TERAT ROMtNE. · genuri literare. Mai intliu se gasesc in mintea noastrii, etmostinti de acele care...
241
ALEXANDRU. PHILIPPI= NTRODUCERE in ROMtNE. IASI EJiLura Frat.ii. Saraga. s s S. P.) . ISTOiIa UND SI TERAT ,e , a 1:11.r,Striei I -61
Transcript of TERAT ROMtNE. · genuri literare. Mai intliu se gasesc in mintea noastrii, etmostinti de acele care...
ALEXANDRU. PHILIPPI=
NTRODUCERE
in
ROMtNE.
IASIEJiLura Frat.ii. Saraga.
s s S.
P.)
.
ISTOiIa UND SI TERAT
,e , a
1:11.r,Striei
I
-61
INTRODUCE RE
In
Is loria 111111)6 tikiatuoi
DE
a&ancitu c9Z45/52:de.
gmE
T A'q I.
Editura librariei Fra ii Saraga.1 8 8 8.
$i romillo
INTRODUCERE.
1. Viata omului se manifesteaza fn patru feliuri:fn fapte pentru interesul public, in fapte pentru inte-resul privat, in productii artistice i in cunostinti asu-pra naturei.
In viata publica antra toate acele fapte _pe careomul le face pentru a satisface dorintele provocate inel d e natura, clad faptele silt astfel incit aduc un fo-los imediat mai malt societatei, decit individului carelucreaza.
In vi a t a privat a se cnprind toate faptele, pecare omul le face pentru a satisface dorintele provo-cate in el de natura, etha faptele acele aduc un fobsimediat mai malt individului decit societatei.
La v ia t a artistica se numarA acele fapte o-menesti, prin care individul, tot sub impulsiunea unordorinti, imiteaza, sculptind i boind, obiectele de la carea c riptitat cunostinte prin contactul situ cu natura.
-4-La viata de eunostinti sau intelectualh,
se cuprind toate cunostintele pe care mintea omului lecapita de la natura exterioara si interioarh cu ajutorulsimturilor externe si al simtului intim.
2. Cunostintele omului sint de trei feliuri, cunos-cute, ele impreunh cu subdiviziunile lor, sub numele degenuri literare.
Mai intliu se gasesc in mintea noastrii, etmostintide acele care reprodue exact obiectele realithtei, intoc-mai astfel adeea, precum au fost ele in mornentul ob-servarei. Puterea de reproclucere este diferita, la di-feriti oameni, si pentru top in general ea este mitrgi-nita, in acel sens ca de la o bucata de vreme urmelese s.terg si mintea null mai aduce aminte. Asemineeunostinti se numesc istorice, Istori e.
In al doile loc se ghsesc in mintea omeneasea en-nostinti de acele, careMal sh inventeze vre-un nonelement, ce n'ar fi existat deja in cunostintele istoriceaduna, la un loe pantile conume ale acestor din unna,..Obiectele, cu alte vorbe, de la care not capatam eu-nostinti istorice, find din aceias natura, si avind intredinsele, chiar cele mai indepartate in aparenth, man
cunostintele cele de al doile fel li adund indiverse centruri caracterele cornune si le grupeaza, beclasifiel in grupuri mai man sau mai mici, dupa cumsamina intre dinsele mai putin sau mai mult. Asemenecunostinti, numite idei general e, constituese ennos-tintile stientifiee on filosofice ale omului, § ti i n t a.
In al treile rang, in sfisit, sint acele cunostinti,.
-5-care pe baza cunostintelor istorice si stientifice, si lardca srt se iuventeze vre-un nou element ce n'ar fi exis-tat dej a in Isto r i e, reproduc in mod schimbat reali-tatea. prin aceia ca separd demente care in naturd sintimpreunate si impreuneazd elemente care in naturasint separate. Aceste cunostinti se numesc poetice,
liaza si a Poeziei o formeaza Istoria.Cunostintele istorice si poetice se produe mai in-
tiiu. si nuntai tirzin,Incetul cu incetul, capata omul en-nostintele sale stientifice, servindu-se mintea la aceastade o procedare, de care animalele celelalte nu sint aptedecit in irk grad, annme de adunarea la un loc intr'unsimbure comma a caracterelor comune din cunostinteleistorice.
3. Cele patru feliuri de vista omeneasca se in-tretese intre ele astfel, incit, dad. putem hotari in ge-neral ca este o viata publicd si alta privatd. 'ma ar-tistica si alta intelectualk in special, atunci chid tre-bue sa hotarim asupra unei fapte oare-care clasa dincare face parte, simtim greutati adese cu neputinta deinvins. Numai rareori se intimplit sa putem clasificavreuna escluziv la un singer fel de activitate: astfeleste, poate, fapta soldatuluL care moare inteun rdzboiu;ea s'ar pate grupa numai la viata publica, deoarecefoloseste negresit societatei, dar nici decum individuluicare moare. In generalitatea cazurilor lucrurile astfelse petrec, ca una si aceiasi fapta Intl% in mai multedin cele patru grupe de activitate, ca adicd ea se poate
$tiinteiPoede.
considera ca facind in aceala0i timp parte §i din viatapublics, de pilda, §i din cea privata, sau §i din viataartistica §i din cea intelectuala, etc.
In ce prive§te in speciaL viata intelectuala, apoiea adeseori se amesteca cu celelalte trei feliuni deviata : cugetatorul, care clasifica, de pilda, obiectele saule Nina In mintea sa in mod istoric, face acest lucruadese pentru a satisface vreunor nevoi de viata pri-vata, on pentru a folosi societatei.
Din cauza, amestecului intre diversele stall deviata, not nu putem vorbi de dinsele in mod escluzivdecit cind le cercetam in general, §i nu putem grupa.faptele inteo clasa sau in alta decit numai dupa maxi-mum §i minimum de viata publics, privata, artistica §iintelectuala, pe care-1 observam la dinsele. §i tot dinaceia§i pricina not nu trebue sa nadajduim ca am puteface obiet al studielor noastre numai activitatea publics,on numai activitatea privata, etc. caci totdeauna,
ne-am sili de mull, va trebui sit strecuram printrefaptele intelectuale, de pilda, macar unele publice onprivate, §i a§a mai departe.
4. Acela§i amestec, care se observa intre -feluri-tele activitati, are loc intre diversele euno§tinti la viataintelectuala in special.
dupa cum am zis, Poezia §i §tiinta i§i auambele baza in Istorie, §i fiindca o minte omeneasca,oricare ar fi, are cite trei feliurile de cuno§tintd de odata,de aceia cind cineva are cuno§tinti istorice asupra u-nor obiecte oarecare, are numai decit, macar intr'un
- -6 -
Fiindca,
grad mai mic, si pe cele stientifice si poetice. Prinurmare nu putem vorbi in mod escluziv in unul sau inaltul din aceste trei genuri literare, ei trebue sa. neasteptrtm numai decit sit le intilnim tustrele, unele lingaaltele, chiar atunci cind cineva ar ave cea mai maredorintrt de a-si separa munca bite() directie sau in alta.i aici, ca si atunci cind hottirim cif faptele fac parte
din cutare sau din cutare manifestare a vietei noastre,va trebui hotiirim duTrt maximum si minimum numai.daca o vorbire oarecare sau o scrier_e_esta istoricri, onstientificrt, on poeticA.
Adeseori amestecul intre cele trei cunostinti estein asa de egale proportii, incit nu putem hothri, nicichiar judecind dupit maximum si minimum, dad, avema face cu Istoria, cu l tiiuta on cu Poezia. Atunci re-zultrt genul literar mixt numit retori c, la taretine Religia_si Discursul oratoric, careafostpredomnitor °chart in minEeft omului, iar arum mergesere deertdere.
5. Acea parte a Istoriei, care are ca obiect deexpunere viata omeneascrt in toate ma,nifestfirile sale,se numeste Filolo gie.
Filologia cuprinde dar Istoria vietei publice (I s t o-rla politi ea, asa numita de obiceiu Is tori e), pri-vate (Istoria artistice (Istoria artelor)
(Istoria liter anti) a omului (cf. 7).Acea parte a Filologiei, care are ca object de
expunere viata, intelectualti, poartrt numele de Is t o ri eliterarit.
-7
sit
artr-i
sociallt),ci intelectual5.
6.
-8-Viata intelectualaadica Istoria. si Poezia
-manifestata- prin scris, se numeste Lit e ratur a.FifrOca cea mal mare parte din eunostintele ome-
nesti, pe care am voi sa le istorisim. se cunose dinscris, se poate zice ea o Istorie literara este re-zumatul literaturei unui popor. facut fiind a--eest rezumat pe baza cunoasterei prealabile a limbeiin care sint scrise operele literare (In t erp r etar eagramaticala), a cuprinsului for (Interpretareais t o r i c a), a stilului genului literar din care fat parte(Interpretarea g en erica) si a stilului particularautorilor chrora se atribuesc (Interpretarea in di -vi du al a), preeum si pe baza cereetarei prealabile datao opera oarecare este scrisa in ]imba poporului earniase atribue (Critic a gra m a ti cal a), (tacit cuprindecunostintile poporului aeeluia (Critica istoric a) oncaraeterele specifice ale genului literar din care faceparte (Critica generica san estetiea)ori carac-terele specifice ale autorului caruia este atribuita (Cr i -tica individual a), dad. fn sfirsit literile scrisoreisi materialul en care s'a executat serisoarea se potri-vesc cu aeeleasi elemente din scrierile autentice alecuthrui time, cutarui popor, cutarui autor. etc. (C r i -tica externA).
Rezumatul unei literaturi se poate face in Bonafeliuri : sau astfel ea se urmareste de istoric fiecaredin cele trei feliuri de cunostinti, eu subdiviziunile ion,filed intrerupere de la o epoca la alta, adica de 'la tim-pul rind incepe istorisirea pang 1a timpul cind se sfir-
-9seste, sau astfel ca rind pe rind se istorisesc in pe-rioade succesive toate genurile literare deodatrt. Lamodul intiiu de expunere istoricul tine mai mult so-cotealti de mersul genurilor literare, de stilurile ge-nerice, la cel de al doile mai mult de stilurile indivi-cluale. Adicti in cazul intiiu individul, care a partici-pat la dezvoltarea unni gen literar oarecare, este pen-tru istoric indiferent, etici aceia ce urmtireste istoriculeste genul literar insusi ; in cazul al doile, din contra,individul in toate manifesttirile sale intelectuale estepartea cea principals, iar genul literar cutare, pe al M-imi fir istoricul vesnie it taie iar it leagrt, este cevamai putin important. Modul intlin cle expunere se nu-meste idografic. al doile sincronistic.
0 procedare idograficrt curatit, fara niciun amestecde procedare sincronisticti. este imposibilA, si Nice versa.
Totdeauna se is ca bud, ca introducere, unul dincele douti moduri de expunere Si apoi restul naratiuneiurnieaz'a dupti al doile mod. Procedarea mai recoman-datti astrizi este sit se &di o expunere sumarti sincro-nisticti, la ineeput apoi sit urmeze povestirea pe largidografieti.
7. Intre disciplinele filologice, aPaturi cu istoriavietei publice, private, intelectuale i artistice, s'a in-trodus, de pe vremea Ina, a celor d-intiiu clasificatoriai filologiei (inceputul veacului nostru*) Is t o ri a lim-
4:) Invercari de sistematizare a disciplinelor filologice au in-ceput din veac. XVII (Johann van der Woiceren, De po-lymathia traetatio, integri operis de studiis Ye-
0
0
10
b e i, dar intr'un grad mai mic de importantii. Au fostNO, multh vreme de atunci in coace inviitati de aceiacare au esclus din filologie istoria limbei, ca pe unace nu ar istorisi vreo faptii omeneased, ci nite obiectedate de a gata omului de nature, in mod independentde vointit: litnba s'a considerat de acei invkati ca unorgan inntiseut, care se dezvoalta in mod firesc ca oricarealt organ al nostru, fard intervenirea vointei (Schleieher,Die Darwinsehe Theorie und die Sprach-wissenschaft, III Aufl. Weimar 1873).
Incetul cu incetul Ins aceasta i s to ri e a lim-bei, care S'a introdus la ineeput cam pe fitri in filo-logie, a capiitat o aka de mare importantrt, Incit nu nu-mai ca a ocupat ea singura activitatea, a foarte multibarbati, mai ales Germani, de la inceputul veaculuinostru 'Anti astazi, dar clasificatori mai not ai filologiei(Gustav If-Opting, Encyclopildie und Methodolo-gie der romanischen Philologie, Heilbronn.
t e r um i7::77-20-P. :17W17 II am bur g. 1704). Cel dint ii n lushcare a fault o lucrare de mita a fost Fr. Aug. lVolf. In-cepind de, ]a an. 1786 a tinut Wolf la Halle lectii sub tit-lul de 14.;ncyclo pa di e nod Methodologie der Stu-diPu des Alter t hum s, iar la 1807 a publicat o schitaa encielopediei sale sub thin! de I) a rstellung der A /terthu mswissenschaft in Wolf mid B tat inanns Mu-scum der Alterthumswissensebaft, Berlin. Caped'opera lucrarilor de arest fel o formeazA rezumatul ler-tielor asupra encicloponiei stiintelor filologice, pe care le-atinut la Berlin nitre anii 1809 si 1S65 August Boecklt, sirare s'a publicat duprt moartea antorului sub Iitlnl Eney-elopadie nod Methodologie der philologischenWissenschaften von August Boecich, Leipzig,1 877, a doua editie Leipzig, 1886
'18 8 4) considers ehiar ca studii filologice numai isto-\ ria literara si istoria limbei.
Istoria limbei coprinde ea insasi mai multe disci-pline. Mai intiiu istorisirea unei limbi se poate face indoua chipuri ; on se cereeteaza adicti limba precum esteintr'un moment dat, on se cerceteazti prin toate trans-formhile sale de la un moment dat in timp ptinti, la 1111altul. Apoi §i Intr'un caz si in altul se pot studia lao 1) sunetele (F ()nolo gi a). 2) formele or-folo gi a), 3) intalesul formelor intax a). 4) cuvintelesi intalesul cuvintelor (D iction ar ul c u subdiviziunilesale Etimologia si Semasiologia), 5) caractereleen care este seristi. limba (G r a fi a, Pal e o g r a fi a).
Raportul de corelatie dintre diferitele discipline alegramaticei nu este intre toate acelasi. Anume, istoriacaracterelor en care este scrisa limba formeaza fatii Cufonologia, morfologia, sintaxa si dictionarul un grup a-parte, pentru ea' seri s oar ea este o fapta la care vo-inta omului nu poate fi puss in indoiahi. in vreme cedependenta sunetelor, formelor, cuvinteloi Te vointaeste mai putin va,dita, pentructi, prin urmare dintre
gramaticei mai mult drept are de a face parte dinfilologie grafia decit sintaxa,' de uildti, on dictionarul,on altA parte a gramaticei.
Istoria limbei, care cereeteazii obiectul stiu
numai intettn moment dat. poartti numele de Gram a-ti e iay area is t oyi e a li m b ei, care cerceteazii o-biectul sum intr'o seurgere mai lungd san mai seurtti,
de vreme, se numeste Gramatica comparat a. Nu-mele de gramatica comp arata vine de acolo ca.
- H -
limbli:
par-file
12
istoricui care iusira fenomenele limbistice de la un mo-ment slat pana la altul chiar fara voie trebue sa com-pare diversele stiiri ale limbei intre dinsele, intinzindcomparatia chiar asupra limbelor straine, atunci cindurmareste prea depute in trecut viata unei limbi, panhla acel punct adich (dincolo de care de altfel observa-rea sa se poate intinde) unde o limbh oarecare se des-face impreunh cu alte limbi dintr'un trunchiu comun(limba ma,mii). La gramatica comparata,alaturfen compararea, se impune de altfel istoricului tot atitde mull clasificarea diferitelor schimbari ale sunetelorsi intalesurilor, prin urmare o bunh dozy cle tratarestientifica, impreuna cu descrierea caracterelor specificesi a imprejurarilor (mai ales de cauzh) ale fiecaruigrup.
S. Rapirtindune la cele ce am spus mai sus sub3 si 4 despre amestecul intre cele patru feliuri de viatape de o parte si intro cele trei feliuri de cunostintipe de alta, va trebui sa reennoastem ch. dupacum ingeneral nu poate exists niciun gen literal: curat farkamestec cu elemente disparate din altele, tot astfel inspecial In filolo gi e nu putem nadrijclui sa cultiva,mvreuna din disciplinele ei in chip cu totul separat deelemente eterogene luate din disciplinele surori, onchiar din stiinta si din poezi e.
Cu toate aceste, separarea cit se poate mai com-plecta intre diferitele ramuri filologice, ca si in gene-ral intre oricare genuri literare, trebue sa ste inainteanoastrrt ca un ideal la care sti, tindem, si trebue sa dam
13 -
preferinta totdeauna acelor studii care exploateaza oparte bine tarmurita a naturei si coprind, cit se poate,numai un gen de cunostinti.
In adevar. puterea mintei noastre este marginitasi se poate scurge complect numai asupra unei minimeparti a lumei : cine cautA sa cuprindA cu a sa intale-gere Area multe lucruri nu intelege la urma 111111iQ din-tr'insele, i cu cit cercul de cercetare al sail se Par-geste, tot cu atit creste si superficialitatea. Fiindcadar fiecare in parte nu putem sti decit foarte incurcatprea multe de odatb, ar trebui sa proceddm astfel camacar cu totli la un loc sa pricepem limpede cit sepoate mai mult din lume omenirea in asemene caz arposeda macar ea aceia ce fiecare om in parte zadarnics'ar sili sa cistige. (hied este dreapta o asemenedorinta, apoi putem pune ca datorie pentru acel ce sedevoteazrmuncei intelectuale ca sa -si aleaga un cerccit se poate mai strimt de activitate. Diletantizmul li-terar este negresit inevitabil pentru oricare om, i cu-riozitatea ne impinge fare, voea noastra sa cuprindemen mintea cit se poate mai mult ; o culture eneielope-died este poate chiar necesadpentru fiecare specialist:insa o privire limpede in nature nu in este permisadecit intr'o mica parte a acesteia, si tot oinul este da-tor sa aduca obolul Mu de cunostinti precize la co-moara de stiinta a omenirei.
°data admis ca trebue sa ne marginim cercul deactivitate, urmeaza de la sine ea tarmurirea cea maibung este acea dupe genurile literare; pentruca noi,
- 14 -
tocmai din cauza slabaciunei inteligentei noastre, tre-bue sa fim economi in cheltuirea acesteia si sa, cautamsa, tragem din ea cele mai maxi profite posibile, sa pu-tem imbratosa elar cit se poate mai multe lucruri,iar multimea obiectelor stiute sty in raport drept cuinlesnirea cu care cineva le pricepe, si Inlesnirea crestein acelasi raport cu deprinderea : cine cunoaste cevadin istoria literary a unui popor, cue pada, va capitamai cu inlesnire cunostintele urmatoare in aceiasi ma-terie decit acel erne nu stie Inca nimic dintrInsa; filo-soful deprins deja cu generalizarile va pute mai crtnire extrage idei din faptele istoriee decit chiar istoriedcare le-a adunat. si a carui intalegere a capatat de-prinderea de a cerceta si a descrie numai fiecare in-divid a parte, etc.
Alegerea, deci. Intr'un moment oarecare al acti-vitatei noastre a mini material preciz si cit se poatemai putin amestecat cu elemente eterogene va fi tot-deauna o garantie pentru succesul intreprinderei noas-tre, oricit de vast ar fi materialul acela, oricit de deo-sebita materie am alege not intr'un alt moment oare-care, si oricit de putina aplecare am ave in general dea ni sacrifica munca, la unul si acelas lucru : mArgini-rea. intr'un cuvint, la un singur gen literar trebue uu-mai decit preferita amestecului fara unitate a tot feliulde materii disparate luate din tot feliul de genuri li-terare.
9. Prin urmare intr'o istorie literary nu pot aveInc Biografiele autorilor. caci biografiele nu sint alt-
inles-
- 15 -
ceva decit istoria publica si privata a unor individe,prin urmare istorie publid si privata In eel mai maregrad al cuvintului. Dad un istoric literar si-ar putepermite la urma urmelor, din cauza strinselor legaturiintre diversele ramuri ale 'ilologiei, sa amestice in is-torisirea sa ceva din viata publica i privata a Intregeisocietati cutare, niciodata n'ar pute sa-si permits unamestec de acest fe] cu istoria publica privata. aunor izolate individe, caci aceasta din urma formeazaun capitol dintr'o istorie politica si socials foarte pelarg, prin urmare un capitol de acele care nu se poatechiar cu niciun chip viii ca ceva accidental Intr'o lu-crare de alts, natura
Cu toate aceste biografiele autorilor slut foartetrebuitoare pentrn intalegerea istoriei literare. Muncaintelectuala, a cutarui sau cutarui barbat este in asade strinsa legatura cu viata lui publica si privatk in-cit nisi istoricul, care cerceteaza el insusi lucrurile, nupoate intelege bine pe cea d-intiiu fart celelalte, nicilectorii on ascultatorii care primese de a gata rezulta-tele istoricului, nu pot sa Intaleaga pe aceste din urma,firs cunoqtinta prealabila a bioirafielor autorilor.
10. Mai putin Ind, dad se poate, decit biogra-fiele trebue ss intre in cadrul unei istorii literare C u-nostintele Bibliografice, care Insid In mod is-toric titlurile scrierilor, abstractie facind de cuprin-sul lor, apoi lo cur ile unde s'au tiph.rit on s'au scris,1 o c u r i l e uncle se patread, num el e autorilor aleditorilor, a n ul tiparirei on scrierei, fo r mat ul cartel,
ci
si
- 16 -
pretul ei, feliul hirtiei, greutatea, legatura;cad tote aceste elemente slut negresit lucruri ce nu Ikeparte din viata intelectualk a omului, cel mult se potconsidera ca producte ale vietei private, si in consecin-tk ca material al unei istorii sociale.
Tot atit de trebuitoare Ins& pentru priceperea isto-riei literare, atit Cu privire la istoric at §i la cetitori,ca biografiele, slut aceste date bibliografice, cu deo-sebire ca cunostintele bibliografice le putem consideramai mult ca un element din metoada stientifiea decitdin tea pedagogic* ca mai trebuitoare adeck pentru is-tonic, care cereeteazi el insusi, decit pentru aseultAtor,care primeste de a gata istoria fa cuts de un altul.
11. Dupacum in istoria literary nu pot intra bi-ografiele, tot astfel in biografiii nu poate intra criticaestetica a lucrarilor diferitilor autori si cu atit mai pu-tin Inca poezia lirica, provocata de entuziasmul nostrupentru cutare sau cutare persoank. Biograful trebuesk se margineasey la in§irarea evenitnentelor din viatapublica on privata a cuttirui autor, oricit de sec ar fimatefialul, sk se stapineased de la once apreciare inbine sau in Mu a luerarilor lui, did aceasta intra insarcina. istoricului literar, precum siinca mai multde la orice exploziune lirica, pentruca pe de o parteaceasta lark In sarcina poetului liric, iar pe de alta,dad. nu este permis a amesteca ramurile filologiei u-nele cu altele, mai putin permis, ba chiar ridicol estea ne lasa prada, cu ocazia unor biografii, entuziasmuluicelui adese provocat de consideratii foarte personale.
§i
ysi
17
12. Condus de niste asemene principii, precumslut cele insirate sub Nr. 8, si dorind ca. in lipsa uneiistorii literare romine, care dupti a mea judecata nus'a scris Inca de nimeni, sa dau lectorilor mei macarmijloacele de a se Introduce prin ei insi7i in cetirealiteraturei romInesti, am hotarit de a scrie aceastamaterie mixta, compusa de trei fragmente din filolo-gie, anume de istoria limbei rominesti de laal XVI secol (decind ade,ca incep sa apart'', monu-mente literare rominesti) 'Ana la 1821, de d a -tele biogr afice asupra autorilor romini careau scris in aceasta scurgere de vreme, si dedatele bibliografice asupra cartilor ms. siti parite din ac el asi t i m p. Prin istoria limbei pro-cur lectorilor putinta interpretarei si a criticei gramati-cale, posedarea adicti, a unuia dintre cele mai puterniceinstrumente in cetirea si rezumarea unei literaturi, iaren datele biografice si bibliografice li dau mijloacele dea gasi literatura romineasca si de a o ceti sistematic.
La Insirarea acestui triple material am procedatasa feliu ea fiecare din pantile lei sa poata, fi urmaritaizolat de la Inceput 'Ana la sfirsit, dupticum chiar fi-rea lucrulni cere ; iar datele biografice i bibliograficele-am astizat, petit am putut, dupa cele trei maxi ge-nuri literare si in mod sincronistic, ceia ce se si po-trivea cu un Curs Introducator In istoria li-teraturei i limbei rominesti, precum este lu-crarea de fath.
2
- -
= Is
Fiindeft, precum s'a -spus sub 7 al. 4, istoria scrierei nueste,in raport de perfeetk corelatie cu celelalte discipline grama-tiettle, discutia acestei parti a studiului nostril s'a facut intr'uncapitol a parte (II), raminind in istorisirea limb ei de la al XVIsecol pans la 1821care urmeaza, conform planului nostril, alft-turi en datele bibliografice si biografice din aceiasi perioadhnu-mai fonologia, morfologia, sintaxa i dictionarul.--Apoi, deoareceo istorie a limbei rorninesti de la al XVI secol litcoace ar fi farafolds (in caz eind ea ar trebui sa serveaseadupticum dorirnca o introdneere iu ist ori a limb ei r o min e) clack nu s'arda cimostinte sumare asupra istortei aceleiasi limbi dinaintede veac. XVI, s'a pus in cap. I o privire generalg asupra is-toriei limbei noastre dinainte de veac. XVI, unde nu s'a stu-diat hicrul dupit parole gramaticei, pentraca atunci el u'ar tiputut pastra proportiele strimte pe care am vrnt sa i le dam, ci&ph acele ellestinni, care trelmesc, ele mai intact, dezlegate enocazia diseutiei oricarei discipline din istoria limbei, anume, ori-
_ginea, influintele straine, izvoarele.In sfirsit, flindca a trebuitastfel, in mod preliminar, sa dezbatem (Iutrodueere si cap. I)mite ebestinni, care intr'un cadru mai larg de cereetfiri ar aveegala importantit eu cele ce pe not ne preocupa, i carora, ea laniste introdueeri, li-am dat foarte miei proportii, de aceia para-grafele din Introdneere si cap. I sint foarte midi, invremece aeeledin eapitolele urnfatoare sint, rehltiv, foarte marl.
-
I.
PRIVIRE GENERALA ASUPRA ISTO-RIEI LIMBEI ROMINESTI
dinainte de reacul XYL
13. Limbo, romineasca este provenita din trans-formarile pe care le-a suferit in Dacia lui Traian si inpeninsula balcanicri limba latina populara vorbita decolonistii adusi de impa'ratul Traian la an. 107 p. Cr.din Italia. Galia, Ispania, Asia Mica si Shia, din careo parte au lost stramutati in Mesia de Aurelian la 274,si care s'au amestecat cu populatiunile indigene de o-rigine traca si s'au influintat de popoarele barbare, maiales slave, cite au cutrierat si locuit tarile romlnestiintre veacurile VI si XIII.
Cum ea a lost la baza formatiunei limbei romi-nesti o influinta din partea unei populatii autohtone,care a transformat intr'un mod propriu limba latina, deaceasta numai putini s'au indoit.
Cei dintiiu care au agitat chestiunea au fost tot()data si acei care au dat mai multi importanta ele-mentului-autohton al limbei noastre.
-20-Thunman)/ Uutersuchungen fiber die Ge-
schichte der ostlichen europiiischen Volker,Hall e, 1774) si dupa, el Kopitar (Wiener Iahrbileher, 1829,Apriiie Iunie, Cu ocazia recensiunei dictionarelor de Cluj$i de Buda) an considerat limba romina ca formata cu multmai inainte tie cofonizarea, TIaciei de Ultra Traian. a-nume prin coloni$tii cei dintiiu ai Iliriculni : Romiiiiduprt acesti Till/tap sint frati buni cu Albanejii i lim-ba for este limba, latind popular/ vorbita in Birk Inca,de la_ an. :120" a. Chr., decind Romanii all pus intiiasidata piciorul in acea provincie, i transfortnata eavremea.
IIctscleit in Foita de istorie si literaturh,Iasi, 1860, sustinind ca Dacii n'au petit, sustine indi-rect ca limba romineascrt este pe baza elementului dacformat/. In scrierile sale istorice ulterioare (Column&lui Traian, ziar, Bucur esti, anii 1873, 74. 75, 76,77, 82,83; Principii de filologie comparativa,Bucuresti, 1875; Cuvinte din batrini, Bucu-resti I. 1878, II. 1880: sc,rierea din urnitt in parte,far celelalte ale lui Ifiklcia in total slut extrase dinColumna) acest invatat, urmind lui Kopitar in ce pri-veste innudirea noastrA, cu Albanejii, cauta a proba ch.limba romineasett este limba latina, popular/ vorbita depoporul dac.
Roesler (Dacier and Romiinen, din Si-tzungsberichte der Wien. Akademie, philo-sophisch-historische klasse, MIL 9 -92; Ro-mitnische Studien, Leipzig, 1871) sustine din po-triva, ca Dacii nu s'au contopit cu Rominii ea elemen-tele albaneze ale limbei noastre sint onl imprumuturi re-cente on resturi vechi indogerma,nice.
/1/77olosicA.(Die slavischen em ent e i in R u -munischen, din Denkschriften der kaiserli-chen Akademie der Wissenschaften. philo-sophisch-historische klasse, XII, Wien, 1862,p. 5 sqq.; Beitrage zur Lautlehre der runiu-
si
21
nischen Dialekte,Wien, 1881-83.dinSitzungs-b e r. der e n. A k a d.. passim) combate parerea luiKopitar cum ca originea limbei rominesti ar fi in colo-nizarea Iliriei si pune aceasta origine in colonizareaDaciei.
De aceasta din urml paxere_este ago Schu-chardt in Vokalismus des Vulgarlateins, Leip-zig. 1868. III, 41 sqq.
D-1 Or. Tocilescu in Istoria romina pentruclasele primare si secunda re, partea 1, Bu-curesti, 18S5, p 74 sqq. se pare ca, inclina in spreparerea lui Roesler in ce pi veste neparticiparea ele-mentului autoliton la formarea Umbel noastre.
Acei care an adonis participarea elementului au-tohtou la producerea limbei romine au cautat sa afle ince anume consista acest element. Primal pas in a-ceasta privinta facut tot Kopitar 1. c., care a ga3iturmele dace in asazarea articolului la sfirsit si in ci-'teva cuvinte. Has& a in deosebite locuri ale scrierilorsale a cautat sa gaseasca cuvinte dace si, mai ales, inC u v. II. 1;09-687, sa probeze ca asazarea articolului1a sfirsit si formarea cu suf.-u i,-e I a genitivo-dati-vului pronominal este un rest dacic. rn material maiabundant a dat Schuchardt op.c. III, 49 sqq. : a) schim-barea lui a neaccentuat din prototipe in a ; b) i n i min m - din prototipe; c) tis =s; d) pt, f t = c t. ; ely i. -11i ; f) gutura la pastrata, inainte de vocalelepalatate la niulte cuvinte ch el aril-J. chine, chin -g ; g) identitatea genitivului eu dativul la declinareapronominahli ; Ii) asazarea articolului in urma substan-tiN ului i) caderea lui a neaccentuat inainte de a ; j)suflxul - u r : k) am=habe o; 1) formarea futuruluicu auxiliarul a v o i ; in) formarea numeralelor de la11-19.
Prin y insemnam pe i consonant spiranta palatal,sonord.
W i
si
Fa
=
*) si
22
Rezultatele foarte problematice ale acestor Invh.-tati sint bazate pe compararea limbei noastre eu ceaalbaneza pe admiterea prealabila ca Dacii erau deaceIasi neam eu Albanejii.
14. Limba autolitonilor .era indogermanick farii,ca sti, se poata preciza anume grupul din care faeeaparte.
Miklosich, Kopitar, Schuchardt, Hasdeu, I. c. sus-tin ea limba autohtonilor a fost albaneza antics. Gr.Yrocilescu (D acia inainte de Romani, Bucureti.1880, p. 509-615), dupace Irish% prirerile deosebiteale altor autori care au sustinut ca limba antohtona eraon germane, on celta, on conehide ea ea nu eranici germank nici celta, nici slavk ci trace, adica dingrupul greco-italic.
15. Din limba Dacilor si a Getilor se cunosc ur-matoarele elemente lexice: a) nume ale persoane la scrii-torii greci latini Anpianus, Aurelius Victor, DioCassius. Diodorus, Floras, Frontinus, Herodianus, no-ratius, lustinus, Iornandes, Orosius, Plutarcus, Pausa-nias, Polyaenus, Plinius j., Photius, Strain), Suetonius,Trebellius Pollio, Thucydides, Xenophon, precum i ininscriptii; b) nume de cetati, munti, popoare laPtolemaeus, Plinius, tabula pentingeriana*), AnimianusMarcellinus, inseriptil ; -e) numiri de plante (36) la Pe-
Tabula Peutingeriana, numita astteliu dupit invatatal dela Augsburg, Conrad Peutiuger, an. 1540, care a posedat-o,este a copie scoasit in sec. VIII (MO o harta geogratiea aimperinlui roman Mena sub imparatul Septimius Severns(222-235 p. Chr )
si
slavit,
dud,
*)
0i
- 23
danius Dioseorides, Apuhjus, Galienus. Lista com-plecta a acestor elemente limbistice impreumti cu aratareaexacta a isvoarelor la Tocil. I st. D a e. 427 sqq. 526sqq. In privinta eelor 35 de plante din Dioscoridesi Apulejus a scris gt Papadopol Calimah in Anal el e
Academiei romine, XI, partea administrativti, p.3 sqq.
16. Limba latine popularii adusii, de coloni$iin Dacia nu prezinth nimic caracteristic prin care sese poatii, deosebi de limba latina contemporanh vorbithin alte provincii ale imperiului, iar monumentele uncleputem studia sint (le clout, feliuri : a) table cerate, con-tracturi scrise pe trei table de lemn in eeara neagracu care era uns lemnul ; b) inscriptii. Locurile undose pot eeti sint mai cu seanni, Corpus inscript io -num latinarum.Berolini, III, 1873; 0. Ihrsehfild,Epigraphisehe Naehlese zum Corpus inscrip-tionum latinarum aus Dacien und Moesien,in Sitzgsber. d. Wien. Akad. ',XXVII; 7. ('ipa-riu, Arhiv pentru filologie i istorie, Bla,1867; Massmann, Libellus aurarius sive tabu-lae ceratae,Lipsiae; Revista pentru istorie,arheologie i filologie sub direetiunea luiGr. G. Tocilescu, Bueuresti, I, 97 sqq. 293 sqq.II, 248 sqq.
Ca sti, gaseaseti deosebiri dialectale in limba la-find de pe vremea imperiului s'a Ineercat mai intiinCorssen (Ueber Aussprache, Volialismus undBetonung der lateinisehen Sprache, Leip-
-
-24-z ig, 1858, 1, 297. 302), apoi. duprt Corssen si en maiputin rezultat 'Inca, Carl Sittl (Die lok al en V er-schiedenheiten der lateinischen Sprache.E r 1 an gen, 1592). Schuchardt insa, eel mai profundcunoseator al limbei latine populare mdrturiseste ea
Ilespre vreo deosebire dialectala intro diversele provin-cii ale imperiului nici pomenire nu trebue sit se filed,judeand dupa mijloacele pe care le avem, op. c. I.7G -1-03.
17. Limba latind populard, care se deosebia decea scrisa in fonetisme, forme, sintaxa, dar mai cuseania in lexicon, se poate stadia in urmatoarele is-Noare: a) marturiile gramaticilor latini; b) inseriptiile;e) Otlerile seriitorilor latini mai vechi declt yeacul I a.Chr.. adica din acel timp pecind latina scrisa de maitirziu era numai o particularitate stilistiert: aseminescriitori sint Plautus (254-184) 21 comedii, Terentins(185-139) 6 comedii, Cato major (23-1-149) de rerustic a, pe linga care se pot addogi fragmentele pas-trate din operile celorlaltor autori vechi latini ; d) aceiscriitori din timpul imperiului si pand la inceputul yea-cului IX p. Chr. care au scris in o limba amestecatacu multe elemente populare, precum Petronius Arbiter(sub Nero) Satyricon lib e r. Vitruvius (sub Augus-tus) De arc hi tect ur a libri X. Apuiejus (mijloculN eac. II p. Chr.) ApologiaFloridoMetamor-phoseon libri XI-1).e deo SocratisDe dog-mate Platon is, Anthimus, (see. VI) De me di ei-n a, Seriptores rei rusticae i Agrimensores (timpulnehotarit), apoi toti scriitorii crestini de tot feliul ni
- 25 -
din toate veacurile pkna la' al IX: lista complectk IaW. S. Duffel, Geschichte der rOinischen Lit-teratur. Leipzig, 1875; Hubner, Grundriss zuVorlesungen fiber die la,teinische GrammatikBerlin, 1881; Eng elmann, Bibliotheca scripto-rum latinorum, Leipzig, 1880-81; e) manuscrip-tele coprinzatoare de operile clasicitatei latine, care nis'au pastrat cele mai vechi de Ia al IV secol incoace
cuprind totdeauna fonetisme populace din timpul de-dud dateaza ; comparatia limbelor neolatine intredinsele.
Mijlocul din urma de investigatie al limbei latinepopulace este putin recomandat de cei competenti. Sin-gurul care s'a incercat in acest chip a afla forme la-tinesti populace este IV: Meyer, Beitrage zur ro-manis ellen Lautund Formenlehre, II: Zumschwachen Perfectum, in Zeitschrif't fur ro-manische Philologie, 1X, Halle, 1885,p.223 sqq.Elemente lexice si fonologice au cercetat mai multi, in-tre altii Groberin Vulg,arlateinische Substrateromanischer Worter in A rchi v ftir lateinischeLexicographie und Grammatik mit Ein-schluss des alteren Mittellateins, hgg. vonEd u«rd T lroltflhi,, Leipzig, 1884-85, I, 35-68, 204235, 339 357; II, 100-108, 276-280, 424-444. Pebaza insa a manuscriptelor si a inscriptdelor a facut S chlt -eh ardt in opera deja citatd, Vokalismus des V algarlat ein s, cea mai complecta. pand acum cercetareasupra deosebirilor dintre Uinta latink populark si ceaclasick: a luat in considerare numai fonetismul, si anu-me vocalele, dar in treackt a cercetat (mai en seamain introducere, volumul intiiu) aproape toate pArtile gra-maticei.
lb. De la an. 255 ineeteazii inseriptiile in Da-cia lui Traian i istoria poporului rominesc este nesi-gura putin documentata pana in veacul XIII.
Rominii, dupa retragerea legiunilor din Dacia laau. 274, au trait prin muntii Transilvaniei o parte, deunde au implinat Carpatii Oita in Moravia, iar cei maimulti in peninsula baleanica, de unde multi s'au intorsinapoi, de-a stinga Dunrtrei, atunci cind au incetat in-vaziele barbarilor, iar altii s'au intins prin Dalmatiasi insula Veglia panti in Istria (veac. XIV .i apoiveac. XVI).
Separarea cu toate aceste a Rorninilor din penin-sula balcanica de cei din Istria §i din Dacia traiana atrebuit sa aiba loc intr'un timp relativ recent, deoarecedeosebirile intre cele trei dialecte, istrian, maeedoneani dacoroman, mai ales intre cele dourt din urma sint
putin importante.La faptul ea deosebirile intre dialectele romine§ti
sint mid a contribuit probabil aceea ea alaturi eu lim-ba romina in peninsula balcanica a existat pana tirziu(secol. XVI) o aka limbA romanicii, in Ilirie, a earei axis-tenta se probeaza prin marturii contemporane (Constan-tines Porphyrogenetes din sec. X, De odministrationeimperii XXIX, XXXII, XXXHI, XXXIV in Corpusseriptorum historiae byzantinae, Bonnae;Guilielmus Tyrius din sec.XII,Belli sacri historiaII, xvn; Thomas archidiaconus din sec. XIII, Histo-ria Salonae, XXI; Lucius, De regno Dalmatiaeet Croatiae, A.rristZTalarni, 1667, VI, It, in I. G.
- 06 -
si
27
Schwandtner, Scriptores rerum hungaricarum,Vindobona e, III, 1748, p. 1-465. Pentru detaliiSchueltardt op. c. HI, 52 s(lq.) i prin mijlocirea careias'a stabilit o punte de trecere intre diferitele regiuniale limbei rominesti.
Asupra locului uncle s'a acivat limba romineasedPand dud s'au constituit domniatele rominesti invdtatiinu s'au intales Inch pang, astazi.
Roesler eel dintiiu, op. c., a banuit ca Rominii n'arfi mai" DIU de feliu in Dacia lui Traian de la 274 pantin veac. XIII, ci ar fi trecut eu totii impreund cu le-gionarii in Mesia si cal de acolo, din veac. XIII ince-pinch s'ar fi tutors iarasi in tarile de dincoace de Du-n are
Mara de redactorii tie la Romani a, reeeuiltrimestriel consacr6 a, l'etude des langueset des litteratures romanes publie par P.Meyer et G. Paris, Paris. anii 1878,1881, 1885, euocazia recensiunilor operilor lui Jung, Budinszki,- NB.;novol (G. Paris), nu cunosc alti sustiitori ai aeesteiteorii care sit nu die 1=Inguri : IV. Tomaschek, ZurRunde der Haemus--Halbinsel, G-ratzWien,1882; Hunfaley, Die Rumanen und ihre An-spriiche, Wien und Teschen, 1883.
In contra teoriei lui Roesler an seris, sustinindea Rominii an continuat de a trai in Dacia si intreveac. IIIXIII, Jung, Roemer und Roman en inden Donaulandern, Innsbruck, 1877;acelasi,Dicromanisehen Landschaften des rOmisehenReiches, Innsbruck. 1881; Budinszky, Die Aus-breitung der lateinisch en Sprache iiber Ita-lien und die Provinzen ties romischen Rei-ches, Berlin. 1881; Jos. Lad. Pii;, Tiber die Ab-stammung der Rumanen, Leipzig, 1880; Xp-nopol, Teoria lui Roesler, Iasi, 188, Paris,
A.
-281885, extras din Rev. o c. I. 409 sqq. II, 83, sqq.202 sqq. El, 111 sqq. 289 sqq. IV, 545 sqq.
Asupra emigritrei Bominilor in Istria si prin Car-vati r scris MikloNich, 'Lieber die Wanderungender Ilumunen in den Dalmatischen Alpenand den Karpathen, Wien, 1879, din Denk-schrift. der kais. Akad.
Dach facem abstractie de dictionar, apoi in pri-vinta celorlaltor parti ale gramaticei particularittitiledialectelor macedonean si istrian se pot rezuma in ur-matoarele puncte, pe cal e in parte le avea inch limbarominti din Dacia in veac. XVI si XVII (vezi III B, IV B).
Pentru eel macedonean: i initial inainte de u,na caae, ncartsi, nctildzescu, n cote, mvalesti,mpar tu; b) muiat phstrat.in el y u (ineiu).hi I y u(fiu),m a -1 yu (main). emelyu (temeiu),1yepure(iepure),oclyU(ochin), gal yina (gtiinh); c) n inuiat pastrat, gutunye(gutuie), yinye (viie, vinea); d) sunetele grecesti mo-derne 9, 7 a in cuvintele grece si albaneze, c ascal u,a 7r u; e) inainte de vocalit palatalb, s'au prefacutnu In africatele t s. d j, ea la Rominii de a stinga Du-narei, ci in africatele t s, d z, nuts i, duts e, dzatse(zece), dzinere (ginere); I) diftongii e a, i a accen-tuati, cind in silaba urmatoare este sunet palatal. nueau prefatut in e, ie, leave, 1 eamn e, c hi ap tin e;g) a final se pristreaza. s t ogu, stoinahu, stup u ;h) diiph" o consonants simply u finali cad inaintea
cuclu (cucul), e z 1 y i (ezii) ; i) perfecteleforte latinesti in - s i air in dialectul macedonean forma- s i u, -s e s i,-s e,-s e mu,-s e tu,-s era, forma adich pe careau avut-o aceleasi perfecte si in Dacia traiana ptinit lasfirsitul veacului XVII, arupsi u. arupsesi, a r u p s e,arups emu. arupsetu, arupserã (rupseiu,etc.); j)in dialectul ncesta indicativul are o forintt de futur in-r m u, -r - ri,- r im u.- r i t ri, care a existat pitnA
a)
1:, q
si iartkolului,
29
la sfirsitul veae. XVI si dincoace de Dunare, arupse-rimu, arupseri, arupseri, arupserimu, arup-s e r it u, am u p seri (voiu rope, etc.).
Pentru eel istrian : a) / muiat s'a pastrat; galyir(gaint), gly at a (ghiapi), ry a u (iau). l y e r ( iepure) ;b) n muiat pAstrat, c n n y u (cuiu) ; c) c inainte de vo-call pirated s a prefacut f n africata rs, I s er (cer),tser bit s e (cerhice) ; d) n intre vocale s'a prefacut inr, a dur (adun), albir a,(albinii), a sir (asin) ; e) o ac-centuat urmat de e si de e niut corespunzatordacoroman, nu s'a diftongat. c o j e. c o s e, omiri; 1)intre labiale si y se interealea,za 1, ceia ee este uninaprumut de la Slavi, fl y e r (fier), mly are (mi ere),mlyel plyerde (pierde). lyerm----*vlyerm(vierme); g) vocalele lipsesc, in local corespun-zator for se gilseste o vocaliti asemanatoare cu e mutfrancez ; h) pluscaperfectul indica ti vului se formeazadin inperfectul auxiliarului a m si din participiul trecutvevu, v vi, veve, vev(in, vevats, veva portatu(Purtasem. etc) ; i) ca auxiliar pentru conditional ser-veste r e z, rei, re, r e n. nets, r e (obscur, e este co-respunziitor lui a), r ez fats e (as face).
lzvoarele undo se pot stadia dialectele macedo-nean si istrian sint-unmitoarele mai principale.
Pentru eel macedonean : a) ffpw-,-;7;z(p7.lcup:c%) HE.:?,(;)p:u ' Xvzo.:7.7,:su 7s5
`01E7&r,gtv, 1770 Om dictionar de 1070 de ruvinte in no-mineste, greceste si albanezeste) ; h)11-').G-7.-(6rft-tle,itip3( Alsaz,..:7th.iszc...);..... 1802 (frazemai lungi sau mai s,,urte cu coprins foarte variat incele patru limbi prineipale din peninsula balcanica, ro-mina, greaca, bulgara si albaneza) ; Bojtalschi 111. 0.,Romanische oder macedo-vlachische Sprach-1 ehr e, W i e n, 1813 ; d) un fragment din evanghelialui Luca, publicat de Kopitar 1. c.; Mo stre dedialectal macedo-romanu de Vanycl7Petreru,Ilueuresti, 1881 (indoios).
- -
Zui d
(mien,4 §i i
.7.2p1
33277A:2... Karoo i7.
c)
e)
'0,67), 7.57
- 30 -
Numerele a *i b s'au reprodus de Milaosich subtitlul Rumunische Untersuchungen, I. Istro-und Ma cedo-rumunische SprachdenkmAler,zweite Abtheilung, Wien, 1882, din Denk-s chrif t. XXXII. .11 a s'a reprodus de Thumnannop. c.; *i b de Martin TV. Leake, Researchesin Greece. London, 1814.
Pentru eel istrian: a) Aufz ei ch,n ungen desHerrn D r. Antonio lye (rughciuni *i fraze diverse ); b)Materialien zum Studium des rumanischenin lstri en von Dr. Theodor Gartner (dictionar, de-clinare. conjugare); c) loan 111.aiore,sat, I tin erar inIstria 4i vocabular istriano-romin,Ia*i, 1874.
Numerele a i b au fost publicate de Miklosichsub titlul Rumuniche Untersuchungen, I,Istro-und Macedo-rumunische Sprachdenkmaler,Wien. 1881, din Denkschrift. XXXII.
19. DupAce in Wile romine*ti din Dada au tre-cut rind pe rind Gotii (250-376, Basarabia, Moldova,Muntenia pang la Arge*), Hunii (374-453 toata Da-cia). Slavii (mijlocul sec. V?, Basarabia. Moldova,Muntenia), Bulgarii (660-679, Bugeacul), Ungurii (in-cep. sec. IXIncep. sec. X, Basarabia *i Moldova_pAngla Siret ; incep. sec. X pang astAzi, Cri*ana, Temi*ana,Transilvania), Pecenegii (894-1122, Basarabia, Moldo-va, Muntenia pang la Arge*), Cumanii (incep. sec. XI-1241, Basarabia, Moldova, Muntenia), Mongolii (sec.
XIII, toatii Dacia), an inceput Rominii a se constituiin state independente la Birlad (1134, nu se *tie insitdata principatul Birladului era rominesc on slay), inMoldova de sus (1160), in Oltenia (1233, 1247), Mun-tenia (1247), FrtgAra* (1222, 1231), Maramure* (incep.
- 31 -
see. XIII), pand ce in sfirsit au format doua state maimall din Moldova eu Basarabia unite sub un principemaramuresan, Bogdan (1355) si din Muntenia si Olte-nia unite sub un principe de la Faga'ras, Radu Negru(1290).
De la al XIV papa la al XVI veac Rominii dinMuntenia si din Moldova si-au consolidat din ce in cemai tare organizarea politica si cu razboaele au atinsmarginele acele peste care n'au mai trecut de atunciincoace.
In peninsula balcanica Rominii au trait indepen-denti prin muntii Tesaliei, Epirului i Macedoniei dejade pe vremea lui Constantin Porfirogenitni, care max-turiseste aceasta, apoi un restimp sub jugul regilorserbi (1200-1374), dupa, accia independenti (13741450), apoi parte supusi Turcilor en privilegii si parte.
independenti pana la 1804. De in 1400, dad%nu si de mai inainte in& Rominii an imptinat Pelopo:,nem], uncle s'au luptat contra Turcilor en Venetianiiliana la partisirea Poloponezului de acesti din urma (loanCaragiani. Studii istorice asupra Rominilordin Peninsula balcanica, Bucuresti, sub presa).
Istoria Rominilor din Mesia se confunda cu a Bul-garilor.
De la popoarele en care an venit Rominii in con-tact an imprumutat felurite fenomene limbistice, maiales cuvinte sufixe derivative. Au imprumutat en-vinte de la Slavi, Unguri, Arbaneji. Greci. Turd, i su-
Suliatii.
i
32
fixe derivative de la Slavi, (- a c= sl. a c u : ginsac,ortac, etc, ; -ni c=s1. -i darnic, pacinic,etc.; -ug=s1. -ugii: betesug, etc.; -4aA -ita:vacarita, chelarita, porumbita, etc. ; - e a n=s1. n in :
birladean, moldovean, etc.; - enie si - anie =sl. - enisi -ant: videnie, dispartenie, etc.; - a v=s1- a vu:gav, jilav, etc. ; ursoaicii,ppica, etc.; etc.),Albaneji (-is te: liniste, oiste, pajisAe, miriste, etc.) siUnguri (-au: mincaCi, etc.; -as: pungas, slujbas, etc.).
Asupra fenomenelor limbistice imprumutate deRomini de la straini au scris Illiklosich, Die s l a vi -schen Elemente im Rumuni schen, Wien, 1861,din Denkschr. d. Dais. Akad.; W. Schmidt, Dasslavisclie Element in der rumunisehen Spra-che, in Analele muzeului transilvan, Cluj,1S67;Roesler, hie griechischen and ttirkischenBestandtheile im romanischen, Wien, 1865;acebasi, Das magyarische im romanischen, inRoman. Stud. p.347 sqq.; A. de Cihac, Diction-naire d'etymologie dacoroman e. elementsslaves, magyars, tures, grees-moderne et al-banais, Francfort s. M., 1879; L. §7iin(roltc, Ele-mentele turcesti in limba romina, in Rev.T oc. IV, 646 sqq.,V, 193 sqq.
20. Cum ca, an scris Rominii in tot timpul inva-ziunei barbarilor, este probabil, dar nu ni s'a pastratnimic rominesc scris de catra Rominii din acel timp,si nici macar nu putem Lanni de ce fel de caxactere neserviam pe atunci.
-icu:
gin -
-ca=s1.-cii:
- 33 -
Cum ea an seris B,ominii de la fundarea princi-patelor pang in veac. XVI, este sigur, dar nu ni s'au pas-trat decit scrieri in limba veche sloveneasca, consistindin a) hrisoave (cel mai vechiu de Ia. 1134, Diplomalui Ivancu Rostislavovici, principele Birladului ; publicateIn Arhiva istorich a Rominiei de B. P. has -deu, Buctire§ti, 1865-67 ; Col. T r. 1876 p. 500, 1877p. 183, 188; Rev. T o e. V, 392, I, 369, 378, IV, 700) ;b) carti biserice0, i aniline manuscripte ,) douaevangeliare din veac. XII (unul la Reims, bibliotecamunicipals (?) altul la Moscva, biblioteca sinodala),,) Tetravanghel din 1436 (Manastirea Neamtului), 3)Sbornic 1437 (ibid.), 4) Marga, rint 1443 (ibid.), 5)
Mineiu 1445 (ibid.), ) Invat,aturile lui Sf. Ioan Scara-riul 1446 (ibid.), 7) Mineiu 1447 (ibid.), 8) Sbornic1462 (ibid.), 8) Evangeliar 1473 (Man. Homor, Buco-vina)) Evangeliar de pe vremea lui Stefan cel :Mare(Viena, biblioteca impii.ra'teasca), ) Evangeliar 1492(Munchen, biblioteca regala), ,,) Evangeliar 1488 (Man.Putna), ,3) Evangeliar anterior anului 1496 (Man. Neam-tului), 14) Evangeliar pe la 1497 (comuna Feleac lin-ga Cluj), ,,) Tetravanghel 1500 (Man. Neamtului), 1(i)
Evangeliar 1507 (Man. Putna), ,7) Evangeliar 1512-21;Man. Sucevita, Buebvina), , Evangeliar 1513 (Mi-[!,lau§eni, biblioteca D-lui D. Sturza. §i Man. Neamtului),
19) Tipicul slujbei biserice§ti 1523 (Man. Neamt.), 2)Tetravanghel, veac. XVI (ibid.); 3) tiparite : I) Letur-ghia, 1507, Venetia? (Man. Bistrita Olt.), ,) Evange-liar 1512, Venetia ? (Muzeul din Bucure§ti), 8) Faptele
2)
ci
;
34
Apostolilor. 1547, Tirgoviste *), 4) Penticostariul, incep.veac. XVI, ? (Biblioteca Seminariului din Bucure§ti), 5)Molitvenic 1560-67, ? (0 singura fila in posesiuneall-lui A. Odobescu), 6) Octoihul, veac. VXI, ?, 7) Ciaslovul, veac. XVI, ? (Man. Bistrita Olt.) ;c) alte scrierireligioase diverse, §i anume : a) doul carti manuscripte,una din 1519 §i alta din 1521 la Man. Bistrita Olt. ;(.3) scrierile lui Grigorie Tamblac, care sint: ,) opt dis-cursuri rostite la Mitropolia Sucevei) unit discursuride pe cind era Mitropolit al Litvei, Still la adormi-rea prea sfintei nascatoarei de Dumnezeu, Panegiriculcelui dintru sfinti parintelui nostru Eftimie, 5) Po-vestire despre sfinta Paraschiva, Povestire despretarul slrbesc Stefan Dusan, ,) §ese discursuri, (toate inmanuscript la Mtin. Neam(ului unul din discursurile desub 7), anume Mucenicia S-lui Joan Cel Nou s'a tradusrominWe de mitropolitul Varlaam in Cazania de la1643, apoi in Vi et i l e sfintilo r, Neamt, 1813, precum§i de episcop. Melhisedec in Rev. Lo c. III, 163 sqq. **) ;
*) Cartile, pentru care no se aratrt locul uncle se gasesc,sint date duphSafarik, Cztenia Moskovskago Obse-zestva istorii, 1846, Nr. 3, sect. 3, pag. 23 (dupa Has-dcu, to]. Tr. 1876, p. 196).
*") Pe Grigorie Tamblac cronicarii 11 numesc Tam-citeodata Samvlah. S'a nascut la Tir-
nova pe la 1369 si a venit Intiiasi data in Mol-dova la 1401, (Ind a tinut opt discursuri romi-ne§ti in mitropolia de la Suceava, care ni s'aupastrat in traducere sirbeasca. In Biseric a fostmulta vreme traditia despre Tamblac, ca despre
)41
5)
:
bide, Basil
35
d) legendele de pe monezile Domnilor Moldovei siMunteniei, care au fost in latineste, cele mai multe, si inslavoneste, cele mai putine : cele mai vechi monezi ro-minesti, cu legend& slava, sint citeva de la Asan, re-gele Romino-Bulgarilor, 1186-95 ;e) inscriptiele sla-vonesti, pe biserici si pe obiectele bisericesti de tot
Despre cartile tnanuscripte slavonesti au scris :Llasdeu, Limba slavica la Romini pana, la an.1400 in Traian, ziar, Bucuresti. 1869 si 1870;acelasi in C o 1. T r. 1882, p. 115 sqq. 183 sqq. si in C u v.II, 268 sqq.; Ep. Melhisedee,Memoriu despre douamanuscripte slavonesti In Analele Acade-miei romine, seria II, torn. 1V, sectia I; ace-lasi.Biblioteca Dlui D. Sturza de la Micla.'u-
primul dascal al bisericei rominesti aici este 0mucenicia lui Sviati Ioan Novi, scrisa de SviatiiGrigorie Tamblac, ce a fost dascal intiiu din ce-put in Moldova" se spune intr'o notita de pe lainceputul veac. XVIII a episcopului din RomanPahomie intr'o carte sirbeasca, din Man. Neam-tului. Mitropolit de Litva 1415-19. Pe timpulsinodului de la Florenta era la Iasi, 1438-39.Intre anii 1420 si 143] a stat in Serbia la cur-tea lui Despot Stefan, dupa aceea a venit in Mol-dova, uncle a fost ales mitropolit la moartea mi-tropolitului Macarie 1431. Mort catra 1450 ca e-gumen al Man. Neamtului in aceeasi vreme Mi-tropolit al Moldovei.
si
- 36 -
§e ni in Rev. T o c. IV, 700 sqq. V, 142 sqq.; acela§i,0 vizitg la citeva mangstiri §i biserici an-tice din Bucovina, in Rev. Toc. I, 245 sqq. II, 47sqq.; acela§i, Catalog de cartile ruse§ti si sir-
ce se afIg in biblioteca sfinteinastiri Neanqului, ibid. III, 129 sqq. ; Than Bianu,Note din o escursiune In Moldova, Col. Tr.1882, p. 107 sqq.; A. Odobescu, Despre unele ma-nuscripte § carti tiparite aflate In mamas-tirea Bistrita, in Revista roming, Bucuresti,
1861, p. 703 sqq.; Analele Acad. rom. ser.t. III, sect. I, 41.Despre cartile tiparite Ilasdoc, 0paging din istoria tipariului la Romini insec. XVI, in C o 1. Tr. 1876, p. 193 sqq.; A. Odobescu,Despre unele manuscripte §i carti tipariteaflate in ma.ntistirea Bistrita, Rev. rom.807 sqq.; Gr. Crept,Intliul Praxiu sau Apostolr o min e s c, in Rev. Toc. V, 29 sqq.Despre Tamblac:Ep. Melhisedec, Mitropolitul Grigorie Tam-blue, viata §i operele sale,in Anal. Acad. rom.ser. II, tom. VI, sect. II, 3 sqq. Re v. Toc. III, 1
sqq.Despre inscriptii Ep. Melhisedec, Notite is-torice §i aicheologice adunate de pe la 48mangstiri si biserici antice din Moldova,BucureW, 1885; acela§i, Inscriptia slavoneas-eh' a marelui Stefan de la biserica din Raz-boeni, An. Ac. rom. ser. II, tom. VII, sect. II,172 sqq.'; acela0, 0 vizita la citeva man., e tc.l.c.;T. Burada, Inscriptia de la biserica S-1 Joan
Ma-
:
besti...
II,
I,
-37-din V asluiu 1490, Rev. Toe. I, 419; acelasi, -
seriptia de la biserica Sfintii Apostoli dinHusi, 1494, ibid. Il, 191; Gr. Tocilescu, Raporturiasupracit orvamaniistiri, schituri sibisericidin tara in An. A c. rom. ser. II, t. VIII, sect. II.Despre monezi: Dim. Shw, Memoriu asupra nu-mizmaticei rominesti, Col. Tr. 1877,p.493 sqq.;aceleasi,Non'a descoperiri numizmatice romi-nesti, in An. A c. rom. ser, II, t. VIII, sect. II; Has-dcu, Limb. s 1. 1. Rom. 1.c.
21. Cunostinte asupra, limbei rominesti din tim-pul care se intinde intre epoca ineetArei inscriptiilorin Dacia (255y si veac. XVI capritam din marturiilestra'inilor si din cuvintele rominesti nizletite prin ac-tele publice slavonesti.
DIarturii asupra limbei romine ni dau urmatorii§criitori bizantini si serbi care citeazri citeva cuvintesi citeva forme:
Pris,cus, miilocul sec. V, Historia byzantina,in Corpus scriptorum historiae byzantinae,I3onnae. 1829, p. 183, spune ea autohtonii din tamcare se intind'ea intre Dunare i capitala lui Atila beauo biluturA numita (mied? cf. Burld, D-1 PaulHunfalvy si teoria lui Roesler, in Rev. Toe.II, 283 sqq., III, 89 sqq. Se poate ca euvintul sa fifost al Romanilor din Panonia).
Procorius, 527-565, De aedificiis, ibid. B on -na e, 1838, p. 284, 285, 307, 308 d'a urmatoarele nu-
silos
38
mini de castele, parte restaurate §i parte zidite de Ius-tinian in Dardania (Serbia sudica), iv zthp(Serbia rashriteana), iv z6px 'Ax i« (pozitie nehotarita,dar in apropiere de cele dota de mai sus, (probabilpartea Serbiei despre Dunare), la Istru §i in Mesia, carecuprind elemente romane, probabil romine§ti, de pevremea scriitorului. Asemene numiri sint in Dardania :'Ala (arsa?) 'Ap.2 (aria ?), (capu nalba ?); in ziopot.
' ZU:S0*: : (castel nou), (1)XcopEnr.xv:.< (florentius
+suf. in), `PV.';A:272 (romulus + -in), .....ZE:71:Eiti7:3; (§epte
case?), 'Apyiv-cypE; (argintari ?), A.,Jp:),(xv:c (aurelius -I- -in),
Tpeaartttisk.ur; (treizeci tei?) Btziv0,30 (vicus nou ?) ; in -/c;)px
`PewicimvEc4: 2f,-;p6-(y.F.; (strungli,?, cuvint slay *), k0U7C0-
OVTZVI (lup fintina?); la Istru (gemenmunte ?), (I)0,5-ui7.0v (fossatum?), Kova:z7tzvi (Constantin+-in), `134015:77..04 (robusta ?), Mov7-zp.s.fiv:. (munte regina ?),
M22p:Tasn.),.1. ( vale ?),Z61.',2; (nouh ?) ; in Mesia : litpitva't(;)
(virgin ?) BIA.F.v7tv;wdi (valentinus + -in), (gra-tia + -in), II:tuAchov2pz (pavel mindra? mindru este cu-vint slav), (nou+iustinius + -In) IIpE7ttd)(praesidium), lloaxp2 ea-,?,6)pl (pulchra theodora).
Theophanes, see. VIA Chronographi a, ibid.Bonna e; 1839, I, 397, 398, poveste§te ca un militardin oastea adunat6, la Anchial (asthzi turce§tepe marea neagra, uroape de granita dintre Bulgaria§i Rumelia) de dttrtI generalul bizantin Commentiolus §icu care acest general voia sa atdce in muntele Haemus
*) Trebue sa ni aducem aminte ea pe vremea lei Proco-pins Slavii erau deja de o seta de ani In Mesia.
`P1p.i,:arn7iic
Kwir.61).2).fict
zoll.V.OvoAo
: l'eplaoprmE;
l';Z:taVi
Nog3t.:477.wtzvi
Achioljii,
39
pe chaganul Avarilor, eel ce se intorcea cu prazi dinTracia, a strigat catra un camarad al situ, eilruia-i ca-zuse sarcina de pe cal, 7:5pn, ea toatti,armata a repetat apoi spitimintatti, acelasi cuvint,crezind ca dusnianul a ettzut asupra ei fit veste.
Throphylactits Sintocata, a inflorit i ntre anii 612640, IFi storia e, ibid. Bonna e, 1834-, p. 99, poves-
teste aceiasi intimplare in acelasi chip, spunind numaica soldatul a strigat
Impitratul sirbesc ,,tefan D,, an, intr'un hrisov flatmanastirei Arhanglielilor de la Prizren (nordul Albaniei)pe la 1348, si publicat in A r h. i s t. //asd. III, 85 sqq.,citeazil urnititoarele nume proprii rominesti : nAAAOyAti,
4010111x,Trimoph, ApArOyAh, AAInh, 4Ptliti0106,.1rolok,Noynk, PAL110101i, PAIOAk, GTAtiOyAll, GTAIOAK, XPA140ylkk,
411-0Ak, G8PA0yAk, Oypcopoguak, OnApuToyn, fipAA
11AAAllh, MPh'IMIA, rp6A11Nh, (1)ENOfth, NORARAMA (nao yams%
in dialect. maced. inseamnit junctl) 131111111110Ps MIIMIRIO-
p, etc.In actele publice bizantine i venejiane din veacul
de mijloc, privitoare la istoria Greciei, gublicate deC. N. Sathas sub titlul Documents inedits rela-tifs IL l'histoire de la Grece au moyenage,Pari s, 1880-85, 6 volume aparute, se gtisesc multenume proprii rominesti (care aniline, vezi Caragiani,Stud. asupr. Rom. din penins. bale.)
Insfirsit prin actele publice slavonesti anterioareveacului XVI, emanate de la Rornini, se gtisesc de ase-mene cuvinte rominesti intercalate, mai ales mime proprii,
76pvz,
*i
ce -c6p-, 2.
..;,07p.s, ti
- 40 -
abstractie flicind de aceea ca asemene acte sint guiseintr'o slavoneasca foarte impure tocmai pentruca
romini i necunoscAtori profunzi ai limbei acesyia,au schimbat intalesul formelor slavone si asazarea rela-tive a vorbelor unele fat cu altele (INA spiritul
romine.
Asupra istoriei limbei romine dinainte de veaculXVI au scris, unii mai direct, altii mai indirect, in afarade autorii deja citati la diferitele paragrafe ale acestuicapitol, Fr. Die.; G-rammatik der romanischenSprachen, Bonn, V ed. 1882; acelasi, Etymolo-gisches Wbrterbuch der romanischen Spra-chen, Bonn, V ed. 1887; T. Cipariu, Principii delimba si de scripture, Bias, I ed. In Organulluminarei, Januar 1847Martie 1848, II ed.1866; acelasi,Delatinitate linguae valachicae,Bias, 1855, in Analele gimnaziului; intim citva,acelasi, Gramatica limb ei romine, Bucures ti,partea I (A nalitic a) 1869. partea II (Sint et i a)1877; .A Ch. Q2intescu, De deminutivis linguaeromanicae, Berolini, 1866; Ad. Mussalia, Zur ru-manischen Vocalisation,Wien,1868,din Sitzgs-ber. d. Wien. Akad.; acelasi, Zur rumani-schen Formenlehre. din Iahrbuch fur roma-nische and englische Litteratur, Leipzig,1869; acelasi, Zur Praesensbildung im roma-nischen, Wien 1883, din Sitzgber. d. Wien.Akad; E. Boehmer_, Zur Lautwandlung der ro-manischen Sprachen, in Jahrb. fur rom. andengl. Litt. Leipzig, 1869; A. de Cihaef Dic-tionn aire d'etymologie dacoromane, Fraak-Lift s. M.: Elements latins 1870, Elementsslaves etc, 1879; if. Folk, Die Verschiebung
scrii-
lim-bei
c
- 41
lateinischer Tempora in den romanischenSprachen, in Romanische Studien hgg. von E.Boehmer, II, Halle; Ch. Joret, Du c dans leslangues romanes, Paris. 1874; C. D. Georgian,Essai sur le vocalism e roumain, Bucarest,1876; A. Lambrior, Du traitement des labia-les p,b,--v,/ dans le roumain populaire, in Ro-mania, 1877; acelasi,L'e bref latin en roumain,ibid. 1878 ; acelasi, Essai de phon6tique rournai-ne: voyelles toniques, A, ibid. 1880, 1881; ace-lasi, Carte de cetire, Iasi, 1882; acelasi,Indrep-tariu, in Convorbiri literare, XV, Iasi; acelasi,Ceva despre conjunctivul rominesc, in Rev.Toc. I; Dr. Caster, Zur rumanischen Laut-geschichte: I, Die gutt urfile Tenuis, Halle,1878, din Zeitsch r. fur ro tn. P h i 1.; acelasi, S tr a -tiiicarea elementului latin in limba romina,in Rev. Toc. I; W. Foerste9j- Beitrage zur roma-nischen Lautlehre:- Umlaut im Romanischen,in Zeitschr. fur rom. Phil. III; V, M. Burld, Stu -dii filologice, Iasi, 1880, din Cony. liter.; II.Schuchardt in Suplement la to mul 1 din Cuvin -te din batrini, Bucuresti, 1 8 8 0; II. Tiktin, Unfenomen morfologic in limba romina, in Cony.liter. XIII; acelasi, Studien zur rumanischenPhilologie, erster Theil, Leipzig, 1884; ace-lasi. Der Vocalismus des rumanischen: VokalA, E. I, 0, in Zeitsch. ftir rom. Phil. X, XI; OE-k/ost:chBeitrage zur Lautlehre der rumuni-schen Dialekte, Wien, 1881--83, din Sitzgsber.der Wien. A,kad.; J-Lorning. Ein vulgarlateini-sches Betonungsgesetz, .in Zeitschr. f. rom.Phil. VII; W..211-eyer,Beitrage zur romanischenLaut and Formenlehre,inZeitschr. f. rom.Phil.VIII, IX; loan .N.Cidejde,Gramatica romi-pe,,,-Lasi, 1884; acerasi,Istoria limbei si lite ra-turei romine, Iasi, 1887; B. P. Ilasdeu, Etymo-
-
Umbel.
- 42 -
logicum magnum Romaniae, Dietionarullirn-bei istorice si poporane a Rominilor, Bucu-resti, I, 1885-87; L. 4iYtineanu, Ineereare asu-pra semasioIogierlimbei romine,Bucuresti,1887, in Rev. To e. VI; etc. Idei sumare asupra tuturordiseiplinelor gramatieei in Eneielopedii, anume inGustav Farting, Encyklopadie and Methodolo-gie der romanischen Philologie, Heilbronn,I,IIsi III 1884-1886; Gustav Gruber, Grundriss derromanischen Philologie, unter ,Mitwirkungvon fiinfundzwanzig Fachgenossen, Stras-burg, 1886.Revistele in care se scrie din rind in rindasupra istoriei limbei rominesti sint mai cu seamy C o n -vorbiri literare, director Jacob iWgruzzi, Bucu-resti, Socec (pang astazi -21 volume de la Martie1867Martie 1888; 18 volume au aparut in Iasi).;Revista pentru istorie, arcbeologie si filo-logie sub directiunea lui Gregoriu, G. Tocilescu,Bueuresti (6 volume aparute, de la 1882-1887);Zeitsehrift ftir romanische Philologie, her-ausgegeben von Gustav Gruber, Halle, Nieme-yer (pang arum 11 volumeal XI inca necomplectde la Octombre 1876 incepind); Romania, receuiltrimestriel consacre a l'etude des langueset des litteratures romanes, publie; par P.Meyer et Gaston Paris, Paris, Vieweg (16 volumeaparute, de la 1872 incepind). Reviste destinate re-censiunei operelor aparute pe terenul filologiei roma-nice sint mai ales Revue critique d'histoire etde litterature, publi6e sous la direction deMM. J. Darmesteter, L. Havet, Monml, G_Paris(iar en ineepere de la Ianuar 1888 sub directia fostuluisecretar al redactiei Revistei, A. Chuquet), Paris, (de la1867 incepind);Litterarisches Centralblatt,hgg.von F. Zarneke, Leipzig (de la 1850 incepind). Datebibliogratice in Suplementele la Zeitscrift fiirromanische Ph il o 1 o gi e (pana acum 7 suplemente a-Orate, eoprinzind bibliografia anilor 1876-1883 incluziv).
G
si
II.
ISTORIA SCRIEREI CU CHIRILIC SICU LITERE LATINE LA ROMINI
cle la at XVI veac print
A.
Scrierea cu chirilic.
22. Scrisoarea chirilica, (chirilit a) a lost inven-tatk pe la sfirsitul veacului IX, pe baza uncialelor gre-cesti, de discipulii sfintilor Chiril si Metodiu, pentru aLace accesibila Slavilor din Mesia cetirea evangheliei0 a ieturghiei, pe care pomenitii sfinti le tradusese fnlimba veche sloveneasc5. (altkirchenslavisch, altslove-nisch, altbulgarisch) vorbita, de Slavii din Moravia, sile scrisese cu caracterele glagolitice (glagoli ta).
Caracterele chirilice s'au faspindit de la Slaviidin Mesia la toti Slavii de rit grecesc, invremece aceide rit catolic, citi n'au (ca Lesii, Cehii si Lusacianii)cartile sfinte scrise in limba latina, on n'au adoptat a-ctim mai de curind (ca Slovenii, Croatii o parte din
astlizi.
1i
44
Serbi) caracterele latine, au pastrat pans in timpul defatl scrisoarea mai veche a lui S-1 Chiril, glagolitica(malurile Adriaticeil.
23. Scrisoarea chirilica este de dotia feliuri, un-cials §i cursiva. Caracterele unciale (de la unci a=12-a parte a piciorului roman, pentrud numele acestas'a aplicat caracterelor slavoneVi de la uncialele latine,care se gasesc in inscriptii de ordinal.' de marimea u-nei uncia) sint caracterizate prin linii curbe §i prin di-rectie verticalk iar marimea for variead, de la acea aunui legit (numai in algae tiparite) liana la acea de2 milimetri (minuscule). Caracterele cursive, rezultatedin scrierea cu rapeziciune a celor unciale, slut carac-terizate prin linii mai putin regulat curbe si prin di-rectie
Separarea unciaielor de cursive este asleseori a-nevoio ad.
In scrierea chirilid, mai ales cea cursiva, demulte on literele sint aOzate unele de-asupra altora(scriere cu cerdacuri, en scaun, columnard), §i la sfir-§itul cuvintului, dad. consonanta cea din urina estescrisa de-asupra, vocala finalti famine rrescrisii.
Caracterele chirilice unciale, cu numele §i cu va-loarea pe care li le au dat discipulii S-lor Chiril §i Me-todiu, slut unnatoarele 43:
()116), s (vtdt), r (glagoli), A (dobro),aE (rest!), (jirkte) s (dz110), ; (zemlia), H (ije),e j dz
&Aid.
& (azii), g
b v g d
ai
z i
45
I I (i), K (caco), A (liudiie), Al (mislite), n (nazi),i c 1 m n
o (onti), n (pocoi), 1) (riti), C (s10V0), T (tvriid0),r
oy (mit), (1) (frtitti), x \t/ (obi), 'p
ti (ti), a Oda°, W (sa), (ierti), 111 (ierI), h (ieri),6*)
(tti) to (iusti), ir (ia), IE (ie), A CO, ;fi
e, ea, ia ill ia ie e**)
IA (le), lac (iii), 8 (csi), it (psi), 9 (Oita), yie id cs ps 0
24. Rominii au primit de la Slavi alfabetul chi-riliccind, nu se stie, l'au complectat cu dou5. semne,
§i t, destinate a reprezenta sunetele specifice limbelnoastre, ***) §i au lepadat caracterele IA, ItYx §i IE.
Valoarea alfabetului. chirilic fata cu sunetele lim-bei romlnesti este urmAtoarea :
A R g (vide) =v, rA (dobru)d, E
I K (cacu) =c, A (liude)----1,
(meslite) =m, N (nasu)--n, 0 (on) o, u (pocoi) =p,p (ritt)r, C (slova)s, T (tferliu)t, 0 (ucu)u,
(fert) =f, X w (ot) =o, yJ (ste)st,40=1, a (cervu)=6, w (sa).s, z
*) Cu 6 reprezentam sunetul dublu (africata) t§.**) Cu semnul - inseron5m nazalizarea vocalelor.
***) Cu g reprezentam africata dj.
o p s t(htrfi),
u f h o qt
g
t § a I I
k (a),5
i
Si T,
(aza, (buchi)=b, (glagole) =g,(iest)=e, nm (jivite)=j, a (dzelo)=dz,
; (iji) =i, i (i) =i,M
.*
(hier)=h,(ior 1,
V
(zemle)z,
p a,
46
tO ie"), ie,
(eacu)--ea, 6, 6 (ir)=1, 0, a, 1, ei (iori)=--, 1,
i, 8 (csi) =cs, (psi) =ps, 0 (ftita)ft, 0,11 .11 (1 n, 1, i.
25. Cu acest alfabet au scris Rominii din toa-VA Dacia liana la anul 1860.
anume, Nina la an. 1828 s'au intrebuintat toatecele 42 de caractere inOrate sub Nr. precedent. De la1828 incoace, dec1nd adica s'a publicat Gram a ti c ar o mineasca a lui Eliade Reidulescu, uncle tntlia§idata, s'a intrebuintat sistematic noul alfabet chirilic,s'au lasat la o parte ca de prisos $3, H, W) y1, INI) e.
k, 10, A, 0, 4., Ea, V, forminduse asa numitulalfabet nou chirilic. Dupa anul 1828 a inceputa se intrebuinta, mai ales in scrierile laice, alaturi cualfabetul nou chirilic, un altul compus din caracterechirilice amestecate cat caractere latine§ti, de feliul urma-tor : a, b, v, g, d, e, j, z, i, k, 1, m, n, o, p, r, s, t, u,
h, 14, 4, 11-17 is, v.
Rominii din Macedonia Nina mai acurn vireo citivaani au scris cu caractere grece§ti Astazi au inceputa se servi de alfabetul latin.
Tot alfabetul latin servqte §i Rominilor din Istria.
Ortografia cu chirilic a prezentat multe variatii,dupacum a fost aplicata la, limba populara on la limba
ci a variat chiar de la un autor la altulIn privinta aceasta avem urmatoarele de observat.
*) Cu e insemnim pe e desehis. Vezi 39 a a.
=
A
(ins)a.V (ijitaj.i, ) =in,
*i
S,
f, '62
scrisa,
(in)---iu, (ea) ea, e.
'11.
4,
47
a) Pentru limba scrisa, a) Para la 1683 carac-. terele z se intrebuintau amestecat pentrn a re-
prezenta sunetele d i In S inaxariul mitropolituluiDosotehepublicat la Iasi in 1683 se gaseste pentru in-tieasi data intrebuintat S numai pentru d si numaipentru I. Cinci ani mai tirziu (1688) J3 i bli a tiparitain Bucuresti a,dopteaza aceasta ortografie ; dar multtimp Inca i dupa, aceea an continuat de a se Intrebu-inta on numai singer caracterul z on numai singurcaracterul pentru ambele sunete d k() Pana la1673 semnele A, si o serveau, cele doua dintiiu pen-tru a reprezenta diftongul e a si eel de al treile pentrua reprezenta diftogul i a in mod independent de vocalasilabei urmatoare : lkga, lge, porn, pore (cf. 39 a a).De la 1673 insa incoace (precum in Ps a 1 tir ea in
e r s u r i a mitropolitului Dosofeiu, U n i e v, 1673 ;Psaltirea de intal es, a aceluiasi, Iasi, 1680; Le-turghia romino-slavoneasca a aceluiasi, ibid.1679) a inceput a stapini pe scriitori tendinta de adeosebi in scris diftongii pomeniti dupacum era,u urmatisau nu in silaba urrnittoare de sunet palatal (e, i sauconsonants muiata) prin aceea ca s'a intrebuintat de uniicaracterul A pentru a reprezenta numai pe e a ci i a ur-mati de sunet palatal, ca in cuvintele 'age pare; jar de la1788 (de la Gramatica lei Viicareseu, Rimni c) a in-ceput sa se intrebuinteze pentru reprezentarea acelo-rasi diftongi din aceeasi pozitie caracterul E. Cu toateaceste pana tirziu inca, in veac. XIX an continuat sem-nele a ta sit reprezinte, Cele dour dintiiu pe dif-tongul e a si eel de al treile pe diftongul i a, in modindependent de vocala silabei urmatoare.
b) Dupa cum se scria limba romina scrisa saucea populara, (cf. 41), varia ysi ortografia. Astfel, cindse scria limba populara : a) nu se intrebuintau toatecele 42 de caractere, ci, pe de o parte, se liisau afara
-
si i.
t, $i
:
si in
.
-48-
cu total V 0, IA iar, pe de alta, se intrebuinta pen-tut ambele sunete i d on numai z on numaion numai Semnul care servea pentru a repre-zenta pe d servia si pentru u, observinduse din acestpunct de vedere urmatoarele variante
a, 1 h u )7
g, 1 A tl - Aa, i A h ft h
S, h it A h
i - A tl h
7) Caracterul se intrebuinta foarte rar si c,iteodataavea valoare de e a. Cind se stria limba scrisa din po-triva : a) Se intrebuintau toate cele 42 de caractere. Pen-tiu d Si i se intrebuintau tustrele caracterele h,
Ai de odata, si de la 1683 incoace a inceput a se facechiar deosebire in scriere intre d §i i, intrebuintindusepentru sunetul intliu semnul pentru sunetul aldoile semnul Tatdeauna se deosebea in scriereis si d, intrebuintinduse pentru eel dintliu on semnulk, care atunci nu mai patea servi si pentru d. on 8(monograma", pentru ov) on nimic. Caracterul x, se
intrebuinta tot asa de des ca si A.
26. Cu caracterele chirilice Rominii au scris indna limbi, in limba materna. (cele mai vechi monumentescrise in limbo, romineasch sint de la inceputul seco-lului XVI) si in limba veche slovenica (cf. 20).
i nu numai cit au semis, dar au si tiparit cu chi-rilic in aceleasi doua limbi pomenite pang la anul 1860.Cele mai vechi tiparituri in limba romineasca sint de
0,
si sh. 0)
A, I
A,
----
,A
A,
A §iTi (.3)
-;)
49 -
la mijlocul veacului XVI ; in limba veche slovenica segasesc tiparituri i mai vechi (cf. 20).
Rominii au continuat de a tipari In limba vecheslovenica chiar dupace au Inceput a tipari in limb aromina. Ada, de exemplu, Coresi, renumit editor decarp romine§ti din veacul XVI, a tiparit la 1577 o P s al-tire slavona la Sh'be, §i la 1579 Tetravanghelulslavon la Brasov.
Cele dintiiu litere chirilice de tipar de care s'auservit Rominii semanau intocmai cu cele de mina un-ciale. Deosebirea s'a fa'cut treptat, In acel sens ca latipar caracterele au devenit mai mici §i mai urite §is'au indesat mai tare unele In altele. B ibli a de laBucure§ti (1688) este cea dindiu carte in care deo-sebirea dintre tipariu §i scrierea de mina este bata-toare la ochi.
Auscris:I.Sbiera,OrtografialimbeiromineIn dezvoltaciunea sa istorica, In Foaea so-ciet5,tei pentru cultura romIna din Buco-vina, Cernauti, 1867; H. Tabu, Studien, 79 sqq.Asupra alfabetului chirilic, Adolphe d'Avril, M é m o i r esur la langue, l'alphabet et le rite attribueaux apotres slaves du IXe siècle, Paris, 1877.
- 50 -
B.
Scrierea en litere latine.
27. Colonistii romani din Dacia panii la invazi-unea barbarilor In aceste tari cum ca s'au servit lascris de ]iterele latine este lucru sigur, dupacum pro-b eaza. inscriptiile. Dup'a timpul Irish chid inceteazainscriptiile (255) pana in timpul cind atiam urme delimba. romineascg, scris de Romini nu putem sti de cefel de caractere se vor fi servit. Cind Incep monumen-tele linibistice rominqti, aflam numai decit intrebuintatalfabetul chirilic att pentru limba scris cit si pentrucea populara dupa ortQgrafia fticutti mai sus cunoscuta.
Alaturi cu scrierea chirilica Irish, de In sfirsitulsecolului XVI incoace, aildm si pe cea latineasch" si ince priveste mersul treptat al scrierei cu caractere la-tine pAnk' in an. 1860, chid scrisoarea chirilica a lostaproape cu degvirsire parasitsa, vom rota urmatoarele.
28. Cea dintliu incercare de a scrie cu litere la-tine a fost facuta de marele logofht al Moldovei, LucaStroici, care intre anii 1591 si 1595, cind se afla exilatin taro lesasca impreuna, cu Ieremia MoghilA, a scris inmod fonetic, parte dupa" sistemul lesesc, parte dupd celitalienesc, tat Al n o s-tru, publicat la 1597 de Sta-nislav Sarnici in Statuta y Metrica PrywilejowKoronny ch, Cr acovi a, unde l'a descoperit D-1.
liascle24.
Acelasi mare logolat iscalit cu litere latine ins'a,
- 51 -
mai multe hrisoave, §i ischliturile lui din cloud. hrisoavede la Iancu Sasul din 1580 s'au publiCat in Hasd.,Arhi v. istor. I. 127, III, 198.
Despre Luca Stroici, Hasdeu, Luca Stroici,Bucure§ti 1864. dinAteneul romin, ziar, Sep-tembreOctombre, Iasi, 1861
Pe o scary mai intinsti a scris cu litere latine§ticatehismul calvinesc un popti romin din Lugo§,Stefan Fogara,F, care §i-a publicat scrierea la Belgradla 1648.
D-1 Neculai Densupnu a descoperit aceastti, carteIn biblioteca colegiului reformat din Tirgul Mure§ului Si aimparta§it buctiti din ea D-lui Ilasdeu, care le-a publi-cat in Cu v. II, 724 sqq. Ortografia este fonetich duptisistemul unguresc.
Domnita Ilinca, nepoata lui Mihaiu Viteazul, s'aisctilit la 1660 cu litere latine§ti intr'un act de dtiruirescris de altfel cu chirilic.
D. Sturza, Incercari de ortografie romi-no-latinti, rationata ale domnitei Ilinca, InC o 1. Tr. 1877, p. 81.
La .1674 Mihail Hal iciu din Caransebe§ a publi-cat la Basel o elegi e compusa din 10 versuri, hexa-metri alternInd cu pentametri, romine§ti si scrise culitere latine, care s'a retiphrit in Succin eta medi-corum Hungariae et Transylvaniae biogra-phic, Leipzig, 1774, p. 127 sqq.
- 52 -
Elegia lui Haliciu s'a reprodus din editia de la1774 in Pumnul, Lepturariu rominesc, Viena...III, 67-68; Cipariu, Elemente de poetics, Blass,1859, p, 135; Hasdeu, Col. Tr. 1884', p. 413 sqq.
Calugdrul italian Vito Piluzio a publicat la Ro-ma an. 1677 un cat ehis m u catolic in limbs romi-neasca cu litere latine ortografie Rolland.
Cipariu a tiparit fragmente in An al ect e, Blas,1858. Despre Vito Piluzio, Papin Ilarian in T ez a urde monumente istorice pentru Rominia,Bu-curesti, 1, 1862 p. 105 sqq.; L Bianu, Documen-te inedite din arhivul propagandei, in Col.Tr. 1883 p. 142 sqq., 257 sqq.
In a doua jumatate a secolului XVII s'a scris deun Mate= un dictionar rominesc-latinesc cu litere la-tine. In ins. la Pesta, biblioteca Universitatei.
B. P. Hasdeu, Anonymus Lugoshiensis inCol. Tr. 1884, p. 406 sqq.
La 1697 predicatorul reformat loan Viski a scrispsalm i in limba romineascd cu litere latine. Ms. In bi-blioteca colegiului reformat din Cluj.
Hasdeu, in Col. Tr. 1884, p. 414.
29. Cu toate aceste inceredri izolate de a salelimba roinina cu caractere latinesti, nu se poate ziceca am fi avut un sistem ortografic papa la gramaticaluiKleiu (Elementa linguae dacoramanae sive
si
- 53 -
valachicae, Yindobonae, 1780), pentruch si di-versitatea scrierei la unul i acelasi din autorii citatimai sus, si intrebuintarea unei ortografii strhine pentrua scrie romineste, cit si mai ales lhsarea rat% semnpropriu a sunetelor specifice ale limbei noastre, a, 1,,
ne autorizeaza negresit sh ddm ca pricing, a intrebuinthreicaracterelor latine o alegere arbitrary a unor semne maimult decit dorinta de a fixa pentru totdeauna un modde scriere.
Aceasta tendinta s'a nascut intiiaysi dath la sfir-situl se colului trecut in Transilvania, si impreunh cudinsa s'a dat pe fat si cea dintiiu ortografie cu literelatine anume facuth pentru limba romineasch.
Tendinta de a schpa de sub douh oprimari, unasocialh inceputii duph rascoala lui Doja (1514) si altareligioash inceputh duph imphcama calvinilor cu lute-ranii si unitarii pe la sfirsitul secolului al XVI (1570)s'a manifestat in Transilvania mai intiiu pun unireacu biserica catolich (1700), apoi, dupace fagaduintelecatolicilor n'au indulcit de fel soarta Rominilor, prinrascoala lui Horea (1784), si in sfirsit, sub auspiciileguvernamintului liberal al Mariei Terezei Iosefptin cultivarea istoriei romine si a limbei nationale. Cuistoria, (Klein, qincai, Petru Maior, Budai Deleanul)voiau Rominii sh probeze inaintea .celor trei natiuni dinTransilvania drepturile for istorice asupra pamintuluirominesc , iar cu cultivarea limbei 4Klein, qincai, Pe-tru Major, Budai Deleanul, Crifanul, Timpea, Iorgovici)voiau sh arhte inrudirea limbei noastre cu cea latina
Yi
- 54 -
prin urmare sa scoatl la iveala proba cea mai pu-ternica(?) cum ca not am fi drepti mostenitori ai celordintHu stapinitori ai Daciei. Cu eft mai mare s'ar fiputut proba' ca este inrudirea limbei latine cu cea ro-mineasca, cu atit mai mult, dupa promotorii studiilorlimbistice din Transilvania, trebuia sa straluceasca a-devarul probat prin fapte, istorice. De aici pe de oparte toti istoricii transilvani de la 'sfirsitul secoluluiXVIII si Inceputul celui al XIX sint in aceiasi vreme
gramatici, iar pe de alts parte toti s'au impacat in-tro in ce priveste modul de -scriere al limbei ro-minesti, ortografia: toti au volt ca sä fie scrisa limbanoastra cu caractere latine, ia1 in scriere sa se pOs-treze sub sunetul de astlzi sunetul originar, sa se scrieadeca limbs in mod etimologic, pentruca au nadajduitca prin acest mijloc, cel putin pentru ochi, inrudirealimbei rominesti cu cea 'latineasca va esi mai in evi-denta.
Se intalege de aici lesne cum nu atit studiul lim-bei romine eft mai ales fixarea ortografiei a formatpunctul de capitenie al dezbaterilor celor dintiin gra-matici transilvani, si cum araturi cu gramaticele luiKlein (latineste si romineste eu caractere latine), Mol-nar (Deutsch-walachische Sprachlehie, Wien,1788, nemteste i romineste cu chirilic), Timpea (G r a -matica romineasca, Sibiiu, 1797, cu chirilic), carfragmentele de gramatia ale lui Petru Maior (scrisecu caractere latine si tiparite de Cipariu dupa moar-tea autorului in Arh. p. fil. 1867, 68) se gasesc atitea
si
idInsii
lucrari ortografice.de $incai (Epistola ad Lipszki,Buda, 1804, reprodusa In Tez. d. mon. is t. I, 87),Budai (epistola catra Petru Major, cu litere latine, ms.la Muzeul din Bucure0), Iorgovici (Observatii a-supra limbei romine§ti, Buda, 1789), Samuel.Korosi (Kordsi--Crilan, Orthographia latinova-lachica, Claudiopoli, 1805),Petru Major (Ortho,-graphia romana sive latinova.lachica unacum clavi qua penetralia originationis vo-cum reserantur, la Inceputul dictionarului de Buda),la care se poate alipi §i cartea macedoneanului Roja,Tizvl T (:)Lop.avt-/S-,c CoccothcrEo.); 1.1.E Xa7tvotac ypip.p.am, Buda
1809, in care autorul sustine un sistem ortograficase-mh'nAtor cu acel al lui Korlisi. T. Cipariu in Princip.d. limb. 0 script. a dat uitima expresie sistemei or-tografice transilvane, adeci sistemei etimologice, careconsists In rezumat in aceea ca scrie cineva intr'un fel§i cete§te altfel. Iar deosebirile de videre .mire diferitiiscriitori pomeniti au fost foarte mici: unii4 (toti adeckafara de Iforosi, Burai, Cipariu) au Intrebuintat numaiprototiPele sunetelor existente, iar ceilalti au intrebu-intat chiar sunete_ dzute sau care nu se mai gasesedecit in dialectele macedonean §i istrian, precum / mu-iat, n muiat, etc.
30. Fat& cu ortografia etithologicit sustinuta descriitorii transilvani, bucovineanul Aron Putnnul a pusInainte ortografia foneticl caracterizata prin Intrebuin-tarea unui anumit semn pentru un anumit sunet in modindependent de sunetul originar din care provine eel
-55
56
rominese (Billescriinta limbei rominesti culitere romane, adaus de D. Arune Pumnul, pro-fesor, in Gramatica limbei rominesti corn-push' de Vasiliu Iocznovid, Viena, 1851, p. 212 sqq.;Lepturariul rominesc, Viena, 1862; G-ramma-tik der rumanischen Sprache,Wien, 1864).
31. La 1867 Junimea din Iasi a propus uncompromis intre etimologismu i fonetismucare a fortde la inceput si este p5,ns astazi ortografia Co nv orbi-rilo r lit er a r ecaracterizat mai ides prim Intrebuin-tarea unuia aceluiasi semn pentru ambele sunetesi 1 (T. Maiorescu, Despre scrierea limbei ro-mine, I ed, Iasi, 1866, II ed. Bucuresti, 1874 InCritice, p. 71 sqq.)
32. Scrierea cu litere latine, inceputa in modsistematic, dupb, cum am zis, pe la 1780, s'a intrebu-intat mai Intiiu sporadic (Klein, El em. ling. d a c.rom.; acelasi, Acaftist, Sibiiu, 1801; acelasi, Dic-tionarium valachico-latinum,ms.bibl.seminariu-
.
lui de la Oradea- Mare; G. ySincai, Istoria printilort a rei ro min e sti d e la 1629--1724, ms. copiatIn Vie-na la 1780, bibl. seminariului de la Oradea Mare; acelasi,Gramatica latina-romIntl, Blas, 1783; Kordsi,Orth. lat. val.; Budai, ep. c. P. M.; G. Lazeir, V er -suri de laudainlimba dacoromIneasca la lo-godirea prealnaltatului nostru milostiv im-parat, stitipin si taica, Franc, Viena, 18081 PetroMajor, Orth. rom. siv. lat.-val.; acelasi, Dialogpentru inceputul limbei romane, Intre nepot
gi
57 =
i unchiu, in della coloane, de o7parte cu litere latinei de alta cu chirilic, la incePutul dictionarului de Buda;
Petru Furcluiu, Versul cotroantei, Abrud, 1818;loan Bob, Dictioliar rominesc, latinesc §i un-guresc, Cluj, 1822; Lexicon rominesc, lati-nesc, unguresc, nemtesc, Buda, 1820 numaiin Transilvania*); alaturi cu scrierea chirilica, care s'afntrebuintat farg, intrerupere in Wile romine de din-coace de Carpati yang In 1860, cu variatiile pe carele-am aratat la Nr. 25.
In India jumatate a anului 1860 s'a lepadat cu-desavirqire chirilicul de ziarele de la Brasov, si camtot atunci acelasi lucru s'a intimplat si la publicatiileromine§ti din Muntenia. In acest an s'au dat i ordine
-oficiale in acest sens de ministeriul D. I. Ghica. Mol-dovenii insa au continuat a tipari cu chirilic pang la1862.
) 0 singuri carte s'a publicat eu litere latine in Rominialibera inainte de 1860, anume Catihis sau inyittaturide capitenie ale bisericei rasaritenede Sing. N.Scriban, Ia§i, 1838.
si
III.
VEACUL XVI
A.
Date 101lografiee.
33. Din veacul at XVI ni s'au pastrat urmatoa-rele scrieri in limba romineasca, unele tiparite altelemanuscrise.
a) Carti religioase, dintre care cele tiparite aufost date la lumina de Luteranii Sasi in Transilvaniala Brasov, Wes, Sibiu, Orastia, cu gindul de a tragepe Rom Ini la luteranismu.
tiparite.,) Catehismul, Sibiu, 1544.
Acest Catehismu nu ni s'a pastrat. Numai un frag-ment poate ca avem dintr'insul, copiat exact pe la in-ceputul sec. XVII de un preot de la Mahaci i pastratIn sbornicul (cf. 43 II b nota) cunoscut sub numele decodex sturdzanus. Fragmentul In chestie s'a publicatsub numele de 0 predic a, 1619, in C u vti II, 115. Afost In adevb,r copiat la anu] 1619; limba-1 arata pe-
si
a)
59
de o parte din veacul XVI, iar pe de alta ca mai vechiudecit oricare alt monument literar din acel secol (ex-ceptinduse poate numai Apostolul de la Voronet (33 a 9).
Asupra existentei acestui catehismu, Bz., 0 car-t e romineasca tiparita in Sibiu in an. 1544, inTelegraful romin, ziar, Sibiu, Nr. 21 an. 1880;acelasi, 0 scrisoare ardeleana din an. 1546,ibid., Nr. 23 an. 1880.
2) Catehismul, Brasov, 1559.
Ni s'a pastrat intr'o copie a aceluiasi preot de laMahaci 1. c. Cuv. II, 89.
31 Tetravanghelul, Brasov, 1562.4) Cazania, Brasov, 1570-1580, Coresi? (C az a -
nia India a lui Coresi).5) Praxiul, Brasov, 1569-1576.6) Psaltirea, Sas-Sabel, 1577, Coresi (P sal tir ea
lui Coresi. A doua, editie, a Academiei Romine, Bu-curesti, 1881),
7) Kaprk NE CE EHAIE K8 *II% wfiT8m....EpLunosh W11 Ct8 41/4114EfISTh A CE TI411414 AA W
MlE (Iln JIM ASHA A8 AEKEMWE Al ANh Wit Ct8 cS-
KpSWNTh AOINPSAk AA W MIE (I)na.... *14 AgFIA A8 IONiE
KI1 Alik, 1580, Coresi (Cazania a doua a lui Coresi).8) Cartea I si II din Pentat-euc, Orastia, 1581,
mai multi autori (Biblia de la Oras t i a).
Cartile de sub 33 a 3, 4, 5, 6, 7, 3, se gasescpe la particulari si (in parte) la Biblioteca .Academieiromine.La aceeasi biblioteca, a Academiei romine se
ijk
60
giseste si sbornicul cunoscut sub numele de codexs tur dz anus, in care se cuprind Nr. , (in parte, poa-te), 2, 11 si care s'a publicat de Hasdeu cu comentariiin Cuv. H.
(3) manuscrise.9) Apostol, inceputul veacului XVI, gasit in mk-
nastirea Voronet din Bucovina.
Acest Apostol este cea mai veche carte scrisa inlimba romineasca care ni s'a pastrat, dupacum se con-stata prin critica - gramaticala. Manuscriptul este cu-noscut sub numele de manuscriptul voronetan, se ga-seste la biblioteea Academiei romine, gasitorul lui afost D. Crept, profesor de limba romina la liceul Sf.Sava din Bucuresti. Dupa original s'a tiparit Aposto-lul de la Voronet cu diferite comentarii i cu un die-tionar de loan Sbiera, Bucuresti, 1885.
9a) Psaltirea, numita de la §'cheea, pe la 1550 (?).
La Biblioteca Academiei Romine.
")) Tetravanghelul, copiat dupd, altul mai vechiula an. 1574 de R. Grdmdticul, om de casa luiPetra Cercel.
Originalul la Muzeul britanic din Londra. Es-tracte a publicat Hasdeu C o I. T r. 1882, p. 78 sqq.171 sqq. 239 sqq. 358 -sqq. 459 sqq. 624 sqq., an. 1883p. 310 sqq.
,,) Legende religioase apocrife fragmenIe li-turgice, parte scris (?) i copiate de preaul Grigorie
- -
gi
4i
- 61 -
din Mahaci intre anii 1583 si 1619, iar parte mai vechidecit an. 1553 ; anume, mai vechi decit an. 1583:Rugaciune de scoaterea dracului; Caratoria maicei dom-nului la iad; Apocalipsul apostolului Pavel;, Cugetari inoara Mortei;scrise de preotul Grigorie: Legenda Du-minicei ; Incercari de traducere din slavoneste; Legen-da Sf. Vineri; Fragment dintr'o conjuratie; Legenda luiAvram ; Fragment liturgic ; 0 predick.
In codex sturdzanus, C u v. II, 245-497 si 1-236-
b) acte publice, ms.i) Notitd pe o carte, 1571.2) Memorandum despre facerea unui iaz de moa-
rd, 1573.3) Zapis, 1577.
Zapis, 1577.3) 0 subscriere a lui Petru Vocki (Schiopul), 1583._
Sentintd judecatoreascd, 1583-1585.7) Sentintd judecdtoreascd, 1588.8) Catafitihul averei manastirei Galata, 1588.9) Istoria unui proces, 1591.) Zapis, 1595.,,) Zapis, 1596.12) Zapis, 1596.13) Intdrire pe un act slavon de Millaiu Viteazul,
1596.
14) Zapis, 1597.13) Zapis, 1597.
4)
6)
si
62
1-6) Scrisoare autogala a lui Mihaiu Viteazul,1598.
17) 'Lapis, 1599*).
*) Dam aid inValesul pe seurt al diferitelor categorii dereligioase si de acte publice, insirate in acest capitol
pe care le vom mai insira in eapitolele urmatoare.a) Bib lia sau Palia (Istoria omului plat la Avraam, isto-
ria poporului Evreu, poezia lirica a Evreilor).b) Noul Testament (Colectia a 27 de carti-4 evanghe-
lii, 21 epistole ale apostolilor, faptele apostolilor, apoca-lipsul Sf. loan Evanghelistulserise de citiva apostoliIn care se cuprinde pe larg doctrina crestinismului.
c) Evanghelia (Istoria faptelor si a invataturilor lui IsusCristos).
d) Catehismul (Expunerea pe seurt a eredintei crestine).e) Cazania, sau Evanghelia invatatoare, sau Chiriacodro-,
mion (Colectia fragmentelor de evanghelie care se citescla Duminici sarbatori, insirate in ordinea in care se ci-tesc iar nu in care an fost serise de evanghelisti, i inso-tite de cuvintarile pe care preotul le tine inaintea credin-ciosilor asupra celor cuprinse in fragmental respectiv de e-vanghelie).
f) Leturghia (o parte a slujbei dumnezeesti, in care seface sfintirea darurilorpinea vinulin insusi trupulsingele Domnului.
g) Psaltirea (Poezia Erica a Evreilor).h) Praxiul, sau Faptele apostolilor (Istoria celor ce an
Scut apostolii dupe inaltarea la cer a mintuitorului).i) Apostol (Bueati alese din epistolele apostolilor pentru
cetire in biserica).j) Mine° (Car(ile lunare ce cuprind cIntari si cetiri zil-
nice In onoarea sfintilor)k) Triod (CartEea cetirilon cintarilor in postul eel mare).1) Catavasieriu (Cintari despre pogorirea lui Isus in lad).m) A caftist (Cintari rugaciuni in timpul carom nu se
§ede jos).n) Evhologhiu, sau Ceaslov (Rugaciuni la diferite ,ceasuri
ale zilei).o) Paremiariu (Bucati alese din proverbele lui Solomon).p) Penticostariu (slujba 'pe 50 de zile de la Pasti liana
la pogorirea Sf. Spirit).q) Octoili (Coleetia cintririlor pe cele 8 glasuri).
anti
gi
i
pi
pi
pi
63
Nr. 33 b (2, 3, 4, 5, 61 7, S, bl 101 1 t, IV 14,15, 17, in C u v. I, 18-82 ; Nr. 13 in Rev. T o c. IV.,642 ; Nr. 16 in A n. A c, r o m. ser, II, t. VIII, sect.II, p. 262.Originalele in Arhiva statului, Muzeul dinBucure§ti §i Biblioteca Academiei Romine. Asemeneacte publice din veac. XVI se gasesc probabil maimulte, dar nu s'au publicat pang acum altele autenticeafara de cele in§irate mai sus.
Din veac. XVI &au perdut urmgtoarele scrieri ro-mine§ti.
r) Molitvenic (Carte de rugaciuni la diferiteprecum nastere, botez, boala, moarte, etc.).
s) Tipicul Leturghiei (Regulele dupg care se slujeste le-turghia,).
t) Hrisov sau Uric (Orice hirtie emanate de la Vodg pen-tru un singur particular, pentru o corporatie on pentruvreun aslizamint public, in care se cuprind hotariri dom-nesti asupra intereselor de orice fel ale acelora)
u) Zapis (Contract si in general once hirtie emanata dela un simplu cetacean catra un altul, priiitoare la intereseindividuale).
v) Scrisoare administrativg, (Scrisoare de la Voclii catraslujbasii publici, de la slujbasi tetra Voda, on de la sluj-basi cgtrg, alti slujbasi, privitoare la administra(ia de once fel).
x) Scrisoare (0 scrisoare privitoare la interesele acelorcare-si scriu).
y) Procese verbale (0 hirtie in care autoritgtile on par-ticularii scriu faptele cunoscute de dInsii Inteun momentoarecare, privitoare sau la interese publice sau la intereseprivate, si pentru a c'aror constatare cu dinadinsul s'au in-trunit).
z) Catastih (Cind procesul verbal este Incheiat de o sin-persoang, se numeste catastih).
a') Carte arhiereasca (cuprinde dispozi(ii de administra-tie bisericeasca de ale episcopilor, mitropolitilor).
b') Testament (Insemnarea celor ce voeste cinevg sit seintimple cu averea sa dupg moarte).
1,
Intimplari,
gura
- 64 -
,) 0 cronica scrisa nu mult duph anul 1450 sirelatind evenimentele petrecute in curs de vre o 20 deani anteriori in Moldova. ms.
2) Un memoriu asupra exiliului lui Petru Raredintre anii 1538 si 1541, scris de un casnic al princi_pelui in an. 1541. ms.
Nr. 2, se constata din eritica textului croniceilui Ureche facuta de Hasdeu in A r h. i st. III, 22 sqq.
84. Slut apocrife urmatoarele trei scrieri ms.;a) IpoA MWWIH HWACTpE prRNA8 Awl rpatua
K8M A 1.48HOCE INN K8M divrp8p-
MA Wk maim A Horrpz frAMA*NHAWp JIMpZNNZ ANN
Kp8m, pww. ANBRZAACE MN MAN MK* OA WA p71T811
NS n8v1 pz.... scriptu de Hum mare cantalar a Voda.Dragons (in latineste) . CKWC8 ATOKMA AN (114 %IAA H3BWN
CKpHEIT AN X8p8 RZTIMIS A8MHE3Z8 HOMHIVACKZA
AN NH AZTHHH11 WN cmpunT8 (de) IIETpg KAZH138
cn aTapsn Tzpr8 BACON ANW #PAP MAUI&
/wpm% it (7003 [1495] Aprilie 13). b) Ordin ch'tra, pir-calabul de Vasluiu Car5,bat ca sa margineasca pe strh'-ini de Ali agonisi proprietati in Vasluiu.... de §tefa-nip Von.", an. 1526; c) Hrisov de la acelasi §teidnica.Voda, Topliceni, 1525; pentruca nu sint scrise in lim-ba romineasea de la inceputuI veacului al XVI, precumo cunoastem din monumentele autentice insirate mai sus.
Ms. a s'a perdut. Fantastica istorie a Rominilor
AAKHt
stn Al it
- 65 =
din Dacia de la retragerea legiunilor din aceasta pro-vincie pan& la Dragos (?) a tiparit'o dupa pretinsul ori-ginal G. Asachi, Fragment istoric scris in ve-chea limbs romina din 1495, Ia§i, 1856. Dupaeditia lui Asachi a retiphrit'o cu comentarii Gr. 1. La-hovary in R e v. r o m. I. Critica externs a acestui apocrifa lacut'o Gr. G. Tocilescu in Rev. Toe, IV.Ms. b se&este in arhiva episcopiei de Husi s'a tiparit deEp. Melhisedee in Cronica Husului si a episco-piei cu asemene numire, Bucuresti, .1869.Ms. c. s'a publicat in Rasa. A rh. ist. I. 1, 57.
B.
Fenomene limbistice proprii limbei romi-ne§ti din veac.
35. Limba romineasca din veacul XVI se carac-terizeazh prin urmAtoarele fenomene.
a) Morfologice.a) Articolul femeesc -ei de ]a .genitivul dati-
'vul singular se gaseste pus, arareori insA, ling& termi-natia d a substantivului on adiectivului de declinareaI, fhb, ca aceastit terminatie sa se schimbe in e subinfluinta articolului, precum: Amtculli Caz. II, Dum.VII dup. P.; Gap%EN Bibl. Or. Fac. VIII, 14; crpffimoa-MEll Caz. II, Dum. Tom.
§i
XVI. .
§i
66
0) Se gasesc, insa foarte rar, u §i e ca terminatiia p. III pl., pf. indicat.: 4)8p8 Caz. I, Botez.; cl)SpE Bibl.
Or. Fac. V, 8, 14, 27, 31; apagcEpE, Tetr. Tr. Luc. 110.-) In propozitiile conditionale incepatoare cu s a
(data), atunci cind in propozitia principals se gasea unviitor de indicativ on un imperativ, se intrebuinta tot-deanna in veac. VI un timp viitor de indicativ (oride conjunctiv ?) terminat in - r e, -ri, - r e, r em, - r e t,-r e, care astazi se mai aft& numai in dialectul mace-donean sub forma -rimu, -ri, -ri, -rimu, -ritu, -ri,(cf. 18 obs.), §i a carui origine, dad judecani dupaforma, trebue cantata in perfectul conjunctivului latinese:I p. s. -re, CA iivrimpE J caToyn [WEEP' AAAE Ps.
ps. CXXXI, 3; CA AA'kpCEpE npE AAMAOKIA. AE CKVARN
Ib. ps. CXXXVII, 7; cz 4:maivvfiN3HpE Hoy BOW
3114E 144, Ib. ps. XLIX, 13; II p.s. -ri, ca cnpEpiRM1E1,111 KASTApti AOAMNE, Ib. ps. CXXIX, 3; III p.s.-r e, WN CZ TE ACKSATApE,MPAABEpli 4/pATEAE TiAS, E CZ
NS TINE ACK01fATApE A KS TIME, Tetr. Tr. Mat. 75;I p. p1. -rem, WN 8NCE lAp/A MA BOW TSpNA M THNE, CA
KScrrapEm (dad vom trai), Bibl. Or. Fac. XVIII, 10;II p. p1. -re t11, AtKA Ammuprrt? ripE MIIMAOKk AE XO -
Tap, Ps. ps. LXVII, 14;III p. p1. -r e, CA K8BWITOVAMIES LINNSpE UM AAE BOACTpE BWP Caz. I, I. 52.
Printre celelalte limbi neolatine un timp analogacestui viitor rominesc din sec. XVI se gasqte numaiIn limbile spaniola §i portugheza, unde aka numitulfutur al conjunctivului are terminatiile sp. - r e, - r e s,
dil-
BIHMM,
(a-
Walt,
67 -
-re, -remos, -reis, -ren, port. -r, -res, -r, -rmos,- r d e s, - r e m, si se intrebuinteazd exact in aceleasiimpregiurdri In care se intrebuinteaza timpul ro-minesc.
Originea futurului conjunctivului spaniol i por-tughez se pune in futurul II indic. latin de Dies
r a m m. V ed. 528, 1007 nota), care se bazeazd peterminatia veche spaniola a p. I s. - r o pro r e precum
pe intrebuintarea acestui timp In aceleasi Impregiu-rb,ri in care se intrebuinta futurul II indic. latin.impregiurarea Ins ea terminatia r e de la prima per-soand a timpului rominesc, pe care Dies nui1 cunostea,este cu totul eontrarie analogiei provocate de persoa-nele I singulare de la toate celelalte timpuri, precum
aceea ca terminatia mai veche a timpului spaniol - r oapare numai sporadic si a putut lesne proveni prin a-nalogia aceleeasi persoane de la prezentul indicativului,ni dau puternice banueli ca forma de timp spaniola, por-tugheza rom'ineasc6, care ne preocupd iii are origi-nea in perfectul conjunctivului latin, cu atit mai multcu cit .futurul II ludic. perfectul conjunct. latinesti,dupd cum la forma erau mai identice, tot astfel laintales se confundau in propozitiile conditionale.
b) Sintactice,ct). In vreme ce in limba de astdzi articolul se
intrebuinteazd totdeauna la sfirsitul substantivului, ex-ceptinduse numai genitivul dativul numelor propriimasculine, unde se intrebuinteaza articolul totdeaunainainte (omul, omului ; casa, caseii etc.; Petru, lui Pe-tru), In sec. XVI se gdsesc exemple de intrebuintareaarticolului inaintea numelor proprii feminine de geni-tiv-dativ : IAKA W40E11 TARE IN GApA 11)1113A +Mph,
Bibl, Or. Fac. XVIII, 10; criScEpifi ram IN TAMAp IAK/iST/fi
7i
IG
si7i
ai
si
ai
si
68
mtpi,IE CSC COHpSTZS, lb. XXXVIII, 13; um 4100CTAS TA-
Apt KAHOASH EH CHHTEH flEHEpH ASHA ASH HOMONO,
Cuv. II, 156 ; §i chiar inaintea numelor comune feminineIa aceleasi cazuri : AEpEnTh eork u8 NH CE KALE CZ ne
AzAA8 NON KS ROANE ill HcHHTH, K7S HCHHTEAE CENTS AAE
EH HOACTpE NtiEmithtE, Cuv. II, 124; a EH HOAcTpE Kpe-
Aquia, Ap. Vor. LXXIV, 8; C8[1811HASC A lop CMnpRAH,H, lb. CLII, 5 ; si tot asa mai unite in Ap. Vor.
In urma acestora putem lesne presupune ca inteovrIsta, a limbei rominesti mai veche decit veac. XVI,si nu prea indepArtata de dinsul, articolul se putea in-trebuinta la genitiv si dativ tot asa de bine inainteaca si in urma substantivelor,
1avem dreptul sa ne
asteptain a gasi, intr'un monument al limbei noastredin veac. XIV de pildk intrebuintate in mod indiferentpsi alternativ articolele de genitiv-dativ cind la urma dud.Ia inceputul substantivelor comune sau proprii, dupabunul plat al vorbitorului de pe vremea .aceea.
llach. ne gindim acum ca, precum s'a aratat la35 a cc, se gasesc ici colea prin cartile veac. XVI exem-ple, ca niste vechi ramasite, de articol femeesc gen.-dat. singular - e i pus' pe linga terminatia d a substan-tivelor i adiectivelor de declinarea I, ne vom explicaterminatia e pe care o au la genitivul-dativul singular in°limba de astazi aceleasi adjective §i substantive, cindant precedate de un pronume atribut on urinate dearticol (acestei case ; casei vezi mai jos])prin aceea ca s'a prefacut d neaccentuat al terminatieiin e sub influinta lui e neaccentuat din articolul final,precum de obiceiu in rornineste d neaccentuat urmatde e neaccentuat se schimb6, in e (cf. curl:Li:dna' cum-pene, aparapere, cumparcumpere, finbarbatimbar- .bete), si a rezultat forma- caseei, cu articolul bine se-
41
[---caseei,
69
parat de terminatie, care se gase§te pretutindeni intexturile veacului XVI §i XVII. (cf. 39 b p), pe atuncipecind se intrebuinta in mod indiferent articolul de ge-nitiv-dativ, ba la urma, ba la inceputul nurnelui, pecind se zicea in mod indiferent §i alternativ el cre-dinth §i credinthei, ei draceasch draceaschei ; caciodath ce s'a deprins urechea a lega terminatia e cuarticolul de genitiv-dativ sing. feminin final, a phstrataceasta terminatie §i cu articolul initial, considerind'oca ceva necesar, ca ceva formal al genitivului. indathce a zis cineva caseei, n'a mai putut zice ei cash, ci nu-mai decit ei case,--§i apoi, fiindca, articolul duph in-tales este un pronume determinativ iar dupa forma .sa-mina intocmai cu toate pronumele, transformarea ter-minatiei d la genitiv-dativ a ramas §i atunci cind inlocal articolului se intrebuinta un alt pronume, cind depildh in loe de ei case se zicea cel ei case.
c. Lexice.In limba noastra din veac. XVI se gasese o mul-
time de cuvinte care astazi nu se mai intrebuinteaza,§i anume substantive derivate imediat 'din participiitrecute, precum : AAsNer8nk, AMSNATSAII, Al-WATS/1h (eel--
tarea) nnponlaT8mx (aproapele), arwiriluT8nk (mirosul),
ascuns (secret), ACKSATATSAll, AK01191114.111 (facarniCi), KO-
flEpHT8A (acoperemint), KpEstitfiri (credincio0); Eacoy-
TSAk (sfatura), tr8m nnwrk (sfir§it), KoypcSAk (curgerea),Awrovn (prinsoare, a§azhmint, datririe, dar), MWINC8Ah(deschiderea), AEcnoycSfth (stapinire, putere), 314C8Ak
(vorba), ourliTOyAk (e§irea), Ji1tiTpAT8AK (intrarea), hay-MIINATSAK (lumina) menit (menire), FIZCK8T8Ak CO, nu-
KATRAh (umilinta), fIZMAC8Ak (ramh§ita), CZpOyTATSAk
11
70
(inchinaciunea), yliov4n (cunoscuti, cunoseatoii), cnaM1iNTATBAh (spaima), TEm841n (cei ce se tem), 4ii8T8AK (sprijinul), gum. (mincare, roadA); _,AcK8iica (se-cret), agonisitti (avere), JVIEn8rria (inceputul), ncetTn(a§hza-
mint, ltisatul), Nzcg8Tx (na0ere), nzcittPrii (Aunea),
8Ta (§tiinta), HEtiniSTa (ne§tiint,a); AflOVE (apusul),
AErkfITEAE (dreptrttile), di1,1E118TEAE (incaperile, faptele),
41141pHKATE fapte infrico§ate), mitpaTE&E (minunile),
MITE (rAS'arit,), CliZEMTATF (apusul), oyp3nTEAE (urzirea)36. In afara, de fenomenele limbistice in§irate,
care sint comune tuturor monumentelor limbei romi-nesti din veac. XVI, mai sint altele care apartin unoranumite localit'Ati. Anume :
a. n intre vocale se gasqte prefiicut in r in A-postolul de la Voronet (33 a 9), in o parte din legen-dele religioase din codex sturdzanus (33 a ,, : LegendaDuminicei; IncercAri de traducere din slavonete ; Le-genda lui Avraam ; Fragment liturgic) §i in fragmentuldin catehismul de la Sibiu (33 a obs.), de ex. mire,bure, etc.
b. Texturile de la Bracov-Stibq prezinta urma-tharele particularitati a) dupa numeralele ordinale sub-stantivele feminine se articuleaza, a doua oara, etc.;0) adiectivul articulat cu eel se niai articula Inc& o-data cu -1; omul cel bunul (tot a§a §i in Ap. Vor.)*; y)se intrebuinta cuvintul opt (opus est, trebue) care inc§i astAzi exist& pe la Brasov, Ins, cu forma ops (=opts'a) §i cu Insemnarea de doara, poate, wrirri% ca mot-
410-
a ncm-
,
71
110.AWTEM nEpript !imam Caz, I, D. XIII duph analnou (Acest cuvint se gh,seste 0 in Ap. Vor. cu formamai aproape de cea latinh onovarrg XII, 5-6, etc.);3) 1 muiat exista inch in cuvintul lilt (=oblito,' uit),KZ CATATAII CZ MNINJI1{11 nmurk ps. ps. CI, 5; CZOyATApEM NOVMEAE AOMNSA811 uocTp8, Ib. ps. XLIII, 3.cf. 18 obs (Tot asa §i In Ap. Vor., cu deosebire ehpe linga cuvintul uit [precum °vim CXV, 4; ovivrz-Topto, CXV, 8] se mai gasesc §i altele cu 1 muiat, prec.romi, VI, 1; KAtnasE, LXXII, 6, 7 ; etc); E) nu existasunetul d z, precum se constata din aceea ca se gasesteintrebuintat uumai caracterul 3 pentru reprezentarea §ia sunetului z (de ex. din cuvintul zalog) §i a sunetuluid z ( =d lat.+i, din cuvintul dziuh, de ex., pronuntatmoldovine§te), in vreme ce in texturile originare din altelocalitati ale Transilvaniei precum si in Apost. Vor. seghsesc amindouh' caracterele intrebuintate, si ; si e,cel dintiiu pentru sunetul simplu z iar ..cel de al doilepentru sunetul dublu d z.
c. In Tetravanghelul lui Radu Gramaticul (33 a ,)inch lipsqte sunetul d z.
Este .de observat eh asthzi acest sunet se gasestein Moldova de sus, In Transilvania vestich §i Macedonia.
d. In Biblia Or4t. (33 a 8) se gaseste impera-tivul va (=lat. pop. va pro vade, Schuchardt V ok. II,p93) cu insemnarea de mergi, dute *).
*) Fara 33t mai vorbim de aceea ca in dialectul macedoneanistrian (18 obs.) se gasese inca unele din fenomenele lim-
net
§i
72
C.
Date bi.ografice.
37. Scriitori romini din ma. XVI se cunosc ur-matorii:
a) In Transilvania.a) Diaconul Coresi. Nu se §tie local §i timpul
bistice care la Rominii din Dacia au dispgrut de la ince-putul see. XVII, ehiar in Dacia se mai pastreaza pe ici pecolea urine dintr'insele.
a) Rotacizmul (36 a) care in al XVI veac era raspinditin mai multe localitati din Daciann se poate §ti in careanumese mai adaposte§te astazi in comunele Albac -A-rada, Laplisul Sc5.ri1oara din mun(,ii apuseni ai Tran-silvaniei (G. Candrea, Rotacizmul la Moti §iIstriani,Bneuresti, 1888, p. 27 sqq).
b) In Culegere de proverburi saw- povesteavorbei de Anton, Pan, Bucuresti 1883, p. 47, gasim:
Zise ai sale neveste (35 b a)Drags, o zicala este:Bogatul minincit eind ie foame
saracul cind gaseste.
Anton Pan era din Bulgaria si a scris in Bueuresti,
c) In Muntenia (mai ales In districtul Ilfov?) se g5sestefenomenul eel special al texturilor de la Brasov (36 b 0),articularea dublit a adiectivului: orhii sia marii, o inmor-mintare d'alea imparate§tile, lovituri d'alea indesatele,codrul acela naprasnicul, etc. (Legende situ basmeleRominilor, adunate din gura poporului de P. Is-pirescu, Bucrtresti, 1882, p. 20, 31, 39, 181, 188, etc.).
d) In teiu un satisor din valea Crisului Negru, pe a-proape de poalele muntilor Biharea" (Crisana osticit) sepliqtreaza Inca imperativul va (36 d) care caracteriza In veac.XVI limbs romineasca de la Orastia (IlliroA Pompiliu.Cony. lit., Martie, 1887).
§i
. - 73 -
nici al nasterei nici al mortei. Din cartile lui tipariteatita rezulta numai en a trait in veac. XVI, ca era dia-con si se numea Emanuel. Era probabil de neam grec,judecind dupl nutnele Coresi. A cest nume se gasesteprin actele publice muntenesti Ind din veac. XV. Atiparit in Transilvania, la Brasov si Shbes, cele douacazanii yi psaltirea (33 a 4, 6, 7).
p) Mihail l'ordaq. A tradus Biblia Ora (33 a 8),impreuna cu Herce $tefan, preot in Caransabes, cu PeftiqelNoise preot in Lugo§ si Achirie protopopul Hunia-doarei. In prologul Bibliei, singurul izvor de unde pu-tern sti ceva asupra autorilor pomeniti, Mihail Tor-daq se numeste episcop al Rominilor si dupd toata pro-babilitatea a fost un episcop impus de principele cal-Tin al Transilvaniei yi nerecunoscut de Romini, cad ni-cairi nu se mai gaseste ceva pomenit despre existentavreunui episcop romin din Transilvania cu aseminenumire.
Preotul Grigorie din Mahaci (Transilvania) ascris (?) yi copiat intre 1583 si 1619 in sbornicul nu-mit codex sturdzanus 33 a 0, .
b. In Muntenia.a) Radul Grameilicul. A copiat dupa un alt ms.
mai vechiu Tetravanghelul de sub 33 a ,0.
ir)
IV
VEACUL XVII.
A
Date bibliografice.
38. Din veac. XVII ni s'au phstrat urmhtoarelescrieri in limba romina, uuele tiphrite, altele manu-scrise.
I. In original.a. Chili religioase i istorice. dintre care cele
tiphrite in Transilvania au fost date la lumina, de Cal-vini eu stop de a trage pe Romini la Calvinismu.
Tiphrite.In Transilvania:
Cazania, Belgrad, 1641.2) 1108Ali TECTAMENTI1 CAS .rvizKAprk AS Atyt NOAW A
A811 IC XC AOMNSA8N NOCTO AR! gBOAls rilVIECK8
WI+ CAOBENECKS . . . J1 NETATt EMIT/10118N . . . AXMI4
(1648).
cc)
.
75
Catechismus, summa szau medulm, a, uluitej§i a kredinciej christinaszkoe de Stefan Fogarai, BAl-grad, 1648 (cf. 28).
a) irAATHIrk ME C? ;PPM KZNTAP* A (1)EPINHTSASN rim
Hill .fnzpaT Asp, KS KZFITZpHAE ASH 'MUCH . . AEN N;BOA
MHAORECKh J4l `IETAT`k KEAPPAASASN . . . AXNA (1651).
,) Catehismu, calvinesc, BAlgrad, I ed. 1642; IIed. 1657 (A treia editie, a Academiei Romine, Sibiu,1879).
5) Gi 11{(4110Ah AE Agp. KApTE AE nponoREAmilE AA Nopip
CACIIWERELLI . . . axnr (1673).5 a) Elegia lui Haliciu, Basel, 1674 (cf. 28).6) Carare pe scurt, Belgrad, 1685.7) PZNASIAAA AiAKOIRTHEA0Pb. ANIIPE ANMRA CAORENIACKA
. . . 4 acasHEAk IVINT,p0HOAH1 KEArpAASA811 . . . . Axil;
(1687).
s) 1ACAOBELH1 KApE APE .1Tp8 CHNE CASMEEAE AE NOANTE
WN AE ;11 CKOACE EVE pSmznIE 4E npE CAOSENIE . . . .111/4 MN-
TporionIA KZArpAASASH . . . 168 ?'q) MOAHTZHNHK6 Hp0AN'P ANN CAO5EFHE . .11NUITp0-
110A1A HEArpAASA811 . . . AVM (1689).is) Ceaslov, Belgrad, 1696?,7) KypiaKoApomlon CAS YALE 4\SZL48TOApE
fiz.nrpco,h. 4q AHSAK AXMA (1699).
In Moldova:12) KAPTE p0AAVACKA5AE TEZH,Z.T8pAC ASM1INEMEA. (TEC-
TE AN Wit AA HPApIPIE JrHZpZTELIIN WH AA CHZNLIN MApli . . .
TZAMWIHT/Z AN ill ANMSA CAOHENIACKZ flpE ANMEA pOMZIACKifi
. . . M flapAAAM IVINTp0110ANT8Ali AE 4APA NVONAOBEN . .
4
a)
./V
.
,. .
.
. .
76
4 law . . . axffir (1643. Cazania lui Varlaana).13) IIIANTE TAME A llEctpE9in THINNITk . . . 4 Tpzr
fi law . . . ;pur (1645).14) KAPTE poNarrkmac AE JI1BZILIZT8pNI AEAA flpABHAEAE
4111fATElpil . . . TACAMMIIThi AN 4 ANAABA HAEACKAS flpE
ANMBA pommacitx . . law . . . alme (1646. Pravilelelui Vasile Lupu. A doua editie, Boto§ani, 1875; a treiaeditie In Bujoreanu, Colectiune de legiuirileRominiei vechi §i noun, Bncure§ti, t III, 1885).
15) p,i14pE A CHNTSA811 KpOpOn AARNA . . . flpE BED-
1118pi TOKMHTAc 411114 AN ... AE caufaialla AOCOAEri MN-
TpOTIOANTSA AE L(ApA MOAAOBEH . . . B MONCTKIpS ()yms ...;pa (1673. Psaltirea in versuri a lui Dosoteiu; Psal-tirea. lui Dosoteiu. A doua editie, a Academiei Romine,Butureti).
16) IIKAAFICT6, Unev, 1673.
17) AnIACKA auT8prIE, aim> J11TXH Tuliziawm p8mw-
ntipE . . . .7r1 AWk . . . ;pri.; (1679).
is) Molitvenic de-ntilles acmu tipnrit intru bla-goslovite zilele mariei sale prealuminatului . . . . IoanDuca Voevoda, in tiparnita Sfintei Mitropolii, 1681.
19) tayrupt'Asntzagc . . . KS NOCASWANIA CMEpENNit
NJACTPE AOCOADO AANTp0110ANTSA . . . . . ;pm(1680).
10) IlapuminAE npEcTE ANh . . . K8 NOCASWANIA CMEM-
T8h8rt Aoco.o.Eil NinTponomiTgA, . . . . pm(1680).
21) Hp0A)AVEAE T8T8p0p11 ctlainquaoph, de pre izvoa-
1r
4
Jr iXw .
./m Am. .
77=
dele grece§ti de smeritul Dosoteiu Mitropolitul, Iasi,1683, (Sinaxariul mitropolitului Dosoteiu),
22) 41.11MIZT8pA OITA AAEKZ CHTEn WH A8MHEpEWIH
AyT8prlu TZAKSHpE AE NE AHAARA rPEYACK/A NE IMMO p8m-HIACK74 AE gpEMItA KAKABEAA AACKAAk . . . IAWH THHAp-
HWIA AOMMACKNI, 1696.
23) AM:1MM CA8 rffiANABA .iutEnEnTgOil K8 n8mA . . .
npuu . . . AA811 hv. AHMHTplE KWHCTANTHITh truda . . .
'mil, Aral (1698. Divanul lumei. A doua editie, aAcademiei Romine, Bucure§ti, 1878).
In Muntenia.24) [WINN& , . . AEPEEITZTOMO AE TORAAtAE
C(I)Hli,HAOp '11FICAH TOKMHTE AE P, C860Ap . . . 4 AnArarriip.
rosopa . . . tip (1640. Pravila cea mica. A douaeditie, a Academiei romine, Bucure§ti, 1884; a treiaed. in Bujorranu, C o 1. d. 1 e g. r o m. t. III).
25) 5irrAle4gzoTapE CA8 KApHiE flpECTE ASMEHENEAE
AH8A3H WH AA npgime niAcich WH AA OM4H C(MlI4H MApH
rOKOpA, AXMEi (1642. Cazama I de la Govora).26) Cazanie, tiparita la Govora sub Mateiu Basa-
rab (Catania II de la Govora).27) .11.BA1I8T8pH ripEcTe TOATE ;HAEAE . . ElpEHSCE AE
flpE AHAAM rpE4ACKAC . . . rig AHMErit p8or1cisx B
romnoni (Cimpulung) . . . AXMII (1.642).
28) gergE 4137L4 .T0ApE A8AAHNE4EA0p HpECTE TOT AURA
WH AA flpAspHIE AwmnEipn . . moriAcTurk
(1644).29) ./A.AEPEHTApt AEI,liH A8 AMHE;7.8 KArk ApE TOATX
2K8AEKATA ttpxiEwkcicx, WH 41.1ZpZT`kCKffi AE TOATE BNNNAE
4
4
At1,1E,
.
AAZ-
A 'kik Am. .
78
npEwt(Etpn WH M11pENELpH . . . 4 TzprompE . . . gp(1652. Pravila cea mare; Pravila lui Matein Basarab.A doua editie in Bujoreanu, C o 1. d. 1 e g. r om. t. III).
3o) ilrkra 44EnEc8n8n . . K8K8pE11114 . . AXON (1678).
81) CEUTA UM AMNEWACKA /178prIE . . . AEnpE ig-RoA8Az rpEHECKZ. . . . Jr CKASNSA Anwrpononili B8K8pEilmop. . . AX11 (1680).
32) GENTA WH AMNpLACKA gyanrEAIE AunpE wpm-
Orme, rpE4Eipiii . . . J41 . . . il8K8pEtpri . . . Ar113
(1682).88) ilflOCTOASA . . AEflpEWMASIAAA rpEtIECHSASil AfiC-
TWA . . . 4 . . . il8K8pEtpn . . . axnr (1683).34) EMMA AEKiE ASAANE;ErACKA acpurrrSpz AAE HEN HMI
WH AAE 4E14 TIOAW AVE . . . A8npE ANIMA EAWI'kCKAS . . .
CKASNSA MNTp0110AlEil ESKSpENLHAOph . . . AXfH (1688.Biblia de la Bucuresti).
as) NIZIAWNTApE, AAEK% KSEVINTE AE MSATE OMOR1
AMEASil 4n.rp8 comp flZpHNTEASII NOCTpS IOAN APISHEWICK0^
NSA topurpaA8n8A . . J44 fi8K8pE141{1 . . ;w4.°. (1691).32) IlpAsocnagnmet Anzfr8pncnpE A8npE rpE4ACKA
. . . ll8p8 . . . .;C (1692).87) GLIAITA WH AnnuEprima gRANFEME EANIACKZ. W11
p8mmrkcim . . . Bucuresti . , . Axmo (1696).88) Evanghelie, Sneagov, 1697.39) Triod, Buzau, 1697.42) KApTE CAS ASAMINA KS AptnTE A013Ep . . . 4 GN't-
roK . . Ar1.0. (1699).
41) Molitvenic, Buzau, 1699.42) 4.11ZNZTSpti KpElp*IELpli . . . AKSMA JlancH CKOACE
...gy7111
.
4
- 79 -
AE flpE Immo, rpEvbxcliz flpE ANAAEZ pSAAZN'tiCKA WN CAS Ty-
riAppyr . . . 4 an8m3 mir . . . GHtrom. (1700,.48) (ipmmirk AapSpunopt, . . . AEnpE rpE41E CKOACZ 11pE
p8MZNIE . . . WV CA8 Tynzpwr . . rik Cuiiroi . . . ;CH
(1700).44) TpHWAiwu ME CZ ;ME TRIACHNO . . . Jr COATI\
EmictionlE AE AA fish. 1700.
45) Minee, Buzau, I ed. 1698, II ed. 1700.46) Catavasieriu, Bucuresti, 1700.
47) Neamul tarei Moldovei de undo du-r e a z a, de 111iron Costin, in versuri.
43) Versuripentru prealuminatiisi sla-vit pomenitii D o m n i, de Dosoteiu Mitropolitul(Pomelnicul Domnilor Moldovei de Mitropolitul Do-soteiu).
49) KAAANAAp ME CZ KIAMS (PWAETSA NOEEA AE ANSA
Apr : KApEAE ASIVE ANAISA ()paINACKZ pSAAVACKZ
CA8 Jpropc8 AE mtinzuSn nom pomedi8n, 1693 (Muntenia).50) lipOrNOCTIPIE A8npE KAANNAAPEAE 411MNNELIN1 CKOACE
AE ANSA 'AVE, 1695 (Muntenia)
51) Calendar, 1694 (Muntenia, probabil acelasiautor).
52) Calendar, 1699, (Muntenia, probabil acelasiautor).
53) Calendar, 1703 (Muntenia, probabil acelasiautor).
Nr. 38 a 1-46 se gasesc la Bibliotecele. Centraledin Iasi si din Bucuresti, la Biblioteca Academiei si la
i
4u.
z
80
particulari. T. Cipariu singur avea Nr. If 2i 37 47 5, 67 77
87 97 107 177 127 187 141 157 161 177 187 127 277 31, 231 247 25, 277 28
291 80/ 817 325 385 347 357 361 871 987 407 427 48.Nr. 47 in PsaltireaIn versuri a mitropolitului Dosoteiu.Nr. 48 in Molit-venicul §i Paremiariul mitropolitului Dosoteiu (Nr. ,s §is,,),precum0. in Letopisetele tarei Moldovei deMih. Cogalniceanu, ed. II. t. III, Bu cure t i, 1874p. 526 sqq.Nr, 49_53 in familia Brincovanu, Bucu-re§ti (R e v. ro m. I, 657).
.manuscrise.
53 Verseturile 3-41 din cap. XXVI din Levitie
Pe dons foi de pergament in Biblioteca nationala,din capitala Serbiei. D-1 Hasdeu (Cu v. I, 5) 11 numqteeel mai vechiu text biblic In limba romina §i-1 punela an, 1560; critica gramaticala Insa it arata ca dinveac. XVII.
54) Sbornic, scris de popa loan din satul Simpetra(Transilvania) pe la 1620: Alexandria, Floarea daruri-lor, Rojdanieul (Col. Tr. 1883 p. 323 sqq. 445 sqq).
55) Cronograf, de .Mihail Moxa, Oltenia, 1620.55 a) Palls, pe la 1625?55) i rimunAffi CKOPO. WN TOKMNT/A 11.111
AENTp8 AASATE [RITE CKplINT8p11 4EpKATi6 WH r7CPIVA,
de Eustratie Logofatul (cf. Col Tr. 1882 p. 210 sqq.).57) Sbornic: flEACNillAE MAH416 flpt4ECTE ; cintari
biserice§ti; TATZA NOCTp8 K8 TffiAK ; KATABACYNAC AE AA 68NA
BECTNpE ; NOBtCTE AE MIAAa ; mNT1IA ElZpHNTEA8H EACNAiE;
fragment de geografia Transilvaniei ; veac. XVII.
askew
I)
81
58) Sbornic: CA8MA C8NTEA0p CTpACTE ; ITOMOBNIIK
XII visuri ale lui Mamer ; MOAHTEE ; CA8TR5A .irponzpin ;
veac. XVII.59) Sbornic: fragmente de octoih; Apostolul E-
vanghelia pe unele zile i sarbatori ; CA8MEA CBUITEA0p
CTpACTIH ; fragment de leturghie ; veac. XVII.60) 18ZOT8p14 AACE WN TOKMHTE nENTp8 ne'rpt-
4EpHAE almitinop RZTpN4H Epmouawn WH 118CTHIP114 ; fragment
de apocalips ; fragment de virtuti §i rautati ; comenta-rii asupra apocalipsului; veac. XVII.
6,) Evangheliile Duminicelor, veac. XVII, Mun-tenia.
fi 2) Leturghia sirbeasca-romineasca-greceasca, veac.XVII, Muntenia.
.,613) Sbornic: Rugaciuni pe zilele saptaminei; Is-toria lui Achirie ; veac. XVII,
64) Sbornic: Apostoli §i evanghelii ; nz,84EulE pe.
duminicele anului ; Pascalia filosofului Dainaschin ; In -vataturi la sarbatori ; veac. XVII, Transilvania.
65). Sbornic: CA8MRA C( ITEA0ph IIATEMPI ; cea maimare parte a Molitvenicului ; veac. XVII, Transilvania.
66) Cronograf, veac. XVII, (? M. Gaster, Lit e-ratura populara romlna, Bucureqti, 1883,p. 574).
Cronograf, pe la 1650 (?)66) Molitvenic, Intre anii 1650-1675.66) A. lui .Neagoe Voevodul invatatura, catra, fiul
sau Teodosie .... cum se cade Domnilor sa §ada lamasa, 1654.
6
- 82 -
70) InvatAtura lui Neagoe Voevod catra iubitulsau cocon .... cum si in ce chip vor cinsti pe boiaripe slugi, 1654.
71) _Invatatura lui Neagoe Voevod catra fiul sauTeodosie Voda i &gra alti Domni catra toti, ca sa fiemilostivi odihnitori, 1654.
72) Viata i traiul sfintiei sale parintelui nostruNifon, patriarhul Tarigradului, care a stralucit in multespatime ispite in Tarigrad I ntara munteneasca, scri
de Kyr Gavriil, protul adeca mai marele Svetagorii(Biografia patriarhului Nifon) 1654.
73) Molitvenic, 1679.78 a) 0 geografie a Ardealului, intre 1660-1680 (?)74) Dictionar rominesc-slavonesc, veac. XVII.76) Dictionar romines-latinesc, scris de un b&-
natean (din Lugos ? cf. 28).76) Glosar slavo-roman, veac. XVII.77) Glosar slavo-roman, veac. XVII.74) Alte manuscrise, scrise romineste in Rominia
de la XV (n)XVII veac.73) Sbornic, 1692.so) Triod, scris de Alexandru Dascalul, 1694 (0
Transilvania.81) IIENTiniocreipion, scris de Alexandra Dascalul,
1694, Transilvania.52) Cronograf; pe la 1695 (?).83) A luj szvent David kraj si prorokur o szutye
si csincs dzecs de soltari, can au szkrisz cu menile luiViski Janos en BQldogfalva, 1697 (cf. 28).
si
si
siA
83
84) Psaltirea, in versuri, de Teodor Corbea pe la1700, Tiansivania.
Nr. 38 a 53a s'a publicat in Cuv. I, p. 5 sqq.Nr. 54 este al D-lui §t. Neagoe, profesor in Birlad.Nr. 55 publicat in Cuv. I.Nr. 567 57, 581 59, 60, 61, 62765, 64, 657 847 In biblioteca lui 7. Cipariu.Nr. 67 in Bi-blioteca Centrala Bucuresti.Nr. 68 in Biblioteca Aca-demiei romine.Nr. 69, -05 71 intr'un sbornic de la1654 din Biblioteca Centrala Bucuresti; s'au tiphrit inInvataturile D-lui Neagoe Basarab catra fiulsau Teodosie, Bucuresti, 1843 si in llasd., Arh.ist. I u ill sqq. 120 sqq. Plrerca obicinuita este ch.lnsusi Neagoe Vocid le-ar fi scris. lntr'un asemene cazms. de la 1654 ar fi numai o copie In limba veacului XVIIdupa, originalul perdut de la inceputul veacului al XVI.Critica istorica, singura ar pute hotari data se pot a-tribui, Invathturile Biografia Jul Nifon, luiNeagoe Basarab, on ba.Nr. 73 al D-lui Gaster.Nr,73a la biblioteca central:a din Bucuresti, dupA Gaster,Crestomatia, citat de V. A. Ureche In Ist. lit.rom. p. 150.Nr. 74 al D-lui D. Show; s'a tipArit Inparte In Cu v. I, 259 sqq.Nr. , 77, 78-, in BibliotecaImperial' din Petersburg, in Biblioteca Universitatei,Biblioteca Sinodala, bibliotecele contelui Uvarof si aD-lui Qludov din Moscva. Dupa Gr. Tocilescu, in A n.A c. Rom. ser. II, t. XI, sect. I p. 71 sqq. Nr. 79 alD-lui M. Eminescu.Nr. 80 si SI In biblioteca biseri-cei S-lui Neculaiu din Brasov.Nr. in BibliotecaHohenzollern din Siegmaringen.
b) Acte publice.a) tiphrite.Scutire de bir, de. la qerban Cantacuzin (T r. Nr.
27 din 29 Iuniu 1869).(3) ms.
74
qi
8,
-84-Publicate exact.i) Act de scutire de ra Banul Craiovei, 1600.
Publ. In Col. Tr. 1883 p. 235.
2) Testament, 1600.8) Zapis de vinzare, 1600.4-8) Cinci hrisoave de la Simeon Vod
1601-1602.9) Zapis de zglog, 1603.Jo) Zapis de vinzare, 1604.
Zapis de vinzare, 1605-1608.12) 0 mg,rturie, 1606,la) Notita de cumpaxatoare, 1606.14) 0 delimitatie, 1608.15) Notith de cumpAraturi, 1608.16) scrisoare de fimee, 1609.17) Porunca donmeasca, 1621.is) Zapis de vinzare, 1636.
Nr. 1-15 s'au publicat In C u v. I, 92-229.
Hrisov de la Leon Vodci, 1631.20) Hrisov de la Mihaiu Bravul.
Nr. 195 20 In Arh. p. M. 1868, p. 19 si 20.
21-10 114 acte publice moldovinesti mum-
tenesti .din veac. XVII.
In A r h. is t. I, 1, 8-140, III, 214-266.
Moghild,
16)
,,)
0
ssi
- 85 -
iss) 0 foaie de z'estre din 169.135) Act de danie, 1622.137) Hrisov, 1623.138) Marturie, 1629.185) Hrisov, 1636.
Nr 135-139in Rev. Toc. I, 337; IV, 708,711,712, 713.
140) Poveste mai aleasa Cristestilor, de MironCostin (Insemnare de partile din mosia Cristestilorcite erau ale lui Miron Costin). ,
In V. A . Ureche, Miron Costin, Opere corn-plecte, t. T, Bucuresti, 1886, p. 797.
141) Notite autobiografice scrise cu propria mina,a lui Constantin Brineoveanul, in Calendarele de sub38 a 49, 50, 81, 5 2, 53.
In Rev. rom..I, 663 sqq.
142) Condica de rinduiala visteriei de la 'annex1 an. 1694 pans la Decembre 31 an. 1703.
Arhiva statului, Bucuresti.
Publicate neexact.Diverse acte, publice In:
Magazin istoric pentru Dacia sub re-dactia lui A. Trek Laurian ..Beileeseu, 5 to-§i
- 86 -
muri, Bucuresti, 1845-1848; Uricariul de T.Codrescu, 6 vol., Iasi, 1851-1887; F o a e a de isto-rie romina sub redactia lui B. P. Hasdeu,anul unirei 1; Romania, revista ebdomadarasub redactia luiB. P. Hasdeu,la§i, 1859; Foitade istorie i literatura sub redactia lui B.P. Hasdeu, Iasi, 1860; Pap, 11. Tez. d. mon. ist.I; Ep. Melhisedee, Cron. Hugs.; acelasi, CronicaRomanului si a episcopiei cu asemenea nu-mire, Bucuresti, 1874; acelasi, Not. ist. arh.;Col. Tr. 1876; V. A. Ureche, Mir. Cost. Op.compl. I; An. Ac. Rom. ser. II, t. VIII, sect. II, p.248 sqq.
c. Inscriptii.,) Pe mormintul lui Mihaiu Viteazul, Incep. sec.
XVII, Man. Dealul.
Pap. 11. Tez. de. mon. is t. I, 394.
2) Pe mormintul lui Stroea Buzescul, 1602.
Col. Tr. 1873, p. 207.
3) Pe mormintul calugaritei Teofana, mama luiMihaiu Viteazul, 1606, Man. Cozia.
Pap. 11., Tez. d. mon. ist. I, 295.
4) Pe legatura unei Evanghelii, biserica Dancul,Iasi, 1642.
Ep. Melh. Not. ist i arh. p. 258.
Ia§i,
§.
- 87 -
6) Pe o cruce, man. Bistrita Olt., 1642.
Or. Tocilescu, Raporturi asupra cttorva, ma-nastiri, hIserici §i schituri din Cara, In An.Ac. Rom. ser. II, t. VIII, sect. II, p. 194.
6) Pe o candela, 1642, Man. Tismana.
Gr. Tocil., ibid. p. 218.
,) Pe o cristelnita, 1647, Man. Tismana.
Gr. Tocilescu, ibid. p. 220.
.) Pe un mormInty 1649, Man. Bistrita Olt.
Gr. Tocil, ibid., p, 206.
0) Pe o candela, 1650, Man, Tismana.
Gr. Tocil., ibid. p. 214.
1,;) Pe un sfe§nic, 1653, Man. Tismana.
Gr. Tocil., ibid. p. 214.
11) Pe o catue, 1655, Man. Tismana.
Gr. Tocil., ibid., p. 219.
12) Pe o cruce, 1669, Man. Bistrita Olt.
Gr. Tocil., ibid., p. 204.
- 88
la) Pe o catue, 1670, Man. Bistrita Olt.
Gr. Tocil., ibid., p. 203.
141 Pe un chivot, 1671, Man. Tismana.
Gr, Tocil., ibid., p. 211, 212.
14 a) Pe un sicriu, 1671, Man. Tismana.
Gr. Tocil. ibid., p. 212.
15) Pe un mormint, Man. Raducan, 1672.
Ep, Melhisedec, Not. ist. §i. arh. p. 127.
16) Pe o truce, 1678, Man. Bistrita Olt.
Gr. Tocil.. Raport. as. cit Man., p. 194.
17) Pe un epitaf, 1681, Man. Tismana,
Gr. Tocil., ibid., p. 2-11.
18) Pe biserica Sf. Joan Gura de our din Bei lic,1683.
Ep. Me lh. Not. ist. §i arh. p. 258.
19) Pe o cadelnita, 1683, Man. Tismana.
Gr. Tocil., Raport. as. cit. Man. p. 221
45) Inscripie din an. 1684 pe ferecatura Evan-
Iasi,
- 89 -
gheliei de la 1682 unde se gasesc insemnarile lui Brin-eoveanul de sub Nr. urmator.
Rev. Rom. I, 662.
21) Trei insemnari din an. 1685 ale lui Constan-tin Brincoveanul pe un exemplar al Evangheliei de laBucuresti din 1682. La Man. Dintr'un lemn.
Rev. Rom. I, 662.
22) Pe o anafornita1685, Man. Bistrita Olt.
Gr. Tocil. Raport. as. cit. Man. p. 196.
33) Pe un disc, 1685, Man. Bistrita Olt.
Gr. Tocil., ibid. p. 203.
), Pe ripide, 1685, Man. Bistrita Olt.
Gr. Tocil., ibid. p. 195.
25) Pe o cadelnita, 1686, Man. Tismana.
Gr. Tocil , ibid.) p. 221.
26) Pe doua sfesnice, 1686, .Man. Bistrita Olt.
Gr. Tocil., ibid., p. 195.
) Pe ripide, 1689, Man. Tismana.
Gr. Tocil., ibid., p. 214.
- 90 -
28) Pe un mormint, in versuri, 1692, Man. Bog-dana..
Ep. Me lh., Not. ist. i arh. p. 120.
28) Inscriptii pe biserica de la Man. Horezu, peportretele icoanefe din aceeasi biserica, din anii1692 sqq.
Gr. Tocil. Raport. as. cit Man, p. 177 sqq.,sqq.
$o) Pe ferecatura unui Tetravanghel, 1693, Man.Bistrita Olt.
Gr. Tocil., ibid., p. 197.
31) Inscriptie a< lui Neculaiu Costin pe o Evan-ghelie de la bisericaa. Sf. loan, Iasi (strada Prima-riei), 1694.
V. A. U., Mir. Cost., Op. Compl. 223.
33) Pe o fintind, Man. Bistrita Olt.
Gr. Tocil., Raport. as. cit. Man. p. 207.
83) Pe o copie pentru luat anafora, Man. Bistrita,Olt, sfirsitul sec. XVII.
Gr. Tocil., ibid., p. 204.
150
9i
91
IL In copii din veac. XVIII. Ms. istorice §i re-torice*).
Cronica lui Ureche (Domnii tarei Moldo-vei §i viata tor, de la 6807 sau 6821 sau 6867[1299, 1313, 1359]-1594).
13 ms. existente+2 transilvAnene care nu se maigasesc.-9 din aceste ms. sint ale D-lui Mihail Coghl-niceanu (astazi la muzeul din Bucure§tii); 3 sint laOradea Mare, biblioteca seminarului, §i 1 a servit la ti-pArirea cleated Ioanide a dirtei Istoria Moldo-Rominiet, Bu cure§ ti, 1858. Cele 2 care nu mai existaau servit lui Engel, Geschichte d_er Moldau andWalachei, Halle, 1801. Ms. D -lui Cogeilniceanu stilt-din anii 1650 (?), 1711, 1716, 1777, 1835.
Cronica lui Ureche s'a publicat de D. M. Cogal-niceanu in Letop. ed. I 0 II t. I 0 in Em. Picot,Chronique de Moldavie depuis le milieu duquatorzieme jusqu'a l'an 1594; texteroumain en caracteres slaves avec traduc-tion frangaise, Paris, 1878-1883.
Foarte multe variante.
2) Qperele lui Miron Costin (a') Carte pentrudescalecatul dintiiu al Moldovei; bi) Leto-pisetul tarei Moldovei de la 1594-1662; c')De lucrurile tarei ungure§ti §i cum au cu-prins Turcii Cara ungureascl; d') Viata lu-m e i (peezie lirico-didactica); e') Stihuri in p-o tr i v azavistiei (satirA).; f' Epigram& catra Mitropolitul Do-soteiu (asupra trebuintei de a se imboghti omul in
*) Subliniem artile cu titlul exact.
siècle
,)
- 92 -
credinta, iar nu inbani); Intalesul stihurilorcum t r e b u e s a se citeasca (Invataturaasupra chi-pului in care trebuesc cetite versurile din Viata lumei;insoteste ca introducere aceasta mica poezie); h') Epi-taf la mormintul unlit fiu al lui Solomon Birladeanul).
35 ms. din anii 1696(?), 1710, 1713, 1726, 1740,1743,. 1746, 1753, 1765, 1766, 1"770, 1775, 1781, 1782,1784, 1785, 1805, la Biblioteca Academiei Romine, Mu-zeul Bucuresti, Biblioteca Centrala, Iasi, Oradea Marebiblioteca Seminariului, particulari.
Nr. a', b' c1 in Cogdl. L et op. ed. I si II, t. I(c1 s'a atribuit de Cogalniceanu lui Neculaiu Costin).Nr. a', b' in V. A. U. Mir. Cost. Op. Co mpl.Nr.d', e1 in Cony. Lit. Aprilie 1886 si in V. A. Ult-che, Schite de istoria literaturei romine,Bucuresti, 1885, p. 125 sqq.Nr. fl, g' in V. A. U.Ist. Lit. 127 si 120 nota.Nr. h' inedit.
3) Operele lui Neculaiu Costin (a') Carte pen-tru descalecatul dintiiu al Moldovei; 13') Is-toria Domnilor Moldovei de la Despot Voda pana laIeremia Voda Moghila inclus. (1561-1601); c') 0 su-ma de adause la cronica lui Ureche si a tatalui sau,Miron Costin, pe care le-a compilat, arturne: D e s p r eLudovic, craiu ung'uresc Ssi lesesc--Pentrucnejiea Litvei, cum s'au unit cu craia lesas-caDespre Vasilie, cneazul MosculuiPen-tru Crijati, ce neam au fostPe ce vremesau aratat acesti Crijaci neprietini Lesilorsi rind Ie -a trimes ajutor Alexandru voe-vodRazboiul lui Vladislav, craiul ungu-
g')
- 93 -
rest sile§esc, ce a avut cu Sultan Murat laVarnaRazboiullui Stefan Voda cu Albrehtcraiul lesescDespre obiceiele Lesilor chidfa c craiu non; d') Istoria Moldovei In timpul clomnieidintiiu a lui Neculaiu Mavrocordat, a lui Dimitrie Can-temir pans la a doua domnie a lui N. Mavrocordat es-clus. (1709-17U); Ceasornicul domnilor(carte de filosofie morala); 1') Tracturile princare s'au inchinat Cara de catra Bogdan Vo-evod domn al Moldovei).
Ms. la bibliotecele centrale din Iasi si Bucuresti,la biblioteca Academiei romine, la .D-1 Cogdlniceanu.(astazi la Muzeul din Bucuresti?), si la alti particulari.
Nr. a', b', d' in Cogdl. Letop. ed. I si II, t.I si II. -Nr. e' este inedit; un exemplar la bibliotecacentrala Iasi. Un fragment s'a publicat in M. GasterLiteratura populara romink Bucure§ti,1883p. 559 sqq.Nr. f' in Cogal. L etop. ed. II t. III siin M. Cogdlniceanu, Arhiva romineasca, Ia§i1845, t. 1I, p. 347. sqq.
4) Cronica lui Vasile Dcimian Tadosie Dubdu(Istoria Moldovei de la Dabija Voda pana la India dom-nie a lui N. Mavrocordat, 1662-1109).
In Cogc11. Letop. ed. I-si II, t. II p. 1 sqq. Nu-mai in compilatia lui Neculaiu Costin.
Cronica lui loan .Neettleea (Letopisetul O-rel Moldovei de la Dabija V. `V. pana la loanMavrocordat V. V., 1662 -1743, precedat de 0 sa-
e])
c',
ss
n)
- 94 -
ma de cuvinte ce nu se and in letopiseteIeCostinestilor).
In Coca. ed. I si II, t.
li) Cronica lui Radu Greceanu (Istoria Muntenieide la 1689-1700)
In Mag. ist. t. II
,) Cronica lui Constantin Cdpitanul (Istoriiledomnilor tarei rominesti de la deschleca-tul i n tii u-1688). Cuprinde istoria Rominilor dintoat5, Dacia. Constantin Capitanul este numele copieto-rulni tirziu, de la 1796, al acestei cronice.
lb. I, IL
8) Cronica anonima (Istoria Moldovei de la 1352--1552).
Pupa o traducere lesascg, ms. a acestei cronicea tradus'o din nou in romineste D-1 Hasdeu sub nu-mele de Cronica cea mai veche a Moldoveisau Cronica putneanA si a tiparit -o in Arh. ist.III, 5 sqq.
o) Cronica anonima (Istoria tarei rominestidecind au descalecat Rominii: partea de la in-ceput phna la Grigore Ghica, 1660, este compilata incronica lui Constantin Cdpitanul; iar domniile lui Ra-du cel mare, Mihnea, Vlad i Neagoe Vodd nu slut
- 95 -
altceva decit asa numita Biografia patriarhului Nifon38 a (72). Merge panA la anul 1688.
In Mag. ist. IV, V.
Cronicl anonima (Un fragment dintr'o istoriepe scurt despre inceputul Rominilor. De la colonizareaDaciei pb',nd. la Atila).
In G.Ioanide,Istoria tareirominesti,vechiums. aflat in orasul ChisinAu de ierodiaco-nul Daniil, Bucuresti, 1859; Ili CogdL Letop.ed. II, t. I.
11) Compilatia cronicei lui Ureche de EustratiuLogoicitut.
12) Compilatia cronicei lui Ureche de SimeonDascalul.
12) Compilatia cronicei lui Ureche de MihailCalugarul.
14) Compilatia Nr. 2, de la Scjieri perdute din¶eac. XVI (33) de Ureche.
16) Compilatia cronicei lui Ureche de MironCostin.
18) Compilatia cronicelor lui Ureche, Miron Cos-tin, Damian, Tudosie. Dacia, de N. Costin.
17) Compilatia cronicelor lui Ureche §i MironCostin, de loan Reculcea.
is) Compilatia anonima a cronicei anonime desub 38 n 9.
,2)
2,
96
19) Compilatia anonina a compilatiei lui NeculaiuCostin (38 u 16) §i a cronicei lui Radu Greceatiu,(38 Ti 6).
20) Compilatia anonima din cronica anonimit 38II 9 si din cronica lui Radu Greceanu (38 II 6) pan& laan. 1696.
21) Viata si petrecerea a celor dintru sfinti cu-viosi parintii nostri, Varlaam Ioasaf, Indianilor, deUdrifte Ndsturel, pe la 1648.
Nr. 38 II 11, 12, IS 14, 15, 16, 17, in Cogal. L e-top. ed. I si II, uncle se gasesc grupate de o parte a-dausele compilatorilor.Nr. 19 formeaza baza croniceide sub Nr. 7, numita a lui Constantin Ccipitanul.Nr. 19 in Trompeta Carpatilor, ziar, Bucuresti, 1871,sub numele de Cronica inedita, a lui qtef an Lo-goicitul.Nr. 20 se gaseste to traducere nemteasca subtitlul Historie von der ersten Hereinkunft derRomer and dem von ihnen nachmals aufge-richtetenwalachischenReiche, welche anno1727 d. 5 September aus eines Anonymi ms.valachico zurNachricht von uns in die deut-sche Sprache iibersetzt angefangen worden,intr'un ms. corectat de mina lui Johann Filstich dinBiblioteca Gimnaziului evangelic din Brasov.Nr. 21 Ino copie de la 1814 a D-lui M. Eminescu.
III. Scrieri perdute.
,) Cronografia de la Verret (Banat) ms. (vorbiacu de am'aruntul despre intemeiarea Banatului Craioveii ce]e dintliu timpuri ale intemeierei principateIor").
2) Cronografia Iancului Voda Huniade, ms. (acelasicuprins ca si in Cronografia de la Verset).
si
- 97 -
8) Raspunsuri la Catehismul calvinesc (38 I a 4),Suceava, 1645, de Varlaam Mitropolitul Moldovei.Tiphr.
,) Catehismu catolic, Tirnavia din Ungaria, an.1696.
Nr. ,. slut marturisite de Naum Clococeanul(43 II a 9) §1 apoi, ditpa Naunz Clococeanul, de N. Boa-cescu in Mag. ist. I, 10. Asupra Nr. a marturise§teprefata Catehismului calvinesc ed. II i gSincai, Cro-n-ica R ominil or, III, 45.Asupra Nr. 4, marturi-sqte N.Nii/es, in Symbolae ad illustrandam his-toriam ecclesiaeorientalisinterris coronaeS. Stephani, Oeniponte (Innsbruck), 1885, t. Ip. 372
B.
Fenomene limbistice proprii limbei romi-ne§ti din veac. XVI §i XVII.
39. Limba romineasc& din veac. XVI §i XVIIse caracterizenza prin urmatoarele fenomene.
a) Fonologice.a) Diftongii ea §i ia accentuati, cind in silaba
urmAtoare este un sunet palatal, 1111 se prefacuse Inca7
98
in e , i e, ca astazi, ci se pronuntau ca e, ie deschis(ea a din front. madame pronuntat dupa jargonulparizian).
Aceasta se probeaza in modal urma" tor.
Sint In limbs romineasca doi diftongi, cu greude deosebit in pronuntare unul de altul, e a si i a, siacesti diftongi au origini de mai mite feliuri, dintrecare mai inseranate slat : 1) Imprumutati cu cuvinteslavonesti, turcqti, grecesti, etc. : mreaja=s1. mrkja,treaba=s1. tr 'kba, toiag=s1. torgii, siiacturc. chaiak,
`ccitciap.a, etc. ; 2) proveniti prin contopireaIntel) silaba a vocalelor constitutive: mea=lat. mea,realat rea, meseriiasmeserie + as, unchias=unchiu+ -as; 3) prin diftongarea lui e, i e, accentuati, dintoate prototipele latine si din unele straine, rind in si-laba urmatoare este a sau e: fereastafenestra, tea-ca =theca, piatra* pietrapetra, hierbaherbO, * beseareca*)baseleca (Schuch. V o k. II, 16),
flare* fele, etc.; 4) prin epenteza lui e si i in. de a:catapiteazma=s1. catapetazma,
*) Cum di a fost diftong in beseareca la Rominii din Da-cia in. de veac. XVI, p`recum§i in toate cuvintele analoageunde a fost e ace. urmat de e, se probeazA prin prezenIainch a diftongului in dialectal mvedonean (cf. 18 ohs.) siprin transformarea, in limbs, veac. XVI §i XVII, in e deschisadeca in sunetul pe care-1 avea in adevar .bestreci inveac. XVIa diftongului ea din cuvintele stritine impru-mutate,, care an avut acest diftong de la bastina.
ghiat6=glacies.
alazma=gr.
99 -
Diftongii e a, i a, 'Inprumutati sau dezvoltati Inlimba noastrA in mod propriu, s'au prefacut astazi laIsom nii din Dacia in e§i i e in pozitiile acele In care sinturmati in silaba urmatoare de e, i sau consonants in-muiatA mreje, trebi, toiege, rele, fereste, tece, pietre,bisereck fiere, catapitezme, unche§ In limba moldo-vineasca veche era muiat), etc.; in limba veac. XVI §iXVII Ing semnele ra serveau pentru exprima-rea for In mod indiferent clack in silaba urmatoare erasunet palatal ori ba, §i anume A, serveau pentru e a
si 111, pentru i a (hf. 25 Os.) : plats Si pratre, Aga §iirkge, etc. i faptiil cum ca% acelea§i semne serveau Inlimba veac. XVI, XVII pentru exprimarea pomenitilordiftongi §i cInd erau in pozitiae (ne servim de aceastAformulA, pentru a scurta vorba) clod erau in
ar proba eh pe atunci ei, In prima pozitie, nuse schimbase In e ca astazi, ci aveau exact aceea§i pro-nuntare ca In a doua pozitie.
Cu toate aceste, consideratii altele ne fac sh' con-didem ca chiar In veac. XVI §i XVII era deosebire depronuntare dupacum diftongii ea 0 i a erau sau nu ur-mati in silaba urmatoare de sunet palatal. Anume : 1)
Mitropolitul Dosotebt in Psaltirea in versuri, Psal-tirea de Intales, Lettirghia romlno-slavo-n eased, face deosebire In Intrebuintarea caracterelorA, rk, rcx pentru i a 0 ea, dupAcum diftongii slut In
pozitia d sau Ine, Intrebuinteazg aded, semnul Apentru a reprezenta pe e a §i i a din pozitia a doua, iar
t,
pozi-tiaci
(s
a,
Ii
100 -
semnele 'k aim pentru a reprezenta pe ea ai i a dinpozitia intlia (cf. 25 obs.) ; 2) acelaai mitropolit in P a a I-t ir ea in ver suri face sa rimeze diftongii ea 0 iscu a numai cind sint In pozitiad: sitala cu n'avalA,
Ina, niciodata vide, de pilda, cu cade; 3) e 0 i dindiftongii e a 0 i a, dad sint precedati de africateletotdeauna inmuiate 6, gc, petd vocala initiala, astfelincit pronuntarea lui 6 ea, 6i a, g e a, gi a devine iden-tica cu pronuntarea ca, ga, ceea ce este o necesitatefisiologica in toate nubile unde exista, diftongi ea, i aprecedati de africate inmuiate 6, g : ei bine, scriitoriiromini din sec. XVI ai XVII, care an constatat ai eiacest lucru, scriu tot atit de des MAPZ ca ai `1`kra, pe
cuvintul PHE Irish', unde diftongul este urmat in sila-ba urmatoare de sunet palatal, nu-1 scriu niciodata
altfel decit VANE sau !Au sau UWE, cu caracterul a-
deca care exprima diftongul, niciodat5, nu -1 scriu cu A,
1,14HE de pilda, ceea ce ar fi fticut de sigur daca ca-racterele 1t, on `k on IA ar fi exprimat in cuvintulVANE un sunet exact analog cu eel exprimat de rk incuvintul wkra; 4) pe de ,a1ta parte in actele publiceadeseori ai in cartile scrise cu litere latine totdeauna.,diftongii ea ai i a din pozitiae se gasesc scriai cu
E (e): besErecii, acEle, ledzce, ensilege (V. Piluzio),Medelniczeri, Co1reni, etc (D. Cantemir, Descrip tioMoldavia e); 5) apoi mitropolktul Dosoteiu in Psal-
- 101 -
tire.a In versuri face s'a rimeze pe (ea, is e)cu E primEjde cu nediajde (foarte des).
Fiind astfel semne, pe de o parte c6 diftongiie a, i a urmati de sunet palatal se pronuntau in adevarca diftongi, ch nu se prefacuse Ind. In e, i e ca astazi;Mr pe de alta ca aveau In pozitiae o pronuntare-de-osebita de acea din pozitiad, §i anume o pronuntarecare bhtea spre e; sintem hoth'rIm ceea ceam spus in fruntea paragrafului, anume ca pomenitiidiftongi trod erau urmati de e, i sau consonants
-MCA nu se prefacuse Inch in e, i e, asthzi, dar nicinu se pronuntau curat ca diftongi, e a, i a, ci aveau_ ovaloare intermediary, o valoare de astfel pe care si as-tazi o au la Rominii din Ungaria, Trausilvania i vestalMoldovei (Tiktin. Stud. 79 sqq).
0) e §i v neaccentuati din prototipele latinesti nu
se scliimbase asa de des In i i u ca astazi apcmornomE,
30, fila 28 verso ; 3, ps. LXVII, 14 ;ackmalE,h ps.LIV,14; 2,, 1. 22; 28, p. 13; 88, f. 14 recto, f. 44 v., f. 56
r.; 34, Dent. XXXIII, 29; etc. ; A8mEHEica, totdea-
una; 43, p. 106 bis, etc. ;--rpuumuE, Ps. ps. XVII. 13 ;
Bibl. Or. Ex. X, 5; A., f. 91 y.;MAKIENE, ps. LX, 3 ;
25, p. 338; 34, Mat. XXIX, 34; etc.AwnmEs3E8, Eibl. Or.
Gen. I, 1; 12, f. 4, v.;---0Enomuu4a, Caz. II, Dum. Vdup. Rusal.; 2, Luc. XIII, 11, Fapt. XXVIII, 9, extra. Rom,
VIII, 3 ;PDAASIACHfic, 12, in titlu, pref. Vas. Lup., pref.Mitr..; 13, In titlu; etc., etc.
sa
In mu-
ea
12
impinji
,
102
e ace. precedat de labials urmat de n nu se.prefacuse ca astazi in 1: GENE, Caz. I. Burn. XVdup-..an. nou; Bibl. Or. Ex. XXXIV, 7; 3,, Tob. III, 12;MENE, Ps. ps. XVII, 51, ps. XXXVII, 1; 12, f. 6 r. v, sipretutindenea; p.35, 39, etc.;BEI1E, Tetr. Tr. Marc.Nr. 7;,, ps. XX, 13; 12, 1. 47 vi;--HENE (verb), 49, 1. 82
v.;(I)IeputimE, (1)1Epuumtnz, 19, f. 3, r.; 3, Ps. VII, 14;
34, Deut. IXXVIII, 22;--metimE, Ps. ps. XXXI, 11, ps.
XXXVII, 5; 4, Durn. curv. de la Luca, Nr. 79; 12,
f. 10 v., f. 12 r.; 13, p. 78, 108, etc.; 25, p. 435, etc.,
etc.;si tot asemene AMENITIE, KSREHME,
ME, Jill.MAIMENME, 1,18MMENTE, MOpMEIIME, p8minENTE,
BEWMEHME, etc.
Sint insa. i exemple de e in asemene pozitieprafacut in i.
B) a din radicalul substantivelor de declinareaI si III cite au la plural terminatia i nu se prefacusein a: parti, carti, etc.
e) La pronumele scurtate de dativ p. I, II, III sin-gulare si de acuz. p. III singulars qi plurals, I m i, i ti,isi, i i, i 1, i i lipsea I, de la inceput: AS Jik mpEgapffil
25, p. 414; rt ACME OM, 24, fi 95 V.; H MR% AE;rpothi,
ib. f. 103- r.; 14 MpERSALIJE, ib. f. 114 v.; etc., etc..b. Morfologice.a) Era o dma§it6, din a patra declinart jatineasca
AkspuzmEli-
gi
- 103 -
in cuvintul mi nu sing., minu plur., foarte des intre-buintat: Bibl. Or. XXVII, 22; 12, 1. 104 v.; 52, cmpacw.
f. 26 r.; etc., etc.) Articolul de gen.-dat. sing. fem. - e i nu se con-
tragea in limba veac. XVI, XVII cu terminatia -e-6, cf. 35 b. obs.) a substantivelor de declinarea I oncu terminatia a substantivelor de declinarea
caseei, partiei, etc.. Pretutindenea.Numeralele ordinale la plural nu schimbau nu-
mai articolul de la inceput ci pe cel de _la sfirsit:astazi, sing. al treile, a treia, plur. ai treile, cele de altreile ; veac. XVI si XVII ins'a, al treile, a treia, plur.ai treii, ?: All A011 BEIM npEanapu CA8 AN MpEll AE CE
/sop AMECMEKA, 25, f. 17, v. bis;All MpEND sEpu ripe-
map', ib. f. 80 v.; AU mpEu sEpu CNM8W11, ib. f.133v.;. etc.
8) Articolul final de la numeralele ordinale, inva-riabil astazi dupa cazuri, varia la genitiv dativ plur.,asa incit, in vreme ce astazi genitivul la acest pro -nurne se face cu prepozitia de, in veac. XVI si XVIIse facea, la plural, cu sufixul obicinuit declinatiei pro-nominale - o r : AM AOHA0p8M11 REM 25. 1. 135, r. Rar.
a) In locul formelor _de analogie de astazi ale ver-bului slut p. I, II plur. prez. indic. sintem, sinteti,rau formele sem (=simus), seti (=sitis), set (?): CEMhPs.) ps. CII, 14; Caz. I, Dum. V din post.; Caz. II,Dum. V din post, Dum. XI dup. Rusal.; Bibl. Or. Fac.XXXVIII, 23, XLIV, 16; 2, a doua corint. IV, 9 ;--
(-7.---e)
§i
§i
e7
ceum,
-I
104"
Ps. pa. LXXV, 12, CXXXVIII,Dum. II dup. maul nou; Caz. II,Dum. XXVIII dup. Rusal.; Bibl.Ex. XXVIII, 5 ; CEIT1h, Bibl.V, 17.
20; Caz. I. JoiaDam. XVII dup. Rusal.,Or. Fac. XLII, 14, 34,
Fac. XXIX, 4, Ex.
Verbul am facea p. I. s. pr. conj. AfIRIA, Tetr.Tr. Mat. Nr. 79; Caz. II, Dam. XII dup. Rusal.; a, Mat.XIX, 16, Fapt. XXVIII, 16, Rom. I, 13; 12, 1. 116 r.;$ p. 764, 855; 25, f. 119 v. ; g, f. 179 v. ; 10, f. 214 v.;
etc. ; i participiul prezent offEMNAk (rar), Tetr. Tr.
Nr. 2. Iar auxiliarul a $ avea a III pers. apE BSI Apifi,
2, XXIV, 23, 24,; 8, ps. LII, 5, ps. CXXV, 1; 5, f. 17
r., f. 129 v, ; Bibl. Or. Fac. XLIV, 22; etc.71) Nu se facea deosebire Intre formele auxiliaru-
lui voiu intre formele verbului voies c, si pe dealta parte nu erau pentru acest verb forme atit de nu-meroase ca astazi. Pentru prez. i imperf. Indic. seIntrebuintau numai urmatoarele : voiu, veri, va, vomvrem, veti i vreti, vor ; vrea (vezi mai jos), vreai, vrea,vream, vreati, vrea.
8) Intiia persoana, sing. imperf. nu era terminateIn m, ci in local formei de analogie de asthzi laudam,taceam, auzeam se gasea forma lauda (=laudabam), ta-cea, auzea. Pretutindenea.
t) India persoana sing. peal Indic. conjug. I a-vea terminatia - a i, nu analogica -5,i de astazi: laudai,mincai, etc.; ai tot asemene a doua pers. sing. de la
wilt.,
O.
i
)
Alai.
si
105
acelasi timp suna - a s i, nu - a i, cum sunk astazi chip&analogic pers. III sing.: laudasi. mincasi, etc.
7.) Din conjugarea forte) a perfectului indic. maiavem astazi o singura ramasith In pers. I singul., I,II, III plur. de la perfectele In - s e zise, ziseram, zi-serati, zisera. In veac. XVI si XVII insti se mai con-jugau forte Inca trei perfecte (in - i) : AEA §i AEAIO, AE-
ArkAE) A'kAEM, AtAEin, AAEPA (1)01" §i vuo,14)VMM, 04E, (lYblEM, (frk%HM, llYblEpZ vini, vind§i,
111411E, vinem, DIHEM, 131114Epffi; poate ca steti, stetesi,
st`kte, stttem, strktet, stItera, care nu este probatInca. Pretutindene.
A) Persoana India sing. de la perfectul In - s e i(=lat. - si n'avea accentul pe ultima nisi termi-natda analogica de astazi s e i, ci era terminate Insau - i u neacc.: al6si, aprinsi, certisi, etc. Pretu-tindene.
Persoanele 1 si II plur. perf. indic. nu erau,ca astazi, cu forme analogice, date dupe persoana IIIplur., -ci pastrau formele latinesti : lauda'm
*1 Conjugare forte a perfectului se numeste aceea la careaccentul cade pe radical, iar conjugare slabs a aceluiasitimp se numeste acea la care accentul cade pe terminatie.In limba Latina conjugafea forte era bine reprezentatit prinperfectele in -ui, alaturi cu conjugarea slaba dinperfectele in -vi (-tivi, -evi, -ivi) Din cele 6 forme deperfect latinesti not Rominii am mostenit 5; - a vj, -iv i
-si, iar pe cele forte le-am prefacut cu vremeaprin analogie in slabe, ori'li-am stranautat aceentul pe ter-minatie, procedind de altfel in ace,asta privinta, mina inmina cu toate limbile romanice
i :
Aim",y
ySi
i
-si,
-ui,
pi
p.)
(=-1apdavi-
-1 gi
106
mus), la'udat (=laudavistis ?) : auzim, auzit; Warn, ta.-; dusem, &net. Pretutindenea.
v) Persoanele I si II plur. pluscaperfect. nu erau,ca astazi, cu forme de analogie date dupa persoanelecorespunzatoare ale perfectului, ci pastrau formele la-tinesti : laudasem (=*laudassemuslaudassemus),daseti (=laudassetislaudassetis) ; auzfsem, auziseti ;tacdsem, tacifseti; dusesem, duAseti: Pretutindenea.
o) Pe ling forma pluscaperfectului de astazi (--pluscaperfectul conjunctivului latinesc) se mai intre-buinta o forma perifrastica, coinpusa din auxiliarulslut la timpul imperfect si din participiul trecut : par-ticipiul adese se acorda cu subiectul on cu obiectuldrept al verbului: ovran Am8 AE EN AE AENANTIE EpA
SENIILIII, Caz. I, Dum. III dupa Rusal.; ME AMELIBI WAMENII
WpRI1 Epa A8311411 AE wkcmk 118 IC Bibl. Or. Fac. XIX,4; npe pmac arkpcEpa M8EplIAE ME EPA 6ENI1ME AE
l'AANAEN, Tetr. Tr. Luc. Nr. 111; pzcolimEpt AM8
A8A111/6 epa eiMEWN, Caz. II, a doua Dum. Februar.; etc.Foarte des.
7) Pe ling, forma conditionalului de astazi se in-trebuinta i o alts forma, perifrastica, compusa din im-perfectul si perfectul auxiliarului voiu si din infiniti-vul verbului: cu imperfectul lui voiu se forma pre-zentul conditionalului, cu perfectul lui v o i u se for-ma perfectul conditionalului. lar perfectul conditiona-lului (in acest chip format) de la auxiliarul sint combi-nat In mod perifrastic cu participiul trecut al verbului,
-
01
4.
§i
Itu-
4
107
forma in veac. XVI si XVII un timp trecut de con-ditional, pentru care nu este corespondent in limba deastazi: E AtIECMA 148 CNA/16;61M, KZ AE4 Bpt (1)14 /It
CrISMUMTLZ ANECMA EFINAEKAMh, N8 Kyk gm mum%
AE PIECINA CliTEANCM8AK, 1411411 10AE11 (1).AFfi sopoam (Pim*.
Bibl. Or. Fac. XXIX, 22 ; AE oynAE 14011 AM Rp8rnk n8-
mt Ll1N Koym KS BA MAMA NOAW 13114E, Bibi. Or. Fac.
XLIII, 7; Koym AM11 Bp8mk 1:118pAurN AEpENWII ATLA
AE AA KACA Aomu8mz8 apyrminh cab Aolpk, Bibl. Or.
Fac. XLIV, 8. §i tot asa in cartile din veac XVII.Foarte des.
p) Persoana a daua plur. imperativ. negativ sunalaudaretl, tacereti, rumpereti, auzireti. Formele;aceste,intrebuintate pretutindeni, iii au originea in alipireasufixului - ti, ce se gitseste la toate persoanele II phi-rale, catra inflnitiv, care servea, ca astazi, ca per-soana I singul. a imperativului.
a) Infinitivul avea forma intreagl, l'audare, tacere,rumpere, auzire, invremece astazi el a perdut silaba- r e. Pretutindenea,
T) In veac. XVI, XVII erau dou'a participii in - t*)
mai mult cleat astazi, fapt tort: mm KS )11/4M0Plirli
4ITIOAVEIllEBEp1I, Ps.' ps. XVII, 29; K7 4E NtM /lump-
*). In limba romineasca sint cinci forme de participiu tre-cut, -at. -it, -lit, -s, si -t, toate mostenite din latineste.Forma -t a fast inlocuitg in mare parte prin una din ce-lelalte patru, iar vechile participii in -t an devenit sub-stantive: fapt,faptifacut; tort, toartgtors;untunuetc.
4111
§i
§i
d~
pi
108
MS ACME,- 34, Deuter. XXXII, 20; ZHU, W, L1AApE nz.
KAffitt AS 4/A1111111 ANECm6 uzpop, Bibl. Or. Ex. XXXII,
31; 'MAE BEAEpOACE ll1N %MAE NEKEAEpOACE ESNZITM.1,h aa-
phE 4N N011 CAS 41A1111111, 17, Ioan Cris f. 21 v. etc.u) La numeralele ordinale al optule, al patr u-
1 e, care sint formate, ca toate numeralele ordinale, dincardinalele toresptinzk'toare prin alipirea pronumelui alla inceput 1 e la sfirsit, articolul de la sfirsit nuera 1 e, ci lu: AA nampova sau an nampsaa, Tetr. Tr.Mat, Nr, 57; '26, f. 17 v. bis; 3, Apoc. VIII, 12; f.
171 r.;---AA wilmSAIA, Ps. ps. VI, 1; 25) f. 18, r. bis;2, a doua Petr. II, 5; 12, f. 135.
c) Sintactice.
a) Articolul c el se putea pune pelinga substan-tiv, §1 anume Inaintea substantivului, chiar atunci cindsubstantivul n'avea tin adiectiv on un participin pe-
dinsul: cuvintele cu nebunie tine le-ar spa-ne, Caz.1.1, XX, 14; sa ra'sipim ctle plicate ce-s legateintru sufleteue, ib. XXIX, 5; se ivi atunci cea stea co-mit ca o sabie, 55, Cu v, I, 374. Rar.
(3) Clad adiectivul se intrebuinta singur, subinti-le,ginduse substantivul, putea primi §i articolul 1, nunumai articolul c el, ca astazi: mai tarele, etc..
T) Pronumele scurtate -de genitiv-dativ se intre-buintau tot aka de bine in urma ca §i Inaintea verbu-lui; aa8mai ClIpE flaAA/6111111% WU 4/MA1s A MpEMKpACE,
Ps. ps. CIII, 32; Op ijuipth 1,110AENSAS11 EA CKOAMEAh,
si
-',,
ling&
109
f. 30 v. Nr. 203; 1)10AEI48A AllipENECKII RA mEp
MAAk A8FI BOA ASH: ib. 1. 111 v.; etc.
Participiul trecut intrebuintat in diferite tim-purl perifrastice se putea acorda cu subiectul on cuobiectul drept. Cu deosebire acordul participiului avealoc la perfectul perifrastic al indicativului eel compus dinperfectul auxialiarului sint §i participiul trecut (cf. §i
39 b o,d) Lexice.
a) Se intrebuintau cuvintele urmiitoare adev'ara-tate (adevAr), dens rtate (de§artaciune), Indurhitite (in-durare), intregatate (intregime), mesaratate (nenorocire),panktate (tiCalqie, chin, tinguire); adevericiune (ade-var), albiciune (albeata), asupriciune (asuprire), came-necaciune (imphrtd§ire), cumpliciune (grozavie), des-cumparaciune (rescumpArare), fataciune (paminttmpacaciune (imphcare), imputAciune (ponos), verb a seImputa (a se certa), intregaciune (faptul de a fi intreg§i nevatamat), 1ntunecAciume (orbire), lashciune (ier-tare), luminAciune (luminare), miaciune (mirare), orbi-ciune (orbire), periciune (peire), plinAciune (culme),parasiciune (parasire), peregrinaciune (cAlatorie), rapitiu-ne (hrapire), ruOnAciune- (rqine), seceraciune (sece-rare), seteciune (ar§ith.), uniciune (unire), vindecaciune(vindecare); adapostitura, adausatura, adevAraturi a-deveritura, adormitura, ajufitura, aparaturA, aratatura,armature, ascultAturl, asupriturN alergAtura (misiune),batjocoritura, chematura, contenitura, cugetatura, cu-
- -
:
§i
NEC
0)
- 110 -
noseatura, dereptatura, descoperitura, deseumparatura,despuetura, descusatura (imboldire), fericiturk impaca-tura, Imparechetura, impetritura, inehegatura, Indemna-tura, indereptatura, 1ndulcitura, induratura, insotitura,intalegatura, neintelegatura,, intrebatura, intregatura,invarto§atura, invincatura, intoreatura, lucratura, lu-minatura, luptatura, mingiietura, nascatura, necatura,nodatura, orbitura, precepatura, pierzatura, purtatura,privighetura, puntura, rapitura, ratacitura, rafrecatura(petica), rasfatatura, 6fintitura, sarutatura, schimbhtura,§iruitura, scaldatura, §tiutura, ne§tiutura, sculatura, sim-titura, spurcatura, statatura, tematura, turnatura, ucisatu-ra, vazatura, nevazatura, zicatura, etc ; cursura, intorsura,prinsura, unsura, etc.; casatoriu (casnic), dator (data-tor), dktoriu pin d'ktoare datoriu plur. datoare(datorie), despuietoriu (biruitor), faptoriu (facator), lumi-Eater (corp luminos), muneitor (tiran), proteetoriu, os-patatoriu (stapinul ospatariei), sarbatatoriu (praznuitor),strigator (diacon), §tergatoriu (§tergariu), cursoare (scur-sura), fatatoare (locul unde fats oile), giudeeatoare (lo-cul unde se face judecata), intinsoare (aqternut), mul-gatoare (locul unde se rnulg oile), pusoare (punere),raposatoare (sala§), sculatoare (sculare), sfintitoare (lo-cul unde se fac lucruri sfinte), taetoare (sacure); a (la,pentru, spre), adepreuna (companie), adevarare (adevar),agru (pamint), acmu (acum), albugine (albeata, boalhde ochi), aul (poama, strugure), astruc (inmormintez),aulm (adulmec), brudel (tinh'r), blem (haidem), blemi(vino), bramati Imergeti), balan (baie, din acela§i ra-
si
dical Ran- al cuvintului v. slov. Eanz.muua----lacuna,
stagnum, de unde a esit §i vorba romineasca balta),busii (pumuii), cunostinti (cunoscuti, prietini), cur inf.curere pert cursi (alerg), cost inf. custare (=constare,traesc), catelin (incet), cobuz (psaltire), contininta (cum-patare), cuminicare (tmpartasire), careasi dinse (fiecaredintre dinsele), ciocotnita (lingau), ciovlica (cucuvaie),colun (asin salbatic), cucura=tolba pentru sageti, de-§ertie (para, sire), de tind gi desting inf. destindare pertdestin,i (= descendo, ma, cobor), desting inf. destinge-re, pert destinsi (=destinguo, deosebesc) ; dodeiala, do-,deesc, dodeitor (=i1.0Atra mu, suparare, supar, sup&-
rator); delung (ma -, ma despart), draci (du§mani),dorire (dorinta), deszic (ma, imi iau ziva buna), da-naoara (odinioara), decinde (= de±hic±inde, de ceea par-te), destatut (derius), Ursa §i darstina (sac), dezgraese(tagaduesc) dezvoalbere (maestrie), dichis (unealta),drob Imaruntaie), duda (tub), duvalma (harmasar), e(=et, vi), funicel (ulcer), farecare (a Insela), fugire (re-fugiu), fiecarelecine (oricine), fruncea (=fronticella,frunte), formuesc (Inchipuesc), figura, fae0, (=foaesa,stufoasa), feciorita, (fecioara), far lucru (fara folos),fol§or (sala de receptie), fringhie (stofa pretioasa),gale& (coil)), godinac (placinta"), giurule (pantalon),gruiu (deal), giune (tinar), giudet (judecator §i jude-cata), greata (greutate), gint gatat (gatit), hi-ri§a (cauza), hereghie clironomie),mingiiat), iu §1 iuo ioo ubi± ?,unde), ilustru
(2eam),heredie,
si si
III
haolit,(=1)
- 112 -
iustriu ilustrat, intort (indaratnic), in zalud (in zli,-
dar), inearese (incalzesc), ineind sau hieing inf. incin-dere pert incinsi (aprind), invase pert invascui sau in-ve §tiiu III conjug. (=investio, imbrac), invine peyf in-vincuiu III conjug. inving), intuirkrece (zecide mil), invaluiala (nevoie), inhire0 (in sine), insufletat(insufletit), infricat (infricopt), invit, inframp.t (=---*infru-mo§at, infumusetat), invirvomat (cu lostun (guzga)linged (bolnav), lueraret (harnic), maeiucq (calau), mitele(corabiei, ancora), mese (scot, d. p. ap A), mojren (fra-sin), mozavir (denuntator), mozaviresc (calomniez), mur-sec (devorez), urkser (nenorocit), meseresc (sa',racese,
neutru), meserez (saracesc, trans.), mesererie (indurare),mai (mai mult), mitnic (vaina), mo§nean (clironom),mi§elnith' (nenorocire), nalsusul (de sus in jos), ni§cht-tel (putin). netare (slab), nusul (=*nisul, insul, din-sul), niceleac (nici o leaca), nenevestita (fecioara), oa-
met (multime de oameui), oblicese aflu),-
ofer, ocinh (mo0e), ocinator (partaz la mo§ie), orariu(plasca diaconului), or§inic plu. oqinice (catifea), paini-chin (paring), pestire (intirzirere), plocad (cerga), pras-tura (iaph), pre (prin), prespre (peste), partnic (parta0,popor, prh,viri§te (priveli§te), privit4 (--nplig.kmull, co-mis, humanns,iertaciune), patuese (nacajese), plinta(talpa), poetic (poet), propriu, phnatai pert (prez. in-
inFnitivul nu sint probate, suferiiu), radue(seaman), ruby (eirpa, petich), rhsuflet (rasuflare),rost (fata), repaos, somas saumarium,onus sarcina, sacina), sahaidac (stigeata), samarit (ve-
(=*invinco.
viii),
(=ORA11411MH,
(=mediolOtinul
zi
sliest.
-- 113
Luni fsi fecirOmmpta, st- mart& dipartO,S'a lumi-lliei creseil ua .akissci.Dupa septe an'i de cjille -or easa se turno.
10 Tael taerbath pi use,,,Mulliere, moi, disfal"Muma-sa flli se spuse :--Dineea iesteAm pitrieut'ua, 'ntre apa, s'n'ar so vhing," qi9ea,Nessif. Turci-11i m'i ua iu ua dussira,,Nu sciti, n'ua vidui, ma, cum m'i spusirk_
15 chi' spreci de Mille ealle, si 'Dote mai diparte,tra Mara s'ua tricura d'amare inaparteTa 'm'i fat tuna caiebe subtire ea pergam,Si va s'me due suit eaftu, tu trap sufflit pIn'am
amarea loe-lu a tutuTor,20 S'ua ved niea 'Ea óra, i cama ghine s'mor!"
Iel, de area minuta, tu eaiebe intro,Si septe an'i de cline, tu amaze imno.S'dusse tu multe loeuri, si multi intrebo,Ma di la ver-'nu n'aflo s'civa na-invito.
25 Dupa septe an'i de Mille aggiumse to un The ;
Acolo era sultan -let turceseu din Maroc.Avnangbia de palate stab, si s'minduia
tu firic.li-le- tote, iel lal -lu ma rnuntri'd.
Aci aflo m6se, in .ealle iu sidea,30 Si s'apptuebie tie nossa, 'ntribtind'ua dicrea_
ieste eula nista, si aistu palat ?E palat-lu n sultanlui, la1 gione marat"
Si cum se elliama feta, vi ieste 'aelo,Vi stint septe an'i de Mille sultan-lu ci ua lo ?
35 Maeo m'i 'ntregin. ti dissa si ti numa a Wei,
Mice so'lli
-nu
'Ili
I
,,S'a1lag tote,
$'pi
'Ilici
'pi
aria,
luarahi
'pi
'aft 'Pi
114,Ns Ssa ua clliama Dince, lliei".Tu palat-lu turceseu, cum s'intru cum s'm'alin ?I ca dervis turceseu,i erestin".Se inveseit .tu stran'ie, se fete ciritor,
40 i fora fried intro tu a palat-Jui uborIel scose !Ace adilliosa si cu mare dor :Dati numa '1 Dumnides aggiutor !"Husmechiara luo pane a orfan-luise'lli da.Da 'Ili tine, Dince, nistui om, cu maim ta
45 Eleimosine, co par' eo 'i di tu hora ta.Cat pole tea se sciba co e dit hora mea,,,Cand nu pot ni pui-lli s'asbora pin'afid,'Nafora, mast de landuri, altu dit hora mea ?"Disi m'asculti, feta, daua sbOra 661:1 grescu :
50 Oisi co vhin'i ea mine, s'a1a$1. loc-lu turceseu ?Mot Dafce, husmechiara, baga messaSi orfan-lu aistu cu not va se'l cinamu."Pi messy pina fun, phne ping mica,All Dince aril -lu din gun papsea.
55 ,,Di cat ti aridi asice, cli eat 10 supuredt.Vein se terntreb, a DOnana, spune' m'i, banecli,,Iett nu and di tine, co hit barbat-lu a rn'ieo ;Ma di hilliu sultan-lui ci trOmbura ti jell!"
Fugira dit palatu, pit cula ielli tricura, .
-60 Si galbine sculara cat putura ;Se dussera, tu_ ahure, iu iera cai--11i legateS'alopsira mat gion.1-111, ma' tiniri, ma' musati.Iel demo duriu-lu, i act1 albul iea ;
Ininttnda-lui 'nealare, ea luna lumbrisea.
Blares Toc-lul
m'i ti
asi' m'i
tloi-lli
ciritor
s'uieftmn,
meth
115
65 Aggiumsira la 'mare ; dud vre s'discalica,A vr,lirft una Nice ; sultan-1u avina.
ne avina, sultan-lu ieste ad!, !Sultan-lu tot strigtmdu, a gione-lui oicea :
Amalama ci amarea nA, afama,.20 Cai-lli ci arachisi, loc-lu '1 cutrimhura.
Cu vhin, eu pane calda, septe an'i feta hranii,Tu sirma s'tu atlaze ieu ua armatusii,0 nor di hilliit tu minte aveam se ua faceam ;
s'ua aggiungerem, cap-lu vre so talliam!'75 Cara eu vhin, cu pane, ni--3ssa ua hranisi,
Cara tu atlaze s' sirma, ua armatusisi,S'cara aveat tu, minte a hilli-tui tea s'lli ua dai,A mea mulliere 'iera, si lea iera' ua luai, '") !
*) Observcirf Ia Ascaparea all Dince". In privincafonetica ieste de observatfi ea D-lit Tap] Iliescu spuuolamuritu ca la Orusova leste a si a intocmai ca lanul, bine 14elest le Norba- de a si a flictifi din a.In bucata acesta iesteinseinuatil :-'ntriband'uci, ma-,camie, pane, immandalui etc. Tau pe i ilu mai ye-dent facutii din i dupa subtire-etc. Pe t flicutil din e, ilu insauinn prin c ; pe eaSi oa prin é 0 (5. Pe y facutti din v l'a inseinnatii.prin vh. Vedemb ca une locuri lumina pe l mu-latii cu 11 : clliamci, 'ncllis,Turci-lli ; dar adese-ori 11 ieste pusii lara nici 0-nevoie : 51111e, calle, etc. Pe r, muiatu not l'ainii in-semnatu cu n', neavendil scmnblii celii pusii de- D -lu.Tamt 7liescu. Pentru sunetulii g gasimd la gione-una simplu g, se vede ca pentru ca iera incepetoriii ;
de vreme ce in launtruld cuvintelorii vedeniii c'a pusiiaggiungerem, aggiumse, aggiutor etc, Pe
tacutii din 4 (vechiii r) l'a insemnatil prin simplu:,
111
--Sultan-lu
Mani,
'm'l
S'eri 'Ili
mil
fl, t fli, chile,
mullibre,
ad
p
'mil
eta,-
4sy
1.1-6
ieta traducerea :Maritara pe Dincea mica ci de frumuseta ieiTop tinerii o numira floarea 1umei".Dincea de mica fOrte ci de marunta ce ier"a
Sal1 lege 1mbrobodela ci sa se'mbrace nu seieaBerbatu-su, voiniea tinara ci fOrte frumosii,
Adoua cli -demineta ci se duse la batalie.Luni 1c1 facura nunta ci -marti piece,§i-a lama flOre sa-1 creasea o rasa.
Dupa cepte ani de clile a casa 1 se 'nturna.Tac, tat I bath la uca,Eemeea mea, deschide !"Mums -sa se areta :Dincea nu-I aice,Am trimes'o ape, ci n'are sa Thai vie" fi qiceaPe dinsa TurciT mi o nude o, dusea ?Nu srciu, n'o vazuT, dar, cum irni spuseraOinci-spre-clece Mile tale ci pote mai departe,O luara, ci-o trecura de mare'u ceea parte !",,-0 sa-mI fear unu caica subtire ca pergamentula.§i o sa me ducii s'o cata, fn trupit suflettl pana emit,
aggiungerem, fugirci. Grupa ip, a lusemnat'o caudprin sc (scibet, scia), eand prin st (crestin) ; cam,din nefericire, D-la _Diesel], a gasitu cu tale sä pa-streze ortografiea etimologica ci in Trol-e de limba.Pe n' Wait din m insemnatu cu .ne lera-civroinda a nu ne abate de in ortogtafiea autoriulul,cand nu ne lipseau semnele.In privinta formelorti de tote fehula ce se pall afla
in acesta bucata au voiii staruf de oath asupra ce-tor-va cin'spreV (raudnlii 15) o aflamu forte in-rudita cu eins_prece aid Moldovenilora, numal in pri-vin-ta prefacerea ieste deosebirea.
laPuri Ici
lui ..g in t
si
remit
i
117
,,S'alergil mares tote, loculii tuturorii,,,S'o Ode Inca o datd, sau mai bine se more.Ie hi, din acea rninunta, In caiciiSi epte ani de stile, pe mare inible,Se duse in multe locuri, multi intrebai-Dar de la nici unulii nu afla qi cesi nu descoperi.Dupe q-epte ani de Mile ajunse inteunii lone ;Acolb iera sultanuld turcescd din Maroc,In fata palatelord stetu, ri gindea,
i prin tote fereqtile se lin iele grannie :Aci afle o baba, In eale -undo Medea,Si se apropie de dinsa, intrebancVo Ii dicea :Ce reste turnula acesta, aceste palate ?Ii palatulii sultanului, sdrmane tined" intristatil."Si cum se chiama fata ce ieste _Inchise acobi ?Sintil epte ani de zile sultannla de nand oFiind-ca" ma Intrebi de dinsa de numele ieiPe dinsa o chiama Dince, firciea locului
In palatulii turcesce, cum-sa Intro, cum se me suit! ?.,,Sau ea derv4 tura, on ca cerqitoriti creOne.,"Se imbraca cu straie, se fad' cerqitoriii,Si fare fried intra 141 a palatului carte.fele scOse glasii duiote en mare dare :
pentru numele lui Dumnedeu, ajutoriii !"Sluga lua pane, saracului se o dea.Da-i to Dince, acestui em, en mama toPomand ce pare ca-1 din cam to ".Cine pate se ode 'ce -f din Cara meaChid nu potti nici paserile se, sboare pand aice,
antra,
qi
lue ?
Dati-mi
gi
si
leis.
pi
118
Afars de randunele, altulii din Cara mea ?Fiind ca ma ascult1, fug, doug vorbe sa-t1 graesciBVii en mine, sä parasesel pamintuld turcescii ?"Dafcea men, slugg, pane plash sa mancamti,Si pe saracnlii acesta ea not ospetamil".
Oath fury la mass, crag mancara. pane,Dined risniii de pe gnra nu-1 Ionia,.De tine ash, de tine iti bati jocti,Voiti sa to Intrebii, Domna, spune-mi ask sä-rni traesci--Ieu nu ride de tine, ca Teti barbatuhl mieu ;
Dar de filuIti siltanului care trernura pentru mine !Fugira din palatg, prig turnti trecura,§i galbeni luara cat amandoi putura,Se dusera in grajditi unde Tenn call legati,
aleserg pe eel mai taxi, mai tined, mai frumosi,Ielti 1ua pe murgulg, si pe eel alba Tea ;
Imblandii calare, c.41 luna strglucea,Ajunsera la mare, rand vroean sa descalece,Auclira un glasti, sultanulii IT vana,
Sultanulg ne vanezd, Sultanuth ieste aiceSultanulti tote strigandii, voinicului (tingrulul) clicea.Aurulg ce-mi Maki, marea o poleia ;Cail ce-mi rapid parnintulli cutremnrau.Cu vine, on pane caldg, septe anT branil fata,In matasa si in sating o imbracal,
norb, de fin aveamti In minte sa o facemilDitch o ajungeamil, i-asi fi taiat capulti!."Dael pe dinsa Q hranisI cu pine,
,,Dacti, In satin i matasa o imbracasi,
q sa-liz'
rill
Iii
Si
V
;
119
daca avea-1 in mil to tiiu-tu sa-i o dal,urea femee ierh, ien ieara mi-o luai
Dialectulu cu loValcle sehimbate in Daciea Traianci,.Se deosebesce de celn ingedoneanti prin urniatorele
particulnritatia) Sunetele 4 si 11 nu le-a prefacuta in 0.
b) Grupele cl, gl §i 1 muiata le-a prefaeutu in ch,gh Si i consona. Tan in i consona a schimbatu pe-nmuiatn.
c) Pe a accentuates precedatc de e sau i si urmattide acelea-si vocale l'a prefacutn in e.
d) Pe e ata,ta accentuates clttii sineaccentuatt l'a pre-!Until in e- dupa labial(, daca in silaba unnatOre nu
sera Vsau e inveta, merti, etc. *)
Acesta pretacere nu leste inse (liar de totil strainsMacedonenilort. Ca dovada aducu formele: Inadiccidin medulla.La Kavalliotis ticzyvact, la Daniel .t(vi-oi;ce la Ro-
za madua (aice a neacc. Ie pasil pentru a, de s'aril11 amiss& \e puaea e). In privinta accentulul, liii ye-demii la K. si In D. pe penultinak la not lose sedice : meclua, mecluvci si nzeduhci, accentuate pe an-tepenultima. Care-I .forma corecta? Daea ne luamu4 pe irancusesce, trebue 8a c,licemil e t leste binepust accentulil pe penultirna, ; In adeverii ntimal" dinmeatilla pOte IRO mall& Deci la not trebue sa fiesehimbare de aceentii. Totii o data din m'ediala pre-cepemil de ce 6 nu s'a prefaculik in ie y-1 m Inn' la Macedoneai si la Moldovent Ori-cum mciclucine arata prefacerea lui e Ina dupd m. Altil exem--plu aril fi vcita-mare daca vine cuvintulii de la vie-timare (popular& vectemare). Despre vcir'nu, vcirna,
ti
:
si
feta,
y
120
e) Pei neat' din e precedatit de labiale urmatnde n, child nu iera i sau e in silaba urrnatore, l'au pa-strata impotriva inriurirei families cuvintelorn : cuvintiisi nu cavintu sub Inriurirea formes cuvinte.
f) Pe d, l'au pastratti Moldovenii, ba chiarti prinanalogie l'au varitn $i la locuri uncle nu se produseseorganic : cantchnti nu cantcimic etc. Dar la Crusova, sevorbesce ea si in Moldova, dupa spusele d-lui TaseuThescu.
g) La MoldovPni n'au Jucratii analogii in formelestea, vergea §i deci se afla si a- 1i sub acesta forma ;
nu s'au produsn formele : steavel vergeaud etc.Urine din acestti dialectic in Dacica Traig124.Aceste urme le- notezu din euvintele culese din do-
cnmentele slave, littine, maghiare.Treaculti alit XIV-lea.In revista Transilv- auia an. IV aflamil inteunn docu-
ment de la 1372 (despre Gary Ftigcirautti) euvintulnSarkany arcs putea -dee' fi pentru r,u atittamai multfi cu daft tote cam pe acolo se afla satuln11erpeni. Dan numele de mai susti ie romanesen arcs fi
di'ntre cele mai vechi urme din dialectula ce studienni.
vdrtute nu sintemt signet' ea nu vorii fi din vrna,vrtute. Ma! ieste euvintult1 oveiz---=ovesti rare se To-stesce ea ci dupa spusele unel dornniOre din Mace-doniea. Dar aceste prefaceri sintal ca nisre rein5sitidi'ntr'unfi dialeetfi invinsti ; leer forme ca betarn,picurariti nu clan lova la analogii din pricina Caro-ra sa se Inlocuitti d prin e ore i.
Siarcheani,
ti
pi
121
intre boerii trimesi. de Mircea celu mare in Poloniea,ierib Herifki (Heriaski, §Lligrick,i),,,ckedgmn_caBerescu, deelf=h, Fierescu-----Hereselk
-Veneta alit X V. Lea -In Transilvani'a" an. V. aflame la annul 1453 Sor-
bul adeca q6rbulic, en 6 afetata in alfabetuli1 maghiartiprin o. (Pe la Hativm.
La 1467 gasirnn Rosenara villa walachikalis" ; ro§e-Tatra p. reqinctra. (Transilvaniea).
intr'unn docum. an. 1453 (Tr. an V.) cetim Hacsa-dsel----11Ategelft cu e =e aupa t.
Intr'unu documental moldovenesen de la 1448 aflarnilPEFEcrkriu p. Heresteani, Fieresteani decl f=h. (Arh.1st. 1. 1. 153
intr'inn documental din Moldova 1487, ( R. p. 1st. siArh. an. I p. 369) vedem0 numele PZU,EIUA p. Rete. -a.
intr'unfi documental citatit de D-In Sbiera, *) anal1489 _Moldova, edemas Share Porkolap von NeYograd",
skare ie pOte pentru ChKApE on Neamtulft care a tra-dus dommentuln a sarila peste e ; in tote celelalte do-cumente de In tefarm celfi Mare nurnai Sekare.
In alto documental de la 1491 citata tot(' acole de D-111Sbiera, cetimu Nikot in loon de Milot cum arata altele.
In documentele moldovenesci pullicate Wickenbau-sPr **) cutinai In anuln. .473 Seingurenj, la 1488.. 49char-baneslie p. Sini,ureuX Serbaneqti.
*) Codicele Vorone(eanti Ceruautt 1885.**) Dar stainit la ladoela de a transcrIsii D-111 Wicken-
hauser exacta unwell..
'main
intalnimft
v
er
122
Veaculii alit XV1-leaIn cete mai vechi manuscripte tiparituri din a-
-cesto veacti intillnimo forme earl nu se -pill intelegede ea luate din dialectulti eu labialele Schim-'bate.
1) Asto-feliti gasimo in A postolulo de la YoronettiGZHTS, CifillT8 Si MMTS pentrit persona I-a sing. si a
III inm. de in pies. Indic. de la verbulo a fi. Sune-tulo i ieste facuth in aceste forme din i dupa s : sink+
FPnomenuln cum amt 11111i spirso a avuto locoIn dialeetult en lab alele schimbate. leste de
potato ca Rita forma sintv de pilda nici nu se inttil-nese in Apostolulii se afla inse, c141.81:8singurn
re, -sine ete.; de asemenea exempla de trece-
rea but i dupe s in 1.czakzunta rinse sementa)sementa din semeuta ; mu-
Tzanz.uz=--Optonilina ; nampliaops------paseriloru;
seracii : [WEI E ; adica prefacerea lui es in ; fenomenu tote din dialectulil cu labialele
schimbatr. Olin ea n'a-vemil a face cu fenomene produ-se in dialeethin en n in r, yederno de pe aceea ea a-
laturi cu acestea iutilniinit : semend, semua, semu,seti seem, sears, se (prop), se (conj) si altele can nu a-rata nici o urma de trecri ea lui e in 6.
I olio (nici o data en pzawunuEAE---rema,-
sitele, pz.cneup.,Ei:E=--respundere.117,cz.pu,----resari, ap7,:r8a-retu ; AZKIVAMAA1114---n ozmatiiilacremati ; deci preface-
xea lui dupe r in i si a lul e in 6. I)* la eele mai
chit;
; thrtpE
-=sinczarp8=binrusinit
-; fiNes =inse du-pe
u)==ridich,
si
Intei0
Espeolia=
i
123
multe envinte se pastreza i si e dupa r : puCB, (:ES, (tote/
deauna) pEcn8nc8, puo,ApE, (WO deauna) imp] °mom CIEZpN, pz.cnSuszmA8=respundindu, TpEonn4z.rmio8=--trerni-
tindti : etc.2) in doenmente aflamaLa 1515 intr'o insemnare salsa slavonPsee pe o e-
vanghelie slavona (Meth. p. Ist. si Arh. V. f. lran. Ill p. 142) ;
La 1520 (dor. de la Steil-Intl Voda fotogrefieatri p1.VII, vol. IT. an. If Rev. p. Is(. Arh.) : CAKSIAN-A=
Secuian-a derivata de la Seetiii.in Wiekenhauser (loc. cit.) afifiniti la anulu 15-7 Sd-
rdcinestie p. Sercicinesci si Ker.-KM-1 i la anuln 1587de trei on Korldzdl (p. Corlatelt)).
in catastibula averei inanastirei Galata (Iasi) 1588 a-Rama cis (conj.), cis (pion), Hopis (care plural]) de lacart), caer8, CAKAM (presupune sOarei din secara),
Intr'o notita pe o carte, Galati 1571 Aaiun : ca (pron.i con.]), Asniq78duninedeu.
intr'una zapisa de vindare din judetilla Tench), anulu1577, eetinm : can XIE-=-SCi-i fie, ca CE r11iE =sUt se
Sao.In alto apisa de la 1.581 (jud. Paean) :
Ch Ch. 1111E.
Intr'o sententa., jud. Barladut 1558: Ch 41E.Intr'unti act]) de la 1591 Trotusti, cetimil : pii=01.Tot]) la 1591 intent) act].) de Ja Petru Schiopulti
(Rev. p. Ist. §i A. T. IV an. 11 pag. 602) :- ilroxiro p.Agafiea.
B.
capvinnEym----seracinesci.
si
potim=deol.,
L6 =aa,
124--
3) SA vedemit ci vomn afli In manuscripte munte-nesci si in acte.
inteunn fragments de text(' biblieu serisu In Oltek-plea pe la 1560 aflAmn amestecate urmAtorele forme dindialeetuln cu labialele schimbate : Ch (SO, )CH (11), top(pentru a ajunge la (am trebue siruln tears, t6cirei, (ard),SZAEATIPIE (selbatece), oypt, (uri cu chpuvrowp(serbAtori), cbpstyrroark (serbatorea), phrtwark (rem Anea),phAuKa (ridica), WITS ( sintu p. sintu).
IetA si din Evtingheliarului scristt de Radu dela MA-nicesci (jud. Teleormanil), In 1574 si copiatti in partede D-ln -lifijdAu de in British Museum. Londra : ca w-AACE A (sit (se) o lase lea) ; pzCZpIrrk (resAritti), ca vim4)1143A (sit (dad.) lestl fiiul), puynoyn (reului), la8pEAE
(riurele), nachpmE (paserile), CANTK (sintd p. sintn), cz-Anzunt, (sernintA), ontopiii (tintarii), wzpniu (serpii), ca-pAF (seracA), CANTEMb. (Sillte1110.
trecemil in cuvintele ce se potti culege din doea-mente muntenesei :
inteunii document de in 1549 (jud. Mehedin(,i) : ES-zoimpn---Bujoresel (sate) ; in unuln de in 1556 Tirgo-viste : vro,faxop8=hotariloril ; la 1579 Bucurescl : xo-
vapmE- ; in altulil de in Bucuresci 1593: topm8pEnE=te rmurele. *)
intetrnft documentu de in 1516 (Arh. I. Tom. 1..
T. 1. pag. 49), din TArgoviste aflame : IlanzionEuin.
Aceste documente grad inedite, d-lii MIAMI a /pu-blicatii in Cuv. din BtitrAnl t. 1. cuviate roanescice se afla seinanate fn texturi slave.
ri=r0,
S
*)
125
Capatinenii totii acela-$i mime scrist RUMP.HE14114 *).
Toth acestit nume se intillnesce intr'un documentti de,la 1586, Bucuresei (Arh. Ist. T. 1, p. 1, pag. 67), KW
in Co lumina lei _Trojan" an. I.1570 chotaryle (XOTAJ1ZAE); 1572 Urytzilor (Mptinaop. **).
in documentele lei Hurmuzachi tip. de Academie iila= :
intent documentn facutii la Alba Iuliea, lkanbla1505 se pomenesct Omni din Munteniea Cu prefacerifonetece curiose Iti nume lafreneja (p. Iefremiei) sr-chi-episcopo. Nitre (p. Mitre cum ilia aflame in altecumente. Mitre ieste scurtare din Dumitru, Dmitru,Dmitre). Vizter (visterin p. TistiariO, 1..7utzer (p. &mei-ado), Bojeri (p. Boiari).
in altt documentii de la 1599 scris:k unauteSee InTirgoviste (p.. Ieftimiea). ***)
La 1595 damn fear Nytre.in Cul-Fate din BatrOni" T. I. aflamn :Bistrita 157,3 : Ch CE TIE ; Distr. Mrwelft 1588-15S5 ;--
C4-(18 *HE §i ca-a8 141E, JrZ rinse), CM1T8 (§111t11, sin-
*) Aceste cuvittte arata totfi n datii prefacerea lei a bk.e: ceiini(ineni1). eitpatineani.
**) D-lfi Ilajdau a transcrisfi slovele chirilice prin Morelatine, in p,arantest an)fi pun* slovele.
***) In ve sta gasirnii : Demeter (wig acelii de mat aus.Nitre) Kluehyar (cluciar), vigtier (p. vistihriu)Bari '(p. Boiari), AuASrrpg. Ka8%rkp, BM-c.rnp,
si si
11ZWRIVENiti.
an-
Ieyhtinia
g.aEmiE,
(p.
126
in). CA (conj.) fara exceptie, ca pronume inse numai CE.Tirgu-Jiu 1591 ; CAC IpIE, pAmac, CAW *) ; Distr. Dam-boOta 1595 : CA (I/IE ; Distr. Prahova 1596 : ca
.CA WYE, CA Ea AAEVE ; MC ERIE, pzmac ; Districtulu lTMcea
1597 : CA CE ; jud. Meheclinti 1599 : CAC LpIE, CA HS BA
01, KAJVINE (caei n'arn fi pututri fi forma acesta araturd; Jeri ; gregalci, greeli etc) ; Ilfovii innainte de 1600ea CE, CA 4)1E, WA (ieste si 11110 ANIS 118C, CE EA CKSAA.
CA IA, CA.r8 (61.11ifl), 111[1-elti pe la 1600: ca Ova,cat w1A.
4) Transilvaniea.
Psaltirea lul Coressi 1577 Sas-Sebes : CA pI3MEIEMk,
DAAELLIIN (ride-s1), CANTh (Shin), (reuln),nampaukE, KAIVEFHAE, Al 4 1E11, META;1411AE, pA/1,11KNI CApAKSASII,
nampt, pzoy, pAMN111114ENE, 14;30ApAcAE, CA CE, Oyfaa0p114,
CAAAAWLI,A. pAMAC8Ak, cEzovpf (ocarire), czns (sinti), Cb
All% mtpvE (de asi merge), myis (rida), pz,AE
ride ), pzMNaMILIE, AMANICTE, ANYTATAN (artaet'ai), AAKffili-
AlEAE (laerimele), pAEA,h 11111 !AMMO, pas4.kcEa (recescO,
czpEzTopioas'n (p. set batOritilUi), CANTEAAll, pz8pEaoph (riu-
riloru), JrNC.R (Inse), pzcifipnTSah, wE;zsimt. (din ,e,c/inclii,),faun:3nm,, oE7,Tail1114, CApPIHNODK, (VAN A, (te-rina), EApFIA,k (vedindu din vediando, vediftndu, vedindu,vedinclu), cusp', czpszTowk, AWW6A13Als wzpo
cs'at, (serbulti), .3tEpATowarl-cE (invartose-se p. invarto§e-se), CA CE JpipATOAW (sa se invratoase). La exempluhi
*) L- CAC, AMCpa ci caw din unna iera artmcat'a dea-supia
juiCa,
oymann, itatim!
WESAHAlk,
(miselult1),
F11E111;111.
um NI
127
preeedento putea fi vorba de inriurirea celora lalte ver-be de la conj. I-a, caci mai tote an d la a III-a pers.sing. la trecutulo simplu *). Aice inse Ieste a III-apers. sing. de la pres. conjuiictivului si avetnii deci nu-mai de Wit prefacerea lui e in e dupe pAS'pE (riure),
AEWKII;ZNAt. (p. deschidindu), qapit, ttzpffiEtt (tara, Orel),mmoyttpE (p. jeluire eaci are si jetuita, pag. 297), 47,-psakE AOph, KAptRAE (earele), .iirpatue,cE, .lierttugm,h, toy-pawk (subst. facuto de In inf. efirere=a curge),ApvmAh,pwwix,.
Cum ca prefacerile insirate nu-so organise in dialec-tulu psaltirei se vede usorci pentru eft n'au loco intote cuvintele ee implinesen conditiile. ba chiar acela-sieavintu are ciind o forma eilnd alto. Ash se afla deate-va oil umpRoym dar mai adesea tuEpEoyn, gasicaoittpx, si htapAi, gasimo de iegula 1116pATOWNICE dar o sin-gura data damn de JINEIATOLUECE, psi= toto-cleauna mumdar de asemenea regulate cuur8ph etc. gasimu fora ex-ceptie CZAIrliNIVK dar CEAlrENANY%, AEwEpTh, wEgSpac. Usorti
se vede ca formele de mai sustt cuprindn prefaeeri stra-ne graiului, cum se va vedea si mai departe din buca-ta ee vomit da, casurile in care se afla prefacerea, nu-sode buna mina Die' la 10 "10 din totalitatea ellvinteloroce indeplineau condi(iile.
Mai ieste de observatti ca in psaltire afara de ur-
*) Cain ca 4gApwrowitwE ie la trecutti ne dovedesce a-fail de 0 uu oa, frasa MIME *13PT0-LLINICE &MIA TA, EMI TOATE OVNAEAE Taw fINEKA11111£I1(E WINE- pag. Z39 v. 12 qi 13.
insult : caps
128
mhtorele exemp]e, la tote substantivele femeesa ouace. la singuritn, se aflil a la inmultitulft in i : KOyMMI-AApu (se atla lime si KOVIVIMAZp11), A[110-16Aapli, MAIM (Se
Oh, Mai deS1.1 MAE), AApHAE, FIVIEAE (p. 11P11,111E), tan R-
colea vine $i tomplit nu ISZAilpill Tote celelalte sute deInmultite au pe z $1 cu tote acestea acestft fenomenftde analogie n'a luattl nascere nici in dialectulu en n=r(cum vedemn in ananuscriptulft de la Voronettl), nici in
cu labialele Si eta n pftstrate, de vreme ee acestft 4inorma dialectal nu cunOsee prefaeerea lui e in e dupe. s,.
t,Total din dialectulu cu labialele schimhate sintu $i
formele : yoyAE (pag. 433), .11Koyuktiopam, .poyuriopittpa;.
Duph tote celelalte exemple vedenm c t s'arft fi cave-nitii nice in in 10C1:1 de y : mom, My,"pZMifiNTII etc.
Deer so eonstath urmhtorele fenomene particula-r,e dialeetului ca----studiernft, Intrate put la mar_pullet]) in limba literarit a lui Coressi ors n ce-lorfft co an trhairtsil psaltirea e in e, dupit s, q,,
z, (, j, r $i fenomenulft analogieft de la inmulti-tulu substantivului feaneescft ; prefacerea lui iRip& s, z, r ; casurt tle v neprefacutftin mi.
Tote din Transilvaniea avemft texturile bogofizitieepublieate de D-lia TIAjdhat -In Curente den betranr%
lomul II. Aceste texturi Blau eopiate Innainte de,
1580 $i male din iele Rota fi chiar mai vecbi deeta 1550.
a.
.sell
moymfin,
cate-vii
sloynsa,
In 1,1,
129
remet si pe Dimitraqco Yodel In urmd cu obuzul sä sebark cu Turcii?" Mai presus de toate iubitor de pa-trie : ca cu boii 11 tragea Dimitrie Cantemir In tara ru-sascd, caci de abia ajunsese la Kiev si Neculcea in-cepuse numai decit sä deie inapoi spre Moldova. Oldau vrut sa purceadd din Kiov multi Moldoveni an vrutsa ramiie acolo, si Inca si eu, loan Neculcea, nu vro-eam sd mai merg cu dinsul, gindind ca doar ne-or lasadin Kiov de ne-om Intoarce la pdmintul nostru. IarDimitraqeu Vodd n'a vrut sa ne lese sa raminem, cean mers la comandantul de Kiov zicind ca sintem datipe mina lui, Si ca el a vre sa dea sama Ia impAratulpentru noi. Deci comandantul vazind asa i-au dat petoti pe mina lui Dimitraqco Voda, §i i-au dus cu vartd,pAnd la Harcov." Dorul de tars al lui Neculcea a ajunsVara Ia urechea imphratului: iar Imparatul au rd's-puns lui Dumitraqeo Vodd, dad, nu va sa sazd, Dum-nezeu ajute sa mearga unde i voea, ca nu-mi esterob. Iar cind ni-am luat ziva bunk de la DimitraqcdVodd din Harcev, de m'am despartit, mult ma Imbiasa mai sad, dar eu eram bucuros eh a venit acel teasde am gdsit vreme sa ies dintr'acel norod.... aveamare jale si Dumitraqco Vodd §i Doamna lui si boierii
toti Moldovenii, zicea ca nu mi-oiu pute face,ce voiu peri de Turci. Dar eu am pus nadejdea meala Dumnezeu si din toate m'a scos". Staruinta cu caretineau toti la dInsul ni-1 probeaza.' in de ajuns, precuma si trebuit sa fie In adevar, ca bun prietin. A scris38 II 5.
9
-
sa-i
st si-mi
- 130 -
Neculaiu Spatar Milescu. Pe timpul lui §te-fanita Voda Lupul (1660-1662) era, spune Neculcea,un boier Neculaiu Milescu Spatar (nascut pe la 1625),de la Vasluiu de mosia lui, Area Invatat si carturar,si stia multe limbi, elineste, slavoneste, greceste si tur-ceste, si era mindru si bogat, si imbla cu povodniciinaite domnesti, cu buzdugane si cu palose, cu soltare,tot sirma, la cai; si lui teflanita Voda-i era preadrag, Linea prea bine, si tot la masa-1 punea, sise giuca in carti cu dinsul, si la sfaturi, a era atuncigramatic la dinsul. Iara cind an fost odata, nu s'ausaturat de bine si de cinstea lui tefanita. Voda, ce ausazut si an scris niste carti viclene, si le-au pus In-tr'un bat sfredelit si le-au trimes la Constantin Vodacel batrin Basarab, in tara lesasca, ca sa se ridice deacolo cu osti, sa vie sa scoata pe tefanit.a, Voda dindomnie. Iara Constantin Voda nu au vrut sa se apucede acele lucruri ce-i scriea, ce s'au sculat si an trimesbatul acel sfredelit cu carti cu tot inapoi la §tefanita.Voda de le-au dat. Deci, §tefanita Voda, cum au va-zut batul cu cartile, s'au prea miniat si l'au si aduspre acel Neculaiu Milescu inaintea lui, in casa ceamica, si an pus pre calau de i-ad taiat nasul ; scotind§tefanita. Voda in graba hangerul lui din briu, an dat dei-au taiat calaul nasul ; si nu an vrut sa-1 lase pre calau
taie nasul cu cqitul lui calau, ce cu hangerul lui§tefanita Voda i-au taiat nasul. Dupa aceea NeculaiuCirnul a fugit in taxa nemtasca, si an ga,si t acolo undoftor de-i tot slobozea singele din obraz botea la
.5)
si-1
00 -i
si-1
- 131 -
nas ; §i a§a, din zi in zi, singele se tnchega, de i-aucresCut nasul la loc, de s'au taniaduit ; iara dud auvenit aici In tars, la domnia lui Voda (1668), nu-mai de abia s'au fost cunoscind nasul taiat. Nu-mai tot n'au In tara malt, de ruOne, ce s'au dusla Mose, la marele imparat, la Alecsie Mihailovici, la ta-Val marelui Petru imparat carele an venit la not aiceIn Moldova; §i pentru invatatura lui au fost tergimanImparatului, invata i pre fiul imparatului, pre Pe-tru Alecsievici, carte, §i era la mare cinste §i bogatie ;§i l'au trimes imparatul Alecsie Mihailovici sol la ma-rele imparat al Chitailor (China), de au zabovit la Chi-tai vreo doi trei ani ; §i au avut acolo multa cinste §idar de la marele imparat al Chitailor, §i multe lu-cruri de mirat au vazut la acea impa,rd, tie a Chitailor,§i i-au ddruit un blid plin de pietre scumpe §1 an dia-mant ca un ou de porumb. i intorcindu-se pe druminapoi s'au timplat de au merit imparatul Moscului, preanume Alecsie Mihailovici ; iara senatorii de la Mosei-au e§it intru intimpinare, §i i-au luat acele daruri.tot ce-an avut, §i 1-au %cut surgun la Sibir, §i au §a-zut citiva ani surgun la Sibir.Iara mai pre urma ri-dicinduse Petra imparat, fiul lui Alecsie Mihailovici,carele au venit aice in cara in Moldova de s'au batutcu Turcii la Prut, la Stanii4ti din gios de Hu§i, in ti-nutul Falciului, agiunsau Cirnul din Sibir cu carti ladinsul, la imparatul Petra Alecsievici, de i-au facut §tirede toate ce au facut, Si cum este surgun. Atunce Pe-tru Alecsievici imparat Indata au chemat senatorii
Iliesca-i
sazut
si
1i
132
si au intrebat zicind: uncle este dascalul meu celee ni'a invatat carte? acum curind sa-1 adueeti,"i indata au rapezit de olac i l'au adus la Petra Alec-
sievici, imparatul Moscului, In Stolita, si 1-au intre-bat ce-au vazut ce-au patit; i-au plait lucru-rile acele toate de la senatori, ce-i. luase, pans la uncap de ata; i diamantul cel mare, imparatul, dupace1-au vazut, s'au mirat 1-au dat in haznaua cea impa-rateasea, iara Cirnului i-au dat optzeci de pungi debani, 1-au luat iar in dragoste In mild, si 1-au pusiar sfetnic. §i cind au ras barbele imparatul Moscalilor,atunce chid si-au schimbat portul, atunce singur impa-ratul i-au ras barbs eu mina lui. i an trait Cirnulp'ft'pa la a doua domnie a lui Mihaiu Racovita (1707-1709) si atunce an murit, care mare cinste i-au facutimparatul la moartea lui, si mare parere de ram au a-vut dupa dinsul, ca era trebuitor la acele vremi. Ra-masau acelui Cirn ficiori i nepoti, si au agiuns uniide au fost polcovnici spre slujba ostirei, ca se insuraseel acolo de luase Moscalca, i s'au mai dus dupa din-sul de aici din Moldova trei nepoti de frate, de se a-ezase si ei pelinga unchiul sau, i acei avea mils de
la imparatie, si acolo au murit."Pentru a ave o complecta si exacta cunostinta a-
supra vietei acestui remarcabil barbat, caret mai multInca decit Stefan Gheorghe Voda, ar fi avut dreptul safaca pe Miron Costin sa zica ea nasc si in Moldovaoameni" Coqcil. L et o p. ed. II, t. I p. 356, trebue nu-mai Sa micsoram ceva din minunata biografie facuta de
- -
ysi¢i
9i
¢i si
- 133 -
Joan Neculcea §i sa adaogim Inca putine. Neculaiu Spa-tar n'a fost profesorul lui Petru Cel Mare inainte de apleca In China, cad, nascut la 10 Iunie 1672, numitulimpArat nu putea primi lectiile lui Spatar, care §i-afacut calatoria in China de la 4 Martie 1675, cind aplecat din Moscva, 00. la 5 Ianuarie 1678, cind s'atutors la Moscva ; surgunul de la Sibir n'a avut de pri-eina senatorilor de la Mosc" poate n'a a-vut loc de fel: sigur este numai a in an. 1678, subdomnia lui Teodor Alexievici, indata dupa Intoarcereasa din China, Spatar a fost implicat Intr'un proces alprotectorului shu, boierului Matveev, acuzat de vraji-torie, din Care proces a scapat in scurta vreme; in sflr-It poate eh nu tocmai Petru imparat chiar cu mina lui
i-a fi ras barba.... .Mai Inainte de domnia lui Stela-nita Voda. Lupul Neculaiu Spatar a invatat Ia Constan-tinopole, a fost om de incredere al lui Stefan Gheorghe(1655), a comandat un corp de oaste moldovineascii in-contra lui Racoti in Transilvania sub G. Ghica, suc-cesorul lui Stefan Gheorghe (1657) ; dupa thierea na-sului de Stelanit'a VodA n'a fugit de a dreptul in taranemteasca, ei In Muntenia mai intliu, la Grigorie Ghi-ca Veda, care l'a numit capi-chehaia la poartit incontra caruia a conspirat cu_ Cantacuzenii Ia 1664;dupd caderea lui Grigorie Ghica -§i dupace Cantacuze-nii n'au reu§it s5, domneasca, s'a dus din. Constantino -pole In Brandeburg, de unde a fost alungat de electorcind s'a aflat CA este un ve§nic conspirator, apoi in Po-merania, unde trh'ea exilat vechiul sau stapin, Stefan
lacomia §i
1i
134
Gheorghe Vodd, §i ca delegat al acestuia a trecut inSuedia, la Stockholm, de unde s'a intors in Moldovasub Ilia§ (1668). Tocmai in 1669, dupd atitea peripetiipe la curtile Europei, s'a refugit -Spatar la curtea luiAlexis Mihailovici (1645-1676), unde cu sigurantA se§tie a se afla in an. 1672.. La Curtea Rusiei Spatara servit, in gait de misiunea cu care a fost insarcinatla curtea imparatului Chinei, ca interpret sub patrutari, Alexis Mihailovici, Feodor Alexievici ( l 676-1682),Ivan II (1682-1689) §i Petru Cel Mare (1689-1725),pans la moarte, care a avut loc poste pe la 1714, pu-tin mai in urma de terminul fixat de loan Neculcea.
Operile lui Neculaiu Spatar Milescu, unele tipd-rite, altele manuscrise, slut urmatoarele.
i) A tradus din greceste,pe cind era la Constan-tinopole, Biblia de la Bucuresti (38 I a 84).
2) Enchiridion sive stella orientalis oc-cidentali splendens, id est sensus ecclesiaeorientalis, scilicet graecae, de transsubstan-tione corporis Domini aliisque controversiisa Nicolao Spadario barone ac olim generaliWallachiae conscriptum, Holmiae, anno 1667,linens e Febr.
S'a tipdrit In La perpetuite de la foy del'eglise catholique touchant l'eucharistie,deffendue contre le livre du sieur Claude(par Antoine Arnauld et Pierre Nicole), Paris 1669,II, 50-54.
135
a) rpEgo-lItantino-PScam CAoeaph (Dictionar grec-latin-rusesc), ms. Thule?
4) 1PHAMOA0r101, CHp 411C116110CAOEMIAA 1111141%1
(Aritmetica, sau cartea stiintei numerelor), an. 1672, ms.5) Xf/FICM0A0r10118, Cliprk41. HUM 11pEpENEFIOCAOINAA
(Hrismologhiu, sau cartea profetiilor), Moscva, 1673, ms.
0 carte de apocalipse apocrife, tradusa si adao-gin, din greceste.
6) &int roc8Aapcmsmoii W gEpxoRnzix% FliMPH-
MEIVAXZ POCC111 11 Ap8rHxz crnpaux ApEsmqz 11 Hoszip
spEmEn (arti de stat ale suveranilor Si ale alterrad vechi si moderne), ms.
7) KNHI'A BLICHAiWA0r11NZ, CE ECM11 GO`111CAElliE HMI
COnticodiTE gclp, qapcil, WEE 61aK8 NO ECEMZ mirk, wma
gcrkxz HapoAosa AORAECMREFIN.kihnill 11 HMENHIWkliWill,
wrna flAMAAA mipt, AOCEiV t (Carte numitA Vasiliologhin,
adeca Cronologia sau Istoria tuturor imp'aratilor carein lumea intreaga si la toate natiile an fost cei mai vi-teji si mai renumiti, de la inceputul lumei pans as-tazi). ms.
8) Kfmrti ligpanima sKpannit W Aestmit Mg-cap N W CEAM11 CHOKOANZIp X8AOMECMgc1Xa (Cartecompusa din scurte estracte privitoare la cele nounmuze cele qepte arte liberale).
9) NigAp0C1114 111111 CLIF1HCaliE CEAM11 CHOROANZIXZ
1i ms.
- 136 -
x8AomEcrnez (Intuitia sau descrierea celor septe arte li-berale), an. 1673. ms.
Traducere din greceste.
,) KUM W ;limp (Cartea Sibilelor), an.1674, ms.
Traducere.
ii) 01114CMIIE FlpECAABHKIA 11 I-If/ERE/MLA HEPKEE
HMEHORMIHAIA CB? TAAN CO411A HZ 11011C111M111111H0110A*,
hME MEtA8 CEAMH 413AECZ IICEAEHHZIA 110A0CM01111CMES
C0`111C1l61Ef1ICA (Descrierea prea vestitei prea mareibiserici numita S-ta Sofia, la Constantinopole, care cudrept cuvint este socotith printre cele septe minuni alelumei), ms.
12) Tradu,;erea (In vechea slovenicA) a discur-sului pronuntat Inaintea marelui domn, tar si print,Alexis Mihailovici, .... de ambasadorul Poloniei, SamuelVencslavkoj, la sosirea sa, a 182 zi a lui Septembre1674. ms.
is) K1111rA lEpOi'MlliAtICKAA CHAWEHHOKAAMEAHANN
(Carte de ieroglifica ieraticA). ms.
Un tratat asupra scrierei ieroglifice.
Kunra HZ M1L1AX3 H CZ pENEHIEMZ, COHHHEHILIA
Miumpi.Emz, nampiapxomz fprrniwxihouinaz (Carte in fi-guri, cu un text, compusa de Macarie patriarhul Anti-ohiei), an. 1674, ms. Unde?
§i
14)
137
Traducere.
15) 111114PA, a Ea HEil man° ngmktnEcrnsie 110PCMEA
G11611PCKOM WHIZ ropoAa T06OACKA 11 po camorw p1313EMA
roc8Aapcnla 1111MACROM, . AMA 7183, MtCratill
Ea 34 AEHh (Carte in care este descrisa, calatoria inimparatia Siberiei, de la orasul Tobolsc pang la margi-nile regatului Chinei, 3 Maiu 1675). ms.
16) Descrierea (in ruseste) a marelni fluviu A-mur, care formeaza limita intre coloniile rusesti si Chi-na. ms.
j7) 01114CANIE %%M18 110AOME11111, MZ1Mt, ECMECMIA
11 11p0CMpANCIPIrk n npo4. KI1M/ANKOIV rocSAapcmsa (De-
scrierea pozitiei, vamilor, climei, intinderei, etc., a im-pa,ratiei Chinei). ins.
,6) Traducerea (in vechea slovenica) a cartei luiSimeon Macarios, intitulata, 705 Maxapiou StpxtE-
Itt6x67.ou Oe662kovavic ma& aipeseur) )6(.17capl Tirj; 1.611; 494;Tiov Xptattavio wicrraoc, Iasi, 1683, ms.
19) Traducerea (in vechea slovenica) a descriereipe care secretarul de ambasada, austriac la curtea Ru-siei Johann Georg Korb a facut-o despre cei dintiiu aniai domniei lui Petru Cel Mare, Diariurn itin eris inMoscoviam perillustds ac magnifici DominiIgnatii Christophori... de Guarient et Rall...ab.... im- peratore Leopoldo I.... ad Tzarum....Petrum.... anno MDCXCVIII ablegati.... de-scriptum a Joanne Georgio Korb Viennaez1700. ms.
male
_UIJLE..r?
},p.Gpo
- 138 -
Nr. 4 In biblioteca manastirei de la Ciudov.Nr.in biblioteca matastirei Antoniev Sijski, in Biblioteca
Imperiald din S-t Petersburg §i in biblioteca sinodala dela Moscva.Nr. 6 Bibl. imp. Petersburg.Nr. 7 In bibl.man Sijski.Nr. a §i in Bibl. imp. Petersburg.Nr.to Bibl. imp. Petersburg.Nr bibl. man. Sijski.Nr. 12bibl. man. Sijski.Nr. 13 bibl. man. Sijski.Nr. 15 inArhiva ministeriului afacerilor straine, Moscva. S'a pu-blicat, cu o introducere §i note de J. Y. Arsenjev, laPetersburg, 1882. 0 traducere greceasch' manuscriptd laConstantinopole in Manastirea S-lui Mormint.Nr. 16s'a publicat (ms. unde?) in BIctilikt limn. Pycck.reorp. Osm., VII (1853), II p. 15 sqq.n. 17 Bibl.imp. Petersburg, un exemplar la D-1 M. PetrovsChi,profesor la Universitatea din Kazan, un altul la Biblio-teca nqionald din Paris. Dupa o traducere greceascda acestei opere, afidtoare In ms. la biblioteca centralddin Iasi, D-1 G. Sion a intreprins, dupd initiativa A.cademiei romine, o traducere a ei in romine§te.Nr. isin bibl. aril. min. afac. str. Moscva.Nr. 19 in Bibl.imp. Petersburg.
Mitropolitul Petru Moghilii. Inca un Romincare a adus mari servicii civilizatiei ruse§ti in al XVIIsecol si care pe de altd parte a jucat un rol impor-tantpoate eel mai importantIn istoria cre§tinismuluiortodox din acela§i timp. A trait insa departe de tarn§i. a scris numai in limbs. slavoneasch'. Ndscut 21 De-cembre 1596 §i mort 22 Decembre 1644, fiu al lui Si-meon Movila Vodd (domnul Wei muntene§ti 1601,1602 qi al Orel Moldovei 1607-1608) al doamneiMargareta (Marghita). La 1612, dupd caderea Moghi-le§tilor de la tronul. tarei Moldovei, Margareta cu doifii ai sai, Moise (domn In Muntenia 1629 §i In Moldo-
ti
t)
si
,
- 139 -
va 1630-1631, 1633-1634) si Petru (mitropolitul Pe-tru Moghild §i-a pastrat in calugarie numele din bo-tez) s'a retras In Polonia. Petru Moghild, dupacecomplectat invatatura la o universitate leseascapoatela scoala manastirei ortodoxe din Lemberg s'a alipitde hatmanul cancelarul coroanei Stanislau Jolkew-ski, vechiu prietin al tatalui sau, si a petrecut multavreme In domniatul acestui nobil, Jolcfa, In apropierede care (in provincia Bielsca) erau mai multe din MO-§iile sale. Dupa moartea lui Jolkewski (1620) a trecutsub protectia hatmanului Hotkievici, sub care s'a lup-tat contra Turcilor la Hotin (1622) si sub tutela caruiaa ramas timp de 7 ani (1620-1627). Cita vreme atrait pelinga hatmanul Hotkievici, a vizitat in 5 rin-duri (1622, 1624, 1625, 1626, 1627) lavra Pecersca dela Kiev, panace in an. 1627, sub influinta mitropoli-tului de Kiev, bY Boretki, s'a fixat in acest oral,unde a fost ales egumen al lavrei Pecersea, fara sa fiecalugar Inca, la 6 Septembre an. 1627. S'a calugarit la8 Septembre acelasi an si s'a ridicat la treapta de arhi-mandrit (protectia regelui Poloniei i Inrudirea sa cunobilimea leseasca n'au fost probabil straine la aceastarapide inaltare) pans la 29 Noembre 1629, cind a primaconfirmarea regelui Sigismund. La 28 Aprilie 1633 afost ales si hirotonit Mitropolit al Kievului la Lemberg,si a pastrat In aceeasi vreme egumenia lavrei Pecersca.In tot timpul arhipastoriei sale Petru Moghild s'a In-grijit cu foarte mult zeldespre care marturisesc con-temporaniide doua lucruri, mai intiiu de apararea
si a
si
- 140
todoxiei contra propagandei catolice §i al doile de in-fiintarea de §coli uncle sä se goat& forma un tier ru-sesc mai luminat decit cel ce fusese hiainte de dinsul.Inca pe clad era "numai arhimandrit al lavrei, PetruMoghild a infiintatpe baza de altfel a dispozitiilortestamentare ale fostului mitropolit by Boretki- -ocea dintiiu regulath', in mAnastirea Bratta din Kiev (an.1631) §i dupg, alegerea sa ca mitropolit pang, la moarteatit de mult s'a ingrijit de prosperarea acestei §coli, In-cit stramutata in Academie (Academia din Kiev deastazi nu este althceva decit §coala lui Petra Moghild),adeca in ..coalb, superioara, contra vointei guvernului le-§esc, a -Akins curind sa 1ntreaca chiar §coalele catolicedin regatul Poloniei §i a putut trimete elevi de.; ai saica profesori la §coala .pe care Vasile Lupu §i mitropolitulMoldovei Varlaam au infiintat-o in Iasi la an. 1642 inmanastirea Trei Ierarhi (Sofronie Pociatki, elev al §coa-lei din Kiev, a fost organizatorul §i directorul qeoaleiromine§ti (?) a lui Vasile Lupu).Ca autor al Catehis-mului (a§a numitei Marturisire ortodoxa) insemnat denot sub Nr. 3, adoptat cu putine modificari de intreagabisericit ortodoxa ca un fel de simbol de credinta alacestei biserice, prin care ea 4i Iiimure§te credintaproprie fata cu celelalte secte cre§tine§ti, Petru Moghileia meritat numele de pArinte al ortodoxiei moderneScriekile Sale, unele tiparite, altele manuscrise slut :
FAARIGIINI 1101(411MEMAhl Alamo, ArarthrnA BM-
l'OMECMHKOMS tow hicrnimiaut3 (Capitulele instructive a-
scoala,
1)
141
le diaconului Agapet catra binecredinciosul implirat Ius-tinian), traducere din greceste, Kiev, 1628.
2) .2111.0,0Aorlblla 4prk,16 MOAHMBIll N 11084ENIA
WEE10AEVIAA Ea A8111E1314810. floAIGS CliSAE0138 N 13CtX8
BAArovIECMHINdp MORO- MOMIMBENNHKZ, Kiev, 1636 (Anto-logion, adeca .molitvele i invataturile duhovnicesti pen-tru folosul sufletului elevilor si tuturor binecinstitori-lor iubitorilor de rugaciuni).
2) Catehismu, numit mai tirziu Marturisirea orto-doxa.
Scris in limba latina de Petru ; cetit in-tiiasi data in sinodul Rusiei meridionale, care s'a tinutla Kiev de la 8-18 Septembre 1640; aprobat de si-nodul de la Iasi cel tinut eu prelati calugari Moldo-veni, Munteni (?), Rusi Greci de la Decembre 1641pan's. la Septembre 1642, in timpul carui sinod MeletieSirigul, unul din delegatii bisericei grecesti de In Cons-tantinopole, feromonah predicator al patriarhiei, a pri-mit insarcinarea de a-1 traduce In limba greceasca;tinut i11 cartdanele patriarhiei pang la an. 1662, cindin traducerea greceasca a lui Meletie Sirigul, eaun fel de product propriu al Grecilor, a fost tipa-rit intliasi data la Amsterdam. Dupa editia greceascas'a tradus i tiparit in romineste (38 I a 86) de logofatuIRadu Greceanu§i stolnicul Constantin Cantacuzin (42 el).
. 4) GORIMNIE KOporni<Ort HASItH 0 AKIIHICSAtip
flpAGOCAAIN0-KA.0.0AINECKori Xpl4cMiANCKOil BEAASPZ 1161;-.
NAHA H F1&81{H tvpicEE Gs. BOCM0911011, CORopliai N Anoc-
MO/MCKOrl (Adunarea stiintei scurte despre articulele
11,8
Si
irk -
p6f
si
si
-142credit-0i ortodoxe, catolice crestine; adeca cunoasterea
stiinta sfintei biserice a rasaritului .celei universalsapostolice), Kiev, 1643 §1 1645.
5) AFIAOCZ HAN KAME1111, KpOWANIlbJr1 CZ ripmpa HCmNNht
CB. BpAROCAABHOr1pscooll I{EpKBN CAAIVEHNKIMZ OMLIEMZ 9g-
CElliEMZ IIHMENOMZ NA COKOWENiE AVIROMEAAHOil flEpCF1EK-
MIEN (Litos sau piatra, aruncata, din prastia adevaru-lui S-tei biserice ortodoxe ruse de smeritul parintelePiosul Pastor spre sfarmarea perspectivei celei Intune-cate si false), Kiev, 1644.
Perspectiva era numele unei carti schismatice pu-blicate in 1642 de calugarul renegat Casian Sacovici.
6) Evhologhiu, adeca, Molitvenic sau Necesariu, Inslavoneste, Kiev, 1646.
7) Notice istorice autobiografice, in slavoneste-&rise in lavra Pecersca 1627. Ms.
Ms. la Kiev? on la Ep. Ghenadie ?
c) In Muntenia.a) Meletie Macedoneanul. A tradus Cazania II de
la Govora (38 I a 26). Era egumen la Govora.() IVIelhisedee, egumenul manastirei din Clmpu-
lung. A tradus Invataturi peste toate zilele (38 I a 27).,,r) Daniel Andreiu Panonianul, monah, In cola-
borare cu trei Greci, Ignatiu Patridel Panteleimon Li-
ji
ji
- 143 -
garide, Paisie Ligaride, a tradus Pravila lui MateiuBasarab (38 I a 28).
( 1) Mitropolitul Ungro-Vlahiei Varlaam (1673-1679) a tradus din slavoneste Cheia intelesului (38 Ia .80).
6) leromonahul Inochentie. A tradus Sfintadumnezeiasca Leturghie (38 I a 3,).
8) .Mitropolitul Teodosie Vesternianul. A scris o e-pistola dedicabiare catra erban Basarab ca prefata apomenitei Leturghii (38 I a 81).
`(;) lordache Cantacuzin. A tradus sfinta dum-nezeiasca Evanghelie (38 I a BO. Ucis de Grigore Ghi-ca la 1664. Era frate cu Voda erban Cantacuzin.
Badu Greceanul. A colaborat impreuna cu fra-tele sail erban Greceanul, cu arhiereul Gherman Nisis§i cu Mitrojan, fost cu putin mai inainte episcop deHusi (pe la 1683) si episcop al Buzeului 1690-1702,la publicarea Bibliei de Bucuresti (38 I a 84) cea tra-dusk de Neculaiu Spatar Milescu, 'a tradus impreuna cufratele sau $erban Margaritare (38 I a 85), a tradus im-preuna cu stolnicul Constantin Cantacuzin Pravoslav-nica marturisire (38 I a 36) si a scris pentru trebuintalui Voda Constantin Brincoveanul cronica sa (38 IIpe care a si dedicat -o pomenitului principe.
&) ).'erban Greceanul, Fratele lui Badu Greceanul.In afara de lucrarile insirate sub 7i) a tradus Sfintadumnezeiasca evanghelie elineasca i romineasca (38I a 87).
t) Filoteiu Sfintagoretul, monah. A tradus din gre-
si
8),
vi
1)
ssi
--'144
ceste Floarea darurilor (38 I a 43) si Invat Atari cres-tinesti (38 I a 42).
7.) Udrifte Ncisturel Herescu. Cumnatul lui MateiuBasarab (Doamna lui Mateiu era sora lui Udrifte Nets-lure!). Om invg,tat. El a atras atentia mitropolituluiVarlaam, pe dud acesta era in Tirgoviste (in. de an.1642) cu trebi donmesti si ale norodului" asupra Ca-tehismului (38 I a 4), ceea ce a provocat din partea luiVarlaam scrierea Raspunsurilor (38 III 3) ssi convoca-rea sinodului de la Iasi. Udriste _Ncisturel a tradus toasaf
Varlaam (38 I1 21)
Izvoarele pentru datele biografice ale scriitorilordin acest capitol sint: Scriitorii de carti religioase, dela care se cunosc numai numele, sint cunoscuti dintitlurile si proloagele Cartilor insesi; Mitropolitul Do-soteiu (Cronicele lui Neculaiu Costin i Joan Neculcealaanii respectivi. Eclaircissements sur la qu es-tion des -monasteres grecs situes dans lesprincipautes danubiennes, o brosura pe care acetit-o la D-1 Odobescu P. S. S. Episcopul Melhisedec,cuprinde actul de inchinare al mankstirei Pobrata eh-tra S-1 Mormint facuta de mitropolitui Dosoteiu. Ori-ginalul rominese al actului acestuia s'a publicat intiiuin Candela, ziar, Cernauti, 1885 Nr. 3 si din Can-dela s'a reprodus intocmai de Ep. Melhisedec in Not.ist. p. 162. unde sint date si detaliele de mai sus.Ep. Melhisedec, C r o n. H u Cron. R o m. la aniirespectivi.E. Golubinski, Priiire scurtA asupraistoriei bisericei romino-ortodoxe, tradu-c e r e de loan Caracicoveanu, Iasi, 1879 p. 40, citatdupa Ar. Densupanu, Istoria limbei i litera-
§i
si
145 -
turei routine, Iasi, 1885, p. 143, nota, de unde amaflat ca mitropolitul Dosoteiu a fost numit de Petru
Cel Mare episcop la Azov §i ca a murit la Taganroc,1711 [a§a, zice poate Golubinski ?]. In Hasd. A r h.ist. I 1, 118, sub numele de Cercari de condeiuale mitropolitului Dosoteiu, s'an publicat ni§te is-calituri din 1649 facute, pe dosul uuui hrisov mai vechiu,de un caluga'r Dosoteiu de la Pobrata, care se nurnWepe sine fiu al lui Barila al Misirei. Nu se poate in-sa dad, acel care a scris iscaliturile a fost in ade-
mitropolitulDosoteiu on ba); Mitropolitul Yarlaant,(Filaret AS'criban, Viata mitropol itului Petru Mo-vild, in Foaea pentru minte, ziar,Brasov,18-51.T. Cipariu, Princ. d. limb. p. 113.Ilasd. Arh. ist.I, 80.Ep. Melhisedec N o t. i s t. p. 21); Nestor SiGrigore Ureche (Izvoarele iri Cronicele lui Ureche §iMiron Costin, §i in actele publice.Biograf, loan allui Sbiera, Contribuiri pentru o biografie a1 u i Gr. Ureche, in An. Ac.rom. s e r i a II t. V sect.II) ; Miron Costin (Izvoarele in Cronicele lui NeculaiuCostin loan Neculcea, §i in actele publice.Biografi,Mih. Cogedniceanu in Prefata ed. I a Cronicelor Mol-dovei ; V. A. Ureche, in C o n v. Lit. 1886 ; acela§i,Biografia lui Miron, in Mir. Cost. Op. compl. p.282 sqq.); Neculaiu Co. tin (Izvoarele in ,Cronicele luiNeculaiu Costin, Acsenti Uricariul i Ioan Neculcea,in actele publice.--Biograf, Mih. Cogdl. 1. c.) ; TtcdosieDubdu (Izvoarele in Cronica lui Vasile Dcintian §i Tu-dosie Dubdu §i in acea a lui loan Neculcea); loanNeculcea (Izvoarele Cronicele lui Neculaiu CostinJoan Neculcea §i in actele publice.Biograf, Mih. Co-01. 1. c.) ; Neculaiu Spatar. Milescu (Biografi, loan Ne-culcea, In 0 sama de cuvinte ce nu se afla inletopisetele Costine§tilor [Nr. 38 II 5]; B. P.Ilasdeu, in foiletonul Satirului, ziar, Bucure§ti,Nr, 12, 13, 14 an. 1866; acela§i, V i at, a, f ap tele §iideile lui Neculaiu Spatar din Mileti,inTr.1870,
10
qisti
r,
§i
si
9i
gi
- 146 -
Nr. 7, 8, 9, 11, 12, 14, 16; acelasi, in A r h. is t. I, 1, -p.137 ; acelasi, in C o 1. Tr. an. 1872 ; G. Missail, Oa. -menii mari ai Rominilor, in Tr. Nr. 33 an.1869 ;Emile Picot, Notice biographique et biblio-graphique sur Nicolas Spatar Milescu, Paris,1883, extrait des Mélanges orientaux, publiespar l'ecole des langues orientales vivantes[o admirabilh' monografie, de unde am luat datele biblio-grafice asupra lui Neculaiu Spatar Milescu, dar care citeaza. opera Thkerrmikt Mull. Pycck. Peorp. °sm. rara titlucomplect si lara loc, si nu spune unde s'a fi ghsindmanhstirea Antoniev Sijski].Izvoarele la Hasdeu siPicot, op. cit.) ; Petru Moghilei (Biografi, Filaret Seri-ban, V i a t. m i t r. P e t r. M 0 v. in Foaea pentru minte ;Ghenadie Enciceanu, Din istoria bisericeasch aRominilor: Mesterul Manole i PetruBucuresti, 1883, extras din ziarul Biserica or-to do xa r o mina an. VI1.Izvoarele acolo) ; BeauGreceanu (Izvoarele in Cronicele muntenesti si opereleproprii.Biograf, qtef. D. Greceanu, S cri eri 1 e 1 ui.Radu logofdtul cronicarul, in Rev. Rom. I, 575sqq., II. 245 sqq.); Udri fie Neisturel Herescu (Izvoa-rele in Cronicele muntenesti in Prefata de la Thas-punsurile lui Varlaam Mitropolitul [38 III a] publi-cath deqinc in Cr o n. R o m. III, 45).
Movilci,
17.
1700-1821
A. Date bibliografice).
43. Din perioada de la 1700 1821 ni s'au pastrat urmatoarele scrieri provenite de la Romini, uneletiparite, altele manuscrise.
I. Carti tiparite **).a) ReligioaseCartile religioase din veacul XVIII au acelasi con-
tinut aproape ea si cele din timpul precedent, dar slutcu Inuit mai multe la numar si tiparite, impreuna cucartile cele cu cuprins stientlfic, istoric, on poetic, laBuzau, Balgrad (Alba-Iulia), Bucuresti, Brasov, Blas,Buda, Cluj, Carlovit, Cbisnau, Iasi, Mohilau, Man. Neamt,Petersburg, Radauti, RImnic, Sneagov, Simbata mare,Sibiu, Tirgoviste, Temisoara, Viena, Venetia, etc.
Vora insemna numai pe cele care au fost desti-
**)
Cartile rominesti scrise de Romini in perioada de la1700-1821 sint cu mult mai numeroase decit cele insiratela datele bibliografice ale capitulelor III si IV, ceea ce ne-cesiteaza o noui procedare la insirarea for : mai intiiu nuse vor insemna inscriptiile §i actele publice, care de altfelse pot ceti In aceleasi colectii unde se gasesc si inscrip-tiile §i actele publice din seculele precedente; apoi, find,ca scrierile manuscrise slut prea numeroase pentru a putefi catalogate toate, s'a facut pentru ele o sectie a parte.Cfirtile tiparite subliniate slut cele cu titlurile copiateexact.
Mai toate cartile aceste au fost tipfirite cu chirilie. Noili Tom transcrie titlurile cu litere latine.
- 148 -
nate invataturei in qcoli.Adunare de rugaciuni, Iasi, 1750,InvatAtura crestineasca pentru cei
care voesc a lua vreun cin din cele sfintdtedumnezeesti slujbe.... Iasi, 1770.
2) Catehismu, de G. Sincai, Bla§, 1783.2a) Catehismus, Sibiu, 1789 (text roman
german).2b) Gramatica teologhiceasca, scoas'a in
limba moldoveneasca de pe bogoslovia luiPlaton, arhiepiscopul de Moscva, si de pealte Cartibisericesti pentru invatatura pre-otilor si a tuturor de obste pravoslavnicicrestini.... Iasi, 1795.
a) Teologia moral'a, Bias, 1796.4) Teologia dogmatics morala (de Sam. Klein?),
Bias, 1804.5) Teologia dogmatics.... de Loan Bob,
Bias, 1804.6) Carte de invataturi crestinesti de-
spre desartaciunea lumei, de episcopul loanBob, Bias, 1805.
,) Teologia dogmaticti de Glierontie i Gri-gorie, Iasi, 1806.
8) Teologia dogmatics: de loan Bob, Bias, 1811.9) Catihis pentru slujitorii bisericestiChisnA,u, 1816.18) Teologia pastorale sau datoriile preotilor, Bu-
da, 1817.
i)
1a)
si
si
si
- 149 -
) InvA4AturA teologhiceasca _despre datoriile oamenilor, de episcopul Vasile 111 oga, Sibiu, 1820.
b) Carti s tientifice.Floarea darurilor, Sneagov, 1703.
2) Pi lde filosofesti, Tirgoviste, 1713.a) Floarea adevarului, Blas, 1750.4) Multe Invataturi, Bucuresti, 1753.,) Aritmetica (romineasca-nemteasca), Viena, 1777.6a) Ducere de mina catra aritmetica (ro-
mineste si neniteste), Vi en a, 1782.6) Pilde filosofice§ti, Rimnic, 1783.,) Aritmetica, Blas, 1876.8) Oarecari secreturi ale lucrarei pa-
mintului si ale mestesugului sadirei, Rim-nic, 1796.
8) Elemente aritmetice aratate firesti.... (de Amfilohie Hotiniu0 .... .... 1795.
ia) Invathturi pentru masurarea butilor cu cotul,Bucuresti, 1795.
Pilde filosofesti si secretul lucrArei pAmintului,Bucuresti, 1796.
l2) Lo ghica, adeca partea cea cuvinta-toare a filosofiei.... de Sam. Klein, Buda, 1799.
12a) Dreptul firei sau legile firesti, Sibiu, 1800.is) Oglinda arAtata omului intAlept de Nee..Horea,
Buda, 1801.Sfaturile Intalegerei celei slinatoase, de Dim.
riehindeal, Buda, 1802.
I a i
ii)
)
- 150 -
Invataturi de multe pentru formareara-vaselor, Sibiu, 1803.
16) Infruntarea Jidovilor asupra legei obiceiu-rilor lor, Iasi, 1803.
17) Cuvinte asupra altoirei varsatului, Sibiu, 1804.18) Pov'quire cAtra aritmetica sau invA-
tittura numerelor.... Buda, 1806.18a) Regule pentru tine-
rea i procopseala scoalelor rominesti, Bu-da, 1806.
20) dupa limba lesascA pelimba romineasca, care cuprinle intru sinemulte lucruri spre folosul a toata obsteaatit oamenilor cit dobitoacelor_.... s. 1
1806.20) Povatuirecatraeconoruiea de cimp
Buda, 1806.) Adunare de lucruri moralicesti, traducere de
Dim. Tichindeal, Buda, 1808.) Pentru sporirea stupilor povituiri, Sibiu,
1808.
) Forma clerului si a pastorului bun, de IowaBob, Blas, 1809.
) Invataturi pentru dascalii normali din scoaleleunite, Sibiu, 1809.
25) Invataturi de multe stiinte folosi-toare cu intreVari raspunsuri din S-tasc_riptura de Nicodim Greceanul, Sibiu, 1811.
i,)
scolasticesti....
1tiinti
si
Carticicit....
si
si
- 151 -
26)Invapturh' pentru prhsirea pomilorscrish de Haintl Frantise .... Buda, 1812.
27) Despre zahar din cucuruz i jugastru, Buda,3813.
28) Floarea darurilor, Sibiu, 1814.289Instructiepentru scoaleleromtnesti
din Banat, Buda, 1815.29) Invatatura despre agonisirea vicei
de vie._ Buda, 1816.so) Invatatura pentru ferirea dofto-
ria boalelor celor ce se hieing prinBuda, 1816.
91) Floarea adevh'rului pentru pacea i dragosteade obste, Bias, 1816.
Ina) Scurth invatatura pentru varsatulcel mintuitor, scrisa de Fratild Benea, Buda,1817.
22) PedagogiaSi Metodica, traducere din nerntestede Naum Petrovici, s. I. 1818.
33) Carticica moravurilor bune pentru tinerime,din nemteste de Moise Fulea, Sibiu, 1819.
c) Istorice.,) Pravila lui Neculaiu Mavrocordat (Muntenia),
1728.
2) Bucoavna cu deprifidere de cetire, Cluj, 17443) Bucoavnh, Rimnic, 1749.4) Bucvariu sau Incepere de InvatItura.
celor ce vor sh invete carte cu slove slo-
sitarn....
152
venesti (de, mitropolitul iamb Stamate)1754.
Anul gresit. In realitate cartea s'a tiparit. Intreanii 1791 si 1803.
5) Pravila, (Muntenia, sub Seirlat Ghica), Intre a-nii 1758 si 1761 sau intre anii 1765 si 1766.
6) nc.)totoretp:ce- (de) 0E63topo; 'Avcca-mgiou K40,-
)stUrcGu, Venetia, 1770, (cf. 18 obs.).Pravelniceasca condic5, a lui Alexandru Ipsi-
lant, Bucuresti, 1779. (A doua ed. In Bujoreanu, C o 1.d. leg. r om. t. II, 1875).
8) Elementa linguae dacoromanae sivevalachicae.... Vindobonae, 1780, (cf. 29; adouaeditie, Buda, 1805; gramatica lui Klein).
9) Buchiariu, Viena, 1781.Cronograf, s. 1. inainte de 1782.
55) Alfavita, Blas (G. Sineai) 1783.52) Gramatica, latind-rominA ,
1783.
13) Articulele de legi ale imparatului GermanieiIosef II, s. 1. 1786.
LI) Observatii.... asupra regulelor gra-maticei rominesti.... de Ienaehe Vet eciresoul, Rim-nic i Viena, 1787.
55) Pravila de obste asupra faptelor rele i pe-depsirei lor, Viena, 1788.
58) Deutsch-walachische Sprachlehre (de
,o)
($incai),
Iasi,
,)
153
Joan Molnar), Vien a, 1788 (A doua editie, Sibiu,1810).
,) De ob§te geografie pe limbs moldo-v eneasch, scoasa de pe geografia lui Buffer(de Amfilohie Hotiniul) . . . , Ia§i, 1795,
18) Alfavit sau bucoavna pentru folosul§i procopseala scoalelor neamului rommnesc,Blass, 1796.
) Oramatica romineasca.... deRaduTim-pea, Sibiu, 1797.
20) Retorica.... Buda .(de Joan Molnar), 1798.,i) D:ucere de mina, adecA spre cetire
rinduira carte, tipografia Universitatei (Bu-da?) 1798.
) Observatii de limba romineasca prinPaul lorgovici flcute, Buda, 1799.
) Atlante cu 30 de hard de Radu Golescu, s.1. 1800.
24) Istorie universals,.... de loan Molnar,Buda, .1800.
25) Ecocycoyty2r, Acaacry.osc, (de) AcatijA to5 ix 11/oaxo-
1:6),E(0";, (Venetia?), 1802 (cf. 18 obs. ).25a) Bucoavna, Buda, 1802.26) Alfavita, Sibiu, 1803.27) Epistola Georgii Sinkai de Eadem ad....
Ioannem de Lipszki, Budae, 1804 (cf. 29).20) Orthographia latino-valachica (de Ko-
r5si), Claudiopoli, 1805 (cf. 29).) Datoriile supuOlor cgtrit monarhul
lor, Buda, 1806.
154
so) Tixvr, tfic pcopxotstt; ivard)cecoq µe Acatvw.&
palm (de) Tgoc, Buda, 1809 (cf. 29).31) Cartea de pravilk ce cuprinde legile
asupra faptelor rele si a cAlcarilor gre]e depolitie, Cernauti, 1807.
38)- Gramatica romineasca-nemteascA de AntonMarki, Cernauti, 1810.
Istorie pentru inceputul RominilorIn Dacia.... de Petru Maior, Buda, 1812.
84) Cartea legilor de obste pirgAre§ti.-.-CernAuti, 1812.
Asupra infiintarei scoalei pedagocice In Ara-dul Techiu, de Dim. Tichindeal, s. 1. 1813.
38) Romanische oder macedonovlachis-che Sprachlehre de Mih. Boiagi, Viena, 1813.(cf. 18 obs.).
8;) Geografia Sau scrierea pamtntului..(de) Nicola Nicolau, B u d a, 1814.
.8) Pray ile, Ia i, 1814 (Pravila Iui Calimah,III ed. Ia0, 1862; IV ed. in Bujoreanu, C o 1. d. le g.r o m. t. I, 1873).
3D) IntimplArile rAzboiului Frantojilor§i intoarcerea for de la Moscva, Buda, 1814._
40) ScurtA arAtare despre luarea Pari-zului.Trista intimplare cetItei Dresda,.Buda, 1814.
41) Semne. de biruiala sau piramida cea.de tunuri inaltata In marea cetate Moscva,.Buda, 1815.
Tpcitt
,,)
155 -
42) Scrisoarea Moldovei de D. Cantemir,Man. Neamtului, 1815.
48) Bucoavna, Sibiu, 1815.44) Condica civila, Ia§i, 1816.45) Pravila, Bucure§ti, 1817 (Pravila lui Caragia.
II ed. Bucure§ti, 1862; III ed. in Bajoreanu, Col. d.leg. rom. t. I)
468) Ortografia sau dreapta scriere de ConstantinDiaconovici Loga, B u d a, 1818.
46) Orthograpbia romana sive latinova-lachica (de Petru Major), Buda, 1819 (cf. 29), ree-ditata, la inceputul dictionarului de Buda din 1825.
47) Plutare nou.... de Nicola Ricolau, Buda,1819.
48) Gramatica scurta rusasca.... Chi§-nau, 1819,
40) Bucoavna cu slove romine§tine§ti de Moise Fulea, Sibiu, 1820.
60) Istoria bisericei Rominilor, atlt ace-lot dincoace precum §i atelor dincolo de
Dunare, de Petru Major, Buda, 1821.6,) Despre apele minerale de la Artapac, Bodoc
§i Covasna de Dr. Pop, Sibiu, 1821.6.0 Gramatica teoretia §i practica a limbei ger-
mane, de Zaharia Columli, Buda, 1821.) Gramatica latina, Buda. 1821.
La care se pot adaogi, ca foarte importante, ma-card, s'au tipArit dupa an. 1.821:
- 156 -
6.,)Dictionariu rumanese, lateinesc,si un-guresc dein orenduiala excellentii sale pre-osfintitului loan Bobb, vladeicul Fagarasuluias ediat, In Clus, 1822 (cf. 32. Dictionariul de Cluj).
55) Lesicon romhnescu-15,tinescu-ungu-rescu-nemteseu quare de mai multi autoriin cursul a trideci si mai multoru ani s'aulucratu, Budae, 1825 (cf. 32. Dictionarul de Buda).
d) Scrieri poetice:AlexAndria, s. 1. inainte de 1782.Diferite poezii lirice publicate de Rominii din
Transilvania cu ocazia mortei Mariei Terezei, s, 1. ina-inte de 1782.
1b) Critilsi Andronius, Iasi, 1794.,e) Poezii de Alexandra Vciccirescu, Bucuresti,
1796.
,) Achilefs ley Schio de Metastasie, traducere deSldtineanu, Sibiu, 1797.
;31 Alex5,ndria, Mohilau, 1797.4) Beitoldo, Bertoldino fiul sAu §i Casino nepotul
s'au, Sibiu, 1799,Istorie despre Arghir cel frumos
Elena cea frumoasa.... de loan Barac, Sibiu,1801.
.6) Sindipa filosofui, din elineste, Sibiu, 1802.Ga) Leonat betivul Dorofata sopa sa, Sibiu,
1803.
y) Telemac, din italieneste, de Petru Maior, Bu-da, 1807.
,),)
,) 1i
si
157
8) Versuri inveselitoare la instalarea episcopuluiloan Bob, II ed. Sibiu, 1807.
Piram si Tisbe, de Vasile Aaron, Sibiu, 1808.10) Patimele domnului nostru Isus Hristos, in ver
surf, de Vasile Aaron, Sibiu, 1808.ii)Versury de laude in limbs, dacoroma-
neaske la logodirea'prea eneltzatuluy no s-tru milostiv imperat, stepen shi taike Fran-tzi de George Lazdr, Vien a, 1808.
12) Alexandria, s. I. 1810.12a) Viata pildele prea Inteleptului
Esop, s. 1. 1812.is) Fabule filosofesti moralicesti de Dim. ri-
chindeal, Buda, 1814. .
14) Leonat betivul i Dorofata sotia sa, de Vas.Aaron, Sibiu, 1815.
16) Jucaria norocului sau istoria lui Mencicotf, deLazdr Asachi, Iasi, 1816.
956) Viata pildele lui Esop, Iasi, 1816. .
251') Viata pildele lui Esop, Sibiu, 181G.16) Culegere de poezii, de Paris Plomuleann, Bu-
curesti, 1817.Moartea lui Avel, traducere din lira-
ba franceza de Alex. Beldiman . Buda 1820.is) Anul cel manos, in.stihuri, grin Vasile
Aaron, Sibiu, 1820.19) Culegere de poezii, de Negruf, Iasi, 1820.20) Numa Pompiliu, roman de Florian, traducere
de Alex. Beldiman, Buda, 1820.
- -
8)
17)
si
si
sisi
158 -
,i) Tragodia lui Orest de... Alex. Beicli-man, Buda, 1820.
) Itisipirea cea ;din urma a Ierusalimului, Inversuri, de loan Barac. s. 1. 1821.
23) Sofronhnsi Hariti, in versuri, de Vas. Aaron,Sibiu, 1821.
24) Bordeiulindienesc... tradus de preacuvi osul Leon Asachi, Iasi, 1821.
26) Chemare la tiparirea cartilor romi-nesti, versuri pentru Indreptarea tineri-1 o r d e Const. Diaconovici Loga, Buda, 1821.
e) Scrieri periodice:1) Calindar pe 112 ani, Iasi, 1785.2) Calendar s. 1. 1795.
aa) Calendar, Sibiu, 1803.3) Calendar, de Sam. -Klein, Buda, 1806.4) Calendar, Buda, 1807.4a) Calendar, Buda, 1808.6) Calindariu pe an. 1809, Buda, 1809.6) Calindariu,... pe 100 de ani de la1814
pang- la 1914..., Buda, 1814.') Calindariu, Iasi, 1814.
Calendariu, Buda, 1815.g) Calendar, Buda, 1816.82) cuprinde 140 de ani....
de la 1816 si pan& la 1956, Iasi, 1816.9) Diariu sau zioariu (calendar), Buda, 1817.ig) Calendar, Buda, 1819.
Calendar, s. 1. 1821,
75)
ii)
...
si
Calindar....
- 159 -
) Biblioteca romineasca in 12 parti: partea I,Ianuarie, Buda, 1821 (Mai departe n'a aparut).
Carti manuscripte.Carti le manuscripte din veacul XVIII sint foarte
numeroase si au tot feliul de continuturi, religios, is-toric, stientific, poetic. 0 Insirare complecta a for artrece peste marginele.lucrarei de lap'. Pentru aceeavom cataloga numai doua categorii dinteinsele, pe celemai importante, si anume cronicele i literatura po-pulara.
a) Cronice.,) Cronica lui Acsenti !Jricariul (D e a doua
domnie a lui N-eculai Alexandru Mavrocor-dat voevod In Moldova, 1711-1716).
,) Cronica lui loan Cantu (Letopisetul tAreiMoldovei de la a doua i rani la a patradomnie a lui Constantin Mavrocordat Voe-v o d, 1741-1769).
8) Cronica lui Enache Cogalniceanu (a1) Leto -pisetul cArei Moldovei de la domnia 1ntliu
. pana patra domnie a lui ConstantinMavrocordat Voevod, 1733-1774; b') Stihuriasupra Domnului Grigorie Ghica Voevod altarei Moldovei; c') Stihuri asupra peireilui Manolachi Bogdan vel vornic §i a lui l-oan Cuza bivvel spatar carii cu urgie Impa-rateasca si de sabie domneasca sau savirsit.... [in anul] 1778).
II.
si lava
- 160 -
4) Cronica lui Badu Popescu (Cronica tarei romi-ne§ti de la 1700-1720).
5) Cronica lui 31eculaiu Boset (Pr ea sldvitavita a lui Neculaiu Mavrocordat cu o pre-C-do sl a v i e, [scris la an.] 1727).
8) Cronica lui Mihail Cantacuzino (Genealogia fa-miliei Cantacuzino, 1787, cu amdrunturi asupra Dom-nilor fanarioti §i eu multe documente istorice intere-sante." N. Balcescu in Ma g. is t. I, 10 sqq).
7) Cronica Cluceriului Duntitrache (CronologiaDomnilor tarei iomine§ti dupd, hrisOave. N Beilces-cu, ib.).
$) Cronica lui Pirvul Cantacuzino {Cronologia Dom-nilor tarei romine§ti. IV, Beilcescu, ib.).
9) Cronica lui lerodiacmul Hawn Clococeanul (Cro-nologia Domnilor tarei romine§ti. N. Beacescu, ib.).
14) Cronica lui Dionisie eclesiarhul (Istoria Mun-teniei de la 1764-1815, scrisd de craioveanul Dioni-sie Eclesiarhul intre 1814 i 1815.
,i) Cronica lui C. Isvoranu (a1) Istoria lui TudorVladimireseu ; b') Istoria lui Iancu Jianu. Ambele scrisedupa an. 1821 de un autor eontemporan cu faptele).
12) Cronica lui Zilot Rominul (a') Istoria tareimuntene§ti de la 1796-1821 ; b') A treia domnie alui Alexandru Vodd Sutall; Istoria zaverei [de la1821, perduta] ; d') Descoperirea, tragedie alegoried[perduta] ; el) Un caet de poezii politice, scris la 1829,Ianuarie ; f') Istoria revolutiei de la 1848, scrisa in
c1)
- 161 -
luna lui Maiu 1850. Cronica intreag a lui ZilOt Ro-minul este in prozh si fn versuri).
,3) Cronicii anonima, numith' a lui Mustea dup5,numele copietorului (Istoria Moldovei de la 1662 p5.115,la 1730).
i4) Cronia anonima (Istoria Wei muntenesti dela 1689-1716).
t5) Cronid anonima (Istoria -Munteniei de la1700-1707).
16) Cronica. anonima. (0 cronich' rimata din veacultrecut, scrisa peste Carpati de un calugAr de la Pris-lop despre S-1 Nicodim).
Cronicb. anonima (Stihuri asupra veni-rei Nemtilor In Bucuresti i asupra peireivoevodul ui Hangearli ;sfirsitul veacului XVIII)
is) Cronicti anonimh, (Domnia lui George Han-gearli).
19) Cronica anonima (Istoria Afuitorilor t5.-rei rominesti, (And ficiorii lui Ipsilant s' aupornit din phrtile Basarabiei ca facaoaste din grecime, i de arnautime si de ori-ce adunare rea, clti voia a se uni vointei1 o r, la a n. 1 8 21.; Muntenia).
. j Compilatia lull lenache Cogeaniceanu (Ureche,Miron Costin §i Reculaiu Costin, 38 Il 2, 2, 3).
Compilatia lui Radu Lupescu (Cronicele lui_Radu Greceanu §i Radu Popescu, 38 II 2 ci 43 II a 4).
22) Compilatia lui Vasile Canidraful (care a pre-
11
sa-§i
24)
44)
- 162 -
scurtat la 1733 Istoriile tarei Moldovei si ale01.6 r o min esti din multi autori; Muntenia).
23) Compilatia lui ,Stejan Stircea (L etopis et ulMoldovei de la an. 1710 pa'nd, la al zeceleaan al domniei a doua a lui Neculaiu Mavro-cordat; Istoria ostirei sultanului asupraMore ei. Sense jn anul 1791).
24) Compilatia lui Zonid 'oimescu Logofrit (Istoria tarei rominesti, de la Negru ptind la IoanVodd, Mavrocordat. Scrisa in an. 1792).
25) Compilatia lui Miron, (Letopisetul tari-lor Moldovei si al tarei Muntenesti de duds'au descalecat pand, la Iomnia lui MihaiuRacovita. Scris la 1806).
26) Compilatia anonima, (Ureche, Miron Costin §iCompilatia anonimd, de sub 43 II a 29. Ajunge pkns laanul 1729).
27) Compilatia anonlind, (Cronica lui Radu Gre-ceanu 38 II 6 si Cronica anonima de sub 43 II a 15).
22) Compilatia anonima (din Compilatia lui Necu-laiu Costin 38 II 16, Cronica lui Radu Greceanu 38 II6, Cronica anonimd, 38 II 16 si Cronica lui Radu Po-pescu 43 II a 4).
29) Compilatia anonima (din Cronica lui Constan-tin Cdpitanul 38 II 7 si din Cronica anonima 43 II a ,acap. 8 pand la cap. 15. Cuprinde anii de la 1662-1733).
Nr. 43 II a 7, 2, 8 in Cogat. Leto p. t, II si III, ed. I
- 163 -
si II.Nr. in Mag. i st. t. IV.Nr. 5 in bibliotecaD-lui D. Sturza de in Miclauseni.Nr. ,0 in Pap. ILTez. d. mon. ist. II, 159 sqq.Nr. in Rev. Toe.II, 397 sqq.Nr. 12 a1 in Cot. Tr. 1882 p. 266, 321,490 si an. 1883 p. 89, 121, 348.Nr. b1, e', inRe v. To c. V.Nr. 18 in Cogdi. L e t op. t. III, ed. Isi II.Nr. in Mag. is t. t. V.Nr. se bseste nu-mai in Compilatia de sub Nr. 27. Nr. ,5 in B u ci um ul,ziar al lui Gear Boliac. Bucuresti, 1863.Nr. ,7 in Rev.Toc. III, 327 sqq.Nr. if, in Albina Pindului,ziar redactat de Raralomb Grandea, Bucuresti, 1869.- -Nr. , in Rev. Toc. II, 383 sqq.Nr. 22 in Calendarpe an. 1857, Bucuresti. Nr. 28, 24' 75 in biblioteca D-luiD. Show de la Miclauseni.- Nr. in traducere gre-ceasca de marele sluger Alexandra Amiras din an.1729, manuscript la biblioteca statului din Paris. Cf.Notice d'un ms. de la bibliotheque du roi .... par M.Rase in V. A. U. Mir. Cost. Op. Compl. p. 269.Nr. 27 se gaseste In traducere germane Sub titlul A n -fang des Lebens and der Historie des durch-lauchtigsen allchristlichen Herrn von demwalachischen Lande Io Constantin BrancovanVoyvod intr'un ms. din biblioteca gimnaziului evan-gelic din Brasov.Nr. 55 in flona volume publicatela Bucuresti an. 1858, 1859 de libraria Ioanide subtitlul(vol.1)Istoria Moldo-Rominiei, ms. veehiu.pe limba romina, gasit in S-ta ManastireCozia si Sarbanesti si (vol. II) Istoria tareirominesti, veehiu ms. aflat in orasul Chis-nau de ierodiaconul Daniil. Nr. 25 in Cogal.L et o p. t. III, ed. I 0 II.
b) In perioada de la 1700 0115, la 1821 se gd-sese o multime de manuscripte, mai ales moldovine§ti§i muntene§ti, cuprinzatoare de o literature religioash,§tienpd, poetic& §i istorid, ai dreia autori nu se en-
P
i5
.
- 164 -
nose, care este foarte rb,spindita in toata Europa sifoarte cetita de popor, si care poarta numele de lite-ratura populara sau, cu un termin tehnic (inglizese),de f o 1 kl o r e. Acest folklore, care de pe la jumatateaveacului trecut incoace, intrucit priveste tarile straine,a inceput a fi studiat cu foarte mult zel de invatati,mai cu same Nemti si Rusi, cuprinde, pentru literaturareligioasa, istorisiri despre diferito intimplari din viatasfintilor, ingerilor, patriarhilor, mucenicilor (a poet i-f e re l i gi o a se), Ia care se pot ada'ogi prezicerile detot feliul ci din tot feliul de lucruri ; ea literatura is-toricA cuprinde istoria universals anume istoria popo-rului evreu pane la luarea lerusalimului de Titus, dupdbiblie ; istoria Romanilor 'Ana la aderea Romei si is-toria Bizantinilor plana la cAderea Constantinopoluluisub Turci, dupe cronicarii bizantinifoarte impodobita culegende apocrife (c r o n o g r a 1) ; ca literatura stientificacuprinde observapi generale asupra vointei ominesti ciasupra raportului oamenjlor intre ; ea literaturkpoetics cuprinde romane asupra unor persoane istoricesau inchipuite.
Originea acectei literaturi populare, care se. ga-seste raspindita, peste toata Europa ci peste o mareparte a celorlalte continente si care se preface zilnicin literatura populara nescrisA raspindita de la om Iaom numai prin viul graiu, trebue cautatA la Greci, laEvrei ci la Indieni. La noi, la Romini, a venit mai a-les prin mijlocirea Slavilor.
Din veac. XVI si XVII se gasesc numai putine
165
carpi cuprinzatoare de o asemene literature, populara(Nr. 33 a xi; 38 I a. 43, 54, 55, 57, 56, a], dB, as, 67). Inveacul al XVIII Insa se gasesc foarte multe carti po-pulare manuscrise, i unele tiparite (Nr. 43 I b 2 ;
C 10a ; d 1a 3 , 4, a 12, lia, 15a, 15b apoi Melhisedec laIasi 1812 subtitlul Pentru Melhisedec, istorietilcuire foarte minunata; Minunile maiceidomnului, s. 1. Inainte de 1782; Gromovnicul, s.1. inainte de 1782 si Bucuresti 1795) si 61 dintr'insele a-fiatoare la biblioteca centrala din Bucuresti, la cea dinIasi, la D-ii Eminescu, Gr. Tocileseu §i M. Gaster aufost clasificate de acest din urma i publicate in ex-tract in Literatura populara romIna de D-r.M. Gaster, Bucuresti, 1883*).
a) religioase.
*) Dam aici intalesul pe scurt al diferitdor categorii decarti populare, care nu au cuprinsul for destul de lamuritexprimat in titlu.
Ave s t i f a a r i p a satanei. Despre intilnirea ar-hanghelului Mihail cu un duh necurat nnmit Avestica aripasatanei, care spune de frica arhanghelului secretultilor sale §i apoi este trimes de acela in
D.escoperirea sfintei leturgliii. Cum impa-ratul Arabiei Amfilog, care a asistat la leturghie in bise-rica S-lui nuormint de la lerusalim, a vazut Intocmai Ma-intea ochilor hicrurile pe care be cetea preotul cum, lo-vit de o aka minune, a trecut la. creltinismu.
Simbolizarea hisericei. Aratarea prin intre-bari qi raspunsuri a Insemnarilor simbolice pe care be andiferitele lucruri din biserica, precum ea, de pilda, cadel-nits este maica precista, etc.
1,
si
rauta-iad.
.i
166
3) Zidirea lumei, Adam si Eva.Lemnul crucei.
3) Cain si Avel i Lameh.4) Melhisedec.
Avraam.
Cintece d e s tea. Cintece epee despre diferite e-venimente din biblie si din evanglielie, precum despre CanaGalileei, trei crai de la rasarit, Adam,apoi despre moar-te, iad, rain, a doua judecata, apoi psalmi versiflea0. Sintscurte gi fare sa, reflecteze spiritul poporului : n'au fostniciodata literature popular& neseriza.
C o lin d e. Balade populare compuse sub influintaseutimentului si a supersticiilor religioale cuprinzind totfeliul de materialuri, citeodata religioase, altridata laice.
I r o z i. Scene teatrale asupra celor petrecute la curtealui hod pe vremea nasterei mintuitorului.
A s t r o 1 o g h i e. Preziceri asupra fenomenelor atmos-ferice din timpul anului, lunelor, shptaminilor, zilelor.
G r o in o v n i c Prevestiri dupe tunet, fulger, cutremur.0 bro ciri d e zil e. Aratarea zilelor bune si rele, in
Care adecii trebue sä se apace cineva de o treabri sau 1111.Pro gno s tie o n. Preziceri asupra fenomenelor atmos-
ferice, asupra, culturei vitelor ssi pamintului, asupra fapte-ler publice si private ale oamenilor, dupe planete combi-nate cu zodiacal ii &pit diferite evenimente din timpulzilelor.
C o liadni c. Preziceri asupra acelorasi lucruri, dupticele ee as vor intimpla in zilele Cra,Ounului.
T rep e t rE i c. Preziceri rlupd cliitirile membrilor cor-pului.
Z o diil e Preziceri asupra soartei omului dupe lunain care s'a nascut.
9)
si
167
5) Moise.,) Solomon si regina Saaba.8) Darimarea Ierusalimului Si legenda
proorocului Ieremia.9) Hristos i Pilat.
Roata Jul Solomon. Preziceri dupii local unde se°presto un graunte aruncat pe un cerc pe care se gaseseo sums de subdivizii prevazute cu numere si numiri di-verse.
Flo area darurilo r. Vorbe pilde seoase dinautorii vechi greci romani precnm §i din Biblie" asupradiferitelor virtuti §Si vitii.
Al exandri a. Istoria lui Alexandru Machedon.V a r la am si Ioasa f. Istoria unui pusnie din pustia
Senaarului, inmit Varlaam, si a unui ficior de imparatdin India, numit loasaf: cum a crestinat Varlaam pe Ioa-saf si cum acest din urma a parasit imparatia i s'a dusin pusnicie cu preceptorul sau.
Sindip a. Istoria unui fiu de imparat, pe care Pa in-vatat carte un filosof numit Sindipa: cum, cind a sfirsitcartea de invatat, i-a spus Sindipa sit tacit 7 zile, pentrueb,altf el este amenintat de soarta rea, cum mama vitrigit abaiatului a vrut sit -1 pearda profitind de mutirea acestuia,si cum a scapat baiatul prin aceea ca. 7 filosofi ai curtei anspus pe fiecare zi citeo pilda prin care probau imparatu-lui ca nu este bine sit se potriveasca vorbelor fimeesti,p4nace la a septe.a zi, cind s'a dezlegat limbs ficioruluide imparat, s'a probat siretlicul imparatesei.
B e r t o l d o. Istorisire despre nazdravaniile unui masca-rieiu, numit Bertoldo, de la curtea unui imparat.
Ralima sau 0 mie i una de nopti. Povestile pecare le-a spus in 1001 de nopti unui imparat al Indiei so-
yi
5
168
10) Apocalipsul apostolului Pavel.14) CalAtoria maicei domnului la iad.12) Visul maicei 'domnului.is) Legenda sfintei Duminici.14) Legenda sfintei Vineri sau a sfintei
Par aschiva.
tia sa, limit& Ha lima.
Arhir i Anadam. Istoria mini sfetnic imparatese, nu-mit Arhir, care prin intrigilenepotului sau, Anadam, a fostcondamnat la moarte de impdrat: cum a scapat ascuns,cum a seos impfirfitia din o mare nevoie ce avea de laImparatulEgiptului si cum a reintrat in favoare a de mainainte.
Ghenoveva de Brabant. Istoria sotiei unui nobilde Franta: cum, Ilupl plecarea barbatului sail la un rhz-boiu, a suferit maxi nevoi din partea servitorilor castelului,de care a scapat numai fugind in pfiduri, si cum a fostrfizbunati s'a tutors acasa, cind a venit sotul ei inapoi.
Ilio dor. Istoria intimplarilor a doi tineri, Teaghenei Hariclia.Filerot Antusa sau Iero.t.ocrit. Istoria intim-
plfirilor a doi tineri, numiti Filerot Antusa san Ieroto-crit si Areti.
Dracut si Fimeea. Cum o fimee a scos pert albi n-nui drat, care a avut gust sä vie pe pamint o bucaa devreme sa se Insoare.
Este apoi de observat ca diferitele genuri de literaturiipopularfi nu se gasesc decit rareori In manuscripte apar-te: de cele mei multe ori, mai multe din ele se gasescscrise In unul acelasi manuscript, numit mixt, sborni c.
§i
eisi
- 169 -
is) Avestita aripa satanei.16) Minunile S-lui Sizoe.17) Cele 72 de nume ale lui Isus Hristos.is) De scIntece.22) Minunile maicei domnului.26) Legenda lui Vasile eel nou.21) Anticrist.22) Descoperirea sfintei leturghii.23) Simbolizarea bisericei.24) Cintece de stea.25) Collude.26) Irozi.27) Astrologhiea.28) Gromovnic.29) Obrociri de zile.so) Coliadnic.31) Trepetnic.32) Zodii.3s) Roata lui Solomon.
§tientifice.rloar ea darurilor (tiparit. d. Nr. 38 I a
48 si 43 I b 1, gs).
36) Pilde filosofesti (tipdrit. cf. Nr. 43 I b 2).88) Proverbe.87) Intrebari i fispunsuri (asupra a dife-
rite chestii morale)38) Carte de doftorii.-t) istorice.
Cronografe.
(3)
za)
22)
- 170 -
8) poetice.40) Alexandria.41) Varlaam si Ioasaf.42) Sindipa.43) Bertoldo.44) Ha lima.45) Arhir i Anadam.46) Iliodor.41) Filerot Antusa.4) Isopia.
B.
Fenomene limbistice proprii limbei romi-nesti din perioada 1700-1821.
44. Daca trecem cu viderea influintele sintac-tice provenite de la cartile straine din care se fateautraducerile, apoi se poate nice ca limba romineascascrisa din perioada de la 1700 la 1821 nu posede,comparata cu limba de astazi, fenomene caracteristicefonologice, morfologice sintactice, ca singur numaidictionarul cel plin de cuvinte slavonesti, si citeodata,grecesti on rusesti, da o importanta nota caracteristicalimbei acesteia.
Dintre toate cartile din veacul al XVIII cele bi-
§i
§i §i
- 171 -
sericesti sint cele mai pline de cuvinte stfaine, anu-me slavone. §i chiar, in lipsa cuvintelor curat romi-nesti, disp'arute astAzi, care formau una din trassatu-rile cele mai remarcabile ale limbei din sec. XVI,XVII, numeroasele cuvinte slavone din cartile biseri-cesti'ale perioadei 1700-1821, pe care de altfel le a-veau cartile din perioadele precedente, par inch' simai numeroas'e dau limbei in care sint scrise car -tile aceste o fisionomie special'a, incit i-au procurat onumire a parte, aceea de limba bis ericeasch.
Limba bisericeasca a continuat pans tirziu duphanul 1821, cu intreaga, avutia sa in cuvinte slavonesti,fart schimbare, invrernece limba scrisa, laic' a trecutintre anii 1700 si 1821 prin diferite faze dup4 educa-tia greats sau ,ruseasca, sau latineasca a scriitorilor,astfel incit in sec. XVIII nu mai este o singur6, limb&scrisa, ci dou'd limba artilor bisericesti, neschimbatai foarte influintaa de dictionarul slavonesc, i limba
scrisb, laic', care in locul cuvintelor slavone pastratede limba bisericeasca on alaturi cu ele a introdustrbptat i variat cuvinte grecesti on rusesti.
45. Dupalcum in limba de astazi (cf. 36 nota si40' nota) se mai pastreaza urme izolate de fenomenecare apartineau in veac. XVI, XVII intregei limbi ro-minecti, tot astfel in perioada 1700-1821 se gasesepe ici pe colea pastrate ramacite dintr'insele. LimbaMunteniei de dincoace de Olt se pare cb, a fost ceamai conservatoare din toate, caci, invremece, ca sa nulu'am decit un exemplu, in cronica lui Dionisie Ecle-
0i
01
ai
- 172 -
siarhul, de pildh (43 II 10),un craiovean acelanuse gAse§te un singur fapt din eel() InOrate de not caproprii veacurilor XVI, XVII, in Cronica lui Zilot .Ro-minul (43 II 12) intilnim des mai nitrite din ele :
Nu. crez sa fi fost vreodata acest fel de maid nevoiCa aceste ce acuma p etr ecum §i vazum not (39 b p,)
Col. Tr. 1882, p. 275.
i nu-i fu numai atita, numai a se mazili,Ci peste putine zile it vhzu rn ca §i pert
lb. p. 276.
§i aca, saraca de omenireEra ajunsa mai la peire,Cind deodath o de§teptareVazu ra ivita la mic i mare,Sh, nazueasca, maich, la tine,Groaznica rang so-intorci in bine,Cum i urmaram, caci lh,sind mortii,Drept la biserici mersem cu totii,
Rev. Toe. V, 348.
Perind holera, inceth peirea,§i not rhmasem cu pomenirea.
Ib. 349.
De odata mai mita, parteV a z um din tad, ca se clesparte.
Ib. 350.
173 -
Ci nu Intealtfel cerum dreptate,Ci fara cuget de rautate.
Ib. 351.
Ins' avurn parte ea pasa fuseCu o fire blincla.
lb. 352.
i vazum ca si aduse pre taing pre un calugarce se afla schimnicind la manastirea Sinaei.
lb. 75.
. . . . pana atunci Inca nu ma avea ho tarlt aspune adevarul (39 b
Col. Tr. 1882 p. 281.
Venirea lui (Ipsilant) In scaun silni ca. de Rusiade unde era fugit i cu ostiri rusesti (39 b o).
Col. Tr. 1883 p. 92.
. . pentru vorba Impa'ciuirei ce era adeca Intre. Pazvantoglu cu Poarta nu avea Pazvantoglu voia da-ta oamenilor sai a supara peste orinduiala (39 c a).
Col. Tr. 1882 p. 325.
Cauta IndrepteazaCum stii ca un stpin:Din case-ti departeazaNeam in tort si pagin (39 d a).
Col. Tr. 1883 p. 124.
3.).
. .
174 -
46. Limba romineasdi vorbitA din perioada 16001821, care se poate ceti mai cu seam& In actele pu-blice i In literatura populara, cu grew se poate deo-sebi de limba romIneasca vorbita de astazi:
C.
Date biografice.
47. Scriitorii romini mai Insemnati din perioadade la 1700 la 1821 sint urnatttorii.
a) In Transilvania.a) Episcopul Joan Bob. Nkscut 1739, mort 1830.
Preot de mir in mAnastirea de la Bias Oita la 1779,protopop la Tirgul Mure,sului pans la 21 Octombre1782, cind fu numit episcop al Romtnilor uniti din Tran-silvania. A scris Nr. 43 I a 5, 0, 8 ; c 54,
E3) Samuel Klein. S'a nAscut In Sad, In scaunulsasesc, al Sibiului, la an. 1745. Dupace a invatat inseminariul din Blas, s'a calughrit la 1762, a petrecutIn manastirea din Bias pang, la an. 1766 si in acest ana fost trimes cu cheltheala statului la Viena pentru aInv'ata teologia in colegiul pazmanian. La intoarcerea lost numit profesor de matematic'd etica la semi-minariul din Blau Insa, dupa scurth. petrecere In acestoral, el a insotit in primavara anului 1773 pe episco
si
- 175 -
pul de Blas, Grigorie Major, la Viena, si de atuncipans in an. 1782 a functionat ca p r a ef e ctus stu-dior um in seminariul grecocatolic din Viena nu-mit al S-tei Varvara. De la 1783 'Ana la 1803 atrait ca calugar si in diferite slujbe calugaresti la ma-nastirea din Bla, ocupat cu traducerea, scrierea sipublicarea de carti, fara, alta turburare in cursul linis-tit al vietei unui out pacinic si slabanog fiziceste decitea vizita din cind in chid pe episcopul de Oradea Maresi ca, a fost tras la judecata, inaintea capitolului ma-nastirei la an 1798 sub cuvint ca voea sa treaca lareligia ortodoxa, neunita. De la 1803 pa,na, la moarte(1808) a petrecut la Buda ca revizor de chili la tipo-grafia universitatei (cf. 29).
Klein a lost unul dintre cei mai productivi scrii-tori romini din perioada 1700-1821 si operele, sale,cunoscute.pana astazi, unele tiparite jar altele rnanu-scrise, sint urmatoarele.
i) Elementa linguae Taco-romanae sivevalachicae, Vindobonae, 1780 (in colaborare cuqincai; 43 I c 8. cf. 32).
2) Dissertatio canonica de matrimoniojuxta disciplinam graecae orientali s eccle-siae, Vindobonae, 1781.
3) Dissertatio de jejuniis graecae ori-entalis ecclesiae, Vindobonae, 1782 (a douaeditie, in traducere romineasca, Buda, 1828).
4) Propovedanii la ingropaciunea oame-nilor morti, Blas, 1784.
- 176 -
5) Biblia, Blas 1795 §i Petersburg 1819.6) Teologia moraliceasc6, Bias, 1796 (43 I a 9).66) L oghica, Buda, 1799 (43 I b ,9. Traducere
din Baumeister):7) Dreptul firei sau legile firesti, Blass, 1787, ms
Tiphrita Sibiu, 1800 (43 I b i2a. Traducere din Bau-meister).
s) Acaftist, Sibiu, 1801 (cf. 32).9) Dissertatio de statu et politia reli-
giosorum et monachorum orientalis eccle-siae, ms.
) Practica consistoriala. ms.ii) Peculiaris tractatus philosophico-
theologicus de revelata religione christi-ana. ms.
12) Indreptarea pachtosilor.13) Cartea de cAsatorie. ms.14) Conciones. ms.15) Lucianus, De veris narrationibus, tra-
ducere din greceste in latineste. ms.6) Segneri Instructio poenitentis, traduce-
re. ins.L7) Thomas de Kempis, Imitatio Christi, tra-
ducere. ms.,$) Omiliile S-lui Vasile, traducere din greces-
te. ms.19) Invathturi cata cei ce via la botez ale S-dui
Chiril de la Ierusalim, traducere. ms.29) Operele S-lui Dosoteiu, traducere.
ins.
- 177 -
Invataturi ascheticesti ale S-lor Pahomie §i -
'rem Sirul, traducere. ms.22) Omiliile S-lui loan gurd de aur, traducere. ms.23) Citeva omilii ale S-lui Grigorie- de Bazianz ,
traducere. ms.24) Ioasaf Varlaam credinta ortodoxa ale
S-lui loan Damaschenul, traducere. ms.25) Citeva omilii ale S-lor Epifanie, Ef rem Da-
maschin, traducere. ms.26) Cartea cittra pastor si citeva cuvintari ale S-lui
Loan Climax.27) Canoanele tuturor soboarelor in biserica rasa -
ritului ms.28) Brevis notitia historiae Valachorum
aborigine gentis usqueadsaeculumXVIII.ms.22) Istoria lucrurilor i intimplarilor
Rominil o r. ins. (extrase publicate in Calendar, Buda,1806).
So) Istoria bisericeasca. a Rominilor din Transil.vania. ms. (extrase in Cipariu, Act e i fragmente,131as, 1855 p. 79 sqq.).
21) Istoria conciliului de la Florenta. ms.82) Istoria impa,recherei intre biseiica rasaritului
acea a apusului. ms.,) De origine Daco-Romanorum. ms.24) De metropoli transilvanica. ms.35) Istoria bisericeasca, universal& pe scut,86) Annales principum transalpinorum
moldavicorum. ms.12
E
primite.
et
x,)
9i
91
- 178 -
37) Fleury, Istoria bisericeasca, traducere,ms.zz) Marmontel, Belisariu, traducere. ms.39) Baumeister, Me t a f i s i c a, traducere. ins.4) Aritmetica, traducere. ms.41) Via4a si faptele lui Esop, traducere. ms.42) Dictionarium valachico-latinum, ms.
(cf. 32).43) Istoria Domnilor tarei Mvldovei. ms.
Manuscriptele se gasesc in Bibliotecele semina-riilor din Oradea Mare si Bias.
-) George i5'incai. Nascut in Samsud, in scaunulMuresului, la 28 Fevruarie 1753 sau 1754. Familialui se tragea din §inca veche, in Cara Oltului, de unclenumele Dupace a invatat cele dintiiu elementein scoala din Sabed, sat locuit de Secui unitari, gin-eta Isi continua invatatura la Reformati to Osorheiu(1766-1768) si la Catolicii Iesuii in Cluj (17681772) si la Gimnaziul Catolicilor Piaritl din, Bistritasaseasca (1772-1773). La an. 1773 a fost primit caprofesor de retorica poetica in scoalele rominesti dinBlas. Mitropolitul Grigorie Maior l'a trimes in anulurmator (1774) impreuna cu Petru Major in scoala depropaganda fide din- Roma. Cinci ani stete qincai inRoma, doi pentru filosofie, trei pentru teologie in co-legiul de propaganda. La 28 Ianuarie 1779 primi lau-rea de doctor in filosofie i in teologie. In Roma pusefundamentul studiilor sale istorice. El ajunse a fi numit
si
-
179 -
custode al bibliotecei colegiului de propaganda. Mul-tamita eu deosebire cardinalului tefan Borgia, secre-tarul colegiului, toate bibliotecele Romei erau deschiselui anume: biblioteca vaticana, biblioteca so-pra la Minerva, biblioteca benedictina, afara de biblio-teca colegiului, al arei custode era el insusi. Culegeazi si noapte Cu o ardoare fare de exemplu din artimanuscripte. Borgia Ii cistigase de la papa Piu VIvoia formala de a ceti toate cartile, ysi cele opritedamnate, si de a cerceta si consulta toate bibliotecele.Ce e mai molt, acest cardinal merse cu bunavointapb,na acolo de a-i toemi, cu banii sal proprii, un preotInvatat ca sa -1 clued, oricind ar cere, prin bibliotecelepublice, i sa-1 poarte sa -1 IntroducA in soeietatile e-ruditilor Romei. De multe on Borgia singur ii cautai -i arata diferite earti, pane aici necunoscute, ce en-
prindeau ceva despre Romini. Ades II poftea la masasa, ineunjurata pururea de eruditi ai Romei i straini,din ale caror convorbiri profita in toate privirile." LaIntoarcere din Roma (1779), dupace a stat o bucata
' de vreme In seminariul S-ta Varvara din Viena, pentrua se deprinde cu pedagogia,Si dupace a legat in acestoral relatii de prietenie cu invatatii Cornides, Benko,Sulzer, care i-au imprumutat cArti manuscripte, Sin-cal a fost numit Intre auii 1780 si 1782 director alscoalelor rominesti din Transilvania, cu resedinta InBias, si putin in urma, la 1784, se las& de calugarie,In care Intrase la 1774. Dupace administra scoalelerominesti de peste Carpati (300 pe vremea lui) in timp
si
si
si
pi
si
- 180 -
de 12 ani, a fost dat in judecata la 1794 si destituitsub cuvint_ ca ar conspira contra linistei publice: inrealitate qintai cu prietinii lui, Klein, Baru Major,§i alti Romini luminati de pe vremea aceea prea luasela serios reformele lui Iosef II, incepuse a crede intr'oprotectie permanentk a guvernului austriac, inminasedietei transilvane in Cluj o suplica prin care pretin-deau restabilirea Rominilor, vechilor co]oni ai lui Tra-ian, in uzul tuturor drepturilor nationale, deopotriva cucelelalte natiuni ale Transilvaniei," rkspunsese prin an-ticritice energice la criticele pe care invittatul sas E-der le facuse pretentiunilor lor, inteun cuvint devenisenesuferiti pentru reactia aristocratica care a urmat incinainte de moartea lui Josef II (1790). ;incai a cautatintliu cu suplici in guvern sk-si dreagk lucrurile (1796),apoi a fost instructor al copiilor unui nobil ungur, corn-tele Daniel Vass de gega (pans la 1803) si restul vie--pi pang la moarte (a murit la elevii ski, comitii Vass,in 2 Noembre 1816) l'a petregut in calktorii neintre-rupte pe la resedintele prietinilor ski, Episcopii Doro-bant si Vulcan de la Oradea Mare, comtele Vass inSinea comitatul Abauivar, istoricul ungur Kovachich dela Pesta, i pe la Bias. si Alba Iulia, unde-si supuneacronica la cenzurk tot nadkjduind eh' va pute sa opublice (cf. 29).
Scrierile lui unele tiphrite si altele ma-nuscrise sint urmatoarele:
t) G-ramatica Latino-romink Blas, 1783 (43 I c12 cf. 32).
A5tincai,
gi
- 181 -
2) Catehismu, Blas, 1783 (43 I a9) Aritmetica, Blas, 1785 (43 I b ,).4.) Doua abecedare, unul in 4 limbi (latinA, un-
gara, germana si romina) si altul numai in limba ro-mint, Blas, 1783 si 1796 (43 I c 79).
5) Supplex libellus Valachorum Transil-vaniae, cum notis historico-criticis, CIau-diopoli, 1791.
6) Elegia nobiIis Transylvani Georgii Sin-kai de Eadern, in Ladislai Nagy Orodias, Magno-Varadini, 1804 p. 189 sqq.
7) Epistola ad Lipszki, Buda, 1804 (431 c ).,
9) Hronica Rominilor.
Opera cea mai importanta a lui Cuprindeanii de la Hristos 86-1741 si imbra4oseaz6, istoria tu-turor Rominilor. A inceput sa se publice de autor inCalenclarele de Buda pe 1808 si 1809 (pan'a la an. 264).Pa'na la an. 1383 s'a publicat Cronica lui qincai inBuda, ?, de Alexandru Gavra. NIA, la an. 1000 s'apublicat in Iasi, 1843, de arhimandritul Gherasim Vida,care avea un manuscris cumparat in Viena la un me-zat al unor librari. Dupa manuscrisul lui Vida s'a fa-cut publicarea Intregei cronice de Laurian, Iasi, 3 vol.,1853-1854, cu cheltueala lui Grigorie Ghica Voda.,care a daruit manuscrisul bibliotecei din Iasi.
9) Responsum ad crisim Josephi Caro-li Eder in supplicem lib-ellum Valachorum.Transilvaniae-.-ms.
2).
a
,
- 182 -
Vocabularium pertinens ad tria reg-na naturae. ms.
Vocabularul este latin-roman-german-maghiar de-spre numirile pantelor, mineralelor animalelor.
Scara I sau aratarea numelor si a lucrurilorcare se afla in cronica Rominilor, pentru anii 86-1493. ms.
,) Index in tomum 1 chronici. ms.13) Istoria naturei sau a firei. ms.14) Scrisori catra guvernul Transilvaniei si inspec-
torul Martonfi. ms.) 0 scrisoare cats inclytum regiae typographiae
officium" In care se apb,ra contra acuzarilor lui GeorgeObradovici din Banat ca nu ar traduce bine cartile ro-mirie ti.
16) 0 scrisoare catra, episcopul de Oradea Mare,Vulcan. ms.
Manuscrisele se gasese la bibliotecele Muzeuluitransilvan Cluj, Seminariului din Oradea Mare.
a;) Petra Maior. Nascut in .Capusul de cimpie,comitatul Turdei, fiu al lui George Maior nobil deDicio Szent Marten Si protopopul din tinutul Capusu-lui _de cimpie. Nu se stie anul nasterei. Probabil s'a,
nascut 1760-1761 sau 1753-1754. A studiat in 0-§orheiu, Cluj, Blas. La 1774 a fost trimes impreunacu 15'incai in institutul de propaganda fide din Roma
)
si
,O
ms.
- 183 -
deditd, episcopul Grigorie Maior, unchiul sau. Dupaces'a intors la Blass, s'a calugarit sub numele Paul §i apetrecut in manAstire panA la 1784. cind a Orbit ma-nastirea §i s'a facut paroh Reghinului §i protopop alGurghiului. La 1809 s'a dus la Buda ca revizor dedill al tipografiei universitatei, post pe care-1 avuseseKlein i pe care l'a pastrat §i Petru Major p6,0, lamoarte (1821). Petru Major a avut norocul va-dh, publicate; inca fiind in viata, mare parte din ope-rile salehienu la care n'au reu§it ceilalti invklatitransilvaneni, prietini §i contemporani cu prinel s'au faspindit mai intiiu printre Rominii din cele-lalte ph,rti ale Daciei ideile, asupra limbei, nationali-tatei
,au agitatdrepturilor Rominilor, care pe Ro-
minii din Transilvania de la mijlocul veacului al XVIIIincoace (cf. 29).
Operele lui Petra Major, uncle tiparite altelemanuscrise, sint -urmatoarele:
,) Intimplarile lui Telemac, 'din italiene§te, Buda,1807 (43 I d 7).
2) Didahii sau predice pentru cre§terea pruncilor,Buda, 1809.
) Propovedanii sau predice la morti, Buda, 1809.4) Predice de duminici §i sa,rbAtori, Buda, 1811.5) Istorie pentr.0 inceputul Rominilor
in Dacia, Buda, 1812 (43 I c 38).8) Animadversiones in recensionem his-
toriae de origine Valachorum in Dacia, Bu-da, 1814.
sä-§i
§i
gi
dinsulgi
gi
- 181 -
7) Reflexiones in responsum domini re-censentis viennensis-(Kopitar)ad Animadver-siones, Pesta, ista'.
,S) Contemplatio recensionis in valachi-cam anticriticam, Buda, 1816.
0) Orthographia, romana, sive latino-va-lachica, Buda e, 1819 (43 I c 46).
J0) Istoria bisericei RONminilor, atit a-cestor dincoace precum acelor dincolode Dull:are, Buda, 1821 (43 I c 5).
) Dialog pentru Inceputul limbei romine intronepot i unchiu, tiparit la inceputul dictionarului deBuda (cf. 32).
,2) In mare parte Dictionariul de Buda (43 I c 55).13) Fragmente din o istorie bisericeasa. ms.) Protopopadihia. ms.i3) Animadversiones in recensionem his-
toriae de origine Nalachorum in Dacia1814 (?), ca easpuns la recensiunea anonima din ga-zeta literary din Viena Nr. 98 din 7 Decembre 1813(aceeasi cu cea de sub 6 ?). ms.
) Reflexiones in responsum domini re-censentis viennensis, 1815 (aceeasi cu cea desub- , ?). ms.
Contemplatio recensionis in valachi-cam anticriticam litterariis ephemeridibusviennensibus divulgatae (aceeasi cu cea de sub
?). ms.
.
si
s
- 185 -
is) Fragmente de gramatica romineasca. ms. (S'aupublicat in parte Cip. A r b. p. fil.).
Manuscriptele se gasesc in bibliotecele publice dinTransilvania.
E) loan Budai Deleanu. Se- stie despre el numaica era Transilvanean, cg a -ocupat la Lemberg multa,vreme o functie a statului i ca se intitula consilia-rius fori nobilium de repo Galiciae" (cf. 29).
Opere le lui Budai Deleanu, toate manuscrise, sinturmAtoarele.
') Lexicon rominesc-nerntesc i nemtesc-rominesc,cu o introducere istorica,
2) Temeiurile gramaticei rominesti, 2exemplare.
3) Dascalul rominesc pentru temeiurilegramaticei rominesti.
Fundamenta grammatices linguae ro-m anicae, in latineste.
5) Kurz gefasste Bemerkungen fiber dieBukowina.
6) "Ye originibus populorum Transylva-niae.
7) De unione trium nationum Transilva-nia e.
8) Hungaros ita describerem..g) Hungari vi armorum Transylvanian
non occuparunt.
- 186 -
10 0 scrisoare catra Engel impreuna cu o traduLsere a lui Simeon Dascalul, in latineste.
,i) 0 scrisoare catra Petru Maior asupra ortogra-,fiei (cf. 32).
12) 0 scrisoare catra Petra Major, cuprinzind unextract de gramatica romineasca.
13) Tiganiada sau tabd,ra Tiganilor, pii-mation iroicomico-satiricon,alcatuita in 12ctntece de maestrul cintaret Leonache Di-aneu, imbogatita cu multe insemnari si ba-gari de sama mitice, filosofice, istorice, fi-Iologice si teologice, de Mitru Peron (Publi-cata in Buciumul romin, ziar, Iasi, 1877 sifragmente in Ar Densupanu, Cercetari literareIasi, 1887, p. '245 sqq.).
14) Trei viteji, poem in versuri (in legatura cuTiganiada).
15) Muntenii sau fratii gemeni, drama.
Manuscrisele la Biblioteca centrala din Bucuresti.
Dimitrie Tichindeal. Isascut in Banat,. la Be-cicherecul mic in cel de pe urrna, sfert al secolului tre-cut. Preot in comuna sa natala mai intiiu, apoi, de la1812-1813, profesor la scoala normal& romineasca dinArad; jar de la 1813 pana la moarte (putin dupa 1814)a petrecut in orasul Mu natal, ca preot, si in Temi-soara. Tichindealu a fost, impreuna cu Paul forgo-vici, Rominii Banateni care in al XVIII secol au adop-
- 187 -
tat Mai cu mult foe ideile de patriotismu rominesc aleRominilor din Transilvania.
Operele sale, unele tiphrite, altele manuscrise, sinturmatoarele :
Sfaturile intalegerei eelei sanatoase, Buda, 1802(43 I b 14).
2) Adunare de lucruri moralice§ti, traducere, Bu-da, 1808 (43 I b ),
8) Epitomul (?), Buda, 1808.4) Asupra infiiinarei §coalei pedagogice in Ara-
dul vechiu, s. 1., 1813 (43 I c 65).5) Fabule filosofesti si moralicesti, Buda, 1814
(43 I d 74. A doua editie, Bucuresti, 1838).6) Teologia. ms.7) Dogmatica i pastorala. ms.s) Istoria bisericeasa. ms.9) Tilcul faptelor sfintilor apostoli. ms.7,;) Filosofia.) Istoria naturals. ms.t2) Canoanele soboarelor. ms.16) Cristianismul cum este si cum ar trebui §i pute
fi dup.' glasul Evangheliei. ms.
Manuscrisele sint marturisite de autor in precu-vintarea Epitomului. Unde .sint?
1) Paul lorgovici. Islascut la Varadia in Temisana,an. 1764. A invatat pans, la 12 ani la Ver§et, dupaaceea la Segedin, Posov Pesta, unde a studiat filo-
-4)
si
ms.
188 -
sofia si dreptul. A fost apoi la invataturi in Viena siin Roma, uncle a petrecut doi ani. La 1790 s'a dus la.Paris, si de la Paris la Londra, uncle a trait 11 luni.La intoarcere a trait intiiu la Verret ca profesor pri-vat si advocat, apoi, dupace a stat inchis o bucata devreme pentruca publicase Observatii asupra lim-bei rominesti, a fost numit profesor la gimnaziuldin Verret, an. 1805. A murit Ia 1808 (cf. 29).
Operele sale slut:Observatii de limba romineasca, Bu-
d a, 1799 (43 I c 22).2) Un glosar in 4 limbi (perdut).
a9') I. Molnar de Midlersheim, doctor oculist si partasca impaciuitor in revolutia Rominilor de la 1784, a scris
i) Deutsch-walachische Sprachlehre,Vi-en a, 1788 (43 I c 18).
2) Retorica, Buda, 1798 (43 1 c 20).2) Istorie unversala, Buda, 1800 (43Ic,4).t) Samuel Korosi. Profesor in colegiul reformat
din Cluj si M. Osorheiu (cf. 29). A scris :.1)Orthographialatino-valachica(43Ic2g).2) _Lexicon valachico-latino-hungari-
c um. ms.8) Grammatica. ms.
Manuscrisele uncle sint ?
k) George Lazar. S'a nascut in Transilvania, Iasatul Avrig linga Olt in an. 1779. A invatat in scoa-lele din Sibiu si din Cluj si apoi, cu ajutorul banese
)
.
- 189 -
al baronului sas de Bruckenthal la universitatea dinViena, uncle a luat licenta in teologie i a urmat lacursurile de fizicii, si de matematica. La intoarcere, in1814, Lazar a servit citva timp ca predicator si cati-het la episcopia romina neunita din Sibiu cu gind casa se fad episcop atunci dud ar ramble vreun scaunvacant. Ocazia s'a §i prezentat indata, la 1815, dar afost respins de la concurs pe motivul ca era prea in-vatat pentru Romini: in realitate Lazdr, ca ceilaltiTransilvaneni contemporani cu dinsul, trecuse margi-.nile hotarite de dezpotizmul austriac in libertatea cugeta-rei i indraznise chiar, la o predica din episcopie, saacuze pe insusi imparatul ca in schimbul serviciilor pecare i le-au fa'cut Rominii totdeauna n'a vrut sa rem-noasca egalitatea Rominilor cu celelalte natii din Tran-silvania. Vazind ,ca nu poate sa fie episcop, Lazar s'ahotarit sa fie profesor §i a trecut la 1816 muntii inMuntenia, unde, dupa indelungate staruinte la eforia§coalelor (grecesti, sustinute cu banii romine§ti), reusia deschide in Bucuresti, in incaperile manastirei S-lui
'Sava, o scoala romineasca, in care el singur era profesorde toate cele, de gramatica, geografie, matematica, desen,filosofie, inginerie. In timp de cinci ani-- el a invatatsingur si de la o vreme ajutat de elevul sau, EliadeRadulescu, papa cind la 1821 s'a inchis §coala lui Lazdr,din cauza turburarilor politice din acel timp, pentru ase redeschide mai tirziu, sub Grigorie- Ghica (1822)cu numele de Gimnaziul S-1 Sava.
Daca ne gindim ca scoalele in tarile rominesti
8i
- 190 -
de dincoace de Carpati inainte de 1821 au fort totdea:una, chiar cele de sub Vasile Lupu §erban Canta-cuzin, cu tendinte straine, cu profeso ri straini cu
Invalaturi in limbi straine, Si ea mai ales in scoalelede la sfirsitul perioadei care ne preocupa atit era deinra,'dacinat spiritul grecesc, incit Domnului i chiarboierilor paminteni cu greu li intra in cap ca s'arpute invata ceva si in limbs romineasca, apoiintrucitpriveste MunteniaGeorge Lazar cu drept se poateconsidera ca fundatorul scoalelor nationale.
Operele sale, parte tiparite, parte manuscrise, sluturmatoarele:
3.) Versuri de lauds la incoronarea ImparatuluiFranz, Viena, 1808 (43 I d 11).
2) Apel catra publicul rominesc pentru publicareade carpi rominesti, Buctresti (?) 1822.
3) Povatuitorul tinerimei catra adeva-rata si dreapta cetire, Buda, 1826 (Abecedarullui George Lazar..
4) Aritmetica matematiceasca, alcatui-ta acum lntiiu pe limba romineasca, prinG. Lazcir, intru folosul scolarilor sai dins co ala din S-1 Sava, ms. In Biblioteea de la Bu-curesti.
5) Cuvint rostit la inscaunarea mitro-Politului Dionisie Lupu, 1819, ms. Publicat inAn. A c. r o m. ser. I, t. IV, p. 111 sqq.
6) Cuvint rostit de profesorul Lazcir, 30
§1
§i
- 191. -
Iu lie 1822 la suirea pe tron a lui Gr. Ghica,ms. Publicat in Re v, To c. I 360 sqq.
7) Filosofia, ms. Perdut.8) Matematica, ms. Perdut.9) Geografia, ms. Perdut.,9) Istoria universals, ms. Perdut.
Nr. 7, 8, 9, 10, sint marturisite de Lazcir in Apelcatra, publicul rominesc, carte insemnata sub Nr. a.
),) Vasile Aaron. S'a nascut la Glagovat, un sataproape de Blac, cam pe la anul 1770. A invalat inBlass, Cluj ci Ocerheiu. Advocat la Sibiu, unde a muritin an. 1822. A prelucrat tipgrit carti populare dingenul poetic. El §i cu Joan Barac, compatriotul ci con-temporanul sau, au fost -cei dintiiu scriitori care au in-treprins pe o scare mai intinsa publicarea literatureipopulare romine. A scris :
7) Piram 4i Tisbe, Sibiu, 1808 (43 I d 9).2) Patimele Domnului Isus Cristos, in yersuri, Si-
biu, 1808 (43 I d ,8).9) Leonat betivul i Dorofata sofia sa, Sibiu, 1803
ci 1815 (43 I d sa, 34).4) Anul cel manos, in stihuri, Sibiu, 1820
(43 I d 78).9) Sofronim Hariti, in versuri, Sibiu, 1821 (43
I d 23).0) Eneida lui Virgiliu, traducere. ms. (Unde ?).11) Joan Barac. A scris
§i
§i
- 192 -
i) Istorie despre Arghir cel frumos §iElena cea frumoast, Sibiu, 1801 (43 I d 5).
2) Risipirea cea din urma a Ierusalimului, in ver-suri, s. 1. 1821 (43 I d 22).
8) 0 mie una de nopti, Brapv, 1836-1838)8 vol.
4) Tilu Buh-Oglinda, in Fo a e a Duminicei, ziar,Brasov, 1837.
5) Cei trei frati ghebo§i, istorie comich in versuri,Brapv, 1843.
b) In Moldova.a) Dimitrie Cantemir. Principele Dimitrie Cante-
nzir s'a nascut la 26 Octombre 1673. Tatal sau, vaultConstantin Cantemir (1685-1693), era pe acel timpnumai sardar. Pe la 1687, sub domnia tatalui sail, afost trimes ostatic la Constantinopole, unde a stat pantla 1691, in care vreme a pus, sub profesori greckbazamarei eruditii pe care a facut-o apoi cunoscuta in seri-erile sale. La 1691 fratele sau mai mare, Antioh(Domn al MOldovei in (Iona rinduri: 1697-1701, 17051707) veni in locul sau ca ostatic, jail el se In-toarse acasa, la Tarsi. Cind a murit Constantin Cantemir(1693), boierii iu ales Domn pe Dimitrie, dar domnianu i-a tinut decit trei saptamlni, pentruca Poarta, inurma staruintelor Iui Constantin Brincoveanu, intariDomn in locu-i pe Constantin Duca, ginerele DomnuluiMunteniei, §i-1 sill prin urmare sa paraseasca tara §isa se duct la Constantinopole. Pant, la 1710 a stat a-proaie neintrerupt In capitala Turciei, uncle §i-a con-
li
193
tinuat si coniplectat studiile incepute tot acolo depecitidera copil: numai intre anii 1700-4701, sub domniadintilu a fratelui situ Antioh, a mai venit in Moldovapentru a se casatori cu Casandra, fiica lui Serban Can-tacuzin, fostul Domn al Munteniei.In anul 1710 a fostnevoit prin staruintele Vezirului sit primeascrt domniaMoldovei credeau Turcii, in imprejuritrile grele in carese afiau din cauza amenintdrilor lui Petru Cet Mare,Invingiitorul Suedezilor la Pultava, tit nimeni maibine decit Dimitrie Cantemir, cel crescut In mijioculTurcilor, nu va pute -sa li apere interesele In Moldova.De abia aiuns la laf,i Insa, Dimitrie, nedumerit asuprapritc-rilar celor doi dusmani, si bine hothrit de a avein videre numai interesele Orel, iii puse In minte dea se lua cu binele 5i pelinga Tdrei §i pelingh, Rusi,panacInd va vide cum se aleg lucrurile, i deci pe deo parte Intretinea regulata, si prieteneasa corespon-denta ca armata turceascil, chreia ii procura tot ce eraBator, ca un Domn supus, sa i procure, iar pe de altatritnetea sol la Imparatul Rusiei, la Iaroslav, pe LucaVistiernicul, tare incheih cu Petru Cel Mare cunoscu-tul tractat : Tara Moldovei cu Nistrul sa -i fie hotarul,si Bugeacul, si cu toate cetatile, tot a Moldovei s'a fie ;numai, de odata prin cethti sa aseze Moscalii osteni,Ora s'a intemeia tam; iara apoi sit lipseasca oasteamoschiceasca.Bir sit nu deie tara niciun ban. PreDomn sa nu-1 mazileascil imparatul pang la moarte; ..sipre tuna din fiii lui sa fie, pre carele si-ar alege ta-ra.Neamul lui sa nu easy din domnie; numai, cind
13
- 194 -
s'ar haini, sau -cind si-ar lepada legea, atunci acela salipseasca si sti puie din fratii lui.Pre boieri sa nu-imazileascA Domnul din boierie pAna la moarte, sau cumare villa ma -i scoata.Vama ocnei altor tirguri säfie venitul Domnilor; iala alt dare sA nu fie.Maziliii mantistirile stiipineasea ocinele, mosiile i ve-
cinii siii; sa-si iee i desetin4 de stupi de mas-curi gostinl de of de pe mosiile sale.Zece mil deoaste sä fie tot gata in tall, si Imparatia sa li deielefe din visteria ImpArateasca, din Stolita.Din Mos-cali sa, nu se atnestece la boieriile Moldovei, nici s'a, seinsoare in tat* nici mosii sa, nu cumpere.Domnulpre boieri sa nu fie volnic a-i perde, once grescda arface, fara sfatul tuturor i farA iscAlitura
aceste i -au dat i titulus de domnie sa, sescrie mai de cinste si mai sus dupAcum se scriu Dom-nii acum ; iarti asa era Seninatul Domn al tArei Mol-dovei, Samoderjet (adecl singer stApinitor) i volega-tor (adecti prietin) tArei Moskicesti. (loan Neculcea).Purtarea echivoca, a lui Camtemir n'a putut insa con-tinua din doua pricini, mai inttiu din cauza lui Petrucel mare, care, simtind siretenia Domnului Moldovei,i-a pus ca o conditie a indeplinirei tractatului incheiat,intrarea imediata a Moldovenilor in actiune,iar apoi,si mai ales, din caua ca Dimitric Cantentir s'a gaita ucide un niste soldati Turci, despre care au-zise ca. an poposit linga Iasi, socotind ca poate yin sa-Imazileasca, invremece Turcii aceia veneau la Iasi cu.totul pentru alte interese. Neavind prin urmare incotro,
i
mitropolitu-lui.Catra
agrt si
ti
sh-sisi
si
- 195 -
la 3 Maiu 1711 Cantemir a Instiintat pe boieri (careprobabil fusese partasi la facerea tractatului, celui a-tit de favorabil boierilor) si pe tara despre legaturilesale cu Petru Cel Mare, care si sosi in Iasi In lunalui Iunie. La 19 ale aceleiasi luni Turcii tree Duna-rea. In Julie avu loc la Stanilesti, linga Prut, In tinu-tul Falciului, lupta Intro Moldoveni uniti cu Rusii de oparte §i Turcii de alta : dupa perderea bataliei deca-tra Crestini, Cantemir impreuna cu boierii citi se unisecu dinsul fugira In Rusia, unde petrecura la Harcovmai Intliu, pima la 1713, apoi la Moscva si la Peters-burg.Parasit Incetul cu Incetul de multi din boieriicare fugise Impreuna cu el, si care apoi unul cite u-nul se Intoarsera in patrie, si legat cu recunostinta re-ciproca de Imparatul rusesc, pentru care-si partisise tarasi domnia, si prin care fusese scapat de urgia Turcilorcelor Inversunati contra hainului Domn, Dimitrie Can -temir se alipi ca totul, el si copiii sai, de familia Im-parateasca si de noua sa patrie, se casatori, dupa moar-tea primei sale sotii, cu o principesa Trubetcoi, imbra-
straie europenesti atunci dud tarul schimba cu silaportul Rusilor, consilier Impa'ratesc si in mare favoa-re la curte, Insoti pe tar In calatoria din Persia de la1720, .... dar nu uita pans la moarte Moldova si peRomini, precum probead numeroasele scrieri din exi-liu, In care cu iubire adeseori orbitoare povesteste is-toria murit la 21 August 1723 de o boalade rarunchi, pe care o capatase In timpul calatoriei dinPersia.Dimitrie Cantemir a fost eel mai invatat Ro-
cafu
Rominilor.A
196
min de- pe timpul situ si s'ar fi putut chiar compaia,fara rusine, cu invatatii contemporani ai apusului. Is-toria i-a fost ocupatia de predilectiel iar operele salele-a scris in latineste, in romineste si in ruseste, Limbi§tia foarte multe: vorbea si scria limbele turceasca,persiand, araba, greaca modernklatina, italiana, ruseas-ea: intalegea bine limbele greack antica, veche slove-flea si franceza. Era membru al Academiei din Berlin.
Scrierile sale, parte tiparite si parte manuscrise,sint urmatoarele:
,)'Divanul sau gilceava intaleptului culumea, Iasi, 1698 (38 I a 23).
9) Sistemul sau conditiile rcligiei mahomedane,in ruseste, Petersburg, 1722.
3) Cartea cintarilor dupa musichia tur-eeas ca. in romineste, tiparita Moseva Inca de pe tim-pul autorului (perduta).
a) Historiaincremeutorum atque decre-mentorum aulae othrnanicae.\ms. 4 vol. fol.
6) Annotationes ad historiae othmani-cae librum primum. ms. 266 pag. in fol.
6) Annotationes ad decrementa aulaeothmanicae. ms. 105 pag. fol.
7) Descriptio Moldaviae. ms. unul de 184pag. fol., altul de 269 pag. in 4°.
31 Vita Constantini Cantemirii cogno-mento senis, Moldaviae principis, auctoreD. Cantemirio, principe Moldaviae. ni 179pag. fol.
- -
197
Principis D. Cantemirii variae schedaeet excerpta e autographo descripta. ms.foi (De la foaea 1-7 viata lui D. Cantentir §i indica-rea scrierilor sale. La foaea recto diploma lui Cante-mir de membru al Acaderniei berlineze. De la 7-15E D. Cantenarii principis Moldaviaeschedisauthographis. De la 15-54 Regiones quae abBacu circa littus caspium usque ad Czir-cossos extendi1ntur).
,o) Istoria Cantacuzinilor si.Brincovenilor, In ru-seste, ms. (Opera originals a fost scrish In romineste.ms. rominesc nu s'a descoperit Inca).
HronicuL vechimei Romino-Moldo-Vlahilor. ms. (Opera originaril, care cuprindea isto-ria Rominilor 'Anti In timpul autorului, a fast scrisa, inlatineste. Autorul Insu,,d a tradus In romineste o juma-tate din eade la intliul desdlecat OM la al doilela an. 1717. Traducerea s'a pastrat, iar scrierea la-
cea complectit s'a perdut Intr'un naufragin pe ma-rea caspid pe vremea calatoriei autorului in Persia).
12) Historia Moldovlahica CO. Ms.is) Istoria ieroglifica, In romineste, ins. (O-
pera a fost scrisii de autor la 1704).14) Compendiolum universae logices in-
stutionis.15) Ioannis Baptistae Van Ilelmont physiees
universalis doctrina et christianae fideicongrua et necessaria philosoyhia, MS.40 (O-pera, scrisi de Cantemir Inainte de a se face Domn).
-,)
51
ii)
.
Dna
- 198 -
Loca obscura in Catechisi, quae abanonym() authore slaveno idiomate editaflEpECIE OrIENIE voTpoKwmzintitulataest,dilu-cidata, auctore principe Demetrio Cantemirio, anno1720. ms. in 4".
17) Sacrosanctae scientiae indepingibi-lis imago. Tomus primus, quo comprehen-duntur theologophysices principia sacra,auctore Demetrio principe Moldavo, cu o scri-soare cAtra profesorul sau, leremia Cacavela. ins. in 4.(Scrisa in Constantinopole inainte de domnie).
is) Curanus ( ?j. ms.19) De statu politico aulae othmanicae,
sau, dupa altii,Istoria Mahometanilor din vre-mea minciunosului prooroc Mahomet pankla primul imparat al Turciei..ms. (Aceasta scri-ere latineasea, inceputa la Constantinopole termi-nate, la Petersburg in an. 1716, a perit in Marea Cas-pica, cu ocazia expeditiei din Persia).
,I) Moldaviae nobilitatis genealogia.(despre care vorbeste Cantenzir la, sfir§itul predo-
sloviei Hronicului Romino-Moldo-Vlahilor p.LXX). Perdut.
21) Monachiarum physica examinatio.ms.Perdut.
22) Catehismu, in limba persona, din care s'a §itiparitpe vremea autoruluio coals. ms. Perdut innaufragiul de pe Marea CaspicA.
§i
199
23) 12 scrisori cAlfa'. Tar, Sinod, secretarul Tarului.24) 29 scrisori cAtr'a aceia0.
Nr. la Biblioteca Muzeului asiatic din Petersburg. S'a tradus §i tiparit, inglize§te de Tindal, Lon-dra, 1734,frantuze§te de Jouquieres, Paris, 1743,nemteste la Hamburg, 1745,s'a tradus italienqte(numai partea I, 1300-1672; 2 ms., unul la Bibl.Muz. as. Petersb , §i altul la biblioteca arhivelor minis-teriului de externe din Moscva) de Antioli Cantemir,ficiorul principelui Dinzitrie. Dupa editia nemteascAs'a tradus in romineste si tipArit cu cheltueala Acade-miei Romine de Rodof, Bucuresti, 1876-78, 2 vol.Nr. 6, in Bibl. Muz. as. Petersb. si in bibl. arh. min.ext. Moscva.Nr. 6 ibid.Nr. , in Bib]. Muz. as. Pe-tersb. S'a tradus si tiparit, nernteste la Francfurt §iLeipzig, 177I,ruseste, dupa editia germana, la '1789.Dup. editia nemteasca s'a tradus si tipArit rominestein Mantistirea Neamtului (I ed. 1815; II ed. 1825) subtitlul de Sc.risoarea Moldovei, si la Iasi (III ed.)1851, 'Tub numele de Descrier ea Moldovei, apoi(IV ed.) la 1868 sub titlul de S cris o ar ea Moldo-v e i. Dap& cele dota manuscripte de la Bibl. Muz. as.Petersb. s'a tradus romineste de Papirt Ilarian si s'atiparittextul ]atin qi traducereacu cheltueala Acade-miei Routine la.BucurWi, 1875'76, 2 vol.Nr. 8 ibid.S'a tradus si tiparit in ruseste, Moscva, 1783. Dup,
s'a tiparit cu cheltueala Academiei Routine, Bucu-resti, 1S79. Nr. 0 ibid. Dupa ms. s'a tiparit, la un loccu Nr. 8, cu cheltueala Academiei Romine, Bucuresti,1879.Nr. ibid. Dup4 o editie greceasa s'a tradusin romineste de G. Sion §i s'a tiparit cu cheltueala A-cademiei Romine, Bucuresti, 1878 (la un loc cu Nr. ,).Nr. it in bibl. arh. min. ext. Moscva. Dupa s'atiptirit de Sduleseu, en cheltueala mitropolitului y eai-amin Costache la Iasi, 1835, 2 vol.Nr. 12 ibid.Nr.
,
ma"..
ins.
- 200 -
is ibid. Dupa ms. s'a, tiparit cu cheltueala AcademieiRomlne la un loc cu Nr. ibid.Nr. is in bi-blioteca Academiei teologice din lavra S-lui Sergie,Moscva:Nr. is ibid Nr. 17 ibid.Nr. is in bibl. arh.min. ext. Moscva.Nr. 29 in Aihiva ministeriului deexterne din Moscva.Nr. 24 in Arhiva, ministeriuluitie externe din Petersburg.
Antioh Cantemir. S'a niscut Ia 10 Septem-bre 1709, fiu al principelui Dimitrie Cantemir §i alCasandrei Cantacuzin ; era prin urmare numai de doiani cind a parasit, impreuna cu tatal sau, tara pentrutotdeauna. Cultura literara, pe care mai intiiit a cii-patat-o de la invatatul .san parinte, a complectat-o inAcademia de la Petersburg, infiintatii. de Petru CelMare Ia 1725, precum seamy prin propriistudii in timpul cit a petrecut in Anglia si in Frantaca ambasador al imparatiei rusesti : caei la 1732 An-tioh Cantemir a lost numit ministru plenipotentiar alRusiei la Londra ci apoi, dupa sese ani de petrecerein Anglia, la 1743 ministru plenipotentiar la Paris, un-cle a murit de idropisie de pept la an. 1743 Aprilie11. N'a cunoscut pe Romini si a lucrat toata viata nu-mai pentru patria sa ttdoptiva2 Rusia, eareia, in afarade servieiile publice pe care i le-a adus, a fault marelebine ca prin scrierile sale, toate in ruseste, a contri-buit printre cei dintiiti la inceperea literaturei ruseartistice ; caci, desi ca cuprins operele lui Antioh Can-temir sint productul unei inteligente omin*i, ca lim-
0)
1i mai en
201
bit ele au facut inceputulmai ales in poezia cultivateunei literaturi scrisii in limba ruseasca.
Serie Ole sale, toate ms., slut urmatoarele:1) Simfonia psalmilor (?).2) 0 colectie de poezii (8 satire, 4 ode, 2 episto-
le, 6 fabule si 9 epigrame) dedicate impAratesei Ru-siei Elisabeta.
2) 0 epopee, numita Petr eid a, in onoarea luiPetru Cel Mare, ramasti nesfirsita.
4) Un tractat de Algebra.6) Reflexii asupra prosodiei.6) Cintece, care se dna i astazi in Rusia.7) Despre pluralitatea lumelor, traducere cu note
din FontenellP.Istoria lui Just/nag, traduc.
o) Epistolele lui Roratius, traduse in versuri ne-rimate (Cea dintiiu scriere ruseasc4 in versuri albe).
is) Odele lui Anacreon, traduse in versuri neri-mate.
,i) Cornelii Nepotis Op era, traducere.12) Tabloul lui Cebes (?), traducere.is) Scrisori persane, traducere din Montesquieu.i,) Morala lui Epictet, traducere.
Dialogurile asupra luminei ale lui Algarotti(Neapoli, 1739), traducere. din italieneste.
16) Traducerea in italieneste a operei tatalui satz,Historiaincrementorum atque decremento-ruin aulae otlimanicae (cf. 47 b 2 4 ohs.)
,5)
2)
202
Nr. Q s'a tradus in romineste si s'a tiphrit deConstantin Negruzzi §i Alexandra Donici, Iasi, 1844,a doua editie la Bucuresti, 1873, In Scrier i l e luiConstantin Negruzzi, vol. II, p. 159 sqq.
y) Acsenti Uricariul. ,Neculaiu Costin lash maimulte fragmente spre urmarea cronicei sale. Aceste Ieintrebuintit Acsenti Uricariul la croniea De a do u adomnie a lui Neculaiu Altxandru Mavro-cordat Voevod. in Moldova (43 II a Despre.Acsenti Uricariul §tim numai ca era casnic al lui Ne,culaiu Costin si uricariu al logofetiei celei magi, adechprescriitor al actelor domnesti. Mai toate hrisoavelede la inceputul secolului al XVIII sint scrise de dinsul."
Cogaln. in Prefata ed. I a Cronicelor Moldovei.a) loan Canta. SpataruL loan Canta, contempo-
ran epocei despre care sale, este autorul cronicei L e -topisttul threi Moldo-vei dela a doua si ph-nä la a patra domnie a lui Constantin Ma-vrocordat Voevod (43 II a 2).
z) .Enache Cogeilniceanu. S'a nascut Ia 10 Oc-tombre 1730. La 1746 a intrat in slujba domnuiuiMoldovei, Ioan .Mavrocordat, ca. copil de cash, post incare a riimas sub domniile urmatoare pang la domnialui Constantin Racovith (1749-1753), cind a fost numit comis al treile. Sub acest clomp, in diversele luidomnii din Moldova si Muntenia (1753 1757), a ser-vit apoi ca comis al doile, vatav de copii, vatav deaprozi. De la 1757-1774 a petrecut Ia Constantinopole pelinga exilatul domn Constantin Racovith, in care
- -
1).
- 203 -
vreme a scris cronica sa. La 1774 se intoarse InMoldova cu noul Domn, Grigorie Ghica, .care-1 numimedelnicer. La 1782 fu numit stolnic si apoi se re-trase la satul Ripe le, mosia sa, din judetulunde trai pan5, la sfirsitul vietei, care avu loc la 1795.A scris Letopiset,u1 tit yei Moldovei de la, dom-nia intliu sipana is a patra domnie a luiConstantin Mavrocordat Voevod; Stihuri a-supra Domnului Grigorie Ghica Voevod alta'rei Moldovei; Stihuri asupra lui Mano la-che Bogdan ye! vornic si a lui Ion Cuza bivvet spatar (43 II a 3).
Mitropolitta Jacob Stamate. NAscut la an. 1748in Transilvania, fiu de porcar. La 17 ani s'a caluga-rit la Man5stirea Nearntului. Protosinghel al mitropolieide la 1774-1784. La 1784 episcop al Husului. Mitro-polit al Moldovei de Ia 1791 phn5, la moarte, 21 Mar-tie 1803. Insemnat prin directia, rornineasdi ce s'a si-lit s5, dea scoalei domnesti din Iasi, cea care de IaYasile Lupu panä la 1821 a fost mai numai o scoalo,greceasdi sustinutit en banii Rominilor, prin conStiintace a avutel unul dintre cei.dintliudespre desartk-ciunea pedanticelor studii din acea scoald, si prin inau-gurarea publicatiei de earti scolastice in limba romi-neasca, In Wile de dincoace de Carpati (cf. Amfilohie_Hotininl, 47 b i). A scris Bucvariu sau incepe-re de inviititturit celor ce vor sa invet,e car-te cu ,clove slovenesti, Intre 1791 si 1803(43 1 c 4)-
FAlciului,
Z;)
Iasi,
fi
- 204 -
r, .4»yilatic Holinial. Ca episcop al Hotinuluiilgasim pomenit intiiasi data la anul 1782 Decembre J,in actele publice. A trait mai mult la manastirea Za-gavia, linga Hindu, unde era si egumen. Era un bar-bat erudit. Isi Meuse studiile In Italia si in Polowia:teologia, limbile elena, slavona, Latina
erau adinc cunoscute; el era Inca geometru invatatin stiintele matematice; pelinga aceste era un filologdistlls." fost mina dreapta a mitropolitului JacobStanzaic in scopul de infiintare a unei instructii
romineasca, pe care-1 urmarea acesta. -
Scrierile sale, toate didactice, unele tiparite si al-tele manustrise,sint urmatoarele:
Gramatica teologhiceasca sc-oasa inlimba moldoveneasca de pe bogosloviea luiFiction, arhiepiscopuldeAloscva, si de pe altectirti bisericesti, pentru invatatura preoti-lorsi a tuturor de obstepravoslavnici cres-tini..,. Iasi, 1795 (43 I a ,b).
Element& aritmetice aratate firesti.... Iasi, 1795 (43 I b 9).
8) De obste gheografie pe limba moldo-veneasca scrisa de pe geografia lui Butler(Claude Battier), dupa orindueala care acum.mai pre urma s'au asezat in Academia de laParis.... Iasi, 1795 (43 I c 17).
Intean stop util elevilor sal episcopul Anzfilohiepune la sfirsitul.geografiei sale: a') Otabla pentru nu-
.
In Ern-
ba
2)
gi italiana iigi
As
,)
- 205 -
mkul ariipesc rare se Intrebuinteazrt acum, impreunrtcu numgyul moldovinesc, acted,' cu numarul exprimatprin litere chirilice, Ora la un milion de milioane ; b1)
insemnare de Domnii Moldovei, la ce ani au fostciti ani an domnit fiecare, incepind de la Dragon
oevod, adech de la 1352, si pAnd la 1795, data tiph-rirei cartei, cind domnea Alexandra Calimah ; i in sfir-cit c') Amfilohie adaugrt atilt geografia sa. o notitrtspecialA pent u orasul Iasi, pe care a scos-or adeca a
.tradus-o, cum insusi ni spune, din Geografia scrisa, inlimba german'a §i tipgrith fn orasul Tirnovei din Un-garia la an. 1704 de Francisc Sfmideg (Schmiedieg) geo-graful.
4) Aim-d. 7.2t. "Ep-1.2 (Cuvinte ti fapte). pe la 1752.ms. Uncle
Cuprindea Istoria Moldovei.
illitropolitul Veniamin, Costache. Niiscut 1768,mort 1846. De dourt on mitropolit al Moldovei, maiintiiu de la 1803-1806 §i apoi de la 1812-1842,dupace mai intiiu fusese episcop de Husi (1792-1796)§i de Roman (1796-1803), A murit la manAstirea Sla-tina, exilat de Vodit Mihail Sturza. El a Infiintat se-minarul de la Socola (Seminarul Veniamin) la 1803, carea functionat in astlinpuri Omit la domnia lui MihailSturza (1834), cind a Inceput a functiona regulat, cuprofesori mai multi §i cu inv4taturi mai multe. Insem-nat, ca i mitropolitul Jacob Stamate, prin dorinta §istliruintele. sale de a Infiinta scoale rominesti, dar, maifericit decit acela, a reusit sa Infiinteze chiar una, cu-
-t))
si
?
- 206 -
rat romineasca cu totul diferita de §coala cea greacadomneasca, anume seminarul de la Socola, in mijlocul in-florirei elenizmului in tara Moldovei, §i a fost astfel, pentruRominia de dincoace de Milcov, inauguratorul coalelornationale, dupacum George Lazar a fost a1 celor dinMuntenia. Om blind, caritabil §i iubitor de patrie pre-cum n'a mai fost altul, trecea, intocmai ca §i mitropo-litul Dosoteitc, de stint, precum ma'rturisesc contempo-ranii, dintre care mai traesc tuca, multi. Pe ling, acesteneobosit traducator §i tiparitor de carti biserice§ti inlimba romineasca : la Iasi, in tipografia mitropoliei, §ila Manastirea Neamtului, unde tipografia a fost Infiin-tata de dinsul la anul 1809, s'au tiparit, la inceputulsecolului nostru, mai multe carti biserice§ti decit in totrestul Orel, §i in Moldova, chiar pans astazi, cartile pecare se cete§te slujba sint in mare parte cele tiparitepe vremea lui Veniamin Costache.
Scrierile sale, toate traduceri, parte tiparite §iparte manuscrise, sint urmatoarele :
i) Explicarea celor §epte taine, Ia§i, 1807.2) Chiriacodromion, Man. Neamtului, 1811.2) Octoihul, Iasi, 1814.4) Explicarea dogmelor credintei, Man. Neamtului,
1816.5) Ciaslov, Ia§i, 1817.4) Noua cintari dine psaltire, Manast. Neamtului,
1818.
,) Leturghia, Ia§i, 1818.,) Apostolul, Ia§i, 1819.
ti
- 207 -
,) Istoria scripturei vechiului testament, 3 vol.Iasi, 1824.
2) Istoria noului testament, Iasi, 1736.Funia Intreita sau tratatie despre existenta lui
Dumnezeu, Iasi, 1831.Leturghiile sfintilor Joan, Grigorie §i Vasilie,
Iasi, 1834.13) Predice, Iasi, 1837.14) Hronograf sau numerare de ani, Man. Neam-
tului, 1837.15) Teologia lui Fiction, Iasi, 1839.16) Istoria bisericeasca, 4 vol. Iasi, 1841-1843.17) Piatra scandelei sau istoria schismei, Iasi,
1844.18) Pravila cea mare sau Pidalionul, ?, 1844.19) Indeletnicire despre buna murire, Iasi, 1845.22) Tilcuirea psaltirei, Iasi, 1850-1862.2i) Indeletnicirea iubitoare de Dumnezeu, ?, pe la
1813-1816.22) Antologia cartilor bisericesti, In versuri, ?, pe
la 1822-182823) Indianul si filosoful, ?, pe la 1822-1828.24 Meditatiile S-lui Augustin, ?, pe la 1822-1828.25) Predice, ?, pe la 1822-1828.26) Carticele de rugaciuni si invataturi, ?, pe la
1822-1828.27) Brosuri (asupra datoriei preotilor), ?, pe la
1822-1828.
,)
- 208 -
94) Analele istoriei bisericqti din "primul veac alcrestinismului, ms.
) Tractatul patriarhului Nectarie asupra papis-mului, ms.
33) Omiliile S-lui loan llrisostomul, in tilcuireace face la faptele apostolilor si la epistolele S-lui Pa-re!, ms.
,) Tilc.uirea Apostolului de Nicodinz
ms.
) Tilcuirea Psaltirei, de acelasi, 1118.
33) Din cuvintele lui Conti lie, ierochiricul biseri-cei maxi, ms.
Ms. la biblioteca -Seminarului Socola.
t) Alexandra Be ldiman. Vornicul Alexandra Bel-diman a trait pe la 1821. A scris.
Mo art ea lui Av el, traducere din limba frau-ceza, Buda, 1820 (43 I d i7).
2) Numa Pompiliti, roman de .Florian, traducere,Buda, 1820 (43 I d
3) Tragodia ltti Orest, Buda, 1820 (43 I d)
4) Tragodia sau, mai bine a zice, Jalni-ca Moldovei intimplare dupa razvratireaGrecilor, 18 21. In versuri. Tiparita dupa moarteaautorului Iasi, 1861, II ed. In Mk. Cowan. I, a top.ed. II t. III.
Ca anexe ale acestei scrieri (tiparite tot acolo)slut: a') Talmacirea caimelei lui Vogoride ce
Aghiori-
34).
tad,
,)
.
209 - _
stria la Silistra, Si 1)1) Jurnalul mergereiboierilor deputati in Tarigrad, 1822.
5) Milostivirea lui Titus, traducere, ms. Unde ?x) Costache Conache. Nascut 14 Oetombre 1777.
A invatat in -scoala greceasch de la Iasi si la profesoriparticulari. Din veche familia boiereascd. Mare logofitit.Era om invatat: cunostea bine limbile greaca, franceza,
tureeasch, apoi literatura franceza, mai ales cea filoso-flea din veac. XVIII; inginer si jurisconsult. Mort la 4Februarie 1849. Celebru poet. A scris:
Poezii, alca'tuiri si talmdeiri, publicate infntiia editie, dupd, moartea autorului, la Iasi, 1856,si in a doua editie la Iasi, 1888..
8) George Asachi. Nascut la Herta anul 1788,mort anul 1871. A invatat atit pe socoteala lui cit si pecea a mitropolitului Veniamin Costache la mai multescoale straine, la Lemberg, la Viena si la Roma, la carea capatat cunostinte enciclopedice in filosofie, in mate-matice tsi in istorie. Dupa intoarcerea sa in tali la
.1812, Asachi a jucat pAnd la sfirsitul domniei lui Mi-hail Sturza (1848) un rol preponderant in literatura Mol-dovei si in dezvoltarea seoalelor nationale. In ce pri-veste punctul din urma, apoi numai putin drept decitVeniamin Costache are G. Asachi de a A consideratca ace] care a inaugurat seoalele rominesti in Moldova,caci dad, mitropolitul Veniamin a infiintat seminarulde la Socola la 1803, Asachi, cu cinci ani mai inaintede Lazar (1813), a deschis un curs de inginerie in
14
si
- 210 -
limba roming in insa.si scoala greceasc5, de, la Iasi, curscare se poate socoti ca simburele cel dintiiu de undoau exit rind pe rind scoala romina a lui Joan SanduSturza (1828) si Academia MihaileanA (1834); iar duds'au infiintat scoalele prefazute in Regulamentul Orga-nic, Asachi a fost referendar al Eforiei acestor scoalein tot timpul domniei lui Mihail Sturza (1834-1848)
ca referendar a fost conducatorul for cel mai prin-cipal. Ca scriitor, a fost neobosit in tot cursul lungeisale viete activitatea lui literara s'a intins asupraistoriei, stiintei si a poeziei. Remarcabil barbat, de incare lush,' contrariu de ceea ce s'a intimplat cu altiis'au luat in considerare mai mult defectele.
Scrierile sale sint:1.) Albina romineasca, ziar, IaSi, 1829-
1850, continuata de2) Gazeta de Moldova, Iasi, 1850-1859,
si dea) Patria, ziar, Iasi, 1859-1860.4) Istoria Rusiei, dupa loan Caidanov, 2 vol.
Iasi, 1832-1833.5) Harpa romink Iasi, 1832.6) Aritmetica, Iasi, _1836./) Algebra, Iasi, 1837.8) Geometria, Iasi, 1838.9) Poezii, Iasi, 1836; II ed. ibid. 1854.1) Lap e ir u s, drama cu cintece prelucrata (WO.
a lui Kotzebue, Iasi, 1837.
§i
§i
- 211 -
) Privigherea ostasului Moldovei,ver-suri, Iasi, 1837. La sfirsit muzica de doamna Asachi.
12) Norma, tagedie lirica de F. Romani,Iasi, 18738.
19) Emisferul pamintului i sistema soarelui,1838.
74) Fiul perdut, drama, Iasi, 1839.16) Pedagogul, comedie, Iasi, 1839.16) I co ana lumei, revista, Iasi, 1840-1841.17) Spicuitorul, ziar, Iasi, 1841-1842.is) Lexicon de conversatie, Iasi, 1842.19 Tabloul sinoptic al istoriei Moldovei, Iasi, 1842.2.) Diferite raporturi gi discursuri in chestii sco-
lare, Iasi, 1823-1842.21) Fabule versuite, Iasi, 1844; II ed. ib.
1862.22) Lupta Moldovenilor cu cavalerii Crucieri,
1845.,23) Arhiva Albinei Rominesti, ziar, Iasi,
18.44-1846, 2 vOl.24) P astorita Carpatilor, idila, Iasi, 1850.251 Tigani i., idila cu cintece, Iasi, 1856.26) El ena Dragb s, drama originals, Iasi, 1863.27) P etru Rar e drama originals, Iasi, 1863.28) Turn ul lui Butu, drama, originals, Iasi,
1863.
29) V o h i t, a, melodrama originals, Iasi, 1863.30) Poezii, Iasi, 1863.
Iasi,
s,
- 212 -
31) lo in Maschera, opera in 3 acte, Iasi, 1864.32) Nuvele istorice ale Rominiei, Iasi, 1867.33) Calendare, pe fiecare an de la 1840-1867.c) In Muntenia.ot) Mitropolitul Daniel (1720-1732). A tradus
tiparit carti religioase.i) Damaschin, episcop de Buzeu (1703), de Rim-
nic (1710-1726), om invatat, carele cunostea limbileelena, latina slavona ; a lucrat poate mai mult si maibine decit oricare altul la traducerea i tiparirea carti-lor eclesiastice in limba romina. Urmasii lui de la Rim -nic, Inochentie (1726) si Climent (1735-1748) au ti-parit mereu operele sale postume."
Mitropolitul Grigorie I (dupa A. Odobescu, IIdupa ep. Melhisedec), 1760-1787. Acest barbat, de na-tiune romina, foarte erudit i profund cunoscator delimba elena, cu o viata cuvioasa i plina de rivnapentru ridicarea bisericei nationale, era ca un centruimpi-ejural caruia se aduna toata inteligenta profandVisericeasca. Mitropolia era o scoala, de cuviosie si deinvatatura ; el Linea pelinga, sine dascali, oameni inva-tati adunati de prin diferite locuri i ucenici de ase-mene invatati doritori a se invata. Intre uceniciimitropolitului Grigorie vom insemna pe Coma episco-pul de Buzeu si mai a.poi Mitropolit, pe Chesarie i peFilaret, episcopii de Rimnic. Ucenicii mitropolituluiGrigorie, sub conducerea lui si impreunk cu dinsul,traduceau din elineste cacti bisericesti de tot feliul,care nu erau Inca traduse in romineste, saii revizueau
?)
si
si
si
si
si
213
pe cele aiterioare, si le tipareau in tipografia mitropo-liei sau a Rimnicului, on a Buzaului. Vom cita uncle dincartile tiparite corese de mitropolitul Grigorie :
Evangheliea, 1760.2) Triodul, 1761.3) Apostolul, In-vataturi pentru ispovedanie, 1764.4) Cazania, Cuvintele S-Iui Simeon Tesalonicul,
1765.
8) Mineiu, 1766.6 ) Psaltire, 1767.7) Penticostariu, Triod, 1768.,) Liturghie, Penticostaa;iu, 1780.,) Minee, Rimnic, 1776-1780, 12 volume.
Cea mai insemnata lucrare a lui Grigorie mitro-politul. Nutt atunci erau traduse, tot in veacul XVIII,numai serviciile sarbatorilor anuale, intiiu rominesteamestecat cu slavoneste, apoi numai ,ronaineste. Elecompuneau dou'd cacti mari sub numire de Antologiu,sau flori alese, slut panii asta,zi in intiebuintare pela multe biserici, mai cu seams pe la bisericile de Ora,unde nu se face serviciul divin in toate zilele, ci nu-mai Duminicele sarbatorile. In cele* 12 Minee, tra-duse de mitropolitul Grigorie cu ucenicii lui, se cu-prind, pelingd serviciile shrbatorilor, cele ale sfintilordin toate zilele anului. Ele cuprind imnurile si ceti-rile de Vecernie, de la Utrenie i Liturghie, precumSinaxarele sau prescurtari din biografiile sfintilor.A-ceasta a fost o lucrare colosala, ce formeaza, 12 volu-muri mari in folio, si s'au tipArit toate..... de episcopiiChesarie Filaret, care insisi au fost ucenici si favo-riti mitropolitului Grigorie."
- -
si,)
si
si
si
si
siai
- 214 -
a) Chesarie, _episcop de Rimnic (1773-1780). Tra-ducator §i tiparitor de carti religioase. Despre el spuneF. J. Sulzer, Gesch. des. transalp. Dac. III, 36:Cu toate aceste trebue sä exceptez (in ce prive.0e nein-grijirea de a predica in biserici) bisericile episcopilor,care au putin mai in ingrijire cultura sufleteasca. §idin timp in timp le ajuta cu cite un indemn spiritual ;precum episcopul de pe- atunci (de pe cind era Sulzerin Muntenia) al Rimnicului, Caesarius, un demn prelatatit prin aerul §i afabilitatea sa cit printr'o Indestu-latoare eulturA in literatura francezil i greaca, a tinutin prezenta mea un disc'urs in limba greceascA, din careputea presupune cineva in de ajuns naturala sa predis-punere pentru a deveni un distins orator."
Ey Filaret, arhimandrit al mitropoliei din Bucu-re§ti sub mitropolitul Grigorie I (1760-1787), episcopde Rimnic (1780-1792), mitropolit al Ungrovlahiei(1792-1794). TraducAtor §i tiparitor de chrti religioa-se. Amicul banului lencichitd "Vdecireseu, a fost un ominstruit, intalept §i iubitor de neamul rominesc, cAruianumitul scriitor ii aduce cazutele laude in precuvin-tarea gramaticei sale, tipb,rita in episcopia de Rimnicin anul 1787." A scris intre altele :
,) Precuvintarile de la Mineele (vezi MitropolitulGrigorie I, mai sus) de pe lunile AprilieSeptembrie(Precuvintarile de la Mineele de pe lunile OctombreAprilie exclus. au fost scrise de ep. Chesarie; vezimai sus).
2) Cazania, Rimnic, 1781,
ssf
- 215
3) Molitvenicul, ib. 1782.4) Cuvintele S-lui Teodor Studitul, ib. 1784..6) Catavasieriul, ib. 1784.6) Psaltirea, ib. 1784.,) Cazania, ib. 1784.8) Evanghelia, ib. 1784,0) Penticostariul, ib. 1785.,) Triodul, ib. 1786.,,) Liturghia, ib. 1787.
Slujba S-lui Stilian, ib. 1787.loszf, Intiiul episcop de Argec (1793-1820).
Traduator §i tiparitor de child religioase.r,) Mitropolitul Grigorie II (dup6, A. Odobescu, aI
IV (i) dupA, ep. Melhisedee), 1823-1834. Tradudtori tiparitor -de dill religioase, care au aparut la Bu-
cure§ti §i la Manastirea Neamtului intre anii 1801-1832,
i9) La scriitorii de cacti religioase se poate a-dhogimacarca n'a fost Romin de na§tereAntim I-vireanul, din Caucazia, venit in Bucure§ti la anul 1690ca tipograf. Om invatat, cuno§tea limbile georgiana,greaca, turd, arabh, slavonk romIna. La an. 1705 e-piscop de Rimnic, unde a Infiintat tipografia. La anul1709 mitropolit al Ungrovlahiei. La 1716 a fost scosdin scaun de Neculaiu Mavrocordat, dat In judecat5, §idegradat de patriarhie, apoi exilat, ca mire-an, peviatA, la muntele Sinai. Pe drum a fost ucis de Turd pemalul Maritei. A tradus §i tiparit carti religioase, Apoia scris Pr edice facute pe la praznice mari,pu-
r,)
si
,,)
21¢
blicate dupa o copie de la 1781 cu cheltueala minis-teriului cultelor, Bucuresti, 1886; alta editie, D i d a -hiile tinute in Mitropolia din Bucuresti,publicate dupa ms. original de Constantin Erbiceanu,Bucuresti, 1888.
.) Ienache Vdcdrescu. Banul lencichifet Veiceirescu,din vechiu neam boieresc, s'a natscut pe la 1740. ,,E-ducatia lui fu de la inceput prea lngrijita : Neofit eelbatrin, Caysocalivitul (profesor la scoala greceasca dinBucuresti Intre anii 1768 si 1780) II initia la tezau-rele limbei, retoricei si istoriei elene; un german, anu-me Weber, ii explica regulele limbei latine; alai profe-sori 11 Invatara, italieneste, frantuzeste, si hogii turcifamiliarizara cu limba si literatura otomana, pe care lecunostea foarte bine." Ca'maras sub Scirlat Ghica Voda,,an. 1760. Dupa uciderea tatalui sau, Stefan Vacarescu,decatra Constantin Racovita (1763) el fugi la Constan-tinopole, unde a petrecut pang la an. 1767, chid a fostchemat de Alexandru Ghica in Cara numit mare vis-tiernic. De la sfirsitul anului 1769, sub domnia lui Gri-gorie Ghica (1768-1769), cind Rusii au ocupat Mun-tenia, pans la 1774, cind au parasit-o tncheind cu Tux-cii tractatul de la Cuciuc-Cainargi, a petrecut pe laBrasov si Thin Turcia, exilat de Mina, voie, ca unul ceera cu putina Incredere In puterea §i fagaduintele Pa-¢ilor. Sub domnia lui Alexandra Ipsilanti (1774-1781)el a servit ca mare vistiernic, apoi ca spatar de laanul 1778-1781. Caimacam in anul 1781, clad a fostmazilit Alexandru Ipsilanti. Mare Spatar sub domnia
11
si
- 217 -
lui Neculaiu Caragea (1781-1783), care i-a i dat peuna din fiicele sale in chsatorie la an. 1783. Mare vis-tiernic sub Mihail Sutu (1783-1786). Vornic mare subNeculaiu Mavrogheni, de la 1786-1788, and a inceputrazboiul intre Turcia de o parte §i Rusia aliata cuAustria de alts parte, i cind de buns voe lui s'a e-xilat la Nicopole, pentruca nu putea suferi persoana §idomnia pomenitului principe. Prin pirele acestuia Va-carescu a fost trimes surgun de catra vezir la insulaRodos, unde a stat doi ani, pana la an. 1791. Cind s'asfir§it razboiul si Voda Mavrogheni a pent (1791), Va-carescu s'a intors din exiliu §i, Onacind a venit inscaun Mihail Sutu (1791-1792) a fost functionarulprincipal al Turcilor in tail. Sub domnia lui Alexan-dra Moruz cea dintiiu (1792-1796) a trait retras dinslujbele publice §i in du§manie eu Voda. A murit in-tre anii 1796 §i 1799.In viata public5, in diferiteleinalte functii pe care le-a avut mai fara intrerupere,lenache Vciceiresca a aratat o admirabila pricepere inafaceri §i mult tact diplomatic, precum o probeaza inde ajuns intre altele dep]ina sa reu0t6, in misiunea lacurtea lui Josef II, cu care l'a insarcinat Domnul Ale-xandru Ipsilanti la 1781, cind cei doi fii ai Domnului, in-flacarati de liberalismu, au parasit tara fara voea parin-telui for §i au fugit peste munti in Transilvania : dupft
patru luni de ospitalitate in statele sale, imparatul atrimes, conform fagaduintei verbale date lui IenacheYclairescu, pe ambii principi la Constantinopole.Inviata private era iubitor de sgomotoase qi destrabklate
- 218 -
petreceri.Nota principal' a caracterului sau a fost iu-birea de patrie. Celebru poet, macarca poezii n'a scrismulte.
Scrierile sale, unele tiparite, altele manuscrise sint:1) Observatii sau bagari de seam& asu-
pra regulelor i orinduielelor gramaticeir o m Ines ti, I ed. Rimnic 1787, II ed. Viena 1787(43 I c [4).
. Istoria A prea puternicilor imparatiotomani, adunata si alcatuit'a pe scurt de
lenache Vciecirescu, Inc epinduse in vremeaprea luminatului imparat sultan Abdul Ha-mid I (1788).... i s'a savirsit in zilele preaputernicului imparat sultan Selim III,(1794). ms.
be la Mahomet, fundatorul islamismului, 'Ana la1792. Cu istoria Turcilor de la 1740 pa'na la 1792 a-mestecata povestirea propriei sale viete.
2) Poe zii.
La sfirsitul gramaticei sale lenache Vdcdrescu aadaugit un scurt tractat de prosodie, in care a publi-cat citeva din poeziile sale ca modele. Multe Iris' dinpoeziile acestui scriitor, impreuna cu poeziile ficiorilorsai Alecu §i Neculaiu, §i cu unele din ale nepotuluisau de fiu, lancueaci toti Veiceireftii, au fost poetise pastreaza, inedite, in manuscriptele scriito-lor Vac ar e 0, a caror lista o dam aici: ,,a1) Ms.gramaticei; b1) 0 cartulie mica legata cu rosf in carese cuprind poezii de ale lui Alecu Veiceireseu, atit in
- 219 -
limba romina, cit si in cea greats, insotite de precu-vintari de Neculaiu Vdcdrescu,pe o coals deosebita oscrisoare originals a lui Neculaiu Vaccirescu catra ne-potul sau Iancu Vdcdrescu; c') 0 carticica legata curos, cuprizind copia dupa Brit anni eus tradus in ver-suri de lancu Vdcdrescu, exemplar care a servit pen-tru editia de la 1860; d') Optsprezece caete, cusute,cuprinzind copii dupa poeziile tuturor poetilorrefti, 'anume, al) o mica adunare de cite s'au pututgasi din poeziile banului lenache Vciccirescu,pi) omica adunare, idem, de poeziile clucerului Alecu Vd-cdrescu,yi) o mica adunare, idem, de poeziile vorni-cului NeculaiuVdcdrescu,V) poezii ale marelui logofatlancu Vciccirescu,E1) r,', r,', ti, idem,xl, p),
alte noun caete cuprinzind o copiemai veche de poeziile lui lancu Vdccirescu cu corec-turi de propria mina a acestuia."
Nr. s'a publicat de Papiu llarian an T e z. d.m o n. i s t. II, 245 sqq.Ms. Vacarestilor la BibliotecaAcademiei Romine.
x) Alecu Vdccirescu. Cluceriul Alecu Vcicdrescua fost fiul cel mai mare al lui Ienache Vaccirescu. Mortpe la 1795. Remarcabil poet. Poeziile sale s'au publi-cat la Bucuresti, 1796 (43 1 d lc. cf. supra, observ.).
Neculaiu Vdcdrescu. V ornicul Neculaiu Vcicd-rescu a fost fiul mai mic al lui lenache Vciccirescu. Poet.(cf. supra, observ.).
p.) loan Vciccirescu. Marele logofat lancurescu a fost fiul lui Alecu V adrenal. Celebru poet,care a inceput a scrie inainte de 1821, dar ale caruicompuneri s'au tiparit numai dupa acest an. A scris
Vaal-§i
A',V, ol, p', a',
si
Vaal -
a', r,
- 220 -
i) Colectie din poeziile D-lui mareluilog o f5,t Ianeu Veieciresca, Bucure§ti, 1830, II ed.ibid. 1848.
3) Napoleon la Schiinbrunn i S-1,a Elena, drama,Bucure§ti, 1847.
3) Din operele lui RacineBritannicus, tra-gedie in cinci acte, tradusa de I. Viiecireseu (1829),Bucure0, 1861.
v) Zilot .Rominul. Zilot .Rominul este un pseudo-nim. Numele adevarat al antorului a fost ,,51tefan Moru.Nascut pe la 1780, mort dupa 1850. Om de casa clu-ceriului Stefan Conduratu. Din neam de boieri, functio-nari clerici. A scris :
Istoria tarei muntenesti de la 1796-1821.2) A treia domnie a lui Alexandru Voda Sutul.8) Istoria Zaverei (de la 1821).) Descoperirea, tragedie alegorica.5) Vn caet de poezii politice.8) Istoria revolutiei de la 1848.
Toate scrierile lui Zilot Bonanza, lasate de au-tor in ms., sint insemnate sub 43 II 12.
'(;) Paris Momuleanu. N'ascut pe la 1794, mort pela 1837. De la Slatina. Om de casa Filipetilor. Cunos-cut poet. A scris :
I) Culegere de poezii, Bucure§ti, 1817 (43 I d); II ed. ibid. 1837.
§i
221
2) Caracterele barbatilor si muierilor; in versuri,Bucuresti, 1825.
8) Plingerea si tinguirea Valahiei asupra nemulta-mirei strainilor ce an darapanat-o, in versuri,- Buda,1825. (?)
d) Scriitori Macedoneni:a) Teodor Anastasiu Cavaliote. Profesor si preot
in Moshopole. A scris:Ilponcr..s.tpcx, Venetia, 1770 (43 I c 6).
Daniel. Profesor si preot in Moshopole. A scris:Ecaywyty.'r, AtBaczaXict: s. 1. 1802 (43 I C 25).) Bola (`P6Zta, `136.)a). A scris:,) 'E';;F:rcia.stc wspi Twv `Po.y.ochov Icepi c iv "avovai;o
(J.6vo.r) IrAcizcov Ccot =Tomo:Saw Co-rtrpctv TOU AccvoUPEwc (de)
P6 Z, Viena, 1807 (a doua ed. In traducere romineasade Sergiu Iclagiade, Craiova, 1867).
2) Tizvyl rrc Pcin..avtxr5 ivaryv6crecoq p.e )zatvtx.ac
1.1.cn.cx (de) N4r, Buda, 1809 (43 I c'8) Mihail Boiagi. A scris:Romanische oder mace donovlachische,
Spra chlehre, Viena, 1813 (43 I c 88).
Izvoarele pentru datele biografice ale scriitorilor dinacest capitol sint : loan Bob (N o ti ti a autobio gr a-phica exmi. quondam Ioannis Bobb episcopi gr.cat h. Fogarasiensi s, in Calendar pe 1803 Sibiu, siin 7'. Cipariu, Acta et fragmenta, Blas, 1855p. 21 sqq.Sam. Klein, loan Bob, al optule episcopunit, dup, Petru Maior, In Cip. A c. e t Fr. p. 132
ipcip.-
30).
- 222 -
sqq.); Samuel Klein (I. Bianu, Viata §i activita-tea lui Maniu Samuel Micul, alias Klein deSad, in An. A c. rom. t. IX, ser. I, p. 79 sqq. Izvoa-rele acolo); George qincai (Papiu Ilarian, Biografia lui G.qincai, in An. A c. r o m. ser. I t. II. Izvoarele acolo) ; PetruMajor (Atanasie Marian Marienescu, V late, §i opere-le lui Petru Maio r, in An. A c. rom. ser. II, t. VII,sect. 11 p. 32 sqq. Izvoarele acolo); .Budai Deleanu(Cip. Princ. d. limb. p: 322 §i PapiuRelatiune asupra manuscriptelor lui BudaiDeleanu in An. A e. rom. ser. I t. HI p. 105); D. Ti-ch,indealu (Eliade Beidulescu, in prefata editiei Fabit-lelor de la 1838.V. A. Ureche, Despre fabulein genere §i in special despre Tichindealu, inAteneul romin, ziar, Ia§i 1861, Maiu §i Iuniu, §iin Buletinul instructiei publice, Bucure§ti,Martie 1866.G. Missail, Oamenii mari ai Romi-nilor, in Tr. 13 Iuliu 1869); Paul Iorgovici (G. Mis-sail, 0 am. mar.. a. Rom. in Tr. 13 Iuliu 1869. Iz-Voarele acolo) ; Molnar (Cip. Princ. d. limb. p. 307.---.Nee.Densu§eamt,Revolutiunea lui Horea, Bu-cure§ti, 1884 p. 268 sqq.); Korosi (Cip. Princ. d.lim b. p. 317); G. LaMr (P. Poenariu, George Lazar§i § coala romina, in An. Ac. rom. ser. I, t. IV,p. 111 sqq.); Vasile Aaron ( Pumnul, Leptur. III,382 §1 383); Thmitrie Cantemir (Viata lui Dimitrie Can-temir in Principis D. Cantemirii variae sehe-dae et excerpt a [47 bap] §i in prefata opereiHistoria incrementorum atque decremento-rum a u l a e othmanicae [47 b a 4), prefata, atribu-
lui insu§i Antioh Cantemir, ficiorul autorului. Cro-nicele lui Neculaiu Costin i _Loan Neculcea.Datelebibliografice sint scoase din lista operelor lui Cantemirfacuta, cunoscuta in cele doua, biografii ale autorului delaoperele 47 b a 9 §1. 47 b a 4, citate mai sus, precum§i din An. Ac. Rom. ser. I, t. X, sect. I p. 15 sqq.;ser. I, t. XI sect. I p. 54 sqq. [Gr. Tocilescu]) ; Antioh Can-
Varian,
ita
- 223 -
temir (C. 1Ve.gruzoi, Viata, printului Antioh Cante-mir, la inceputul ambelor editii ale traducerei Satire-
Datele bibliografice tot acolo); Enache Cogdlnicea-nu (Mih. Cogcan. in Prefata ed. I a Cronicelor Moldo-vei); Mitropolitul Jacob Stamate (Mih. Cogettniceanu,Jacob Stamate, inRominia lit erard, ziar, Iasi, 1855,si (II editie) in At en eul roman, ziar, luliuAugust, 1861); Amfilohie Hotiniul (A. Papadopul-Ca-Gimah Amfilohie Hotiniul, in Rev. To c. V); Mitropo-litul Costache (Anclreia Vizanti, Fragmentdin istoria civilizatiunei Rominilor: Venia-min Costache, mitropolitul Moldovei si Suce-vei, epoca, viata ysi operele sale 1763-1846,
188l); Costache Conache (K. .21r., C. Conache,citeva date biografice, in Rominia literara,ziar,Iasi, 1855; Papadopul-Calimah, Scrisoare des-pre Tecuciu, in Cony. lit. 1886; Yogoride Co-nache, Schite din viata logofatului Conache, i-bid.; acelasi, Schite din viata si familia logo-fa,' tului Conache, prefata la ed. II a Poeziilor) ;G. Asachi (Notita biografica, asupra lui G.Asachi, Iasi, 1863; loan Alegre, G. Asachi, viata,lucrarile si scrierile sale, Piatra, 1882); Rre-latii munteni, scriitori de carti religioase (A. Odobescu,Miscarea literara, din tara romineasca in se-c ol ul XVIII, in An. A c.R om. t. II, 1869,a ITed.in A. Odobescu, Scrieri literare si istorice, vol.II, Bucuresti, 1887; Ep. Melhisedec, Schite dinviata Mitropolitului Ungro-Vlahiei FilaretII, 1792, si ale altor persoane bisericesti cucare el a fost in relatinni de aproape, in An.A c. r o m. ser. II, t. VIII, sect. II) ; Antim lvireanui(Ep, Melhisedec, In Prefata editiei Predicelor.EmilePicot, Notice biographique et bibliographiquesur l'imprimeur Anthime d' lvir, Motropolitainde Valachie, in Nouveaux Mélanges orien-taux, Momoires, textes et traductions pu-
Iasi,
Veniamin
Iasi,
ser.I,
ler.
5a
,
224
blies par les professeurs de l'ecole specia-le des langues orientales vivantes a l'oc-casion du septieme congtes internationaldes orientalistes reuni a Vienne [Septembre1886], Paris, 1886; 17ciccirestii (A. Odobescu, Poetiiretccirefti, in Rev. Rom ed. In A. Odobescu,
-Scr. lit. s ist. vol. I.Despre manuscriptele Veicti-reftilor, acelasi in An. A c. R o m. ser. I, t. X, sect. I p.21 sqq.); Zilot lionzinul (Gr. Tocilescu, In Rev. T o c.V.Izvoare shit propriile sale scrieri).
Au scris :Pentru datele bibliografice : Franz Joseph Sulzer,
Von der G-elehrsamkeit der Walachen in al-ien Fachen der Wissenschaften, in Geschich-te des transalpinischen Daciens, III B. Wien,1782, p. 1 sqq;T. Cipariu, Principiide limbade scripture, I ed. in Organul luminarei, ziar,Bias, 1847-1848; II ed. Blas, 1866;D. farm,Bibliografia cronologica romina. 1550-1873,Bucuresti, 1873;Gr. Tocilescu, Studii istoriceasupra cronicelor romtne, in Col. Tr. 1876 p.385; II ed. in Re v. To c, III; A. D. Xenopoli C.Erbiceanu, 5erbarea scolara de la Ia§i, 1885, p.248 sqq.Asupra timpului de la 1821 incoace: D.larcu, op.c.;I. G. Popescu, Trei a ni din litera turaromIna, indite bibliografic al cartilor pu-blicate romineste in Rominia strainatateIn anii 1 8 7 4, 1 8 7 5, 1 87 6, precedate de schi-tele biografice ale literatilor romini dinMacedonia, Bucuresti, 1877;acelasi. Sese ani
- -
§i
§i
-225din literatura romina, catalog general decartile romine publicate In tarn',tate de la 1 Ianuarie 1874 pan& la ultimaJulie 1879, Bucuresti, 1879;A. begenmann, Bi-bliografia rominA, buletin mensual al libra-riei generale din Rominia, si al librAriei ro-mine din strAinatate, Bucuresti, 1879-1887inclus. (Continua).
Pentru istoria limbei: T. Cipariu, Prin c. d. l i m b.si d. script;B. P. Hasdeu, Cuvinte din ba-trini, t. I Limba rornin5, vorbita intre 1550-1600, Bucuresti, 1878,t. II Cartile poperaneale Ramlnilor in sec. XVI, Bucuresti Leip-z i g, 1880;A. Lambrior, Carte de c e t i r e, Iasi,1882 (lntroducerea);loan 117(idejde, Is to ria limb eisi literaturei romine, Iasi, 1886.
Pentru datele biografice: Aron. Pumnut, L e ptu-rariu rominese, Viena, 1862-1865, 6 vol.; G.Mig,§ait,Oamenii mari ai Rominilor,in Tr. 1869;Or, Pop, Conspect asupra literaturei romi-ne si scriitorilor ei, Bucuresti, 1875-1876, 2
G. Popescu, Curs elementar de istorialiteraturei romine, Bucuresti, 1878;I. Ld-siriciu,IstoMa literaturei romine, Sibiu, 1884;Ar. Densufanu, Istoria limbei si literatureiromine, Iasi, 1885; V. A. Ureche, Schite de is-toria literaturei romine, partea I, Bucuresti,1885 ;Ioan Arcidejde, op. c.;G. G. Arbore, Notiunide istoria literaturei rominesti, Galati,1886.
Crestomatii: T. Cipariu, A nalec t e, B 1 a s, 1858;Pvmnul, op. c.;A. Lambrior, op. c.; loan Nd-
dejde, op. c.;M. Gaster, ,Crestomatia, Leipzig,Brockhaus (sub presA)
15
-stra-ina-
si
vol,; I.
si
Indice de name.
Aaron 157, 158. 191, 222.Achirie 73.Acsenti Uricariul 145, 159,
202.Agapet 140, 141.Agrimensores 24.Alexandru Dascalul 82, 117.Algarotti 201.Amfilohie Hotiniul 149, 153,
203, 204, 205, 223.Ammianus Marcellinus 22.Anacreon 201.Anthimus 24.Antim Ivireanul 215, 223.Appianus 22.Apulejus 23, 24.Arbore 225.Arnauld 134.Asan 35.Asachi (G.) 65, 209, 210,
223.Asachi (Lazar) 157.Asachi )Leon) 158.Augustin 207.Aurelius Victor 22.Avril 49.
Barac 156, 158, 191.Baumeister 176, 178.BAlcescu 85, 97, 160.Beldiman 157, 158, 208.Bianu 36, 52, 222.Bob 57, 148, 150, 156, 157,
174, 221.Boeckh 10.Boehmer 40.Boiagi 29. 154, 221.Boliac 163.Borkowski 125.Brincoveanu 85, 89, 143,
163, 192.Budai 53, 55, 56, 185, 222.Budinszki 27.Buffier 153, 204.Bujoreanu 76, 77, 78, 152,
154, 155.Burada 36.Buda 37, 41.Buttmann 10.Bz. 59.Cacavela 77, 198.Caidanov 210.Candrea 72.
- 228 -
Canta 159. 202.Cantacuzin (Const.) 141?
143.Cantacuzin (Iordache) 143.Cantacuzin (Mihail) 160.Cantacuzin (Pirvul) 160.Cantacuzin (§erban) 83,190.Cantemir (Ant.) 199. 200,
222, 223.Cantemir (Dim.) 77, 93,
125, 127, 128, 129, 155,192, 193, 194, 195, 196,197, 198, 199, 200, 222.
Caracicoveanu 144.Caragiani 31, 39.Cavalliotes 29, 152, 221.Cato 24.Chesarie 212, 213, 214.Chiril 176.Chuquet 42.Cihac 32: 40.Cipariu 23, 40, 52, 54, 55,
80, 83, 115, 145, 177,185, 221, 222, 224, 225.
ClanauClo.;oceanu 97, 160.Codrescu 86.Cogalniceanu (Ienache) 159.
161, 202, 223.CogAlniceanu (Mih.) 80, 91,
92, 93, 94, 95, 96, 125,132, 145, 162, 163, 202,208, 223.
Columb 155.Conache 209, 223.Constantin Capitanul 94,
96, 162.
Coustantinus Porphyrogene-tes 26, 31.
Corbea 83, 117.Coresi 49, 59, 72.Cornilie 208.Corssen 23, 24.Costache (Veniamin) 199,
205, 206, 209, 223.Costin (Mixon) 79, 85, 86,
90, 92, 95, 122, 123,124, 125, 126, 132, 145,161, 162, 163.
Costin (Neculaiu) 90, 92,93, 95, 96, 120, 125,126, 144, 145, 161, 162,202, 222.
Cretu 36, 60.Damaschin 212.Daniel Andreiu 142.Daniel din Moshopole 29,
153, 221.Daniel (Mitr.) 212.Darmesteter 42.Malian 93. 95, 127, 145.Degenmann 22.Densusanu (Ar.) 115, 144,
186, 225.Densusanu (Nec.) 22, 51,Diez 40, 67.Dio Cassius 22.Diodorus 22.Dionisie Eclesiarhul 160,
161, 171.Donici 202.Dosoteiu (Mitr.) 47, 76, 77,
79, 80, 118, 144, 145,206.
64.-
'
229
Dosoteiu (S-1) 176.Dubai]. 93, 95, 126, 127,
145.Dumitrache Cluceriul 160.Dusan 39.Efrem 177.Eliade 46, 189, 222..Enkeanu 142, 146.Engel 91, 186.Engelmann 25.Epifanie 177.Erbiceanu 216. 224.Eustratie, 80, .95, 119.Filaret 212, 213, 214, 223.Filoteiu 143.Filstich 96.Fleury 178.Florian 208.Floras 22.Foerster 41.Fogara§ 51, 75, 117.Fontenelle 201.For* 73.Foth 40.Fratil'a 151.Frontiniis 22.Fulea 151, 155.Furduiu 57.Galienus 23.Gartner 30.Baster 41, 81, 83, 93, 165,
225.Georgian 41.Gherontie 148.Golescu 153.Golubinski 144, 145.Grandea 163.
Greceanu (Nic.) 150.Greceanu (Radu) 94, 96,
141, 143, 146, 161, 162.Greceanu (Serb.) 143.Greceanu (Std.) 146.Grigorie I (mitr.) 212, 213,
214.Grigorie 11 (mitr.) 215.Grigorie (monah) 148.Grigorie (preot) 60, 61, 73.Grigorie (S-1) 177, 207.Gruber 25, 42.Guilielmus Tyrius 26.Hagiade 221.Haintl 151.Haliciu 51, 52, 75.Hasdeu 20, 21, 22, 33, 35,
36, 37, 39, 41, 51, 52,60, 64, 65, 80, 83, 86,94, 145, 146, 225.
Hase 163.Havet 42.Helrnont 197.Herce 73.Herodianus 22.Hirschfeld 23.Hodo§ 199.Horatius 22, 201.Horea 149..Horning 41.Hunfalvy 27, 37.Hum 64.Hubner 25.Iarcu 224.Ilinca 51.Inochentie 143.Joan Climax 177:
230
loan (Damasc.) 177.Ioan (gur. de aur) 177,
207, 208.Ioan (popa din Simpetru)
80, 117,loan (popa din Vinti) 117.Ioanovici 56.Iorgovict 53, 55, 153,'186,
187, 222.Iornandes 22.Iosif 215.Ispirescu 72, 115.lung 27.Iustinus 22, 201.he 30,Izvoranu 160Joret 41.K. N. 223.Kempis (Thomas de) 176.Klein 52, 53, 54, 56,
148, 149,175, 180,
152,183,
158,221,
174,222.
Kopitar 20, 21, 22, 29,184.
Korb 137.Korosi 53, 55, 56, 153,
188, 222,Korting 10, 42.Kotzebue 210.Lahovary 65.Lambrior 41, 225.Laurian 85. 181.Lazar 56, 157, 188, 189,
190, 206, 209, 222.Lazariciu 225.Leake 80.Leon Voda 84.
Loga 155, 158.Luca 29.Lucianus 176.Lucius 26.Lupescu 161.Maior 53, 54, 55, 56, 154,
155, 156, 178, 180, 182,183, 186, 221, 222.
Maiorescu (I.) 30.Maiorescu (T.) 56.Marienescu 222.Marki 154.Marmontel 178.Massmann 23.Meletie 142.1VIelhisedec (egum.) 142.Melhisedec (ep.) 34, 35, 36,
65, 86, 88, 90, 144, 145,212, 215, 223.
Meyer (P.) 27, 42.Meyer (W.) 25, 41.Mihaiu Voda 61, 62, 84, 86,Miklosich 20, 22, 28, 30,
32, 41.Miron 162.Misail (calugarul) 95.Missail (G.) 146,, 222, 225.Mitrofan 143.Moga 149.MoghilA (P.) 138, 139, 140,
141, 145, 146.Moghila, (Simeon Voda) 84,
138.Molnar 54, 153, 188, 222.Momuleanu 157, 220.Monod 42.Montesquieu 201.
--231-
Moru 220.Moxa 80.Mussafla 40.Mustea 161.Nagy 181.Nadejde 41, 225.NAsturel 96, 144, 146.Neagoe Voda 81, 82, 83, 94.Nectarie 208.Neculcea 93, 95, 120, 127,
128, 129, 130, 133, 134,144, 145, 194, 222.
Negre 223.Negrut 157.Negruzzi (a) 202, 223.Negruzzi (Iacob) 42.Nepos 201.Nicodim 208.Nicolau 154, 155.Nicole 134.Nilles 97.Nisis 143,Odobescu 34, 36, 144, 212,
215, 223, 224.Orosius 22.Pahomie 177.Pan 72.Papadopul 23, 223.Papitt 52, 163, 199, 219,
222.Paris 27, 42.Pausanias 22.Pedanius 23.Pestisel 73.Petrescu 2 9.Petronius 24.Petrovici 151.
Petru Voda" 61.Photius 22.Picot 91, 146, 223.Pie" 27.Piluzio 52.Platon 204, 207.Plautus 24.Plinius 22.Plinius j. 22.Plutarcus 22.Poenaru 222.Pollio 22.Polyaenus 22.Pompiliu 72.Pop (Dr.) 155.Pop (Gr.) 225.Popescu 160, 161, 162.Popescu I. G. 224, 225.Priscus 37.Procopius 37.Ptolemaeus 22.Pumnu 52, 55, 56, 222,225.Quintescu 40.Radu Gramaticul 60, 71, 73.Roesler 20, 27, 32, 37.Roja 55, 154, 221.Romani 211.Roset 160.Safarik 34.Sarnicki 50.Sathas 39.Sbiera 49, 60, 145.Schleicher 10.Schmidt 32.Schmiedig 205.Schuchardt 21, 22, 24, 25,
27, 41, 71.
232
Schwandtner 27.Scriban (Filaret) 145, 146.Scriban (Sing. N.) 57.Scriptores rei rusticae 24.Segner 176.Silvestru 117.Simeon Dascalul 95, 186.Simeon Macarios 137.Simeon Tesalouicul 213.Sion 199.Sittl 24.Slatineanu 156.Spatar 130, 131, 132, 133,
134, 143, 145, 146.Stamate 152, 203, 204, 205,
223.Stircea 162.Strabo 22.Stroici 50, 51.Sturza 35, 37,, 51, 83, 163.Suetonius 22.Sulzer 179, 214, 224.§aineanu 32, 42.
incai 53, 55, 56, 97, 146,148, 152, 153, 175, 178,.179, 180, 181, 182, 222.
§oimescu 162.tefan Logofatul 96.tefanita Vocra, 64.
Teodor 214.Teodosie 143.Terentius 24.Teuffel 25.Theophanes 38.Theophylactus 39.Thomas 26.Thucydides 22.
Thunmanu 20, 30.Tiktin 41, 49, 115.Timpea 53, 54, 153.Tocilescu 21, 22, 23, 37, 42,
65, 83, 87; 88, 89, 90,165, 222, 224.
Tomaschek 27.Tamblac 34, 36.Tichindealu 149, 150, 154,
16/, 186, 222.Ureche (Grigore) 64, 91,
92, 95, 119, 120, 121,127, 145, 161, 162.
Ureche (Nestor) 119, 120,121, 145:
Ureche (V. A.) 83, 85. 86,90, 92, 145, 163, 222,225.
Varlaam (mitr. Mold.) 34,75, 76, 97, 117, 140, 144,145, 146.
Varlaam (mitr. Munt.) 143VaSile Camarasul 161.Vasile (S-I) 176, 207.Vachrescu (Alex.) 156, 218,
219.Va' drescu (Iancu) 218, 219,
220.Vaarescu (Ienache) 47,
152, 214, 216, 217, 218,. 219.
Vacaresc,u (Necul.) 218, 219.Viski 52, 82, 117.Vitruvius 24.Vizanti 223.Vogoride-Conache 223.Wolf 10.
Wo lfflin 25.Woweren 9.Xenophon 22.
- 233 -
Xenopol 27, 224.Zarncke 42.Zilot 160, 172, 220, 224.
CArti citate lara nulue de actor
Analele Academiei Romine (An. Ac. Rom.) 23, 35,36, 37 63, 83, 86, 87, 14,5, 190, 222, 223, 224.
Arhiv pentru filologie (Arh. p. fil.) 23, 84, 94, 185.Arhiva istorica (Arh.ist.) 33, 39, 64, 65, 83, 84,
145, 146.Columna lui Traian (Col. Tr.) 20, 33, 35, 36, 37, 51,
52, 60, 80, 84, 86, 115, 146, 163, 172, 173, 224.Convorbiri Literare (Cony. Lit.) 41, 42, 56, 72, 92,
145, 223.Cuvinte din batrini (Cuv.) 20, 21, 35, 51, 58, 59,
60, 61, 63, 68, 8Q, 83, 84.Denkschriften der kaiserlichen Akademie der Wis-
senschaften, philosophisch-historische klasse, Wien(Denkschrift.) 20, 28, 30, 32.
Iahrbuch ffir romanische und englische Litteratur,Leipzig (Iahrb. fiir TOM und engl. Litt.) 40.
Magazin istoric pentru Dacia (Mag. ist.) 85, 94, 95,97, 160, 163.
Revista pentru istorie, arheologie §i filologie sub di-=pa Jui Gr. G. Tocilescu (Rev. Toc.) 23, 28, 32,
235 -
33, 34, 36, 37, 41, 42, 63, 65, 85, 163, 172,191, 223, 224.
Revista Romina (Rev. Rom.) 36, '65, 80, 85, 89,146, 224.
Romania, recueil trimestriel consacre a l'etude deslangues et des litteratures romanes (Romania)27, 41,_42.
Sitzungsberichte der Wiener Akademie, philosophisch-historische klasse (Sitzgsber. d. Wien. Akad.) 20,23, 40, 41.
Tezaur de monumente istorice (Tez. d. mon. ist.)52, 55, 86, 163, 219.
Traian (Tr.) 35, 83, 145, 146, -222, 225.Zeitschrift fiir romanische Philologie (Zeitschr. f. rom.
Phil.) 25, 41, 42.
Sub numele de observatie (Obs.) intallegem locurilescrise cu rinduri strinse.
Adaogiri.
La p. 37, r. 9 : D. Sturza, Uebersicht der Miinzenund Medaillen des Fiirstenthums Ru-manien (Moldau und Walachei), Wien,1874 ; acela§i, Numismatica romina, Bucu-re§ti, 1878.
- 236 -
La p. 42, r. 3: Din Magnum Etymologicum au apa-rut §i 2 fascicule ale vol. II.
La p. 42, r. 22: Cind se tiparea aceasta paging, alXI vol. din Zeitschr. f. rom. Phil. era in-tfadevar necomplect. In luna lui Apriliean. cur. (stil vechiu) a aparut §i ultimafascicula a acestui volum.
La p. 92, r. 13 : Restul operelor lui Miron Cos-
tin s'au publicat in V. A.. U., MironCost. Op. Compl. vol. II, care a aparutdup5, publicarea paginei ace§teia. Acolo
peling5, cele scrise de Miron Costin semai gasesc §i citeva din operele lui .Ne-culaiu Costin, pe care D-1 V. A. Ure-che le atribue (pentru ce ?) lui Miron.
Greple.
La p. 32, de la rind. 10 incluz. pan& la 24 incluz. tre-buesc strinse rindurile.
Lap. 35, r. 8-15 incluz. trebuesc strinse rindurile.La p. 36, toate rindurile trebuesc strinse.La p. 37, r. 1-10 trebuesc strinse rindurile.La p. 76, r. 15 : Bucure§ti, 1887). nu Bucure§ti).La p. 79. r. 2 de jos : 38 I a 1-46 nu 38 13 1-46La p. 82, r. 9 la incep.: patime nu spatimeLap. 82, r. 10 la incep. : sä nu a ,
237
La p. 9,1, r. 2 de jos : Epigrama &gra mitropolitul Do-soteiu trebue push la scrierile pastrate inoriginal si inch tiparite, cad a fost ti-parita la sfir§itul Psaltirei in versuri(38 I a 15).
La p. 95, r. 15 : Misail nu _MihailLa p.102, r. 7 : 19, f. 91 r. nu 19, f. 91 r.La p. 103, r. 2 : cmpum nu cmpacui
La p.105, nota r. 5 : -si nuLa p.105, nota r. 8 : -si nuLa p. 111, r. 8 : cucura (tolbA pentru sageti) nu cucura
pentru sAgeti.La p.111, r. 21: (=*foaesa) nu foaesA)La p.118, r. 3 : 38 III S 1111 38 IIILa p. 128, r. 5-4 de jos : calare nu caareLa p. 137, r. 2: 35 nu 15La p.138, r. 1 : Nr. 5 nu Nr.
Lap. 138, r. 12 : MCTIIIIK`k .nu BkctHikiLa p. 144, r. 7: Catehismului talvinese nu CatehismuluiLap. 146, r. ultim. §vincai nu SineLap. 205,r. 13: graful. 1111 graful.
- -
-si-si
=tolba(=
.
Cuprinsul
INTRODUCERE.
Pag.
,1 Patru feliuri de viata omineasca . . 3
2. Trei feliuri de euno§tinti 43. Amestecul intre diferitele manifestari ale
vietei umane 5
4. Amestecul intre diferitele cuno§tinti . 6
5. Filologia 7
6. Istoria literary 7
7. Istoria limbei 7
8. Trebuinta unei sepaari in activitatea in-telectuala 12
9. Biografiile 14
10. Bibliografia 15
11. Cum trebuesc lacute biografiile . 16
12. Planul nostru 17
I. PRIVIRE GENERALA ASUPRA IS-TORIEI LIMBEI ROMINESTI
dinainte de veacul. XVI.
13, Originea limbei romineti 19
.
239
pag.14. Limba autohtonilor 2215. Resturi din limba autohtonilor . . . 2216. Limba latind popular din Dacia . . 23
17. Limba latina popular 2418. Uncle s'a adapostit limba romineasca du-
retragerea legiunilor din Dacia . . . 2619. Imprumuturile limbei rominqti de la lirn-
bile barbarilor 3020. Scrierile slavonqti ale Rominilor . . . 32
21. Urme de limba romineased dlnainte deveac. XVI 37
IL ISTORIA SCRIEREI CU CH1RILIC $1CU LITERE LATINE LA ROMINI
de la al XVI veac pcind astazi.
A. Scrierea cu
22. Originea scrisoarei chirilice 4323. 1)iferitele feliuri de scrisoare chirilica 4424. Alfabetul chirilic la Romtni . . . r . 4525. Variatiile ortografiei chirilice la Romlni . 4626. Tipariul cu chirilic la Romini . . . . 48
B. Scrierea cu litere latine.
27. Ce intimplat cu alfabetul latin la Ro-mini pana In veac. XVI . , . . . 50
.
pa
chirilic.
s'a
240
pag.28. Incercarile izolate de a scrie cu litere
latine panh. la gramatica lui Klein . 50
29. Scrierea etimologica cu litere latine . 52
30. Scrierea fonetia cu litere Jatine 55
31. Compromisul Junimei 56
32. Cum s'a Inlocuit scrierea chirilica cu cealatineasca 56
III. VEACUL XVI.
A. Date bibliografice
'33. Cacti autentice din veac. XVI . . . . 58
34. Cacti apocrife din veac. XVI si de la In-ceputul veac. XV 64
B. Fenomene linibistice proprii limbeirominqti din veac. XVI.
35. Fenomene caracteristice limbei romInestidin veac. XVI In toatA Dacia . . . . 65
36. Fenomene caracteristice limbei romine dinveac. XVI In anumite localitati . . . 70
C. Date biografice.
37. Date biografice asupra scriitorilor Ro-mini din veac. XVI 72
.
.
. .
241
IV. VEACUL XVII.
A. Date bibliografice.
pag.
38. Date bibliografiee 74
B. Fenoniene linibistice proprii liuibeiromine§ti din veac. XVI Si XVII.
39. Fenomene caracteristice limbei romine§tidin veac. XVII in toatrt Dacia . . . . 97
40. Fenomene- caracteristice limbei romine§tidin veac. XVII in anumite localitati . . 114
41. Limba romineasd scrish,§i limba romi-neasca vorbitrt in veac. XVI, XVII . . 116
C. Date biografice
42. Date biografice asupra scriitorilor rominidin veac. XVII . . . . 117
V. 1700-1821.
A. Date bibliografice,.
43. Date bibliografice 147
242
B. Fenomeue limbistice pro prii limbeiromine§ti din perioada 1700 -1821.
pa g.
44. Fenomene caracteristice limbei rominetidin perioada 1700-1821 170
45. Caracterele specifice veacului XVII raz-letite pin cartile veacului XV1II . . . 171
46. Limba romineasca vorbita din perioada1700-1821 174
C. Date biografice.
47. Date biogratice, asupra scriitorilor romtnidin perioada 1700-1821 174
Indice de nume 227Carti citate fara nume de autor 234Ada ogiri 235Gre§ele , .236
