Testare Psihologica I - Note de Curs

download Testare Psihologica I - Note de Curs

of 100

Transcript of Testare Psihologica I - Note de Curs

SCALA DE INTELIGEN STANFORD - BINETnceputul

secolului 20 se caracterizeaza prin aparitia primei categorii de teste - testele de

inteligenta. Preocuparile pentru studiul diferentelor individuale au aparut in 1904, cand Ministerul Instructiei Publice al SUA a luat decizia de a inlatura din scoli copiii care nu erau capabili sa invetesatisfacator, mai precis,

cei retardati mental. Raspunsul lui A.Binet (parintele psihometriei) si T.Simon la

aceasta comanda sociala a constat in oferirea unui instrument psihodiagnostic - prima scara metrica a inteligentei alcatuit din 30 de itemi ordonati in functie de dificultatea lor. Dupa acest moment a avut loc o intensificare fara precedent a interesului practicienilor pentru aceste instrumente ce incep a fi aplicate in scoli, inchisori, tribunale pentru copii etc. Testul lui Binet a fost supus unor multiple revizuiri si traduceri in Europa dar mai ales in America. Revizuirea facuta de L.Terman in 1916 confera acestui test denumirea de Stanford-Binet Intelligence Scale, denumire care se pastreaza si astazi.Acest

s-a bazat pe o temeinica pregatire de natura teoretica si metodologica. Prima varianta a

testului cuprindea 3 probe care vizau dezvoltarea motorie si 27 de probe care msurau abilitatile cognitive. Mai mult de jumatate dintre itemi erau destinati celor cu o accentuata retardare si toti itemii cuprindeau sarcini ce aveau legatura cu problemele vietii cotidiene. Aranjarea finala a sarcinilor a fost determinata prin administrarea scalei la un lot de 50 de copii normali, cu varsta intre 2 si 12 ani, precum si pe un esantion de copii retardati mental.Aceast

prima varianta a scalei a fost conceputa pentru identificarea retardatilor mental cu varste

intre 2 si 12 ani si s-a bazat pe ideea ca inteligenta este o compozitie de mai mute abilitati si ca natura ei se schimba odata cu varsta. Meritele testului au fost evideniate de catre D.R.Goodenough, in 1949:-

este conceput fara pretentia de a masura cateva facultati individuale, fiind mai degraba destinat sa aprecieze dezvoltarea mentala generala a copilului printr-un grup eterogen de sarcini; este un test scurt si practic: presupune mai putin de o ora pentru administrare si necesita putine echipamente; testul masoara ceea ce autorii au considerat a fi factorul esential al inteligentei, si anume judecata practica; itemii au fost ordonati la un nivel de dificultate adecvat varstei. In 1905 scala a suferit o prima revizie, autorii constientizand limitele ei, mai ales doua dintre ele:

-

- lipsa directiilor standard pentru administrare, - lipsa unor proceduri obiective pentru determinarea scorului total.

1

Revizuirea a constat in includerea mai multor teste care sa masoare o paleta mai larga de abilitati mentale la copii cu varsta intre 3 si 13 ani. Dintre cei 58 de itemi, doar 17 erau inclusi in versiunea din 1905, noii itemi punnd accent asupra judecatii, intelegerii si rationamentului, iar noua versiune permind idiferenierea

copiilor normali, ea fiind aplicata pe un lot de 300 de copii cu varsta intre 3 si 13 ani.

O alta imbunatatire a scalei din 1908 a fost introducerea conceptului de varsta mentala, care este rezultatul la testul ce corespunde varstei cronologice a unui grup de copii normali.Urmtoarea

revizie a scalei (1911) cuprindea cinci subteste pentru fiecare dintre cele 11 niveluri de

varsta i permitea o evaluare mai rafinat a inteligenei. Scala este extinsa, incluzand si un nivel pentru adulti, cu teste corespunzatoare. In Europa s-au facut revizuiri ale scalei in Germania (W.Stern, 1912) si in Anglia (C.Burt, 1921).n SUA s-au

efectuat cele mai multe revizii: in 1908 o versiune a scalei din 1905, iar in 1911 o

traducere a variantei din 1908. F.Kuhlmann a extins varianta scalei din 1908, in jos, de la 3 ani la 3 luni, dandu-i denumirea de Scala Kuhlmann-Binet, aceast varianta fiind una din primele incercari masurare a inteligenei copiilor foarte mici. A fost supusa revizuirii in 1922, apoi in 1930. R.Yerks traduce Scala Binet-Simon si o extinde in anul 1915. El schimba conceptul de varsta mentala punand in loc o scala pe puncte. In 1923 extinde scala in jos implicand acordarea de puncte in locul creditelor in ani si luni pentru raspunsurile corecte. Cea mai ampla si mai cunoscuta traducere si reconstructie a realizat-o Lewis Terman, de la Universitatea Stanford, varianta cunoscuta sub numele Stanford-Binet Intelligence Scale. In 1916, L.Terman propune ca valoarea coeficientului sa fie inmultita cu 100, pentru a evita exprimarea zecimala, astfel apare formula care s-a raspandit in toata lumea: IQ=VM/VC (VM=varsta mentala, VC=varsta cronologica). Aceasta noua scala, construita de L.Terman in 1916, a fost supusa pana in prezent la patru revizii: in 1937, 1960, 1972, 1985. Conceptele lui Binet, si anume varsta bazala, varsta - plafon, varsta mentala, au fost retinute, dar Terman a dorit sa mearga dincolo de intentiile lui Binet de a depista doar retardatii mental. El a dorit sa creeze un test care sa poata diferentia nivelurile sau gradele de dezvoltare a abilitatii intelectuale intr-o populatie normala. Un astfel de test poate fi folosit nu numai pentru identificarea si prognozarea abilitatilor copiilor retardati, ci si pentru predictia performantelor scolare si a altor criterii ale copiilor normali. Varianta din 1916 apare sub denumirea Revizia Stanford-Binet si Extinderea Scalei de inteligenta Binet-Simon. Itemii au fost grupati pe niveluri de varsta, iar testul a circulat apoi sub denumirea Scala de inteligenta Stanford-Binet, care s-a dovedit a fi superioara variantelor Binet-Simon din toate punctele de vedere. Printre cele mai importante elemente de noutate pot fi mentionate urmatoarele: -apar directiile standard pentru administrare si scorare;

2

-sunt elaborate normele sau etaloanele; -numarul testelor a crescut de la 54 la 90, renuntandu-se la unii itemi din variantele initiale si adauganduse un numar mare de itemi noi. In construirea acestei scale, Terman a inclus teste care nu erau atat de dependente de experientele de invatare specifice din scoala, avnd convingerea ca testele de inteligenta trebuie sa cuprinda sarcini care sa abordeze experientele comune ale copiilor intr-o cultura data. n plus, Terman a accentuat natura genetica a inteligentei si faptul ca testul de inteligenta trebuie sa masoare potentialul ereditar. L.Terman si asociatul sau M.Merrill au inceput revizuirea in 1926 a scalei din 1916, plecand de la doua neajunsuri majore ale acesteia: -validitatea scazuta a anumitor itemi; -nereprezentativitatea normelor. In 1937 au fost publicate doua forme alternative ale testului. Ele au facut posibile testarea si retestarea cu forma echivalenta pentru a determina daca anumite experiente sau tratamente au schimbat valoarea QI-ului. Aceasta scala a fost extinsa in jos pana la 2 ani si in sus pana la trei niveluri superioare ale adultului. Fata de varianta anterioara scala din 1937 a avut mai multi si mai variati itemi. S-au introdus teste noi privind performanta si s-au redus testele verbale. Din cele doua forme alternante a fost construit in 1960 un singur instrument, destinat pentru subiectii cu varsta intre 2 ani si varsta adulta. Varianta prezinta o serie de noutati cum ar fi: -variate obiecte de joaca pentru nivelurile de varsta mai scazuta; -un manual al testului; -o brosura cu foi de raspuns. Timpul total de administrare este de o ora, insa variaza in functie de o serie de variabile: experienta si deprinderile examinatorului, varsta si nivelul abilitatii examinatului. De o mare utilitate practica apare Manualul, care cuprinde directii mai clare privind conduita celui ce aplica testele, stabilirea raportului cu subiectul, motivarea acestuia. In 1972 s-a impus necesitatea reviziei normelor urmarindu-se obtinerea unor noi etaloane. In 1985 este publicata una dintre cele mai elaborate baterii de inteligenta, sub numele de Scala de inteligenta Stanford-Binet (a patra editie) si sub semnatura unor psihologi de prestigiu: R.L.Thorndike, E.Hagen si J.Sattler. Aceasta scala se bazeaza pe un model ierarhic al abilitatii cognitive, ce cuprinde la randul lui 3 niveluri si a fost construita pentru a putea fi folosita la masurarea abilitatilor cognitive a subiectilor cu varsta intre 2 si 23 de ani. Ea urmareste si obiective suplimentare: -de a diferentia intre elevii retardati mental si elevii cu dificultati de invatare; -de a ajuta la intelegerea motivului pentru care un elev are dificultati de invatare in scoala; -de a identifica elevii talentati.

3

Aceasta baterie cuprinde: materialele pentru subteste, manualul pentru administrare si scorare, manualul tehnic, foaia de raspuns standard. Bateria cuprinde 15 teste cu itemii aranjati in ordinea crescatoare a dificultatii, fiind desemnati cu litere de la A la Y. Fiecare nivel are doi itemi, cu un grad de dificultate aproximativ egal. Examinatorul trebuie sa stabileasca in raport cu fiecare test, varsta bazala si varsta-plafon, Manualul pentru administrare oferind informatii detaliate cu privire la modul cum se procedeaza. Cele 15 teste cuprind : Testul I Vocabular (contine 46 de itemi, dintre care 14 sunt imagini a unor obiecte comune, 32 prezinta cuvinte pe care subiectii trebuie sa le defineasca.) Testul 2 Memorarea margelelor (examinatul vede pentru cinci secunde un aranjament al margelelor, apoi trebuie sa-l reproduca din memorie folosind margele ce pot fi grupate in patru forme si trei culori.) Testul 3 Cantitativ (itemi 1-2 solicita subiectilor sa plaseze corect zarurile, sa numere, sa adune, sa scada, sa formeze serii logice de numere. Ceilalti itemi solicita rezolvarea unor probleme cantitative prezentate vizual sau oral.) Testul 4 Memorarea propozitiilor (examinatul trebuie sa repete anumite propozitii prezentate de examinator. ) Testul 5 Analiza structurii (este singurul test cu timp impus, de aceea necesita folosirea cronometrului. Primii sase itemi utilizeaza forma de lucru iar itemii 7-42 utilizeaza cuburile albe si negre; sarcina examinatului este pentru anumiti itemi de a reproduce un model oferit cu ajutorul unei imagini, pentru alti itemi de a reproduce cu ajutorul cuburior un model oferit de examinator.) Testul 6 Intelegerea (primii sase itemi solicita examinatului sa arate diferite parti ale corpului unui copil, a carui imagine este prezentata pe un cartonas, itemii 7-42 cer subiectului sa dea un raspuns verbal la intrebari privind evenimente comune.) Testul 7 Absurditati (este aplicat numai subiectilor cu nivel de intrare A-L, carora li se cere sa arate ce este gresit in cadrul unor imagini absurde.) Testul 8 Memorarea cifrelor (subiectului i se prezinta o serie de cifre, pe care el trebuie sa le repete in aceeasi ordine, apoi in ordine inversa.) Testul 9 Copierea (pentru itemii 1-12 examinatul trebuie sa reproduca modelele examinatorului facute din cuburi, pentru itemii 13-28 trebuie sa reproduca desene oferite. Se poate folosi radiera.) Testul 10 Memorarea obiectelor (sunt prezentate imagini cu unul sau mai multe obiecte apoi examinatul trebuie sa le identifice in ordinea corecta a aparitiei lor.) Testul 11 Matricele (subiectul trebuie sa completeze obiectul lipsa dintr-o serie, la itemii 1-22 folosindu-se un format bazat pe alegerea multipla iar la itemii 23 folosindu-se un format scris.)

4

Testul 12 Serii de numere (examinatului i se arata o serie de numere aranjate dupa o anumita regula, pe care trebue sa o descopere si apoi sa completeze seria cu inca doua numere. Subiectul poate folosi creion si hartie, iar timpul (fara a fi impus) sa fie de doua minute.) Testul 13 Indoitul si taierea hartiei (examinatorul indoaie si taie bucati de hartie iar examinatul folosind un format cu raspunsuri la alegere, selecteaza imaginea ce demonstreaza cum va arata hartia cand va fi despaturita.) Testul 14 Relatii verbale (examinatorul numeste patru lucruri, examinatul spune prin ce se aseamana primele trei si prin ce se deosebesc de al patrulea.) Testul 15 Construirea ecuatiei (subiectul are sarcina de a construi o relatie matematica, folosind numere si simboluri operationale.Se sugereaza ca timpul afectat fiecarui item sa fie de doua minute, fara sa fie impus; se poate folosi creion si hartie.) Administrare si scorare Aceasta editie a scalei se aplica de catre un examinator experimentat, intr-un loc linistit, fara surse de distragere. Pentru a aplica si interpreta corect testele, este necesar ca examinatorul sa fi trecut printr-un proces de formare pentru administrarea testelor in general si un proces de formare pentru administrarea acestei baterii, in special. La randul sau, manualul pentru administrare ofera sugestii folositoare privind: -

modul de adaptare a testeor la specificul individual, modul de dezvoltare si mentinere a raportului examinator/examinat, modul in care sa fie testati copiii prescolari Timpul mediu pentru administrarea intregii baterii se situeaza intre 60 si 90 de minute si este de

dorit, pentru o buna masurare a modului de functionare intelectuala, sa fie aplicate toate testele. Autorii recomanda insa ca examinatorul sa apeleze la una dintre bateriile sugerate pentru diferite grupuri de varsta. De asemenea, recomanda pentru anumiti subiecti, ca aplicarea bateriei sa se faca in doua sesiuni. Pentru consemnarea rezultatelor este utilizat Caietul de raspuns standard, care are un numar de 40 de pagini. Pe prima pagina sunt inregistrate scorurile partiale si totale ce alcatuiesc sectiunea a doua. Sectiunea intai cuprinde date de identificare a subiectului. Sectiunea a treia cuprinde factorii comportamentali care afecteaza performanta la test. Folosindu-se o scala cu cinci trepte, se consemneaza gradul de atentie, nivelul reactiilor in timpul testarii, gradul de independenta emotionala, comportamentul de rezolvare a problemelor, independenta fata de examinator, limbajul expresiv si receptiv, dificultatea in a stabili o relatie cu aceasta persoana. Plecand de la punctul de intrare pentru un subtest, examinatorul administreaza itemi pana cand se stabilesc nivelul bazal si nivelul-plafon. Dupa ce au fost atinse cele doua niveluri,se trece la scorare. Se acorda 1 punct pentru reusita la un item si 0 puncte pentru esec. Scorul este convertit in scorul standard al

5

varstei, bazat pe tabelele de norme, corespunzator varstei cronologice a subiectului. Sunt insumate scorurile pentru cele patru arii cognitive, iar rezultatul este transformat, in baza tabelului de norme, in scorul compozit. Acesta este un index global al performantei intelectuale. El este o estimare a factorului g al lui Spearman = abilitate mentala generala. Standardizare Lotul de standardizare a cuprins peste 5.000 de subiecti, cu varsta intre 2 si 23 de ani, selectati pentru a fi reprezentativi in raport cu populatia SUA in anul 1980. Subiectii au fost distribuiti in 17 grupe de varsta. In stabilirea esantionului au fost luate in seama o serie de variabile precum: regiunea geografica, dimensiunea comunitatii, rasa, sexul, statutul socio-economic. Merite i limite ale scalei Scala Stanford Binet, a patra editie, este unul dintre cele mai elaborate instrumente pentru masurarea inteligentei. In urma nenumaratelor studii efectuate au fost scoase in evidenta o serie de merite incontestabile, dar si unele limite. Dintre meritele scalei amintim urmatoarele: nivel inalt al validitatii: scala a aratat o buna validitate concurenta, demonstrata de valorile corelatiilor cu alte instrumente psihodiagnostice folosite pentru masurarea abilitatilor cognitive; nivel inalt al fidelitatii: valoarea coeficientilor privind consistenta interna a scorului compozit si a scorurilor pe factori este foarte inalta, cu o eroare standard a masurarii de mai putin de cinci puncte; excelenta standardizare: procedurile de standardizare s-au dovedit a fi foarte bune, esantionul fiind alcatuit in functie de mai multe variabile, precum regiunea geografica, marimea comunitatii, apartenenta etnica, varsta, sex, statut socioeconmic; proceduri bune de administrare, confirmate de practica; raspunsurile borderline sunt probate si sunt oferiti itemi-exemplu pentru cele mai multe subteste; instructiuni de aplicare si materiale ale testelr adecvate: directiile de aplicare a testelor sunt usor de citit, materialele sunt bine construite si sunt atractive, itemii-exemplu la multe teste ajuta subiectii sa inteleaga cerintele sarcinii; lipsa unui timp impus constituie un avantaj pentru subiectii care nu pot obtine performante sub presiunea timpului;-

criterii de scorare folositoare: criteriile pentru scorare au fost pregatite cu mare atentie; un numar de exemple demonstreaza aplicabilitatea principiilor de scorare. Limitele scalei se refer la urmtoarele aspecte:

-

lipsa unei baterii comparabile de-a lungul tuturor nivelurilor de varsta acoperite de scala: aceasta este o limita serioasa, deoarece scorurile obtinute de copiii de diferite varste sunt bazate pe diferite combinatii de subteste. Numai sase subteste sunt aplicate la toate varstele. Doua teste incep la cel mai

6

scazut nivel de varsta si se opresc la nivelul anilor adolescentei. Patru subteste incep la varsta de 7 ani si se aplica pana la cel mai inalt nivel de varsta. Un subtest incepe la varsta de 12 ani si se aplica pana la cel mai inalt nivel. Numai la doua niveluri unui copil i se pot administra toate cele 15 teste. Lipsa continuitatii de-a lungul nivelulilor de varsta precum si in interiorul subtestelor face dificile monitorizarea schimbarilor in performanta la subteste si realizarea unor studii longitudinale. intinderea scorurilor este variabila: scala esueaza in a oferi o aceeasi intindere a scorurilor compozite, a scorurilor pe factori sau a scorurilor la subteste pentru toate nivelurilor de varsta acoperite de scala. sprijin limitat pentru scorurile celor patru arii cognitive: analiza factoriala nu ofera suport pentru scorurile celor patru arii cognitive de-a lungul tuturor nivelurilor de varsta acoperite de scala. dificultati in scorarea raspunsurior dificultati in interpretarea normelor pentru subtestele la care au fost estimate valorile scorurilor scalate pentru aceeasi varsta. absenta descrierii procedurii pentru stabilirea criteriilor de diferentiere: nu exista informatii nici in Manualul tehnic, nici in Ghidul de administrare si scorare privind numarul de itemi ce trebuie administrati inainte de a opri testarea. exagerat de lung timpul de administrare: din cauza ca un singur subtest este prevazut cu timp impus, perioada de aplicare a scalei pe diferiti subiecti poate fi foarte mare. A aplica intreaga baterie pe un adolescent poate sa dureze doua ore sau chiar mai mult. puncte pentru nivel de intrare incorect: punctele pentru nivelul de intrare indicate in Ghidul de administrare si scorare pot sa nu fie potrivite pentru toti copiii. De aceea, testul poate fi in mod nenecesar prelungit si copiilor li se pot aplica itemi care sunt prea dificili la inceputul testului. In concluzie, se poate aprecia ca Scala de inteligenta Stanford-Binet, editia a patra, este unul dintre cele mai cunoscute si mai demne de incredere teste ce masoara abilitatile intelectuale. Scala pleaca de la o teorie puternica, bazata pe cercetari mai recente in psihologia cognitiva si acopera o mult mai larga paleta de deprinderi cognitive ale examinatului decat editiile anterioare. In practica s-a impus mai ales in testarea copiilor, pentru a diagnostica retardarea mentala, pentru a prognostica si explica achizitiile academice.

SCALA WECHLSER DE INTELIGENTA PENTRU ADULTI ( WAIS)n anul 1938, David Wechsler a publicat prima versiune a SCALELOR DE INTELIGEN WECHSLER, i anume, THE WECHSLER-BELLEVENUE SCALE, care a constituit un moment de cotitura in psihometrie, deoarece el aduce unele nouti n ceea ce privete testarea inteligentei, permind

7

calcularea mai multor scoruri si, totodat, stabilirea profilului individual ca urmare a combinrii abilitailor. Ca o noutate apare posibilitatea calculrii IQ de performan. A doua formula a scalei, The Wechsler Army a, a fost construita in anul 1942, iar dup ncetarea rzboiului, respectiv in 1946, a fost publicata o versiune modificata si extinsa, sub denumirea WechslerBellevue Intelligence Scale II. O noua varianta a fost publicata in 1955 ( Scala Wechsler de inteligenta pentru aduli WAIS ), pentru a msura inteligenta adulilor cu vrsta cuprinsa intre 16 si 75 de ani, aceasta fiind considerata o corecie pentru deteriorare, fiind aplicata la scorurile examinailor de la extremitatea superioara a nivelurilor de vrsta. Din punct de vedere a coninutului, nu exista diferene fata de variantele anterioare, adic scala verbala cuprinde sase subteste, iar scala de performanta cinci subteste. Itemii sunt aranjai in ordinea cresctoare a dificultii, iar testarea la un subtest particular nceteaz dup un numr specificat de itemi prezentai in succesiune lor. Pentru elaborarea acestui test de inteligenta, W.A.I.S., Wechsler pornete de la premisa c acest nou instrument psihodiagnostic nu este o msura a potenialului genetic independent de experiena. Ceea ce masoar testul este rezultatul unei interaciuni complexe intre dezvoltarea biologica si experiena subiectului. Astfel, el definete inteligenta ca fiind un agregat sau o capacitate globala a individului de a aciona intenionat, de a gndi raional si de a aborda eficient mediul sau. Scala I WechslerBellevue a fost standardizata pe un eantion de 1.081 de subieci albi, cu vrsta cuprinsa intre 10 si 60 de ani selectai in funcie de o serie de variabile, precum: vrsta, ocupaia, nivelul de pregtire, dar indiferent de buna intenie, eantionul nu a fost reprezentativ pentru ntreaga populaie adulta din S.U.A. In 1975, Wechsler revine asupra acestei definiii si, in urma unei revizii, considera inteligenta ca fiind capacitatea individului de a nelege lumea, de a aciona asupra ei si inventivitatea de a face fata provocrilor si solicitrilor acestei lumi. Astfel, el considera ca abordarea mediului implica mai mult dect deprinderile cognitive, si anume factorii afectivi (emoionali) si conativi (voina, strduina). Wechsler vedea inteligenta generala ca pe o funcie a personalitii, in acelai timp ea fiind multideterminata. In concepia lui Wechsler, o persoana inteligenta este capabila sa abordeze mai eficient solicitrile vieii, indiferent de natura lor: abstracta, practica sau sociala. Astfel diferenierea dintre persoane mai inteligente si mai puin inteligente necesita o msurare multipla, adic o msurare a componentelor cognitive, afective,si conative. De asemenea, Wechsler a creat i dou variante pentru copii (W.I.S.C., cu forma sa revizuit, W.I.S.C-R, i varianta computerizat WISC-R Micro)) i o a treia variant pentru perioada precolar i primar (W.P.P.S.I. de asemenea, cu revizii repetate), care au devenit teste clasice utilizate n foarte multe ri. Aceasta scal de inteligen urmrea atingerea mai multor obiective:

8

-

testarea subiecilor normali; testarea subiecilor handicapai (in plan lingvistic sau senzorio-motor); testarea tulburrilor clinice; testarea dizabilitatilor in invitare. In 1981 a fost publicata Scala Wechsler pentru aduli revizuita (Wechsler Adult Intelligence

-

Scale, WAIS-R), cu varianta computerizat WAIS - Micro. Deosebirile fa de variantele anterioare constau n: utilizarea limbajului indiferent de sex; reprezentarea in subtestele Informaii si Completarea imaginii; schimbri mai mari in subtestele nelegere si Similitudini; subtestul Informaii a fost supus celei mai severe revizii, cu 20 de itemi preluai de la WAIS si 9 itemi nlocuii. WAIS-R are exact acelai numr si aceleai subteste precum WAIS 1955. Subtestele componente sunt: a) subtestele verbale:1.

Informaii - subtestul este format din 29 de ntrebri care se refera la o serie de

informaii generale, aranjate in ordine de la uor la greu, si la care se rspunde cu cteva cuvinte sau numere. Testarea ncepe cu itemul 5; itemii 1-4 sunt administrai doar daca examinatul nu reuete la itemul 5 sau 6. Testarea nceteaz cnd subiectul eueaz la cinci itemi consecutivi. Rspunsurile la ntrebrile la acest subtest, care sunt cotate 1(corect) sau 0(incorect) sunt afectate de nivelul de pregtire culturala. Scorul maxim posibil = 29.2.

nelegerea - este format din 16 ntrebri in ordinea cresctoare a dificultii, care

solicita rspunsuri detaliate. Rspunsurile sunt cotate 0, 1 si 2 puncte, in funcie de calitatea si de gradul de nelegere exprimat. Testarea continua pana cnd examinatul eueaz ( scor 0 puncte) la patru ntrebri consecutive. Se ncepe cu itemul 3. Dac subiectul eueaz la itemii 3, 4, si 5, i se administreaz itemii 1 si 2. Scor maxim posibil = 32 puncte. Acest subtest msoar cunotinele practice, raionamentul social si abilitatea de a organiza informaia.3.

Aritmetica pentru itemul 1 se folosesc apte cuburi colorate in rou pe doua fete , alb

pe alte doua fete si rou si alb pe alte doua fete. Subtestul conine 14 probleme de aritmetica in ordine crescnda a dificultii. Testarea ncepe cu itemul 3 si nceteaz dup patru eecuri consecutive. Itemii 1 si 2 sunt oferii daca la Itemii 3 si4 se eueaz. Rspunsurile sunt cotate 0 sau 1 punct si cu o bonificaie daca sunt rezolvate foarte repede si, evident , foarte corect , problemele 10-14.4.

Memoria cifrelor cuprinde apte serii de cifre (de la trei la noua cifre intr-o serie),

care trebuie sa fie repetate in aceeai ordine, si alte serii de cifre (de la doua la opt intr-o serie),

9

care trebuie repetate in sens invers. Testarea la Cifre in ordine directa ncepe cu citirea cu voce tare a trei cifre (cate o cifra pe secunda) de ctre examinator. Subiectului i se dau instruciuni sa repete fiecare serie imediat ce examinatorul a terminat citire seriei de cifre. Doua ncercri (doua seturi diferite de cifre sunt date pentru lungimea fiecrei serii. Testarea continu pn cnd examinatul eueaz la ambele ncercri ale seriilor sau dup ce reuete la toate seriile. La Cifrele in ordine inversa, examinatului i se cere sa spun cifrele in sens invers dup ce examinatorul a terminat de citit seria in ordine directa. Testarea ncepe cu seria de doua cifre , in ordine inversa, si continua pana ce examinatul eueaz la ambele ncercri ale seriilor sau pana reuete la toate seriile. Scorul la fiecare set de cifre, att in sens direct cat si in sens invers este 0 puncte (ambele ncercri euate), 1 punct(o ncercare reuita) si 2 puncte ( ambele ncercri reuite). Scorul maxim posibil = 20.5.

Similitudini cuprinde 14 itemi de forma : In ce msura A si B sunt asemntori?

Itemii sunt prezentai in ordinea crescnda a dificultii, iar testarea se oprete dup ce subiectul a euat la cinci itemi la rnd. Rspunsurile sunt cotate 0, 1 si 2 puncte, in funcie de calitatea si gradul de nelegere artat. Testarea nceteaz dup patru eecuri consecutive. Punctajul maxim = 28 puncte. Acest subtest masoare gndirea logica sau abstracta, abilitatea de a categorializa si generaliza.6.

Vocabular examinatul trebuie sa defineasc 35 de cuvinte, prezentate in ordinea

cresctoare a dificultii. Testarea ncepe cu itemul 1 pentru examinaii care prezint abilitai verbale modeste, iar pentru ceilali, cu itemul 4. Rspunsurile la fiecare cuvnt sunt cotate 0, 1 si 2 puncte, in funcie de gradul de nelegere a cuvntului artat de ctre examinat. Testarea nceteaz cnd cinci cuvinte nu sunt definite corect. Punctaj maxim = 70 puncte. Acest subtest a fost destinat sa masoare nivelul de cunoatere a cuvintelor, deprinderea legata de abilitatea mentala generala si pentru prognozarea performantei academice. De asemenea, scorul la acest subtest este folosit pentru interpretare scorurilor sczute sau nalte la alte subteste ale WAIS, ca i pentru evaluarea inteligenei premorbide la pacienii cu deteriorare cerebral. b). subteste de performan7.

Aranjare de imagini materialul la acest subtest este format din 10 seturi de plane,

fiecare coninnd o secvena logica dintr-o serie (o anumita povestire sau o anumita ntmplate). Pentru fiecare set examinatorul prezint cartonaele in dezordine (de fapt, el trebuie sa le aeze innd seama de numrul de pe spatele cartonaului) si indica subiectului sa le rearanjeze seria in ordine logica. Testele 1-4 trebuie fcute in 60 de secunde, seturile 5-8 in 90 de secunde si 120 secunde pentru seturile 9-10. Testarea nceteaz cnd examinatul eueaz la patru itemi consecutivi, ncepnd cu itemul 2. Rspunsurile sunt cotate 0,1,2 puncte, in funcie de

10

corectitudinea aranjamentului, si fiecare cartona are o litera de identificare in funcie de care se poate verifica corectitudinea aranjamentului fata de model.8.

Cuburi materialele pentru acest subtest sunt noua cuburi, cu fete roii si albe, si noua

desene cu suprafee albe si roii. Examinatului i se dau instruciuni sa refac modelul fiecrui desen cu ajutorul a patru cuburi, in anumite cazuri, si cu noua cuburi, in alte cazuri. Doua ncercri sunt permise la primele doua desene si o ncercare la fiecare desen care urmeaz. Cotarea se face astfel: 1, 1 sau 2 puncte pentru desenele 1 si 2; 0 sau 4 puncte pentru desenele 3 si 9; intre 1 si 3 puncte bonificaie, adugate pentru realizarea rapida si perfecta la desenele 3 si 9. Testarea nceteaz cnd patru desene consecutive primesc 0 puncte. Acest subtest este folosit pentru a msura abilitatea de a percepe si analiza o structura vizuala cu toate componentele sale.9.

Asamblarea obiectului testul cuprinde patru asamblri ale unor elemente care sa

conduc la realizarea unei configuraii cu sens: a) manechin; b) profil uman; c) mana; d) elefant. Timpul afectat pentru realizare este de 120 de secunde, la Itemii 1 si 2, si 180 de secunde la Itemii 3 si 4. Scorul la fiecare asamblare este determinat prin numrul de elemente corect asamblate, plasate; bonificaii sunt acordate pentru asamblrile corecte si rapide. Scorurile posibile pentru o reuita completa fr a tine seama de bonificaii pentru timp sunt urmtoarele: a) manechin 5 puncte; b) profil uman 9 puncte; c) mana 7 puncte; d) elefant 8 puncte. Sunt administrai toi itemii la toi subiecii.10.

Completarea imaginii - materialul pentru acest subtest cuprinde 20 de mici plane care

includ imagini din care lipsete o anumita parte. Subiectului i se acorda 20 de secunde pentru fiecare imagine pentru a indica sau a arata partea care lipsete. Scor maxim posibil = 20.11.

Cod materialul pentru acest test se afla pe FOAIA DE RASPUNS . In principiu,

consta intr-un sir de cifre, iar pentru fiecare exista un semn (se arata) . Subiectul trebuie sa completeze in fiecare din cele 93 de casute simbolul corespunztor numrului. Testarea ncepe cu o serie practica pentru familiarizare, dup care ii sunt acordate 90 de secunde pentru a umple casutele cu simbolurile corecte. Scor maxim posibil: 93. Acest subtest a fost fcut pentru a msura atenia, rapiditatea si persistenta in a rezolva sarcini perceptual motorii. Administrare i scorare nceperea probei: -pentru subiecii sub 8 ani i pentru cei mai mari suspeci de ntrziere mintal se ncepe proba de la itemul 1; - 8-10 ani - se ncepe de la itemul 5; - 11-13 ani - se ncepe de la itemul 7; - 14-16 ani - se ncepe de la itemul 11.

11

Dac un subiect de 8-16 ani obine maximum de puncte la primii 2 itemi care i se prezint, primete maximum de puncte la itemii precedeni. Dac nu obine maximum de puncte la primii 2 itemi, i se vor administra itemii precedeni, n ordine descresctoare, pn cnd reuete la doi itemi consecutivi (fr a ine seama de nceputul probei). n acest caz, se acord maximum de puncte pentru itemii pentru care are dispens (itemii anteriori) i se continu testul pn cnd se nregistreaz 5 eecuri consecutive. Timpul total de aplicare este intre 60 si 90 de minute, dar acesta poate varia in funcie de experiena examinatorului si de personalitatea celui examinat. Testul va trebui aplicat intr-o camera linitita, aerisita si bine iluminata. Examinatul trebuie sa tie de ce rspunde la test, iar examinatorul trebuie sa precizri privind natura testului: ntrebrile sunt ordonate de la uor la greu; nu este de ateptat ca o persoana sa realizeze perfect la fiecare item. Dup ce examinarea a nceput, subiectul trebuie sa fie ncurajat, fara insa a i se spune daca rspunsul dat la un item este corect sau greit. Cnd se lucreaz cu un anumit subtest, materialele care nu sunt utilizate sunt inute in afara cmpului perceptiv al subiectului. Dup aplicarea testului si consemnarea rspunsurilor in Caietul de rspuns, scorul brut al examinatului la fiecare subtest este convertit intr-un scor standard, cu o medie = 10 si o deviaie (SD) = 3. Cele sase scoruri scalate de la Scala verbala sunt nsumate pentru a da suma scorurilor scalate verbale. Cele cinci scoruri de la Scala de performanta sunt nsumate pentru a da suma scorurilor scalate de tip performanta. Scorurile scalate la toate cele unsprezece subteste sunt nsumate pentru a realiza suma scorurilor scalate pentru ntreaga scala. Fiecare din cele trei sume ale scorurilor scalate este apoi convertita intr-o valoare QI: QI verbal, QI de performanta, si QI global. Fiecare din cele trei scale QI este bazata pe o medie examinatului. Procedura interpretrii pe niveluri succesive. Aceasta procedura este legata de numele lui G. Groth Marnat(1977) si reprezint rezultatul sintezei si integrrii unor modalitati de abordare care aparin lui R.W. Kamphaus(1993), A.S. Kaufman(1990, 1994), J. H. Kramer (1993), J.A. Naglieri( 1993) si J. Sattler(1992). Aceasta interpretare presupune parcurgerea a cinci niveluri: Nivelul I Interpretarea QI global; determinarea rangurilor percentile si clasificarea QI: Nivelul II interpretarea QI verbal si a QI de performanta, precum si a scorurilor factoriilor si grupurilor adiionale: a) QI verbal-i de performanta( se interpreteaz daca V-P este de 12 puncte si mai mult);b)

= 100 si o deviaie standard(SD) = 15, in cadrul fiecrui grup de vrsta al

Scoruri pe factori: nelegerea verbala, Organizarea perceptuala, Rezistenta la distragere, Viteza de procesare( numai la WISC); se interpreteaz daca apar diferene semnificative intre media la trei scoruri WAIS sau patru index WISC-III si scorurile factorului relevant;

c) Grupuri adiionale: categoriile lui Bannatyne, profilurile ACID/SCAD, gruprile lui Horn. Nivelul III se face interpretarea variabilitii scorurilor la subteste (Analiza profilului)

12

Nivelul IV se analizeaz variabilitatea intrasubtest Nivelul V se realizeaz o analiza cantitativa Caracteristici diagnostice i clinice ale scalei Caracteristica cea mai evident util a Scalelor Wechsler-Bellevue este mprirea lor n dou pri: una Verbal, cealalt de Performan. Valoarea sa a priori const n aceea c ea permite compararea facilitii unui subiect de a folosi cuvinte i simboluri cu aptitudinea de a se servi de obiecte i a percepe scheme (patternuri) vizuale. n practic, aceast separare este justificat prin diferenele ntre capacitile asumate i aptitudinile profesionale diverse. n general, funcionarii de birou i profesorii reuesc mai bine la testele verbale, n timp ce lucrtorii manuali i muncitorii reuesc mai bine la testele de performan. Aceste corespondene sunt suficient de ridicate pentru a avea o valoare de orientare profesional, mai ales cnd este vorba de adolesceni din licee sau din faculti. n afara raportului lor posibil cu aptitudinile profesionale, divergenele ntre notele testelor Verbale i cele ale testelor de Performan, mai ales cnd sunt importante, intereseaz n special pe clinician. Aceasta deoarece asemenea dezacorduri sunt n mod frecvent asociate cu anumite tipuri de patologie mintal. De fiecare dat cnd o tulburare mintal produce o schimbare n capacitatea de funcionalitate a individului, n general ,,pierderea care rezult nu este uniform, ci afecteaz mai mult unele aptitudini decat altele. Acest fapt este frecvent utilizat n mod sumar n psihiatrie i neurologie, unde tulburrile sau deficienele specifice sunt considerate ca simptome patognomonice ale diverselor tipuri (clase) de boli. Tulburrile de gen ,,fuga de idei din tulburarea ciclotimic i tulburrile de memorie din alcoolismul cronic (psihoza Korsakoff) sunt exemple bine cunoscute. n limitele semnificaiei diagnostice a diferenelor mari dintre aptitudinile verbale i aptitudinile de performan n ansamblul lor, constatarea general este n majoritatea tulburrilor mintale, c alterarea funciei este mai mare n domeniul Performanei dect n domeniul Verbal. Aceast observaie este valabil pentru toate tipurile de psihoze, maladiile organice ale creierului i ntr-un anumit grad mai mic dar tot sensibil, n majoritatea psihonevrozelor. Numai dou grupe contrazic aceast constatare general; cea a personalitii psihopatice a adolescentului i cea a debilitii mintale profunde. Cele dou grupe reuesc mai bine la testele de Performan dect la testele Verbale. Este interesant de notat c cele dou grupe: psihopai adolesceni i debili mintal se deosebesc de celelalte stri psihopatice prin aceea c deficiena lor de funcionalitate este datorat mai curnd unei ,,lipse dect unei perturbri sau a unei dezorganizri a capacitii de funcionabilitate. n momentul evalurii diferenelor ntre notele testelor verbale i testelor de performan trebuie bine neles s se in seam de variabilitate, chiar pentru indivizi normali. Printre indivizii care au un Q.I. destul de apropiat de medie, o variaie de 8-10 puncte ntre nota Verbal i nota de Performan, ntr-un sens sau n cellalt este n limita normal. La fel ca i totalul,

13

direcia diferenei variaz, de asemenea, n funcie de vrst i de nivelul intelectual al individului. Subiecii cu o inteligen superioar reuesc n genere mai bine la testele verbale i subiecii cu o inteligen inferioar realizeaz note mai bune la subtestele de performan. O a doua caracteristic a Scalei Wechsler-Bellevue, util din punct de vedere clinic este posibilitatea de a compara ntre ele i la orice nivel de funcionalitate, diferitele aptitudini mintale testate de aceast Scal. Acest lucru a fost realizat prin faptul c, pe de o parte acelai tip de material este utilizat n ntreaga Scal i pe de alt parte, c subtestele izolate ale Scalei au o importan egal n contribuia lor la nota global. Compararea notelor subiectului la testele izolate a devenit astfel posibil, la fel ca i cercetarea patternurilor de teste semnificative. Pentru analiza oricrui pattern este necesar s cunoatem care este nota subtestului pentru oricare not total dat i variaiile acestei note care se modific odat cu vrsta. Dat fiind faptul c subtestele au fost egalizate ntre ele, n ceea ce privete importana lor, nota medie presupus la un subtest dat n raport cu oricare not total dat poate fi obinut cu o bun aproximaie, mprind nota total la 10. Problema care se pune este cea a definirii notei care variaz ntr-o manier semnificativ. Aceasta trebuie fie n mod necesar stabilit dup cele dou validri: clinic i statistic i nu numai pentru oricare not dat, ci de asemenea pentru orice combinaie posibil a notelor. Grupele clinice care obin n general o not mai ridicat la testele Verbale: registrul tulburrilorr mentale organice registrul tulburrilor psihotice Grupele clinice care obin n general o not mai ridicat la testele de Performan: tulburrile de comportament deficienele mintale

14

MATRICELE PROGRESIVE STANDARD MP(s)Consideraii generale Cercetrile factoriale arat c anumite funcii mintale snt n strns legtur cu inteligena general, adic snt foarte saturate n inteligen. Prin msurarea performanelor unor astfel de funcii puternic saturate n inteligen se poate determina nivelul inteligenei generale, adic se pot construi teste de inteligen care s nu fie fie compuse din sarcini psihometrice eterogene, ci s cuprind probe omogene. Inteligena general a fost sugerat de F. Galton (1869), apoi msurat i diagnosticat pentru prima dat de Ch. Spearman (teoria factorului g - 1914, teoria celor doi factori - 1914-1931). Thurstone (1938) postuleaz structura multipl (multifactorial) a inteligenei, negnd existena factorului g i, implicit, structura unitar a inteligenei. R. B. Cattell, n teoria inteligenei fluide i cristalizate, susine existena a dou tipuri de inteligen: inteligena general fluid (gf), adic a poteniabilitilor mintale latente, neinfluenate de cultur (sau inteligen de tip A, dup D. Hebb) i inteligena general cristalizate (gc), care este produsul interaciunii aptitudinii fluide cu influenele culturale formative (inteligena B dup Hebb). Aptitudinea fluid atinge nivelul maxim de dezvoltare la 14-15 ani, rmne la acest nivel pn la cca. 20 de ani i scade n mod treptat pn la 65 de ani. Spre deosebire de gf, gc are un punct de urcare mai lent (de la 14 la 20 de ani, variind dup eantionale culturale) i rmne la nivelul atins pe toat durata vrstei adulte (chiar i pn la 65 de ani). Testul Matricelor Progresive Standard (Standard Progressive Matrices, Sets A-E), a fost elaborat n 1938 de J.C. Raven, n colaborare cu L. S. Penrose, apoi revizuit n 1947 i 1956. Fiind vorba de un test omogen de inteligen general, MP(s) snt construite astfel nct s acopere nivele variate (slab - mijlociu - bun) ale abilitii mintale i s fie aplicabile la toate vrstele (copii, aduli, btrni), indiferent de nivelul de colarizare, naionalitate sau condiie fizic. Teoria ierarhic a structurii aptitudinilor, elaborat de P. E. Vernon (1950), sub influena lui Spearman i C. Burt, ne sugereaz c testul Raven abordeaz inteligena general plecnd mai ales de la factorul spaial mecanic K : m. Din acest motiv, examinarea unei persoane numai cu testul Raven nu ofer imaginea total a inteligenei generale a subiectului. Aceasta este cauza pentru care J.C. Raven recomand asocierea MP(s) cu Scara de vocabular Mill Hill i a MP(c) cu Scara de inteligen Crichton. n practica examinrii inteligenei generale a aprut, ns, necesitatea elaborrii unui test fidel i sensibil de eficien mintal, aplicabil la persoanele cu capaciti intelectuale bune i foarte bune, n vederea stabilirii diferenelor ntre persoane cu aptitudini superioare. Testul Matricelor Progresive

15

Avansate (Advanced Progressive Matrices, Sets I and II), elaborat de Raven n 1941 i revizuit n colaborare cu G. A. Foulds n 1947 i 1962, servete acestui scop practic i poate fi aplicat ncepnd de la vrsta de 11 ani. n 1947, J. C. Raven construiete Matricele Progresive Colorate (Coloured Progressive Matrices, Sets A, Ab and B), publicate n 1949 i revizuite n 1956. Acestea snt destinate examinrii inteligenei generale a copiilor ( 5 ani - 11 ani) i btrnilor (65 ani - 85 ani). Rezolvarea corect a celor 36 de itemi (Raven colorat)/ 60 de itemi ( Raven standard)/ 48 de itemi (Raven avansat) cuprini n variantele Matricelor Progresive presupune nelegerea structurii modelului (a Gestaltului), descoperirea principiilor de aranjare a figurilor n interiorul modelului i evaluarea gradului n care una din cele 6/8 figuri particulare aezate sub model ar putea completa lacuna din model. Acest ansamblu de operaii mintale ar corespunde cu inteligena general, adic cu educaia relaiilor i educaiilor corelaiilor (definiie dat de Spearman factorului g). Performanele la testul Raven se schimb foarte mult n funcie de vrsta subiectului, ntruct reuita la test este condiionat n primul rnd de inteligena general fluid. n concluzie, testul Raven examineaz spiritul de observaie, capacitatea de a desprinde, dintr-o structur, relaiile implicite, capacitatea de a menine pe plan mintal informaiile descoperite (memoria de scurt durat) i abilitatea de a opera cu ele, n mod simultan, pe mai multe planuri. Proba Raven este prin excelen intelectual, evideniind i trsturi dinamice, temperamentale i motivaionale ale personalitii.

Prezentarea testului Testul MP(s) cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. Fiecare item const dintr-un desen abstract, adesea dintr-un grupaj de figuri (matrice), din care lipsete o parte. n urma examinrii matricii, subiectul trebuie s decid care este figura unic (din cele ase/opt oferite pe aceeai plan, sub matrice) potrivit pentru nchiderea corect a matricii. Probele snt grupate n cinci serii de cte 12 matrici, seriile fiind notate cu litere A-E. Fiecare serie dezvolt o tem diferit (A - stabilitatea de relaii n structura matricii continue, B - analogii ntre perechile de figuri ale matricii, C - schimbri progresive n figurile matricii, D - permutri de figuri n interiorul matricii, E - descompuneri n elemente ale figurilor matricii). Dei cuprinde un singur gen de sarcini, prin varietatea temelor sale MP(s) poate evidenia capacitatea de restructurare (mobilitate-rigiditate mintal) i de transfer, ntruct subiectul i exerseaz tehnica de rezolvare chiar n cursul parcurgerii probelor. Fiecare serie ncepe cu o sarcin uoar (a crei rezolvare apare de la sine), urmat apoi de 11 probleme de dificultate crescnd. Unele cercetri arat ns c ordinea de dificultate a itemilor nu este

16

riguros progresiv i propun reordonarea itemilor n interiorul testului. Seriile se succed tot n ordinea dificultii gradate, ceea ce favorizeaz o nvare real pe parcursul problemelor. Seria A cuprinde matrice statice, cu modele omogene. Subiectul poate s gseasc figura unic necesar pentru completarea matricii din cele ase oferite prin: analiza i diferenierea perceptiv fin a elementelor matricii, nelegerea relaiilor ntre elementele structurii, identificarea prii lacunare, completarea marginilor prii lacunare (a cmpului) cu fiecare figur din cele ase date sub matrice i prin sinteza marginilor. n seria B fiecare matrice se compune din patru elemente, iar cel de-al patrulea lipsete. n itemii B1 i B2, cele patru pri ale matricii snt identice. n itemii urmtori elementele difer i formeaz un ntreg cu o structur relaional logic. Sarcina subiectului const n: descoperirea analogiei ntre dou figuri (stabilirea relaiilor), diferenierea treptat a elementelor (capacitatea de a concepe simetrie ntre figuri). Elementul potrivit pentru completarea lacunei se alege din ase variante. Seria C este format din matrice de cte nou elemente ordonate (3 3), din care ulul lipsete. Probele seriei se rezolv prin descoperirea schimbrilor progresive ale figurilor n interiorul matricii. Figurile prezint modificri continue de poziie i schimbri spaiale dinamice, care determin mbogirea figurilor att pe plan orzontal, ct i vertical (totalitatea elementelor noi n figura care lipsete). Rspunsul corect se alege din opt posibiliti. Seriile D i E cuprind cte 12 matrici, iar figura potrivit pentru completare se alege din opt variante prezentate sub fiecare matrice. Probele din seria D snt repartizate dup principiul restructurrii figurilor pe plan orizontal i vertical. Rezolvarea corect presupune: urmrirea regularitii consecutive a figurilor i alternarea lor n structura matricii (descoperirea criteriilor schimbrii complexe). Probele din seria E se rezolv prin operaii de abstractizare i sintez dinamic ce au loc n procesul gndirii superioare. Se cere observarea evoluiei complexe, cantitative i calitative, a irurilor cinetice. Elementul care lipsete poate fi completate pe baz de operaii algebrice (adunare, scdere) efectuate asupra elementelor matricii. Desfurarea examinrii Testul poate fi aplicat individual sau colectiv (ncepnd de la 8 ani), cu limit de timp sau cu rezolvare n timp propriu. Timpul mediu necesar rezolvrii celor 60 de itemi este de 40-50 de minute, ritmul de activitate al subiectului putnd fi considerat normal pn la timpul maxim de 60 de minute. Se tie, ns, c sub 30 de ani ritmul rezolvrii testului este mult mai rapid, timpul mediu fiind de 30-35 de minute. J.C. Raven este de prere c n cercetrile cu caracter genetic sau n studiile clinice este preferabil s nu se fixeze un timp limit de rezolvare, deoarece capacitatea maxim de gndire clar variaz mai puin n funcie de sntate i se perfecioneaz mai puin prin parctic dect viteza unei activiti

17

intelectuale de precizie. n acest caz, MP(s) msoar n primul rnd capacitatea maxim de observaie i de gndire clar. Dac testul se aplic n scopul ierarhizrii membrilor unui anumit grup (selecia profesional a candidailor), este preferabil respectarea unui timp limit (se recomand timpul maxim de 30 de minute), care se comunic subiecilor. Testul msoar, n acest caz, capacitatea efectiv de rezolvare a sarcinii n timpul dat. Datorit faptului c rezolvarea primelor probe este deosebit de uoar, subiectul nelege sarcina cu un consemn prealabil minim. Vom prezenta totui, n continuare, un consemn detaliat, destinat examinrii colective, care poate fi adaptat i n testarea individual. n situaia de examinare colectiv, se distribuie fiecrui subiect un exemplar de test tiprit (sub form de caiet) i o fi personal de cotare pentru nregistrarea rspunsurilor. Caietul-test rmne nchis, n faa subiecilor, pn la semnalul dat pentru nceperea probei. Subiecii completeaz nti datele personale (numele, vrsta, locul de munc/coala, ocupaia, data naterii, data examinrii), n rubricile corespunztoare ale fiei de cotare, dup care toate creioanele se pun pe mas. Subiecilor li se cere atenie sporit i snt avertizai s nu scrie nimic pe caietul-test. Consemn: Avei n fa un caite cu 60 de plane/desene. Ele snt aranjate n cinic grupe, notate cu litereleA, B, C, D i E. n fiecare serie/grup snt 12 probleme, aranjate n aa fel nct la nceputul fiecrei serii snt probe mai uoare, iar la sfritul lor probe mai grele. Deschidei caietele la prima pagin. n partea de sus a paginii (li se arat matricea A1) se afl un desen notat cu A1, din care lipsete o parte (li se arat partea rmas alb). Sub aceast imagine mare se afl 6 figuri asemntoare ca form cu poriunea goal/rmas alb din desenul mare. Numai una din aceste figuri completeaz n mod corect, ca form i ca desen, imaginea mare (li se arat matricea A1).. Care este acea figur unic? Dac cineva rspunde corect, spunem: Foarte bine. Dac cineva rspunde greit, spunem: Mai gndii-v! Apoi, indiferent dac au gsit sau nu figura adecvat, continum: dac alegem figura nr. 1, observm c ea completeaz desenul ca form, dar n interior nu are acelai desen. Acelai lucru l constatm i n cazul figurilor 3 i 5. Figura nr. 2 este nepotrivit, fiindc nu cuprinde nici un desen. Liniile din interiorul figurilor 4 i 6 snt la fel cu cele din imaginea mare. Care se potrivete, dintre 4 i 6? Figura nr. 6 nu, deoarece are o parte alb, incomplet (li se arat). Deci, figura 4 este cea corect, fiindc primele dou liniue orizontale din interiorul ei (li se arat) i cele patru liniue verticale de la marginea interioar (li se arat) continu exact liniuele neterminate ale imaginii mari.

i acum, scriei n rubrica corespunztoare (A1) a fiei primite de fiecare numrul 4, adic numrul figurii corecte. Avei grij s scriei rspunsul vostru n rubrica ce poart seria i numrul problemei. Ai neles cum trebuie s lucrai? n cazul n care subiecii (sau unii dintre ei) nu au neles, se reia consemnul, apoi se continu: n acest cadru mare se afl o imagine compus din anumite figuri. Aceste figuri sau desene nu snt alctuite la ntmplare, ci dup o anumit regul. Aceast regul trebuie s o descoperii la fiecare prob, ca s putei completa partea rmas alb cu una din cele ase/opt figuri care se afl sub imaginea mare. Trecei

18

succesiv de la o prob la alta. S nu omitei i s nu srii peste nici o plan. Respectai neaprat ordinea lor. Chiar dac avei impresia c ai rezolvat greit o prob, s nu v ntoarcei la ea. Rspunsul vostru, adic numrul figurii alese, l scriei cu atenie n rubrica corespunztoare a fiei personale. Eventualele greeli le corectai prin tierea (cu creionul) numrului greit i nu cu radiera. Dup ce examinatorul s-a convins (pe baza probelor A1-A5, la care este indicat s se dea ajutor) c toi subiecii neleg sarcina, li se precizeaz timpul de rezolvare i se d comanda: ncepei s lucrai ct mai corect i ct mai repede posibil. (dac este vorba de o examinare cu limitarea timpului) sau Lucrai atent. S nu v grbii prea mult. ncepei! (dac timpul este nelimitat). Consemnul poate fi scurtat, n funcie de nivelul de nelegere al subiecilor. Examinatorul nu va oferi celor examinai nici un fel de ajutor care depete limitele instruciunilor. n cazul examinrii individuale, examinatorul nsui noteaz rspunsurile subiectului n fia de cotare. i n acest caz se respect instrucia (cu mici modificri impuse de aplicarea individual i cu posibile prescurtri). dac subiectul i modific rspunsul ales, examinatorul noteaz corectarea prin tierea rspunsului anterior i nscrierea celui nou n aceeai rubric. La evaluarea rezultatelor, la ambele modaliti de aplicare, se ia n consideraie ultimul rspuns indicat de subiect. Cotarea rspunsurilor Se acord cte 1 punct pentru fiecare rspuns corect. Punctajul obinut prin numrarea rspunsurilor corecte se calculeaz att pentru fiecare serie (cote pariale), ct i pentru testul ntreg (cota total). Subiectul poate realiza cel mult 60 de puncte (cota maxim). Pentru numrarea i cotarea rapid a rspunsurilor corecte se recomand folosirea grilei de corecie (care se va aeza peste fia personal a subiectului). Grila Matricelor Progresive Raven - Standard Seria Itemul 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. A 4 5 1 2 6 3 6 2 1 3 4 5 B 2 6 1 2 1 3 5 6 4 3 4 5 C 8 2 3 8 7 4 5 1 7 6 1 2 D 3 4 3 7 8 6 5 4 1 2 5 6 E 7 6 8 2 1 5 1 6 3 2 4 5

19

Interpretarea cantitativ a rezultatelor Cota brut nu are semnificaie psihologic luat izolat. Ea primete valoare diagnostic n raport cu rezultatele standardizate (etalon) i comportamentul subiectului n situaia de examinare. Datele adunate formeaz un limbaj al sistemelor, care conine i vehiculeaz n form codificat informaii, sensuri psihologice. nelegerea semnificaiei psihologice cuprinse n conduite i n performane presupune interpretarea (decodificarea) lor, pe baza cunoaterii codului. Raportarea performanei la etalon permite stabilirea (n centile sau QI) nivelului de inteligen general al subiectului. MP(s) - Etalon elevi, test colectiv, Romnia (I. Holban) Centile 90 80 75 70 60 50 40 30 25 20 10 14 ani 49 46 45 43 41 38 35 32 29 27 15 15 ani 53 50 49 48 45 42 39 35 32 29 16 VRSTA CRONOLOGIC 16 ani 17 ani 18 ani 53 53 56 51 50 49 46 44 41 38 35 32 21 50 49 48 46 43 40 37 32 28 15 53 52 51 49 47 45 42 41 38 31 19 ani 54 53 51 50 48 45 44 41 38 37 28 20 ani 52 49 48 46 44 42 40 37 36 33 24

Performanele intelectuale astfel msurate (prin raportare la etalon) pot fi localizate n cinci nivele diferite de inteligen:

Gradul I: inteligen superioar - performana subiectului, raportat la performana medie a

grupului de vrst din care face parte, atinge sau depete centilul 95; Gradul II: inteligen peste medie - performana atinge sau depete centilul 75 (II^ :

performana atinge sau depete centilul 90); Gradul III: inteligen de nivel mediu - performana se situeaz ntre centilele 25-75 (III^ :

performana depete centilul 50; III- : performana se situeaz sub centilul 50); Gradul IV: inteligen sub nivelul mediu - performana nu depete cenitul 25 (IV- :

performana nu depete centiul 10);

20

Gradul V: deficien mintal - performana nu depete centilul 5

Cota total realizat de ctre subiect poate fi interpretat i n termeni ce coeficient de inteligen (QI), ntruct fiecare performan corespunde unei valori definite QI. Valorile QI care corespund scorurilor realizate de subiecii ntre 8 i 30 de ani (Repan) Transformarea rezultatelor n QI Cota total 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39.1 1

8 73 74 76 77 79 81 82 84 85 87 89 90 92 93 95 97 98 100 101 103 104 105 107 108 109 110 112 113 115 116 117 118 120 121 122 123 125 126 127

8 /2 68 70 72 73 75 76 78 79 81 83 84 86 87 89 90 92 94 95 97 98 100 101 103 104 106 107 108 110 111 113 114 115 117 118 120 121 122 124 125

9 65 67 68 70 71 83 74 76 77 79 80 82 83 79 86 88 89 91 92 94 95 97 98 100 101 103 104 106 107 109 110 112 113 115 116 118 119 121 122

9 /2 59 61 62 64 65 67 68 70 71 73 74 76 77 76 80 82 83 85 86 88 89 91 92 94 95 97 98 100 102 103 105 106 108 103 111 112 114 115 117

Vrsta cronologic (n ani) 10 101/ 11 111/ 122 2

121/2

13 46 48 49 50 52 53 54 55 57 58 59 60 62 63 64 66 67 68 69 71 72 73 74 76 77 78 80 81 82 83 85 86 87 88 90 91 92 94 95

131/2

16-30 0 0 0 0 0 0 0 0 0 55 57 58 59 61 62 65 65 66 67 69 70 71 72 74 75 76 78 79 80 82 83 84 86 87 88 90 91 92 94

57 58 60 61 63 64 66 67 69 70 72 73 75 73 78 79 81 82 84 85 87 88 90 91 93 94 96 97 99 100 102 103 104 105 107 109 110 112 113

54 56 57 59 60 61 63 64 66 67 69 70 71 71 74 76 77 79 80 81 83 84 86 87 89 90 91 93 94 96 97 99 100 102 103 105 107 108 110

53 54 55 57 58 59 61 62 64 65 66 68 69 68 72 73 75 76 78 79 80 82 83 85 86 87 89 90 92 93 94 96 97 99 100 102 104 105 107

50 51 53 54 55 57 58 60 61 62 64 65 67 65 69 71 72 74 75 76 78 79 81 82 83 85 86 88 89 90 92 93 95 96 97 99 100 102 104

48 49 51 52 53 55 56 57 59 60 61 64 64 65 67 68 69 71 72 73 75 76 77 79 80 81 83 83 85 87 88 89 91 92 93 95 96 97 99

48 49 50 51 53 54 55 57 58 59 61 62 63 65 66 67 69 70 71 72 74 75 76 78 79 80 82 83 84 86 87 88 90 91 92 93 95 96 97

46 47 49 50 51 52 54 55 56 57 59 60 61 62 64 65 66 67 69 70 71 72 74 75 76 77 79 80 81 82 84 85 86 87 89 90 91 92 94

21

40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60.

129 130 131 132 134 135 136 138 139 140 142 143 144 146 147 148 149 151 152 153 155

127 128 129 131 132 134 135 136 138 139 141 142 143 144 146 148 149 150 152 153 155

124 125 127 128 130 131 133 134 136 137 139 140 142 143 145 146 148 149 151 152 154

118 120 121 123 125 126 127 129 130 132 133 135 136 138 139 141 142 144 145 147 148

115 117 118 120 121 123 125 126 128 129 131 133 134 136 137 139 144 142 144 145 147

112 113 115 117 118 120 122 123 125 127 128 130 132 133 135 137 138 140 142 143 144

109 111 112 114 116 118 120 121 123 125 127 128 130 132 134 136 137 139 141 143 143

106 108 109 111 113 115 117 118 121 123 124 126 128 130 132 134 136 138 139 141 140

100 102 104 106 108 110 112 114 116 118 120 122 124 126 128 130 132 134 136 141 140

99 100 102 104 106 109 111 113 115 117 119 121 123 126 128 130 132 134 136 138 140

96 97 99 100 102 105 107 109 111 114 116 118 121 123 125 127 130 132 134 138 139

95 96 97 99 100 102 105 107 110 112 115 117 120 122 123 127 130 132 134 137 139

95 96 98 99 100 102 104 106 108 110 112 114 116 118 120 122 124 126 128 130 130

Pentru subiecii cu vrste cuprinse ntre 30-60 de ani, QI se calculeaz cu ajutorul unei formule de corecie (reuita fiind sensibil la factorul vrst): QI35-60 ani# 0

QI 16 30 100 0 (tabel _ VIII )performana ateptat este 82. Ca urmare, QI#86 100 = 104 ,8 105. 82% 100 97 93 88 82 76 70

MP(s) - performana ateptatVrsta cronologic 16-30 35 40 45 50 55 60

De exemplu, T. B. (VC#50 ani, cota total#33). Scorului de 33 de puncte i corespunde pentru segmentul 16-30 de ani QI#86, iar la vrsta de 50 de ani

22

Performana ateptat (n %) Vrsta cronologic 16-30 35 40 45 50 55 60 % 100 97 93 88 82 76 70

Exemplu, T.B. (VC = 50 ani), Cotat total = 33 puncte. Scorului de 33 de puncte la vrstele cronologice de 16-30 de ani i corespunde un QI = 86 (tabelul 6). Se nmulete 86 cu 100 i se mparte rezultatul la 82 (performana ateptat la 50 de ani). Deci, , adic 105 rotunjit. Pe baza QI, subiectul este inclus n unul din nivelele de inteligen: MP(s) - clasificare intelectual QI peste 140 120-140 110-119 100-109 90-99 80-89 70-79 50-69 20-49 0-19 Nivel de inteligen inteligen extrem de ridicat inteligen superioar inteligen deasupra mediei/uor superioar inteligen de nivel mediu (bun) inteligen de nivel mediu (slab) inteligen sub medie (lentoare mintal) inteligen de limit deficien mintal uoar (debilitate mintal) deficien mintal medie (imbecilitate) deficien mintal grav (idioie)

Persoana examinat poate rezolva (corect sau greit) prin ghicire unele din cele 60 de probleme cuprinse n MP(s). Numrul alegerilo ghicite este proporional cu totalul de rspunsuri greite. Persoanele cu performane sczute rezolv corect prin ghicire, n general, mai multe probleme dect subiecii cu cote ridicate. Din aceast cauz, un scor total sczut este ntotdeauna mai puin valid i mai puin fidel dect unul ridicat. Pentru majoritatea cotelor totale s-au stabilit scorurile pariale ateptate la fiecare serie. Prin scderea scorului parial ateptat din cota parial realizat se obine discrepana fiecrei

serii. Aceste discrepane se exprim numeric (de exemplu, 0, -1, +2, -2, +1) i constituie un indice al validitii i fidelitii rezultatelor. Scorul total compus din cote pariale care prezint discrepane peste 2 puncte nu poate fi acceptat la valoarea lui nominal ca fiind o estimare precis a capacitii intelectuale generale. Totui, n scopuri mai generale, se accept i un scor total ce prezint discrepane interne mai mari de 2 puncte ca fiind relativ valid. Totaliznd valorile obinute ale discrepanelor (indiferent de semnul + sau - ), se obine indicele de variabilitate al rezultatului (fluctuaia n activitatea subiectului). Indicele de variabilitate 7 indic o ncredere redus rezultatului examinrii, subiectul fiind retestat cu o alt metod. Compoziia normal a scorului Scorul parial ateptat A B C D E 10 6 2 1 1 0 15 8 4 2 1 0 20 9 6 3 2 0 25 10 7 4 3 1 la scorul total de: 30 10 8 6 4 2 35 10 8 7 7 3 40 10 9 8 9 4 45 11 10 10 9 5 50 12 11 10 10 7 55 12 11 11 11 10

Interpretarea calitativ a rezultatelor Inteligena nu poate fi msurat n stare pur. n diagnosticarea ei, pe lng criteriul procesualitii mbinat cu aspectul de performan (de efect), trebuie s inem seama de ntreaga personalitate a subiectului examinat. Existena interdependenelor ntre inteligen i celelalte aspecte ale personalitii nu face ns imposibil msurarea inteligenei. Dar neglijarea legilor interaciunii constituie o surs sigur a diagnosticrii incorecte. Chiar n rezolvarea aceleiai sarcini - cotidiene sau experimentale - contribuiile factorilor de personalitate variaz de la un om la altul. La unii, de exemplu, funciile psihice implicate se structureaz ntr-un mod adecvat sarcinii, asigurnd astfel reuita chiar n condiiile unor aptitudini intelectuale mai modeste. La alii, dimpotriv, insuccesul - n pofida factorilor intelectuali mai dezvoltai - de datoreaz absenei autocontrolului, a organizrii i planificrii, a nivelului motivaiei. Tocmai aceti factori fundamentali ai adaptabilitii la situaiile problematice, care contribuie la individualizarea personalitii, scap n mare msur probelor

de inteligen, ceea ce nu nseamn c examinatorul care dispune de o intuiie (insight) psihologic dezvoltat nu le poate sesiza. Sarcina examinatorului, n cursul diagnosticrii, nu se reduce numai la includerea subiectului n diverse tipuri de inteligen sau de afectivitate, temperament etc. definite n mod teoretic. Pornind de la tipologie, psihodiagnosticianul caut s evidenieze individualitatea, unicitatea cazului studiat. Concretizarea principiilor metodologice enunate se realizeaz prin arta profesional a psihologului. Prin formularea diagnozei individuale se urmrete nelegerea, cunoaterea amnuntelor importante. Examinarea psihologic va fi astfel conceput i realizat, nct s permit - pe baza interpretrii calitative a datelor - conturarea profilului intelectual al subiectului. Ilustrm cele spuse prin prezentarea cazului L.S. (Cl. a VIII-a, Sc. gen., VC = 15 ani i 9 luni, sex brbtesc): QI = 71; Timp = 30 minute. Datele psihometrice prezentate indic subdezvoltarea mintal general a subiectului. Performanele sale l situeaz la limita superioar a debilitii mintale. Potenialitile intelectuale ale lui L. S. sunt foarte limitate. Ignorarea aproape total a coerenei logice la MP (s), care ne indic inteligena general slab, se datoreaz capacitii reduse de a stabili relaii, datorit cantonrii n conduite operatorii inferioare vrstei cronologice a subiectului. n continuare subiectul este examinat - att pentru verificarea informaiilor furnizate de proba Raven, ct i pentru cunoaterea inteligenei verbale - cu probe piagetiene (teste operatorii formale de: combinare; logica propoziiilor i proporii-probabiliti), BINET-SIMON i WISC. Rezultatele: CotaPiaget = Qi; VNBinet = 11 ani i 9 luni; QIBinet=74; QIVWISC=70 - 74; QIPWISC=70 74; QITWISC=70 - 74. Performana slab la testul Raven este confirmat de nereuita subiectului la probe piagetiene (T.O.F.C., T.O.F.L.P. i T.O.F.P.). Subiectului i sunt inaccesibile problemele formale. Capacitatea de invenie, de gndire asociativ i de organizare sunt nedezvoltate. Factorul de planificare fiind deficitar, subiectul trebuie condus, dirijat n nelegerea i rezolvarea problemelor. Astfel, la proba cuburilor i la aranjarea de imagini (din WISC), fr reglare extern, subiectul nregistreaz o reuit inferioar celeia realizate n condiiile acordrii

ajutoarelor externe. Capacitatea lui de utilizare eficient a ajutoarelor programate ne permite s-l difereniem, prin efectul factorului educabilitate, de ntrziaii mintali. Coeficienii de validitate sunt puternic semnificativi (p = 0,01). n urma verificrii fidelitii testului MP (s) (procedeul retestrii) J.C. Raven gsete coeficienii de constan (stabilitate) ntre 0,83 i 0,93 la subiecii ntre 13 i 50 ani. Dispersia mare a performanelor la WISC (Scara verbal: nelegere +; aritmetic - -; Asemnri +; Vocabular -; Scar de performan; Completare de imagini ++; Aranjare de imagini - -; Cuburi -; Cod B 0) indic eterogenitatea mare a performanelor. Subiectul stpnete insuficient limbajul, ceea ce i mpiedic accesul la formele superioare ale gndirii verbale, la operaiile formale, fapt constant i la probele operatorii (piagetiene). La probele de analiz i reconstrucie L.S. prezint dificulti de analiz, sintez, generalizare i abstractizare chiar i la nivel concret. Aranjarea de imagini n vederea reconstituirii unei istorioare evideniaz dificulti in nelegerea, n cutarea dirijat, n desprinderea ideii directoare din context, n controlul critic al ipotezelor. Rezultatele slabe la raionamentul matematic, corelat cu performana la proba Raven i la probele de calcul din scara Binet - Simon indic un ritm lent i o nesiguran mare n gndire, alturi de dificultatea de a opera cu coninuturi (informaii) abstracte i absena deprinderilor elementare de calcul mintal. Datorit capacitii reduse de a organiza materialul, L.S. pierde frecvent informaii eseniale. Subiectul memoreaz mai bine materiale verbale nestructurate. Fidelitatea ns, chiar i n acest caz las de dorit. L.S. este timid i anxios n situaii de examen, prezint frecvent inhibiii emoionale. Subiectul aparine tipului slab, cu reactivitate emoional mare i cu rezisten redus la efort. Aceste trsturi se accentueaz la acele sarcini verbale care implic cu precdere operaii formale. Subiectul n aceste situaii, contrar ateptrilor devine pripit i superficial. L.S. se simte degajat la probele mai uoare, predominant practice, dei performanele sale nici la acestea nu depesc nivelul operator concret. n concluzie, subiectul prezint ntrziere n dezvoltarea mintal, apropiat de construcia genetic neterminat proprie debililor mintali. Totui prin capacitatea sa de nvare, superioar debilitii mintale, L.S. se difereniaz de categoria ntrziailor mintali. Diagnostic: inteligen de limit.

Caliti psihometrice ale MP(s) Validitatea concurent i de coninut a MP (s) Subieci Nr. 150 70 70 70 70 37 37 37 37 37 37 V.C. (n ani) 6 13 sub 30 9 10 9 10 9 10 11 12 11 - 12 11 12 11 12 11 12 11 12 Variabile corelate Termen Merril Mill Hill QIT WISC QIV WISC WISC WISC Binet Simon Bender-Santucci Probe piagetiene EM Scor total QIP QIP QIP QIT QIV QIP QI Scor total Scor total MP(s) Scor total 0,86 0,60 0,75 0,69 0,70 0,66 0,58 0,62 0,72 0,42 0,72 QI Autor J.C. Raven (1948) J.C. Raven (1948) E.S. Barrett (1956) E.S. Barrett (1956) E.S. Barrett (1956) T. Kulcsar (1974) T. Kulcsar (1974) T. Kulcsar (1974) T. Kulcsar (1974) T. Kulcsar (1974) T. Kulcsar (1974)

Validitatea predictiv MP(s) Variabile corelate Testul Reuita colar Romn MP(s) Matematic Biologie Subieci (elevi) cl. a V-a (N-37) cl. a VIII-a (N-39) .50 .61 .59 .60 .67 .68

MATRICELE PROGRESIVE COLORATE - MP (c) seriile A, Ab i BTestul Raven colorat, construit pentru examinarea copiilor de 5 -11 ani, poate contribui la:

evaluarea gradului de maturitate colar; descifrarea etiologiei insucceselor colare; diagnosticarea timpurie a deficienei mintale; cunoaterea abilitii mintale a deficienilor auditivi (surzi i hipoacuzici); examinarea persoanelor cu tulburri grave de vorbire (afazie, blbial); examinarea strinilor, a persoanelor care nu cunosc limba rii respectiveDe asemenea, se utilizeaz la vrste mai naintate (65-85 de ani) n scopuri clinice (stabilirea deteriorrii mintale) i antropologice (studii de antropologie comparat). MP(c) examineaz, n general, potenialul intelectual i mai puin volumul de cunotine. Prezentarea testului Testul MP(c) const din trei serii (A, Ab i B) de cte 12 matrici. Seriile A i B din MP(c) i cele din MP(s) snt identice, dar n MP(c) ele snt prezentate pe un fond colorat. Seria Ab nu are corespondent n MP(s). Fiecare matrice este format dintr-o figur sau o succesiune de figuri abstracte. n colul din dreapta jos lipsete un fragment sau unul din elementele componente ale matricii. Segementul care lipsete este prezentat, ntre alte desene mai mult sau mai puin asemntoare, n partea de jos a foii, subiectul trebuind s-l identifice i s-l indice. Probele din cadrul unei serii snt de dificultate crescnd, dar se rezolv pe baza aceluiai principiu, pe care subiectul trebuie sl descopere. Datorit faptului c rezolvarea primelor probe este deosebit de uoar, subiectul nelege sarcina cu o instrucie prealabil minim i-i exerseaz tehnica de rezolvare n nsui cursul parcurgerii probelor. Pentru ca proba s fie mai atractiv i s menin atenia copiilor, figurile snt desenate pe un fond viu colorat. n plus, n afar de prezentarea testului sub form de caiet, s-

a creat o variant n care sarcina apare mai clar, deoarece matricea este dat sub forma unei planete, iar piesele ntre care se gsete cea lips snt mobile, completarea avnd loc n mod practic. Principiile care stau la baza construciei testului n dezvoltarea activitii intelectuale, J. C. Raven a identificat -prin studii experimentaleexistena unor momente cruciale:

a) b) c) d) e)

copilul devine capabil, nainte de toate, s disting figurile identice de cele diferite (non-identice) i apoi pe cele similare de cele nesimilare; ceva mai trziu, el apreciaz corect orientarea figurii, att n raport cu propria persoan,

ct i fa de obiectele din cmpul perceptiv; reuete s perceap dou sau mai multe figuri distincte/izolate ca fcnd parte dintr-un ntreg (o entitate organizat); poate analiza elementele/caracteristicile ntregului perceput i poate face distincie

ntre ceea ce este dat n test i ceea ce trebuie s adauge el nsui; ajunge s compare schimbrile survenite n caracteristicile percepute i s adopte comparaia ca metod logic de gndire. Matricele lacunare (3 12) i figurile eligibile pentru ntregirea matricelor (6 12) snt construite n scopuri diagnostice diferite. Acestea pot fi nelese prin analiza calitativ a itemilor (3 12), respectiv a alegerilor corecte i greite (tabelul I-III). n raport cu momentele cruciale ale dezvoltrii intelectuale la copii. n partea din stnga-sus a fiecrui tabel snt prezentate, de la stnga la dreapta, n ordinea cresctoare a importanei, acele operaii mintale fundamentale care condiioneaz nelegerea i rezolvarea problemelor prezentate n mod succesiv. Operaia esenial este subliniat prin majuscule. n partea din stnga-jos a fiecrui tabel snt grupate toate figurile care pot fi alese de subiect pentru completarea matricelor, funcie de tipul de greeal comis. Figurile snt ordonate n cinci grupe/tipuri, iar n interiorul primelor patru se analizeaz i mai nuanat alegerile greite (notate cu literele a-j). Alegerile concrete (notate cu x) formeaz cea de-a cincea categorie. n partea din dreapta-sus a fiecrui tabel snt calificate cu litere cele ase figuri eligibile i prin aceasta se arat i greeala de raionare n cazul alegerilor inadecvate. Din

partea de dreapta-jos se poate afla frecvena celor 11 tipuri de alegeri (a-x) n fiecare serie (A, Ab i B). Testul MP(c) este destinat s evalueze, n primul rnd, claritatea capacitii de observaie, gndirea clar i nivelul dezvoltrii intelectuale a persoanei. Rspunsurile greite nu pot fi utilizate n mod satisfctor n vederea evalurii cantitative a disfunciei mintale. Ele indic doar unde, n ce i, eventual, de ce eueaz subiectul. Gradul de ncredere al concluziilor desprinse n urma anlizei greelilor depinde, pe de o parte, de natura greelilor, iar pe de alt parte de numrul lor. Analiza greelilor are o semnificaie psihologic mai redus n cazurile n care se greete n prea puine/prea multe alegeri fa de acele cazuri n care circa jumtate de rspunsuri snt greite, adic cota total variaz ntre 15-27 de puncte. Instruciuni de aplicare n aplicarea matricelor colorate, ca i a oricrei alte probe psihologice de durat, psihologului nu trebuie s-i scape din vedere o caracteristic a copiilor, i anume aceea de a fi grbii, de multe ori superficiali sau neglijeni (Holban). Dealtfel, n aceste manifestri comportamentale pe care poate greim dac le catalogm ntr-un fel sau altul, este implicat i o anumit caracteristic a ateniei copilului. Acest fapt presupune prezena activ a psihologului n susinerea ateniei copilului, a interesului su pentru prob. Interveniile psihologului vor prezenta un ajutor dat copilului pe linia mobilizrii ateniei acestuia asupra temei. Este necesar obinerea asigurrii c modelul a fost privit cu atenie i c figura indicat este considerat de copil cu satisfacie ca fiind figura care completeaz n mod corect modelul. Aplicarea testului este precedat de o pregtire dispoziional a copilului prin care se urmrete nu numai ctigarea copilului pentru test, dar i crearea unei anumite ambiane psihologice (normalizarea relaiei psiholog copil, scderea strii tensionale, atenuarea emotivitii sau invers, crearea unei anumite stri de seriozitate etc.) n cazul aplicrii formei de caiet a testului MP (c), copiii nu au posibilitatea s vad rezultatul ncadrrii figurii alese n matricea lacunar. Din acest motiv ei pierd uor interesul pentru sarcin i devin neateni. Examinatorul trebuie s asigure meninerea (stabilitatea) ateniei subiectului, adic s-l incite pe copil la perceperea atent a materialului. Copilul trebuie s se conving singur c figura indicat de el este unica figur adecvat pentru completarea lacunei din matrice.

Seria A Dup o scurt discuie introductiv (stabilirea contactului) psihologul aeaz n faa subiectului caietul deschis la itemul A1. Uit-te aici! (i se arat modelul de sus) Acesta este un model, din care lipsete o bucat. (s-a tiat o bucat). Una din aceste buci (i se arat cu degetul fiecare dintre cele 6 figuri aezate sub model) completeaz exact acest gol (i se arat lacuna din model), se potrivete aici. Aceasta, care are numrul 1 are aceeai form, dar desenul nu este potrivit. n figura 2, nu este desen de loc. Cea de-a treia este greit de tot. Figura a 6-a este aproape potrivit, dar aici (i se arat partea alb a figurii) este greit. Numai una este corect. Arat care este cea corect. Dac subiectul nu indic figura adecvat, psihologul continu s explice sarcina pn cnd subiectul va nelege natura problemei care trebuie s fie rezolvat. A2 - A3: Dar din acesta, care lipsete ? Arat-mi n cazul n care subiectul greete, psihologul poate relua A1 demonstrnd din nou sarcina, dup care revine la A2. Dac subiectul rezolv corect A2 se trece la A3, cu aceleai instruciuni ca i la A2. A4 - A5: Fr a-i lsa timp pentru alegere, i se spune subiectului: Privete foarte atent modelul (i se arat trgnd degetul mare peste model). Numai una se potrivete total. Mai nti s te uii atent la fiecare (i se arat cu degetul fiecare dintre cele 10 figuri). Numai dup aceea s-mi ari acea figur unic, care se potrivete aici (i se arat lacuna din model). Dup ce copilul a ales una, indiferent dac este corect sau greit, i se spune: Aceasta este corect ? Se potrivete aici ? (i se arat figura indicat i lacuna din model). Dac subiectul rspunde afirmativ (da), psihologul aprob alegerea, indiferent de caracterul ei adecvat sau neadecvat. Dac copilul dorete s-i schimbe alegerea, psihologul va spune: Bine, arat-mi acea figur unic pe care o socoteti corect. Dup o nou alegere fcut de ctre subiect, indiferent dac este corect sau nu, psihologul ntreab: Aceasta este figura corect ? Dac copilul rspunde afirmativ, examinatorul accept alegerea. Dac ns subiectul are ndoieli i de data aceasta, psihologul continu: Dar care este cea corect ? Figura indicat la aceast ntrebare se consider decizia final a subiectului. La itemul A5 se procedeaz ntocmai ca i la A4. De la A1 la A5 psihologul poate reveni oricnd, dac este necesar, pentru a ilustra din nou sarcina, stimulndu-l pe subiect la o nou ncercare. Dac copilul este incapabil s rezolve corect itemii A1 - A5, examinarea se ntrerupe pentru a fi reluat cu forma de planet

(cu piese mobile) a testului Raven colorat. Dac ns subiectul rezolv uor i corect primele sarcini, examinarea se continu cu A6. A6 - A12: Privete atent modelul ! Care se potrivete aici (i se arat lacuna din model) din aceste figuri (i se arat cele 6 figuri) ? Fii atent, numai una este corect. Care este aceea ? S-o ari numai atunci cnd eti sigur c ai gsit-o pe cea corect.. La itemii urmtori se d aceeai instrucie, n msura n care ea este necesar. Dac examinatorul repet prea mult instrucia, subiectul nu va mai fi atent la ea. Din acest motiv, instrucia, n cazurile n care copilul este atent i nelege ceea ce are de fcut, poate fi prescurtat. Seriile Ab i B Ab1 - Ab5: La Ab1, psihologul arat pe rnd cele trei figuri ale modelului i n cele din urm lacuna: Vezi cum merg ? Aceasta, aceasta, aceasta ...... Care va fi aceea ? Fii atent ! Uit-te pe rnd la fiecare. Numai una se potrivete. Care este aceea ? De la Ab1 la AB5, dup ce subiectul indic una din cele 6 figuri, indiferent dac alegerea este corect sau nu, psihologul ntreab: Aceasta este figura care ncheie bine ? (corect) modelul (i se arat figura aleas i lacuna din model) ? Ca i mai nainte, dac copilul rspunde prin da, psihologul aprobnd rspunsul, accept alegerea indicat. Dac ns copilul dorete s-i schimbe prerea, psihologul procedeaz ntocmai ca i la seriile A. El va accepta drept corect alegerea la care ine copilul n cele din urm. Ab6 - Ab12: Dup a 5-a matrice, copilul nu mai trebuie ntrebat asupra corectitudinii alegerii. Psihologul va spune doar urmtoarele: Privete atent modelul (i se arat pe rnd figurile modelului, apoi lacuna care urmeaz s fie completat). Fii atent, numai o singur figur completeaz corect modelul (i se arat pe rnd fiecare figur). Care este aceea ? Aceast instrucie se va da i la sarcinile urmtoare, n msura n care ea este necesar. La seria B, se d aceeai instrucie ca i la A6. Atenia copilului trebuie orientat asupra modelului (matricei) care urmeaz s fie completat. Se subliniaz c din cele 6 figuri prezentate sub model, doar una singur este adecvat, invitndu-l s examineze atent fiecare figur i s indice alegerea dup care s-a convins c a gsit-o pe cea corect. Cei 36 de itemi se rezolv fr ntrerupere n ordinea prevzut n test, de la nceputul seriei A pn la sfritul seriei B. Instrucia standardizat este dirijarea maxim de care poate

beneficia subiectul. Nu se acord nici un fel de ajutor care s depeasc limitele instruciei standardizate. Deciziile, alegerile subiectului nu se comenteaz. Alegerea corect, chiar dac subiectul nu o poate argumenta verbal, se consider rspuns corect. Psihologul noteaz n fia de rspuns, la fiecare model, numrul figurii indicate de ctre subiect. Este recomandat s se noteze i manifestrile comportamentale ale subiectului n situaia de examinare (inclusiv cele verbale). Copiii mai dotai, sunt invitai s-i consemneze ei nii alegerile n fia de rspuns. n aceste cazuri, examinatorul supravegheaz succesiunea corect a itemilor (subiectul s nu ntoarc dou sau mai multe pagini, srind peste itemi) i corectitudinea nsemnrii alegerilor (numrul figurii alese s fie introdus la locul potrivit n fia de cotare. Majoritatea copiilor cu VC > 8 ani realizeaz corect aceast sarcin. Astfel, de la VC > 8 ani testul poate fi aplicat colectiv, n condiiile unei supravegheri atente. Dac testul MP (c) este rezolvat corect i uor de ctre subiectul examinat n mod individual, la vrsta de 8 ani, se poate trece n continuare la seriile C, D, iar ncepnd de la 9 ani la seriile C, D, E ale Matricelor Progresive Standard. n aceste cazuri, performana (cota parial) de la seria Ab nu se consider n calcularea celei totale. Cota total astfel obinut se interpreteaz dup etalonul Ravenului necolorat. Pentru examinarea colectiv a copiilor cu VC > 10 ani, se recomand aplicarea Matricelor Progresive Standard. Dac subiectul nscrie mai multe cifre ntr-o singur rubric a fiei de rspuns, n cazul administrrii sau aplicrii colective a testului, i se atrage atenia s tearg (s taie cu creionul) i s rmn doar o singur cifr n rubric. Dac notarea mai multor cifre se observ numai dup ncheierea examenului, se consider ca i rspuns corect ultima cifr (cifra de la extrema dreapt), indiferent dac celelalte cifre menionate sunt sau nu corecte. Cotarea rspunsurilor Grila de corecie a Matricelor Progresive Color Itemul Seria A Ab B 4 4 2 5 5 6 1 1 1 2 6 2 6 2 1 3 1 3 6 3 5 2 4 6 1 6 4 3 3 3 4 5 4 5 2 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Cotarea rspunsurilor este facilitat prin aplicarea grilei de cotare peste foaia de rspunsuri (n care sunt consemnate alegerile fcute de ctre subiect). Se acord 1 punct pentru fiecare rspuns corect. Prin adunarea tuturor punctelor realizate de subiect se obine cota total. Ea servete ca punct de plecare pentru interpretarea performanei subiectului, adic pentru cunoaterea nivelului de dezvoltare i de eficien a inteligenei generale. Se observ deci c performana subiectului la MP (c), ca i la majoritatea testelor, este exprimat numeric i direct, sub form de cot brut (numrul rspunsurilor corecte). O cot brut ns, obinut la un test psihologic, prin ea nsi nu are semnificaie. Ea trebuie interpretat n comparaie cu un standard (etalon) al rezultatelor. Diferenele i scorurile brute, n general, nu reprezint distane reale (distane adevrate) ntre subieci. Din acest motiv, cota brut obinut de un subiect la MP (c) trebuie comparat prin intermediul etalonului, cu scorul mediu al grupului de referin (grupul de vrst din care face parte subiectul) examinat n vederea etalonrii testului.

Interpretarea rezultatelor Interpretarea cantitativ este primul pas, care const n raportarea performanei individuale la performana etalon (tabelul numrul 5) pentru stabilirea gradului de inteligen a subiectului. MP (c) Raven - Etalon I (Romnia) realizat de ctre C. Zaharnic i colaboratorii n 1974 Centile 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 Scoruri (cote) 8 ani 28 26 24 22 20 18 17 16 15 14

6 ani 23 20 18 17 16 15 15 14 12 11

7 ani 26 24 21 19 17 16 15 14 13 12

9 ani 28 27 24 23 22 21 19 17 16 15

10 ani 33 29 28 26 25 24 22 20 17 16

Performanele intelectuale astfel msurate (prin raportare la etalon) pot fi ierarhizate n 5 grade (nivele) diferite de inteligen:

Gradul I: Inteligen superioar. Performana subiectului, raportat la performana medie a grupului de vrst din care face parte, atinge sau depete centilul 95. Gradul II: Inteligen peste nivelul mediu. Performana atinge sau depete centilul 75. Gradul II +: performana atinge sau depete centilul 90. Gradul III: Inteligen de nivel mediu. Performana se situeaz ntre centilele 25 i 75. Gradul III +: performana depete centilul 50. Gradul III -: performana se situeaz sub centilul 50. Gradul IV: Inteligen sub nivelul mediu. Performana nu depete centilul 25. Gradul IV -: performana nu depete centilul 10. Gradul V: Deficiena mintal. Performana nu depete centilul 5. ntruct reuita la MP (c) este sensibil fa de fluctuaiile funcionale ale activitii mintale, J.C. Raven recomand studierea eventualelor discrepane abateri care pot s apar, la cele trei cote pariale obinute la seriile A, Ab i B. Cu ajutorul tabelului numrul 8, elaborat de J.C. Raven, se pot calcula discrepanele interne ale cotei totale (a scorului total) fa de scorurile ateptate. De exemplu dac cota total (= 24 puncte) este compus din cotele pariale: A = 9; Ab = 8; B = 7, atunci discrepanele sunt: -1; 0; +1. Sau, dac cota total (= 25 puncte) este compus din A = 12, Ab = 8, B = 5, discrepanele sunt: +2; -1; -1. Interpretarea calitativ a performanei Rezultatul obinut la MP (c) (cota total) dei depinde n primul rnd de operaiile mintale, de calitile inteligenei, reuita este condiionat i de factorii nonintelectuali de personalitate (emotivitate, anxietate, stabilitate - instabilitate emoional, angajarea eu-lui n rezolvarea sarcinii, trsturi temperamentale etc.) Pe de alt parte, diferii subieci pot realiza aceeai performan prin mecanisme intelectuale diferite, ceea ce pentru psiholog nu este indiferent. Semnificaia psihologic a scorului total se desprinde numai cu condiia relevrii mecanismelor psihice prin care s-a ajuns la rezultatul respectiv. Ceea ce este posibil prin interpretarea rezultatului final n raport cu comportamentul global al subiectului (manifestat n situaia de examinare).

Prezentm n continuare, pentru ilustrare, rezultatele examinrii subiectului T.I. (Cl. I, Sc. gen., EC = 8 ani i 11 luni, sex femeiesc). Subiectul cu insuccese colare accentuate este examinat la cererea nvtoarei. n timpul examinrii se observ la T.I.: privire obtuz; incapacitate de concentrare; activitate nestructurat; stil de lucru difuz; abandonarea frecvent a sarcinii; nelege greu instrucia pe care de cele mai multe ori nu i-o poate transforma n autoinstrucie, datorit funciei reglatoare insuficient dezvoltate a limbajului. Nu interiorizeaz sarcina, se abate uor de la ea prin asociaii spontane, ntmpltoare, nu contientizeaz i nu triete insuccesul. Cota total = 11 puncte (A = 7, Ab = 2, B = 2); Discrepanele = +1, -1, 0; Subiectul totalizeaz 25 de alegeri greite, dintre care n cele mai multe cazuri: repet n mod stereotip figura greit; identific n mod inadecvat, nu sesizeaz distorsiunile, orientarea greit i elementele neadecvate; greete n mod sistematic la acele sarcini care se rezolva prin operare simultan cu dou sau mai multe criterii etc. Pe baza acestor rezultate se poate formula un diagnostic ipotetic de deficien mintal. Informaiile diagnostice furnizate de MP (c) dei sunt confirmate de nereuita colar, diagnosticul rmne ipotetic pn la confirmarea (sau infirmarea) lui de alte probe de inteligen. Pe de alt parte, diagnosticul trebuie precizat (Debilitate mintal vs Imbecilitate? etc.), ceea ce devine posibil tot prin lrgirea metodelor diagnostice. n continuare, subiectul a fost examinat cu scara metric de msurare a inteligenei Binet - Simon i cu probe piagetiene (de conservare a cantitii). Datele cantitative (VMBinet = 5 ani; QIBinet = 55; CotaPiaget =Q1) concordante atest

debilitatea mintal accentuat, la limita imbecilitii a subiectului. Greelile la MP (c) sunt generate de repetarea stereotip a figurii neadecvate, de neanalizare a modelului, nesesizarea elementelor care se abat de la model. Dificultile cele mai mari le ntmpin n sesizarea asemnrilor perceptive. Subprobele cuprinse n scara Binet - Simon la VM de 5 i 6 ani, sunt sarcini care depesc capacitile mintale ale subiectului. T.I. nu conserv cantitile; nu poate compara dou mulimi concrete compuse din cte 6 elemente; utilizeaz doar izolat termenii mult i puin; nu posed relaia cantitativ mai mult-mai puin. Debilitatea mintal a lui T.I. este incontestabil. Se recomand transferarea elevei la coala ajuttoare.

Caliti psihometrice ale MP (c) n urma studierii fidelitii, prin procedeul retestrii (coeficient de constan), i a validitii concurente (comparate), autorul testului ajunge la rezultate bune , care pledeaz pentru valoarea diagnostic a probei MP (colorat). Comparaii ntre MP (c), Terman - Merrill i testul Crichton la copii de 9 ani Testul MP(c) Terman Merrill Crichton MP(c) 0,80 0,5 Terman - Merrill 0,66 0,06 0,90 0,02 Crichton 0,65 0,07 0,83 0,04 0,95 0,02

MATRICILE PROGRESIVE AVANSATEMP (a) n vederea unei testri rapide a inteligenei generale, J.C. Raven propune proba MP (a) - forma experimental n 1941, iar versiunea pentru testarea de rutin n 1943. Testul urmeaz s indice nivelul intelectual - sczut (deficien mintal), mediu (inteligen normal) sau ridicat (inteligen superioar) - ntr-un rstimp scurt de examinare. Se urmrete, de asemenea, obinerea unui test mai fidel, sensibil pentru diferenierea persoanelor cu inteligen deasupra mediei i de nivel superior. Fa de forma din 1943, folosit n selecia personalului de conducere din armat, prima revizuire complet a probei realizat n colaborare cu G.A. Foulds (1947) - capt o utilizare general, ca prob neverbal de deficien intelectual. Subiectul compar figuri i dezvolt o metod raional de gndire n timpul rezolvrii sarcinilor. Spre deosebire de testele verbale, MP (a) evalueaz potenialul intelectual, mai mult sau mai puin independent de factorii educaionali; de asemenea, n raport cu testele de performan, MP(a) ofer informaii diagnostice mai exacte i mai valoroase. Experimentele efectuate cu MP (a) - versiunea din 1947 sub conducerea lui G.A. Foulds - precum i analiza de itemi realizat de A.R. Forbes i H.G. Bevans (pe baz de protocoale adunate n scop de orientare i selecie profesional) au permis reordonarea optim a probelor elementare incluse n MP (s). Astfel, n 1962 se renun la acei itemi din seria a II-

a care nu difereniaz ndeajuns scorurile adulilor cu inteligen deasupra mediei. Probele elementare meninute sunt rearanjate dup frecvena rezolvrii lor corecte. MP (a) versiunea din 1962 este astfel construit nct pr