EUROPENIZAREAPROCBSE SI TENDINTE

ix nnzvorrlnEA EURopuNA

EMILIAN M. DOBRESCUMIHAIL VINCENTIU IVAN

EDITURA UNIVERSTTAN,qBucureqti,2019

Colecfia $TIINTE ECONOMICE

Redactor: Gheorghe IovanTehnoredactor: Amelu{a ViganCoperta: Monica Balaban

Editure recunoscutd de consiliul NaJional al cercetdrii gtiintrifice (c.N.c.s.) 9iinclusd de consilirrl Nafional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor' qicertificatelor universitare (c.N.A.T.D.c.u.) in categoria edituriloide prestigiurecunoscut.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiDOBRESCU, EMILIAN M.

- , Errropenizarea : procese qi tendinfe in dezvortarea europeani / Emilian

M. Dobrescu, Mihail vincen{iu Ivan. - Bucureqti : Editura universitard, 2019Con{ine bibliografiersBN 978-606 -28-0990-4

I. Ivan, Mihail VincenJiu

338

DOI: (Digital Object Identifi er): 10.5682t9786062809904

o roate drepturile asupra acestei lucrdri sunt rezervate, nicio parte din acea;tdlucrare nu poate fi copiatd frrb acordul Editurii Universitare

Copyright @ 2019Editura UniversitariEditor: Vasile MuscaluB-dul. N. Bdlcescu nr.27-33, Sector 1, BucureqtiTel.: 021.315.32.47www. editurauniversitara.roe-mai I : redactia@edirurauniversitara.ro

Distribu{ie: te1.: 021.315.32.47 I 07217 CARTE I 0745.200.357c omenzi@e dituraun ivers itara. roO.P. 15, C.P. 35, Bucureptiwww. editurauniversitara.ro

CUPRINS

INTRODUCERE,......Demersuri privind integrarea europeandInfirmarea previziunilor Stratfor pentru EuropaTrei pdtrimi de secol de construcfie europeand.............

Moneda de 2 euroUniunea Europeand a implinit 50 de aniisemnalul unui nou inceput

POLITICI DE MEDIU ..............Eticheta ecologicd ..............:......

Brandul economic al Uniunii EuropeneUniformizare a etichetdrii alimentelor ?n UniuneaEuropeandFolosirea etichetei ecologice in Romdnia

Reciclarea deqeurilor .

Sistemul de comercializare a emisiilor pentru traficulaerianTrei directive europene pentru mediu

Directiva privind ecologizarea gropilor de gunoiDirectiva privind calitatea aeruluiDirectiva privind independen{a energetici a

clddirilor...

POLTTTCT DEMOGRAFTCE Sr SOCrALE.............Avufia familiilor din ldri membre UE ...........Cetd{enia europeand

9

9

t2I720

23

253232

35394I

44464649

51

55

5759

Circulafia liberi a cetdJenilor europeniProgramul comunitar ,,Promovarea cetdJenieieuropene active"Drepturile fundamentale ale europenilor .............Drepturile cetdfenilor europeniEducafia pentru ceti{enia europeandIniliativele cetd(enilor europeniMdsuri pentru Agenda Social[ ReinnoitdPrimul raport privind cetdfenia in UE........

Dialogul social european...Niveluri ale nataLitdtii................................Porozitatea frontierelor qi unele efecte ale sale.............

Problema demograficd a uniunii europeneTendinle in,,normativele" demografi ce europene ........

POLITICI ECONOMICE SI FINANCIAREAjutoarele de stat.......

Norme privind ajutoarele de stat.......Simplificare gi flexibilitate ..........Ajutorul de stat - formd socialist[ de sprijin

^ a intreprinderilor UE....Intreprinderile Mici qi Mijlocii (nvIM)Llberalizarea serviciilor .............

Atitudini ale oamenilor politici europeni....Planul de acliune in domeniul serviciilor financiare.....Planul de investilii Junker

Fondul European de Investifii Strategice (FEIS).Primele 4 proiecte pentru Planul Juncker

Politica in domeniul concurenlei...............Renaqterea industriei europeneSpafiul Economic European (SEE)

POLITICICOMUNA

EXTERNE $I DE SECURITATE

Consiliul European pentru Relafii Externe

6

61

62646468697072

l

7478799T

97

100100108110

113tt7r20T28130133135t36137T42r46

r50150

Claluza de salvgardare ............Cooperarea Balcanicd..

Azilu,l,migra|iia gi refugiaJii in Balcani ...............Bosnia-Herzegovina: Acordul de stabilizareqi asociere la UEEdificarea unor noi relaJii comercialeIntensifi carea cooperdrii regionale in Balcani .....

Relatiile UE cu Rusia. Nivel 2015 .........Uniunea Mediterane eand - acordul de infi inlare ..........

POLITICI PRIVIND JUSTITIA $I AFACERILEINTERNEAcquis-ul comunitar.Cerul Unic European............Norme europene fiabile.......Respectarea drepturilor omului in Europa

Carta Social[ EuropeandConventia European[ a Drepturilor Omului........Convenfia Europeand pentru Prevenirea Torturiigi a Tratamentelor sau a Pedepselor Inumane sauDegradanteComitetul European pentru Prevenirea Torturii(cPr)Curtea Europeand a Drepturilor Omului.Reforma drepturilor omului in UniuneaEuropeandTrei documente fundamentale despre drepturileomuluiSituaJia drepturilor omului qi a drepturilorfundamentale in Uniunea Europeand

coNCLUZil............Bugetul controversatDespdgubiri de la companiile aerieneForumul economic de la Krynica..............

r53t571s8

160

168

t8s

T9I

r77179181

182

T6Ir64t66

r69t69

T9Tt93

195

t96

205206

198

203203

Indicele increderii in economia Zonei EuroINSTEX...Japonificarea Zonei Euro .........Noua Comisie European[Oraqe europene cu emisii de carbon aero...........Reprezentanfe diplomatice in \drile arabe din Golf.......Serviciul de sprijin pentru reforme structurale.Uniunea Bancard, si ZonaEtrc avizate de Germania....

BIBLIOGRAFIE

2082092122T3217219220222

224

INTRODUCERT

Demersuri privind integrarea europeand

Cu excep{ia ideilor care au condus la aplicarea unornoi tipuri de economie pe continentul european (economianeoliberald, neoclasicd, sociald de pia\d,, experimentulcomunist), apreciem cd ideile vizdnd unificarea europeand,au al'ut cel mai mare impact aplicativ in evolujia stateloreuropene de-a lungul secolului trecut.

Pregltit[ indelung de evolu{iile istorice qi politiceinregistrate in cei peste 2000 de ani de la naqterea luiHristos, integrarea europeand a prins contur deosebit inperioada de dupd cel de-Al Doilea Rdzboi Mondial.Considerdm cd demersurile privind integrarea europeand,concretizate in ultima jumdtate de secol, au baza innumeroasele uniuni vamale constituite intre stateleeuropene, incepdnd din prima jum[tate a secolului alXIX-lea. Existenfa acestor uniuni vamale nu ar fi fostpcsibild frrd procesul paralel al formdrii statelor europeneindependente (Italia, unificatd de Giuseppe Garibaldi lajumdtatea secolului al XIX-lea Ei primul Reich german din1871, care a unificat statele germane intr-o federafie, suntelocvent in acest sens).

Pe parcursul unui secol de istorie modernd, dinprimele decenii ale secolului al XIX-lea qi pdnd la PrimulR[zboi Mondial statele ,,bdtrdnului continent" au format, infuncfie de diferitele lor interese, grupuri de influenf[

l

j

context, nu ar fi rdu sd supunem proiectul unui ,,regim de primdvard" qr

sd elimindm numeroasele dispozilii detaliate inutile. Acest lucru este

valabil, in special, pentru abordarea ampl6 a anumitor domenii politice.

Chiar qi cuvdntul ,,Constitulie" din titlu nu este tabu, dacb o formularemai modestd poate fi util6 contextului de fa{i. in schimb, con{inutulacestuia, inclusiv valorile qi drepturile fundamentale, nu sunt

negociabile, deoarece acestea vor constitui baza pentru continuarea

procesului de unificare europeani in deceniile urm[toare.Doresc sd folosesc prilejul apropiatei aniversdri a Europei pentru

a md adresa acelor cetdJeni europeni care, pdnd in prezent, s-au ardtat

sceptici fa\d de Uniunea European[. ,,Bruxelles-u1" e perceput adesea

ca fiind distant, birocratic qi ineficient, iar cetdlenii pierd din vedere

faptui cd tocmai Tratatul Constitulional este instrumentui ideal pentru

eliminarea sau corectarea acestor deficien{e (...).Gra{ie unui nou spirit comunitar qi unui nou sentiment de

apartenentrd, noi, europenii, putem dep[qi obstacolele ce stau in calea

Tratatului Constitulional qi putem reaTiza progrese concrete in privin{aunor aspecte de o importan\A vitald pentru viitor.

Hans-Gert PdtteringEx-preqedinte al Parlamentului European

24 25

POLITICI DE MEDIU

AcJiunile comunitare de mediu s-au dezvoltat de-alur'gul anilor, ajung0nd ca prin Tratatul de la Maastricht, de

creare a UE, sd dobdndeasc6 statutul de politic[ comunitarS.Pasul urmitor a fost frcut de Tratatul de la Amsterdam,care defineqte principiul dezvoltArii durabile ca unul dintreobiectivele comunitare qi stabilegte ca una dintre prioritdtrileabsolute, atingerea unui grad inalt de protectie a mediului.I'roblematica protectiei mediului a fost integratd in toatepoliticile sectoriale ale UE. Politica de mediu a UE, aqa

cum a fost stabilitd prin Tratatul de la Amsterdam, are ca

scop asigurarea sustenabilitdfii protectriei mediului, prinincluderea acesteia in politicile sectoriale ale UE, princlaborarea de mdsuri de prevenire, prin respectareaprincipiului poluatorul pldtegte, prin combaterea poluArii lasursd qi prin asumarea in comun a responsabilitblii.Acquis-ul acoperA un numAr mare de sectoare, precum: a)

calitatea aerului qi schimbdrile climatice; b) managementulcleqeurilor; c) calitatea apei; d) protecfia naturii; e) controlulpoludrii industriale; f) managementul riscurilor de mediu;g) substanle chimice gi organisme modificate genetic; h)zgomot, protec{ie civild, securitate nuclear[ qi radio-protecfie.

Transpunerea acquis-ului referitor la protecliarnediului in fiecare legislafie na{ionald qi aplicarea sitrebuie sd urm[reasc6:

' legislatia cadru a UE (inclusiv accesul Ia

informafie gi evaluarea impactului de mediu);. mSsuri derivAnd din conven{iile internafionale la

care Uniunea este parte;

' reducerea polu[rii globale qi trans-frontaliere;

' legislatia privind protecfia naturii (care urmdreqte

conservarea biodiversitA(ii) ;. mdsuri care sd asigure func{ionarea pie{ei interne

(de exemplu, standardele de produs).

Trebuie avut[ in vedere includerea cerinfelorreferitoare la proteclia mediului qi in alte domenii, pentru acontribui la o dezvoltare durabild.

Confotm unui raport referitor la,,transpofful durabil",rcahzat in anul 2004 de organiza[ia Terra Mileniul III, lanivelul Uniunii Europene, circa 28 la sutd din emisiile de

gaze cu efect de serd sunt cauzate de transport, 84 la sutldin aceste emisii provenind din transportul rutier; mai multde 10 la sut[ din emisiile de dioxid de carbon provin dintraficul rutier desfbgurat in zonele urbane. Circa 65 la sutb

din popula{ia UE este expusd la nivele inacceptabil de inaltede zgomot - in cea mai mare parte produs de traficul urban.

Deqi zgomotul afecteazd indivizii in moduri diferite,cauzeazd atdt disconfort, cdt qi probleme de sdn[tate.Efectele asupra stdrii fizice gi psihice includ: un ritmcardiac mai inalt (qi deci, risc mai mare de bolicardio-vasculare), dereglSri psihice gi nivel mai mare de

stres, dereglSri de somn, probleme cognitive, de injelegeregi concentrare pentru copii, iar la nivele foarte inalte de

zgomot, probleme auditive.Dezvoltarea tehnologicd a dus in ultimele decenii la

reducerea cu 85 la sut[ a nivelului de zgomot produs de

autovehicule, insd problema persist[ datorit[ creqteriinumdrului de autovehicule qi a volumului de trafic.

z6 27

(lorelarea dintre cregterea traficului rutier gi a riscurilor desirn[tate nu este imposibil de schimbat. Problema nu poatell insd rezolvatl, printr-o singurd mdsura sau politicd, ci esterrccesar[ o abordare integratd pentru a reduce efectelerrcgative atdt ale emisiilor, c0t gi ale zgomotului.

Municipalitdfile pot adopta strategii de managementpcntru transport care sd promoveze altemative la lutilizareaautoturismelor - reducerea num[rului de autoturisme dintrafic va reduce dramatic poluarea qi nivelul de zgomot. Pebaza principiului,,poluatorul pl[tegte", utilizatorii delransport trebuie sd fie responsabili financiar de costurilecirldtoriilor, inclusiv pentru daunele rezultate din acfiunilelor asupra mediului natural gi a celui construit, asuprasocietd(ii gi economiei. Sumele rezultate din taxele pentruutrlizarea infrastructurii qi taxele de mediu reinvestite deaLrtoritdtrile publice, pot contribui la diminuarea impactuluincgativ al transportului asupra sindtdJii.

Studiile aratd, cd politicile de transport ce pomesc dela premisele unui impact cdt mai redus asupra mediului, nunumai c[ vor ?mbundt[fi calitatea vie{ii gi starea de sbndtatea populajiei urbane, ci, vor duce qi la o ratd mai mare deangajare. in Germania se preconizeazdun cdgtig de 207.000locuri de munc[, daca va avea loc trecerea la < mobilitateaclurabilS >>, cu impact mai redus asupra mediului. Strategiisimple pot quta, de asemenea, la reducerea daunelorcauzate de transport sdn[tdfii umane: chiar qiirnplementarea riguroasd a unor limit[ri de vitezd qi a unorrcglementdri privind parcarca pot duce in multe oraqe lalimitarea emisiilor, creqterea siguran(ei gi o cerere crescutdpeiriru transportuI public.

Un raport al Institutului Nafional Olandez pentruSdndtate Public[ qi Mediu (RIVM) arat6, cd, politica demediu a UE a fost beneficd, atdt pentru ecosistem, cdt gi

pentru economie, conducdnd la o creqtere valabil[ din

punctul de vedere al sustenabilitltii' Raporhrl spune c[

larit. UE au reugit sd ating6, simultan, o creqtere rapid[ 9i o

productivitate a muncii ridicatd, scdzdnd intensitatea

gazelor de serd. Acest lucnr, sugereaz[ cd o varietate de

obiective socio-economice 9i de mediu pot fi atinse

impreunS. Intitulat ,,Chestiuni de mediu deosebite - o

erruLrut" a agendei de mediu a I-JE", studiul citeazd

statisticile OECD care indic[ faptul c6 investifiile intehnologiil e ,,verz7" necesare pentru a atinge aceste

rezultate ar reprezenta o cifrd cuprinsd intre 1,5 9i 2 la sut[

din PIB-ul {drilor membre UE din Europa de vest' Aceste

investi{ii, sunt ,,mai mult decdt compensate prin beneficiile

pentru s[n[tatea umani 9i imbundtdfirile ecosistemelor,

datorate investitriilor in tehnologie 9i personal". Totuqi,

raportul identific[ qi probleme importante de mediu

nerezolvate, in special schimbarea climatica, pierderea

biodiversitA{ii qi poluarea aerului in zonele urbane. Pentru a

atinge obiectivele viitoare mai uqor, raporhrl promoveazd

foloiirea mai intensd a instrumentelor de pia\6, identificarea

lintelor qi nu legisla{ia restrictivd. Acest tip de nolane,

cheam[ la inovafii eco-eficiente, care imbundtd{esc prestalia

ecologicd qi pot ,,atentra ingrijorarea in privin{a creqterii

economice qi a competitivitdlii in UE".Pe 9 februarie 2005, Comisia Europeand a prezentat

documentul de strategie privind mediul dupd anul 2012' In

acest document, numit ,,Cdqtigarea luptei impotriva

schimbdrii globale a climei", Comisia nu a stabilit {inte noi,

ci, s-a concentrat pe provocarea cooptdrii cdt mai multor

{ari (SUA qi Australia, dar qi [6ri in curs de dezvoltare,

precum China, Brazilia qi India) qi pe includerea cdt mai

multor Sectoare, precum avralia qi transporturile maritime inpoliticile privind mediul. Cu acest prilej, miniqtrii UE ai

28 29

nrediulrri au propus linte ambifioase de diminuare a gazelorclc serd: reduceri de 15-30 la sutd pAn[ in 2020 qi de 60-80la suti pdnd in 2050. in cadrul protocolului Kyoto UE se

angajase s[ reduc[ emisiile cu 8 la sutd intre 2008 qi 2012in compara{ie cu nivelul din 1990. Miniqtrii mediului au(inut sd clarifice cd este necesard o abordare globald, ceeacc include cooperarea cu marile {6ri industrializate care auoptat sd nu adere la Kyoto, cdt qi cu noi puteri economice,precum China gi India. Consiliul miniqtrilor mediului ainvitat Comisia Europeand sd continue studiile in privinlacosturilor gi beneficiilor (inclusiv costurile non-ac{iunii) gisd ia in considerare aspectele legate de competitivitate alerroii strategii.

Organiza\ia Greenpeace a salutat decizia Consiliuluiclc Mediu. ,,Miniqtrii de Mediu au plantat seminlelesperan{ei pentru un leadership ecologist pe termen lung, dinpaftea UE", a spus Mahi Sideridou din partea Unitdfiiliuropene a Greenpeace. Din partea sectorului de afaceri nuir existat o reacfie imediatd, ci, numai avertizarea Federa{ieiindustriale europene UNICE, ca miniqtrii mediului sd nuac{ioneze singuri gi sd nu stabileascd ,,doar {inte gi

calendare", care nu au in vedere regiunile qi fdrile ce nuintreprind acliuni similare. De exemplu, Directiva9l l68lCE, care se referd la emisiile motoarelor cucombustie internd, care se instaleazd" la echipamente mobilenenrtiere, se aplicd qi la motoarele mici ale maqinilor detuns iarba, echipamentele de deszdpezire etc. Prin acestenorme, emisiile de gaze ale motoarelor unor maqini mici se

vor reduce cu 80-85 la sut6, iar consumul de carburant,pAnS la aproximativ 30 la sutd. Aceste valori qi norme delLrncfionare au fost elaborate in cooperare cu Agen{ia deI)roteclie a Mediului din SUA qi se inscriu in ansamblulrrormelor armonizate la nivel mondial.

Legislafia comunitard referitoare la protecfia mediuluiinconjurdtor acoperd un domeniu foarte larg de mdsuri:

protecfia calitdgl mediului, poluarea, procesele de producfie

qi produsele finite. Implementarea in cca 9-12 ani a

normelor europene de mediu impune Romdniei un efort

financiar considerabil - cca 29,5 mlliatde euro' Jara noastrd

beneficiazd de tetmene generoase pentru indeplinireastandardelor de mediu in raport cu statele care au aderat la

UE in primul val. De exemplu, pentru aplicarea directiveiprivind ambalajele qi degeurile de ambalaje, \ara noastrd a

primit o perioad[ de tranzilie de 5 ani. De asemenea,

Romdnia a fost singurul stat care a obfinut perioade de

tranzi\ie pentru depozitarea degeurilor electronice (2 ani)-

Tot" [ara noastrd a obfinut cea mai lungd perioad[ de

tranzi\ie pentru desc[rcarea substanJelor periculoase,

respectiv 3 ani, iar pentru transpoftul deqeurilor, 9 ani.

in ceea ce priveqte epurarea apelor tzate, s-au oblinutperioade de tranzi\ie p0nd la 12 ani, adicd pdnd la 3ldecembrie 2018, pentru cea mai mare parte a localitdlilorurbane (un numdr de 2.609 locahtali). in Polonia, de

exemplu, perioada de tranzi[ie ob{inutd pentru tratamentul

apelor urbane este din 2005 pdnd in 2012. Amintim cd

referitor la nivelul calitd{ii apei potabile, perioada de

tr anzi\ie pentru atingerea standardelor comunitar e v ariazd,

in funcfie de diferili parametri de calitate, intte 4 qi 9 ani

pentru localitllile cu popula{ie cuprinsl intre 10.000 qi

100.000 de locuitori.in domeniul prevenirii 9i controlului integrat al

poludrii, s-au oblinut perioade de ttanzilie pentru faranoastrd cuprinse intre 2 gi 9 ani, pentm l95 de instalafii, iar

pentru limitarea emisiilor anumitor poluanfi in atmosferd,

de la instala{iile mari de ardere, au fost ob{inute perioade de

tranzi\ie cuprinse intre 1 qi 6 ani penhu 126 de instalalii.

30 31

(lomparativ, pentru prevenirea integratd, a poludrii, Poloniair primit o perioadd de tranzi\ie pdnd in 2010.

Costurile totale estimate pentru realizarca investiliilorin domeniile calitdfii apei potabile gi epurdrli apelor uzateturbane depdgesc 14 miliarde euro, adicd aproape jumdtaterlin suma totald pe care Rom0nia trebuie sd o investeasc[pcntru protejarea mediului. Pentru a atinge aceste obiective,irr urmdtorii ani va fi necesar un volum uriag de investitrii inrlomeniul apei. Aceste lucrdri vor include facilitdli noip i/sau reabilitarea. modernizarea extinderea celor existente,ccea ce va fi foarte dificil de realizat cu tehnologiiletlisponibile, care vor necesita resurse financiare mari gi olrorioadl mare de timp pentru realizare. Cea mai mare partea acestor investiJii trebuie finan[ate de citre autoritdtilepublice locale, care au responsabilitatea colectdrii qi

cpur[rii apelor uzate qi alimentarea cu apd potabild. in acestscns, au fost disponibile fonduri europene, precum ISPA gi

SAPARD, iar in prezent fonduri strucfurale in cadrulprogramului opera{ional sectorial Mediu. Cele din urmdacoperd cca 40 la sutd din necesarul de finanfare, restulliind asigurat de la bugetul de stat, bugetele locale sau prinpafteneriate intre sectoarele public ai privat.

in februarie 2007, minigtrii mediului din Jirilernembre UE au ajuns la un acord cu privire la reducerea cu20 la sutd a emisiilor de dioxid de carbon, pdnd ?n anul2020. intrelegerea a fost salutatd de Fondul Mondial pentruNaturd, o organiza[ie ecologistd, care a solicitat liderilor UEsd sus{ind propunerea miniqtrilor mediului printr-un actrrormativ european.

Eticheta ecologicl

Brandul economic al Uniunii Europene

Ideea unei m[rci comune ,,Fabricat in Uniunea

European6", nu este nou[. In anul 2004, Comisia

European[ a renunfat la planurile privind etichetarea

comunl deoarece Marea Britanie, Olanda 9i Germania au

suslinut cd proiectul ar fi prea costisitor, iar unele state au

dorit pdstrarea mdrcilor naJionale.

Comisia Europeand inten{ioneazd sd generalizeze

etichetarea ,,made in EU" (Fabricat in Uniunea Europeana)

pentru produsele alimentare gi pentru bduturi. Propunerea,

re-lansatd de comisarul european pentru sin[tate, Markos

Klprianou, prevede cd toate produsele al cdror proces final

de fabricaJie are loc in Uniunea Europeand, inclusiv cele

pentru care se folosegte materie prim[ importat[ din afara

blocului comunitar, sd fie etichetate astfel. Doar produsele

din came vor face excepfie, ele urmAnd sd fie etichetate cu

numele llrii in care au fost produse. Existd voci care sus{in

c[ trebuie s5 se qtie exact din ce \ard'provine un produs, mai

ales ca transportarea alimentelor pe distan{e foarte lungi nu

este cea mai fericitd vanantd, inclusiv pentru mediu.

Etichetarea ,,Made in ElJ" face parte dintr-un proiect mai

amplu privind etichetarea produselor alimentare, una dintre

ideile avansate de Markos Klprianou fiind cornbaterea

obezitagii qi a diabetului prin obligarea producdtorilor s5

menfioneze pe etichete con{inutul de grlsirnt, zaharurt,

sbruri gi valoarea energeticd a alimentelor.Eticheta ecologicd este o matcd a UE, de recunoaqtere

a produselor ecologice. Procesul de obtrinere a acesteia este

mai complicat decdt al altor mdrci ,,surori", cum este de

exemplu celebrul ,,punct verde". Condilia de bazd pentru

32 J -'t

procesul de obJinere a mdrcii o constituie implementareasistemului de management de mediu ISO 14001.

STATELE CU CELE MAI MUTTE PRODUSE ,,VERZI"

'fara nr.companiilor cu produse eco-etichetateItaliaFran{aDanemarcaGermaniaPoloniaCehiaUngariaItomdnia

Servicii turisticeProduse textileVopsele/lacuriDetergen{i universali

TOTAL

Cele doui firme romdnegti sunt compania dinindustria textild ,,Argegana" Piteqti gi producdtorul desaltele,,Biofl ex" Pitegti.

CELE MAI IMPORTANTE GRUPE DE PRODUSE DINTOTAL

(irupe de produse nr. companii

95

60532l

aJ

2

22

80

65

5638

376

Suisa: www. ecolabel. com qi Ziarul fi nanciar, 7 martie 20 17, p.l0