezentaţia;1. $apul fetal are importanţ% în naterea natural% deoarece:

a) nu este rotund; b) nu are mandubula proeminent%;c) este necompresibil !are contur osos complet);d) ad%postete glanda hipofizar%.10. Gu se recomand% ca o gravid%' mai ales %n primele luni de sarcin%' s% efectueze:a) examen ginecologic; b) examen cardiologic;c) examen radiologic;d) examen #?.1. $&nd se efectueaz% la gravid%' în mod gratuit' testul A


43/82

c) ameţeli;d) tahicardie 8 166 b7min.2. Pacienta ce se prezint% la un avort la cerere nu trebuie s% prezinte:a) sarcin% luna a


44/82

d) la luni' at&t pentru primipare c&t i pentru multipare.*0. $u ocazia consultaţiilor prenatale' asistenta medical% aplic% urm%toarele intervenţii autonome:a) m%soar% 9=' puls' greutate corporal%' în%lţimea fundului uterin; b) administreaz% tratamentul cu preparate locale;c) stabilete cu pacienta felul naterii;d) educ% pacienta în leg%tur% cu sp%l%turile vaginale obligatorii.*. Preg%tirea parturientei pentru nasterea pe cale vaginal% include :a) preg%tirea c&mpului operator; b) recoltarea lichidului amniotic;

c) evacuarea stomacului;d) toaleta organelor genitale externe.*3. Pentru o gravid% la 20,2 de s%pt%m&ni care a n%scut un f%t mort de 24 s%pt%m&ni ' are o întreruperea sarcinii la cerere luna a


45/82

d) pe cale intrarectal%.2. 5n cadrul aliment%rii prin gastrostom% cantitatea introdus% odat% nu va depai:a) *66 ml; b) -66 ml;c) 66 ml;d) *6 ml;*. $are din urm%toarele anestezii este forte bine suportat% de persoanele cu tulbur%ri cardiace' respiratorii i renale' motiv pentru care se utilizeaz% cel mai des:a) anestezia pe cale intrarectal%;

b) rahianestezia;c) anestezia peridural%;d) anestezia pe cale respiratorie.-. $aracteristicile fazei de inducţie sunt:a) bolnavul doarme' sensibilitatea i reflexele sunt complet abolite; b) memoria diminueaz%' bolnavul percepe înc% senzaţii dureroase' pupila are un aspect normal.c) tensiunea' pulsul i respiraţia normale' pupila usor miotic%' bolnavul doarme.d) bolnavul doarme' percepe înc% senzaţii dureroase pupila usor dilatat%' relaxarea sfincterelor.. Prin rahianestezie se introduc substanţe anestezice intrarahidian în funcţie de:a) v&rsta bolnavului i greutatea acestuia; b) durata presupus% a interventiei chirurgicale i gradul de urgenţ%;c) greutatea bolnavului i durata presupus% a intervenţiei chirurgicale;d) v&rsta bolnavului i gradul de urgenţ%.0. olul asistentei care se ocup% de manevrele nesterile în tehnica puncţiei rahidiene are rolul:a) menţine pacientul în poziţia necesar% asigur&ndu,l de nocivitatea acestei acţiuni; b) serveste medicului instrumentarul necesar;c) recolteaza ?$;d) ofera medicului campul steril.Ena din cele mai utilizate anestezii locale este:a) anestezia prin racire; b) anestezia prin infiltratie;c) anestezia prin badi(onare;d) anestezia prin instilatii.3.$e anestezie local% necesit% efectuarea unei test%ri înainte de in(ectare:a) anestezia prin badi(onare; b) anestezia prin infiltratie;c) anestezia prin r%cire;d) anestezia prin instilatii.4.Pierderile anormale patologice incluse în bilanţul lichidian sunt:a) febr%' perspiraţie' vom%; b) urin%' scaun;c) febr%' vom%' diaree;d) urin%' perspiraţie' scaun.16. $&nd alimentaţia artificial% ia un caracter de durat%' în urma stricturilor esofagiene sau intoxicaţii caustice' pacientul va falimentat astfel:a) alimentare prin clism%; b) alimentare pe cale oral%;c) alimentare parenteral%;d) alimentare prin gastrostom%.11. =limentarea artificial% are ca scop urm%toarele' cu excepţia:a) hr%nirea pacienţilor cu tulbur%ri de deglutiţie; b) hr%nirea pacienţilor cu intoleranţ% sau cu hemoragii digestive;c) hr%nirea pacienţilor cu v%rs%turi matinale;d) pacienţii cu stricturi esofagiene sau ale cardiei.12. 9erapia specific% în vederea corect%rii dezechilibrului acido,bazic se realizeaz% cu:a) soluţii saline izotonice; b) soluţii polielectrolitice de tip inger;

-


46/82

c) bicarbonat de Ga soluţie izoton% i soluţie 9A=+;d) soluţie de glucoz% ,16,26H;1*. etenţia de sodiu se înt&lnete mai frecvent în:a) insuficienţa renal% i cardiac%; b) insuficienţa respiratorie' hipertiroidism;c) insuficienţa hepatic%' respiratorie;d) afecţiuni neurologice' st%ri febrile.1-. 5n conduita de urgenţ% a ocului traumatic' prima m%sur% este:a) eliberarea victimei de sub acţiunea agentului traumatic;

b) puncţionarea unei vene cu un ac de calibru mai mare;c) evaluarea rapid% a leziunilor;d) apelarea serviciului de ambulanţ%.1. Pretratamentul ocului traumatic se va începe:a) la serviciul de primiri urgenţe; b) la serviciul =9


47/82

c) oprirea hemoragiei;d) recoltarea probelor toxicologice i de laborator.-. /emnele care însoţesc coma provocat% de accidentul vascular cerebral sunt:a) polipnee i anorexie; b) devierea ochilor i a capului în sens opus p%rţii paralizate' hemiplegie;c) usc%ciunea limbii i mucoaselor' halen% acetonic%;d) oboseal%' foame imperioas%'agitaţie psiho, motorie.. Pe timpul transportului pacientul cu com% =.M.$. va fi aezat:a) decubit ventral cu capul flectat lateral;

b) decubit dorsal f%r% pern%;c ) poziţie semiez&nd sau decubit lateral;d) poziţie 9rendelenburg.0. $oma diabetic% este complicaţia cea mai grav% a diabetului zaharat este declanat% de urm%torii factori cu excepţia:a) post prelungit'infecţii; b) erori în dozarea insulinei;c) alimentaţie insuficient%' eforturi fizice mari;d) corticoterapie'intoxicaţii.. 5n coma diabetic% acido,cetonic% exist% trei semne ma(ore care apar:a) respiraţie @ussmaul' tulbur%ri de cunotinţ%'deshidratare; b) transpiraţii profuze'convulsii' contracturi musculare;c) semnul pipei'rigiditatea cefei'poliurie;d) greţuri ' v%rs%turi'agitaţie psihomotorie.3. 5n care com% se înt&lnete mirosul de usturoiJa) com% uremic%; b) com% etilic%;c) com% hepatic%;d) diabet zaharat4. 5n accidentul vascular cerebral al%turi de tulbur%rile de motilitate apar i alte tulbur%ri cu excepţia:a) tulbur%ri de sensibilitate; b) tulbur%ri senzoriale;c) tulbur%ri sfincteriene;d) tulbur%ri abdominale.16. $auzele care pot determina accidentul vascular cerebral sunt urm%toarele cu excepţia:a) stenoze funcţionale i organice ale c%ilor aeriene superioare; b) cardiopatii emboligene;c) hipertensiunea arterial%;d) traumatisme craniene.11.


48/82

d) sindromul nervos central.1. 5n funcţie de concentraţia de carboxihemoglobin% în intoxicaţia cu monoxid de carbon apar urm%toarele semne cuexcepţia:a) cefalee frontal% bitemporal%' ameţeli; b) transpiraţii abundente' bradicardie;c) tahicardie'tahipnee'hipertensiune arterial%;d) tulbur%ri de echilibru' tulbur%ri de vedere'greţuri i v%rs%turi10. =ntidotul intoxicaţiei cu monoxid de carbon este:a) administrarea a 2,* l de lichide oral;

b) ingestia de acid acetic 2H diluat;c) oxigen în concentraţie de 166Hîn primele *6 de minute;d) 266 ml ulei de parafin% sau ulei vegetal pe cale oral%.1.5n intoxicaţia cu ciuperci care au perioad% scurt% de incubaţie simptomatologia apare:a) dup% 26 de ore; b) dup% *zile;c) la * minute dup% ingestie;d) între 1minute i * ore de la ingestie.13.5n grupul ciupercilor cu perioad% scurt% de incubaţie intr%:a) buretele pestriţ; b) ciuperca alb%;c) amanita verna;d) sarcospheria coronaria14. /imptomatologia în intoxicaţia cu ciuperci care au perioad% scurt% de incubaţie se caracterizeaz% prin urm%torele semnecu excepţia:a) l%crimare' salivaţie'greţuri; b) furnic%turi ale extremit%ţilor' agitaţie' confuzie;c) cianoz% vizibil% la palme i plante;d) bradicardie' hipotensiune arterial%.26. /imtomatologia în intoxicaţia cu ciuperci a c%ror perioad% de incubaţie este lung% se caracterizeaz% prin:a) oligoanurie'greţuri ' v%rs%turi'deshidratare'diaree snghinolent%; b) cianoz% intens% generalizat% de nuanţ% cenuie sau neagr%;c) insuficienţ% cardiac%' colaps cardiovascular;d) tendinţ% la violenţ%'con(unctive in(ectate'facies congestiv'logoree21.=titudinea de urgenţ% la locul accidentului în intoxicaţia cu ciuperci const% în:a) decontaminare cutanat% i administrare de albastru de metilen; b) provocare de v%rs%turi i sp%l%tur% gastric% cu lichide dulci i s%rate'c%rbune activat;c) aplicarea unor restricţii alimentare i evitarea conserv%rii ciupercilor în condiţii improprii i îndelungate;d) administrarea antidotului nitrit de amil pe cale inhalatorie.22. 5n evoluţia intoxicaţiei acute cu alcool se înt&lnesc urm%toarele semne cu excepţia:a) faza de excitaţie; b) faza de încordare motorie;c) faza de com% etilic%;d) sindromul muscarinic.2*.5n intoxicaţia cu alcool' în faza de excitaţie înt&lnim urm%toarele semne cu excepţia:a) logoree'tendinţ% la violenţ%; b) paloare cadaveric%'relaxare sfincterian%;c) facies congestiv;d) volubilitate' con(unctive in(ectate.2-. 5n faza de încordare motorie din din intoxicaţia cu alcooletilic pacientul prezint% urm%toarele semne:a) astenie' cefalee; b) tremur%turi' fibrilaţii musculare;c) tulbur%ri de coordonarei vorbire' agitaţie psiho,motorie'confuzie;d) mioz%' sialoree'bradicardie' dureri abdominale colicative.2. 5n intoxicaţia cu alcool etilic este interzis% administrarea de:a) cafea concentrat%; b) morfin%'plegomazin'barbiturice;

-3


49/82

c) glucoz% H;d) hemisuccinat de hidrocortizon'vitamine din grupul ".20. 5n intoxicaţiile acute cu barbiturice simptomatologia depinde de doza ingerat%' astfel la un pacient care inger% dozemoderate se observ%:a) dificultate în vorbire'somnolenţ%; b) cianoz%' hipotermie;c) insuficienţ% respiratorie i circulatorie;d) mioz% i încarcare traheo,bronic%2. =bsorţia barbituricelor se face:

a) la nivelul stomacului; b) la nivelul ficatului;c) la nivelul intestinului gros;d) la nivelul (e(unului.23.oza toxic% letal% de barbiturice cu durat% lung% de acţiune este de:a) 16g; b) 1g;c) g;d) 2',* g24.$oma este forma cea mai grav% a intoxicaţiei cu barbiturice i se caracterizeaz% prin:a) tahipnee cu respiraţie superficial%; b) cianoz%' hipertermie'hipotensiune arterial%;c) dificultate în vorbire'sl%biciune muscular%;d) înc%rcare bronic%' insuficienţ% respiratorie i circulatorie'mioz%.*6.9ransportul pacientului intoxicat cu barbiturice se face de urgenţ% la o unitate sanitar%' iar asistenta medical% vamonitoriza:a) pulsul'tensiunea arterial%' respiraţia' dimensiunea pupilelor; b) efectul antitodului specific administrat;c) efectul tratamentului cu antibiotice administrat la locul accidentului;d) ingestia de lichide pe cale oral% pentru a se asigura diureza.*1. =titudinea de urgenţ% a asistentei medicale la locul accidentului în intoxicaţia cu barbiturice const% în;a) înc%lzirea pacientului cu sticle de ap% fierbinte; b) provocarea de v%rs%turi dac% pacientul are cunotinţa p%strat% i sp%l%tur% gastric% cu c%rbune activat i puţin% sare;c) sp%l%tur% gastric% chiar dac% pacientul este în com%;d) administrarea de excitante ale sistemului nervos central*2.5n funcţie de gravitate coma se clasific% în - grade.=legeţi excepţia din urm%toarele enunţuri:a) superficial% sau de profunzime medie; b) profund% sau carus;c) ireversibil% sau dep%it%;d) extracerebral%.**. 5n comele de origine extracerebral% agentul cauzal acţioneaz%:a) direct asupra creierului; b) determin% edem cerebral difuz i embolii;c) indirect asupra creierului;d) determin% tulbur%ri nervoase predominant funcţionale*-. 5n cazul stopului respirator'neaplicarea rapid% i corect% a m%surilor de reanimare respiratorie determin%:a) hipoxemie'hipercapnee; b) tahipnee i cianoz%;c) bradipnee i hipotensiune arterial%;d) dispnee cu stare de agitaţie psihomotorie*. /emnele clinice care atest% stopul cardio,respirator sunt urm%toarele cu excepţia:a) oprirea mic%rilor respiratorii toracice i abdominale; b) convulsii'obnubilare'stare confuzional%;c) paloare extrem% sau cianoz%;d) absenţa pulsului la artera carotid%*0. 9ehnica masa(ului cardiac extern la adult se realizeaz% astfel:a) aez&nd podul palmei drepte apoi m&na st&ng% în 17* inferioar% a sternului;

-4


50/82

b) asez&nd podul palmei st&ngi iar deasupra podul palmei drepte in \ inferioar% a sternului;c) asez&nd cele doua m&ini suprapuse' mai înt&i m&na st&ng% apoi dreapta in 17* inferioar% a sernului;d) se aeaz% degetele index i mediu în spaţiul M intercostal st&ng*. $orectitudinea aplic%rii m%surilor de resuscitare cardio,respiratorie'adic% a ventilaţiei artificiale i a masa(ului cardiac seapreciaz% la bolnav prin apariţia urm%toarelor semne:a) midriaz% cu globi oculari imobili; b) pierderea cunostinţei cu absenţa pulsului la artera carotid%;c) relaxarea complet% a musculaturii cu pierdere involuntar% de materii fecale i urin%;d) recolorarea tegumentului'apariţia reflexului la lumin%'apariţia pulsului la vasele mari

*3. $omplicaţiile i accidentele reanim%rii cardio,respiratorii sunt urm%toarele cu exceptia:a) p%trunderea aerului în stomac; b) dilatarea stomacului i apariţia greţurilor i v%rs%turilor;c) embolie gazoas% masiv%;d) c%derea limbii i ineficacitatea insuflaţiilor *4.$ontraindicaţiile masa(ului cardiac sunt urm%toarele cu excepţia:a) leziuni ale peretelui toracic; b) încetarea activit%ţii inimii;c) hemoragie masiv% intrapericardic%;d) fracturi costale-6.in punct de vedere etiologic ocul se clasific% astfel:a) oc hipovolemic apare dup% dureri intense; b) oc cardiogen apare ca urmare a pierderilor masive de s&nge;c) oc anafilactic apare datorit% introducerii în circulaţie a unor substanţe str%ine;d) oc neurogen apare mai ales în infectii cu germeni gram negativi i determin% leziuni celulare-1. =pariţia ocului poate fi favorizat% de urm%torii factori cu excepţia:a) oboseal%'insomnie; b) stare de denutriţie;c) frig sau caldur% excesiv%;d) presiunea prea ridicata a aerului atmosferic-2. Iravitatea unei come se apreciaz% dup% examenul neurologic prin :a) reflexul de deglutiţie; b) starea de sopor;c) starea de obnubilare;d) starea de letargie-*. $onduita de urgent% în cazul unui oc traumatic const% în urm%toarele atitudini cu excepţia:a) înl%turarea factorului ocogen; b) administrarea pe cale oral% a unui analgezic pentru calmarea durerii;c) aprecierea rapid% a funcţiilor vitale;d) menţinerea pacientului în decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate în unghi de *6,- V--. "olnavul cu oc cardiogen prezint% urm%toarele semne clinice:a) impotent% funcţional% a membrului lezat datorit% durerii; b) edeme i echimoze la nivelul membrului lezat;c) dureri precordiale' dispnee' anxietate;d) poziţie antalgic% caracteristic% articulaţiei afectate-. $a atitudine de urgenţ% în faţa unui pacient cu oc cardiogen asistenta medical% va efectua urm%toarele manevre cuexcepţia:a) sedarea pacientului; b) administrarea de oxigen;c) aezarea în poziţie semiez&nd dac% tensiunea arterial% o permite;d) calmarea durerii cu morfin% în doze mari pentru obţinerea c&t mai rapid% a efectului-0. Pacientul care a suferit un oc cardiogen va fi urm%rit în permanenţ% evalu&ndu,se urm%toarele semne:a) puls' amplitudine respiratorie; b) culoarea i temperatura tegumentelor;c) diureza;d) @I'9=' puls'respiraţie'diureza'culoarea i temperatura tegumentelor -.Ena din atitudinile de urgent% în cazul bolnavilor cu oc cardiogen este aceea de a prinde o linie venos% pentru:

6


51/82

a) corectarea hipovolemiei i vehicularea unor medicamente; b) administrarea corect% i exact% a oxigenului;c) efectuarea traheostomiei;d) efectuarea intubaţiei orotraheale-3. Pacientul care este în stare de oc prezint% urm%toarele semne cu excepţia:a) facies palid'acoperit de transpiraţii; b) tegument marmorat' cianotic ' poliurie i tensiune arterial% normal%;c) ochi încerc%naţi înfundaţi în orbite;d) buze uscate'tegumente reci'anurie

-4. $ircumstanţele etiologice care pot genera oc anafilactic sunt urm%toarele cu excepţia:a) alergie alimentar%; b) înţep%tura de insecte;c) electrocutarea;d) alergie medicamentoas%6. 9abloul clinic în oc anafilactic este reprezentat de :a) A9=' puls tahicardic; b) cornee tulbure opac%'h9=' insuficienţ% respiratorie;c) anxietate' verti(' creterea tensiunii intraoculare;d) semne cutanate' respiratorii' tulbur%ri cardio,vasculare' neurologice i digestive1./emnele cutanate care pot ap%rea în ocul anafilactic sunt urm%toarele cu excepţia:a) întreruperea soluţiei de continuitate ; b) eritem difuz însoţit sau nu de prurit;c) urticarie;d) edem al fetei i pleoapelor 2. $onduita de urgenta în caz de oc anafilactic este:a) combaterea durerii ca factor ocogen; b) aplicarea de garouri i administrarea de adrenalin%;c) imobilizarea pacientului în poziţie decubit dorsal i interzicerea efectu%rii oric%rei mic%ri;d) optimizarea funcţiei de pomp% cardiac% prin administrarea de dopamin%*. 5n cazul în care ocul anafilactic s,a declanat în urma unei înţep%turi de insecte se in(ecteaz% la locul inocul%rii adrenalicu scopul:a) obţinerii unei funcţii respiratorii optime; b) înl%tur%rii efectelor neurologice produse;c) obţinerii unei vasoconstricţii i prelungirea timpului de p%trundere a antigenului în circulaţie;d) calmarea greţurilor i v%rs%turilor -. +edicamentul de electie în ocul anafilactic este:a) morfina; b) dopamina;c) nitroprusiat de sodiu;d) adrenalina. Pe timpul transportului' pacientul cu oc anafilactic va fi poziţionat:a) 9rendelenburg; b) decubit dorsal f%r% pern%;c) decubit lateral pentru a capta v%rs%tura;d) poziţie >oCler 0. Uocul septic apare ca urmare a p%trunderii brute în torentul circulator de:a) virui; b) bacterii i sau toxinele acestora ;c) virus hepatic ";d) bacili @och. Uocul septic este recunoscut pe baza urm%toarelor semne cu excepţia:a) prezenţa unei infecţii lo

Teste Absolvire 2014

Documents

Transcript of Teste Absolvire 2014