Test Recapitulativ PSI

93
Test recapitulativ pentru ocupația de „Cadru tehnic cu atribuții în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor” Cod COR: 541902 1. Definiti notiunile: a. Apărarea împotriva incendiilor: reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate, organizate şi realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a incendiilor şi asigurării intervenţiei operative pentru limitarea şi stingerea incendiilor, în vederea evacuării, salvării şi protecţiei persoanelor periclitate, protejării bunurilor şi mediului împotriva efectelor situaţiilor de urgenţă determinate de incendii. b. autorizaţie de securitate la incendiu - actul administrativ emis, în baza legii, de către

description

Test Recapitulativ PSI -cadru tehnic

Transcript of Test Recapitulativ PSI

Page 1: Test Recapitulativ PSI

Test recapitulativ pentru ocupația de „Cadru tehnic cu atribuții în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor”

Cod COR: 541902

1. Definiti notiunile:

a. Apărarea împotriva incendiilor: reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate, organizate şi realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a incendiilor şi asigurării intervenţiei operative pentru limitarea şi stingerea incendiilor, în vederea evacuării, salvării şi protecţiei persoanelor periclitate, protejării bunurilor şi mediului împotriva efectelor situaţiilor de urgenţă determinate de incendii.

b. autorizaţie de securitate la incendiu - actul administrativ emis, în baza legii, de către inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean sau al municipiului Bucureşti, prin care se certifică, în urma verificărilor în teren şi a documentelor privind realizarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, îndeplinirea cerinţei esenţiale - securitate la incendiu - la construcţii, instalaţii tehnologice şi alte amenajări; autorizaţia de securitate la incendiu conferă persoanelor fizice sau juridice,deţinătoare ale construcţiilor, instalaţiilor şi ale altor amenajări, dreptul de a le edifica, pune în funcţiune şi exploata din punct de vedere al îndeplinirii cerinţei esenţiale - securitate la incendiu;

Page 2: Test Recapitulativ PSI

c. aviz de securitate la incendiu - actul emis, în baza legii, de către inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean sau al municipiului Bucureşti, după verificarea de conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, adoptate în documentaţiile tehnice de proiectare, pentru îndeplinirea cerinţei esenţiale - securitate la incendiu - a construcţiilor, instalaţiilor şi altor amenajări;

d. incendiu – ardere autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care produce pierderi de vieţi omeneştişi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere;

e. cauză a incendiului – suma factorilor care concură la iniţierea incendiului, care constă, de regulă, în sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a aprins, precum şi împrejurările determinante care au dus la izbucnirea acestuia;

f. arderea: Reacția chimică exotermă între combustibil/carburant și comburant în prezența unei energii capabile să activeze reacția. Arderea este insoțită de degajare de căldură, și uneori de emisie de flacări și/sau fum.

g. piroliza: Proces de degradare ireversibilă a substanței (materiei) sub efectul căldurii.

h. radiaţie: Fenomenul de transmisie a căldurii prin intermediul undelor electromagnetice emise în toate direcțiile de un corp încălzit.

i. Arie (construita si desfasurata) - suprafata orizontala a constructiei, delimitata de elemente perimetrale. Aria construita (Ac) este delimitata de fetele exterioare ale peretilor de inchidere perimetrali la nivelul soclului (planul de contact cu terenul), iar aria desfasurata (Ad) a unei constructii reprezinta suma ariilor construite a tuturor nivelurilor acesteia, subterane si supraterane, delimitate de fetele exterioare ale peretilor de inchidere perimetrali ai fiecarui nivel.

Page 3: Test Recapitulativ PSI

j. Cladire inalta - constructie civila (publica) supraterana, la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situata la peste 28 m fata de terenul (carosabilul adiacent) accesibil autovehiculelor de interventie ale pompierilor pe cel putin doua laturi ale cladirii. Atunci cand ultimele niveluri sunt locuinte de tip duplex sau triplex se ia in considerare numai nivelul de acces din circulatiile comune orizontale ale cladirii. Nu sunt considerate cladiri inalte :

constructiile care nu sunt destinate sa adaposteasca oameni;

cladirile civile (publice) la care deasupra nivelului limita se afla un singur nivel ce ocupa maximum 50I din aria construita a cladirii si cuprinde numai incaperi pentru masini ale ascensoarelor, spatii tehnice aferente constructiei, circulatii functionale;

cladirile civile (publice) nominalizate in normativ.

k. Cladire foarte inalta - constructie civila (publica) la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situata la inaltimea de 45 m, sau mai mult, masurata conform art.1.2.5.

l. Clasa de combustibilitate - caracteristica a unui material sau element, exprimata prin nivelul parametrilor specifici, determinati in urma unor incercari standardizate.

m. Compartiment de incendiu - constructie independenta (instalatie), precum si constructii comasate sau grupate, amplasate la distantele normate fata de vecinatatI, sau volum construit compartimentat prin pereti antifoc fata de constructiile (instalatiile) adiacente. In cladirile inalte si foarte inalte compartimentul de incendiu poate fi un volum inchis, constituit din unul pana la trei niveluri succesive, delimitate de elemente rezistente la foc conform normativului si cu aria desfasurata totala conform compartimentului de incendiu admis pentru constructiile civile (publice) de gradul I de rezistenta la foc.

Page 4: Test Recapitulativ PSI

n. Densitate sarcina termica - potential calorific total al unui spatiu, incapere, etc., raportat la aria pardoselii luata in considerare (J/m2).

o. Grad de rezistenta la foc - capacitate globala a constructiei sau a compartimentului de incendiu de a raspunde la actiunea unui incendiu standard, indiferent de destinatia sau functiunea acestuia.

p. Incaperi cu aglomerari de persoane - incaperi in care se pot afla simultan cel putin 50 de persoane, fiecareia din acestea revenindu-i o arie de pardoseala mai mica de 4 m2.

q. Risc de incendiu - probabilitatea izbucnirii incendiilor in spatii, incaperi, constructii sau compartimente de incendiu ori instalatii; in cele cu functiuni civile (publice) se exprima prin “riscuri de incendiu”, iar in cele destinate activitatilor de productie si/sau de depozitare se exprima prin “categorii de pericol de incendiu”.

r. Rezistenta la foc (RF) - aptitudinea unor parti sau elemente de constructie de a-si pastra, intr-un timp determinat, capacitatea portanta, izolarea termica si etanseitatea, stabilite prin incercari standardizate.

s. Sala aglomerata - (categorie distincta a incaperilor cu aglomerari de persoane) - incapere sau grup de incaperi care comunica direct intre ele prin goluri (protejate sau neprotejate), in care suprafata ce-i revine unei persoane este mai mica de 4m2 si in care se pot intruni simultan cel putin 150 de persoane (sali de spectacole, sali de intruniri, incaperi pentru expozitii, muzee, cluburi, cinematografe, comert, cazinouri, discoteci, etc.). Cand sunt situate la parter, se considera sali aglomerate cele cu mai mult de 200 persoane.

t. Sarcina termica - suma energiilor calorice degajate prin combustia completa a tuturor materialelor din spatiul considerat.

Page 5: Test Recapitulativ PSI

u. Scara de evacuare - circulatie verticala corespunzator dispusa, conformata, dimensionata si protejata pentru a asigura conditii de evacuare a utilizatorilor in caz de incendiu.

v. Scenarii de siguranta la foc - combinatii de valori si relatii intre conditiile si perfomantele la foc asigurate, in scopul realizarii sigurantei utilizatorilor.

w. Usi de evacuare – elemente mobile de inchidere a golurilor de circulatie si evacuare din peretii care delimiteaza diferite spatii construite.

x. Utilizatori - persoane, animale sau obiecte care folosesc sau exploateaza constructia.

2. Clasele de incendiu

Clasa A :Incendii de solide

o Sunt incendiile de materiale solide a căror combustie are loc cu formare de jar, precum lemn, bumbac, hârtie, țesături etc. Ele sunt caracterizate a avea două modalități de ardere:

ardere rapidă însoțită de flăcări;

ardere lentă, fără flăcări vizibile, dar cu formare de jăratic incandescent.

o Când materialele sunt împrăștiate sau în aer liber, arderea este în general foarte rapidă, cu o puternică degazare de căldură (exemplu: depozite de lemn, de hârtie), ceea ce face ca arderea să se răspândească cu repeziciune.

o Când materialele sunt compacte (exemplu: rulouri de țesături, cărți, stive de hârtie, baloți de bumbac, grămezi de cărbune) sau atunci

Page 6: Test Recapitulativ PSI

când sunt strânse într-un spațiu închis, ard lent, producând un fum greu, înecăcios, cu o puternică degajare de monoxid de carbon.

o Stingerea unui incendiu de clasă A, efectuată în general cu apă, cuprinde două etape :

oprirea arderii rapide prin stingerea flăcărilor;

oprirea arderii lente prin inundarea jăratecului.

Clasa B:Incendii de lichide

o Sunt incendii de lichide sau solide lichefiate, precum hidrocarburile, gudronul, smoala, grăsimea, uleiurile, vopselurile, lacul, alcoolul, cetonele, solvenții și alți diverși produși chimici.

o Produsele care intră în clasa B pot arde și pot fi stinse, dar nu prezintă particularitatea de a arde mocnit. Deci, nu pot arde lent, iar stingerea flăcărilor duce la eliminarea focarului.

o Capacitatea lor de a se inflama, depinde de punctul de aprindere corespunzător fiecărui produs, dar se poate produce și o aprindere bruscă dacă temperatura amestecului gazos o atinge pe aceea de autoinflamare.

o În general, stingerea completă a unei arderi din clasa B nu poate fi obținută decât după o etapă de răcire. Totuși, distingem:

incendii de lichide inflamabile care nu sunt miscibile cu apa;

incendii de lichide inflamabile miscibile cu apa; incendii de substanțe solide lichefiante.

o Incendiile de lichide de tipul benzine, uleiuri, eteruri, petrol, sunt, în general, imposibil de stins cu apă, cu excepția cazului când acestea sunt de mică intensitate și putem utiliza jetul de apă pulverizată. Agenții de stingere cei mai eficienți în acest caz sunt pulberea pentru

Page 7: Test Recapitulativ PSI

arderile de mică intensitate și spumă pentru suprafețele arzânde cu întindere mare.

o Incendii pe suprafață restrânsă de lichide de tipul alcoolului, care pot fi stinse cu jet pulverizat de apă. În cazul în care suprafața cuprinsă de ardere este mai importantă, agenții de stingere eficienți sunt CO2 și pulberea. În cazul în care se utilizează la stingere spumă , este de preferat să fie verificată în prealabil compatibilitatea emulsorului cu tipul focarului și cu modul de refulare al acestuia.

o Incendiile de produse din plastic, cauciuc și gudron, care degajă o cantitate mare de căldură și fum. În general, stingerea se face cu apă. Totuși, în unele cazuri, acțiunea apei se poate dovedi ineficientă, caz în care se recomandă utilizarea spumei.

Clasa C :«Incendii de gaze»

o Sunt reprezentate de incendii de produse combustibile care sunt în stare gazoasă la o temperatură ambiantă de peste 15 gradeC. Pentru ca arderea să fie posibilă, amestecul gazos trebuie să se situeze în „intervalul de explozie”. Aprinderea lor este în general însoțită de explozie, care este mai violentă cu cât amestecul aer-gaz este în proporții optime, adică între limitele inferioare și superioare de explozie.

o Aceste arderi se manifestă, în general, sub formă de scurgeri inflamate, care sunt mai mult sau mai puțin importante, în funcție de presiunea de depozitare sau transport.

o Aceste incendii sunt caracterizate de: degajare puternică de căldură, astfel existând posibilitatea de a se propaga incendiul doar prin fenomenul de radiație termică.

o În afara cazurilor de urgență, nu trebuie să se încerce stingerea unei scurgeri de gaz inflamabil, întrucât acumularea de gaze, care continuă să se răspândească din zona de stocare, poate produce o

Page 8: Test Recapitulativ PSI

explozie. Intervenția operativă trebuie axată pe blindarea locului din conductă pe unde are loc scurgerea pentru blocarea acesteia, și în același timp, pe controlul și supravegherea flăcării. Totuși, în cazul în care este absolut necesară stingerea arderii, agentul de stingere recomandat a fi folosit este pulberea de tip ABC. În cazul în care este o intervenție la o scurgere de gaz metan pentru rețeaua de distribuție pentru alimentarea consumatorilor casnici sau industriali, stingerea nu poate fi efectuată decât în colaborare cu tehnicienii distribuitorului.

Clasa D :«Incendii de metale»

o Sunt reperezentate de incendii de metale precum aluminiu, zinc, magneziu. Toxice prin inhalare, înghițire sau prin simplu contact, arderea lor este, în general, violentă și foarte luminoasă.

o Majoritatea acestor metale reacționează violent în contact cu apa, ducând ladegajarea de hidrogen, ceea ce creează un risc suplimentar de explozie.

o Unele dintre ele, precum magneziu, potasiu sau fosforul alb, se pot aprindespontan în prezența aerului, chiar exploda. Altele, precum aluminiul de exemplu,pot să de inflameze sau să explodeze dar doar dacă sunt sub formă de pulbere saugranule. La aceste incendii nu trebuie, în nici un caz, să se acționeze la stingere cuapă sau cu spumă. Singurele modalități de stingere sunt bazate pe utilizareanisipului uscat sau a cimentului.

Clasa E: «Incendii uleiuri vegetale şi animale»

o Sunt incendii de uleiuri și grăsimi vegetale sau animale ce se manifestă în aparatura pentru gătit.

o Pentru a putea avea loc o ardere, trebuie ca cele trei elemente ce compun triunghiul arderii să se combine în proporții corecte.

Page 9: Test Recapitulativ PSI

3. Elemente de constructii

Elementele de constructii, pereti si plansee utilizate pentru limitarea propagarii incendiilor si a efectelor acestora, precum si a exploziilor, sunt de tipul:

o antifoc (AF);

o rezistente la foc (RF);

o rezistente la explozie (RE);

o etanse la foc (EF).

Protectia golurilor functionale din aceste elemente de constructii, se realizeaza, dupa caz, cu usi, obloane, cortine, incaperi tampon sau tamburi deschisi, alcatuite si dimensionate conform normativului.

4. Ignifugarea

Prevederile normelor tehnice sunt obligatorii la tratarea cu produse ignifuge amaterialelor și produselor combustibile din lemn sau pe bază de lemn, precum și acelor textile utilizate în construcții.

Prezentele norme tehnice cuprind condiții și măsuri specifice referitoare la:

o ignifugarea lemnului și a materialelor și produselor pe bază de lemn, printratamente pe suprafață și în profunzime;

o ignifugarea materialelor textile din fibre naturale și fibre naturale cumaxim 50% fibre sintetice.

Produsele de ignifugare, denumite în continuare produse ignifuge, se aplică:

Page 10: Test Recapitulativ PSI

o pe suprafață;

o prin impregnare.

Necesitatea ignifugării materialelor combustibile utilizate în construcții sestabilește în funcție de importanța și vulnerabilitatea construcției și condițiile decombustibilitate normate.

5. Cai de evacuare in caz de incendiu

Cai de evacuare în caz de incendiu sunt considerate circulatiile libere care, îndeplinind conditiile stabilite prin prezentul normativ, asigura evacuarea prin usi, coridoare, degajamente, holuri sau vestibuluri la nivelul terenului sau al unor suprafete carosabile astfel: direct; prin case de scari de evacuare; prin terase; balcoane;logii; pasaje de evacuare.

Nu constituie cai de evacuare în caz de incendiu, în general: ascensoarele; trecerile prin usi antifoc care se pot bloca în pozitia închisa sau prin usi încuiate în timpul functionarii normale a cladirii; trecerile destinate garniturilor de tren care transporta încarcaturi periculoase; galeriile, tunelurile etc. prin care se transporta sau vehiculeaza substante cu pericol de incendiu, explozie, intoxicare, afixiere sau abur cu presiune mai mare de 1 atm.

Usile încuiate în timpul functionarii normale, pot constitui a doua cale de evacuare a unei portiuni din constructie sau a întregii constructii, cu exceptia salilor aglomerate, daca:

o alcatuirea si dimensionarea lor corespund prevederilor din prezentul normativ;

o sunt dotate cu sisteme de închidere-deschidere usor manevrabile fara cheie, ce pot fi actionate din zona ce se evacueaza sau sunt prevazute cu panouri din sticla securizata cu dimensiuni

Page 11: Test Recapitulativ PSI

care sa permita trecerea fluxurilor de evacuare si cu parapete de maximum 0,40 m. In cazul panourilor din sticla, se vor prevedea mijloace de spargere si indicatoare corespunzatoare. Panourile din sticla securizata astfel realizate pot fi amplasate si independent, lânga usi, marcate corespunzator si astfel dispuse încât sa fie usor de recunoscut.

Cea de a doua cale de evacuare poate fi constituita si din una sau mai multe ferestre (cu ochiuri mobile de min. 0,75 m latime si 1,00 m înaltime libera), având parapetul la cel mult 1,50 m deasupra nivelului terenului sau al unei terase prin care se poate face evacuarea la nivelul terenului, pentru:

o încaperile supraterane cu cel mult 50 de persoane;

o încaperile situate la subsol sau demisol, daca pe întreg nivelul exista cel mult 30 depersoane si se asigura în interior scari fixe de acces la parapetele mai înalte de 1,20 m. La aceste încaperi se admit si trape de min. 0,80 x 0,80 m prevazute în interior cu scari fixe de acces care asigura evacuarea direct din exterior.

La cladiri înalte, foarte înalte si la sali aglomerate nu este admisa asigurarea prin ferestre a celei de a doua cai de evacuare.

Traseele cailor de evacuare trebuie sa fie distincte si independente, astfel stabilite încât sa asigure distributia lor judicioasa, posibilitatea ca persoanele sa recunoasca cu usurinta traseul spre exterior, precum si circulatia lesnicioasa.

În constructii, compartimente de incendiu sau portiuni de constructii independente din punctul de vedere al circulatiei, de regula, persoanele trebuie sa aiba acces la cel putin doua cai de evacuare, care pe cât posibil, sa duca în directii opuse.

Asigurarea unei singure cai de evacuare este admisa atunci când conform proiectului, la fiecare nivel se pot afla simultan maximum 20

Page 12: Test Recapitulativ PSI

de persoane – indiferent de timpul (lungimea) de evacuare realizat, precum si in cazurile in care numarul persoanelor este mai mare dar timpul (lungimea) traseului de evacuare se inscrie in valoarea admisa pentru coridoare infundate, in functie de gradul de rezistenta la foc, risc sau categorie de pericol de incendiu, tip de cladire si destinatie, conform prevederilor normativului.

La cladirile înalte, foarte înalte si la salile aglomerate, precum si în situatiile stabilite în normativ, sunt obligatorii minimum doua cai de evacuare.

Alcatuirea si gabaritele cailor de evacuare, timpul (lungimea) de evacuare, traseele, precum si numarul de fluxuri de evacuare, trebuie sa asigure circulatia lesnicioasa si fara obstacole, conform normativului.

Evacuarea persoanelor din constructie se considera ca se face ordonat, sub forma de fluxuri (siruri de persoane asezate una în spatele celeilalte), care circula prin caile de evacuare spre exteriorul constructiei.

Latimea rampelor scarilor de evacuare, de regula, se determina dupa nivelul din care provine cel mai mare numar de fluxuri, fara a se cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite, cu exceptiile prevazute în normativ.

Daca deasupra nivelului care determina dimensionarea rampelor scarii se afla alte niveluri cu un numar mai mic de persoane, latimea portiunii de scara situata deasupra sa poate fi mai mica, fiind dimensionata corespunzator numarului de persoane cel mai mare al unuia din nivelurile respective.

Atunci când caile de evacuare în exterior ale celorlalte niveluri sunt comune cu cele ale parterului, latimea iesirilor spre exterior (usi de la nivelul parterului) trebuie sa asigure trecerea numarului total de persoane determinat prin însumarea:

Page 13: Test Recapitulativ PSI

o numarului de persoane care vin prin scari interioare de la nivelul cel mai populat al cladirii;

o 60 % din numarul de persoane aflat la parterul cladirii;

o 60 % din numarul de persoane care vin prin scarile interioare de la subsol.

Numarul de fluxuri ce trebuie asigurate pentru evacuarea persoanelor se determina cu relatia: F = N/C în care:

o F = numarul de fluxuri;

o N = numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare; C = capacitatea normata, de evacuare a unui flux;

Rezultatele din relatie se rotunjesc la numarul întreg imediat superior.

Numarul de persoane (N) pentru care se calculeaza caile de evacuare este constituit din capacitatea maxima simultana de persoane, stabilita prin proiect pe niveluri si total constructie.

Capacitatea de evacuare a unui flux (C) se determina în functie de tipul, destinatia si riscul (categoria de pericol) de incendiu a constructiei, conform prevederilor normativului.

Pentru constructiile în care se pot afla simultan un numar mare de persoane, numarul de fluxuri de evacuare rezultat din calcul pentru usile exterioare ale constructiei poate fi redus procentual, cu acordul beneficiarului, astfel:

o cu 10 % pentru cele care necesita 10-20 fluxuri de evacuare;

o cu 20%pentru 21-30 fluxuri;

o cu 25 %pentru mai mult de 30 fluxuri.

Page 14: Test Recapitulativ PSI

6. Riscul de incendiu

La clădiri civile (publice) riscul de incendiu este determinat,în principal, de densitatea sarcinii termice (q) stabilită prin calcul șide destinația respectivă.

In funcție de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu înclădiri civile (publice), poate fi:

o mare: qi=peste840MJ/m2

o mijlociu: q=420-840MJ/m2

o mic: qi=sub420 MJ/m2

In funcție de destinație (funcțiune), unele spații și încăperidin clădirile civile (publice), se încadrează în următoarele riscuri deincendiu:

o mare: în care se utilizează, sau depozitează materiale sau substanțe combustibile (arhive, biblioteci, multiplicare, parcaje autoturisme, etc.);

o mijlociu: în care se utilizează foc deschis (bucătării, centraletermice, oficii cu preparări calde, etc);

o mic: celelalteîncăperi și spații.

În încăperile și spațiile echipate cu instalații automate de stingere a incendiilor, riscurile mari de incendiu pot fi considerate mijlocii, iar riscurile mijlocii pot fi considerate mici. Pentru întregul compartiment de incendiu sau clădire, riscul de incendiu considerat va fi cel mai mare care reprezintă minimum 30% din volumul acestora.

TABEL*

Page 15: Test Recapitulativ PSI

Categoria de pericol de incendiu

Caracteristicile substantelor si ale materialelor ce determina incadrarea

Precizari

0 1 2

A (BE3a) Substante a caror aprindere sau explozie poate sa aiba loc in urma contactului cu oxigenul din aer, cu apa sau cu alte substante ori materiale.

Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor pana la 28oC, gaze sau vapori cu limita inferioara de explozie pana la 10I, atunci cand acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive.

Nu determina incadrarea in categoriile A si B (BE3a si BE3b) de pericol de incendiu:

• folosirea substantelor solide, lichide sau gazoase drept combustibil pentru ardere;

• scaparile si degajarile de gaze, vapori sau praf, stabilite conform art.2.1.7., care sunt in cantitati ce nu pot forma cu aerul amestecuri explozive.

In asemenea situatii, incadrarea se face in categoria C, D sau E (BE2, BE1a,b), in functie de densitatea sarcinii termice si pericolul de incendiu in ansamblu.

B (BE3b)

Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor cuprinsa intre 28-100oC, gaze sau vapori cu limita inferioara de explozie mai mare de 10I, atunci cand acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive.

Fibre, praf sau pulberi, care se degaja in stare de suspensie, in cantitati ce pot forma cu aerul amestecuri explozive.

Page 16: Test Recapitulativ PSI

C (BE2)

Substante si materiale combustibile solide.

Lichide cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 100oC.

Nu determina incadrarea in categoria C (BE2) de pericol, oricare din urmatoarele situatii:

• folosirea substantelor solide, lichide sau gazoase drept combustibil pentru ardere;

• utilizarea lichidelor combustibile cu temperatura de inflamabilitate peste 100oC la comenzi hidraulice, racire, ungere, filtre si tratamente termice, in cantitati de max. 2 m3, cu conditia luarii unor masuri locale pentru limitarea propagarii incendiului;

• folosirea echipamentului electric, care contine pana la 60 kg ulei pe unitatea de echipament, precum si a fluxurilor de cabluri cu mai putin de 3,5 kg material combustibil/ml pe flux;

• materialele si substantele combustibile din spatiul respectiv, inclusiv cele din utilaje care nu se incadreaza la aliniatul 2 sau cele utilizate la transportul ori depozitarea materialelor combustibile, a unor ambalaje, palete sau rafturi combustibile, daca nu depasesc in totalitate 105 MJ/m2

In situatiile de mai sus, incadrarea se face in functie de pericolul de incendiu in

D (BE1a) Substante sau materiale incombustibile in stare fierbinte, topite sau incandescente, cu degajari de caldura radianta, flacari sau scantei.

Substante solide, lichide sau gazoase ce se ard in calitate de combustibil.

E (BE1b) Substante sau materiale incombustibile, in stare rece sau materiale combustibile in stare de umiditate inaintata (peste 80I), astfel incat posibilitatea aprinderii lor este exclusa.

Page 17: Test Recapitulativ PSI

ansamblu, in categoria D sau E de pericol de incendiu (BE1a ,b).

7. Instalatii de protectie impotriva incendiilor

Instalațiile de protecție împotriva incendiilor pot fi:

o a) instalații de detectare a gazelor inflamabile;

o b) instalații de inhibare a exploziei;

o c) instalații de detectare, semnalizare și alarmare la incendiu;

o d) instalații de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți;

o e) instalații de hidranți interiori, coloane uscate, hidranți exteriori;

o f) instalații speciale de stingere cu apă;

o g) instalații de stingere a incendiilor cu gaze;

o h) instalații de stingere a incendiilor cu spumă;

o i) instalații de stingere a incendiilor cu pulberi;

o j) instalații de stingere a incendiilor cu aerosoli

8. Tehnici de stingere a incendiilor

Răcirea zonei de ardere

o Se realizează prin introducerea în zona respectivă a unor substanțe capabile să preia o parte din cantitatea de căldură necesară continuării arderii. Pentru răcire se folosesc substanțe cu proprietăți certe de absorbție a căldurii de pe suprafețe incendiate sau puternic încălzite.

Page 18: Test Recapitulativ PSI

Înlăturarea materialelor combustibile din zona de ardere

o Propagarea incendiilor poate fi oprită dacă se îndepărtează substanțele combustibile din zona de ardere prin evacuarea acestora sau prin crearea unor intervale de protecție. Aceasta se poate realiza în cazul incendiilor de substanțe combustibile solide, de exemplu prin desfacerea stivelor și îndepărtarea materialelor prin crearea unor intervale de protecție la incendiile de acoperiș, la păduri, lanuri etc.

Izolarea substanțelor combustibile de oxigenul din aer

o Constă în izolarea zonei de ardere de mediul înconjurător. În încăperi, acest procedeu se bazează pe închiderea tuturor golurilor (uși, ferestre etc.) pentru a se Tehnici și substanțe de stingere a incendiilorîmpiedica accesul de aer proaspăt din exterior. După un timp oarecare, procentul de oxigen scade și arderea devine incompletă, până când încetează. În activitatea practică acest procedeu este aplicat în cazul unor incendii izbucnite în încăperi mici, cu un număr redus de goluri, ce pot fi închise ermetic, cu elemente de construcție care nu prezintă pericol de distrugere, iar substanțele combustibile aprinse nu conțin aer care să întrețină arderea în lipsa oxigenului. În unele situații incendiul poate fi lichidat și prin inundarea zonelor de ardere cu apă, cu spumă cu coeficient mare de înfoiere sau cu gaze inerte. La inundarea cu apă se poate recurge numai în cazul când nu există posibilitatea ca apa să se scurgă în cantități mari din încăperea respectivă, obiectele aprinse nu plutesc sau nu intră în reacție cu apa.

Reducerea conținutului minim de oxigen

o În substanțele gazoase, în amestecul de vapori-aer sau în aerul care participă la ardere se introduc substanțe care nu întrețin arderea. Drept consecință viteza reacției se micșorează și procesul

Page 19: Test Recapitulativ PSI

de ardere se întrerupe, ca urmare firească a încetării degajării de caldură.

o Diluarea conținutului de aer se poate realiza cu eficacitate numai în încăperi relativ închise (magazii de nave, camere de uscare etc.) și la arderea unor lichide combustibile pe o suprafață redusă în cazul accesului liber al aerului.

o Procesul de ardere încetează ca urmare a micșorării conținutului de oxigen în aer, în zona de ardere. La un conținut în jur de 15% oxigen în aer arderea încetează.

o Diluarea concentrației produselor gazoase de ardere existente în zona de ardere, duce la micșorarea vitezei de reacție, la mărimea volumului zonei de oxidare, scăderea intensității de ardere a substanțelor combustibile pe unitatea de suprafață a incendiului și scăderea temperaturii de ardere.

o Reducerea vitezei de ardere este influențată apreciabil de căldura specifică și de conductibilitatea termică a mijloacelor de diluare. Cu cât este mai mare căldura lor specifică și mai redusă conductibilitatea termică, cu atât este mai redusă concentrația necesară pentru stingere.

o Prin concentrația de stingere se înțelege conținutul în procente la volum de substanță stingătoare introdusa în spațiul cu aer, necesar pentru intreruperea procesului de ardere.

o Mijloacele de diluare cele mai întrebuințate sunt:

- bioxidul de carbon;

- aburul;

- azotul;

- apa pulverizată fin.

Page 20: Test Recapitulativ PSI

9. Substante de stingere a incendiilor

Apa

o Este cea mai folosită substanță de stingere întrucât este foarte răspândită în natură, are o mare capacitate de a absorbi căldura și pătrunde ușor în materialele combustibile unde are loc arderea. Este utilizată în diferite moduri, trecând în stare de vapori după refularea în zona de ardere, absorbind o importantă cantitate de căldură și, ca urmare, scăzând temperatura în zona de ardere. În acțiunea de stingere apa se întrebuințează sub formă de jet compact, formă de ploaie, de ceață sau pulverizată. Transformându-se în aburi, gaz saturat, apa crează un strat izolator față de incendiu și, în acest fel, conținutul procentual de oxigen disponibil reacției de oxidare se reduce. Prin urmare, ea acționează asupra a două din principalele elemente ale procesului de ardere – căldura şi oxigenul. Dacă unul dintre acestea este înlăturat, arderea încetează.

Spuma

o O parte din incendii nu pot fi stinse au apa, fie din cauza naturii materialului incendiat, fie din cauza reactiilor chimice care se produc în prezenţa apei. Pentru stingerea unor astfel de incendii se foloseşte spumă .

o Pe suprafeţele incendiate spumă acţionează prin pătura izolatoare care se formează între materia incendiată şi mediul carburant, precum şi prin efectul de răcire ce se produce datorită apei pe care o conţine.

o Din punct de vedere al modului de producere spumă poate fi de două feluri:

- spumă chimică;

Page 21: Test Recapitulativ PSI

- spumă mecanică.

o La rândul ei spumă mecanică este de mai multe feluri:

- spuma mecanică grea;

- spuma mecanică cu coeficient de înfoiere mediu;

- spuma mecanică cu coeficient mare de înfoiere (spuma usoară);

- apa usoară (light water).

o Spuma reprezintă agentul principal de stingere a lichidelor combustibile mai uşoare decât apa depozitate în rezervoare sau scurse şi acumulate în strat, în caz de avarie la depozite şi instalaţii tehnologice.

Aburul

o Efectul de stingere al aburului se bazează pe reducerea concentraţiei de oxigen în zona de ardere până la o limită la care continuarea arderii devine imposibilă. Costul scăzut al aburului, în raport cu alţi agenţi de stingere, investiţiile reduse necesare realizării instalaţilor, simplitatea lor, fac ca şi în prezent acest sistem de protecţie să fie utilizat pentru: -

- stingerea unor anumite incendii de produse gazoase, lichide sau solide cu jeturi, pe suprafeţe mici sau inundarea în spaţii închise, cu volum mai mic de 500 mc.;

-limitarea posibilităţii de propagare a incendiilor prin perdele de abur în special la instalaţiile tehnologice care funcţionează la temperaturi ridicate;

- prevenirea incendiilor sau exploziilor prin reducerea concentraţiei în zonele cu scăpări accidentale de gaze, sau lichide inflamabile, în caz de avarie.

Page 22: Test Recapitulativ PSI

Apa fin pulverizată

o La o pulverizare fină a apei în zona de ardere, aceasta se transformă în abur (vapori de apă) diluând substanţele care participă la ardere.

Bioxidul de carbon

o Bioxidul de carbon este un gaz incolor şi inodor care nu arde şi nu întreţine arderea.

o Bioxidul de carbon, ca substanţă stingătoare, are următoarele proprietăţi:

- pătrunde în orificiile obiectului aprins, fiind mai greu decât aerul;

- este slab conducător de electricitate;

- nu se depreciază pe timp de conservare îndelungată;

- nu este sensibil la acţiunea temperaturilor scăzute;

o Bioxidul de carbon are un larg domeniu de utilizare fiind indicat a se folosi la:

- depozite, magazii cu suprafaţă mică şi în care nu se poate face un control permanent;

- maşini şi instalaţii electrice amplasate în încăperi închise;

- transformatoare şi generatoare electrice, tablouri de distribuţie;

- centrale telefonice automate;

- încăperi de producţie fără supravegherea continuă a producţiei;

Page 23: Test Recapitulativ PSI

- instalaţii sau utilaje de mare valoare care au un rol important economic;

- instalaţii şi utilaje cu pericol de incendiu şi care constituie un pericol pentru restul instalaţiilor;

- tancuri recipiente cu lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor scăzută ,având un volum maxim de 500 metri cubi;

- compartiment maşini, baleaj, magazii marfă, magazii pituri.

Azotul

o Azotul poate fi folosit la stingerea incendiilor izbucnite la instalaţii tehnologice fiind refulat din instalaţiile fixe de stingere sau ca agent de vehiculare a pulberilor stingătoare din maşini speciale de stins incendii.

Halonii

o Dintre mijloacele de stingere prin inhibiţie chimică fac parte hidrocarburile halogenate.

o Stingerea incendiilor cu hidrocarburi halogenate se poate face cu jet compact, jet pulverizat şi sub forma de aerosoli.

o Procesul de întrerupere a arderii se datoreşte:

- vaporizării picăturilor de substanţe stingătoare ;

- amestecării vaporilor substanţei stingătoare ;

- interacţiunii fizico-chimice între vaporii de haloni vaporii de combustibili.

10. Categorii de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii.

Page 24: Test Recapitulativ PSI

Se aprobă următoarele categorii de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu:

o a)clădiri civile definite conform reglementărilor tehnice specifice domeniului securităţii la incendiu ca "înalte" sau "foarte înalte", indiferent de aria construită ori de destinaţie;

o b)încăperi sau grupuri de încăperi, definite conform reglementărilor tehnice specifice domeniului securităţii la incendiu ca "săli aglomerate", amplasate în clădiri independente

o sau în clădiri cu funcţiuni mixte, indiferent de aria construită, regimul de înălţime ori destinaţie;

o c)clădiri civile din categoriile de importanţă excepţională şi deosebită, încadrate conform legii, indiferent de aria construită, regimul de înălţime sau destinaţie;

o d)clădiri din categoria monumentelor istorice la care se efectuează modernizări sau schimbări de destinaţie;

o e)clădiri sau spaţii amenajate în clădiri cu funcţiuni mixte, având destinaţia de comerţ, producţie sau depozitare, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 400 mp;

o f)spaţii amenajate în clădiri de locuit colective având destinaţia de comerţ cu aria desfăşurată mai mare de 50 mp ori de producţie şi/sau depozitare indiferent de suprafaţă;

o g)clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia de alimentaţie publică, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 200 m2;

o h)construcţii civile subterane sau spaţii publice amenajate la subsolul, demisolul, podul ori pe acoperişul tip terasă al

Page 25: Test Recapitulativ PSI

clădirilor civile, indiferent de destinaţie, aria construită/desfăşurată sau de numărul de persoane;

o i)construcţii pentru structuri de primire turistică cu mai mult de 3 camere sau 6 locuri pentru cazare de tipul: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, minihoteluri, vile turistice, bungalouri, cabane turistice, de vânătoare, de pescuit, sate de vacanţă, campinguri, popasuri turistice, căsuţe tip camping, pensiuni turistice urbane şi rurale, pensiuni agroturistice, apartamente de închiriat şi camere de închiriat, inclusiv unităţile de alimentaţie din incinta acestora

o j)clădiri pentru sedii ale autorităţilor publice, indiferent de aria construită;

o k)clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia de birouri, financiar- bancară, de asigurări şi burse, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 m2;

o l)clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia de îngrijire a sănătăţii, cu paturi staţionare, indiferent de suprafaţă sau dispensare şi policlinici cu suprafaţa desfăşurată mai mare.

o m)clădirisau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia pentru învăţământ, supravegherea, îngrijirea sau cazarea/adăpostirea copiilor, preşcolari, elevi, studenţi, bătrâni, persoane cu dizabilităţi sau lipsite de adăpost, indiferent de aria construită;

o n)clădiri sau spaţii, având destinaţia de gară, autogara, aerogara şi staţie de metrou, indiferent de aria desfăşurată;

o o)construcţii pentru lăcaşuri de cult şi spaţii de cazare aferente, accesibile publicului sau destinate vieţii monahale, indiferent de aria desfăşurată sau de numărul de persoane, cu excepţia caselor parohiale;

Page 26: Test Recapitulativ PSI

o p)clădiri şi amenajări sportive, cu capacitatea mai mare sau egală cu 200 de locuri pe scaune în interior ori mai mare sau egală cu 2.500 de locuri pe scaune în aer liber;

o p1)clădiri cu destinaţie tip centru de agrement, cu piscine interioare şi exterioare, servicii de retaxare şi întreţinere corporală, cu masaj, hidromasaj, împachetări, băi de plante, saună uscată, cabine cromo-aromo-terapii şi baie turcească, terenuri de squash, săli de aerobic, fitness, biliard, tenis de masă şi fotbal mecanic, terenuri de tenis, minifotbal şi fotbal cu vestiarele aferente şi altele similare, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp.

o r)construcţii sau amenajări temporare pentru spectacole sau întruniri, cu capacitatea mai mare sau egală cu 200 de locuri pe scaune ori având destinaţia comercială cu aria desfăşurată/suprafaţa mai mare sau egală cu 2.500 mp;

o s)sisteme de alimentare a consumatorilor cu gaze petroliere lichefiate stocate în rezervoare/recipiente fixe cu capacitatea individuală de maximum 5.000 l sau grupuri de rezervoare/recipiente fixe cu capacitatea totală de maximum 30.000 l volum de apă aferente laboratoarelor - sanitare, şcolare şi alte asemenea -,clădirilor cu activităţi de producţie şi fluxuri tehnologice, instalaţiilor de încălzire centrală şi locală, pentru prepararea apei calde de consum şi a hranei;

o ş)staţii publice de distribuţie a carburanţilor pentru autovehicule, cu capacitatea de stocare de maximum 300 mc pentru lichide petroliere, mai mare sau egală cu 3 mc echivalent apă pentru gaze petroliere lichefiate, precum şi staţiile transportabile de distribuţie a carburanţilor la autovehicule cu capacitatea de stocare/depozitare de maximum 30 mc;

Page 27: Test Recapitulativ PSI

o t)clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, destinate parcării şi/sau întreţinerii şi reparării a peste10 autoturisme;

o ţ)sisteme, lucrări şi reţele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor în localităţi, platforme şi parcuri industriale;

o u)construcţii, ferme şi amenajări agrozootehnice cu aria construită mai mare sau egală cu 600 mp, cu excepţia silozurilor metalice, serelor, solarelor, răsadniţelor şi ciupercăriilor.

o v)clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia pentru cultură cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;

o w)clădiri de locuit colective, noi sau existente, cu regim de înălţime egal sau mai mare de P+3E, la care se amenajează sau se realizează mansarde sau supraetajări;

o x)lucrări noi, modificări şi modernizări ale instalaţiilor de stingere, detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu la clădiri existente ce intră sub incidenţa prezentei hotărâri;

o y)puncte de livrare către populaţie a buteliilor cu gaze petroliere lichefiate cu capacitatea de stocare/depozitare de maximum 1.250 kg GPL;

o z)depozite medii şi mari pentru butelii transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, cu excepţia GPL.

Proiectantul unei construcţii sau amenajări care se încadrează în prevederile art.1 este obligat să întocmească scenariul de securitate la incendiu potrivit metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu.

Page 28: Test Recapitulativ PSI

11. Obligatiile cadrelor tehnice cu atributiuni in domeniul apararii impotriva incendiilor.

Cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliilor judeţene şi locale, instituţiilor şi operatorilor economici au/are următoarele obligaţii principale:

o a) participă la elaborarea şi aplicarea concepţiei de apărare împotriva incendiilor la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, instituţiei sau operatorului economic;

o b)controlează aplicarea normelor de apărare împotriva incendiilor în domeniul specific;

o c)propun/propune includerea în bugetele proprii a fondurilor necesare organizării activităţii de apărare împotriva incendiilor, dotării cu mijloace tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor şi echipamente de protecţie specifice;

o d)îndrumă şi controlează activitatea de apărare împotriva incendiilor şi analizează respectarea încadrării în criteriile de constituire a serviciilor de urgenţă voluntare sau private, după caz, în unităţile şi instituţiile din care fac/face parte;

o e)prezintă conducerii, semestrial sau ori de câte ori situaţia impune, raportul de evaluare a capacităţii de apărare împotriva incendiilor;

o f)răspund/răspunde de pregătirea serviciului de urgenţă voluntar sau privat, după caz, precum şi de participarea acestuia la concursurile profesionale;

o g)acordă sprijin şi asistenţă tehnică de specialitate centrelor operative pentru situaţii de urgenţă în îndeplinirea atribuţiilor.

Page 29: Test Recapitulativ PSI

Formarea, evaluarea şi certificarea competenţei profesionale a cadrelor tehnice/personalului cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, prevăzute la alin. (1), se realizează în centre de formare şi evaluare abilitate prin lege, pe baza standardelor ocupaţionale recunoscute la nivel naţional.

12. Clasificarea serviciilor private/voluntare pentru situatii de urgenta.

Criterii privind organizarea serviciilor voluntare

o Constituirea, dimensionarea și dotarea structurilor serviciilor voluntare se fac pe baza următoarelor criterii:

a) suprafața sectorului de competență;

b) numărul de locuitori din sectorul de competență;

c) clasificarea localităților din punct de vedere al riscurilor;

d) tipurile de riscuri identificate în profil teritorial;

e) măsurile stabilite în Planul de analiză și acoperire a riscurilor;

f) căile de comunicații rutiere și gradul de practicabilitate al acestora;

g) sursele de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor.

o Serviciul voluntar este condus de un șef, profesionist în domeniu, și are în structură:

a) un compartiment sau specialiști pentru prevenire;

b) una sau mai multe formații de intervenție, salvare și prim ajutor, denumite în continuare formații de intervenție, după caz;

c) ateliere de reparații și întreținere, după caz.

Page 30: Test Recapitulativ PSI

Criterii operaționale

o La amplasarea în teritoriu a formațiilor de intervenție se ține seama de următoarele criterii operaționale:

a) timpul mediu de alertare: 5-10 minute, în funcție de anotimp și de ora din zi sau din noapte la care s-a produs situația de urgență;

b) timpul de răspuns;

c) raza medie a sectorului de competență: 5-10 km;

d) viteza medie de deplasare a autospecialelor de intervenție: 50 km/h.

o Timpul maxim de răspuns:

a) la obiectivele care prezintă risc ridicat: 10 minute;

b) în cel mai îndepărtat punct din sectorul de competență stabilit: 30 de minute;

c) în celelalte localități cu care s-au încheiat contracte sau convenții de intervenție: 45 de minute.

o Criteriile operaționale prevăzute la alin. (1) se corelează, după caz, cu criteriul complementarității dat de existența în sectorul de competență a serviciilor private pentru situații de urgență.

o Derularea intervenției se face gradual, după caz, astfel:

a) alarmarea serviciului voluntar, concomitent cu anunțarea/alertarea structurilor profesioniste de intervenție ale inspectoratului pentru situații de urgență județean sau al municipiului București, precum și a serviciului privat/voluntar cu care s-a încheiat un contract/o convenție de intervenție;

Page 31: Test Recapitulativ PSI

b) intervenția propriu-zisă efectuată de serviciile voluntare;

c) sprijinul acordat intervenției (în tehnică și personal specializat) de către serviciul privat/voluntar cu care s-a încheiat un contract/o convenție de intervenție;

d) sprijinul acordat intervenției (în tehnică și personal specializat) de către structurile profesioniste.

o Serviciul de urgență voluntar solicită în sprijin intervenția serviciilor de urgență private și a celor voluntare cu care a încheiat contracte/convenții de intervenție sau, după caz, a serviciilor de urgență profesioniste, ori de câte ori amploarea situației de urgență depășește capacitatea de răspuns a acestuia.

Clasificarea serviciilor voluntare

o Serviciile voluntare se clasifică în funcție de numărul de locuitori, precum și de numărul și de dotarea echipajelor/grupelor de intervenție cu autospeciale sau cu alte mijloace de intervenție, astfel:

serviciu de categoria I - având numai compartiment sau specialiști de prevenire și/sau echipe specializate de intervenție, indiferent de numărul de locuitori;

serviciu de categoria a II-a - având numai echipaje/grupe de intervenție care încadrează autospeciale și/sau utilaje mobile de intervenție, altele decât cele pentru lucrul cu apă și spumă, în funcție de riscul existent, indiferent de numărul de locuitori;

serviciu de categoria a III-a - având cel puțin un echipaj/o grupă de intervenție la motopompă sau la alt utilaj mobil pentru lucrul cu apă și spumă, în localitățile cu maximum 500 de locuitori;

Page 32: Test Recapitulativ PSI

serviciu de categoria a IV-a - având un echipaj/o grupă de intervenție la o autospecială pentru lucrul cu apă și spumă, în localitățile cu o populație cuprinsă între 501-10.000 de locuitori;

serviciu de categoria a V-a - având două sau mai multe echipaje/grupe de intervenție la două sau mai multe autospeciale pentru lucrul cu apă și spumă, în localitățile cu peste 10.000 de locuitori.

o Serviciile prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) au în compunere în mod obligatoriu și un compartiment sau specialiști de prevenire, după caz.

Criterii privind organizarea serviciilor private

o Constituirea si dimensionarea structurilor serviciilor private se fac pe baza urmatoarelor criterii:

concluziile rezultate din scenariile de securitate la incendiu;

masurile stabilite in Planul de analiza si acoperire a riscurilor;

natura si volumul prestarilor de servicii ce urmeaza a fi efectuate in baza contractelor sau conventiilor incheiate.

Serviciul privat este condus de catre un sef, profesionist in domeniu, si are in componenta, dupa caz, urmatoarele structuri:

compartiment sau specialisti pentru prevenire, care include si compartimentul de protectie civila pentru operatorii economici a caror activitate intra sub incidenta Hotararii Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase;

Page 33: Test Recapitulativ PSI

una sau mai multe formatii de interventie, salvare si prim ajutor, denumite in continuare formatii de interventie;

dispecerat;

ateliere de reparatii si intretinere

CAP. III.Criterii operationale

o La amplasarea in teritoriu a formatiilor de interventie ale serviciului privat de la institutie/operatoreconomic se are in vedere ca valorile timpilor operativi de interventie sa corespunda valorilor stabiliteprin planurile de interventie si timpilor de raspuns, in functie de riscurile identificate in sectorul decompetenta.

o In functie de suprafata sectorului de competenta, formatiunile de interventie din cadrul aceluiasiserviciu privat pot avea sedii amplasate in locuri diferite.

o Conducerea interventiei serviciului privat se asigura de catre conducatorul institutiei publice sau decatre administratorul operatorului economic, respectiv de catre persoanele desemnate de acestia.

o Personalul formatiei de interventie si al dispeceratului executa serviciul in schimburi sau in ture, infunctie de specificul activitatilor operatorului economic ori institutiei publice.

CAP. IV. Clasificarea serviciilor private

o Serviciile private se clasifica in functie de structura, astfel:

serviciu de categoria I - numai compartiment/ specialisti pentru prevenire;

serviciu de categoria a II-a - avand in formatia de interventie, salvare si prim ajutor doar echipespecializate pe tipuri de

Page 34: Test Recapitulativ PSI

riscuri, inclusiv cele de supraveghere si punere in functiune a instalatiilor specialede prevenire si stingere a incendiilor;

serviciu de categoria a III-a - avand in formatia de interventie, salvare si prim ajutor un echipaj/o grupade interventie la un utilaj mobil si echipe specializate, pe tipuri de riscuri;

serviciu de categoria a IV-a - avand in formatia de interventie, salvare si prim ajutor un echipaj/o grupala o autospeciala de interventie si echipe specializate, pe tipuri de riscuri;

serviciu de categoria a V-a - avand in formatia de interventie, salvare si prim ajutor doua sau mai multeechipaje/grupe la doua sau mai multe autospeciale de interventie si echipe specializate, pe tipuri deriscuri.

o Serviciile private pentru situatii de urgenta de categoriile a II-a-a V-a au in mod obligatoriu incompunere compartiment/specialisti pentru prevenire.

o Serviciile private dotate cu nave de stins incendii din porturile fluviale si maritime sunt de categoria aV-a.

13. Masuri generale de aparare impotriva incendiilor la lucrarile cu foc deschis.

Utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu și pe timp de vânt este interzisă; locurile cu pericol de incendiu, în care se aplică această interdicție, se stabilesc și se marchează de persoanele în drept.

Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis în incintele unităților, în zonele de agrement și în gospodăriile populației se face numai în locuri special amenajate, în condiții și la distanțe care să nu permită propagarea focului la construcții, depozite, culturi agricole, păduri, plantații sau la alte vecinătăți.

Page 35: Test Recapitulativ PSI

Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deșeurilor și a altor materiale combustibile se face în locuri special amenajate ori pe terenuri pregătite, cu luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăți, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii, precum și stingerea jarului după terminarea activității.

Arderea miriștilor se face numai după luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăți, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii.

Utilizarea focului deschis nu se admite la distanțe mai mici de 40 m față de locurile cu pericol de explozie: gaze și lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc., respectiv 10 m față de materiale sau substanțe combustibile: lemn, hârtie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc., fără a fi supravegheat și asigurat prin măsuri corespunzătoare.

Luarea măsurilor pentru prevenirea jocului copiilor cu focul în condiții și în locuri în care se pot produce incendii constituie o obligație a persoanelor care răspund, potrivit legii, de creșterea, educarea și îngrijirea copiilor.

Reglementarea de către administratorul operatorului economic/conducătorul instituției sau, după caz, de consiliul local a modului de executare a lucrărilor cu foc deschis presupune:

o stabilirea locurilo runde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrări cu foc deschis, cum sunt topirea bitumului, arderea deşeurilor combustibile, curăţările prin ardere, precum şi a persoanelor care le supraveghează;

o stabilirea şi marcarea locurilor cu pericol de incendiu în care este interzisă utilizarea focului deschis;

o nominalizarea persoanelor care au dreptul să emită permis de lucru cu foc;

Page 36: Test Recapitulativ PSI

o descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunoştinţă şi păstrare a permisului de lucru cu foc;

o aprobarea unor instrucţiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucrări.

Distrugerea prin ardere a unor deșeuri sau reziduuri combustibile se efectuează cu respectarea legislației specifice privind protecția mediului.

Efectuarea lucrărilor de sudare, tăiere, lipire sau a altor asemenea operațiuni care prezintă pericol de incendiu, în construcții civile (publice), pe timpul programului cu publicul, în instalații tehnologice cu risc de incendiu sau explozie, în depozite ori în alte spații cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substanțelor combustibile este interzisă.

Lucrările prevăzute la alin. (1) se pot executa în spațiile respective numai după ce s-au luat măsuri pentru: evacuarea persoanelor, îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile, golirea, spălarea, blindarea traseelor de conducte ori a utilajelor, aerisirea sau ventilarea spațiilor, dotarea locurilor de muncă cu mijloace de limitare și stingere a incendiilor.

Lucrările menționate la alin. (1) și la art. 97 alin. (4) se execută numai pe baza permisului delucru cu foc, al cărui model este prezentat în anexa nr. 4 la prezentele norme generale.

În toate cazurile prevăzute la alin. (1)-(3) sunt obligatorii instruirea personalului de execuție,control și supraveghere asupra măsurilor de apărare împotriva incendiilor, precum și informareaserviciului privat/voluntar pentru situații de urgență.

Permisul de lucru cu foc, prevăzut la art. 99 alin. (3), se întocmește în douăexemplare, dintre care unul se înmânează șefului formației de lucru sau persoanei care executăoperațiunile cu foc deschis, iar celălalt rămâne la emitent.

Page 37: Test Recapitulativ PSI

Permisul de lucru cu foc este valabil o singură zi.

La terminarea lucrului, permisul de lucru cu foc se predă de către executant emitentului.

- Şeful sectorului de activitate, atelier, secție, depozit, instalație etc. în care se executăoperațiuni cu foc deschis are obligația să asigure măsuri pentru:

o a) pregătirea locului;

o b) instruirea personalului;

o c) controlul după terminarea lucrării.

Executantul lucrării are obligația de a utiliza pentru executarea lucrărilor cu foc deschisnumai echipamente și aparate în bună stare de funcționare.

Toate echipamentele și aparatele pentru executarea lucrărilor cu foc deschis se întrețin și severifică în conformitate cu instrucțiunile furnizorului.

- În timpul executării lucrării trebuie să se asigure:

o supravegherea permanentă a flăcării, a răspândirii şi a traiectoriilor scânteilor sau particulelor demateriale incandescente şi a intensităţii fluxului de căldură;

o strângerea şi depozitarea resturilor de electrozi în vase speciale cu nisip sau cu apă;

o închiderea robinetelor buteliei de oxigen şi a generatorului de acetilenă, dacă durata întreruperiiexecutării lucrării depăşeşte 10 minute;

o interzicerea agăţării arzătoarelor, chiar stinse, de buteliile de oxigen sau de generatoarele deacetilenă;

Page 38: Test Recapitulativ PSI

o neefectuarea de deplasări cu arzătoarele aprinse în afara zonei de lucru sau de urcări pe scări,schele etc.;

o evacuarea carbidului din generator, în cazul întreruperii lucrului pe o perioadă mai îndelungată.

- După terminarea lucrării, șeful sectorului de activitate, prevăzut la art. 101, trebuie săasigure următoarele măsuri:

o a) verificarea locului în care s-a executat lucrarea, precum și a spațiilor adiacente și a celorsituate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata dacă nu s-au creat focare de incendiu:zone incandescente, miros de ars sau degajări de fum etc.;

o b) descoperirea tuturor zonelor protejate, verificându-se dacă starea lor este intactă, și luarea demăsuri în consecință;

o c) verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore și în timpul nopții, a situațieiexistente la locul în care s-a efectuat lucrarea și în imediata apropiere a acestuia;

o d) depozitarea în condiții de siguranță a echipamentelor folosite la lucrare;

14. Masuri generale de aparare impotriva incendiilor la exploatere cailor de evacuare

Art. 107.

o - Pentru asigurarea condițiilor de evacuare și salvare a utilizatorilor în siguranță în caz de incendiu se adoptă următoarele măsuri:

a) întreținerea în bună stare de funcționare a sistemelor de decomprimare sau de etanșare la fum și gaze fierbinți, precum și a elementelor de limitare a propagării focului ori

Page 39: Test Recapitulativ PSI

de izolare termică din compunerea construcțiilor și instalațiilor;

b) păstrarea căilor de evacuare libere și în stare de utilizare la parametrii la care au fost proiectate și realizate;

c) funcționarea iluminatului de siguranță și a celei de-a doua surse de energie electrică, conform reglementărilor tehnice;

d) funcționarea sistemelor de alarmare și semnalizare a incendiilor la parametrii de performanță pentru care au fost proiectate;

e) organizarea și desfășurarea, periodic, de exerciții și aplicații cu salariații, în condițiile legii.

Art. 108.

o (1) Căile de evacuare, inclusiv cele care duc pe terase, în refugii sau în alte locuri special amenajate pentru evacuare, se marchează cu indicatoare standardizate, conform reglementărilor tehnice specifice, astfel încât traseele acestora să fie recunoscute cu ușurință, atât ziua cât și noaptea, de persoanele care le utilizează în caz de incendiu.

o (2) Se montează indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau subsol ori la ușile de acces către alte spații și încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată.

Art. 109.

o (1) Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de protecție a golurilor, cele de acționare a trapelor și clapetelor, precum și cele care mențin în poziție închisă ușile încăperilor tampon se mențin în permanență în stare de funcționare.

Page 40: Test Recapitulativ PSI

o (2) Se interzice blocarea în poziție deschisă a ușilor caselor scărilor, a celor de pe coridoare, a celor cu dispozitive de închidere automată sau a altor uși care, în caz de incendiu, au rolul de a opri pătrunderea fumului, gazelor fierbinți și propagarea incendiilor pe verticală sau orizontală.

o (3) Dispozitivele de la alin. (2), care asigură închiderea automată a ușilor, se verifică periodic și se mențin în stare de funcționare.

o (4) Sistemul de închidere a ușilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea ușoară a acestora în caz de incendiu.

Art. 110.

o (1) Este interzisă blocarea căilor de acces, de evacuare și de intervenție cu materiale care reduc lățimea sau înălțimea liberă de circulație stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie, precum și efectuarea unor modificări la acestea, prin care se înrăutățește situația inițială.

o (2) În casele scărilor, pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor se interzic amenajarea de boxe ori locuri de lucru, depozitarea de materiale, mobilier sau obiecte, amplasarea de mașini de foto-copiat, dozatoare pentru sucuri/cafea etc., care ar putea împiedica evacuarea persoanelor și bunurilor, precum și accesul personalului de intervenție.

Art. 111.

o (1) Accesul mijloacelor și personalului pentru intervențiile operative în caz de incendiu, în vederea salvării și acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol, stingerii incendiilor și limitării efectelor acestora, trebuie să fie asigurat în permanență la toate:

Page 41: Test Recapitulativ PSI

Construcţiile şi încăperile acestora;

Instalaţiile tehnologice şi anexe;

Depozitele închise şi deschise de materii prime, semifabricate, produse finite şi auxiliare;

Mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor, precum şi la punctele de comandă ale acestora, cum sunt: centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor, staţii de pompare a apei, hidranţi de incendiu, stingătoare, panouri de incendiu, bazine, rezervoare şicastele de apă, rampe ale surselor de apănaturale;

dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu: cortine de siguranţă, sisteme de evacuare a fumuluişi a gazelor fierbinţi, clapete de petubulatura de ventilare şi altele asemenea;

tablourile de distribuţieşi întrerupătoarele generale ale instalaţiilor electrice de iluminat, de forţăşide siguranţă, precumşi la sursele de alimentare de rezervă care sunt destinate alimentării receptoarelor electrice cu rol în caz de incendiu;

vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate în caz de incendiuşipunctele de comandă ale acestora: gaze şi lichide combustibile, benzi transportoare şi altele asemenea;

alte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu: vehicule pentru tractare sau transport,cisterne ori autocisterne pentru apă şi altele asemenea.

o (2) Persoanele fizice sau juridice care dețin sau administrează construcțiile, instalațiile, sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective sunt obligate să marcheze prin indicatoare, potrivit

Page 42: Test Recapitulativ PSI

reglementărilor tehnice specifice, prezența mijloacelor de la alin. (1) și să afișeze regulile specifice care trebuie respectate.

Art. 112.

o (1) Intrările în incintele unităților și circulațiile carosabile din interiorul acestora, prin care se asigură accesul la clădiri și instalații, la racordurile de alimentare cu apă, cum sunt rețele, bazine, râuri, lacuri, traversările de cale ferată și altele asemenea, se mențin, indiferent de sezon, practicabile, curate și libere de orice obstacole, cum ar fi: materiale, utilaje, ambalaje, zăpadă și altele asemenea, care ar putea împiedica intervenția operativă pentru stingerea incendiilor.

o (2) În cazul în care acest lucru nu este posibil, se asigură și se marchează, potrivit reglementărilor tehnice specifice, căi de acces și circulații ocolitoare.

Art. 113.

o - Căile de acces și de evacuare din clădiri, limitele zonelor periculoase de incendiu, explozie, electrocutare, radiații, locurile în care sunt amplasate utilajele și instalațiile pentru stingerea incendiilor și orice alte instalații care, în caz de incendiu, presupun manevre obligatorii se marchează vizibil, potrivit reglementărilor tehnice specifice.

Art. 114.

o - Platformele de acces și de amplasare a autospecialelor de intervenție și salvare de la înălțimi, prevăzute în imediata vecinătate a construcțiilor, se marchează corespunzător și se mențin libere.

Art. 115.

Page 43: Test Recapitulativ PSI

o - Ascensoarele de pompieri se mențin permanent în bună stare de funcționare, pentru aputea fi utilizate operativ în caz de necesitate, și se marchează corespunzător.

15. Masuri generale de aparare impotriva incendiilor in locuinte unifamiliare

Art. 116.

o - În locuințele unifamiliale/multifamiliale/gospodăriile populației se interzic:

a) utilizarea aparatelor electrice, cablurilor electrice, prizelor, întrerupătoarelor, dispozitivelor de protecție cu defecțiuni sau cu improvizații;

b) suprasolicitarea rețelei electrice prin folosirea simultană a mai multor receptori;

c) nesupravegherea aparatelor electrice sub tensiune, cum sunt: fier de călcat, reșou, radiator și altele asemenea;

d) folosirea siguranțelor fuzibile supradimensionate prin înlocuirea cu liță a fuzibilului calibrat;

e) folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu petrol, în spații cu pericol de incendiu, cum sunt: depozite de furaje, grajduri, magazii, poduri și altele asemenea;

f) folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu petrol atât în spații cu pericol de explozie, respectiv în încăperi în care sunt depozitate produse petroliere, cât și în lanuri de cereale, pajiști, în păduri și în apropierea acestora;

g) așezarea sau păstrarea buteliilor de gaze în apropierea oricăror surse de căldură ori sub acțiunea directă a razelor solare;

Page 44: Test Recapitulativ PSI

h) folosirea buteliilor de gaze lichefiate fără regulatori de presiune, cu garnituri deteriorate ori cu furtunuri de cauciuc fisurate sau lărgite la capete;

i) folosirea flăcării pentru verificarea etanșeității buteliei, garniturilor, regulatorilor de presiune sau a furtunului/conductei de gaz; verificarea se face numai cu emulsie de apă cu săpun;

j) încălzirea cu flacără a buteliilor ori folosirea acestora în poziție culcată, răsturnată sau înclinată;

k) transvazarea gazului din butelie în orice alte recipiente sau folosirea de butelii improvizate;

l) păstrarea surselor de foc, cum sunt chibrituri, brichete, lumânări, lămpi cu gaz și altele asemenea, în locuri în care au acces copiii;

m) nesupravegherea copiilor, precum și blocarea lor în casă cu lumânări aprinse, sobe, plite și/sau aparate electrice aflate în funcțiune.

n) depozitarea de materiale combustibile sau inflamabile, cum sunt butelii, bidoane cu produse petroliere și altele asemenea, în podurile clădirilor;

o) folosirea afumătoarelor improvizate ori amplasarea acestora în magazii, poduri, remize, sub șoproane sau lângă materiale combustibile; afumătorile se confecționează din zidării de cărămidă și materiale incombustibile și se amplasează independent de celelalte construcții din gospodărie.

Art. 117.

Page 45: Test Recapitulativ PSI

o - În locuințe de tip unifamilial sau în apartamentele blocurilor de locuit, carburanții sau alte lichide inflamabile pentru uz casnic se păstrează numai în ambalaje metalice special destinate, închise ermetic, în locuri protejate și fără a se depăși 25 l.

Art. 118.

o - Măsurile de prevenire a incendiilor privind instalațiile electrice, de încălzire, de gaze/GPL, fumatul, depozitarea, utilizarea focului deschis, colectarea deșeurilor, precum și cele împotriva descărcărilor electrice atmosferice/electricității statice se aplică și în locuințele unifamiliale/multifamiliale/gospodăriile populației.

Art. 119.

o - Pentru asigurarea intervenției în caz de incendiu se recomandă amplasarea în bucătării a unui stingător sau a unei pături de incendiu.

16. Actele de autoritate emise de operatorii economici

Art. 17.

o - Actele de autoritate privind apărarea împotriva incendiilor emise de administratorul operatorului economic/conducătorul instituției sunt:

a) dispoziție privind stabilirea modului de organizare și a responsabilităților privind apărarea împotriva incendiilor;

b) instrucțiuni de apărare împotriva incendiilor și atribuții ale salariaților la locurile de muncă;

c) dispoziție privind reglementarea lucrului cu foc deschis și a fumatului;

d) dispoziție privind organizarea instruirii personalului;

Page 46: Test Recapitulativ PSI

e) dispoziție de constituire a serviciului privat pentru situații de urgență ori contract/convenție cu un alt serviciu privat pentru situații de urgență;

f) dispoziție de sistare a lucrărilor de construcții/oprire a funcționării ori utilizării construcțiilor/amenajărilor, în cazul anulării avizului/autorizației de securitate la incendiu;

g) reguli și măsuri de apărare împotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul și depozitarea substanțelor periculoase specifice produselor sale;

h) convenții/contracte cuprinzând răspunderile ce revin părților pe linia apărării împotriva incendiilor în cazul transmiterii temporare a dreptului de folosință asupra bunurilor imobile/antrepriză;

i) dispoziția de numire a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, conform legii;

j) măsuri speciale de apărare împotriva incendiilor pentru perioadele caniculare sau secetoase.

17. Categorii de instructaje in domeniul situatiilor de urgent

Art. 9.

o – Instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență se face la angajare și periodic și se realizează prin următoarele categorii de instructaje :

a) - instructajul introductiv general;

b) - instructajul specific locului de muncă;

c) - instructajul periodic;

Page 47: Test Recapitulativ PSI

d) - instructajul pe schimb, acolo unde situația o impune;

e) - instructajul special pentru lucrări periculoase;

f) - instructajul la recalificarea profesională;

g) - instructajul pentru personalul din afara operatorului economic sau a instituției;

Art. 26.

o – Intervalul de timp între două instructaje se stabilește de conducerea (Art.I-alin.10-OMAI786/2005) operatorului economic sau a instituției publice în funcție de specificul condițiilor de muncă din unitatea respectivă, cu respectarea următoarelor termene:

- cel mult o lună ( 30 zile ), pentru personalul cu funcții de execuție sau operative, care sprijină serviciile de urgență ( structurile de răspuns ) în cazul producerii situațiilor de urgență;

- 1 – 3 luni, pentru personalul care lucrează nemijlocit cu aparate, mașini, utilaje și instalații tehnologice

( tehnicieni, maiștri,subingineri, ingineri ), precum și pentru analiști, cercetători și personalul din laboratoare;

- 3 – 6 luni, pentru personalul auxiliar din secțiile și sectoarele de producție, control tehnic, cercetare, proiectare, de întreținere și reparații, investiții, transporturi, precum și pentru cel care lucrează în instituții publice;

- 1 – 6 luni, pentru personalul auxiliar care are atribuții de organizare, conducere și control (șefi de secții, ateliere, instalații, depozite,etc.), pentru cel din conducerea agentului economic sau a instituției, precum și pentru cel

Page 48: Test Recapitulativ PSI

din structura autorităților publice locale, a administrației publice centrale și a instituțiilor statului.

18. Dotarea cu stingatoare a diferitelor categorii de constructii-orientativ.

Categorii de construcţii Număr minim de stingătoare*)/suprafaţă desfăşurată

1.Clădiri administrative:

-sedii ale administraţiei publice centrale şi locale;

-sedii de fundaţii, organizaţii neguvernamentale, asociaţii, agenţii şi altele asemenea;

-sedii de birouri.

1 buc./300 mp

2. Clădiri comerciale:

-comerţ alimentar şi nealimentar;

-magazine generale;

-alimentaţie publică (restaurante, braserii şi altele asemenea);- spaţii şi încăperi destinate serviciilor.

1 buc./200 mp

3. Clădiri de locuit (cu caracter de recomandare):

- blocuri;

- locuinţe unifamiliale

1 buc./ nivel/apartament

4. Clădiri civile cu funcţiuni mixte (comerţ, birouri, reuniuni) 1 buc./300 mp

5. Alte amenajări: - circuri mobile;

- scene şi tribune amenajate provizoriu în aer liber (pentru spectacole, mitinguri, competiţii sportive etc.);

1 buc./150 mp

Page 49: Test Recapitulativ PSI

- studiouri de radio, televiziune, îndeosebi cu public.

19. Interventia la locul de munca

Art. 26.

o (1) Intervenția la locul de muncă presupune:

a) alarmarea imediată a personalului de la locul de muncă sau a utilizatorilor prin mijloace specifice, anunțarea incendiului la forțele de intervenție, precum și la dispecerat, acolo unde acesta este constituit;

b) salvarea rapidă și în siguranță a personalului, conform planurilor stabilite;

c) întreruperea alimentării cu energie electrică, gaze și fluide combustibile a consumatorilor și efectuarea altor intervenții specifice la instalații și utilaje de către persoanele anume desemnate;

d) acționarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor din dotare și verificarea intrării în funcțiune a instalațiilor și a sistemelor automate și, după caz, acționarea lor manuală;

e) evacuarea bunurilor periclitate de incendiu și protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate în timpul intervenției;

f) protecția personalului de intervenție împotriva efectelor negative ale incendiului: temperatură, fum, gaze toxice;

g) verificarea amănunțită a locurilor în care se poate propaga incendiul și unde pot apărea focare noi, acționându-se pentru stingerea acestora.

Page 50: Test Recapitulativ PSI

o (2) Pentru efectuarea operațiunilor prevăzute la alin. (1) nominalizarea se face pentru fiecare schimb de activitate, precum și în afara programului de lucru, în zilele de repaus și sărbători legale.

20. Locurile stabilite pentru fumat

Art. 106.

o (1) Reglementarea fumatului din punct de vedere al prevenirii incendiilor este obligatorie în cadrul fiecărui operator economic sau al fiecărei instituții publice și se face prin dispoziție scrisă, dată de persoana cu atribuții de conducere.

o (2) Pentru situațiile în care o construcție sau o amenajare este folosită de mai mulți utilizatori, reglementarea fumatului se face prin dispoziție emisă de proprietarul construcției sau al amenajării respective, însușită de utilizatorii în cauză.

o (3) În dispoziția pentru reglementarea fumatului se menționează:

a) locurile cu pericol de incendiu sau de explozie, pe lângă spațiile publice închise, conform legii, în care este interzis fumatul sau, după caz, accesul cu țigări, chibrituri sau brichete; se prevăd obligatoriu locurile cu schele, cofraje și eșafodaje, realizate din materiale combustibile, precum și lanurile de cereale în faza de coacere și zonele împădurite;

b) locurile amenajate pentru fumat;

c) persoanele desemnate să răspundă de supravegherea respectării reglementării, pe locuri și sectoare de activitate;

d) alte date și informații necesare să fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu.

Page 51: Test Recapitulativ PSI

o (4) Locurile în care este interzis fumatul se marchează conform legii.

o (5) Locurile în care este permis fumatul se marchează cu indicatorul "LOC PENTRU FUMAT".

o (6) Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul clădirilor sunt amplasate la o distanță mai mare de 40 m față de locurile în care există pericol de explozie: gaze și lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc., 10 m față de locurile în care există materiale solide combustibile: lemn, textile, hârtie, carton asfaltat, bitum, și 50 m față de culturile de cereale păioase în perioada coacerii și recoltării sau de zonele împădurite.

o (7) Locurile stabilite pentru fumat se prevăd cu:

a) scrumiere sau vase cu apă, nisip sau pământ;

b) instrucțiuni afișate, cuprinzând măsuri de prevenire a incendiilor și reguli de comportare în caz de incendiu;

c) mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor.

o (8) Scrumierele din interiorul clădirilor se amplasează astfel încât să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum ar fi draperii, perdele, jaluzele.

o (9) Depunerea în scrumiere a altor deșeuri de materiale combustibile, cum sunt hârtia, cartonul, textilele, este interzisă.

o (10) Golirea scrumierelor în coșurile de hârtie sau în alte locuri în care există materiale combustibile este interzisă.

o (11) Aruncarea la întâmplare a resturilor de țigări sau chibrituri aprinse este interzisă.

21. Permisul de lucru cu focul

Page 52: Test Recapitulativ PSI

Art. 99.

o (1) Efectuarea lucrărilor de sudare, tăiere, lipire sau a altor asemenea operațiuni care prezintă pericol de incendiu, în construcții civile (publice), pe timpul programului cu publicul, în instalații tehnologice cu risc de incendiu sau explozie, în depozite ori în alte spații cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substanțelor combustibile este interzisă.

o (2) Lucrările prevăzute la alin. (1) se pot executa în spațiile respective numai după ce s-au luat măsuri pentru: evacuarea persoanelor, îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile, golirea, spălarea, blindarea traseelor de conducte ori a utilajelor, aerisirea sau ventilarea spațiilor, dotarea locurilor de muncă cu mijloace de limitare și stingere a incendiilor.

o (3) Lucrările menționate la alin. (1) și la art. 97 alin. (4) se execută numai pe baza permisului de lucru cu foc, al cărui model este prezentat în anexa nr. 4 la prezentele norme generale.

o (4) În toate cazurile prevăzute la alin. (1)-(3) sunt obligatorii instruirea personalului de execuție, control și supraveghere asupra măsurilor de apărare împotriva incendiilor, precum și informarea serviciului privat/voluntar pentru situații de urgență.

Art. 100.

o (1) Permisul de lucru cu foc, prevăzut la art. 99 alin. (3), se întocmește în două exemplare, dintre care unul se înmânează șefului formației de lucru sau persoanei care execută operațiunile cu foc deschis, iar celălalt rămâne la emitent.

o (2) Permisul de lucru cu foc este valabil o singură zi.

o (3) La terminarea lucrului, permisul de lucru cu foc se predă de către executant emitentului.

Page 53: Test Recapitulativ PSI

Art. 101.

o - Şeful sectorului de activitate, atelier, secție, depozit, instalație etc. în care se execută operațiuni cu foc deschis are obligația să asigure măsuri pentru:

a) pregătirea locului;

b) instruirea personalului;

c) controlul după terminarea lucrării.

22. Surse de alimentare cu apa in caz de incendiu

Branşamentele instalatiilor interioare de stingere cu apa a incendiilor la retelele exterioare

Retele exterioare de alimentare cu apa pentru stingerea incendiilor

Rezervoare și bazine pentru rezerva de apa necesara stingerii incendiilor. Surse de apa.

23. Timpul de alertare

Timpul de alertare – intervalul cuprins între momentul primirii apelului de urgență și cel al constituirii formației de marș, în vederea deplasării la locul evenimentului.

o durata operațiunilor de pregătire pentru deplasare a personalului de intervenție (alertarea, echiparea și îmbarcarea personalului de intervenție, pornirea autospecialelor și constituirea formației de marș, transmiterea ordinului de deplasare);

o - momentul producerii situației de urgenta (ziua sau noaptea);

o - durata preluării apelului de urgență (preluare date, identificarea subunității care intervine, alertarea gărzii de intervenție);

o - nivelul de pregătire a gărzii de intervenție, pentru alertare.

Page 54: Test Recapitulativ PSI

24. Organizarea apararii impotriva incendiilor la locul de munca

Art. 23. - Organizarea apărării împotriva incendiilor la locul de muncă constă în:

o a) prevenirea incendiilor, prin luarea în evidență a materialelor și dotărilor tehnologice care prezintă pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere ce pot apărea și a mijloacelor care le pot genera, precum și prin stabilirea și aplicarea măsurilor specifice de prevenire a incendiilor;

o b) organizarea intervenției de stingere a incendiilor;

o c) afișarea instrucțiunilor de apărare împotriva incendiilor;

o d) organizarea salvării utilizatorilor și a evacuării bunurilor, prin întocmirea și afișarea planurilor de protecție specifice și prin menținerea condițiilor de evacuare pe traseele stabilite;

o e) elaborarea documentelor specifice de instruire la locul de muncă, desfășurarea propriu-zisă și verificarea efectuării acesteia;

o f) marcarea pericolului de incendiu prin montarea indicatoarelor de securitate sau a altor inscripții ori mijloace de atenționare.

25. Structura cadru a planului de analiza si acoperirea riscului

Capitolul I - Dispoziții generale

o Secțiunea I. Definiție, scop, obiective

o Secțiunea a 2-a. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor

2.1. Acte normative de referință

2.2. Structuri organizatorice implicate

Page 55: Test Recapitulativ PSI

2.3. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu

Capitolul II - Caracteristicile unității administrativ-teritoriale

o Secțiunea 1. Amplasare geografică și relief

o Secțiunea a 2-a. Caracteristici climatice

o Secțiunea a 3-a. Rețea hidrografică

o Secțiunea a 4-a. Populație

o Secțiunea a 5-a. Căi de transport

o Secțiunea a 6-a. Dezvoltare economică

o Secțiunea a 7-a. Infrastructuri locale

o Secțiunea a 8-a. Specific regional/local

Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situații de urgență

o Secțiunea 1. Analiza riscurilor naturale

o Secțiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice

o Secțiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice

o Secțiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu

o Secțiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale

o Secțiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri

o Secțiunea a 7-a. Zone de risc crescut

Capitolul IV - Acoperirea riscurilor

o Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție

Page 56: Test Recapitulativ PSI

o Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor

o Secțiunea a 3-a. Faze de urgență a acțiunilor

o Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție-intervenție

o Secțiunea a 5-a. Instruirea

o Secțiunea a 6-a. Realizarea circuitului informațional-decizional și de cooperare

Capitolul V - Resurse umane, materiale și financiare

Capitolul VI - Logistica acțiunilor

26. Planurile de protectie impotriva incendiilor

Art. 29. -

o (1) Planurile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu cuprind elemente diferențiate în funcție de tipul și destinația construcției și de numărul persoanelor care se pot afla simultan în aceasta și se întocmesc astfel:

a) pe nivel, dacă se află simultan mai mult de 30 de persoane;

b) pe încăperi, dacă în ele se află cel puțin 50 de persoane;

c) pentru încăperile destinate cazării, indiferent de numărul de locuri.

o (2) Planurile de evacuare se afișează pe fiecare nivel, pe căile de acces și în locurile vizibile, astfel încât să poată fi cunoscute de către toate persoanele, iar în încăperi, pe partea interioară a ușilor.

Page 57: Test Recapitulativ PSI

o (3) Planul de evacuare se întocmește pe baza schiței nivelului sau a încăperii, pe care se marchează cu culoare verde traseele de evacuare prin uși, coridoare și case de scări sau scări exterioare.

o (4) Pe planurile de evacuare se indică locul mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor: stingătoare, hidranți interiori, butoane și alte sisteme de alarmare și alertare a incendiilor, posibilitățile de refugiu, încăperi speciale, terase, precum și interdicția de folosire a lifturilor în asemenea situații.

o (5) Modelul planului-cadru de evacuare este prezentat în anexa nr. 2 la prezentele norme generale.

Planul de depozitare și de evacuare

Art. 30. -

o (1) Planurile de depozitare și de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase se întocmesc pentru fiecare încăpere unde se află asemenea materiale.

o (2) La amplasarea materialelor periculoase în spațiile de depozitare trebuie să se țină seama de comportarea lor specifică în caz de incendiu, atât ca posibilități de reacție reciprocă, cât și de compatibilitatea față de produsele de stingere.

o (3) Planurile de depozitare și de evacuare a materialelor periculoase se întocmesc pe baza schițelor încăperilor respective, pe care se marchează zonele cu materiale periculoase și se menționează clasele acestora conform legii, cantitățile și codurile de identificare ori de pericol, produsele de stingere recomandate. Traseele de evacuare a materialelor și ordinea priorităților se marchează cu culoare verde.

Page 58: Test Recapitulativ PSI

o (4) Planuri de depozitare și de evacuare se întocmesc și pentru materialele și bunurile combustibile care au o valoare financiară sau culturală deosebită.

o (5) Planurile de depozitare se amplasează în locuri care se estimează a fi cel mai puțin afectate de incendiu și în apropierea locurilor de acces în încăperi, precum și la dispecerat, acolo unde acesta este constituit, astfel încât acestea să poată fi utile forțelor de intervenție.

PLANUL DE INTERVENŢIE

Art. 31. -

o (1) Planurile de intervenție se întocmesc pentru asigurarea desfășurării în condiții de operativitate și eficiență a operațiunilor de intervenție în situații de urgență, potrivit legii.

o (2) Planul de intervenție se avizează de inspectoratul pentru situații de urgență județean/al municipiului București.

o (3) Modelul planului-cadru de intervenție este prezentat în anexa nr. 3(OMAI 163) la prezentele norme generale.

Art. 32. - Planurile de protecție împotriva incendiilor se actualizează ori de câte ori este cazul, în funcție de condițiile reale.

27. Stingatoare

STINGĂTOARE PORTATIVE CU CO2

o Destinaţia: sunt destinate primei intervenții la incendiile dezvoltate, în general, în spații închise de dimensiuni reduse, indiferent de natura materialelor combustibile, exceptând cele din clasa D cu care CO2 venind în contact ar putea genera reacții periculoase.

Page 59: Test Recapitulativ PSI

STINGĂTOARE PORTATIVE CU PULBERE P1, P3

o Destinaţia: sunt destinate primei intervetii la incendiile de materiale din clasele B sau C și mai putin la cele din clasele A și D la care se utilizează pulberi speciale.

STINGĂTOARE PORTATIVE CU PULBERE P50, P125

o Destinaţia: sunt destinate primei intervetii la incendiile de materiale din clasele B sau C și mai putin la cele din clasele A și D la care se utilizează pulberi speciale.

Page 60: Test Recapitulativ PSI

STINGĂTOARE TRANSPORTABILE CU APĂ PUVERIZATA A.P. 100; A.P.50

o Destinaţia: sunt destinate primei intervenții la incendii de materiale combustibile din clasa A și limitat la unele din clasa B, dezvoltate în spații cu pericol de incendiu ridicat (depozite materiale combustibile, ateliere mari de tâmplărie, vopsitorie, depozite de mărfuri etc)

STINGĂTOARE TRANSPORTABILE CU SPUMĂ CHIMICĂ C90,C180

o Destinaţia: sunt destinate primei intervenții la incendii de materiale din clasele A și B, cu precădere în spațiile cu pericol ridicat de incendiu, acolo unde este de asteptat ca incediul odată

Page 61: Test Recapitulativ PSI

apărut să se extindă rapid pe suprafețe apreciabile de peste 3-4 mp. În această categorie se includ, de regulă, spatiile existente în depozite cu stive înalte, ateliere de tîmplărie, de reparații auto, tratamente termice, depozite pentru lichide combustibile etc.

STINGĂTOR PORTATIV CU APĂ PUVERIZATA A.P. 10

o Destinaţia: este destinat primei intervenții la incendiile din clasa A (materiale celulozice, mase plastice) și limitat la unele din clasa B (motorină grea, ulei, vopsele, unsori) dezvoltate cu precădere în spațiile cu pericol redus de incendiu (locuițne, birouri, școli, magazine).

Page 62: Test Recapitulativ PSI