Teoria culorilor

5/22/2018 Teoria culorilor

1/18

Teoria culorilor


2/18

Teoriile moderne ale culorii pleaca de la observatia lui Sir Isaac Newtonca luminaalba contine toate culorile vizibile (rosu,oranj, galben, verde, albastru, indigo,violet). Newton a studiat frecventele luminii, spectrul solar, proprietatile culorilor sifelul in care ochiul le percepe.

Luminaeste o radiatie sub forma de unde electromagnetice care fac posibila

vederea atat pentru om cat si pentru celelalte fiinte. Radiatiile electromagnetice pot ficlasificate in functie de frecventa lor. Ochiul uman este sensibil la o banda ingustadin totalitatea frecventelor luminoase (intre 360 si 780 nm, unde 1 nm = 0.000001mm). Lumina cu o frecventa inalta (400 pe scala nanometrica) ne apare violet intimp ce lumina cu o frecventa joasa (aproximativ 700 nm) ne apare ca fiind rosie.Frecventele intermediare corespund celorlalte culori spectrale.

Culorile suprafetelor, asa cum le percepem noi, sunt de fapt capacitatea respectivelor

suprafete de a absorbi anumite unde luminoase si de a le reflecta pe celelalte.

Masuram culorile dupa caracterul in sine, valoare (luminozitate) si intensitate(saturatie). In functie de componenta calorica pe care o au, culorile se impart in calde si reci. Aceasta componenta a fost studiata in relatie cu efectul pe care il au culorile asupra

psihicului uman. Astfel, s-a observat ca albastrulda o senzatie de racoare in timpce galbenulsi oranjuluna de caldura.

In functie de proprietatile culorilor pot fi create scheme armonice.


3/18

Tonurile si nuantele Contraste cromatice

Tonurile si nuantele De foarte multe ori acesti termeni sunt utilizati ca si cum ar fi sinonimi. Ei bine, nu sunt! Tonurile unei culori sunt drumul pe care o culoare il poate parcurge catre alb sau negru. Ex.: rosul vireaza catre negru:

Ex.: rosul vireaza catre alb:

Nuantele unei culori sunt obtinute prin virarea unei culori catre o alta culoare. Ex.: rosul vireaza catre galben, prin oranj:

Atat tonurile cat si nuantele unei culori sunt nelimitate ca si numar iar combinatiile sunt de ordinul sutelor de mii,

iar lucrurile se complica si mai mult in momentul in care apar in ecuatie si tonurile nuantelor, pentru ca fiecarenuanta rezultata din amestecul dintre doua culori poate vira la randul ei catre alb sau negru.
http://www.vreauculoare.ro/culoare/teoria_culorii/contraste_cromatice.htmlhttp://www.vreauculoare.ro/culoare/teoria_culorii/contraste_cromatice.html


4/18

Armonia si acordurile cromatice Printre pictori circula o zicala foarte inteleapta: "Nu exista culori urate, numai raporturi gresite!", o atitudine

pozitiva pentru a ajunge la rezultate valoroase. Orice culoare poate genera armonie daca isi gaseste un partenerde dialog cromatic sau daca este utilizata in cantitatea si la calitatea potrivite.

Armonia cromatica este descrisa de teoreticieni si plasticieni in termeni apropiati armoniei muzicale. S-a observatca anumite combinatii de culori sunt neplacute, in timp ce altele ofera privitorului o stare de bine si chiar deplacere, precum face si muzica. Pentru a obtine armonia cromatica e necesar sa cunoastem specificul fiecarui tip

de contrast, sa utilizam schemele cromatice clasice descoperite de specialisti sau pur si simplu sa ne urmampropriul simt artistic. Contrastele cromatice, asa cum au fost descrise de catre Itten, sunt urmatoarele: Contrastul culorilor in sine Contrastul inchis-deschis sau valoric Contrastul cald-rece sau caloric Contrastul cantitativ Contrastul calitativ Contrastul complementarelor

Contrastul simultan Schemele cromatice considerate armonice sunt: Monocromia Schema analogica sau a culorilor alaturate Schema complementarelor Schema complementarelor cu disjunctie Schema triadica Schema tetradica sau a complementarelor duble

Armonia si acordurile cromatice

Contraste cromatice
http://www.vreauculoare.ro/culoare/teoria_culorii/contraste_cromatice.htmlhttp://www.vreauculoare.ro/culoare/teoria_culorii/contraste_cromatice.htmlhttp://www.vreauculoare.ro/culoare/teoria_culorii/contraste_cromatice.htmlhttp://www.vreauculoare.ro/


5/18

Contrastul cantitativ Contrastul cantitativ este lesne de inteles si

de aplicat. Este vorba de combinatii de culori

pe suprafete diferite ca si intindere. Daca punem un mar intr-un cos de portocale

vom avea un contrast cantitativ. Rosuincantitate mica, alaturi de oranjin cantitatemare.

Acest contrast este direct responsabil de

armonia culorilorde orice fel. Practic, incantitatile potrivite, oricare doua si chiar treiculori pot functiona armonios. Pentru a punein aplicare acest contrast ieste necesar saintelegem foarte bine si contrastul decalitate.

In imaginea alaturata, pata de rosu inchisreprezentata de vasul cu trandafiri se aflaintr-un contrast cantitativ cu toate bejurile sinisipurile din jurul sau. Datorita acestuicontrast ea este si mai bine pusa inevidenta, mai vizibila.


6/18

Contrastul inchis-deschis sauvaloric

Contrastul inchis-deschis sau clar-

obscur este cel mai simplu dintre toatecontrastele si, de obicei, poate fiobservat in paralel si cu contraste dealt tip.

Contrastul inchis deschis este uncontrast valoric. De aceea putem vorbidespre acest contrast chiar si in lipsaculorii (contrastul dintre alb, griuri

si negru) sau in cazul existentei uneisingure culori plus alb, gri sau negru,asa cum se poate vedea si in exemplulnostru.

Atunci cand vorbim despre culori pure,galbenuleste cea mai deschisaculoare iar violetulcea mai inchisa.

In general intre oricare doua culori se

stabileste si un contrast valoric:albastruleste mai inchis decatoranjul, violetul decat galbenul saurosul, etc. Culorile complementarecele mai apropiate din punct de vederevaloric sunt rosul si verdele. Spreexemplu, diferenta dintre aceste douaculori nu poate fi perceputa la un

televizor sau intr-o fotografie alb-negru.


7/18

Contrastul cald-rece saucaloric

O clasificare a culorilor se face in functie detemperaturape care o inspira ochiuluiuman. Culori calde sunt galbenul, oranjul sirosul. Culori reci sunt verdele, albastrul sivioletul.

Atunci cand asociem o culoare calda cu unarece ne rezulta un contrast de cald-rece saucaloric.

Fiecare pereche de complementare sebucura de un contrast cald-rece: oranj(cald) albastru (rece), galben (cald) violet (rece), rosu (cald) verde (rece).

Totusi, delimitarile nu sunt foarte clare. Infunctie de saturatia si variatiile cromatice aleculorilor, ele pot fi mai calde sau mai reci.Un oliv (nuanta de verde) poate pareauneori mai cald decat o anumita calitate de

rosu desaturat desi, teoretic, verdele e recesi rosul e cald. Si lucrurile nu se opresc aici: intre doua

nuante ale aceleiasi culori se pot stabilirelatii calorice, de exemplu un violetpurpuriuva fi foarte cald in apropiereaunui lila. Turcoazul, culoare rece prindefinitie, poate parea cald in apropiereaunui albastru pur.


8/18

Contrastul calitativ

Calitatea culorilor reprezinta gradul lor de puritate, deapropiere de culoarea de baza sau, in termeni de specialitate saturatia lor. Cu cat o culoare pura vireaza mai mult catre albsau negru este mai desaturata, mai corupta, cu cat este maiintensa cu atat este mai saturata.

Culorile intense au capacitatea de a capta privirea si chiar de adeveni obositoare in cantitati foarte mari. Ele ne atrag atentia,

sunt buni indicatori, se potrivesc in accente si sublinieri. Culorile pale, desaturate, au proprietatea de a fi mai usor

tolerate de ochi pe suprafete largi si pot fi folosite pentrufundaluri, obiecte voluminoase etc.

Acesta este motivul pentru care contrastul de calitate se afla instransa legatura cu contrastul de cantitate, functionandconcomitent.

Pentru a putea obtine acorduri armonice este de preferat sa seutilizeze culorile pure, intense, puternice (precum rosu,oranj, albastru) in cantitati mici, iar culorile desaturate,deschise, pastelate (precum roz, bej, lila, galben pai, etc.)pe suprafete intinse.


9/18

Contrastul complementarelor este foartecomplex. El implica contrastul din cadrul

unei perechi de complementare. Acesteasunt: oranj-albastru, galben-violet,rosu-verde.

Fiecare dintre perechi contine o culoarecalda si una rece.

Fiecare dintre perechi contine o culoareinchisa si una deschisa (cu exceptia

perechii rosu-verde care au valori egale). Fiecare pereche contine o culoare

principala si una secundara. De aici vine forta contrastului

complementarelor. Practic, atunci candcombinam doua culori complementare,aducem in ecuatie fiecare componenta

cromatica a intregului spectru. Totusi culorile complementare sunt

supralicitate. Armonia cromatica nu serezuma la a utiliza verde langa rosu. Dincontra, neimplicand cunostintele desprecontrastele de calitate si de cantitateriscam sa generam un dezacord cromatic.


10/18

Contrastul simultan Iata cel mai subtil si mai complex tip de contrast.

Contrastul simultan se intampla numai in ochiinostri, nu pe suprafata colorata propriu-zisa, deaceea el nu poate fi surprins si nici ilustrat prinfotografii.

Leonardo da Vinci a fost primul care a observatfaptul ca, prin alaturare, culorile se influenteazareciproc. Mult mai tarziu pictorii au inceput sautilizeze aceasta observatie pentru a genera efectevizuale nebanuite.

In esenta, contrastul simultan este proprietatea uneiculori (cu cat este mai pura culoarea cu atat aceastaproprietate este mai puternica) de a vira tonurileneutre cu care vine in contact catre complementarasa.

In imaginea de alaturi, suprafata calda, aproapeoranj a pamantului influenteaza albul de deasupra,ochii nostri percepand albul mult mai rece, aproapespre albastru.

Culorile nu influenteaza numai tonurile neutre cucare vin in contact, ci si culorile cu o calitate maislaba sau care se regasesc intr-o cantitate mai mica,facandu-le sa ne apara mai reci sau mai calde infunctie de opusul lor.

Acest tip de contrast se afla in stransa legatura cucontrastul complementarelor, iar in amenajarileinterioare el va aparea de la sine la utilizareaacestora.


11/18

Schemele cromatice


12/18

Monocromia Schema cromatica cea mai simpla si cel mai usor de folosit

este monocromia. Aceasta schema se caracterizeaza prin faptul ca utilizeaza o

singura culoare (dominanta) insotita de nonculori sau detonuri ale acesteia.

In natura monocromia apare atunci cand o lumina de oanumita culoare invaluie un peisaj, fie ca este vorba deceata, apus, rasarit, lumina filtrata de nori sau de frunzisulunei paduri. Tocmai de aceea este o schema cromatica ce sepotriveste foarte bine unor culori naturale cum sunt verdelestins, albastru verzui, rosu cald sau oranj.

Folosite in designul interior, schemele monocrome creazao stare de liniste si serenitate remarcandu-se prin

rafinament si discretie. Se potrivesc camerelor de studiu intr-o dominanta verde, dormitoarelor in dominanta albastra darsi unui living primitor in tonuri de caramiziu stins.

Schema cromatica cea mai simpla si cel mai usor de folosit

este monocromia. Aceasta schema se caracterizeaza prin faptul ca utilizeaza o

singura culoare (dominanta) insotita de nonculori sau detonuri ale acesteia.

In natura monocromia apare atunci cand o lumina de o

anumita culoare invaluie un peisaj, fie ca este vorba deceata, apus, rasarit, lumina filtrata de nori sau de frunzisulunei paduri. Tocmai de aceea este o schema cromatica ce sepotriveste foarte bine unor culori naturale cum sunt verdelestins, albastru verzui, rosu cald sau oranj.

Folosite in designul interior, schemele monocrome creazao stare de liniste si serenitate remarcandu-se prinrafinament si discretie. Se potrivesc camerelor de studiu intr-o dominanta verde, dormitoarelor in dominanta albastra darsi unui living primitor in tonuri de caramiziu stins.

Pentru a aplica cu succes aceasta schema cromatica tesfatuim sa citesti si Raporturi cromatice Contrastulcantitativ.


13/18

Schema analogica sau a culorilor alaturate Aceasta schema foloseste culori adiacente una fata de

cealalta, in cercul cromatic. Una din culori este folosita cadominanta, in timp ce cealalta serveste pentru a imbogatii

imaginea. Schema analog e similara celei monocromatice, oferind

insa avantajul mai multor nuante. Este una dintre cele mai folosite scheme cromatice,

deoarece creaza o atmosfera relaxanta, mai ales intr-ocamera aglomerata. Schema analogica nu ofera contraste,fiind mai putin vibranta decat schema monocroma.

Eye Pooping (2-7) Bold Bravia (16-7) Trumpet Tune (63-6) Click pe poza pentru a salva in caiet Schema analog e similara celei monocromatice, oferind

insa avantajul mai multor nuante. Este una dintre cele mai folosite scheme cromatice,

deoarece creaza o atmosfera relaxanta, mai ales intr-o

camera aglomerata. Schema analogica nu ofera contraste,fiind mai putin vibranta decat schema monocroma.

Si in cadrul schemei analogice pot fi introduse griurineutre, albsau negrufara a afecta schema propriuzisa.

In designul de interior pot fi folosite oricare doua culori dincercul cromatic iar efectul va fi unul tonic, elegant, vibrant.Recomandarea specialistilor VreauCuloare.ro este rosutemperatsi oranj auriuintr-un decor exotic, bogat,scaldat de lumina moderata si calda.


14/18

Schema culorilor complementare

Aceasta schema consta in alaturarea a doua culoricomplemetare, opuse una fata de cealalta ca sipozitie ocupata pe cercul cromatic.

Poti afla mai multe despre aceasta schemacromatica citind contrastul culorilorcomplementare.

Atunci cand sunt folosite culori saturate aceastaschema devine mai greu de armonizat. Exista insadoua solutii pentru aceasta problema: fie lucrezi cuculori desaturate, fie eviti culorile pure si adoptinuante ale culorilor pure.

Pentru a armoniza aceasta schema trebuie avute invedere si relatiile calitativesi cantitativece sestabilesc intre culori.

In designul de interior folosirea complementarelor

conduce la echilibru cromatic si armonie acontrastelor.

In cazul oranj-albastru este de preferat sa se

utilizeze oranj in cantitate mai mare, si intr-ocalitate mai putin saturata, de exemplu caramiziusau oranj auriu deschis iar albastru pur pentruaccente.

Daca alegi rosu-verde cauta solutia in care rosulstraluceste fara a fi obositor.

In combinatia galben-violet alege galben pai pesuprafete mari (pereti, placari) si violet in accesoriisi pentru accente.


15/18

Schema complementarelor cu disjunctie

Aceasta schema este o variatie aschemei clasice de culoricomplementare, deosebita de primaprin faptul ca una dintre culorilecomplementare alese primeste maimulte nuante.

In imaginea alaturata esteexemplificata relatia rosu-verde.

Rosul este folosit intr-o nuantatemperata, adanca iar verdele apare cutrei nuente diferite, toate corupte catrealte culori: verde crom(un verdestins, putin virat catre galben), verdeoliv(virat mult catre galben), ou derata (verde foarte deschis prin virareacatre alb). Armonia cromatica obtinuta

este clara, eleganta si rafinata. Aceasta schema ofera contraste tari,

dar nu tensionante, ca in cazul schemeiclasice de complementaritate. Avantajulacestei scheme este ca ofera o mailarga paleta de contraste, dar si aicieste de evitat folosirea culorilor caldesaturate.

In imaginea alaturata esteexemplificata relatia rosu-verde.


16/18

Rosul este folosit intr-o nuantatemperata, adanca iar verdele apare cutrei nuente diferite, toate corupte catrealte culori: verde crom(un verdestins, putin virat catre galben), verdeoliv(virat mult catre galben), ou derata (verde foarte deschis prin virareacatre alb). Armonia cromatica obtinutaeste clara, eleganta si rafinata.

Aceasta schema ofera contraste tari,dar nu tensionante, ca in cazul schemeiclasice de complementaritate. Avantajul

acestei scheme este ca ofera o mailarga paleta de contraste, dar si aicieste de evitat folosirea culorilor caldesaturate.

In ceea ce priveste aceasta schema inamenajarile de interior putem utilizapentru pereti o culoare desaturata, sipentru mobilier pana la 3-4 nuante ale

culorii complementare. In cazul de fata s-a folosit un galben

desaturat, iar in ceea ce privestemobilierul si accesoriile au fost alesenuante si calitati diferite de violet.


17/18

Schema triadica Aceasta schema foloseste 3 culori situate la distante

egale una de cealata, pe cerc. Este cea mai popularaschema in randul artistilor, deoarece ofera contrasteputernice pastrand, in acelasi timp, echilibrul culorii.Contrastele obtinute cu aceasta schema nu sunt la fel deputernice ca cele din cazul schemei de culoricomplementare, dar arata mult mai armonios.

Nu este necesar sa alegem culori primare. Spre exemplu,puteti alege oranj, iar celelalte vor fi violetsi verde.Proportile recomandate de folosire a culorilor sunt: 80%,15%, 5%.

In designul interior aceasta schema poate oferi resursenebanuite.

Antilles Garden (137-5) Ceramic Shorts (207-5) Impeccable Zen (66-4) Click pe poza pentru a salva in caiet Nu este necesar sa alegem culori primare. Spre exemplu,

puteti alege oranj, iar celelalte vor fi violetsi verde.

Proportile recomandate de folosire a culorilor sunt: 80%,15%, 5%.

In designul interior aceasta schema poate oferi resursenebanuite.

Culoarea cel mai putin prezenta trebuie sa fie si cea maiintensa, puternica, celelalte doua mai desaturate, folositein mai multe nuante, vibrate.

O combinatie extraordinar de rafinata consta inalaturarea unui verde rece langa un violet pal (lila)sipunctarea acestei minunate perechi cu accente de oranj.


18/18

Schema tetraedrica sau a complementarelorduble

Aceasta este cea mai bogata dintre toate schemele deculori deoarece foloseste patru culori, aranjate in douaperechi de complementare.

E o schema dificil de armonizat, iar daca cele patruculori vor fi folosite in cantitati egale, ansamblul vaparea, cu siguranta, dezechilibrat.

Recomandat este sa alegeti o culoare din cele patru casi dominanta.

In imaginea de mai sus se regasesc perechile decomplementare rosu-verde si violet-galben.

E o schema dificil de armonizat, iar daca cele patru

culori vor fi folosite in cantitati egale, ansamblul vaparea, cu siguranta, dezechilibrat.

Recomandat este sa alegeti o culoare din cele patru casi dominanta.

In imaginea de mai sus se regasesc perechile decomplementare rosu-verde si violet-galben.

Galbenul si violetul atrag privirea mai mult pentru caapar in cantitati mai mari si in nuante mai pure.

Perechea rosu-verde joaca rol de acompaniament,mediata de o nuanta de oranj inchis.

Aceasta schema este potrivita pentru interioareledebordante, excentrice si exotice si se potriveste firilorcomplexe si curajoase. Totusi ea este dificil de pus inpractica daca nu ai cunostinte solide de design siculoare, riscul de a strica armonia fiind foarte mare.

Teoria culorilor

Documents

Transcript of Teoria culorilor