Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

232

Click here to load reader

description

Teoria notiunilor- Ioan Petrovici

Transcript of Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Page 1: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

DIN PUBLICA ŢIUNILE CASEI ŞCOA:LELO� BIBLIO'fECA PEDAGOGICĂ No. 27

IOAN PETROVICI

PROFESOR UNIVERSITAR

TEORIA NOTIUNILOR ,

- .

EDIŢIA II-a

-�-

BUCUREŞTI

TIPOGRAfIA eJOCKEY-CLUB. ION C. VĂCĂRESCU

.1-NO. 4, STRADA UMBREI, No. 4

1925

_1

www.dacoromanica.ro

Page 2: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

IOAN PETROVICIPROFESOR UNIVERSITAR

TEORIA NOTIUNILOR

EDITIA 'La

13t1c-u-n.,*'rt

TIP JOCIKE-Y_OLTJ", ION C. V'ACJA.Zt'ESCTST'Tt A..33 A- 17 m131=2.=, 4-

I 'a? 4-

5,

www.dacoromanica.ro

Page 3: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

PREFATA LA EDITIA Il-a

Revizuind textul cclei d'intai edit ii a acestui studiufilosofic (apeirut prima °are', in 1910), am reimas cuimpresiunea ca, fares a-mi fi schimbat catu§i de putinideile, asteiz,i l'asi seri cu total altfel. Este si naturalca (Mimi o treeere de cincisprezece ani, in care s'auaddogat not lecturi si am avut reigaz pentru mediteirimai indelungi, acelorasi idei sei le clan altei expre-siune, ilustrarea for s'o fat cu alte exemple si s d mesprif in in parte pe alte citafiuni. Daces ar fi sd pun,le (cord acest studiu de linereld cu starea actual( a

stinfelor si reflecliunilor mete, ar trebui facsei s [fere o trans formare, care ar echivala in mullelocuri en o noud redaeliune.

intrebat ins( data nu este mai bine acumca mi se core a Ilona edit, inne SCG-1 retipdreseintoemai, mdrginindu-ma nu»tai la complectdri usoaresi neinsemnate corecfiuni.

1111 s'a pdrut cd- exist( motive destul de serioasepentru a adopta aceastd solufiune.

Oricc lucrare de feint acesta, cu tithrl si confinutulpe care l'a arid, aleeitueste nit fel de individnalitate,legatee de data primei sale aparifii. Ea a putut set-wreitc o influentei asupra altor eapete si altorcerieri, si, fdrd a exageret insenindtatea studiuluide fafd, mi so va ingeidui sei obsery ca si-a avutmica lui inraurire in literatura filosoficdromdneasca,

un sd-1

www.dacoromanica.ro

Page 4: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

4 Teoria Notiunilor

fiind cita t si uneorz luat dr:apt calcinzd de scrieri delogicd apeirute mai apoi. Afard de acea.sta se maipoate intampla dupd cum a avut si lucrarea meanorocul ca o scriere sd asvcirle pentru intdia oardidei, pe care mai tarziu, in mod independent, sei leformuleze si alfii, cu mai mare rdsunet, folosindu-Se'Mire altele de-o Umbel mai CUnOSCUta.

Aceste consideratii (tau dreptul unei asemenea lu-crdri sd i se respecte forma in care s'a inarisatintdia oard, in orice caz recomandd ca ea sd nu fiesupusd unei prefaceri asd de radicale, "Inc& sd deviealta. Cltiar din punctul de vedere al omogeneitdfiistilului, intercaldri pica magi de pagini nond nusent tocmai binevenite. Ccit despre lucrurile care nuse Igdsesc in textul acestui studiu, dar pe care le-asfi introdus dacd 71 redactant asteizi, lmi reintaneoricand posibilitatea de-a scrie cute cdrti in care sdle pot face nu, locusor.

0 singurd restriefie trebue tdculd la (west mod dea veded si la ideia respeetdrei unui text prim itiv.Subt nici un cuvont nu pot fi pdstrate lucruri pecare autorul le eonsiderd eronate. Si intrucdt s'augcisit de acestea in puncte de detaliu s'au sirdeut pe ici, pe colo, uncle indreptdri.

Decembrie 1924 I. PETROVICI

www.dacoromanica.ro

Page 5: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

TEORIA NOTIUNILOR

CAP. I.

Introducere.

r. Cateva definitii ale logicei. 2. Definitia preferata, cu lamuririasupra ei. 3. Definitii antropornorfice. 4. Conceptii exa-'gerate despre Logica. 5. Controverse mai vechi. 6. Contro-verse noug.. 7. Logica normative.

1. Teoria notiunilor este o parte fundamentala astiintei Logicei. $i cum orice stiinta nu se alcatuestedintr'o juxtapunere de chestii, ci formeaza cu ele unorganism unitar, a tracta, o chestiune dintr'o stiinta,insenmeaza nu numai a analiza si descrie aspectele eiinterne, ci a preciza, totodata si raporturile sale externecu cadrul in care se afta inglobata. De aci necesitateade a complica, desvoltarea proprie a chestiunii speciale,cu schitarea acelui cadru general; de aci trebueste adescrie Cat de putin unitatea cea mare, inainte de-aexpune caracterele celei mai mici; de aci, in cazul nostru,mai inainte de-a vorbi mai pe larg de notiuni, vomvorbi in rezumat despre Logica in general.

Cea mai succinta forma in care s'ar putea executesarcina noastra prealabila care este raspunsul is intre-barea: Ce este si ce voeste Logica an fi sa infatisamdefinitia acestei stiinte. Din pa'cate insrt, disciplina decare ne ocupam, cu toate ca sufera poate in solutiile

stiinpa

www.dacoromanica.ro

Page 6: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

6 Teoria .Notiunilor

sale de mai puting controversa, si este in genere maiputin supusil prefacerilor dealt alte stiinti, cu toatttrelativa statornicie a acbizitiilor si deosebita claritate amai tuturor domeniilor -sale, cu toate acestea nu s'abucurat de o definitie constants, la specialistii care s'aucercat a o defini. Fie din cauza privirii unilaterale, fiedin variata considerare a unor motive externe dome-niului ei, am avut si avem mai multe definitii, a cgrorrevistS se impune mai inainte de-a ne opri la una inchip definitiv. Vona insira prineipalele definitii care seafitt, fara, a le mai insoti batotdeauna de numele Orinteluilor, intruat majoritatea de multa vreme impSrtSsitecolectiv circulA astAzi in atmosfera stiintifica, libere,desprinse de numele acelora dela care au purees.

0 definitie ounoscutS a logicei, e ea clAnsa esteargumentdrii)>, iar alta nu mai putin rAspanditti: Logicae «arta cugelcirii»1). Fiecare din aceste doua definitii arecite o parte superioara si alta inferioara celeilalte. Emai proprie denumirea de stiinta dec6t aceea de arts,de oarece aceasta , din urmS priveste excluziv parteapractich a chestiunii, lttsand afar din eticheta ei izvoa-rele teoretice, pe care practica se intemeiaz5. Dar esen-tialul este tocmai baza teoreticS, a eStui cercetare instiformeazti o «stiintS» nu o <karta. Scopul practic, serviciulcare se aduce omului, lucruri foarte importante, fArttindoialal Dar o art'd nu este niciodata autonomg, eidepinde deo si fireste arta cugetArii nu seabate dela asta. In ce priveste a doua parte a celor douadefinitiuni, definitia din urmS se InfStiseazA mai bine

1) Prima e folosit5. i in Logica lui Maiorescu; a doua se poategasi chiar iu subtitlul Eogicei de la Port Royal (Nota la Ed. II-a)

«,,,S'ainict

stiinta,---

www.dacoromanica.ro

Page 7: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

introducere 7

decat acea d'intaiu. Pentrucd vorba «cugetare» e mailarga si comprehensivd cleat este cuvantul «argumentare».Potrivit cu sensul obisnuit al cuvintelor, prin argumen-tare nu se intelege totalitatea functiunilor intelectuale,si nu once activitate stiintifica ineape cu tnlesnire subtaceastd denumire. Prin urmare, din pricina caracteruluispecializat al acestui cuvant, el se aratd impropriu sacuprindd toate operatiile logice, si e probabil ca siaceastd definitie a isvorit tot dintr'o privire unilaterald,care a ingustat tinutul stiintei noastre, mdrginindu-1 laacel fenomen, ce a putut la un moment sa" par mai curelief si mai prEgnant.

S'ar pdrea, atunci ca impreunand la olalta pdrtile buneale ambelor definitii de mai sus, vom capita definitiafdrd .de cusur. Si in adevar, o astfel de combinare, putinschimbatd in sensul unei mai man preciziuni, este o atreia definire a Logicei, poate si mai populara decatcelelalte, o definitie care trece oarecum din mina inmama: Logica este t iivla legilor inteligentei sau alegilor ratiunii. Aceasta definitie cuprinde o mare partede adevar, dar credem ca nici dansa nu este multumi-toare. Fara indoiala, insuficientele definitiei de Ltd ano originil mai scuzabila decat curata unilateralitate dincare au reesit acele discutate la incepuf. Ceva unilate-ralitate a fost desigur si aid ; dar, cum vom vedea indata)forma acestei definitii a mai avut drept cauza si nece-sitatea de a se face macar indirect o distinctie insem-nata, care fereste de amestec domeniul stiintei logiceide acela al altei stiinti invecinate. Cum spuneamnici aceasta ultima definitie citata nu este satisfdeatoare,

anume pentru trei motive deosebite.1) Spunandu-se ca logica e stiinta legilor inteligentei

Ina)

si

www.dacoromanica.ro

Page 8: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

8 Teoria N otiunilor

nu se exprimA prin aceasta caracterul de universalitatepe care it au legile logice, de fapt. Ai crede ca esti infata unor legi aplicabile numai la o categorie anumitade fenomeneinteligentile omenesti tot ash dupA cumlegile chimiei se aplica numai combinarii corpurilor, sicele ale mecanicei numai fenomenelor de miscare. Edrept acuma ca legile inteligentei capAtA universalitateaprintr'o reflectie ulterioar5; fiindc5 dupa cum toatecorpurile rasfrtinte intr'o oglindA trebuesc sA se supunalegilor oglinzii, tot ass orice fenomen care vine la cunos-tinta noastrAsi pentru not exists doar atuncitrebuesA se conforme legilor inteligentei. Dar aceasta univer-salitate, cu toate ca alcAtueste unul din caractereleesentiale ale legilor logice, nu rAsare nemijlocit dindefinitiune. CAnd vei spune de pildA ca matematica estiinta mArimilor, din cuvAntul «m Arime», aplicabil tuturorrealitatilor, decurge indata universalitatea legilor mate-matice. Pe and universalitatea legilor logice, in definitiadiscutatA, reese numai printr'un act de reflectiune poste-rioara, asupra notiunii de einteligenta», care la primainfAtisare nu rezuma deat o categorie de fenomenespeciale. Pain urmare, acea insusire esentiala a rapor-turilor logice este ramasa neexprimatA, sau este exprimatAindirect, enuntandu-se numai conditia din care ea rezultamai apoi, este en alto cuvinte, rostitA prin alts notiune,arAtata simbolic, dace nu chiar figurativ. Avem ass dar,din punctul acesta de vedere, o definitie implicita, nuexplicita, r;;i prin urmare imperfectA.

2) Expresiunea de legi ale inteligentei, poate da locla o confuziune, care trebue evitat5, in orice imprejurare,din rAsputeri. E vorba ssd, nu se amestece caracterullegilor logice cu acel al altor legi ale sufletului nostril`;

www.dacoromanica.ro

Page 9: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Introducere 9

e vorba 0, se inlature eventuala subsumare a legilorlogice la rubrica legilor psihice, ceeace conduce in deobstela acea conceptie gresita care poarta numele de psiho-logisin. Cand vorbesti insa de legi ale inteligentei, topoti gandi la niste legi care stapanesc manifestarileintelectului nostru si indica geneza lor, tot ash dupacum legea de asociare arata norma impreunarii repre.zentarilor, dupa cum legea lui Weber-Fechner, exprimaraportul numeric dintre senzatii si excitari. Te poti gandi,prin urmare, la anumite legi psihice, prin aceasta sepierde din vedere caracterul esentialmente obiectiv allegilor logice. Acestor legi, care formeaza instanta supremace hotataste realitatea sau irealitatea unui lucru, inaceasta definitie, departe de a lash as li se stravadaacest caracter important, li se (la din neprecizia expre-siunii --un vesmant subiectiv, in once caz nu se distingeintre ele si alte legi, curat subiective, earora inteligentanoastr'a se supune, in ealitate de fenomen de constiinta,de fenomen sufletesc. Legile aperceptiunii (care ocupao larga parte in Psihologia lui TVundG) aunt i ele legiale inteligentei, in ambele ei forme piincipale, ca imagi-natie si eugetare logica.1) Dar ele sunt cu adevarat legipsihice, fiindca explica modal de aparitie si desvoltare,in constiinta, a fenomenulul intelectual. Ele aunt nistelegi subiective, speciale, cu o sfera de aplicatie marginita.Cu totul alta sunt legile logice, si chiar daca dintr'unalt punct de vedere sent si ele in inteligenta si aleinteligentei, trebueste as evitam in definitie de a -leamesteca cu altele absolut heterogene. Fiindch in aceastapromiscuitate se pot doua lucruri intampla: Sau le uitam

1) Grundriss der Psyehologie, pp. 322-33o.

Qi

www.dacoromanica.ro

Page 10: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

10 Teoria Notiunilor

caracterul de obiectivitate (pe lAnga acel de universali-tate), le confundArn cu totul in massa fenomenelor sufle-testi si atunci avem o icoang desfigurata despre ceeacestint. Sau le retinem acele caractere superioare, daridentifidndu-le totus ca natura cu restul proceselorpsihice, ajungem a considers vieata noastra sufleteasacreatoare de norme objective, universale, jar stiintaPsihologiei, stiinta de bazA a tuturor stiintelor. Aceastae ce se chiamd, propriu vorbind, Psih,ologism. Iar in cazuland nu vom cgda in niciuna din aceste doua perspective,prima falsA, a doua si crmtrazicAtoare si vom ave'a clarain minte deosebirea dintre legile logice objective si acelepsihice subjective, nu intelegem de ce am da, primeloro definitie similara cu denumirea unui fragment al acelordin urmA. In orice caz, si din aceasta de a doua pricingdefinitia examinata nu este satisfacAtoare.

3) In fine, mai vine o ultimA consideratie. SA tre-cem un moment cu vederea toate inttImpinArile adusepang acum. Sa presupunem ca denumind legile in ches-tiune, pur si simplu «legi ale inteligentei» nici n'arrises sa se confunde cu altele heterogene, nici nu s'arnesocoti intr'o masura serioasa caracterul de universalitatecare trebue semnalat. Sa presupunem ca s'ar intelegerepede si dela sine ca niste lcgi care sunt ale inteli-gentei mai sunt si ale tuturor fenomenelor in univers,ca legile gA,ndirii apartin fatal si tuturor obiecielorgandite, totusi definitia aceea n'ar fi lipsitg de cusur.De oarece chiar trecand atatea lucruri cu vederea, defi-nind totusi legile logice, legi ale gAndirii sau inteligentei,urmeaza eel pun ca ele, in ofard de obiectele gandite(implicit intelese) se aplicA gandirii ca atare, izolatluate, si in primul loc ei.

www.dacoromanica.ro

Page 11: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Introducere 11

Dar tocmai aceasta nu corespunde situatiei de fapt;sau aceasta n'ar corespunde decat numai in cazul andinteligenta noastra ar putea sa functioneze cat de puffinsi goals, lipsita de un obiect cugetat. Mania si uneorinecesitatea de a se face comparari intuitive, a asemanatadeseori inteligenta noastra cu un instrument de prin-dere a obiectelor, cu un fel de cleste sau de brat apu-cator. Din aceasta, cauza s'a trecut adeseori cu veclereapeste unele distinctii importante. Clestele sau bratul potfunctions si in gol, mai exact, dela punctul unde cles-tele se gaseste pang. la locul unde se afla obiectul dorit,el trebue sa strabatA un spatiu, sa,' se preg5teaseA pentruapucare si in fine sa execute operatia, faze care cons-titue pentru cleste (sau brat) o functionare a lui proprie,farce obiect. Urmrt de asa ceva nu poate BA se intal-neasca la inteligenta noastra. Nu poate fi vorba de adescoperi, in gandire, o functionare constatabila, inaintede apucarea obiectului. Gandirea incepe °data cu obiec-tul gandit ; si legile gandirii nu se dau in veci laiveala decat aplicandu-se vreunui object al cugeta'rii,numai in calitate de legi ale obiectelor cugetate. DacAlucrurile se prezinta astfel, avem un motiv si mai multssa inlaturam acea definitie, sau o utilizaresubsidiara, asa (1110 cum vom si face 'Dana la sfarsit.Deocamdat5, din toate aceste discutiuni, reese lucrulurn:IA.113r : Intrucat nu descoperim legile logice la o func-tionare a inteligentei farce vreun object cugetat, caci oastfel de functionare nu exists ; intrucat legile acesteaau o aplicatie universals, de oarece nu poate sa existepentru not o realitate elzvra'tita impotriva lor; in inte-resul de a nu fi confundate cu legi de alts extensiunesi absolut cu alte caractere, trebueste, abandonandu- se

damsad

www.dacoromanica.ro

Page 12: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

12 Teoria Notiunilor

principiul vechii definitiuni, sg, se accentueze ideia cglegile logice sunt legi ale obiectelor gandite, ale tuturoracestor obiecte. Aceasta ideie opusa ca principiu celeicombgtute, alcgtueste cred un punct esential pentru odefinitie bung a logicei, formeaza embrionul definitieiexacte, pe care vom eguta s'o complectgm indatg 1).

2. Legile logice sunt asa dar ale lucrurilor. Trebuesteinsg sa precizgm ce anume caractere specifice posedg,spre deosebire de celelalte legi, la care diferitele lucrurise supun. Un prim caracter este acela asupra egruiaam staruit in de ajuns : universalitutea. Cele mai multedin legile fenomenelor nu au aceasta pretentiune. LEgeagravitatiei de pildg este curat fizicg, si dacg s'a vorbitde gravitatie in vieata sufleteascg, aceasta in mod figurat,dAndu-se acest nume legii de asociare, cgreia unii iiatribuiau in lumea psihicg aceea importantg, care innatura fizieg se reeunoaste legii de gravitatie. Legilelogice stint generale, nu existg adevgr stiintific care sit

') Nu numai partizan al unei definitii radical- subjective a Logicei, dar fatis ostil impotriva unei definiri objective, IIeymans,in cunoscuta sa lucrare Die Gesetxe und Elemente des irissensehaftliekenDenhens p. 89 aerie: Die logischen Geset.le sind nicht Gesetxe derDinge, sondern eussehliessliehe e des Denens... Explicarea sumaraa acestei atitudini, IL ne-o da in urmatoarea propozitie (laslogische I,enken zwar schcinbar auf d'e Erscheinungen selbst,tatsachlich aber nur auf die lurch rigs Der ken in Urleile umgesetxtenErscheinungen sich bezieht . La acestea raspundem: 1) Nu numai

refera Islegile logice, ci oricare specie de legi stiintifice nu seintuitia bruta, ci la fenomenele randuite in judeeati. 2) Prin aceastarAnduire a fenomenelor, nu putem admite ca le subiectiviLam, cidin potriva ca ne apropiem de ceeace se nurnesle interpretarea forobiertivI.

Intampinarea cit-tta nu poate sa zdruncine punctul nostru deye lere. i daca nu definim geometlia stiinta legilor intuitiei noas-tre externe, de ce am da logicei care e o stiinta de aceianatura o definitie suhiectiva

www.dacoromanica.ro

Page 13: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Introducers 13

se sustragA lor. Un alt caracter al legilor logice estenecesitatea. Universalitatea for nu se intemeiaza numaipe o con8tatare ob0easeg, ci pe simtimAntul impo-sibilitatii unei exceptii dela ele. In fine un al treileacaracter al acestor legi este insu0rea de a fi formale.Legaturile fenomenelor sunt variate in ce privete con-tinutul, ceeace poate fi comun tuturora este numai forma.Logica se ocupA cu forme, nu cu raporturi de naturamaterialg. Cu toate aceste precizgri, domeniul logicei nuse grlse-Oe clar separat de al altor tiinte tnrudite.Fiindeil tot legi ale obiectelor, de natura formals, uni-versale i necesare mai sunt i acele cu care se ocupltiintele ma tematice. Raporturile numerice sunt necesare,+ 2 = 4 i nu 5. Sant formale, de oarece nu atarna

de continutul material al obiectelor, calculul de mai susfiind valabil pentru once fel de lucruri. In fine dincauza for neingradite sunt i universale.Majoritatea acestor caractere o au raporturile geome-trice ; le lipse0e numai generalitatea, de oarece ele nuse aplica i fenomenelor suflete0i,o lipsa compensatede altfel prin mania noastra de senzibilizare i spatia-lizare a tuturor cugetarilor, prin care operatie capitageometria o quasi-universalitate.

Cum vedem, tinutul logicei nu este indeajuns deli-mitat, nisi cu semnalarea acestor caractere, pe care lean efectiv raporturile sale.

Un mijloc de a remedia situatia ar fi stabilindu-seun fel de gradare inl5untrul acestor caractere, i zicandca 'egad logice °Hat s'ar opune pe alocuri intelesulepitetelorsunt acele, care le posedg in mod superlativ.

gi

-2

aplicabilitatiit;ii

si

www.dacoromanica.ro

Page 14: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

14 Teoria Notiunilor

Logica ar fi raporturilor celor mai generale 1).E adevarat ea generalitatea raporturilor logice, repre-zinta un maxim ce nu pare ea poate fi ajuns. Parteacea mai generala a tuturor legaturilor dintre fenomene,legaturi exprimabile prin judecati, este tocmai faptulcei sunt legelturi, faptul ca constitue judecati, ca au aceaforma care le fac sa fie o leeitura sau o judecatti.Aceasta forma este ceeace ramane tuturor raporturilorstiintifice, daca se face abstractie, se subtilizeaza urmaoricarui continut. Dar dansa-- forma nu poate fi larandu-i subtilizatb." filra a se distruge insasi notiuneade legatura sau raport. Ea dispare prin urmare in ulti-mul moment.

Cu toate acestea si prin aceasta gradare a epitetelor,intrebuintandu-le in definitia logicei la superlativ, nu secapata o enuntare ferita de obiectiuni. Fimdca desi laintaia privire nici o generalitate nu poate sa se comparein extenziune cu acele ale stiintei noastre, dupa o scultareflectiune insa apar si altele ce le pot rivaliza. In oncecaz cadem in controversa...

Se cunoaste atacul sofistic ce s'a adus stiintei logi-cei, in pretentiunea ei de a studia forme, ca atare. Nuexists s'a obiectat forma goalg, filra de cuprins.Logica prin urmare urmareste un obiect imaginar. Laaceasta intampinare s'a raspuns ea pentru a studia legiformale nu e nevoe sa existe forme care sä se poatagolf de once continut, ci ajunge sa existe forme nea-tarnate de once continut determinat; ajunge sä putemvaria cuprinsul fara sa se modifice relatiile fo

') Alle sincl darilber einig. class die Grundgeset e der J ogil- dieallyemeinsten Wahrheiten ilberhaupt sein sollen .. (Nelson. Ober dassogennante Erkenntnisproblem, p. 3So).

'male.

stiinta

---

www.dacoromanica.ro

Page 15: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Introducere 15

Mai mult deck atAta nu ne trebueste. 0 buns clarifi-care a chestiunii pe aceste baze gasim in prefa4acelei de a doua editii a cartii lui DrobiseA «NeueDarstellung der Logik» (p. IV V).

Legile formale aunt neatArnate de orice continutanumit ; dar nu pot fi libere insa de orice continut,De aicea insa urmeaza o consequenta importanta. For-mele logice avand in totdeauna un cuprins- -indiferentcare vor fi tntotdeauna intovarasite de ceeace se&este constant in toate continuturile posibile. Ei bine,in toate acestea se &este statornic insusirea eta de\raga de «marime», insusire care nu e de resortul logi-cei, dealt in mod auxiliar. Din aceasta pricing s'a sisustinut in timpul din urma, and s'a discutat priori-tatea raporturilor logice, fata de cele matematice,siniultaneitatea amanduror. Ash matematicul Hilbert,se rosteste in privinta asta in modul urmator «...Dacaprivim lucrurile de aproape, constat5m ca in principiilelogice asa cum e obiceiul a se prezenth, se gasesc im-phcat unele notiuni aritmetice, de (xemplu notiuneade gramada (ensemble), si in oarecare mrisura, notiuneade numar. Ash dar ne gasim intr'un cerc si tocmaipentru a evita mice paradox, imi pare necesar a des-volth simultan principiile logice si cele ale aritmeticei»De act se poate vedeh ca a acordh principiilor logiceo generalitate superioara tuturor celorlalte, este intr'om`6ura serioasa riscat. Dar chiar fachnd abstractie deaceste consideratii, sistemul de delimitare al stiintelorprin gradarea epitetelor caracterizatoare, nu este unsistem recomandabil, data fiind elasticitatea cuvintelor

1) Poincare, Science et illethode, p. 180.

si

5).

www.dacoromanica.ro

Page 16: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

16 Teoria Notiunilor

«mai«, <Keel mai«, «foatte», etc. E nevoe de stabilireaunor caractere clar deosebite, care sa se gaseascil deo-parte si sa lipseasca de alts parte, si numai in cazuland nu vom putea afla, atunci sane multumim cuprocedee mai imperfecte.

0 deosebire de 'manta intre principiile logicecele matematice se poate descoperi cu privire la nece-silatea lor. Si unele $i altele aunt obligatorii, pentrumintea noastra. Dupa cum nu ne putem inchipul ca unlucru sa fie egal cu contrarul sAu (o abatere dela prin-cipiul contradictiunii), tot asa nu ne putem imagina,doua linii paralele care sa se intalneasca, un spatiuinchis de numai doua, drepte etc. Prin urmare intalnimla ambele clase de principii caracterul de necesitate,care nu se gaseste la majoritatea legilor stiintifice. Cutoate acestea, e ceva deosebit intre necesitatea logicssi acea matematica, chiar luand-o pe aceasta in formaei cea mai rafinata, acea aritmetica. Imposibilitatea con-trarului e simtita de ambele Orli; dar la principiilelogice aceasta imposibilitate este insotita de o lumina,care lipseste celorlalte. Prima apare ca o imposibilitatede drept; cea de a doua ca o imposibilitate de fapt.Prima ca o norma ce trebue sa fie, a doua ca o res-trictie materials care este. Sunt axiome, fireste, unelesi altele, si in acest inteles n'au nevoe de demonstrareDar primele apar mai dela sine intelese, deck celelaltocare cunt impuse, fall a se sti pentru ce. Ca printr'unpunct, la o dreapta, nu se poate duce decat o para-lela, e un lucru care se vede, se impune, dar fara acuprinde in el insusi si motivarea rationala a existenteisale. Principiile logice par de asta obligatorii pentruon i cine; acele matematice nu e sigur decat ca cunt

si

www.dacoromanica.ro

Page 17: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Introducere 17

necesare pentru noi. Aceasta deosebire de nuanta a ne-cesitatii provine de acolo, ca ceeace se abate dela prin-cipiile logice este neaparat irational, aceste principiifiind rationalitatea lash's. Pe cand ce s'ar abate delao axional, sa zicem geometrica, este ireprezentabil fireste,dar un irational, intrucat aceste principii ale intuitieinu au pretentia de a se confunda cu ratiunea. Sau pu-nand ehestia altfel, de asupra principiilor matematicesa afla altele superioare de uncle le poti depasl. Acesteasunt tomai acele logice, care insa nu mai pot O. fiedepasite, deasupra lor ne mai avand nimic. Asa seexplica faptul ca in afara de geometria intuitiei noastreacea Euclideand, s'au mai conceput si alte geometriiposibile, cu alte axiome fundamentale, geometrii numitein opozitie Cu prima noneuclidiane. Dar a concepealto principii logice sau mAcar a to indol de universa-litatea lor, este un lucru lipsit de once valoare, intrucataceasta indoiala se dezvolta si realizeaza chiar cu aju-torul lor. De multa vreme s'a pus in evidenta faptulca, a te indoi de axiomele ratiunii, prin chiar aceasta,le-ai admis. E argumentul care se aduce de regula incontra Scepticismului radical. 0 desvoltare a acestuiargument, obisnuit prezentat numai in aceasta formasumara, intereseaza, cred si discutia noastra. Principiilelogice clasice sunt urmatoarele patru: 1) Principiulidentitcitii (A--- A); al contradictiei (A nu poate fisi ffon-B in acelas timp); al tertiului exclus (A esau B sau Non-B); al ratiunii suliciente (arice lucrutrebue sa aiba o ratiune). A te indol de universalitateaacestor principii, pentru a ingadui existenta altora, opuse,insemneaza a desfasura «grosso-modo» urmatoarea seriede propozitiuni Principiile logice, in toate imprejurarile,

2

www.dacoromanica.ro

Page 18: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

18 Teoria No0unilor

1) Se aplica on nu se aplica?2) Poate se aplica, poate nu.8) Sau se aplica, sau nu se aplic5.4) Daca se aplica, se aplica.5) Nu se poate si sa se aplice, si sa nu se aplice.Int Ala si a treia propozitiune presupun principiul

tertiului exclus; a doua principiul ratiunii suficiente(judecatile problematice, sunt acele in care isi fac eclii-libru diferitele ratiuni pro i contra); a patra principiulde identitate; a cincea acel al contradictiei. Prin urmareintreg procesul de indoiala si reflectiune, descompus inmomentele lui elementare, presupune principiile logice.Te poti indol de once; nu insa de elemente care singurefac posibila indoiala.

Tata cAteva distinctiuni intre necesit-ttea principiilorlogice si aceia a celor matematice. Nece,3*t-ttea celord'intaiu e de o natura mai profunda, mai n sdrunci-nabila decat a celor_ din tura. din aceasta pricinasi universalitatea celor apare mai neconditionatadecta a celorlalte. ()data prinse aceste nuance deosebitoare sa vedem cum s'ar puteA mai bine exprimA.Mai ales daca tinem seama si de diferentele care lepoate simti on si cine in ce priveste cformalul» logicsi <<formalul matematic, nu putem cuprinde mai simplusubt o eticheta toate aceste deosebiri, dec:'t refer nd ladeosebirea de sediu sufletesc, la diferenta de f ctumepsihica care produce in constiinta pe uncle si pe altele.Pe cand princip'ile matematice tezulta din natu 'a in-

legile logice se Osesc in ratiunea noastta.Tata care poate fi justificarea relativa a acelei definitiidiscutate inainte, in care se spuna, ea legile logice suntlegile gandirii sau ratiunii. Aceasta accentuare este ne-

*idAntai

www.dacoromanica.ro

Page 19: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Introclacere 19

cesara pentru a se separa intr'un mod limpede cuevitarea subtilitatilor care nu se pot clar exprimadomeniul logicei de acel al matematicii. Ea formeazaun punct al definitiei, fara a o constitui intreaga.Prin urmare dupace ai insirat caracterele fundamentaleale legilor logice, urmeaza sa indici nuantele deosebitecu care aceste caractere se infatiseaza aici, prin ara-tarea locului sufletesc, in care dansele se produc. Edesigur in aceasta ultima parte, o exprimare indirect5,dar singura mai limpede si mai usor de executat.Atuncea legile logice sunt acele legi formale, necesare

universale tuturor realitdfilor, care se gasesc aprioriIn ra(iunea noastra. Aprioritatea legilor logice, faceposibil ca definitia logicei sa poata lug in variantelesale o tinctura mai mult sau mai putin antropo-morfic5. Din aceasta pricing se pot intrebuinta si seintrebuinteaza de fapt pentru caracterizarea acestor legicuvinte ca «adevar» «stiinta» «cunostinta>>, care au rostnumai in functia unui subject cugethtor. Asa de pildd in Joesa spunem legile logice sunt necesare oricarii realit5ti,sunt conditii indispensabile oric5rei existence posibile, in-truck fat de o inteligenta cugetatoare o conditie de exi-stent5, este o conditie de adeveir,putem sa spunem c5logica e tiin I a conditiunilor indispensabile oricaruiadevdr, pentru a fi adevdr. Fiindca evident ceeaceintr'un limbaj realist e conditie indispensabila pentruorice existents, tntr'unul antropomorfic e conditie in-dispensabila oricarui adevar. Ba Inca formula din urmaare avantajul de a cuprinde o referinta mai clara lanatura formula a legilor logice, deck formula realists,de oarece se stie din experienta ca <<apriori» in minteanoastra nu pot fi decal conditii formale. -Tot asa se

.

fi

et,

www.dacoromanica.ro

Page 20: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

20 Teoria Notiunilor

pot intrebuinta si celelalte cuvinte antropomorfice, siintrucAt participa si educatia personals a inteligentilor,se pot dobAndi variate definitiuni. Dar in loc sa fa-bricam not definitii posibile, vom city, cateva, din operemoderne. Asa dupa Diihring, logica este o doctrinadespre elementele si felurile de tmpreunare ale unuiconnex stiintific»1). Dupa Wundt, logica ((are sa dessocoteala de acele legi ale gAndirii care efectueazacunostinta stiiintifica» 2). Iiiilpe o defineste «stiintaprincipiilor fornzale ale cunoasterii» 3). Pentru Lipps,«logica este stiinta care desprinde ceeace e aprioric inorice gAndire sau cunoastere» 4). Nu vom face criticanici uneia din aceste definitiuni. Din cele desvoltatepima acuma se poate vedd, dela sine, la care din eleasi avea ceva sau asi avea mai mult de obiectat. Le-amreprodus fiindca nici un studiu stiintific nu poate sase tins cu totul izolat si mai cu seamy fiindca acesteformule variate, in care se accentueaza de preferintacate un aspect al lucrurilor, arunca succesiv Tuminiconcentrate asupra tuturor.

3. E de remarcat faptul ea in literatura filozoficapredomina definitiile pe care le-am numit, mai sus,antropomorfice 5). In yqfara de avantajul ara'tat, in afarade faptul ca legile logice se gqsesc a priori in ratiuneanoastra, in afara de motivul ea totalitatea fenomenelorse exprima mai comod prin cuvantul : cunostinta (si prin

1) Loyd,: und Wissenehaftsheorie, p. 1.2) Logue. I. Bd. p. I.9 Einleitung in die Philosophic P. 33, 48 0 49.4) Inlialt und Gegenstand. Psychologie und Lggilc p. 557.') Ca definitii curat objective mentionam pe a lid Riehl (in Inn-

nebergs Kultur der Gegenwart. Systematische Philosophie p. 76)a lui Pelson (in Revue de methaphysique et de morale 1904

p. 1038).si

www.dacoromanica.ro

Page 21: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Introducere 21

urmare legile formale ale tuturor lucrurilor, prin legi alecunotitintii stiintifice), in afara de toate aceste conside-ratii, mai intervine inch o cauza care a facut sa se deaacestor definitii ur. yes/Dant mai mult subiectiv. Cauza esteca o parte a normelor pe care logica le studiaza, si caroracu tot caracterul for derivat li se dh o importanta dince to ce mai mare, nu stint norme ale lucrurilor; iarcealalta parte unde stint cu adevarat, pritnesc dintr'o cauzabinecuvantata, infatisari care la prima vedere le int unecaintr'o masura acest caracter. Se rtie ca o diviziune dince in ce mai cultivate a Logicei, este aceea care poartanumele de Metodologie, si care urmareste sa fixeze, pebaza experientei stiintifice si a analizei logice, tinAndseamy de conditiile generale ale cunoasterii noastre,procedeele cu cari noi ajungem a prinde adevarul indiferitele sale manifestari. Ei bine, aceste inlantuiri deforme, care sunt metodele, nu sunt raporfuri ale lu-crurilor, ci numai poduri dela noi, la fenomenele cer-cetate, prin urmare nu au inteles cleat numai fatti deun subject cercetator, cu referinta la el. AceastA parte,curat omeneasca a logicei, cu toata enorma sa impor-tanta, practice este insa teorctieefte secundaril, in War-nare de cealalta, sau cum spune Sigwart «Dies ist dasGebiet der Kunstlehre im engeren Sinn» 1). Dar afarade metodele propriu zise, rare, Inca odata, nu sunt re-guli ale fenomenelor, ci ale noastre ca sa ajungem laele, o alura subiectiva au (liar principiile logice fun-damentale intaiu prin destinatia lor, apoi prin insasiinfatisarea care li se da. Prin destinn tie, intrucilt neservesc in praetich se judecam drept, cu alte vorbe, nesunt un instrument pentru adevar. Prin infatisare, in-

') Logik. I. Bd. p. 21.

,

www.dacoromanica.ro

Page 22: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

22 Teoria Notiunitor

truck din eauza inteligentei noastre discursive, ele iauin formula, un aspect pe care nu-1 au in lucruri, undesunt simuliane. Ca a este egal cu a (el lust's°, e o situatiede fapt, o lege a lucrurilor. Dar in lucruri acesta e unfapt instantaneu, in orice caz e un fapt nedivizat, pesand in formula capdta forma succesiVA, si despicata indoi termeni deosebiti. Din cauza acestei forme fatale pecare o imprima inteligenta noastra discursive, de regulanumai atunci exista corgruenta perfecta intre formulanoastra si raportul obiectiv, cand si in lucruri raportuleste succesiv sau cu termeni clar deosebiti. Principiulca orice fenomen are o cauza antecedenta care it aduce,a fost si este repede considerat ca al lucrurilor, nu almintii, pentru cuvantul ca raportul de cauzalitate e siin nature succesiv. Formula pare o decalcare a naturii.Dar din pricina incongruentii care se &este la ma-joritatea principiilor logice, formula nu pare o copie anaturii, ci o masura, o unealta, a inteligentei. Firestesimple parere, dar care justified totus, alaturi de ce-lelalte motive, predominarea aspectului subiectiv la ma-joritatea definirilor logicei.

4. Dupd ce am lamurit aceste punete, ^e cuvine saprelung'm dibeutiunea imprejurul unor obscuritati sicontroverse unele de data cu totul recenta careprivesc cateva din caracterele fundamentale care le-amatribuit principiilor logice, si care pot sa vatame pres-tigiul si importanta acestei stiinte. Inainte de a o aparade intampinari ce cauta s'o diminueze, e bine insa a

declinA legatura cu teorii ce cauta ( xagereze im-portanta. Dupace am accentuat ea logica fixeaza con-ditiunile oricarei cunostinti posibile, trebueste sa adaogamun lucru care de altfel reese dela sine, cu toate ca a

www.dacoromanica.ro

Page 23: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Introducere 23

fost ades nesocotit, ca legile logice sunt legi numairegulatoare ale cunostintei. Din principii formale nuse poate derivh nicio cunostinta materials, nu ni se

poate spune despre un lucru ca exists, ci numai capoate on nu poate exists. Principiile logice sunt, fireste,principii ale realului, dar nu pot sa afirme d'inaintedecat numai ce este posibil. Asupra punctului acestapare a fi astazi un mare acord de pareri, si de la ruinafilozofiei Hegeliane filozofie ce detivh, intreaga na-turn din forme logice orice staruinta poate ea parkinutila. Am relevat tug lucrul si vom mai insists inch'putin, avand in vedere partea didactick a studiului defats, si faptul eh' in filozofie mai cu seams, nici 0

discutie nu e demodata, fiindck aicea mortii invie foarteadeseori. Chiar dies o teorie ash de radicals ca aceahegeliana pe baza careia s'a creiat ash numitaLogica melafizica nu va mai apare in viitor, totusise pot produce veleitati mai moderate, dar de naturksimilark, mai ales inteo directie unde pare a impingeo adevarata necesitate sufleteasca. E vorba de problemaexistentei, un raspuns la intrebarea suprema, asupramisterului ei. De ce exists lume ? Ar fi putut ca sanu fie? Intrebari prohibite de filozofia criticista, cafiind lipsita de putinta unei dezlegkri, dar care totusagita sufletul omenesc. Dupace principiul cauzalitati s'adovedit inutil, fiindca pe baza lui to urci necontenit,fark oprire, de]a o realitate materiala, la alta tot ma-terials, directia cea mai seducatoare nu e alta dealun apel la principiul contradictittnii, sa arati anumeca ar fi contrazicere sa nu existe nimie. Fireste, o

astfel de dovadk. nu se poate face deck sofistic, intruatexistenta lumii va ramAne pururea un fapt, si dintr'un

www.dacoromanica.ro

Page 24: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

24 Teoria Notiunilor

principiu formal nu se poate deduce necesitatea uneiexistence. Dar n'ar fi prima incercare sofiStica, niciintala ocazie de Na fAcut Herbart o incercareanalogy de a deduce legatura cauzala din principiulcontradictiei? 1) De ce nu s'ar incera, si alte deducerisimilare? E, cum ziceam, o panty in directia aceasta,unde mans valul unei aspiratii sufletesti, ceeace e ni-merit sa se releve la un moment cand pare a renasteinclinarea spre meditari filozofice, avAntate si indrgznete.

Cum am spas, din principiile logice, nu se va putehdeduce nici o cunostinta materials. De altfel, faptcaracteristic rolul pur regulator al normelor logice,rezulta nu numai din caracterul for ci si dincauza generalitatii lor. E de remarcat ca legi materialechiar, indata ce au o extensiune mai mare, aunt si elemai mult regulatoare, nu se poate deduce din ele unanume fapt special, ci mai mult indica directia in caretrebue sa-1 cautam. Din hipoteza metafiziea a parale-lismului psiho-fizic, din ideia ca oricarui fenomen materialcorespunde unul sufletese, nu se conehide prin deductieanume legaturi particulare, ci numai se indica directiain care ele trebuesc urmarite, in care ansele se potaflft. Tot asa din hipoteza finalitatii universului, saufinalitatii organice chiar, nu se poate deduce cauza unuifenomen determinat; ci pur si simplu se arata directiain care acea cauza trebue cercetatg. i asa mai departe.Generalitatea unei idei, o face mai mult regulatoare decunostinte, decat premisA propriu zisg. Pe dud insa olege materials, e regulatoare pozitivg, adica arata undetrebue cantata o realitate, legile formale sunt regula-

') Psvhologie als Wissenselo ft § 1_12,

abi1iliti.

formal,

www.dacoromanica.ro

Page 25: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Introducere 25

toare negative indicand in ce parte nu trebue cgutatun adevgr.

Acaasta rezulta din caracterul lor formal. Inferioareasa dar ideile regulatoare pozitive in aceasta privinta,au in alta o uperioritate, acea care rezulta din aprio-ricul lor. Pe cand directia unde trebue sa exploramadevaral, se invatg din experienta, directia unde nu segaseste, o avem inscrisa in inteligenta noastrg. In pri-vinta ei nu putem aveA vre- o indoiala, si cu o certi-tudine absoluta putem sa spunem, fara nici o experi-mentare, ceeace e in trincipiu posibil si ceeace nu e.Caci nu exist inteligenta care sa nu be poseada, si nuexista realitate care sa se razvrateasea dela ele.

5. Aceasta apodicticitate a legilor logice si aproapea intreg edificiului ei, pe care am semnalat- o in ran-duri repetate, si cu care am incheiat paragraful prece-dent, nu este insa, prin cele dezvoltate pang acuma,suficient de stabilita, si afara de orice controver0. Dupacum am anuntat, la inceputul paragrafului anterior,°data sfarsind chestiunea ce l'a alcatuit, trebueste sane intoarcem, i sa facem fatg atacurilor adusecredemfara, dreptate stiintei logicei in principalele si obis-nuitele ei pretentiuni. Vom examina, int Ampingrile acestea,in ordinea cronologica a ivirii lor. Dar mai intaiu sale caracterizam in scurt pe fiecare : primele intampingricauta sa ne zdruncine certitudinea in universalitateaneconditionata a elementelor logice, contestandu-le aprio-ritatea ; cele din urmA, de data mai recenta, urmarescsa arate acelal; lucru, dovedindu-le artificialitatea.

In ce privets prima tendintA, istorice0e mai veers,ea derivA in mod nemijlocit din acea directie filozofich,ce se cheama empirism, i dupa care toata cunostinta

www.dacoromanica.ro

Page 26: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

2 Teoria Notiunilor

noastra, dimpreuna cu bazele sale, izvoraste din expe-rienta, si mai ales din lumea din afara, La aceastaconceptie a contribuit cu deosebire o inexacta caracte-rizare a cugetarii noastre. Intr'un mod mai grosier,scapand din vedere elementele cele mai fine, aceastacugetare se reduce si s'a redus in ochii multora la celedoul functiuni mai palpabile : Memoria si fantezia. Darsi una si alta se afla, intr'o priNinta, in mare inferio-ritate fats de lumea experientei. Imaginile memorialesi fantastice .sunt mai sterse ca ale perceptiunii simtu-rilor, iar legaturile for mai nesigure si mai arbitrare cleatcele aflate prin canalul celor din urma. De aci s'a stabilito erarhie in defavoarea inteligentei. Pe aceste temeiurisi altele pe care le-am dezvoltat aiurea aceasta conceptieempirista s'a format curAnd, chiar inainte de a exists o filo-zofie serioasa si nu arare s'a infatisat stralucitoare sub panagAnditorilor de talent. LasAnd la o parte chestiunea accesoriein momentul de fat a originelor acestei teorii, venindla partea care ne intereseaza, vom spune ca empiristiis'au straduit sa darftme pretutindeni pretentia de cuno-stinte apriorice. D drept sa adaogam, ca avem foarteputine cazuri in care aceste atacuri sa fi luat ca lints,specials, ca e emplu de eroare : legile logice. De ordinarse &Mean ca pilde de aprioritate neintemeiata, si se in-dreptA intreg arsenalul de rasboiu in contra axiomelorgeometrice, si a unor principii generale ale kitiintelor defapt. Aprioritatea acestora era de ordinar tagaduita ;legile logice erau trecute sub tacerefie ca formalizmulfor extrem be smulgea titlul for de cunostinte propriuzise, fie ca exemplele geometrice serveau sa demons-

') Articolul: Ilipotexele gi linibagiul. (Conuorbiri Itterare An XLIVI,No. 4. pp. 461 465),

www.dacoromanica.ro

Page 27: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Introducere 27

treze origina experimentalA a tuturor eunostintelor pre-tinse apriorice, fie, in sfarsit, ca derivarea empiric alogicei, a pdrut chiar empiristilor foarte difieila, si deaceia au trecut-o subt tacere, pentru a nu-si compromitedeviza banierii for de lupta: <<Toate cunostintele vindin simturi». In fine unii filozdfi, negAnd aprioritateatuturor principiilor afara de cele logice, acestora o re-cunosteau. Cu toate acestea, nu putem inlatura discu-tiunea la care ne-am angajat. Mai intdiu ca tot an fostempiristi care an extins formal tAgada aprioritgli siasupra axiomelor logice. Arare, dar au fost. In Logicalui se gaseste urmatoarea asertiune cu pri-vire la principiul contradictiunii. «Imi pare a fi, ca sicelelalte axiome, una dintre cele d'intaiu, si cele maifamiliare generalizari ale experientei».1) E drept ca. Millsi aci, ca mai la toate chestiunile similare, cu toedaceasta interpretare empirista, are totus sentimentul caprincipiul e destul de garantat, dar sentimentul lui Mill,nu-si afla justificare, in niciun caz, in teoria sa.Ori-ginea ernpirista, cu necesitatea pe care logica o pretinde,nu cadreaza impreund I Cu interpretarea empiristd nuse uneste, bine, decat o atitudine mai mutt sau maiputin sceptica si aceasta atitudine a si avut-o empiristulIlione, fa la de toate acele principii cernute de criticalui. Ua alt filozof care combate aprioritatea e Fr. Paul-sen. La ddnsul aflam colectia aproape complecta de in-tampindri posibile; prin el vorbeste, in aceasta parte,empirismul insus, si probabil de aceia mai afirma caacele obiectii si le-ar fi insusit si Hume, prototipulfard contestare al directiei empiriste. E drept ea si

Syserne de Log ique, Vol. I. Traci. franc. L. Peisse, p. 315.

J. St. Mill,

1)

www.dacoromanica.ro

Page 28: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

28 Teoria Notiunilor

critica lui Paulsen se indreapta de preferintA fn contraaprioritaii axiomelor matematice, si a principiului cau-zalitatii. Polemizand cu Kant, cautg mai cu seamacrate ca «es gibt keine Erkenntnis von Tatsachen durchreine Vernunft»,1) cu toate acestea lug exista pasagiiin care sunt cu voe sari fara voe puce in cauza, si princi-piile logice, macar unele din ele. Asa de pilda cand afirmaca se poate concepe o miscare, «complect izolata, faratura cu toate cele antecedente si toate cele consequente» epus in cauza nu numai principiul ci si acel logical ratiunii suficiente. Tot asa atacul se intinde asupralogioei, and in dorinta compromiterii aprioritAtii spune :«Cunoasterea elementelor formale ale cunoasterii le avemnumai prin experienta».2) Sau mai departe : «Wenn aberfiir die EIervorbringung der Raumvorstellung die Naturder Wirklichkeit an sick mitbestimmend ist, dannwiirde ja dasselbe'Subjekt, in eine andere Welt versetzt,eine andere, mit unserem Raum vielleicht gar nichtvergleichbare Anschaugsform hervorbringen. Und so mitden Denleformen ; dasselbe Subjekt,-in eine andere Urn-gebung versetzt, wiirde vielleicht einen ganz anderenBegriff von Naturgesetzmiissigkeit, oder auch gar keinen,hervorbringen».3) Se poate ca atat expresia «Denkfor-men» cat si cea utilizata putin mai la vale « Denkge-setze», sa nu se aplice la legile logice, ci la ceea ceKant numea : categorii. Oricum ar sta, lucrurile ins4,critica lui Paulsen ne intereseaza, pentru cuvantul caintampinarile sale, asa cum sunt intocmite, sa referaprincipial in contra oricarii aprioritAti, si eventual pot

1) Einleituny in die Philosophic, p, 428.8) Op. citat., P. 432, 431.2) Op. citat, p. 433.

§1

logo-

gi

cauzalfigtii,

www.dacoromanica.ro

Page 29: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Introducere 29

fi aplicate impotriva principiilor logice. Prin urmare,intrucat obiectiile sale, indiferent de ce exemple suntintovarasite, cauta sa loveasca in acele temeiuri, pe carede obiceiu se razima, si pretentia de aprioritate a lo-gicei, ele trebuesc luate in considerare, in orice cazrefutarea lor, reprezinta un castig efectiv pentru cauzanoastra.

Trebue sa se stie ca una din pricinile care a trezitindoeli in aprioritatea axiomeloi logice, este esuarea uneiincercari adeseaori facute: anume derivarea principiilorlogice, din unul singur. Asa de pilda Wolff, incearca sadeduca principiul ratiunii suficiente, din acel al con-tradictiuni0 ; insus 11/a/ called sa reduca principiulcontradictiei si al tertului exclus, la acel al identitatiimai tnainte de a le declarA generalizari experimentale,si in parte crede chiar a fi reusit 2). Aceastn derivarea tuturor normelor din una singura, ceeace insemna uni-ficarea bazelor logicei, a putut fi la un moment con-siderate ca un garant unic al apriorismului, ca un semnde apriorism adevarat. E ceeace s'a intamplat si in ma-tematici, unde s'a crezut ca dovedirea apriorismului ma-tematic se va face numai aratandu-se ca «toate pro-pozitiile matematice evolueaza analitic din notiunile denumar, marime, spatiu, fare alte addogiri.»3) A avut loco identificare a apriorismului cu acea unificare, soarta-celui dintaiu a fost push' in atOrnare de soarta acelorincercari, ce trebue sa spunem, cu toga iluzia optimistsa unora, ca au fost lipsite de succes. De aci o prea-

TITundt. Logik I, Be. p. 55S.2) Op. cit., p. 3r4 0 315.3) A se vedea TVundt: Die mathonatische Induction in Philosopische

Studien, an. 1883, pp. 134-135

')

www.dacoromanica.ro

Page 30: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

30 Teoria Notiunilor

labilA indoialA in apriorism. SA fi fost insA aceasta ne-dreaptO identificare, un simplu capritiu, sau a avut cevatemeiu? A existat probabil un temeiu, exterior ce edreptul, dar efectiv, si in once caz interesant. Mintea,in opozitie cu lumea experientei, este mult mai unitary,to once caz mai simply in unitatea ei. Diversitateei dis-parald a unor cunqtinfe, tradeazd mai degrabd o ori-gind din lumea experienfei, unde valiatia eunde unitatea e mai malt reprezentatO prin existentade raporturi externe. Cand principiile logice s'au con-statat, nederivabile, independente intre ele deli I i dauajutor reciproca existat tendinta de a li se atlibui oorigins empiric5, socotindu-se ca simtomul aprioritrttii,ar fi o vizibilA unitate a lor, ceeace desigur nu este sinu era. Argumentul insit e departe sO fie horiritor. Uni-tatea mintii data nu se manifests in id. nftat a lor,poate ea se afla in vre-o bug superioal A de unde pureedtoate, care bazA tnsa fiind prea mult in intimitatea su-fletului nostru, nu apare in lumina clarA a cunostintii.Mai intervine inch o considerare. Mai toate axionzele,rises sO fie asimilate cu achizitiile inducfiunii, din aceeaca si ele sunt niste constatdri. E straniu, dar lucrul asa,se petrece: Numai aievaturile derivate deductiv, suntscoase indatO din rubrica acl izit lor inductive Incolo,bazele deductiunii, °Heat de axiomatice ar , de oarecenu sunt derivate de alte idei, ci direct constatate, cumse petrece si cu adevOrurile inductive, par unora sa intresub toate raporturile in clasa observarilor de fapt. Cuaceasta ne apropiem de una din intAmpinarile princi-pale ale criticei lui Paulsen.

De cunostintele apriorice spune dAnsul 1), nu avem o1) Op. cit. 430 gi urink'toarea.

infinity, 0i

www.dacoromanica.ro

Page 31: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Intro ducere 31

cunoOinta aprioricd, ci una empirica; sau mai lamurit,de adevarul axiomelor ne convingem dupa, ce le-am ob-servat, fiindca le-am observat. Aceasta insemneaza casi dansele au o origins experimented, si nu poate fivorba de apriorism. Stranie obiectiune este si aceasta!Dupa aceasta conceptiune, pentru ca un lucru sa fie inmod indiscutabil aprioric, trebueste ca simtimantul ne-cesitatii sale sa preceadd intuitionarea lui. Asa dar ab-surditatea ca sa simtint necesitatea unui lucru, pe carenu-1 cunoa?tem. 0 mai mare contrazicere nici ca sepoate. Simtimantul necesitatii nu poate fi deck eel multsimultan cu intuitia recunoscuta necesara. Nu o cunoa-stere apriorica a unor elemente este semnul aprioritatiilor; ci atunci cand luam empiricqte cunostinta de ele,sa simtim ca insusirile for nu exists numai in expe-rienta actuald, ci trebue sa existe totdeauna, contrarulfor fiind inconceptibil.

Mu lt mai putin absurda devine aceasta intampinare,d c' o luam in alt inteles. Anume data conchidem ca-racteiul empiric al axiomelor, nu din faptul ca n'avemdespre ele o cunostinta chiar inainte de a le constata,ci fiindea le cunoastem pe cele mai multe relativ tarziu,dupd un Sir de experiente mai mutt sau mai putinindelungal. Faptul, ca fapt, e in mare parte veridic,atat pentru constiinta individuals, cat si pentru con-Winta colectiva, concretizata in §.1iipfd. E un lucru pecare 11 recunosc dovada Wundt care afirma

gasind de altfel foarte firesc «dass den logisehenAxiome im allgemeine spater gefunden, and namentlichviel spater in ihrem vollgandigen.: Zusammenhang, er-kant worden sind, als die aus Hiner hervorgehenden lo-

si aprior;.stii,

www.dacoromanica.ro

Page 32: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

32 Teoria Notitnilor

gischer Denkformen>>.1) Dar, recunosdnd faptul, nu ad-mitem intannpinarea. Poate sa existe aprioritate a unoridei si fgra instantaneea for relevare in constiintg.Prima ar fi neapgrat legatg de cea din urma, numaiin cazul cand am concepe sufletul ca De cartes, adicgl'am restrange la activitatea constientg. Cu aceasta con-ceptiune fireste, nu poate fi in spirit o idee care sg nufie constientg totodatg ; o ideie aprioric trebue sg fiecunoscutg dela inceput. De aceea, admitAnd teoria car-tesiang asupra sufletului, Locke critics cu succes,servindu-se de aceste bazeteoria ideilor ingscute, sus-tinutg tocmai de Descartes (printr'o analogg inconse-quenta dela teorie, la convingere, pe care am intalnit-osi la Mill). Dar cu aceasta conceptie mai largg des-pre suflet, admitand alaturi de portiunea constientg,straturi de inconstient, cu aceasta conceptie pusg in cir-culatie de Leibnitz (care a si reabilitat cu dAnsa ideileingscute ale lui Descartes, compromise de critica luiLocke), cu aceasta conceptie verificatg si reclamata incontinuu de toate experientele sufletesti poate foartebine sg existe aprioritate, fara cunoastere instantanee 2).

De altfel, chiar prezenta necurmatg a unui prin-cipiu aprioric e Ong, la un punct o explicare a func-tiongrii sale inconstiente. Numai ce e nou, reclamgluarea noastrg aminte. $I, data e posibil, chiar ideiinductive, chiaridei dobAndite din afarg, sg fi fost primitesi sa functioneze in mod aproape inconstient, cu atAtmai molt aceasta e posibil la idei ce le-am avut intotdeauna, care nici o singurg clipg, nu s'au infalisat

') Op. citat, p. 552.2) A se vedea in aceasta privire: Otto Liebmann 7ur Analysis

der Trirkliebleeit", pp. 210-214.

www.dacoromanica.ro

Page 33: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Intro ducere 33

ca ceva nou. Heymans, in scrierea citata, amintestepentru alte utilizAri de cat ale noastre cazul aceloroameni care pot sg, prevada vremea foarte bine, siacelor mai numerosi care apreciaza distantele exact, fareinsg, sa-si deiti seamy de bazele stiintii lor, si sa fi avuto constiintA clara in momentul and le-a apatat. Acestecunostinti par a se fi strecurat in spirit, pe nesimtiteoarecum. i and aceasta se poate intampla cu fapteexterne, care, neavandu-le necontenit in fate, iti chiamaatentia cat de putin, cu cat mai lesne o sa se intamplecu idei neintrerupt ante/ si vesnice prin definitia lor!

Trecem repede peste o alt'd intAmpinare a luiPaulsen, care mai cauta sa sdruncine apodicticitateaaxiomelor, setunaland ca ele, intocrnai ca si generali-zArile experimentale, an o valoare conditionaa: adica,chiar presupunAndu-le ca in adevgr atarna de consti-tutia mintii noastre, totus sunt valabile numai atalavreme cat mintea va pastra organizarea actuala. Totash' lupa cum zicem de pildA in stiinta empiriagravitatia e valabila atA vreme exista un mediu inter-medlar. Obiectia se vede lesne ca e artificiala. Pentruaevitand orice conjecture indrazneata, si admitAnd caaceste axiome sunt patrimoniul exclusiv al mintii noastre,apodicticitatea lor riimane destul de garantata, pentrumotivul ca o scliimbaw de structure sufleteasa, care arstergc niste axiome fundamentale, echivaleaza cu oschimbare a spefii, cu o disparitie a omenirii. Dar ratavreme va exist un singur on?, axiomele, adevarateleaxiome, vor farnana, valabile. i aceasta ajunge, fiindcanot facem stiinta omeneasca, si in cadrul ei adevarurilecare atarna de constitutia mintii omenesti, au sigurantA

a

a

www.dacoromanica.ro

Page 34: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

34 Teoria Notiunilor

neconditionatg, i cu totul alta valoare cleat cele oca-zionate de constatari externe.

Ne-a mai ramas sa cgutAm o ultimg inampinareposibilg. Dupgce am admis ea poate fi o aprioritatefAra relevare imediatA in contiintg; dupg, ce am vgzutto fine ca universalitatea i apodicticitatea principiilorlogice se mentine subt valul tuturor obiectiilor aduse,ramAne o ultima intrebare: ce facem en exceptiile, cuabaterile dela normele logice care se pot constaa inpractica gAndirii? 0 functionare inconOientA merge,

dar o abatere nu poate sa se afle, fard compromitereaaprioritAtil si universalitgtii lor. La credinta in abaterireale a contribuit acea coneeptie a logicei ca stiintanormative pe care o vom examine i not la sfauitulcapitoluluiconceptie, dupg care logica ne procure regulica sA ne corectAm gAndirea, o gAncl:re ce-ar urnA, ea sepoate abate dela principiile rationale, Lasgm pentru maitarziu lAraurirea problemei cum poate si ce poate logicacorige, mArginindu-ne momentan la primul punct. ExistAabateri reale? Abateri adevArate nu sunt. Nu e admi-sibil ca sa se suspende in vre-o minte aplicarea unuiprincipiu logic, decal neobservdndu-se cd este locul setse splice, deck numai cAnd sunt acoperite contradictiile,indentildfile etc. 0 abatere reala ar fi ins BA accept'o contrazicere clan simtitA, sA refuzi o identitate lumi-noasA Nebaggri de seam insa exista i principalele

1 In aceastA privinta putem eita cateva randuri din patrunza-toarea scriere a lui Busse ; Pizilosvhie and Erkerntnistheozie : Eigen-tlich logische Fehler, sofern einen Verstoss gegen die Denkgesetze bedeuten sollen, sind iiberhaupt nicht moglich... Es hatnoch niemand ein TJrteil gebildet oder einen Schluss gezogen, derden Uesetzen des Denkens nicht gemiiss, der formal falsely gew esenWare" (p. 257).

sie

www.dacoromanica.ro

Page 35: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Introducere 35

se datoresc limbajului, care adesea invalue disonante siidentitati. «Judecati contrazicatoare, spune Drobise1,nu ar putea sa se iveasca, daca la fiecare cuvant s'arcugeta cu claritate notiunea coresputzatoare>> S'auintamplat fireste si cazuri, in care sa se propuna con-traziceri, care sa nu fie dosite subt cuvinte amagitoare.Asa de pilda, evangheliile invata ca Thus a fast deo-potriva fiul lui Dumnezeu (nu a lui Josef), si strane-potul lui David, din a carui semintie insa nu puteasa fie decat numai hi calitate de fiu a lui Josef 2). 0contrazicere clara, dar dovada ca mintea o refuza, estegrija cu care se sere credincio ?ilor ca sa nu cugeteniciodata.

Trebueste insa sa semnalam i imprejurarea in careabateri efective dela legile gandirii sunt in linisteacceptate, fa'ra ca in aparenta sa fie mascate de vreodiversitate de limbaj..E cazul eel mai interesant fiindsi eel mai dificil de lamuritcand se suspends aplicarealeg for logi e, fara sa se remarce o acoperire cat deslabs a notiunilor identice sau contrazicatoare, cuvorbe amagitoare on macar variate. Oricine, cu cat descurta experienta, va putea sa alcatueasca un dosarvoluminos, de cazuri de acestea, pe care daca nu lefurnizeaza inteligentile stralucite, sunt totusi opera deinteligente omenesti. Asa bunaoara am auzit persoanecare sustineau ea un kilogram de lemne este mai greudecat un kilogram de came. 0 violare a princi-piului de indentitate dupa care totdeauna 1 kgr. =1kgr., o violare, cum am zis, nici macar justificata

1) Neue Darstellung der Logik. p. 66.') Guignebert: L'Evolution des dogmes, p. 203.

1).

www.dacoromanica.ro

Page 36: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

36 Teoria Notiunilor

de prezenta unor cuvinte deosebite. Cu toate acestea,abaterea se explica in acelas mod, anume prin aceeaca majoritatea nu au o intuitie data de ce este unkilogram, senzatiile de greutate nefiind prin natura forprea dare. Mu lt mai greu de pilda, poate niciodata nuse va gasi un om care sa sustina ca un metru de stofae mai mic sau mai mare decal un metru de lemnpentru ca senzatiile vizuale au o claritate ce fac impo-

nesocotirea identitatii. Tot at am auzit, ca pildade violare a principiului de contradietie, o persoanacare staruia ca liceele sa se bifurce in trei sectii. (Actoontrazicerea este insa scuzata de diversitatea termenilor).Mai radical lima ca acest exemplu, imi amintesc de unelevy slab ce e dreptul care intrebat «in extremis» ands'a nascut Christos, a r5spuns la anul 320 dupd Christos.Violari analoge comit si copiii and invata numaratoarea:am auzit pe unul care, intrebat ce rezulta din adunareacifrelor 20 si 8 raspundea 35. Iar atunci etind i sespunea ca face 28 (deli pronuntia sumei era identicacu acea succesiva a terminilor, dar ceva, mai repede),nu avea aerul sa simta evidenta lucrului. Aceastanesocotire a principiilor logice, aflata in ultimele douaexemple, desi limbajul nu avea nici o ambiguitate, seexplica, cred, prin aceea ea la cuvintele care se impreunainteun cuvant compus, din ce in ce, tinde a se pi rdeconstiinta intelesului for individual. E un proces psi-hologic cunoscut, un proces ale carui faze, Tfundl leexprima prin termenii de: Aglutinare i Sintezd, dereprezentdri1). La aglutinare avem o impreunare oarecummecanica de cuvinte, care iqi pastreaza limpede intelesul

1) A se vedea: Logik. Vol. I, pp. 36-43.

sibilh

www.dacoromanica.ro

Page 37: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Introducere 37

for individual, si din aceasta pricing confuziile de maisus, nu se pot produce. Un exemplu de aglutinare inlimba ronagna mult mai saraca in cuvinte compusedeck limba in care Wundt gaseste multe exemplear fi cuvantul «merepere > utilizat in Moldova pentiuun fruct care are si gustul marului si al perii. Sintezade reprezentari este o impreunare mai intimaoarevmchimica si de aceea cuvintele unite hi pierd incomplexul pe care it alcatuesc intelesul individual. Asaam avea in limba romana vorba «rotocol» in careconstiinta intelesului vorbelor componente «roan"» si«ocol» este cat se poate de stears1 Dar afara de acestecloud forme, oarecum extreme ale unui proces unic,intalnim desigur si trepte intermediare, unde se gasescimpreunarile formate din componente al caror intelesindividual, fata sa fie sters, este putin tocit, pe talede decolorare, asa ea nu se simte indatg. Pe o astfelde treapta de tranzitie ar fi intro altele cuvinteleromAnesti, primavara, untdelemn, etc... Sau pentru areveni la erorile semnalate, tot din aceasta clasa arface parte complexul «dupa Christos» unde din ce ince se toceste intelesul individual al cuvintelor com-ponente, desemnand pur osi simplu o era oarecare; §ichiar compusul douazeci si opt, la care mai ales larostire un val usor de ceata acopera constiinta claraa intelesului celor doul vorbe: deoparte «douazeci», dealta «opt >. Asa ca acele cazuri stranii de abaterilogice, care la prima vedere nu au nici scuza unuilimbaj amagitor, intra tot in aceeas clasa,considerandu-letot ca victimele limbajului, care se afla in evolutia delaaglutinare spre sinteza intima, fiind pe calea uneitransformari sau pierderi de inteles. Nu avem §i nu

www.dacoromanica.ro

Page 38: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

33 Teoria Notiunilor

putem avea, nici aicea exceptii reale dela legilelogice.

6. 0 critica mai noua si destul de viu executata,este acea care sustine artificialitatea logicei, complectaei neadequare fata de realitatea adevairata. Vom luadrept calauza pentru cunoasterea intampinarilor siintocmirea discutiei, scrierea de curand tradusa infrantuzeste a filozofului american James La Philo-sophie de 'Experience scriere in care sprijinindu-secu deosebire pe teoriile lui Bergson, rezuma toatemijtoacele acestui nou chip de a combate logica 1).

Se incepe prin a se recunoaste logicei o insem-natate insa nu pentru cunoasterea profunda a realitatii,careia ii este mai degraba o piedica ci una pentruorientarea noastra practica. Pentru a ne puteh orientain lumea inconjuratoare, e foarte necesar sa deslusimsi sa fixam in fluxul neincetat al fenomenelor, cittevapuncte, de' care pentru a ne servi in viitor, le izolumde rest, in niste <concepte» si le dam acolo o stabi-litate vesnica. Conceptele acestea, sau notiunele, cunttocmai elementele logicei. Aceasta izolare si stabilitateo facem cu ajutorul principiilor de identitate si decotitradictie ; eel dintaiu, condamna la o imutabilitateeterna acel element extras si izolat in celula concep-tului ; eel de al doilea esclude o contopire, un amestec,si nici chiar o tranzitie dela punctul acela, la altulcalitativ deosebit. Asa dar, in lumea conceptelor (creatain scopul practic de a alcatui «un atlas de repartitie»si «care sa ne faca sa cunoastem diferite pozitiuni»)nu se poate admite, spune James, continuitate si con-

De preferintg a se vedea lectiile 6, 7, 8 si apendicele'1

www.dacoromanica.ro

Page 39: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Introducere 89

topirea diversului. Acolo tot e discontinuitate, izolare,tncremenire. Dar in zadar aceasta retea de concepte,acest sistem de celule pietrificate, vine sä opuna unveto, continuitatii, prefacerii, miscarii si chiar corn-plexitatii. In realitatea vie a intuitiei exists toateaceste insusiri, si dreptatea e cu dansa, de oarecesistemul de eoncepte n'a fost elaborat pentru o patrun-dere mai adanca a existentei, ci pentru orientareapractica a fiintelor. Conceptele, principiile lor, logicstoata cu o vorba, reprezinta o stiinta superficiala, faraindoiala utila, dar incapabila si nici chernata sa, pa-trunda fondul realitatii care ti scar,/ cu -desavarsire.De aci urmeaza doua consequente principale : 1) Legilelogice nu se aplica unei parti fundamentale de reali-tate, partii celei mai de seama, ramanand niste normede calauza practica pentru noi. 2) Cine vrea sa patrundafilozoficeste existenta, sa nu opereze cu ratiunea, ci sase scoboare in mijlocul senzatiilor, in sanul intuitiunii,E drept ca si in aceasta teorie principiile logice ramanprincipii ale ratiunii, dar ratiunea inceteaza sa maifie alta, deck un instrument de adaptare biologica.

E nemerit sa pomenim in treack ea Fr. Paulsen,de teama poate, ca in urma examinatelor sustineri alesale, sa nu treaca drept un empirist radical la absurd,a avut grija sa adauge ca fara indoiala, oricare ar fiinsemnatatea simturilor, stiinta se efectueaza in minte,nu in ele. si viand par'ca sa se degajeze. nu numai pesine, ci insas directia empirista de afirmatii nesocotitecare dee li s'au atribuit, nu s'au fault si nu sepot face, continua energic si nu lipsit de ironie : «Humenu ar fi scris nicio teorie a cunoasterii si Mill niciunsistem al metodelor inductive, daca ar fi fost de parere

www.dacoromanica.ro

Page 40: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

40 Teoria Notiunilor

ca och,ii urechile cunt organele adevarate ale cu-nostintii stiintifice»1). Zadarnica straduinta! Doar Jamesce pare a pretinde alta, decal ca cea mai inaltA en-nostinta are loc in ochi si in urechi !

Ceeace ne priveste cu deosebire in lucrarea de fatseste insa cea dintaiu consequenta din cele doua sem-nalate mai sus. Ea va forma central discutiunii, aunei discutli ce data fiind multimea chestiuniloraccesorii s'ar putea, intinde foarte mutt, dar pe carenot o vom restrange, pe cat va fi posibil, tinandseams de cat ne ingadue spatiul, si numai de ceeacelade in nemijlocita legatura cu desfasurarea noastrade idei.

Logica, ni se spune de James, logica, sau cum onumeste de preferinta, stiinta conceptuala, and o apli-catie marginita. Dar tinand seams de faptul ca oriceexprimare prin cuvinte, are la bud o inlantuire deconcepte, cuvantul fiind haina externs a conceptuluisi avand insusirile lui funclamentale si cum oricecunostinta, aproape nu se poate dispensa de cuvant,fie ea se transmite altora, fie a ramane chiar laun-trica, fara voe, pe nesimtite, logica isi recapataconsiderabil din extensiunea contestata, si aceasta con-sequenta, cu toata repulsiunea, si facand restrictiisubtile, trebue s'o recunoasca si James, in cuvintecaracteristice pe care be vom tits. Adresandu-se ascul-tatorilor sai, le spune : «Ma obosesc si va obosesc, ostiu, cautand in zadar a descrie prin Qoncepte si cu-vinte aceasta realitate 'despre care afirm totodata cadepaseste atat conceptele, cat si cuvintele. AtAta vreme

1) Op, citat. p, 447.

pi

www.dacoromanica.ro

Page 41: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Introducere 41

cat se continua vorbirea, intelectualismul ramane farecontestare, stapan pe teren : aka ca nu vorbind putemfi pu i in fata vietii. Trebueste actiunea ; pentru ava face «sa reveniti la vieata» trebueste sa va propunun exemplu de imitat ; trebue sa va fac surzi pentruorice cuvant, sau pentru insemnatatea cuvintelor, ara-tandu-va, cum face Bergson, ca conceptele prin carene exprimam sunt fabricate in vederea practicei, nua cunoa0erii realului. Sau trebue sa va arat cu degetulvieata, marginindu-ma a va spune : vieata, iat-o !d-v. trebue, datorita unei simpatii interne care vg, faces'o simtiti, sa complectati aceasta indicatie singuri,pentru a sti ce este vieata»1).

Faptul ca, toate stiintele constituite sunt de naturaconceptuala, ca orice cunostinta care se eticheteaza cuun cuvant si e greu sa existe o cunoeinta clara,care sä nu ajunga ael presupune de asemeni logica,cu principiile $i elementele ei, acestea toate fac laprima vedere impresiunea, ca ramgsita de realitatecare se sustrage logicei este mai-mai lucrul in sine alui Kant. Am putea renunta la discutie, intru catlegile logice, i asa, pastreaza aproape aceeas impor-tanta. Totui n'o vom face, intrucat James se site tesa erijeze in fata si in opozitie cu cunNtinta logica(conceptuala), o efectivet cunoOinta intuitive, cu careocazie pentru a stabili disonanta dintre ele, atribuecuno0intii logice caractere pe care nu le are.

Nu vom icana conceptia filozofului american ara-tandu-i ca ceeace l'a calauzit sa ridice universalitatealegilor logice, i sa schiteze aleituri o cuno0inta in-

1) Op. citat, pp. 2So 281.

si

ei

www.dacoromanica.ro

Page 42: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

42 Teoria Notiunilor

tuitiva autonoma, au fost tot unele necesitAti logice,care i s'au parut cg se vor satisface asa. E o obiectiepe care James a prevAzut-o si a cAutat s'o preintam-pine, de altfel cu o mare stangacie, si cu o complectAlips de succes. (Nota dela pag. 321-325).

Vom trece peste aceasta obiectie, la intrebarea, cefel e acea cunoastere intuitive care se opune cunostinteilogice. In cunoaiterea intwitivd a lumii, spune James,gAsim si recunoastem insusiri pe care stiinta concep-tualA le respinge : diversitate, alcAtuiri de unitAti cuelemente diferite, tranzitii etc. Lucruri de acestea, careevident exists, logica le contests, spunand ca A nupoate sa fie B, dealt numai dace B e un alt numeal lui A.

CA in afara de cunostinta conceptuala care se

dezvolt5 in judecAti mai exists si u pricepere brute,ca act si InfAtisare sufleteascA deosebitti de cealaltA, eun fapt pe care 11 admite toatA lumea. Ceeace 001-claim este numai CA aceasta percepere, ar forma oounoeinfei propriu zisA, concurentg cu cealalt5, ca aceapercepere intuitive n'ar fi o etapA a cunostintei tiin-lifice, ci tot ce poate fi mai disonant cu ea si maiales tAgAduim, cu ocazia aceasta, ca elementele silegile logice ar avea exigentele acele pe care i le

atribue James, si datorita chrora conchide caracterulfor artificial, si inaplicabilitatea lor, la realitatea viea procesului cosmic.

E foarte drept ca logica oprelucreazA» materialulperceptiunii, pentru a dobandi o icoana coherenta.AceastA prelucrare nu tinde insA la exterminare. Inon -ce caz, stiinta conceptualA nu tiigAdueste acele insusirifundaraentale ale datelor intuitive, care tagada ar face

www.dacoromanica.ro

Page 43: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Introducere 43

din ele o cunostinth deosebitci si opusg, si o lumerhsvratith dela legile logice. Suntem convinsi ea intreacele date si acele principii exist o prietenie, o con-sonanth, care face eel putin pentru sufletul nostru osingura lume, en un sistem de insusiri armonice, nudouh lumi streine, care sh ne indemne a sustine fiecomplecta irealitate a uneia, fie artificialitatea alteia.Poate ca James, in icoana care o face cunostintei con-ceptuale se refera la specultiri logice cu un caracterpersonal; in orice caz, asertiunile sale nu sunt exacte,in cea mai mare parte, fa ,e de iacea stiinth a logiceicare se desfilsoara in albia sanatoasa a traditiei.conceptualh, duph James, reprezinta negarea unitatilorcomplexe, a continuitAtii, pe care le infatiseaza procesulreal al lumii. Aceasta este fals. Oare grija Logicei dea fauri notiuni exacte nu este in mare parte determinatede admiterea complexelor unitare? Dad, nu s'ar admiteacestea s'ar putea vorbi la notiuni, pe langa con(inut,despre sferd') Oare sfera nu presupune tocmai variataimpreunare a insusirii continutului, en altele diferite?Dupe logice, spune James, albul e numai alb si nupoate fi de cat alb. In intuitie Ins poate fi si dulce(dovadh zalfdrul). 0 observare absolut gresith. Obser-vhrii intuitive eh albul e dulce, corespunde in logicd,judecata perfect valabilh: albul este si dulce din allpunct de vedere. Iar judecatii logice albul e numaialb, corespUnde si in intuitie observarea ca, albul e,

pentru ochi, numai alb. Unde mai e disarmonia tram-

1) Cum acest studiu nu se adreseaza chiar la incepatori, mi-ampermissilit fiind §i de nevoile argumenfarii sa intrebuintez acetitermeni technici, a caror explicare detaliata va veni tocmai maitarziu.

www.dacoromanica.ro

Page 44: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

44 Teoria Notiunilor

bitata? Nu exista in logica deectt notiuni cu o singurainsusire? Se mai spune ea in realitatea intuitiei, existacontinua transformare. A care devine B, pe and prin-cipiul logic impedieb." aceasta. Alta inexactitate, deoarece principiul contradietiunii admite ca un lueru safie una si alta in cloud momente de Limp deosebite.Principiul identitatii exige ca A sa fie egal cu sine,cata vreme e A. Oare logica nu recunoaste de pildaschimbarea care s'a produs si deosebirea care existaintre Leul dela Wagram si Exilatul de St. Elena? Siatun6i cand pune semnul egalitatii intre aceste douanotiuni care exprima o singura persoana in doua epocideosebite, considera ea mai mult deck partea efectividentica? In rezumat stiinta conceptuala nu are acearigiditate care i se alribueste; ea admite complexelecum le admit si empiristii de felul lui James. Deosebireaintre dansii consists numai in ce priveste chestiunealimita a expliearii complexelor. Unii raspund de prefe-rinta la intrebarea cum sunt complexele posibile pos-tuland o substanta care Jeaga insusirile diferite la

ceilalti, acestia din urrna, raspund mai simplu:complexele sunt po,ibile, fiindca exista.

E momentul acum sit recunoastern si ceva dreptatein critica lui James. E foarte exact ca adeseori conceptestiintifice au fost fabricate pentru orientarea piactich,nu pentru cunoasterea realiialii. Cand fiziea de pildaa atribuit matedei numai intindere si miscare, a urmaritcu aceasta scopul practic de a face posibila prevedereafenomenelor, iar nu cunolsterea esentei lor. Dar cAndmaterialistii au comis greseala de a crede ca acelecalitati reprezinta esenta reality ii, and au dat o va-loare absoluta unui concept practic Muth, tine a relevat

olalta,

www.dacoromanica.ro

Page 45: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Introducere 45

eroarea, cine a combatut teoria daca nu tot o filozofieconceptualci, acea idealists sau spiritualistA? Prin urmare,and s'au fabricat cu adevarat icoane artiiiciale, lucrulmai curand sau mai tarziu a fost recunoscut ca ataretot prin logics si pe temeiul ei, combaterea interpretariifor eronate s'a facut tot de dansa, si nu s'a asteptatacea cunostinta profunda si adequata a intuitiei sensibile.Dar asta n'ar fi fost posibil . daca toata stiinta concep-tuala ar avea caracterul ce atribue James, dacaalaturi de notiuni comode, n'ar plasmui si notiuniacievarate, daca n'ar distinge intre util si adevarat.

In al doilea rand este iaras exact ca natura, uni-versul, nu ne este pretutindeni lamurit, ca sunt unelelucruri obscure, neintelese si cateva ass de putin in-telese, incat suntem inclinati a le crede irationale. Dinaceasta cauza s'a si vorbit nu arareori ea exists inlume un factor irational, care ar insemna o limitapentru aplicabilitatea legilor ratiunii. Pe laugh' faptulcr pa 'I la 2 ceA irational domeniul logicei este ass deimens, incat ne putem multumi pe deplin, dar maitrebue sa ada'ogam ca nu putem dispretui asa de usorhipoteza ca unele lucruri ne par irationale, pentrucanu cunocqtem toate datele. Aceasta hipoteza doveditaexacta in multe cazuri speciale, poate ca e valabila sipentru aceste lucruri stranii dela granita cunoasteriinoastre, nimic alta decal indicarea schematics a211102' date necunoscute care ar rationalizes 551 acestepcirti obscure, este acea h,ipolezd a absolutului, pecare multa lume astazi sa distreaza a-I ironiza. Nimicmai putin sigur cleat irationalitatea intrinseca a aceluiirational.

In rezumat, James, pentru a explica unele constatari

i-1

si

www.dacoromanica.ro

Page 46: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

46 Teoria Notiunilor

exacte, %cute de altii si de el, isi fabrica, o premisainutil de larga, si cat se poate de neexacta; pentru aexplica acele notiuni inadequate pe care totusi le-aconstruit stiinta, si acele cateva lucruri netntelese dinnatura, institue drept premisa: artificialitateaconceptuale. Intocmai ca acela care pentru a justifiesnecontestata maxima: sa nu ridici vieata nimanui, in-stitue ca premisa, falsa regula larga: Nu e permis saiai aceia ce n'ai dat. Fa lsa fiindca clupa cum s'a in-tampinat, in mod glumet dar precis, si barbierul ititae parul pe care nu ti 1-a dat, dentistul maseaua pepe care nu ti-a dat-o, si asa, mai departe.

7. Cateva cuvinte asupra Logicei ca stiinta normativci.In afara de faptul ca precizeaza teoreticeste conditiileindispensabile ale oricarui adevar sau poate tocmaipentru asta, logica mai propune in deobste si regulipentru practica gandirii noastre. Independent de aceiaca institue metoadele stiintifice ceeace alcatuesteMetodologia intr'un inteles mai Iarg, cauta sa pre-scrie reguli pentru cugetarea justa, in scopul de-a corigecugetarea stramba. Sau, spur cu alte cuvinte, ea nearata cum trebue sa &dim, fata de modal eventualgresit in care se gandeste de fapt. Aceasta functiunea logicei i-a decernat nu arare titlul de stiinta norma-tive, lucru care a fost consemnat cateodata chiar indefinitia ei. Asa de pilda B. Erdmann, defineste logica«stiinta generals, formala si normative despre presu-punerile metodice ale gandirii stintifice»1). Alti autoriaccentueaza in definitie, exclusiv aproape partea nor-mative. Dupe Jerusalem, «logica este teoria formelor

1) Loyik, p. 25.

fainpi

www.dacoromanica.ro

Page 47: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Introducere 47

gandirii juste1). Pentru Ueberweg logica este «$tiintalegilor normative sau a legilor ideale ale cunostintiiomenesti 2).

Cea d'intaiu observare care trebueste facuta este caexistenta unei parti normative nu numai o partieu-laritate a logieei, nici exclusiv a catorva stiinte, ci atuturora. Orice stiinta pe langa ca este o inregistrarede legi teoretice, mai are si partea practice- normative.Fiece stiinta, poate intemeia o arid. Mecanica, dupacefixeaza legile miscarii, poate sa dea, czi reguli practicepentru locomotie. Psihologia dupa ce formuleaza rapor-turi sufletesti, prin care acestea, poate dh indreptaride comportare in vieata. Tot asa chimia, a carui partepractice e fabricarea de corpuri. Anatomia, fiziologia,a caror practice principale aunt medicina si higiena.Toate stiintele, dupa parerea mea metafizica a careiaplicare practice e religia 3), toate aunt capabile deaplicabilitatea practice.

Ceeace trebueste Inca sa se mai releve este tocmaifaptul, ca, la prima vedere, nicaeri mai putin deal lalogica, nu are sens o parte tehnica, normative. CaFizica, Psihologia, Chimia, dau si pot sa dea regulifolositoare de infaptuire practice, se intelege dela sine.Dar logica, ale carui legi se afla a priori in minte, cepoate sa urmareasca, cu preceptele sale normative ?Sau propune aceleas reguli de judecata care se gasescin capul nostru si atunci e inutila, sau propune altelestrAine si atuncea e infructuoasa. Cum vedem, folosul

1) Einleitung in die Philosophie p. 35.2) Systenz der Logik.2) A se vedea studiul meu: Filosofie si Religie in Cereetdri filo-

xofice, p. 55-68.

si

www.dacoromanica.ro

Page 48: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

48 Teoria Notiunilor

practie al invAtaturii logicei, nu rasare cu o nernijlocitaevidenta.

Fireste, raspunsul bun este ca logica nu propunenorme heterogene mintii in hipoteza ca astfel denorme am avea, putinta sa le urzim ci pe acele na-turale. Totus, invatatura ei, nu este inutila, chiar subtraportul practicitatii, pentru cuvantul ca aplicarea delasine a acelor norme e dteodata suspendata. ALA decazul discutat mai inainte, al ambiguitatii si al mas-carilor verbale, o cauza foarte importanta si mai pro-fundA e faptul ca vieata psihica omeneasca nu estenumai ratiune, ci intra mai multi factori in compunereaei: mai intra asocieri accidentale, sentimente, tendinti.Posibilitatea de manifeatare a ornului e carmuita defactori diversi, si nu se conduce de aceia cu necesitatein directia ratiunii. Dad, luctul nu ar fi a4, atuncice rost au acele erori, ce se gilsesc in stiinta omeneasca?

tiinta rastoarna azi aceeace se crezuse ieri, si cu drepts'a spus din aceasta pricing, ca istoria stiintei esteistoria erorilor omenesti. In fiecare conceptie, alaturide elementele trecute prin ciurul ratiunii, se gasesc

in unele stiinte cu deosebire un numar 'de pre-judecati, datorite asocierilor intAmplatoare, pe carelogica nu le-a cercetat. In pirte, de aceasta in maitoate operile stiintifice se grtsqte o pecete individuals'Acea individualitate e alcatuita din numarul de pre-judicii pe care omul de stiinta le aduce cu sine inactivitatea sa stiintifica, fie ea izvoiAsc din sufletul luipersonal, variabil dela om la om, fie ca ema a' dinmediul social, schimbat dela epoca la epoca 1). Un luciu

') A se vedea B. E,dinann, op. citat UP. 12 Is.

www.dacoromanica.ro

Page 49: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Introducere 49

e adevarat: a link ratiunii nu reprezinta directia unicade manifestare a vietii noastre sufletesti. E una din

dar nu singura. Acum, fireste ca dintr'alt punctde vedere, logica in veci nu este si nici nu poate safie, suspendata. Eroarea e destul de logica, daca tinemseams de impulsiunile care au determinat-o. Prin faptulca ne-o explicam destul de bine luAnd in considerarepal tea noastra efectiva sau automata, insemneaza caclAnsa nu are nimica straniu si irational, calitate pecare o are numai fata de normele pure ale ratiunii.Pe de alta parte, in cazul and omul savArseste o cu-getare nelogica subt impulsia altor eleruente sufletestidaca poseda cu adevarat in minte normele cugetariijuste, va trebui simtd eroarea, si sa i se opue. Dacatotusi erorile sunt posibile, aceasta nu provine dincauza e t exists inteligente care sa nu poseada acele norme,ci prin aceea ca sentimentul hotaraste o inertie a cu-getarii, o nefunctionare a ei, sau chiar daca omulsimte o eroare. Isi poate zice ea simtirea nu este si-gura nici ea. Tocmai aci consista insemnatatea practicaa logicei, and aceluia care invata regulele ei, o inlesnirede a se degaja de robia tendintelor inferioare, si uncriteriu mai sigur de constatare a erorii. La intrebarea,cum poate invatarea unor reguli sa indrepte starea delucruri semnalata, vom raspunde: logica, aratand re-gulele cugetarii drepte, ea face pe om sa poseada inmod explicit ceeace inainte posedase numai implicit.i intre functionarea inconstienta a mecanismului

dirii, sl cunoasterea constienta a lui, este sau poate fio enorma deosebire de rezultat. 0 minte sanatos orga-nizata, dar care nu a invatat logica, daca aude o parereeronata va simti, dar nu va intotdeauna pentruce

4

cai,

th

Asti

www.dacoromanica.ro

Page 50: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

50 Teoria Notiunilor

e eronatg. i superioritatea lui a fate de a sim/I,stg in aceea cg in cazul din urmg poti spune ca ti s'apgrut, pe cand in cazul d'intaiu, nu. Prima oars, estisigur, a doua oars poti sa sovgesti. Atunci este oenormg economisire de energie sa poti exteriorize re-pede eroarea, si dAndu-ti seams de abaterea ei precizg,sa ai complectg certitudine de ea. Este un prim triumf,un prim mijloc de rezistentg a ratiunii, fatg de altepretentii sufletesti. In fine, tot in aceasta ordine deidei, pentru a se argta cum prin in vAtarea regulelorcugetgrii, aceasta isi poate intgri eventuala ei impotrivire,usura isbanda, si mane de predilectie fiinta omeneascgin directia lor, voiu cite cateva randuri pe care le-amscris altgdatg, cAtiva ani in urmg, la primul entuziasmpentru stiinta de care ma ocup si aici. Dupg ce arg-tasem cg logica analizand aparatul cugetgrii, desfAcandu-1bucatg cu bucata si imbucandu-1 la loc, oarecum ti-1aseazg inainte, ii dg o materializare, o spatializare,,ce vaporoaselor fenomene mintale le lipsesc, continuamcu vorbele urmgtoare:

«Omul se conduce de sentiment. Preceptele ratiunii,lipsite de o concomitants afectivg, rAman litere moarte.Atunci, aceea ce poti face, dacs vrei ca dreapta Jude -cats sa to dues in of art ca trebue s'o cunosti bineeste sa -i alipesti un sentiment, si Inca un sentimentputernic, capabil sa precumpaneasca intensitatea altorporniri. Fireste acel sentiment trebueste sa rAm6e inserviciul gandirii si nu ca in logica afectivg sais pe aceasta in serviciul ei. Dar, in aceasta subordo-nare, sa fie puternic, sa poatg sa lupte si sa biruiascAcomplexul celorlalte care se aflg vesnic in noi. Careeste mijlocul de a ne crea un sentiment in serviciul

fti,

www.dacoromanica.ro

Page 51: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Introducere

gandirii, care s'o scoata pe aceasta din neturburatapasivitate in care singurg ar sta ? Reteta nu poate fialta, cleat aceea de pretutindeni, anume BA ne pasion/m

cum ne-am pasiona de mice alta de infAtisareaoperatiilor mintii. Dace e ass, se poate vedei indatlimensa folosire a logicei explicite. vreme aceleoperatii stateau in forma %raga a nespatialiatii lor, elenu puteau sd ofere o ispita prea mare in afecte, cumpot sA, exercite spatializate, in forma unei clAdiri dearhitectonied sever/, cu eolumne regulate, cu proportiidesdvdrsite, cu un ansamblu maret. Logica explicit/ne proecteazA oarecum inainte structura ratiunii noastre,facand-o, cu aceasta infatisare dark mai capabila sd

subjuge un sentiment intens. Va sa zicd aceasta stiintd,in afar./ ca materializeazA aparatul gAndirii, fAcandu-1mai pal pabil si mai clar, in afar/, ca luptA cu izbandaimpotriva altei periculoase materializari, mai are si

avantajul de a pune ratiunea tntr'o perspective maibung, pentru a-si alipi o pornire active care sd executeordinele ei» 1). Cam tare poate, dar nu cred ca gresit.SA fie aceasta ins/. o pArere singulara, un entuziasmpersonal? Poate, cu toate ca nu-mi tnchipui ca latriumful necontenit al adevarului asupra erorii, n'acontribuit cu nimica si frumusetea

1) Conlributii la utililatea logicei. (Convorbiri literare' No. II 12,1905 pp. 1116-1117.

5'1

CAtA

5i

www.dacoromanica.ro

Page 52: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

52 Teoria Notiunilor

CAP. II.

Ce sunk si cum se alcatuesc notiunile.z. Notiunile elemente scop al Logicei. 2. AO. zisele judecati

fare: notiuni. 3. Procedeele de alcatuire ale notiunilor.4. Apreciarea lor. 5. Greutatile_ pe care le intampin'a fie-care. 6. Despre alte specii de notiuni.

1. Am vAzut din desvoltArile capitolului precedent,care sunt legile logice, si ce caractere fundamentale potsA li se atribueasca, inlaturandu-se controversele d'im-prejurul lor. 0 stiintA, in afara de legi specifice, maiare insa si elemente proprii. Chimia are atomele, psiho-logia, senzatiile si sentimentele elementare, sociologia,dupA unii, hoarda, si as mai departe. Edificiul fiee5reistiinte, in afar de legile dupd care se construeste, maiare, propriu, si anumite elemente cu care se infgptueste,elemente, care sunt partile indecompozabile, in careedificiul fiecArei stiinte se poate devizA. Elementele logiceisunt nojiunile; si trebue sa adaogam, un lucru de altfelinteles dela sine, ca dup' cum legile logice se gasescimplicate in orice lege stiintificA material5, tot as onceelement de constructie, al orica'rei stiinti, ttebuestesä fie totodat5, o notiune. Alaturi de universalit'ateaprincipiilor logice, avem de fapt, in mice caz ca tendint5,universalitatea notiunilor, prezenta lor in toate dome-niile de cunostinta adev5rat5.

Notiunile (sau co nceptele) nu sunt anumite date concrete,ci prelucrdrile acestor date, ale tuturor. Notiunile sunticoana unitdfilor, aspectelor ysi legaturilor observate infume, nu afa cum apar la un moment in valmc4agul in-tuitiei brute, ci afa cum sunt in ele insele, In orice cazap-cum, apar totcleaunafaldi de confainfaimpersonald atuturor oamenilor. Numai datele prelucrate pot sa formeze

Si

www.dacoromanica.ro

Page 53: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Ce sunt si cum se alcauesc notiuniie 53

o tiinta, sau privit subt aspectul curat formalnumai intre aceste elemente prelucrate rot avea loclegaturi logice. ((Din elemente sferice, spune Lotze, nne posibil sa se faca o cladire, ci numai din prizmatice,care ofera, unul pentru altul, suprafete de alipire. Totasa cu simple impresii, cata vreme ele nu sunt nimicaalta, decat afectiuni ale sensibilitatii noastre, nu se poateface o legatura logica, ci fiecare impresie, pentru a fiimpreunabila cu alta si a forma asifel, in inteles logic,o eugetare, trebueste sa fie de mai inainte sezisata despirit intr'o forma determinate, care sa faca posibilaaceasta impreunare».1)

Teoria notiunilor dimpreuna cu acea a judecatii (pentrumotive cum vom vedea comune) incep sa capete in logicaelementara, din ce in ce mai multa insemnatate, amputea zice, locul principal. Aceasta nu a fost totdeauna.Mai demult, teoria silogismului era partea principals,si celelalte doua, un fel de capitole preparatoare ale ei.Aceasta schimbare a valorificarii, atarna de seltimbareaunitatii de masura cu care se pretuesc lucrurile. Maiinainte logica era pri vita izolat, in chip de sine statatorastazi mai mult in calitate de instrument de cercetare,,de unealta a stiintelor concrete. In primul mod de afi privita, fare indoiala, ca silogismul era partea cea Maiimportanta, din cele trei traditionale, pentru cuvantulca la dansul participa mai mult si mai vizibil ratiunea,cleat la celelalte, era o operatie mai pur mintala, deckjudecatile si notiunea. Partea formals predomina asupraintampla'torului material, mai ]impede, mai evident, lasilogisme. De aceea silogismul Ora, operatia supreme a

1) Grundziige der Logik, and Encyklopadie der Philosophie, p. 9.

www.dacoromanica.ro

Page 54: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

54 Teoria Notiunilor

unei stiinte a formelor. MIA lush logica a Iinceput a fiprivith mai in leghturrt cu stiintele materiale, si, cu toateeh nu i s'a contestat caracterul formal, i s'a atribuittotus ca menire principals, avansarea adevarului material,atunci importanta silogismului a dechzut, el a ramas uninstrument subordonat, iar scopul suprem al stiinteinoastre devenea sa ne invete a dobandi judecciti exacte.Pozitia centrals a teoriei judechtilor in logica modernseste un lucru care se afirmh pretutindeni, un fel de

lozinch a logicianilor de azi. A spune insa ca scopulultim este dobandirea de judecati exacte (care suntforma oricarui adevar), este tot acelas lucru ca a spune:dobandirea de notiuni exacte. Una atrage dupa dansape cealalth. Fara a trece cu vederea si chestiile deosebitecare se pun la teoria judechtilor, si care nu-si au loculla aceea a notiunilor, afirmhm totus identitatea princi-pia% intre cele douh forme logice. Dupa cum or:cenotiune se rezolva intr'o serie de judechti, tot ass unsir de judechti cu acelas subiect se condenseaza intr'onotiune. A avea notiuni exacte despre lucruri, e totaceeas cu a face judechti exacte asupra lor, o notiunejusta asupra omului, de pildh, echivaleazh cu insirareasubt forma de judechti, a tuturor atributelor pe careomul le infhtiseaza in mod obiectiv. Una este formastatics a celeilalte, notiunea e virtualitatea adevaruriloractualizate in judecati1). Asa se explich pentruce o clasi-ficare, care e numai o randuiala de notiuni, poate sa

1) In scrierea Beitrage zur Logik (Ed. IIa din 1912, p. 13)Riehl st*ine ca actualizarea unei notiuni o face definitza, Credemca logicianul german a pierdut din vedere caracterul rezumativ aldefinitiilor, care oprqte InOrarea integralci a virtualitatilor notiunii".Nota la Ed. IIa).

www.dacoromanica.ro

Page 55: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Ce stint si cunt se alealuesc notiunile 55

darame sau sa afirme o ideie, Intocmai ca judecatile(carora le incumba de drept sarcina aceasta). Un natu-ralist contemporan, vorbind despre Linne, dupa ce arataca dansul nu s'a indoit o clipa de ideia fixity ii speciilor,arata totus chipul in care a sprijinit fara voe conceptiatransformista, «...daca a adus oarecare sprijin aparitieiviitoare a ideilor transformiste, aceasta a fost incidental,desemnAnd, in clasifiearea sa, omului, nu numai un leeprintre alte animale, dar chiar genul care cuprindea,impreuna, cu dansul, maimutele antropomorfe, omulnefiind cleat una din speciile acestui gen ». 1) Asa darLinn4, desi in exprimarea actualizata a ideilor sale (injudecati), era partizanul vechilor teorii, a lzbutit totusen o randuire de notiuni, sa dea o prima lupta pentrudaramarea judecatilor vechi, si o prima expresiune adeva-rurilor noi.

Fiecare stiinta urmareste elaborarea unui sistem denotiuni exacte in materia respective. Avand notiuniexacte,' care sa le asezam la baza argumentarilor noastre,dispar o multime de erezii si presupuseAsa de pilda tine ar mai putea sustine vechiul preceptreligips ca pentru a dobandi fericirea trebue sa InfrAnamavantul ratiunii noastre, odata ce avem o notiune exactaasupra fericirii $i stim ca dAnsa rezulta din libera exer-citare a tuturor functiunilor noastre, prin urmare si aratiunii? Cine va mai sustine ca trecerea dela eterulimponderabil la materia ponderabild .este otate, dace ne alcatuim o notiune corecta despre impon-derabil, si spunem ca dansul reprezinta numai ceeacescapa masurilor noastre de greutate, tar nu lipsa degreutate absolute? Prin urmare, Inca odata, asa cum

') Ives Delage. Les Theories de l'Ecolittion, p. II.

in

imposibilitati.

imposibili-

www.dacoromanica.ro

Page 56: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

50 Teoria Notiunilor

spunem ca scopul stiintelor este sa dobandeasca, tntr'omaterie, un numgr de judecAti adevarate, putem 2Aspunem, privind lucrurile in mod static, ea au scopulde a intocmi un complex de notiuni exacte. Atuncilogica, si clansa ar avea ca scop suprem sa invete cumtrebuesc in once domenii dobAndite notiunileexacte, sa expunA, cu o vorbg, regulele comune tuturora,°data cu alte amanunte asupra lor.

Ajunsi aci, ne gasim fats in fatl cu doua controverse,s'ar zice cu doua cercuri vicioase. 1) Am zis CA notiu-nile aunt scop al logicei, durace spusesem ca sunt sielemente ale ei. Principiile logice pe deoparte elaboreazanotiunile, si pe de alta funetioneaza numai intre ele.Prin urmare se presupun 'reciproc, 2) JudeAtile, o altaoperatie logica importantd, presupun notiunile, repre-zentand actualizarea raporturilor potentiale dintre ele, pede alta sunt presupuse de catre notiuni, care ar fi numaicondensarea unei serii de judecati, ca subiect comun.

In once mod vom cauta sa inliltur5m contrazicerea,trebueste sä spunem de-a capul, ca mintea omeneasca,in ocazii relativ numeroase, e intampinata de astfel de«cercuri,, de lucruri care se presupun reciproc, Si esteuna din insuficientele sale oiganice, ca nu poate clii

totdeauna o solutie deplin satisfacatoate. Nu vorbimfireste de acele petitii de princip, care se stivarsesc deunii si de altii, in imprejurAri, in care patina agerimele-ar fi evitat, ci de chestiuni fundamen tale de prin-cipiu, unde aflam atari situatiuni, si unde data putemclarifica mult, nu putem par'ca sa lAmurim tot.

Dubla pozitie a notiunilor in logicA, aceea de a fila baza si la sfarsitul cunostintei, punct de plecare sipunct de incheere pentru ea, a fost recunoscutA de Dania

www.dacoromanica.ro

Page 57: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Ce sunt si cum se alcatuesc notiunile 57

vreme, dela Aristoteles, ceeace inseamna pentrucele mai departate timpuri ale ei. Logicianii noi, deasemeni, semnaleazd chestiunea Si o discut'd. Tfundtrezolvd problema in modul urmator : Elaborarea notiu-nilor, are di ferite trepte de desavarOre. Notiunile duraultima treapta (pe care el le nurnqte suntun product tarziu, care presupun un travaliu indelung,o serie intreagg de judeati. Dacd insa ne coboram pescara notiunilor infa'ptuite, pang jos, intalnim pe treaptadin urma, notiuni al caror unic drept dc a se chewaastfe], deriva de acolo ca, sunt unitati sezisate deminte, nu sunt numai impresii senzibile. Aceste notiunide bud. pe care dam 3u1 le numete logice ar fielementele operatiilor logice, care elemente nu pot fiprecedate de nici o alta functiune logicd 1). Probabil inideia lui Wundt care se Toste0e aicea foarte pescurt prin faptul ca nite date intuitive au fostsezisate de minte, au capdtat ceva obiectivitate, au do-bandit, vorba lui Lotze, putind forma prizmatica, asaca sa poatd intrucatva alcatul o clddire faced dupd1pgile logice.

Un lucru pare a fi clar : Ca exista o scara de no-tiuni, de o perfectie inegald, ca intru cat privete celemai desavar§ite, acestea cu siguranta presupun apa-ratul complect al tuturor operatiilor ratiunii, ca garantiadesavarOrii for std tocmai in aceea ca au fost elabo-rate cu neconditionata functionare a principiilor logice. Totaka ramane cert cd punctul de plecare al acestor notiuniperfectionate, an fost notiuni mai vechi i de pe otreapta inferioara, care s'au prelucrat cu timpul mai bine,

1) Op oitat, pp, 9r, 92

Oiintifice)

logiea

www.dacoromanica.ro

Page 58: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

58 Teoria Notiunilor

mai ingrijit, mai exact. Dificultatea persists cu deose-bire la primele notiuni infaptuite, care dau nastere ladilerna: Sau acele notiuni nu presupun nici o operatielogics si atunci in ce mai sunt prelucrari; sau ele aufostcat de rudimentar elaborate de ligile logice siatunci nu sunt elementele indispensabile ale functionariiacestor legi, care inaintea lor, s'au exercitat fare ele.

Catth, lamuriri gasim in Sigwart, cu privire la ace-leasi chestiuni. Pe cat se pare, dupe dansul, judecatileveritabile trebuesc sa fie precedate de notiuni efectuate.A face judecata: a este deosebit de b, aceasta presu-punepe langa existenta anticipate a notiunilor a si bsa, existe si notiunea de «deosebire». Dar aceste no-tiuni cum s'au alcatuit? Ce ne-a facut sa degajam pea de b la prima prelucrare a intuitiei si sa formampe deasupra si notiunea generals de «deosebiry ? (darenu tocmai judecata: a e deosebit de b? Dupa Sigwart,functiunea anterioara alcatuirii notiunilor nu este aceastajudecata pe care cum am v'azut o considers posteri-

asa numita « Observare a deosebirii», un felde act mai putin decat o judecata, 'Ana la un pulletalogic, relegat in apropiere de perceptiunea insasi

Din toate acestea un lucru pare a fi adevarat si trebuetinut in seamy pentru a clarifies problema noastra. Tre-bueste adraig oarecare continuitate intre intuitie si ope-ratiile logice, altfel Jae eternizam in dilema aceasta. Enecesar sa presupunem ca se poate pe baza intuitiei,inteun mod inconstient fireste, alcatui cateva notiunirudimentare, adica organize unitati cu ceva obiectivitate,prin degajari si imbinari de elemente. Chiar dace acum

Logik, vole n, p. 4o,

oara--ci

www.dacoromanica.ro

Page 59: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

ce sunt §i cum se aleatuesc notiunile 59

s'ar sustine ca acele functiuni obscure, care organizeazAprimele notiuni, sunt tot principiile insele, exercitatein chip inconstient, va rAm'ane o deosebire in aceea,ca pe cand aplicarea con tientd a legilor logiceefectuarea judectifilor presupune o existents conftienteide notiuni, alcdtuirea primelor notiuni se poate facecu antecedence inconftiente, afa ca notiunile con-tinud set merite titlul de elemente logice.

Admitand oarecare similaritate si, prin aceasta, con-tinuitate intre fizionomia datelor intuitive si producteleintelectului superior, nu mai are nimica straniu hipo-tezacatre care personal inclinAmca acele functiuniinconstiente cu care fabricam primele notiuni sunt prin -cipiile logice insele, des' afirmasem mai inainte ca elenu se pot aplich cleat elementelor conceptuale. ()dataadmisa similaritatea, fad, a cAleA, ultima afirmare, putempresupune ca legile logice se aplica datelor intuitive,in punctele in care acestea se aseamana cu conceptele,prezentAnd un rudimentar caracter de obiectivitate. Saurevenind la, suggestiva comparare a lui Lotze, se poateface o mica constructie si cu elemente sferice, in ma-sura in care acestea nu vor fi absolut sfericesi decicomplect heterogene celor prizmaticein masura in carevor avea vreo parte mai turtita, cu care sa Se alipeascade alte elemente. In orice caz, conexitatea dintre legilelogice si notiuni (acestea servind ca elemente specificede aplicatie) rAmane valabila, prin manifesta tendintAcare se remarcA, de a se elaborA, notiuni din ce in cemai perfecte, ceeace dovedeste ea elementele proprii deaplicare ale acelor legi, sunt notiunile, si numai ele.Ca procesul alcatuirii notiunilor, la origina lui e in-conjurat de oarecare obscuritate, si ca in acel punct e

si

www.dacoromanica.ro

Page 60: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

60 Teoria Notiunilor

greu sa se preeizezeoricke lhmuriri s'ar apar-tine prioritatea, legilor logice sau elementelor, aceastaam recunoscut-o de-acapul. i singurul mijloc de a stergecat se poate mai mull impresia de cerc vicios, este in-trebuintarea acelei formule care pare mai comoda pentruinteligenta noastr5', in astfel de imprejurari: anume sAspunem ca cele doua forme logice discutate sunt si-multane.

2. Mai lesne de ar5tat ca nu exist o exceptie rea15,dela afirmarea ca principiile logice se aplie5 numai laconcepte, CA orice judecata se face cu notiuni, e in cazulacelor judecati pe care nemtii le numesc « TValtrnelt-mungsurtheile». Pentru a se vede5, ce Bunt si cu ce pre-tentii se pot inf5tisa aceasta specie de judecati, vomreproduce cAteva randuti, ale unui filozof care a scriso interesanta monografie asupra judec5tii, TV. Jerusa-lem. Tata earacteristica lor:

,<Cuv5ntul-subiect la o atare judecata este inteatAtao notiune, intruck cuantul are o semnificare genera15,si la lucrul individual determinat pe care 11 v5d acum,nu denumeste deck ceeace, acest lucru posed5 in comun,cu altele omogene. Pentruca ins5 la aceasta specie dejudecati, nu am avut in vedere deck acest lucru de-terminat si concep fenomenul ca aceasta activitate de-terminate a acestui lucru, cuvAntul-subiect la judeatilein chestiune nu este o notiune in propriu inteles, ci unadevArat obiect. Cand bunaoara and un sgomot, in carerecunosc lAtratul unui caine, si spun: <Sun dine Tatra,am in vedere un anumit caine, care se gaseste in acestloc. Pentru a fi notiune, lipseste acestui dine, eel maiinsemnat caracter, anume generalitatea. Dace am botezA,astfel de subiecte notiuni individuale, am nesocoti na-

dAcui

www.dacoromanica.ro

Page 61: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Ce sunt si cum se alcnuesc notiunile 61

tura notiunii, NOtiuni individuale pot sä existe, numaiintrucat separam caracterele constante ale unui obiect,de cele schimbatoare, cum sunt raporturile de spatiu side timp. At Ata numai ca in exemplul pomenit, ea inorice judecatd de acest fel, subiectul este un individperfect determinat,sintr'o situatie absolut determinate.Subiectul unei atari judecati,- verbal exprimatd, este unobiect unic care a fost perceput, ale cdrui lausiri ge-nerale sunt ardtate prin cuvant, dar ale cdrui particu-laritdti individuale sunt ele reprezentate. Dace asispune dimpotriva: «cainele este un animal domestic»,atunci in subject sunt desemnate numai insusirile ge-nerale, el este un purtdtor al energiilor cOmune tuturorcdinilor, si numai astfel de judeati le putem numi pedrept judeati de notiuni. (Begriffsurtheile in opozitiecu 1Vahrnehmungsurtheile)1).

In rezumat, acele judecAti care exprimd o legaturade lucruri individuale, cu o anume situare in spatiu sitimp, nu au notiuni drept elemente, ci simple percepttiuni intuitive. Prin urmare exists judecati fdrd notiuni.

Fare a anticipa asupra unor discutli care isi au loculmai tdrziu, ldsand la o parte chestiunea nqiunilor in-dividuale, credem ca acele judecdti fare notiuni de careni se vorbeste, au la bazd totusi notiuni elaborate. Saludna exemplul de mai sus: Un dine latrd. Si sd, pre-supunem cazul chiar mai brut, cleat it presupune Je-rusalem, anume sa admitem ca avem cdinele in fatg,pentru a nu mai fi nevoiti (ca in exeqaplul dud numaiauzeam latratul) sa facem complectdri rnemoriale, undee pot strecurA, foarte le§ne concepte generale. Ei bine,

11 Die Utheilsfunetion, Pp. '39 Si 140.

si

www.dacoromanica.ro

Page 62: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

62 Teoria Notiunilor

chiar in cazul cel mai brut, intervine latent notiunea,si far5, de aceasta interventie judecata n'ar avea loc. Inintuitia neprelucratd, anticonceptualg, avem o impresieunica: IAtratul face parte din ansamblul celorlalte in-susiri percepute, care formeazA cainele. SeparareaWilli de celelalte, presupune efectuarea deslipirii

permanente de acele treecitoare, prin urmare inactul judecAtii in care subiectul si predicatul se prezintAseparate in leggtura lor, avem o intuitie prelucrata, deoparte notiunea acelei unitAti de insusiri conetanter pede alta notiunea insusirii trecatoare despicata de trun-chiul unitar al imaginei intuitive. Judecata: Un dinelatra (ocazionata fie de o percepere cornplecta si euatat mai mull cAnd perceperea a fort necomplectil) presu-pune o prealabila elaborare de notiuni. Ca sa spui, uncaine latrI, trebue sa stii si sa ai in minte ce e cai-nele in general. Ca o judecata care afirma intampl5riindividuale are ceva deosebit de cele care afirma ra-porturi generale, aceasta nu o contestam. Dar ea pri-mele judecAti stau in afarl de infaptuirea notiunilor,ca inteo vorba pot sa existe judecati fhra notiuni (ceeacear insemna t5gada universalitatii notiunilor ca elementlogic) aceasta nu admitem si nu credem ca se poate.

3. Suntem ajunsi la unul din cele mai capitale puncteale materiel noastre: cum se alcatuesc notiunile, e vorbafireste de alcatuirea for constienta, singura pentru careregulele logicei, pot sa aib`d o utilitate efectiva. Pentruaceasta trebue sa ne coborim in propria noastra con-stiinta, sa" gurprindem modurile for curente de injghe-bare si totodat5, sa ne aducem aminte de exigentelefundamentale ale principiilor logice. E vorba sa pre-lucram datele intuitiunii, dupa legaturile for neeesare..

latra-Inca-

1;drilor

www.dacoromanica.ro

Page 63: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Ce sunt si cum se alcatuesc notiunile 63

deslipim elemente care nu sunt necesar improunate,si sa complectAnn pe urma un element, eventual Ina.tisat, in intuitie, singur, cu elementele de care e cunecesitate legat. Aceasta e in cateva cuvinte toat'a ope-ratia : sa introducem necesitate (si prin aceasta obiec-tivitate) in icoanele noastre despre fenomenele lutnii.

Priceperea sensului acestei operatii de prelucrare, carede altfel se executa si neinvatat, a fost ingreuiata delipsa de precizie a unor formule intrebuintate. De actau mai izvorit si unele controverse de care vomcunostinta mai la vale. Pentru asta "trebue sa Mmurimpe deplin ce insemneaz1 afirmarea ades intrebuintat'asi nu destul de preciza : Ca trebue sa realizam in con-cepte acordul dintre fapte si minte, si sa nu admitemtntr'o notiune dealt ceeace se primeste de legile ne-cesare ale mintii. Trebueste sa raman'a stabilit ea prinacordul intre fapt Si minte, nu se poate intelege ooperatie in care mintea ar accepta sau ref uza, o transmisiunea intuitiei, izolat considerate. Fate de un singur element,mintea nu poate exercita nici un control, fiindca necesitateaexistentei unui lucru, izolat privit, nu poate s'a' fie niciinfirmatA, nici confirmata de dire ratiune. Controlulratiunii se exercitil putandu se accepta sau refuza odata intuitive numai fafet de o alta. Asa dar, in aceastaprelucrare logics, se va stabilI dace o anuraita calitateperceputa, este fata de alta, necesara sau nu, saupentru a intrebuinta terminologia curenta dace o cali-tate perceputA este esentialg eau accidentals alteia saualtora. Necesitatea unui element intuitiv nu se poatepune in discutie cleat fata de un altul, si nu poatefi numit accidental decat in acest raport. Prin urmare,exigentele de necesitate, pe care le aduce ratiunea in'

SI

lua,

www.dacoromanica.ro

Page 64: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

64 Teoria Notiunilor

prelucrarea materialului intuitiv se margineste si nupoate cleat sa se margineasea la judecarea legdluriidiitre dou't elemente ce se prezinta impreunate la unanume moment. Incolo fiecare element, luat a parte,poate perfect sa existe, ba inch' atuncea dud it con-statam existAnd, vom conchide tot pe baza unor consi-deratii mintale, ca a trebuit cu necesitate sa existe inacel moment si in acel loe. Efect necesar al impreju-rarilor antecedente, poate fi insa occidental grupei incare se gaseste, din pricing ea grupa apare uneori sifara dansul (nepierzandu-si prin asta once individua-litate),prin urmare nu e esential ei. Este singuraforma in care se poate primi ideia de accident aproapeizgonita din stiinta moderna si singura forma in careun lucru constatat in experienta nu poate sa rgspunda pos-tulatului necesitatii, cu care ratiunea noastra intampinaintuitia sensibila

°data aceste lucruri lamurite, sa vedem acuma cumse procedeaza la elaborarea notiunilor. Intrucat privestenotiunile construite de imaginatia noastra, si care nuurmareste nici sa reproduca nici sa imiteze strict rea-litatea (asa cum sunt constructiile matematice), exi-gentele noastre mintale se marginesc a le pretinde, cadiferitele for elemente sa se poata, impreuna, sa, nu secontrazica, prin urmare ca notiunile in chestiune sa fieposibile. De aceea notiunile construite, au ingradiri maiputine, si nu la ele operatia elaborgrii prezintg greu-tatile cele mai mari. Ingradiri mai numeroase si prinurmare precautii mai multe trebuesc la acele notiuni

1) 0 concisd $i limpede monografie asupra ideii de accident"cste scrierea lui TVindelband : Die Lekrzn vom Zuffal. Cu deosebireintereseaza discutiunea noastra. Cap. IV. pp. 68-78.

www.dacoromanica.ro

Page 65: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Ce sunt si cum se aleatuese notiunile 65

care tind sa prelucreze realitatea data, in dorinta de-ao oglindi exact, obiectiv. Si aici fireste avem exigentade mai sus, ea legaturile datelor percepute'sa fie posi-bile. Asa de pilda, in intuitie, bastonul introdus in apa,pare frant pentru ochi, dar drept pentru mama care itpipae. Doua insusiri, date simultan in perceptiune, dara caror impreunare nu este posibila, si din aceastacauza, daca vrem sa avem o icoana exacta de ce estebastonul in acel moment, trebue sa prelueram percep-tiunea, sa nu admitem de cat parte din ea. Dar afarade ar.easta cerinta, mai trebueste la ultima categorie denotiuni, sa fixAm, nu numai legaturi posibile, dar le-gaturi reale, care exista de fapt. Nu dispunem nici pedeparte de libertatea cu care se infaptueste prima speciede concepte, aci suntem limitati de infatisarea expe-rientei, ash ca mintea noastra mai paseste Inca cuexigenta: anume sa organizam observarile noastre deapa maniera, inch s t putem stabili legaturile si sepa,rarile de elemente cu cea mai mare doza de necesitateempirica. De aci, principiile noastre logice ne vor indicapentru fieeare categoric generala de notiuni, valoareaprocedeelor de elaborare, si limitele lor.

Cum se izoleaza in practiea elemente ce nu merg cunecesitate impreuna, ceeace este esential lucrului, deceeace se spune ca ii este accidental? Procedeul generale deslipirea insusirilor variabile de a celor constante.Aceasta .se executa pe doua .cai.

1) Se observa o realitate data (o unitate de insusiri)printr'un sir de schimbari. Acele insusiri care disparBatt se inlocuesc in decursul timpului, prin urmare acelevariabile, ar fi cele neesentiale obiectului considerat.Observand de pilda o piatra in naiscare, atat in mo-

b

a

www.dacoromanica.ro

Page 66: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

66 Teoria Noti a nilor

mentele in care se misel, precum §i atunci and acazut si a ramas stationara, vom conchide ea m4carea,nefiind un caracte constant al pietrii, nu face partedin insuirile sale esentiale. Observand un cal care fuge1;i apoi se oprqte, vom zice iar4 ca fuga nu e o carac-teristica constants, si o vom deslipi de insusirile esen-tiale ale calului (firqte facultatea de a se miseit ramAneconstants dar miscarea ins4 nu). Acesta ar fi un primsistem de a se prelucra materialul intuitiv, de a serefine in conceptul unui object numai acele insusiricare ii sunt indispensabile, pentru a fi ceeace este.

2) 0 alta cale de alcatuire a notiunilor este intin-zand observarea dela un singur exemplar la mai multeasemanatoare. De pilda comparand mai multi oamenila olalta, vom gas' un numar de insuOri variabile delaom la om. Toate aceste insuiri variabile, cum sunt depilda coloarea, statura, etc., nu sunt esentiale omuluica atare, de oarece poate sa existe un om fara sa aibaeu necesit ate pe vreuna din ele. Prin aceasta comparareavem iar4 prelucrarea intuitiei, cu pastrari si eliminari.

0 parte comuna a acestor doua procedee e ca observd§i una §i alta: ultima, mai multe exemplare similare,prima, evolutia unui exemplar. 0 a treia procedur5,prin care s'ar elimina partile accidentate ale unei rea-litati date, ar fi acea apriorirxi, in care s'ar deslipiaccidentalul de esential fara indicatiile experientei, prinreflectiune purl. Dar aceasta procedure, la notiunilecare sunt chemate sa oglindeasca realitatea, nu esteposibilA, din eauza a elementele care alcatuesc o no.tiune nu sunt legate intre ele in mod obligatoriu, askea sa nu putem concepe o separare. Sunt legaturi defapt, nu legaturi de ratiune. Tot a0, elementele acciden.

www.dacoromanica.ro

Page 67: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Ce stint si cum se alcAtuesc noiunile 67

tale nu se deosebeec de cele esentiale, in ce privesteposibilitatea sau imposibilitatea de a se deslipi. A sade pilda negreala corbilor se poate perfect elimina cumintea, si cu toate aceastea e cu putint5, s5, fad partedintre caracterele constante ale notiunii corb. E dreptcg, ai panh, la un punct impresiunea chi unele caracteresunt mai fundamentale si altele mai putin, dar nu neputem calauzi de aceasta impresiune oricat ar fi dejusta pentru a prelacra complexele intuitive, de oarececum am spus mai inainte, e posibil ca insusiri super-ficiale s5, trebuiasca totus mentinutepe baza indica-tiilor experimentaleprintre acele esentiale, si deciadmise in concept.

Sunt totus trei cazuri in care se pot elabora notiuni,pe aceast5, tale aprioric5. Intaiu, putem separa :douaelemente care stint contradictorii, care nu e posibil sastea impreunA. E cazul exemplului de mai sus, cubastonul din ap5. Al doilea, elemente aflate la un sub-strat experimental unic, dar elemente care, fail a ficontradictorii, sunt insa contrastante. As de pildainsusirile care fac un lucru cauza si acelea care facpe altul elect sunt date in intuitie intr'o continuitateunitarA. Data totus le separgm $i alcAtuim din fiecarejurn6tate eke o notiune deosebita, aceasta din cauzaca sunt contrastante. Tot asa notiunile deal si vale, simai toate notiunile numite corelate. In fine in al treilearand, putem separa in mod aprioric esentialul de acci-dental, and cunoastem scopul unei realitati oarecare.La majoritatea fenomenelor nu cunoastem finalitateaJor, nici nu putem sti data an vreuna. Dar la obiecteleconstruite de om, nu cu mintea, ci materialmente, si

destinate SA serveasca uzajului sau, data cunoastem

www.dacoromanica.ro

Page 68: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

68 Teoria Notitmilor

scopul pentru care au fost create, putem apriori distinge,ceeace este la fiecare din ele, parte esentia15, si ce estematerial intamplator.

4. R5mAne, dupa cele argtate, sarcina elabor5rii no-tiunilor, celorlaltor dou5 cdi, care sunt: abstragereapartilor comune din mai mai multe exemplare, si acelor constante din unul singur. Trebueste sa spuneminsa, ca ele sunt de o valoare foarte inegala, oricAt uniilogiciaini au aerul s5, le socoteasca de opotriva de im-portante si de concludente1). Poate sit sad5 pe aceiastreaptg in ce priveste unii factori sufletesti, care con-tribue la executarea for mecanic5 ambele presupunfacultatea memoriei, de a reline pArtile mai des repe-tate in dauna celor mai variabile dar logiceste pro-cedura care compara mai mite exemplare, e mull supe-rioara aceleia care urmAreste fazele unui singur exemplar.

Asa de pilda, sunt insusiri care ramAn constante indecursul evolutiunii unui singur exemplar, care am fide aceasta inclinati sit le trecem in grupa noteloresentiale, dar care totus la compararea mai multorexemplare, se dovedesc a fi variabile, deci neesentiale.Asa de pilda, albeata lebedelor, odat5 ce s'au constatatsi lebede negre, a. font scoasii dint e notele esentialeale notiunii lebAdA. Dar aceasta el'm naie ar fi fost

cAtl vreme am fi urna5rit prefaceiile unuisingur exemplar. 0 lebAda albg, in decursul desvoltarii,poate isi schimb5 multe insusiii, dar coloarea nu.

1) Ma de pild5. Lotze, dupa ce le enunta: adaugai ... in beidemscheint naturlich das zu liegen, was fester und gezetzlicher in sichzusammenhangt, 'als die iibrigen, veranderlichen oder un,gleichar-tigen Merkmale, und was eben filr diese das Prinzip ihres Zusam-menseins ilberhanpt und der Art ihrer Verkniipfung ausmacht,( Op. eitat pp. II si T2).

irealizabila,

www.dacoromanica.ro

Page 69: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Ce sunt si cum se alcatuesc notiunile 69

In al doilea rand, o insusire care nu o ghsim sta-tornic la un obiect, dar pe care obiectul o capath cunecesitate pus in anume imprejurhri, face parte de sigurdin atributele sale esentiale. Tocmai din aceasth cauzh',cum spune Milhaud, «lista acestor atribute rArnanevesnic deschish». Mid s'a observat ch push in contactcu unele metale, apa se descompune la frig, acest ca-racter nou, pe care apa nu-1 prezinth cleat in impre-jurhrile acele, a fost socotit cu dreptate, ca un atributesential. «Data am aveh la indemanh eorpurile simple,necunoscute, pe care dungile spectrului ni le indicaasthzi in stele, si dach am putea supune apa actiuniilor, cu siguranth ca apa ar manifesta, proprietati ne-cunoscute, care vor trebul adhogate la listh»1).

Cu atat mai mult, schimbhrile pe care le comporthun organism in decursul evolutiei sale, nu pot fi so-cotite neesentiale.. Diferitele variatii de mhrime, aspect,pe care le infhtiseazh omul in fazele dezvolthrii lui,fac parte din atributele constitutive ale notiunii om,care nu poate fi socotite neesentiale. Diferitele variatiide mhrime, aspect pe care le infatiseazh omul in fazeledesvolthrii lui, fac parte din atributele constitutive alenotiunii om, care nu pot fi lasate la o parte. FLA ele,caracterul de desvoltaie pe care it are fiinta omeneasch

in comun de altfel cu toate fhpturile organizatear rhmaneh neconsemnat in conceptul nostru de om, carear fi atunci cu adevhrat o creatie artificialh, nu oicoana adequath a realithtii.

In rezumat lacunele procedeului aratat inferior, con-

1) Milhaud : Essai seer les conditions et les limites dela certitudelogique, p. 7.

www.dacoromanica.ro

Page 70: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

7 0 Teoria Noti minor

sista in doul puncte principale: 1) ca, nu poate forma,decant notiuni individuale, sau cel mull notiuni de speciion subspecii cu totul particulare si restranse. Prinfaptul ca se elimina numai insusiri care variaza indecursul evolutiei unui-singur obiect, se elimina foarteputin, se pastreaza impreunate laolalta caractere, carela compararea mai multor exemplare, se dovedeste canu tin cu necesitate unele de allele, ca prezenta unorae accidentals fats de altele constant imbinate, prinurmare se mentin pe baza primului procedeu, note carese elimina cu acel de-al doilea. Numai prin procedeulcompararii, putem sa facem eliminari din ce in ce mairadicale si izolari din ce in ce mai inaintate, sä, in-faptuim concepte cu foarte putine atribute, care tocmaidin aceasta pricing, putandu-se afla intr'o infinitate deexemplare diverse, sa aiba o generalitate din ce in cemai mare. 2) Al doilea punct e urm.atorul: ceeace evariabil in desfasurarea aceluias exemplar, se arata nuarare mai esenlial, mai putin eliminabil, deck ceeacevariaza in sensul ca la un exemplar se gaseste si laaltul nu. Prin urmare, prima specie de variatie e unindicator mai putin sigur pentru neesentialitatea ele-mentelor, decat cea de-a doua.

Pentru aceste motive, in mod firesc, procedeul com-pararii si al extragerii partilor comune, a fost indeobstepreferat si remarcat cu deosebire. Asa se explica pentruce s'a crezut de unii generalitatea este o caracte-ristica absoluta a notiunilor, tagaduindu-se existentanotiunilor singulare. Fiindca cu procedeul compararii

acel in genere utilizat toate conceptele elaborate,avand o baza de mai multe fenomene, sunt neaparatgenerale.

ca

www.dacoromanica.ro

Page 71: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

e stint si cum se aterituesc notiunile 71

5. Dupg aratarea insuficientelor uneia dintre metodetrebue sa vorbim de greutatile amandurora, greutaticare stau in legatura cu distinctiunea practica dintre«esential» si «accidental». Nu vrem sa vorbim decontroversa despre care am referit mai inainte, and,am argtat in ce mod numai se poate vorbi de accident.Am recunoscut ca orice element constatat, data exista,are ratiuni suficiente care it fac necesar, ca metafizi-ceste vorbind, toate realitatile constatate existg cunecesitate. $i de regulg filozofii care ataca distinctiuneade mai sus se referd la acest mod radical si neestiintific,in care cateodata dansa s'a facut. E drept ca ass cumface critica Sigwart bundoard, pare a atinge aceastadistinctie, in orice chip, si cu orice fel de restrictii arfi infgptuite Dansul accentueaza asupra faptului caceeace e esential pentru o notiune mai putin generals,e accidental pentru lina mai generald. Atribute esentialeoniului, sent accidente fata de animal si ael, maideparte. S'ar parch atunci la prima vedere ea distinc-tiunea este artificiald chiar in modul precizat de notmai sus (paragr. 3), intrucat un element se arata fatade altele cu care e impreunat la un moment, andeseqial and accidental. Totus, contrazicere reala nuexistd, si intampinarea e puternicd numai atunci andto referi in mod involuntar cum am avut itnpresiaca Sigwart a facut tot la conceptia metafizia deesenta si accident. Alatuind logiceste o scars de no,tiuni din ce in ce mai generale, in care uncle atributemint esentiale unor concepte si aecidentale altora, nufacem deal sa stabilim o serie de graddri in constanta

1) Op. eitatt Vol, t, pp. 363, 364.

').

www.dacoromanica.ro

Page 72: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Teoria Notiunilor

impreunarii elementelor, incepand dela acele care seimpreuna uneori, la acele care sa imbin5 adesea, Orala cele care stint legate intotdeauna. Cu aceasta amfa'Cut un pas insemnat in cunoasterea obiectiva a fe-nomenelor, si e foarte util sa se stie masura si felulin care elementele se impreuna laolalt5, gradul in carese poate on nu se poate scuti unul de altul, sau incare pentru a reveni la terminologie unul esteesential prezentii celuilalt. Aceasta serie de gradari se

traduce, cum am spus, printr'o scary de concepte.Nu insil cu aceasta problen35, avem intentiunea sa

alcatuim paragraful de fatti. E vorba de dificultateapractica de a efectua, distinctiunea dintre esential siaccidental la una si aceeas -notiune, din cauza elasti-citatii cu care se prezinta, deopotriva aceste doua idei,din cauza ca limita dintre ele e variabil'a, miscatoare.Trebue sa aratam care Bunt greuta file si ce reguli s'arputea propune pentru suprimarea, sau macar micsorarealor. Ce e esential si ce este accidental?

S'ar putea, numi in primul Joe esential, ceeace unlucru poseda in toate imprejura'rile, si accidental ceeacenu poseda decat numai cateodata, asezat fiind in anumitecircurastante. Pe aceasta cale in 5, tiebue s'o 8punem,am ajunge pana la urma a sustine ca esential e numailucrul in sine metafizic, fiindca numai el admitandca n'ar fi pentru unii hipotetic e constant orice'Imprejurare, in tot cazul singur el poate pretinde canu este, in nici o parte, -produs al circumstantelorexterne. Aceasta norma este inaplicabila in logica dinpricina ca am ajunge sa nu admitem ca hind «notiuniDde cat lucruri transcendente, si cum acestea ne deplisescinchipuirea, nu am avea mai de fel notiuni.

In--

www.dacoromanica.ro

Page 73: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Ce sunt §i cum se aid:these notiunile 73

Asa dar, trebueste sa primim printre atributele esen-tiale si insusiri pe care obiectul le prezintA numai pus incircumstante determinate. Printre acestea insa trebuesa facem o deosebire. Sa pornim dela un exemplu. Apa,pusa in anumite circumstance, prezinla anume proprietatispeeifice; acestea le vom declara esentiale pentru notiuneaape. Animalele dupe doctrina evolutiei, puse in anumecircumstante de mediu si vieath, au devenit uncle pesti,altele pasari etc., au capatat sub influenta circumstan-telor un numdr de proprietati speeifice; totusi acesteale vom declara accidentale pentru notiunea animal.Diferenta care se face nu este greu de explicat.Dacd de exemplu ar fi posibil ca luand un animaloarecare acuma-si punanclu-1 in anume circumstante,sa capete caractere de peste, in altele de pasare, inaltele de reptil, atunci toate aceste atribute ale spe-ciilor animale ar deveni atributele insci ale nofiuniigenerice animal. Tot asa dupd cum se socotesc caatribute esentiale ale apei, toate acele proprietati pecare ea le dobandeste cu necesitate in abumite situa-tiuni. Lucrul insa se stie ca nu se petrece ao. Daca,odinioara and materia animal avea, mai multa plasti-citate, push in uncle circumstante a devenit pasare, inaltele reptil, astazi nu o mai poate, tocmai pentrufaptul cal a devenit deja una din aceste, tocmai pen-truca pusa in anume imprejurari determinate adobandit unele caractere, care i-au luat in mare parteplasticitatea primitive, si o impiedica sa mai poatadeveni si altceva. Atunci, and acele insusiri pe careun luau oarecare in virtutea propriethtilor sale gene-rice, le-a dobandit in certe imprejurari, it impiedica samai poatd dobandi si altele, pe care mai inainte le-ar

www.dacoromanica.ro

Page 74: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

74 Teoria Notiunilor

fi putut cdpdta, ele it specializeazA, si la randul forneputand fi consemnate printre atributele lui generice,trebuesc socotite ca «aecidentale» fard de notiunea sagenerics. Atunci criteriul deosebirii ambelor cazuristudiate ar fi urmAtorul: Acele insusiri pe care unobject oarecare, asezat in circumstance anumite, le- ca-pAtg, cu necesitate, chiar dad momentan se excludintre ele (cum e de pildA starea de ghiatA si de vapo-rizare a apei) dar pot s5, fie succesiv unite in acelasconcept, fac parte din atributele esentiale notiunii sale,

pe sand insusirile care se pot de-asemeni cApdtA,dar care se exclud pentru totdeauna, neputAnd faceparte din acelas concept, sunt accidentale fata de el;o insusire pe care un lucru o capata cu necesitate,astd,zi, pus in certe imprejurAri, face parte din atributelelui esentiale, pe and atunci cAnd un luau nu maicapAtA azi o insusire sau un complex de insusiri, oridtvom gasi aceste insusiri la uncle lucruri din acest gen,si oridt vor fi fost determinate atuncea de imprejurArirepetabile, putem zice ea sunt accidentale lucrului caatare.

In al doilea rand, o insusire pe care o gAsim ekeodatA la un object, intr'un mod oricat de necesar, dardatorita unor factori externi obiectului, sunt mai acci-dentale, deck acelea care derivn din factorii sai internirecunoscuti. Fireste lucrul se explid lesne, fiindca ivireaprimelor insusiri, atarna de inlatplatoarea intalnire aobiectului cu acei factori cxterni

1) E moinentul s aclalog5.tu aicea c. insusirile constante ale unuiobject, pastreaa uu oarecare ascendent asupra celor ternporare, unascendent ce rezultal din ins'as definitia lor. Anume fiind constunte,nu pot sa" clispara midi o cl.pd fara" a suprima cu aceasta conceptul

www.dacoromanica.ro

Page 75: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Ce 8lInt 1 CUM 8e alcauesc notiunile 76

In sfArsit o insusire curat accidentals, cum ar fi depilda umiditatea unor lemne, poate deveni si ar fi maiputin accidentals, dobAndind caracterul unui atribuitspecific, dad, imprejurul tuturor lemnelor sau a unordin ele, ar exists conditii de urnezire constante.

Pentru a rezurat aceste cAtEva norme indicate, putEinspune pe cicopatte, CA cu cat o insusire derive din fac-tori externi mai putini, si cu cat va Ora. ce depindemai mutt de cei interni, ea este mai putin accidental5,pe cancl dacA depinde de mai multi factori externi,care, fiind mai multi, se pot mai rar intruni si staumai putin la indemana reconstituirii noastre, cu afataeste mai accidentals ; pe de alts parte, ace'e atributepe care un obiect le dobandeste in conditii usor derealizat si asthzi, tree in esent5, si deci aunt note gene-rice, pe cAnd acele caractere care se dobandesc in con-ditii greu de realizat sau irealizabile chiar cum esteirealizabilA plasticitatea primitiva a materiEi animaletree to accidents, rAmAnAnd simple note specifice, adicAnote ale unor varietAti subordonate.

Din toate acestea se poate insa vedea, aceea ce amspus deanapul, ca limita dintre esential si accidental, enesigurA, mobile. CAci fireste cu aceastA, impresie vomrAmAne, and vedem ea botarul dintre insusirile genuluisi acele ale speciilor subordinate, it face adesea gradulde usurinta siu de greutate, cu care o proprietate poatefi dobanditA, de un lucru oarecare.

6. Conceptele pe care le-am considerat pAnA acum

obiectului. Cele teniporare oricat de esentiale, pot s'al dispara,si dispar in inoinentul child nu ne gandirn Ia imprejura'rile in carese ivesc cu necesitate filrr a desfiinta notiunea Ia continutulca'reia contribuesc.

--

www.dacoromanica.ro

Page 76: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

76 Teoria Notiunilor

sunt exclusiv acele care reprezinta «obiccte» si se ex-prima verbal, prin substantive. Acestea insg nu suntsingurele notiuni posibile si nici singurele de care faceuzagiu cunostinta noastra. Mai avem afara de astaconcepte de «insusiri» si de «aetiuni», care se exprirnaprin adjective si -verbe. Pe lAnga notiuni ca «om»,txplanta», «aur», etc. mai avem notiuni ca «alb», «rece»,«inalt» sau «merge», «curge», «straluceste >, etc.

Notiunile de insusiri si actiuni se infaptuesc prinizolarea for de complexele in care se gasesc intercalate,prin urmare intocmai ca si notiunile- substantive. BaInc A trebue sa a,daogana ca operatia izolarii, e mai fun-damentals la primele deck la aceste din urma, fiindeaIntr'o ma'sura mai mare sau mai mica toate notiunile-object Bunt cornplexe pe cand celelalte presupun ope-ratia izolarii pAna, la extrem. Sa vedem acuma cum stauaceste cloud clase de concepte (adjectivele si verbele),fats de cele doua procedee indicate, pentru alcatuireaconceptelor.

Prima procedura, deslipirea elementelor variabilede cele constante observate la un sirgur object estesuficienta pentru injghebarea notiunilor de actiuni. Maiputin suficienta pentru izolarea insusirilor si aleatuireade notiuni adequate d spre ele Pentiu notiunile adjec-tiv e incleobste nevoe de procedura hoth'rit superioara,a compararii mai multoi ex mplare.

Notiunile de object pe deoparte, acele de insusiriactiuni pe dealta parte, se elaboreaza parade'. Deslipindun element de o grup>i de elernente, de pildil o

actiune de rest am alcatuit pe deoparte notiunea deobject (elementele ramase) pe dealta acea de actiune(elementul deslipit). Tot ass cu notiunile de adjectiv.

Si

www.dacoromanica.ro

Page 77: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Ce suut si cum se alcatuese notiunlie 77

Aceste notiuni paralele, nu au insa totdeauna aceeasvaloare. Fiindca dace cu prima procedura elaboram ocontestabila si nesigura notiune de obiect, isbutim insasa injghebam cu dansa, in acelas moment, o exactanotiune-verb. Cum am spur, pentru verbe, procedura esuficienta. Sa lam exemplul de mai sus : piatra carese misca. Din moment ce piatra lade uneori .si de celemai multe ori, nemiscata, vom desprinde actul trecatoral caclerii, de complexul in care s'a gasit. Variareasituatiilor, schimbarile prin care trece un obiect, suntmijloace indestulatoare pentru izolarea actiunilor si con-stituirea notiunilor respective. A ceasta in primuldin cauza carac1eruhii 1reccilor al activnilor.

Cum insusirile (exprimabile prin adjectiv) nu au acestcaracter trecator, fiind ateodata chiar asa, de stationan)inat disparand, ar dispare si obiectul insus, (de pilda,insusirile galben, stralucitor, greu, la aur), din aceastapricing, schimbarile prin care poate trece un obiect, nusunt suficiente ca sa le izoleze. Niciodata, data am fiaflat galbenul numai in aur, n'am fi avut prilejuldesprindem, din moment ce ansul nu se schimba,oricare vor fi vicisitudinele prin care va trece acestmetal. Prilejul de-a izola o insusire observandu-seca ea nu se leaga cu necesitate de complexul in carese afla este iaras compararea mai multor exemplare.

anume trebue sit distingem doua cazuri, in care oinsusire se deb-face aproape dela sine : sau and aflamaceeccf insusire in complexe variate (de pilda stralucireala metale, astre, etc. ; -rosul la sange, flori, ra'sarit delung, etc.) ; sau dad intAlnim tou/ acelcq complexcare difera intr'o singura insusire (de pilda lebede albe,

sA-I

fi

loc,

Si

www.dacoromanica.ro

Page 78: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

78 Teoria Notiunito

lebede negre). In ambele cazuri se executa procesul dedesprindere a insusirii de restul complexului dat.

Acuma este drept sa spunem, ca duptt cum si notiu-nile-verb, pentru a se alcatui in mod desavArsit, annevoe sa recurga la metoda comparhii, tot a sa se potschita in mod rudimentar ei notiunile-adjectiv cu metodamai inferloara, a examin6rii unui singur object. Lasandla o parte cazul in care insusirile cu toata relativa forstabilitate, totus variaza chiar in decursul evoIu5riiaceleias realitnti (de pildA coloarea la frunze), distingemdoua' motive de izolare, de inceput de izolare a insu-sirilor, si fara compararea mai multor obiecte. Un primmotiv este separarea natural a totului, de parte. Aurulin total nu este numai coloare galbenA, ci un intregmanunchi de insusiri. Prin divizarea fireascA a totuluiin 0'1.0, avem un ineeput de constituire separata ainsusirilor, si de opunere a fiec5reia din ele fata decomplexul din care an fost extrase. Aceasta" separare apartii de intreg nu este, cred, fgra% analogic cu aceadintre epermanent» «trecator». Ba am putta zice cabaza realer a acelui inceput de separare a partii de tot,este de aceeas natura cu cealalt5. Cu toate ca o insu-ire a unui lucru (care reprezinta numai o parte a

lucrului) poate ea nu fie in mod obiectiv trecgtoare, cao actiune a lui, este insa" trec5toare in privirea noastrasubiectiva, de oarece pentru a ne forma o icoana aintregului, trebue sa depasim succesiv fiecare insusirea lui, neputandu-ne opri cleat numai un moment lafiecare din ele. Prin urmare in contemplarea noastacand ne alcatuim imaginea totalului, fiecare insusire alui reprezinta numai in moment treceitor al perceptiunii,care cauta sa cuprinda sum tuturora, si numai atunci

of

www.dacoromanica.ro

Page 79: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Ce sunt si cum se alcatuese notiunile 79

sg se opreascA in loc. Fate de intreg, fiecare partedin aceastg pricing capAtg un caracter pasager.

Prin separarea totalului de parti, putem obtine prinurmare un inceput de concepte-adjectiv. Nu obtineminsa cum a fost cazul si la verbe un concept paralelde obiect, care sä alba' o valoare efectivg. Prin aceaseparare fireascg a totului de parte, nu avem nici o

indicate, si nu putem sti ce jnsusiri sunt esentiale sicare accidentale obiectului dat. Lipsindu-ne orice (mien,tare in aceastg privintA, suntem complect dezarmati.

Am zis cg procedeul pe care l'am expus acuma, deun efect nul pentru alcatuirea de notiuni-substantiv, aredestule imperfectii si pentru injghebarea conceptelor-adjectiv. In special se poate intampla ca divizarea totu-lui in pArti, sg, nu coincide cu descompunerea unuicomplex in insusiri, ci cu divizarea lui spatialA, in partimai mici, care la randul for sä aibg toate insusirileintregului. De aceea, superior acestui motiv de izolarea insusirilor, este un al doilea, care il complecteaza peacel dinainte, si it abate dela divizari de o nature dife-ritg. Acest ,nou motiv de separare a insusirilor unuicomplex, iaras fare compararea mai multor obiecte, esteconstatarea dependentei ac9lor insusiri, de organe deperceptie deosebite. Inchizand ochii d. ex. dispare coloareaunui obiect, pgstrandu-se toate celelalte insusiri careatArng de alte organe. Prin aceste constatgri caresunt baza primitivA a acelei teorii care reduce insusi-rile unui obiect, la inceput constitutive, in simple efecteale substantei sale ascunse, asupra noastrg prinaceste constatAri, se separg dela inceput, se desprindinsusirile uncle de altele. In orice caz, dupg cum s'aputut vedea, caracterul manifest trecAtor al aetiunilor,

www.dacoromanica.ro

Page 80: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

SO Teoria Notiunilor

le degajeaza pe acestea mai lesne, cleat Se pot desprindeinsusirile, din cauza caracterului for mai stationar. Asase si explica de ce notiunile-verb, s'au alatuit crone-logiceste mai tnainte. Insusirile au fort mull timp iden-tificate cu obiectul insusi care reprezintA o simplyimpreunare a for si pentru separarea complecta ainsusirilor de obiect an mai intervenit si alte conside-ratii, pe care le vom amts mai tarziu, and va trebuisa relugm problema din alt punct de veclere, vorbindde ash, numitele «Categorii.h.

CAP. III.

Fiinta psihologica a notiunilor.

I. Excursiuni Notiunea imagine generics. -3. Notni-nalismul hipoteza care ramane.-4. Cereetari experitnentale5. Consequente. 6. Care realism. 7. Folosul notiunilor.

1. Problema care urmeaza in ordinea fireasca a dez-voltArii este: fiinta pisihologid a notiunilor. Toateacele prelucrari executate in massa materialului intuitiv,toate acele unitati elaborate dupa criteriile expuse,ceeace am numit concepte tntr'un cuAnt, in ce formAexists, ce anume le constitueste in constiintl noastra ?Problema are o deosebitA important5. In afarA de faptulca notiunile pe laugh' elemente logice, mai sunt si actepsihice, astfel CA e interesant sa cunoastem si fiinta pecare o au in aceasta calitate; dar odata cunescutAfaptura for sufleteasd, si dupA chipul in care dannse va putem trage un numAr de concluziifolositoare, si unele aproape categorise, pentru intreaga

istorice.-2.

infAtiA

§i

www.dacoromanica.ro

Page 81: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

psihologia a notiunilor 81

insemnatate filozofieg a lor. Din aceastg, pricing, pro-blema in chestiune a fost indelung dezbgtutg si avemla (Musa contributii destul clerumeroase. Ba Inca putemspune cg, a fost una din chestiunile cele frgmantate,Baca ne amintim cg, ea a fost amestecata de altfel nudin intamplare in diseutia interminabila a unei problememai adanci si mai vaste, discutie care s'a fgcut in toateepocile, de si niciodata en atata vivacitate, shrguintg,si am putea, zice seriozitate, ea in Evul-Alediu. E vorbade faimoasa cearta dintre realiFti si nominali§ti, intrecare au ridicat zadarnic steagul alb al pgcei, eoncep-tualistii si alti intermediari mai putin nuautati pentrua aveg un nume deosebitor.

Avand drept cauza principalg o discordie teoreticg,dintre filozofia lui Platon si acea a lui Aristotel, dreptcauzg, ocazionala sau punct material de plecare, o

introducere pe care a faeut-o Porphyiius, scrierilorlogice ale lui A ristotel, filozofii scolastici, impgrtitiin tabere opuse, s'au rasboit seapte veacuri, pentrua se sti data ideile generale, sau partea comunda mai multor lucruri individuale, partea fixatg, in notiuni,exists aevea, numai in mintea noastrg, sau numai insonul euvintelor. Dupa unii, ceeace este identic maimultor lucruri, universalul, este superior si anteriorexemplarelor individuale, lucru afirmat in vechime dePlaton. Pentru acestia merge formula: universalia anterein (Sf. A.nselm). Aceastg, conceptie este a extremuluirealism. Realismul mai moderat, sustinel realitateauniversalului, dar In lucruri, asA, cum decretase odinioargAristotel; acestia subscriau formula : universalia in re(Guillaume de Champeaux). Ambele directii realistese acordau, sustingnd, cg universalulcuprins in con-

s

Fiinta

www.dacoromanica.ro

Page 82: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

82 'reoria Notiunilor

oeptexists aevea, ca atare, in mod substantial (uni-versalia sunt realia). Din potriva Nominalismul, argu-mentand indeobOe el ar fi o contrazicere intre faptulca universalul poate fi predicat intr'o judecata, i rea-litatea lui (de oarece e greu ca un lucru real sa seafirme de alt lucru real), pretindea ca universalul saugenericul este un simplu nume comun, in natura neexis-ta.nd cleat exemplare individuate. Pentru aceOia mergeintaiu formula: Universalia post rem i pe urnaa: univer-salia sunt nomina (Roscelin, Occam, gi in parte Abelard).In fine conceptualimul, afirma ea universalul exists nuca realitate fizica sau metafizica, ci ca realitate psihica,conceptus mends, e in once caz mai mutt cleat unnume comun. i pentru dAnsul (de oarece in naturanu exists cleat individualitati, i no(iunea e pur subi-ectiva) era valabila formula: universalia post rem, nuins/ tii aceea de: universalia sunt nomina (ca intentieAbaard, i altii care it implrt4ese combinat de altedoctrine). In fine an mai fost §i alte nuance interme-diate, care avut divere reprezentanti Deosebitde aceasta an mai existat filozofi care au cautatsa impreune intr'o conceptie sihtetica, toate acesteteorii, cum a fost Albert cel mare, Toms, d' Aquin, f;sialtii, cu deosebire la Arabi. Universalul are o existent/post rem in intelectul nostru, in re in lucrurile par-ticulare, ante rem in inteligenta diving 2).

2) Le aflam expuse luxos in Prantl: Geschichte der*Logik. Vol. II.pp. 117-121.

2) In afara de pretioasa opera a lui Prantl (in vol. II) se gasescdesvoltari asupra acestei .rniscari filozofice schitate in libericbg-Heinze : Grundriss der Gesehichie der Philosophic Vol. II, pp. 16o-349, P. Janet el G. Sectill:s Histoire de la Phi!osophie. Cap. Reesqinerales, pp. 500-516.

si -au

:

www.dacoromanica.ro

Page 83: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Fiinta psihologick' a notiuniior 83

Trebueste sa se remarce acuma ca problema capi-tolului nostru de fata nu coincide, ci numai se incru-ciseazA cu aceasta problema mai mare, care a pasionatatAta cugetare medievala. Asa de pildA pe not ne in-tereseaza foarte putin data ideile generale stint «anterem» sau numai «in re». Cu tot. ce este discutie meta-fizicA ne atingem aicea, numai indirect. Alts chestiunidiscutate atuncea, intra fireste si in sfera mai limitataa cercetArii noastre. Ash de pilda e teoria nominalists,identificarea notiunii cu un simplu nume comun. Inonce caz e bine sa se stie dela inceput, ca cercetareanoastra proprie, se mArgineste la studiul notiunii incalitatea sa de existents sufleteascA, ca, act psihic,intrucat, precum am spus mai inainte, dupg, concluziala care vom ajunge, ne putem mai mult sau mai putinintari sau sdruncina confienta, pe care ne-am pus- o inele, ca elemente ale cugetarii stiintifice, prin aceasta,in valoarea tugs a acestei cugetari.

In ce consistA, asa dar fiinta sufleteascA a notiunilor?2. Din dezvoltarile capitolelor precedente s'a retinut

eel putin un lucru: ca notiunile nu sant reproducericredincioase ale grupelor percepute, ci prelucrari. Unitateaconceptuala nu se poate confunda cu nici una dinunitatile date intuitiv. Nu mai vorbim de notiunilegenerale, dobandite prin extragerea pArtii comune a maimultor individualitAti, si care, referindu-se in aceastacalitate la toate exemplarele individuale, nu este copiaintreagA a nici unei din ele. Dar chiar o notiune denaturA individualA (cum este de pildA notiunea PolulNord) nu este icoana integralA a realitAtii individualepercepute, din moment ce se elimina in concept tot ceeste trecator, variabil, cum ar fi exemplul aceasta, massa

§i

www.dacoromanica.ro

Page 84: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

84 Teoria Notiunitor

de ghiata, gradul de frig, care poate sa se sehimbe, inprincipiu, dintr'o zi in alta. Prin urmare orice fel denotiune, eliminand elemente, izoland, prelucrand, alca-tueste un product sufletesc, care nu se indentifica sinu poate sa se identifiee cu nici o reprezentare intuitiveA tunci in ce consista, sufleteste, notiunea?

Nimic mai natural cleat faptul ca atunci and s'acautat substanta sufleteasca a notiunii, a fost cantatala inceput in acele regiuni psihice care sunt mai vizibile,mai materiale, si nu in altele mai eterice, mai subtile,care s'ar putea si sustine ea nu sunt. In al doilea randprin analogie cu ceeace se intampla in viata practice,unde atunci and desprindem o parte dintr'un Intreg,ceeace ramane, e o realitate de aceea? nature/ cuintregul dela inceput (de pilda ta'ind crengile unui arbor,ramane un trunchiu de acceas nature materiale cuarborul primitiv), prin analogic s'a putut crede, ca

notiunea fiind rezultatul unei operatii asemanatoare, vaavd, aceeas nature materiale cu icoana intuitive, dincare a desprins elemente $i retinut altele. In scurt, afost o tendinta,explicabild, cand s'a presupus cal fapturapsihica a conceptului, o formeaza o imagine generied,o reprezentare concrete care ar cuprinde numai partilecomune ale reprezentarilor de acelas eand s'a crezutin fine ca continutul notiunii are un corp, o in-truchipare materiale adequate. In c'farsit e cert ca s'aexprimat sub forma de teorie, parelea ca alaturi dereprezentarea unui om individual, exista si o reprezentaregenerica de «om», tot avt de «planta, de metaletc., reprezentari cari sunt alcatuite din quintesentareprezentarilor individuale, de acelas fel, eliminandu-setot ceeace este intr'nsele particular.

ft.],

,

www.dacoromanica.ro

Page 85: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Fiinta psihologica a notiunilor 85

°Hoke motive vor fi fost pentru aceasta conceptiune,si oriclte temeiuri vor mai pre si ast5zi in favoarea po-sibilitatii ei (unul din ele este de sigur, caracterul vag,lipsa de detalii precise a majoritatii reprezentarilor noastre)in filosofie conceptia se poate socoti compromise delacunoscuta si necontenit citata critica a lui Berkeley.Aoea critica facuta (liar in introducerea Principiilorcunoftintei omene01, si indreptata «in conereto», im-potriva unei afirmatii nu mai putin cunoscuta a luiLocke, care vorbise de reprezentarea generala a unuitriunghiu, care sa nu fie nici dreptunghiu, nici obtuz-unghiu, nici ascutitungbiu, nici unul din ele, si toateimpreuna. Berkeley tagadueste posibilitatea unei astfelde reprezentari generale, cu spirit si cu o dreptate carenu se poate zdruncina. Sa facem abstractie de ultimaparte a afirmarii lui Locke, ea reprezentarea generala(care ar fi intruchiparea notiunii) trebue (pe Mpg alteexigente) sa cuprinda si toate notele individuale, adu-nate oarecum. Aceasta pretentiune este contradietoriecu scopul ideal al 'notiunii, care eliminci, particularul,si care in once caz mita sa reduce, nu sa sporeasca.Ce sä mai vorbim de faptul ca in aceasta reprezentaregenerica un triunghin va fi h r acela§ limp, si cu la-turile egale si cu laturile inegale. Notiunea devine pursi simplu din element al logicei, un element al absur-dului. Dintr'o raze a lui Ormuz, o picatuta intunecataa lui Ahriman! Lasand la o parte aceasta anexa aafirmarii, si marginindu-ne la ideia, ca reprezentareagenerica a triunghiului trebue sa nu fie o reprezentarede triunghiu individual, ci sa cuprinda numai parteacomuna a tuturor, vom spune, impreuna cu Berkeley,ca o astfel de reprezintare nu poate sa existe, e o purl

www.dacoromanica.ro

Page 86: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

86 `Peoria Notiuuilor

imposibilitate. Sa mentionam si patrunzatoarea obser-vare a lui Husserl, care arata ea un astfel de triunghiue si eontrazicator, de oarece pe baza definitiei sale eleste sau ascutit, sau obtuz, sau dreptunghiu, prinurmare aceasta diviziune disjunctive ii consume toatasfera, si nu mai lase o alts posibilitate de realizare,de pilda triunghiul pur. Genul se consume in specii,nu exists alaturi de ele ca realizare aparte Orice re-prezentare e cu necesitate individuals.

Cu toate ca aceste intampinari ne par suficiente, etotusi bine sa mai staruim putin. Fiindca dupe cum amspus Bunt unele aparente, care indreapta spre acea con-ceptiune, aparente care uneori pot avea o intensitatece face sa se uite o clips, imposibilitatea launtrica aei. Se remarca anume, ca in urma perceperii repetate,a mai multor obiecte de acelas fel, partile for diferen-tiale se intuneca, treptat ce se accentueaza in memoiiepartea for comung. Ar avea loc un fel de suprapunerea diferitelor imagini, o anulare reciproca a elementelordeosebite, sau mai exact o contopire, care are dreptimagine rezultanta, media tuturor. La dreptul vorbindacest proces, in intregimea in care Yam sehitat e greuBA spuna cineva, ca l'a constatat limpede in constiinta.Se poate vorbi cel mult de un rudiment, de ceva, pangla un punct numai asemanator. In aceasta forma deplina,este o coraplectare a inchipuirii noastre, facuta mai alescu calauza unor analogii externe, comparandu- se anumeinregistrarile mintii noastre, cu aceea a placilor foto-grafice. Dupe cum prin suprapunerea mai multor chi-puri fotografiate, se poate aleAtui un chip, care sa fie

1) Logirwhe Untersuchungen. Vol. II, p. 132.

www.dacoromanica.ro

Page 87: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Fiir 4a. psihologica a notiunilor 87

mijlocia, quintesenta tuturor, de ce nu s'ar petrece lafel si in mintea noastra unde imaginile similare con-topindu-se, ar da nastere la o imagine-tip, la o imaginegenerics, rezultanta tuturora, care ar fi tocmai notiuneanoastra? Iata atunci realizata acea reprezentare gene-rid, a lui Locke, sau in orice caz in principiu reali-

Ba mai mult deck atAta, ask', fiind lucrurile,s'ar putea astepta ca din ce in ce, ca avem mai multsi mai lesne imagini generice, decat individuale.

Totus existenta unui fenomen similar in mintea noa-stra cu acel al portretelor compozite, ri mai ales con-siderarea unui astfel de fenomen cazul n care arexists, drept Pnta sufleteascd a noliunii, drept identiccu ea, este lucrul cel mai contestabil dupa lume. 0mijlocie materiald a mai multor imagini, este cu totulaltceva deck media ideal/ pe care o reprezinta notiunea,prin considerarea partilor comune. Sa luam un exemplu.Notiunea coloare este aleatuita, retinandu-se elementulcomun al tuturor colorilor individuale, sau, cu alte vorbe,totalitatea colorilor da nastere la conceptul generic deccoloarv. Aceasta este no iunea generic'6, pe care oformeaza colorile individuale. Poate existe vreo ase-manare intre acest concept si rezultanta material/ atutulor colorilor spectrale, care stim ea este o senzatieincolora, de oarece ele se anuleaza reciproc, qi de astarezultatul e tocmai o negare a colorii? Un om caren'ar fi avut de pilda toata vieata decat senzatii de galbensi de rosu, ar avea ca notiune generieg, tot coloarea ingeneral, deli rezultanta material./ a combinarii ar fi por-tocaliul, si alA, mai departe. Sau la senzatiile gustative,suprapuna ndu- se saratul, dulcelui, avem ar t numitur qad>>adica: absenfid de gust. i totu§i o flint./ care n'ar aveacleat aente doua genzatii gustative, ar aleatui din ele,

zabila.

(n

sa

www.dacoromanica.ro

Page 88: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

88 Teoria Notiunilor

tot notiunea de gust in general. Se poate limpede vedea,ca una este mijlocia materiald a unor imagini, si altamedia for ideals; una este eventualul proces de conto-pire si alta procesul elaborarii conceptuale, in care sidupa alcatuirea notiunii tipice si unitare, imaginele in-dividuale ramane intacte, ca mai inainte. Chiar dinaceasta poate sd se vada, ca procesul conceptual std. peo alta treapta, atarnd de alta functiune sufleteasea, in-trucat chiar prelucrand datele intuitive, le lass pe deaka parte, materialmente, ass cum se aflau. Lucrul arfi fost cu neputinta poate, data procesul reprezentariisi acel conceptual, care modified reprezentarea, ar fi statpe aceeas treapta sufleteasca.

Este drept cum am spur si mai inainte, ca uneoriputem afla in constiinta noastra, fapte sufletesti, ce parsa intruchipeze materialmente postulatele notiunii. Ecazul pomenit, al stergerii partilor diferentiale, si al ac-centuarii partilor comune mai multor obiecte percepute,intr'o imagine generics, rezultanta. Asa de pilda, pentrua se city exemplul lui Taine, strabatand o intreagaalee de plopi e mult mai greu sa-ti reprezinti un plop,decal daca n'ai fi perceput decat unul singur, sau pri-vind o intreaga gainarie, e mai greu sa-ti reprezinti peuna din ele, decat in cazul cand ai fi vazut in fata osingurd gains Diferitele imagini individuale tind ase anula, si conduc spre imaginea schematics- generics.

La aceasta raspundem. 1) Acest fenomen sufletescexists dar el formeaza o faza tranzitorie. E drept ca oexperienta mai numeroasa de acest fel, tinde sit anulezediferentele, dar aceasta in printul moment. Repetandzilnic observarea gainatiei respective vet ajunge sa-ti

') De l'Int lligenee. Vol. I, Cartea II, cap. 2.

www.dacoromanica.ro

Page 89: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Fiinta psihologica a notiunilor 89

formezi o imagine adequati despre fiecare. $i nu putem,sa facem dintr'o icoana tranzitorie, embrionara, sub-stanta unei notiuni stiintifice; 2) o aka observare in-rudita cu aceasta este urmatoarea: in urma procesuluischitat, se dobandeste dupa cum observa si Taineo imagine eonfuza, vaga, nehotarita; aceasta nu credemca poate sa fie corpul unui concept, a carui prima in-susire este claritatea si precizia conturului, chiar dacanotiunea nu e adequata realitatii. Limpezimea si pre -ciziunea notiunii stiintifice, exige ca fiinta ei psihicasa fie tot asa de hotarita..De aci urmeaza neaparat caimaginea genericain cazul and ar constitui notiunea

sa fie una din doua: sau o imagine in care dife-rentele individuale s'ar contopl hotarit inteo medie re-zultauta (ca portretele compozite), ceeace am vazut canici nu descoperim in constiinta noastra, nici nu se poateidentifica cu notiunea; sau in imaginea generica sa seanuleze reciproc toate diferentele, si sa nu ramAna decAtstrict partile identice. Aceasta, imagine insa pe lAngaca n'ar fi reprezentabila (si deci n'ar mai fi imagine),dar nici ansa nu ar corespunde cu notiunea, fiindcaprin acea anulare ar pierde. caractere pe care notiuneale conserva. In adevar eli2ninarea tuturor insusirilorcare apar diferit (nu combinarea for intr'o medie rezul-tanta) insemneaza o complecta exterminare. Prin faptulca de exemplu metalele individuale aunt diferite, ingreutate si coloare, anularea reciproa ar cere ca insu-sirile: greutate si coloare sa fie scoase din imagineagenerica a metalului, sa nu figureze absolut de loc, nunumai diferentele Tor, dar nici ele ca atare. Aceasta esteanularea adevarata. Dar faptul nu ar mai corespundecu notiunea metal, care conserva aceste caractere,turAnd numai diferentele for eventuale. As dar ac-

inll-

www.dacoromanica.ro

Page 90: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

90 teoria Notittniior

tiuni generice, insusiri si obiecte generice (ag cum suntfixate prin notiuni) nu se pot obtine nici prin contopirea,nici prin anularea reciproca a imaginelor individuale.

E sigur acuma ca notiunea se intovaraseste de regulacu o imagine concrete. °and ai in minte notiunea «om»,«peste», «Hoare» etc., vex avea in deobste i o ima-gine de om, floare, etc. Acesta este Inca unul din mo-tivele pentru care substanta sufleteasca a notiunilor afost cantata in materialul imaginativ. i de sigur esteunul din punctele de capetenie ale problemei sa ne damseams de caracterul imaginelor din acel moment, si saobservam daca ele se deosebese prin ceva remarcabil dereprezentarile individuale. Dupa Laze, imaginea notiuniigenerale, nu este mai saraca in continut decAt imaginileindividuale, din a caror comparare notiunea s'a alcatuit.Imaginea notiunii generale este mai saraca nu In caractere,ci in caractere determinate 1). Altii, prinire care Wundt,sunt de alta parere, accentuand ca lipsa de preciziune pecare o an imaginile mintale, nu o au numai acele ce repre-zinta o notiune, (si ca atare o clash' intreaga de obiectesimilare) ci si acele care reprezinta cu intentiune un obiectindividuar). Nu exists nici o deosebire intre reprezen-tarile care concretizeaza o notiune, si acele care se

refers la un singur fapt particular. Imaginea ce into-varaseste conceptul, and it intovaraseste, este toto imagine individuale, si se deosebeste de cazul incare exprima un fenomen individual, numai prinintentiunea, rolul pe care II are. Mai mult decatatata, e posibil ca imaginea individuale care inso-

') Op. citat, p. 13.') Op. citat, vol. I, P. 45,

www.dacoromanica.ro

Page 91: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Fiinta psihologicil a notiunilor 91

teste o notiune, sa alba mai mult relief nu in ele-mentele sale generice, comune cu alte obiecte asema-toare, ci in cele pur individuale, pe care notiunea le-ainlaturat. E un lucru constatat si in experienta meapersonals. Atunci cand am in minte notiunea biserica,in mod invariabil, imi vine in inchTpuire, imagineabisericii Trei Erarhi. $i in aceasta imagine individuale,ceeace are mai mult relief, nu este partea comund cucelelalte biserici, ci auraria si dantelura de pieatra, ass.de personald, a ei. $i e suficient un singur caz in careo notiune sa fie reprezentata printr'o icoand individuals(si in chiar aceasta sa fie in lumina partile cele maiindividuale), pentru a admite ca fiinta sufleteasca anotiunii generale, nu o alcatueste aceasta, imagine cutotul inadequate, ci mai este ceva, deosebit, care oconstitue, in vieata noastil psihica.

3. Din dezvoltdrile precedente ceeace se conchideAin mod imediat era, faptul ca le lipsesc notiunilor ima-gini adequate, si ca notiunile ca atare sunt ireprezen-labile. Oricine s'ar indaratnici sä caute in imagini,fiinta notiunilor, si numai aci, va trebui sa conchidapAnd la urma ca notiunile nu exists. $i tocmai aceastanu se poate sustine asa, de usor, cdnd toate stiintelealcatuite, care sunt efective, nu naluci, sunt Para ex-ceptiune de nature conceptuala, si isi socot o scadereacolo uncle nu aunt. Oriedt de greu si de insuficientne-am imaging continutul propriu al notiunii, totusi osimti ca exists, in spiritul tau. Ca argument special ce

') In claskul manual de Logical al lui Maiorescu (cap I. § 8) sedefinesc notiunile ca reprezentari generice ; totu§ pun mai departese indreapta spunand ca ele pierd materialismul sensatiilor... devineterice obiecte curate ale gandirei".gi

www.dacoromanica.ro

Page 92: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

92 Teoria Notiunilor

afirma puternic existenta reala a conceptelor este desigurfaptul ca avem o multime de idei pe care le manuim,impreunam si cladim, despre care nu putem ava niciun fel de imagine, si nici nu poate fi vorba de repre-zentare. Toate acestea mai marturisesc, in imprejurarisi mai favorabile de at notiunile care le intovargsimde reprezentari, ca locul conceptelor, e in alts regiunesufleteasea de cat in aceia reprezentativa.

Odata stabilit caracterul individual al tuturor ima-ginelor i neadmitandu-se de catre koala empiristAprocese sufletesti care sa nu fie combinari de senzatiisi reprezentari, ramanea sa se desemneze ca substantaa notiunilor generale, singurul complex de o naturagenerals, care se gaseste fie si la periferia vietii psihice,cum,' ntul. Nu rarnAnea deceit reluarea vechiului nomi-nalism, identificarea ideii generale cu cuvAntul care oexprima, general si dansul, adica aplicabil ea si no-tiunea la clase intregi de fenomene similare. Nu toatenotiunile se insotese de imagini, toate insa de cuvinte.Cuvantul ramana asa dar, singurul care puteit sa fieconsiderat ca substanta adevarata a coneeptului, ea no-tiunile insasi. Avem iatasi formula : universalia sungnoniina. Aceasta a 0 fost calea apucata, si o adevaratareinflorire a nominalismului ne ofera teoriile respectiveale lui Berkeley, Hume, Condillae si on toata apa-renta raoderata Si. Mill. Dupace senzualistulfrancez Condillac, punandu-si intrebarea : < Ce alcatueste,in fond, o ideie genenala in spiritul nostru raspun-sese categoric : «Numai un nume» ; dupa ce Hume afir-mase de asemeni ca < o ideie particulars devine gene-rals data se alipeste de ansa un termen general, adicaun termen care totodata e alip't si de alte multe idei

J

?))

www.dacoromanica.ro

Page 93: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Fiinta psihologica a notiunilor 93

particulare...» ; dupg, acetia J. St. Mill, cu mai marelux de explicatii, i cu o argumentare mai complicateintervine i dansul in acelni sens. Sustinand «ca propriuzis nu existg, concepte generale, ci numai idei complexede obiecte concrete» dar ca avem putintg «sa ne in-dreptgm exclusiv atentiunea numai asupra unor pgrtiale ideii concrete», aclaog'a ca explicatie, mai departe, caceeace face cu deosebire sg avem aceastg posibili tate, este in-trebuiritarea semnelor i mai ales a cuvintelor. «Noicream o asociare artificiald» intre atributele comuneunei grupe de obiecte §i «o oarecare combinatie de so-nuri articulate». «Cant" auzim un son, sau cfind vedemsense caracterele corespunzgtoare, se deeeaptg in spi-ritul nostru ideia unui obiect care posed aceste atribute,i in aceastg idee, numai aceste atribute sunt suggerate

cu vioiciune spiritului, pe din& contiinta care o avemde restul ideii concrete rAmAne slaba. ,sSii CUM, cuvantul

n'a fost direct asocial decal acelor atribute, poate sgle aminteasca tot aT1 de lesne subt o combinatie con-crete sau subt alta» 2).

Argumentatia lui Mill este o mostra rare, de aceaeroare de denaonstra tie care poartg numele de petitie deprincip, adicg, un exemplu in care premisele presupunexistenta concluziei. Mai intaiu de toate se pune intre-barea de ce un cuvAnt n'a fost direct asociat deatatributelor comune ale unei grupe ? Aceasta nu presu-pune o anticipat'd extragere a atributelor commie, deciun concept ? Cu teoria asociaflonista, Mill ar vrea seexplice lucrurile astfel. Dupg dansul rostirea unui cuvant

') TIdat iib,r die mensehlsche Natter. I. Teil. trad. germ. KdttgenI,' cps. p. 37.) PI 1 ophie de Munition. Trad. franc. Cazelles, p. 327.

:

www.dacoromanica.ro

Page 94: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

94 Teoria Notiunilor

deli desteapta o imagine individuals, ne indreapta aten-tia spre elementele ei generice, din pricing, ca dansulfiind succesiv asociat cu imagini individuale asemAna-toare, s'a treat o asociare mai puternicgprin repetirei habitudinecu partea comuna a tuturor imaginelor,

nu cu acele variabile, cu care tocmai din pricina varia-tiei lor, dela imagine la imagine, s'aasociat mai rar.Explicarea asociationistg ar fi aicea satisfacgtoare, numaiatunci cand s'ar putea .sustine si dovedi, ca acelas numea fost dat accidental, la imagini asemanatoare, si inurma prin forta repejirii, el aminteste de preferintapartea for comuna. Dar aceasta supozitie e absolut fan-tasticg. Un cuvant s'a dat deopotrivg la obiecte asemg-natoare, s'a extins dela un singur object la mai multe(cazul numelor proprii care se transforms in comune),tocmai prin faptul ca s'a recunoscut prealabil existentaunor pArti comune, ass, dar pe o bazd coneeptualdefeetuatci. Prin urmare nu generalitatea numelui poatesä explice ideia generalg, ci aceasta din urma generali-tatea numelui.

De altfel, in principiu, Nominalismul ca atare, esteo conceptie absurdg. Daca n'ar fi un act spiritual caresa deg, inteles sonului articulat, acesta ar cadea in ran-dul sunetelor stupide. N'ar mai fi cum spune Liebmann,nici o deosebire intre un cuvant i duruitul roatelorunei trgsuri 1). Cum se poate pretinde ca sonul, ca atare,constitue ideia generala ?

In afara de aceastg, obiectie de principiu, se mai potface si altele accesorii. Bangoara ce poate sa spunanominalismul fats de cuvintele cu cloud imlelesuri

1) Op. citat, p. 489.

www.dacoromanica.ro

Page 95: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Viinta psihologicu a notionilot

Dad, unitatea ideii generale o constitue unitatea cuvan-tului, si numai aceasta, cum se poate intampla sä existedoug idei generale §i un singur cuvetnt 2 Fara admi-terea unui act spiritual, deosebit de cuvant, aceastaimprejurare ar fi cu neputinta sau in cazul cand seconstata, un adevarat mister. Apoi iarasi o dificultate,de si mai mica, intalnim la faptul ca o singura ideiegenerala se exprima cateodata prin mai multe cuvinte.Cum se explica unitatea ideals care se afla in acestcaz, realizata printr'o diversitate materials ? In nici unchip altul de cat admitand alaturi si deasupra intam-platoarelor cuvinte acumulate, un act spiritual care men-tine si intemeiaza unitatea constatata. $i asa mai departe.

()data recunoscand insuficienta manifests a teorieinominaliste, si chiar absurditatea ei principialA, ramanesa cautam fiinta sufleteasch a notiunii, inapoi, in inte-lectul nostru. Simpla imagine am vazut ca nu este, desi se insoteste de regula cu imagini. Trebueste sa fieceva alaturi de aceste imagini individuale, imagini pecare e natural de altminteri sa se razime si sa le aducain constiinta, intrucat pe ele le prelucreaz5, din ele seinjgheaba si la ele se aplica. Notiunea nu este consti-tuita de intamplatoarea imagine individuals, ci, in pri-mul loc, din intentia cu care o privim, din raportul iricare o asezam, din rostul deosebit pe care i-1 atribuim.Aceasta e cred interpretarea cea mai justa, pe care oaflam impartgsita in esenta de filozofi destul de diferitiin alte priviri cum ar fi de pildA, Husserl WundlCel din urma spune cnu In reprezentarea fnsa i, ci inraporturile in care aceasta stg, poate sa rezide valoareaei conceptuala 1)». adauga mai departe ca atunci cand

1) Op. citat, vol. 1, p. 46.

0b

1i

www.dacoromanica.ro

Page 96: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

96 'Peoria Notiunilor

o imagine individuals e privita conceptual, avem con-stiinta cs putem sa o schimbam, cu alta similara, Mfga schiMba cursul gandirii, ceeace fireste nu se petrececAnd considerAm o imagine individuals, in calitatea eide imagine individuals.

Ca nuance de gandire variate, Hager' accentueaza sisi Inca intr'un mod mai apasat ca notiunea,

nu consists in imagine, care este individuala, ci Intr'unact intelectual, suplimentar, care nu e fireste de naturareprezentativa. Deosebirea dintre o imagine individualslusts ca atare si atunci (And e privity conceptual, constain forma specifics de constiinta pe care o avem inambele cazuri. «Er gehort zur «Form des Be»ustseins».Sein «Ursprung>> liegt in der <Bewustseinsweise>>, nichtin der wechselnden <<Materie der Eikenntnis>

') Op. citat. Vol. II, p. tog. De asemeni aflain in aceeas partea operii acestia o interesautK suggestiva descriere a fenomenului.cercetat. Chiteva randuri macar se cuvin sa fie reproduce:

In letzterer Hinsicht lehrt nun die vergleichende Betrachtung,dass der Act, in dem uir Specifisches meincii in der That IN esen-tlich verschieden ist von demienigen, in dein 1-ir Individuellesmeinen ; sei es nun, dass wir im letzteren Falle ein Con' return alsGauzes, oder class wit- an ihm ein individuelles Stfick oder einindividuelles Merkmal meinen. Gewiss besteht beide' seit. arch' euegewisse phanomenale Gemeinsamkeit. Beiderseuts erscheint la das-selbe Concretum, and indem es erscheint, sind beide' seits dieselbensinnlichen Inhalte in derselben Auffassungsi else gegeben; d. h.derselbe Belauf actuell gegebener Empfindungsund Phantasiein-halte unterliegt derselben Auffasung" oder Deutung", in v elchersich fiir uns die Erscheinung des Gegenstandes unit den durch jeneInhalte prasentirten Beschaffenheiten constituirt. Aber die gleicheErscheinung tragt beiderseits verschiedene Acte. Das eine Mal istdie Erscheinung die Vorstellungsgrundlage far einen Act indivi-duellen Meinens, d. h. fir einen solchen Act, in dein In it das Erscheinende als dieses Ding, als dieses Merkinal oder dieses Studim binge meinen. Das andere Mal ist sie Vorstellungsgrundlagefdr einen Act speeialesirenden Meinens, d. h. uiihrend das Ding,

dAnsul,

6i

www.dacoromanica.ro

Page 97: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Piinta psihologica a notiuniior 97

4. Argumentarile insirate pans acuma ne par sufi-ciente, pentru a dovedi ca natura spirituala a conceptelornu rezida nici in imagini ca atare, nici in cuvinte maiales, si ca trebue sa admitem procese intelectuale carese sal/Nese alaturi de imagini si cuvant. °Hat ar fide obligatorie aceasta hipotezg, e bine totus s'o intgrimsi cu constatari experimentale,macar intruat se poatestabili ca exista efectiv o activitate intelectuala Paraimagini si neatarnata de cuvant. E drept ca studiulexperimental al inteligentei, and e vorba mai cu seam/de functiunile superioare, nu este prea inaintat. Deocain-data psihologia exploreaza cu metodele noua, domeniilemai elementare. Touts cercetarea noastra de iata atramanea indaratul timpului in care e scrisg, data nuar relaa rezultatele, fie numai probabile, care s'audobandit subt acel raport. Vom reproduce i pe alocuriinterpretA ateva din constatgrile frtcute de cgtre Bind;

consemnate in lucrarea «L'Etude Erpe'rimentale deL' Inieligence», cap. VI (La pensee sans images).

Deocamclata lasana la o parte problems, existenteigg,ndirli MA' cuvinte, si si vorbim de gandirea lardimagini. Dupace autorul ne incunostiinteaza ca a observatin general «ca atunci and o persoana aude un cuvant,exista un moment scurt in care acest cuvant e inteles,fall a dh loc la o imagine», ne comunica niste expe-riente inadins organizate, cu doua copile. Una din ele,Margareta, caruia i s'a spas cuvantul «clocker», intre-bata daca l'a vgzut in imagine, rgspunde: «Je l'ai vu

oder vielmehr das Alerkmal am Dinge erscheint, meinen wir nichtdieses gegensttindliche Merkmel, dieses Hier ung Jetzt, sondern\ r meinen seine Inkalt, seine Idee"; wir meinen nicht diesesRothmoment am Muse, sondern das Roth",

7

§i

www.dacoromanica.ro

Page 98: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

"98 Teoria Notiuniior

a force d'y penser». Alta observare caracteristica, deamdadoua confirmata, este ea adesea, nu se desteaptaimaginea obiectului denumit ci a altuia, accesoriu. Asa,cealalta copila, Armanda, la vorba «cotelette», isi repre-zinta o curse de biciclete, pentru a aduce costite ladejun. Obiectul insusi ramane nereprezentat. Tot asa. laVorba «elefant» i se desteapta niste imagini asociate,nu chiar a elefantului etc. 1) Cata vreme imaginea ivitareprezinta insus gAndul, s'ar mai putO: spune ea &duieste imaginea insas. Cand insa imaginea e una asociata,lucrul nu mai e .posibil; e cam greu sa se spuna caimaginea bicicletii constitue notiunea de costita! Exemplede acestea (uncle imaginea tradeaza un proces de aso-ciare) mai arata si caracterul tarziu al imaginei fata deactul intelectual. La o nova intrebare: « Ai facut multeprogrese in limba germana, anul acesta?» se raspunde:

t.iu bine sa construesc acuma, mult mai bine». Intrebatde imagini, a raspuns: «Nu cred... asteapta...Poate am int re-zarit pe profesoara de germana. Dar nu sunt M'amgandit la fraze. Am vazut cAteva litere, dar si asta, var.')Concluziile lui Binet care fireste insiia mai multecazuri si arata si ingrijirea cu care le-a facut sunturmatoarele: «Esentialul este c'am aratat ca imagineaocupa un loc mult mai redus, decat se credo de obiceiu».«Imi pare deficil sa presupun ca imagineainteleg prinaceasta imaginea senzoriala, derivata din perceptiilesimturilorpoate sa fie totdeauna coextensiveGandirea se alcatueste nu numai din contemplare, darsi din reflexiuni : si nu vad bine cum reflexia ar putea,sa, se traduce in imagini, decat tntr'o forma simbolica» 3).

'N Op citat pp. 85 Si S6,9) Op, citat. pp. 90 gi 91.') Op citat, p. 104.

sigura...

gandirii.

www.dacoromanica.ro

Page 99: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Fiinta psihologica a notiunilor 99

La care adaoggra ca notiunile consistand din «reflectii»asupra imaginelor, unele de mull executate, nu suntde naturg. reprezentativg.

Ace le exemple au privit ideia farg de imagini. Sg,

vedem acuma data s'a putut surprinde in experien0, o&dire efectivg, fgrg de cuvinte. Fireste ne-am puteamultumi pentru aceasta sg, afigra o cugetare neinsotitg,de cuvinte, indiferent daca este insotita de imagini saunu. Dar pentru scopul nostru genera], n'am fi pe deplinsatisfacuti sg, nu putem formula rezultatul constatgrilorexperimentale decat in aceasta propozitie: s'a observat&dire farg, imagini si fara cuvinte, nu insci, fdrd unadin ele. Da aceia importantul e sa se afte cazuri degandire realg, fgrg cuvinte si Bra imagini. 0 stare degrmdire purg, de oarecare duratg, chiar daca ar fi inprincipiu posibila, ar fi insa foarte dificilg de realizat,si mai totdeauna se constatg in cazul gandirii fgrA,

imagini, cand lipseste vorbirea tare, o vorbire «inte-rioara». Ce aceea ne putem multumi cu constatareaunei gandiri fara imagini, care ar fi clan efectuatA,inainte de exprimarea ce nu poate intarza In aceastaprivintq Binet, ne comunica urmatoarele exemple :«Armando, eAruia i-am spur numele F... se gAndeste laacemtit persoang, gagdqte Ca aceasta persoan5, nu maieste aici, ci a schimbat locuinta. Aceasta gandire de cenaturg este ea? Pe de o parte e lipsitA de imaginisenzoriale; Armanda spume cg, nu isi reprezintg nirnic;pe de alta parte daca se exprimg, prin cuvinte, carepresupun imagini verbale, e sigur ea imaginele verbalenu sunt decat o expresiune a gandirii- deja injghebate;gandirea e anterioarg; pentru ca Armanda spueon spue «F... nu mai este aicea, ci aiurea>>

sA-mi

sd-si

www.dacoromanica.ro

Page 100: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

100 Teoria Notiunilor

pentruca Fig gaseascl aceasta frazg, trebue sa fi avutmai inainte gandirea corespunzAtoare, oricat de atenuatrtva fi fost aceasta gandire. Atm, dar, exists o gandirecare se formeaa, farg imagini chiar f4rA imaginiverbalev. In fine Inca o ancheta : Intreb. Unde iti esteacum palaria ? Rasp. Acea pe care o voiu pune astAzie in cabinetul cu lrimpi. Intreb. Cum a venit aceastafrazg? Rasp. Ea a fost pregatita de mai multe gandiri.Nu pregatesc vorba. Ea e comparabilg cu o imagine.RAspunsul in cuvinte imi apare ca o imagine care taegandirea. Gandirea, este ceva pe care o stiu indatg,fArg s'o fi cautat prin cuvinte; tmi apare ca un sentiment.Nu tiu ce sg zic 1)». Concluziunea ar fi constatareaunui act intelectual real, care nu e imagine Qi nu sepoate nisi confunda cu exprimarea verbal5. Se mani-festA ca un sentiment 2).

Scopul nostru nu a fost, fArg tndoials, sa aratam capoate sA existe o astfel de activitate intelectualA, inmod prelungit (aceasta nu ne-ar fi slujit la nimic), cinumai el exista, ca pare a se constata pe alts tale.CA dupg toate probabilitAtile, vieata sufleteasca nu sereduce numai la imagini impreungrile lor, ci maiprezintA un domeniu superior, unde se gAse0e probabilEtsi partea fundamentalg a gandirii conceptuale. Intru catprivete restul, admitem fgra rezerva ca spiritul nostruare o imperioas1 nevoe de a se concretize. de a-sitmbrIca ideile cele mai abstracte tntr'o haing cat de

I) Op. cited. pp. 106, 107.') In anii din urma" credinta in gAndire fara imagini si anterioar'a

cuvAntului a fAcut marl progrese in cercurile psihologilor. Mention ezca un document al atmosferii timpnlui, lucrarea Essai sur la pensee(1924) a compatriotului nostru D. Baidargiu, (Notes la ed. IIa).

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 101: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Fiinta psihologica a notiunilor 101

putin materials. Ca acolo unde nu ga'sqte imagini, (fieacum i inadequate) intrebuinteaza repede cuvinte,Recunoa0em de, asemenea, cu toata lumea, coArOtoareaimportanta a euvantului pentru precizarea 5i rafinareacugetarii i mai mutt decat atata caracterul aproapeindispensabil al lui. De asemeni remarcam in acestproces de coneretizare, treptata inlocuire a imaginelor,chiar acolo unde original' se gaseau, prin cuvinte, cainstrument concretizator. Lucrul nu poate sa ne mire,Cuvantul prin generalitatea lui, repiezinta mai credinciosnotiunea general/ cleat o poate reprezenta o imagineindividuals. E fireasca trecerea dela 6 coneretizare maiimperfecta spre alta mai desavarita. Spre a face ocomparare, s'a intamplat cu notiunea generala ce seintampla cu ate o autoritate publics. Daca la inceputse adaposte§te intr'o cladire particulara (construita capentru nevciile unui particular), cu timpul cauta saiifaca o cladire proprie, adequata necesitatilor sale cucaracter obOesc. e cu notiunea. La inceput semultumqte cu. o imagine individuals, pe care in urmaeauta s'o schimbe, cu cuvantul general, cladirea proprie a ei.

5. Studiul notiunii din punct de vedere psihologic,cum am spus mai inainte, poate ea ne dea, indicatiiindirecte, dar pretioase asupra valorii tiintifice a lor.

i firete fiecare teorie din cele examinate, prezintaalte concluzii subt acest raport. Pentru nominalism,notiunea e un simplu instrument economicos, prin carecuprindem dintr'o data o catime numeroasa de obiecte.Prin urmare se atribue notiunii drept rol fundamentalca 0 nu zicem unic, un rol pe care i-1 atribue i alii,insa in mod accesoriu. Pentru nominalism valoareaobiectiva a notiunii, este sdruncinata. Tot a0, se pe-

Asa of

of

www.dacoromanica.ro

Page 102: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

102 Teoria Notiunilor

trece si in acea conceptiune care considers notiunea cao 'imagine generic& i in aceasta teorie valoarea stiin-tifica a notiunii este foarte redusa, and ne gandim eaacea imagine generics rezulta fie din insuficiente me-moriale, fie din o contopire de chimie subiectivg. Cutotul alts importantA revine notiunii, indata ce ii recu-noastera ca sediu sufletesc, partea cea mai inaltg, ceamai intima a spiritului, acolo unde spiritul e el insusi,cu hazele sale inascute, cu legile apriorice, acolo undenu dominO intamplarea, mecanismul orb, sau chiar bio-logismul teleologic, ci ratiunea insas. Fireste, nu amasteptat incheerile acestui capitol, pentru a ajunge laaceasta convingere; prin desvoltarile psihologice dinurrna n'am avut cleat o confirmare.

Conceptiunea la care am ancorat, este o specie deconceptualism, zic numai o specie, pentru cuvttntulca tot conceptualism este, data tinem seamy de defi-nitia lui traditionala,. si acea teorie care socotea noti-unea ca o simply imagine generics. Fireste ar fi dedorit ca aceste dour teorii ass, de deosebite intre ele,mai cu seams in consequente, sa poarte si un numediferit. E un desiderat legitim, care e in asteptareascriitorului inzestrat cu talentul denumirilor fericite.Datoria unui studiu de natura acelui de fats, se mOr-gineste numai la cat mai exacta precizare a caracterelordiferentiale care separa ambele teorii.

6. La acest capitol si in legalura cu discutiile isto-rice pomenite, care s'au facut in jurul conceptelor, re-vine chestiunea atinsa si mai inainte, a realitatii notiu-nilor, dincolo de subiectivitatea noastra. Sau pentru atntrebuintA terminologia traditionala, trebueste sa lamu-rim, daca acel conceptualism la care ne-am oprit se

www.dacoromanica.ro

Page 103: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

psihologici a notiunilor log

poate impreuna, cu realismul, aka dupe cum voisera §iafirmasera ()data, Albert cel mare, sau Toma d'Aquin.

In primul loc trebue0e sa savarOm o operatie nece-sara in mai toate cazurile analoge, sa delimitgm binechestiunea, s'o deosebim cu claritate de alte problemecu care se intretae sau inveeineaza, §i cu care s'ar putea.eventual confunda. Confuzia mai cu seams e posibil ase face, cu acele chestii asemanatoare, care sunt mai.frequent desbAtute, care an chemat mai des atentiunea,

i. an format o deprindere care indreaptg, fare voe,

cadre ele. .Intruca privete ultimul timp, mult maiadesea decAt problema realitatii conceptelor discutatproblema realitatii objective a speciilor biologice, dea-supra sau alaturi de indivizi, problema tipurilor orga-nice, care alcAtuesc forme permanente, pe care exern-plarele trecgtoare, en variatii neinsemnate, le repetareproduc. Partizanii realitatii objective a tipurilor eaatare, recunoscut i danOi ca pgrinte pe Platon,unii au referit qi la Aristotel. Atat aceastA comunitatea parintilor, cat §i unele inrudiri calitative (de pilda,

teoria realitatii conceptelor i aceea a realitatii spe-ciilor, sustin existenta obiectiva a unor forme univer-sale, pe care le au in comun mai multe exemplareindividuale), fac posibila o confundare care de fapt nutrebue a fi. Fiindca una e teoria realitatii tipurilororganice, alta e teoria realitatii conceptelor; prima serefers, numai la lumea organics, cealalta la intreaga

.existenta, de oarece asupra'materiei, atomelor, etc.,se pot alcatul concepte j chiar se alcatuesc. i sepoate foarte bine ca sa existe un filozof, care sa tAga-daiasca existenta obiectivA, a formelor tipice, reducandi lumea organizata la un simplu Joe de atome oarbe,

Viinta

si -au

si

si

s'a

si

www.dacoromanica.ro

Page 104: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

104 'Peoria Notiunilor

of care totusi sa admitg realitatea obiectiv a unorprelucrAri intelectuale, de nature deslusit conceptuala.Ba trebue sa adgogam, ea admitAndu-se atomele dreptunica realitate, cum atomele nu sunt date intuitive, ciproduse conceptuale, implicit se impartaseste realismul cuprivire la notiuni. Aceasta concluzie se impune, oricatvom gasi materialisti care au sustinut nominalismul,cum a fost in antiehitate Epicureii, in epoca modernsHobbes, etc. OdatA bine delimitate problema noastra,putem afirma din capul locului, convingerea, ca acelconceptualism la care am ajuns, conduce la realism. Delainceput am accentuat caracterul obiectiv al logicei, siam sustinut ca legile sale trebuesc aratate ca fiind alelucrurilor Insole. Niste produse care sunt .opera prin-cipiilor logice, cum sunt toate conceptele, mai cu seamsacele constient elaborate, singurile desev.Wt valabile sibune, astfel de produse nu pot sa aiha un caracter subiectiv,ci aunt icoane de lucruri care exists aevea. Dace «o-biectiv» ar fi egal cu «transcendent» sau «lucru in sine*,atunci o discutie asupra obiectivitcitii principiilor si ele-mentelor logice ar mai fi posibila. Cats vreme insaconsiderbim distinctiile de subiectiv si obiectiv, ca dis-tinctii imanente, valabile amandoua in lumea asa cumni se infgtiseazg noua, atunci obiectivitatea conceptelorimi pare lucrul eel mai nediscutabil care poate fi.

Alaturi de toate cele spuse mai inainte in sprijinulacestei pgreri, vom mai alatura pan6 nu vom trecela unele intampinari mai specialeo singura observare.De ale on in curaul unui proces subiectiv intervine unfactor transsubiectiv, sau vice-versa, unul subiectiv indesfAsurari objective, se produce indata sau mai tarziutin sentiment de constrangere, se petrece aceea ce numim

www.dacoromanica.ro

Page 105: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Piinta psihologica a notiunilor 105

cu totii o lipsd de libertate. De pilda facerea unei mar-turisiri subt presiunea unei baionete, e marcata, printeunsimtimant de constrangere. Nedreptatirea unuia, favo-rizarea nemeritata a altuia, facuta subt presiunea unuisentiment, Bunt large acte lipsite de libertate. Par oriceapreciere a lucrurilor si oranduire a lor, in con formi-tate cu logica, nu poarta niei un semn de constrangere,si nu se poate un moment vorbi de lipsa de libertate,cu toate ca legile logice sunt tocmai acele care se impunapodictic, atunci and se impun. Data ele ar avert nucaracter subiectiv, cum au asocierile, sentimentele, etc.,atunci tend ar prezida o randuiala oarecare, probabilca, s'ar semnala fie si mai tarziu prin constiintaunei constrangeri analoage. Si dace tocmai ne vom simtiash' de liberi, and judecam obiectele dupe legile logice,e ca aceste Iegi stint obiectivitatea ins4!

In aceasta ordine de idei, sustinem realitatea oarecumexterna, de sine statatoare a conceptelor, a tuturora celorconcepte care sunt insotite de constiinta acestei realitati.$i am adaogat aceasta fiindca unele concepte, cum auntacelea care se exprima prin adjectiv sau verb (de exemplanotiunile de albastru, malt, a curge etc.) nu au indeobstepretentiunea sa exprime realitati de sine statatoare (de$i aunt si ele objective), ci refera la un substrat in carese afla, si care se exprima printr'o notiune-substantiv.Pentru Platon desigur, §i aceste ultime concepte infa-tisau realitati externe, neatarnate, care exista deapururiin lumea superioara a ideilor. Dar dansul reprezinta unrealism extrem, care ingaduie alaturi si altele mai mo-derate. E totusi caracteristic sa revelam, cum unele teoriimoderne, alcatuite absolut cu alte intentiuni, farada socoteala, readue in lumina punctul de vedere pia-

a-$i

www.dacoromanica.ro

Page 106: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

106 Teoria Notiunilor

tonician. Ma de pildA cunoscuta teorie a actualiteitiipsihice, sustinuta cu deosebire de Paulsen, Wundt,dupa care vieata suffeteasca este simplu act, fara un agentcare sa produca actul. Aceasta conduce pe nesimtitela hipstasa actiunilor, la inAltarea for pe aceiasi treaptade realitate cu substantele, care se exprimA prin sub-stantiv. Fac And abstraclie de toate acestea si evitand odiscutie care intr'o masurA ne-ar abate dela problemanoastra, putem sa ne na/rginim a sustine far% a com-promite cu aceasta tema sustinuta realitatea de sinestAtAtoare a tuturor_ acelor concepte, care lard o trans-formare artificiald pot fi subiecte de judeceiti, prinurmare, a notiunilor-substantive.

Notiunile-substantiv sunt unitAti complexe. Ele re-zulta din prelucrarea complexelor unitare date intuitiv,prelucrare facuta dup5, criteriile arAtate in capitolulprecedent. Impotriva realitAtii acestor concepte (in sen-sul realismului) vine observarea tides repetata, cal inaleatuirea lor, intrA' mai intodeauna, in ruAsuri diferite,oarecare arbitrar. CAnd este vorba sa fixam elementelecare impreuna form eazA un astfel de concept, si sa nedam seama de gradul for de i.mportantA subt raportul con-ceptual, suntem adesea orbiti de cele mai intense si mai iz-bitoare, in sfArsit, pentru deosebite motive de natura subiec-tiva, punem accentul, succesiv, and pe unele, cand pealtele, si fiind prea mult atenti la o parte, neglijam altAparte, posibil insemnatA. Acele pArti neglijate, rAmannumai in penumbra constiintei, urmAnd sa fie trezitela vieata prin vre-o intamplare si asa se explica buna-oara straniu pe care 11 semnaleaza unmedic ce se ocupa cu metodologia stiintelor medicale'<ei de cateori se descrie o maladie necunoecuta, ge gA-

fenomenul

Si,

www.dacoromanica.ro

Page 107: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

psiliologicA a notittnilor 107

seste indata un numar de cazuri relativ considerabil»In cazul de fata simptomele care alcatuesc maladia ceanoun, de si ades prezentate, nu au fost clar surprinse,eu deosebire n aceastet legeilurci, a lor. Or fi fost indi-vidual remarcate, sau grupate schimbat, nu 113E4 inaceasta forma specifics, mai tarziu precizata, ceeace siface sä se vorbeasca adesea ass de impropriudespre o maladie nouci.

Fara indoiala ea din motivele aratate, exists conceptealcbluite arbitrar. Dar acestea sunt treptat pArasite siitilocuite cu altele mai bune. Nimeni nu sustine reali=tatea externa a oricarui concept ci numai a celor deg-varsite, catre care tinde stiinta si toate progresele ei.Fiindca situatia e aceasta: conceptele care se pot obtinerepede (adjective si verbe) nu sunt realitati de sinestAtatoare ; iar acele care sunt (substantivele), acestease dobandesc cu greutate..

De asemeni nu este o piedica pentru realitatea externsa conceptelor faptul ca pornind dela acelas complex,dupa cum consideram unele sau altele din elementelesale, se pot formA, mai multe concepte. Asa de pilda obalena poate conduce la conceptul substantiv de «ani-mal aquatic» si la acel de «mamifer», Aceasta situa-tiune care e produsa de eventuala schimbare a punctuluide vedere, ar da conceptelor, poate o stampila subiec-tiva, fiindca nu se poate spune, obiectiv vorbind, eabalena este in esentlalul ei si mamifer si animal aqua-tic, doua notiuni care nu se suprapun. Dificultatea totusidispare, data facem o hierarhie intre ele, data spunemin cazul de fat ca balena este mai fundamental una

1) P. Delbet in De la Methode dans les 2 .iences, p. 258.

11:1 Tta

www.dacoromanica.ro

Page 108: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

108 Teoria Notiunitor

de cat alta. Ce insemneazd aceasta ? Aceasta insemneazde5, balena (adied majoritatea insusirilor sale) face maimolt cauzei comuna cu unul din atribute (mamifer)decal cu celalt (aquatic). Prin urmare se poate admitecaracterul obiectiv a doud sau mai multe concepte, carepreluereazd aceeas unitate intuitive, cu conditiune cafatd de acea unitate data, unul din ele sd fie mai fun-damental decal celalt. i pentru a se p5zi obiectivitatealor, trebueste numai sa se observe cu strictete hierarhia,care fireste prin interventia de factori nelogici se

poate in aprecierea omeneasc5, cateodata rAsturnh. Asade pildd- pentru oricare stiint5, este mai fundamentalca trateazd despre cutare sau cutare obiect, cleat ca eo stOtd de memorie sau de ratiune. Totusi in vestitasa ci,Isificare a stiintelor, Bacon distinge in primal locstiintele duph' facultatea sufleteasca cu care se elabo-reaza si invatd, si tocmai pe urmd dupd obiectul lor,fdeand de aicea numai subdiviziuni secundare. De aceeaeroarea capitals a acestei clasificari nu este, cum s'apretins, ca la diviziunea principals a stiintei si la sub-diviziunile secundare se schimbd punctul de vedere.Aceasta e un lucru firesc, de oarece mentinandu-ne laun singur punct de vedere, toate membra dividentia, segdsese pe aceeas treapt5. Asa e de pildd clasificarea luiAug. Comte, unde presezand un singur fundament deimpdrtire (acel al complexit5tii cresegnde si al genera-litatii descrescande), avem o singurd treapta de impartiri.Cand insa sunt mai multe trepte (diviziuni si subdivi-ziuni) atunci sunt mai multe puncte de vedere. Totuleste ca ele sd fie ierarhizate potrivit cu importanta lorcbiectiva, si tocmai de nesocotirea acestui lueru estevinovata, clasificarea pomenita a lui Bacon.

www.dacoromanica.ro

Page 109: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

psiliologica a notiunijor

In sfarsit sa venim la inima chestiunii : exists aeveatealitati universale, dincolo de elaborarile noastre sufle-testi ? Se poate vorbi de realitatea ideilor universale,cum se vorbeste de aceea a exemplarelor individuale ?Transarea deplina a intregii probleme atarna de analizaideii de «asemanare». Ca intre diferitele fenomene alenaturii exists, grupuri-grupuri, efective asemanari, careau facut pe oameni, din cele mai vechi timpuri saimparts fenomenele in clase, aceasta nu se poate contesta. Ceeace nu este de toti recunoscut, e ca aceastaasemanare a exemplarelor individuale, atrag cu necesitate,realitatea ideilor universale. 'In adevar, aceasta realitateSe poate socoti dovedita, din momentul in care se vareeunoaste ca in fenomenele care se cuprind subt acelasconcept, se afla, in masura in care se cuprind, o parteabsolut identica, ce nu mai poate fi deosebita, delaexemplar la exemplar. Aceasta, parte absolut identica, neconduce fiind constatata la conchiderea unei energii, sauforme universale. Dar se poate vorbi acuma de o parteabsolut identica? Se poate si trebue sa vorbim, cats vremeanalizand ideia de asemanare, vedem ca ea se rezolva cunecesitate, intr'o sinteza de elemente identice, cu elementediferite. Se va, zice ca ceeace ne pare identic, e de faptnumai asemanator, va trebui sa facem analiza mai departei sa spunem iaras ca ceeace este asemanator, alaturi de

parti deosebite, prezinta elemente identice, §i asa maideparte. De altfel e caracteristic, cum- unele teoriimoderne, care privesc alte chestii de cat aceasta, intocmitecu total in afara de problema realismului conceptual,aka dar in afara de once ideie pre&mceputa, abunda insensul aratat. Asa de pilda vechea lege a asocialiilorprin asemanare, este redusa de unii psihologi contem.

Piinta RIO

www.dacoromanica.ro

Page 110: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

110 `Peoria Notiunilor

porani, si nu de eei mai neinsemnati, la alte doud legielementare: asociarea elementelor identice, asociareaelementelor contigui.1) CAnd o - percepere actuald itiaminteste o imagine asemAndtoare, are loc in primulmoment asociarea elementelor identice, cArora prin conti-guitate se adaugA elementele diferentiale ale imagineivechi. Asemcind to2 ul acoperei, ceva identic toideauna.Prin urmare vom conchide ca in toate exemplareleindividuale care se pot cuprinde in acela§ concept, se

&este o parte identicd, si ca atare universalA.Trebueste acuma sa adaogim indata, c. ideia univer-

sals, prezentd in toate exemplarele individuale de acela§fel, nu are o realitate de acelas grad cu ele, nu se afldpe aceea§ treaptk ci pe un plan deosebit. A sus(inecontrarul, insenaneazd ca genul ar reprezenth o realizarematerials deosebitA, alcituri cu speciile lui, ea nu s'ar istovi

a§a, cum se petrece de fapt in §irul speciilor sale. Peplanul realizarilor materiale nu se gdsesc decAt indivi-dualitAti. Analiza insa ne sileste sa recunoastem in toatecele asemandtoare, o parte absolut comung, care existsdeasupra distinctiunilor individuale, dar case insd trebleasezatd pe alt plan Tocmai pentru motivul acesta, andintalnim in mai multe exemplare o parte id ev tied, o

putem considers indatd ca o realitate universals unitara.Mai multe elemente absolut identice, admitand ca s'arinfatisa astfel pe planul intrupArilor materiale, le recunostiidentice farA sa le socoti o unitate, de oarece ramannumerice§te si spatial deosebite Dar and acea identitateefectiv descoperitd in praful formelor treatoare, se afla

') Gleiehhetsund Beriihrungsverbindungen (Wundt: Grundriss derPsychologie p, 297 §1 unnatoarele).

www.dacoromanica.ro

Page 111: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Fiinta psihological a notiunilor 111

pe un plan inapoi, atunci identitatea atrage unicitatea,si putem spune ea unuia si aceluias concept ii cores-punde in realitatea efectiva o singura forma universals.Daca bunaoara ideia universala «om» ar fi material-mente realizabila sau realizata, daca am afla-o prezentain exemplarele umane subt forma unui fragment intuitiv,identic in toate, atunci ar fi o realitate identica darnu unica. Mad insa planeaza numai ea idee asuprafiecarui exemplar, atunci e o absurditate BA admitipentru fiecare sate una,ci identitatea, cum am spusmai inainte, atrage unicitatea. Pe de altaparte, tocmairealitatea cam eterica a continutului conceptual, facedificilA o aderare prompts la teoria realists. Omul obis-nueste de regula sä se increada in lucruri empiricesteconstatabile, care cad in sfera intuitiei sensibile. Candi s'a pArut ca a constatat un lucru in experienta, 1.1

crede indata, chiar daca e absurd. Tar fata de lucrurilogiceAe deduse, dar care depasesc experienta, e indeobste sovaitor. AO se explica in parte intensitateareligiei crestine in epoca medievala. Era proaspata sivie traditia unor constatari empirice, a adevArurilorcrestine E vorba de acele minuni, pe care adtia martu-riseau a le fi vazut. Astazi cand constatarea empiricaa ramas ass de departe, ba chiar e push la indoiala,and singurul mijloc al intemeerii adevhrurilor crestineramane speculatia mintala,astazi, convingerilereligioase,si cu atat mai mult acele specific crestine, au slabitass de tare, ca to intrebi daca mai sent.

7. Fhra indoiala ca cea mai realists conceptie a notiu-nilor nu ne impiedica sa le privim si subt raportulfolosului practic pe care ele ni-1 aduc. Ba Inca recu-noasterea inseninatatii for practice, vine in deobste sh

www.dacoromanica.ro

Page 112: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

112 'Peoria No0unilor

confirme conceptia realists. Este foarte adevarat ca eun mare avantagiu pentru mintea omeneasca de a puteacoprinde tntr'o singura icoana quintesentialg, prinurmare inteun singur act de gandire, o multime consi-derabilg de fapte individuale, pe care inteligenta noastra,discursive nu lear putea strabate cleat succesiv. E omare economie de timp si site un mijloc eminent eipoate indispensabil pentru a stapani to natura, iar nua fi stapanit de ea. Acest limbagiu care s'a tinut ei sepoate cu dreptate tine, nu trebue insa sa ascunda, ea,

aceasta posibilitate fericita a mintii, presupune reali-tatea externs a continuturilor conceptuale. Dacg notputem intr'un singur act ea cuprindem o enormamultime de fapte, aceasta pentru ca in realitatea efec-tiva ele au o parte comuna, ei intrucat priveete aceastaparte, ele pot fi cuprinse in acelae act de &dire. Chiaro inteligenta simultang, care ar putea in acelae momentsa aibg o infinitate de acte de cugetare (cum se pre-supune a fi inteligenta diving), care nu are motiveleeconomice ale inteligentei noastre va cuprinde cu sign-ranta o cantitate de fenomene de acelaf fel, intr'unsingur act de conetiinta. Deosebitea intre inteligentanoastra discursive ti o inteligenta simultang s'ar oh-serva, numai fats de un numar de fenomene absolutheterogene, unul fats de altul. Acl inteligenta discur-siva, ar cunoaete succesiv, pe cand conetiinta simultana,ar cunoaste' deodata, capabila fiind sa cuprinde in acelasmoment mai multe acte de gandire deosebite. Prin ur-mare elaborarea unei idei universals nu poate ea fieprivity ca repararea unei insuficiente sufleteeti. Nuexists insuficienta in ce priveete un singur act de cu-getare. Cea mai ingusta, conetiinta poate ea alba. eke

si

www.dacoromanica.ro

Page 113: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

)Pinta psihologick a n4ttnilor 113

un act pe moment, i o idee universalh pentru oricefel de inteligenta, se reduce la un act si nu se rasle-teste in mai multe. Insuficienta este is inteligenta dis-cursive in cuprinderea momentana a mai multor rea-l; tati heterogene, care ar reclamh mai multe acte degandire. Aicea este o insuficienta efectiva, si tocmaifiindca in cazul acesta se presupune in nature o hete-rogeneitate adevarata, nici nu exists mijloc de reparare.Ash numitele mijloace de reparare nu sunt in fapt dechtadaptari interne la raporturi ex terne, ,si nu poate seriossa fie vorba de o dejucare a naturii, savarsita, de inteligenta noastra. Facultatea noastra sufleteasca in cazulde fale consists in putinta de a desface ceeace e comunde ce e variabil, de a separh identicul de diferit, si aputeh surprinde prin urmare subt vesminte schimbatoareun statornic fond comun, iar nici de cum de a con-centra lucruri complect rastetite, de a fabrich unitatiinexistente aevea, de a top' la olalta lucruri pe careo inteligenta perfecta, le concepe aeparat pe fiecare, ash,precum ar fi in nature 1). De altfel cand e vorba de fo-losul practic al conceptelor, ar trebui, cred, sa avem invedere nu atata ca prin ele simplificam intuitia, ci dinpotriva ca o complectam la nevoe. Aceasta este collar-sitoare importanta practich a conceptelor, in care s'avazut ca se fixeaza, ce elemente merry In totdeaunaImpreund, psi care din ele se poate socoti ca un semnalal existentei altuia. Sa ne inchipuim de pilda ca al-catuira notiunea leu, in care apar legate impreuna acele

') E poate bine sa reamintesc ca formula la care au fost siliti saajunga cei mai multi filosofi pentru a exprima fizionomia realitatii,acea de unitate in varietate include §i clansa aceia§ convingererealists asupra generalului schitat de concepte (Nota la Ed. IIal.

a

www.dacoromanica.ro

Page 114: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

114 Teoria Notiunilor

atribute care formeaza infatisarea lui externs, cu atri-butul: periculos. Care este utilitatea principals, si ultimaa acestei notiuni elaborate? Aceia eh intalnind even-tual un leu, p3 care it reeunoastem dupe infatisarea luiexterns, sa complectdm aceste atribute, actual perceputecu atributul periculos, Nainte de a-si cereh leul dintiiin carnea noastrh. Utilitatea simplificgrii, consta in aceiaca face mai lesne posibila o complectare ulterioara.Prima are rolul de simple etapa a celeilalte, mai,ales and ne indreptgm atentia, nu in sfere teoretice,ci catre partea practice a stiintei.

CAP. IV.

Sfera §i continut

I. Deosebirile dintre sfera si continut. 2. Genul si speta, notiunide acelas fel. 3. Raportul dintre sfera si continutCeeeace determine nitrimea sferii. 5. Genul suprem sispetele cele mai de jos.

1. Intorsi la partea curat logica a studiului nostru,urmeaza sh vorbim in primal loc despre sfera si con-linutul notiunii, si de raportul in care ele se ghsesc. 0problems simple in aparenta, si indestul de studiatg,darla doctrina careia totusi se mai pot aduce unele intregiri.

La orice notiune distingem o sfera, si un continut.Prin continut se intelege totalitatea atributelor care fi,compun intelesul, prin sferg, totalitatea speciilor deobiecte care au acele atribute in comun. Continutulnotiunii «animal» it formeaza sumo, atributelor carac-teristice animalului ca atare: o structure mmonieg,organe de receptiune, miscare liborg, etc., sfera notiuniianimal o alcitueqte suma soiurilor de vietuitoare care

4.

www.dacoromanica.ro

Page 115: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

8ferg Si continut 115

an atributele animalului: lei, pasari, pesti etc. Bogatiacontinutului se masoara cu numarul atributelor; marireasferii cu acel al speciilor. Orice notiune fats de acelecuprinse in sfera ei, este mai generals, ca ele si senumeste genul lor; notiunile care se gasesc in sfera,formeaza speciile sale. Notiunea animal este genul no-tiunilor pasAre, peste, etc., iar aceste din urma suntspeciile notiunii animal.

0 prima deosebire care exists intre sfera si conti-nutul unei notiuni, alaturi de acea exprimata in deli-nitiile respective, dar care fireste decurge de aci, esteaceea care se remarca cand o notiune se dezvolta injudecati. In aceasta eventualitate notele continutului no-tiunii devin predicatele unor judecati universale, pecand speciile sferii sale sunt predicate de judecati par-ticulare. Impreunand in judecati notinnea animal, suc-cesiv cu toate atributele continutului sail, vom avai,judecatile universale: Toate animalele au organe recep-tive, miscare libera etc. Impreunand-o cu speciile sfereisale dobandim o eerie de judecati particulare: Mewanimale sunt lei, cateva pasari, etc. Ratiunea deosebiriieste transparenta. Atributele care constitue animalitatealtrebue sa le aiba toate animalele. Insusirile accesoriicare se pot impreuna. acelor esentiale tutulor anima-lelor, pe acelea le poseda numai unele din ele, fiindddad, ar apartine tuturora ar fi si ele esentiale. Iatapentru ce si in cazul de fats si in oricare alt caz, notelecontinutului notiunii sunt predicate de judecati uni-versale, pe cand speciile sferii (si mice specie e con-stituita printr'un adaos de note accesorii) vor fi, pentruacea notiune, predicate de judecati particulare.

In aceias ordine de idei putem semnala lilca o deo-

www.dacoromanica.ro

Page 116: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

116 Teoria Notiuniior

sebire. La dezvoltarea in judecati, notele din continutulunui concept fiind constitutivepot fi acestuia predicatede judecati apodictice, pe cand speciile sferii sale, numaipredicate de judecati asertorice. AO, se poate toateanimalele trebue sa alba libera miscue, dar nu se poatespune : cateva animale trebue sa fie 'Agri. (Se poate face ojudecata apodictica valabila numai th'sturnandu-se ju-decata, spunandu-se anunae : Pasarile trebue sri, fieanimale).

0 alta distinctiune pe care o putem face intre gad,si continutul unui concept este urmAtoarea: Sfera uneinotiuni nu poate sd fie sporita dela sine, deck, numaiIn mod fantastic, fara nici o siguranta de obiectivitate.Nu putem deduce specii noi, din altele cunoscute, e

vorba fire0e de notiunile care se dobandesc in modempiric, cu pretentia BA oglindeascA lumea din afard.In sfera notiunii animal intra atatea specii, cite amconstatat. Noi nu putem creste aceastA sferd prin com-binari personale, prin variatii imaginate. Toate aceste,crick ar fi de, interesante, nu au nici o valoare obiec-tivd. Raman pe aceeas treaptd cu centaurii, zmeii, s. c. I.

Nu tot asa Bid lucrul cu privire la continut. Dacdla sferd avand cateva specii date, nu putem dobandialtele noi, la continut, fiindu-ne date cateva atribute,putem IBA derivdm dela sine, FLA necesitatea experiente',alte atribute, ce pot sa ridice perfecte pretentii deobiectivitate. Asa dar putem spoil continutul unei no-tiuni, pe aceastd cale scotand din notele fundamentale,note derivate. Din insasi expunerea capitolului de fa-0a putut BA se vada, cum am dedus pe cale logicd, dindefinitia sferei, noi insusiri, aceia de a forma cu spe-ciile sale exclusiv predicate de judecdti particulare, si

rice:

www.dacoromanica.ro

Page 117: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Sfera continut 117

in privinta modalitAtii de judecgti asertorice.Exemple mai concrete se pot gasi cu imbelsugare. Dinatributul elasticitate deriva acel de variabilitate a forme; ;din insusirea spetialitOtii, acea a divizibilitAtii etc.

Dacg insg pe aceastO cale se poate spori continutulnotiunii, nu trebue sA comitem eroarea de a crede, cgavand date un numgr de atribute fundamentale, putemdobandi totalitatea caracterelor esentiale obiectului, prinurmare putem obtine lista complectg a notelor din con-tinutul unei notiuni, farg a experiments. Intru catprintre atributele esentiale ale unui obiect fac parte siacele insusiri pe care dAnsul le manifests in contactcu diferiti reactivi, se intelege dela sine ca, nici o datanu vom putea dobAndi intreg continutul unei notiuni, prinsimpla lui derivare, din cute -va note fundamentale, date.

In orice caz rAmAne, ca se poate spori valabil con-tinutul unei notiuni si farg experientA, pe cand sferanu se poate. De altfel e de o importanta mai mare sAcunoastem bine cotinutul de cat sfera notiunii. CAndvorbim de tendinta de a se elaborA notiuni exacte, negandim la continut. Orice notiune se defineste princontinut, nu prin sferA. Intr'un cuvant a avea notiunivalabile, insemneaza a le avea continutul bine determinat

Apoi delimitarea deshvArsita a sferei este mult maidificila deck la continut. Lista speciilor este si maiexpusg schimbarii intregirii sau chiar diminuarii, decgtacea a atributelor continutului. Se mai pot descoperi zecide fipecii animale (si deci sa se mgreascg sfera notiuniianimal), pe cand e greu sa se mai gaseascg multeatribute esentiale tuturor animalelor, in afarA, de celefixate. Dar, cum am spus, aceasta greutate este lesnesuferita din lipsa unei necesitOti urgente, de a elabora

www.dacoromanica.ro

Page 118: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

118 teoria Notiunilor

notiunile subt raportul sferii, cu aceeas desavarsire carese reclama la continut. E drept ea cunt unele notiunicare nu se pot defini, din pricing cu nu li se poatedescompune continutul in elemente, asa cum procedeazaoperatia difinirii. Asa e de pilda notiunea «coloare».In acest caz se intrebuinteaza ca substitut de definire,o etalare a sferii. Avem o definire prin sfer5. La in-trebarea: ce este coloarea? se poate raspunde prinenumerare: rosu, galben, albastru ete. Dar si in astfelde cazuri, and sfera e chemata prin expeptie sa joacelun rol al continutului, dansa se poate scuts de aceacunoastere complecta, care se cere la continut. Deoarecein cazul acestor simulacre de definire, nu e nevoie eainiri toate speciile sferii, cum e nevoe la adevarateledefinitii, sa rezumi toate atributele continutului. Definindcu ajutorul sferii, ajunge sa indici cateva specii, intrucatenuntarea. for nu are rolul de a enumera, ci numai aexemplifica. In sfarsit putem spune ca exacta cunoas-tere a sferii are numai insemnatatea indirecta, de aservi crate °data la exacta cunoastere a continutului.Asa de pilda, descoperirea speciei lebada-neagra, a avutimportanta ca a atras dupa sine o rectificare a conti-:nutului notiunii lebada, eliminandu-se dinteinsul insu-sirea «alb» crezuta prang atuncea ca o nota esentiala.Trebueste sa adaogam insaceeace vom arata, si maitarziuca o modificare in cunostiinta sferii nu stragenumaidecat o schimbare in eunostinta continutului, si

ca aceasta schimbare paraded o intalnim aproape numaila speciile inferioare, acolo unde mai-mai fiecare caracterperceput este pastrat ca esential in icoana conceptuala.Acolo cea mai usoara variare intampinata (prin urmareorice specie noun) risca sa modifice nu numai o intuitie,

www.dacoromanica.ro

Page 119: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Sfeil §i continnt 1191

ci chiar un concept, ctici fa aceasta treapta intuitia siconceptul mai-mai se confunda.

2. Daca speciile din sfera unei notiuni pot sa pro-cure notiunii-gen, numai predicate de judecati parti-culare, natiuneagen serveste insa speciilor ei ca predicatde judecati universale. Exemple: Toti leii sunt animale,toate pasarile, toti pestii stint animale etc. Tot asapoate sa le serveascacum in treacat vazuram si maisus ca predicat de judecati apodictice. Toti leii trebuesa fie animale. Intrucat notiunea-gen se comporta capredicat de judecata, fata de speciile sale, tot .asa cumam vazut ea s'ar comporta rata de ele oricare atributdin continutul for (si una si celelalte procurand predicatede judecati universale). s'a inceput a se confundaacestea, a se socoti fiecare atribut al notiunii, ca fiindun gen al ei. Asa de pildk genul notiunii our nu arfi numai notiunea metal, ci i notiunile-adjectiv: galben,stralucitor, etc., in sfera, c5rora aurul de asemeni s'arafia. Impotriva acestui amestec s'a protestat de catrelogiciani. Lotze, pentru a distinge rubricarea unei no-tiuni substantiv sub until din atributele sale, de aceeafacuta, sub o alta notiune substantiv, in sfera careiase &este, denumeste prima operatie subsumare, iar pecea de-a doua, suborclonare 1) Sch,uppe distinge genuriproprii, de genurile improprii, care ar fi aceste atributeizolate cere sa se faca o distinctie si mairadical., intrucat, spune dansul, nu se pot coMparacleat doua notiuni de acelas fel, si nu se poate spuneca, o insqre e mai generala sau mai putin generall

1) Grund,euge der Logik, p. 17.Grundriss der Erkenntuistheorie and Logik, pp. 147, 148.

,Watutit,

www.dacoromanica.ro

Page 120: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

120 Teoria Notiunilor

decAt un object. Aceasta se poate spune numai relativla cloud, obiecte, prin urmare numai notiunile forpot fi rAnduite ca gen spunem aurul egalben si in aparentA am introdus «aurul» in sferanotiunii galben, de fapt l'am introdus in sfera notiuniiqobiect galben prin urmare avem latent un substantiv

In afarA de exacta observare a lui Wundt, cA, nu sepoate spune intre un obiect s'o insuoire, care e maigeneral, pentru a oti care e spet6 si care e gen, impo-triva acelui amestec nejustificat se mai poate argumentssi altfel, Genul formeazA esenta spetei. A spune ca 0insuoire sau o actiune e genul unui object, inseamnaa pretinde eh' o insuoire sau a-ctiune oarecare este esenta,acelui object, 0 pretentie imposibila Si absurdA, intruateel putin dupa alcatuirea inteligentei noastre, obiectuleste conceput ca purtAtorul insuoirilor si actiunilor, jarnu invers. Obiectul e substanta, in care celelalte subsistaof pot subsista. El e fondul, substratul, of numai el seconcepe in deobote ca de sine stAtAtor. A face dintr'unaspect sau manifestare izolatA esenta obiectului in careacelea se gasesc este a rasturnA un raport constant oiobligatoriu mAcar pentru felul inteligentii noastre.RAmAne atuncea stabilit ea genul of speta trebuesc SAfie notiuni de acelao fel, sau pentru a intrebuinta ter-minologia pe care o vom fix mai tarziu, notiuni deaceeao categoric.

Aceasta distinctiune intre genuri oi pseudo-genurieste de toata importanta, si desigur faptului ca nu afost totdeauna flcutA, imprejurarii ca s'au amestecatlaolaltA notiunele generice substantive, cu acele de

1) Logik, I. Bd. pp. 97, 98.

i

Candsj spe(d.

1).

www.dacoromanica.ro

Page 121: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

'fer61 continui 121

origina adjectivald §i verbald, se datoreste inconsequentaunor filozofi care sunt in fond real4ti, dar sustin andvorbesc de concepte, subiectivitatea lor. Fara indoialdca notiuni generale ca «existentd», «cunostinta», (no-tiuni care de attfel ImbrAtiaza toate obiectele), nu potava pretentiunea sd exprime un principiu real, unprincipiu care sä constitueascd toate lucrurile din naturd.Aceste notiuni sunt simpla substantivizare a unoratribute sau stari izolate, si ca atare nu exprima rea-litdti de sine statdtoare, si cu atat mai mult insusifondul, esenta tuturor fenomenelor lumii. Nefiind insaclay separate de adevdratele genuri, au compromis pre-tentia de realism, a tuturor, chiar a acelor care puteaucu drept sa sustie, si vedem filOzofi, cum am zis, infond realisti, care sustin artificialitatea tuturor concep-telor. Iar atunci and au nevoie sa afirme realitateavreunui principiu universal, a unei esente comcnelucrurilor, pretind a o fi descoperit pun o presupusdintuitie superioard, iar nu pe calea elaborarii concep-tuale. i toate acestea, in mare masura, numai pentruca nu s'a deosebit intre ele, genurile de pseudogenuri,si s'a crezut Ca recunoscand realismul unor concepte,trebueste sä-1 recunosti pe-al tuturor.

3, 0 probleml foarte importanta si care trebuestecu ingrijire precizatd, _este aceea a raportului dintre«sfera» si «continut>>. Am vazut, din cele spuse, cetnsemneaza o notiune-gen, si ce aunt speciile sale.Relatiunea de gen si speta nu se margineste insa numaila doua notiuni, sau la doua trepte de notiuni. Aflauzdin potrivd serii tntregi de concepte etajate, unde, afarde cea mai de jos, care e numai specie si de cea maide awl, care a numai gen, fiecare din ele este o speta

sl

www.dacoromanica.ro

Page 122: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

122 Teoria Notiunilor

a celei de deasupra, i un gen al celor de desupt.Avem genuri inferioare si genuri superioare, specii-subspecii, un intreg sistem de raportare conceptualkdeterminat de sfera si continutul notiunilor participante.Asa de pildd extr5gand partea comuna a notiunilor,romb, patrat, dreptunghiu, alcatuim notiunea mai ge-neral/ paralelogram (figura cu patru laturi, paralele`cate doua), care este genul celorlalte si le cuprinde insfera ei. Daca trig, comparam paralelogramele cu tra-pezele, si ele figuri cu patru laturi dar neparalele,alcatuim o notiune -si mai general /, un gen mai su-perior : notiunea patrulater, care are drept atributcaracteristic numai insusirea patru laturi, i cuprinde

'ca atare in sfera ei mai larga, toate notiunile anteri-'oare. In fine comparand patrulaterile cu triunghiurile,alcatuim notiunea i mai larga de figura geometric/'sail figura geometric/ rectilinie, care are drept atribut'necesar aceea de-a reprezenta un spatiu inchis, si care'cuprinde in sfera ei, pe toate celelalte, fiind celor maispeciale un gen si mai innalt. Din examinarea acestui'intamplator exemplu, se poate vedea ca intr'o astfel'de serie, cu cat o notiune e mai bogata in continut,'e mai ingusta ca sferg, si cu cat e mai saraca* in con-tinut are sfera mai intinsa. Notiunea «figura geome-trica» are un continut foarte redus : pur i simpluiinsusirea de-a inchide un spatiu. Tocmai din pricing'aceasta tl gasim comun tuturor figurilor, oricare ar fi'aeosebirile ee, in alte privinte, le infAtiseaza. Notiunea«patrulater* e mai bogata in continut deal cealalt5,pentru cuvantul ca cuprinde in plus atributul funda-mental ; patru laturi. Sfera acestei notiuni e ins/ maiputin mare, triunghiurile fiind ramase in afar/. Si ash

ti

www.dacoromanica.ro

Page 123: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Sfera si continut 123

mai departe, notiunea «paralelogramv e O. mai bogatain continut deck cele precedente, avand caracteresuplimentare, dar mai restransa ca sfera totodata. Ra-tiunea acestui raport invers intre marimea continutului

a sferei la acelas sir de notiuni care se subordo-neaza una alteia, este foarte simpla. Orice suprimarede atribute, la o elaborare conceptuall (ii deci saracirea continutului) e conditionat/ de-o comparare maivasta de obiecte, care cuprind k4i mai putine note incomun. Prin urmare micorarea unui continut, to cazulde rata, e determinat de exigenta de-a cuprinde unmai mare numar de obiecte, sau cu alte vorbe, decre0erea sferei. 'rivers, orice adaos de atribute, pelamga acelea care se gasesc in comun la mai multecategorii de obiecte, reprezinta o fatala excludere acatorva din . aceste categorii, cu alte vorbe, sporireacontinutului se impreuna cu micorarea sferei.

In aceasta form/ limitata (adle/ cu expresa mentiuneea e vorba de notiuni din aceias serie), se poate vorbide un raport invers intre sfera si eontinutul unei no-tiunP). Primejdia e insa in a nu se tine seama de aceleconditiuni speciale, i a se proclama «raportul inverseea un adevur absolut si valabil in orice imprejurare.In primul loc logicianii au cautat sa arate ea nu poatefi vorba de o relatie constants i proportionala intre

1) Pe acest raport invers se intemeiaza, dupa cum observa Jevons,faptul ca, in metodologie, operatia analixii aplicata la sfera coin-cide cu o sinterci la continutul notiunii si viceversa. Asa de pildaanaTiand sfera conceptului organism" obtinem notiunele ve-getal" si animal". Dar, aceste notiuni reprezinta sinteza notelordin continulul notiunii organism cu acele specifice de vegetal sianimal. Lucrul se poate verifica si mai departe (Leiladen der Logik.Trad. germ. Kl.einpeter. p. 219, 22o).

0

www.dacoromanica.ro

Page 124: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

124 Teoria Notiunilor

micsorarea sferei si cresterea continutului, sau invers.Asa de pilda Liard, in manualul sau de logics accen-tuiaza a «nu trebuie sa, eredem ca variatiile respectiveale extenziunii (sferei) si comprehenziunii (continutului)se indeplinesc in totdeauna dupa o proportie exacta siconstants. Asa, impreunand succesiv cu termenul animal,termenii rational si vertebral, nu se diminueaza ex-tenziunea in aceeas proportie; numarul animalelor ra-tionale este cu malt mai putin considerabil, cleat acelal animalelor vertebrate0). De asemeni Drobisch,, inapendicile cunoscutei sale carti, se sileste sa stabileascaca intre deminuarea sferei si cresterea continutului nueste un perfect paralelism, si dupa, niste calcule inte-resante de si fara o deosebita utilitate practicaincheie cd pe and sfera se micsoreaza in progresie geo-metria, se mareste continutul numai in progresie arit-metica 2).

Mai important insa deck a combate credinta inteunraport constant si egal, acolo unde raport se &este,este a se opri intinderea acelui raport in inprejurariunde nu trebueste intins. Caci, tncaodata, nu se poatevorbi cu certitudine de acea «relatie inversA » de <<crestere

deserestere simultana» cleat intre notiuni din aceiasserie. Nu se poate pretinde in mod absolut ca intredoua notiuni, culese din domenii mai departate aceeacare are continutul mai bogat, are sfera mai restransa,?i mai cu seamy nu se poate spune cd la una ?i a-ceea§ notiune, dupd cum, sfera ei va crecte sau vaseddea, va trebui, sd remarceim, fenomenul (raportului

1) Logique, p. 12.2) Neue Darstellung der Logik, p. 213-218.

si

www.dacoromanica.ro

Page 125: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Sfera si continut 126

invers», anume ea confinutul ei va descrefte onse va

In ce priveste primul caz (compararea a doua notiunidin domenii deosebite), un exemplu ne poate elarificaindat5. Sa lurim de plicIrt notiunea «ono si notiunevglisip».Notiunea omoriat ar parea de dificila comparatiae mai mare cleat cealalta si ca sfera si ca continut. Inadevar si numarul atributelor sale caracteristice estemai insemnat, si numArul speciilor este mai mare. Suntmai multe feluri deosebite de oameni deck de nisip, sicu mai multe lnsusiri se caracterizeaz1 omul, cleatcea din urma notiune

In ce priveste cea de a doua chestiune aruncataanume dacA este valabil eraportul invers» and unasi aceeas notiune se schimbA sub raportul continutuluisau al sferei trebueste sa staruim ceva mai mult,intrucat putem zice ca pans acuma a fost trecut5, cuvederea. Pentru a rezolvi aceasta problems destul deinteresanta, vom lua pe rand diferitele cazuri care potsa se semnaleze la schimbarea, prefacerea unei notiuni.1) Marirea sferei. 2) Micsorarea sferei. 3) Marirea con-tinutului. 4) Miesorarea continutului.

Cand are loc md,rirea sferei, aceasta nu atrage numaicleat dupA sine micsorarea continutului. Asa de pildasa presupunem ca s'ar descoperi in vreun colt de universlebede rosii. Sfera notiunii generice «lebada» s'aravand o specie noua, in plus. Totusi prin aceasta marirea sferei nu se remara o micsorare paralela a conti-nutului, intrucat atributele esentiale ale lebedii, ramanaceleasi ca mai tnainte.

0 examinare suplimentara a acestui punct sa mai gaseste siin Cap. VI al lucrarii de fatal.

?imarl.

mari,

1)

www.dacoromanica.ro

Page 126: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

126 Teoria Notiunilor

Cand are loc mieforarea sferii, nu urmeaza sporireacontinutului. Sa ne tnchipuim de pilda, disparitia le-bedelor negre. Sfera notiunii lebada, a suferit o diminuare,pierzand o specie deosebita. Urmeaza de aci, ca in urmaacestei disparitii, continutul notiunii lebada se va im-bogati, reintroducand de pilda coloarea alba printreatributele exentiale lebedei ca atare? Oricat coloarea albava fi de acum inainte comuna tuturor lebedelor exis-tente, not n'o putem reintroduce, pentru cuvantul el incontinutul unei notiuni nu pot sa figureze decal atri-butele eseptiale, i prin faptul ea a existat odata lebedenegre, s'a dovedit ea albul nu este esential.

In al treilea rand, mdrirea confinutului unei notiuni,nu atrage micsorarea sferei. Dovedindu-se de pildrt ca

atributul «radio activ» este esential oricarei materii, caface parte prin urmare din continutul notiunii materie,prin aceasta imbogatire a continutului, nu a diminuatsfera acestei notiuni. Toate speciile de materie vor ave'aradioactivitate, ramanand si de acum inainte, tot atateaeke fusesera pana la aflarea acestui atribut general. Edrept ca atributul acesta a parut in primul moment,insusirea unor corpuri izolate, ca uranium de pilda, sinumai pe urma a fost generalizat. Dar cum prin aceastageneraliza,re, acele corpuri nu au fost inglobate in altaspecie, ci au continuat sa constitue spete aparte, se vedelimpede ca notiunea generica materie n'a suferit prinfaptul inabogatirii continutului nici o scadere la sfera.

Drista o singura exceptiune, acel de al patrulea caz.1111,cforarea continutului e simultan insotita de crestereasferei. Orice miesorare se produce prin constatarea caun atribut oarecare,constant observat pana acumanu este permanent; adica prin aflarea unei speeii care

www.dacoromanica.ro

Page 127: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

fera gi co'ntinut i21

nu-1 are. Chiar dacl, aces specie dispare mai titrziuiramdne stabilit ca .micsorarea unui continut de notiunecoincide cu o sporire fie chiar momentand a sferei sale:Prin urmare «raportul invers» valabil in mod categorideand e vorba de notiuni diferite din aceeas serie, in cepriveste una si aceeas noti{me care evolueaza, se aratavalabil numai in acest al patrulea caz: micsorarea con;.tinutului e insotita de simultana Igtire a sferei 1).

4. Cand am afirmat la coppararea a dour conceptsluate din domenii deosebite, ca notiunea om are o sferamai larga deck notiunea nisip, am presupus ca rezolvitAo problemit care exists, si asupra careia trebueste a starui.E vorba cu ce se mAsoara marimea unei sfere, cu nu-mdrul speciilor sau cu acel al exemplarelor individualscare exists in natura ? Dupd pgrerea generals, intindereasferei unei notiuni ata,rnd, de numdrul speciilor carecontain ca atribute comune, notele acelei notiuni, si ndde multimea intamplatoare de exemplarecare se pot gdsi in cantitAti mai mult sau mai putin nu-meroase, de fiecare spetd a sferei. Cantitatea de exem.plare nu constitue sfera notiunii ci reprezinth aceea cenume ?te Riehl «Geltungsbereich des Begriffs» sau B.Erdmann «Gattungsbereich». Aceasta este teoria ad-miss, pe temeiul ei am si sustinut ca notiunea nisipare sfera mai ingustA cleat nptiunea om, fiindca arespecii mai patine, cu toate ca are exemplare cu mult

Chiar gi in cazul acesta [intern concepe itaprejurarea in tarenot am fi atribuit in mod ihtzorin o insugire continutului unei notiuni(e' finalitate fenonienelor figice) gi ulterior rectificammod independent de once cregtere a sfei Excel-Ala semnalata In textar i amane riguroasa numai in cazul cand ant alcatui totdeauna noti,unile tin an du-ne strict de fapte g'am infrana fantezia (Nota Ed. II-a).

§i

')

iluzia in

individuate,

www.dacoromanica.ro

Page 128: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

128 Teoria Notiuniior

mai numeroase, neasemAnat mai numeroase deal poatesa aibA, in oricare clips, rotiunea Om. Teoria care ma-soarl sfera notiunu cu numarul speciilor si nu al exem-plarelor; o credem ca este juste; nu insa toate justifi-chile care s'au adus in fivoarea ei. Asa de pild6, B.Erdmann, dupace afirmA ca unii au desemnat sfera uneinotiuni ca sutra exemplarelor individuale, adauga: «Aceastaconceptiune este insuficientA si eronatA, pentrucA dAnsaconfine ideia ca sfera eFte determinate de vumcirulexemplarelor, si in consecintA va creste sau ,descresteimpreuna cu acest numar. 'Elsa intrebuintarea sau fa-bricarea until chibrit nu are nimic aface cu sfera acestuigen, precum si vieata sau moartea unui individ cu genulom)>.1) Argumentarea citata dace ar fi singura posibilAar lass chestiunea foarte putin lAmurit5. Erdmann parea pune toata greutatea pe faptul ca dace am face k

depindA sfera unui concept de numarul de exemplare,ea ar creste si descreste fgrA Incetare, nu ar avea nicio statornicie Intr'un cuvant. Acelas lucru se intamplA,

insA desi pe o scars mai putin intinsA si atunciand facem sfera sa atarne de numarul speciilor. i ospecie poate sa dispara sau sä apara la un moment, assca sfera unei notiuni e expusa in orice caz schimbArii.De acee3. pentru tntemeiarea acelei pAreri de altfeldrepte e nevoe de alte argumente, care credem, inesenra a fi urmAtoarele :

Aparitia sau disparitia unei spete, data nu atrage cunecesitate modificarea continutului notiunii generice (cumam vazut in paragraful anterior), 111E6 poate Ed-1 modi-fice, pe and aparitia sau disparitia unui simplu exemplar

') Op, citat 0p, 202 203,5i

www.dacoromanica.ro

Page 129: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Sfera continut leg

dintr'o specie nu poate sa, aduca nici o modificare incontinutul notiunii. B atarna, sfera unei notiuni de nu-marul de exemplare, insemneaza a rupe orice legatura;si a stabill, principial, o complecta indiferenta intresoarta sferei si aceea a continutului. Am vazut ca ocrestere a sferei nu atrage neapa'rat o micsorare a con-tinutului aceleiasi notiuni, dupa cum arata exempluldescoperirii inchipuitelor lebede rosii. Dar descoperireaunei astfel de varietati, nu ar av6, nici o influentsasupra continutului notiunii lebada, pentru motivul cao coloare determinate nu mai figureaza in continutulacestei notiuni dela descoperirea lebedelor negre. Dacelebedele rosii ar fi aparut presupunand ea existsinaintea lebedelor negre, ele, crescand sfera notiuniigenerice, i-ar fi micsorat totodata continutul, as dupacum au facut lebedele negre. Am aratat aceasta pentrua se vedei1 a la specii, dace descoperirea unor varietatiulterioare, de aceeas nature cu altele stiute mai dinainte,nu mai aduc nici o modificare in continutul conceptuluigeneric, nu tot asa sta Icrul en primele si mai ales cuprima varietate. Aceasta in totdeauna ehmina o insu-fire (acea in care deinsa variaza) din continutulnotiunii alcattite la inceput pc baza unei singurespefe. Ei bine, nici vorba nu poate sa fie de aceasta,la exemplare. Cel d'intaiu exemplar care se alaturabangs altul (intrucat e de- aceeas speta), nu modifies sinu poate sa modifice nimica, sub raportul conceptual.Nu exists nici o deosebire intre efectul primului exemplarcare se adauga si al celor ulterioare. Toate sunt deopotrivade neputincioase, in determinarea evolutiei conceptuale.

Dupe aceasta observare preliminara, sa trecem la alteconsideratiuni, fireste, in aceeas ordine de idei. Pentru

8

ci

www.dacoromanica.ro

Page 130: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

130 Teoria Notiunilor

ca un exemplar individual sa, poata spori o notiune(sub raportul sferei se intelege), trebueste sa reprezinte,in acea notiune, ceva in plus, ceva nou, ass, dupe cumreprezinte in lumea intuitiei. Atunci se pune urmatoareaintrebare : poate un exemplar dat, prin simplul fapt eae un exemplar deosebit, sa reprezinte ceva nou pentruconcept si in aceasta calitate sa inriUreasca proprietatileconceptului ? In ce poate sa consiste personalitatea deo-sebita a unui exemplar care nu reprezinte o speta deo-sebita de toate acelea in care cunt rubricate cele)alteexemplare? In aceca ca .ocupd un Joe deosebit in spatiu,si intru cava o portiune diferita de time, Ei bine,aceste insusiri deosebitoare, care fac ca exemplarul inchestiune sa nu se confunde cu un altul, in intuitiaSensibila, aceste insusiri nu valoreaza sub raportul dis-cutat. CAnd not alCatuim o notiune generics si atunceacand delimita'm sfera ei, not facem cu aceasta o rubrica,mai large si diferite rubrici mai inguste, in care saasezam eventual un obiect. Fiindcd operatiapentru inteligenta noastra, constd, cel putin in primulmoment, in asezarea obiectului de explicat inteo rubricsmai largd decal el. De pildd este o explicare in faptulca, asezi «caldura» in notiunea «m4.care>>. Cum notiuneaslujeste nevoilor de explicare sfera, ei va cuprinde caatare suma tuturor sub-rubricelor, in care poate sä fieasezat un obiect din genul ei; dar fire0e nu va consi-ders drept subrubrieg posibila, deal ceeace e mai largdecAt un singur obiect, prin urmare insueri speeifice,nu curat individuale. In al doilea rand, si cu o tine-tura mai utilitarista, putem spune : stiinta n'o inte.reseaza cleat lucruri care se repeta, legaturi care sepot regasi, impreunari constante. Ca exemplarele de

expliedrih,

www.dacoromanica.ro

Page 131: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Sferg §i continut 131

aceeatoi speta A Al A2, °cup,* toate un loc in spatiu,el an spatialitatea ca insuOre caracteristicA, aceasta, da,intereseaza tiinta. A spune pur simplu ca toate auspatialitate, inseamna insa a suprima deosebirea dintreele sub acest raport, iar a afirma dimpotrivg el Ase gAse0e la momentul C in. spatiul D pe and Al seafla in spatiul O. aceste afirmAri deosebitoare lash'

indiferenta tiinta, nu reprezinta o achizitie pentru &Ansa,§i de aceea rAmin in afar de elaborArile ei. Tata pentru ceacele diferente nu pot sA alba nici o inraurire in determina-rea fizionomiei conceptelor Exemplarele indivi-duale intrucat contin atributele unui concept generic, suntsub imperiul lui, atarng de dansul ; de ael nu urmeaza insAca i dansul atarna de ele, in vreuna din proprietAtile sale.

SA considerAm acuma i cazul and dou5, exemplare,din aceea spew, ar infAt4a alte deosebiri cleat acelede pozitiune in spatiu i timp, cazul in care am remarcai diferente calitative. Aci putem distinge mai multe

imprejurari. Sau ca acele deosebiri pe care le reprezintAun exemplar fata de altul sunt manifestA'ri patologice,t;i atuncea nu p4 fi luate in considerare la determinareaunui concept chiar sub raportul sferei, °Hat unsavant ca Virchow, a sustinut contrarul intrucatonce manifestare patologia este o negare a normalului

conceptul cauta sa cuprinda situatia normala.Sau ca acele diferente sunt de natura artificialA, cum ar

fi de pildA o lebada rode, fiindca a vopsit-o cineva. Niciastfel de diferente, se intelege, nu au nimic de-a-face cudeterminarea obiectivei a conceptului generic supraordin at.

In fine ar mai rAmarre cazul and un exemplar oare-care, infAtipaza deosebiri calitative naturale, cazul incare afirmatiile ce le-ai putea face relativ la dansul nu

si

si

stiintifice.

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 132: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

132 Teoria Notiunilor

sunt in totul aplicabile spetiei in care se afla rubricat,fare ca aceste afirmatii deosebitoare, sa fie dintre acelecare las'A indiferenta stiinta. In acest caz s'ar 'Area catrebueste sa tinem seams la determinarea unei sfere side indivizi, si ne-am isbi par'ea de-o insuficienta a teorieiadmise. Totus, argumentandu-se aatfel se face un simplujoc de vorbe, Si oricum s'ar prezenta lucrurile in aceastaprivint5, nu ne sileste nimica sa separam soarta sfereide acea a speciilor. Pentru cuvantul ca dace acele nou-teti la un exemplar, sunt de asa nature catrebue sa tinem stiintificeste seams de ele, atunci exem-plarul e reprezentant al unei specii noud; iar in cazulcand nu-1 consideram ca reprezentant de speta noun,aceasta din pricing ca partea sa diferentiala nu estedin acelea care valoreaza icy stiintd. Asa dar, oricumvor sta lucrurile, marimea sferei ramane determinate denuraarul speciilor, iar nu de al exemplarelor.

Ceeace contribue sa impingti spre opinia contrara, ei faptul ca" s'ar putea sa &Ira la un moment dat ca

reprezentant de insusiri deosebitoare, absolut de tinutin seams, un singur exemplar, si in lume predominaideia ca numai atunci se poate vorbi de speta si de di-ferente specifice, cad avem mai multe exemplare caresa le poarte. Aceasta insa, rgmane de cele mai multeon o prejudeeatg, mai ales cã a cunoaste un singurexemplar nu inseamna tot una Cu a exists un singurexemplar. Ceeace formeaza deosebirea intre caractere despetA si caractere strict individuale, nu este indeobstefaptul ca primele sunt purtate de mai multe exemplare,iar cele din urma le intalnim 1a unul singur, ci esteconstiinta nu mai departe analizabila, ca ultimele suntneglijabile, iar cele dintaiu nu sunt neglijabile, si din

remareate

www.dacoromanica.ro

Page 133: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Sferg. continut 13-3

aceasta pricing exemplarele sau exemplarul care le poartanu se poate trece lesne in rubrica unei spete stabilite,ci trebue sa recunoatem in el o specie noua, sau macaro nuanta originals. Asa dupd teoria darwinistd, originafiecarei specii nouk consists in aparitia poate a unuisingur exemplar cu caractere noi. Pang la procreareasi reproducerea sa mai departe, avem o spetg repre-zentata de un singur exemplar. tin alt exemplu din altsordine de idei. Atomism,u1, de pilda, reprezinta o spetga gandirii metafizice, care ar fi genul. Ast5zi atomismuleste impartAit de mai multe capete, la un moment insA,la origina, a fost cugetarea unui singur individ, a luiDemocrit. De aceea and e vorba bunaoara de conceptul<<metafizica» putem recunoaste sisteme filozofice indivi-duate ca speciile ei si deci ca factori determinanti aisferei sale. A ceasta relativa neatarnare a caracterelorspecifice de numarul exemplarelor care le poarta, atrageinsa dupa sine o serioasa greutate: ne lipseste din aceastacauza un criteriu sigur pentru a distinge eateodat5, intrecaractere specifice si unele caractere individuale, negli-jabile. Fiindca drept caractere individuale nu sunt numaiacele clar individuale: pozitiunea in spatiu, data originei,sau vreo manifestare dependents de vreun factor externcare nu e constant si general; mai pot fi si altele, im-ponderabile dar reale, care pot apartine chiar mai multorexemplare, $i care nu ai mijlocul de a le valora cu cer-titudine, declarandu-le absolut neglijabile sau nu. Asasunt de pilda dimensiunile, unele variatii de forma etc.Exists efectiv caractere unde esti in nehotarire, si nupoti prin urmare spune cu precizie daca sunt indivi-duale sau specifice, daca sunt complect neglijabile, saudaca neglijabile pentru un gen superior, trebuesc totusi

ci

www.dacoromanica.ro

Page 134: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

134 Teoria Notiunilor

tinute in seam pentru o specie inferioara ale caruiasimptome ar fi. Nici aceasta nesigurantA de fapt nupericliteazA, cum am mai spur, intru nimica teoria sta-bility ca sfera notiunelor se mascara' numai cu numarulspeciilor. Ca e greu in anume momente sa deslusestice e speta si ce nu e, aceasta e o alta chestie, care nuatinge si nu cere modificarea teoriei pomenite. Este pur

simplu alta problemA, de altfel nu lipsita de insem-natate si cAreia vom consacrA paragraful urmator.

5. Am vAzut din desvoltArile anterioare ca notiunilecare pornesc dela elaborarea aceluias substrat intuitiv,mall a mai multora similare, pot alcAtui coloane intregiranduite treptat in specii si genuri din ce in ce mailargi ca sfera (de si mai grace in continut) Ons laun gen superior, dincolo de care nu se mai afla altul.Coordonand la olalta toate coloanele de notiuni de aceeascategorie, putem obtine un gen superior comun, genulsuprem. Asa dar exists o limita in ascendenta elabo-rarii conceptuale. 0 astfel de limita trebueste sA existesi la bans, asa cum se &este la varf. DupA, cum existsun gen suprem, care e cel mai de sus, trebuie a fiesi specii ultime, cele mai de jos, dincolo de care nuaunt decAt simple individualitati. Claritatea si certitu-diuea cu care aceste douA limite pot fi trase, s'a,ob-servat de multa vreme ca nu este egalA. Punctul de suspoate 0, fie lesne precizat. Acel de jos insA, cu maregreutate, si dupg unii, cum e de pilda Kant, e impo-sibil de precizat.

Care e pricina acestei deosebiri? Sa definim intAiugenii suprem si spetele cele mai de jos. Genul supremeste acea prelucrare conceptuala, la care nu mai estenimic de prelucrat, uncle n'a mai ramas nimic de ne-

gi

www.dacoromanica.ro

Page 135: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Sferfi continut 185

glijai yam; data vrem sA nu distrugem orice objectde cu getare. Cretiul suprem al tuturor notiunelor-substantivsi poste chiar a tuturor notiunelor la olalta, e notiunea«ceva>>. Speciile cele mai inferioare stint acelea care nuneglijeazA dealt diferente individuale, nta specifice. Odatlce ar neglijA, dife rente specifice, ar inced, sa fie cele

mai inferioare, de oarece ar avg alte specii subt ele.

Din aceste difiniti se poate vedea, ca alt5, siguranta,avem la conceptul (eel maxi de sus, si alta la notiunele'cele mai de jos. a fixarea conceptului de sus aveminn mij (1)c repede in a rectuteaste pozitia lui .extremii :'mice tncercare de a-I dep5s,1 distruge orice object de'cugetare; suntem is feta unei necesitati strigente. Fixareaspeciilor de jos, dimpotri vA ,nu se izbeste de o limits'necesara, ci mai degrabA are de luptat cu o tendint5,puternien a spiritului de a con tinuA, la infinit, din de-.terminare in determnare, 1.mbogAirea continutului, de:a, relev, mereu variet6ti si sub varienti, care BA fifost neobservate la inch egarea pre supuselor notiuni ul-time. Cu astfel de tendintA nicioda to un concept fixat,nu poate fi sigur de pozitia lui, si apoi tot ad apareinconvenientul care isvor5ste din net 'iguranta semnalatldela paragraful precedent : nu avem un criteriu sigurpentru a deosebi acele diferente care aunt specifice siunele curat individuale. Din aceasth Tieing deosebiricrezute individuale pot ridica, pretentii f le diferente ape-office, lucru care compromite rolul acelol . concepte careoe socoteau panA atunci speciile cele 91104: de jos, adicispecii care nu mai aunt si geuri tot odt

1) Intrucat suntem inlgntuiti de reteau.a intuitie i settaile eliperceperile ei individual; not ay.ent de faitt cutiohttin%a eel maispalacia *i mai s6racg clespre cedace in reailitate trOue sit cons..titue fondul cel mai lanai. (Notes gd,

Si

4i;.

Mai).

lu

www.dacoromanica.ro

Page 136: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

136 Teoria Notiunilor

Se intelege dela sine ca dificultatea la fixarea limiteide jos se refera la notiunile complexe, fare discutie, prinurmare la notiunile-substantiv. In ce priveste notiunileadjectiv sau verb, se poate trage, dupe ceiMai multi gra-nita de jos cu aceeas precizie ca cea de sus. Garantiafixitatii limitei de sus o aducea, faptul ca din abstractiein abstractie, se mentinea in acele regiuni supreme osingurd notd, comuna si fundamentala tuturora fireste,care exclude-dela sine o prelucrare mai departe. Ei bine,aceasta simptitate pe care o gasim la sistemul notiunelor-substantiv abea la varf, s'ar intalni in general la ce-lelalte notiuni si la baza. Ultimele specii aicea suntrealitati simple, indecompozabile si indeterminabile. Caciin acest domeniu orice incercare de a determine si decia complica, dA loc la o notiune noun, nu la o speciea alteia vechi. Avem atunci o invariabilitate care a-sigura granita de jos, ne pune in fata unor specii ultime,cum sunt de pilda colorile spectrului luate ca atare.Cum e posibil acuma ca avand la ban' realitati simplesi indecompozabile sa ne ridicam totus pAna la o no-tiune generiea superioard, cum ar fi in exemplul nostru,notiunea generica «coloare», cum e posibila o astfel deprelucrare, e un lucru ce ramAne sa se lamureasca incapitolul urmator, unde isi are locul cel mai nemerit.

Ori-care va fi valoarea absolute a acestei distinctiuni,si asta, se va vedea mai tarziu ea ne-a ajutat totusiexpunerea in mod subsidiar, 0.6 suntem pregatiti a in-telege la care notiuni-substantive ne aflana mai degajati,sau degajati cu total de acele greutati. Desigur di lanotiunile care oglindesc realitati simple, invariabile slomogene. AsA de pilda notiunea «punet», sub care avemcertitudine ca nu se mai gasesc alte specii, ci numai

www.dacoromanica.ro

Page 137: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Sfera i continnt 137

exemplare care tsi afirma deosebirea unul de altul prinsimpla pozitie spatiala, deosebire ce am spus in randurirepetate e mai individual-a. Cat este de greu sa segaseasca astfel de notiuni-substantiv, o dovedeste faptulca daca abandonam punctul matematic si trecem lapunctul fizic, la «atom», nu mai avem aeeeasi certi-tudine, fiindca nu un singur ganditor a conceput maimulte specii de atomi, asA, cat sunt de mici si de in-fimi. Insusi fondatorul doctrinei n'a distins, atome maifine si mai rotunde care alcatuesc sufletul alaturi deatomele mai grosiere care formeaza corpul? Ca atat maimare va fi dificultatea la notiunile mai bogate. Aci seimpune neaparat ca'utarea unui criteriu, chiar de nu vafi acum desavarsit, cu care sa se opereze distinctiuneaintre acele diferente care sunt individuale si acele carear fi specifice, avand puterea sa determine astfel sferanotiunilor gen. Acest criteriu credem a fi urmatorul:Chid remarcam la un exemplar oarecare, o deosebireconstants in rely iunea elemenlelor componente, atuncio putem socoti ca simptomul unei specii noun; canddeosebirea e inlauntrul unui element atunci de regulao socotim individuala si neglijabila. Aceasta regula sepoate inteo mare masura verifies cteexemple. De pildavarietatile nasului la oameni nu constitue specii onsubspecii ale notiunii «om». Cii nasul ,e aquilin sauturtit, daca nu se mai impreuna, si alte variatii simul-tane, sunt diferente individuale neglijabile la elaborareacomprehensiva si extensiva a notiunii om. Totusi ace-leasi insusiri deosebitoare aquilin, turtit etc. animportanta specified, fata de notiunea <rnas». Aceastadeosebire de rol, la acelea;i airibute, ne pune pe caleastabilirii criteriului cautat. Pentru ce fata de notiunea

www.dacoromanica.ro

Page 138: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

138 Teoria Notitmilar

nas aceste atribute constituesc diferenta specifier? Pen-trucA ele. caracterizeaza variatii in raportul elementelacomponente ale nasului.. Pentruce fatl, de notiunea om,,sunt diferente individuale, neglijabile? PentrucA ele stint,variatii inlauntrul unui singur element al notiunei om,,nu in situatiunea reciprocA a tuturor elementelor sale:.

Acesta cred a fi criteriul, $i el imi pare sA fie acela.care a fost aproaps totdeauna instinctiv urmat. CA aceledistinctii inSele, pot fi in anume locuri relative, aceasta nutAgAdnese. Sunt puncte in care se amesteca o relatiune cu ,

o insusire, puncte care fac si vor face totdeauna,o hotArire inteurt sens sau in altul sa aibi o doza dearbitrar. E vorba numai de un criteriu aproximativ.

Acura este adevarat aceea ce afirmA B. Erdmann,da in practica aceste nesigurante nu sunt preatUrburatoare, de oarece s-tiinta nu merge indeobstepanala ultimele varietati, ci se opreste la un anumepunct, spre a nu se innamoll in amanunte care arttAnjen1 consideratiile i stabilirile generale 1). Ar maifi de adaus la aceasta, ca tot asa dupA cum nu se co-board Edna la ultimele varietati, nici nu se inalta tot-deauna !Ana la genul suprem, ci so ridica numai pAnA laun gen mai apropiat. Botanica, la genul plantA, zoologiala genul de animal etc. mai putem face Inca o dis-tinctiune: cu cat o stiintA e mai filozoficA, cu atat seridicA mai mult pe linia ascendents a genurilor si secoboara mai putin pe linia descendents a speciilor; dinpotrivg, Cu cat e mai putin filozoficA, mai stiinta defapte, cu atat ridicAndu-se abia pe linia genurilor, secoboarl mai afund, scormonind en, sarguintA speciisubspecii, varietati i sub varietati.

1) Op. citat. p. 227

ca

gtiinei,

Si

www.dacoromanica.ro

Page 139: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

fmpArtirile notiunelor iit

CAP. V.

Impartirile notiunelor.

i. Notiuni concrete si abstracte.-2. Urmare. 3. Notiuni indivi-dnale si generale. 4. Urmare. 5. Notiuni simple cora-plexe, Greutatile notiunilor simple. 6. Greutatile notiunilorcomplexe. 7.. Atribute si parti. 8. Notiuni colective.9. Categoriile.-- to. Considerari despre substanta.

1. Ca mai toate lucrurile si notiunele se pot impartidin mai multe puncte de vedere. vetn notiuni gene-rale si individuale, notiuni simple si compuse (la carese adaogA sP cele colective), notiuni concrete si abs-tracte etc. Nici una din aceste impartiri nu a avutnorocul sit se execute in mod simplu, cu asentimentulgeneral. Fiecare din ele infatiseazA un numar de greutati,ascunde un sir de probleme si poate ca atare sA desprilejul unei serii de discutiuni. Vom incepe examinareanoastra cu acea impartire asupra eAxeia exists mai putinca toate o doctrine unitary, o teorie de toti impArtAsita :e vorba de impArtirea notiunelor in abstracte si concrete.

Pentru unii, cum e de buns seams Drobisch, notiuniabstracte sunt acele generale si concrete, acele speciale(sau particulare). Cu cat o notiune e mai generals, cu atatae si mai abstracte, cu cat e mai putin genera15, cu oaplicabilitate ,rnai restransa, cu atata este mai concrete').DupA alts leorie notiunile abstracte se formeaza prinsubstantivizarea sau hipostaziarea atributelor. Asa depildA notiunea calbeatA>> este abstracte, pe cand notiunea<<alb» cu forma adjectivala mentinutg, precum si numele

1) Op. citat. pp. 21-2-3.

L

www.dacoromanica.ro

Page 140: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

140 Teoria Notiunilor

de obiecte sunt notiuni concrete. Aceasta este teoriascolastica, in timpurile moderne acoperita si de auto-ritatea numelui lui J. St. Mill, care, de asemeni osustine1).

Dupa AVundt, notiuni concrete sunt acele care potfi insotite de o imagine, pe cand notiunile abstractsacele a caror singura concretizare materials este cuvantul.Inaintand cu analiza mai departe, gaseste ca acele no-tiuni care se pot insoti de imagini se refers la continutulmaterial al obiectelor, pe and acele a caror hainti enumai cuvantul, exprima doar relatii dintre obiecte 2).

Dad privim lucrurile cu oarecare atentiune, observamin aceste teorii mentionate, doua criteria deosebite dupacare ,se face distinctiunea intre abstract si concret.Primul este un criteriu genetic, care pune in depen-denta notiunile abstracte, de operatia abstragiunii, aneglijarii si inlaturarii de elemente percepute. De aceastase calauzeste Drobisch and intituleaza notiuni abstractepe acele general®, unde se facin masura generalitatiilorradicale inlaturari de elemente. Tot asa si Mill,care intituleaza notiuni abstracte, insusirile substanti-vizate, intru cat la notiunile acestea se face abstractiunede intreg suportul necesar tuturor insusirilor, anume deobiecte. Celalt criteriu de distinctiune, de care se slujesteWundt, e un criteriu static care apreciaza notiunele dinpunct de vedere actual, se hotaraste ca sunt concreteacelea care se pot intovarasi de imagini, si abstracteacelea care nu se pot.

Din capul locului trebue sa spunem ca acest al doilea

') SystZfrne de Logique, trail. L. l'eisse. Vol. I, pp. 2S, 29, 3o.2) Logik I. Bd. pp. 105 Ito.

www.dacoromanica.ro

Page 141: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Imp5rtirile notiundor 141

criteriu, ne pare cel adevarat. Numai tinand seamy deeventualitatea intruparii unei notiuni intr'o reprezentare,de raportul dintre concept si imagine, numai in aceastarelatiune se poate vorbi de notiuni concrete numaiasa se pot distinge in massa conceptelor, notiuni ab-stracte si allele concrete. Afars de aceasta legaturA cuimaginea, nu are inteles a se vorbi de notiuni concrete,intrucat toate notiunele ca atare sunt ireprezentabile,si la toate se face abstractie de unele date intuitive.Toate notiunile sunt abstracte {Ara deosebire. Oriatvei canal sa surprinzi notiunea in forma materials, itieste cu neputintg, ea iti scap5, fuge necontenit. Deaceea e 'Ana la un punct explicabila indoiala care tepoate cuprinde, cu privire la existenta ei obiectivg. Decite on o cauti (cu intentie fireste) se sustrage, siBaca totus trebue s'o admiti, e ca atunci and vrei sate lipsesti de &Ansa, ti se impune cu necesitate. .Ai

zicefie-ne iertata aceasta scurta abatere literaracae cazul sa se aplice faimosul vers al lui Musset, caretinteste de altfel o faptura foarte concretA, cu care afost poetul vesnic in r5zboiu:

Suivezla, elle vous fui, fuyr;,--la, elle vous suit.

Dna ne aducem aminte de falsitatea teoriei imaginelorgenerice, si de faptul cA notiuni generale se pot intrupa,in imagini individuale, intelegem ca deosebirea dintreo notiune generals si alta particulars se &este intr'oregiune sufleteasca, unde nu poate fi vorba de concept,unde nu sunt de cat acte, raportari,v intentii etc.

Odata acestea repetate, vedem salvarea teoriei luiDrobisch, nu se poate face deat intr'un singur mod:arc tandu se anume ca notiunile care se pot intoveireip

ei

ce.

www.dacoromanica.ro

Page 142: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

142 Teoria Notiuniior

cu imagini sunt cele particulare, pe cc na acele maigeneralein mdsura generalitdfii for rdnan nen-tovoircyite.

Recunosca,nd ca so gAsesc destule cazuri in careacest lucru se confirms, trebue sa spunem Irma ca auntsi altele in care lucrul nu se adevereste, si care faceea teoria se apara insuficienta.

0 prima observare din care sa se vada lipsa de legaturaconstants intre abstract si generalitate, e ca acele no-tiuni, care se refera la un domeniu suprasensibil, aunttoate abstracte, chiar data nu aunt generale. Sa luamcAteva exemple. Asa de pild5, dupa, Kant, obiectele pecare le percepem imprejurul nostrU sunt numai efectepe care le produc realitatile externe asupra sensibilitatinoastre, si de aceea distinge alaturi de realitatile per-cepute, care sunt numai lncrurilo cum apar, realitateaindependenta de noi, pe care o numeste clucru in sinev.Fireste ca acest lucru in sine, spre deosebire de lucrulcum apare, nu este si nu poate sa he perceput nici()data. Despre el putem sa ne facem o notiune (si ne-ofacem intrucat it cugetam) pururea abstracta. In cazulcAnd am presupune ca toate fenomenele au acela? lucruin sine, am avea, o notiune generala. Se poate insa sus-tine, asa cum face cu energie Hartmann 1), ca lucrul insine al fiecarui obiect este deosebit, ca altul este lucrulin sine al aurului, altul al garoafei, altul al microbuluietc. In acest caz notiunea fiecarui lucru in sine, este,particular* i cu toate acestea e foarte abstracta, tot,asa de abstracta ca si and ar fi un singur lucru, int

1) Cu deosebire in scurta, dar adanca lucrare : Grundleguust d.transcedentalen Realismus.

www.dacoromanica.ro

Page 143: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

ImOrtirile notiunelor 143

sine in toate manifestArile din univers fiind de o potrivade ireprezentabila in ambele cazuri. Tot asa notiuneade Dumnezeu personal, ramAne o notiune abstracta.

SI, lasam insa hipotetica lume a suprasensibilului,uncle ar putea sa se spuie, cand e vorba de lucrul insine, a tocmai din pricina ireprezentabiliatii sale, nefacem de fapt o singura notiune despre toate, si sa neintoarcem la lumea perceputa, pentru a vedea daca macaraicea teoria cercetata se sustine. Rezultatul examinariiinsa si aicea are sa fie negativ.

0 prima intAmpinare care o facem lui Drobisch esteaceasta. Nu se poate adesea spune, ca o notiune e maigenerala decAt alta, in orice caz nu se poate lesne hotari,deal intre notiuni din aceea? serie. Se poate afirrnacu certitudine numai ca un gen este mai general cleatspeciile si subspeciile sale, iar acestea mai particularedecat el. Nu tot asa, sta lucrul and e vorba sa decidemdad, o notiune e mai abstracta sau mai concreta deckalta. Aei putem sa comparam si Ea decidem lesne, intrenotiuni foarte heterogene. Asa dar criteriul lui Drobischcare subordoneaza distinctiunea dintre concret si abstractaceleia dintre particular si general se arata ingust siinsuficient. Avand notiuni din domenii deosebite, putemfi in mare incurcatura in a spune care din ele e maigenerala si totus sa hotarim cu destula inlesnire careeste mai abstracta dintre ele. Asa de pilda, sa compa-_ram notiunele ccvirtute» si «patrulatem Care dintre elee mai generala ? Foarte greu de spus si par'ca daca artrebui neaparat sa spunem, am inclina catre patrulater.Cu totul altfel and e vorba sa afirmAm care din elee mai abstracta. Aci putem sa spunem cu certitudine,.el. mai abstracta e virtutea. Exemplul acesta, si care

www.dacoromanica.ro

Page 144: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

144 Teoria Notiunilor

desigur nu e unic, e decisiv pentru insuficienta crite-riului studiat.

SA mergem insa si mai departe i sa ne intrebamdaca macar in aceea serge de notiuni, aceea care estemai general' e totdeauna mai abstracts, decAt alta maiparticulara. La aceasta raspundem, cu rizicul de a Ora,paradoxali, iaras negativ. Sunt cazuri fireste in .carecoincidarea dintre «mai general > si «mai abstract» seadevereste. As de pilda notiunea «dine» e cu toatrtprobabilitatea mai concreta cleat notiunea «animal».Cad cu toate ca si ultima notiune, se asociaza tot cuo imagine individual, totus posibilitatea ca aceasta safie inlocuita cu alta imagine de acelas fel este aiceamult mai vasta, imaginile care se ingramadesc in pe-numbra constiintei ca s'o inlocuiasca pe acea actual inlumina, sent mult mai numeroase, si de aceea atentiuneanoastra asupra ei actual luminata este mult maislabita, mai putin concentrate, gar imaginea mai putinin relief.

Nu insa in totdeauna lucrul sta ass. Bunaoara, dacanotiunea «animal > este mai general deat notiunea«vertebrat >, nu cred ea este mai abstracts cleat aceastadin urma, ci poate dinpotri va mai concreta. Nu trebue sa seuite ca impartirea notiunelor in abstracte si concreteat:Ara, de asociarea for eventual cu o imagine, prinurmare at'arna de un factor alogic. i de regula acelenotiuni sunt mai concrete care s'au alcatuit cronologi-mte mai inainte, care s'au alcatuit dela sine, incon-ftient, farce calcul fi reflectare indelungatot. Ei bine,ordinea cronologica a notiunelor unei serii, nu este deregula ordinea logics a generalitatii for treptate. Intaiuse alcatuesc notiunele de specii inferioare (de pilda, dine

www.dacoromanica.ro

Page 145: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

notiunelor 145

pisica, trandafir, etc.), apoi cele de tot superioare (ani-mal, plants, etc.). Cele mai tarziu se formeaza interme-diarele, si nu sunt in genere rezultatul unei operatiispontane, a unei impreunari si detasari libere de ele-mente, ci efectul unei examinari laborioase, care stabi-leste, nu atata calauzita de intuitie cat de logics, corelatiiconstante de elemente. Aceste notiuni mai tarzii, crea(,iaomului de stiina, nefiind ca origins desprinderi spontanede elemente dintr'un complex sau mai multe complexepereepute, se razima mai putin pe intuitie si nu seasociaza repede si nemijlocit cu imagini reprezentative.Si din aceasta pricing nu se poate spune ca gradul deabstractie al unei notiuni atarna totdeauna de genera-litatea sa. Am vazut ca Bunt notiuni mai putin gene-rale si totus mai abstracte decat altele mai generale,in cazul dud sunt o opera postuma de stabiliri decorelatii ce nu se detaseaza dela sine. In orice cazteoria lui Drobisch nu se poate sustine.

Sa luam acuma in cercetare pe acea a lui I. St. Mill.0 sums de exemple marturisesc indata caracterul ei

factice si arbitrar. SA admitem ca notiunea si termenulalbea Ca), e mai abstract dedt termenul adjectival «alb>,,

care e concret. Sa trecem si peste justa observare alui Wundt, care sustine ca la alte exemple cum e de

onest i onestitate dad, e adevarat ca substan-tivizarea e abstracts, nu teal putin si adjectivul caatare e abstract. Cu vorba onest se asociaza o imagineconcret tot ass de putin ca si cu vorba onestitate.Dar daca am compark acuma substantivizarea primuluiatribut (albeata) cu forma adjectivala a celui de-aldoilea (onest), obser yam indata intreg paradoxul acelei

Dupa dansa albeata (fiind o substantivizare de10

Impartirile

pildrt:

teorii.

www.dacoromanica.ro

Page 146: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

146 Teoria Notiunilor

atribut) e mai abstracts deck notiunea onest (care 'sipastreazA forma adjectivala). Oricine poate sa vadA cafn realitate, dupa singurul criteria de distingere al con-cretului de abstract, e tocmai contrarul. SA comparAm deasemeni acea notiune abstracts dupA Mill e vorba totde albeard cu principala categorie care dui)/ dansulaunt notiuni concrete, anume cu notiuni de obiecte. S'ocomparam cu notiunea atom sau chiar cu notiunea sen-zatie (elementara). Cine va putea cu temei sA sustie cacea d'intAiu e abstractA si acestea din urma concrete?Criteriul lui Mill e absolut contestabil.

2. RAralne atunci, dupa aceasta critics, care ne apar-tine in cea mai mare parte, sA adoptara concluzia luiWundt, singura valabilA. E drept ca in unele ocaziifaptele se armonizeaza fie cu teoria lui Drobisch, fie cuacea sustinuta de Mill. Dar o armonizare constants $igeneralA nu se poate realiza cleat suatinAnd ca ceeaceface ca unele notiuni sa se intovArAseascA de imagini,$i altele sA se materializeze numai prin cuvAnt, e faptulca primele se refers la continuturi intuitive, celelalte larelaliile dintre continuturi. Notiuni ca stat, familie,stapan, onest, politicos, sunt notiuni abstracte, pentrucuvAntul cA, toate acestea aunt sisteme si feluri de relatii,nu continuturi intuitive cat de elaborate. Mai ramAnfireste abstracte i notiunele care se refers la lucrurice nu cad sub simturile noaatre. Totus nu simtim nece-sitatea sA facem din acestea o class deosebita de notiuniabstracte, fiindcA si acestea pot ca sA intre sub carac-teristica generalA. RealitAtile suprasensibile ne auntcunoscute numai prin relatiile care le intretin cu noi,nu de-a dreptul. Ele aunt numai corelate necesare alefenomenelPr percepute, i doar in aceasta calitate putem

www.dacoromanica.ro

Page 147: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

ImOrtirile notiuneior 147"

vorbi de dansele. De aceia si notiunele ce ne faeem,despre ele sunt abstracte. Cu ajutorul acelei reguli gene--rale se explica pentru .ce unele notiuni mai putin)generale, dintr'o serie, sunt mai abstracte decat altelwmai generale din aceeas serie, cum era cazul cu notiu--nele vertebrat si animal. La notiunele mai tarziu siireflexiv alcatuite, cum este acea de vertebrat, unde conetinutul conceptului nu se separa singur printt'o detasaremai mult sau mai putin spontana a partilor esentiale,la aleatuirea acestor notiuni nu predomina evidentamaterials a unei impreunari de elemente, cat corelafiafor latenid, care nu are totodata si o evidenta intuitive,isbitoare. Din aceasta pricing, acest fel de notiuni, auin ele ceva abstract, imaterial. Asa se si explica faptulca modificarea eventuala a acestor concepte nu turburain gradul in care turbura inlaturarea unui concept cubaza, intuitive, a unei notiuni concrete: Asezarea bale-nelor mai aproape de mamifere decat de pesti, este panela un punct o smintire a felului comun de a gandi,pentru cuvantul ca aceasta sdruncina notiuni in oricecaz concrete, chiar de sunt gresit alcatuite. Natura maiabstracte a- multor concepte stiintifice, chiar atunci anddomeniul de exploatare e cat se .poate de material,caracterul eronat al multor concepte concrete, unde firesteintuitia a avut un rol preponderant, le oferim incidentalca material de reflectiune acelora care mai Bustin, inalts, ordine de idei, ca notiunea este numai o imaginegeneried.

Ace lea sunt in rezumat motivele pentru care o notiunee abstracte si allele concrete. Dand un inteles cu totulspecial si exagerand tntelesul termenului concret, amputea sustine ca pe Tanga notiunile care infatiseaza

foi

si

www.dacoromanica.ro

Page 148: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

148 Teoria Notiunilor

relatii si nu continuturi, mai sunt abstracte si notiunilecare se refera la vieata psihica. In adevar, fenomenelesufletesti nu au in genere claritatea si precizinnea decontur a fenomenelor fizice. Un sentiment, o cugetare,e mai eterica si mai fugitiva deck un object material.Totus numai in mod impropriu le-am puta numiabstracte. Nepreciziunea for se arata mai mult atunceacg,nd ne cercam a le descrie, nu atunci cand le traimin constiinta. $i e fara discutie ca tot omul distingedeacapul, doua ordine de fenomene, fizice si sufletesti,ordine concrete amandoua. In sfarit crick ar fi deeterice fenomenele psihice, ele au nu continut calitativ,care poate fi simtit si amintit, care le face sa fie con-crete cum sunt si acele materiale. Cel mult se poatespune ca este notiune abstracts si aceasta numai dintr'unanume punct sufletul altuia, pe care nu-1 percepemdeadreptul ci it admitem numai ca un corelat necesaral unor fenomene materiale constatate. $i iaras ar fiabstract sufletul «in sine» in cazul cAnd nu e acelascu sufletul cum apare.

In sfarsit pentru a complecta acest paragraf, maitrebueste sa amintim dour], lucruri de altfel destul decunoscute. Intai ea se remarca in cugetare un continuuprogres spre abstractiune care, dupa cele spuse, se inte-lege dela sine, ca nu se poate confunda cu progresulcatre generalizare. In gall de faptul ca imaginele cei motes c notiunele, nu sunt fiind indi vidua le niciodataadequate acestora cu adevarat (cu toate ca se pot sta-bili mai multe grade de inadequare) si din aceastapricing cuvantul tinde a le intocul complect, afarg, deaceasta, suprimarea imaginilor in practica gandirii, semai explica pentru mtoive de viteza a cugetarii, si prin

www.dacoromanica.ro

Page 149: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Irnpartirile notiunelor 14

9

faptul ea cugetarea stiintifica tinde din ce in ce maitare sa alunece dela termenii care se raporta, la aceleraporturi insele. Cu cat un sistem de relatii stiintificesunt mai precis fixate, cu atata ele tind sa se substituetermenilor intre care se gasesc, de multe on sub insasieticheta lor. Asa de pilda in Mecanica, atunci and sevorbeste de «forta», «accelerare», «massa», cine arein minte imagini concrete si nu simple formule sausimboale matematice ? Aceasta este cred una dintrecauzele pentru care gecanita de si se raporta la ocategorie de fenomene empirice, a pierdut in ochii multoracaracterul de stiinta experimentala, si e socotita ca ostiinta de formule matematice care se inlantue ,deductiv.Din cauza simplitallii raporturilor pe care le studiaza,ele au fost cu ajutorul calculului numeric ce li se

adapteaza lesne excelent precizate, si au aruncat inumbra termenii concreti intre care se gasesc. Astfelaceasta stiinta a fost secatuita de imagini si cu vechileetichete intuitive asociindu-se acuma numai formule sicalcule, care au coplesit punctele de pleeare experi-mentale, au facut sa se uite adevaratul ei caracter 1).In definitiv cu cat raporturile cu care se ocupa o stiintasunt mai desavarsit precizate, cu atata termenii concretiai acelor raporturi dispar, si stiinta devine mei abstracts;dimpotriva, Cu cat o serie de raporturi sunt mai putinprecise, cu atat pe planul principal al constiintei se'afla termenii concreti, si stiinta este mai concreta.

1) In ultimul timp se clesenmeaza o lupta impotriva conceptieieronatc care socoate Mecanica, in mina stergerii termenilor 'concreti, ca o stiinta. deductive. Asa de pilda un matematic roman,D. Pompri se rosteste astfel: Afecanica este o stiinta expermentalacareia Matematia valoarea nnei stiinti exacte". (Rev. stiin-tifica V. Adamachi. No. r. two p. 8).

ii dq

www.dacoromanica.ro

Page 150: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

150 Teori a Notiunilor

Un al doilea lucru care trebueste consemnat estefaptul cs, dupe imprejurari, un termen abstract poatedeveni mai concret. Asa de rpilda, notiunile abstractestapAn si sluga, care exprima nu un obiect cu carac-tere anumite ci o specie de relatiuni, pot deveni inanume momente, si in anume desfasurari de idei, maiconcrete si ne putem legs cu stapanul imaginea uneifiguri poruncitoare si cu sluga aceia a unei spinariincovoiate. Aceasta putinta e o adevarata fericire, fiindcala un caz contrar .ar trebui ca abstracta stiinta siuoncreta literature, sa aiba cu totul alt vocabular, casa nu zicem alts, limbs, fiecare din ele. Aceasta, posi-bilitate se razima pe insusirea spiritului nostru de aaluneca eventual nu numai dela termeni la raport cisi dela raport la termeni. Atunci notiunile cele maiabstracte, se pot invesmAnta o clips intr'o imagineaconcreta, zic numai o clips, fiindca firesc este ca ceeaceT abstract, sa ramae abstract, si pe d'asupra cum amNazut mai fnainte, spiritul are o tendinta mai preg-rnanta sa saraceascA notiunele de imagini, decat sa &A-ruiasca acelor care n'au.

,3. 0 alts, impartire inseminate a notiunilor este aceea'care le divide in generale si individuale. Aicea se intal-inevte insa o controversy si mai radicals. Nu e vorba de

simply ceartit casupra liniei de granite care le desparte,(cum fusese in cazul precedent. Ci este puss in discutieinsas validitatea principiului tmpartirii, intrucat se tapgadueste existenta de concepte care sa nu fie generale.In orice, notiune se prelucreaza, se face abstractie deunele elemente, care cunt tocmai acele cu caracterindividual. Notiunile au fost de mult recunoscute ca fiinduniversalia, indiferent acuma dace vor fi ante rem,

to

www.dacoromanica.ro

Page 151: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Impartirile notiunelor 1M,

post rem sau in re. Nu se poate vorbise poate spuneei s'a 'spus -- de notiuni individuale.- Cu toate acestea,not sustinem existenta notiunilor care se refers la unsingur individ, si care se deosebesc ca atare de con-ceptele aplicabile la o pluralitate de exemplare indivi-

.duale. Din moment ce conceptul nu urmareete cleat adesprinde din vb.lmgeagul infgtisirilor pasagere ceeaceeste obiectiv, identic pentru constiinta etiintificg a tu-turor, sau, spus cu terminologia clasicg, sa separe ceeaceeste accidental de ce este esential, putem tot aea debine sä ne formgm o notiune despre un individ, cumne formgm de p spetg sau a clasg de indivizi. Dupecum putem a ne alcgtui notiuni de ce este «omul»,cplanta», putem sa ne formgm o notiune despre Saturn,Nil, ei alte existence individuale. Dacg, prin operatiasepargrii esentialului de accidental, s'ar forma o singurlnotiune care ar "Astra, numai partea absolut comunatuturor realitgtiloratunci desigur cg n'ar exista notiuniindividuale, dar totodatg n'ar exista nici notiunile dogenuri ei specii inferioare, ci ar fi pur ei simplu no,tiune, numai genul suprem 1). Am propus insa ei am

') 0 pildA caracteristica de acest fel de a concepe lucrurile esteteoria panteistd, unde se profeseaza indeobste parerea ca toate fe-nomenele si obiectele lumii se identificg intr'o unick realitate su-preme, care e' singura realitate adevtiratd. Aceasta realitatenumita sau forta, sau substantA, sau Dumnezeu, care este parteacomung a tuturor obiectelor atat partea vitxutii cat si cea neval-zut6, dar postulate de exigentele inteligentiinu este data in in-tuitie ca . atare, ci este isvorata din prelucrarea intuitiunii siadaogam, dintr'o prelucrare radicals, in care se socotcsc drept ac-cidente tot ce nu apartine tuturor obiectelor. E foarte adevarat capanteisti ca Spinoza au afirmat ca aceasta realitate nu trebue con-fundata cu genul suprem, ca este dobanditO printr'o intui(ie, nupe calea elaborarii conceptuale, adaogand ca toate conceptelenoastre pkt au valoare obiectiva ca trebue profesat fate de ele

unick

§i

www.dacoromanica.ro

Page 152: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

153 Teoria Notiunilor

vazut chiar ca se utilizeaza o conceptie relativa despreesential si accidental, si de aceea, dupa cum se tineseama de gradul de esentialitate al elementelor, ince-pAnd dela eseiltial -local si suindu-ne pAna la esential-obstesc, se formeaza trepte intregi de notiuni. Asa dar,faptul ca ceea ce este esential pentru o individualitate,devine accidental pentru un punct mai innalt, sa zicempentru o spew, nu este un argument in potriva con-ceptelor individuale, caci tot asa, ceeace a esential uneispete inferioare este accidental pentru una superioara,si totus adversarii notiunilor individuale, nu tagaduesctotodata dreptul de a forma, concepte despre speciileinferioare.Un alt argument care s'ar putd, aduce incontra conceptelor individuale este urmatorul: oriceconcept trebueste neapitrat sa elimine elemente, altfelse confuncla cu intuitia. Ei bine, la notiuriile indivi-

cel mai desavarsit nominalism. Noi insa care ne indoim ca intuitiapoate sa seziseze alta, decat date sensibile, interpretam lucrurilealtfel, si vedem in aceasta conceptie discutata un exemplu de acelradicalism in separarea esentialului de accidental, dupti care nuse admite ca esential cleat ceeace a constant si comun in toateobiectele si imprejurarile, cu alte vorbe nu se admite decat reali-tatea unei singure notiuni. Avem asa dar un realism conceptual,care daca totus tagadueste realitatea externa a tuturor notiunilorafara de una, e ca numai pe aceasta o socoate deplin conformcu exig-entele aparatului intelectual. E drept ca Spinoza, tocmaifiindca nu si-a dat seama de natura conceptuala a substantii nnice,baza si fondul intreg-ului univers, a comis inconsequenta de asocoti datele intuitieiimediate mai reale decat conceptele generale,asupra carora profesa nominalismul, dupa cum reese cu claritatedin multe 'pasagii ale _Elicei lui. '(Partea II prop. XL si XLIX).Cum insa de faint a imbratisat realismul fata de genul suprem, secuvenea sau sa nu recunoasca nici o aka realitate, sau daca adoptao conceptie mai dulce si mai fireasca sa. acorde tuturor concep-

- telor o realitate de diferite grade, dar in ordinca yeneralitdizi de-erescande, pdnei la cele individuate.

www.dacoromanica.ro

Page 153: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Impartirile notitinelot 153

duale in care se tine seamy si de ceea ce este propriuunui singur exemplar, ce se mai elimina? Lap specie,cat de inferioara, ai ce lases la o parte, caractereleindivizilor ca atare. Dar daces e vorba sa existe si

notiuni individuale, la acestea ce-a mai ramas deeliminat?

La aceasta observare este de raspuns: Dub la noti-unele generale se elimina caracterele individuale ale exem-plarelor. comparate, la notiunile individuale se lasei, lao parte inswirile individuale ales diferitelor reprezem-td,ri pe care le avem despre acelas individ. Asa depilda, in notiunea individuale Nilul se pastreazade sigur aceea ce it deosebeste de toate fluviile, ceeaceeste propriu al lui: revarsarea apelor dupes o indoitAschimbare a colorii (in verde si rosue) si fertilizareabconsequenta a campiilor. Dar fireste se neglijeaza mo-dalitatile variate ale diferitelor reprezentari pe care leputem avea despre dansul. Asa se elimina din notiuneintinderea variabila a massei de apes revarsata fiecarean, si faptul in legatura cu asta ca uneori se pot facedoua randuri de recolta, alte on numai una. De asemenise vor neglija chiar de vor fi relativ constante, aceleparticularitati ale lui, care dell numai ale lui, nu con-tribue la constituirea pregnanta a personalitatii sale,nu reprezinta propriu vorbind un predicat lamurit apli-cabil doar lui. Asa, de pilda sinuozitatile malurilor sale,fireste nu vor fi identice cu ale nici unei, alte ape. Totusnu contribue a pune in relief individualitatea sa, saueel mult au ceva iraportanta dud 11 vom figura peharts.

°Hate se vor mai putea spune in directia aceasta,ramane stabilit ca 6 la notiunile individuale exists cu

www.dacoromanica.ro

Page 154: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

154 Teoria Notiuuilor

prisosintA material de eliminat. Ba Inca dace, tinemseams de procedarea stiintelor speciale care nu cautAsa imbrAtiseze cleat crate un singur aspect al lucrurilorvom intelege ca de foarte multe ori, la alcatuirea noti-unilor individuale, se face abstractie de atribute foarteinsemnate, dar care nu infra in cadrul preocuparilorunei stiinti. Asa de pilda, in astronomie, eel putin in.sensul In care o intalegea Aug. Comte, se fAceA, abstractiela studiul planetelor de tot ce nu este pozitia si miscarealor. Nici o preocupare fatA de alcAtuirea lor fizico-thimica s,i cu atAt mai mult fatA de problema data suntpopulate sau nu. Tinand seams de faptul ca in vremeaea nu se puteA vorbi de observAri exacte asupra con-stitutiei fizice a astrelor (ceeace se poate dela spec-troscop) Comte spune ca stiinta astronomiei pe care'o socoate printre stiintele cele mai sigure «se poatedefinl cu preciziune si totodatA intr'un chip destul delarg, desemnandu-i-se ca obiect sA descopere legile fe-nomenelor geometrice si a fenomenelor mecanice pecare ni le infatiseazA corpurile ceresti>, 1). De atunci s'auputut face observari stiintifice si asupra fizicei astrale.Dar aCeste observAri alcAtuesc o ramura deosebita, astro-fiziea, pe cAnd in astronomia propriu zisA a ramas totnumai geometria si mecanica corpurilor ceresti. Ei bine,In astronomie, notiunile individuale Marte sau. Saturn,nu cuprind cheat ceeace a individual sub raportul geo-metrico-mecanic, cum e de pilda distanta dela soare,mArimea orbitei fiecAreia din ele, si se face complectlabstractiune de atribute foarte importante pentru con-stituirea individualitalii lor, cum e de pilda structura

) Lours de Philosophie positive. Vol. II. p. 4, (14d, Schleiclier)'

www.dacoromanica.ro

Page 155: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

TrapArtirile notiunelor 155

fizica, chestiunea popularii si allele similar. Acesteconsidera4ii ne arata mai bine Ca notiunele individualese conforma si ele conditiunii de a extrage si prelucra,si indeplinesc insusirea generala a conceptelor, aceea de-afi ireprezentabile.

Notiunelor generale am opus prin urmare o clashdeosebitA, acea a conceptelor individuale. Trebueste shse releveze faptul ca intre aceste doug grupe nu existho opozitie complecta, o abstractie reciproca, dupe cumar existh de pilda intre «fond» si «forma,>, «cauza>> si«efect>>. Pentruca dace notiunea generala elimina carac-terele individuale conservhnd numai pe cele specifice,notiunea individuall pastrand caracterele proprii unuisingur individ, nu elimina totus atributele specifice, adicape acelea care le poseda in comun cu alte exemplare.Asa de pilda, in notiunea ce ne-am format-o despre Nilse cuprind pe Una atributele sale personale (revarsareaetc.), si caracterele pe care le are in comun cu alterealitati de acelas fel, anume faptul ca este o ape curga-toare. Prin urmare notele individuale ale notiunii seadaugei caracterelor specifice, se suprapun acestora, ceeace se intelege lesne cand ne gandim ca primele carac-tore se intemeiaza in parte pe acele din urma. Caracterulindividual al revarsarii Nilului, n'ar puta sa existedace Nilul ar fi un munte, si nu un

0 condi tiune care s'a cerut de catre unii notiunilorindividuale, pentru a fi recunoscute ca atare, este sarezulte chiar din'enuntarea continutului sau ca nu poatesa se aplice decht la un singur obiect. «Notiunea in-dividuals, spune Sigwart, poate sa se cheme numaiaceea fn ale cdrei caractere se afla unieitatea

rau.

holcirild

www.dacoromanica.ro

Page 156: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

156 Teoria Notiunilor

obiectului care ii corespunde; a$a, este centrul lumii,o notiune individualg in acest inteles»1). Asupra acesteiconditii trebue$te sa ne oprim un moment, pentruvedeA dacA este totdeauna exacta, data poate sa cuprindatoate cazurile and intAlnim patente notiuni individuale.Ceeace sustine Sigwart este, am -vAzut, ideia c. o notiunesingularA nu numai ca se refer% la un singur obiect,dar prin natura atributelor sale nu poate sa-i cores-pundd cleat un obiect unic. Cand nu se indepline$teaceasta conditiune nu avem o notiune individuals ade-

AceastA exigentA severs o aflam subt un raportrealizata" la price notiune care se refers la un lucru indivi-dual; subt toate raporturile numai foarte arare ori.Raportul subt care gasim intru catva realizata exigentae situcgia obiectului in limp spatiu, care nu poatesa"-i apartinA cleat lui $i numai lui. Este exclus prindefinitie ca o anume pozitie in spatiu $i timp gasitala un obiect, sa o mai aiba atuncea $i alte obiecte!Faptul acesta se poate concretize in zeci de exemple.Notiunea individualA «Saturn» are printre notele salecaracteristice, pozitia sa Ltd de soare $i de celelalteplanete, pozitia care este exclus s'o mai alba alte corpuri.Notiunea individuals Nilul, enumgra" printre caracterelesale individuale, situatia lui unicci de latitudine $i lon-gitudine geograficA. Notiunea «Napoleon» are printrenotele sale constitutive ca a fost pe tronul Frantei dela1804-1814 $i a murit la St. Elena in 1821, notecare impreuna laolalta nu mai pot sa apartina nimanui.E drept ca interpretata cu stricteta conditia ceruta deSigwart, nu o afram indeplinitg nici aici. Fireste, gradul

1) Logik. Vol. I. p. 359.

a

varata.

food,

--

www.dacoromanica.ro

Page 157: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

ImOrtirile notiunelor 157

de latitudine si longitudine al Nilului nu poate sa-1mai alba nimeni dad, it are el; nu vedem insa nece-sitatea ca acel grad sa-1 aiba ansul si nu alt aspectal pa'mantului. (La dreptul vorbind dupe Sigwart no-tiunea individuals ar fi aicea gradul insus, in realitatesa abstracts). Dat fiind insa determinismul fenomenelorsi infinitatea cauzelor anterioare pe care nu le putemcuprinde in notiunea Nil, se poate conchide la nece-sitatea, ca in acel punct in care se gaseste Nilul, safie dansul si. nu altceva. De aceea consideram conditiade mai sus ca fiind relativ realizata. Subt alte raporturiinsa si tot asa de constitutive pentru individualitateanotiunii acea conditiune ramane lamuritInelul lui Saturn care se afla consemnat fireste printreatributele notiunii sale desi in fapt se afla numaila dgnsul, in principiu ar putea ea se afle imprejurul maimultor corpuri. Atributul fundamental al individualitaliiNilului revarsarea cu toate ca in forma asta e oproprietate personals a lui, nu este exclus in principius'o mai alba si alte ape. Tot asa insusirile lui Napo-leon genialitate, vointa, hipertrofia personalitatiise mai pot in principiu gas1 impreunate si la altii.

Urmeaza ca aceste notiuni care se tot fac si refac,care sunt adesea ca si acele generale inteo continuaprelucrare, nu sunt adevarate concepte individuale? Daraturcea ce sunt? Nu avem si la, ele o elaborare a datelorintuitive conform principiilor logice? Acel care are oideie clara de ceeace e Nilul spre deosebire de unulcare stie mai confuz, nu se cuvine sa spunem ca areo notiuue exacta ? Si intrucat aceasta notiune se referslamurit la un singur obiect a carui unicitate e firestedeterminate de pozitia sa unica in spatiu sau timp

neimplinita.

www.dacoromanica.ro

Page 158: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

158 Teori a Notiunilor

poate 51 fie altceva deck, o notiune individuals? Inmajoritatea cazurilor, dace ar fi vorba 0 se con-semneze pur si simplu unicitatea in timp si spatiu apozitiei unui obiect, nici nu s'ar crea o notiunedeosebitA; gi atunci cand se alcatueste o astfel denotiune, se face indeobste in vederea unor atributecalitative personale, care k e leaga cu acea unicitate depozitiune. Definitia lui Sigwart socotesc ce trebuelargita cel putin in sensul 0 in rubrica notiunelorindividuale BA fie primite pe langA acele, cgrora in modaprioric nu le poate corespunde de cat un singurobiect, i acele carora credem 0 le va corespundenumai un singur obiect, pe baza unei puternice pre-zumtii aposteriorice. Asa de pada, revArsarea Niluluieste conditionatA de o impreunare de cauze atat decomplicatA, incat putem avea o puternicA prezumtiunece n'are 0 se mai repete identic, aiurea. SA presupuneminsl cs cu toata originala for imbinare, au s5 se maipoata repeta, si in alts parte, in aceeas tesaturA. CumrAmAne atunci cu notiumea ce ne-am facut-o despreNil? Fireste chiar dace are 0 se descopere i un altrau cu revarsare ca a Nilului, notiunea individuals aacestuia va pAstra ca insusire absolut proprie pozitiageograficA unica, pe care Nilul ca oricare realitatefizica o posedl. Intrebarea este, dupe acea descoperirese mai poate enumAra, revArsarea printre insusirile saleindividualizatoare, alAturi de pozitia spatialA ? Eu credce da, cAtA vreme aceastA insusire este si rAmaneexcepjionalci. Tot aBa descoperindu-se Inca la dou5, astreun inel ca al lui Saturn, inelul vom continua 0-1socotim printre atributele sale deosebite, individuali-zatoare, ceeace fireste nu am putea-o face dace Coate

www.dacoromanica.ro

Page 159: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

ImpArtiriie notiunelof 159

corpurile cereti ar fi cercuite cu un inel. Conceptialui Sigwart, pe care am cautat s'o Indulcim deacapul,trebuete Inca mult moderata, pentru a se puta ajustAtuturor 'acelor concepte, care trebuesc recunoscute caindividuale.

In rezumat, cum fiecare obiect din lume are o pozitiein timp spatiu, care este numai a lui, am putea sane formam concepte individuale relativ la orice object:De ordinar insa, despre acele' obiecte cautam a ne face-d notiuni individuale, care pe Tanga unicitatea sitpatiilorin timp foi spatiu, mai au i atribute exceptionale. Siacum se pune intrebarea: ce utilitate are gandireanoastra conceptuala sa faureasca notiuni in care sä con -aemneze, ceeace este exceptional, cu Manse mai multsau mai putin numeroase, sa nu se mai repete nicaeri?Consemnarea acestor aspecte individuale nu intereseaza,firete stabilirea legilor generale, dar sunt necesarepentru explicarea desfaprarii concrete a fenomenelorlumii. Formandu-ne bunaoara o notiune exacta de ceeacea fost i este Nilul, putem sa ne explicam desvoltarea§i fizionomia proprie a statului egiptean. De sigurantecedenta acestei desvoltari se poate descompuneanalitic in mai multe elemente universale si se potdeseoperi in actiune tot atatea legi constante, generalevalabile pretutindeni. Dar pentru explicarea fizionomieiconcrete a fenomenului studiat este de nevoe sa avemdeterminate cauzalitatea lui complecta, sub forma indivi-

cu care i-a precedat in timp. Trebue§te, cu altevorbe, sa avem o notiune qi despre inpreunarea indivi-duala a acelor legi, ceeace nu e alta dealt o notiuneindividuala. La urma urmei scopul ultim al tiintei esa explice cursul real al lutmiL $i acest curs real se/

si

duale,

www.dacoromanica.ro

Page 160: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

160 Teoria Nottunilor

explid aratandu-se grupele individuale de legi generalecare sunt in actiune in diferitele momente ale lui. Ori,existenta de grape individuale, este tocmai motivulpentru care alaturi de notiunile generale purtnoarede legi constante se mai formeaza si notiuni indivi-duale, care sa explice aspectele lumii in ceeace eleprezintA deosebit.

0 ultima chestiune pentru a sfarsi teoria notiunilorindividuale. Aceste notiuni cu toate ca si ele suntproduce ale gAndirii concPptuale, nu determine marimeasferei unei notiuni generale, care ramAne dependentsexclusiv de speciile subordonate. Ceeace este adevarat,e numai nesiguranta de a distinge in unele momenteintre o notiune individuale si o notiune de specie infe-rioard, lipsa unui criteria absolut sigur prin care sahotArim data o not noua descoperith la lin exemplarare sau nu are itnportant6 din punctul de vedere alconceptelor generale, al conceptelor purtatoare de legi.Cu alte vorbe, data un aspect nou este cu adevaratindividual, dependent de circumstante unice, sau repre-zinta o modificare mai profunda, vestitoare de speciedeosebitg. Asupra acestei importante chestii am vorbitin capitolul precedent, si in locul acesta on mai enimica de adaogat.

4. Cu toate ca in principiu notiunele individuale artrebui sä fie mai numeroase deck acele generale, cumIns nu se formeaza notiuni individuale despre toateoblectele ci numai despre acele importante sa se fixezein individualitatea lor,notiunele generale devin mainumeroase si sunt singure in circulatie tend e vorbas'a se stabileasd legile constante, raporturile obstestisale fenomenelor lumii. Tot ce e notil individuale in atari

www.dacoromanica.ro

Page 161: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

impartiriie notiunelor 161

imprejurgri se neglijeaz6, se lash' la o parte, si tocmaipentru aceste cuvinte conceptele individuale nu an bein sistemul acelor concepte stiintifice care se etajeazape temeiul generalitgtii crescande si al complexitgtiides orescande 1).

Asupra notiunelor generale avem de stgruit putin.Vom face o singura distinctie, care e important a seface. Nu trebueste ea se con (uncle anume generalitateaunei notiuni cu mArimea sferii sale, si nu se poatespune in mod absolut ca o notiune e cu atat mai ge-neralA cu cat are sfera mai intinsg. Paralelismul dintremgrimea sferii si a generalitatii unui concept se arataadevgrat cats vreme compargm iar notiuni dinaeeias serie. In una si aceias coloanA de concepte, cucat una din ele are sferA mai intinsg, cu atata e maigeneralg; notiunea qvertebrat» e si mai generalg i cusferg mai mare deck notiunea subordonatA «mamifer>,iar aceasta mai generals si mai intinsg ca sferg, decatconceptul «om».

In mod absolut insg, paralelismul inceteazg. Neamintim ca atunci and a fost vorba de genuri si spete,am sustinut, ca genul unei notiuni nu poate sä fie deegtde aceias categorie cu dansa. Asa de pada adjectivalcintins» nu poate fi socotit un gen al obiectelor intinse.

1).Se pot intalni notiuni individuale si'n stiintele de legi, darnu in calitate de factor explicativ, ci numai de lucru de explicat.Ca factori explicativi nu pot sal serveascal decAt pentru a explicadesfasurarea individuals, concrethi, sau istorical a lucrurilor, repre-zentand inmainuncherea individualA de legi care actioneaza la unanume moment. De altfel, Istoria, unde notiunile individuale ausi rolul de a explicit e privity de unii ca nefiind o stiinta, iar aceicare o consideril (cum e cazul lui A. D. Xenopol), o socotesc totuso stiinta: de alts categoric.

It

www.dacoromanica.ro

Page 162: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

162 Teoria Notiunilor

Fireste de aci rezulta, prin simply rAsturnare, CA obiec-tele care au proprietatea intinderii nu sunt speciile ad-jectivului intins, prin urmare ca infinitai ea de obiectei clase de obiecte intinse nu contribue sa formeze sfera

acelei notiuni adjectiv.. Nu se poate zice ca aurul, muntiiarborii, oamenii,deli toate, specii d'e obiecte spatiale,ar fi cuprinse in sfera notiunii adjectivale «intins»ti determine mArimea. Dar dace toate aceste obiectecArora notiunea intinderii se aplica nu contribue cunimica la alcAtuirea sferii sale si din aceastA pri-cinA sfera notiunei discutate rAmane cat se poate derastransA obiectele acestea, neasemAnat de variate,au insa dreptul ea El determine generalitatea, acesteinotiuni. $i tocmai pentru faptul ca proprietatea intin-derii se gAseste la o infinitate de obiecte variate, latoate fenomenele fizice, notiunea intinderii e o notiunefoarte general:A, iar stiintele care se intemeiaza doar pe&Ansa cum este geometria Bunt stiinte foartegenerale. Din punctul' de vedere al sferii, intinderea sauspatialitatea, e o. notiune destul de rastransg, putandsä enumere foarte putine specii deosebite, cum ar fi deOda,' nottunele subordinate unidimensional, bidimension al,tridimensional. Generalitatea notiunii intindere, este co-losa15, prin faptul ca, o gAsim ca proprietate nelipsitala toata fenomenologia perceptiei externe. Din acestexemplu poate BA se vadA ea generalitatea, unei no-tiuni nu atarn1 totdeauna de m6rimea sferii sale. Pa-ralelismul ramane valabil numai cats vreme se exami-neazA o notiune fats cu altele din aceiasi serie.1)

1) Exista paralelism Intre generalitatea notiunii adjectivale in-tins si nrisimea sferii notiunii substantivale: object Intins. Pe cateste de generals prima, pe -atilt are sfera de mare cea de-a doua,(Nota Ed. IT-a).

t3i

www.dacoromanica.ro

Page 163: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Impartirile notiunelor 163

5. Un al treilea fel de impartire a notiunelor esteacela care le divide in notiuni simple si complexe. No-tiunele simple sunt acele al caror continut se alcatuestedintr'o singura nota si nu se pot mai departe descom-pane in elemente; notiunele complexe aunt dimpotrivaformate din impreunarea unitary a mai multor elemente,care, eel putin in operRtia mintala, pot sa se separeunele de altele. Notiuni compuse stint marea majoritatea conceptelor ; ca notiuni simple pot fi consideratenumai atribute izolate. Notiunilesubstantiv, cand nuderiva din o substantivizare de insusire sau actiune(ceeace vom vedea mai departe ca se intampla adeseori),dad se refers la un obiect, la o substanta, atunci sunttotdeauna complexe, oricat ar fi obiectul de elementar.Notiunea atom»,s e formats si dAnsa dintr'un raanuchiude insusiri, care se presupun ca aleatuesc fapturaacestor infime realitati. Asa dar notiunele simple re-prezinta ale o insusire izolata,, sunt indeobste aschiilecare sar la cioplirea unitatilor intuitive and e vorbasa fie transformate in unitati conceptuale. Ca exeraplede notiuni simple se aduc senzatii elementare, cum sunttonurile, colorile etc.

Notiunele negru, albastru, ar fi notiuni simple, deoarece nu se mai pot descompune, sunt cu alte vorbedate ultime. Tot asa o notiune simply, indecompozabila,ar fi si notiunea genului suprem absolut supremcare are acest caracter, tocmai pentru euvantul ca nupoate sa fie analizata mai departe.

Chestiunea notiunelor simple s'a infatisat in totdeaunaea una dintre cele mai grele probleme, pe care autoriide logia se simteau chemati a o rezolvi. Era voibade impacarea unei contraziceri, a unei complecte diso-

www.dacoromanica.ro

Page 164: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

164 Teoria Notiun ilor

nante dintre idee fapte. 0 notiune simplA, prin de-finitie, nu se mai poate descompune. Prin urmare oastfel de notiune nu poate BA aibA genuri superioare,care stim, din cele spuse, ca reprezintA tocmai clLte o

not a unui obiect, nota pe care acesta o are in comuncu alte obiecte. Din moment ce notiunea nu se maipoate despicA, nu poate fi vorba la dAnsa de noteproprii si note comune cu altele. Cu toate acestea,exemplele de notiuni simple care in genere se propun,desmint in modal eel mai categoric aceasta consequentAlogicA. Ar urma ca deosebitele colori sa nu aiblfiind simple un gen superior. Dar acest gen supe-rior exists, e tocmai notiunea generall ecoloare/., caretontine partea coruuna a tuturor, tocmai partea care leface BA fie colori, si nu tonuri sau mirosuri. Dar nue numai atAt: in seria colorilor, se alcatuese grupe-grupe, dupA apropierele lor ealilative. Galbenul stAmai aproape de portocaliu deck de albastru; violetulmai aproape de albastru decAt de galben. E dreptca intro aceste colori . apropiate exists si o inve-cinare spatia15, in spectrul solar. Cu toate acesteaapropierea care se face in mintea multora se referlfoarte putin la pozitia lor in spectru, pe care n'o cunoscdeck, specialistii, ci se intemeiazO pe asemanarea lor.Aceasta e atAt de adevArat ca insisi specialistii, cAnddescriu pozitia colorilor in linia spectrala, au grip: saadauge ca exista coincident intre invecinarea i ase-mOnarea calitativA a lor. Asa dar exists colori careseamOna mai putin si altele mai tare, si a afirmaaceasta inseamnA a sustine ca uncle colori au mai multepArti comune si mai putine deosebitoare, insemneaza aadmite o pluralitate de elemente. AlcAtuirea de genuri

si

www.dacoromanica.ro

Page 165: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Imphrtirile notiunelor 165

presupune si atrage dup5 dAnsa o complexitate a fon-dului elaborat. Nu numai c5 unele colori pentru apasta exemplul luat se aproprie mai tare intre ele,dar unele se apropie aka de mult, hick aunt socotiteca specii ale aceleias colori (diversele specii de rosusau albastru), ca nuance deosebite, si in aceastA calitateele se descompun in parti comune si parti deosebite,ceeace e in flagrantl contra zicere cu caracterul desimplitate, care li se atribueste ca oricgrei senzatii ele-mentare. Prin urmare un desacord evident.

Aceasta e problema. Singuri nominalistii au ocolitusor dificultatea, spunAnd si aicea ca «numeleD facenotiunea, si colorile cAror s'a dat acelas mime, formeaz5neaparat un grup aparte, un gen deosebit. Pentru ces'a dat acelas nume ins5 la o grupA de senzatii decoloare, aceasta e o intrebare pe care nominalistii nusi-o pun niciodat5, ci o socot 15murita dela sine.

0 deslegare mai serioasa pare 85 fie urmatoarea-Genul comun al notiunelor simple, in cazul nostru adiferitelor colori, notiunea generall coloare, nu cuprindepartea comuna a colorilor ceeace ar presupune posi-bilitatea de_ a le descompune ci o relatie externscomuna tuturor. Aceasta ar fi relatia dintre toatesenzatiile de coloare si organul vizual. Aceasts legaturgcomuna alc5tueste notiunea generics «coloare leseparA de alte grupe de senzatii, ca de pilda de tonuri,care au alt organ senzorial. ConsiderAndu-se si faptulca multe impresii colorate in alte limbi mai multdecAt intr'a noastra se denumesc dupa obiectele carele reproduc, a putut ss se creada, ca ceeace grupeazAsi separ5 colorile sunt relatii externe lor. Cu aceastas'ar impAcA dificultatea. Cu toate acestea, dupa cum

55

www.dacoromanica.ro

Page 166: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

166 T eoria Notiunilor

se poate observa, indata, solutia e insuficientg, fiindcatot presupune o prealabila grupare si separatie a co-lorilor, facuta din punct de vedere calitativ. Nu seginpeaza la olalta colorile fiindca apartin acelorasiobiecte, ci in parte pentruca au o coloare asemandtoare,obiectele sunt grupate la un loc si se spune ca suntde acelas fel. Va sa zica inveisul e adevarat. Pe dealta parte faptul ca din toate colorile individuale, neformam notiunea generics coloare, se intemeiaza o

poate experiments intr'o mAsura on si cine pe, unsimtimant de identitate a tuturor colorilor, care probabilprecedeaza constiinta relatiunii dintre ele si un anumeorgan senzorial. A spune ca aceasta relatie e cauzaacestui simtimant, ar insema, sa facem lark din sen-timente, idei confuze, din calitati, simptome obscure aleunor raporturi i legaturi, sa revenim la o intreagaconceptie, in forma asta din ce in ce mai para'sita.Fara a avea, certitudine absoluta putem sa spunem insa,cu mare probabilitate ca atunci and s'a simtit iden-titatea tuturor colorilor, aceasta s'a interneiat pe con-tinutul lor, iar relatia externs cu acelas organ senzoriala contribuit cu foarte putin, dacg nu chiar cu nimic.Ass, se explica cum majoritatea autorilor nu acceptsaceasta solutie $i cei mai multi razima aceste notiunigenerice, pe continutul notiunilor simple caror sesupraordineazA. Puss astfel chdstiunea rasare indataacea dificultate de care am. vorbit. Cum e *posibil lao realitate simpla sa poi distinge o parte comuna sialta diferentiala? Nu e chestiunea aicea ea acea partecomuna va fi ireprezentabila ca atare. Aceasta se In-telege dela sine si este ceva identic la toate conceptele.Intrebarea e cum se poate ca o realitate simpla sa

www.dacoromanica.ro

Page 167: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Impartirile notiunelor 16?

prezinte fa ea o parte comung cu allele si o partedeosebita? Sigwart raspunde exemplificAndtv-se ea nuse poate vorbl la colori de genuri care sa cuprindapartea comuna a colorilor, ceeace ar presupune firestedescompunerea for eventualg, dar de genuri care gru-peaza laolalta colorile asemeincitoare. Dar oare asema-narea ce este alta &cat un complex de identic sideosebit? Deslegarea trebueste cantata aiurea.

Dupa pArerea noastra, in aceastA dificultate nu avemo problema de logica. Logiceste este cred indiscutabil cao realitate simpla nu poate sa aibe genuri superioare,intemeiate pe continutul ei. Davada pozitia absolut ne-depasitA a genului suprem. Prin urmare, din punct devedere logic nu vedem o controversa. Chestinnea este&el exemplele aduse in deobste sent cu aclevrtrat no-tiuni simple. Asa dar in cazul nostru trebue sa cer-cetAm data in adevar acele senzatii discutate co-

lorile pentru a lua exemplul eel mai tipic, meritasa fie socotite ca realitati absolut simple. li dificultatealogicA pe care o trezeste, este pAna la un punct un in-dicatoriu ca trebue sa ne indreptam oricare vor fiintAmpinarile spre o solutie contrara. Inainte de alamuri faptul mai putin incomodant ca toate colorileformeaza notiunea generala coloare, trebue sa ne oprimla imprejurarea si mai nelinistitoare in cazul Mud seadmite simplitatea tuturor impresiilor colorate, ca di-ferite colori se grupeazA la olalta pe temeiul asemAnArii,ea multe din ele devin spetele altora, si coordonatefntre ele ca de albastru ca cerul, siniliu, etc. Cutoate ca aceasta, chestiune nu apartine logicei, totusitrebueste s'o discutam putin, pentru cuvAntul ca sim-plitatea senzatiilor individuale trecAnd aproape ca o

pilda:

www.dacoromanica.ro

Page 168: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

168 teoria gotitinitor

axiomg, tocmai din acastg, pricing s'a ggsit o contra-dictie la teoria notiunelor simple, o difieultate cetncercat sg, se eludeze cu tot felul de abiliati: Discu-tAnd problema simplitatii impresiilor colorate, dupgmodul in care o vom curmg, vom putea sa astupgmuna din cauzele principale din care a decurs contro-versa in chiar inima teoriei logice.

Cum spuneam, simplitatea tuturor colorilor trece indeob$te ca ceva inteles dela sine. Senzatiile elementare,oricare ar fi ele, au ca atribut fundamental simplitatea,iar colorile, toate, sunt senzatii elementare. Dacg aceastaeste convingeraa majoritAtii psihologilor, nu asta estepgrerea comuna cu care merge de altfel $i o minoritatede speciali$ti. Aceoia disting intro colori colori, so-eotind pe unele simple, pe allele derivate, iar acestedin urnal se pot fireote descompune. A$a de pilda psi-hologul Lipps e de aceastA parere $i se roste$te astfel:«Intre colori se desprind patru din ele, ca colori funda-mentale: ro$u, galben, verde i albastru. In colorile ro$u-galben, galben -verde etc. Se poate di stip ge «aperceptiv» sausA poatA separA in «examinare» roqul de galben, galbenulde verde etc. Din contra, nu se poate face in rou, gal-ben, verde, albastru, o astfel de analizg. ap9rceptiya 1)».

,Astfel pusA chestia credem, cg n'are dreptate, $i neunim mai degrabl cu parerea, cg toate colorile $i toateintermediarele sunt de o potrivA de fundamentale. Subtacest raport nu exist nici o deosebire intre cele patrucolori principale portocaliu, violet, purpuriu etc. DacAacele patru au In con@tiinte un, relief exceptional, faptulprobabil se datorefote, dupA cum explicA Wundt, ca ele

Leitfadm der Psyoho/oiie p. 51.1)

ti

1i

www.dacoromanica.ro

Page 169: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Itupartirile notiunelor 169

s'au intamplat sa fie ataate de obiecte care au isbityi continua sa isbeasca imaginatia, in °ride caz de lu-cruri care nu lipsesc din experienta imediata i generalsa tuturor oamenilor : albastrul de cer, verdele de iarba,galbenul de astre etc. E drept ca colorile crezute deri-vate se pot obtine din amestecul a doul colori funda-mentale. De pilda portocaliul din rou i galben. Darnu e mai putin adevarat ca i colorile simple se potdobandl amestecAnd doug colori derivate, de ex. roudin purptir i portocaliu. Subt acest raport nu se poateface nici o deosebire, qi oricare coloare poate sa rezultedin amestecul acelor intre care se gase0e, in dungaspectrului, avzata. Fiecare din ele poate sa fie ffi elementgi rezultanta a combinarii alteia. Si probabil avandlimpede in minte toata seria cromatica a spectrului,vom putel intrucatva distinge i in colorile a0, zisesimple, tonul colorilor darivate, dupe cum s'a remarcatca se poate contrarul. Dar tocmai aceasta reciprocitatene va face sa conchidem fare a putea stabili nicio hierarhie tntre colon ea in toate circuit trebuesa circule elemente commie. Din colo de pragul con0iintei,fiecareia din ele corespunde probabil un procesus com-plex, care variaza dela una la alta, niciodata insa cudesavArere, cats vreme se infat4eaza, dincoace de prag,printr'o senzatie de culoare. Si prezenta unor parti co-mune in acel proces, se stravede k;i se simte oricAt denelamurit in impresiile colorate insele. E absurd fire0esa spui intr'o judecata ca verdele e albastru sau rotallportocaliu. Nu poti face de cele mai multe on din oculoare un atribut al alteia. Dar se poate conchide caunele elemente ale albastrului sunt t;;i ale verdelui,ca dincolo de pragul coneiintei se poate vorbi la fiecare

si

www.dacoromanica.ro

Page 170: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

170 Teoria Notiunilor

din ele de procese complicate avAnd elemente comunesi diferentiale

In aceasta explicare senzatiile reprezintA sintsze deelemente care trig nu tree pragul constiintei si dinaceasta pricinA nu pot Fa fie predicate ale acestorsenzatiuni. Senzatia ca atare nu se poate propriu vorbinddescompune, si fats de realitAtile de dincoace de con-stiintA care Bunt evident compuse, &Ansa poate sa senumeasc5, simpla. Daca genul ar fi o intrupare materialsaldtarl de spetele sale (ceeace am vazut ca nu atuncila aceste notiuni simple n'am puta sa avcm genuri. $iasta fiindea, nu se poate in nici un caz vorbl la ele de oclarA separare a paitii for comune de partea diferentialA. Inaceasta imprejurare notiunile simple s'ar deosebi fun-damental de cele cornpuse, piimele neputand principialBA formeze genuri. Din fericire insa genurile nu suntintrupari materiale, nu se detaseaza din speta ca unfragment, ci ca o ides. $i nici la notiunile compusegenul nu se af15, pe acelas plan cu speta Iii care seafla realizat. Din aceasta pricina notiunile simple(simple in feint indicat) pot avea si dansele genuricu toate ca elementele for comune se gAsese pe unplan indarAt, si numai se stre,vad sau se simt pe planulinfAtisArii materiale.

Pe de altaparte daca senzatiunile ar fi simplitatiabsolute, adica n'ar fi simple numai dincoace din con-stiintA, ci din orice punct (si aceasta o pretind autorii

1) Dintre psihologii care nu24/tinici

acorda senzatiilor simplicitatea, inorice caz o simplicitate citant pe Fon lllee in Ryrholog.'e desIdees-forces. (Vol. I, cap. r, parag. 4) si Hoffding in Esquisse d'unePsy lt,logie fondee sur l'exp6r.'ence, Strad. I,. Poitevin, pp. I32-1-38),

s).

www.dacoromanica.ro

Page 171: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Impartirile notiunelbt lit

care afirma ca ceeace apare nu are alts realitate inafara de aparitia aceasta), in acest ,caz iar5s notiunilesimple rear putea sA aiba genuri, chiar daca acestea seaflau pe un plan diferit. Fie pe un plan in urmA,in orice caz se presupune o complexitate. De aceeaputem conchide ca unde e simplitate nu exista genuri;si dacA aceste notiuni simple pe care le-am cercetat,au genuri de mai multe trepte, prin faptul ca formeazagrupe, apoi o grupa generala, aceasta se datoresteimprejurarii ea dineolo de pragul constiintei si dAnselesunt complexe i despre aceasta complexitate avem otraducere imperfecta si la suprafata, in orice caz avemun sinitimAnt. Dificultatea semnalatA la inceputul para-grafului de fata dispare in ,aceasta interpretare, si dupacum am anuntat de-aeapul nu modificand teoria logica,ci presehimband teoria faptelor.

6. Tracand la notiunile compuse trebueste sa incepemprin a spune ca dificultatile intalnite la conceptelesimple le lasa neatinse pe cele d'intaiu numai in aparenta.FiindcA deli notiunile complexe se pot cu inlesniredescompune in mai multe elemente, si s'ar pared cuaceasta ca se poate desface limpede la ele, o partecomuna (germ') de partile diferentiale, constituindu-seastfel serii intregi de notiuni, cu toate acestea avan-tajele acestea nu sunt din eale afara insemnate. Dacaam fi admis ea un atribut izolat poate sa fie un genfata de o notiune substantiv, atuncea fara indoialanotiunile complexe ar fi ranaas indiferente la greutatilepe care le-am semnalat la notiunile simple, intrucatfiecare notiune cornplexa ar fi avut ca genuri peoricare din atributele sale, limpede detasate. Dar dacainsa n'am putut admite aceasta si am cerut ca notiunele-

.si

Qi

www.dacoromanica.ro

Page 172: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

172 Teoria Notitinilot

substantiv sa aib5, drept genuri tot notiuni-substantiv,atunci atributele in care poate fi descompusa o astfelde notiune, nu sunt ca atare tie prea mult folos pentruconstituirea genurilor ei. Genul unei astfel de notiunie si dansul o notiune complexg, care se akeitue?te dinsuma genurilor atributelor acelei notiuni. Prin urmaregenul unei notiuni complexe presupune de regard cadiferitele sale atribute sa poata avea genuri si ele, ass,dar existenta de genuri la notiunile simple. De pildAin notiunea genericA «rassa alb5.,>, se neglijeazA nuanteleiudividuale de coloare ale diferitilor oameni din aceastarasa.. Aceasta presupune posibilitatea ca senzatiilesimple de coloare sa poata avel genuri, care O. contiepartea for comuna. Din aceastA pricing notiunile com-plexe sunt interesate si ele, de discutiunea si de rezol-virea facutl in paragraful precedent.

Pe de alts parte la formarea notiunilor complexeintampinAm dificultAti proprii, care dincolo nu erau.De astfel notiunele acestea sunt cele mai importante siele sunt acele care reprezintA scopul ultim al cercetariistiintifice. Notiunile simple nu sunt decat cunoasteripartiale ale realitAtilor, care aunt toate complexe, ()Heatar fi de elementare. Notiunile dimple nu pot ea aibaindividualitate, ele infatiseaza din potrivA ceeace se

poate spune, in mod general, despre mai multe lucruri.Dificultatea principals la alcatuirea notiunelor corn-

plexe este am vAzut-o i din dezvoltarile anterioareBA stabilim care atribute sunt totdeauna legate impreuna,care formeaza unitAti constante. Orice nntiune corn-

plexA reprezintA un mAnunchiu de atribute, care, macarin parte, trebue BA fie simultane. De s'ar puteA macaro singurA clips sa avem un singur atribut, notiunea n'ar

www.dacoromanica.ro

Page 173: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Imp"artirile notiunelor 17

mai fi complex/ Din chiar aceastA cerinta a coexis-tentei unui numAr de atribute, decurg o eerie de difi-cultAti. Fireste problema stabilirii legAturilor simultane,apartine si ansa metodologiei, care grata temeiurilesigurantei sl procedura care este de urmat. Cu toateacestea si in aceasta expunere se cuvin sA fie relevatecateva puncte. care privesc si complecteazA doctrina ge-neralA a notiunelor complexe.

DacA, o legaturA dintre doug, date (sA zicem A ieste succesivA, atuncea putem ?ti eu mult mai lesnecare dintre ele e totdeauna legata cu cealalt5. DacAdupA A urmeazA intotdeauna B, not vom conclude cA,

A e totdeauna legat cu B, nu insl si contrarul ca Be vesnic aninat de A, cliar daca pans acuma ar fiPost asa. Aceasta pe baza principiului ca aceleasi cauzeproduc aceleasi efecte, fail a fi exact si contrarul.(Principiul in chestiune e un corolar al legii de cau-zalitate, care la randu-i e o forma concretA a princi-piului ratiunii suficiente). Nu tot asa stau lucrurilecand o legAturA este simultan5. Atuncea cousiatAnd o

impreunare A B, nu putem spune care dintre celedouA elemente, e totdeauna laolaltA cu celalt. DupA uniiautori la impreunArile simultane are nai multa impor-tantA deck la cele succesive, numefrul cazurilor con-statate, in intelesul ca cu cat vom observa mai constanto legaturA, cu atAta suntem mai in masurA FA' stabilimceva, pozitiv FAO,' a t'AgAdul justetea faptului pe carel'a avut in minte acel ce a fAcut aceastA afirmare(anume cA numArul mai mare exclude simpla coinci-denta), totus afirmatia astfel fAcutA e departe de a fi

') Ileyinans. op. citat. p. 297.

B)

www.dacoromanica.ro

Page 174: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

174 Te ori a Notiunillor

exacta,. Fiindea la impreunarile simultane facem dincontra costatarea, ca cu cat cloud elemente le vomvedeet, mai de multe ori, reciproc legate la olaltci, cuat& not vom fi purl, mai tare in i`ncurcdturci, n ceprivqte stabilirea legdturii existente. Lipsa de excep-tiune Ia impreunare, de ambele pdrii este o piedicaserioasa pentru stabilirea stiintifica a relatiunii reale.La, legaturile succesive chiar dace B nu l'am fi vazutniciodata cleat dupe A, din cauza ca acelas efect poatefi produs de cauze diferite, nu vom conchide ca B elegat totdeauna de A. La inapreunarile simultane, pd,ndnu vom fi constatat o exeep /iune de fapt la recipro-citatea legdturii, pang, nu vom fi vazut cu ochii unB aparut fora de A, pans atuncea nu stim care dintrecele doua elemente e totdeauna alaturi cu celalt,suntem inclinati a face afirmarea generals care poatesa fie gresita, anume ca A i B, apar totdeauna, ambii,impreuna. Asa ca pentru legaturile simultane sau co-existente, e valabila paradoxala in aparenta afirmare cacu cat vom vedea mai constant tmpreunate doua ele-mente, cu atat vom fi mai in nedumerire, care esteadevarata legatura ce se ascunde in acel caz. Iar ceeacedeschide o perspective de rezolvire, e tocmai observareaunei exceptii Ia impreunare din partea unuia din cei

doi termeni, paralel fireste cu constanta legaturii re-marcata la celalt. SA ne inchipuim un om care ar traitin asa conditiuni incat in experienta sa nu va fi vazutfrig fare umiditate. Tocmai constanta legaturii reciprocedintre aceste doua insusiri, fl va face sa nu poata stabillcu certitudine care e legAtura de fapt : umiditatea e tot-deauna legate en frigul, frigul totdeauna en umiditateasau amandoua impreuna ? Fireste se poate foarte bine

si

www.dacoromanica.ro

Page 175: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

ImpArtirile notiunelor 175

ca o leggturg BA fie reciproa in realitate, iar frequentacu care apare sg fie tocmai simptomul reciprocitgtii saleelective. Dar aci este vorba de certitudinea noastrg, demijloacele noastre de a ne convinge, qi in aceasta pri-vintA remarcarea repetata a unei legaturi reciproce esteo piedicg, o nedumerire care rte deschide inainte trey

posibilitati.Cum spuneam, expunerea greutgtilor de aceasta na-

turn, care se intamping la alcatuirea notiunilor com-plexe, aunt mai mult de resortul Metodologiei. Cu toateacestea, am introdus aicea aceste sumare indicari pentrua da o ideie general despre toate cutele chestiuneidezvoltate vi pentrucl se punel in lumina c'o deosebitg,putere, un punct foarte insemnat: anume a la alcg-tuirea notiunelor intervin lAmurit principiile mintale

numai in mAsura in care aceste principii se pot bu-cull de- o liberg lucrare ceeace s'a vgzut a nuexists in cazul de constants mai indelungatg a leggturiireel proce se pot stabili notiuni sigure i intemeiate.

7. Intorandu-ne la chestiunea generalg, de principiu,a notiunilor complexe, trebue0e sg, accenturtm ca ceeaceimprima un caracter de complexitate unei notiuni, estefaptui ca aceasta se poate descompune in mai multeatribute, nu a se poate divide in mai multeIntruat s'a intrebuintat adesea un termen comunpentru atribute i pentru pArti (hind numite i madeSi altele «elemente» ale obiectului sau chiar <,pArti»

ale lui) e bine sg facem o clarl distinctie intre ele.Atributele aunt elemente nedesinestgrdtoare, pe andpartite pot sg fie scoase din ansamblu totu cugetatein mod independent. Coloarea e un atribut al omului,piciorul o parte. Chiar daca le numim pe amAndoug

si

pdr i.

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 176: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

176 Teoria Notiunilor

parti not insine am intrebuintat mai inainte acestterrnen in comun ramane stabilit ca vorba nu areacelas inteles1),

Spuneam ca ceeace deosebeste o notiune simple deuna compusa, e imprejuratea ca aceasta din urma eformate din mai multe atribute, pe and prima nu.Nu tot ass, sta. lucrul cu privire la parti. Pot sa existenotiuni simpie (adica atribute izolate) care se pot dividein mai multe paiti, de ex. coloarea unui object se poateimparti in mai multe fragmente de coloare, tot asaintinderea lui, etc. Fireste din moment ce notiuneasimple coloare, fiind un atribut de object, nu este desine statatoare, nici fragmentele de coloare n'au O. fiegandite independent. Dar ceeace trebue sa retinem esteca fragmentul de atribut nu este gandit mai putinindependent, decat atributul in totalitatea sa actuala,

aceasta este caracteristica partii fate de intregulsau. Pe de altaparte se poate concepe o notiune coin-plexa care sa nu se mai poata devide in parti. Foarterar, de sigur, dar exists. Asa Bunt cazurile extreme,notiunele-limits cum era °data atomul unde rea-litatea imaginata se putea descompune numai in maimulte atribute, nu si in mai multe parti.

Pentru a intregi distinctiunea intre aceste cloud soiuride elemente, trebueste sa -mai adaogana urmatoarele:Par ile unui intreg complex, se pot descompune ofele in mai multe atribute: atributele sale inset, inorice caz generic luale, nu se pot descompune decal

') A15.ua este de pilda cu total to alt mod. o parte a ()mutatdecat coloarea acestei maini, cleat intinderea totals a corpului...ParPle intiuderii stint altfel reunite intre ele decat cu colorile lor .(ffusser/, op citat. pp. 257, 258).

i

gi.

www.dacoromanica.ro

Page 177: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

ImpArtirile notiunelor 177

fa mai multe pd4i. 0 parte a intregului complexpoate sd aibd tot atalea atribute cat vi lntregul, petend se Ink lege niciodata nu va puled aceasta unsimplu atribut al lui. De aceea de pilda e bine lute-meiata intampinarea pe care o aduce un psihologcontemporan acelei teorii care sustine ca sentimental eo simpla insusire sau atribut al senzapei, alaturi decelelalte atribute: intensitatea, calitatea, durata. Acestlucru nu se poate, glAsueste intAmpinarea, fiindcA

sentimentul pretinsul atribut al senzatiei are laranda-i si dAnsul atributele senzatiei (are calitate,intensitate si durata 11. Sentimental nu e un atribut,ci o parte, si desigur nu a senzatiei ea insasparte ci a vietli sufletesti.

In sfarsit iutre (katribute» «parti>> se mai potface urma'toarele distinetiuni. Atributele unui obiect sepatrund ass de intim intre ele, incat nu poate sa sevorbeasca de forme ale impreunarii lor; dimpotrivapartile unite intr'un intleg infatiseaza si o forma desinteza mai mull sau mai putin intuitive, demulteori, dupA natura formei, partile nu pot sa-sischimbe local una cu alta. AO de ex. diferitele pArtiale corpului omenesc au pe lAnga o forma personalsde tmbinare, si o pozitie proprie, de unde nu pot sase stramate fare a sminti realitatea complexului pe caretl compun. Dar chiar lasAnd la o parte organismele,unde local fiecarui membru are cea mai stricta pozitiepersonals, si referindu-ne la corpurile anurganice, des-picand in mai multe fragmente un astfel de corp, pentrua-1 recompune, trebueste is dam fiecarei bucAti, local

') Killpe: Gruendriss der P8yehologie, p. 233.

12

si

p

si

www.dacoromanica.ro

Page 178: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

178 Teoria Notiunilor

pe care il avusese inainte. Chiar in cazul cAnd fragmenteleomogene ar fi identice Bi ca forma §i ca marime, tre-buete sa observam la recompunere, o anumita rAnduiala.Dad, voi divide aceasta foae de hArtie pe cave scriu inbucAti patrate, a putea combinAndu-le sa obtin alte figuri

cruci, stele, etc.) decAt acea actual/. i la atributelenotiunii se poate vorbi de relatiuni, de ierarhii, dar nuse poate pretinde ca exists forme, scheme intuitive du/A,care se realizeaza tmpreunarea atributelor laolalta. A a firm Acontrariul fats de insuirile aceluiaB obiect, dar insuOripercepute de simturi diferite, inseamna a suscitA urma-toarea insolubila problems: acele forme care leaga daleleunor sire uri deosebire, prin ce simt yin la cunoBtintanoastra ? 0 forma care leaga o coloare cu un miros, ecunoscuta prin ochi sau prin nas ? Toate aceste difi-cultati care nu exist/. la forma impreunarii partilorunui obiect, apar cAnd vine vorba de a se gasi o formadupa care se imbina atributele Jul.

0 a doua deosebire este de naturl curat logica. Oricareatribut al unui obiect poate sa slujeasca acestuia dinurma ca predicat inteo judecata. Cerbul este iute, Gi-rafa e inalta etc. NiciodatA ins/ o parte a unui obiectnu poate sa indeplineasca aceasta. Nu Be poate spunenici ca omul este picioare, nici ca cerbul este coarneetc. ABA se Bi explica cum atributele obiectelor an pututfi considerate ca «genuri) ale lor, ceeace cu partile nus'a intAmplat niciodata

S'a atras ades atentiunea ca sa nu se confunde componentelechimice ale unui corp, cu componentele unei notiuni. Fara a leidentifica fireste unele cu altele, ne putem totus pune intrebarea,elementele chimice ale unui coip, sa zicem ale apei, cu ce s'ar puteaasimila, cu partile sau atributele notianii apa, on cu nici una din ele

www.dacoromanica.ro

Page 179: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

impgrtiriie notiunelor 119

Acum toate acestea lamurite, trebueste BA adlog5mca problema diviz5rii in Orli se pune tot la notiunelecompuse, cu toate. ea si cele simple se pot in principiuimparti. Aceasta din pricing ea atunci intereseaza pre-cizarea partilor, cand acestea nu sunt identice una cualta, cAnd prin individualitatea for deosebita si formade imbinare proprie, caracterizeaza intocmai ca si atri-butele o notiune oarecare. Ori aceasta se intamPlA numaila notiunele complexe. La acele simple divizarea inparti e mai vault o posibilitate ideals, fare utilitatedeosebit5, si are in mare masura un caracter arbitrar.Parti le notiunelor compuse fireste nu la toatese izoleazA In mod obiectiv, din cauza individuaIitaiiifor diferite. Imprejurarea ca partile unei notiuni com-puse pot s5 caracterizeze o notiune intocmai ca si sumaatributelor sale, face ca si unele $i altele sa poata aveaefecte identice cu privire la notiunea respective. Adade exempla se pot intalni judecAti aparent contradic-torii, a cgror contrazicere se justifia fie prin plurali-tatea. atributelor, fie prin diversitatea pArtilor considerate.AvAnd judecata: aceasta biserica e si frumoas5, si urita,

0 scurta examinare e deajuns sa arate ca asimilarea s'ar pate,face nu cu atributele, ci cu partile. Elementele chimice ale apei(H si 0) stint realitati substantivale ca partile, nu adjectivale caatributele. Intr'o judecata nu vei putea sa intrebuintezi ca predicatun component chimic, asa dupe cum poti utiliza tin atribut. :Nupoti zice: apa este hidrogen, dupe cum zici: apa este incolora.Componentele chimice, intocmai ca si partile, ea sa poata formaun predicat al notiunii pc care o formeaza trebuesc insirate toate,Apa este 112 0. Ce le deosebeste si de parti este faptul ca elemen-tele chimice dispar in launtrul corpului cornpus. Din aceasta pri-cing, cum ele se topesc indata ce devin tomponente ale altui corpatata vreme cat isi pastreaza calitatile for personale sunt realitatiiautonome in aceasta privinta, foarte deosebite de atribute stintdestul de diferite si de parti.

*1

www.dacoromanica.ro

Page 180: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

180 'Peoria Notiunilor

contraziceraa ei aparenta se rezolva. specificanda-se cafrumosul se refers la o parte a bisericii si uratul laalta. Tot asa judecata : aceasta floare e si frumoasa siurata, contrazicerea se poate rezolvi specifiefindu-se cafrumosul se refers la coloare si epitettil urit la mirosulflorii. Va sa zica intr'un caz avem o aparenta contrazicereprovocata de diversitatea partilor, in al doilea rand deacea a atributelor. Un exemplu din care se poate vedea,cum partile si atributele cu toata diferenta forpot sa provoace in notiunea complexa uncle sq aflg,efecte similare, jucand cateodata rolul identic de a ca-racteriza si compune o realitate oarecare.

8. Tot aicea trebueste sa vorbim de notiunele cafelive. Acestea reprezinta." colectii de obiecte, cat de slabsi cat de putin omogene. Exemple: padure, societate,armatd, etc. Deosebirea dintre o notiune colectiva siUna generics este urmatoarea. Ultima notiune se for-raeaza extiagand partea comuna a mai multor obiectesi neglijand partite deosebitoare. Scotand bunaoara parteacomuna a tuturor arborilor ne alcatuim conceptul ge-neric: arbor. Notiunea colectiva afland mai multeobiecte subt un raport de acelas fel, nu exclude partitedi ferentiale, ei le primeste si pe acestea, rnentinandintrunite intean tot, acele obiecte, cu individualitateator. Notiunea colectiva referitoare la arbori este pa-dare.. Notiunea colectiva considers obiectele individualeca p5iIi ale unui intreg mai mare. Acel intreg dansail are exclusiv in vedere si din Pompararea mai multor,intreguri» de ac las fel putem avea si la notiunelecolectiva, genuri si spete, coloane de notiuni cu genera-litate ascendenta. Dar pentruca sa consideram mai multeobiecte ca parti ale unui intreg (si aceasta am zis ca

www.dacoromanica.ro

Page 181: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

notiunelor I S1

se petrece la notiunele colective) trebueste sä existelegatura reala intre acele obiecte, sa aiba in afara deindividualitatea lor proprie si rolul clar de elemente,intr'un cavant colectia lor, ca atare, sa constitue onoun individualitate, pe care notiunea cauta a o fixDar at fiind lucrurile, vedem ea notiunea colectivase apropie de area notiune compusa care are, mai multeparti. Adesea una si aceeas notiune poate fi.socotitacolectiva, sau numai .notiune compusa. Ash de pildaarborul, care poate fi socotit si ca notiunea colectivaa frunzelor, ramurilor etc. Recunoscand ca granita dintreaceste doua notiuni este grew de fixat, sa cautam insape cat se poate a ne dh. seams 'de motivele care nefac sa socotim o notiune, colectiva on numai complexa.Aceste motive credem a fi de doua feluri. Mad irn-preunarea obiectelor e mai libera, mai putin bentralizata.atunci zicem ca notiunea este colectiva. Ex.: padure,convoi, etc. Din potriva cand unificarea e putelnieaavem o notiune ,compusa. Asa bunaoara cine concepesocietatea ca o realitate superioara, indivizilor, cu oconstiinta si cu legi proprii, pentru aeestia societateanu mai e propriu vorbind o colectivitate. Tot ash. no-tiunea generals gorganism» nu este o notiune colectiva.A doua aerie de motive este urmatoarea. Cand partitecomponente ale unui tatreg se pot intalni si ca indivi-dualitati obiectiv izolate, atunci intregul este colectiv;cand aceste parti nu se intalnese cleat ca elemente aletntregului, atunci chiar de se pot separa cu mintealesne atunci ele formeaza numai o notiune compusa.Arborii Padurii pot fi distantati unul de altul, fara safie expusi pieirii. De aceea notiunea padure e hotarhtcolectiva. Soldatii unei armate °richt lucreaza in masse

Imparkirile

0

www.dacoromanica.ro

Page 182: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

i82 Teoria Notiunitor

dap un plan unitar, stint totus realitAti care trAiese$i o via -distinctg. De aceea armata e jails conceptcolectiv. Membrele corpului omenesc nu pot dinpotrivA

afar de hipoteza lui Empedocles BA traiasca cleatin unitatea intregului pe care it alcAtuesc. De aceeacorpul nostru nu este o notiune colectivg. E de re-marcat ca si forma caracteristica care leaga partileunui intreg, e mult mai determinate la o notiunecompus5 deal la una colectia $i lucrul nu e greude 15,murit: o forma constants e pram la un punctsimptomul unei inchegAri unitare mai profunde, undeindividualitatea componentelor e topitA, in orice cazumbritA, in faptura intregului alcAtuit.

9. Cel din urma mod de impartire a notiuneloreste in : ()ategorii. DupA cum am lAsat sit se vad Adin dezvoltArile precedente si dupA cum cci mai dis-tini logicani au ajuns a se acorda conceptele seimpart, in aceastA privire, in : Obiecte, Insupiri, Stdripi Acliuni, care se expriml in deolnte in lira-bagiu prin substantive, adjective pi verbe. La acesteclase sau tipuri generale se mai poste adaoga $i con-ceptele care infAtiseaza legaturi, care se exprimAverbal, prin prepozitii, conjunctii sau forme flexionare.

Aceste patru clase generale sunt o simplificare atabloului de categorii, instituit de Aristoteles, care, deliprocedand bine in principiu, amAgit de diferente cali-tative ce aicea n'au ce cAutk stabilise zece clase deacestea. Cantitatea gi calitatea formau categorii deose-bite, si ceeace e si mai curios, categorii deosebite al-eatuiau verbele dupA intelesul lor. Era o categorie a

1) Citez pe Wundt, Sigwart, Lau.

--

ei

ei

www.dacoromanica.ro

Page 183: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Impartirile ncttiunelor 183

safer', alta a aveA, alta a face, etc. Toate acestea tre-buiau, rectificate si in urma aimplifiearii facute a is-vorit tabloul mentionat. Trebueste sa adAeg5m ca lo-

gicianii moderni, luand tutus ca punct de plecare inaceaath chestiune pe Aristoteles, l'au Bruit pe Kant, unalt filozof care a tractat pe larg despre ecategoriiv.lucrul se explicl lesne cand ne amintim ca la Kantcategoriile aveau un alt inteles. Ele reprezentau con-ditiile transcedentale ale experientii, formele ei cons-titutive care isvorasc din spiritul nostru, facand dintr'insaprodusul nostru intelectual. Operatiile noastre logicepresupun dimpotrivA experienta ca dald, avAnd numaisarcina de-a o analiza, desprinzand aspectele ei esen-tiale, tiparele ei de capetenie. Cu toate ca aunt uneleatingeri intre categoriile Kantiane si categoriile para-grafului nostru, in genere insa tabloul lui Kant e inafara de linia problemei noastie, cu toate ca, marelefilozof german a socotit a poste cu dansul sa into-cuiasca pe acela al lui Aristotel.

Intruck am vorbit in diferite randuri si am aratatce este un object, o insusire, o actiune, acuma ra-mane sä ne rezumam. Obiectele aunt complexe de atri-bate care se impreuna, se pAtrund inteo unitate. Obiecteleaunt realit5ti de sine statatoare. sunt atributemai mutt sau mai putin statornice, care apartip obiec-telor, si nu pot A, ,existe decat 3n obiecte. Aceasta e

in leg6tura cu faptul ca atributele se patrund intre ele,aka ca nu le putem avea in stare izolat5. In fine ac-tiunile aunt manifestari de natura trecatome care apartinde asemeni obiectelor. Fats de acestea, acele notiunicare sunt verbal exprimate prin prepozitiii, conjuncW,forme flexionare, pe langA faptul inteles dela sine cg nu

Si

Inswirile

www.dacoromanica.ro

Page 184: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

184 Teoria Notiuniloi

reprezinta realitati independente, dar uici nu le ajunge tinsingur obiect in care sal se afle, de oarece ele inf5ti-seaza tocmai junctiunile sau articulatiile a doua obiecte,in once caz a doul notiuni. Ele stint firekite cu totullipsite de substanta si de aceea absolut nedesinesta.tatoare

Sa vedem acum diferentele de destinatie logical dintrecele patru clase indicate din care se alege tiparul ori-carei prelucrari conceptuale.

Notiunele obiect alcatuesc subiectele posibile ale ju-decatilor. Numai despre ele se poate spune ceva, fiindcanumai dansele sunt realitati adevarate i intregi. Eleformeaza unitati care au anume instqiri fac anumite

') In leg-atura cu aceste distinctii ale categoriilor si aducandu.neaminte de deosebirea facuta intre atribute" si parti" sal atingemin treacat o importanta chestiune. Atunci cand Metodologia enuntaca prima procedare stiintifica analiza, descompunerea unei realitalticomplexe in elemcnte, ce intelege ea prin elemente: atribute sau partiindecompozabile? Daca loam ca indreptar stiintele existente asadupa cum de altfel si trebueste vedem ca ceeace calaluzesteanaliza, e in primul loc diversitatea atributelor. Obiectele complexeale intuitiei sunt descompuse in atribute. Fiecare atribut sal pre-zuma ca are legi particulare, si diferitele stiinte speciale se ocupafiecare de cate un atribut: Mecanica de miscare, Chimia de pro-prietatile chimice, etc. Dar acesta e numai primal moment, Atri-butele nu pot fi socotite ca realitati de sine statatoare, si nepu-tand fi lasate sal pluteasca in vazduh, sunt plasate intr'o realitate-obiect. Cum atributele sunt uniforme toate fenomenele oricatde variate acestea vor fi si cum legile for specifice stint tot-deauna aceleasi, realitatea-obiect care le poarta, trebue sal fie 0&Ansa ornogena, identical. De aceea, in al doilca moment, analizastiintifica cauta sal descompuie fenomenele vazute, in pciqi care salfie identice pretutindeni, oricat ar fi de diverse la infatisare, fe-nomenele pe care le formeaza. Asa se explica cum fiecare stiintalisi imagineaza, ca purtatoare a atributului for specific, anumiteelemente substantiale atome, celule etc., care sunt la randul forconcepute ca parti omogene ale tuturor obiectelor ce au acele atri-bute. In rezumat, analiza metodologica intelege prin element §iatribute si parti.

in.

si

www.dacoromanica.ro

Page 185: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

imp6rtiriie notiuneiot 185

actiuni. Aceste doll/ din urmA categorii (actiuneleinsusirile) formeaza predicate de judecAti. Cu toateacestea lista subiectelor, posibile poate fi alimentat5, sicu notiuni din alte categorii. Insusirile si actiunile (saust/rile) pot fi si dansele puncte de plecare ale judecatii,ins./ cu o conditiune : capete forma substantival /, sase transforme in categoria-obiect.

Asupra acestui lucru'se cuvirZe a stArui putin.Afirmand obiectivitatea tiparelor categoriale, prin

aceasta am inteles ca, ierarhia care se face intre lucruri,atribute, actiuni, exist/ aevea, si nu e numai o ran-duiala la care mintea noastra ar supune piste date,neutre, in ele insele. Subjective devin ins/ formele catego-riale atunci and le-am abate dela menirea for naturals,bunAoarI daca am considers o notiune adjectival./ cafiind in adevar o realitate de sine statAtoare. Realismulnotiunelor verb sau adjectiv se margineste numai la afir-marea actiunea sau atributul pe care fl desemneazg, se 0-seste efectiv intr'un lucru oarecare, fie dansul individual, fienotiune generals. Dar cand va fi vorba de o realitate externs,cu atat mai mult de un principiu cosmic ce nu maipresupune nimic, acesta trebueste cu necesitate sg, fieo notiune object. Totus putem /rata insusirile si acti-unele ca si cum ar fi lucruri autonome. Prin asta nuam exit ins/ din obiectivitate, cat/ vreme avem con-stiinta clad, aceasta reprezinta un punct relativ,nu o -situatie absolutd. Insusirile si actiunele pot fitratate ca lucruri, pot fi, dac/ vrem, socotite ca lucruri-aceasta prezintl avantagii serioase pentru stiinta curestrictia ca nici odat/ sa nu le socotim ca realitritiabsolut ultime, ci numai ultime pentru abstractianoastra voluntara.

BA

ca

cA

gi

www.dacoromanica.ro

Page 186: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

.186 teoria Nothinilot

E de remarcat acuma cum numArul notiunelor-substantiv, la inceput mArginit la adevaratele obiecte,cu timpul sporeote necontenit, imbratioind un camp dince in ce mai larg. DupA ce sunt asimilate cu obiectele,of azezate pe acelao plan cu ele, pseudo-obiecte (cumsunt focul, umbra, reflectArile oglinzilor, ziva, anul, etc.),numai pentru cuvantul ca manifests of ele un ma-nunchiu de atribute sau o sinteza de parti individualdeterminate 1), mai aunt primite in clasa obiectelor,notiuni de origins strains, adjectivala sau verba15, cArorali se clA o forma de substantiv. Din bun se facebunatate, din negru, negreaI5, din a mama, mancarea,din a mioca, miocare. Prin aceasta transformare cate-goriall, atributele of actiunele, atarnatoare de obiecteof pasagere prin natura lor, Bunt hipostaziate atri-buindu-li-se oarecum o substantA, devin, intocmai ca ofobiectele veritabile, lucruri care dureaza, care rAmaneAceastA transformare categorialA care asimileazA cu unobject cu realitate proprie, atributele of actiunele ce nusunt de sine statatoare, este foarte importantd pentrucugetarea la compararea notiunelor intre ele.AceastA operatie a compararii reclama ca notiunele sAfie de aceea categorie. Dad. insa remarcam o continuaformare de substantive, care coincide cu faurirea depseudo-obiecte non/ din atribute of actiuni (apoi notcredem contrar de Wundt ca gi propozitiile si con-junctiile pot fi eventual substantivizate, and suntsubiecte de judecati. Ex.: iurile prea multe auntplicticoase), daca dar se remarcA teridinta tuturor cate-goriilor de a-si preface notiunele respective in concepte

1) A se vedeh Schuppe, op, cit., p. 129, 13o

of

stiintifica,

www.dacoromanica.ro

Page 187: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

notiunelor 187

de categoria object, cu mult mai rar se observl pro -.cedura inversg, adica o adjectivizare sau verbalizare asubstantivelor, fie chiar o derivare de verbe sau adjectivedin forme substantivale. Se poate de ex, vedea putinulsucces care l'a avut verbul «a stalpl» derivat dela

introdus acum ativa ani in limbs. E deremarcat apoi ea chiar atunci and se formeazA delasubstantive, verbe care prind, ele nu se gdsesc in aceiafcorelafie cu substantivul dela care an purees, in carese gdsesc substantivele fall de verbul din care auprovenit. 24a de pildl verbul «a pescui» derivat dela(peste», nu reprezintA de loc o privire dinamicA aobiectului pete, tlupa, cum substantivul «micare»reprezinta o privire staticii, a actiunii de a se mica.Cand spunem «piatra care se mi§ca» «piatra micatA»cmiparea pietrei» spuntm mai mult sau mai putinacelq lucru, Qi cAte i trele aceste expresii pot fi

continuate la fel, 4:land loc la urnag la aceia ideie. PecAnd alta e peOele, alta «a pescui» care conicide cuforma substantivalA «pescuire», formatA la randu-i dinacest verb. Aceste observAri nu cred a fi Earl impor-tantA pentru ilustrarea ideii de mai sus, i faptulca procesul de tranformare categoriala se face indeobOecAtre substantiv, i nu dela substantiv spre adjectivesau verbe, este socot, un simptom caracteristic pentruo fundamentalA dispozitie mintall Mintea noastra tindetotdeauna sA seziseze ceva statornic, permanent chiarIn lucrurile trecatoare, jar nu sA distrame, sa diluezein procese curgAtoare samburii de realitate subsistenta.E ceva care repugna mintii dizolvarea substratelor,fiindea ea cauta din potrivA sA fixeze ceva, statornicchiar fn ceeace este fugitiv i schimbgtor. Aceasta e

stalpi,

Tmpirtirile

www.dacoromanica.ro

Page 188: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

188 Teoria Notiunilor

tendinta oboteasca a inteligentei, un prineipiu constitutival ei, of acestei necesitati nu au putut sä se sustragg,conceptiile cele mai nihiliste, conceptiile care voiau saconsidere lumea ca un val ce curge farg tihnire cunimic statornic of Cu toare trec5toare. In mijloculuniversalei curgeri necurmate de care vorbea «obscurulo>Heraclit, a trebuit fara voe i riscand aproape unparadox, a, admits un prineipiu permanent pe candbate se schimba : anume schimbarea Nth?.

10. Dupace am vazut in ce consists categoriile of

care e directia for de evolutie, sa ne intoarcem putinla o chestiune, atinsa of mai intainte, sa ne dam anumeseama de motivele pentru care separam in massadatelor intuitive actiuni, insuoiri of obiecte. Separareaactiunelor de celelalte doua feluri de notiuni e mailesne explicabila, dat fiind opozitia dintre caracterultrecator al actiunii, fats de acel mai permanent al celor-laltor doug. Dificultatea e mai mare sand e vorba sase distinga insuoirile, de obiecte, intrucat of cele d'intaisunt relativ statornice of mai cu seama pentruca obiec-tele nu se infb:tioeaza decat ca grupe de insuoiri. Atunceaprin ce se mai disting unele de allele? Ce cuprinde inplus obiectul fats de insuoiri ? Cuprinde aceea ca grupade atribute care il formeaza sunt intim legate laolalta,alcatuesc o unitate care se desface limpede de grupeleinconjuratoare. Mai vine faptul ca pe cand insuoirileunei astfel de grupe pot sa varieze, grupa isi afirmltottn continuitatea; insusirile care se tnlocuesc ioi treeacelao loc in spatiu oi se continua in timp. E unulacelao lucru care zici ea persists in aeeasta premenirece poate fi compleeta. Prin urmare aceea ce ar deosebiin primul loc obiectul de insuoirile sale, ar fi stransa

of

www.dacoromanica.ro

Page 189: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Impgrtirile notiunelor 189

unitate cu care acestea sun t grupate laolalta. 0 nouadovada a acestei profunde unitati care constitue unnou moment hotilritor pentru savdrsirea distinctiuniistudiate este experienta ca aceasta unitate nu poatesa fie sdrobita, orice actiune vom exercita. Poti sa sfa-rdmi un obiect in parti, riu insa in insusiri (o noudovadd a diferentii care este intre atribute si parti).Asa dar, e o legaturd indestructibild, un chiag puterniccare mentine insusirile in unitatea obiectului. Insusirilenu aunt juxtapuse ci coagulate.

CI acestea aunt motive serioase pentru a distingeun obiect de insusirile sale, aceasta nu o contestam. Nueste totus mai putin adevarat ea oprindu-ne aicea, neoprim la un punct fixat arbitrar, ea cercetarea noastranu se declara indeobste satisfacutd, si ea in regulata eimergere mai departe, intemeindu-se tocmai pe consta-tarea acestui chiag si pe aceea ce persistd in transfor-marea insusirilor obiectului, ajunge fla separe mai ra-dical obiectul de insusiri, imaginand un substrat unitarcare le poartA, leaga si emana, un substrat care e

tocmai obiectul. Las la o parte faptul ca si teoria su-biectivitatii calitdtilor sensibile pare sa postuleze unsubstrat, si sa ne referim la clausal numai intrucat ecerut de unitatea constaitatd a unor insusiri diverse. Unasemenea substrat, care nu e alta cleat cunoscuta 'sub-stanta», poate ca cu limpede constiinta nu a fort re-levat cleat in specularile filozofice, dar o ideie maimult sau mai putin confuzd despre ansul a strabdtutprin mintea tuturor acelora care au gandit si se On-dese la notiunea «object>) sau «lucru», mai ales inopozitie cu eventualele c'ale insusiri. i daca e vorba sane intrebam care din conceptiile filozofice lade mai

www.dacoromanica.ro

Page 190: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

190 Teoria Notiunilor

aproape de parerea comuna a oamenilor, conceptia careadmite o substanta, sau acea mai la mods astazicare reduce obiectul la o grupa de insusiri fara substrat,nu sovaim o clips a declara ca cea

Ideia de substanta a fost Muria, ca o intregire anotiunii de lucru. Ea are rdlul de a explica, de ceexists o unitate, o legatura asp, stransit intr'unma'nunchiu de insusiri diverse. Cum se face ca intalnimacea intima coagulare la o grupa de atribute. Cum seexplica intr'o vorba acel plus, care deosebeste obiectulde simpla suma a atributelor sale. Fireste notiuneastiintifica de obiect poate ramanea, streina de acesteintrebari. Pentru constituirea ei ajunge constatarea defapt a acelui plus, care neaparat exists. Totus nu neputem opri de-a atinge problema substantei, intrucat sealuneca in totdeauna pe nesimtite dela obiect la sub-stante, si in al doilea rand fiindca notiunea substanteifiind astazi foarte combatuta, socotesc ca am o ocaziunede lOc deplasata, pentru a spune cateva cuvinte in fa-voarea ei. Desigur insa ca nu ma voiu putea intindeprea tare si a intra in detalii care nu ar mai fi in le-gatura cu expunerea noastra. Vom cautA sa ramanemla granita chestiunii dezvoltate sau cum trecereadela obiect la substanta nu e arbitrara, ci adese ontrebuitoare sa raraanem chiar in chestiune.

E fapt constatat si acesta e punctul de plecare aldiscutiei, ca obiectul nu e o simpla juxtapunere deatribute ci alcatueste unitatea lor. E cum spuneam unplus fat de suma atributelor, si acest plus fireste nuse poate deriva nici din natura acestor atribute, nicidin insumarea lor. Atunci se pune intrebarea de undeprovine, tine it produce pe acest plus constatabil, care

d'intaiu.

www.dacoromanica.ro

Page 191: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

fnaph"rtirile ngtiunelor 191

este inteo vorba «unitatea» insusirilor grupate? Daca seevita cu orice prej hipoteza unei substante unitare care ar fisubstratul si izvorul acestor insusiri, nu ramane alt5 expli-care decal urmand o prejudecata amggitoare a educatieistiintifice sa spunem ca aceasta coagulare a unui grup deatribute, aceasta strAngere laolaltA, se datoreste unei legicare le alatura si unifica. Aceasta explicare se poateinfatisa in doua forme care au numai partea comunade a -ui inchipui legea in chestiune ca externs onsuperioara atributelor inapreunate. Cele doua forme sunturmAtoarele: 1) legea (le unificare este o lege subiectivaa constiintei noastre in care acele atribute apar ca dateintuitive. 2) Legea este obiectiv5, adica exists aevea,fare sa atarne numai de functionarea constiintei noastre.

Ceeace a facut posibilh," intaia alternative a fost oconstatare psihologica, anume ea a noastra constiintaare o vizibila tendinta _spre unificare. De aci s'a pre-supus ca (Musa este aceea care coaguleaza grupele deinsusiri. Fireste hipoteza e contestabila in gradul celmai innalt. Mai intaiu ca ramane nelamurit pentru ce,data nu aunt indicatii externe, constiinta unifica acesteatribute, si nu altele, formeaza aceste grupe si nu alteledeosebite. Apoi and se vorbeste de inteiventia facto-rului subiectiv in cunostinta noastr5, nu se poate admitecleat anume interventii si anumite contributiuni. Sepoate sustine numai ca formele subiectivitVi noastreinvalue realitatea, o imbraca cu vesminte noi, ascunzanduipe acele proprii, inteun cuirkt se poate spune eel naultea noi schimbam aspectul calitativ al lucrurilor, dar nuca le schimbam si rAnduiala lor. E posibil sa proectAminsusiri, nu moduri de impreunare care nu se lute-meiaza pe realitatea instts.

www.dacoromanica.ro

Page 192: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

19 'Peoria Notitinilor

Daca irecem la cealalta hipoteza, putem constata alLegreutati. Ce sens poate sa aiba ea o lege abstracts, prinurmare o regula ideals, sa comande elementelor alipiri$i impreunari? 0 lege ideals poate eh' porunceascachiar luata in idealitatea ei sufletului, fiindea ideiapoate fi o cauza sufleteasca, deci poate .sa producaefecte suflete$ti. Chiar aicea de multe on o lege pentrua Li eficace are trebuinta de corelatul unei constrangerimateriale. Dar cand e vorba de elemente brute, cumBunt majoritatea celor din natura, ce inraurire poatesa aiba pentru alcatuirea lor, o formula ideals, o regulaabstracts, a$A, cum este legea ca atare? Daca fats desufletul nostru, pentru motivele arritate, se poate vorbide o eficacitate, de o influents cauzala a legii, pentrunatura o lege constatata eficace, nu estP nimica altadecal o expresie abstracld, a unei activitali si uniteitireale. De aceea subt rezerva $i a altor argumentece se vor expune altadata mentinem utilitatea $i

justificarea ideii de substanta, cAtre care mama deallfel o nevoe mintala tndeobte dovedita.

Fire$te aceasta nu inseamna ea trebue sa primim eabune imaginele generice ce unii $i altii 0.-au faeutdespre ea. Liberi de balastul acestor imagini, $i de ca-priciul tuturor inchipuirilor individuale, sustinem pur

simplu legitimitatea acestei notiuni, care dincolode intuitiune reprezinta o mai departe prelucrare anotiunii de obiect, care, adesea, pentru multe suflete;e necesara chiar intelegerii lamurite a obiectului eaatare.

$i

$i

si

www.dacoromanica.ro

Page 193: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

ItaPorturile dintre notiuni 103

CAP. VI.

Raporturile dintre notiuni.

z. Raporturi potentiale si actualizate. 2. Notiuni equipolente.3. Notiuni supra si subordonate. 4. Notiuni coordonate.5. Urmare. 6. Notiuni extreme si gontingente. 7. Notiunicontradictorii. -8. Notiuni corelate.g. Notiuni inerucisate.io. Notiuni disparate.

1. Abordand o chestiune unde se vorbeste despreraporturile pe care pot sa le aiba notiunele intre ele,avem toate semnele ca ne pregatim a trece la alt fe-nomen logic cleat acela care a format pang acumobiectul studiului nostru, anume la operatia judecatii,care se defineste tocmai ca exprimarea raportului dintrenotiuni. Sau in cazul and sarcina care ne-am impus-ose mArgineste la expunerea acelei prime etape a cu-getArii logice, pe care o formeazg teoria notiunelor,atunci ajungAnd la problema raporturilor dintre notiuniproblema" care a dat titlul capitolului de fates, = avemtoate semnele a fi ajuns la capalul studiului nostruinsus. Ca suntem la finele cercetarii noastre aborandproblema anuntata, aceasta e absolut exact; nu suntemins afard de cadrul firesc al acestei cercetgri, cutoate ca problema raportului dintre notiuni alch-tueste materia oarecum oficial6 a altei operatii logice,care vine dupes teoria notiunelor, si care se numeste«judecata». Pentruca in afar de raporturile noti-unelor, actualizate in judecAti, se poate vorbi deraporturi dintre concepte inainte de actualizare sauindiferente fakes de actualizare, de raporturi poten-

13

www.dacoromanica.ro

Page 194: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

194 teoria Notiunilor

fide, ca sa spunem as a.. Notiunele pot fi cora-parate intre ele se poate hotari in principiu cumse vor comports unele fats de altele impreunandu-seeventual in judecati, in sfarOt se pot stabill o seriede raporturi care destainuesc min germen situatia pecare au sa o aiba notiunile intre ele in inlAntuireacugetarii logice. Daspre aceste raporturi potentiale, careformeaza un fel de baz5 pentru intelegerea operatiilorviitoare, se poate vorbl fara s5,* dep4im cadrul teorieiconceptelor, §i de fapt se i vorbeste, in toate scrierilede logica, despre aceastA chestiune, la capitolul «no-tiunelor». Ada ca aceasta introducere cu staruinta cucare s'a fAcut, n'a avut intentia sa pregAteasc6 o ino-vatie logics, ci numai sa precizeze o distinctie ce trebuesa fie clara, sa separe doua momente logice, care ex-primandu-se in limbs aproape la fel, pot sa des locla controverse, in tot cazul la nedumiriri.

Despartirea raporturilor potentiale de acele care seactualizeaza in judecati este de altfel favorizat5, defaptul ca intalnim mai departe, importante note deo-sebitoare. Ada de pilda trebueste in primul lot s'a sementioneze ea raportarea potentials nu se poate realizadecat intre concepte de aceeas categorie, pe cand ju-decatile pot sg raporteze la olalta notiuni de categoriideosebite. Ce sunt de pildA judecAtile narative decaljudecati in care notiunea predicatului este un verb ?De asemeni unele judecati explicative leaga laolaltaun substantiv cu un verb ode exemplu : Pamantul sein varte0e, pirita cristalizeaza etc.). Dar a se comparadoul notiuni intre ele in afara de actul judecAtii, nue cu putinta cleat data amandoug apartin acelea0 ca-tegorii. Nu se pot compara substantive cu verbe sau

si

ii

www.dacoromanica.ro

Page 195: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Raporturile dintre notiuni 195

cu adjective pentru a se vedel in ce relatie se gAsesolista relatiilor posibile are sa urmeze succesiv,

iath un punct caracteristic, pus in lumina cu deosebirede ilfttndt, care face intregii probleme a raportarii no-tiunilor, o expunere magistrala.

Din cele spuse rezulta eh raporturile expriniate prinjudecati cunt mai numeroase decal raporturile poten-Vale de care vorbim acum aici. Tin corectiv la aceastainsuficienth cantitativh a celor din urraa se grq,sqte infaptul transformarii categoriale, manifestat cu deosebirein facultatea iasu irilor i actiunelor, de a se substan-tiviza. Prin aceasta carapul de comparare se marete,i concepte primitiv incomparabile (apartinand la di-

ferite categorii), pot sa" capete putinta de a se corn-para. Ada de pildh se poate compara notiunea «pirita»cu notiunea «cristal» sau cu notiunea «corp ce crista-lizeaza». Notiunea individuals «Stefan eel mare» carepoate fi Push' in leghtura cu verbul ea domni» in ju-decata Stefan cel mare a domnit, poate fi push, inafar/ de judecata realizata, in raport cu aceea4 notiunedata o substantivizam, i avail atuncea pentru corn-parare de-o parte notiunea «Stefan eel mare», dealt/parte notiunea «fost Donan»,

Cu toata aceasta facultate ins/ nu putem zice cainsuficienta este deplin remediata i ca exists perfectacoincident/ intre numarul raporturilor realizate in ju-dechti, gi al celor pe care le-am numit potentiale. Suntunele disonante care se observa indath. Ada de pildhin judecata «parnantul se mivav exists un strans ra-port, o mare apropriere intre notiunea substantivala

I) Op. eitat. Vol. I pp. 119 X32.

0).

www.dacoromanica.ro

Page 196: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

196 Teoria Notiunilor

pamant si notiunea-verb a miscA. Exists insa o maredistanta (aproape o excluziune) tntre notiunea concretepamant si notiunea mai abstracts mipare, substanti-vizarea adevarata a verbului a mists. Apropiereexists, in raportarea potentiala, numai data facem corn-pararea intre pamant si notiunea «corp miscator». Daraceasta ultima notiune nu reprezinta substantivizareaverbului a mica, ci cuprinde alta ideie, cel putin altanuanta. Inteun cuvant legaturile dintre un object siinsusirile sau actiunile care formeaza continutul sau

si ce este alta orice obiect vizibil decat un manuchiude calitati, toate aceste relatii care descriu obiectul sicare isi capata expresiune tntr'o serie de judecati, nuau echivalent in rubrica raportarilor potentiale. o

dovada de pilda ca raportul dintre notiunea «aur» sinotiunea «corp galben», nu este un echivalent exactal raportului exprimat in judecata «aurul este galben»e faptul ca raportul potential mentionat are ca echi-valent in forma actualizatd, judecata aurul este uncorp galben, ceea ce inseamna altceva, cuprinde o cla-sificare pe and prima judecata o descriere interioara.

Ramane atuncea stabilit ca parte din judecati ramanfara echivalente potentiale, ca raporturile actualizate cuntmai numeroase decat cele din urma. Acceptand aceastaconcluzie trebueste insa a face fata la o obiectieE posibil sa existe actualizari fara un echivalent potential?Dar asta inseamna sa admitem ed exists ceva care nustim daca se poate, ba si mai mult decat atata sä con-statam existenta unui lucru, nu insa $i posibilitatealui. Cad aceasta inseamna la urma urmei legaturi actu-alizate, care ssa, nu fie si sub forma potentiala. Tot ceexists, poate sä exists. Tot ce vcdem realizat, implicit

i

logics.

www.dacoromanica.ro

Page 197: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Raporturile dintre notiuni 197

afirmg posibilitatea lui. Actualizatul presupune cu ne-cesitate potentialul. In aceasta consists obiectiaoi desigur ar rgmAnea in picioare, dacg ne-am inctunetaga sustinem cg raporturile actualizate in judecgti nu lecorespund $i nu sunt precedate de nici un fel de raportarepotentialg.Ceeace am afirmat e numai cg nu le corespundeo raportare potentialg de aceeaf calitale cu ea. Suntcazuri in care virtualitatea unui fenomen cuprinde oschita a actualizgrii sale, ii in aceastg imprejurare eledoug se aseamIng calitativ. AO, de pildg o mi ?careexterns are probabil ca virtualitate o sebita a miocgriiins petrecutg in sistemul nervos, iar in partea sufle-teasca o imagine a miocarii, asemangtoare cu ea. Suntalte cazuri in care dela icoana potentialitgtii pang laacea a actualizgrii e un adevgrat abis, nici o aseragmare.AO, de pildg cats deosebire intre niote Vachete caresboarg spre cer, cu variatele for zigzaguri, of aceea cea constituit potentialitatea acestor taoniri luminoase, inpulberea inc l neaprinsg! Fireote bazele acestor figuride scantei se ggseau in pulberea indesatg of inchisg.Dar ce distant dela ele actualizate, la obscura formaa potentialitatii lor! Aicea nu mai exists nici o asemgnarecalitativg, deli din aceastg absents nu va conchidenimeni, cg acel fenomen actualizat, nu a existat of maiininte intr'o formg virtualg, oricat de deosebitg va fifost acuma, de forma actualizgrii, infatioarea virtualitgtiisale.

E probabil cazul cu fenomenele logice de care nesampan Unele raporturi conceptuale, se infatioeazg, informg potentialg, asemangtoare cu ceeace sunt actualizate.Atuncea zicem cg avem aseragnare inte ambele feluride raportgri. Sunt ins altele (ca de pildg judecatile

logicA,

www.dacoromanica.ro

Page 198: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

198 reoria gotinnilcm

ca predicatal verb san tuljectiv) cand forma for viTtualA,in salmi conceptelor neinipreunate judeati nu se.aseamana cu acea, actualizata, i mai ,mult cleat data,de nu Tit i poate tocmai de este), e, obgenit, neseSi-zabilA, sicn toate c trebue sa exi te pentru Doi eintocmai ca si cum n'ar fi. In acest caz se vorbestec raporturile concept tale efectuate in juclecgti, suetmai numeroaSe cleat cele potentiate...

2. Incepem acuma insirarea diferitelor' raportuTi carepot sä se constate intro notiuni. °and do's notiunicoincid, suprapunandu-se, atuncea se chiStna ea -Santidentice, Asa de pildl tiotiunele anorganio sr mineralsAceste douh' concepte stint egale, de oareee tot ce esteanorganic e mineral s tof ce este mineral e anotginie.San exemplul dat de Sch,openh,aue dare alirma Men-,titatea nothinelor crumegltor si "bisuleat6 (eu copitadespicata in dota) de oarece toate animalele care anprimul atribut, 11 an si pe de al doilek si IviceVersa ).PADA la Huxley se credeau egale notinnile oril si binivan').Tot aka notiunele psihiq i conStient> sulat identieepentru Descartes i mai multi psiiologi contenapoirarri.Mad doug, notiuni identice poarta flume deosebite Bechiama si equipolentd. (Odd se poate intAmpA,afirmam identitatea a dou5, notiu et ale f5ra a -Avgdoua num. Ex. 'AA) A le doula envinte decsbbite,'bare dennmesc doua notinn. identioe si prin urmare,in fond, aceeas notiune, se numesc sinonime.

) La monde comma v lente. trod- catzloevzine Vol. I, p. 4B.Exac-tilatea acestei identitati, afirmata de gross naturalisti, e insa taiga.dnitg 3e altii. dupX cum ..se pate vede5, si din -exceleattltrezumatal acestei eontroverSe tiinlific4 sin ,Logica" de T. MaioreScu inapendice § 58, pag.

") Medd: origtne de l'homme, p. 20 (tract f rte. Latc

f n

81

t8oIffz.

www.dacoromanica.ro

Page 199: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

kapotturile dintre notiuni 109

la ce priveste felul egalitatii conceTtelor equipolenteeste insa o controversA? de cele mai multeoil curmalgin sens contrar de cum credem not ca trebue sa fie').Sa recunoast aname 6:ct exists identitate intre sferac for -pug notnin , nu. insA si.intre continutul lor. A§ade ex. not'unele ramegAtor si bisulcat Wand abstractiede controve recunoaste ca sun1 egaleca sfera, diar 11 se atribue un continut cu totul deosebit.Continutul uneia ar fi insusirea rumegarii, a celeilalteinsu-sirea de a avea copita despicata. Un continut prin urmarecompled diferit, deli intamplandu se ca amandou'drile mentionate ssa se gAseasca totdeauna impreunatelaolata, ele se afia la'aceleasi obiecte, si deck au sferile egale.

Dreptatea acestei interpretari o credem numai apa-renta. Mai precis, aceasta interpretare ar fi adevAratanumai in cavil cand am admite ca notiunele-adjectivpot set fie genuri adevarate no(iunelor substantiv.Atuncea dolt' atribute ce se infAtiseaa, totdeauna tm-preuna, a vand u'n continut cu totul deosebit, ar puteasa aibci totu' Sfere egale, case ar fi suma acelorasiobiecte in care acele atribute se afla vesnicDar not am. refuzat sa recunoastem calitatea de genuri,insusirilor unui obiect. A,sa ea in exemplul de maisus, daca notiunele rumegator si bisulcat au pretentiaea cuprinclA In Biwa lor, pe fiintele care au acesteatribute,. atuncea ele iqceteaza sa fie simple adjectivesi spatele epitetelor rumegritor si bisulcat trebuestesa citim 4tnimarrumeggtor>> si «animal bisulcat.De fapt numai aceste doua notiuni din urma Buntegale ca -sterai :dad, am considers pur i simplu atri-blade. ruMegator Si bisulcat, ele nu au sfera egalA, de

') De pilda" in Logica lui Maioiescu Cap. T §

laolaltg.

la-

14.

ea

ineugi-

www.dacoromanica.ro

Page 200: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

200 teokia Notiunilor

oarece sfera notiunii adjectivale rumegator ar forma-0diferitele specii de rumeg are, iar a notiunii bisulcat,diver sele specii de despicare a copitei. Unde mai esteatuncea egalitate de sfera ? Sfere egale nu au celedoua atribute ca atare, ci notiunile substantiv: animalrumegator §i animal bisulcat. Dar aceste doua con-cepte care au sfera egala, nu au oare i un continutidentic ? Probabil ca da. Pentruca animalele rume-gatoare acele bisulcate fiind acelea§i au ace-lea§i atribute esentiale. Dupa cum animalele bisulcateau i atributul rumegator, tot aka acele rumegatoareau atributul bisulcat. Numai o iluzie poate sa ne Leaa credo ca notiuni cu sfere identice pot sa aiba uncontinut deosebit. Acuma este adevarat ca ins4 exis-tenta a doua nume deosebite, ar marturisi ca cele douanotiuni equipolente difera, in ceva. Dar acest ceva nueste nici sfera, nici continutul, ci este la sfera sicontinutul identic reliefarea diferita a ate unuiaspect al obiectului, care aspect devine astfel repre-zentativ pentru intreg continutul sau. Dintr'un ma-nuchiu de insuiri impreunate se scoate i accentueazacate unul, care ajunge caracteristic pentru aeel ma-nuchiu. Din acest punct de vedere se justifica parereaCa subt cuvinte deosebite se ascund lucruri, diferitecat de putin. Fiindca oricat vor ramanea egale sfera§i continutul a doua notiuni, variata punere in luminaa cutarui sau cutarui atribut, care este cauza in-ventarii de cuvinte deosebite atrage o diferenta denuanta simtita de sufletele tuturor.

3. Daca notiunile equipolente se suprapun in moddesavarit, Bunt alte notiuni en mult mai multecare comparandu-le, vedem ca se au ca totul la

$i

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 201: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

TZaporturile dintre notiuni 201

parte si ca partea la tot. Aceste notiuni care n'au oextensiune egala, ci din potriva sfera uneia incapeintr'a celeilalte flra a o consume,, aceste notiunipoartl numele de ordinate, iar raportul lor, raportde ordinare, Notiunea a cArei sfera se cuprinde insfera celeilalte se chiaml subordonatd; iar notiuneacare cuprinde, supraordinatd. Ex.: notiunea privighe-toare e subordonatl notiunei paslre, la. randul ei

subordonata notiunii animal etc, Asupra acestui raportde ordinare am mai vorbit si in alte rAnduri, si amvAzut ca cele supraordinate se nurnesc genurile celorsubordinate, (care se chiam/ specii) ea se pot al-

coloane intregi de notiuni pornind dela conceptecu sfera mai ingustl i inaintAnd treptat spre altele,ou sfera din ce in ce mai larga si mai cupringtoare.Am vazut de asemeni ca fall de notiunele care suettate° relatie de ordinare e valabill regula raportuluiinvers dintre mArimea continutului si a sferei. Notiuneacu sferI mai mare este aceea care are continutul mairedus. Cand am stabilit ca aceastl regula se aplicl cucertitudine numai notiunelor etajate in aceeas eerie,am presupus noaparat un lucru: cA, se pot comparaintre ansele doul notiuni care nu aunt din aceea$aerie, $i se poate spune care dintre ele are sferl maimare eau continut mai bogat. Numai presupunAndaceastl posibilitate am sustinut aceea ce am sustinut,Cu toate acestea, 15sAnd la oparte tractatele de LogicIce nu se rostesc asupra acestei chestiuni, cunt autoride seams care afirma categoric, ca nu se pot corn-paa, sa zicem eferele a doug notiuni, deal numai daceapartin aceleiasi serif de concepte ordinate. AO. depildA B. Erdman; ale cArui pAreri le-am citat in

cAtui

gi

www.dacoromanica.ro

Page 202: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

202 Teoria Nptiunilor

randuri repetate spune: «Comparabile in ce privestesfera for aunt numai obiectele care se 'afla in raportargen" si spew', reprezentare totals i reprezentare

t.Numai ca aceasta presupunere relatiiie

logiee «mai mare, mai mic, sau egal in sferai> anun inteles>> Dace acest lucru ar fi adev5rat,atunci senile de notiuni ordinate ,singurulloc unde s'.ar putea vorbi de sfera mai mica saumai mare, regula rgportult invers neputandth-secompare sferele in alts partear fi absolut generalg;si probabil tot aceasta a fost si motivarea logicianiloncare nu se rostesc pe fats, dar 'au acimis fare reierva,regula raportului invers./Parerea noastra este OH. -.1e-cunoscand ca la notiunele din aceeaS serie, ass dar acelecare se afla intr'un raport de ordinare, comparareapoate face mai lesne, nu putem admite ca in afara deacelea o coMparare.e lips.ta de senq. Mai =it decatatata, se pot aduce exemple stiintifice de Aide sa tievada ca o astfel de comparare s'a Rent. Ce inoemneazade pilda ca stiinta Alecanicei e mai simple de, cat-aceaa Sociologiei? Ca miscarea e mai pun valiata decatsocietatea? Insemneaza ca s'au comparat laolalta sferanotiunelor miscare si societatenotiuni catusi de putinordinate ui s'a vAzut ca sfera societatii e mai maredecat a miscarii, de oarece cuprinde eventual mai multespete decal aceasta din urma. 11,1ultimea speciiloreste decat o alts expr sie -pentru varietatea de combinariposibile. De asemeni cand se spune ca e mai lesneprevezi vieata firelor de iarba deck pe aceea a fiinteloromenesti, aceasta as intemeiaza pe observarea 65. firele

I) Op. cit. p. 214.

se

'nu.

sa

').fiind

www.dacoromanica.ro

Page 203: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

1taporturile dintre notiuni q03

de, iarba stint identice unele cu altele, pe candffipturile umane mai diverse Si atuncea mai incalcula4bile. Dar aceasta pirupune o comparare a sferelorcelor doua notiuni, care nu aunt din aceeas serie,iarbasi omsi a observa'rii ca notiunea iarba are mai putinespecii, varietati si subvarietati, cleat poate sa aibanotiunea om. De aceea noi sustinem ca se pot comparanotiuni cari nu apartin actleiasi serii, care nu stintsub si sugraordinate, cu toate ca nu ass de comod,nU ass de sigur, si numai in cazurile in care intresferele comparate, exists o deosebire insemnata de marime.Fireste cand e vorba de diferente mai neinsemnate,atunci posibilitatea corapararii dispare si uneori andhetprogeneitatea notiunilor e prea mare, compararea ecu adevarat fora sem% Iva principiu insa ea ramble

oriunde deosebirea de mkime poate ras'arl cuevidenta, ceeace nu seintampla numai in seria notiunilorord n te. Pentru acest motiv noi am si sustinut maiinainte (Cap. IV) lipsa de ,generalitate a acelei regulia raportului rovers, iar acum la paragraful de fatssustinem ca posibilitatea compararii sferelor nu esteutr caracter egclugiv al notiunelor sub si supraordinate.

Aceatea spuse,, sa cauth'm a ne da seama bine deo alta chestiune iniportanta, anume ce reprezinta notiuneasupraordinata Efata de cea subordonata, gnul fata, despeta. Genul (A) cue dintr'un punct de vedere infa-tiseaza partea comuna a tuturor speciilor subordonate(Aa, Ab, Ac), dintr'un alt punct, altfel privit, repre-zinta', conditia fundamentals a existentei speciilor, osebitde acele cauze care determina individualitatea lor. SA

ne lamurim. Acele note care reprezinta caractt nil deo-sebitor al speciilor si care nu se gasesc in genuI comun'

www.dacoromanica.ro

Page 204: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

204 Teoria Notiunilor

acele note care se pot numi <<accidente», stint operaunor. cauze intAmplAtoare, externe, careii exercitaactiunea lor. Cu toate astea, aceste cauze externe nuvor produce niciodata acele caractere distinctive ale unorspecii oarecare, decAt actionand asupra acelei materiineutrA numai intre certe limite care reprezinta genullor. Numai in concurs cu aceasta materie, acele cauze potBA zamisleascl acele efecte, i subt acest raport genulse poate intitulft gi dansul o cauza a speciilor sale.PasArea este o varietate de animal i complexul decauze care i-au determinat forma ei epecifica ar fiputut foarte bine sa actioneze asupra unui vegetal,n'ar fi produs o pasare niciodata. Scepticismul este oatitudine de neiaeredere, produs de cauze determinate.Dar acele cauze produc scepticismul actionand asupramintii noastre, i n'ar fi putut produca actionandasupra unei pietre.

Ce importanta au toate aceste ware constatAri ?Aceea de a introduce eventual oarecare preciziune inteoproblemA filozoficA unde s'au fAcut i se pot face con-fuziuni. In formularea curentA se spune in genere A aprodus pe b, C pe d etc. Aceasta forma de exprimarea procesului cauzal ar putea sa fad, a se crede ea Asingur i C singur, produc pe b i pe d. In realitateinsA un fenomen lAsat singur ramane vepic egal cusine k;i nu poate sä producA nimic. Aci avem o expri-mare figuratA jar acele efecte b d nu sunt cleatnice schimbAri provo.cate de A i C, in anume obiecte,sa le zicem B 0. D. Acele efecte mentionate atarna tota0. de mutt de natura realitatilor B §i D unde aufost iscate de A 0. C. All dar, deli in formulare nuse mentioneaza cleat acele cauze care actioneazd, in

si

sa -1

gi

www.dacoromanica.ro

Page 205: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Raporturile dintre noliuni 205

realitate o conditie fundamentals a acelor efecte estesi obiectul care reactioneazd, obiectul in care se

produc, si despre care nu se vorbeste in formul5.Aceasta complectare este utila pentru a evita nedo-miriri si a explica presupuse exceptii dela prin-cipiu) foarte important pentru intreaga cercetare stiin-tifica: acelecqi cauze produc aceleafi efecte. Acestprincipiu, empiric dupa Mill, semi-empiric dupa Erdmannsi Erhardt, aprioric dupa Heymans si Spir (care itsocot un corolar al cauzalitalii apriorice), care e inorice caz un principiu de Jana al generaliza'rilor in-ductive, pare a suferi unele exceptii. 0 raz5 de soareva produce cateodata topire, alteori simpla dilatare, alteon vieata. Sau in mod schematic: A produce cateodataefectul b, alteori c, alte dAti g. Toate aceste aparenteabateri dela principiu) de mai sus, se inlaturA daca neamintim des1 formula in genere nu pomenesteca A nu poate singur produce nici pe b, nici pe c,

nici pe d, ca aceasta diferentiare a efectelor se da-toreste diversitatii de obiecte asupra carora actioneazaA, prin urmare deosebirei de cauza care colaboreaza cuA. Raza de soare topeste ghiata, dilata orice corp, des-volta vieata celulei animale.

Acura ne putem da bine seama de ceeace reprezinta onoti une- gen . Genul reprezintd, limitele intre care acjiuneaunei cauze oarecare poate sci, produc acelaf efect. Tot-odata el mai inseamna materia unica in care pot sa seinfaptuiascasubt actiuni externe sou chiar lquntricecaracterele acelor realitati, care cunt recunoscute ca speciilesale 1). Tn. aceasta privinta genul este conditia funda-

1) Cand am spus in dezvolt'arile anterioare ea genul, aevea, esteo idee, m'am referit la partea cea mai accesibila si mai elail pe

www.dacoromanica.ro

Page 206: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

206 Teoria Notiunilor

mentalA a tuturor speciilor ce i se subordoneazg, cauzaconstants a tuturor; el nu cuprinde explicarea acestorspecii in ceeace dAnsele au divers dar el este pricinapentru care un efect al unui factor extern, nu se aseamangcu efectul pe care acelas factor it produce aiurea.

4. Notiunile subordonate pe aceecq treaptet aceleiasinotiuni supraordinate, se numesc unele fatA de altelenotiuni coordinate. De ex.: notiunele om si maimutA,subordonate pe aceeas linie notiunii mamifer; notiunelerosu, verde, albastru, purpur etc., subordonate notiuniigenerice coloare: Zoologia si Botanica subordonate notiuniiBiologie etc. Fiecare dintre aceste notiuni coordonatecuprinde o parte din sfera supraordinatA, iar totalitateacoordinatelor trebue sa istoveasca sfera acesteia din urmg.

Intre notiunele coordinate exists o identitate par-tialci, care identitate o reprezinta tocmai notiunea su-praordinatA lor. Identitatea dintre Zoologie si Botanictieste ca amAndoua aunt biologie (se ocupa de fenomenevii). Identitatea fiind partialA, notiunele coordonate luatein intregime se deosebesc si se exclud. Se exclud pentrucuvAntul ca stau pe aceea4 treaptil, Si o determinare auneia din ele nu lipseste complect celeilalte, ci o arein chip deosebit. 0 notiune subordonatA se poate in-globa in sfera supraordinatei sale, dupg cum continutulacesteia din urmA se poate incorpora in acela al oricAreisubordonate. Asa se explica cum o notiune supraordinataformeazA o parte din difinilia oricArei subordonate (care

care o poate prezenta inteligentei noastre. N'am inteles insa ca esteun tipar abstract, o schema Incremenitk ash cum credeh. P/otin, cio forty tipica actival si substantialk cum mai degrabk spunea PlotinDe altfel, pozitiunea pe care am luat-o in chestiunea substantei,lamurea aceasta dela sine.

www.dacoromanica.ro

Page 207: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Raporturile dintre notiuni 207

definitie e tocrnai o desfasurare a continutului), iar no-tiunele subordonate aunt parti ale diviziunii supraor-dinatei (care diviziune este desfdsurarea sferii).

Notiunele coordonate insa se exclud, nu pot sa fieamandoua in acelas loc. De ackea insirarea coordona-telor se face de regula cu particula «sau» : o coloareeste sau rosie, sau albastrd, sau. verde etc., (asa dar seface in forma disjunctive). Dona notiuni coordinate nupot sa se introduce una intr'alta nici subt raportul sfereinici subt a continutului. Asa ca actualizand intr'o ju-decatd, legatura lor, nu vom puta, sa facem din niciuna predicatul celeilalte, cum se poate petrece la notiu-nele equipolente, si la cele sub si supraordonate. Deaei rezulta o situatie putin cam curioasa : Doua coor-donate se esclud si cu toate acestea rardi cu simti-mantul unei inrudiri, a unei apropieri , reale a amAn-duror, simtimant care se justified prin aceea ca ambelese afld, pe aceeas treapta, in sfera aceleiasi supraordinate.Doua concepte coordonate se inrudesc, se asearnand,si cu toate acestea baza legaturii for nu se zdrestecats vreme nu to ridici pane la o a treia notiunesupraordinata amanduror care cuprinde temeiul inrudirii.Prin urmare pentru a afirrah legatura, trebue sa ledepdsesti, sa faci un ocol pe la o a treia notiune, siintruca once judecata cuprinde numai doi termeni, sanu ai posibilitatea de a exprinA, ]impede si simplulegatura, printr'o singurd judecata. Poti sa spui asinule animal, asinul e magar, nu insa asinul e cal, deliexists o inrudire intre ei. Aceasta situatie nu a rdmasfare urmari. Principala consequenta este incercarea adesrepetata de a scurta acP1 drum cotit, tendinta necurmatade a da inrudirii simtite dintre doua notiuni coordinate,

www.dacoromanica.ro

Page 208: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

203 Teoria Notiunilor

o expresie simpla, intr'un cuvant tendinta de a sub-ordona pe una din ele celeilalte, decate on operatia nueste izbitor imposibila. Intr'un cuvant suprimarea ocoluluipe sus, si directa junctiune a notiunelor coordinate,ceeace se poate face sau recunoseandu-le equipolenta(caz in practica, rarisim), sau subordonand pe unaceleilalte, asa dar smulgandu-le caracterul de coor-dinate. Asa fiind lucrurile, fenomenul acesta se poateformula : tendinta de a se nesocoti notiunelor coordinatecaracterul de coordonate, si considerarea for ea notiunisub- si supraordinate. Se intelege ca nu e vorba de otransformare reala (ceeace este imposibil) ci numai deo nesocotire, de o eroare a noastrA, provocata de nevoiade 'a da o expresie mai scurta si mai sirnpla uneilegaturi care se simte. Asa de pildg indatA ce s'a sta-bilit inrudirea dintre om si maimuta, si au fost sub-sumate ambele aceste concepte subt aceeasi notiunesupraordinata, nu au lipsit tentativele de a se legsdirect aceste spete colaterale, derivand pe om dinmaimutg Qi a face din om o notiune subordonataceleilalte in judecata: omul este maimutd (fie acuma siperfectionatA). Aceasta afirmatie se tie ea nu a fostconfirmata de teoria transformista, care se marginestea recunoaste acestor doua spete un stramos unit, carear fi avut mai mult sau mai putin partile comuneamanduror, un fel de incarnare materialg a tipuluiambelor spete. E caracteristic cum teoria transformistain reconstituirea procesului de transformare si-a imaginatca tulpine comune ale speciilor existents, n4le Incarneiriaproximative ale genului lor. Asa ea lantul evolutivreprezinta o ordine identica si pang la un punct oreproducere materiala, a ordinei logice in care se clasificA

www.dacoromanica.ro

Page 209: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Raporturile dintre notiuni 209

speciile, dupa gradul for de sub- j supraordinare. Amavea o desfaprare istorica, ce reproduce randuialalogica. De aceea tendinta care renaste fara ineetare dea se deriva una din alta ,doug spete ce doar pureeddintr'un stramos comun, aeopera de fapt tendintaaratata inainte de a se legs de-adreptul doua notiunicoordinate, suprimandu-se supraordinata care intemeiazaqi de unde deriva tnrudirea lor.

5. 0 chestiune foarte importanta pentru cugetarealogica este sa cunoatitem irul complect al coordinatelor,adica totalitatea notiunelor ale carer sfere istovesc sferaunei notiuni superioare. Aceasta chestiune, cum amspus, prezinta insemnatate pentru progresul gandiriilogice. Tata cum. 0 notiune subordonatd poate sa aibaca predicat, intr'o judecata, pe supraordinata ei, alcatuindo judecata universals. De exemplu: Toate privighe'.toarele sunt pasari. (Judecata universals este aceea careare ca subject intreaga sfera a unei notiuni).0 notiunesupraordinald poate avea ca predicat pe subordonataei, formand insa o judecata particulard. Ex : Cateva'Agri sunt privighetori. Cats vreme subiectul judecatiiparticulare ramane nedeterminat, judecata afirma o le-gatura fara sa excluda totdodata o alta. Daea frigsubiectul este determinat si in loc de cateva pasariavem ca subject aceastd pasdre, jar judecata parti-culars sung de ex.: aceasta pasare e privighetoare,atunci odata cu afirmarea legaturii se exclud celelaltecoordonate ale notiunii predieatului. Prin punerea uneicoordonate se exclud aicea celelalte, fara ea din inla-turarea unei notiuni coordonate (cum ar fi de pildain judecata negativa: aceasta pasare nu e privighetoare)sa rezulte punerea alteia. Acest caracter al notiunelor

www.dacoromanica.ro

Page 210: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

210 Teoria Notiunilor

coordonate de a se exclude reciproc l'am mai semnalatin decursul paragrafului precedent and am argtat eaparticula care se aseaza intre ele cAnd e vorba sase arate predicatia posibila a notiuni supraordinateeste particula sau. Ex.: o coloare estesau rosie, sauverde, sau galbena, etc.

Aceste lucruri lamurite putem sa ne dam seamade insemnatatea care o are cunoasterea sirului complectal coordonatelor. Prin aceasta eunoastere putem sastini uneori ce rezulta dintr'o inlAturare, cu aceeaspreciziune cu care stim ce rezulta din punerea uneicoordonate, fata de celelaltc. SA presupunem un sirde notiuni coordonate a, b, c, d. Din punerea luia rezulta inlaturarea celorlalte, pe and din inla-lurarea lui a nu reese punerea precisa a altei coor-donate. Elsa din inlaturarea lui b, c, si d, rezulta cunecesitate punerea lui a. Dar aceasta cu o conditiune:sa fim absolut siguri ca sirul de mai sus, este sirulcomplect al coordonatelor, ca nu mai exista si o alta,e, care dupa inlaturarea grupei b, c, d, ar putea saconcureze punerea sau afirmarea lui a. Inteun cuvAntdin punerea unei coordonate rezulta inlaturarea res-tului; din inlaturarea restului (care poate cuprindemai multe notiuni sau una singura), reese punereaacelei coordonate, cu conditie ca restul de care vorbimca coltina 5irul complect, minus una, aceea care se

pune prin inlaturarea lui.G. De aceasta cliestiune se leaga o alta, sa lamutim

aflame insemnatatea unor distinctii pe care an facut-ou iii logiciani in sirul notiunelor coordonate. S'au faeutdistinctii si s'au dat denumiri particulate notiunelorcoordonate, (in genere la cite doua) dupa .pozitia spe-

www.dacoromanica.ro

Page 211: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Raporturile dintre notiuni 211

ciala pe care o an reciproc in sirul respectiv. Notiu-nele coordonate care in sirul for infatiseaza, «cele maimarl deosebiri posibile», oarecum polii opusi, an fostnumite notiuni contrare. Noi le vom zice recunos-candu-le fizionomia proprie notiuni extreme, intrucat in terminologia noastra romaneasca fixata delogica lui Maiorescu notiuni contrare se numesctoate coordonatele, fiecare, fata de celelalte. (irul co-ordonatelor e numit de aceea sirul notiunelor contrare).Asa de pilda, in sirul notiunelor de senzatii incolore:alb, cenusiu, negru, prima si ultimo, sunt coordinateleextreme; in sirul: inghetat, rece, temperat, cald, fier-binte, acele care tncheie sirul vor fi notiunele ex-treme; in sirul notiunelor coordonate : Dogmatism,Scepticism, Pozitivism, Criticism, (diferite conceptiiasupra posibilitatii cunoasterii noastre) ale si toate di-fera, cele mai mari diferente posibile le gasim la Dog-matism (confienta nelimitatri in puterile noastre de acunoaste) si la iSeepticism (tndoiala absoluta in acesteputeri). A cestea doua vor fi coordonalele extreme.

Tocmai inners de ceeace sunt extremele, sunt coor-donatele contingente. Contingente sunt acele notiunicoordonate care prezinta «cele mai mici deosebiri po-

Sunt notiunile care yin alaturi, nu la extre-mitati. Contingente ar fi de pilda galbenul si portoca-liul ; sau eel mai tipic exemplu in seria numerics,cifrele care yin alaturi : 2 cu 3, 7 cu 8, etc. Dupacum obsearva cu dreptate Wundt, dour), notiuni con-tigente nu pot fi niciodatrt sigure de veeinatatca lor,intrucat minter noestrA are yepica tendinta de a gAsiintermediare, de a izola cloud notiuni alaturate, prinalcatnirea alteia, mire ele. De ex. cazul notiunelor contin-

sibile>>.

www.dacoromanica.ro

Page 212: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

212 Teori,a Notiunilor

gente Nord si Est, intre care s'a introdus notiuneaNord-Est. Pentru asta chiar daca un sir are numaidoua coordonate, confundarea extremelor cu a contin-gentelor ce are loc in acest caz e de scurta durata.0 a treia notiune la mijloc apare mai in totdeauna.

Dar partea principals a chestiunii este sa aratAm ceimportantA ar putea sa aibA aceste distinctiuni. FiindcAnu e destul pentru legitimarea lor, sA se constate numaicA le corespund in naturA pozitii deosebite, ci pe de-asupraBA se arate, ea semnalarea for are o insemnAtateE vorba, aceste sub- clase de notiuni coordonate, pecare le-am instituit in urma, atrag vre-o consecintAlogics deosebita in mAnuirea for ? Credem eh* da, sisocotim ca situatia for personalA se poate exprima inchipul urmator : Notiunele extreme reprezinta maximulde aplicabilitate a regulei cd, prin punerea unei no-tiuni se faleiturd notiunile contrarii (coordonate), iarnotiunele contingente minimul de aplicabilitate.i dad,din aceastA regula mai rezulta $i alte .consecinte, fatAde aceste consecinte sau corolarii, notiunele extreme re-prezinta maximul de aplicabilitate, cele contigenteminimul.

SA ham ca exemplu urmatorul sir : alb, eenusiu,negru. DacA ceva e alb, in principiu se inlAtura cele-lalte contrarii : dar maximul de certitudine cA e in-laturata o avem pentru notiunea extremA negru, siminim-al pentru contingenta cenusie, de oarece mai alesin unele momente nu se poate distinge bine intre albsi cenusin. De asemeni afirmand despre o conceptiecA e dogmatics, ai certitudine deplina cA ai inlaturatde la dAnsa, atributul sceptic (care este extremul dog-maticului); ai insa un minim de siguranta cA ai in-

www.dacoromanica.ro

Page 213: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Raporturile dintre notiuni 213

Murat de pilda atributul pozitivist, de oarece acesta,avand t;i caractere nedogmatice, are totu i uneledogmatice. Cand ai spus a un lucru se afla la Nord,ai absoluta certitudine ca nu e la Sud (notiunea ex-trema); dar mai putin absoluta ca n'o fi Nord-Est(notiune contigenta).

Intr'un cuvant, din cauza tranzitiilor lente i a

continuitatii care se observa adesea la un vir de coor-dinate, cu toate ca in principiu punerea uneia excludepe toate celelalte, in siguranta acestei inlaturari incapmai multe grade, dela un minim pang la un maxim,

intruparea acestui minim maxim o reprezinta deoparte notiunile contingente, de alta acele extreme.Cum vedem aceasta distinctiune nu este numai Q dis-tinctie efectiva, ci §i insemnata prin consecinte logice.

7. Am vazut cum era regula generala a notiunilorcontrare : Punerea uneia atrage inlaturarea celorlalte ;inlaturarea uneia nu atrage insa punerea hotarita aalteia. Ada dar negand despre un obiect oarecare unanume atribut, nu gtim cleat ceeace n'are, nu §i ceeaceare,afara, doar de cazul cand nu exista in fapt cleatdoua deci doua notiuni contrare (ceeaceeste sau se mentine foarte arare), i atunci inlaturareauneia provoaea cu neceOtate punerea celeilalte. Candinsa irul e mai mare, atunci o inlaturare ramane put

simplu o inlaturare, iar obiectul fata de care s'anegat. o insuere, ramane in aceasta privinta nedeterm,inat.Spunand despre un lucru ca nu e alb, nu tim cecoloare are. Singura geana de precizie e Eg spui caatributul ce are este non-alb. Dar acest atribut, se vederepede, nu reprezinta o determinare, ci e pur §i simpluo repetire de multeori artificiala a inlaturarii primei

si si

,

poaibilitati,

gi

www.dacoromanica.ro

Page 214: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

214 eoria Notiunilor

insuOri. Nu este mini putin adevgrat cs prin astfel deforme negative se creiaza o class de notiuni -(numitenegative sau opuse contradictoriu) care, odatl acceptateca atare, au prerogative care lipsesc notiunilor studiatepang, scum: fib:Idea la dou'a notiuni contradictorii, nunumai prin punerea uneia se inlaturg. cealalg, 'dar giprin inlaturarea uneia urmeaza punerea celeilalte., No-tiunele contradictorii nu pot atuncea sä fie dead innumgx de doug nu pot niciodatg spori. Prin punereainsnOrii alb seinlaturg, acea de ne alb, dar prin inlaturareaalbului vom purse neapgrat non-albul. Notiunile con-tradictorii (ca i cele centrare) sunt, fire 0e, anselecoordonate, fiindcA amAndoug trebuesc sg istoveascg,impreung, o sfera supraordinatg. Aceastg sferg, suprd-ordinata in inteles mai larg este comung tuturorgrupelor de notiuni contradictorii, si e Tntreg universal.Fiindcg, potrivit cu principiul tertiului exclUs, oricelucru din lume trebue sg fie sau a sau non-a, §1 deciaceste doug coordonate (ca oricare allele) divid in douai consumes sfera intregului univers. Pe de altAparte

inteun inteles mai stransfiecare grup de notiuni con-tradictorii divide o supraordinata speciala. Fiindcg, sevede indatg, ca notiunele rop i nerop, nu se referg,la toate obiectele din univers, ci la notiunea .genericscoloare, §i n'are nici un sens sg spunem de ex: cgvirtutea este sau ro§ie sau nergee. Aceste douk" coor-dinate sunt diviziuni proprii ale notiunii coloare.

Un grup de notiuni contradictorii (in deosebile decele contrare) este alcgtuit din o notiune pozitivai alta negatives. Alb-nealb; cinstit-neeinstit; fericit-

nefericit etc.Daces examingm limbagiul obBervrtm ca,' nu la fiecare

gi

"§i

www.dacoromanica.ro

Page 215: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Raporturile dintre notiuni 215

expresiune pozitivg exists o expresie negativg corespunigtoare,utilizabill in vorbirea curentg Expresiuni negativenu se produe intotdeauna, deli intalnim catebdatguneorile recunoastem produse spontane ale limba-giului, De ordinar nu se formeazg expresii negative

romAneste prin adaosul particulei ne) atunci andcontrariul unei notiuni nu -1 formeazg una singurA, ciun sir .mai lung. Asa de pildg nu avem in vorbireexpresia netriurghiular, ce ar reprezenta figuriledeosebite intro .elecare diferg de triunghiu. Avemtusk expresii negative spontan alatuite: neplacut,necinstit etc, ass dar in imprejurgri and eel putin inprimul momentnu exists, sau nu avem in minte cleatdoua posibilitati. Dar chiar in cazul and nu avem deatun sir de. doug coordonate, chiar in caZul cAnd o no-tiune nu are decat o singurg contras, nu intotdeaunaacea contrarg se exprimg prin negarea expresiei pozitivea eeleilalte, intepncuvant printr'o vorbg compusg cu ne.°and la notiunea .contrargfie una singurg in totsiranu a frapat insusirea care lipsaste, ci acelea caresuet, atuncea. de regulg limbajul fortneazg si pentru&ma tot o expresiepozitivg, Ex.: targ, stramt; luminos,intunecat etc.

Trebueste insg,.acestea.zise, sg adgoggm, ca operatiilelogice, logica intr'un cuvant,- Linde a introduce expresiinegative, chiar acolo unde dezvoltarea instinctive a Jim-bagiului nu simtise nevoe a era. La inceput acesteexpresii negative,'au o facture artificialg, dar cu vremea :se impgmantenesc. Oeea ce lo introduce si tindenecontenit a le spori, este cum am spur, factorullogic, cafe si in vieata individuals si in acea a con-stiintei universale, tinde necontenit a prepondera. SA

qi

ca

(in

www.dacoromanica.ro

Page 216: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

216 Teoria Notiunilor

vedem acuma pentru ce cugetarea logica provoac5, siintroduce expresii negative chiar acolo unde vieatainconstienta a limbagiului crezuse CA se poate scud.

In primul rand pentrucA logica separA procesul in-locuirii unei notiuni cu alta in dou5 momente deoserbite: inlAturarea uneia si punerea alteia. Din cauzaacestei separari pe care cugetarea logica o face, cuvantulcare denumeste notiunea inlocuitoare, data e o expresiepozitiva (ex.: negru, chemat s5, inlocuiascA notiuneaalb) nu ajunge sa exprime bine si exact, intreg pro-cesul ratiunii, cum am vazut, separat in cloud, momentediferite. De aceea pentru exprimarea intalului momenteste trebuint5 de formarea unei expresii negative (deex : nonalb).

Dar pentruce acuma aceasta separare in dou5, a ac-tului inlocuirii unei notiuni cu alta, a trecerii dela onotiune coordonata la alta? Operatia metodologica adiviziunii, reclama ca masuta de prudenta aceasta se-parare. Aceasta operatie imparte tocmai o notiune su-praordinata, in atatea membre, Cate coordonate aunt.Partite unei diviziuni (membra dividentia), trebuesc saisloveascd intreaga sferA a notiunii care se imparte.Totodata acele membra dividentia trebuesc sa fie clardeosebite una de alta, sa 8e excludA tntr'un cuvant. Asade pild5, ar fi o diviziune gresita a rasei albe inChamiti, Semiti, Ariani si Fenicieni, de oarece notiu-nele «semit» si 2fenician» nu se exclud, nu aunt coor-donate ci sub $i supra. ordonate. Cu deosebire pentrua se executa, ultima exigenta a sigurei excluderi, se in-trebuinteazA ca prudenta sistemul diviziunii dihotomice,care sä cuprind5 un termen pozitiv altul negativ. Seva imparti notiunea succesiv in : Chamiti si Nech'emiti

of

www.dacoromanica.ro

Page 217: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

kaporturile dintre nntiurii 217

ace§tia din urnal in Semiti i Nesemiti, care ace§tiachin urma sunt Arianii. InlAturarea accentuate aunui termen dat, executata prin punerea termenuluinegativ impiedic6 inlocuirea sa eventual6 cu o no-tiune care EA' nu-1 exclude cu adevArat, in orice cazatrage atentiunea ca lucrul 06 nu se face. Chiar pentru.indeplinirea .celei d'intaiu exigente a unei diviziuni va-labile e buns dihotomia cu un termen negativ. $uccesiv,in doul cAte douA impArtiri, avAnd o notiune i con-tradictoria sa, avem convingerea ca s'a istovit treptatsfera intregii notiuni supraordinate.

A§A dar, din nevoia de a se separA momentul inla-turarii unei notiuni, de acel al inlocuirii sale cu o alta,din necesitatea de a se fix momentul inlaturArii inchip de sine statator, se formeaz6 neincetat expresiinegative. Atuncea cAnd cuvintele negative sunt o operaspontana a vorbirii, ele de regul6 nu exprimA numaiinlaturarea unei notiuni, ci §i insuWile pozitive alenotiunii inlocuitoare. Neplacutul e tot aka de pozitiv ca

placutul. CAnd expresiile negative isvorasc din nevoialogica de mai sus, atunci ele se marginesc exclusiv safixeze o inlaturare de notiune §i de regula pentru coor-dinatele notiunii inlaturate se gAse0e alte expresiuni.A§a sunt de pilda: nealb, neroman, nedulce, etc. Ma-j oritatea acestor vorbe negative se arata artificiale, darcu timpul se pot naturalize. In orice caz se poate re-marca tendinta de a se sport expresiile negative odatg,cu treptata rationalizare a vietii sufletesti.

E de remarcat, in aceeas ordine de idei, ca douaexpresii contradictorii, tind cu vremea s6 exprime numainotiunele extreme ale Anui §ir; fie ea expresia negativecare la inceput denumeA, intreg kiirul de coordonate ale

§i

www.dacoromanica.ro

Page 218: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

218 teoria Notiunilor

poiitivei sale, cu timpul se ,specializeaza vi denumetenumai notiunea extrema, fie a intre eele doua notiunicontradictorii a mai aparut, la mijloc, o alta, i atunciexpresia negative a limas rezervatA uneia din extreme.Aea de ex:: notiunea neplacut. Caad s'a format inopozitie cu notiunea pozitivas placut, Feprezenia'de.sigUronce stare de sentiment posib]la, care nu era placuta.Acuma s'a specializat, denumind numai riotiunea ex*

trema placutului, iar intre ele se mai aflA si starea deindiferenta, care fare sa fie placutl, nu e nisi neplacruta.Aceasta specializare a negativei creiaza o aparenta ex-ceptie dela principiul ca un lucru trebue sa` fie saua sau non-a, i toCmai pentru ca nu s'a tinut seamde aceasta specializare, un filozof de talia lui Bain,a contestat servindu-se de aceste exemple, ialoareaprincipiului tertiului exelus. In fapt protesul de, spe-cializare trebue recunosett ea atare, ei aea se explieacum pentru a se restabili opozitia eontradiotorie, 'secreiaza o ttoua expresie negative, in 'afara 8e cea veche,devenita cu alta destinatiune. Pe langAi Inejjlaeut,, catedenumeete notiunea extremg, a placutultd, intfun eir mailung de coordinate decal doua, pentru a avea o notimiecontradictorie cu plAcutul, vom nice 'in operatiile logicenon -placut, eticheta care va cuprinde deopotriva eineplacerea ei indiferenta, deci tot de 'tilde lipseeteplacerea.,

8. 0 class de notiuni cbordonatele ex-treme stint notiunele corelate., Ex.: deal; vale; Mama,tats; forma, fetid; cauza, efect. i acestea, ca ei ex-tremele propriu zise, formeayza doi poll opuei. De aweanotiuni corelate pot fi date ca exemplu de notiuniextreme; nu iniet si toate notiunele extreme, pot fi

intudite' cu

www.dacoromanica.ro

Page 219: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

iRaporturile dintre notiuni 219

considerate ca notiuni corelate, Ce cuprind in. plusdeeste din urmg notiuni? Doug lucruri principale:11) Cele. doug notiuni corelate se 'chiding reciproc,(rand .astfel uaatere la un tot unitar. Nu se poategandi fondul gra forma, cauze farg efect etc. Dim-potrivg se poate gandl mai mult sau mai putinfirestp negrul fara alb, dulcele faro amar, sonul doMIA sdnul si. 2) 0 alts distinctiune, care intruegtvaexplicg pe acea anterioarg, este urnagtoarea: notiunelecorelate se ggsese in naturg impreunafe laolaltg, peand cele extreme pot ca sg nu fie. In naturg nu existg,deal fgrg o vale, un fond farg o forma, mama MI%tats. Poate fi un lucru alb, fara sg avem algturi\coloarea neagra etc. Si notiunele extreme fire to JJepun recip oc in relief dar nu se gasesc cu necesitateimpreunate.

Aceste caractere specifce ale notiunelor corelate stauin stransg leglturg cu geneza lor. Notiunele corelatenu se aetuesc extrggAndu-se partea 'conning a maimultor lucruri de acelaa fel ci se formeaza prin contrast,una, cu cealalta. Notiunea leg, nu s'a alatuit con-siderandu-se partea comuna a mai multor tati, ci princontrast cu mama. Tot ass forma in contrast cu fondul;cauza in contrast cu Gleeful. Nu aflarea de caracterecomune, ci ggsirea de date contrastante, la acelacsubstrat experimental, a ngscut notiunele corelate,care formeaza, cum vazuiam, grupe de ate doua ai sechiamg una pe alta, se intregesc reciproc. Elementelecontrastante aflate laolaltg s'au izolat dela sine ai astfels'au format doug notiuni, care totua mArturnesc veanic.impreunarca in care se ggsesc, chemgndu-se reciproc.Cu toate ea aceasta a fost o'rigina notiunelor corelate,

www.dacoromanica.ro

Page 220: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

220 Teoria Notiunilor

eu toate ea ele nu s'au format ca genuri, care sareprezinte partea comung a mai multor obiecte sau amai multor specii, cu toate acestea, ulterior ele pot fisocotite ;i ca genuri a mai multor spete, cum Bunt depildg notiunele tatg, cauza, efect, avand spetele sub-ordonate: tats drept, tats vitreg; cauze eficiente, cauzeocazionale; efecte care subsists cauzelor, i care nusubsista 1).

Aceasta divizare a nottunii generice efect, in acele doua spete,are trebuinta de o nota. Afirmata categoric de Lotze si gasind euinsumi mai multe exemple, am luat -o ca punct de plecare pentrua formula o flour& metodii induction" (in Studii filozofice Vol V. Fas-cicula I). Pentru unii insa. (a se vedea Studii filozofice. Fasciculaarticolul: Metoda inductiva in stiintele explicative) aceasta dis-tinctie nu este valabila, cu deosebire int:meat ar cauta sa se sprijinepe exemple de mecanica. De oarece am dat-o si mai sus (cu toateca in treacat) ca ceva foarte plausibil, e nevoie de cateva vorbede aparare. Si pentru a arata cat de putin e intemeiata afirmareace se face in contra-mi ca in mecanica acea distinctiune este nunumai inutila, dar chiar gresita si protivnica conceptiunilor fun-damentale ale stiintelor matematico- naturale" voiu city catevaranduri caracteristice, gasite in Mecanica lui Mach, care e ciesigurunul dintre cei mai autorizati reprezentanti ai acestei stiinti. Mach,e contra notiunelor cauza si efect, cerand sa fie inlocuite in stiinta prinnotiunea de lunette". Fireste nu la dansul ne vom astepta atunceasa gasim vorbindu-se de efecte care subsista si efecte care nusubsista. Cu toate acestea, punandu-se un moment in locul aceloracare accepta cauze si efecte (deci a mai tuturor oamenilor destiinta), arata ca. in Mecanica, odata admitand acele notiuni, nus'ar putea s000ti ca un principiu constant ca efectul unei cauzepersists "... propozitia contrail cessante causa, cessat effectus"este tot asa de valabila, fiindca daca se numeste elect" vitezadobandita, cea d'intaiu propozitie e valabila (adica efectul persistel);daca numim efect" accelerarea, atunci a doua propozitie este aceacorecta ". (La Mecanique, trad. tranc. E. Bertrand p. 135). Va sazica Mach recunoaste ramarit ca oricine admite in *Uinta notiunelede cauza si efect, trebue sa recunoasca eel putin in Mecanica,efecte care subsista cauzei (cum e viteza dobandita) efecte carenu subsista (accelerarea). Piindca evident, amandoua putand re-prezenta schirnbari fats de ceeace a fost, pot fi numite efecte

II.

ii

www.dacoromanica.ro

Page 221: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Raperturile dintre notiuni 221

9. Ne- a mai rgmas sa vorbim de Inca doug feluride raporturi posibile intre notiuni : raportul de *tem-cifare §i acel de disparare.

Doug notiuni se numesc incrucisate, and sferelelor, fgrg a se acoperi, si fgrg ca una din ele sg incapacu totul in sfera celeilalte, numai se intretae, se acopergpartial. De exemplu, notiunele: om politic §i orator. Existgoameni politici, buni oratori, cum a fost de pilda Pitt.Dar aunt si oameni politici neoratori, de exemplu Ha-zarin. Tot asa oratori i rai politici cum a rost La-marline. Notiunele incrucisate and se impreung lute()judecata dau in totdeauna nastere la judecati parti-culare : Cativa oratori au fost oameni politici, si cativaoameni politici an fost oratori. Aceste notiuni sunt is-vorul judecgtilor particulare, si intruat raportul deincrucisare e bine stabilit, elo sunt isvorul judecatilorparticulare definitive. Pentru ca exists in cugetare jude-

particulare provizorii,care evolueazg, treptat cgtre uni-versale. Asa aunt toate generalizarile inductive, care progre-seazg dela ateva exemplare spre totalitatea speciei respec-tive. Afirmgri cari la inceput nu le facem cleat fats deateva obiecte, iar mai pe urma le extindem Ltd de in-treaga class a lor. Nu tot asa, sta lucrul cu acele judecgtiparticulare care au la bazg, doug sfere incrucisate.Intruat raportul incrucisgrii este clar si hotgrit,intruat avem convingerea ca ambele sfere se stratae,dar ca se depgsesc reciproc, judecgtile particulare care

Numai respingand complect ideia de cauza efect, vor cadeafireste si acele distinctiuni ; altfel ele raman in picioare. Exemplulde Mecanica adus de mine in lucrarea citata, ca o pilda al aceleidistinctiuni, este altul &cat acel adus de Mach ; dar tocmai maiintinsa posibilitate de exemple este o garantie *i mai mare deexactitatea acelei diviziuni.

rift

si

www.dacoromanica.ro

Page 222: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

222 Teoria Notiunilor

emana de aicea vor fi definitiv particulare, Odata con-statAnd, alaturi de cazurile de oameni politici oratori,politici neoratoti, si oratori nepolitici, stim cu sign-ranta ca judecata ce rezulta din raportul incrucisarii:

*Cativa politici sunt oratori, e o judecata definitivparticulara.

S'a cautat sa se apropie notiunile incrucisate deacele coordonate, accentuandu-se ca si ele presupun onotiune supraordinata in care impreuna se cuprind.Asa de pilda (exemplul lui Wundt) notiunele incru-cisate: negru qi sclav, sunt cuprinse in aceias supraor-donata comuna: notiunea om, tot asa cum ar fi co-ordonatele sclav si liber. Deosebirea intre incrucisatesi coordonate, ar fi numai ca la ultimele exists corn-plecta excluziune, la pritnele oarecare interferenta. Ob-servarea aceasta fireste nu e lipsita de adevar, cu toateacestea trebue sa semnalam mai de grabs, caracterulprof und diferit dintre coordonate si incrucisate, directiaopusa pe care o apuca. prcesul cugetarii la fiecaredintre ele, ceeace face ca acea apropiere sa ratanacu totul secundara. Pe cand la notiunele coordonateprocesul cugetarii merge dela divers spre comun, laacele incrucisate merge dinpotriva dela comun daredivers. Pe and coordonatele se formeaza si se recunoscca atare, punandu-se doua, realitati diferite sub aceeassupraordinata, notiunile incrucisate dinnotriva, introduck-du-se aceeas realitate subt doua, notiuni supraordinatediferite, facand o ass dar sa participe in doua seriideo ebite.

Ce a ume stabileste incrucisarea notiunelor sclav sin g u? ITaptul ca acelas om poate sa fie si sclav sinegru, dem poate fi introdus deopotriva subt aceste doua

www.dacoromanica.ro

Page 223: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Raporturile dintre notiuni 223

concepte deosebite. Pe cand ce ne face sa declaramcoordonate notiunele negru si alb ? Faptul ca aman-doul pot fi asezate subt aceeas notiune genericg. Prinurmare, incrucisarea notiunelor ataina de posibilitateaca aceeas notiune sa faca parte din mai multe serii

si astfel dansa mijlocete interferenta unor conceptedin dour, serii diferite pe cand coordonarea notiu-nelor depinde de posibilitatea de a aseza doug, notiunisubt aceeas supraordonata. Acuma ca si notiunele in-crucisate se pot afla cuprinse in aceias supraordonata.aceasta se explicit lesne, intru cat doua serii deosebitepot sit represinte doua puncte din care poate fi pri-vita si divizata aceeas notiune. Ao. ca cele doua seriiinterferente se pot desfasurA, in aceeas ordine de idei.Dar incaodata, nu aceasta comuna subordonare e lucruleel mai important.

10. In fine ultima class pe care o voin mentionseste aceea a notiunelor disparate. Dona notiuni capataacest nume cand fac parte din domenii hetoiogene, si nunumai ca nu se pot atinge, dar nici nu se pot corn-para. Ex. amor si paralelogram. Nu trebue sa uitamIna, ca sfortarile continui pe care le face rnintea casa unifice fenomenele laolalta, pot sa aduca si au siadus cele mai surprinzatoare apropieri de notiuni.Pentru Pytagora toate fenomenele sunt raporturi nu-merice i geometrice; pentru materialisti, toate reali-tatile oricat de ideale, sunt miscare de atome.

De altfel nu trebue sa intelegem prin notiuni dis-parate pe acelea care nu pot fi unite tntr'o judecatatci pe acelea intre care nu exists nici o inrudire, nicio apropiere, fie in minte, fie in natura. Asa si notiu-nele coordonate se exclud, si deci nu se pot legs

www.dacoromanica.ro

Page 224: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

224 Teoria Notiunilor

late° judecata sub forma de subiect si predicat. Cu atatmai mult notiunele corelate care reprezinta poli opusi.Cine va putea sa 'nchege o judeeata ca aceasta: Dealule vale sau Valea e deal? La notiunele disparate in ahrade neputinta impreunarii, se adaugd lipsa de inrudire, deorice apropiere sau afinitate. Cu alte vorbe la notiuneledisparate nu se vede supraordinata comund care sa le3uprinda pe amandoug, sau aceasta supraordinata e dincale afard yoga si generalii.

Acuma nu trebue sa exagerdm fireste, si sa spunem cadoua concepte disparate nu se pot in nici un chip compara.

Totdeauna vom putea spune de pilda ca miscarearectilinie e mai simpla de cat un stat, deli notiunileacestea sunt destul de departe una de alta, §i pot in-deajuns corespunde epitetului de «disparate». $i faptulse explicd lesne and ne gandim ca oricat lucrurile arfi de distantate au totusi insusirea comund de a fi

acte de &dire, de a avea o cantitate, ap ca micarin aceasta privire ele se pot compara. Insd mai exactdeat a spune ca si conceptele disparate se pot in uneleprivinte compara, e sd spunem ca nu exists concepte, care`2,5, fie absolut disparate, chiar acele care se numesc asa.

Iticheind vom semnala ca tip de notiuni disparate, con-ceptele ce apartin la diferite categorii. Am spus In deosebiteranduri ca notiunile de categorii streine nu pot sa albaastfel de raporturi potentiale. i to cmai lipsa oricdrui raportde aceasta natura alcatueste caracteristica raportului dedisparare, care nu mai inseamnd in aceasta expresiune, lega-turd sau impreunare, ci numai situatie ori pozitie reciprocd

1) Am spus la inceputul paragrafului de fats ca pe cand inraporturile actualizate in judecati se pot impreuna concepte decategorii deosebite, la raporturile potentiale trebue sa avern notiunide o categorie comuna. Trebue sa adaogdm spre desb4ire, ca ra-porturile potentiale ale cdror forme le-am expus, privesc numai

www.dacoromanica.ro

Page 225: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Raportui dintre notiuni 225

Inainte de a terminit trebue0e sa facem mentiunedespre un raport cOruia nu i-am fOcut loc in desf4u-rarea noastrA, dar pe care unii logiciani (iaA? Wundt),fl enumArA alaturi de celelalte. Acesta ar fi raportul dedependinict a don/ notiuni. Sunt concepte care nu atnici o apropiere, nici o inrudire interns, dar pe caretottq nu le putem numi disparate, din cauza inlOntuiriiin care ne apar. Una din ele se arata ca fiind conditiaceleilalte (In cazul cand nu se conditioneaz5, reciproc).SA lam un exemplu. BunaoarA notiunile dimul tem-perament. Calitativ se aratA disparate sau aproape. Cutoate astea in experientO apar adesea strans unite, cead'intaiu socotindu-se un factor determinant al acelei dinurm/ notiuni. Nu s'a pus de pilda firea englezului inlegaturl cu negurile tarii lui, i nu s'a afirmat ca feri-cita clime a Eladei, cu lini§tita lumina §i puritateastrAvezie a atmosferei, au semAnat in sufletul greculuide odinioara, tendinta de a clarifica tot, de a patrundetoate, tendinta rationalists intern/ cuvant? Exists darun raport nou, care ar fi acel al dependentei.

Noi credem Ins ca nu este necesara, consemnareaacestui nou raport, in tabla de raporturi potentiale. InaceastA tablA, numai notiunelor care prezintaizolat luate, be putem stabili o raportare, diferita firetedupe felul inrudirii aflate. CAM vreme aceasta inrudirenu se vede iar legatura e oarecum exterioarA lor, sauatat de interioarl incat e cu totul ascunsA, fn sfartgt

notiunile separat privite, nu si impreunarile de notiuni executatede particule sau forme flexionare. and e vorba de acest tel de

putem aveh notiuni de categorii deosebite, Intoctuaica la judecati. De ex. omul bun ; manitned ; merge pe drum,etc. Aceste leghturi insh trebuesc socotite nu ca notiuni raportate,cat ca fragmente de judechti.

16

§i

inrudiri,

hubinari,melt

sf

www.dacoromanica.ro

Page 226: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

226 Teoria Xotiunilot

cats vreme legatura e numai faptul empiric al same.:siunii celor doua fenomene, atunci ele, din punct devedere al compararii izolate, sunt pur §i simplu disparate.'Numai in seria raportarilor actualizate, se poate vorbide o legatura a lor, foarte importanta legatura, dar Parstin echivalent lamurit in seria raportarilor potentiate,care, cum am spas, nu istovesc toate relatiunile posibile.

Intr'un cuvAnt, data se poate afla o inrudire realaintre cele doua fenomene ce se conditioneaza, atunciraportarea for potentials intra in vreuna. din rubricelede mai sus; nu exists, notiunele aunt disparate, fgraa exclude intru nimica in seria raportarilor actualizate,legaturi constatabile, poate foarte importante. Esteadevarat acuma ca, astfel de legaturi de dependenta,exprimate in judecatioricilt ar fi notiunele de disparatein ele creeazA intre dAnsele afinitati §i eventualpseudo-raporturi de subordonare. Judecatile de depen-dents se pot' la nevoe transforms in judecati de sub-ordonare (judecati in care sfera subiectului se cuprindein a predicatului). ga's1 un mai bunexempla decat acel din articolul polemic .at luiMaiorescu intitulat «Contraziceri>>, unde judecata dedependents: egoismul produce ra'ul e transformata dupatipicul judecatii de subordonare: toti aunt p 1). Dartocmai aceasta transformare care are adesea mareutilitate practica dovedete ca atunci and e nevoess compari notiunele intre ele, deci sa to cobori indomeniul raportarilor de care ne-am ocupat noi, "chiardad. judecata e de dependents, chiar clacil legatura n'ofac afinitatile interne, ci o succesiune externs, nu ai

1) Orifice. Vol. III. p. 86.

si

N'as puta,

s

www.dacoromanica.ro

Page 227: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Raportul dintre notiuni 227,

alt mijioc sA savarsesti o comparare realA si folositoarecleat creAnd o pseudo- sabordonare, un semn ca rapor-tului de dependentA a judecAtii nu-i corespunde unport similar in rubrica raporturilor potentiale.

In rezumat inclinam spre ideea ca nu trebue pre-Vazut aicea un raport special de dependen1a.

Cu istovirea acestor ultime probleine, putem socotiincheiatA sareina ce ne-am luat. Ne-am strAduit in totdecursul lucrarii, la fiecare parte a ei, sä atingem toatechestiunile si sA luam o pozitie, limpede fatI de, toateproblemele, tinAnd in special socotealA de eels care anfost puse si cautand pe cat e posibil sa bAnuim sialtele care ar putea s5, se mai pung. Afars poate deunele distinctii si controverse, pe care le-am 1 socotitproductul unor speculatii de ordin personal, si care n'auavut mai nisi o inrAurire in dezvOltarea istoricA a lo-gicei, am nadejde ca tot ce a stat in legaturA cu ma-teria studiului de fats a fost atins si discutat. Pe alo-curi cred ca s'au luat unele pozitii noua; chiar acolounde am rAmas la o pozitie veche, am cautat in de-obste sa aduc soldati not intru apararea ei. i prinaceasta nu cred a fi fAcut un lucru de prison, dat Mudd,in toate stiintele si mai cu seams in filozofie, unde sevorbeste din atAtea puncte de vedere, solutia cea maidreaptA, cea mai conforml si mai temeinicA, se poateastepta sA fie hArtuitA, si se cuvine ca sa alba un ar-senal de .1uptA cat mai variat.

Cu toata silinta ce mi-am dat-o de a fi cat se poatede complect, si cu toatl incredintarea CA in mare ma-

ra-

www.dacoromanica.ro

Page 228: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

228 Teoria Notiunilor

surg, am fost, am avut totu0 impresiunea, strabatindpaginele scrise, de lucru neterminat, netmplinit. Aceastains/ este ceva fatal; fiindca in teoria notiunelor se atingo multime de chestii a cgror limpezire depling, se facein tot decursul Logicei, .1a a caror complectg, deslegarecolaboread, toate partite acestei kttiinti.

Teoria notiunelor, ca, tnceput al Logicei, aruncl sä-manta a mnai tuturor problemelor, deschide aproape toateperspectivele, dar nu poate merge peste tot pang£ la,

capat, far/ ea inceteze sä fie aceia ce s'a intitulat eleste. Atuncea se explica foarte bine acea impresie deneispravit, pe care insumi pe alocuri am simtit-o, pecare imi inchipui a au s'o simta, toti aceia pentrucare aceste probleme prezinta oarecare interes.

Ceeace am cautat e sa fiu complect in cadrul titlului§i fat/ de el. Complectarea depling, a tuturor chestiu-nilor aruncate, apartine cum am zis, Logicei tntregi,gar pentru mine ar ramanea o strgdanie de viitor, un telal activitatii mele ulterioare, intru cat terminand pre-zentul studiu nu m'am gandit sa fac din incheerea luideck numai un loc de pOpas.

AWN

of

oi

www.dacoromanica.ro

Page 229: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

TABLA DZ MATER!'

CAP. I: Introdueere. P;g.

1) Ckteva definitii ale logicei. a) Definitia preferata, culamuriri asupra ei, 3) Definitii antropomorfice. 4) Con-ceptii exagerate despre Logica. 5) Controverse maivechi.-6) Controverse noug.-7) Logica qtiing normativg 5-51

CAP. II: Ce sent qi gum se aleatuese nu(iimele.

T) Notiunele elemente si scop al logicei. 2) Asa ziselejudecgti farg notiuni. 3) Procedeele de alcatuire alenotiunelor. 4) Aprecierea lor. 5) Greutgtile pe care beintiimping fiecare. 6) Despre alte specii de notiuni . . 52-8o

CAP. III: Fiinta psiltologied a notiunelor.

Excursiuni istorice. 2) Notiunea, imagine generick.3) Nominalismul si hipoteza care rilmane. 4) Cercetgriexperimentale. 5) Consequente. 6) Catre realism.7) Polosul notiunelor 8o 114

CAP. IV: Sfera conlinut.

1) Deosebirea dintre sfera si continut. 2) Genul si speta,notiuni de acelas fel. 3) Raportul dintre sferk si con-tinut.-7. 4) Ceeace detertning mgrimea sferii. 5 Genulsupreni si spetele cele mai de jos 114-138

CAP. V: Impdrfirile notiunelor.

r) Notiuni concrete si abstracte. 2) Urmare. 3) Notiuniindividuale si generale. 4) Urmare. 5) Notiuni simplesi complexe. Greutatile notiunelor simple. 6) Greutgtilenotiunelor complexe. 7) Atribute si pgrti. 8. Notiunicolective. 9) Categoriile. io) Considergri despre sub-stantg. .. t . . 139-192

I)

qi

www.dacoromanica.ro

Page 230: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

CAP. VI: Raporturile dintre

Raporturi potentiate actualizate. 2) Notiuni equi-polente. 3) Notiuni supra $i subordonate. 4) Notiunicoordonate. - 5) Urmare. 6) Notiuni extreme $i con -tingente. -7) Notiuni contradictorii.-8) Notiuni corelate.--q) Notiuni incrucisate. Ip) Notiuni disparate . . . . 193-228

i

www.dacoromanica.ro

Page 231: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

DE ACELA* AUTOR

Scrieri filosoficet

Cereetdri filosof,ce. Un Vol. 205 p.H. Poineari? (ca filosof). Un Vol. 78. p.Probleme de logied (Ed. II-a). Un Vol. 211 p.IVoi cereeldri filosofiee. Un Vol. 68 p.Pagini filosofice. Un Vol. 126 p. (Biblioteca Universals).Introducere in Meta fizied. Un Vol. loo p.

Scrieri literare:

Amintiri Universitare. Un Vol, 132 p.Simiri rostite. Un Vol. 94 p. (Biblioteca Universals).Figuri dispdrute. Un Vol. 123 p.Amintirile unui &Vat de familie. (sub tipar).

www.dacoromanica.ro

Page 232: Teoria Notiunilor- Ioan Petrovici

Din publicatiunile Casei Scoalelor

Biblioteca PedagogicANo. i. Didactica Magna Comenius traducere de Petru Gar-

boviceanu2. Cateva idei asupra educatiunii. Locke traducere de

G. Cosbuc, volumul I3. Pedagogia practices Adolf Matthias traducere de G

Bogdan-Duica4. Introducere in pedagogia lui Herbart Chr. Ufer tra-

ducere de G. Cosbucn 5. Leonard si Gertruda - Pestalozzi - traducere de I. A

Radulescu PogoneanuPsihologia Pedagogics Em. Martig traducere de G

CogmcEroii Th. Carlyle traducere de C. AntoniadCateva idei asupra educatiunii Locke traducere de

G. Co$buc, Vol. II 2.5o9. Emil Jean Jacques Rousseau trad. de G. Adamescu 45.-

to. Pedagogia lui Spencer Studiu de G. G. Antonescu . 4.5o11. Educatia cetateneasa epuizat12. Pedagogia lui Pestalozzi Studiu de G. G. Antonescu 6.5o13. coala educative de N. Moisescu S.-r4. Introducere in filosofie Paulsen traducere de I. Lupu

0. D. Puschila 45.-15. Psihologia pentru scoalele normale de I. Nisipeanu 26.-16. Evolutia sistemelor de moral's de Gr. 'rattan

I 17. Cultivarea mintii cu ajutorul biologiei de N. Moisescu . 15.-:8. Filosofia lui Plotin de Gr. Tausan 30.-19. Trei studii filozofice de Gr. Tausan 4.502o. Metodologia F. Collard traducere de I. Isb4eanu 30.-21. Educatia fetelor Fenelon trad. de C. Sudefeanu . 1o.-22. Probleme de logics de I. Petrovici 20.-23. Introducere in meta' fizicK de I. Petrovici ...... .

IV24. Literatura copiilor si sezatorile cu copiii de Ap. D. Culea 23.-25. Psihologia copilului Claparede traducere de V. Dui-

culescu 70.-26. Conducerea vietei emotive, instinctive, intelectuale so-

dale de N. Moisescu 32.-Teoria Notiunilor de I. Petrovici 3o.-

Lei B.

4.25

32.-

18.-

42.-

30.-. sub tipar

--- -

-- . .

8.

-

-

.

- -ro.-

§i

27.

12.--

6.

19

--

.

.

www.dacoromanica.ro