Teorie Si Solfegii - Clasa I

7/18/2019 Teorie Si Solfegii - Clasa I

http://slidepdf.com/reader/full/teorie-si-solfegii-clasa-i 1/160

Constantin M. Vioreanu

TEORIE ŞI SOLFEGII

Manual pentru clasa I

GRAFOART



© 2007. Casa de Editură GRAFOART Toate drepturile rezervate pentru prezenta lucrare.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

VIOREANU, CONSTANTIN M.Manual de teorie şi solfegii : clasa I / Constantin Vioreanu ;

ed.: Matei Bănică. - Bucureşti : Grafoart, 2007ISBN 978-973-9054-36-2

I. Bănică, Matei Constantin (ed.)

78(075.33)

Casa de Editură GRAFOART

Str. Braşov nr. 20, sector 6, Bucureşti, CP: 061448

Tel.: 0727345474 ; fax.: 0318151513

Web : http://www.grafoart.ro

E-mail : [email protected]



3



4

Temă pentru acasă:

Câte un rând de pătrimi, astfel:



5



6



7




Câte un rând de optimi, astfel:

8



9



10



11



12




Câte un rând de doimi, astfel:

13



14



15



16



17



18



19

Albinele



20

Exerciţii

Exerciţii

Frunză verde de stejar



21

Fricosul

Exerciţii



22

Iepuraşul

Exerciţii



23

Ploaia

Exerciţii



24

Zebra



25

Exerciţii



26

Lună, lună nouă

Exerciţii



27

La portiţă

Exerciţii



28


Trageţi barele de măsură în aşa fel încât din valorilenotelor de mai jos să se formeze măsuri de două pătrimi.



29

Doarme moşul



30

MelodieMuzica: I. D. Vicol

Exerciţii



31

MelodieMuzica: I. Vintilă

Exerciţii



32

Cucul



33

Exerciţii

Furnicile



34

Exerciţii



35

Nani, pui

Exerciţii



36

Puişorul



37

Exerciţii



38

Cântec de primăvară

Hai, copii, la joc

Exerciţii



39

Ciufulici



40

Solfegii

Acul



41



42

În odaia de copii



43

Ghiocelul



44

Solfegii



45

Melcul supărat

Solfegii



46

Haina primăverii



47

Cântec

Solfegii



48

Cântecul notei Si



49

Solfegii

Ninge



50

Drag mi-e jocul românesc

Solfegii



51

Portativul

Grupul de cinci linii orizontale egal depărtate între ele senumeşte „portativ”. Distanţele dintre linii se numesc spaţii.Liniile şi spaţiile portativului se numără de jos în sus.



> > > >Din o - ţel se fac u nel - te.

Măsura de două pătrimi

În dreptul fiecărei silabe scriem o pătrime, iar accentul depe silaba tare îl scriem deasupra notei corespunzătoare.52

Din o—ţel se fac u—nel—te

Despărţind în silabe versul de mai sus, observăm că osilabă este mai apăsată (accentuată), iar a doua este mai slabă

(neaccentuată). Silaba accentuată este notată cu semnul .



Separăm printr-o linie verticală nota accentuată de ceaneaccentuată din stânga ei:

Pătrimile cuprinse între două linii formează o „măsură”,

iar liniuţa despărţitoare se numeşte „bară de măsură“.Ştiind că pătrimea durează o bătaie (un timp), măsura

formată se numeşte „măsura de două pătrimi“. Ea se noteazăo singură dată, la începutul cântecului, după cheia sol, astfel:

Pentru a măsura durata timpilor, facem următoarelemişcări cu mâinile:

Din o - ţel se fac u nel - te.

Din o - ţel se fac u nel - te.

53



Semnul de repetiţie

Trompeta

Aceste două puncte, urmate de bară dublă, ne arată cătrebuie să repetăm ceea ce am cântat.

NuanţePe unele dintre cântecele pe care le învăţăm le cântăm

mai tare, iar pe altele mai puţin tare. Gradul de tărie pe care-ldăm unui cântec se numeşte „nuanţă“ şi se notează astfel:

p înseamnă încet (slab);mf înseamnă potrivit de tare; f înseamnă tare.

Trom - pe - ta su - nă tra, la, la A - şa ră - su - nă tra, la, la

Solfegii

54



O melodie cântată pe note, fără cuvinte, se numeştes o l f e g i u .

Semnul aflat în ultimul solfegiu se numeştec r e s c e nd o şi ne arată că trebuie să creştem treptat tăria

sunetelor deasupra cărora este scris. Se notează pe scurt: c r e s c .

Semnul aflat în acelaşi solfegiu se numeştede c r e s c endo şi ne arată că trebuie să descreştem treptat tăriasunetelor deasupra cărora este scris. Se notează pe scurtde c r e s c .

55



Gama „Do major” Ton-semiton

Cântecul gamei

56



2. Sunetele sunt cântateDupă înălţime toate.

Înşiruirea ca pe o scară a celor opt sunete de la „DO“ de

jos până la „DO“ de sus se numeşte „gama muzicală“.

Gama care începe cu sunetul „DO“ de jos şi se terminăcu sunetul „DO“ de sus se numeşte „gama lui DO major“.

Această gamă are distanţe mici între trepte, numite„semitonuri“ numai între sunetele mi-fa şi si-do, iar întrecelelalte trepte are distanţe mari, numite „tonuri“ între suneteledo-re, re-mi, fa-sol, sol-la, la-si.

Solfegii

57



58

MelodieConstantin Brăiloiu



59

Iepuraşul

SolfegiuGr. Teodosiu

Ie - pu - raş, dră -gă - laş A fu - git pes - te i - maş

Şi s-a dus co - lo sus, Sub o tu - fă s-a as - cuns



Măsura de trei pătrimi

Despărţind în silabe versul de mai jos, observăm căaccentul cade din trei în trei silabe, astfel:

> > > >Du - nă - re, Du - nă - re, drum fă - ră pul - be - re.

60



În dreptul fiecărei silabe scriem o pătrime, iar accentul depe silaba cuvântului îl aşezăm deasupra notei corespunzătoare,astfel:

Separăm printr-o bară de măsură nota accentuată de ceaneaccentuată din stânga ei, astfel:

Ştim că pătrimea durează o bătaie (un timp). În măsuraformată având trei pătrimi, înseamnă că vom avea trei bătăi.

Măsura de trei pătrimi se scrie o dată, la începutulcântecului, astfel:

Du - nă - re, Du - nă - re, drum fă - ră pul - be - re.



61



Măsura de trei pătrimi se bate astfel:

Exerciţii ritmice

Balada unui greier mic

Versuri: G. Topârceanu Muzica: V. Gabrielescu

Pes - te dea - luri zgri - bu - li - te Pes - te

62



ţa - rini zdren - ţu - i - te, A ve - nit a -

şa, de-o - da - tă, Toam - na cea în - tu - ne - ca - tă.

Solfegii

63



Cântec de leagănMuzica: V. Gabrielescu

Solfegiu

li - ţă, Dra - ga ma - mii ga - ro - fi - ţă.

lă - cră - mioa - ră. Na - ni, na - ni co - pi -

nal - tă, tres - ti - oa - ră, Al - bă ca o

Dra - ga ma - mii ga - ro - fi - ţă. Să creşti

Na - ni, na - ni, co - pi - li - ţă,

64



Durata de trei timpi

Arcul care uneşte două note aşezate pe aceeaşi linie sauspaţiu se numeşte „legato“.

65



Prin acest semn, durata doimii se măreşte cu durata celeide-a doua note din legato, pătrimea. Rezultă că notele „DO“,„FA“ şi „SOL“ vor fi ţinute 3 timpi. Nota a doua din legato secântă însă fără a se mai pronunţa.

Nota care ţine trei bătăi se mai scrie şi astfel:

LeagănulMuzica: Motora-Ionescu

U - ţa sus şi u - ţa jos, Lea - găn,

prea fru - mos, Lea - găn, le - gă - na - şu - le.

le - gă - na - şu - le, Tu mă le - geni

66



1. Uţa sus şi uţa jos,Leagăn, legănaşule, Tu mă legeni prea frumos,Leagăn, legănaşule.

2. Tare-mi place şi-s voios,Leagăn, legănaşule,Când mă porţi în sus şi-n jos,Leagăn, legănaşule.

PrimăvaraMuzica: Motora-Ionescu

Ţara meaMuzica: D. G. Kiriac

Dea - luri î - nal - te cu mân - dre flori.

Ţa - ra mea a - re hol - de bo - ga - te

Ce - ru-i al - bas - tru şi fă - ră de nori!

Flu - tu - re vi - no şi zboa - ră prin flori

67



68

Iz - voa - re lim - pezi Şi ră - co - roa - se,

Un cer al - bas - tru Prea rar cu nori.

Exerciţii ritmice

Solfegii



69

Temă pentru acasă

Copiaţi pe caiete exerciţiul de mai jos şi trageţi barele demăsură în aşa fel încât să rezulte măsuri de .

DansulMuzica: Edith Visky

Un, doi, trei, un, doi, trei, hai - deţi la dans!

Un, doi, trei, un, doi, trei, ia - tă un vals!



70

cresc.

decresc.

În trei pă - trimi, nu cum - va să ui - taţi

Şi tot -dea - u - na în ritm să dan - saţi!

Exerciţii ritmice

Du-te, iarnă

Iar - nă, drum bun! Du - te de-a - cum!

Soa - re - le râ - de vo-ios. Iar eu tot cânt bu-cu-ros,

Cu - cul ves - tit Ia - t-a so - sit!



71

GreieraşulMuzica: D. D. Stanciu

Oas - pe - ţii dra - gii pri - mă - veri.

Ne vin din zări, din de - păr - tări,

Zi-i de zor, zi-i de zor în prid - vor!

1. Gre - ie - raş, gre - ie - raş dră - gă - laş,

1. Greieraş, greieraş drăgălaşZi-i de zor, zi-i de zor în pridvor.Ne vin din zări, din depărtări,Oaspeţii dragii primăveri!

2 Ghiocei, ghiocei mititei,Răsăriţi, răsăriţi şi-nfloriţi!

În calea lor, zefir uşorPlutească-n vraja florilor!



72

Exerciţii ritmice

Solfegii

Feodor Oancea



73

Exerciţii ritmice

Melodie

Muzica: Valentin Gabrielescu



74

Solfegii

Vine ploaia

Versuri: G. Coşbuc Muzica: I. Vintilă

Vi - ne ploa - ia, bi - ne-mi pa - re!

În gră - di - nă am o floa - re, Ploa - ia o va creş-te

ma - re. Vi - ne ploa - ia, bi - ne-mi pa - re!



75

Solfegii



Temă pentru acasă

Copiaţi pe caiete exerciţiul ritmic de mai jos şi trageţibarele de măsură în aşa fel încât să rezulte măsuri de .

76



Pauza de pătrime în măsura de

Momentul de tăcere în decursul unui cântec se numeşte pauză . În măsura de o pătrime durează un timp. Momentul

de tăcere care durează un timp se numeşte pauza de pătrime.Pauza de pătrime se scrie astfel:

77



78

Exerciţii ritmice

Cântecul Pauzei

Solfegii

Pa - u - za când în - tâl - niţi,

Din cân - tec să vă o - priţi!



79

Temă pentru acasăSă se copieze pe caiete exerciţiul de mai jos şi să se tragă

barele de măsură în aşa fel încât să rezulte măsuri de .



80

Pauza de pătrime în măsura deCântecul cucului


Cu - cu, cu - cu, cân - tă-n pă - du - re,

Cu - cu, cu - cu, cân - tă fru - mos.

Că pri - mă - va - ra iar a so - sit.

Cu - cu, cu - cu, ne - con - te - nit.



81

Solfegii

Exerciţii ritmice



82

Temă pentru acasăScrieţi pauzele corespunzătoare, care lipsesc în exerciţiile

ritmice de mai jos, pentru completarea măsurii:



83

Pauza de optime Valoarea de optime durează o jumătate de timp.

Momentul de tăcere care durează o jumătate de timp senumeşte pauză de optime şi se desenează astfel:

Pauza de pătrime în măsura de

Bondarul leneş

Muzica: C. Mereş

1. La um - bra ste - ja - ru - lui,

E ca - sa bon - da - ru - lui. Bâz, Bâz,



84

zbor me - reu Dar la mun - că-mi vi - ne greu!

1. La umbra stejarului,E casa bondarului.Bâz, bâz, zbor mereu,Dar la muncă-mi vine greu!

2. Mi-e ruşine de copii

Şi de-albinele zglobii.Bâz, bâz, iarăşi zbor,Dar la muncă nu am spor!

Solfegii



85

Sus, mai sus, în vârf de nuc

Popular

Exerciţiu ritmic

Sus, mai sus, în vârf de nuc Cuc!! cuc!

Cu - cu - leţ Cân - tă-un pu - i - şor de cuc;

Cuc! cuc! Cu - cu - leţ! Şi-a - şa cân - tă

de fru - mos, Cuc! cuc! Cu - cu - leţ!

De pi - că fun - za pe jos, Cuc! cuc! Cu - cu - leţ!



86

Solfegii



87

Temă pentru acasă Trageţi barele de măsură în exerciţiile de mai jos astfel

încât să se formeze măsuri de .

Pauza de optime în măsura de

MelodieMuzica: I Vintilă



88

Solfegii



89

Exerciţii ritmice

Solfegii



90



Măsura de patru pătrimi

Cuiburile păsărilor

Despărţind în silabe textul de mai sus, vom observa căaccentul principal cade din patru în patru silabe, astfel:

Cui - bu - ri - le pă - să - ri - lor.

91



În dreptul fiecărei silabe scriem o pătrime, iar accentul depe silaba cuvântului îl aşezăm deasupra notei corespunzătoare,astfel:

Cui - bu - ri - le pă - să - ri - lor.Separăm printr-o bară de măsură nota accentuată de cea

neaccentuată din stânga ei, astfel:

Cui - bu - ri - le pă - să - ri - lor.

Ştiind că pătrimea durează o bătaie, înseamnă că într-omăsură vom avea patru bătăi. Aceasta se numeşte „măsura de

patru pătrimi“ şi se scrie o singură dată la începutul cântecului,astfel:

Cui - bu - ri - le pă - să - ri - lorMăsura de patru pătrimi se bate astfel:

92



93



94

Cântecul măsurii de 4 timpiMuzica: I. D. VICOL

1. Toţi om vrea, cu vo - ie bu - nă,

U - nul din - tre noi să spu - nă Cân-tul, ce se

ve - de-n car - te, Cum e scris şi cum se-m - par - te.

1. Toţi am vrea, cu voie bună,Unul dintre noi să spunăCântul, ce se vede-n carte,Cum e scris şi cum se-mparte

2. Patru timpi urmaţi de-o bară,Cântul prin accent măsoară.Orice timp pătrime are,

Ştie asta orişicare!



95

Exerciţii ritmice

Solfegii



96

Cântec

Versuri: Şt. O. Iosif Muzica: I. Vintilă

SolfegiiI. Potolea

1. Nu mai sunt pe lun - că flori, Vă - i - le-s de - şar - te,

Ţ i - pă câr - duri de co - cori Pri - be - gind de - par - te!



97

Rimski Korsakov



Nota întreagă

Nota întreagă durează patru timpi

Arici Pogonici

Muzica: I. Vintilă

98

U - ri - aş în - tre pi - tici Şi îl chea - mă Rici,

Rici, Rici, Rici, Moş A - rici, A - rici Po - go - nici.



99

Exerciţii ritmice

Solfegii I. Croitoru



100

Lângă lac

Lân - gă lac, un bros-coi Fa - ce tă - ră -

boi Băr - ză - u - nul tre - ce-n zbor, Par - că e mo -

tor! Iar ră - ţo - iul li - pa, li - pa,

A por - ni - t-o la plim - ba - re, Lân - gă lac e

cald şi bi - ne Şi e nu - mai soa - re!



101

Solfegii

Temă pentru acasă

Trageţi barele de măsură în exerciţiile de mai jos astfel încât să se formeze măsuri de .



102

Pauza de doimeMomentul de tăcere care durează doi timpi este pauza de

doime şi se scrie astfel: .

Pauza de doime în măsura de

Zum, zum, zum

Versuri: Cicerone Teodorescu Muzica: I. Vintilă

Zum, zum, zum şi bâz, bâz, bâz



103

Ci - ne bâ - zâ - ie-n a uz?

Bâz, bâz, bâz şi zum, zum, zum.

Plea -că -al - bi - ne - le la drum!

Solfegii



104



105

Temă pentru acasă

1. Trageţi barele de măsură în aşa fel încât să se formezemăsuri de patru pătrimi.



106

2. Adăugaţi pauzele necesare completării măsurilor laexerciţiul de mai jos:


Cântec

Scoa - lă co - pi - le şi hai la-n-vă - ţat.

Cea - sul tot ba - te tic - tac ne-n-ce - tat



107

Solfegii


Melodie Muzica: V. Gabrielescu



108

Solfegii



109

Pauza de notă întreagă

Momentul de tăcere care durează patru timpi este pauzade notă întreagă. Ea se scrie astfel: .

Rău îi şade codruluiPopular

Hei! Fo - i - ci - ca bo - bu - lui,

Hei! Rău îi şa - de co - dru - lui,



110

Fă - ră gla - sul cu - cu - lui Şi ur-ma voi - ni - cu - lui

Solfegiu

Temă pentru acasă

Scrieţi pauzele care lipsesc din exerciţiul de mai jos:



111

Sunetul şi nota „RE“ pe linia a patra

Cântec de PaceMuzica: I. D. Vicol

Spu - ne vânt al nos - tru cânt:

Pa - ce vrem pe-n - treg pă - mânt!



112

Solfegii



113

Sunetul şi nota „MI“ pe spaţiul patru

MelodieMuzica: I. D. Vicol



114

Solfegii



115

Sunetul şi nota „FA“ pe linia a cinceaSărbătoare-n sat

Muzica: I. D. Vicol

„Bom-bă - ne“ com - bi - ne - le, Ca s-a-le-a-gă boa-be- le

Săr - bă - toa-re-n sat la noi, Tre-ie - ri - şul e în toi

Solfegii



116

Sunetul şi nota „SOL“ deasupra liniei acincea

RachetaMuzica: I. D. Vicol

Gând de pa - ce lu - mii ea a spus.

O ra - che - tă zboa - ră-n lu - nă sus,



117

Solfegii



118

Sunetul şi nota „SI“ sub portativ

Cloşca

Cloş - ca stri - gă ca o ma - mă Clo, clo, clo, clo,

clo! Ea pe pu - i - şori îi chea - mă



119

clo, clo, clo, clo, clo, clo, clo, clo, clo!

Clo, clo, clo, clo, clo, clo, clo, clo, clo!

sus şi-n jos Că pe-a - fa - ră e fru - mos.

Clo, clo, clo, clo, clo! Şi a - lear - gă-n

Solfegii



120

Sunetul şi nota „LA“ sub portativ

Au ple - cat co - co - rii un - de-va de - par - te

Va - ra se în - chi - de tris - tă ca o car - te

Poem de toamnă

Versuri: M Andriţoiu Muzica: I. Vintilă



121

Solfegii



122

Sunetul şi nota „SOL“ sub portativ

Cântec de leagăn

Versuri: Marius Nuşi Muzica: I. Vintilă

A - re ma - ma o fe - ti - ţă Gân - dă -



123

cel în cald pă tuc Cu o fra - gă

ca gu - ri - ţă Şi-o a - lu - nă drept nă - suc.

Cântec pentru copilaşiMuzica: Gh. Cucu

1. Do - uă zeci pi - tici voi - nici, Tra, la, la, la,

la, Se bă - tu - ră cu-n a - rici, Tra, la, la, la,

la, S-au bă - tut şi s-au lup - tat,

Tra, la, la, la, la, Lu - mea-n-trea - gă

s-a mi - rat, Tra, la, la, la, la.



124

Solfegii



125

Toamna Versuri: Gh. Coşbuc Muzica: V. Gabrielescu

Gama la minor

Strofa I a cântecului „Toamna“ este scrisă în gama Domajor. Am învăţat că semitonurile, în această gamă, se află întrenotele Mi-Fa (treptele III-IV) şi Si-Do (treptele VII-VIII), iar între celelalte trepte se găsesc tonuri.

Deşi sunetele sunt aceleaşi ca în Do major, strofa a II-a acântecului „Toamna“ este scrisă într-o altă gamă, care începe

su - pă - ra - te Veş - te - jesc de bru - mă toa - te.

frun - ze - le cad la pă - mânt Flo - ri - le stau

Azi e frig şi nori şi vânt

rând al - bi - ne Ieri e - ra şi cald şi bi - ne.

Mân - dri flu - turi zbu - ră - tori. Şi ve - deam zbu -

Ieri ve - deam pe lun - că flori



126

şi se termină cu sunetul La. Dacă aranjăm sunetele cântecului în ordinea înălţimii lor, obţinem următoarea scară:

Observăm că semitonurile se găsesc între sunetele Si-Do(treptele II-III) şi Mi-Fa (treptele V-VI), iar între celelalte treptese găsesc tonuri. Gama care începe şi se sfârşeşte cu sunetul Laşi are tonurile şi semitonurile aranjate după cum s-a arătat maisus se numeşte gama La minor. Ea este relativa gamei Domajor. Ca să determinăm treapta I (sunetul La) a relativeiminore, de la treapta I a gamei Do major coborâm trei sunete.



127

Ba - te ___ cea - sul ne-n-ce - tat, Ba - te ___

cea - sul ne-n - ce - tat Tic, tac, tic, tac, tic, tac,

tic, tac, Scoa - lă - te ___ co - pi - le drag.



Alteraţii

Diezul

Semnele muzicale aşezate în dreptul notelor, la stânga lor,care ne arată că un sunet a fost urcat sau coborât cu unsemiton, poartă numele de semne de alteraţie .

Diezul este alteraţia care urcă cu un semiton sunetulnatural lângă care este aşezat.

El se scrie:

Pe portativ, diezul se scrie astfel:a. Când nota este pe o linie a portativului:

b. Când nota este pe un spaţiu al portativului:

c. Când nota nu este scrisă pe liniile sau spaţiileportativului:

128



129

Vara Versuri: Ion Caloria Muzica: Ion Vintilă

În - fră - ţi - te sto - guri noi, Bul -gări par de soa - re.

Se - ce - ri - şul e în toi A - ur e-n o - goa - re!

Trec com-bi-ne - le la rând, Mari ca niş - te ca - se

De pe şe - suri a - du-nând Hol -de - le mă - noa - se

Solfegii



130



131

1. Dormi, fetiţă somnoroasă,Să-mi creşti mare şi frumoasă,Să-i fii dragă orişicui...Nani, pui! Nani, pui!

Nani, pui Versuri: Otilia Cazimir Muzica: I. Vintilă

1. Dormi, fe - ti - ţă som - no - roa - să,

Să-mi creşti ma-re şi fru - moa - să, Să-i fii dra - gă ori - şi -

cui Na - ni pui! Na - ni pui!



132

2. Dormi cu mama, băieţel,Să creşti nalt şi subţirelŞi frumos, cum altul nu-i...

Nani, pui! Nani, pui!

3. Somnul dulce şi cuminte Vine-ncet să vă alinte,Fără ştirea nimănui...

Nani, pui! Nani, pui!

Solfegii



Becarul

Becarul este semnul muzical care readuce la intonaţia

naturală sunetul ce a fost cântat cu diez.

Becarul se scrie astfel:

Pe portativ, becarul se scrie astfel:a. Când nota este scrisă pe un spaţiu al portativului:

b. Când nota este scrisă pe o linie a portativului:

c. Când nota nu este scrisă pe liniile sau spaţiileportativului:

133



134

Mai

Muzica: I. Vintilă

În fru - moa-sa lu - nă Mai Fi - rea se re - fa - ce

Vin co - pii cu ei pur-tând Po - rum -bei de pa - ce.

Tra, la, la, la, la, la, la, la, la, la, Tra, la, la, la, la, la, la, la, la, la.



135

Diez-becar

AlunelulPopular

ca de fel, Să ră - mâ - nă mi - ti - tel!

ma - re se va fa - ce. Ci - ne n-o ju -

Ci - ne ho - ra o să joa - ce, Ma - re,

Să ne fi - e, să ne fi - e cu no - roc.

1. A - lu - ne - lul, a - lu - ne- lul, hai la joc,



136

Bemolul este alteraţia care coboară cu un semiton sunetulnatural lângă care este aşezat. El se scrie:

Pe portativ, bemolul se scrie astfel:a. Când nota este scrisă pe unul din spaţiile portativului:

b. Când nota este scrisă pe una din liniile portativului:

c. Când nota este scrisă pe o linie sau pe un spaţiu alportativului:

Bemolul



137

Iepurele

Versuri: Ion Caloria Muzica: I. Vintilă

1. Ta - ie crân - gul în - tr-o dun -

gă, Spe - ri - at U - re - che Lun -

gă. Şi s-a - vân - tă u - şu - rel ___



138

Că poc - ni un vreasc sub el. _________

2. Alergând pe iepureşte,Frica-n sân el şi-o sporeşte...Şi turteşte bleg din fugăNasul mic de-o buturugă.


Solfegii



139




140

Solfegii



141


Solfegii



142

Bemol-becar

Şantierul Versuri: Cicerone Teodorescu Muzica: I. Vintilă

Cu pa - la - te fel şi chip, Şan - ti - e - rul nos - tru

es - te O gră - ma - dă de ni sip.

1. Cu ce - tăţi ca din po - ves - te,



143

1. Cu cetăţi ca din poveste,Cu palate fel şi chip,Şantierul nostru esteO grămadă de nisip.

2. Din nisip – în parcul mare – Fete şi băieţi, la fel,Facem case, şcoli, vapoare,Gară, poduri şi tunel.

3. Suntem harnici, buni de gurăŞi pe loc nu stăm deloc.Harnici la învăţăturăFoarte harnici şi la joc!

1. De cu zi - uă, pi - ţi - go - iul

joa - că-n gea - muri ton - to - ro - iul

Hai - de, plea-că! Du - te, trap! Ce mă scoli cu noap-tea-n cap?

Vistavoiul dimineţii Versuri: Cicerone Teodorescu Muzica: I. Vintilă



144

1. De cu ziuă, piţigoiul Joacă-n geamuri tontoroiul.

Refren : – Haide, pleacă, Du-te, trap!

– Ce mă scoli cu noaptea-n cap?

2. – Spală-te... Te-mbracă iute, Vrei tot mama să te-ajute?

Refren.

3. Sunt mai mic, nu ţi-e ruşineSă te scol tot eu pe tine?

Refren.

Vin co - pi - ii în ză voi,

În - şi - raţi doi câ - te doi, Şi a du - nă

plan - te cru - de, Proas - pe - te, de

În excursie Versuri: Ion Caloria Muzica: V. Gabrielescu



145

Doarme moşul

Muzica: D. G. KIRIAC

Canonul

la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la.

la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la,

ro - uă u - de, La, la, la, la, la, la,

Sfo - ră - ie ca un bon - dar.

Doar - me mo - şul sub um - brar,

Ce-ai fă - gă - du - it Tre- bu - ie-m-pli - nit.



146

Toamna N. Bucliu

ŢesătoareleMuzica: I. D. Chirescu

Noi lu - crăm la răz - boi Ţe - sem,

Ploa - ia ca - de ne-n-ce - tat, Toam-na s-a în - tors în sat

ţe - sem fi - re moi. Şi la râu

noi por - nim, Pân-za al - bă s-o - năl - bim.



147



Textele cântecelor cuprinseîn materia semestrului I

Albinele Muzica: Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . . . 19 Versuri: Nina Cassian

Uite stupii cu albine Vesele şi gospodine,Forfotesc cu hărnicieŞi scot mierea aurie.

Frunză verde de stejar. Muzica: Delion Pavel . . . . . . . . . . . 20Frunză verde de stejar,

Tra la, la, la, la, la, la,Hai cu toţii sub umbrar,

Tra la, la, la, la, la, la.

Fricosul. Muzica: Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 Versuri: Maiakovski

Traducere: Nina Cassian

Ăsta a fugit de-o cioară.Strigă: – Aoleu!E-un fricos şi bunăoară

Asta-i foarte rău!

Iepuraşul Muzica: Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Versuri: Cicerone Theodorescu

Stă sub tufa de alunIepuraşul... Să vă spun:Se plimbase el puţinŞi-a văzut pe Moş-Martin!

Ploaia. Muzica: Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . . . 23

Versuri: Maiakovski Traducere: Nina Cassian

148



Dacă ploaia-n geam izbeşte, Vântul suflă tare;Ştim cu toţii, asta esteRău pentru plimbare.

Zebra mea. Muzica: Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . . . 24

Versuri: Maiakovski Traducere: Nina Cassian

Ce drăguţă-i zebra mea! Are dungi ca o saltea.

Lună, lună nouă. Din folclorul copiilor . . . . . . . . . . . . . 26

Lună, lună nouă Taie pâinea-n douăŞi ne dă şi nouă:

Ţie jumătate,Mie sănătate!

La portiţă. Muzica: Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Versuri: după Cicerone Theodorescu

Aţi văzut pe la portiţăO fetiţă cu codiţă?Se ducea la grădiniţă,Se ducea la grădiniţă.

Doarme moşul. Muzica: D. G. Kiriac . . . . . . . . . . . . . . 29

Doarme moşul sub umbrar,Sforăie ca un bondar.

Cucul. Muzica: Delion Pavel . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Cucule cu pene sure,Mândru cânţi tu prin pădure.Cucule cu pene verzi,

Mândru cânţi tu prin livezi!

149



Furnicile. Din folclorul copiilor . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Măi copii, veniţi aici!Ia priviţi câte furnici,Cum aleargă, vin, se duc,

Toate cară, toate ducFire, boabe, viermişori,Ce mai grabă, ce mai zor!

Nani, pui. Muzica: Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . . . 35

Dormi cu mama, nani, pui,Să-mi creşti mândru cum te vrui!Dormi, copilă, nani, nani.

Înfloriţi să-ţi fie anii!...

Puişorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Puişoru-i mititel,Cloşca şade lângă elŞi-l învaţă şi-i tot spune

Grăuncioare să adune!Cântec de primăvară. Muzica: Timotei Popovic i . . . . . . . . . . 38

Versuri: Şt. O. Iosif.

Înfloresc grădinile,Ceru-i ca oglinda,Prin livezi albinele

Şi-au pornit colinda.

Hai, copii, la joc. Muzica: Schmitzer Elena . . . . . . . . . . . . 38

Hai, copii, la joc pornim, Tra, la, la, la, la, Jocuri multe, multe ştim

Tra, la, la, la, la.

150



151

Ciufulici. Muzica: A. Mendelsohn . . . . . . . . . . . . . . . 39

Ce mai păr nepieptănat!Râd copiii pe-nfundat.Nu-i nici un secret, pot să vă spun:

Nicu a pornit târziu la drum. Acul. Muzica: Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Acul harnic, mititel Trage aţa după elŞi-alergând ne spune-aşa:„Bună-i meseria mea!“

Tra, la, la, la, la, la,„Bună-i meseria mea!“

În odaia de copii. Muzica: Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . 42 Versuri: Demostene Botez

În odaia de copiiStau la rând pe policioare

Animale, jucăriiŞi culcate şi-n picioare.

Pe măsuţă şi pe jos,Ca-ntr-un codru sunt de toate.E şi-un tigru mustăcios,Ca pisica-ntins pe spate.

Ghiocelul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

Sunt micuţ şi frumuşelŞi mă cheamă ghiocel.Eu alung iarna geroasăŞi v-aduc vreme frumoasă.

Melcul supărat. După G. Breazul . . . . . . . . . . . . . . . 45

Vine melcul supărat.O furnică l-a pişcat



Şi cum vine pâş, pâş, pâş,Întâlneşte-un cărăbuş.

Haina primăverii. Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . . . . 46 Versuri: Nina Cassian

Bate vânt de primăvară,Blând şi dulce peste ţară.Neaua sură din câmpieSe topeşte, se subţie.La, la, la, la, la, la, la, la.

Cântecul notei „si“. Muzica: I. D. Vicol . . . . . . . . . . . 48

Şi eu pot citi: Asta-i nota „si“Şi-acum bine ştiuÎn ce loc s-o scriu!

Ninge. Muzica: Ion Vintilă . . . . . . . . . . . . . . . . 49

Ninge iarăşi, ninge

Peste ţara mea,Săniuţa zburdă

Veselă prin nea.

Drag mi-e jocul românesc. Din folclorul copiilor . . . . . . . . . 50

Drag mi-i jocul românesc,Dar nu ştiu cum să-l pornesc!

Hei, tra la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la.

Că de nu l-oi porni bine,Oi păţi mare ruşine!Hei, tra, la, la, la, la...

Nu te uita la cojoc,Ci te uită cum mai joc!

Hei, tra, la, la, la, la...

152



Cuprins

Pătrimea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3Optimea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

Doimea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13Portativul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17Cheia sol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18Sunetele şi notele „SOL“ şi „MI“ . . . . . . . . . . . . . . . . 19Sunetul şi nota „LA“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22Măsura de două pătrimi

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24Sunetul şi nota „DO“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29Sunetul şi nota „RE“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32Sunetul şi nota „FA“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36Sunetul şi nota „DO“ de sus . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43Sunetul şi nota „SI“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Semnul de repetiţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54Nuanţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54Gama „DO MAJOR“ ton-semiton . . . . . . . . . . . . . . . . 56Măsura de trei pătrimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60Durata de trei timpi. Legato de durată . . . . . . . . . . . . . . 65Pauza de pătrime în măsura de . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

Pauza de optime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83Măsura de patru pătrimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

153



Nota întreagă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98Pauza de doime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102Pauza de notă întreagă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109Sunetul şi nota „RE“ pe linia a patra . . . . . . . . . . . . . . . 111

Sunetul şi nota „MI“ pe spaţiul patru . . . . . . . . . . . . . . . 113Sunetul şi nota „FA“ pe linia a cincea . . . . . . . . . . . . . . . 115Sunetul şi nota „SOL“ deasupra liniei a cincea . . . . . . . . . . . 116Sunetul şi nota „SI“ sub portativ . . . . . . . . . . . . . . . . . 118Sunetul şi nota „LA“ sub portativ . . . . . . . . . . . . . . . . 120Sunetul şi nota „SOL“ sub portativ . . . . . . . . . . . . . . . . 122

Gama La minor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 Alteraţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128Diezul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128Becarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133Bemolul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136Canonul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145

Textele cântecelor cuprinse în materia semestrului. I . . . . . . . . . 148

154



Casa de Editură GRAFOART

vă oferă:

Colecţia Muzicală

Peste 30 de titluripartituri, metode de instrument, culegeri de studiipentru pian, vioară, violă, violoncel, chitară, flaut

detalii pehttp://www.grafoart.ro/colectia_muzicala.htm

colecţia Edition Peters peste 15 000 de titluri

adunate în peste două secole de activitate

detalii pehttp://www.grafoart.ro/edition_peters.htm

Accesorii muzicale - SEIKO

Metronoame şi Aparate de acordaj

PROFESIONALE

electronice şi mecanice

http://www.grafoart.ro/seiko.htm



COLECŢIA MUZICALĂ

Lucrări de TEORIE ŞI SOLFEGII:

Manual de Teorie şi Solfegii - clasa IManual de Teorie şi Solfegii - clasa II

Manual de Teorie şi Solfegii - clasa IIIManual de Teorie şi Solfegii - clasa IV

Lucrări pentru PIAN:

Anna Magdalena Bach – Piese (ed. revizuită) Johann Sebastian Bach – Invenţiuni la două voci

L. van Beethoven – Piese pentru începători şi avansaţiMaria Cernovodeanu – Mică metodă de pian

Muzio Clementi – 6 sonatine op. 36 pentru pianCarl Czerny – Primul profesor de pian (op. 599)

Carl Czerny – Studii de agilitate (op. 299) J. B. Duvernoy – Studii elementare (op. 176)

Edvard Grieg – Piese lirice pentru pianC. L. Hanon – Pianistul virtuoz

Lucrări pentru CHITARĂ:

Matteo Carcassi – Metodă de chitară (vol. I – II – III)

Matteo Carcassi – 10 piese concertanteLucrări pentru VIOARĂ:

Ionel Geantă - George Manoliu – Manual de vioară - vol IH. E. Kayser – 36 de studii (op. 20)

Robert Klenck – Studiul gamelor la vioară (vol. I şi II )Pierre Gaviniès – 24 de studii (Matinées)

Ciprian Porumbescu – BaladaHans Sitt – 50 de exerciţii zilnice

Lucrări pentru VIOLĂ:

B. Campagnoli – 41 de capricii (op. 22) Arnold Matz – Studii

Lucrări pentru VIOLONCEL:

F. A. Kummer – 10 studii melodice (op. 57)

Sebastian Lee – Studii melodice (op. 31)

Lucrări pentru FLAUT: Giuseppe Gariboldi – Primele exerciţii



ÎN CURS DE APARIŢIE:

Lucrări de TEORIE ŞI SOLFEGII:

Manual de Teorie şi Solfegii - clasa VManual de Teorie şi Solfegii - clasa VI

Manual de Teorie şi Solfegii - clasa VIIManual de Teorie şi Solfegii - clasa VIII Jules Arnoud – Solfegii (vol. I şi II) (ed. a II-a revizuită)

Lucrări pentru PIAN:

Carl Czerny – 50 de exerciţii pentru începători (op. 481)Carl Czerny – 100 de exerciţii uşoare (op. 139)Carl Czerny – 40 de exerciţii zilnice (op. 337)

Carl Czerny – Arta agilităţii (op. 740)

Lucrări pentru CHITARĂ:

Ferdinando Carulli – Metodă de chitară (ed. revizuită)Ferdinando Carulli – 24 de duete

Lucrări pentru VIOARĂ:

Ionel Geantă - George Manoliu – Manual de vioară - vol IIRobert Klenck – Studiul poziţiei I la vioară (2 vol)

Robert Klenck – Studiul poziţiilor la vioară Jacob Dont – Studii şi capricii (op. 35)

Rodolphe Kreutzer – 42 de studii J.-F. Mazas – Studii (op. 36)Pierre Rode – 24 de capricii

Frederigo Fiorillo – 36 de studii (capricii)Otakar Ševčik – Tehnica viorii (op. 1)

Otakar Ševčik – Tehnica Arcuşului (op. 2) Otakar Ševčik – Trilul (op. 7)

Otakar Ševčik – Schimburi de poziţie şi game la vioară (op. 8) Otakar Ševčik – Duble coarde la vioară (op. 9).

Lucrări pentru VIOLĂ:

F. A. Hoffmeister – Studii pentru violăR. Hofmann – Primele exerciţii la violă (op. 86)

Lucrări pentru OBOI:

J. H. Luft – 24 de studii



Metronoame

SQ50Vmetronom electronic pe bază de cuarţ

programare facilă cu indicator

volum reglabil; căşti ataşabile (3,5 mm)tempoul indicat sonor prin difuzorul încorporatşi vizual prin LED-uri

DM50metronom cu clips, ataşabil la partitură

disponibil negru, gri şi roşu (culori metalizate) volum reglabil; taste ergonomice

tempoul indicat sonor prin difuzorul încorporatşi vizual prin ecranul cu cristale lichide şi prin LED

DM70metronom digital de buzunardisponibil negru, gri şi bleu

volum reglabil; căşti ataşabile (2,5 mm); taste ergonomicetempoul indicat sonor prin difuzorul încorporat

şi vizual prin ecranul cu cristale lichide şi prin LED

permite poziţionarea verticală

DM100metronom multifuncţional digital, ataşabil la pupitru

volum reglabil; căşti ataşabile (2,5 mm); taste ergonomicetempoul indicat sonor prin difuzorul încorporat

şi vizual prin ecranul cu cristale lichide şi 5 LED-uripermite poziţionarea verticală

alimentare 2 baterii AAA (incluse)



SQ70metronom multifuncţional pe bază de cuarţ

afişaj mare însoţit de LED-uri; taste ergonomice volum reglabil; căşti ataşabile (3,5 mm)

utilizabil cu baterie (inclusă) sau cu adaptor de 9V

WPM1000metronom clasic, mecanic (cu arc) cu carcasa de lemndisponibil în culorile : maro închis şi maro deschis

tempo reglabil, cu posibilitatea indicării măsurii cu clopoţel

SPM 320 / 370metronom clasic, mecanic (cu arc)

disponibil în culorile : negru, albastru, bleu, roz, alb,galben transparent, roşu transparent

tempo reglabil, cu posibilitatea indicării măsurii cu clopoţel

STMX1mixt - aparat de acordaj şi metronom

portabil şi compact, asigură acordajul şi ritmulse ataşează cu clips la pupitru sau de instrumentafişaj cristale lichide iluminat, taste ergonomice

microfon încorporat, senzor de vibraţiedifuzor încorporat - generează

sunetul de referinţă şi indică diferenţa

volum reglabil



Aparate de acordaj

ST01 afişaj cristale lichide

foarte compact şi portabil, poate fi folosit ca brelocfuncţie de protecţiemicrofon încorporat

STX1 având senzor de vibraţie, sunt eliminate sunetele de fond

cu clips, se ataşează pe instrument

SAT500 prezintă o acurateţe deosebit de ridicatăafişaj cristale lichide, taste ergonomice

disponibil negru şi auriumicrofon încorporat - permite conectarea unui microfon extern

difuzor încorporat - generează sunetul de referinţă -permite conectarea unui difuzor extern

Teorie Si Solfegii - Clasa I

Documents

Transcript of Teorie Si Solfegii - Clasa I