Jean-Claude Lancnrr

TEOLOGIA ENERGIILORDUMNEZEIE$TI

De la origini pAn[ la Sfhntul Ioan Damaschin

Traducere din limba francezl,de Marinela Bojin

BASILICABucuregti -2016

Cuprins

I. Importanfa problemei gi stadiul cercetirilor ............................ 5II. Limitele acestui studiu ................... 18III. Observa(ii metodologice ............... .................... 18

Capitolul II

FILON DIN ALEXANDRIA ..,...,.,...,,67I. Dumnezeu - transcendent gi incognoscibil ................. .......... 68II. Puterile divine .....-......70

527

CupnrNs

i

Capitolul VI

DIDIM CEL ORB

CapitolulVII

SFINTIT MACARTE EGTPTEANUL $r DTADOH AL FOTTCEET ............ 131

I. Sfrntul Macarie Egipteanul ........... 131

1. No{iunea de energie la Sfhntul Macarie ................. 131

2.Tema Luminii dumnezeiegti ................. ,....:.............. 1373. Sfrntul Macarie cel Mare gi mesalianismul................................. 141

II. Sfdntul Diadoh al Foticeii ............ t44528

CupuNs

CaPitolul VIII

EUNOMTE $r SFANTUL VASILE CEL MARE ....................... 149

I. Pozifia lui Eunomie ....'.'.'.....-......... 150

II. Sfintul Vasile cel Mare ..........'....'. 154

1. Numele dMne, cunoagterea lui Dumnezeugi energiile divine ..................... ............ i55

2. Distinclia dintre fiin1a 9i energiile dumnezeiegti .........'............' 158

3. Dumnezeu - incognoscibil dupi fiinla Sa, cognoscibil

prin energiile Sale '........... 159

4. Modul distribuirii energiilor dumnezeiegti in creaturi .-...........162

5. Identitatea de energie a TatdLlui, a Fiului gi a SfAntului Duh ..'.. 163

6. Comunicarea energiilor,,in divinis" .'...........'........ 165

7. Comunicarea energiilor citre oameni .................... 166

8. Asimilarea harului cu energia dumnezeiasc[ ...........'....'....'.'...'. 168

9. Energia dumnezeiasci este necreati ..'.................... 168

Capitolul IX

SFANTUL GRIGORIE TEOLOGUL ................. ....................... 17r

I. Cunoagterea lui Dumnezeu ............ ......'.-.......... L7l

II. Noliunea de energie ............-.-.-....179

1. Sensul general de activitate, lucrare sau putere aplicat

diverselor domenii .......... 180

2-Energiadumnezeiasci este, ca gi puterea dumnezeiasci,

nelimitati qi infinit[ gi aparfine in mod egal gi comun Tatilui,Fiului gi Sfdntului Duh ........... ..-..-.-..-.. 181

3. Numele de Tat[ nu desemneazi o fiinll sau o energie,

ci o rela(ie .... 183

4. Sfantul Duh nu este o energie ..'.'............ .'....'.'......'. 184

5. in Hristos, omenitatea nu este sfinfltiprintr-o energie exterioari .................. 186

6. Energia ca har al Sfdntului Duh .'.'....... ................... 187

III. Concluzie .....,.......... ..'.................. 191

Capitolul X

SFANTUL GRIGORIE DE NYSSA ...................... 193

I. Noliunea de energeia in general gi in cazul aplicirii ei la creaturi ........'. 193 s29

CupnrNis

1. Domeniul de aplicare ..... 1932. Termenul de energie qi nofiunile corelative ........... 199

II. Nofiunea de energeia aplicati lui Dumnezeu ............... ...... 2011. Energie gi energii ............. 2012.Triada fiinfi-putere-energie ......_.......2023. Energie dumnezeiasci gi putere dumnezeiasci ................ .........2034. Identitatea de energie inseamni o identitate de fiinli

sau de naturi gi invers ....2065. Dumnezeu este incognoscibil in fiinla sau natura Sa,

dar cognoscibil prin energia sau energiile Sale ............. .............2L46. Distincfia fiinfi-energii corespunde unei realitili ..................... 21g7. Energiile - ,,realitili din jurul fiinlei" .................... 21g8.EnergiigiNumedumnezeieqti................. ...............2209. Raportul dintre nume gi cele numite ......................22310. Multiplicitatea energiilor nu prejudiciazd. simplitatea

gi unitatea lui Dumnezeu ............... ........................22911. Energiile - calitili active ale lui Dumnezeu ............... ..............23212. Raportul energiilor dumnezeiegti cu crea[ia .......23413. Energiile ca strd.lucire a firii dumnezeiegti :_........23814. Dumnezeu este deplin prezent in energiile Sale ............. .........23915. Energiile dumnezeiegti sunt primite de creaturi

pe misura capacitililor lor receptive ....................23916. Energiile nu sunt deplin cunoscute. Ele ne cllluzesc

spre taina naturii dumnezeiegti ................. ............24017. Energiile dumnezeiegti gi harul dumnezeiesc .................. ........24L18. Energiile dumnezeieqti sunt necreate ...................24319. Planul iconomic gi planul teologic

(energii ,,ad extra" gi energii ,,ad intrd') ...._.........24420. Caracterul ontologic al energiilor dumnezeiegti ................. ....247

III. Concluzie ................ .....................249

CapitolulXl

SFANTUL IOAN GURA DE AUR ...........,.,.........24gL Modul de folosire gi infelesul general al nofiunii de energeia .................24gII. Energiile dumnezeiegti ................. .................... 251

1. Diverse aplicafii teologice ale no(iunii de ,,energeia".O primi abordare ............25L

2. Caractertl limitat al folosirii teologice a nofiunii530 de ,,energeia" gi ra[iunile sale ............. ......................253

Cupmlrs

3. Fiinla dumnezeiasci este incognoscibiH ....................................254

4. Dumnezeu este totuqi cunoscut din cele pe care

El insuEi binevoiegte si le descopere despre Sine ............ ..........255

5. No[iunea de energii dumnezeieqti qi semnificalia sa .................257

6. Energiile dumnezeiegti nu sunt decit parfial cognoscibile ......2597. Comunicarea energiei dumnezeiegti oamenilor.

Caracterirl siu indivizibil gi inepuizabil .........'..'.... .....................262

8. Energia divini comunicati este identificati cu harul.Ea nu se identific[ nici cu fiinla, nici cu ipostasul

SfAntului Duh ........... .......264

III. Concluzie ................ .....................265

CapitolulXII

SFANTUL CHIRIL AL ALEXANDRIEI .............267

I. Sensul aristotelic (ceea ce este ,,in act") gi sensurile conexe ....................268

II . Ce este activ prin opozifie cu ce este pasiv ....270III. Sensul de activitate qi de operafiune ............. ......................271

1. Aplicat creaturilor '..........2712. Aplicat lui Dumnezeu ................ ..........273

IV. Energia este asociati cu puterea ............-........ 281

V. Energia se raporteazl la naturi sau la fiinli gi o manifestA ..'....'........ ....282VI. Energia dumnezeiasci este una gi comun[

celor trei Persoane dumnezeiegti ................. .......................287

VII. Distinclia dintre fiinfa Ei energia lui Dumnezeu ................ .................- 296

VIII. ,,Energie" gi ,,energii" dumnezeiegti ............ ....................298

IX. Multiplicitatea energiilor nu prejudiciazi simplitatea

dumnezeiasc[ ............... ...............300

X. Energiile ca insugiri sau atribute active ale lui Dumnezeu ..........'..... --.-.302

XI. Energia dumnezeiasci este prezentl in toate creaturile .............."........ 303

XII. Energia gi harul .....304

XIII. Energia fiinliali gi energia externl .............. 305

XIV. Energia dumnezeiasci este necreatl .-.........307

Capitolul XIII

SFANTUL DTONISIE PSEUDO-AREOPAGITUL ...................................... 3 1 s

I. Nofiunea de energie/energii ......... ...........-.--.-..-. 315

1. Noliunea gi corelativele sale ................ 315 531

CupnrNs

2. Contextele in care este utilizatd aceastd nofiune ........................ 3lga. Energia/energiile creaturilor in generaI ........................ 3 I g

b. Energiile omenegti gi calitilile lor ,,morale" ................. 319c. Energiile treptelor sacerdotale ale ierarhiei

eclesiastice ..........320d. Energiile celor ,,initiati' ................. ............321e. Depigirea energiei naturale a facultifilor

de cunoaqte ale omului in extazulsi unirea cu Dumnezeu ............... .....-.........322

f. Energiile lngerilor ..............-.-..324g. Energiile unite ale lui Hristos ....................325

3. Energia dumnezeiasci/energiile dumnezeiegti ................. .........326II. O altd expresie a teologiei energiilor dumnezeiegti ................. ...............329

1. Absenfa unei teologii explicite cu privire la energiiledumnezeiegti ................. ........................ 329

2. O teologie a energiilor dumnezeiesti,care au primit atle numiri ................... 333

a. ,,Unirild' gi ,,distincfiile" ............... .............. 333b. Cunoaqtere gi necunoastere a lui Dumnezeu ............... 335c. Dumnezeu Se ,,multiplic5" ftri a inceta si fie Unul ...... 338d. Numirile dumnezeiegti ................. ............. 340e. Dumnezeu in Sine si Dumnezeu in afara Sa ................ 348f. Participarea ................ ..............354g. Lumina dumnezeiasci ............... ................357

Capitolul XIV

SFANTUL MAXIM MARTURISIToRUL .......... 361I. Noliunea de energie sub aspect general ...........362

1. Triada fiinfd - putere - energie ..........3622. Fiinfa ............ 3633. Puterea .........3644. Putere gi energie .............. 3655. Putere, energie gi migcare ........._..........3706. Energie 9i fiinln ................372

a. Dependenla energiei de fiinli ...................372b. Energia permite definirea fiinlei sau a naturii .............373c. Energia permite cunoagterea fiin{ei sau naturii ...........374d. Energia este garantia stabihte$i fiinlei sau a naturii ... 375e. A avea una gi aceeaqi fiin[l inseamnl a avea una

532 gi aceeagi energie, Ei invers ....375

CupxrNs

f. Nu existi energie frrn fiinp ...................._..376g. Nu existi fiinli sau naturi frrd energie ....372h. A nega existenfa energiei inseamni a nega

existenla fiinfei .......... .............37gi. Energia se raporteazi la fiin{i sau natur6,

iar nu la ipostas ....................... 3g1II. Energiile dumnezeiesti ................. .................... 3g4

1. Fiinfa, puterea gi energia lui Dumnezeu ..................................... 3842.Fiinfa9iputereadumne2eiasci................ ...............3g73. Fiin{a gi energia dumnezeiasc[ ............... ......._........3g74. Fiinfa qi energiile la creaturi qi la Dumnezev ............................. 3955. Distinclia dintre fiinfn gi energii este ea una reali? ................... 39g6. Energia dumnezeiasci ................ .........4047. Caracteristicile fiinfei dumnezeiegti ......:.......... ......4068. Caracteristicile energiei dumnezeiegti ............. ...... 40g9. Energie sau energii? ........41L10. Energiile, realitili ,,din jurul fiin1ei" ..................... 41311. Energiile, proprietili sau calitili dumnezeiegti operante

gi manifestate .................. .................... 41g,12. Energiile, calitili dumnezeieqti cunoscute qi participat e ........ 419

a. Distinclia dintre fiinfa dumnezeiasci incognoscibiligi energiile dumnezeiegti cognoscibile ............... ........... 4lg

b. Modurile de cunoagtere a energiilor dumnezeiegtigi de participare la ele ............ 424

13. Energii gi ,,logoi" ........... 43014. Imanenfl gi transcendenli. Multiplicitate gi simplitat e .......... 43415. Energiile ca slavi dumnezeiascd ................ ...........43716. Energiile ca lumini ....... 43g17. Energiile ca har ..............44118. Caracterul necreat al energiilor dumnezeieEti ................. ........ 44g19. Manifestarea energiilor dumnezeiegti ,,ad extra,,

gi,,ad intra" ....................45320. Energiile, manifestiri libere ale fiinfei .................. 45521. Energiile si Persoanele dumnezeieqti ............... .... 456

III. Concluzie ................ .....................463

CapitolulXV

SFANTUL IOAN DAMASCHIN ............... ..........46sI. Fundamentele filosofice ................465 533

CupnrNs

1. Actual (,,in actu") opus lui potenlial (,,in potentia"):un sens marginal .............465

2.Energie 9i fiinf[ sau fire ...................._.. 4663. Energia in raporturile sale cu puterea gi migcarea ....-................ 4674. Noliunea de energie gi corelativele sale ..................469

II. Aplicafii cosmologice si antropologice ............. .................._ 471III. Aplica{ii teologice ........................ 472

1. Aplicalii trinitare ..........._. 4732. Aplicalii hristologice .......476

IV. Fiinli gi energii dumnezeiegti ................. ........ 481I. Energiile: activitili gi atribute ale lui Dumnezeu

care ni-L fac cunoscut .................. ....... 4812. Energiile desemnate prin Numirile dumnezeiegti .............. .......4823. Energiile, ,,realititi din jurul fiinfei" ....................... 4g34. Limitele cunoasterii energiilor dumnezeiegti ................. ............4845. Energie qi energii ............. 4856. Omniprezenla energiei dumnezeiegti ............... ..... 486T.Energia dumnezeiascdprezentd in icoane qi obiectele sfinte ... 4878. Energie gi har .......... ......... 4889. Modul specific de participare a omului la Dumnezeu .............. 48910. Energie gi iluminare ......49111. Energie gi slavi ..............49212. Caracterul necreat al energiei dumnezeiesti ................. ........... 493

V Concluzie ........:.........495

Concluzii

I. Scurt istoric al dezvolt[rii teologiei energiilor dumnezeiegti .................. 497II. Achiziliile teologiei patristice la mijlocul veacului aI VIII-lea .............. 501

Bibliografie .................... 507

534

Capitolul I

SURSE FITOSOFICE

I. Platon

oliunea de ,,energie" lipsegte din filosofia lui Platon. Datdup[ cum am spus deja, absen{a unei nofiuni dintr-o doc-

trini nu implicl absen[a unei conceplii referitoare la realitatea pe care

aceastl no[iune o desemneazil, sanla o realitate analogi, in mlsura incare aceastl realitate poate fi exprimatl prin termeni diferi{i.

in felul acesta, conceplia despre energiile dumnezeiesti pe care o

aflim la unii Sfinli Plrinfi a putut fi asemlnatl cu teoria platonician[a Ideilor qi a putut fi privitl ca avindu-gi sursa in aceastl teorie.

Din acest motiv, este absolut necesar si reamintim aici ln ce

anume constl aceasti teorieas.

as Cu privire la teoria platoniciani a Ideilor, a se vedea mai ales L6on RosIN,

La Thdorie platonicienne des iddes et des nombres d'apris Arktofe, Ed. F. Alcan, Paris,

1908; Alfred FourrrfE, La Philosophie de Platon, t. II, Ed. Hachette, Paris, 31904, p.

I05 g.u.; Jean Wl.nr, Etude sur le ,,Parmdnide" de Platon, Ed. F. Rieder, Paris, 1926;

-{.uguste Dris, Ia D|finition de l'Etre et la nature des iddes dans ,,Le Sophiste" de

Platon, Ed. F. Alcan, Paris, 21932; Victor BnocHeno, ,,La Th6ologie platoniciennede la participation dhprds le Parmdnide etle Sophiste",in Etudes de philosophie an-:ienne et de philosophie moderne, Ed. F. Alcan, Paris, 1926; V. Bnocneno, ,,Les Lois:: Ia th6orie des id6es'l in Etudes de philosophie ancienne et de philosophie moderne;:oseph Moneeu , Rdalisme et iddalisme chez Platon,Ed. Presses Universitaires de France,

L:-ris, 1951; William D. Ross, Plato\ Theory of ldeas, Ed. Clarendon Press, Oxford,-i-rl; L. RoarN, Les Rapports delbtre et dela connaissance daprds Platon, Ed. Presses

--:rversitaires de France, Paris, 1957; L. RouN, Platon, Paris,21968, pp.74-124.23

|eaN-Clauon Lencus:r

Ceea ce Platon numegte ,,Idei" nu are nimic de-a face cu con-

ceptele sau reprezentirile mentale prezente in gindirea omeneasc[,

nici cu ceea ce unii ginditori medievali vor numi ,,universalii"; ele

sunt existenle obiective46, realitili ipostaziate, existind in sine gi prinsineaT, avind ,,o existenll cit se poate de realf'48, intr-o lume mai pre-

sus de lumea vizutd, sau sensibil[, pe care Platon o numegte ,,lumeintetigibilfi Chiar daci sunt considerate ,,divine'l ele existi indepen-

dent de divinitate; sunt inferioare Binelui si deci divinit[{ii desemnate

prin acest Bineae.

Pentru Platon, Ideile sunt arhetipuri ale realitl1ilor sensibile

(ca[tefl sau obiecte), fiecare dintre acestea avAnd drept model al fiinleilor o Ideeso, ceea ce nu exclude ca fiecare dintre ele si poati avea drept

model, in ceea ce privegte cahtelile, gi alte Idei la care participl. Astfel,

de pildl, tofi oamenii au drept arhetip unic Ideea de om (sau,,omul insind'), dar, in afari de aceasta, oamenii pot si participe - intr-o m[sur[mai mare sau mai mici - la Ideea de frumos, la Ideea de putere, la Ideea

de mirelie,la Ideea de bunitate, la Ideea de dreptate etc.

Ideile sunt pentru fiinfele din lumea sensibill nu doar un principiude inteligibilitate, ci gi de realitate. Un lucru existl ca atare numai pentru

c[-gi extrage existenfa dintr-o Idee la care participi (gi are o existenli cu

atlt mai deplin[ cu cit este mai aproape de aceasti Idee gi participl mai

mult la ea); el are insugiri numai in mlsura in care le define de la Ideile

corespunzltoare acestor insugiri, la care, de asemenea, participisl.Teoria platonicianl a Ideilor s-a nlscut din necesitatea de a com-

bate doctrina ,,sofigtilor'] gi anume din necesitatea de a descoperi

dincolo de multiplicitate, o unitate, gi dincolo de migcare o stabilitate,

a6 Cf. Simone MeNoN, Platon, Ed. Bordas, Paris, i986, p. 83.a7 Cf. Symposium, 2llb [tr. rom. Petru Crelia, in; Preror, Banchetul, Ed.

Humanitas, Bucuregti, 1995, p. 138 - n. trad.); Timaios, 51d [tr. rom. Cetehn

Partenie, in: Pl.moN, Opere,YII, Ed. $tiinlifice, Bucuregti, 1993,p. 167 - n. trad.l.a8 Phaidon,TTaltr. rom. P. Crelia, in: Pr.ttoN, Opere,IY, Ed. $tiinlifice si Enci-

clopedici, Bucureqti, 1983, p. 80 - n. trad.).ae A se vedea Republica,S0gb [tr. rom. Andrei Cornea, in: PranoN, Opere,Y,Ed.

$tiinlificn gi Enciclopedici, Bucureqti, 1986, p. 309 - n. trad.).50 Cf. Republica,50Tb [tr. rom. A. Cornea, in: Prerou, Opere,Y, p. 306 - n. trad.l.5t Cf. Phaidon, l00c-d [tr. rom. P. Crelia, in: PLAtoN, Opere,IY, p. 115 - n. trad.).

24

TEOLOGIA ENERGIIT,OR DUMNEZEIESTI

care se permite iegirea din diversitatea relativi a opiniilor gi din insta-

bilitatea senzafiilor, pentru a intemeia o cunoagtere sigurl, mai presus

de fluctualiile de opinie gi aparenll, fondati pe esenla lucrurilors2.

Pare ci teoria platoniciani a Ideilor a fost elaborati pornind de la

lumea sensibili, din nevoia de a-i afla fundamentul real, stabil gi unic,

dincolo de aparenlele iluzorii, migc[toare gi multiples3. Platon ajunge

astfel la conceplia ci sunt tot atitea Idei cite feluri de fiinle exist[, ciavem pAn[ qi Ideea de fir de pia de noroi sau de gunoisa.

Ideile existd pentru Platon ca modele intr-un anume fel pasive sau

inerte. Demiurgul a creat lumea contemplindu-Ie. Trebuie observat

faptul ci le-a contemplat nu ca pe idei prezente in el, ci ca pe modele

din afara lui55. Anumite texte ale lui Platon evoc[ o prezenltr a Ideilorin cele existentes6, dar aceasti prezen\d.nu constituie o prezenli activi.Daci se poate vorbi de o catzalitate in privinla Ideilor57, aceasta se

datoreazdpe de o parte faptului c[ acestea sunt modelele existen{elor

gi, agadar, fbr[ ele existenfele nu ar fi, iar pe de altl parte faptului c[Ideile, datoriti procesului de reminiscen![, pot exercita o putere de

seduc[ie gi atracfies8.

Pentru Platon, Ideile rlmin intr-un anume fel in lumea 1or,

cea inteligibil[, gi nu pot exista in realitilile sensibile (chiar dacirealitllile sensibile participi la ele); pentru a se inllla la ele prin inte-

lectul (voOq) s[u, inleleptul trebuie s[ strlbati, dep[gindu-1e, diverse

nivele ale realitdlii, care sI-l conducl de la particular la general, apoi

la universalse.

s2 A se vedea ]ean BpvN, Platon et lAcaddmie, Ed. Presses Universitaires de

France, Paris, 1966, pp.38-a2.s3 A se vedea ]. BnuN, Platon et lAcaddmie,pp.3S-42.sa A se vedea Parmenide, l30c [tr. rom. Sorin Vieru, in: PreloN,

p. 88 - n. trad.).ss A se vedea Timaios,28c-29a [tr. rom. C. Partenie, in: Pr,etoN,

pp.142-143 - n. trad.).s6 Cf. Phaidon, 100c-d [tr. rom. P. Cre]ia, in: PreroN, Opere,IY, p. 115 - n. trad.l.s7 Cu privire la acest subiect, cf. S. MlNoN, Plqton, pp. 90-100.58 Cf. Phaidros,250c [tr. rom. Gabriel Liiceanu, in: PreroN, Opere,IY, p. 448 -

n. trad.l.se A se vedea Symposium,2l0ab [tr. rom. P. Crelia, in: Pr.troN, Banchetul, pp.

136-137 - n. trad.l.

Opere, YI,

Opere, YII,

25

26

JEeN-Cr,eupe Lencur:r

Ideile posede insuqiri care le deosebesc profund de realitl1ilesensibile, Platon consideri cl imuabilitatea, gi deci permanenfa gi

desivirgita identitate de sine, este o caracteristicl esenliall a Ideilor60.

Celelalte insuqiri ale Ideilor sunt unicitatea, simplitatea, puritatea,imortalitatea, eternitatea, absoluitatea, existenta de sine stltitoare6l(independenla).

II. Aristotel

Spre deosebire de scrierile lui Platon, in care notiunea de energeianu este prezentd,, in scrierile lui Aristotel o afl[m de aproape 670 de

ori. Dupd D. Bradshaw, ,,cu toate cI lui Aristotel nu i s-a recunoscutmeritul de a fi creat termenul de energeia, totuqi nimeni nu se poateindoi de faptul ci acest termen a fost inventat de el. Acest termen nuapare niciieri altundeva in literatura greacd de dinainte de Aristotelgi, clteva decenii dupi moartea lui, acest termen a fost folosit cu pre-cidere numai de ciliva filosofi aparfinAnd gcolii sale"62.

in opera lui Aristotel afl[m un anumit numir de ocurenle aletermenului energeia in care acesta are sensul general de activitate63.

Dar gindirea Stagiritului se caracterizeazd, mai ales printr-o refleclieampll gi precisi asupra diadei putere - energie.

La un prim nivel, cel dintii termen capltl sensul de facultate, iarcel de-al doilea, de exercitare (sau de folosire) a acestei facultili6a, sens

60 Cf. Phaidon,TSd-e;79dltrad. rom. P. Crelia, in: Pr,eroN, Opere,lY,pp.82-83;84 - n. trad.l.

61 Cf. Phaidon, Tgd; Symposium,2llb-212b [tr. rom. P. Crefia, in: PraroN,Banchetul,pp. 138-139 - n. trad.l.

62 David Bnaosnaw Aristotle East and West. Metaphysics and the Division oJChristen dom, Cambridge University Press, Cambr idge, 2004, p. I .

63 A se vedea, de exemplu, Despre pdrlile animalelor,lI,64ga; Etica Nicomahicd,I, 7 , 1098a [tr. rom. Stella Petecel, in: Anrsror a., Etica Nicomahicd, Ed. $tiintifice giEnciclopedici, Bucuregti, i988, pp. 17-18 - n. trad.l;X,6, ll76b [tr. rom. S. Petecel,in: Anrsroru\ EticaNicomahicd,p.25l - n. trad.l.

& Cf. D. Bneosnew Aristotle East and West...,pp.3-4. Ca referinll pentru acestprim sens, Bradshaw d6. Protrepticul, 75-76; dar se poate vedea ci cel de-al doileasens, pe carei).prezentim in paragraful urmitor, este 9i el prezent.

T'EOLOGIA ENERGIILOR DUMNRZEIEST]

deja sugerat de Platon, dar lntr-un context si in termeni diferi!i65. Laun al doilea nivel, mai amplu decit cel precedent, dar care il includeintr-un anumit fel, cel dintii termen cap[tl in mod global sensul

de capacitate (activi sau pasivl) sau de posibilitate de a deveni sau

de a exista, iar cel de-al doilea, cel de act sa';- actualitate66, adicl de

realizare efectivl a acestei capacit[li sau a acestei posibilitilli67, tre-cerea de la potenll la act fiind denumitS ,,actualizard'. Aceastl tre-cere implici noliunea de miEcare, de schimbare sau de devenire, aga

incAt nofiunea de kinesis este adesea pusl in legituri cu nofiunile de

dynamis qi energeia6s.

6s A se vedea Euthydemos,2S0b-e [tr. rom. G. Liiceanu, in: PrltoN, Opere,IlI,pp. 80-81 - n. trad.l; Clitophon, 407e-408b; Theqitetos, l97a-199b [tr. rom. MarianCiuci, in: PranoN, Opere, YI, pp. 254-257 - n. trad.l. Platon are, mai curind, invedere posedarea unui obiect Ei folosirea lui, decAt posedarea unei facultili gi exer-citarea ei.

66 Pentru o analiz[ detaliati a ,,energiei ca actualitate" la Aristotel, a se vedea D.BneosHew, Aristotle East and West...,pp. 13-23.

67 Referitor la noliunea de energie qi corelativele ei la Aristotel, a se vedea:

foseph Sourrnfr,, Etude sur le terme AYNAML dans les Dialogues de Platon, Ed. F.

Alcan, Paris, 1919; W D. Ross, Arlsfofle, Ed. Methuen, London, 1923,pp.247 -250;trad.fr., Ed. Payot, Paris, 1930 pp. 117-118; Emile BnfuInx, Histoire de la philosophie,vol.I:Antiquitd et Moyen-Age, Ed. F. Alcan, Paris, 41983, pp. 176-179; Pierre AusENeun, Ieproblbme det\tre chezAristofe, Ed. Presses Universitaires de France, Paris, i962, pp.438-456; E. Fr.scnnn, ,,Energeial in: Reallexikon filr Antike und Christenturn, T. KreusEn(ed.), t. V, Stuttgart, 1962,pp.7-14;lean-Marie Ln Broup, Logique et mdthode chez

Aristote, Ed. Vrin, Paris,2L962; John L. Acrntrr, ,,Aristotle's Distinction betvveenEner-geia and Rnesis", in: Renford BaMsnoucH (ed.), Neu Essays on Plato and Aristotle,Humanities Press, New-York, 1965, pp. l2l-l4L; Sarah Warnntow, Passage and Possi-

bility: A Study of Aristotle\ Modal Concepts, Clarendon Press, Oxford, 1982; Vasilios[LlnevIRNNrs , Maxime le Confesseur. Essence et dnergies de Dieu, Ed. Beauchesne, Paris,1993, pp. 154-156; Michael FnEoE, ,,Aristotle's Notion of Potentiality in Metaphysics01 in: T. Scarrses, D. CHenrrs, M.L. Grrr- (eds), Unity, ldentity and Explanations in.\ristotlei Metaphysics, Oxford University Press, Oxford, 1994, pp. 173-193; Stephen\1ruN, ,,The Origins of Aristotle's Concept of Energeia", in Ancient philosoplry, L4,:994, pp. 73-ll4; Daniel W Gnaseu, ,,The Development of Aristotle's Concept of Ac-:.rality: Comments on a Reconstruction by Stephen Menn', in: Ancient Philosophy, 15,

-995, pp. 551-564; Philipp G. RnNczns, Agir de Dieu et libertd de l'homme. Recherches

:-,r lhnthropologie th1ologique de saint Maxime le Confesseur,Ed. du Cerf, Paris, 2003,::. {5-73; D. Bneosuew, Aristotle East and West...,pp. l-44.

58 Pentru o analizi detaliati a diadei energeia - kinesis Ia Aristotel, a se vedea D.i r'rosuew, Aristotle East and West..., pp. 7 -12.

27

28

)eeN-Creuoe Lancue'r

De aici, Aristotel distinge trei sensuri fundamentale ale termenu-lui ,,putere" (6fvcprg), care poate fi tradus gi prin ,,facultate'l ,,capaci-tatd],,aptitudine" sau,,forld':

1) ,,Putere se numegte principiul migclrii sau schimbirii6e care se

petrece in alt 1ucru70 sau in acelagi, considerat ca altul"71. in acest caz

vorbim despre putere activd7z.

2) Putere se mai numegte ,,principiul migcirii sau schimbirii prinun alt lucru sau prin acelagi lucru socotit ca altul". in acest caz vorbimdespre putere pasivi73.

3) ,,Putere se mai numegte apoi capacitatea de a duce un lucru labun sfirgit qi de aJ sivirgi dupi propria voinld'7a. Acest al treilea senseste precizat gi completat de Aristotel atunci cind definegte sensuladjectivului ,,puternic": ,,Se numegte dotat cu putere (puternic) lucrulcare poate opera in indiferent oricare altul o schimbare, fie spre maibine, fie spre mai rdtt"Ts (de pildl, ceea ce piere pare s[ aibl puterea dea pieri); un lucru este socotit ca inzestrat cu putere, deci puternic, ,,fi.e

prin simplu fapt c[ se slvirqegte sau nu, fie prin faptul c[ se sivdrgegtesau nu se sivirgegte cum trebuie"76.

6e Aristotel precizeazd ,,9i al schimbirii", pentru cd puterea este gi principiu alopririi pentru o fiinll aflatl deja in miqcare.

70 De pildl, puterea de a construi nu se afli in lucrul construit, ci in cel care

construiegte.71 Aceasta inseamnl ci, de pild6, cineva poate avea puterea de a timldui, dar nu

o are in calitate de pacient, ci de medic.7'z Cf. Metafizica, L,, 12, l0l9a [tr. rom. $tefan Bezdechi, in: Anrsroru,

Metafizica, Ed. IRI, Bucuregti, 1999,pp. L94-195 - n. trad.).73 Cf. Metafizica, L., 12, 1019a [tr. rom. $t. Bezdechi, in: Anrsrorr4 Metafizica,

pp.194-195 - n. trad.l.7a Metafizica, A, 12, i019a [tr. rom. $t. Bezdechi, in: Anrsrornr, Metafizica,pp. 194-

195 - n. trad.l. Astfel, spune Aristotel, atunci cAnd cineva merge sau vorbeqte, dar numerge bine qi nu vorbeqte bine, spunem ci nu are capacitatea de a merge sau de a vorbi.

7s Metafizica, A, 12, 1019b [tr. rom. $t. Bezdechi, in: Anrsrorny Metafizica,p. 196 - n. trad.l.

76 Metafizica, A, 1019b [tr. rom. $t. Bezdechi, in: Anrsrors4 Metafizica,p. 196 -n. trad.l. Aristotel distinge un al patrulea sens, mai comun, care nu privegte subiectulnostru: ,,Se numesc puteri toate stirile care sunt cu totul inaccesibile unor influen{esau schimblri sau care numai cu greu se pot schimba inspre mai riu" (Metafizica, A,,

12,1019b) [tr. rom. $t. Bezdechi, in: AnrsrorsL, Metafizica,p. 195 - n. trad.].In acestal patrulea sens, notiunea de putere se apropie de cea de tirie. in acest mod, zeii suntnepitimitori in virtutea tiriei 1or.