TEMATICA SI BIBLIOGRAFIE PENTRU CONCURSUL DE REZIDENTIAT / EXAMENUL DE LICENTA IN DOMENIUL MEDICINA DENTARA SESIUNEA 2011(in paranteze este precizat indexul bibliografic al temei)1. Anestezia in medicina dentara ( 1,pag. 6-53).2. Extractia dentara (1,pag.64-102).3. Patologia eruptiei dentare (1, pag.116-122, 131-157, 159-169).4. Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale (1, pag. 174-194).5. Tratamentul chirurgical preprotetic (1, pag.198-220).6. Infectii oro-maxilo-faciale (1, 242-268,270-288).7. Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar (1, pag.292-308).8. Traumatologie oro-maxilo-faciala (1, pag.312-335, 361-369, 379-382, 388-394).9. Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale (1, pag. 402-404, 406-426, 428-433, 437-443).10. Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare (1, pag. 450-471, 474-485, 488-510, 512-517).11. Tumori maligne oro-maxilo-faciale 91, pag. 545-584).12. Patologia articulatiei temporo-mandibulare (1, pag. 679-685, 687-693, 695-702)13. Patologia glandelor salivare (1, pag. 719-720, 723-738, 744-753, 760-770)14. Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe (1, pag. 787-816)15. Despicaturi labio-maxilo-palatine (1, 824-855)16. Durerea in teriorul oro-maxilo-facial. Nevralgia de trigemen (1, pag. 916-919)17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (2, integral)18. Rolul factorilor functionali in formarea apararului dento-maxilar (3, pag.315-392, 405-417, 433-445)19. Dezvoltarea ocluziei dentare (4, pag. 35-49)20. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali (4, pag.73-76)21. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare 94, pag. 77-83)22. Examenul radiologic in ortodontie (4, pag. 143-179) 123. Anomaliile dento-maxilare de Clasa a II-a (4, pag. 379-391)24. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( 4, pag. 396-399)25. Malocluzia de Clasa a III-a (4, pag. 405-408)26. Sindromul de inocluzie verticala (4, pag. 418-426, 429-438)27. Anodontia (5, pag. 15-40)28. Dintii supranumerari (5, pag. 73-94)29. Incluzia dentara (5, pag.73-94)30. Reincluzia dentara (5, pag. 107-118)31. Ectopia dentara (5, pag. 121-130)32. Diastema (5, pag. 133, 142)33. Transpozitia dentara (5, pag. 149-154)34. Tratamentul cariei dentare (6, pag. 167-185, 294-333, 339-346035. Etiopatogenia cariei dentare (6, pag. 31-57)36. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti (7, pag. 68-93)37. Necroza si gangrena pulpara (7, pag. 94-102)38. Parodontite apicale acute si cronice (7, pag. 103-125)39. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (7, pag. 158-213)40. Obturarea canalelor radiculare 97, 214-2480

41. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice (7, pag. 103-125)42. Morfologia parodontiului marginal (8, pag. 26-89)43. Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice (8, pag. 103-155)44. Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale (8, pag. 189-201)45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (8, pag. 205-219)46. Forme clinice – simptomatologie in gingivite si parodontite marginale (8, pag.221-280)47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor (8, pag. 283-286)48. Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale (8, pag. 288-374)49. Imobilizarea dintilor parodontotici (8, pag. 427-461)50. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament in gingivite si parodontite (8, pag. 465-477)51. Ocluzia dentara(9,pag.25-76) 252. Sindromul algo-disfunctional al articulatiei temporo-mandibulare(9,pag.77-146)53. Examene clinice si paraclinice in leziunile odontale coronare si edentatia partial redusa.(9, pag .147-169)54. Principiile de tratament in restaurarile unidentare si prin punti dentare(9, pag. 500-540)55. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare(9, pag. 170-400)56.Elemente structurale ale puntilor dentare(9. Pag. 434-482)57. Etape ale terapiei prin punti dentare:Amprentarea (9, pag. 630-690)58. Etape ale terapiei prin punti dentare: Inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene (9,pag. 690-740)59. Examene clinice si paraclinice in edentatia partiala si edentatia totala(10, pag. 32-83)60. Proteza partial acrilica mobilizabila.Elemente componente. (10, pag. 84-104)61. Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate(10, pag .116-199)62. Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala(10,pag. 201-229)63. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate:Amprentarea (10, pag. 279-293)64. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarea relatiei intermaxilare (10,pag. 295-308)65. Etape ale terapiei prin proteze totale:Amprentarea (10,pag.465-544)66. Etape ale terapiei prin proteze totale: Determinarea relatiilor intermaxilare(10, pag. 550-564)67 . Etape ale terapiei prin proteze totale. Proba machetelor (10, pag. 568-582)68. Verificarea si adaptarea protezelor mobile.(10, pag.583-593)69.Stomatopatiile protetice la edentatul total (10, pag.593-693)70.. Reoptimizarea protezelor mobile.(10, pag.693-703) 3BIBLIOGRAFIA1. Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.2. Rodica Luca-Metode locale de prevenire a cariei in santuti si fosete, Ed. Cerma, Bucuresti, 1997.3. Gh. Boboc-Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvolatre, Ed. Medicala, Bucuresti, 1995.4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura medicala , Bucuresti, 20035. Ecaterina ionescu – Anomaliile dentare, Editura cartea Universitara, bucuresti, 2005.6. A. Iliescu, M. Gafar – Cariologie si odontoterapie restauratoare, Editura Medicala, Bucuresti, 20017. M. Gafar, A. Iliescu – Endodontia clinica si practica, Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001

8. H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu – Prodontologie, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 20099. N. Forna (sub redactia), D. Bratu, N.Forna, V. Mercut, Al. Petre, S. Popsor, T. Traistaru, Ocluzologie. Sindrom algo-disfunctional. Proteza fixa, vol. I, Editura Academiei Romane, 2011.10. N. Forna (sub redactia), L. Lascu, N.Forna, M. Pauna, Proteza partial mobilizabila. Proteza totala, vol. II, Editura Academiei Romane, 2011.4

1. Anestezia in medicina dentara ( 1,pag. 6-53)1.Hematomul obrazului după anestezia la tuberozitate:A. Apare prin înţeparea plexului branhial-NUB. Se manifestă clinic prin apariţia unei tumefacţii geniene-DAC. Se resoarbe în 2-3 ore-NUD. Necesită antibioterapie-DAE.Necesită utilizarea căldurii locale în primele 6 ore după producere-NUpag. 372. Manifestările sincopei vaso-vagale în stadiul presincopal sunt :A. Pierderea bruscă şi tranzitorie a stării de conştienţă-NUB. Paloare faciala-DAC. Hiperventilaţie-DAD.Diaforeză-DAE. Greaţă-DApag.433.Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la adrenalină este falsă?A. Este o catecolamină-NUB. Este simpatomimetică-NUC. Este cel mai eficient vasodilatator folosit în anestezicele locale-NUD. Se foloseşte în concentraţii de 1:10000 până la 1: 200000-DAE. Necesită adăugarea unui conservant de tip bisulfit-NUpag. 154.Anestezia tronculară periferică:A. Vizează trunchiul nervos şi ramurile sale-DAB. Are durată de acţiune mai redusă decât anestezia topică-NUC. Deformează regiunea anesteziată-NUD.Este o anestezie loco-regională prin infiltrație- DAE. Include anestezia tronculară bazală-NUpag. 23 55.Care variantă de răspuns este corectă în ceea ce priveşte administrarea lidocainei în timpul gravidităţii şi lactaţiei:A.Are efect teratogen-DAB. Poate determina hipotensiune de sarcină-DAC. Nu se recomandă monitorizare cardiacă fetală-NUD. Se recomandă temporizarea administrării la gravide în primul trimestru de sarcină-DAE. Nu se recomandată înlocuirea temporară a alimentaţiei la sân pentru 24 de ore-NUpag. 106.Complicaţiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt:A. Ulceraţii ale mucoasei-DAB. Ruperea acului-NU

C. Alveolita postextracţională-DAD. Pareza facială tranzitorie-NUE. Hematom-NUpag. 397. Reperele pentru anestezia nervului palatin anterior sunt:A.Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului-DaB. La 0,5 cm înapoi de marginea posterioară a palatului dur-NUC. La 1 cm înaintea cârligului aripii interne a apofizei pterigoide-DAD.La 1cm înaintea cîrligului aripii externe a apofizei pterigoide-NUE. Unghiul diedru format de creasta alveolară cu lama orizontală a osului palatin-DApag. 268. Anestezia locală prin infiltraţie nu include:A. Anestezia de contact-DAB. Anestezia submucoasă-NUC. Anestezia intradermică-NUD. Anestezia plexală-NUE. Anestezia intraligamentară-NUpag. 20 69. Gaura infraorbitară este situată:A. La 5 mm înafara liniei verticale mediopupilare-NUB. Pe orizontala ce uneşte gaura supraorbitară cu cea mentonieră-NUC. Pe linia verticală ce trece între cei doi premolari superiori-DAD.La 6-8mm sub rebordul orbitar inferior-DAE. Deasupra suturii zigomato-maxilare-NUpag. 2810. Manifestările clinice ale alergiei sunt:A.Dispnee cu wheezing-DAB. Angioedem-DAC. Hipotensiune arterial-DAD.Bradicardie-NUE. Colaps-DApag. 4511. Anestezia plexală:A. Este o anestezie supraperiostală-DAB. Rar utilizată la maxilar-NUC. Este paraapicală-DAD. Este mai puţin eficientă la copii şi tineri-NUE. Este o anestezie prin imbibiţie-NUpag. 2112. Reperele pentru anestezia la tuberozitate sunt:A.Creasta zigomato-alveolară-DAB.Rădăcina mezială a molarului de 12 ani-DAC.Mucoasa mobilă-DAD.Înainte muşchiului maseter-NUE.Marginea inferioară a osului zigomatic-NUPag. 25 7

13. Lidocaina:A.Are pH-ul 8-NUB. Are toxicitate de 3 ori mai mare faţă de procaină -NUC. Are putere anestezică de două ori mai mică decât a procainei-NUD. Se metabolizează în proporţie de 90% la nivel hepatic-DAE. Doza uzuală este de 18 ml soluţie-NUpag. 814. Accidentele locale al anesteziei loco-regionale cuprind:A. Sincopa vaso-vagală-NUB. Durerea-DAC. Alveolita postextractională-NuD. Pareza facială tranzitorie-DAE. Descuamarea epitelială -NUpag.3515.Tratamentul de urgenţă al edemului căilor aeriene superioare presupune:A. Oxigenoterapie-DAB. Administrare de adrenalină 0,3-0,5 mg dim sol.de1/1000 subcutanat-DAC. Administrare de metaproterenol 0.3 ml sol. 5% cu 2.5-3 ml ser fiziologic-DAD. Administrare de epinefrină în bronhospasm-DaE. Administrare de antibiotice în edem laringian-NUpag. 4516. Anestezia la spina Spix :A. Se efectuează rar pe cale orală-NUB. Nu permite anestezierea mucoasei vestibulare distal de gaura mentonieră-DAC. Are ca reper planul de ocluzie al molarilor superiori-NUD. Determină anestezia nervului bucal-NUE. Anesteziază și nervul auriculo-temporal- NU pag. 298

17.Articaina:A. Nu este întotdeauna asociată în soluţie cu vasoconstrictor-NUB. Este contraindicată la copii sub 4 ani-DAC. Este indicată la pacienţii cu bronhospasm în antecedente-NUD. Are putere anestezică mai redusă decât lidocaina-NUE. Se recomandă injectare rapidă-NUpag 1318. Anestezia intraligamentară:A. Nu necesită seringi speciale-NUB. Durata de instalare este mare-NUC. Reduce riscul de alveolită postextracţională-NUD. Durerea locală postanestezică e mai redusă-NUE. Este indicată la pacienţii cu risc hemoragic-DA pag.2219. Necroza mucoasei:A.Apare pe fondul ischemiei prelungite-DAB. Este mai frecventă după anestezii efectuate vestibular-NUC. Apare după decolări brutale ale muco-periostului-DAD. Are culoare roşie intensă-NUE. Este un accident al anesteziei loco-regionale-NU pag. 39

20.Anestezia topică:A. Necesită o concentraţie mai mică a anestezicului decât pentru injectare-NUB. Foloseşte frecvent xilina 0.5-1%-NUC. Se poate utiliza şi pentru anestezia unui nerv situat relativ submucos-DAD. Nu necesită uscarea prealabilă a locului de aplicare a anestezicului-NUE. Durata este de aproximativ două ore-NUpag. 19 921. Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are contraindicaţii în:A. Procese inflamatorii retrotuberozitare-DAB. Tumori localizate în treimea distală a vestibulului superior-DAC. Pacienţi sub tratament anticoagulant-DAD. Hemofilici-DAE. Pacienţi cu odontectomii ale molarilor de minte în antecedente-NUpag. 24.22.Catecolaminele au ca efecte locale :A. Vasoconstricţie la locul injectării-DAB. Creşterea ratei de absorbţie a anestezicului în fluxul sangvin-NUC. Putere anestezică mai mare-DAD.Efect mai îndelungat-DAE. Stimularea receptorilor din pereţii arteriolari-DApag. 1623. Durerea ca accident local al anesteziei loco-regionale are ca etiologie:A. Utilizarea soluţiilor prea reci față de temperatura camerei-DAB. Injectarea rapidă a soluţiei anestezice-DAC. Injectarea din eroare a unor substanţe toxice-DAD. Folosirea acelor cu bizou ascuțit-NUE. Injectarea unor soluţii cu urme de alcool-DApag. 3524.Mepivacaina:A.Are o toxicitate de 1,5-2 faţă de procaină-DAB.Durata anesteziei este crescută-DAC.Are potenţă de 2 faţă de lidocaină-DAD.Nu este metabolizată în ficat-NUE.Este eliminată renal în proporţie de 50-60%-NUPag.11 10

25.Articaina este contraindicată laA.Pacienţi epileptici fără tratament-DAB.Pacienţi cu porfirie acută recurentă-DAC.Pacienţi cu deficit de colinesterază plasmatică-DAD.Pacienţi cu tulburări de conducere atrio-ventriculare severe-DAE.Pacienţi sub tratament cu anticoagulant-NUPag.1326.Semnele clinice ale accidentului general hipertensiv suntA.Stare de agitaţie nemotivată-DAB.Tegumente uscate-NU

C.Senzaţia de greaţă-DAD.Cefalee intensă-DAE.Frison-NUPag.5127.Tratamentul anginei pectoral constă în:A.Poziţia declivă a pacientului-DAB.Aspirarea secreţiilor din cavitatea orală-NUC.Administrarea unui vasodilatator coronarian-DAD.Oprirea intervenţiei dentare-DAE.Administrarea de antiedematoase per os-NUPag.4928.Accidentele locale puncţiei anestezice la Spix sunt:A.Ruperea acului-DAB.Producerea unui hematom-DAC.Trismus persistent- NUD.Injectite postanestezice-NUE.Congestia tegumentelor-NUPag.30 11

29.Reperele pentru spina Spix sunt:A.Creasta temporală a mandibulei-DAB.Tuberozitatea mandibulară-NUC.Incizura sigmoidă-NUD.Plica pterigomandibulară-DAE.Planul de ocluzie al molarilor inferiori-DAPag.2930.Avantajele anesteziei intraligamentare sunt:A.Lipsa anesteziei la nivelul părţilor moi-DAB.Anestezia simultană la mai mulţi dinţi-DAC.Posibilitatea localizării la un singur dinte-DAD.Folosirea unei cantităţi de 0,15-0,20ml soluţie anestezică-DAE.Nu necesită seringi special-NUPag.22 12

2. EXTRACȚIA DENTARĂ(1,pag. 64-102)1.Indicațiile de extracție ale dinților permanenți sunt multiple, fiind legate de:A.Starea dintelui respectiv- DAB.Erupția incompletă a dintelui pe arcadă -NUC.Patologia structurilor adiacente- DAD.Afecțiuni asociate - DAE.Vârsta pacientului -NUPag. 642. Indicațiile de extracție ale dinților temporari sunt:A.Dinți temporari care împiedică erupția celor permanenți -DAB.Dinți temporari cu procese carioase complicate -DAC.Dinți temporari cu macrodonție- NUD.Dinți temporari cu procese carioase meziale- NU

E.Dinți temporari fracturați –DAPag. 64, 653.Contraindicațiile absolute ale extracției dentare sunt:A.Leucemia acută-DAB.Hipertensiunea arterială controlată- NUC.Diabetul zaharat tip 2 -NUD.Tratamentul cronic cu aspirina -NUE.Infarctul miocardic mai recent de 6 luni –DAPag. 654.Contraindicațiile locale ale extracției dentare sunt:A.Leziuni locale ale mucoasei orale (stomatite , herpes, etc)- DAB.Plăgi ale buzelor - NUC.Tumori maligne în teritoriul oro-maxilo-facial -DAD.Tumori benigne de mici dimensiuni- NUE.Sinuzita maxilară rinogenă -DAPag. 655.Tulburarile hepatice determina modificari importante in:A.Formula eritrocitara - NUB.Hemostaza -DAC.Formula leucocitara -NUD.Cresterea VSH-ului -NUE.Scaderea hematocritului -NUPag. 66 13

6. Imunosupresoarele sunt medicamente administrate la pacientii cu :A.Transplante- DAB.Afectiuni cardiovasculare -NUC.Diabet insulinodependent - NUD.Reactii de hipersessibilitate -DAE.Boli autoimune -DAPag. 667.Pentru extractia dentara , in mod uzual , sunt necesare :A.Sindesmotoame -DAB.Instrumentar rotativ - NUC.Elevatoare - DAD.Stilet butonat- NUE.Clesti de extractie - DAPag. 698.Clestii drepti pentru maxilar sunt utili:A.In zona posterioara a arcadei dentare - NUB.In zona anterioara frontala -DAC.Pentru extractia premolarilor inferiori - NUD.Pentru extractia molarilor de minte superiori- NUE.Pentru extractia resturilor radiculare intraalveolare -NUPag. 709.Aplicarea clestelui de extractie se face intotdeauna:A.Spre partea meziala a dintelui -NU

B.In axul dintelui -DAC.Oblic anterior dreapta - NUD.Orizontal -NUE.Spre partea distala a coroanei -NUPag. 7210.Pentru extractia caninilor superiori se practica urmatoarele tehnici de anestezie locala:A.Anestezie plexala si anestezie la gaura incisiva -DAB.Anestezie la tuberozitate si la gaura palatina mare - NUC.Anestezie la tuberozitate si la gaura incisiva -NUD.Anestezie la Spina Spix -NUE.Anestezie la gaura infraorbitara si la nivelul gaurii incisive -DAPag. 7511.Cand se extrage molarul doi mandibular , miscarea de basculare va avea o amplitudine mai mare spre:A.Lingual -NUB.Vestibular - DAC.Mezial -NU14

D.Distal -NUE.Coletul dintelui - NUPag. 7912.Extractia cu clestele a molarului de minte mandibular erupt , au urmatoarele indicatii:A.Radacinile molarului de minte inferior sunt drepte –paralele sau usor divergente -DAB.Radacini recurbate spre distal - NUC.Radacini recurbate spre mezial - NUD.Integritatea coroanei dentare a molarului trei permite priza cu clestele - DAE.Radacini cu odontoame satelite -DAPag. 7913. Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici:A.Extractia cu clestele de radacini - DAB.Extractia cu sindesmotoamele -NUC.Extractia cu ajutorul elevatoarelor -DAD.Extractia cu ciupitorul de os -NUE.Extractia prin alveolotomie -DAPag. 8214. Alveolotomia este indicata in urmatoarele situatii:A.Dinti sau radacini cu anchiloza dento-alveolara - DAB.Resturi radiculare la nivelul marginii alveolare -NUC.Dinti cu radacini convergente ce cuprind un sept interradicular gros - DAD.Dinti cu osteita periradiculara -NUE.Radacini deformate prin procese de hipercimentoza -DAPag. 8615. In extractia prin alveolotomie linia de incizie trebuie situata pe os integru,astfel ca, la sfarsitul interventiei ea sa fie situata la o distanta de:A.2 mm de defectul osos creat -NUB.6-8 mm de defectul osos creat -DAC.2-3 mm de defectul osos creat -NU

D.2-4 mm de defectul osos creat -NUE.1 cm de defectul osos creat -NUPag.8616.Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei osoase vestibulare este indicata pentru:A.Resturi radiculare mici, situate profund -NUB.Radacini situate in imediata apropiere a marginii alveolare- DAC.Radacini deformate in regiunea apicala -NUD.Anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii -NUE.Radacini cu procese periapicale -NUPag. 8717.In extractia prin alveolotomie ,dupa chiuretajul alveolar si regularizarea osoasa,se va practica sutura lamboului,cu fire separate suturandu-se mai intai:A.Mucoasa din dreptul alveolei postextractionale -NU15

B. Inciziile de descarcare -NUC.Papilele dentare -NUD.1/3 mijlocie a lamboului -NUE.Unghiurile lamboului -DAPag. 9018.Daca radacinile dintelui temporar,la examenul radiologic sunt atasate de coroana premolarului permanent extractia trebuie sa fie facuta cu:A.Elevatoarele -NUB.Clestele de electie pentru premolari -NUC.Sindesmotoamele -NUD.Dalta si ciocanul -NUE.Separatie radiculara -DAPag. 9019.In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori legati de:A.Leziuni patologice preexistente -DAB.Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate -DAC.Starea generala a pacientului -NUD.Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras -DAE.Starea de igiena a cavitatii orale -NUPag. 9220.In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de risc sunt:A.Radacini curbe,cudate,in”baioneta”-DAB.Creasta zigomato-alveolara -NUC.Anchiloza dento-alveolara -DAD.Sept interradicular gros -DAE.Os alveolar dens -DAPag.9221.Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor din zone cu corticala subtire:A.corticala orala la nivelul caninului superior -NUB.Corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior -DAC.Corticala vestibulara din dreptul molarilor inferiori -NUD.Corticala palatinala la nivelul molarilor superiori -NU

E.Corticala palatinala la nivelul premolarilor 2 superiori -NUPag. 9422.Fractura mandibulei este un accident rar al extractiei dentare asociat aproape exclusivcu:A.Extractia sau odontectomia molarului de minte inferior -DAB.Absenta de pe arcada a molarului 2 si a molarului1 -NUC.Aplicarea unei presiuni pe mandibula -NUD.Sustinerea incorecta a mandibulei -NUE.Existenta unei laxitati capsulo- ligamentare -NUPag. 9523.Accidentele sinusale constau in: 16

A.Deschiderea sinusului maxilar -DAB.Impingerea radacinii in spatiul retrotuberozitar -NUC.Impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala -DAD.Impingerea radacinilor in plina cavitate sinusala -DAE.Impingerea radacinii sub mucoasa vestibulara -NUPag. 9624.Lezarea nervoasa in cazul extractiilor molarilor de minte inferiori apare in:A.1% din cazuri -NUB.0,1% din cazuri -NUC.0,6-5% din cazuri -DAD.7% din cazuri -NUE.8%din cazuri -NUPag. 9725.In mod normal sangerarea plagii postextractionale se opreste dupa:A.3 minute -NUB.5 minute -NUC.8 minute -NUD.10 minute -NUE.15-20 minute -DAPag. 9826.Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi:A.Fractura procesului alveolar -DAB.Lezarea unor vase(ex.artera alveolara inferioara) -DAC.Mesarea alveolei -NUD.Persistenta tesutului de granulatie in alveola -DAE.Sutura plagii postextractionale -NUPag. 9927.Factorii generali care determina tulburari in macanismul hemostazei sunt:A.Tratamentele citostatice- DAB.Accidentele ischemice cerebrale- NUC.Starea de graviditate- NUD.Hipotensiunea arteriala -NUE.Infarctul miocardic -NUPag. 9928.Alveolita postextractionala este favorizata de:

A.Pansament supraalveolar prelungit -NUB.Infectii preexistente acute sau cronice -DAC.Sutura plagii postextractionale- NUD.Extractii atraumatice -NUE.Administrarea de antiinflamatorii nonsteroidiene post extractional- NUPag. 10029.In alveolita uscata simptomatologia este dominate de fenomene dureroase intense,care apar:A.Imediat dupa extractie -NU17

B.La 2-3 zile postextractional- DAC.Dupa 4 zile de la extractie -NUD.La 5 zile postextractional -NUE.Dupa o saptamana de la extractie -NUPag. 10030.Factorii care influenteza vindecarea intarziata a plagii postextractionale sunt:A.Dehiscenta plagii- DAB.Radioterapia -DAC.Solutia anestezica- NUD.Tratamentul cu citostatice- NUE.Varsta pacientului- DAPag. 101 18

3. PATOLOGIA ERUPTIEI DENTARE(pag. 116-122,131-157,159-169)1.Tulburările care interesează dintele în timpul perioadei de dezvoltare în grosimea osului producând incluzia dentară sunt :A.Poziţia ectopică a germenului dentar- DAB.Malformaţiile coronare- DAC.Malpoziţii ale dinţilor vecini- NUD.Fibromucoasa densă -NUE.Plicaturarea lamei dentare- DAPag. 1162.Dintre cauzele locale ale incluziei dentare sunt si obstacolele în calea erupţiei dintelui reprezentate de:A.Malformaţii corono-radiculare -NUB.Hiperplazii gingivale -DAC.Fracturi ale oaselor maxilare- NUD.Sindromul compresiei de maxilar- NUE.Traumatisme- NUPag. 1163.Factorii generali incriminaţi în etiopatogenia incluziei dentare sunt :A.Razele X -DAB.Factorii ereditari- DAC.Hipertiroidismul -NUD.Traumatismele- NUE.Sindromul Turner- DAPag. 116

4.Reducerea spţiului pe arcadă reprezintă o cauză locală a incluziei dentare prin următoarele mecanisme (pag 116):A.Macrodonţii- DAB.Sindromul compresiei de maxilar- DAC.Ereditatea încrucişată -DAD.Traumatisme locale -NUE.Osteita deformantă -NUPag. 116 19

5.Multitudinea de forme clinice ale incluziei dentare permite clasificarea după următoarele criterii:A.După criteriul morfologic- DAB.După criteriul etiologic -DAC.După criteriul topografic- DAD.După criteriul antropologic- NUE.După criteriul filogenetic- NUPag. 1176.Simptomatologia incluziei dentare este reprezentată de:A.Prezenţa tremelor- DAB.Prezenţa diastemelor- DAC.Existenţa pe arcadă a unui spaţiu- DAD.Mobilitate accentuată a dintelui temporar-NUE.Mobilitate accentuată a dinţilor vecini -NUPag. 1177.Principalele date furnizate de investigaţia radiologică privind incluzia dentară sunt:A.Poziţia dintelui inclus- DAB.Adîncimea incluziei -DAC.Starea dinţilor vecini -DAD. Densitatea osoasa - NUE. Ocluzia centrica-NUPag. 1178.Structurile anatomice la distanţă util a fi observate pe ortopantomogramă în incluziile dentare heterotopice sunt :A.Apofizele stiloide -DAB.Conductul auditiv intern- NUC.Oasele parietale- NUD.Apofizele mastoide- NUE.Conductul auditiv extern şi intern -NUPag. 1199.Incidenţa Donovan este indicată în radiologie în:A.Incluzia molarului de minte superior -NUB.Incuzia molarului de minte inferior -DAC.Incluzia caninului superior -NUD.Incuzia molarilor maxilari situaţi oblic- NUE.Incluzia premolarilor superiori -NUPag. 120 20

10.Pe ortopantomograma efectuată in incluzia dentară sunt vizibile:

A.Dintele inclus- DAB.Arcadele dento-alveolare- DAC.Dinţii în erupţie- DAD.Starea dinţilor vecini- DAE.Rapoartele în sens transversal ale arcadelor dentare- NUPag. 11811.Factorii locali din etiopatogenia incluziei molarului de minte inferior sunt în legătură cu:A.Angularea -NUB.Relaţia cu canalul mandibular- NUC.Morfologia rădăcinii- NUD. Natura ţesutului acoperitor- NUE.Topografia locului de erupţie şi morfologia molarului inclus- DAPag. 13112.Reperele folosite în clasificarea incluziei molarului de minte inferior ce ne permit o apreciere clinică asupra gradului de dificultate a extracţiei sunt:A.Angularea- DAB.Relaţia cu planul ocuzal-DAC.Relaţia cu ramul mandibular- DAD.Morfologia rădăcinii- DAE.Vârsta pacientului- NUPag. 13113.Din punt de vedere al angulării axului molarului de minte inferior inclus, ce permite o evaluare a dificultăţii extracţiei in plan sagital după Peterson se descriu:A.Incluzia mezio-angulară-odontectomie dificilă- NUB.Incluzia orizontală –odontectomie foarte dificilă -NUC.Incluzia verticală –odontectomie uşoară- NUD.Incluzia verticală –odontectomie foarte uşoară -NUE.Incluzia disto-angulară –odontectomie foarte dificilă- DAPag. 13114.După clasificarea lui Winter care are în vedere unghiul format între orizontala planului ocluzal şi axul lung al molarului de minte inferior inclus, incluzia poate fi :A.Incluzie cu ax inversat –unghi negativ- DAB.Incluzie orizontală- DAC.Incluzie mezio-angulară- DAD.Incluzie verticală- DAE.Incluzie axială- NUPag. 13121

15.Din punt de vedere al relaţiei molarului de minte inferior cu ramul mandibular după Pell şi Gregory clasificarea cuprinde 3 clase :A.Clasa I:Diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber faţă de marginea anterioară a ramului mandibular- DAB.Clasa II:jumătatea distală a coroanei este acoperită de marginea anterioară a ramului mandibular- DAC.Clasa III:coroana molarului inclus este total acoperită de ramul mandibular-DAD.Clasa III:coroana molarului inclus situată vestibular este parţial acoperită de ramul mandibular -NU

E.Clasa III:coroana molarului inclus situată lingual nu este total acoperită de ramul mandibular -NUPag. 13316.În general morfologia rădăcinii influenţează dificultatea extracţiei molarului de minte inclus prin:A.Curbura rădăcinilor- DAB.Lungimea rădăcinii -DAC.Spaţiul periodontal -DAD.Dimensiunea mezio-distală a rădăcinilor- cu cât această dimensiune este mai mare la nivel cervical cu atât este mai uşoară extracţia- NUE.Curbura rădăcinilor spre mezial scade dificultatea extracţiei- NUPag. 13617.În incluzia dentară, dacă între molarul de minte şi molarul de 12 ani există spaţiu:A.Extracţia molarului de minte este mult mai dificilă -NUB.Extracţia molarului de minte este mult mai facilă -DAC.Se vor folosi numai elevatoarele -NUD.Se va folosi numai cleştele corespunzător- NUE.Se vor folosi numai freze cilindrice de dimensiuni mici- NUPag. 13718.Factori care uşurează odontectomia M3 inferior sunt:A.Poziţia mezio-angulară -DAB.Poziţia disto-angulară -NUC.Clasa II după Pell şi Gregory- NUD.Spaţiu parodontal larg- DAE.Os elastic DAPag. 14122

19.Factori care îngreunează odontectomia M3 inferior sunt:A.Poziţia mezio-angulară- NUB.Poziţia disto-angulară -DAC.Clasa II după Pell şi Gregory- NUD.Rădăcini scurte -NUE.Clasa B după Pell şi Gregory- NUPag. 14120.Tulburările asociate erupţiei sau incluziei molarului de minte inferior sunt:A.Complicaţii septice -DAB.Complicaţii trofice -DAC.Complicaţii tumorale- DAD.Complicaţii mecanice -DAE.Complicaţii osoase -NUPag. 14121.Incluzia caninului superior este:A.Mai frecventă la sexul masculin -NUB.Mai frecventă la sexul feminine -DAC.Mai frecventă pe hemiarcada dreaptă- NUD.Mai frecventă în poziţie vestibulară -NUE.Mai frecventă în poziţie orizontală- NU

Pag. 15922.În odontectomia caninului inclus se pot produce o serie de accidente intraoperatorii:A.Deschiderea foselor nazale -DAB.Deschiderea sinusului maxilar- DAC.Luxarea dinţilor vecini -DAD.Fractura procesului alveolar- DAE.Sinuzita maxilară odontogenenă -NUPag. 16323.Indicaţiile redresării chirurgical-ortodontice a caninilor incluşi sunt:A.La pacienţii tineri- DAB.În incluzii profunde- NUC.În anomalii de formă- NUD.În anomalii de volum- NUE.La adulti-NUPag. 16523

24.În majoritatea cazurilor incluzia incisivilor centrali superiori este consecinţa:A.Prezenţei unui dinte supranumerar care blochează erupţia acestuia -DAB.Unui traumatism la nivelul incisivilor temporari -DAC.Unei boli intercurente- NUD.Prezenţei altor dinţi inca neerupti pe arcada -NUE.Unor modificări morfologice ale maxilarelor- NUPag. 16625.Transplantarea caninului inclus constă în (pag.166):A.Extracţia caninului inclus şi introducerea într-o alveolă nou creată în creasta alveolară -DAB.Extracţia pe cale mixtă a caninului inclus- NUC.Extracţia caninului inclus şi introducerea în alveola rămasă după extracţia dintelui temporar-DAD.Extracţia pe cale vestibulară a caninului inclus- NUE.Repoziţionarea chirurgicală a dintelui inclus- NUPag. 16626.Atitudinea terapeutică în incluzia caninilor superiori poate fi radicală sau conservatoare în raport cu :A.Poziţia incluziei- DAB.Profunzimea incluziei- DAC.Spaţiul existent pe arcadă -DAD.Vârsta pacientului- DAE.Poziţia dinţilor antagonisti- NUPag. 16027.Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel:A.Incluzie palatinală, mezializată sau distalizată -DAB.Incluzie vestibulară -DAC.Incluzie intermediară sau transversală- DAD.Incluzie joasă -NUE.Incluzie înaltă -NUPag. 160

28.Complicaţiile supurative uşoare reprezentate de pericoronarita asociată incluziei caninului superior pot evolua spre:A.Rinite supurate -DAB.Tromboflebita sinusului cavernos- NUC.Meningite -NUD.Pericardite -NUE.Septicemie -NUPag. 16024

29.Odontectomia pe cale mixtă a caninului superior este indicată în (pag.163):A.Incluziile vestibulo-palatine transversale -DAB.Incluziile înalte- NUC.Incluziile superficiale -NUD.Incluziile complicate- NUE.Incluziile profunde- NUPag. 16330.În redresarea chirurgical-ortodontică a caninului inclus tratamentul cuprinde trei etape principale:A.Menţinerea sau obţinerea spaţiului necesar pe arcadă -DAB.Descoperirea chirurgicală a coroanei şi ancorarea dintelui- DAC.Tracţionarea lentă şi progresivă pînă la alinierea caninului pe arcadă- DAD.Transplantarea dintelui -NUE.Extracţia propriu-zisă –NUPag. 165 25

4 .TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE(1, pag. 174- 194)1.Anomaliile anatomice ce indicǎ rezecţia apicalǎ sunt urmǎtoarele:A. Calcificǎri ale canalului cu reacţie periapicalǎ -DAB. Canale cu curburi accentuate-DAC. Cǎi false, perforaţii ale podelei camerei pulpare -NUD. Obturaţia incompletǎ a canalelor laterale-NUE. Resorbţii radiculare externe sau interne-DAPag.1742.Contraindicaţiile absolute ale rezecţiei apicale sunt:A. Corticala groasǎ – aşa cum se întâmpla în cazul molarilor mandibulari-NUB. Dinţi fǎrǎ valoare proteticǎ -DAC. Raportul nefavorabil coroanǎ-rǎdǎcinǎ –care trebuie foarte bine evaluat preoperator-NUD. Fractura radicularǎ verticala-DAE. Pacienţi cu imunosupresie-DAPag.1753.Dezavantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ:A. Dimensiuni limitate ce oferǎ acces minim, ceea ce constituie un inconvenient dacǎ apexul sau leziunea periapicalǎ sunt dificil de localizat- DAB. Se intervine asupra marginii gingivale libere-NUC. Decolarea se realizeazǎ folosind uneori forţe excesive, ceea ce duce la delabrarea lamboului la capete-DAD. Pacientul poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ-NU

E. Incizie şi decolare facile-NUPag.1774.Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt:A. Accesul chirurgical este foarte bun-DAB. Tensiunea în lambou este minimǎ-DAC. Sutura interdentarǎ este mai dificilǎ-NUD. Rǎdǎcinile dentare sunt vizibile în totalitate-DAE. Igiena orala este mai dificil de menţinut-NUPag.179 26

5. Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmǎtoarele:A. Accesul este nefavorabil, dupǎ decolarea lamboului-NUB. Corticala osoasa nu este bine evidentiata-NUC. Colţurile lamboului se pot necroza-DAD. Irigaţia lamboului poate fi deficitarǎ-DAE. Sutura este dificilǎ deoarece lamboul de mucoasǎ este subţire-DAPag.1786.Avantajele lamboului gingival in plic sunt:A. Decolarea lamboului este dificilǎ-NUB. Tensiunea asupra lamboului este excesivǎ-NUC. Concomitent se poate realiza si gingivectomia-DAD. Accesul si vizibilitatea sunt minime-NUE. Inserţia gingivalǎ poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi-DAPag.1797.Principiile generale privind incizia si creearea lambourilor în rezecţia apicalǎ sunt:A. Incizia se va realiza printr-o miscare fermǎ şi continuǎ-DAB. Incizia trebuie sǎ intersecteze o cavitate deja existentǎ-NUC. Inciziile verticale trebuie practicate în convexitǎţile dintre eminenţele radiculare -NUD. Baza lamboului trebuie sǎ fie mai îngustǎ decât marginea sa liberǎ-NUE. Lamboul va fi astfel creeat încât sǎ protejeze structurile anatomice de vecinǎtate-DAPag.1808.Decolarea unui lambou se va realiza:A. Cu un decolator foarte bont pentru a nu produce delabrǎri ale lamboului -NUB. Se începe decolarea la colţurile lamboului-DAC. Mucoasa şi periostul trebuie decolate impreunǎ ca parte integrantǎ a lamboului-DAD. Protuberantele ososase si exostozele nu impiedica niciodata decolarea continua a lamboului -NUE. Decolarea se realizeazǎ dinspre apical-NUPag.1829.Principii generale in depǎrtarea lamboului:A. Depǎrtatorul se va sprijini pe os si niciodatǎ pe lambou-DAB. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente-NUC. Lamboul nu va fi depǎrtat in tensiune niciodatǎ-DAD. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt instrument-NUE. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi incizia-DAPag.183 27

10.In cazul osteotomiei şi corticalei osoase intacte, localizarea apexului si a leziunii periapicale se face pe baza:A. Se urmǎreşte relieful corticalei vestibulare-DAB. Când corticala osoasǎ este subţire, nu se poate explora poziţia apexului prin perforarea acesteia cu o sondǎ-NUC. Nu se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii pe baza radiografiei retroalveolare izometrice -NUD. Se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii, mǎsurând lungimea acului folosit pentru tratamentul mecanic-DAE. Se poate practica un mic orificiu in corticalǎ, în care se aplicǎ un material radioopac, apoi se face radiografie de control-DAPag.18311.Chiuretajul periapical are ca timpi operatori:A. Se incepe cu chiureta orientatǎ cu convexitatea spre os-NUB. Se detaşeazǎ leziunea progresiv, dupǎ care este îndepǎrtatǎ în întregime-DAC. Se folosesc chiurete adaptate leziunii periapicale-DAD. Se recomandǎ trimiterea piesei pentru examen histopatologic- DAE. Pentru diagnostic corect piesa trebuie sǎ fie cât mai fragmentatǎ-NUPag.18412.Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului(rezecţia apicalǎ propriu-zisǎ):A. Se va rezeca un segment de 3-5 mm-NUB. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la nivelul geodei osoase-NUC. Nu se rezecǎ niciodatǎ mai mult de 1/3 din lungimea rǎdǎcinii-DAD. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚)-DAE. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi, se practicǎ rezecţia şi sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ-DAPag.18613.Dinte care nu a putut fi obturat endodontic preoperator, dar poate fi obturat intraoperator pe cale directǎ:A. Canale cu secreţie persistentǎ-DAB. Formarea de praguri în timpul tratamentului endodontic-DAC. Prezenta unei reconstituiri corono-radiculare-NUD. Rǎdǎcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in 1/3 apicala-DAE. Corp strǎin pe canal-DAPag.188 28

14.Materialele pentru obturaţia retrogradǎ in rezecţia apicalǎ, trebuie sǎ îndeplineascǎ urmǎtoarele deziderate:A. Sǎ realizeze sigilarea tridimensionalǎ a canalului radicular-DAB. Sǎ fie biocompatibile-DAC. Sa nu inhibe creşterea bacterianǎ-NUD. Sǎ fie solubil şi stabil volumetric-NUE. Sǎ prezinte radioopacitate-DAPag.19015.Complicaţiile postoperatorii tardive în rezecţia apicalǎ sunt:A. Suprainfectarea-NUB. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fǎrǎ rǎcire-DAC. Hematomul-NU

D. Fractura rǎdǎcinii-DAE. Hemoragia postoperatorie-NUPag.19316.Accidente intraoperatorii în rezecţia apicalǎ:A. Leziuni nervoase-DAB. Hemoragie postoperatorie-NUC. Colorarea ţesuturilor din cauza materialelor de obturaţie retrogradǎ-NUD. Necroza osului-NUE. Mobilizarea obturaţiei retrograde din cauza cavitǎţii neretentive-NUPag.19217.Contraindicaţiile relative ale rezectiei apicale sunt:A. Fractura radicularǎ verticalǎ-NUB. Corticala vestibularǎ groasa-DAC. Parodontopatie marginalǎ cronicǎ -NUD. Pacienţi cu imunosupresie-NUE. Resturi radiculare cu absenţǎ marcatǎ de ţesuturi dure dentare-NUPag.17518.Criteriile de apreciere a succesului in rezecţia apicalǎ sunt:A. Simptomatologie clinicǎ specificǎ,prezenta( edem, durere, fistulǎ)-NUB. Dinte nefuncţional-NUC. Imagine radiologicǎ lipsitǎ de orice elemente patologice-DAD. Radiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare decât cea preexistentǎ -NUE. Semne radiologice de resorbţie radiculare sau hipercementozǎ-NUPag.175 29

19.Lamboul intrasulcular triunghiular este format din:A. O incizie orizontalǎ în şanţul gingival , completatǎ la cele 2 extremitǎţi cu douǎ incizii verticale de descǎrcare-NUB. O incizie orizontalǎ de-a lungul marginii libere gingivale-NUC. O incizie orizontalǎ la distanţǎ de marginea gingivalǎ liberǎ şi douǎ incizii oblice de descǎrcare-NUD. O incizie orizontalǎ în şanţul gingival continuatǎ de o incizie verticalǎ de descǎrcare -DAE. O incizie curbǎ, convexǎ spre marginea gingivalǎ-NUPag.17820.În cazul apariţiei unei comunicǎri oro-sinusale sau oro-nazale:A. Se realizeazǎ suplimentar manevra Valsalva-NUB. Se încearcǎ explorarea suplimentarǎ a comunicǎrii-NUC. Se conservǎ mucoasa sinusalǎ sau nazalǎ-DAD. Nu se continuǎ intervenţia-NUE. Se meşeazǎ cavitatea rǎmasǎ-NUPag.18621.Reacolarea şi sutura se realizeazǎ de regula cu:A. Cu fire separate, neresorbabile, 3-0 sau 4-0-DAB. Cu fire separate,neresorbabile, 5-0 -NUC. Cu fir continuu, resorbabil 2-0-NUD. Cu fir continuu, neresorbabil 4-0-NUE. Cu fire separate, neresorbabile, 2-0-NU

Pag.19022.Îngrijirile post operatorii dupǎ rezecţia apicalǎ sunt:A. Dieta din ziua intervenţiei va fi solidǎ, rece-NUB. Se clǎteşte usor gura cu soluţii antiseptice pe bazǎ de clorhexidinǎ-DAC. Spǎlatul pe dinţi este permis din ziua intervenţiei-NUD. Se evitǎ masticaţia pe partea opusǎ zonei operate-NUE. Se consumǎ bǎuturi carbogazoase în primele zile dupǎ intervenţie-NUPag.19323.Accidentele intraoperatorii în rezecţia apicalǎ:A. Edem-NUB. Leziuni nervoase-DAC. Hemoragie postoperatorie-NUD. Mobilitate excesivǎ a dintelui-NUE. Necroza osului prin frezaj intempestiv-NUPag.192 30

24.Chiuretajul periapical este o intervenţie chirurgicalǎ care are ca scop:A. Secţionarea porţiunii corono-radiculare afectate şi extracţia acesteia, cu menţinerea restului coroanei şi/sau rǎdǎcilor-NUB. Îndepǎrtarea unei cantitǎţi osoase suficiente pentru accesul chirurgical, cu expunerea apexului şi a leziunii periapicale-NUC. Secţionarea chirurgicalǎ şi îndepǎrtarea segmentului apical al rǎdǎcinii unui dinte -NUD. Îndepǎrtarea apexului şi a ţesuturilor patologice-NUE. Simpla înlǎturare a materialului de obturaţie în exces-DAPag.19425.Avantajele lamboului gingival in plic sunt:A. Decolarea lamboului este facila -NUB. Tensiunea asupra lamboului nu este excesivǎ-NUC. Concomitent se poate realiza si gingivectomia-DAD. Accesul si vizibilitatea sunt minime-NUE. Inserţia gingivalǎ nu poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi-NUPag.17926.Decolarea unui lambou se va realiza:A. Cu un decolator ascuţit - DAB. Se începe decolarea de la baza lamboului-NUC. Mucoasa şi periostul trebuie decolate impreunǎ-DAD. Decolare este facila cand corticala osoasa este neregulata marginal-NUE. Decolarea se realizeazǎ dinspre partea orala-NUPag.18227.Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului(rezecţia apicalǎ propriu-zisǎ):A. Se va rezeca un segment apical de 5 mm-NUB. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la limita geodei osoase-NUC. Se poate rezeca 1/2 din lungimea rǎdǎcinii-NUD. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚)-DAE. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi,nu se practicǎ rezecţia şi sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ-NUPag.186

28.Principii generale in depǎrtarea lamboului:A. Depǎrtatorul se va sprijini pe lambou-NUB. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente-NUC. Lamboul va fi depǎrtat in tensiune-NUD. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt instrument-NUE. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi incizia-DAPag.183 31

29.Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ:A. Exista un punct de referinta pentru repozitonarea lamboului-NUB. Se intervine asupra marginii gingivale libere -NUC. Incizie si decolare facila-DAD. Pacientul nu poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ-NUE. Incizie şi decolare dificile-NUPag.17730.Instrumentarul necesar pentru rezectia apicala consta in:A. Bisturiu-DAB. Sindesmotom-NUC. Pensa ciupitor de os-NUD. Chiurete de diferite dimensiuni-DAE. Pensa Kocher-NUPag. 176 32

5. TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC(1, pag. 198-220)1.În cazul frenoplastiei în „Z” inciziile oblice se fac în unghi de:A. 450 - NUB. 900 – NUC. 600 – DAD. 300 – NUE. 150 – NUPag.1992. Incizia în cazul frenoplastiei cu vestibuloplastie este:A. Trapezoidala– NUB. La nivelul insertiei alveolare a frenului –DAC. În „baionetă” – NUD. Tip Pichler – NUE. in „L” – NUPag199.3. Frenul lingual este constituit din:A. Țesut conjunctiv lax –NUB. Țesut fibros –NUC. Fibre musculare – NUD. Mucoasă acoperitoare groasa –NUE. Țesut conjunctiv dens ce poate conține fibre musculare din mușchiul genioglos–DAPag 2004. Etiologia hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale este:A. Determinata de fumat – NU

B. Iritativ-mecanică cronică – DAC. Iritativ-mecanică acută – NUD. Neoplazică – NUE. Idiopatică – NUPag 2065. Frenotomia presupune urmatoarea incizie:A. Verticala –NUB. Oblic mezial dreapta-NUC. In „Z” –NUD. Transversala, perpendiculara pe fren –DAE. In „V”-NUPag.2066. Defectul rezultat dupa excizia frenului hipertrofiat este:A. Trapezoidal-NUB. Liniar-NUC. Romboidal-DAD. Triunghiular-NUE. Arcuat-NUpag.201 33

7. Vestibuloplastia la mandibulă a fost descrisă pentru prima dată în 1924 de:A. Trauner –NUB. MacIntosh –NUC. Kazanjian – DAD. Obwegesser – NUE. Valerian Popescu – NUPag 2088. Principalul dezavantaj al alveoloplastiei crestelor alveolare edentate este:A. Reducerea marcată a adâncimii alveolare –NUB. Reducerea marcată a latimii șanțului vestibular –NUC. Insertie joasa a frenurilor– NUD. Reducerea marcată a înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare, in unele situatii – DAE. Stimularea creșterii înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare – NUPag.2149. Regularizarea osoasă postextracțională în extracția alveoloplastică a dintilor egresati urmarește:A. Micșorarea spațiului dintre cele două creste edentate –NUB. Conservarea spațiului dintre cele două creste edentate – NUC. Mărirea spațiului dintre cele două creste edentate – DAD. Înălțarea crestei edentate – NUE. Creșterea lățimii crestei edentate – NUPag.21310. În rezecția modelantă a crestei oblice interne ascuțite nu se recomandă realizarea unei incizii de descarcare linguale datorită:A. Pericolului lezării nervului bucal – NUB. Pericolul lezării limbii – NUC. Pericolul lezării arterei faciale – NU

D. Pericolul lezării nervului lingual – DAE. Pericolul secționarii fibrelor mușchiului buccinator– NUPag 21511. Tuberoplastia se realizează în scopul îmbunătațirii:A. Relațiilor interdentare –NUB. Închiderii marginale anterioare a protezelor scheletizate – NUC. Închiderii marginale posterioare a protezelor totale – DAD. Ofertei osoase în vederea aplicării implantelor endoosoase –NUE. starii de igiena orala a pacientului – NUPag 21712. Incizia care se practică pentru osteotomia torusului palatin este:A. În „L” – NUB. În „V” – NUC. În „Z” – NUD. În „H” inversat – DAE. In „W” – NUPag 218 34

13. Torusul mandibular este localizat:A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral în zona canin-premolar – DAB. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular în zona incisivo-canină –NUC. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral în zona molarului 3 – NUD. Pe versantul lingua al procesului alveolar mandibular bilateral în zona incisivo-canină – NUE. Pe versantul vestibular mandibular uni– sau bilateral în zona canin-premolar –NUPag 21914. După incizia mucoasei în plastia șanțului pelvilingual prin decolare supraperiostală se prepară:A. lambouri totale vestibulare – NUB. lambouri totale linguale – NUC. lambouri parțiale vestibulare și linguale – DAD. lambouri parțiale jugale– NUE. lambouri parțiale pe coama crestei alveolare – NUPag 20915. Precizați care dintre următoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a frenurilor labiale:A. Vestibuloplastia–NUB. Frenectomia – DAC. Frenoplastia in „Z” – DAD. Tuberoplastia – NUE. Frenoplastia cu vestibuloplastie – DAPag 198,19916. In cadrul tehnicilor de frenoplastie linguala se va tine cont de urmatoarele formatiuni anatomice:A. Canalul Wharton– DAB. Artera faciala– NUC. Vena linguala – DAD. Glanda sublinguala–NU

E. Vena faciala– NUPag 20217. Precizați care dintre denumirile de mai jos descriu hiperplazia inflamatorie a mucoasei fundului de sac vestibular:A. Hiperplazia palatinală – NUB. Hiperplazia de proteza –DAC. Epulis fissuratum –DAD. Epulis granulomatos– NUE. Hiperplazie gingivala indusa medicamentos– NUPag.203 35

18. Fibromatoza tuberozitară se poate dezvolta:A. În plan vertical – DAB. În plan sagital – NUC. În plan transversal – DAD. În ambele planuri – DAE. În plan antero-posterior – NUPag.20419. În cazul fibromatozei tuberozitare, efecturarea ortopantomografiei este obligatorie pentru :A. A confirma natura conjunctivă a formațiunii – DAB. A infirma evoluția în părțile osoase –DAC. A infirma evoluția în sinusul maxilar–NUD. A exclude prezența unui dinte inclus –DAE. A exclude prezența unei formațiuni tumorale –DAPag. 20420. Hiperplazia gingivală este caracterizată prin:A. Creșterea asimptomatica a gingiei – DAB. Creșterea rapidă a gingiei –NUC. Creșterea lentă și progresivă a gingiei –DAD. Creșterea localizată sau generalizată a gingiei – DAE. Creștere simptomatică a gingiei – NUPag. 20621. Tehnicile de vestibuloplastie la mandibulă au ca dezavantaje:A. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului vestibular din cauza bridelor cicatriciale– DAB. Stimularea hipertrofiei osoase la nivelul crestei alveolare –NUC. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului lingual – NUD. Stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare – DAE. Stimularea atrofiei osoase la nivelul marginii bazilare – NUPag 20822. Incizia inițială în cazul îndepărtării hiperplaziei gingivale se realizează:A. Perpendicular pe festonul gingival –NUB. Paralel cu festonul gingival doar pe un versant al crestei – NUC. Paralel cu festonul gingival pe ambele versante ale crestei –DAD. Până la nivelul periostului – DAE. Obligatoriu interesează și periostul – NUPag 20623. Creasta balantă reprezintă:

A. O zonă de hiperplazie cu aspect inflamator –NUB. O zonă de hiperplazie fără aspect inflamator – DAC. Localizată de obicei în zonele frontale edentate atat la maxilar cat si la mandibula – DAD. Localizată în zonele frontale dentate –NUE. O zonă de hipertorfie – NUPag 207 36

24.Pentru efectuarea vestibuloplastiei la mandibula, Kazanjian recomandă:A. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile – NUB. Realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fixă și cea mobilă – DAC. Raalizarea unei incizii pe mijlocul crestei edentate-NUD. Realizarea unei incizii la 5 mm de mijlocul crestei edentate – NUE. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei fixe –NUPag 20825. Vestibuloplastia dupa tehnica Kajanjian este indicată cand:A. Inaltimea mandibulei este sub 1 cm – NUB. La pacienți cu atrofie severă mandibulara–NUC. La pacienți cu fundul de sac ingust prin inserarea inalta a musculaturii -DAD. Inaltimea mandibulei este de 10-15 mm-DAE. E.Vestibulul prezinta bride cicatriciale –NUPag 20826. Principiile alveoplastiei sunt:A. Cunoașterea exactă a anatomiei zonei –DAB. Inciziile se realizează pe versanții crestei –NUC. Inciziile se realizează pe coama crestei fără incizie de descărcare – DAD. Dacă inciziile de descărcare nu pot fi evitate, baza lamboului trebuie să fie mai mica decât celelalte laturi – NUE. Decolarea lamboului mucoperiostal să fie minimă –DAPag 21127. Extractia alveoloplastica reprezintă o intervenție chirurgicala care:A. Se realizează concomitent cu extracțiile dentare –DAB. Se realizează fără conservarea osului alveolar – NUC. Se realizează cu conservarea osului alveolar – DAD. Impune regularizarea osoasă la nivelul suprafețelor neregulate și/sau a septurilor interradiculare – DAE. Se realizează fără regularizare osoasă –NUPag 21128. Exractia alveoloplastica presupune realizare unei incizii:A.La nivelul festonului gingival –DAB.La 1cm de festonul gingival –NUC.La nivelul fundului de sac vestibular –NUD.La limita dintre mucoasa fixa si cea mobila –NUE.In mucosa mobila –NUPag 21129.Osteoamele periferice sunt localizate de cele mai multe ori:A.Vestibular la mandibula – DAB.Vestibular la maxilar –DA

C.Oral la maxilar – NUD.Central intraosos –NUE.Vestibulo-oral –NUPag220 37

30. LANDA descrie trei forme clinice de torus palatin:A. Torus ovalar cu localizare în treimea anterioară a bolții palatine – NUB. Torus ovalar cu localizarea în treimea posterioară a bolții palatine – DAC. Torus alungit cu localizare în două treimi posterioare ale bolții palatine – DAD. Torus alungit cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine –DAE. Torus ovalar cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine – NUPag 218 38

6. INFECTII ORO-MAXILO-FACIALE(1, pag. 242-268, 270-288)1. Flora microbiana implicata in supuratiile cervico-faciale este:A. Specifica - NUB. Nespecifica -DAC. Mixta -DAD. Compusa doar din germeni anaerobi -NUE. Polimorfa -DAPag. 2422. Infectiile specifice sunt reprezentate de :A. infectiile spatiilor fasciale primare-NUB. infectiile spatiilor fasciale secundare -NUC. supuratiile difuze -NUD. actinomicoza- DAE. supuratiile circumscrise -NUPag. 2463. Vindecarea plagilor chirugicale dupa incizia supuratiilor se va realiza:A. per primam -NUB. per secundam -DAC. dupa sutura intradermica -NUD. dupa sutura in planuri anatomice -NUE. Dupa sutra de pozitiePag 2464. Flegmonul este o supuratie difuza in care:A. exista o colectie supurata -NUB. sint prezente sfacele si bule gazoase -DAC. nu este modificata temperatura corporala -NUD. valoarea procalcitoninei este normala - NUE. apare constant poliuria- NUPag. 2455. In abcesul spatiului vestibular, faza subperiostala este dominata:A. de congestia tegumentului -NUB. de febra inalta -NUC. de congestia fibro mucoasei corespunzatoare dintelui cauzal- DAD. de dureri intense -DA

E. stare generala intens alterata -NUPag 247 39

6. Diagnosticul diferential al infectiilor spatiului vestibular se face cu:A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare -DAB. alveolita postextractionala -NUC. abcesul palatinal -NUD. fibromatozele gingivale localizate -NUE. chistul de maxilar suprainfectat -DAPag. 2477. In infectiile spatiului genian, examenul clinic obiectiveaza:A. tumefactie discreta -NUB. deglutitie imposibila -NUC. tegumente acoperitoare destinse si lucioase -DAD. torticolis -NUE. hipoestezie pe nervii infraorbitar si mentonier -NUPag. 2528. Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului infratemporal se face cu:A. tumorile suprainfectate ale glandei parotide -NUB. abcesul vestibular de la molarul 1 superior -NUC. abcesul spatiului genian - NUD. nevralgiile de trigemen -DAE. pericoronarita molarului 3 inferior -NUPag. 2569.Flegmonul de planseu bucal poate determina:A. Tromboza septica a sinusurilor craniene -DAB.Meningita septica -DAC. Pareza de facial -NUD.Mediastinita acuta -DAE. Gangrena pulmonara -DAPag.27110.Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutie urmatoarele spatii:A. Laterofaringian -NUB. Infratemporal - DAC. Sinusul maxilar -DAD.Mentonier –NUE. Submandibular -DAPag. 27211.Fasciita necrozanta:A. Se refera la o supuratie grava a partilor moi -DAB. Este determinate de o flora exclusiv anaeroba -NUC. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna -NUD. Debuteaza cu manifestari clinice specifice -NUE. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta - DAPag. 273 40

12.Diagnosticul diferential al fasciitei necrozante se face cu :A.Adenopatii cervicale suprainfectate -DA

B. Tumori benigne ale glandelor salivare -NUC. Supuratii difuze -DAD.Lipomatoza cervicala -NUE. Tumori maligne suprainfectate- DAPag. 27413.Abcesul cerebralA. Este o complicatie des intilnita a infectiilor odontogene -NUB. Clinic, apar semne directe de hipertensiune intracraniana -NUC. Diagnosticul se confirma prin CT cu substanta de contrast -DAD.Tratamentul este specific neurochirurgical -DAE. Evolueaza spre septicemie -NUPag 27614.OsteoperiostitaA. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata -DAB. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita -DAC. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului anatomopatologic -NUD.Tratamentul consta in sechestrectomie -NUE. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea capacitatii de aparare a organismului -DAPag 28115.Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin include:A. Osteomielite supurate, acute sau cornice -DAB. Osteomielite supurate, de tip cronic sclerogen -NUC. Osteomielite dupa infectii specifice -DAD. Osteomielite nesupurate de tip cronic sclerogen -DAE. Osteomielita radionecrotica -NUPag 28216.Diagnosticul diferential al osteomielitei supurate cronice se face cu:A. Tumori benigne osoase -DAB. Infectii nespecifice osoase -NUC. Tumori maligne osoase –DAD.Displazia fibroasa -DAE. Supuratii periosoase -DAPag. 28317.Sifilisul cu localizare in teritoriul OMF:A. Este o infectie contagioasa nespecifica -NUB. Evolueaza in mai multe stadii -DAC. Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome -DAD.Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza reactiilor serologice specifice- DAE. Tratamentul este chirurgical- DAPag. 287 41

18.Diagnosticul pozitiv al tuberculozei cu localizare oala si maxilo-faciala,se stabileste:A. In urma examenului clinic -DAB. Pe baza IDR la tuberculina -DAC. Punctie cu inoculare pe medii de cultura -NUD.Examen RMN -NU

E. Lavaj bronho-alveolar -NUPag. 28819.Principiile generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale sunt:A. Incizia se practica in zone declive pentru a permite drenajul gravitational- DAB. Incizia se practica in zonele centrale ale tumefactiei slab vascularizate -NUC. Alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile anatomice afectate -DAD.Tratamentul cauzal poate fi conservator sau radical -DAE. Spalaturile antiseptice trebuie efectuate bidirectional -NUPag 24520. Cauzele supuratiilor spatiului infratemporal sunt:A. Punctii sinusale gresit efectuate - DAB. Infectii dento-parodontale ale molarilor superiori- DAC. Punctii septice la spina Spix -NUD.Difuzarea infectiei din spatiul mentonier -NUE. Difuzare infectiilor din spatiile vecine - DAPag. 25521.Spatiul submandibular este delimitat de :A.Medial: m. milohioidian, m. hioglos, m. stiloglos -DAB. Inferior: tegument si platisma -NUC. Anterior: pintecele anterior al digastricului si m. stilohioidian - NUD. Superior: mandibula, m milohioidian, m maseter - DAE. Posterior: pintecele posterior al digastricului, m stilohioidian -DAPag 25722.Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului sublingual se face cu:A. Litiaza submandibulara supurata -NUB. Abcesul spatiului submandibular -DAC.Warthonita, periwarthonita -DAD.Tumorile chistice de planseu bucal -DAE. Flegmonul difuz al planseului bucal -DAPag 25923.Spatiul parafaringian este subimpartit in :A. Spatiul laterofaringian -DAB. Spatiul prevertebral -DAC. Spatiul pterigomaxilar -NUD. Spatiul retrofaringian -DAE. Spatiul pterigomandibular -NUPag 265 42

24.Diagnosticul diferential al supuratiilor spatiului laterofaringian se face cu:A. Flegmonul amigdalian -DAB. Flegmonul pterigomandibular -NUC. Abcesul de spatiu submandibular cu evolutie in recessus -DAD.Abcesul planseului bucal -NUE. Tumorile laterofaringiene -DAPag 26625.Spatiul retrofaringian este delimitat de :A.Medial: spatiul prevertebral -NU

B. Lateral: spatiul laterofaringian de partea controlaterala -DAC. Superior: baza craniului -DAD. Inferior: vertebrele C4-T4 si mediastinul -NUE. Anterior:peretele posterior al faringelui -DAPag 26626.Flegmonul planseului bucal:A. Se mai numeste angina Ludwig -DAB. Procesul supurativ cuprinde spatiile submandibulare, spatiile sublinguale, spatiul submentonier -DAC. Supuratia difuza se poate extinde spre spatiul laterocevical, genian, spatiul maseterin -NUD. Focarul hipertoxic este localizat cel mai frecvent la nivelul spatiului pterigomandibular -NUE. Are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau pericoronaritele supurate ale molarilor de minte superiori -NUPag 27027.Adenita acuta supurata se caracterizeaza prin:A.Colectie difuza –NUB.Colectie bine delimitata –DAC.Prezinta la periferie fenomenul de periadenita –DAD.Tegumentele acoperitoare sunt congestive –DAE.Starea generala nu este alterata -NUPag 27828.Diagnosticul diferential al adenitei acute parotidiene se face cu:A. Tumorile de parotida -DAB. Chistul sebaceu supurat -NUC. Abcesul spatiului parotidian -DAD.Artita cronica temporo mandibulara -NUE. Adenopatia metastatica pretragiana ulcerata -NUPag 278-279 43

29.Adenopatia din sarcoidoza are urmatoarele caracteristici:A. Este bilaterala simetrica, cu ganglioni mobili si duri -NUB. Este nedureroasa -DAC. Ganglionii sunt fermi si mobili -DAD. Se insoteste de febra, splenomegalie -NUE. Diagnosticul se pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG sau IgM -NUPag. 279,28030.Sifilisul tertiarA. Se prezinta la nivelul partilor moi sub forma de sifilideB. Se insoteste de adenopatieC. Se prezinta la nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si gomeD.Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a reactiilor serologice specificeE. Tabloul clinic se remite complet si spontan in 2-4 saptaminiPag 287 44

7. AFECTIUNI DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR(1, pag. 292-308)1. Baza piramidei triunghiulare a sinusului maxilar este:A. superior, reprezentata de planseul cavitatii orbitare-NU

B. extern, reprezentata de peretele lateral al maxilarului-NUC. inferior, reprezentata de osul palatin-NUD. medial, reprezentata de peretele extern al fosei nazale-DAE. anterior, reprezentata de peretele anterior al maxilarului-NUPag. 2922. Sinusul maxilar:A. este o cavitate anexa a foselor nazale-DAB. se deschide in meatul superior -NUC. se deschide in meatul mijlociu-DAD. se deschide in meatul inferior-NUE. este implicat in apararea imuna nespecifica-DA Pag. 2923. Sinusul maxilar:A. este o cavitate anexa a cavitatii orale-NUB. este “cavitate de rezonanta” pentru fonatie-DAC. este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului mijlociu al fetei-DAD. este structura de sustinere a globului ocular-NUE. este o structura compacta-NUPag. 2934. Mucoasa care acopera peretele sinusului maxilar este :A. formata dintr-un epiteliu cu ortokeratoza-NUB. formata dintr-un epiteliu cu parakeratoza-NUC. formata dintr-un epiteliu cilindric, cu cili-DAD. formata dintr-un epiteliu pluristratificat-DAE. formata dintr-un epiteliu de tip respirator-DAPag. 2935. Mucoasa sinusului maxilar este susceptibila patologiei :A. infectioase-DAB. alergice-DAC. traumatice-NUD. neoplazice-DAE. autoimune-NUPag.293 45

6. Raportul dintre radacinile dintilor maxilari si sinusul maxilar :A. este variabil in functie de marimea sinusului maxilar-DAB. este variabil in functie de lungimea radacinilor dentare-DAC. este variabil in functie de inaltimea proceselor alveolare-DAD. este variabil in functie de numarul de dinti de pe arcada-NUE. este variabil in functie de patologia mucoasei sinusului maxilar-NUPag. 2937. Sinuzita maxilara de cauza dentara :A. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a sugarului-NUB. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a adolescentului-NUC. este cea mai frevcenta afectiune sinuzala a adultului-NUD. este cea mai frecventa afectiune sinuzala rezultata in urma interactiunilor patologice dintre structurile dento-parodontale invecinate si sinusul maxilar-DAE. este cea mai frecventa afectiune infectiosa sinuzala -NU

Pag. 2948. Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :A. caria dentara simpla-NUB. inflamatia cronica a mucoasei rino-sinusale-DAC. candidoza orala-NUD. xerostomia-NUE. lipsa igienei orale-NUPag. 2959. Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :A. afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinusale-DAB. deviatia de sept nazal-DAC. scaderea motilitatii ciliare si crestrea de mucus intrasinusal-DAD. anclavarea dentara-NUE. candidoza orala cronica atrofica-NUPag.29510. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:A. caria dentara a dintilor maxilari-NUB. pulpita dentara acuta a dintilor sinuzali-NUC. pulpita dentara cronica a dintilor maxilari-NUD. necroza dentara a dintilor maxilari-NUE. parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali-DAPag.29511. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :A. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzali-DAB. incluzia dentara a caninilor maxilari-NUC. chisturi radiculare suprainfectate a dintilor maxilari sinuzali-DAD. gingivita cronica-NUE. parodontita marginala cronica profunda la premolarii si molarii maxilari-DAPag.295 46

12. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :A. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari-NUB. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali-DAC. incluzia caninului maxilar-NUD. complicatiile infectioase ale incluziei molarului de minte maxilar-DAE. chisturi foliculare suprainfectate la dintii sinuzali-DAPag.29513. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :A. obturatii de canal la dintii maxilari-NUB. obturatii de canal cu depasire la dintii sinuzali-DAC. obturatii de canal incomplete la dintii sinuzali-DAD. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali-DAE. toate cauzele de mai sus-NUPag 29514. . Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :A. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentare-NUB. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor sinuzali-NU

C. comunicarea oro-sinuzala postextractionala neobservata-DAD. comunicarea oro-sinuzala postextractionala incorect tratata-DAE. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv-NUPag.29515. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :A. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv-DAB. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestiv-NUC. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei dentare-DAD. impingerea caninului in fosa nazala in timpul odontectomiei-NUE. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul odontectomiei-DAPag 29516. In sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei faze successive:A. tumor, calor si dolor-NUB. congestiva, catarala si supurata-DAC. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza-NUD. exudativa, de granulare si epitelizare-NUE. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate-NUPag.29617. In sinuzita maxilara cronica, mucoasa este :A. congestionata-NUB. hiperplaziata-DAC. atrofiata-NUD. cu formatiuni polipoide si chistice-DAE. profund alterata-DAPag 296 47

18. In sinuzitele maxilare cronice reversibile apare:A. scaderea IgA-NUB. cresterea IgA-DAC. scaderea vascozitatea mucusului-NUD. cresterea vascozitatea mucusului-DAE. disparitia partiala sau totala a cililor-DAPag.29619. In sinuzitele maxilare cronice ireversibile se observa:A. tendinta la scleroza si chisturi de natura glandulara-DAB. disparitia complexelor immune circulante-NUC. lipsa celulelor caliciforme -DAD. fibroza parcelara sau totala-DAE. disparitia cililor cu metaplazie epiteliala-DAPag.29620. Germenii microbieni implicati frecvent in sinuzita maxilara de cauza dentara sunt :A. haemophilus influenzae-NUB. germenii microbieni probiotici-NUC. pneumococii-DAD. colibacilii-DAE. stafilococus aureus-NUPag. 296

21. Semnele clinice in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara sunt :A. durere unilaterala in etajul mijlociu al fetei, cu iradiere in regiunea orbitala, fronto-temporala, occipitala, exacerbata de pozitia decliva a capului-NUB. usoara jena dureroasa in zona sinusului afectat, in special in pozitia decliva a capului-DAC. febra 38-39C-NUD. iritatie faringiana-DAE. cacosmie subiectiva-NUPag.29722. Radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei evidentiaza in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara:A. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism-NUB. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit-NUC. opacifiere unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la periferie-DAD. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai marcata central-NUE. marimea si forma sinusurilor maxilare-DAPag. 29723. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se face cu :A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica-DAB. sinuzitele maxilare specifice-NUC. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat-NUD. sinuzita maxilara alergica-NUE. sinuzita maxilara fungica-NUPag. 299 48

24. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara se face cu :A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica-NUB. sinuzitele maxilare specifice-DAC. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat-DAD. sinuzita maxilara alergica-DAE. sinuzita maxilara fungica-DAPag. 29925. In tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se va efectua :A. asigurarea drenajului sinuzal-DAB. antibioterapie -DAC. corticoterapie-DAD. indepartarea factorului cauzal-DAE. cura radicala a sinusului maxilar-NUPag 30026. In tratamentul sinuzitei maxilare cronice ireversibile de cauza dentara se va efectua :A. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a II-a si a III-a-NUB. antibioterapie cu macrolide-NUC. antibioterapie cu lincosamide-NUD. corticoterapie-NUE. indepartarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului-DAPag.30127. Cura radicala a sinusului maxilar :A. consta in realizarea unei meatotomii-NU

B. se realizeaza in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara-NUC. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul B, tipul III-NUD. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul C, tipul IV-DAE. consta in crearea unei comunicari oro-sinusale-NU Pag.30128. Cura radicala a sinusului maxilar :A. are ca scop crearea unei meatotomii-NUB. are ca scop crearea unei comunicari oro-sinusale-NUC. are ca scop indepartarea mucoasei sinusului maxilar-DAD. are ca scop asigurarea drenajului sinuzal-DAE. are ca scop indepartarea factorului cauzal-NUPag. 30229. Comunicarea oro-sinuzala imediata post-extractional are drept criteriu de diagnostic:A. sangerare mai abundenta din alveola, cu aspect aerat-DAB. scurgere abundenta de secretie purulenta-NUC. halena fetida-NUD. refluarea alimentelor pe fosa nazala-NUE. proba Valsalva pozitiva-DAPag.303 49

30. In alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari, de peste 7 mm, se va tine cont de :A. adancimea vestibului maxilar-NUB. prezenta sau absenta dintilor-DAC. prezenta sau absenta lucrarilor protetice fixe-DAD. adancimea boltii palatine- NUE. optiunea chirurgului-DAPag 304 50

8. TRAUMATOLOGIE ORO-MAXILO-FACIALA(1, pag. 312-335, 361-369, 379-382,388-394)1.Factorii de risc locali în vindecarea întârziată a plăgilor sunt:A.Corpi străini restanţi în plagă - DAB.Sutura plăgii în tensiune – DAC.Vârsta pacientului – NUD.Plăgi zdrobite – DAE.Imunosupresia - NUPag.3142.După Navarro şi colab.,cele mai frecvente fracturi de mandibulă sunt localizate la nivelul:A.Ramului mandibulei - NUB.Condilului mandibular - DAC.Zonei parasimfizare- NUD.Procesului alveolar - NUE.Procesului coronoid - NUPag.3153.Principala cauză a fracturilor de mandibulă o constituie:A.Accidentele rutiere - NUB.Agresiunea - DAC.Accidentele sportive - NU

D.Accidentele de muncă - NUE.Iatrogenia - NUPag.3164.Din punct de vedere biomecanic zonele de rezistenţă minimă ale mandibulei sunt:A.Gaura mentonieră - DAB.Simfiza mentonieră - NUC.Zona parasimfizară - DAD.Apofiza coronoidă - NUE.Unghiul mandibulei - DAPag.3165.Mecanismele de producere a fracturilor de mandibulă sunt următoarele:A.Flexia - DAB.Presiunea - DAC.Tasarea - DAD.Smulgerea - DAE.Compresia - NUPag.316 51

6.După numărul liniilor de fractură, fracturile de mandibulă se clasifică în:A.Unice - DAB.Multiple - NUC.Duble - DAD.Cominutive - DAE.Triple - DAPag.3207.Clasificarea anatomică a fracturilor corpului mandibular este:A.Laterale - DAB.Verticale - NUC.Oblice - NUD.Mediane - DAE.Paramediane - DAPag. 3218.Semnele clinice de întrerupere a continuităţii osoase în fracturile de mandibulă sunt:A.Mobilitatea anormală a fragmentelor osoase - DAB.Modificări ale raporturilor de ocluzie - DAC.Edemul părţilor moi - NUD.Durere spontană - NUE.Deformări osoase ale etajului inferior al feţei - DAPag.3229.La palparea contururilor osoase ale mandibulei, pentru evidenţierea focarelor de fractură, se urmăresc:A.Puncte dureroase - DAB.Discontinuitatea osoasă - DAC.Prezenţa dinţilor pe ambele fragmente fracturate - NUD.Prezenţa dinţilor pe fragmentul distal al mandibulei - NUE.Prezenţa crepitaţiilor osoase - DAPag.322,323

10.Fracturile subcondiliene joase bilaterale determină:A.Ocluzie deschisă anterioară - DAB.Inocluzie frontală şi laterală de partea afectată - NUC.Ocluzie în doi timpi - NUD.Devierea liniei mediene de partea fracturată - NUE. Ocluzie cap la cap - NUPag.32711.Diagnosticul fracturilor de mandibulă se pune pe baza:A.Simptomatologie clinică - DAB.Ortopantomografie - DAC.Computertomografie -DAD.Radiografie în incidenţă Hirtz - NUE.Radiografie de mandibulă în incidenţă defilată(laterală) - DAPag.332 52

12.Complicaţiile tardive ale fracturilor de mandibulă sunt:A.Consolidarea întârziată - DAB.Consolidarea vicioasă - DAC.Pseudartroza - DAD.Supuraţii periosoase - NUE.Osteomielita mandibulei - NUPag.33513.În fracturile etajului mijlociu al feţei pot fi interesate:A.Osul maxilar propriu-zis - DAB.Oasele zigomatice - DAC.Osul mandibular - NUD.Oasele palatine - DAE.Apofizele pterigoide - DAPag.36114.Fractura orizontală Le Fort I se mai numeşte:A.Disjuncţie cranio-maxilară joasă - NUB.Fractură transversală joasă - DAC.Disjuncţie cranio-maxilară înaltă - NUD.Fractură tip GUERIN - DAE.Fractură WALTHER - NUPag.363,36815. Fractura orizontală Le Fort I interesează:A.Apertura piriformă - DAB.Creasta zigomato-alveolară - DAC.Tuberozitatea maxilară - DAD.Apofizele pterigoide 1/3 medie - NUE.Fosa canină - DAPag.36316.Semnele clinice ale fracturii Le Fort I sunt:A.Edem facial important („facies în butoi”) –NUB.Palparea dureroasă retrotuberozitar (semnul Guerin) – DAC.Mobilitate anormală a porţiunii inferioare a maxilarului în sens transversal –DA

D.Ocluzie deschisă frontală şi contacte premature la nivelul molarilor, bilateral –NUE.Contacte premature la nivelul molarilor, bilateral – DAPag.36417.Disjuncţia cranio-maxilară înaltă interesează :A.Oasele nazale la nivelul suturii naso-frontale –DAB.Peretele inferior al orbitei –DAC.Apofiza pterigoidă în 1/3 medie – NUD.Peretele extern al orbitei –DAE.Arcada temporo-zigomatică –DAPag.365 53

18. Complexul zigomatic este alcătuit din :A. Osul malar – DAB.Arcada temporo-zigomatică –DAC.Marginea inferioară a orbitei –DAD.Marginea superioară a orbitei –NUE.Podeaua şi peretele lateral al orbitei –DAPag. 37919.Tipuri de fracturi anterioare, cu deplasare, ale complexului zigomatic:A. Fisuri ale complexului zigomatic –NUB.Fracturi parţiale ale rebordului orbital inferior şi lateral –DAC.Fractura –disjuncţie de malar –DAD.Fractura ,, blow-out’’ a podelei orbitei –DAE.Fractura cominutivă –DAPag.379,38020.Semnele clinice ale fracturilor anterioare cu deplasare, sunt:A.Asimetrie facială prin înfundarea reliefului malar –DAB.Întreruperea continuităţii osoase la nivelul rebordului orbitar inferior –DAC.Diplopie –DAD.Punct osos dureros la nivelul arcadei temporo-zigomatice –NUE.Tulburări de sensibilitate în teritoriul nervului infraorbital de partea lezata –DAPag.381,38221.Pentru stabilirea diagnosticului de fractură de malar se recomandă următoarele tipuri de investigaţii radiografice:A.Computertomografie –DAB.Radiografie în incidenţă Parma –NUC.Ortopantomografie –NUD.Radiografie în incidenţă semiaxială Hirtz –DAE. Radiografie de craniu în incidenţă antero-posterioară(Caldwell) –NUPag.32222.Leziunile traumatice dento-alveolare pot fi produse prin:A.Cădere accidentală – DAB.Accidente de circulaţie - DAC.Agresiune umană sau animală –DAD.Iatrogenie –DAE.Complicaţii secundare infecţioase –NUPag. 388

23.Traumatismele dento-alveolare se clasifică în:A.Leziuni dentare –DAB.Leziuni osoase – NUC.Traumatisme ale ţesuturilor dento-alveolare –DAD.Traumatisme ale procesului alveolar –DAE.Leziuni ale mucoasei fixe şi mobile –DAPag.388 54

24.Leziunile dentare sunt clasificate în următoarele forme anatomo-clinice:A.Fisură coronară –DAB.Fisura radiculara –NUC.Fractură coronară cu expunerea pulpei dentare –DAD.Fractură radiculară –DAE.Avulsie dentară –NUPag.38825.Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi realizat prin:A.Coafaj indirect –NUB. Coafaj direct – DAC.Amputaţie vitală –DAD.Extirpare vitală –DAE.Extracţie dentară –NUPag.38926.Traumatismele ţesuturilor parodontale pot fi:A.Contuzia dentară- NUB.Luxaţia cu extruzie – DAC.Contuzia parodontală –DAD. Avulsia completă –DAE.Contuzia coronara NUPag. 39027.În tratamentul luxaţiei dentare cu intruzie se pot adopta următoarele atitudini terapeutice:A.Favorizarea erupţiei dentare, dacă dintele este imatur –DAB.Repoziţionare imediată manuală a dintelui în poziţie corectă, cu fixarea lui la dinţii vecini –NUC. Repoziţionare imediată chirurgicală a dintelui în poziţie corectă, cu fixarea lui la dinţii vecini –DAD. Extracţia dintelui luxat –NUE.Tratament ortodontic pentru repoziţionarea dintelui intruzat –DAPag.39128.Etapele replantării dentare sunt:A.Curăţirea dintelui de detritusuri, înaintea replantării , cu ser fiziologic –DAB.Sterilizarea dintelui cu soluţii antiseptice –NUC.Introducerea manuală în alveolă în poziţie corectă –DAD.Fixarea dintelui cu o atelă semirigidă 7-10 zile –DAE.Scoaterea dintelui din ocluzie 4-6 săptămâni –NUPag. 39229. Avantajele imobilizării dinţilor traumatizaţi prin ligatură hipocratică sunt:A.Asigură o bună imobilizare –DAB.Creează dificultăţi în menţinerea igienei orale –NU

C.Permite abordul pentru tratamenul endodontic –DAD.Pot aluneca apical sub proeminenţa cervicală determinând extracţia lentă –NUE. Pot aluneca apical sub proeminenţa cervicală determinând leziuni ale cementului -NUPag.393 55

30.Tehnicile de imobilizare în traumatismele dento-alveolare sunt următoarele:A.Gutiere acrilice –DAB.Imobilizare rigidă intermaxilară –NUC.Imobilizare cu sârmă cu 8( ligatură hipocratică) –DAD.Şinele vestibulo-linguale NUE.Imobilizare semirigida -DAPag.393 56

9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI CERVICO-FACIALE MAXILARE(1., PAG.402-404, 406-426, 428-433,437-443)1.Chistul branhial:A.Este adenopatie laterocervicală-NUB.Este manifestarea cervicală a unui limfom Hodgkin-NUC.Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom laterocervical-DAD.Abordul chirurgical este pe cale intraorală-NUE.Poate maligniza-DAPag. 4072.Chistul canalului tireoglos:A. Se mai numește și chistul median al gâtului-DAB. Apare numai la copil-NUC. Poate fistuliza tegumentar-DAD. Apare laterocervical, în 1/3 superioară-NUE. Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom-DAPag. 4093.Sialochistul:A. Se datoreaza dilatației chistice a canalului de excreție a gandelor salivare accesorii- DAB. Apare doar la vârstnici-NUC. Apare frecvent la nivelul buzei superioare-NUD. Poate fi localizat si in parotida-DAE. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar-DAPag. 4114.Mucocelul:A. Este o tumoră malignă-NUB. Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul mucoasei orale-DAC. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale-NUD. Consistenta este fluctuenta-DAE. Este foarte dureros la palpare-NUPag. 4115.Ranula:A. Cel mai frecvent tip este cel ”în bisac”-NUB. Este situată totdeauna pe linia mediană-NUC. Se poate perfora spontan-DA

D. Se suprainfectează frecvent-NUE. Varianta ”în bisac” are forma unei clepsidre -DAPag. 413 57

6.Chistul sebaceu:A. Are originea în celulele adipoase din derm-NUB. Ia naștere prin blocarea secreției glandelor salivare-NUC. Își are originea la nivelul foliculului pilos-DAD. Apare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale-DAE. Cavitatea chistică este umplută de sebum-DAPag. 4147.In functie de localizare diagnosticul diferențial al chistului sebaceu se face cu:A. Chistul dermoid -DAB. Tumori benigne parotidiene-DAC. Limfangiomul chistic -NUD. Chistul canalului tireoglos-DAE. Ranula in bisac -NUPag. 4158.Epulis fissuratum:A. Este o tumoră malignă a cavității orale-NUB. Apare la purtatorii de proteza mobila-DAC. Se localizeaza pe mucoasa jugala -NUD.Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificată clinic-DAE. Ridică suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori maligne-DAPag. 4179.Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie:A. Este localizată doar la nivelul limbii -NUB. Apare la purtătorii de proteze mobile incorect adaptate-DAC. Este intalnita predominant la bărbați-NUD. Clinic apare sub forma unor multiple excrescente de mici dimensiuni cu aspect de „broboane”-DAE. Uneori este necesara extirparea chirurgicala -DAPag 417,41810.Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugala, mai este cunoscut si sub denumirea de:A. Epulis Fibros-NUB. Epulis granulomatos-NUC. Epulis angiogranulomatos-NUD. Botriomicom-DAE. Hiperplazie papilomatoasa-NUPag. 41811.Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival se face cu:A.Fibromul osifiant periferic –DAB.Papilomul mucoasei orale –NUC.Fibromul mucoasei orale NUD.Granulomul periferic cu celule gigante –DAE.Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare- DA

Pag 420 58

12.Diagnosticul diferențial al fibromului osifiant periferic trebuie făcut cu:A. Granulomul piogen gingival-DAB. Chistul de eruptie-NUC. Papilomul -NUD. Granulomul periferic cu celule gigante-DAE. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare în perioada de debut-DAPag. 42113.Granulomul periferic cu celule gigante:A. Este asociat cu hipeparatiroidismul-NUB. Este prevalent la sexul masculin-NUC. Apare mai frecvent la virste tinere-NUD. Este localizat palatinal-NUE. Se mai numeste epulis cu celule gigante-DAPag. 42114.Granulomul congenital(epulisul congenital):A. Este o leziune frecventă-NUB. Afectează adesea sexul masculin-NUC. Apare la nivelul mucoasei jugale-NUD. Se localizeaza cel mai frecvent pe creasta alveolara maxilara,paramedian -DAE. Poate fi necesară extirparea chirurgicală precoce-DAPag. 42315.Papilomul este:A. proliferare tumorala maligna-NUB. proliferare celulara fibroblastica benigna-NUC. proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului-DAD. proliferare tumorala benigna a stratului bazal al epiteliului-NUE. proliferare tumorala benigna a celulelor mezenchimale-NUPag. 42516.Papilomul:A. Are drept cauza probabila infecția cu HPV-DAB. Are întotdeauna consistență fermă-NUC. Obișnuit, este pediculat-DAD. Are culoare albăstruie-NUE. Poate apărea la orice vărstă-DAPag. 42517. FibromulA. Nu are o frecvență crescută între tumorile benigne ale cavității orale -NUB. Este cea mai frecventă tumoră benignă din cavitatea orală-DAC. Apare doar la bărbați-NUD. Apare la orice varsta-DAE. Dimensiunie sunt, de regulă, mai mari de 2 cm-NUPag. 428 59

18.Diagnosticul diferențial al fibromului se face cu:A.Melanomul cavității orale-NUB. Granulomul piogen-DA

C. Papilomul mucoasei orale-DAD.Mucocelul-NUE. Ranula-NUPag. 42919.Tratamentul fibroamelor constă în:A. Radioterapie-NUB. Chimioterapie-NUC. Radioterapie și chimioterapie-NUD. Extirpare chirurgicală în totalitate-DAE. Cauterizare -NUPag. 42920.Fibromatoza gingivală:A. Este congenitală-NUB. Este ereditară-DAC. Are cauză traumatică-NUD.Tratamentul este reprezentar de chimioterapie-NUE. Tratamentul este chirurgical-DAPag. 43021.Lipomul:A. Este o tumoră malignă-NUB. Este un sarcom-NUC. Apare exclusiv la nivelul teritoriului oro-maxilo-facial-NUD. Apare mai frecvent la persoanele obeze-DAE. Intraoral apare mai ales la nivelul mucoasei jugale-DAPag. 43122.Lipomul se localizeaza:A. Pe trunchi si membre -DAB. Frecvent oral - NUC. LA nivel cervico facial-DAD.Mai rar oral DAE. In derm -NUPag. 43123.Sindromul Madelung:A. Dezvoltare localizată a unor lipoame cervicale-NUB. Dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze localizate si in regiunea cervico-faciala-DAC. Este ușor de tratat chirurgical datorită caracterului localizat-NUD. Este dificil de tratat chirurgical datorită caracterului difuz-DAE. Îndepărtarea parțială pe cale chirurgicală conduce la recidive-DAPag. 432 60

24.Schwannomul:A. Este o tumoră benignă-DAB. Are originea în celulele Schwann-DAC. Este congenitală-NUD. Apare numai la vârstnici-NUE. Recidivează frecvent după tratamentul chirurgical-NUPag. 433

25.Clasificarea actuală a leziunilor vasculare benigne cuprinde:A. Hemangioamele-DAB. Angiosarcoamele-NUC. Fibrosarcoamele-NUD. Malformațiile vasculare-DAE. Malformațiile limfatice (limfangoamele)-DAPag. 43726.Hemangiomul:A. Este mai frecvent la sexul masculin (3:1)-NUB. Sunt rar localizate în teritoriul oro-maxilo-facial-NUC. Cele complet dezvoltate sunt rareori prezente la naștere-DAD. Este cea mai frecventă tumoră din perioada copilăriei-DAE. In primele saptamani de viata tumora se dezvolta lent -NUPag 43827.Tratamentul hemangioamelor poate consta în:A. Pansament modelant-NUB. Scleroterapie-DAC. Producerea de sângerări-NUD. Radioterapie-DAE. Dispensarizare-DAPag. 43928.Malformațiile vasculare:A. Sunt prezente la naștere și persistă toată viața-DAB. Au întotdeauna flux crescut-NUC. Au întotdeauna flux scăzut-NUD. Pot avea fie flux scăzut fie flux crescut-DAE. Malformațiile capilare au flux scăzut-DAPag. 43929.Sindromul Sturge-Weber:A. Afecțiune tip hamartom-DAB. Are si manifestări neurologice-DAC. Sunt doar leziuni de tip capilar-NUD. Sunt leziuni strict tegumentare-NUE. Sunt leziuni strict mucozale-NUPag. 441 61

30.Limfangiomul:A. Apare excepțional în teritoriul oro-maxilo-facial-NUB. Apar cel mai adesea în cele 2/3 anterioare ale limbii-DAC. Evoluția este rapidă-NUD. Tratamentul este întotdeauna chirurgical-NUE. Raspund la tratament sclerozant - NU Pag. 44362

10. CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR MAXILARE(1,pag.450-471, 474-485,488-510,512-517)1.Dintre chisturile de dezvoltare odontogene face parte urmatoarele:A.keratochistul odontogen-DAB.chistul nazo-palatin-NU

C.chistul gingival al adultului-DAD.chistul rezidual-NUE.defectul osos Stafne-NUPag.4502.Keratochistul odontogen primordial multilocular trebuie diferentiat de:A.chistul folicular-NUB.ameloblastomul-DAC.mixomul odontogen-DAD.chistul parodontal lateral-NUE.chistul residual-NUPag.4533.Keratochistul odontogen dentiger trebuie diferentiat de:A.chistul folicular-DAB.tumora odontogena adenomatoida-DAC.ameloblastomul si fibromul ameloblastic-DAD.mixomul odontogen-NUE.malformatiile arterio-venoase osoase central-NUPag.4534.Chistul folicular:A.apare frecvent la nivelul oaselor maxilare-DAB.reprezinta aproximativ 20% din totalul chisturilor de dezvoltare-DAC.apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei-DAD.nu se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral in cazul unui dinte semiinclus-NUE.afecteaza cel mai adesea adolescentii si tinerii,mai frecvent de sex feminin-NUPag.4565.Dintre chisturile de dezvoltare neodontogene fac parte:A.chistul nazo-palatin-DAB.chistul median palatinal-DAC.chistul nazo-labial-DAD.chistul radicular-NUE.chistul osos anevrismal-NUPag.450 63

6.Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral se poate face cu:A.chistul radicular lateral-DAB.chistul folicular-DACkeratochistul odontogen primordial-DAD.ameloblastomul-NUE.fibromul ameloblastic-NUPag.4607.Diagnosticul diferential al chistului radicular lateral se poate face cu:A.chistul parodontal lateral-DAB.keratochistul odontogen primordial-DAC.parodontopatia marginala cronica profunda-DAD.ameloblastomul-NUE.fibromul ameloblastic-NUPag.470

8.Dintre tumorile epiteliului odontogen fac parte:A.ameloblastomul-DAB.tumora odontogena scuamoasa-DAC.tumora odontogena epiteliala calcificata-DAD.fibromul ameloblastic-NUE.odontoameloblastomul-NUPag.4749.Dintre tumorile ectomezenchimului odontogen cu sau fara epiteliu odontogen inclus fac parte:A.fibromul odontogen-DAB.mixomul odontogen-DAC.cementoblastomul-DAD.ameloblastomul-NUE.odontoameloblastomu-NUPag.47410.Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic:A.poate aparea la orice varsta-DAB.exceptional la copii sub 10 ani-DAC.afecteaza in egala masura sexul masculin si cel feminin-DAD.la maxilar sunt mai frecvente-NUE.initial tumora este simptomatica-NUPag.47411.Sunt descrise mai multe forme anatomo-patologice de ameloblastom,dintre care cele mai frecvente sunt:A.formal foliculara-DAB.forma plexiforma-DAC.forma acantomatoasa-NUD.forma desmoplastica-NUE.forma bazocelulara-NUPag.475 64

12.Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se poate face cu:A.hiperplazii epulis like-DAB.tumori benigne gingivale-DAC.forme de debut ale tumorilor maligne gingivale-DAD.tumori maligne endoosoase-NUE.tumori benigne osoase cu radiotransparenta osoasa-NUPag.48213.Tumora odontogena calcificata:A.este o tumora rara-DAB.se considera ca deriva din resturile Serres ale laminei dentare-DAC.localizarea cea mai frecventa este la mandibula-DAD.afecteaza in special copiii-NUE.clinic se prezinta ca o deformare a mandibulei cu crestere rapida,dureroasa-NUPag.48314.Fibromul ameloblastic:A.apare in special la pacienti tineri-DAB.mai frecvent la sexul feminin-NU

C.localizarea predilecta este la maxilar-NUD.este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni-DAE.nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase-NUPag.48315.Odontomul:A.este o tumora odontogena relativ frecventa-DAB.combina elemente epiteliale si ectomezenchimale-DAC.prezinta doua forme anatomo-clinice-DAD.forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina fara a avea configuratia unui dinte-NUE.mai frecvent la mandibula decat la maxilar-NUPag.48416.Diagnosticul diferential radiologic al odontomului se poate face cu:A.osteomul-DAB.perlele de smalt-DAC.corpi straini intraososi-DAD.ameloblastomul-NUE.chistul radicular-NUPag.48517.Fibromul odontogen central:A.este o tumora frecventa-NUB.rezulta prin proliferarea tumorala a mezenchimului odontogen matur-DAC.poate fi prezenta la orice varsta-DAD.se localizeaza mai frecvent la maxilar-NUE.leziunea in sine este legata de prezenta obligatorie a unui dinte-NUPag.488 65

18.Tumora odontogena cu celule granulare:A.este extreme de rara-DAB.apare la adulti in general peste 40 de ani-DAC.se localiizeaza in special in regiunea premolara sau molara-DAD.initial sunt leziuni simptomatice,dureroase-NUE.pot induce o deformare dureroasa a osului din zona afectata-NUPag.48919.Mixomul odontogen:A.este rezultatul transformarii tumorale benigne a papilei mugurelui dentar-DAB.apar si la nivelul oaselor lungi-DAC.clinic,radiologic si evolutiv sunt asemanatoare ameloblastoamelor-DAD.apar mai frecvent intre 20-45 de ani-NUE.se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei-NUPag.49020.Cementoblastomul:A.apare mai frecvent la adolescenti sau adulti sub 30 de ani-DAB.afecteaza mai adesea dintii arcadeisuperioare-NUC.se asociaza cu simptomatologie dureroasa difuza-DAD.mucoasa acoperitoare este modificata-NUE.dintele implicat este mobil si nu ramane vital-NU

Pag.49221.Osteoblastomul:A.este o tumora benigna osoasa-DAB.este derivata din osteoclaste-NUC.are incidenta scazuta-DAD.apare mai frecvent la mandibula-DAE.afecteaza mai frecvent persoanele tinere-DAPag.49722.Torusul mandibular:A.este o exostoza-DAB.se localizeaza de cele mai multe ori pe fata vestibulara a corpului mandibular-NUC.afecteaza mai frecvent sexul masculin-DAD.sunt prezente la adultii tineri corelate uneori cu fenomene de bruxism-DAE.dispar in totalitate in urma unui tratament protetic adecvat-NUPag.50523.Boala Paget:A.caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie osoasa-DAB.etiologie bine stabilita-NUC.apare in special la persoane de peste 40 de ani-DAD.apare mai frecvent la sexul masculin-DAE.intereseaza doar oasele viscerocraniului-NUPag.515 66

24.In general manifestarile clinice ale histiocitozei cu celule Langerhans pot fi urmatoarele:A.subfebrilitate-DAB.scadere in greutate-DAC.exoftalmie-DAD.pancitopenie-DAE.anizocorie-NUPag.51425.Urmatoarele entitati sunt chisturi inflamatorii:A.chistul radicular -DAB.keratochistul odontogen-NUC.chistul gingival-NUD.chistul parodontal lateral-NUE.chistul follicular-NUPag.45026.Urmatoarele entitati sunt chisturi neodontogene:A.chistul globulomaxilar-DAB.chistul gingival al adultului-NUC.chistul folicular-NUD.chistul de eruptie-NUE.chistul rezidual-NUPag.45027.Urmatoarele entitati fac parte din tumorile epiteliului odontogen:A.ameloblastomul-DAB.fibromul ameloblastic-NU

C.odontoameloblastomul-NUD.cementoblastomul-NUE.mixomul odontogen-NUPag.47428.Urmatoarele entitati fac parte din tumorile mixte odontogene:A.fibromul ameloblastic-DAB.ameloblastomul-NUC.tumora odontogena calcificata-NUD.cementoblastomul-NUE.mixomul odontogen-NUPag.47429.In cadrul tumorilor neodontogene,dintre leziunile non-osteogene fac parte:A.osteopetroza-DAB.osteomul-NUC.condromul-NUD.osteocondromu-lNUE.torusuri-NUPag.493 67

30.Tumora odontogena adenomatoida:A.mai este numita si «tumora celor doua treimi » -DAB.de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni-NUC.mai frecventa la persoanele de peste 40 de ani-NUD.afecteaza cel mai adesea sexul masculin-NUE.cel mai frecvent are legatura cu molarii de minte-NUPag.486 68

11. TUMORI MALIGNE ORO-MAXILO-FACIALE(1, pag. 545-584)1.Dintre factorii locali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale fac parte:A.tutunul-DAB.alcoolul-DAC.varsta-NUD.radiatiile solare-DAE.paramixovirusurile-NUPag.545,5462.Dintre factorii generali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale fac parte:A.varsta-DAB.radiatiile solare-NUC.deficitul imunitar-DAD.alcoolul-NUE.fumatul-NUPag.547,5483.Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne sunt:A.buza-DAB.mucoasa jugala-DAC.bolta palatina -NUD.fata ventral a limbii-DA

E.fata dorsala a limbii-NUPag.5504.Dintre leziunile cu potential de malignizare fac parte urmatoarele:A.fibroza submucoasa orala-DAB.eritroplzia -NUC.lichenul plan-DAD.glosita sifilitica-DAE.leucoplazia-NUPag.550-5515.Din cadrul leziunilor premaligne fac parte urmatoarele:A.lichenul plan -NUB.eritroleucoplazia-DAC.eritroplazia-DAD.glosita sifilitica-NUE.candidoza cronica hiperplazica-NUPag.550,5526.Dintre factorii care influienteaza diseminarea metastatica a tumorii primare fac parte:A.localizarea tumorii primare-DAB.dimensiunile tumorii primare-DAC.profunzimea invaziei-DAD.invazia perinervoasa-DAE.nici un raspuns corect-NUpag.558 69

7.In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre afectiunile congenitale fac parte:A.chistul canalului tireoglos-DAB.chistul branhial-DAC.ranula in bisac- NUD.teratomul-DAE.laringocelul-NUpag.5618. In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre tumorile benigne cervicale fac parte:A.tumori chistice-DAB.limadenite cronice -NUC.tumori vasculare-DAD.amilidoza -NUE.sarcoame ganglionare-NUPag.5619.Biopsia incizionala este indicate in cazul:A.leziunilor tumorale de dimensiuni mici -NUB.tumorilor inoperabile dar care beneficiaza de tratament radio-chimioterapeutic-DAC.tumorilor la care se urmareste reconversia tumorala si apoi tratamentul chirurgical-DAD.bolnavilor care refuza interventia chirurgicala-DAE. leziuniloracute cu caracter inflamator -NUPag.562

10.Biopsia prin aspiratie cu ac pune la dispozitia medicului un diagnostic citologic ce permite clasificarea leziunilor in urmatoarele categorii:A.infectioase-DAB.tumorale benigne-DAC.tumorale maligne-DAD.leziuni specifice-DAE.lezini ulcerative-NUPag.56311.In general contraindicatiile biopsiei incizionale sunt date de:A.leziuni acute cu caracter inflamator-DAB.leziuni vasculare-DAC.tumori parotidiene-DAD.zone anatomice cu risc vital-DAE.leziuni provocate de traumatisme vechi-NUPag.56212.Urmatoarele grade Papanicolau sunt adevarate:A.gradul I –absenta celulelor atipice-DAB.gradul II –citologie sugestiva dar neconcludenta pentru malignitate-NUC.gradul III –citologie anormala, dar fara semne de maligntate-NUD.gradul IV – citologie foarte sugestiva pentru malignitate-DA70

E.gradul V – caracter net de malignitate-DAPag.56313.Clasificarea TNM:A.Tx – tumora primara nu poate fi evaluata-DAB.T1 – tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima-NUC.T2 – tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima-NUD.T3 – tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima-DAE.T2 – tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima-DAPag.56614.Clasificarea TNM:A.Nx – ganglioni limfatici regionali ce nu pot fi evaluati-DAB.N1 – un singur ganglion ipsilateral cu diametrul mai mic de 3 cm-DAC.N0 – nu exista dovezi despre prezenta adenopatiei metastatice cervical-DAD.N3 – unul sau mai multi ganglion cu diametrul mai mare de 6 cm-DAE.N1 – unul sau mai multi ganglion cu diametrul intre 3 si 6 cm-NUPag.56615.Gradul de diferentiere a tumorii maligne:A.Gx – gradul de difrentiere nu poate fi evaluat-DAB.G4 – bine diferentiata-NUC.G4 – nediferentiata-DAD.G3 – slab diferentiata-DAE.G3 – moderat diferentiata-NUPag.56716.Factorii de prognostic rezervat legati de adenopatia cervical sunt:A.un numar crescut de ganglioni cervicali clinic pozitivi-DAB.prezenta ganglionilor in nivele inferioare cervical-DA

C.implicarea ganglionilor controlateralii sau bilaterali-DAD.ruptura capsulara si invadarea partilor moi cervicale-DAE.toate raspunsurile de mai sus sunt false-NUPag.56917.Localizarile cele mai comune pentru metastazele la distanta ale tumorilor oro-maxilo-faciale sunt:A.plamanii-DAB.ficatul-DAC.oasele-DAD.rinichii-NUE.creierul-DAPag.569 71

18.Asigurarea marginilor libere negative la nivelul partilor moi,in cazul extirparii curative,sunt in functie de dimensiunea tumorii:A.pentru tumorile in T1 – margini libere negative la cel putin 1 cm-DAB.pentru tumorile in T1 – margini libere negative la cel putin 1,5 cm-NUC.pentru tumorile in T2 – margini libere negative la cel putin 2 cm-DAD.pentru tumorile in T3 – margini libere negative la cel putin 3 cm-DAE.pentru tumorile in T4 – margini libere negative la cel putin 4 cm- NUPag.57119.Obiectivul chirurgiei paliative este imbunatatirea calitatii vietii prin:A.diminuarea durerii-DAB.reducerea dimensiunilor tumorii dar nu si a tulburarilor functionale pe care le induce-NUC.inceperea tratamentului radio-chimioterapeutic-DAD.limitarea cresterii exofitice-DAE.reducerea riscului de suprainfectare-NUPag.57220.Lambourile arteriale:A.au o viabilitate mai mare decat cele “la intamplare”-DAB.irigatia se face printr-o artera septocutanata situata in lungul lamboului-DAC.sunt mai putin viabile decat cele “la intamplare”-NUD.viabilitatea lambourilor este influientata direct de lungimea arterelor septocutanate-DAE.necroza lambourilor arteriale apare doar distal de traseul arterelor septocutanate-DAPag.57221.Evidarea cervicala radicala implica indepartarea urmatoarelor:A.glanda submandibulara-DAB.ganglionii cervical-DAC.vena jugulara externa-NUD.muschiul omohioidian-DAE.teaca carotica-DAPag.57522.Structurile care se indeparteaza in evidarea cervicala supraomohioidiana sunt:A.glanda submandibulara-DAB.tesutul celulo-adipos si limfoganglionar submental si submandibular-DAC.ganglionul jugulodigastric-DAD.vena jugulara interna-NU

E.teaca carotica-DAPag.57823.Evidarea cervicala postero-laterala intereseaza:A.nivelul II -DAB.nivelul III -DAC.nivelul IV -DAD.nivelul I -NUE.ganglionii suboccipitali-DAPag.579 72

24.Evidarea cervicala in aceeasi sedinta se face in urmatoarele situatii:A.se impune un abord cervical pentru tumora primara-DAB.pacientii sunt batrani si nu pot suporta mai multe interventii chirurgicale-NUC.pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de lunga durata-DAD.adenopatiile sunt voluminoase si pot deveni inoperabile prin temporizare-DAE.profilactic -NUPag.58225.Evidarea cervicala se face in a doua sedinta in urmatoarele situatii:A.se impune un abord cervical pentru tumora primara-NUB.profilactic-DAC. pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de lunga durata-NUD.adenopatii voluminoase ce pot deveni inoperabile prin temporizare-NUE.scurtarea timpului interventiei-NUPag.58226.Radiatiile solare:A.au lungimi de unda de la 200 la 1800 nmDAB.spectrul infrarosu este de la 500-1400 nmNUC.spectrul infrarosu este responsabil de modificari ale tesutului conjunctivNUD.spectrul vizibil este de la 760-1800 nmNUE.radiatiile UVA sunt responsabile de arsurile solareNUPag.54627.Din cadrul leziunilor premaligne fac parte:A.fibroza submucoasa orala-NUB.eritroleucoplazia-DAC.lichenul plan-NUD.glosita sifilitiica-NUE.candidoza cronica hiperplazica-NUPag.551,55228.Eritroplazia:A.definita clinic ca o pata violacee,cu aspect omogen -NUB.nu poate fi indepartata prin stergere-DAC.clinic se prezinta deseori izolata-NUD.cel mai frecvent in asociere cu lichenul plan-NUE.nu este considerata o forma de debut a tumorilor maligne ale mucoasei cavitatii orale-NUPag.55229.Elementele clinice ale ulceratiei tumorale au urmatoarele caracteristici:A.fundul ulceratiei are aspect granular-DA

B.fundul ulceratiei are aspect neted-NUC.marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior-NUD.marginile ulceratiei au un versant extern anfractuos-NUE.marginile ulceratiei au un versant intern neted,congestive-NUPag.553 73

30.Cheilita actinica:A.apare la personae sub 45 de ani-NUB.mai frecventa la femei-NUC.se localizeaza in special pe buza superioara-NUD.se localizeaza in special pe buza inferioara-DAE.delimitare certa intre tegument si rosul de buza-NUPag. 556 74

12. PATOLOGIA ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE(1, pag. 679-685,687-693,695-702)1.Factorii etiologici care pot provoca o deviere a condililor de la pozitia lor normala, centrica, sunt:A. Pierderea molarilor si premolarilor - DAB. Stopuri ocluzale insuficiente in zona molarilor - DAC. Contacte premature cu devieri si/rotatii ale mandibulei - DAD. Incluzia molarilor de minte inferiori - NUE. Interferente in lateralitate –DAPag.6792.Pozitiile patologice ale condilului in sindromul algodisfunctional sunt:A. Pozitia craniala in fosa – DAB. Pozitia caudala – DAC. Pozitia centrica – NUD. Pozitia dorsala – DAE. Pozitia ventrala – DAPag.6793.Semnele clinice subiective in sindromul algodisfunctional sunt:A. Hipotonia muschilor masticatori la palpare – NUB. Spasm muscular – DAC. Deviatiile mandibulei – NUD. Crepitatii si cracmente – DAE. Durere – DAPag.6814.Semnele clinice in contuziile ATM sunt: pg.687A. Devierea mentonului de partea afectata – NUB. Trismus accentuat – NUC. Durere articulara spontana –DAD. Articulatie sensibila la palpare – DAE. Hipersialie – NUPag.6875.In luxatia anterioara acuta, factorii favorizanti sunt:A. Laxitatea capsulei articulare – DAB. Cresterea tonicitatii muschilor masticatori – NU

C. Cavitate glenoida putin adanca – DAD. Deformari condiliene – DAE. Tubercul articular cu panta accentuata – NUPag.688 75

6.In luxatia temporo-mandibulara anterioara bilaterala:A. Gura este partial deschisa -DAB. Mandibula este retruzata – NUC. Inocluzie verticala frontala – DAD. Depresiune pretragiana - DAE. Linia interincisiva deplasata –NUPag.6887.In luxatia temporo-mandibulara anterioara unilaterala:A. Contacte intre molari exista doar pe partea afectata –DAB. Linia interincisiva este deplasata contralateral –DAC. Obrazul este turtit si alungit pe partea opusa – NUD. Crepitatii si cracmente pe partea afectata –NUE. Contractura spastica a muschilor ridicatori ai mandibulei –NUPag.6898.Luxatia anterioara recidivanta cronica se descrie ca:A.Doar unilaterala – NUB.Tubercul articular cu relief accentuat – NUC.Spasm muscular in sindromul epileptic –DAD.Laxitate mandibulara produsa de dezechilibre ocluzo articulare –DAE.Apare un cracment caracteristic –DAPag.6909.Simptomatologia in luxatia posterioara :A.Miscari mandibulare absente – DAB.Otoragie cu scaderea acuitatii auditive – DAC.Gura intredeschisa la 1-2 cm – DAD.Prognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala –NUE.Obraji turtiti –DAPag.69310. Simptomatologia sinovitei si capsulitei :A.Dureri localizate articular – DAB.Miscari mandibulare dureroase – DAC.Lipsa contactelor dento-dentare de partea afectata –DAD.Cresterea cantitatii de lichid sinovial – DAE.Impingerea condilului mandibular spre posterior –NUPag.69511. Retrodiscita este descrisa ca:A.Proces inflamator difuz al tesutului retrodiscal – NUB.Are o frecventa destul de mica –DAC.Produsa prin traumatism articular acut –DAD.Produsa prin tulburari de ocluzie instalate brusc –DAE.Produsa prin deplasari anterioare exagerate –DAPag.695 76

12.Semnele clinice in artrita infectioasa nespecifica sunt:A.Dureri intense, spontane, pulsatile, iradiate temporo-auricular – DAB.Congestie si tumefactie preauriculara – DAC.Tulburari functionale progresive –DAD.Nu afecteaza si conductul auditiv extern – NUE.Stare generala alterata, frisoane, febra si transpiratie –DAPag.695,69613.Diagnosticul diferential al artritei infectioase nespecifice se face cu:A.Foliculita pretragiana – DAB.Furunculul pretragian – DAC.Periconarita acuta a molarilor de minte superiori – NUD.Limfadenita pretragiana – DAE.Parotiditele urliene -DAPag.69614. Simptomatologia in artrita reumatoida este :A.Tumefactie articulara-DAB.Durere iradianta, cu caracter nocturn –NUC.Limitarea progresiva a functiei articulare – DAD.Crepitatii – DAE.Modificari ale ocluziei –DAPag.69715. Semnele clinice in resorbtia condiliana idiopatica :A.Miscari mandibulare atipice –DAB.Asimetrie faciala progresiva – DAC.Pastrarea dimensiunii verticale – NUD.Tumefactie pretragiana –NUE.Zgomote articulare – DAPag. 69916. Particularitatile afectiunilor articulare degenerative artrozice sunt:A.Deteriorarea tesutului articular moale – DAB.Consecutive bruxismului, protezarii terminale incorecte –DAC.Consecutive traumatismelor articulare in antecedente – DAD.Bombarea reliefului condilului si a tuberculului articular –NUE.Apare la 40% din populatia de peste 60 de ani –DAPag.69917. Semnele clinice in anchiloza extracapsulara sunt :A.Limitarea partiala dar permanenta a deschiderii gurii – DAB.Devierea mandibulei de partea sanatoasa – NUC.Miscari de protruzie si lateralitate posibile –DAD.Asimetria faciala este mai accentuata decat cea din anchiloza intracapsulara – NUE.Se observa un proces coronoid deformat – DAPag.702 77

18. Se poate afirma despre anchiloza intracapsulara ca :A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii – DAB. La copii, hemimandibula afectata este hipoplazica – DAC. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii suprahioidiene – NU

D. In cea bilaterala pacientii au profilul characteristic de “pasare” – DAE. La palparea articulatiei se percepe blocul osos – DAPag.70219. Explorarile imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional sunt:A. Ortopantomografia – DAB. Radiografia de profil in incidenta Parma – DAC. Radiografia in incidenta mandibula defilata – NUD. Computer tomografia – DAE. Rezonanta magnetica nucleara – DAPag 68220. Principiile de tratament in plagile articulare :A. Curatirea mecanica a plagii - DAB. Inlaturarea corpilor straini si a eschilelor osoase - DAC. Aplicarea unui blocaj intermaxilar rigid pentru 2 saptamani –NUD. Sutura in doua sau mai multe planuri – DAE. Miscarile mandibulare se reiau dupa 4-6 saptamani –NUPag. 68721. Despre hiperplazia condiliana se poate afirma ca :A. Apare mai frecvent in intervalul de varsta 13-27ani –DAB. Etiopatogenie ereditara – Sindromul Klinefelter – DAC. Ocluzie deschisa in zona frontala - NUD. Marirea simetrica a condilului -DAE. Alungirea ramului si corpului mandibular –DAPag.68622. Semnele obiective ale sindromului algodisfunctional sunt:A. Deviatiile mandibulei-DAB. Hipertonia muschilor masticatori la palpare-NUC. Limitarea miscarilor mandibulare-DAD. Hipotonia muschilor masticatori la palpare-DAE. Senzatie de obstructie articulara unilaterala –NUPag.68123.Durerea in Sindromul algodisfunctional este:A. Inconstanta-NUB. Are caracter cronic –NUC. Are caracter acut- DAD. Este simptomul predominant-DAE. Este constanta-DAPag.681 78

24. Una din urmatoarele afirmatii privind principiile de tratament in sindromul algodisfunctional, nu este corecta:A. Un regim alimentar semilichid pe toata perioada tratamentului - NUB. Imobilizare intermaxilara prin blocaj rigid – DAC. Administratrea de analgezice, miorelaxante cu actiune centrala – NUD. Fizioterapia prin caldura superficiala sau in profunzime – NUE. Terapia prin exercitii – mecanoterapia – NUPag.683

25. Tratamentul etapizat al sindromului algodisfunctional cuprinde :A. Modificarea dietei (regim semilichid) – DAB. Infiltratiile intra-articulare la nivelul compartimentului superior –NUC. Fizioterapia –DAD. Terapia ocluzala –DAE. Stimularea electrica nervoasa transcutanata – DAPag683,68426. Aplazia condiliana se caracterizeaza prin :A. Apare este - lipsa dezvoltarii condilului –DAB. De obicei este bilaterala –NUC. Se diagnostichezeaza de obicei precoce –NUD. Tratamentul urmareste restabilirea simetriei mandibulare –DAE. Terapia ortodontica precoce –DApg.685,68627. Tehnica Nelaton consta in urmatoarele manevre:A. Se aplica policele bilateral pe fetele ocluzale ale premolarilor – NUB. Cu celelalte degete se prinde marginea bazilara si unghiul mandibulei – DAC. Se aplica o miscare initiala de coborire - DAD. Apoi se impinge mandibula spre posterior si superior – DAE. Condilul ajunge in cavitatea glenoida si gura se inchide brusc – DAPag.69028. Tehnica Valerian Popescu consta in urmatoarele manevre :A. Se introduc suluri de comprese, intre ultimii molari, bilateral – DAB. Se aplica presiune pe menton din sus in jos - NUC. Se aplica presiune spre inapoi pe menton –DAD. Se aude un cracment prin repozitionarea corecta a condilului –DAE. Se scot sulurile si se reface relatia de ocluzie –DAPag.68929. Caracteristicile luxatiei laterale sunt urmatoarele :A. Frecventa extreme de rara – DAB. Posibila numai prin asociere cu fractura subcondiliana – DAC. Predomina semnele clinice ale fracturii subcondiliene – DAD. Menton deviat de partea opusa leziunii – NUE. Ocluzie incrucisata – DAPag.693 79

30. Artrita sifilitica se descrie prin :A. Leziuni de intensitate redusa – DAB. In perioada secundara apar altralgii sau artrite subacute – DAC. Tertiar apar artralgii usoare, diurne – NUD.Ulterior apar fenomene de epifizita atrofica –DAE.Tratamentul este cel medicamentos al afectiunii luetice-Pag.69780

13.PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE(1, pag.719 -720,723- 738,744-753,760-770)1.In lipsa unui tratament imediat,sechelele cele mai frecvente si mai importante ale plagilor post-traumatice parotidiene sunt:

A.hemoragia- NUB.hematomul intraparotidian- NU C.fistula salivara -DAD.paralizia n.facial- DAE.sindromul Frey -NUPag. 7192.Intreruperea continuitatii canalului Stenon necesita:A.sutura acestuia dupa descoperirea ambelor capete -DAB.radioterapie in doze sclerozante- NUC.repozitionarea trans-jugala a segmentului posterior al canalului sectionat- DAD.plastia canalului cu grefa -NUE.parotidectomie superficiala- NUPag. 7193.Litiaza salivara poate aparea la orice varsta,cel mai frecvent afecteaza pacientii intre:A.5-10 ani- NUB.10-15 ani-NUC.20-30 ani -NUD.30-60 ani -DAE.60-70 ani -NUPag. 7234.Calculii salivari sunt formati din:A.fosfati de calciu- DAB.fosfati de sodiu -NUC.oxalati de calciu- DAD.oxalati de potasiu- NUE.carbonat de calciu -DAPag. 7255.Dupa Dan Theodorescu colica salivara se manifesta prin:A.febra- NUB.criza dureroasa- DAC.sialoree reflexa -NUD.congestie tegumentara submandibulara- NUE.tumora salivara fantoma- DAPag. 726 81

6.In abcesul salivar prin ostiumul canalului se elimina:A.saliva cu aspect normal -NUB.saliva opalescenta -NUC.puroi -DAD.secretie seroasa -NUE.secretie sero- sanguinolenta -NUPag. 7277.Litiazele glandelor salivare accesorii sunt:A.frecvente -NUB.foarte frecvente- NUC.rare -NUD.foarte rare -NUE.exceptionale -DA

Pag. 7288.Ablatia chirurgicala a calculului situat in canalul Wharton sau Stenon presupune o serie de riscuri:A.hematom disecant al planseului bucal -NUB.lezarea nervului lingual -DAC.lezarea arterei faciale- NUD.lezarea venei faciale- NUE.lezarea nervului hipoglos- NUPag. 7309.Submaxilectomia este necesara atunci cand:A.exista calculi multipli pe canal in 1/3 anterioara -NUB.exista un singur calcul voluminos in vecinatatea papilei- NUC.calcul situat intraglandular -DAD.exista calculi paracanaliculari -NUE.exista stadiul de abces salivar -NUPag. 73310.Tratamentul de electie in cazul calculilor situati la nivelul canalului Stenon este:A.litotritia extracorporeala- NUB.parotidectomia superficiala- NUC.endoscopic -DAD.masajul glandei -NUE.parotidectomie totala -NUPag. 73311.Sialadenita bacteriana nespecifica afecteaza mai frecvent:A.glanda parotida bilateral- NUB.glanda submandibulara bilateral- NUC.glanda parotida unilateral-DAD.glanda submandibulara unilateral -NUE.glandele salivare accesorii- NUPag 735 82

12.Tuberculoza glandelor salivare se prezinta clinic sub urmatoarele forme:A.circumscrisa -DAB.goma -NUC.pseudotumorala -NUD.difuza-DAE.tumorala -NUPag. 736,73713.Adenomul pleomorf se localizeaza cel mai frcvent la nivelul:A.glandelor salivare accesorii- NUB.parotidei- DAC.glandei submandibulare- NUD.gandei sublinguale- NUE.glandelor molare -NUPag. 74414.Indiferent de localizare,evolutia adenomului pleomorf parotidian,este:A.crestere lenta,progresiva- DA

B.durere -NUC.absenta durerii -DAD.se asociaza cu tulburari functionale ale facialului- NUE.se asociaza cu adenopatii cervicale -NUPag 74415.Diagnosticul diferential al adenomul pleomorf al glandei submandibulare se face cu:A.litiaza submandibulara in faza pseudotumorala -DAB.abcesul salivar -NUC.colica salivara -NUD.adenopatie submandibulara nespecifica- DAE.adenopatie submandibulara metastatica- DAPag. 74616.Semnele clinice de malignizare ale unui adenom pleomorf parotidian sunt:A.aparitia adenopatiei regionale-DAB.alterarea starii generale-DAC.hiposialie-NUD.fiarea la tesuturile adiacente-DAE.paralizia pe traiectul unor ramuri sau pe tot teritoriul n. facial-DAPag.74717.Tumora Warthon apare la adulti, indeosebi in intervalul de varsta:A.20-30 ani -NUB.30-40 ani -NUC.45-50 ani -NUD.50-60 ani-DAE.60-70 ani -NUPag.748 83

18.Adenomul canalicular se localizeaza predilect la:A.glanda parotida -NUB.glanda submandibulara -NUC.buza superioara -DAD.glanda sublinguala -NUE.valul palatin -NUPag 74819.La carcinomul mucoepidermoid tabloul clinic si evolutia sunt strict corelate cu:A.varsta pacientului -NUB.gradul de diferentiere histologica-DAC.aspectul salivei -NUD.afectiuni generale asociate- NUE.localizarea tumorii- NUPag.74920.Carcinomul mucoepidermoid bine diferentiat debuteaza astfel:A.formatiune tumorala difuza -NUB.formatiune tumorala relativ bine delimitate -DAC.tumora asimptomatica -DAD.tumora dureroasa la palpare -NUE.crestere lenta cativa ani-DA

Pag 74921.Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare accesorii se localizeaza cel mai frecvent la nivelul:A.vestibulului bucal-NUB.planseului bucal-NUC.mucoasei jugale-NUD.fibromucoasei palatului dur-DAE.valului palatin-NUPag. 75022.Carcinomul adenoid chistic apare:A.la copii-NUB.la adolescenti-NUC.la varsta adulta-DAD.mai frecvent la sexul masculin-NUE.fara predilectie pentru un anumit sex -DAPag. 75123.Carcinomul adenoid chistic metastazeaza:A.frecvent in ganglionii loco-regionali-NUB.rareori in ganglionii loco-regionali-DAC.hematogen pulmonar -DAD.frecvent hepatic -NUE.rar osos -DAPag. 752 84

24.Adenomul pleomorf malign reprezinta:A.forma maligna a adenomului pleomorf-NUB.o tumora maligna per primam-DAC.o forma de tip carcinosarcom-DAD.o forma de carcinoma-NUE.o forma de sarcom-NUPag.75325.In functie de gradul de malignitate,pe criterii histopatologice, tumorile glandelor salivare se impart in:A.2 categorii-NUB.3 categorii-DAC.4 categorii-NUD.5 categorii-NUE.6 categorii-NUPag. 76026.Dupa o parotidectomie cu conservarea n. facial,poate aparea:A.pareza definitiva in teritoriul n. facial-NUB.defect volumetric retromandibular-DAC.pareza tranzitorie in teritoriul n. facial -DAD.hipoestezia postoperatorie a lobului urechii-DAE.sindromul Frey -DAPag. 76427.Sindromul Frey se caracterizeaza prin:

A.asialie- NUB.hiperemia tegumentelor parotido-maseterine -DAC.pareza tranzitorie a n.facial- NUD.hipersudoratie in regiunea operata in timpul meselor -DAE.hipoestezie in teritoriul n auriculotemporal- NUPag. 76428.Criteriile relative de sacrificare a n.facial in cadrul parotidectomiilor pentru tumori maligne sunt:A.tumori maligne ale lobului profund sau extinse in lobul profund- DAB.tumori cu malignitate scazuta- NUC.tumori cu malignitate intermediara -NUD.tumori cu malignitate crescuta -DAE.tumori maligne de dimensiuni mari (T3,T4)- DAPag. 76829.Criteriile absolute de sacrificare a n. facial sunt:A.pareza preoperatorie in teritoriul n. facial-DAB.tumora benigna localizata pe lobul profund-NUC.recidive ale tumorilor maligne parotidiene- NUD.unul sau mai multe ramuri ale n. facial trec prin masa tumorala maligna-DAE.tumori de consistenta dura -NUPag. 768 85

30.Radioterapia postoperatorie pentru tumorile maligne este necesara in:A.tumori cu malignitate crescuta-DAB. tumori maligne ale lobului superficial-NUC.tumori maligne ale lobului profund-DAD.tumori maligne cu afectarea n. facial -DAE.tumori cu malignitate scazuta -NUPag. 768 86

14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE SEVERE(1, pag. 787-816)1. Tratamentul chirurgical ortognat poate fi instituit:A. la orice virsta-NUB. intre 12-16 ani -NUC. cind cresterea somatica este complet incheiata-DAD. dupa 20 de ani-NUE. in functie de tratamentul ortodontic-NUPag 7872. In compresiunea de maxilar pot aparea frecvent recidive daca tratamentul se aplica:A. sectorial pe arcada superioara -DAB. concomitent bimaxilar -NUC. numai la mandibula -NUD. numai la maxilar-NUE. secvential pentru fiecare arcada-NUPag 7873. Un posibil esec al interventiilor de chirurgie ortognata este aratat de discrepanta intre:

A. ocluzie si pozitia buzei superioare-NUB. ocluzie si pozitia nasului -NUC. schema de predictie si cefalometria postoperatorie-DAD. cefalometria preoperatorie si cea postoperatorie -NUE. pozitia partilor moi-NUPag 7884. Obiectivul principal al etapei ortodontice postchirurgicale este:A. inchiderea spatiilor interdentare -NUB. corectarea inocluziei verticale-NUC. alinierea dentara -NUD. corectii ocluzale minore-NUE. contentia ocluzala a rezultatului operator -DAPag 7955. Incidenta anomaliilor dento-maxilare severe clasa a III-a datorate unui prognatism mandibular anatomic in populatia generala este de aproximativ:A. 0,5% -DAB. 1% -NUC. 2-3% -NUD. 5% -NUE. 10% -NUPag7956. Pacientii cu anomalii dento-maxilare clasa a III-a pot prezenta prognatism mandibular anatomic asociat cu deficit de crestere sagitala a maxilarului in proportie de :A. 18-20%-DAB. B)2-3% -NU87

C. 10-15% -NUD. 50% -NUE. 100% -NUPag 7957. In asimetriile severe in plan transversal se pot face suplimentar urmatoarele interventii:A. osteotomii modelante ale bazilarei mandibulare -DAB. genioplastii-NUC. rinoplastii-NUD. condilectomii-NUE. osteotomii segmentare -NUPag 8158. Anomaliile in plan vertical prin deficit maxilar se caracterizeaza prin:A. Etajul inferior al fetei micsorat-DAB. Buza superioara pare alungita-NUC. Mentonul pare/este retrudat-NUD. Mentonul pare/este proeminent-DAE. Buza superioara pare scurtata-DAPag. 8109. Tratamentul ortodontic prechirurgical consta in:A. Decompensare ocluzala -DAB. Pozitionarea dintilor in functie de baza ososa -DA

C. Corectia arcadelor dentare -DAD. Degajari coronare -NUE. Extractia molarilor de minte -NUPag 78710. Pentru a stabili un plan de tratament prechirurgical trebuie gasit raspunsul la urmatoarele intrebari:A. Este nevoie de extractii dentare? -DAB. Care dinti vor fi extrasi? -DAC. Exista suficient os alveolar? -DAD. Ce deplasari dentare trebuie efectuate? -DAE. Care va fi rezultatul final? -NUPag 78711. Deplasarile dentare ortodontice se fac pe baza:A. Ocluzogramei -DAB. Analizei pe modele de studiu-DAC. Schemelor de predictie cefalometrica -DAD. Schemelor de predictie chirurgicala-DAE. Audiogramei-NUPag 78712. Planificarea interventiei se face cu ajutorul unei teleradiografii de profil pe care, trasarea reperelor urmareste sa stabileasca:A. Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase-DAB. Necesitatea si amploarea unei genioplastii -DA88

C. Necesitatea unor interventii associate -DAD. Viitoarea pozitie a partilor moi -NUE. Eliberarea cailor respiratorii -NUPag 787,78813. Simularea computerizata digitala are urmatoarele avantaje:A. Permite simularea aspectului facial postoperator-DAB. Usureaza elaborarea planului de tratament -DAC. Efect psihologic benefic pentru pacient -DAD. Introduce factori de eroare suplimentari -NUE. Cost redus -NUPag 78814. Simularea computerizata digitala are urmatoarele dezavantaje:A. Pret ridicat-DAB. Necesitatea calificarii personalului-DAC. Introducerea unor factori de eroare suplimentari -DAD. Usureaza elaborarea planului de tratament -NUE. Efect psihologic negativ asupra pacientului -NUPag 78815. Tehnicile chirurgicale de osteotomie utilizate in prezent pentru mandibula sunt:A. Osteotomia sagitala a ramului mandibular-DAB. Osteotomia verticala a ramului mandibular-DAC. Osteotomia in L inversat-DAD. Osteotomia cu ostectomia corpului mandibular-DA

E. Osteotomia segmentara-NUPag 78916. Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului:A. Interventii pe condilul mandibular-DAB. Interventii pe unghiul mandibular-DAC. Osteotomii orizontale pe ramul ascendant al mandibulei-NUD. Osteotomii segmentare-NUE. Osteotomii oblice-NUPag 79017. Complicatiile intraoperatorii in chirurgia ortognata:A. Lezarea nervului infraorbitar-DAB. Fractura etajului anterior al bazei craniului-NUC. Fractura lamelor pterigoide-DAD. Sectionarea arterei maxilare-DAE. Leziuni oftalmice-DAPag 79518. Dupa osteotomia sagitala si verticala a mandibulei pot aparea:A. Leziuni ale nervului alveolar inferior-DAB. Tulburari neurosenzoriale -DAC. Hemangioame -DAD. Necroze -DA89

E. Leziuni oftalmice -NUPag 79519. Obiectivele etapei ortodontice postchirurgicale:A. Inchiderea spatiilor interdentare-DAB. Corectarea inocluziei verticale -DAC. Alinierea dentara -DAD. Corectii ocluzale minore-DAE. Corectarea eruptiei molarului de minte-NUPag 79520. In anomaliile de clasa a III-a, indiferent de tipul anomaliei:A. Profilul este concav-DAB. Aspectul caracteristic aste de fata prelungita -DAC. Profilul este convex-NUD. Aspectul caracteristic este de fata de pasare-NUE. Profilul nu este modificat -NUPag 79521. In contextual unei anomalii de clasa a III-a analiza cefalometrica Steiner are urmatoarele semnificatii:A. SNA micsorat semnifica un retrognatism maxilar-DAB. SNB marit semnifica un prognatism mandibular -DAC. SNA micsorat si SNB marit semnifica o anomalie asociata-DAD. SNA marit semnifica un retrognatism maxilar-NUE. SNB micsorat semnifica un prognatism mandibular-NUPag 795,79622. Obiectivele tratamentului ortodontic prechirurgical in anomaliile de clasa a III-a Angle sunt:

A. Decompensarea anomaliei -DAB. Corectarea formei arcadelor-DAC. Alinierea dentara-DAD. Corectarea bascularilor dentare-DAE. Repozitionarea punctelor craniometrice-NUPag 79623. In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a tratamentul vizeaza:A. Retrudarea mandibulei prognate -DAB. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar-DAC. Asocierea acestora-DAD. Avansarea mandibulei prognate-NUE. Retrudarea maxilarului -NUPag 79624. In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a se descriu trei situatii clinice:A. Prognatism mandibular -NUB. Retrognatism maxilar-NUC. Profil facial concav-NUD. Prognatism maxilar-DA90

E. Retrognatism mandibular-DAPag 80425. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a avem:A. Profil facial accentuat convex-DAB. Profil facial accentuat concav -NUC. Hipoplazie mandibulara-DAD. Hiperplazie mandibulara-NUE. Aspect clinic cu profil de pasare-DAPag 80426. In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a Angle analiza cefalometrica Steiner arata:A. SNA marit -DAB. SNB marit -NUC. SNA micsorat -NUD. SNB micsorat -DAE. SNA marit si SNB micsorat -DAPag 80427. In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-a tratamentul chirurgical vizeaza:A. Avansarea mandibulei retrognate-DAB. Retrudarea maxilarului prognat -DAC. Asocierea intre acestea -DAD. Retrudarea mandibulei retrognate-NUE. Avansarea maxilarului prognat -NUPag 80528. Genioplastia se practica:A. Pe cale orala –DAB. Pe cale cutanata-NUC. Pecale mixta-NUD. Cu retrudarea mentonului-DA

E. Cu avansarea mentonului –DAPag. 79229. Elongarea osoasa dirijata la nivelul viscerocraniului ridica problem majore:A. Infectii ale partilor moi-DAB. Osteite-DAC. Osteomielite-DAD. Neadaptarea partilor moi la modificarilor substratului osos -NUE. Elongarea excesia a structurilor nervoase -NUPag 81730. In timpul si dupa interventia chirurgicala pentru corectarea compresiunii de maxilar se au in vedere urmatoarele:A. Se obtine o deschidere de 2-4 mm anterior-DAB. Se activeaza dispozitivul disjunctor pana se obtine o distanta de 3-5 mm -DAC. O disjunctie mai mare de 5 mm este contraindicata-DAD. Apare o diastema importanta ce va fi rezolvata prin tratament ortodontic postchirurgical -DA 91

E. Se realizeaza o aliniere a arcadelor dentare -NUPag 813 92

15. DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE(1, pag. 824-855)1. Fuziunea proceselor embrionare faciale are loc :A. in saptamanile 3-4 de viata intrauterina-NUB. in saptamanile 6-8 de viata intrauterina-NUC. in saptamanile 8-12 de viata intrauterina-NUD. intre zilele 28-34 de viata intrauterina-NUE. intre zilele 34-38 de viata intrauterina-DAPag. 8242. Formarea palatului primar are loc :A. in saptamana a 7-a de viata intrauterina-NUB. in saptamana a 12-a de viata intrauterina-NUC. prin fuziunea proceselor nazale laterale-NUD. prin fuziunea proceselor nazale mediane -DAE. prin fuziunea procesului nazo-maxilar cu procesele nazale laterale-NUPag. 8243. La un adult cu despicatura in antecedente si al carui prim nascut are aceeasi afectiune, riscul ca cel de-al doilea nascut sa prezinte aceeasi malformatie este :A. intre 12-17%-NUB. intre 17-20%-DAC. intre 20-24%-NUD. intre 24-27% -NUE. intre 27-29%-NUPag. 8264. In sindromul Pierre-Robin coexista :A. micrognatie, retrognatie, glosodinie, despicatura labiala-NUB. micrognatie, retroalveolie, glosodinie, despicatura labio-palatina-NUC. micrognatie, retrognatie, glosoptoza, despicatura palatina-DAD. macrognatie, prognatie, glosoptoza, despicatura labio-palatina-NU

E. macrognatie, proalveolie, glosodinie, despicatura labiala-NUPag. 8265. In sindromul Patau (trisomia 13-15) coexista :A. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, anencefalie-NUB. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, oculare, anencefalie-NUC. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, osoase, arinencefalie-NUD. despicatura labio-palatina, malformatii cardiace, oculare, arinencefalie -DAE. despicatura labio-palatina, malformatii cardiace, renale, osoase, arinencefalie-NUPag. 826 93

6. Fetopatia rubeolica se caracterizeaza prin :A. despicatura labiala, anoftalmie, malformatii cerebrale-NUB. despicatura labio-palatina, anoftalmie, malformatii cerebrale-DAC. despicatura labio-palatina, enoftalmie, malformatii cerebrale-NUD. cheilo-palato-schizis, enoftalmie, malformatii cardiace-NUE. cheilo-palato-schizis, exoftalmie, malformatii cardiace-NUPag. 8267. Amploarea tulburarilor mecanice a copiilor cu despicatura variaza :A. daca este o despicatura labiala sau labio-palatina-DAB. daca aceasta este unilaterala sau bilaterala-DAC. daca este insotita de agenezie-NUD. daca este insotita de hipoplazia segmentelor maxilare-DAE. daca este insotita de hiperplazia segmentelor maxilare-NUPag. 8288. Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura labiala unilaterala totala sunt afectate :A. structura buzei pana la santul nazo-labial, fara afectarea acestuia-NUB. toata structura buzei pana la palatul primar-DAC. se poate asocia cu despicatura palatina-DAD. nu modifica podeaua nazala -NUE. afecteaza procesul alveolar-NUPag 8289. Dupa clasificarea lui Veau, despicatura labiala bilaterala totala :A. nu se asociaza cu despicatura palatina-NUB. determina divizarea regiunii labiale in doua parti-NUC. determina divizarea regiunii labiale in trei parti-DAD. nu afecteaza procesul alveolar -NUE. prezinta prolabium hipoplazic-DAPag. 82910. Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura palatina simpla cu urano-stafiloschisis:A. este interesat palatul dur in totalitate-NUB. este interesat palatul dur partial-DAC. este interesat valul palatin in totalitate-DAD. este interesat valul palatin partial -NUE. este interesat procesul alveolar -NUPag.82911. Despicatura labiala unilaterala totala intereseaza:A. partile moi labiale -NU

B. doar planseul nazal-NUC. C.doar procesul alveolar-NUD. in totalitate partile moi labiale, planseul nazal si procesul alveolar -DAE. se poate asocia si cu despicatura palatina unilaterala totala-DAPag.831 94

12.Dupa Valerian Popescu despicaturile se clasifica in:A. Partiale –DAB. Despicatura procesului alveolar-NUC. Asociate-DAD. Totale-DAE. Despicatura palatine unilateral totala-NUPag.82913. Dupe Veau, clasificare despicaturilor labiale include:A. despicatura labial cicatriceala-DAB.despicatura partial anterioara-NUC. despicatura labiala bilateral asimetrica-DAD. despicatura labiala centrala-DAE. despicaturi asociate-NUPag. 828,82914. Avantajele utilizarii placutei palatine in despicaturile largi labiale unilaterale totale sunt :A. usureaza respiratia-NUB. usureaza alimentatia-DAC. ghideaza crestearea segmentelor maxilare-DAD. impiedeca interpozitia limbii in despicatura-DAE. elimina folosirea suzetei-DAPag.83415. Despicatura labiala bilaterala se clasifica in :A. simpla-DAB. complexa-NUC.asimetrica- DAD. totala- DAE. asociata-NUPag.83816. In despicatura labiala bilaterala asimetrica :A. cheilorafia se practica la varsta de2-3 luni-NUB. cheilorafia se practica la varsta de 3-5 luni-NUC. cheilorafia se practica la varsta de 5-6 luni-DAD. cheilorafia se practica la varsta de 9-12 luni-NUE. cheilorafia se practica la varsta de12-24 luni-NUPag. 83917. In despicatura labiala bilaterala asimetrica :A. cheilorafia se practica intr-un singur timp chirurgical-NUB. cheilorafia se practica in doi timpi chirurgicali-DAC. cheilorafia se practica prin tehnica Millard-NUD. cheilorafia se practica prin tehnica Malek-DAE. cheilorafia se practica prin tehnica Verdeja-NU

Pag.839 95

18. In cazurile severe de protruzie a premaxilei in despicaturile labiale totale bilaterale :A. per primam se intervine ortopedic-NUB. se practica labioplastia, urmata de osteotomia si retrudarea vomerului-NUC. se practica osteotomia si retrudarea vomerului, urmata de labioplastie-DAD. se practica labioplastia, urmata de tratament ortopedic-NUE. se practica cheilorafia in doi timpi chirurgicali-NUPag. 83919. Tehnica Levignac (in scut) se aplica in :A. despicaturile labiale unilaterale totale operate intr-un singur timp-NUB. despicaturile labiale unilaterale totale operate in doi timpi-NUC. despicaturile labiale bilaterale simetrice operate in doi timpi-NUD. despicaturile labiale bilaterale asimetrice operate in doi timpi-NUE. despicaturile labiale bilaterale operate intr-un singur timp-DAPag.84020. In depicatura palatina, la nivelul palatului dur se observa clinic:A. hemimaxilarul afectat hiperplazic si retrudat-NUB. hemimaxilarul afectat hipoplazic si retrudat-DAC. anterior exista fuziune intre palatul primar si cel secundar-NUD. anterior lipseste fuziunea dintre palatul primar si cel secundar -DAE. posterior se fixeaza la baza craniului prin aripa sfenoidului-DAPag. 84221. In depicatura palatina, la nivelul valului palatin se observa clinic:A. continuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara-NUB. discontinuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara-DAC. lipsa de fuziune mediana a muschilor peristafilin extern, intern, palatoglos, palatofaringian si palatostafilin-DAD. fuziunea mediana a muschilor palatoglos, palatofaringian si palatostafilin -NUE. fuziunea mediana a muschilor peristafilin extern si intern-NUPag.84222. In despicatura palatina simpla (a valului pe linia mediana) se realizeaza :A. tratament ortopedic-NUB. tratament chirurgical, urmat de tratament ortopedic de contentie-NUC. palatoplastie-NUD. stafilorafia-DAE. uranoplastie-NUPag.84223. In despicatura valului palatin si a palatului secundar se realizeaza :A. tratament ortopedic-NUB. tratament chirurgical, urmat de tratament ortopedic de contentie-NUC. palatoplastie-NUD. stafilorafie -NUE. uranostafilorafie-DAPag.844 96

24. In despicatura palatina unilaterala totala :A. de regula, tratamentul este ortopedic-NU

B. de regula, tratamentul este chirurgical intr-un singur timp operator-NUC. de regula, tratamentul chirurgical este etapizat-DAD. tratamentul chirurgical se face la varsta de 5-6 luni -NUE. tratamentul chirugical se face la varsta de 20-22 luni-NUPag. 84525. In despicatura palatina bilaterala totala:A. se asociaza protruzia premaxilei-DAB. se asociaza retruzia premaxilei-DAC. tratamentul chirurgical se realizeaza intr-un singur timp operator-NUD. tratamentul chirurgical se realizeaza in doi timpi operatori-NUE. tratamentul chirurgical se realizeaza in trei timpi operatori-DAPag. 84526. Factorii care conditioneaza interventia chirurgicala in despicatura palatina alveolara sunt:A. structuri anatomice sa fie bine dezvoltate-DAB. risc minim de aparitie a fistulelor sau dehiscentelor postoperatorii-DAC. copil normosom, normotrof-DAD. tratament ortopedic de contentie efectuat preoperator-NUE. tratament chirugical efectual in jurul varstei de 6 luni-NUPag. 84627. Aparitia sechelelor dupa tratamentul despicaturilor depinde de :A. localizarea malformatiei-NUB. severitatea malformatiei-DAC. existenta sau nu a tratamentului ortopedic prechirurgical-DAD. varsta la care s-a intervenit -DAE. coexistenta altor malformatii congenitale-NUPag. 84728. Cele mai frecvente sechele postoperatorii dupa despicaturile labio-maxilo-palatine sunt :A. subdimensionarea rosului de buza-NUB. supradimensionarea rosului de buza-DAC. discontinuitatea liniei cutaneo-mucoase-DAD. fistule cutanate -NUE. comunicare oro-nazala-DAPag.84729. Pentru corectarea supradimensionarii sau a discontinuitatii rosului de buza ca sechele postoperatorii in despicaturi, se realizeaza :A. corectia prin plastie in « V »-NUB. corectia prin plastie in « Y »-NUC. corectia prin plastie in « Z »-DAD. corectie prin osteotomia premaxilei -NUE. corectie prin alungirea columelei-NUPag. 848 97

30. In insuficienta velo-palatina ca sechela postoperatorie in despicaturi, se practica :A. palatoplastia secundara-NUB. stafilorafia secundara-DAC. uranostafilorafia secundara-DAD. rinoplastie secundara-NU

E. cheiloplastie secundara-NUPag. 854 98

16.DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL. NEVRALGIA DE TRIGEMEN(1, pag.916 -919)1.Clasificarea cauzala a durerii oro-maxilo-faciale:A. de cauza neurogena-DAB. de cauza somatica-DAC. de cauza psihogena-DAD. de cauza dentara-NUE. de cauza musculara-NUPag.9162.In nevralgia de trigemen,cand debuteaza la 30-40 de ani,cele mai frecvente cauze sunt:A. demielinizare-DAB. anevrisme-DAC. procese expansive tumorale intracraniene-DAD. compresia radacinii nervului la intrarea in foramen-DAE. cauza odontogena-NUPag.9163.Nevralgia de trigemen:A. cea mai frecventa forma de nevralgie craniana o reprezinta nevralgia trigeminala-DAB. incidenta este mai ridicata la tineri-NUC. varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de 52-58 de ani-DAD. debutul pentru formele simptomatice apare la 30-55 ani-NUE. raportul pe sexe in aparitia nevralgiei de trigemen este de 3/2 in favoarea sexului feminin-DAPag.9164.Nevralgia trigeminala clasica:A.se caracterizeaza prin crize dureroase de intensitate mica-NUB.apare frecvent pe traiectul oftalmicului-NUC.este tipic unilaterala-DAD.poate fi si bilateral la 4% din pacienti-DAE.se caracterizeaza prin crize dureroase deosebit de intense-DAPag.916-9175.Nevralgia trigeminala clasica:A.durerea are caracter lancinant-DAB.durerea are caracter de soc electric-DAC.durerea are debut lent si sfarsit brusc-NUD.durerea este declansata de un stimul senzitiv banal-DAE.apare inainte de 40 de ani-NUPag.917 99

6.Nevralgia trigeminala clasica-criterii de diagnostic:A.atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunde pana la cateva ore-NUB.durerea este intensa,ascutita,superficiala sau cu caracter de “impungere”-DAC.atacurile nu sunt stereotpe la fiecare individ-NUD.nu exista deficit neurologic evident clinic-DAE.nu sunt atribuite altor afectiuni-DA

pag.9177.In nevralgia trigeminala clasica durerea are cel putin una din urmatoarele caracteristici:A.intensa-DAB.ascutita-DAC.superficiala-DAD.declansata de factorii trigger-DAE.profunda-NUPag.9178.Nevralgia trigeminala simptomatica:A.se datoreaza unei leziuni structurale a ganglionului Gasser-DAB.se insoteste de tulburari de sensibilitate in teritoriul de distributie a trigemenului-DAC.se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor masticatori-DAD.se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor mimicii-NUE.se insoteste de afectarea tuturor nervilor cranieni adiacenti-NUPag.9179.In nevralgia trigemnala simptomatica:A.durerea nu se deosebeste de nevralgia trigeminala primara-DAB.durerea se deosebeste de nevralgia trigeminala primara-NUC.durerea este provocata de compresia vasculara-NUD.durerea este cauzata de leziuni structurale demonstrate altele decat compresia vasculara-DAE.daca durerea este bilaterala trebuie cautata o cauza centrala-DAPag.91710.Nevralgia simptomatica poate fi produsa de tumori localizate la nivelul unghiului ponto-cerebelos:A.neurinom de acustic-DAB.neurinom de trigemen-DAC.meningiom-DAD.chist epidermoid-DAE.chistul dermoid-NUPag.91711.Nevralgia trigeminala simptomatica:A.diagnosticul se stabileste pe baze clinice-DAB.examenul obiectiv nu poate evidentia zonele “trigger”-NUC.examenul obiectiv poate evidentia hiperestezie pe una din ramurile trigemenului-NUD.examenul obiectiv poate evidentia anestezie pe una din ramurile trigemenului-NUE.examenul obiectiv poate evidential hipoestezie pe una din ramurile trigemenului-DAPag.917 100

12.Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen:A.nevralgia trigeminala din scleroza multipla-DAB.nevralgia nervului facial-DAC.nevralgia trigeminala postherpetica-DAD.nevralgia parietala-NUE.nevralgia occipitala-DAPag.91813.Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen:A.nevralgia trigeminala clasica nu raspunde de obicei la farmacoterapie-NU

B.in cazul nevralgiei trigeminale simptomatice trebuie tratata si cauza subiacenta-DAC.ambele tipuri de nevralgie se trateaza la fel-NUD.tratamentul medicamentos utilizeaza medicatie anticonvulsivanta-DAE.tratamentul medicamentos nu utilizeaza medicatie anticonvulsivanta-NUPag.91814.Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen:A.unul dintre medicamentele anticonvulsivante in tratamentul nevralgei de trigemen este oxcarbamazepina-DAB.unul dintre medicamentele anticonvulsivante folosite in tratamentul nevralgiei de trigemen este izoniazida-NUC.in tratamentul anticonvulsivant folosit pentru tratamentul nevralgiei de trigemen exista un studiu pilot pentru topiramat-DAD.Baclofenul nu este util la cei care nu suporta carbamazepina-NUE.AINS sunt folosite mai des ca medicatie adjuvanta la unul dintre anticonvulsivante-NUPag.91815.Dintre efectele adverse ale carbamazepinei fac parte:A.sedarea-DAB.hiponatremia-DAC.leucopenia-DAD.rash-NUE.alopecie-NUPag.91816.Dintre efectele adverse ale carbamazepinei nu fac parte:A.leucocitoza-DAB.hirsutism-DAC.sedare-NUD.hiponatremie-NUE.alopecie-DAPag.918 101

17.Dintre efectele adverse ale valproatului de sodiu fac parte:A.crestere in greutate-DAB.alopecie-DAC.greata-DAD.hirsutism-NUE.sedare-NUPag.9118.Dintre efectele adverse ale fenitoinei fac parte:A.hirsutismul-DAB.hipertrofie gingivala-DAC.crestere in greutate-NUD.sedare-NUE.greata-NUPag.91819.Dintre efectele adverse ale gabapentinului nu fac parte:A.hiponatremia-DAB.hipercolesterolemie-DA

C.sedare-NUD.crestere in greutate-DAE.greata-DAPag.91820.Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen:A.blocajul chimic prin infiltratii anestezice nu foloseste ca medicatie adjuvanta pe cea sedativa si hipnotica-NUB.blocajul chimic prin infiltratii anestezice este folosit frecvent in practica-DAC.blocajul chimic anestezic este folosit rar in practica-NUD.nu se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser-NUE.se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau glicerol-DAPag.91821.Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen:A.in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau glicerol, cu cat injectarea este mai proximala rezultatele pe termen lung sunt mai bune-DAB.in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau glicerol, cu cat injectarea este mai distala rezultatele pe termen lung sunt mai bune-NUC.Infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce hipoestezie faciala-DAD.infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce disestezii dureroase-DAE.infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce rareori anestezie dureroasa,insa se insotesc frecvent de keratite-DAPag.918 102

22.In tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen, procedeele chirurgicale vizeaza:A.termocoagularea prin radiofrecventa-DAB.decompresiunea microvasculara a fosei anterioare-NUC.blocajul chimic anestezic-DAD.proceduri neurolitice percutanate-injectarea ganglionului sfenopalatin-NUE.decompresiunea microvasculara a fosei posterioare-DAPag.91823.Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen:A.ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in 82-100% din pacienti-DAB.ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in 60% din pacienti-NUC.in ganglioliza prin radiofrecventa pot aparea parestezii la 10% dintre pacienti-DAD.in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore sunt rare-DAE.in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore sunt dese-NUPag.91924.In cazul procedeului Janetta:A.beneficiile pe termen lung au fost raportate la 80% dintre pacienti-DAB.beneficiile pe termen scurt au fost raportate la 80% dintre pacienti-NUC.mortalitatea chirurgicala este de 1%-DAD.rata de recurenta este de 1-6 %-DAE.este o procedura neinvaziva fiind recomandat ca tratament de prima intentie-NUPag.91925.Printre alte procedee de distructie a fibrelor durerii din nervul trigemen se numara:A.criochirurgia-DAB.umflarea unui balon in cavul Meckel-DA

C.blocajul chimic anestezic-NUD.termocoagularea prin radiofrecventa-NUE.procedeul Janetta-NUPag.91926.Varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de:A.52-58 de aniDAB.30-40 de aniNUC.60-70 de aniNUD.58-72 de aniNUE.42-78 de aniNUPag.91627.Nevralgia trigeminala simptomatica-criterii de diagnostic:A.nu exista deficit neurologic evident clinic-NUB.atacurile sunt stereotipe la fiecare individ-DAC.nu sunt atribuite altor afectiuni-NUD.atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda pana la cateva ore-NUE.nu prezinta arii de declansare “trigger”-NUPag.917 103

28.Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen utilizeaza:A.carbamazepina-DAB.valproat de potasiu-NUC.aulin-NUD.dexametazona-NUE.diclofenac-NUPag.91829.Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen nu vizeaza:A.blocajul chimic anestezic-NUB.procedure neurolitice percutanate-NUC.termocoagularea prin radiofrecventa-NUD.infiltratii cu ser fiziologic-DAE.precedeul Janetta-NUPag.91830.Dintre efectele adverse ale lamotriginei fac parte:A.alopecie-NUB.crestere in greutate-NUC.hirsutism-NUD.leucopenia-NUE.rash-DAPag.918 104

17. METODE LOCALE DE PREVENIRE A CARIEI DENTARE DIN ŞANŢURI ŞI FOSETE1. Clasificarea şanţurilor ocuzale în funcţie de morfologia lor pot fi:A. Şanţuri largi în formă de “V”, cu diametru mic şi puţin adânciB. Şanţuri în formă de “I”, adânci şi îngusteC. Şanţuri în formă de “Y”, strangulateD. Şanţuri în formă de “M”, înguste

E. Şanţuri largi, în formă de “V” cu diametru mare şi puţin adânci2. Prevalenţa şi incidenţa crescută a cariei ocluzale se datoresc interacţiunii mai multor factori:A. Concentraţiei mai mici a fluorului în smalţul ocluzal decât în cel proximalB. Cantităţii de smalţ mai mari între suprafeţele dintelui şi joncţiunea smalţ-dentină la nivelul şanţurilorC. Capacităţii de retenţie a microorganismelor şi alimentelor în şanţuri şi foseteD. Cantităţii de smalţ mai mici între suprafaţa dintelui şi joncţiunea smalţ-dentină în cazul şanţurilorE. Posibilităţii realizării unei autocurăţiri foarte bune.3. Din mecanismul de producere a cariilor ocluzale din şanţuri şi fosete fac parte următoarele etape:A. Debutul se produce printr-o leziune în smalţul pantei cuspidieneB. Orificiul şi pereţii şanţului se demineralizează înaintea bazei şanţuluiC. Debutul se produce prin două leziuni bilaterale independente la orificiul şanţuluiD. Orificiul şi pereţii şanţului se demineralizează după baza şanţuluiE. Evoluţia leziunii poate fi influenţată prin prezenţa unor cantităţi crescute de proteine la baza şanţului4. Odontotomia profilactică poate fi utilă în următoarele situaţii clinice:A. Copii cu policarii care au o igienă orală bunăB. Copii cu policarii care au o igienă orală proastăC. Existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei cariiD. Imposibilitatea efectuării unor controale periodice regulateE. Copii cu stare generală bună5. Răşina Bowen sau rălina bis-Gama este:A. Un material care eliberează fluorB. Este un monomer metacrilicC. Este o moleculă hibrid mareD. Este un cianoacrilat 105

E. Seamănă cu o răşină epoxidică6. Calităţile unui sigilant sunt:A. Penetranţă scăzutăB. FluiditateC. BiocompatibilitateD. Absorbţia crescută a apeiE. Timp de priză scurt7. Avantajele sigilanţilor fotopolimerizabili sunt:A. Materialul se întăreşte în 5 secundeB. Nu se mai încorporează bule de apăC. Materialul îşi păstrează constant vâscozitateaD. Materialul se întăreşte în 10-20 secundeE. Nu se mai încorporează bule de aer8. Avantajele folosirii laserului în sigilare sunt:A. Reducerea timpului de prizăB. Smalţul expus laserului are rezistenţă crescută la factorii cariogeniC. Creşterea cantităţii de răşină rămasă nepolimerizată

D. Creşterea rezistenţei la întindere şi a rezistenţei de legareE. Scăderea rezistenţei la întindere şi a rezistenţei de legare* 9. Cantitatea cea mai mare de fluor se eliberează:A. În primele două zileB. În primele 24 de oreC. Într-o perioadă de cel puţin 2 aniD. În următoarele 2 ore de la aplicareE. În mod constant, în primele două săptămâni10. Proprietăţile materialuluio românesc “SIGILAR” sunt:A. Adeziune bunăB. Capacitate de etanşareC. BiocompatibilitateD. Hidrofilie crescutăE. Contracţie crescută la polimerizare106

11. Dezavantajele cimenturilor glass ionomer autopolimerizabile sunt:A. Aplicare mai greoaieB. Sensibilitate în mediu uscatC. Finisare slabă datorită rugozităţii superficialeD. Timp de priză scurtE. Rezistenţă scăzută în zonele supuse direct solicitărilor masticatorii12. Glass ionomerii fotopolimerizabili prezintă următoarele caracteristici:A. Manevrare mai uşoarăB. Timp de priză crescutC. Sensibilitate crescută în mediu umedD. Adaptare marginală mai bunăE. Aspect fizionomic acceptabil datorită suprafeţei mai netede13. Succesiunea timpilor operatori ai sigilării cu răşini compozite este:A. Izolarea, curăţirea suprafeţelor dentare, prepararea sigilantuluiB. Curăţirea suprafeţei dentare, izolarea, pregătirea suprafeţelor de smalţC. Spălarea şi uscarea, prepararea materialului de sigilare, aplicarea materialului de sigilareD. Verificarea sigilării, controlul în relaţie ocluzală, controale periodiceE. Prepararea materialului de sigilare, spălare şi uscare, aplicarea materialului de sigilare* 14. Gravajul acid în sigilare se face cu:A. H3PO4 – 37%B. NaOCl – 6%C. H3PO4 – 60%D. H2SO4 – 30-50%E. HCl – 37%* 15. Controlul periodic al sigilării este necesar:A. LunarB. AnualC. Odată la 6 luniD. La 2 aniE. La 6 luni în primul an de aplicare şi la 3 luni în cel de-al doilea an16. Controlul paraclinic al sigilării se realizează cu:A. Fuxină bazică 2,5%

B. Raze XC. Cristal violetD. Examen cu sondăE. Izotopi radioactivi C14, S35107

17. Atitudini corecte la controlul sigilării prin inspecţie şi palpare cu sonda:A. Sigilarea este intactă – nu se intervineB. Sigilantul este pierdut în totalitate – se repetă sigilareaC. Sigilarea este pierdută parţial – se repetă sigilareaD. Sigilarea are microneadaptări – se face control bite-wingE. Sigilarea este pierdută parţial – se completează cu sigilant fără altă intervenţie18. Enameloplastia:A. Este o tehnică invazivăB. Este o tehnică neinvazivăC. Este o tehnică de sigilare restrânsăD. Este o sigilare lărgităE. Presupune o prelucrare mecanică a şanţului ocluzal19. Enameloplastia se realizează cu:A. Freză cilindro-conică finăB. Freză sferică ¼C. Freză SorensenD. PolipanturiE. Cupe de cauciuc20. Enamelopastia se recomandă:A. Pe suprafeţe proximaleB. În cazul suprafeţelor ocluzale cu şanţuri adânciC. Şanţuri adânci şi înguste ce prezintă modificări de culoareD. Când se suspectează o carie în şanţurile ocluzaleE. În hiperemia pulpară21. Indicaţiile sigilării:A. Şanţuri şi fosete adânci în formă de amforăB. Şanţuri şi fosete adânci în formă de picăturăC. Şanţuri şi fosete adânci cu proastă cualescenţăD. Sonda “agaţă” dar nu sunt alte semne de carie dentarăE. Dinţi cu distrofii* 22. Obturaţiile preventive cu răşini tip B se realizează:A. Cînd leziunea a ajuns la joncţiunea smalţ-dentinăB. Când leziunea de carie a progresat în dentină dar este încă micăC. Când leziunea are o extindere mare în dentinăD. Când leziunea de carie în şanţ şi fosetă este minimăE. În cazul marmoraţiilor108

* 23. Verificarea sigilării se poate face:A. Prin examen cu sondaB. Prin colorare cu fuxină bazică 2%C. Prin colorare cu albastru de metil 0,25%D. Utilizând izotopi radioactivi C16, S45

E. Utilizând raze γ* 24. Odontotomia profilactică poate fi utilă în:A. Anumite situaţii clinice când nu se poate aplica sigilareaB. În cazul marmoraţiilorC. Cazul copiilor cu igienă orală bunăD. Posibilităţii efectuării unor controale periodice regulateE. Copii cu sănătate generală bună* 25. Proprietăţile ideale ale unui sigilant:A. Penetranţă medieB. Timp de lucru lungC. Timp de priză mediuD. Absorbţia scăzută a apeiE. Rezistenţă medie la uzură* 26. Perioada optimă recomandată pentru sigilare este:A. Vârsta de 3-6 ani pentru molarii temporariB. 6-8 ani pentru primii molari permanenţiC. 11-13 ani pentru molarii 2 permanenţi şi premolariD. 9-12 ani pentru premolariE. 18-20 ani pentru molarul 3 permanent27. Controlul periodic al sigilării este necesar:A. Odată la 6 luniB. Odată la 3 luniC. Clinic prin examen cu sonda, conform criteriilor lui Buounocore, Rock, HorowitzD. Paraclinic prin diferite procedeeE. Când se constată microneadaptări la nivelul sigilării109

28. Tehnica de sigilare cu răşini compozite modificate de Einwag presupune:A. Curăţarea suprafeţei ocluzale cu o pastă fără fluorB. Izolarea redusăC. Înăsprirea suprafeţei de smalţ pe o zonă de aproximativ 1 mm cu o freză diamantată sferică, cilindrică, a fissuriD. Demineralizarea cu acid a suprafeţei smalţuluiE. Aplicarea unei baze de hidroxid de calciu* 29. Odontotomia profilactică poate fi utilizată în următoarele situaţii:A. Existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei cariiB. În pulpite seroase totaleC. În necroză pulparăD. Copii cu stare generală bunăE. În traumatismele dentare penetrante* 30. Sigilanţii fotopolimerizabili au o serie de avantaje faţă de cei autopolimerizabili:A. Materialul se întăreşte în 5-10 secundeB. Nu se încorporează bule de apăC. Materialul se întăreşte în 10-20 secundeD. Materialul nu îşi păstrează aceeaşi vâscozitate în perioada aplicăriiE. Preţ de cost foarte ridicatRăspunsuri corecte:Nr.

RăspunsNr.Răspuns1B,E16B,C,E2A,C,D17A,B,D3B,C,E18A,D,E4B,C,D19A,B,C5B,C20B,C,D6B,C,E21A,B,C,D7C,D,E22B8A,B,D23A9B24A10A,B,C25D110

11A,C,E26

C12A,D,E27A,C,D13B,C,D28A,C,D14A29A15C30C111

18. ROLUL FACTORILOR FUNCŢIONALI ÎN FORMAREA APARATULUI DENTO-MAXILAR1Pasajul aerian nazo-faringian realizează adaptarea curentului de aer datorită:A. arhitectonicii speciale;B. structurii osului maxilar;C. funcţiilor glandulare;D. ţesutului venos erectil;E. poziţiei mandibulare.3, pag. 318ACD2Pasajul aerian nazo-faringian realizează adaptarea curentului de aer datorită:A. structurii osului etmoidal;B. arhitectonicii speciale;C. funcţiilor epiteliului;D. inervaţiei;E. poziţiei mandibulare.3, pag. 318BCD3Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orală se soldează cu deficienţe în:A. erupţia dentară;B. umectarea şi sterilizarea aerului;C. reducerea globală a debitului de aer;D. structura osului alveolar;E. reglarea cantităţii de aer.3, pag. 321BCE

4Aerul inspirat pe gură are ca efect:A. îngustarea maxilarului;B. înălţarea bolţii palatine;C. retrodenţia superioară;D. aplatizarea bolţii palatine;E. prodenţia superioară.3, pag. 323ABE5Aerul inspirat pe gură acţionează asupra:A. bolţii palatine;B. buzei superioare;C. mandibulei;D. maxilarului;E. coanelor.3, pag. 323ABCDE6Aerul inspirat pe gură are ca efect:A. aplatizarea bolţii palatine;B. înălţarea bolţii palatine;C. retrodenţia superioară;D. îngustarea maxilarului;E. prodenţia superioară.3, pag. 323BDE7Inconvenientele alimentaţiei artificiale a sugarului sunt:A. repetarea mişcărilor de propulsie;B. ingestia unei cantităţi de aer (aerofagie);C. creşterea secreţiei salivare;BD112

D. absenţa stimulilor funcţionali de propulsie a mandibulei;E. prezenţa deformaţiei rahitice a maxilarelor.3, pag. 3328Puterea de suport a dinţilor este de:A. 32 kg pentru incisivi;B. 35 kg pentru canini;C. 44 kg pentru premolari secunzi;D. 64 kg pentru molari primi;E. 45,70 kg pentru molari de minte.3, pag. 340ABC9

Puterea de suport a dinţilor este de:A. 35 kg pentru incisivi;B. 32 kg pentru canini;C. 44 kg pentru premolari secunzi;D. 45,70 kg pentru molari primi;E. 64 kg molari de minte.3, pag. 340CDE10Intensitatea forţei muşchilor mobilizatori ai mandibulei este de:A. 28 kg pentru temporal;B. 26 kg pentru maseter;C. 16 kg pentru pterigoidian intern;D. 28 kg pentru pterigoidian extern;E. 64 kg pentru buccinator.3, pag. 340BCD11Intensitatea forţei muşchilor mobilizatori ai mandibulei este de:A. 35 kg pentru temporal;B. 32 kg pentru maseter;C. 16 kg pentru pterigoidian intern;D. 28 kg pentru pterigoidian extern;E. 64 kg pentru buccinator.3, pag. 340ACD12Mecanismele masticaţiei perturbate în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:A. activitatea insuficientă a musculaturii masticatorii;B. lipsa abraziei fiziologice;C. contactele premature;D. hipersecreţia salivară;E. hiposecreţia salivară.3, pag. 344ABCE13Anomaliile dento-maxilare scad eficienţa masticatorie prin:A. reducerea suprafeţei de contact ocluzal;B. dificultatea efectuării mişcărilor masticatorii;C. ocluzia dezechilibrată;D. lezarea directă a mucoasei orale;E. ocluzia echilibrată.3, pag. 345-347ABCD14Scăderea eficienţei masticatorie a anomaliilor dento-maxilare se realizează prin:

A. angrenajele inverse;B. ocluzia eugnată;ACDE113

C. ocluzia adâncă;D. ocluzia inversă;E. ocluzia lingualizată.3, pag. 346-34715Deglutiţiile normale evolutive sunt:A. deglutiţia de tip infantil;B. deglutiţia de tip adult;C. deglutiţia protruzivă;D. deglutiţia sublinguală;E. deglutiţia de tranziţie.3, pag. 353-354ABE16Transportul bolului alimentar de pe dorsum-ul lingual în faringe se face prin:A. coborârea limbii în planşeul bucal;B. contracţia muşchiului milohiodian;C. deschiderea epiglotei;D. unda peristaltică a limbii;E. unda peristaltică faringiană.3, pag. 355-356BDE17Formele deglutiţiei anormale sunt:A. deglutiţia cu împingerea limbii şi arcadele depărtate;B. deglutiţia cu împingerea limbii de tip adult;C. deglutiţia fără împingerea şi arcadele depărtate;D. deglutiţia cu împingerea şi arcadele în contact;E. deglutiţia fără împingerea şi arcadele în contact.3, pag. 358ACD18Prelungirea stadiului deglutiţiei de tip infantil se produce datorită:A. imaturităţii neuro-musculare;B. tulburărilor rino-faringiene;C. potenţialului de creştere normală;D. maturităţii neuro-musculare;E. obiceiului vicios de sugere a degetului.3, pag. 360-362ABE19Metodele de explorare ale corzilor vocale sunt:A. laringoscopia stroboscopică;

B. cinematografia corzilor vocale;C. ortopantomografia;D. glotografia electrică;E. linguopalatograma.3, pag. 370-371ABD20Fazele ciclului corzilor vocale din vorbire sunt de:A. deschidere a glotei;B. neutralitate a glotei;C. elongaţie maximă;D. închidere a glotei;E. acolare a glotei.3, pag. 373ACDE21În vorbirea cu interpoziţii ale limbii, sprijinul limbii se realizează pe faţa:A. palatinală a incisivilor superiori;B. linguală a incisivilor inferiori;C. palatinală a premolarilor superiori;AB114

D. linguală a premolarilor inferiori;E. linguală a caninilor inferiori.3, pag. 38122În vorbirea cu interpoziţii ale limbii, limba se interpune între:A. incisivi;B. canini;C. premolari;D. obraji;E. molari.3, pag. 381AC23Dislalia poate îmbrăca forme variate:A. sigmatismul;B. rotacismul;C. dislalia labialelor;D. rinolalia închisă;E. disritmiile.3, pag. 384ABC24Muşchii masticatori şi oro-faciali influenţează dezvoltarea aparatul dento-maxilor prin:A. inserţiile osoase;B. articulaţia temporo-mandibulară;

C. aplicarea presiunilor musculare pe suprafeţele osoase;D. poziţia de echilibru a mandibulei;E. aplicarea forţelor musculare prin intermediul sistemului dentar.3, pag. 405ACE25Pe o electromiogramă se poate aprecia:A. amplitudinea potenţialului electric;B. intensitatea impulsurilor nervoase;C. energia cinetică;D. frecvenţa impulsurilor nervoase;E. durata şi cronologia apariţiei potenţialelor de acţiune.3, pag. 412ADE26Obiectivele terapeutice urmărite în echilibrarea acţiunilor musculare sunt:A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste;B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile;C. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor musculare deficitare;D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe;E. folosirea contracţiei musculare în vederea corectării modificărilor morfologice.3, pag. 415ACE27Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcţionale sunt:A. declanşarea reflexă a contracţiilor musculare;B. descompunerea forţelor verticale;C. normalizarea funcţiilor perturbate;D. stimularea erupţiei dentare;E. stimularea dezvoltării maxilarelor.3, pag. 416ABCE28Consecinţele obiceiului de sugere a policelui sunt:ABD115

A. tonusul labial scăzut;B. incompetenţa labială;C. retrodenţia superioară;D. tip anormal de deglutiţie;E. prognaţia mandibulară funcţională.3, pag. 43929Consecinţele interpoziţiei obrajilor între părţile laterale ale arcadelor sunt:A. proalveolodenţia superioară;B. oprirea în dezvoltarea verticală a arcadelor în sectoarele laterale;C. retrognaţia mandibulară funcţională;

D. apariţia unei supraocluzii incisive accentuate;E. ocluzie inversă laterală.3, pag. 443BDE30Condiţiile pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase sunt:A. intensitatea şi durata practicării;B. plasticitatea oaselor maxilare;C. poziţia de echilibru a mandibulei;D. bilanţul forţelor oro-faciale;E. modelarea funcţională a articulaţiei temporo-mandibulare.3, pag. 444ABD116

19. DEZVOLTAREA OCLUZIEI DENTARE1Relaţiile intermaxilare din viaţa intrauterină sunt:A. retrognaţia maxilară;B. retrognaţia mandibulară;C. prognaţia maxilară;D. prognaţia mandibulară;E. biretognaţia.4, pag. 36BD2Relaţia intermaxilară la naşterea nou-născutului este:A. retrognaţia maxilară;B. retrognaţia mandibulară;C. prognaţia maxilară;D. prognaţia mandibulară;E. biretognaţia.4, pag. 38B3Relaţia intermaxilară la naşterea nou-născutului nu este:A. retrognaţia maxilară;B. retrognaţia mandibulară;C. prognaţia maxilară;D. prognaţia mandibulară;E. biretognaţia.4, pag. 38ACDE4Erupţia dinţilor temporari se caracterizează prin:A. dinţii apar mai întâi la mandibulă;B. dinţii apar mai întâi la mxilar;C. erup la întervale ciclice de 6 luni;

D. caninul erupe înaintea molarul prim;E. caninul erupe după molarul prim.4, pag. 39ACE5Erupţia dinţilor temporari nu se caracterizează prin:A. dinţii apar mai întâi la mandibulă;B. dinţii apar mai întâi la mxilar;C. erup la întervale ciclice de 6 luni;D. caninul erupe înaintea molarul prim;E. caninul erupe după molarul prim.4, pag. 39BD6Reglarea relaţiilor intermaxilare între 3 şi 6 ani se manifestă prin:A. reducerea spaţiului primat;B. reducerea inocluziei sagitale;C. a doua mezializare a ocluziei dentare;D. reducerea gradului de supraacoperire;E. a doua înălţare a ocluziei dentare.4, pag. 40BCD7Reglarea relaţiilor intermaxilare între 3 şi 6 ani nu se manifestă prin:A. reducerea spaţiului primat;B. reducerea inocluziei sagitale;C. a doua mezializare a ocluziei dentare;D. reducerea gradului de supraacoperire;AE117

E. a doua înălţare a ocluziei dentare.4, pag. 408Ocluzia inversă frontală apare în prima etapă a dentiţiei mixte dacă există:A. o malocluzie clasa a III-a;B. un comportament muscular anormal;C. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior;D. o ocluzie cap la cap;E. o ocluzie adâncă.4, pag. 42BCD9Ocluzia psalidodontă apare în prima etapă a dentiţiei mixte dacă nu există:A. caria dentară;B. un comportament muscular anormal;C. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior;D. o ocluzie cap la cap;

E. o malocluzie clasa a III-a.4, pag. 42BCDE10Erupţia primilor molari permanenţi produce:A. a doua mezializare a mandibulei;B. a doua înălţare a ocluziei dentare;C. reglarea tridimensională a ocluziei dentare;D. deglutiţia de tip adult;E. reglarea relaţiei de postură.4, pag. 42-45BC11Erupţia primilor molari permanenţi nu produce:A. a doua mezializare a mandibulei;B. a doua înălţare a ocluziei dentare;C. reglarea tridimensională a ocluziei dentare;D. deglutiţia de tip adult;E. reglarea relaţiei de postură.4, pag. 42-45ADE12Planul postlacteal în linie dreaptă oferă un raport molar:A. cuspid în şanşul intercuspidian;B. mezializat;C. distalizat;D. cuspid la cuspid;E. neutral.4, pag. 43D13Planul postlacteal în treaptă mezializată oferă un raport molar:A. cuspid în şanşul intercuspidian;B. mezializat;C. distalizat;D. cuspid la cuspid;E. psalidodont.4, pag. 43A14Planul postlacteal în treaptă distalizată oferă un raport molar:A. cuspid în şanşul intercuspidian;B. mezializat;C. distalizat;D. cuspid la cuspid;E. neutral.

C118

4, pag. 4315Planul postlacteal în linie dreaptă nu oferă un raport molar:A. cuspid în şanşul intercuspidian;B. mezializat;C. distalizat;D. cuspid la cuspid;E. neutral.4, pag. 43ABCE16Planul postlacteal în treaptă mezializată nu oferă un raport molar:A. cuspid în şanşul intercuspidian;B. mezializat;C. distalizat;D. cuspid la cuspid;E. psalidodont.4, pag. 43BCDE17Planul postlacteal în treaptă distalizată nu oferă un raport molar:A. cuspid în şanşul intercuspidian;B. mezializat;C. distalizat;D. cuspid la cuspid;E. neutral.4, pag. 43ABDE18Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii factori:A. creşterea scheletală;B. deschiderea ocluziei frontale;C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;D. valorile dimensionale ale dinţilor temporari şi permanenţi;E. a treia înălţare a ocluziei dentare.4, pag. 44AD19Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii factori:A. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare;B. spaţiul de derivă Nance;C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;E. creşterea scheletală.4, pag. 44

BE20Schimbările dento-alveolare şi dento-dentare importante produse prin erupţia molarilor de 6 ani sunt:A. reducerea spaţiului primat;B. modificarea lungimii arcadei;C. a doua mezializare a ocluziei dentare;D. modificarea formei arcadei;E. a doua înălţare a ocluziei dentare.4, pag. 45ABDE21Schimbările dento-alveolare şi dento-dentare importante produse prin erupţia molarilor de 6 ani sunt:A. modificarea formei arcadei;B. prima înălţare a ocluziei dentare;ACD119

C. reducerea spaţiului primat;D. modificarea lungimii arcadei;E. a doua mezializare a ocluziei dentare;4, pag. 4522Erupţia primilor molari permanenţi produce:A. a doua mezializare a mandibulei;B. a doua înălţare a ocluziei dentare;C. prima mezializare a mandibulei;D. a treia înălţare a ocluziei dentare;E. reglarea relaţiei de postură.4, pag. 45B23Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance pe maxilar este între:A. 1,7 – 2;B. 0,9 – 2;C. 0,9 – 1,5;D. 1,7 – 4;E. 0,9 – 1,7.4, pag. 46C24Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance pe mandibulă este între:A. 1,7 – 2-4;B. 1,7 – 2;C. 0,9 – 1,5;D. 1,7 – 4;E. 0,9 – 1,7.

4, pag. 46A25Erupţia molarilor secunzi permanenţi produce:A. a doua mezializare a mandibulei;B. a doua înălţare a ocluziei dentare;C. reglarea tridimensională a ocluziei dentare;D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;E. a treia înălţare a ocluziei dentare.4, pag. 48DE26Erupţia molarilor secunzi permanenţi produce:A. reglarea tridimensională a ocluziei dentare;B. a doua înălţare a ocluziei dentare;C. a doua mezializare a mandibulei;D. prima mezializare a mandibulei;E. a treia înălţare a ocluziei dentare.4, pag. 48E27Erupţia molarilor trei permanenţi poate produce:A. a doua mezializare a mandibulei;B. a doua înălţare a ocluziei dentare;C. deschiderea ocluziei frontale;D. a treia înălţare a ocluziei dentare.E. reglarea tridimensională a ocluziei dentare.4, pag. 49C28Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce:A. incongruenţa dento-alveolară terţiară;B. deschiderea ocluziei frontale;C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;AB120

D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;E. a treia înălţare a ocluziei dentare.4, pag. 4929Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce:A. a treia înălţare a ocluziei dentare;B. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;C. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;D. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare;B. deschiderea ocluziei frontale.4, pag. 49

DE30Existenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi produce:A. incongruenţa dento-alveolară terţiară;B. deschiderea ocluziei frontale;C. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare;D. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei;E. a treia înălţare a ocluziei dentare.4, pag. 49CDE121

20. ETIOPATOGENIA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE, FACTORI LOCALI1Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:A. retenţia prelungită a dinţilor temporari;B. modificarea lungimii arcadei;C. caria dentară a dinţilor temporari;D. modificarea formei arcadei;E. pierderea prematură a dinţilor temporari.4, pag. 73ACE2Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:A. deglutiţiile atipice;B. retenţia prelungită a dinţilor temporari;C. caria dentară a dinţilor temporari;D. pierderea prematură a dinţilor temporari;E. anomaliile gentice.4, pag. 73BCD3Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:A. deglutiţia infantilă;B. retenţia prelungită a dinţilor temporari;C. caria dentară a dinţilor temporari;D. pierderea prematură a dinţilor temporari;E. sugerea policelui.4, pag. 73BCD4Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:A. retenţia prelungită a dinţilor temporari;B. caria dentară a dinţilor temporari;C. respiraţia orală;D. pierderea prematură a dinţilor temporari;E. sugerea policelui.4, pag. 73

ABD5Caria dentară a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea funcţiei:A. de deglutiţie;B. masticatorie;C. fizionomice;D. fonatorie;E. respiratorie.4, pag. 73BC6Caria dentară a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea:A. relaţiei tridimensionale a ocluziei dentare;B. funcţiei respiratorii;C. funcţiei de deglutiţie;D. dimensiunii verticale faciale;E. funcţiei fonatorii.4, pag. 73AD7Caria dentară aproximală a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect:A. alungirea arcadei dentare;B. recuperarea spaţiului de rezervă Nance;CE122

C. scurtarea arcadei dentare;D. pierderea dimensiunii verticale faciale;E. pierderea spaţiului de rezervă Nance.4, pag. 738Caria dentară aproximală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce:A. incluzia dintelui permanent;B. deschiderea ocluziei dentare;C. pierderea spaţiului de rezervă Nance;D. instalarea disfuncţiei fonatorii;E. instalarea ocluziei adânci.4, pag. 73C9Caria dentară aproximală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce:A. incluzia dintelui permanent;B. scurtarea arcadei dentare;C. malpoziţia dintelui permanent;D. instalarea disfuncţiei fonatorii;E. instalarea ocluziei adânci.4, pag. 73B

10Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect:A. tulburări verticale interarcadice;B. supraerupţia antagoniştilor;C. scurtarea arcadei dentare;D. pierderea dimensiunii verticale faciale;E. pierderea spaţiului de rezervă Nance.4, pag. 73AB11Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce:A. incluzia dintelui permanent;B. scurtarea arcadei dentare;C. malpoziţia dintelui permanent;D. instalarea disfuncţiei fonatorii;E. instalarea ocluziei adânci.4, pag. 73E12Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce:A. incluzia dintelui permanent;B. scurtarea arcadei dentare;C. malpoziţia dintelui permanent;D. dezechilibru în dinamica mandibulară;E. instalarea ocluziei adânci.4, pag. 73D13Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce:A. supraerupţia antagoniştilor;B. scurtarea arcadei dentare;C. malpoziţia dintelui permanent;D. dezechilibru în dinamica mandibulară;E. instalarea ocluziei adânci.A123

4, pag. 7314Pierderea prematură a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect:A. spaţierea dinţilor permanenţi;B. înghesuirea dinţilor permanenţi;C. scurtarea arcadei dentare;D. îngustarea arcadei dentare;E. pierderea dimensiunii verticale faciale.4, pag. 73BD15

Pierderea prematură a dinţilor temporari produce la dinţii permanenţi:A. interferenţe ocluzale;B. contacte premature;C. scurtarea arcadei dentare;D. îngustarea arcadei dentare;E. angrenaje inverse.4, pag. 73ABDE16Traumatismele dinţilor temporari şi consecinţele lor au ca efect:A. tulburări dento-alveolare;B. supraerupţia antagoniştilor;C. afectarea germenului subiacent;D. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent;E. pierderea spaţiului de rezervă Nance.4, pag. 74ACD17Traumatismele dinţilor temporari şi consecinţele lor au ca efect:A. supraerupţia antagoniştilor;B. scurtarea arcadei dentare;C. malpoziţia dintelui permanent;D. dezechilibru în dinamica mandibulară;E. instalarea ocluziei adânci.4, pag. 74C18Retenţia prelungită a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect:A. pierderea dimensiunii verticale faciale;B. tulburări ocluzale;C. afectarea germenului subiacent;D. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent;E. incongruenţa dento-alveolară.4, pag. 74BDE19Retenţia prelungită a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect:A. incongruenţa dento-alveolară;B. tulburări ocluzale;C. afectarea germenului subiacent;D. incluzia germenului subiacent;E. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent.4, pag. 74ABDE20Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce:

A. angrenaje inverse;B. migrarea dinţilor limitrofi;C. întârzieri în reglarea ocluziei;D. incongruenţa dento-alveolară la distanţă;E. interpoziţii ale părţilor moi.4, pag. 74CD124

21Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce:A. incluzia dintelui permanent;B. anclavarea dintelui temporar;C. întârzieri în reglarea ocluziei;D. incongruenţa dento-alveolară la distanţă;E. malpoziţia dintelui permanent.4, pag. 74ACDE22Perturbarea timpului de exfoliere a dinţilor temporari poate produce:A. supraerupţia antagoniştilor;B. scurtarea arcadei dentare;C. malpoziţia dintelui permanent;D. incongruenţa dento-alveolară;E. instalarea ocluziei adânci.4, pag. 74D23Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce:A. bariere osoase;B. migrarea dinţilor limitrofi;C. bariere fibroase;D. migrarea dinţilor antagonişti;E. interpoziţii ale părţilor moi.4, pag. 74BDE24Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce:A. angrenaje inverse;B. migrarea dinţilor limitrofi;C. ocluzia distalizată;D. migrarea dinţilor antagonişti;E. interpoziţii ale părţilor moi.4, pag. 74ABDE25Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:A. anodonţia;

B. anomaliile dentare izolate;C. respiraţia orală;D. meziodens-ul;E. sugerea policelui.4, pag. 74ABD26Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:A. anomaliile dentare de poziţie;B. anomaliile dentare izolate;C. anomaliile dentare de număr;D. anomaliile dentare de formă;E. sugerea policelui.4, pag. 74BCD27Incisivul lateral superior în formă de cui poate produce:A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare;B. incongruenţa dento-alveolară;C. diastema interincisivă;D. incluzia dintelui permanent;E. supraerupţia antagoniştilor.4, pag. 74C125

28Incisivul lateral superior în formă de cârlig poate produce:A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare;B. incongruenţa dento-alveolară;C. diastema interincisivă;D. incluzia dintelui permanent;E. perturbarea dinamicii mandibulare.4, pag. 74E29Inserţia joasă a frenului buzei superioare poate produce:A. supraerupţia antagoniştilor;B. disarmonia dento-alveolară;C. malpoziţia dintelui permanent;D. incongruenţa dento-alveolară;E. instalarea ocluziei adânci.4, pag. 75B30Bridele şi cicatricele ţesuturilor moi pot produce:A. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare;B. instalarea ocluziei distalizate;

C. diastema interincisivă;D. incluzia dintelui permanent;E. instalarea ocluziei adânci.4, pag. 75A126

21. CLASIFICAREA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE1Angle clasifică malocluziile după criteriul:A. etiologic;B. funcţional;C. relaţiei mandibulo-maxilare;D. fizionomic;E. descriptiv.4, pag. 77C2Relaţia de ocluzie neutrală molară este definită prin poziţia:A. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior în dreptul şanţului molarului de 6 ani inferior;B. vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior;C. vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior;D. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior;E. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior în dreptul cuspidului vestibular al molarului de 6 ani inferior.4, pag. 77-78D3Angle împarte malocluziile în:A. clase;B. sindroame;C. false şi adevărate;D. normale şi anormale;E. subdiviziuni.4, pag. 78-79A4Clasa I Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar:A. neutral;B. mezializat;C. distalizat;D. vestibularizat;E. lingualizat.4, pag. 78

A5Anomaliile din clasa I Angle de malocluzie se găsesc la nivelul grupului:A. lateral;B. posterior;C. distal;D. mezial;E. frontal.4, pag. 78E6Relaţia de ocluzie distalizată molară este definită prin poziţia:A. şanţului molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior;B. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în faţa vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior;C. primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani superior;D127

D. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior;E. cuspidului vestibular al molarului de 6 ani inferior în spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior.4, pag. 787Clasa a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar:A. neutral;B. mezializat;C. distalizat;D. vestibularizat;E. lingualizat.4, pag. 78C8Diviziunea 1 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar bilateral:A. neutral şi ocluzie adâncă;B. mezializat şi ocluzie inversă frontală;C. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş;D. vestibularizat şi ocluzie adâncă acoperită;E. lingualizat şi ocluzie deschisă frontală.4, pag. 78C9Diviziunea 2 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar bilateral:A. neutral şi ocluzie adâncă;B. mezializat şi ocluzie inversă frontală;

C. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş;D. vestibularizat şi ocluzie adâncă în capac de cutie;E. distalizat şi ocluzie adâncă acoperită.4, pag. 78E10Relaţia de ocluzie mezializată molară este definită prin poziţia:A. şanţului molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior;B. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în faţa vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior;C. primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani superior;D. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior;E. şanţului intercuspidian al molarului de 6 ani inferior în faţa vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior.4, pag. 79E11Clasa a III-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar:A. neutral;B. mezializat;C. distalizat;D. vestibularizat;E. lingualizat.4, pag. 79B12Şcoala germană clasifică malocluziile după criteriul:A. etiologic;B. funcţional;A128

C. relaţiei mandibulo-maxilare;D. fizionomic;E. descriptiv.4, pag. 7913Şcoala germană împarte malocluziile în:A. clase;B. sindroame;C. false şi adevărate;D. normale şi anormale;E. diviziuni.4, pag. 79B

14Sindromul cu compresiune de maxilar clasificat de şcoala germană prezintă următoarele variante clinice:A. cu ocluzie adâncă acoperită;B. cu protruzie şi înghesuire;C. fals şi adevărat;D. cu ocluzie deschisă;E. cu conducere forţată.4, pag. 79B15Sindromul progenic clasificat de şcoala germană prezintă următoarele variante clinice:A. cu ocluzie adâncă acoperită;B. cu protruzie şi înghesuire;C. fals şi adevărat;D. cu ocluzie deschisă;E. cu conducere forţată.4, pag. 80CE16Şcoala franceză clasifică malocluziile după criteriul:A. etiologic;B. funcţional;C. relaţiei mandibulo-maxilare;D. fizionomic;E. descriptiv.4, pag. 80E17Şcoala franceză denumeşte malocluziile:A. anomalii dento-maxilare;B. anomalii maxilo-mandibulare;C. anomalii dento-alveolare;D. disarmonii;E. anomalii pluricauzale.4, pag. 80D18Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale buzelor este:A. procheilie;B. retrognaţie;C. vestibulo-poziţie;D. retrocheilie;E. endocheilie.4, pag. 81AD

19Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sensBE129

sagital ale bazelor scheletale este:A. progenie;B. retrognaţie;C. exognaţie;D. endoalveolie;E. prognaţie.4, pag. 8120Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens transversal ale bazelor scheletale este:A. progenie;B. retrognaţie;C. exognaţie;D. endognaţie;E. prognaţie.4, pag. 81CD21Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale arcadelor alveolare este:A. supraalveolie;B. retroalveolie;C. exoalveolie;D. endoalveolie;E. proalveolie.4, pag. 81BE22Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens transversal ale arcadelor alveolare este:A. infraalveolie;B. supraalveolie;C. retroalveolie;D. endoalveolie;E. proalveolie.4, pag. 81D23Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens vertcal ale arcadelor alveolare este:A. infraalveolie;B. retroalveolie;C. supraalveolie;

D. endoalveolie;E. proalveolie.4, pag. 81AC24Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale mentonului este:A. progenie;B. retrognaţie;C. retrogenie;D. endoalveolie;E. laterogenie.4, pag. 81AC25Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale poziţiilor dinţilor din zona frontală este:A. vestibulo-versie;ABDE130

B. retrodenţie;C. infra-poziţie;D. palato-gresie;E. prodenţie.4, pag. 81-8226Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale poziţiilor dinţilor din zona laterală este:A. disto-versie;B. retrodenţie;C. infra-poziţie;D. mezio-gresie;E. prodenţie.4, pag. 81-82AD27Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens transversal ale poziţiilor dinţilor din zona frontală este:A. disto-versie;B. retrodenţie;C. infra-poziţie;D. mezio-gresie;E. prodenţie.4, pag. 81-82AD28

Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens vertical ale poziţiilor dinţilor este:A. vestibulo-versie;B. supra-poziţie;C. infra-poziţie;D. palato-gresie;E. mezio-gresie.4, pag. 81-82BC29Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens vertical ale ocluziei dentare este:A. vestibulo-poziţie;B. disto-ocluzie;C. infra-ocluzie;D. palato-gresie;E. supra-poziţie.4, pag. 82C30Temenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale ocluziei dentare este:A. linguo-ocluzie;B. supra-ocluzie;C. disto-ocluzie;D. infra-ocluzie;E. mezio-ocluzie.4, pag. 82CE131

22.EXAMENUL RADIOLOGIC ÎN ORTODONŢIE1Examinarea radiologică din ortodonţie se realizează pe:A. radiografia cu film retroalveolar;B. ortopantomografia;C. radiografia panoramică;D. teleradiografia;E. rezonanţa magnetică nucleară.4, pag. 145-146ABD2Examinarea radiologică din ortodonţie se realizează pe:A. radiografia cu film retroalveolar;B. ortopantomografia;C. radiografia panoramică;D. teleradiografia;E. radiografia cu fim muşcat.

4, pag. 145-146ABDE3Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor:A. malpoziţonaţi;B. înghesuiţi;C. incluşi;D. egresionaţi;E. ectopici.4, pag. 145-146CE4Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor:A. malpoziţonaţi;B. înghesuiţi;C. incluşi;D. egresionaţi;E. fracturaţi.4, pag. 145-146C5Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor:A. malpoziţonaţi;B. înghesuiţi;C. cariaţi;D. egresionaţi;E. ectopici.4, pag. 145-146E6Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe ortopantomografie prin:A. unghi mandibular închis;B. condil subţire;C. ramură orizontală lată şi înclinată;D. canal dentar angulat;E. simfiză de dimensiune mică.4, pag. 152ADE7Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk se caracterizează peBC132

ortopantomografie prin:A. unghi mandibular deschis;B. condil înalt;C. ancoşă preangulară discretă;

D. canal dentar drept;E. simfiză de dimensiune mare.4, pag. 1528Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe ortopantomografie prin:A. unghi mandibular închis;B. condil subţire;C. ramură orizontală lată şi înclinată;D. canal dentar angulat;E. simfiză de dimensiune mică.4, pag. 152BC9Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe ortopantomografie prin:A. unghi mandibular deschis;B. condil înalt;C. ancoşă preangulară discretă;D. canal dentar drept;E. simfiză de dimensiune mare.4, pag. 152ADE10Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe ortopantomografie prin:A. unghi mandibular închis;B. condil subţire;C. ramură orizontală lată şi înclinată;D. canal dentar angulat;E. simfiză de dimensiune mică.4, pag. 152BC11Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe ortopantomografie prin:A. unghi mandibular deschis;B. condil înalt;C. ancoşă preangulară discretă;D. canal dentar drept;E. simfiză de dimensiune mare.4, pag. 152ADE12Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe ortopantomografie prin:

A. unghi mandibular închis;B. condil subţire;C. ramură orizontală lată şi înclinată;D. canal dentar angulat;E. simfiză de dimensiune mică.4, pag. 152ADE13Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe ortopantomografie prin:A. unghi mandibular deschis;BC133

B. condil înalt;C. ancoşă preangulară discretă;D. canal dentar drept;E. simfiză de dimensiune mare.4, pag. 15214Teleradiografia de faţă dă indicaţii asupra dezvoltării masivului facial în sens:A. sagital;B. transversal;C. vertical;D. biaxial;E. tridimensional.4, pag. 153BC15Teleradiografia de profil dă indicaţii asupra dezvoltării masivului facial în sens:A. sagital;B. transversal;C. vertical;D. biaxial;E. tridimensional.4, pag. 153AC16Punctul antropometric Porion utilizat pe teleradiografia de profil este definit ca:A. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv extern;B. punctul cel mai superior al conductului auditiv osos;C. punctul cel mai superior al şeii turceşti;D. punctul cel mai superior al condilului mandibular;E. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv osos;4, pag. 154B17Punctul antropometric Gnathion utilizat pe teleradiografia de profil este definit ca:

A. punctul cel mai superior al simfizei mentoniere;B. punctul cel mai superior al spinei nazale anterioare;C. punctul cel mai superior al şeii turceşti;D. punctul cel mai inferior al condilului mandibular;E. punctul cel mai inferior şi posterior al simfizei mentoniere;4, pag. 154E18Punctul antropometric Nasion utilizat pe teleradiografia de profil este definit ca:A. punctul cel mai superior al suturii nazo-frontale;B. punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale;C. punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale;D. punctul cel mai posteior al suturii nazo-frontale;E. punctul cel mai inferior şi posterior al suturii nazo-frontale;4, pag. 154B19Planul bazei craniului utilizat pe teleradiografia de profil este linia care uneşte punctele:A. S – N;B. S – Ba;AB134

C. Or – Po;D. Nsa – Nsp;E. S – Gn;4, pag. 15520Planul de la Frankfurt utilizat pe teleradiografia de profil este linia care uneşte punctele:A. S – N;B. S – Ba;C. Or – Po;D. Nsa – Nsp;E. S – Gn;4, pag. 155C21Axa Y utilizată pe teleradiografia de profil este linia care uneşte punctele:A. S – N;B. S – Ba;C. Or – Po;D. Nsa – Nsp;E. S – Gn;4, pag. 156E22Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt:A. unghi mandibular închis;

B. condil îngust;C. coroane dentare mărite;D. canal dentar drept;E. etaj inferior micşorat.4, pag. 156BCD23Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt:A. unghi mandibular deschis;B. condil lat;C. corticala simfizei posterioare fină;D. canal dentar angulat;E. etaj inferior mărit.4, pag. 156ACE24Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt:A. unghi mandibular închis;B. ATM plasată înalt;C. unghi molar diminuat;D. volum dento-alveolar mărit;E. etaj inferior micşorat.4, pag. 156BCD25Unghiul SNA micşorat măsurat pe teleradiografia de profil indică o:A. prognaţie mandibulară;B. retrognaţie mandibulară;C. clasă a III-a scheletală;D. prognaţie maxilară;E. retrognaţie maxilară;4, pag. 161-162E26Unghiul SNA mărit măsurat pe teleradiografia de profil indică o:A. prognaţie mandibulară;B. retrognaţie mandibulară;D135

C. clasă a II-a scheletală;D. prognaţie maxilară;E. retrognaţie maxilară;4, pag. 161-16227Unghiul SNB micşorat măsurat pe teleradiografia de profil indică o:A. prognaţie mandibulară;B. retrognaţie mandibulară;

C. clasă a II-a scheletală;D. prognaţie maxilară;E. retrognaţie maxilară;4, pag. 162B28Unghiul SNB mărit măsurat pe teleradiografia de profil indică o:A. prognaţie mandibulară;B. retrognaţie mandibulară;C. clasă a III-a scheletală;D. prognaţie maxilară;E. retrognaţie maxilară;4, pag. 162A29Distanţa Ao-Bo mai mare de +2 mm măsurată pe teleradiografia de profil indică o:A. prognaţie mandibulară;B. clasă I scheletală;C. clasă a III-a scheletală;D. prognaţie maxilară;E. clasă a II-a scheletală;4, pag. 164E30Distanţa Ao-Bo mai mic de -2 mm măsurată pe teleradiografia de profil indică o:A. retrognaţie mandibulară;B. clasă I scheletală;C. clasă a III-a scheletală;D. retrognaţie maxilară;E. clasă a II-a scheletală;4, pag. 164C136

23. ANOMALIILE DENTO-MAXILARE DE CLASA A II-A1Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle după şcoala franceză prezintă următoarele forme clinice:A. sindromul de compresiune maxilară;B. protruzia şi înghesuirea;C. laterodeviaţia mandibulară;D. endognaţia;E. ocluzia încrucişată.4, pag. 379CD2Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle după şcoala germană prezintă următoarele forme clinice:

A. sindromul de compresiune maxilară;B. cu protruzia şi înghesuirea;C. laterodeviaţia mandibulară;D. endognaţia;E. ocluzia încrucişată.4, pag. 380AE3Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin:A. reducerea diametrelor mandibulare;B. reducerea diametrelor maxilare;C. reducerea diametrelor alveolare;D. reducerea diametrelor dentare;E. reducerea diametrelor sagitale.4, pag. 380BCD4Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin:A. protruzia procesului dento-alveolar superior;B. reducerea diametrelor mandibulare;C. reducerea diametrelor alveolare;D. reducerea diametrelor dentare;E. retruzia procesului dento-alveolar superior.4, pag. 381ACD5Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin:A. reducerea diametrelor mandibulare;B. inocluzie sagitală;C. ocluzie distalizată;D. ocluzie deschisă;E. retruzia procesului dento-alveolar superior.4, pag. 381BCD6Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin:A. protruzia procesului dento-alveolar superior;B. ocluzie inversă frontală;C. ocluzie distalizată;D. ocluzie mezializată;E. ocluzie adâncă.4, pag. 381ACE7Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin:A. laterodeviaţie mandibulară;

B. ocluzie inversă frontală;ACE137

C. ocluzie distalizată;D. ocluzie mezializată;E. ocluzie deschisă.4, pag. 3818Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt:A. ereditatea;B. factorul funcţional;C. factorul constituţional;D. factorii generali;E. factorii locali.4, pag. 381ABCDE9Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt:A. respiraţia orală;B. deglutiţia atipică;C. deglutiţia infantilă;D. sugerea degetului;E. sugerea limbii.4, pag. 382-383ABDE10Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt:A. respiraţia orală;B. tipul dolicocefal;C. deglutiţia infantilă;D. sugerea degetului;E. tipul mezoprosop.4, pag. 381-383ABD11Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt:A. edentaţia;B. tipul dolicocefal;C. deglutiţia infantilă;D. rahitismul;E. tipul mezoprosop.4, pag. 381-383ABD12Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:A. disfuncţie respiratorie;B. profil concav;

C. tegumente palide;D. tip mezoprosop;E. fantă labială deschisă.4, pag. 383ACE13Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:A. tip euriprosop;B. profil prognatic;C. tip normocephal;D. tip dolicocephal;E. profil retognatic.4, pag. 383DE14Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:A. profil retognatic;B. respiraţie nazală;C. tip normocephal;ADE138

D. tip dolicocephal;E. respiraţie orală.4, pag. 38315Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:A. profil prognatic;B. respiraţie nazală;C. tip leptoprosop;D. tip dolicocephal;E. respiraţie orală.4, pag. 383CDE16Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:A. incisivi superiori înghesuiţi;B. arcadă dento-alveolară în W;C. incisivi superiori spaţiaţi;D. mărirea diametrelor dentare;E. arcadă dento-alveolară în M.4, pag. 383-384BCE17Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:A. incisivi superiori vestibularizaţi;B. incisivi superiori oralizaţi;C. incisivi inferiori vestibularizaţi;

D. incisivi superiori înghesuiţi;E. diastemă interincisivă inferioară.4, pag. 384A18Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:A. arcadă dento-alveolară în omega;B. arcadă dento-alveolară în trapez;C. arcadă dento-alveolară în W;D. arcadă dento-alveolară în V;E. arcadă dento-alveolară în M.4, pag. 385ABCDE19Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:A. prodenţie superioară;B. prodenţie inferioară;C. prodenţie bimaxilară;D. retrodenţie superioară;E. retrodenţie inferioară.4, pag. 385ABCE20Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:A. boltă palatină adâncă;B. meziopoziţia dinţilor laterali superiori;C. prodenţie bimaxilară;D. boltă palatină gotică;E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori.4, pag. 385ABCD21Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:A. îngustarea arcadelor alveolare;B. meziopoziţia dinţilor laterali superiori;C. distopoziţia dinţilor laterali inferiori;D. asimetrie alveolară;ABCD139

E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori.4, pag. 38522Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:A. unghi SNA micşorat;B. unghi SNB mărit;C. unghi SNA mărit;D. unghi SNB normal;

E. unghi SNA normal.4, pag. 387C23Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:A. unghi SNA micşorat;B. unghi SNB mărit;C. unghi SNB micşorat;D. unghi SNB normal;E. unghi SNA normal.4, pag. 387C25Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin:A. unghi Ii micşorat;B. unghi IF mărit;C. unghi PrAF micşorat;D. unghi SNB mărit;E. unghi SNA micşorat.4, pag. 388AB26Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza:A. profilului facial;B. profilului constituţional;C. măsurătorilor antropologice;D. măsurătorilor faciale;E. examinării ortopantomografiei.4, pag. 390AC27Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza:A. măsurătorilor teleradiografice;B. studiului de model;C. măsurătorilor antropologice;D. măsurătorilor faciale;E. examinării ortopantomografiei.4, pag. 390ABC28Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu:A. endoalveolia cu spaţiere;B. laterodeviaţia mandibulară;C. ocluzia deschisă scheletală;D. meziopoziţia;E. macrodonţia.

4, pag. 390DE29Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu:A. macrodonţia;B. endoalveolia cu înghesuire;C. laterodeviaţia mandibulară;ABD140

D. meziopoziţia;E. endoalveolia cu spaţiere.4, pag. 39030Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu:A. endoalveolia cu spaţiere;B. endoalveolia cu înghesuire;C. microdonţia;D. meziopoziţia;E. macrodonţia.4, pag. 390BDE141

24. MALOCLZIA CLASA A II-A, DIVIZIUNEA 21Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin:A. reducerea diametrelor premolare;B. reducerea diametrelor molare;C. prodenţie;D. retrodenţie;E. spaţiere dentară.4, pag. 396ABD2Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin:A. reducerea diametrelor molare;B. inocluzie sagitală;C. ocluzie distalizată;D. ocluzie deschisă;E. retrodenţie.4, pag. 396ACE3Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin:A. prodenţie;B. ocluzie inversă frontală;C. ocluzie distalizată;D. ocluzie mezializată;

E. ocluzie adâncă.4, pag. 396CE4Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin:A. laterodeviaţie mandibulară;B. ocluzie inversă frontală;C. ocluzie distalizată;D. ocluzie mezializată;E. ocluzie deschisă.4, pag. 396C5Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt:A. genetici;B. funcţionali;C. constituţionali;D. generali;E. locali.4, pag. 396A6Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt:A. respiraţia orală;B. deglutiţia atipică;C. deglutiţia infantilă;D. genetici;E. sugerea degetului.4, pag. 396D7Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt:A. respiraţia orală;B. genetici;C. deglutiţia infantilă;D. sugerea degetului;B142

E. tipul dolicocefal.4, pag. 3968Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt:A. edentaţia;B. tipul dolicocefal;C. deglutiţia infantilă;D. rahitismul;E. genetici.

4, pag. 396E9Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:A. disfuncţie respiratorie;B. nas proeminent;C. tegumente palide;D. tip mezoprosop;E. fantă labială fermă.4, pag. 397BE10Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:A. retrodenţie;B. etaj inferior micşorat;C. fantă labială deschisă;D. etaj inferior mărit;E. înghesuire dentară.4, pag. 397ABE11Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:A. prodenţie;B. ocluzie inversă frontală;C. ocluzie adâncă;D. ocluzie deschisă;E. retrodenţie.4, pag. 397CE12Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:A. prodenţie;B. ocluzie inversă frontală;C. etaj inferior micşorat;D. ocluzie deschisă;E. şanţ labio-mentonier accentuat.4, pag. 397CE13Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:A. menton proeminent;B. ocluzie inversă frontală;C. etaj inferior micşorat;D. menton şters;E. şanţ labio-mentonier şters.4, pag. 397

AC14Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:A. buze subţiri;B. treaptă labială inversată;C. ocluzie labială fermă;D. buze groase;E. ocluzie labială înaltă.ACE143

4, pag. 39715Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:A. incivivi laterali superiori retroclinaţi;B. arcadă dento-alveolară în trapez;C. incivivi centrali superiori verticali;D. incivivi centrali superiori proclinaţi;E. incivivi centrali superiori retroclinaţi.4, pag. 398BCE16Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:A. incivivi laterali superiori verticali;B. incisivi inferiori proclinaţi;C. incisivi inferiori retroclinaţi;D. incivivi laterali superiori retroclinaţi;E. incivivi centrali superiori retroclinaţi.4, pag. 398BCE17Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:A. înghesuire dentară;B. incisivi superiori proclinaţi;C. spaţieri dentare;D. incisivi inferiori proclinaţi;E. incisivi inferiori retroclinaţi.4, pag. 398ADE18Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:A. boltă palatină adâncă;B. leziuni parodontale;C. prodenţie bimaxilară;D. angrenaje inverse;E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori.4, pag. 398BD

19Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:A. asimetrie alveolară;B. meziopoziţia dinţilor laterali superiori;C. distopoziţia dinţilor laterali inferiori;D. angrenaje inverse;E. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori.4, pag. 398D20Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:A. limtarea mişcărilor de lateralitate a mandibulei;B. sindromul algodisfuncţional temporo-mandibular;C. curba Spee inversată;D. curba Spee accentuată;E. tip masticator frecător.4, pag. 398ABD21Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:A. libertatea mişcărilor de lateralitate a mandibulei;B. sindromul algodisfuncţional temporo-mandibular;C. curba Spee inversată;D. curba Spee accentuată;E. tip masticator tocător.4, pag. 398BDE144

22Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:A. tip de rotaţie facială anterioară;B. tip mezoprosop;C. tip normocephal;D. tip dolicocephal;E. tip de rotaţie facială posterioară.4, pag. 398A23Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:A. unghi SNA micşorat;B. ocluzie deschisă;C. spaţieri dentare;D. angrenaje inverse;E. canini temporari neatriţionaţi.4, pag. 398D24

Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:A. unghi SNA micşorat;B. abrazie palatinală a dinţilor superiori;C. abrazie vestibulară a dinţilor superiori;D. ocluzie deschisă;E. abrazie vestibulară a dinţilor inferiori.4, pag. 398BE25Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:A. ocluderea incisivilor superiori în parodonţiul incisivilor inferiori;B. ocluderea incisivilor inferiori în parodonţiul incisivilor superiori;C. ocluderea incisivilor inferiori în bolta palatină;D. canini temporari neatriţionaţi;E. abrazie vestibulară a dinţilor inferiori.4, pag. 398ACE26Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:A. curba Spee inversată;B. unghi marcat corono-radicular al incisivului lateral superior;C. unghi marcat corono-radicular al incisivului central superior;D. unghi marcat corono-radicular al incisivului central inferior;E. curba Spee accentuată.4, pag. 398-399CE27Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:A. unghi SNA micşorat;B. unghi SNB mărit;C. distanţă Nsa-Gn mărită;D. distanţă Nsa-Gn normală;E. distanţă Nsa-Gn micşorată.4, pag. 399E28Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin:A. unghi SNA micşorat;B. unghi SNB mărit;DE145

C. distanţă Nsa-Gn mărită;D. unghi Go micşorat;E. distanţă Nsa-Gn micşorată.4, pag. 39929Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se face cu:

A. macrodonţia;B. endoalveolia cu înghesuire;C. ocluzia adâncă clasa a II-a;D. clasa a II-a diviziunea 1;E. endoalveolia cu spaţiere.4, pag. 399DE30Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se face cu:A. macrodonţia;B. endoalveolia cu înghesuire;C. ocluzia adâncă clasa I;D. clasa a II-a diviziunea 1;E. endoalveolia cu spaţiere.4, pag. 399CDE146

25. MALOCLUZIA DE CLASA A III-A1Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. reducerea diametrelor mandibulare;B. ocluzie inversă frontală;C. ocluzie distalizată;D. ocluzie intercalată;E. ocluzie mezializată.4, pag. 405BE2Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. laterodeviaţie mandibulară;B. ocluzie inversă frontală;C. ocluzie distalizată;D. ocluzie mezializată;E. ocluzie intercalată.4, pag. 405BD3Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. ocluzie distalizată;B. ocluzie mezializată;C. ocluzie intercalată;D. ocluzie inversă frontală;E. ocluzie deschisă.4, pag. 405BDE4Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:

A. profil drept;B. faţă aplatizată;C. profil concav;D. buză superioară înfundată;E. unghi mandibular închis.4, pag. 406BCD5Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. obraji înfundaţi;B. faţă aplatizată;C. profil convex;D. buză inferioară înfundată;E. incongruenţă dento-alveolară.4, pag. 406ABE6Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. obraji înfundaţi;B. buză inferioară avansată;C. profil convex;D. treaptă labială inversată;E. buză inferioară înfundată.4, pag. 406ABD7Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin deplasarea punctului:A. Nsa înaintea planului Dreyfuss;B. Gn înaintea planului Dreyfuss;CD147

C. Nsa înapoia planului Dreyfuss;D. Gn înaintea planului Simon;E. Nsa înapoia planului Simon.4, pag. 4068Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin unghiul tangentei gurii:A. mai mare de 10°;B. mai mic de 10°;C. de +15°;D. de +1°;E. de –1°.4, pag. 406BDE9Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. unghi SNA micşorat;

B. unghi SNB mărit;C. unghi SNA mărit;D. unghi SNB normal;E. unghi SNA normal.4, pag. 406AB10Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. unghi IF mărit;B. unghi SNB mărit;C. unghi SNA mărit;D. unghi SNB normal;E. unghi SNA micşorat.4, pag. 406ABE11Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. unghi SNA mărit;B. unghi SNB micşorat;C. unghi ANB mărit;D. unghi IF mărit;E. unghi ANB negativ.4, pag. 406DE12Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. unghi ANB micşorat;B. unghi SNB mărit;C. unghi PrAF micşorat;D. unghi SNB normal;E. unghi ANB mărit.4, pag. 406AB13Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. unghi IF mărit;B. unghi SNB mărit;C. unghi SNA mărit;D. unghi Tweed micşorat;E. unghi SNA micşorat.4, pag. 406ABE14Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. unghi Tweed negativ;B. unghi SNB mărit;

BD148

C. unghi SNA mărit;D. unghi IF mărit;E. unghi ANB mărit.4, pag. 40615Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. unghi ANB mărit;B. unghi ANB micşorat;C. unghi ANB normal;D. unghi Tweed negativ;E. unghi ANB negativ.4, pag. 406BE16Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. distanţa Nsa-Nsp micşorată;B. distanţa S-Nsa mărită;C. distanţa Nsa-Nsp mărită;D. distanţa Nsa-Nsp normală;E. distanţa S-Nsa normală.4, pag. 406A17Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. distanţa Nsa-Nsp micşorată;B. distanţa S-Nsa mărită;C. distanţa Nsa-Nsp mărită;D. distanţa S-Nsa micşorată;E. distanţa S-Nsa normală.4, pag. 406AD18Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. profil drept;B. treaptă labială inversată;C. profil concav;D. buză superioară înfundată;E. aspect de lăţire a feţei.4, pag. 406BCDE19Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. ocluzie inversă incisivă;B. treaptă labială inversată;C. pierderea dimensiunii verticale faciale;

D. ocluzie inversă canină;E. pierderea spaţiului de rezervă Nance.4, pag. 406ABD20Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. drum de închidere în treaptă mezializată;B. drum de închidere în treaptă distalizată;C. zâmbet gingival;D. zâmbet disgraţios;E. etaj inferior micşorat.4, pag. 406ADE21Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin tulburări:A. masticatorii;B. fizionomice;C. articulare;ABCE149

D. respiratorii;E. fonatorii.4, pag. 406-40722Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. prezenţa ghidajului anterior;B. prezenţa ghidajului lateral;C. absenţa ghidajului lateral;D. afectarea ATM;E. ocluzie deschisă.4, pag. 407BDE23Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. spasme musculare;B. afectarea parodontală;C. sugerea policelui;D. buză superioară proeminentă;E. afectarea ATM.4, pag. 407ABE24Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. afectarea ATM;B. cracmente;C. crepitaţii;D. buză inferioară înfundată;

E. afectarea cartilajelor de creştere.4, pag. 407ABC25Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. unghi Tweed negativ;B. unghi Margolis mărit;C. unghi Tweed mărit;D. unghi IF mărit;E. unghi ANB mărit.4, pag. 406-407BCD26Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. unghi Tweed mărit;B. unghi SNB mărit;C. unghi SNA mărit;D. unghi IF micşorat;E. unghi ANB negativ.4, pag. 406-407ABE27Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. distanţa Nsa-Nsp micşorată;B. distanţa S-Nsa mărită;C. distanţa Go-Gn mărită;D. distanţa Nsa-Nsp mărită;E. distanţa S-Nsa normală.4, pag. 406-407AC28Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin:A. distanţa Go-Kdl micşorată;B. distanţa Go-Kdl mărită;C. distanţa Go-Gn mărită;D. distanţa Go-Gn micşorată;BC150

E. distanţa Nsa-Nsp mărită.4, pag. 40729În malocluzia de clasa a III-a când drumul de închidere este în linie dreaptă apare:A. proalveolodenţia superioară;B. proalveolodenţia inferioară;C. proalveolodenţia bimaxilară;D. retroalveolodenţia superioară;E. retroalveolodenţia inferioară.

4, pag. 407AE30În malocluzia de clasa a III-a când drumul de închidere este în treaptă mezializată apare:A. proalveolodenţia superioară;B. proalveolodenţia inferioară;C. proalveolodenţia bimaxilară;D. retroalveolodenţia superioară;E. retroalveolodenţia inferioară.4, pag. 408BD151

26. SINDROMUL DE INOCLUZIE VERTICALĂ1Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt:A. genetici;B. funcţionali;C. constituţionali;D. generali;E. locali.4, pag. 419ABDE2Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie verticală sunt:A. sindromul Down;B. sindromul Klinefelter;C. sindromul Klinefelter;D. sindromul Apert Crouzon;E. sindromul Turner.4, pag. 419A3Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt:A. genetici;B. dismetaboli;C. constituţionali;D. generali;E. iatrogeni.4, pag. 419-420ABDE4Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt:A. sindromul Turner;B. sindromul Down;C. deglutiţia infantilă;D. rahitismul;E. genetici.

419-420BDE5Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie verticală sunt:A. sindromul oro-digito-facial;B. disostoza cranio-facială;C. disostoza mandibulo-facială;D. disostoza cleido-craniană;E. condrodistrofiile.4, pag. 420E6Factorii etiologici funcţionali ai sindromului de inocluzie verticală sunt:A. respiraţia orală;B. deglutiţia atipică;C. deglutiţia de tranziţie;D. genetici;E. sugerea degetului.4, pag. 422B7Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt:A. caria dentară frontală;B. cicatricile cheloide;C. afecţiuni reumatice ale ATM;D. sugerea degetului;BC152

E. genetici.4, pag. 425-4268Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt:A. incongruenţa dento-alveolară secundară;B. cicatricile cheloide;C. sindromul Turner;D. condrodistrofiile;E. incongruenţa dento-alveolară primară.4, pag. 425-426ABE9Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt:A. incongruenţa dento-alveolară secundară;B. cicatricile cheloide;C. afecţiuni reumatice ale ATM;D. deglutiţia infantilă;E. rahitismul.4, pag. 425-426

ABC10Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin tulburări:A. masticatorii;B. fizionomice;C. articulare;D. respiratorii;E. fonatorii.4, pag. 431-432ABCE11Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin tulburări:A. masticatorii;B. parodontale;C. articulare;D. respiratorii;E. fonatorii.4, pag. 431-432ABCE12Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:A. hiperplazii dentare;B. incisivi Hutchinson;C. molari Moser;D. incisivi nanici;E. hipoplazii dentare.4, pag. 433BCE13Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:A. dinţi baroc;B. incisivi Hutchinson;C. molari Moser;D. dinţi nanici;E. hipergenezii.4, pag. 433BC14Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin spasticitatea muşchiului:A. pterigoidian lateral;B. pterigoidian intern;C. orbicularis oris;D. pterigoidian extern;AD153

E. pterigoidian median.4, pag. 433

15Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea muşchiului:A. pterigoidian lateral;B. pterigoidian intern;C. orbicularis oris;D. limbii;E. temporal.4, pag. 433ADE16Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea muşchiului:A. mentonier;B. pterigoidian intern;C. orbicularis oris;D. limbii;E. temporal.4, pag. 433ADE17Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea muşchiului:A. mentonier;B. pterigoidian intern;C. pătrat al buzei inferioare;D. limbii;E. temporal.4, pag. 433-434ACDE18Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:A. afectarea ATM;B. cracmente;C. crepitaţii;D. buză inferioară înfundată;E. afectarea cartilajelor de creştere.4, pag. 434ABC19Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:A. rahitism;B. faţă scurtă;C. fantă labială deschisă;D. faţă alungită;E. fantă labială fermă.4, pag. 434ACD20

Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:A. rahitism;B. faţă scurtă;C. şant labio-mentonier accentuat;D. faţă alungită;E. şant labio-mentonier şters.4, pag. 434ADE21Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:A. tip hiperleptoprosop;B. treaptă labială inversată;AD154

C. profil concav;D. şant labio-mentonier şters;E. aspect de lăţire a feţei.4, pag. 43422Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:A. unghi NSBa micşorat;B. unghi SNB mărit;C. unghi NSBa mărit;D. unghi Go mărit;E. unghi Tweed micşorat.4, pag. 436AD23Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:A. unghi NSBa micşorat;B. unghi NSBa mărit;C. distanţă S-N mărită;D. distanţă S-Ba micşorată;E. distanţă S-N micşorată.4, pag. 436AE24Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:A. unghi NSBa micşorat;B. unghi NSBa normal;C. distanţă S-N micşorată;D. distanţă S-Ba micşorată;E. distanţă S-N mărită.4, pag. 436AC25Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:

A. unghi Tweed mărit;B. unghi SNB mărit;C. unghi SNA micşorat;D. distanţă N-Nsa mărită;E. unghi SNA normal.4, pag. 436-437ADE26Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:A. unghi NSBa micşorat;B. unghi SNA mărit;C. unghi Tweed mărit;D. unghi SNB mărit;E. unghi Go mărit.4, pag. 436-437ACE27Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:A. unghi NSBa micşorat;B. distanţă S-N micşorată;C. unghi Tweed mărit;D. distanţă S-Ba micşorată;E. unghi NSBa mărit.4, pag. 436-437ABC28Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:A. unghi NSBa mărit;B. unghi SNA mărit;C. unghi SNB mărit;DE155

D. unghi Tweed mărit;E. unghi Go mărit.4, pag. 436-43729Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:A. distanţa Go-Kdl micşorată;B. distanţă S-N micşorată;C. unghi Kdl micşorat;D. unghi Go micşorat;E. distanţă N-Nsa mărită.4, pag. 436-438BE30Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin:A. distanţa Go-Kdl normală;

B. distanţă S-N micşorată;C. unghi Kdl micşorat;D. distanţă N-Nsa mărită;E. unghi Go micşorat.4, pag. 436-438ABD156

27. ANODONŢIA1Anodonţia se caracterizează prin:A. inversarea locului a doi dinţi vecini;B. spaţiul între incisivii centrali;C. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula dentară;D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar;E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.5, pag. 15D2Anodonţia utilizează şi denumirea de:A. agenezie;B. poligenezie;C. adenţie;D. oligodonţie;E. pleodonţie.5, pag. 15ACD3Anodonţia utilizează şi denumirea de:A. hiperdonţie;B. pleiodonţie;C. hipodonţie;D. aplazie;E. oligodonţie.5, pag. 15CDE4Anodonţia utilizează şi denumirea de:A. agenezie;B. ateleodonţie;C. atelectodonţie;D. poliodonţie;E. poligenezie.5, pag. 15AC5Anodonţia utilizează şi denumirea de:A. aplazie;

B. ateleodonţie;C. oligodonţie;D. poliodonţie;E. atelectodonţie.5, pag. 15ACE6Anodonţia utilizează şi denumirea de:A. atelectodonţie;B. agenezie;C. hiperodontogenie;D. oligodonţie;E. ateleodonţie.5, pag. 15ABD7Dinţii hipodontici sunt denumiţi şi:A. supranumerari;B. meziodens;E157

C. dens in dente;D. anastrofici;E. subnumerari.5, pag. 158Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt:A. teoria mugurilor adamantini multipli;B. teoria metabolică;C. teoria reducţiei terminale;D. teoria atavică;E. teoria proterogenetică.5, pag. 19-23CE9Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt:A. teoria celei de-a treia dentiţii;B. teoria ereditară;C. teoria reducţiei terminale;D. teoria metabolică;E. teoria evaginării epiteliului adamantin.5, pag. 19-23BC10Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt:A. teoria mugurilor adamantini multipli;B. teoria proterogenetică;

C. teoria reducţiei terminale;D. teoria hiperactivităţii lamei dentare;E. teoria diviziunii lamei dentare.5, pag. 19-23BC11Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este:A. incisivul;B. caninul;C. premolarul;D. molarul;E. supranumerarul.5, pag. 24ACD12Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este:A. premolarul prim superior;B. premolarul secund superior;C. premolarul secund inferior;D. molarul secund inferior;E. premolarul prim inferior.5, pag. 24BC13Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este:A. incisivul central superior;B. incisivul central inferior;C. incisivul lateral superior;D. incisivul lateral inferior;E. premolarul secund inferior.5, pag. 24BCE14Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este:A. molarul de minte superior;B. molarul secund inferior;C. molarul de minte inferior;ACD158

D. premolarul secund inferior;E. molarul prim inferior.5, pag. 2415Diagnosticul anodonţiei se pune pe următoarele semne:A. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă;B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare;C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă;

D. distrugerea germenului dentar;E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.5, pag. 24ACD16Anodonţia incisivului lateral superior permanent se caracterizează prin:A. persistenţa incisivului lateral superior temporar;B. reincluzia incisivului lateral superior temporar;C. reducerea spaţiului incisivului lateral superior;D. închiderea spaţiului incisivului lateral superior;E. fără persistenţa incisivului lateral superior temporar.5, pag. 25-26ACDE17Anodonţia incisivului central inferior permanent se caracterizează prin:A. persistenţa incisivului central inferior temporar;B. reincluzia incisivului central inferior temporar;C. reducerea spaţiului incisivului central inferior;D. închiderea spaţiului incisivului central inferior;E. fără persistenţa incisivului central inferior temporar.5, pag. 27ACDE18Tulburările funcţionale ale anodonţiei incisivilor centrali inferiori sunt:A. fizionomice;B. de deglutiţie;C. de fonaţie;D. ocluzale;E. odontale.5, pag. 27ACDE19Anodonţia premolarului secund se caracterizează prin:A. persistenţa molarului secund temporar;B. reincluzia molarului secund temporar;C. reducerea spaţiului premolarului secund;D. închiderea spaţiului premolarului secund;E. fără persistenţa molarului secund temporar.5, pag. 27-28ABCE20Tulburările funcţionale ale anodonţiei premolarului secund sunt:A. fizionomice;B. de deglutiţie;C. de fonaţie;D. ocluzale;

E. odontale.5, pag. 29D21Anodonţia totală sau subtotală se caracterizează prin:A. etaj inferior al feţei micşorat;B. profil convex;C. buza inferioară răsfrântă;D. profil concav;ACDE159

E. şanţ labio-mentonier accentuat.5, pag. 3122Anodonţia subtotală se caracterizează prin dinţi:A. aşezaţi simetric;B. cu rădăcini curbe;C. reduşi de volum;D. atipici;E. cu rădăcini scurte.5, pag. 31ACDE23Tulburările funcţionale ale anodonţiei totale sunt:A. fizionomice;B. respiratorii;C. de fonaţie;D. ocluzale;E. masticatorii.5, pag. 31ACE24Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de:A. vârsta pacientului;B. starea dinţilor temporari;C. starea dinţilor permanenţi;D. tulburările ocluzale;E. localizarea anomaliei.5, pag. 34ABE25Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de:A. vârsta pacientului;B. starea dinţilor temporari;C. starea dinţilor permanenţi;D. momentul depistării;E. localizarea anomaliei.

5, pag. 34ABDE26Conduita terapeutică în anodonţia premolarului secund este următoarea:A. păstratea dintelui temporar;B. extracţia dintelui temporar;C. rezolvarea prin mijloace protetice;D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;E. menţinerea spaţiului.5, pag. 34-35ACE27Conduita terapeutică în anodonţia dinţilor frontali este următoarea:A. păstratea dintelui temporar;B. extracţia dintelui temporar;C. rezolvarea prin mijloace protetice;D.migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;E. menţinerea spaţiului.5, pag. 35BD28Obiectivele protezării în anodonţia totală sunt:A. stimularea dezvoltării osoase;B. extracţia dinţilor temporari;C. obţinerea eficienţei masticatorii;D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;E. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei.ACE160

5, pag. 3829Decizia terapeutică a anodonţiei nu se face în funcţie de:A. vârsta pacientului;B. starea dinţilor temporari;C. starea dinţilor permanenţi;D. tulburările ocluzale;E. localizarea anomaliei.5, pag. 34BD30Obiectivele protezării în anodonţia totală nu sunt:A. stimularea dezvoltării osoase;B. extracţia dinţilor temporari;C. obţinerea eficienţei masticatorii;D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi;E. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei.5, pag. 38

BD161

28. DINŢII SUPRANUMERARI1Dinţii supranumerari se caracterizează prin:A. inversarea locului a doi dinţi vecini;B. spaţiul între incisivii centrali permanenţi;C. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula dentară;D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar;E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.5, pag. 40C2Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi:A. oligodonţie;B. pleiodonţie;C. hipodonţie;D. dinţi suplimentari;E. hiperdonţie.5, pag. 40BDE3Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi:A. poliodonţie;B. pleodonţie;C. agenezie;D. oligodonţie;E. poligenezie.5, pag. 40ABE4Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi:A. agenezie;B. ateleodonţie;C. atelectodonţie;D. poliodonţie;E. poligenezie.5, pag. 40BDE5Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi:A. poligenezie;B. agenezie;C. hiperodontogenie;D. oligodonţie;E. ateleodonţie.5, pag. 40

ACE6Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:A. hipertrofici;B. meziodens;C. paramolari;D. distrofici;E. sixtum.5, pag. 40BC7Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:A. Moser;B. Carabelli;C. Bolk;DE162

D. dens in dente;E. anastrofici.5, pag. 408Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:A. hipertrofici;B. meziodens;C. Bolk;D. sixtum;E. distomolari.5, pag. 40BE9Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:A. Carabelli;B. distrofici;C. paramolari;D. distomolari;E. anastrofici.5, pag. 40CDE10Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:A. anastrofici;B. distrofici;C. hipertrofici;D. dens in dente;E. paramolari.5, pag. 40ADE

11Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor:A. dens in dente;B. distrofici;C. Carabelli;D. anastrofici;E. Bolk.5, pag. 40AD12Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:A. teoria ontogenetică;B. teoria ereditară;C. teoria reducţiei terminale;D. teoria atavică;E. teoria proterogenetică.5, pag. 42, 47BD13Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:A. teoria celei de-a treia dentiţii;B. teoria ereditară;C. teoria reducţiei terminale;D. teoria metabolică;E. teoria proterogenetică.5, pag. 43, 47AB14Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:A. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;B. teoria mugurilor adamantini multipli;C. teoria ontogenetică;D. teoria evaginării epiteliului adamantin;BD163

E. teoria reducţiei terminale.5, pag. 44, 4615Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:A. teoria mugurilor adamantini multipli;B. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;C. teoria reducţiei terminale;D. teoria hiperactivităţii lamei dentare;E. teoria diviziunii lamei dentare.5, pag. 44, 45AD16

Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:A. teoria diviziunii lamei dentare;B. teoria mugurilor adamantini multipli;C. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;D. teoria factorilor funcţionali;E. teoria diviziunii mugurilor dentari.5, pag. 44, 46BE17Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt:A. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie;B. teoria factorilor necunoscuţi;C. teoria proliferării resturilor epiteliale paradentare;D. teoria diviziunii mugurilor dentari;E. teoria diviziunii lamei dentare.5, pag. 46, 47CD18Principalele caracteristici ale mesiodens-ului sunt:A. apare pe mandibulă;B. erupe pe arcadă;C. erupe la distanţă de arcadă;D. rămâne inclus;E. apare pe maxilar.5, pag. 51BDE19Mesiodens-ul este de obicei:A. unicuspidat;B. uniradicular;C. bicuspidat;D. biradicular;E. conic.5, pag. 51ABE20Mesiodens-ul poate fi:A. unic;B. dublu;C. bicuspidat;D. biradicular;E. conic.5, pag. 51ABE21Mesiodens-ul produce:

A. incluzia caninului superior pemanent;B. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari;C. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi;D. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi;E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.CD164

5, pag. 5122Mesiodens-ul nu produce:A. incluzia caninului superior pemanent;B. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari;C. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi;D. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi;E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari.5, pag. 51ABE23Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte:A. dens invaginatus;B. meziodens;C. dentoid in dente;D. dens in dente;E. sixtum.5, pag. 56ACD24Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte:A. sixtum;B. meziodens;C. peridens;D. dentoid in dente;E. dens in dente.5, pag. 56DE25Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte:A. mastra per evcessum;B. meziodens;C. paramolar;D. dens in dente;E. sixtum.5, pag. 56AD26Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte:A. sixtum;

B. meziodens;C. peridens;D. dentoid in dente;E. tectodont.5, pag. 56DE27Dinţii supranumerari produc:A. tulburări de deglutiţie;B. înghesuiri dentare;C. tulburări de ocluzie;D. tulburări fizionomice;E. tulburări de respiraţie.5, pag. 65BCD28Dinţii supranumerari produc:A. spaţieri dentare;B. înghesuiri dentare;C. tulburări de respiraţie;D. tulburări ocluzo-articulare;E. tulburări de deglutiţie.5, pag. 65BD165

29Dinţii supranumerari produc:A. tulburări de deglutiţie;B. tulburări de respiraţie;C. tulburări de ocluzie;D. tulburări fizionomice;E. resorbţii radiculare.5, pag. 65CDE30Extracţia dinţilor supranumerari este contraindicată în:A. macrodonţie;B. pleiodonţie;C. microdonţie;D. oligodonţie;E. ateleodonţie.5, pag. 65C166

29. INCLUZIA DENTARĂ1Incluzia dentară se caracterizează prin:

A. inversarea locului a doi dinţi vecini;B. spaţiul între incisivii centrali;C. reîntoarcerea în profunzimea osului a unui dinte erupt;D. erupţia unui dinte pe linia arcadei dentare;E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.5, pag. 73E2Incluzia dentară este o anomalie dentară de:A. număr;B. volum;C. sediu;D. poziţie;E. erupţie.5, pag. 73E3Incluzia dentară mai este denumită şi:A. reincluzie dentară;B. anchiloză dentară;C. retenţie primară;D. anchiloglosie;E. retenţie secundară.5, pag. 74C4Incluzia dentară mai este denumită şi:A. scufundare dentară;B. retenţie totală;C. retenţie primară;D. anchiloglosie;E. retenţie secundară.5, pag. 74BC5Incluzia dentară mai este denumită şi:A. reincluzie dentară;B. retenţie totală;C. retenţie primară;D. retenţie parţială;E. retenţie secundară.5, pag. 74BC6Un dinte inclus este denumit şi:A. dinte retenţionat;

B. dinte inclavat;C. dinte încleştat;D. dinte înclinat;E. dinte geminat.5, pag. 74A7Incluzia dentară se întâlneşte frecvent la:A. dentiţia mixtă;B. dentaţia temporară;C. dinţii supranumerari;D. dentaţia permanentă;E. edentaţie.BCD167

5, pag. 748Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul incluziei dentare este:A. incisivul;B. caninul;C. premolarul;D. molarul;E. supranumerarul.5, pag. 74B9Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul incluziei dentare este:A. caninul superior;B. caninul inferior;C. premolarul superior;D. molarul inferior;E. molarul superior.5, pag. 74A10Dintele interesat frecvent în fenomenul incluziei dentare este:A. premolarul prim superior;B. premolarul secund superior;C. premolarul secund inferior;D. molarul secund inferior;E. premolarul prim inferior.5, pag. 74C11Dintele interesat frecvent în fenomenul incluziei dentare este:A. incisivul central superior;B. incisivul central inferior;

C. incisivul lateral superior;D. incisivul lateral inferior;E. supranumerarul.5, pag. 74AE12Dintele interesat în fenomenul incluziei dentare este:A. caninul superior temporar;B. molarul secund inferior temporar;C. caninul inferior temporar;D. molarul secund superior temporar;E. molarul prim inferior temporar.5, pag. 74BE13Incluzia dentară face parte din grupa anomaliilor:A. dentare izolate;B. asociate;C. de grup;D. de ocluzie;E. monocauzale.5, pag. 75AE14Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:A. absenţa spaţiului necesar erupţiei dentare;B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare;C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei dentare;D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare;E. reducerea spaţiului necesar erupţiei dentare.5, pag. 75ABCE168

15Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:A. macrodonţia;B. compresiunea de maxilar;C. spaţierea dentară;D. ocluzia distalizată;E. reincluzia molarului prim permanent.5, pag. 76AB16Dezvoltarea insuficientă a maxilarului este o cauză a incluziei dentare la nivelul:A. incisivului central superior;B. caninului superior;C. premolarului prim inferior;

D. molarului de minte;E. premolarului secund inferior.5, pag. 76-77BDE17Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:A. macrodonţia;B. proalveolia maxilară;C. meziopoziţia generalizată;D. dezvoltarea insuficientă a maxilarului;E. secvenţa de erupţie favorabilă.5, pag. 77ACD18Meziopoziţia generalizată este o cauză a incluziei dentare la nivelul:A. incisivului central superior;B. caninului superior;C. caninului inferior;D. molarului de minte;E. premolarului secund inferior.5, pag. 77B19Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:A. microdonţia;B. hiperexcitabilitatea musculară;C. reincluzia molarului prim permanent;D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare;E. reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar.5, pag. 77E20Reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar este o cauză a incluziei dentare la nivelul:A. incisivului central superior;B. caninului superior;C. premolarului prim inferior;D. molarului de minte;E. premolarului secund inferior.5, pag. 77D21Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:A. poziţia mezială de formare a germenului dentar;B. persistenţa dintelui temporar pe arcadă;C. chistul folicular;D. erupţia unui dinte supranumerar;

E. fibromucoasa densă şi dură.BCDE169

5, pag. 77-7822Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt:A. formarea foarte înaltă a germenului dentar;B. configuraţia anatomică favorabilă;C. transpoziţia dentară;D. angulaţia corono-radiculară;E. curbura accentuată a rădăcinii.5, pag. 79ADE23Incluzia dentară îmbracă următoarele formele clinice:A. incluzia totală;B. incluzia completă;C. incluzia parţială;D. incluzia incompletă;E. incluzia înaltă.5, pag. 80ABCD24Tratamentului conservator este favorabil în incluzia dentară:A. verticală;B. orizontală;C. în retroversie;D. heterotopică;E. subtotală.5, pag. 83A25Diagnosticul pozitiv al incluziei dentare se pune pe următoarele semne:A. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă;B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare;C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă;D. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate;E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.5, pag. 84ABCE26Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza:A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis;C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;E. bombarea osoasă vestibulară sau orală.

5, pag. 90-91BCD27Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza:A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis;C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;E. descoperirea chirurgicală a dintelui inclus.5, pag. 90-91BCDE28Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza:A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis;C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă;D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare;E. extracţia dintelui supranumerar erupt.5, pag. 90-91BCDE170

29Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face:A. periotisular;B. peritisular;C. intratisular;D. extratisular;E. transtisular.5, pag. 92BCE30Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face prin:A. ligatură metalică pe coroană;B. butonul colat pe coroană;C. bracket-ul colat pe coroană;D. ligatură elastică pe coroană;E. nu se ancorează.5, pag. 92-93BCE171

30. REINCLUZIA DENTARĂ1Reincluzia dentară se caracterizează prin:A. inversarea locului a doi dinţi vecini;B. spaţiul între incisivii centrali;C. reîntoarcerea în profunzimea osului a unui dinte erupt;D. erupţia unui dinte pe linia arcadei dentare;

E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format.5, pag. 107C2Reincluzia dentară este o anomalie dentară de:A. număr;B. volum;C. sediu;D. poziţie;E. erupţie.5, pag. 107E3Reincluzia dentară face parte din grupa anomaliilor:A. dentare izolate;B. asociate;C. de grup;D. de ocluzie;E. monocauzale.5, pag. 107AE4Reincluzia dentară mai este denumită şi:A. incluzie dentară;B. anchiloză dentară;C. retenţie dentară primară;D. anchiloglosie;E. retenţie dentară secundară.5, pag. 107BE5Reincluzia dentară mai este denumită şi:A. scufundare dentară;B. anchiloză dentară;C. retenţie dentară primară;D. anchiloglosie;E. retenţie dentară secundară.5, pag. 107ABE6Un dinte reinclus este denumit şi:A. dinte anastomorf;B. dinte inclavat;C. dinte încleştat;D. dinte înclinat;E. dinte geminat.

5, pag. 107BC7Reincluzia unui dinte poate fi:A. primară;B. totală;C. secundară;D. parţială;BD172

E. incompletă.5, pag. 1078Reincluzia dentară se întâlneşte predominant în:A. dentiţia mixtă;B. dentaţia temporară;C. dentaţia deciduală;D. dentaţia permanentă;E. edentaţie.5, pag. 108-109BC9Reincluzia dentară se depistează predominant în:A. dentiţia mixtă;B. dentaţia temporară;C. dentaţia deciduală;D. dentaţia permanentă;E. edentaţie.5, pag. 108-109A10Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este:A. incisivul;B. caninul;C. premolarul;D. molarul;E. supranumerarul.5, pag. 108-109D11Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este:A. caninul superior;B. caninul inferior;C. premolarul superior;D. molarul inferior;E. molarul superior.5, pag. 108-109

D12Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este:A. molarul prim superior temporar;B. molarul secund superior permanent;C. premolarul secund inferior;D. molarul secund inferior temporar;E. molarul prim superior permanent.5, pag. 108-109D13Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este:A. molarul prim superior temporar;B. molarul secund superior permanent;C. premolarul secund inferior;D. molarul secund inferior temporar;E. molarul prim inferior permanent.5, pag. 108-109DE14Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este:A. molarul prim superior temporar;B. molarul secund inferior permanent;C. premolarul secund inferior;D. molarul secund inferior temporar;E. molarul prim inferior permanent.BDE173

5, pag. 108-10915Reincluzia dentară îmbracă următoarele formele clinice:A. totală;B. completă;C. parţială;D. incompletă;E. subtotală.5, pag. 113AC16Reincluzia parţială a unui molar se caracterizează prin:A. coroană dentară inevizibilă;B. coroană dentară vizibilă;C. o parte din coroana dentară vizibilă;D. coroană dentară în suprapoziţie;E. coroană dentară în infrapoziţie.5, pag. 113CE

17Reincluzia totală a unui molar se caracterizează prin:A. coroană dentară inevizibilă;B. coroană dentară vizibilă;C. o parte din coroana dentară vizibilă;D. coroană dentară în suprapoziţie;E. coroană dentară în infrapoziţie.5, pag. 113A18Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu:A. incluzia dentară;B. anodonţia;C. oprirea în erupţie a unui dinte;D. extracţia dentară;E. intruzia posttraumatică parţială.5, pag. 116-117CE19Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu:A. incluzia dentară;B. anodonţia;C. oprirea în erupţie a unui dinte;D. extracţia dentară;E. intruzia posttraumatică totală.5, pag. 116-117C20Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu:A. incluzia dentară;B. anodonţia;C. oprirea în erupţie a unui dinte;D. extracţia dentară;E. intruzia posttraumatică parţială.5, pag. 116-117ABD21Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu:A. incluzia dentară;B. anodonţia;C. oprirea în erupţie a unui dinte;D. extracţia dentară;E. intruzia posttraumatică totală.5, pag. 116-117ABDE174

22

Consecinţele reincluziei dentare sunt:A. denivelarea planului de ocluzie;B. incluzia succesorului permanent;C. anodonţia succesorului permanent;D. înclinarea dinţilor vecini;E. ectopia succesorului permanent.5, pag. 117ABDE23Consecinţele reincluziei dentare sunt:A. denivelarea planului de ocluzie;B. denivelarea planului maxilar;C. migrarea dinţilor antagonişti;D. înclinarea dinţilor vecini;E. denivelarea planului mandibular.5, pag. 117ACD24Consecinţele reincluziei dentare sunt:A. cariile radiculare ale dinţilor vecini;B. cariile de colet ale dinţilor vecini;C. cariile aproximale ale dinţilor vecini;D. cariile ocluzale ale dinţilor antagonişti;E. cariile ocluzale ale dinţilor vecini.5, pag. 117AB25Consecinţele reincluziei dentare sunt:A. mezializarea dinţilor vecini;B. denudarea dinţilor vecini;C. migrarea dinţilor antagonişti;D. înclinarea dinţilor vecini;E. distalizarea dinţilor vecini.5, pag. 117BCD26Consecinţele reincluziei dentare sunt:A. gingivita hipertrofică a dinţilor vecini;B. hiperestezia dinţilor vecini;C. halistereza dinţilor vecini;D. hipersensibilitatea dinţilor vecini;E. parodontopatia marginală a dinţilor vecini.5, pag. 117BDE27Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este:

A. expectativa;B. extracţia dentară;C. implantul protetic;D. aparatul ortodontic;E. aparatul protetic.5, pag. 118AB28Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este:A. descoperirea dintelui;B. extracţia dintelui;C. reimplantarea dintelui;D. coroană de înveliş;E. luxarea dintelui.5, pag. 118BCE29Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de:BDE175

A. vârsta pacientului;B. dintele în cauză;C. felul dentatiei;D. consecinţele produse;E. forma clinică.5, pag. 11830Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de dintele în cauză:A. temporar;B. lateral;C. posterior;D. permanent;E. frontal.5, pag. 118ABDE176

31. ECTOPIA DENTARĂ1Ectopia dentară se caracterizează prin:A. inversarea locului a doi dinţi vecini;B. spaţiul între incisivii centrali;C. linia arcadei trece printre doi dinţi vecini;D. erupţia unui dinte înafara liniei arcadei dentare;E. erupţia unui dinte înăuntrul liniei arcadei dentare.5, pag. 121DE2

Ectopia dentară se caracterizează prin:A. erupţia unui dinte înafara liniei arcadei dentare;B. erupţia unui dinte înăuntrul liniei arcadei dentare;C. linia arcadei trece printre doi dinţi vecini;D. erupţia unui dinte vestibular faţă de linia arcadei dentare;E. erupţia unui dinte oral faţă de linia arcadei dentare.5, pag. 121ABDE3Ectopia dentară mai utilizează următorii temeni:A. entopie;B. pleiodonţie;C. distopie;D. oligodonţie;E. hipodonţie.5, pag. 121AC4Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ectopiei dentare este:A. incisivul lateral;B. caninul;C. incisivul central;D. molarul;E. supranumerarul.5, pag. 121B5Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ectopiei dentare este:A. incisivul inferior;B. caninul inferior;C. caninul superior;D. molarul superior;E. incisivul superior.5, pag. 121C6Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt:A. incisivii;B. caninii;C. premolarii;D. molarii;E. supranumerarii.5, pag. 121BC7Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt:

A. premolarii superiori;B. caninii inferiori;C. caninii superiori;D. molarii superiori;ABC177

E. incisivii superiori.5, pag. 1218Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt:A. molarii superiori;B. caninii inferiori;C. caninii superiori;D. premolarii primi superiori;E. premolarii secunzi superiori.5, pag. 121BCDE9Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt:A. caninii superiori;B. caninii inferiori;C. molarii inferiori;D. premolarii primi inferiori;E. premolarii secunzi inferiori.5, pag. 121ABE10Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt:A. caninii superiori;B. caninii inferiori;C. molarii inferiori;D. premolarii secunzi superiori;E. premolarii primi inferiori.5, pag. 121ABD11Cauzele etiopatogenice ale ectopiei dentare sunt:A. reducerea spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză;B. exintenţa spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză;C. exintenţa unui obstacol în calea erupţiei dintelui în cauză;D. exintenţa unui tunel liber în calea erupţiei dintelui în cauză;E. diastema interincisivă.5, pag. 122AC12Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt:A. diastema interincisivă;

B. dinţii supranumerari;C. dinţii temporari;D. o fibromucoasă dură;E. dinţii permanenţi.5, pag. 122BD13Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt:A. diastema interincisivă;B. erupţia unui dinte supranumerar;C. persistenţa unui dinte temporar;D. extracţia precoce a unui dinte permanent;E. incluzia unui dinte supranumerar.5, pag. 122BCE14Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt:A. persistenţa unui dinte temporar;B. extracţia unui dinte supranumerar;ACE178

C. existenţa unui capac osos dens;D. extracţia precoce a unui dinte;E. incluzia unui dinte supranumerar.5, pag. 12215Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt:A. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;B. prezenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;D. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;E. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare.5, pag. 123ACE16Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt:A. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;B. închiderea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;D. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare;E. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare.5, pag. 123ABCE17Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt:A. macrodonţia;B. microdonţia;

C. meziopoziţia generalizată;D. endoalveolia mandibulară;E. prodenţia maxilară.5, pag. 123AC18Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt:A. retrodenţia maxilară;B. retrognaţia mandibulară;C. retrodenţia mandibulară;D. retrognaţia maxilară;E. prodenţia maxilară.5, pag. 123AD19Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt:A. endoalveolia mandibulară;B. retrognaţia mandibulară;C. endoalveolia maxilară;D. retrognaţia maxilară;E. prodenţia maxilară.5, pag. 123CD20Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt:A. retrodenţia maxilară;B. retrognaţia mandibulară;C. endoalveolia maxilară;D. prognaţia maxilară;AC179

E. endoalveolia mandibulară.5, pag. 12321Ectopia canină provoacă tulburări:A. fizionomice;B. respiratorii;C. ocluzale;D. de deglutiţie;E. fonatorii.5, pag. 125AC22Ectopia canină provoacă tulburări:A. de abrazie dentară;B. respiratorii;C. articulare;

D. parodontale;E. masticatorii.5, pag. 126ACDE23Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza:A. deplasarea dentară;B. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare;C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral;D. cosmetizarea prin adiţie a caninului permanent;E. aplicarea menţinătorului de spaţiu în edentaţie.5, pag. 126BCE24Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza:A. şlefuiri modelante ale cuspidului caninului;B. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare;C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral;D. extracţia dirijată a dinţilor;E. deplasarea dentară.5, pag. 127BCD25Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de:A. deplasarea dentară;B. forma clinică a ectopiei;C. tratamentul cariilor dentare;D. extracţia dirijată a dinţilor;E. vârsta pacientului.5, pag. 128BE26Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de:A. deficitul de spaţiu pe arcada dentară;B. forma clinică a ectopiei;C. vârsta pacientului;D. extracţia dirijată a dinţilor;E. tratamentul cariilor dentare.5, pag. 128ABC27Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de:A. cauza determinantă;B. forma clinică a ectopiei;C. vârsta pacientului;D. deficitul de spaţiu pe arcada dentară;

E. tratamentul cariilor dentare.ABCD180

5, pag. 12828În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară se recurge la:A. extracţia unui dinte temporar;B. tratamentul cariilor dentare;C. expansiunea transversală;D. extracţia unui dinte permanent;E. expansiunea sagitală.5, pag. 129CDE29În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară se recurge la:A. extracţia unui dinte temporar;B. tratamentul cariilor dentare;C. expansiunea transversală;D. extracţia unui dinte permanent;E. tratamentul focarului de incongruenţă.5, pag. 129CD30În tratamentul curativ al ectopiei palatinale cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară se recurge la:A. extracţia unui dinte temporar;B. tratamentul cariilor dentare;C. obţinerea spaţiului pe arcadă;D. înălţarea provizorie a ocluziei dentare;E. extracţia dintelui ectopic.5, pag. 131CD181

32. DIASTEMA1Diastema se caracterizează prin:A. inversarea locului a doi dinţi vecini;B. existenţa unui spaţiu între incisivii temporari;C. existenţa unui spaţiu între incisivi;D. tulburare de erupţie;E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi.5, pag. 133E2Diastema se caracterizează prin:A. existenţa unui spaţiu între incisivii superiori;B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi;C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi maxilari;

D. existenţa unui spaţiu între incisivii inferiori;E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari.5, pag. 133BC3Diastema se caracterizează prin:A. existenţa unui spaţiu între incisivii maxilari;B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari;C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi maxilari;D. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi mandibulari;E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi.5, pag. 133CDE4Diastema se caracterizează prin:A. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi;B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari;C. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi inferiori;D. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi superiori;E. existenţa unui spaţiu între incisivii superiori.5, pag. 133ACD5Diastema este o anomalie de:A. număr;B. volum;C. erupţie;D. poziţie;E. structură.5, pag. 133CD6Diastema mai este denumită şi:A. diastemă patologică;B. pleiodonţie;C. hipodonţie;D. oligodonţie;E. diastema vera.5, pag. 133AE7Diastema mai este denumită şi:A. diastemă primară;B. diastemă secundară;C. diastemă patologică;D. diastema primatelor;

ACE182

E. diastema vera.5, pag. 1338Diastema mai este denumită şi:A. diastemă patologică;B. diastemă adevărată;C. diastemă primară;D. diastemă vera;E. diastemă interincisivă.5, pag. 133ABCDE9Diastema mai este denumită şi:A. diastemă primară;B. diastemă patologică;C. diastemă falsă;D. diastemă secundară;E. diastemă interincisivă.5, pag. 133ABE10Diastema mai este denumită şi:A. diastemă patologică;B. dens in densis;C. hipodonţie;D. strungăreaţă;E. diastema vera.5, pag. 133ADE11Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice:A. diastemă primară;B. diastemă patologică;C. diastemă falsă;D. diastemă secundară;E. diastemă terţiară.5, pag. 133ACD12Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice:A. diastemă patologică;B. diastemă adevărată;C. diastemă primară;D. diastemă vera;E. diastemă secundară.

5, pag. 133BCE13Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice:A. diastemă falsă;B. diastemă adevărată;C. diastemă primară;D. diastemă secundară;E. diastemă patologică.5, pag. 133ABCD14Diastema interincisivă primară este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. nanismul hipofizar;C. displazia ectodermală;D. meziodens erupt;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.E183

5, pag. 13315Diastema interincisivă primară este cauzată de:A. Anodonţia incisivului lateral;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;D. meziodens erupt;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133BE16Diastema interincisivă adevărată este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;E. Anodonţia incisivului lateral.5, pag. 133BC17Diastema interincisivă secundară este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. Anodonţia incisivului lateral;C. Anodonţia dinţilor laterali;D. meziodens;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133

BD18Diastema interincisivă secundară este cauzată de:A. Anodonţia incisivului lateral;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;D. meziodens;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133AD19Diastema interincisivă falsă este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;E. Anodonţia incisivului lateral.5, pag. 133E20Diastema interincisivă primară nu este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. nanismul hipofizar;C. displazia ectodermală;D. meziodens;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133ABCD21Diastema interincisivă primară nu este cauzată de:A. Anodonţia incisivului lateral;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;D. meziodens;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133ACD184

22Diastema interincisivă adevărată nu este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;E. Anodonţia incisivului lateral.5, pag. 133ADE

23Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. Anodonţia incisivului lateral;C. Anodonţia dinţilor laterali;D. meziodens;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133ACE24Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de:A. Anodonţia incisivului lateral;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;D. meziodens;E. inserţia joasă a frenului buzei superioare.5, pag. 133BCE25Diastema interincisivă falsă nu este cauzată de:A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare;B. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare;C. inserţia joasă a frenului buzei superioare;D. dezvoltarea exagerată a frenului lingual;E. Anodonţia incisivului lateral.5, pag. 133ABCD26Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin:A. ameloplastie modelantă a incisivilor;B. tehnici adezive;C. egresie;D. stripping;E. deplasare corporeală a dinţilor.5, pag. 142E27Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin:A. cosmetizare prin adiţie a incisivilor;B. coroane de substituţie;C. deplasare corporeală a dinţilor;D. stripping;E. ameloplastia modelantă a incisivilor.5, pag. 142C28

Pentru închiderea diastemei interincisive se aplică pe incisivii centrali:A. inele metalice;B. inele de cauciuc;C. ligatiri în "8";D. tracţiuni elastice;E. brackets.5, pag. 142ADE185

29Tratamentul diastemei interincisive nu se realizează prin:A. cosmetizarea prin adiţie a incisivilor;B. coroane de substituţie;C. deplasarea corporeală a dinţilor;D. stripping;E. ameloplastia modelantă a incisivilor.5, pag. 142ABDE30Pentru închiderea diastemei interincisive nu se aplică pe incisivii centrali:A. inele metalice;B. inele de cauciuc;C. ligaturi în "8";D. tracţiuni elastice;E. brackets.5, pag. 142BC186

33. TRANSPOZIŢIA DENTARĂ1Transpoziţia dentară este o anomalie:A. dento-maxilară;B. dento-alveolară;C. dentară;D. scheletală;E. alveolară.5, pag. 149C2Transpoziţia dentară este o anomalie dentară de:A. număr;B. volum;C. structură;D. poziţie;E. erupţie.5, pag. 149DE

3Transpoziţia dentară presupune inversarea locului pe arcadă a doi dinţi:A. inferiori;B. antagonişti;C. supranumerari;D. superiori;E. învecinaţi.5, pag. 149E4Transpoziţia dentară face parte din grupa anomaliilor:A. dentare izolate;B. asociate;C. de grup;D. de ocluzie;E. dentare de erupţie.5, pag. 149ABE5Transpoziţia dentară se întâlneşte în:A. dentiţia mixtă;B. dentaţia temporară;C. dentaţia deciduală;D. dentaţia permanentă;E. edentaţie.5, pag. 149D6Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul transpoziţiei dentare este:A. incisivul;B. caninul;C. premolarul;D. molarul;E. supranumerarul.5, pag. 149B7Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul transpoziţiei dentare este:A. incisivul inferior;B. caninul inferior;C187

C. caninul superior;D. molarul superior;E. incisivul superior.5, pag. 1498

Factorii incriminaţi în producerea transpoziţiei canine sunt:A. poziţia intramucoasă a germenilor dentari;B. pierderea precoce a dinţilor temporari;C. cronologia dentară;D. pierderea precoce a caninului de lapte;E. poziţia intraosoasă a germenilor dentari.5, pag. 150CDE9Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice:A. transpoziţie totală;B. transpoziţie completă;C. transpoziţie parţială;D. transpoziţie incompletă;E. transpoziţie subtotală.5, pag. 151ABCD10Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice:A. transpoziţie completă sau totală;B. transpoziţie completă sau parţială;C. transpoziţie incompletă sau parţială;D. transpoziţie incompletă sau totală;E. transpoziţie completă sau subtotală.5, pag. 151AC11Transpoziţia dentară completă presupune inversarea:A. parţială a doi dinţi vecini;B. limitată a doi dinţi vecini;C. incompletă a doi dinţi vecini;D. totală a doi dinţi vecini;E. definitivă a doi dinţi vecini.5, pag. 151D12Transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar produce tulburări:A. fizionomice;B. respiratorii;C. ocluzale;D. de deglutiţie;E. de fonaţie.5, pag. 151C13În transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar pot apare:

A. înghesuri dentare;B. contacte premature;C. ocluzii duale;D. spaţieri dentare;E. ocluzii distalizate.5, pag. 151B188

14Transpoziţia dentară completă dintre canin şi incisivul lateral produce tulburări:A. fizionomice;B. respiratorii;C. ocluzale;D. auditive;E. fonatorii.5, pag. 152A15Transpoziţia dentară incompletă presupune inversarea:A. parţială a doi dinţi vecini;B. limitată a doi dinţi vecini;C. completă a doi dinţi vecini;D. totală a doi dinţi vecini;E. definitivă a doi dinţi vecini.5, pag. 152A16Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:A. unul lângă altul;B. unul în dreptul celuilalt;C. unul la distanţă de altul;D. unul sub altul;E. unul peste altul.5, pag. 152B17Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;B. unul peste altul şi linia arcadei trece pe sub ei;C. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei;D. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei;E. unul la distanţă de altul şi linia arcadei trece printre ei.5, pag. 152D18Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;

B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic;C. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei;D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic;E. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei.5, pag. 152BDE19Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:A. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic;B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular.5, pag. 152ACE20Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;CE189

B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular.5, pag. 15221Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;B. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei;C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal.5, pag. 152BC22Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi:A. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei;B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal;C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral;D. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial;E. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei.5, pag. 152C23Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi incisivul lateral vor viza:A. deplasarea dentară;

B. ameloplastia modelantă a caninului;C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;D. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;E. transformarea în transpoziţie incompletă.5, pag. 153BCD24Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi incisivul lateral vor viza:A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;D. deplasarea dentară;E. ameloplastia modelantă a caninului.5, pag. 153ABCE25Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi primul premolar vor viza:A. deplasarea dentară;B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;D. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului;E. ameloplastia modelantă a caninului.5, pag. 153D26Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi primul premolar vor viza:A. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului;B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;A190

D. transformarea în transpoziţie incompletă;E. ameloplastia modelantă a caninului.5, pag. 15327Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin şi incisivul lateral vor viza:A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;C. cosmetizarea prin adiţie a caninului;D. deplasarea dentară;E. ameloplastia modelantă a caninului.5, pag. 154D

28Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin şi incisivul lateral vor viza:A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral;B. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului;C. deplasarea dentară;D. stripping-ul;E. ameloplastia modelantă a caninului.5, pag. 154C29Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre incisivul central şi lateral vor viza:A. ameloplastia modelantă a incisivului lateral;B. şlefuirile modelante ale incisivului lateral;C. deplasarea dentară;D. transformarea în transpoziţie completă;E. tehnicile adezive.5, pag. 154CDE30Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre incisivul central şi lateral vor viza:A. ameloplastia modelantă a incisivului lateral;B. tehnicile adezive;C. deplasarea dentară;D. stripping-ul;E. transformarea în transpoziţie completă.5, pag. 154BCDE191

34. TRATAMENTUL CARIEI DENTARE1. În termeni generali obiectivele preparării cavităţii sunt:A.îndepărtarea tuturor ţesuturilor alterate şi oferirea protecţiei necesare pentru pulpăB. să permită aplicarea estetică şi funcţională a materialului respectivC. plasarea marginilor restauraţiilor cât mai conservativ posibilD. să obţină o cavitate care sub acţiunea forţelor masticatorii să nu se fractureze şi nici să nu disloce restaurareaE. să obţină o cavitate care sub acţiunea forţelor masticatorii să nu disloce restaurareaA,B,C,D, E; 6; pag.1712. Stabilirea conturului marginal al cavităţilor înseamnă:A. plasarea marginilor cavităţii într-o poziţie ce va ocupa în final prepararea, cu excepţia finisării pereţilor de smalţ şi a marginilor cavităţiiB. crearea unui contur retentivC. plasarea marginilor cavităţii într-o poziţie ce va ocupa în final prepararea, împreună cu finisarea pereţilor de smalţ şi a marginilor cavităţiiD. plasarea marginilor cavităţii în ţesut sănătos

E. plasarea marginilor cavităţii în zone de autocurăţire şi curăţire artificială.A, pag. 1743. Unele condiţii care pot să ducă la sporirea extensiei marginilor cavităţilor sunt:A. handicap fizic sau psihicB. vârsta înaintată a pacientuluiC. necesitatea pentru măsuri suplimentare ale retenţiei şi rezistenţeiD. dinţii persoanelor tinereE. dinţi devitaliA,B,C, pag. 1764. Principii fundamentale implicate în obţinerea formei de rezistenţă sunt următoarele:A. a se folosi cavităţi cu bază plană, care ajută dintele să reziste la forţele ocluzale prin virtutea existenţei unghiurilor drepteB. reducerea extensiei pereţilor cavităţii, pentru a permite cuspizilor şi crestelor de smalţ de a avea suficientă dentină de suportC. acoperirea sau includerea corespunzătoare a dinţilor distruşi în restaurare ca să prevină fractura lor prin forţe lateraleD. să furnizeze suficientă grosime materialului restaurativ pentru a-i preveni fractura sub încărcătura ocluzalăE. scurtarea pereţilor mai subţiri de 3,5 mm.A,B,C,D, pag.1775. Şanţul suplimentar de retenţie din cavităţile proximale se termină la joncţiunea smalţ-dentină, la o distanţă de minim:192

A. 2 mmB. 0,2 mmC. 1 mmD. 1,5 mmE. 0,02 mmB, pag 1786. Metoda ideală pentru îndepărtarea materialului carios trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:A. să se exercite o presiune minimăB. căldura fricţională să fie aproape zeroC. să existe un control complet al instrumentului folositD. să se permită o vizibilitate directă asupra zonei de operatE. să se facă numai manualA, B, C; 6; pag.1807. În cavităţile de clasa I pentru amalgam, pantele înclinate ale cuspizilor şi convergenţa pereţilor cavităţii în scop retentiv realizează un unghi de:A. 75ºB. 90ºC. 110ºD. 95ºE. 45ºB; 6; pag. 1818. Teşirea conturului marginal-bizotarea-se aplică în preparările pentru anumite materiale, cum ar fi:

A. incrustaţiiB. răşini compoziteC. cimenturi ionomere de sticlăD. amalgam de argintE. cimenturi ionomere de sticlă modificate cu răşinăA,B; 6; pag. 1829. Toaleta finală a cavităţii include:A. îndepărtarea tuturor aşchiilor şi debriurilor care s-au acumulatB. uscarea cavitătiiC. efectuarea unei inspecţii finale completă a preparăriiD. degresarea cavităţii193

E. neutralizarea acizilor din cavitateA, B,C; 6; pag. 18210. Solvenţii organici cum ar fi: cloroformul, benzonele şi alcooli:A. sunt ideali ca agenţi de degresare la nivelul smalţului şi dentinei;B. au efect toxicC. au efect iritantD. deshidrateaza dentinaE. sunt indicaţi în coafajul indirectB, C, D, pag. 1846; pag. 294-33311. Avantajele lacurilor dentinare (varnish-urile) sunt:A. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc în plaga dentinarăB. aderă chimic la ţesuturile dentare;C. rezistenţă mecanică crescută la solicitările mecaniceD. încetinesc pătrunderea în canaliculeloe dentinare a produşilor de coroziune ai amalgamului de argint răspunzători de colorarea dentinei;E. rezistenţă la uzură masticatorieA, D; 6; pag.29412. Solvenţii organici în care sunt dizolvate lacurile dentare sunt:A. alcoolB. cloroformC. eugenolD. timolE. benzenA,B,E, pag. 29413. După aplicarea unui lac pe plaga dentinară, prin evaporarea solventului, rămâne o peliculă protectoare poroasă de răşină, groasă de:A. 1mmB. 5-10 μm, dar cu variaţii între 2-40 μm, în funcţie de natura chimică a acesteiaC. 1,5mmD. 100 μmE. 150 μmB; 6; pag.294 194

14. Dezavantajele linerilor sunt:A. lipsa de protecţie chimică împotriva efectului iritant al materialului de obturaţie coronară

B. solubilizarea şi dezintegrarea în lichidele bucaleC. desprinderea de pe suprafaţa plăgii dentinare, în cursul contracţiei de priză a răşinilor acrilice sau compoziteD. lipsa unei rezistenţe mecanice semnificativeE. izolarea termică necorespunzătoareB,C, D, E; 6; pag. 29615. Linerii de hidroxid de calciu prezintă următoarele forme de utilizare:A. soluţie de hidroxid de calciuB. suspensie de hidroxid de calciuC. pastă de hidroxid de calciuD. ciment de hidroxid de calciuE. hidroxid de calciu fotopolimerizabilB,C,D,E; 6; pag 29716. Linerii din eugenolat de zinc (EOZ) au următoarele avantaje:A. pH în apropierea neutralităţiiB. neiritanţi pulpariC. efect sedativ pulparD. insolubili în lichidele de microinfiltraţie marginalăE. nu inhibă polimerizarea răşinilorA, B, C, pag. 29817. Capacitatea de izolare chimică a dentinei se reduce la 90% din valoarea iniţilă, atunci când grosimea stratului restant de dentină atinge:A. 2 mmB. 0,5mmC. 1mmD. 0,1mmE. 2,5 mmC; 6; pag. 30118. Obiectivele obturaţiei de bază sunt:A. stimularea neodentinogenezei 195

B. substituirea dentinei cariateC. economisirea materialelor de obturaţie coronarăD. sigilarea canaliculelor dentinareE. eliminarea zonelor retentive pentru incrustaţiiB, C, E; 6; pag. 301-30219. Rezistenţa mecanică la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi însă compromisă prin:A. temperatura crescută a mediului exteriorB. raportul scăzut pulbere/lichidC. spatularea incorectă ( incorporarea iniţială a unei mari cantităţi de pulbere creşte brusc temperatura şi scurtează priza cu obţinerea unei consistenţe mult reduse)D. contactul prematur cu lichidele bucaleE. contactul cu limfa dentinarăB,C, D; 6; pag. 30420. Ameliorarea adeziunii cimenturilor ionomere de sticlă se poate face prin :

A. condiţionarea plăgii dentinare cu acizi poliacrilici care îndepărtează detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi reprecipită, în vederea unei mai bune cuplări a acestuia pe dentinăB. utilizarea unei soluţii apoase diluate de FeCl3 care, prin depunerea ionilor de fier, potenţează reacţia chimică dintre CIS şi hidroxiapatita dentineiC. cristalizarea unor soluţii de fosfat sau sulfat de calciu pe suprafaţa plăgii dentinare, ceea ce duce la formarea unui strat mult mai reactiv cu acizii poliacrilici din compoziţia bazei de CISD. condiţionarea plăgii dentinare cu acid clorhidric care îndepărtează detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi reprecipită, în vederea unei mai bune cuplări a acestuia pe dentinăE. condiţionarea plăgii dentinare cu acid fosforic care îndepărtează detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi reprecipită, în vederea unei mai bune cuplări a acestuia pe dentinăA, B, C; 6; pag. 311 196

6; 339-24621. În hibridizarea dentinei umede:A. Primerul se aplica direct pe dentina umeda, care datorită păstrării apei îşi menţine permeabilitatea normalăB. Există riscul ca apa din matricea dentinară demineralizată să nu fie complet înlocuită de primerul hidrofilC. Matricea dentinară demineralizată trebuie menţinută foarte umedăD. Dentina demineralizată trebuie uscată cu un jet puternic de aer şi reumezită după aplicarea primeruluiE. Nu prezintă riscul de supraumectareA, B; 6; pag 342-34322. Avantajele primerilor autogravanţi sunt:A. Reducerea riscului colabării fibrelor de colagen prin uscarea prea intensăB. Aplicarea unui singur strat este suficientă pentru cele mai multe sistemeC. Demineralizarea şi infiltrarea simultană cu monomer adeziv a detritusului dentinar remanent şi a plăgii dentinare subiacenteD. Scurtarea timpului de lucruE. Eliminarea consecinţelor lavajului insuficientA, C,D, E; 6; pag 34523. Sistemele adezive în trei etape distincte presupun:A. Gravarea acidă, care elimină detritusul dentinar remanent şi demineralizează superficial dentinaB. Primingul care promovează adeziunea, executat cu monomeri amfifiliC. Aplicarea răşinii adezive, care încheie hibridizarea prin fotopolimerizareD. Aplicarea a trei straturi succesive de adezivE. Aplicarea primerilor autogravanţiA, B, C; 6; pag 339-34024. Regulile generale ale unei hibridizări optime sunt:A. Aplicarea răşinii adezive, preferabil fără umplutură, într-un strat cât mai subţireB. Utilizarea preferenţială a gravării globale cu acid fosforic 30-40% timp de 15sC. Utilizarea preferenţială a tehnicilor adezive care îndepărtează detritusul dentinar remanent în 3 etape distincteD. Sistemele adezive de primeri cu acetonă sunt eficiente doar pe dentina umedă (însă nu excesiv)E. Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaţiei coronare din compozit

B, C, D, E; 6; pag 34625. În cazul aplicării sitemelor adezive în 3 timpi, succesul primingului depinde de:A. Uscarea imediată după aplicareB. Aplicarea pentru minimum 15 secunde pentru a permite pătrunderea monomerului adeziv pe toată profunzimea matricei dentinare demineralizateC. Evaporarea excesului de solvent după priming printr-o uscare scurtă, moderată, înaintea aplicării răşinii adeziveD. Lavajul anterior aplicării adezivuluiE. Obţinerea unui aspect mat, cretos prin uscarea plăgii dentinare tratate cu primer197

B, C; 6; pag 34026. În cadrul sistemelor adezive în trei timpi, primerii având apa drept solvent:A. Trebuie aplicaţi pe dentină foarte umedăB. Nu necesită gravare acidăC. Nu sunt eficienţi pe dentină uscată moderatD. Nu prezintă probleme legate de supraumectarea dentinei demineralizate în profunzimeE. Permit verificarea clinică a eficienţei gravării smalţulului care, printr-o uscare moderat, ce nu compromite hibridizarea, îmbracă un aspect cretos în timp ce dentina ia un aspect matE; 6; pag 34327. Tehnica primerilor autogravanţi urmăreşte:A. Hibridizarea plăgii dentinare prin păstrarea detritusului dentinar remanentB. Hibridizarea plăgii dentinare după îndepărtarea detritusului dentinar remanentC. Îndepărtarea completă a cepurilor de detritus dentinar remanentD. Penetrarea răşinii cât mai profund în tubulii dentinari dilataţiE. Scăderea timpului de aplicare al acidului fosforic pe dentinăA; 6; pag 34428. În tehnica hibridizării dentinei uscate:A. Există riscul de supraumectareB. Nu există riscul de supraumenctareC. Necesită o uscare moderată de cca.5 secunde a plăgii dentinare spălate cu apă după gravare acidăD. Presupune aplicarea unui primer pe bază de acetonă pe dentina uscată în prealabilE. Primerii în soluţie apoasă asigură reexpansiunea activă a reţelei fibrilare de colagen colabateB, C, E; 6; pag 34229. În cazul utilizării primerilor având solventul miscibil cu apa (acetona):A. Excesul de apa din dentină este eliminat prin uscare intensă şi prelungităB. Excesul de apă este eliminat de solventul primerului care, fiind volatil, determină pe măsură ce se evaporă creşterea concentraţiei răsinii adezive pătrunsă în dentina demineralizatăC. Contracţia matricei fibrilare de colagen este de numai 24% în cazul deshidratării chimice a dentinei demineralizateD. Trebuie evitat excesul de apă deoarece determină o separare locală a fazei hidrofile de cea hidrofobăE. Hibridizarea dentinei demineralizate este compromisăB, C, D; 6: pag 343-34430. Regulile de aplicare a primerilor autogravanţi includ:A. Aplicarea, lavajul şi uscarea, anterior aplicării răşinii adeziveB. Aplicarea obligatorie într-un singur strat, cât mai subţire

C. Crearea de asperităţi cu freza pe marginile de smalţ ale cavităţiiD. Aplicarea suficient de lungă a primeruluiE. Frecarea permanentă a smalţului cu primer proaspătC, D, E; 6: pag 346 198

35. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE (6, pag. 31-57)1. Dintre factorii care pot perturba formarea matricii organice a smalţului se numără:A. carenţa de vitamina AB. carenţa de vitamina PPC. carenţa de vitamina CD. unele boli infecto-contagioaseE. carenţa de vitamina EA,C,D; 6; pag 332.Dintre factorii care pot perturba mineralizarea matricii organice a smalţului se numără:A. carenţa de calciu şi fosfatB. bolile sistemice graveC. carenţa de vitamina DD. unele dereglări hormonaleE. excesul de proteineA,C,D; 6; pag 343.Triada Keyes în etiopatogenia cariei dentare cuprinde următorii factori:A. terenulB. flora microbianăC. alimentaţiaD. factori localiE. factori morfologiciA,B,C; 6; pag 314. Lichidul bucal este alcătuit în cea mai mare parte din:A. salivăB. secreţie gastrică regurgitatăC. transudat al mucoasei bucale şi a şanţurilor gingivaleD. exudat din pungile parodontaleE. mucus nazofaringianA; 6; pag 355. Volumul zilnic al secreţiei salivare globale este de:A. 0,5-1,5 mililitriB. 2-2,5 mililitriC. 0,5-1,5 litriD. 3-4 mililitriE. 4-5 mililitriC; 6; pag 366. În caz de hiposialie valorile secreţiei salivare stimulate scad sub:A. 0,2 ml/minB. 0,5 ml/minC. 0,1 ml/minD. 0,1 l/minE. 0,7 ml/min 199

E; 6; pag 367. Materialul anorganic salivar este reprezentat de:A. calciuB. mucineC. fosfaţiD. lactoferinăE. fluorA,C,E; 6; pag 37-388. Concentraţia fosfaţilor salivari depinde de:A. concentraţia fosfaţilor din biofilmul bacterianB. sursa salivarăC. ritmul secreţiei salivareD. pH-ul salivarE. ritmul circadianB,C,D,E; 6; pag 389. Glucidele salivare se găsesc sub formă de:A. glucide libereB. glucide legate de proteineC. staterinăD. polimeri ai glucozei şi fructozei, sintetizaţi de glicoziltransferazele bacterieneE. alfa proteazăA,B,D; 6; pag 3910. Sistemele tampon salivare includ:A. sistemul fosfat organicB. sistemul fosfat anorganicC. sistemul acid carbonic/bicarbonatD. sistemul macromolecular proteinicE. sistemul uree-amoniacB,C,D; 6; pag 4011. Saliva conţine o serie de factori antimicrobieni capabili să modeleze colonizarea cavităţii bucale:A. lizozimulB. lactoferinaC. sistemul acid carbonic/bicarbonatD. peroxidazeleE. aglutinineleA,B,D,E; 6; pag 41-4212. Din categoria aglutininelor salivare fac parte:A. amilazaB. peroxidazaC. mucineleD. glicoproteinele din saliva parotidianăE. fibronectinaC,D,E; 6; pag 42 200

13. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal este reprezentat de:A. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile

B. favorizarea adeziunii bacterieneC. tamponarea acidităţii bucale prin sistemele tampon salivare şi substanţe alcalineD. favorizarea colonizării smalţului de către microorganisme cariogeneE. remineralizarea cariilor incipienteA,C,E; 6; pag 4314. Făina neagră de grâu, melasa şi siropul de trestie de zahăr nerafinat reduc solubilitatea hidroxiapatitei, comparativ cu produsele rezultate prin rafinarea lor, datorită:A. consistenţei mai reduseB. prezenţei unor fosfaţi organiciC. concentraţiei mai mici de glucideD. prezenţei unor substanţe tamponE. vâscozităţii crescuteB,D; 6; pag 4415. Prelungirea timpului de clearance salivar al carbohidratelor, factor cariogen favorizant, poate fi cauzată de:A. ritmul scăzut al secretiei salivareB. conţinutul scăzut de mucină al saliveiC. vâscozitatea scăzută a saliveiD. factori retentivi bucali (carii, obturaţii coronare anfractuoase, lucrări protetice)E. ritmul crescut al secreţiei salivareA,D; 6; pag 4616. Contramăsurile practice cariopreventive, de scurtare a timpului de clearance al glucidelor, se bazează pe:A. inducerea unei secreţii salivare rapide şi masive prin folosirea unor alimente de consistenţă crescutăB. scăderea secreţiei salivareC. utilizarea unor alimente detergenteD. folosirea gumei de mestecatE. periajul imediat după meseA,C,D,E ; 6; pag 4617. Zaharoza rămâne hidrocarbonatul cu cel mai însemnat potenţial cariogen deoarece:A. scade colonizarea plăcii bacteriene pe suprafeţele dentareB. este utilizată de microorganisme mai mult decât oricare alt principiu nutritiv pentru înmulţire şi dezvoltareC. favorizează colonizarea microorganismelor odontopatogeneD. este uşor fermentabilă de către microorganisme, ducând la o producţie masivă şi rapidă de acizi organiciE. inhibă sinteza polizaharidelor extracelulareB,C,D; 6; pag 47 201

18. Este considerată drept perioadă de agresiune, ca urmare a condiţiilor propice demineralizării ţesuturilor dentare, perioada în care pH-ul bucal rămâne sub valoarea:A. 3,5B. 4C. 4,5D. 6E. 7

D; 6; pag 4819. Grupele de populaţie în care alimentaţia creşte riscul la carie sunt reprezentate de:A. obeziB. bolnavii croniciC. bolnavii psihicD. profesoriE. gravideA,B,C,E; 6; pag 4920. Alimentele pot modela efectul cariogen al hidrocarbonatelor, reducând riscul la carie prin:A. fosfaţiB. faina din cerealele rafinateC. grăsimiD. cacaoE. brânzeturiA,C,D,E; 6; pag 49-5021. Grăsimile acţionează prin mai multe mecanisme cariostatice, cum ar fi:A. conţinut crescut în fluorB. substituirea glucidelor din alimentaţieC. coafarea particulelor alimentare din hidrocarbonate cu un film de lipide care împiedică degradarea lor şi scurtează timpul de clearaceD. formarea unei bariere protectoare pentru smalţE. modificarea proprietăţilor de membrană ale bacteriilor plăciiB,C,D,E; 6; pag 5022. Brânzeturile acţionează prin mai multe mecanisme carioprotectoare, precum:A. conţinutul în fosfaţi de calciuB. capacitatea antidemineralizantă a cazeinei şi proteinelorC. efectul cariostatic al fosfopeptidelor din cazeinăD. stimularea secreţiei salivareE. formarea excesivă de tartruA,B,C,D; 6; pag 5023. Din categoria îndulcitorilor necalorici fac parte:A. sorbitolulB. zaharinaC. xilitolul 202

D. ciclamatulE. aspartamulB,D,E; 6; pag 5124. Atât rata de formare, cât şi localizarea plăcii bacteriene pot fi influenţate de:A. regimul alimentarB. igiena bucalăC. vârstaD. gradul de mineralizare a dentineiE. salivăA,B,C,E; 6; pag 5225. Grupa cocilor gram pozitivi prezenţi în placa bacteriană este reprezentată de:A. Lactobacillus

B. ActinomycesC. BacteroidesD. StreptococcusE. StaphylococcusD,E; 6; pag 5326. Formarea plăcii bacteriene implică două procese majore:A. formarea materiei albaB. precipitarea iniţială a lipidelor salivareC. aderarea iniţială a microorganismelor din salivă la peliculăD. înmulţirea bacteriilor odată ataşate, cu aderarea lor de cele iniţialeE. aderarea iniţială a bacteriilor anaerobeC,D; 6; pag 5427. Componenţi adiţionali ai plăcii bacteriene sunt:A. celule epitelialeB. protozoareC. eritrociteD. particule alimentareE. leucociteA, B, C,D,E; 6; pag 5528. Din punct de vedere al patogenezei cariei dentare, streptococii prezintă două proprietăţi importante:A. acidogenezaB. producţia de polizaharizi extra şi intracelulariC. producţia de lipideD. adeziune scăzută la ţesuturile dentareE. producţia de amilazăA,B; 6; pag 5729. Dintre speciile de streptococi izolate, cel mai cariogen este:A. Streptococul salivariusB. Streptococul sanguis 203

C. Streptococul mutansD. Streptococul mitiorE. Streptococul β hemoliticC; 6; pag 5730. Patogenitatea plăcii bacteriene, factorul cauzal primordial al cariei dentare, rezidă în:A. concentrarea unui număr imens de microorganisme pe o suprafaţă micăB. capacitatea unor micoorganisme de a fermenta o mare varietate de hidraţi de carbonC. posibilitatea de a fi eliminată rapid de pe suprafeţele dure dentareD. posibilitatea de a produce acid şi în lipsa unui aport substanţial de hidraţi de carbon prin alimentaţieE. scăderea constantă şi îndelungată a pH-ului plăcii sub pH-ul critic de 5,5A,B,D,E; 6; pag 57-58204

36. FORMELE ANATOMO-CLINICE ALE PULPITELOR DINŢILOR PERMANENŢI1. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii:

a. persistenţa durerii 30-40 min după încetarea excitantului, localizată, provocată mai ales de cald, existenţa unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate pozitiveb. persistenţa durerii câteva minute după încetarea excitantului, localizată, provocată mai ales de rece şi dulce, existenţa unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate pozitivec. persistenţa durerii 5-10 min după încetarea excitantului, nelocalizată, provocată mai ales de dulce, de intensitate mare, existenţa unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate intens pozitived. persistenţa durerii 25-30 min după încetarea excitantului, localizată, provocată mai ales de cald, existenţa unui proces carios profund, penetrant, percuţie în ax pozitivăe. persistenţa durerii cât actioneaza excitantul, localizată, provocată mai ales de rece şi dulce, existenţa unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate pozitive(b), 7 (pag.71)2. Indicaţii de tratament în hiperemia preinflamatorie:a. tratamentul cariei dentare şi coafaj indirectb. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct într-un timp, în cazul deschiderii accidentale a camerei pulparec. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct în doi timpi, în cazul deschiderii accidentale a camerei pulpared. amputaţie vitalăe. extirpare vitală(a, c, d,e) 7, (pag.72)3. Diagnosticul diferenţial al hiperemiei preinflamatorii se face cu :a. hipersensibilitatea şi hiperestezia dentinarăb. gangrena pulparac. pulpita cronică deschisă ulceroasăd. pulpita cronică închisă propriu-zisăe. pulpite acute coronare(a, e), 7 ( pag.71)4. Diagnosticul diferenţial în pulpita seroasă parţială se face cu:a. caria simplă dentarăb. hiperemia preinflamatoriec. pulpita acută seroasă totalăd. pulpita purulentă parţialăe. pulpita purulentă totală(b, c, d, e) 7 (pag.74)5. *In pulpita seroasă parţială :a. percuţia în ax este dureroasă205

b. percuţia transversală este dureroasăc. testele de vitalitate sunt slab pozitived. testele de vitalitate răspund doar la stimuli de intensitate crescutăe. la testele de vitalitate răspunsul este intens pozitiv, cu o durere prelungita(e), 7 pag.736. În pulpita seroasă totală la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia către:

a. dinţii vecinib. dinţii antagoniştic. hemimaxilarul opusd. zona temporalăe. zona orbitală(a,b,d,e), 7 (pag. 75)7. *Simptomatologia subiectiva in pulpita acuta seroasa totala este dominata de:a. crize dureroase violente alternate cu perioade de remisiunib. tendinta de iradiere a dureriic. caracterul pulsatil al dureriid. percutia in ax pozitivae. prezenta unui proces carios profund(b), 7 (pag.75)8. *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza:a. caracterului discontinuu al dureriib. hipersensibilitatii la testele de vitalitate termicec. calmarii temporare prin lichide recid. prezentei cavitatii carioase profundee. sensibilitatea la percuţia în ax negativă(b), 7 pag. (76)9.* “Turbarea dinţilor” este o expresie cunoscută pentru ilustrarea intensităţii durerii din:a. pulpita acută seroasă parţialăb. pulpita acută seroasă totalăc. parodontita apicală acută seroasăd. pulpita acută purulentă parţialăe. pulpita acută purulentă totală(b), 7 (pag.75)10. Percuţia în ax este pozitivă în următoarele pulpopatii:a. hiperemia preinflamatorieb. pulpite seroase parţiale acutec. pulpite seroase totaled. pulpite purulente parţiale acutee. pulpite purulente totale(c,e ), 7 (pag.76,80)11. *Testele de vitalitate sunt intens pozitive în următoarele situaţii:a. caria simplăb. pulpite acute seroase 206

c. pulpite acute purulented. pulpite cronice deschisee. pulpite cronice închise(b), 7 (pag.72,-81)12. lndicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie:a. tratamentul cariei simple si coafajul indirect;b. tratamentul cariei simple si coafajul direct in dublu timp, in deschiderileaccidentale ale camerei pulpare;

c. amputatia vitala la dintii permanenti in curs de dezvoltare, cand prin exereza dentinei ramolite s-a deschis larg camera pulpara;d. extirparea vitalae. extractia(a,b,c,d,), 7 (pag.72)13. *Durerea poate fi spontană în următoarele situaţii:a. hiperemia preinflamatorieb. pulpita seroasă parţialăc. pulpita seroasă totalăd. pulpita cronică deschisăe. pulpita purulentă parţială(c), 7 (pag. 75)14. Diagnosticul diferenţial în pulpita purulenta parţială se face cu:a. caria dentară simplăb. pulpita seroasă coronarăc. pulpita seroasă totalăd. pulpita purulentă corono-radicularăe. parodontita apicală acută purulentă(b,d), 7 (pag. 79)15. *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente totale se pune pe baza:a. caracterului lancinant al dureriib. testelor de vitalitate redusec. calmarii temporare prin lichide calded. sensibilitatii la percutia transversalăe. apariţia picăturii de puroi prin fistulă vestibulară în dreptul rădăcinii dintelui(b), 7( pag.80)16. *Diagnosticul diferenţial al pulpitelor acute purulente parţiale se face cu:a. pulpita seroasă parţialăb. pulpita seroasa totalăc. parodontita apicală acută seroasă (difuză)d. hiperemia pulparăe. pulpita cronică deschisă ulceroasă(a), 7 (pag.79)17. Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele: 207

a. ulceroasăb. polipoasăc. scleroatroficăd. hiperplazicăe. propriu-zisă(a, b), 7 (pag. 80)18. La inspecţie, în pulpita cronică deschisă ulceroasă se constată:a. prezenţa unei cavităţi carioase pofunde, cu deschiderea largă a camerei pulpareb. pereti insensibili la testarea cu agenţi termicic. palparea cu sonda nedureroasa superficiald. inteparea in profunzime provoaca durere si sangeraree. percutia in ax si transversala negative

(a,d), 7 (pag.85)19. * Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe urmatoarele semne:a. existenta cariei profunde cu prezenţa polipului în camera pulparăb. raspuns pozitiv la percutia in ax a dinteluic. sangerare la inteparea pulpei cu sondad. raspuns pozitiv la percutia transversala a dinteluie. raspunsuri negative la testele de vitalitate(c), 7 (pag.85)20. * . Morfopatologic, în pulpita cronică deschisă ulceroasă, fibrele nervoase din parenchimul pulpar sunt în număr redus şi se observă pe o secţiune axială prezenţa lor începând cu:a. primul stratb. al doilea stratc. al treilea stratd. al patrulea strate. al cincilea strat(c), 7 (pag. 83)21. Granulomul intern al lui Palazzi:a. este o pulpită cronică deschisă polipoasăb. este o pulpită cronică închisă propriu-zisăc. este o pulpită cronică închisă hiperplazicăd. poate fi localizată coronar şi/sau radiculare. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei(c,d,e), 7 (pag. 92)22. *Granulomul intern Palazzi mai este cunoscut sub denumirea:a. boala „pink spots”sau boala”petelor roz”b. pulpită cronică deschisa granulomatoasac. granulom simplu conjunctivd. pulpita cronica inchisa propriu zisae. granulom chistic(a), 7 (pag. 90) 208

23. Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise ulceroase poate apărea:a. în masticaţie, când sunt tasate alimente în cavitatea carioasă şi se exercită presiuni în spaţiul endodonticb. palparea cu sonda în profunzimec. în cazul unor reacutizări cauzate de obliterarea cavităţii carioase pentru un timp mai lung, cu resturi alimentared. testări ale vitalităţii dintelui, dar la intensităţi mari ale excitanţilore. testări ale vitalităţii dintelui, la intensităţi obişnuite ale excitanţilor(a,b,c,d), 7 (pag. 84)24. Diagnosticul diferenţial în cazul pulpitei cronice deschise polipoase se face cu:a. caria dentară profundăb. pulpita cronică deschisă granulomatoasăc. polipul gingivald. necroza pulpară

e. pulpita cronică deschisă ulceroasă(c,d,e), 7 (pag. 87)25. Pulpita cronică închisă hiperplazică poate evolua şi se poate complica cu:a. pulpită seroasă parţialăb. pulpită seroasă totalăc. necroză pulparăd. fracturi ale dinteluie. parodontită apicală cronică(c,d), 7(pag. 93)26. * Intr-o pulpita acuta seroasa totala nu apare:a. durerea localizatab. durerea violentac. durerea spontanad. durerea continuae. percutia axiala pozitiva(a), 7 (pag 75)27. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale:a. durere continuab. durere pulsatilac. hipersensibilitate la teste de vitalitated. sensibilitate la percutia in axe. durere localizata(a,b), 7 (pag79)28. Pulpita cronica deschisa ulceroasa poate evolua spre:a. forme subacute de pulpita seroasab. forme subacute de pulpita purulentac. fractura coronarad. gangrenae. pulpita cronica polipoasa 209

(a,b,c, d), 7 (pag85)29. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta partiala se face pe:a. caracterul pulsatil al dureriib. exacerbare la rece, diminuare la caldc. prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpared. hipoexcitabilitatee. imposibilitatea localizarii dintelui afectat(a,c,d), 7 (pag 79)30. In stratul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc:a. fibre conjunctiveb. limfocitec. histiocited. macrofagee. pulpa cu structura aparent normala(a,b,c,d), 7 (pag 84)210

37. NECROZA ŞI GANGRENA PULPARĂ1*. Factorii cauzali cu acţiune favorizantă în necroza pulpară pot fi:

a. traumatisme cu intensitate redusă, dar repetate;b. luxaţii, intruzii;c. diabet, hipertensiune arteriala;d. temperaturi mai mari de 75°C;e. temperaturi sub 0°C.(c) 7, (pag. 94)2*. Primele elemente ce au de suferit în evoluţia necrozei pulpare:a. celulele;b. fibrele conjunctive;c. pereţii vasculari;d. fibrele nervoase;e. substanţa fundamentală.(a) 7 , (pag. 97)3*. Necroza de colicvaţie:a. este o formă a gangrenei pulpare;b. este produsă sub acţiune enzimatică;c. este dominată de fenomene de coagulare a protoplasmei;d. frecvent instalată după aplicarea pansamentelor arsenicale;e. poate fi cauzată de soluţii antiseptice de tipul antiformină;(b) 7 , (pag. 98)4*. Despre necroza de colicvaţie sunt adevărate următoarele, cu excepţia:a. este o mortificare aseptică a pulpei dentare;b. dintele este modificat de culoare;c. testele biochimice sunt negative;d. testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un răspuns fals negativ;e. testele de vitalitate cu curent electric pot da un răspuns fals pozitiv.(d) 7 , (pag. 98)5*. Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt:a. spasme vasculare prelungite urmate de ischemie ;b. avitaminozele (A şi C) ;c. microorganismele ajunse în spaţiul endodontic ;d. stări fiziologice: menstruaţia, travaliul prelungit ;e. luxaţii cu intruzii.(c) 7 , (pag. 99)6. Diagnosticul diferenţial în necroza pulpară se face cu:a. gangrena pulpară simplă;b. pulpita cronică deschisă;c. pulpita cronică închisă;d. fractura dentară;e. parodontita apicală cronică.(a,b,c,e) 7 , (pag. 98-99) 211

7. Necroza pulpară:a. se tratează ca o pulpită cronică închisă;b. extirparea devitală este de elecţie;c. respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaţie radiculară corectă;d. nu necesită etapă de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptică;

e. se tratează ca o gangrenă pulpară.(c,e) 7 , (pag. 99)8. După devitalizare cu preparate pe bază de arsenic:a. se produce o necroză de coagulare;b. se produce o necroză de colicvaţie;c. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundentă;d. pulpa necrozată are aspect uscat;e. pulpa necrozată are un aspect galben-brun sau negru-violaceu(a, d,e) 7 , (pag. 98)9. Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simplă este stabilit pe baza următoarelor aspecte:a. examen bacteriologic pozitiv;b. prezenţa unei carii profunde cu camera pulpară deschisă şi insensibilitate totală la sondajul explorator;c. fetiditate (nu este caracteristică);d. fetiditate (este caracteristică numai gangrenei);e. examen bacteriologic negativ.(a,b,c) 7 , (pag. 101)10. Diagnosticul diferenţial al gangrenei pulpare simple se face cu:a. pulpita acuta;b. pulpita cronica;c. necroza pulpară;d. gangrena complicată;e. caria dentară.(b,c,d) 7 , (pag. 102)11. Evoluţia si complicaţiile gangrenei pulpare pot fi spre:a. parodontita apicală;b. necroza pulpară;c. fractura coronară;d. boala de focar;e. fractura corono-radiculară;(a,c,d,e) 7 , (pag. 102)12. Examenul radiologic în gangrena pulpară:a. este elocvent;b. poate releva o radiotransparenţă periapicală;c. poate releva o eventuala îngustare a canalului radicular;d. poate evidenţia existenţa denticulilor;e. poate evidenţia uneori o transparenta crescuta a canalului radicular ;(c,d,e) 7 , (pag. 101) 212

13. Modificări de culoare a dintelui se pot întâlni în:a. necroza pulpară;b. pulpita cronică deschisă;c. gangrena pulpară;d. pulpita cronică închisă hiperplazică;e. pulpita cronică închisă propriu-zisă.(a,c,d) 7 , ( pag. 91,95)

14. Microrganismele implicate în patogenia gangrenei pulpare sunt:a. streptococi beta hemolitici;b. stafilococul alb;c. stafilococul auriu;d. gonococi;e. pneumococi.(a,b,c,e) 7 , (pag. 99)15. Gangrena umedă se caracterizează prin:a. tesut pulpar putrificat ferm;b. imagine radiologică cu modificări periapical;c. tesut pulpar putrificat foarte moale;d. pierdere parţială a configuraţiei structurale a pulpei;e. pierdere totală a configuraţiei structurale a pulpei.(c,e) 7 , (pag. 100)16. Necroza de coagulare se caracterizeaza prin:a. pulpa uscata;b. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu;c. consistenta pulpara este redusa;d. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de canal;e. apare adesea dupa arsenic.(a,b,d,e) 7 , (pag. 98)17. Necroza de colicvatie este produsa prin:a. enzime vegetale;b. enzime animale;c. solutii antiseptic;d. arsenic;e. bradichinina.(a,b,c) 7, (pag. 98)18. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni provenitidin:a. cavitatea bucala;b. chisturi de vecinatate;c. canal radicular lateral; 213

d. circulatie generala prin anacoreza;e. osul alveolar;(a,c,d) 7, (pag. 99)19. Semnele de gangrena simpla sunt:a. test de vitalitate negative;b. lipsa sensibilitatii si sangerarii pe canal ;c. camera pulpara inchisa;d. dinte modificat de culoare;e. modificari periapicale pe radiografie.(a,b,d) 7 , (pag. 101)20. Gangrena uscata:a. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase;b. succede un traumatism;

c. succede actiunii unui agent chimic;d. are peretii dentinari alterati profund;e. se caracterizeaza prin extirparea usoara a resturilor.(b,c,e) 7 , (pag.100)21*. Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simpla se pune pe:a. carie profundă fără deschiderea camerei pulpare;b. hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare;c. teste de vitalitate pozitive;d. examen bacteriologic pozitiv;e. durere la excitanţi termici.(d) 7, (pag. 101)22*. Tabloul clinic al necrozei pulpare cuprinde următoarele:a. dinte cu transparenţa mai mare decat a dinţilor vecini;b. durere la excitanţii termici;c. durere la excitanţi chimici;d. dinte cu coloraţie modificată, brună sau galben-cenuşie;e. durere la percuţia în ax a dintelui.(d) 7 , (pag.98)23*. Forma anatomo-clinică de gangrenă complicată se caracterizează prin:a. interesează strict pulpa, fără răspuns din partea parodonţiului apical;b. procesul septic depăşeşte teritoriul pulpar şi intereseaza parodonţiul apical;c. interesează numai parţial teritoriul pulpar;d. interesează numai teritoriul periapical;e. toate răspunsurile sunt corecte.(b) 7, (pag.101)24*. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe:a. modificarea de culoare a dintelui; 214

b. hipersensibilitate la palparea cu sonda în camera pulpară;c. hipersensibilitate la palparea cu sonda în canalul radicular;d. teste de vitalitate pozitive;e. însămanţare bacteriană pozitivă.(a) 7, (pag. 98)25*. Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt:a. spasme vasculare prelungite, urmate de ischemie;b. avitaminoze;c. microorganisme ajunse în spaţiul endodontic;d. luxaţii, intruzii;e. intoxicaţii exogene cu diferite metale grele.(c) 7 , (pag. 94)26*. Un factor cauzator al gangrenei pulpare este:a. formolul;b. cresterile mari si bruste de temperatura;c. actiunea unor enzime de provenienta bacteriana;d. dezechilibrul circulator,e. pansamentul arsenical.(c) 7, (pag. 100)

27*. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare nu se face cu :a. gangrena pulpara simpla;b. parodontita apicala cronica;c. pulpita cronica inchisa propriu-zisa;d. pulpita cronica deschisa;e. pulpita acuta purulenta totala.(e) 7, (pag. 98-99)28*. Necroza pulpara poate evolua spre:a. ramane o perioada in acest stadiu;b. vindecare spontana;c. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa;d. gangrena pulpara;e. fractura dentara.(a,d,e) 7, (pag. 99)29. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin:a. modificarea brutala a pH-ului;b. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare;c. paralizia peretilor vasculari;d. blocarea respiratiei celulare;e. depolimerizarea colagenului.(c,d) 7 , (pag. 97) 215

30. Simptomatologia clinica in necroza pulpara:a. dintele are culoare modificata;b. prezinta hiperestezie;c. continutul canalului radicular este o masa omogena de culoare rosie vie;d. probe de vitalitate negative;e. la percutie rezonanta este mata.(a,d,e ) 7 , (pag. 98) 216

38. PARODONTITE APICALE ACUTE SI CRONICE1*. Parodontita apicală acută hiperemică:a. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei pulpareb. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei ligamentelor periodontalec. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei osului alveolar apicald. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interradiculare. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interdentar(c) 7, (pag. 104)2*.A doua fază în evoluţia inflamaţiei parodonţiului in parodontita apicala acuta hiperemica:a. este numită ‘timpul mut’b. este caracteristică prin manifestările vasculare şi clinicec. este faza de alterare tisulară primarăd. este o hiperemie de tip pasive. durează între câteva ore şi câteva zile(b)7, (pag. 106)3*.Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturată pot fi enumerate următoarele, cu excepţia:

a. parodontita apicală cronică fibroasăb. granulom simplu conjunctivc. granulom epiteliald. granulom chistice. parodontita apicală cronică condensantă(e) 7, (pag. 114)4*. Percuţia în ax este pozitivă în parodontitele apicale cronice:a. în 90% din cazurib. în 20% din cazuric. în 100% din cazurid. în 70% din cazurie. în 50% din cazuri(b) 7, (pag. 114)5. Durerea în parodontita apicală cronică poate îmbrăca următoarele aspecte:a. absentăb. nevralgiformăc. senzaţie de uşoară egresiuned. durere cu senzaţie de oboseală după masticaţiee. pulsatilă(b, c, d) 7, (pag. 114)6. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma următoarele:a. este o osteită apicală cronicăb. este o parodontită apicală cronicăc. se mai numeşte granulom intern al lui Palazzid. prezintă 4 zonee. cel mai concludent este examenul radiologic 217

(a, b, d, e) 7, (pag. 117)7. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice:a. este diferită in funcţie de factorii etiologicib. percuţia laterală este pozitivăc. percuţia în ax este negativăd. este dominată de durere la atingerea dintelui cauzale. percuţia în ax este pozitivă(a, d, e) 7, (pag. 106)8*. Abcesul Phonix:a. este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulenteb. este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulentec. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulented. este cauzat de reacutizări repetate ale granulomului simplue. este o parodontită apicală acută seroasă(d) 7, (pag. 119)9. Edemul din parodontita apicală acută seroasă:a. interesează buza superioară pentru dinţii incisivi superiorib. interesează aripa nasului pentru grupul incisivc. interesează regiunea palpebrală pentru caninii superiorid. interesează regiunea mentonieră pentru incisivii inferiori

e. interesează regiunea geniană pentru molarii inferiori(a, c, d) 7, (pag. 108)10. Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu:a. pulpita acută seroasă parţialăb. pulpita acută seroasă totalăc. pulpita acută purulentă parţialăd. pulpita acută purulentă totalăe. parodontita apicala cronica fibroasa(b, d) 7 , (pag. 107)11. Examenul radiologic este elocvent:a. în parodontita apicală acută hiperemicab. în parodontita apicală acută seroasă totalăc. în parodontita apicală acută purulentă în primele stadiid. în parodontite apicale cronicee. în parodontita apicală acută purulentă în ultima fază(a,d, e) 7 , (pag. 113)12*. Trăsătura esenţială a parodontitei apicale cronice condensante este:a. imagine radiologică difuză, cu spaţii intertrabeculare îngusteb. imagine radiologică de osteită circumscrisă, radiotransparentăc. îngustarea spaţiului periapicald. răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitatee. percuţia în ax este pozitivă(c) 7 , (pag. 124) 218

13. Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute seroase se face cu:a. foliculita acută a dinţilor incluşib. parodontite apicale cronicec. pulpite acute totaled. parodontita apicală acută supuratăe. nevralgia de trigemen(a, c, d, e) 7, (pag. 109)14*.Durerea este de intensitate maximă în parodontita apicală acută purulenta:a. în stadiu endoososb. în stadiu de fistulăc. în stadiu de hiperemied. în stadiu subperiostale. în stadiu submucos(d) 7, (pag. 111)15. Precizaţi răspunsurile corecte în cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase:a. pe canal este prezentă o secreţie seroasăb. durerea are caracter acutc. durerea este prezentă la percuţia în axd. semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensităţi foarte mari ale stimululuie. este prezentă tumefierea mucoasei şi a tegumentelor(a, b, c, e) 7, (pag. 108)16. Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre:

a. parodontita apicala acuta purulentab. complicare cu un proces osteomieliticc. cronicizared. sinuzita maxilarae. cuprinderea apexului dintilor vecini(a,c) 7, (pag. 109)17. Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta:a. mobilitatea dinteluib. febrac. lipsa adenopatieid. senzatie de egresiune a dinteluie. teste de vitalitate negative(a,b,d e) 7, (pag 112)18. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinate de:a. traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentariib. gangrena pulpara simplac. utilizarea arseniculuid. lucrari protetice defectuoasee. antisepticele utilizate intempestiv pe canal(a,b,c,e) 7, (pag116) 219

19.* Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:a. modificarile vasculareb. modificarile chimicec. modificarile enzimaticed. dureree. resorbtie osoasa(a),7, pag10820. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in:a. resturile epiteliale Malassezb. mucoasa sinusalac. mucoasa bucala in cazul unor fistuled. pulpa dinteluie. osul alveolar(a,b,c) 7, pag.10921. Morfopatologic, parodontita apicala acuta seroasa se caracterizeaza prin:a. turgescenta pernitelor vasculareb. ligamente alveolare ingrosatec. fenomene de agregare eritrocitarad. fragmentarea si depolimerizarea ligamentelor Sharpeye. corticala interna alveolara prezinta un contur neregulat(a,b,e) 7, pag. 10822. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se bazeaza pe:a. durere cu caracter acutb. senzatie de egresiune a dinteluic. adenopatie regionalad. durere este localizata

e. facies rigid(a,b,c,e) 7, (pag. 108)23. Stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se caracterizeaza prin:a. prezenta unui bogat infiltrat leucocitar.b. durerea este localizatac. tensiune mare intratisularad. tumefierea si infiltrarea mucoaseie. liza tesutului osos(a,c,e) 7, (pag 110)24. Evolutie si complicatii in parodontita apicala acuta purulenta:a. resorbtie radiculara externa de natura iatrogenicab. fistulizare, resorbtie si vindecare temporarac. complicare cu un proces osteomeliticd. resorbtie radiculara interna de natura microbianae. supuratia lojelor si a spatiilor cervico-faciale(b,c,e) 7, (pag. 112)220

25. Semnele obiective la parodontitele apicale cronice ne releva urmatoarele:a. palparea ganglionilor este edificatoareb. inspectia nu releva totdeauna semne manifeste concrete pentru diagnosticc. percutia verticala este intens pozitivad. la frontalii superiori se constata frecvent prezenta fistulei mai ales pe mucoasa vestibularae. la percutia transversala, concomitent cu palparea mucoasei in dreptul apexului,se percep uneori,la monoradicularii cu leziuni periapicale voluminoase,vibratii ale apexului(b,d,e) 7, (pag. 114)26. Morfopatologic, parodontita apicala cronica fibroasa se caracterizeaza prin:a. se formeza asa numitele leziuni de granulom conjunctiv fibroparb. la periferia formatiunii, aglomerarea celulara este mai mare decat in interiorc. vase sanguine cu pereti ingrosati si strangulati de-a lungul traiectului lord. prezenta de infiltrat limfo-poliblastice. apar zone de tesut osos dens cu putine trabecule osoase si spatii intratrabeculare(a, c, d) 7, (pag. 116)27. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu:a. pulpita acuta seroasa totalab. gangrena pulpara simplac. pulpita cronica deschisa ulceroasa in stadii avansate de evolutied. parodontita apicala acuta seroasae. parodontita apicala cronica condensanta(b, c) 7, (pag. 117)28. La granulomul simplu conjunctiv in mecanismul de formare se descriu urmatoarele zone:a. zona de stimulareb. zona de colicvatiec. zona de iritatied. zona exudativae. zona de necroza(a,c,d,e) 7, (pag. 118)

29. Simptomatologic, in granulomul simplu conjunctiv, se constata urmatoarele:a. durerea este exacerbata la cald in fazele de reacutizareb. la inspectie dintele prezinta obturatie vechec. prezenta unui proces carios ce intereseza si camera pulparad. uneori, coronar, nu se observa nici o leziunee. teste de vitalitate usor pozitive la intensitati mari(b, c, d) 7, (pag. 119)30. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice difuze progresive Partsch se face cu:a. granulomul chisticb. actinomicozac. granulomul epiteliald. adenopatii supurate 221

e. parodontita apicala cronica cu hipercementoza(a,b,d) 7, (pag. 124) 222

39. TRATAMENTUL NECROZEI SI GANGRENEI PULPARE 1. * Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare:a. este obligatorie pe tot timpul tratamentuluib. este facultativa pe tot timpul tratamentuluic. nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament ocluzivd. este obligatorie in a treia sedintae. este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive(c) 7, pag167 2. *Nu beneficiazade tratament conservator dintii care prezinta:a. radacini in baionetab. radacini cu curburi exageratec. cai false interradiculared. implantare deficitarae. toate de mai sus(e) 7, pag 159, 3. *Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre:a. 10-11b. 11-12c. 12-13d. 7-9e. 8-10(b) 7, pag 198, 4. * Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza:a. pana la foramenul apicalb. pana la constrictia apicalac. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canaluluid. pana la ½ canaluluie. cu o usoara depasire a constrictiei apicale(b) 7, pag 166223

5. *O preparatie mecanica corecta a canalului:a. nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritanteb. se obtine utilizand aceeasi tehnica pe toata lungimea canaluluic. se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laserd. necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici

e. se realizeaza pana la apexul radiologic(d) 7, pag 173 6. *Cloroterapia NU este indicata in:a. gangrena pulparab. pulpita purulenta totalac. parodontitele apicale croniced. parodontitele apicale acutee. hiperemia pulpara(e ) 7, pag 211, 7. *Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode, cu exceptia celor:a. manualeb. mecanicec. ultrasoniced. radiologicee. sonice(d) 7, pag 166, 8. *Pasta iodoformata Walkhoff contine urmatoarele, cu exceptia:a. clorfenolb. camforc. iodoformd. cloroforme. mentol(d) 7, pag 181, 9. * Metodele folosite in prepararea canalelor pot fi:a. manualeb. sonicec. ultrasoniced. cu laser 224

e. toate de mai sus(e) 7, pag.166 10. *Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe:a. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH-, cuprins intre 11-12b. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca2+, cuprins intre 11-12c. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH-, cuprins intre 13-14d. solubilitatea crescuta in apa, care determina eliberarea treptata a ionului OH-

e. solubilitatea redusa in apa, care determina eliberarea treptata a ionului Ca2+

(a) 7,pag 198 11. *Metoda cea mai precisa de masurare a canalului radicular este considerata:a. metoda clinicab. metoda clinico-radiologicac. metoda radiologicad. metoda electronicae. metoda intepaturii apicale(d) 7 pag.163 12. *In extirparea pulpara:a. tratametul mecanic se efectueaza pana la apexul radiologicb. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicalac. tratamentul se executa in mai multe sedinted. nu este necesara izolarea dinteluie. in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase(b) 7, pag.166-167 13. *Solutia Walkhoff contine:

a. fenol 30%, camfor 60%, alcool 10%b. monoclorfenol si alcool 10%c. p-monoclorfenol, camfor si mentold. p-monoclorfenol si tricrezole. p-monoclorfenol, alcool si eter 10%(c) 7, pag 177 225

14. *Obturatia de canal in aceeasi sedinta, se realizeaza cand:a. avem un canal uscatb. pulpite cronicec. pupite acute purulente, partiale sau totaled. cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de salivae. cand nu putem opri hemoragia(a) 7, pag 17015. *Eficienta asociatiilor de antibiotice in tratamentul gangrenei pulpare, depinde de urmatorii factori:a. evitarea antibioticelor cu reactii adverse;b. evitarea unor doze insuficiente;c. evitarea antagonismelord. evitarea rezistentei incrucisatee. toate de mai sus;(e) 7, pag .18716. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din depuneri calcare, tratamentului mecanic i se pot asocia urmatoarele substante chimice de permeabilizare :a. sarea sodica de EDTA solutie 10%b. acid sulfuric solutie 20-30%c. antiforminad. solutia clorhexidina 1%e. eugenol( a,b,c) 7, pag 16217. Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme:a. sistemul Giromaticb. canal Master Uc. metoda conversiuniid. canal Findere. sistemul treptelor consecutive( a,b,d) 7, pag 171 226

18. In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare, ne putem ghida dupa urmatoarele criterii:a. forma anatomo-clinica a gangrenei ( umeda sau uscata)b. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apicalc. tipul de reactivitate al pacientuluid. concentratia solutieie. lipsa efectului bactericid al substantei( a,b,c) 7, pag 173

19. In tratamentele endodontice, antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri:a. pansamente endodonticeb. irigatii endodonticec. asociate cu agenti fizicid. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradicularie. numai la persoane varstnice(a,b,c) 7, pag 21020. Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu necroza sau gangrena pulpara, se inscriu:a. prezenta unor obturatii coronare din amalgamb. valoarea masticatorie si protetica a dinteluic. topografia dinteluid. afectiunile de sisteme. starea parodontiului marginal(b,c,e) 7, pag.158-15921. Cauzele generale ale hemoragiei sunt:a. hemofilieb. diateze hemoragicec. afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangeluid. stari fiziologice congestive: menstruatiee. graviditate(a,b,c,d) 7, pag 16622. Pasta iodoformata Walkhoff, contine:a. iodoformb. clorfenolc. timold. oxid de zinc 227

e. formol(a,b,c,d) 7, pag 18123. Aparatele electronice de masurare a lungimii de lucru existente, pot fi clasificate astfel:a. analogiceb. audiometricec. digitaled. de inalta frecventae. sonda bimetalica Curalt(a,b,c,d) 7, pag 16524. Compusii cuaternari de amoniu:a. sunt detergenti cationicib. reduc tensiunea superficiala a solutieic. sunt mai activi in mediu acidd. sunt mai activi in mediu alcaline. sunt toxici citoplasmatici puternici(a,b,d ) 7, pag.18225. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele instrumente:a. ace Miller

b. ace Donaldson fine si foarte finec. ace Hedstroem fined. freze globulare micie. ace Kerr fine si foarte fine(a,e) 7, pag.16226. Ce medicatie endodontica are capacitate antimicotica:a. tricrezolformalinab. Walkhoffc. Chlumskid. clorhexidinae. creozotul de mesteacan(b,d) 7, pag.176-18127.Timpii operatori ai tratamentului mecanic in gangrena pulpara sunt :a. crearea accesului in camera pulparab. permeabilizarea si evidarea continutului gangrenosc. indepartarea dentinei alterate de pe peretii canaluluid. stabilirea lungimii canaluluie. obturarea radiculara definitiva in aceeasi sedinta 228

(a,b,c,d) 7, pag.16028. Tratamentul Spad :a. reprezinta o metoda de tratament al pulpitei seroase totaleb. reprezinta o metoda de tratament al gangrenei pulparec. se realizeaza cu solutie Walkhoff si pasta Spadd. utilizeaza pasta Spade. utilizeaza pasta Spad si un amestec de doua lichide(b,d) 7, pag 18529. Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt:a. efect lent bactericid si fungicidb. actiune antibacteriana indelungatac. usurinta introducerii pe canaled. interferarea proceselor de vindecare periapicalae. tensiune superficiala mare(a,b,c) 7, pag 17530. Pasta Ledermix contine:a. prednisolonb. clorhidrat de neomicinac. oxid de zincd. hidroxid de calciue. streptomicina(c,d) 7, pag.192229

40. OBTURAREA CANALELOR RADICULARE 1. *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (Mc Spadden), acesta trebuie sa se opreasca : a. la constrictia apicala b. la 1 mm de constrictia apicala c. la 1,5-2 mm de constrictia apicala d. la 4-3 mm de constrictia apicala e. la apexul radiologic (c) 7, pag 235 2. *Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este urmatoarea: a. largirea adecvata a canalului radicular b. respectarea regulilor de preparare a canalelor radiculare c.

utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea cimentarii apicale d. plasarea corecta a varfului canulei e. largirea excesiva a canalului radicular (c) 7, pag 237 3. *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere: a. permit indepartarea cu usurinta din canal, cu dislocarea gutapercii b. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau c. confera operatorului o mare sensibilitate tactila d. partea activa are forma cilindrica e. lungimea partii active este de cca 20 mm. (c) 7, pag223 4. *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald prin tehnica Endotec, se recomanda introducerea conului master: a. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie b. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie c. pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie d. dincolo de limita apicala e. pana in treimea medie a canalului (c) 7, pag 229 5. *Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj :230

a. necesita instrumentar endodontic special b. sigilare imperfecta in 1/3 apicala a canalului c. grava perturbare a procesului de vindecare periapicala d. necesita un calibru larg al portiunii apicale e. este dificil de indepartat (b) 7, pag.241 6. *Indicatiile obturarii segmentare cu rumegus dentinar sunt: a. canale inguste b. canale curbe c. foramen apical larg d. delta apicala e. perforatii in 1/3 coronara a canalului (c) 7, pag 241 7. *Alegerea acului Lentulo se face dupa urmatoarele criterii, cu exceptia: a. volumul canalelor b. topografia dintilorc. integritatea fizica a acului Lentulod. numarul canalelore. gradul de curbura al canalelor(d) 7, pag 215 8. *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se recomanda introducerea conului master : a. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie b. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie c. pana la 2mm de limita apicala stabilita prin odontometrie d. dincolo de limita apicala e. Pana in treimea medie a canalului (c) 7,pag.229 9. *Timpul in care gutaperca ramane plastica in canal dupa indepartarea plugger/ spreader-ului incalzit din canal, este: a. 10-15 sec b. 30 sec c. 60 sec. d. 50 sec e. 70 sec231

(a) 7, pag.229 10. *Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercii (Mc Spadden) a. este mai lenta b. exista posibilitatea fracturarii compactoarelor c. obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic d. faciliteaza depasirile in lipsa unui stop dentinar apical corespunzator e. exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului de sustinere (c) 7,pag.234 11. *Avantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt reprezentate de: a. asigura o obturatie omogena a canalelor b. nu necesita o largire excesiva a canalelor c. nu necesita mult timp d. nu necesita instrumente speciale e. frecventa mica a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici (a) 7, pag.232 12. *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere: a. utilizare mai usoara in zonele distale b. nu permit rotirea in jurul axului propriu in ambele sensuri c. permit indepartarea usoara din canal, fara dislocarea gutapercii d. sunt mai subtiri e. sunt mai flexibile (c) 7, pag.223 13.*In condensarea verticala la cald a gutapercii,coafarea conului principal cu ciment de sigilare si propulsarea sa in canal se face pana la: a. 1 mm de constrictia apicala b. 2 -3mm de constrictia apicala c. 4 mm de constrictia apicala d. 5 mm de constrictia apicala e. 10 mm de constrictia apicala (b) 7,pag.232232

14. * Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in cloroform, dureaza:a. 3-4 secunde

b. 3 minutec. 1 minutd. 2 minutee. 20 minute(a) 7, pag.22515. * Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturatia radiculara sunt:a. inchiderea perfecta a canalelorb. tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala urmaritac. raduioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansad. are actiune oligodinamica discutabia in conditiile unei sigilari perfectee. flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca.(b) 7, pag.24316. *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden), acesta trebuie sa se opreasca :a. la constrictia apicalab. la 1,5 mm de constrictia apicalac. la 2mm de constrictia apicalad. la 3-4 mm de constrictia apicalae. la apexul radiologic(b) 7, pag.23517. Adaugarea de dezinfectante in pastele de obturatie radiculare nu este benefica, deoarece:a. creste riscul obturatiilor de canal cu depasiteb. nu reduce semnificativ microinfiltratiile marginalec. irita parodontiul apicald. sunt inactivate rapid in umorile tisularee. produc coloratii ale dintilor(c,d) 7, pag.21418. Dispozitivul de condensare laterala la cald, Endotec, prezinta urmatoarele caracteristici:a. este simplu si ergonomicb. exista posobilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din siliconc. incalzirea poate fi calibrata perfectd. racire rapidae. nu poate fi utilizat in canale curbe(a,b,c,d) 7, pag.229 233

19. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire, este necesara respectarea urmatoarelor reguli obligatorii:a. trebuie evitata largirea excesiva a canalelorb. plasarea corecta a varfului canuleic. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospectd. injectarea gutapercii la consistenta adecvatae. proba clinica prealabila a pluggerelor(b,c,d,e) 7, pag.23720. Tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii prezinta urmatoarele avantaje:a. asigura o sigilare superioara obturatiilor, prin cimentarea unui con

b. prezinta succes clinic considerabil in timpc. asigura o obturatie foarte omogenad. simplitatea si rapiditatea executieie. nu da fenomene de iritatie apicala(a,b) 7, pag.22421. Pentru timpii operatori ai obturatiei de canal cu conuri de gutaperca calibrate se numara si:a. individualizarea conului de gutapercab. proba clinico-radiologica a conuluic. toaleta finala a canalului prin irigatie endodonticad. introducerea cimentului de sigilare pe canale. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul(b, c,e) 7, pag.22122. Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele:a. sunt nedeformabileb. inchiderea canalului e posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilarec. rigiditate superioara fata de cea a conurilor de argintd. lipsa coroziuniie. biocompatibilitate(a,c,d,e) 7, pag.24423. Situatii mai frecvent intalnite la proba conului inaintea obturatiei, sunt urmatoarele:a. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canaluluib. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canaluluic. depasirea lungimii de lucrud. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radiculare. canale cu apex larg deschis(a,b,c,d) 7, pag.220-22124. Alegerea acului Lentulo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii: 234

a. topografia dintilorb. integritatea fizica a acului Lentuloc. volumul canalelor radiculared. morfologia canalelor radicularee. materialul utilizat(a,b,c) 7, pag.21525. Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand spreadere:a. confera sensibilitate tactilab. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutaperciic. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau propriu, in ambele sensurid. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau propriu, in sensul acelor de ceasornice. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca(a,b,c) 7, pag.22326. In utilizzarea acului Lentulo pentru introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca acesta:a. sa aiba spirale integre

b. sa fie usor indoitc. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canald. sa nu fie ruginite. sa se specifice sensul corect de rotatie ( invers acelor de ceasornic) pentru propulsarea pastei in canal(a,d) 7, pag.21927. Dazavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex, sunt:a. solubilitatea sigilantilorb. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicalac. microinfiltratie mai mare decat la alte tehnicid. dezobturare dificila in caz de necesitatee. premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali(a,c,e) 7, pag.21928. Inconvenientele obturarii cu gutaperca:a. timp indelungat pentru largirea canalelorb. dificultatea obturarii canalelor ingustec. dificultatea obturarii canalelor curbed. obturatii de canal incompletee. obturatii de canal tridimensionale 235

(a,b,c,d) 7, pag.24229. Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca dezavantaje:a. necesita mult timpb. laborioasac. reclama o largire excesiva a canaluluid. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasiree. consum mai mare de conuri de gutaperca(a,b,c) 7, pag.23230. Obturatia de canal cu conuri metalice este indicata in :a. canale ingusteb. canale cu curbura accentuatac. canale ovaled. foramen apical large. resorbtii radiculare interne(a,b) 7, pag.245 236

41. TRATAMENTUL PARODONTITELOR APICALE ACUTE SI CRONICE 1. *Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor medicamentoase, se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu: a. Dontisolon b. pasta Walkhoff c. ciment zinc oxid eugenol d. Endomethasone e. ciment fosfat de zinc (b) 7, pag.259 2. *Tratamentul parodontitei apicale seroase exudative necesita: a. irigatii endocanalare cu solutii antiseptice b. permeabilizarea apexului c. lasarea deschisa a dintelui d. aplicarea de prisnite reci e. toate de mai sus (e) 7, pag 256 3. *Tratamentul parodontitei apicale arsenicale, forma grava, consta in: a. extractia dintelui b. chiuretarea alveolei pana in os sanatos c. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice d. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial e. toate de mai sus (e) 7, pag 256, 4. *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt reprezentati de : a. starea parodontiului apical dinainte de obturatie b. volumul de

substanta care a depasit apexul c. calitatea materialului de obturatie d. forma pe sectiune a canalului radicular e. tipul de reactivitate individuala (d) 7, pag. 251-252, 5. * In parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent, se realizeaza: a. tratament mecanic cu permeabilizarea apexuluib. tratament mecanic fara permeabilizarea apexuluic. aplicarea imediata de pansament ocluziv cu antiseptic ( Walkhoff)d. lasarea inchisa a dintelui pentru cateva zile 237

e. obturatie definitiva de canal in aceeasi sedinta(a ) 7,pag.255 6.* In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava, NU se recomanda: a. extractia dintelui b. chiuretare pana in os sanatos c. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial d. toaleta canalelor cu mese imbibate in apa oxigenata e. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice (d) 7, pag.216 7.*In cazul secretiei seroase moderate pe canal, nu se indica: a. tratamentul medicamentos cu antiseptice b. cauterizarea chimica c. crearea unei fistule artificiale medicamentoase d. cauterizarea electrica e. paste cu antibiotice (b) 7, pag.258-2598.* In parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie, este contraindicata: a. expectativa b. interventia chirurgicala c. dezobturarea canalului radicular d. administrarea de antialgice e. infiltratia plexala cu novocaina1% (c) 7, pag.256 9.* In parodontita apicala acuta purulenta, faza endodosoasa, NU se practica: a. drenaj endodosos b. drenaj transosos c. drenaj alveolar d. medicatie analgetica e. pansament cu antiseptice (e) 7, pag.257 10.* In tratamentul parodontitei apicale acute purulente la adulti, ampicilina se administreaza dupa urmatoarea schema: a. 0,250g de 4 ori pe zi238

b. 0,250g de 6 ori pe zi c. 0,500g o data pe zi d. 0,200g de 5 ori pe zi e. 0,500g de 2 ori pe zi (b) 7, pag.252 11. *Schema de tratament in parodontitele apicale acute purulente in stadiul endodosos cuprinde urmatoarele etape,cu exceptia: A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice B. drenaj combinat, endodontic si prin osteotomie transmaxilara C.drenaj alveolar prin extractia dintelui D. medicatie analgetica, tranchilizante E. extractie si replantare (e) 7, pag.257 12. * Administarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente se recomanda in urmatoarele circumstante: a. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea pacientului este alterata b. in aza endoosoasa, canddrenajul este nesatisfacator din diferite cauze c. in faza subperiostala d. in faza submucoasa e. cand nu se poate face un tratament corect endodontic (a) 7, pag.254 13. * Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale: a. volumul de substanta care a depasit apexul b. calitatea materialului de obturatie c. vecinatatea unor formatiuni nervoase d. tipul de reactivitate individuala e. toate de mai sus (e) 7, pag.251 14.* In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica NU se indica: a. drenaj endodontic b. lasarea deschisa a dintelui c. crearea unei fistule artificiale medicamentoase d. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu e. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic239

(e) 7, pag.259 15. * Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt reprezentati de: a. starea parodontiului apical dinainte de obturatie b. volumul de substanta care a depasit apexul c. calitatea materialului de obturatie d. forma pe sectiune a canalului radicular e. tipul de reactivitate individuala (d) 7, pag.251-252 16.* Secretia persistenta pe canal in tratamentul unei parodontite apicale cronice impune schimbarea pansamentului antiseptic cu un alt antiseptic dupa: a. o sedinta b. doua sedinte c. 4 sedinte d. 5 sedinte e. 10 sedinte (b) 7, pag.258 17. Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala,forma usoara, cuprinde: a. tratament cu diatermie b. indepartarea pansamentului arsenical c. aplicarea

in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol d. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal e. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice (b,c) 7, pag.256 18. Cauzele iatrogene ale persistentei secretiei pe canal in parodontitele apical cronice sunt: a. mese impinse dincolo de apex b. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente c. utilizarea incorecta a agentilor fizici d. pozitia dintelui pe arcada e. varsta pacientului (a,b,c) 7, pag.258 19. In stadiul submocos al parodontitei apicale acute exudative purulente, terapia este urmatoarea: a. drenaj endodontic b. ionoforeza endocanalara cu enzime240

c. incizia mucoasei d. extractia dintelui si drenaj alveolar e. aplicarea unui aparat fix de imobilizare (a,c,d) 7, pag.257 20. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale exudative seroase spre forme purulente, se recomanda instituiea unui tratament medicamentos cu: a. antibiotice b. anticoagulante c. antiinflamatoare nespecifice d. antialgice e. antiacide (a,c,d) 7, pag.253 21. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi: a. tratament de gangrena b. se insista cu irigatiile pe traiectul dinte-fistula c. se obtureaza in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului d. se sutureaza fistula e. se obtureaza dintele retrograd (a,b,c) 7, pag.260 22. Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de: a. profesia pacientului b. sexul pacientului c. reactivitatea individuala d. forma anatomo-clinica de inflamatie e. pozitia dintelui pe arcada (c,d,e) 7, pag.249 23. In cazul parodontitelor apicale hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice: a. se aplica din prima sedinta b. nu se aplica din prima sedinta c. se mentine 48 de ore d. se mentine minimum 72 de ore e. se mentine o saptamana (a,c) 7, pag.250 24. Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic: a. obturatii coronare de amalgam b. dinti acoperiti de coroane c. lucrari protetice cu ancoraj in canal241

d. corpi straini in canal e. radacini curbe (c,d,e) 7, pag.253 25. Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt: a. apex larg deschis la copii si adolescenti b. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic c. mese impinse dincolo de apex d. tratamente endodontice incomplete e. canale curbe (a,b,c) 7, pag.258 26. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport de: a. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale b. stadiul ei de evolutie c. conditiile topografice locale d. conditiile topografice generale e. starea generala a pacientului (a,b,c,e) 7, pag.249 27. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in: a. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara b. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator c. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante d. realizarea rezectiei apicale e. simpla extirpare a tesutului pulpar (a,b) 7, pag.249 28. Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fara a exacerba durerile pacientului, vom recurge la urmatoarele metode: a. imobilizarea dintelui b. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia c. anestezia d. premedicatia antibiotica e. folosirea unei turatii cat mai joase pentru a nu produce trauma pulpara (a,b,c), 7, pag.252 29. Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave: a. cauterizare chimica b. cauterizare electrica242

c. interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui d. extractia dintelui e. schimbarea medicatiei endodontice (c,d) 7, pag.260 30. Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele

modificari determinate de: a. lungimea de lucru b. persistenta secretiei pe canal c. existenta unor fistule d. medicatia folosita e. statusul general al pacientului (b,c) 7, pag.258243

42. Morfofiziologia parodontiului marginal (8, Pag. 26-89)Nr. crt.Enunţul întrebăriiRasp.Pag.1Forma şi volumul papilei interdentare variază în raport cu:a) vârstab) microproteze inserate pe dinţii respectivi corect adaptatec) cantitatea de gingie ataşată adiacentăd) traumatismul produs de folosirea intempestivă de scobitorie) adâncimea şantului gingivala, c8/432Următoarele afirmaţii sunt adevarate referitor la gingia fixă:a) este delimitată între marginea gingivală şi linia muco-gingivalăb)constituie zonă de rezistenţă împotriva tendinţelor de retracţie şi deplasare ale marginii gingivale liberec) are o dimensiune aproximativ constantă de 1-3 mm la toţi dinţii frontalid)are o înalţime mai mare la mandibulă decât la maxilare) aderă ferm la dinte şi osul subiacentb,e8/44٭3Şanţul marginii gingivale libere reprezintă:a) porţiunea coronară a gingiei şi corespunde peretelui extern al şanţului gingivalb) sulcusul gingivalc) limita dintre marginea gingivală liberă şi gingia fixă, dar uneori este şters sau lipseşted) epiteliul de joncţiunee) linia muco-gingivalăc8/424Gingia sănătoasă are următoarele aspect clinice generale:a) culoare roz palidb) culoare roz palid cu pigmentări melanicec) consistenţă moale la palpared) aspect de “gravură punctată”e) consistenţă mai laxă la nivelul papilelor interdentarea,b,d e8/455

Epiteliul de joncţiune:a) are o grosime care variază între 0,25 şi 1,35 mmb) prezintă o singură lamina bazală din punct de vedere structuralc) este produsul proliferării celulare din stratul extern al epiteliului adamantin redusd) prezintă un grad semnificativ de keratinizaree) aderă la dinte în mod direct sau prin intermediul unor variate pelicule sau cuticulec,e8/50٭6Particularităţile anatomice care explică vulnerabilitatea epiteliului de joncţiune faţă de agresiuni fizice şi biologice sunt:a) absenţa digitaţiilor epitelialeb) hiperkeratinizareac) interfaţa epiteliu-corion sulcular este ondulată, sugerând o nutriţie bogatăd) numar mare de punţi desmodontale intercelularee) existenţa unor fibre de colagen în grosimea saa8/50244

7Lichidul gingival are următoarele roluri:a) îndepărtarea mecanică din şanţul gingival a materialului fluid sau sub formă de particule străine, unele cu acţiune antigenică şi efecte agresiveb) activitate antimicrobană complexă prin anticorpic) activarea adeziunii inserţiei epiteliale prin conţinutul de proteine plasmaticed) conţine proteoglicani şi glicoproteine cu rol important în apărarea localăe) conţine enzime lizozomalea,b,c,e8/528Fibroblaştii :a) sunt celule situate în ţesutul conjunctiv dispuse perivascular şi între elementele fibrilareb) se găsesc în ţesutul gingival inflamatc) produc proteoglicani, glicoproteine, ca fibronectina cu rol în menţinerea integrităţii corionului gingivald) produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţiee) au rol activ în resorbţia şi remodelarea tramei fibrilare de colagena,c,e8/559Cementul primar, fibrilar:a) este cellularb) este acelularc) este dispus în jumătatea apicală a rădăciniid) histologic prezintă linii de apoziţie paralele în general între ele şi suprafaţa radicularăe) substanţa minerală a cementului este reprezentată de cristale fine, aciculare de hidroxiapatităb,d,e

8/60٭10Desmodonţiul reprezintă:a) totalitatea fibrelor de colagen din corionul gingivalb) totalitatea structurilor din spaţiul dento-alveolarc) un ţesut de tip conjunctiv cu un grad ridicat de mineralizare care acoperă suprafaţa radiculară a dinţilord) totalitatea filamentelor nervoase aferente şi eferente formaţiunilor sensitive şi senzoriale ale parodonţiului marginale) plexul vascular periodontalb8/6111Celulele epiteliale Malassez:a) sunt celule provenite din teaca lui hertwing şi diagrama epitelială în cursul cementogenezeib) sunt celule de apărare prezente în număr redus în desmodonţiul normarc) au înalt potenţial de transformare în celule ca fibroblaşti, cementoblaştid) sunt întâlnite la nivelul desmodonţiuluie) numărul lor variază în funcţie de vârsta pacientuluia,d8/6212.Osul alveolar propriu-zis se mai numeşte şi:a) lamina durab) lamina cribriformac) os alveolar susţinătord) corticala internă a osului alveolare) os medulara,b,d8/6413Remanierea osului alveolar este influenţată de anumiţi hormoni cum ar fi:a) TSHb) hormonal paratiroidianc) estrogeniid) progesteronule) testosteronulb,c8/75-6245

14Sistemul ligamentar supraalveolar îndeplineşte următoarele roluri:a) asigură fixarea şi menţinerea gingiei pe dinte la un nivel constantb) asigură fixarea şi menţinerea dintelui în osc) întăreşte structura corionului gingivald) formează o barieră biologic rezistentă în timp faţă de agresiunea microbiană

e) se opune tendinţelor de retracţie gingivală prin agresiuni mecanice directe asupra marginii gingivale liberea,c,d,e8/7115Despre atriţie se poate spune că:a) este o lipsă de substanţă dentară la colet , produsă prin demineralizare acidăb) este o lipsă de substanţă lacunară la colet produsă probabil prin traumă ocluzalăc) prin atriţie se reduce relieful ocluzal accidentatd) transformă contactul interdentar dintr-o zonă redusă iniţial într-o zonă extinsăe) reduce din braţul de pârghie extraalveolar reprezentat de coroana clinicc,d,e8/87-816Mobilitatea dentară fiziologică:a) este uşor perceptibilă clinic prin prinderea dintelui în pensă şi mişcarea sa vestibule-oralb) are valori diferite în funcţie de momentul zileic) variază funcţie de la o persoană la altad) variază functie de anumite medicamente utilizate de paciente) este rezultatul a două faze de deplasare dentară: desmodontală şi alveolarăb,c,e8/8917Mezializarea fiziologică reprezintă:a) procesul de migrare a dinţilor în direcţie către planul mediosagitalb) procesul de înclinare spre mezial a unui dinte daca lipseşte vecinul său mezialc) procesul de erupţie permanent a dinteluid) are rol activ în contiguitatea arcadelor neîntrerupte de breşe edentatee) are rol în prezenirea formării spaţiilor retenţive sub zonele de contact interdentara,d,e8/8918Contactul interdentar are următoarele roluri:a) transmiterea echilibrată a fortelor din cursul masticaţieib) direcţionează bolul alimentar pe versanţii gingivali şi alveolari, ceea ce contribuie la stimularea dinamicii vasculare din corionc) protejează papila gingivală de impactul direct al alimentelord) protejează gingia ataşată de impactul alimentar traumatice) protejează ligamentul supraalveolar de traumatismul alimentara,b,c8/8919Reţeaua vasculară a parodonţiului marginal este influenţată de:a) fumatb) caldurăc) frig

d) stresse) hormonia,c,d8/6920Cementul radicular are următoarele funcţii:a) asigură fixarea fibrelor ligamentului periodontalb) rol în mezializarea fiziologică şi erupţia dintelui prin depunerea continuăc) formează o barieră biologică rezistentă în timp la agresiunea microbianăd) îmbunătăţirea condiţiilor de implantare a dintelui prin apoziţia continuăe) prezintă fenomene de remodelare şi resorbţie în condiţii funcţionalea, b,d8/71246

21În cadrul complexului morfofuncţional cement-desmodonţiu-os alveolar, osul alveolar asigură implantarea dintilor prin:a) realizarea unei legături strânse de tip anchiloză cu dinteleb) fixarea fibrelor ligamentului parodontalc) preluarea solicitărilor exercitate asupra dintelui şi transformarea în tracţiuni dispersate în mod echilibrat în osul alveolard) asigurarea unui suport integru de-a lungul rădăcinii dentare care se constituie într-un braţ de pârghie intraalveolare) existenţa unei apoziţii permanente care compensează liza marginală fiziologicăb,c,d8/74-522Fibrele nervoase pătrund în desmodonţiu prin zona periapicală şi prin orificiile laminei dura şi se termină prin următoarele tipuri de formaţiuni:a) terminaţii nervoase libere specializate în recepţionarea stimulilor dureroşib) terminaţii nervoase fuziforme înconjurate de o capsulă fibroasăc) chemoreceptorid) corpusculi de tip Ruffini şi Krausee) terminaţii nervoase ondulate, spiralate în porţiunea mijlocie a parodonţiuluia,b,d,e8/7023Osul alveolar este cel mai bogat în os medular în următoarele zone:a) molarii şi premolarii inferiorib) creasta zigomato-alveolarăc) tuberozităţile maxilared) lamina cribriformae) faţa vestibulară a grupului frontal superiora,c8/6524Între tipurile de celule existente în desmodonţiu întâlnim:

a) celule mezenchimale nediferenţiateb) fibroblaştic) ameloblaştid) osteoblaştie) osteoclaştia,b,d,e8/6225Dimensiunile spaţiului dento-alveolar diferă functie de:a) gradul de erupţieb) gradul de funcţionalitate a dinteluic) dimensiunea rădăciniid) afecţiuni sistemicee) sexa,b,d8/6126În gingie se întâlnesc componente histochimice:a) glicogenb) mucopolizaharidec) enzimed) markeri neuro-endocrinie) grupări sulfhidrice şi disulfhidricea,c,e8/5827Mezenchimul stă la baza dezvoltării următoarelor structuri dentare:a) smalţb) dentinăc) cementd) os alveolare) desmodonţiub,c,d,e8/31247

28Caracteristicile mucoasei masticatorii conduc la următoarele implicaţii clinice:a) plăgile chirurgicale situate în zona palatină au prin incizie o deschidere puţin extensibilă, dificilă pentru asigurarea unui eventual drenajb) sutura se face cu uşurinţăc) procesele inflamatorii şi hemoragiile se răspândesc cu uşurinţăd) prezintă numeroase formaţiuni papilaree) protezele dentare trebuie realizate ţinând seama de rezilienţa diferitelor zone ale mucoasei masticatoriia,e8/4129

Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la mucoasa de căptuşire acavităţii bucale:a) este bogat keratinizatăb) are o submucoasă bine reprezentată în ţesut laxc) se ăseşte la nivelul buzelor, obrajilor, feţei dorsal a limbiid) se găseşte la nivelul suprafeţei ventral a limbii şi a planşeului bucale) se gaseşte la nivelul mocoasei alveolareb,d,e8/4130Epiteliul oral este format din următoarele straturi de celule:a) strat bazal, spinos, granolos, cornosb) strat germnativ, spinos, granulos, keratinizatc) strat bazal,spinos şi descuamativd) strat spinos, granulos şi keratinizate) strat germinativ, granulos şi exfoliativa,b8/47248

43. Etiopatogenia parodontitelor marginale cronice (8, pag 103-155)Nr.crt.Enuntul intrebariiRaspunspag1*Acumularea maxima a placii bacteriene incepe la:a) O ora dupa periajb) O saptamana dupa periajc) Circa 10 ziled) Circa 30 zilee) 45 de zile dupa periajd8/1092*In compozitia placii bacteriene , bacteriile se gasesc intr-un procent de:a) 25%b) 35%c) 60-70%d) 75-80%e) 70-80%e8/1063Pelicula are urmatoarele caracteristici:a) Are o compozitie omogenab) Are o compozitie heterogenac) Nu contine factori de inhibitie ai hemaglutinariid) Are o grosime de 100 n.m.la 2 ore

e) Reprezinta un depozit anorganic din salivab,d8/1074*La 24-48 de ore de la periaj pelicula bacteriana are o grosime de :a) 500-1000 n.mb) 800 n.mc) 1000 n.md) 200 n.me) 800-1000 n.ma8/1075Aderenta bacteriilor la pelicula se explica prin mai multe mecanisme exceptand unul:a) Aderenta prin receptori de suprafata specifici sau enzimeb) Aderenta prin mecanisme hidrofilec) Aderente prin structuri bacteriene specializated) Aderenta prin mecanisme hidrofobee) Aderenta prin mechanism electrostatica,c,d,e8/107-1086In componenta matricei placii bacteriene intra:a) Glicoproteineb) Imunoglobulinec) Complexe polizaharide-proteine produse de microorganismele din placad) Celule fagocitaree) Produse de metabolism celularc8/1067Substantele cu actiune toxica locala continute in matricea plăcii bacteriene sunt:a) Enzimele liticeb) Saruri de potasiuc) Endotoxined) Metaboliti toxici cu greutate moleculara micae) Metaboliti toxici cu greutate moleculara marea,c,d108249

8Factorii imunitatii nespecifice prezenti in saliva au urmatoarele caracteristici:a) Impiedica aderenta bacterianab) Priveaza bacteriile de anumite cerinte metabolicec) Actioneaza toxic asupra bacteriilord) Actioneaza litic asupra bacteriilore) Produc acizi lactici

a,b,c,d8/1259Placa dentara tanara contne:a) Flora gram-pozitivab) Flora gram-negativac) Treponemed) Cocie) Bacilia,d,e8/11010Placa bacteriana subgingivala asociata suprafetei dentare are urmatoarele caracteristici:a) Are o structura apropiata de a placii supragingivaleb) Bacteriile acopera suprafata coroanei dentarec) Bacteriile acopera suprafata radacinii dentared) Flora bacteriana este gram-pozitivae) Marginea apicala a placii este la nivelul epiteliului jonctionala,c,d8/11011Portiunea apicala a placii subgingivale asociata suprafetei dentare este formata din:a) Dominant din coci gram-negativi cu orientare specificab) Bacili gram-negativi fara o orientare specificac) Bacili gram-negativi cu orientare specificad) Bacili gram-pozitivi si gram-negativie) Bacterii flagelate si spirochetec8/11012Placa bacteriana subgingivala asociata epiteliului santului gingival are urmatoarele caracteristici:a) Contine un numar mare de bacterii flagelate si spirocheteb) Se extinde pana in zona jonctiunii gingivo-dentarec) Bacteriile din aceasta zona nu mai pezinta matriced) Bacteriile din aceasta zona au o orientare specificae) Are aspect characteristic de “perie cu tepi”a,b,c8/11113Mecanismele directe de patogenitate bacteriana sunt:a) Aderenta si colonizarea bacteriana subgingivalab) Invazia bacteriana in tesuturile parodontalec) Lizozimul, lactoferina si sistemul peroxidazad) Actiunea nociva a unor factori sintetizati si eliberati din celula bacterianae) Prezenta anticorpilor din clasa IgG in procent ridicata,b,d

8/120-12114Speciile bacteriene producatoare de leucotoxina distrug:a) Leucocitele din lichidul santului gingivalb) Lipopolizaharidul atasat membranei exterioare a peretelui celularc) Macrofageled) Antigenele de invelise) epiteliul gingivala8/122250

15Factorii ce pot contribui la distructiile tisulare produsi de catre metabolitii bacterieni sunt:a) Acid butiricb) Aminec) Hidrogen sulfuratd) Dimetilsulfite) Hialuronidazaa,b,c,d8/12216.Apararea nespecifica in parodontopatii este asigurata de:a) Integritatea anatomica a epiteliului jonctionalb) Factori umorali prezenti in lichidul santului gingivalc) Factori umorali prezenti in punga parodontalad) Prezenta exotoxinelore) Factori celulari din tesuta,b,c,e8/12517.Factorii umorali de aparare antibacteriana:a) Sunt prezenti doar in salivab) Sunt prezenti in saliva si in lichidul gingivalc) Sunt prezenti doar in lichidul gingivald) Sunt reprezentati de lizozim, lactoferina, si sistemul peroxidazae) Nu au un rol semnificativ in protectia fata de bolile parodontaleb,d,e8/12518.In lichidul santului gingival sunt prezenti factorii de aparare cum sunt:a) Exototineleb) Endotoxinelec) Complementul extravazat din serd) Anticorpi din clasa IgM in procent ridicate) Anticorpi din clasa IgG in procent ridicatc,e8/126

19.Complementul din lichidul gingival este activat de :a) Bacteriile opsonizateb) Produsele metabolice bacterienec) Endotoxinele bacteriened) Celule polimorfonuclearee) Macrofagea,b,c8/12620.Macrofagele elaboreaza enzime cu rol distructiv tisular cum sunt:a) Anticorpi din clasa IgGb) In procent mai mic anticorpi din clasa IgMc) Elastazed) Hialuronidazee) Factorul de necroza al tumorilorc,d,e8/12721.*Titrurile de anticorpi au o tendinta de scadere treptata intr-un interval de:a) 8-10 luni dupa tratamentb) 4 saptamani dupa tratamentc) 8-12 luni dupa tratamentd) 7 saptamani dupa tratamente) 4-6 luni dupa tratamentc8/13022.Urmatoarele bacterii sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic:a) Porphyromonas gingivalisb) Actinobacillus actinomycetemcomitansc) Eikenella corrodensd) Treponema denticolae) Prevotella melaninogenicab,c,e8/130251

23.*Inflamatia gingivala se instaleaza in mod experimental pe model la un interval de:a) 7 zile dupa o igiena orala defectuaosab) 10-21 de zile dupa o igiena orala defectuoasac) 10-14 ziled) 9 zilee) 20-30 de zileb8/11124.

Actinobacillus actinomycetemcomitans are urmatoarele caracteristici:a) Se coreleaza cu parodontopatia juvenilab) Se coreleaza cu gingivita bacteriana generalizatac) Se coreleaza cu parodontopatia rapid progresiva la adultd) Efectul distructiv se datoreaza endotoxinelor elaboratee) Efectul distructiv se datoreaza exotoxinei elaborate (leucotoxina)a,c,e8/11225.Efectul patogen al bacteriei Porfhyromonas gingivalis este dat de:a) Leucotoxinab) Factori antifagocitaric) Factori leucopenicid) Endotoxina lipopolizaharidicae) Colagenazab,c,d8/11426.Tartrul dentar :a) Este un comple anorganicb) Este un complex organo-mineralc) Adera numai de suprafetele dentared) Contine numai substante mineralee) Contine si componente organiceb,e8/13727.*Structura tartrului este dominate de :a) Complexe polizaharide-proteineb) Cristale anorganice de tip apatitac) Celule epiteliale descuamated) Amestec de bacteriie) Leucociteb8/13828.*In zona supragingivala a tartrului domina urmatoarele tipuri de bacterii :a) Bacterii filamentoase fara o orientare specificab) Cocic) Bacilid) Bacterii filamentoase cu orientare in unghi drepte) Spirocheted8/13829.Tartrul supragingival :

a) Are o culoare maro inchisb) Are o consistenta crescutac) Este dispus sub forma unor depozite lamelare cu suprafata dura , neregulatad) Are o culoare alb-galbene) Imediat dupa depunere se disloca cu usurintad,e8/13830.Componentele anorganice ale tartrului supragingival au urmatoarea structura cristalina:a) Hidroxiapatita (68%)b) wiltokita (21%)c) Fosfat octocalcic (31%)d) Hidroxiapatita (58%)e) Brusita (9%)b,d,e8/140252

44. Diagnosticul îmbolnăvirilor gingivo-parodontale (8, pag 189-201)Nr. crt.Enuntul intrebariiRaspunspag1Semnele clinice ale parodontitei marginale cornice tipice pot fi:a) inflamaţie gingivalăb) mobilitate dentară accentuatăc) culoare roz-palidă a gingiei marginaled) pungi parodontalee) depozite mari de placă și de tartrua, d, e8/1942În parodontita marginală cronică diagnosticul se pune pe baza următoarelor criterii:a) leziunile distructive afectează parodonțiul de susținereb) se asociază frecvent cu boli generalec) creşte mobilitatea dinţilord) evoluția este în general lent progresivăe) halena.a, b, d8/1953Parodontitele agresive:a) sunt frecvent circumpubertareb) este cauzată geneticc) apare după vârstă de 35 anid) disjuncția gingiva-dentară se realizează rapide) speciile microbiene cel mai frecvent întâlnite sunt Actinobacillus actinomycetemcomitans și Porphyromonas gingivalisa, d, e

8/1964Gingivitele descuamative apar în:a) lichen plan.b) sarcină.c) tulburări neuro-vegetatived) diabet.e) sclerodermie.c8/1945În gingivitele din cursul tratamentelor cu antagoniști de calciu:a) mobilitate patologică prin edemb) gingie mărită de volumc) sângerări gingivaled) pungi adevăratee) medicamentele au acțiune primară asupra gingieib8/1936Semnele histopatologice în gingivite sunt:a) joncțiune gingiva-dentară integrăb) eroziuni ale epiteliului sulcularc) distrucţii de colagen mai reduse ca în parodontita adultuluid) infiltrat inflamator predominant plasmocitare) bogat infiltrate limfocitar Ta,b,e8/1927Aspectul clinic in gingivita indusă de placa bacteriană prezinta urmatoarele semne:a) singerare gingivala produsă cu ușurințăb) modificări de culoarec) .modificări de volumd) Pierderea texturii de "gravură punctată"e) Frecvent dureri în mod spontana,b,c,d8/1918Testul BANA se bazează pe depistarea:a) metaboliților toxicib) elastazelorc) Treponema Denticolad) Actinobacillus actinomycetemcomitanse) Porphyromonas gingivalisc8/199253

45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (8,pag205-219)Nr. crt.Enuntul intrebarii

Raspunspag1Cea mai veche clasificare a bolilor parodontale cuprindea) boli inflamatorii: paradentiteb) boli distrofice cu inflamaţie redusăc) paradontite de cauză sistemicăd) paradentita marginală profundăe) paradentita marginală superficialăa,b8/2062În grupul de afecţiuni intitulate paradentosis, Becks, în 1929 include:a) atrofia presenilăb) paradentosis prin traumă ocluzalăc) paradentosis prin lipsă ocluzalăd) atropfa alveolară difuzăe) paradentomaa, b, c, d8/2063În 1940, BOX şi MC CALL descriu următoarele forme de îmbolnăviri:a) gingivite acute şi croniceb) periodontite simplec) parodontita marginală cronică superficialăd) gingivozelee) parodontita rapid progresivăa, b, c8/2084În categoria îmbolnăvirilor parodontale apărute în condiţii degenerative sunt incluse:a) gingivoze de cauză sistemicăb) manifestări degenerative ale ţesutului conjunctivc) periodontoza avansatăd) parodontita juvenilăe) parodontita prepubertarăa,b,c8/2085Hiperplaziile gingivale au cauze diferite:a) infecţioase (granulom piogen)b) endocrină (sarcină)c) medicamentoased) sistemicee) traumaticea,b,c

8/2086PUCCI, în 1950 clasifică bolile parodontale în:a) paradentita marginală incipientăb) paradentita hipertroficăc) paradentita descuamativăd) paradentita localizatăe) sindrom periodontala,b,c,d8/2097*CARRANZA, în 1951 descrie:a) sindromul periodontal inflamator superficial şi profundb) parodontita superficialăc) parodontita medied) parodontita complexăe) parodontita agresivăa8/2098ARPA, în 1955 propune clasificarea:a) parodontiteb) parodontozec) parodontomed) gingivite acutee) gingivite cronicea,b,c8/209254

9În 1996, CARRANZA JR descrie următoarele forme de îmbolnăvire parodontală, tip gingivită:a) gingivita marginală cronicăb) gingivita acută neuro-necroticăc) leziuni care apar in SIDAd) gingivostomatita acută herpeticăe) parodontită lent progresivăa,b,c,d.8/21010După Carranza Jr., parodontitele sunt clasificate în:a) parodontita lent progresivă a adultuluib)parodontita rapid progresivă a adultuluic)gingivite hiperplaziced)parodontita rapid progresivă precocee)parodontita ulceronecroticăa,b, d, e8/210

11În 1996, Academia Americană de Parodontologie propune clasificarea:a) afecţiuni gingivaleb) periodontite cronicec) periodontite agresived) periodontite şi manifestări ale unor boli sistemicee) parodontozea,b,c,d8/21112*Periodontitele şi manifestările bolilor sistemice, după A.A.P. asociate în tulburările hematologice sunt cele din :a) neutropenia dobândităb) cardiopatia ischemicăc) accident vascular cerebrald) sindrom Downe) sindrom Cohena8/21313Tulburările genetice asociate bolilor parodontale sunt:a) sindrom Downb) sindrom Papillon-Lefevrec) sindromul Chediak-Higaschid) sindromCohene) leucemiaa, b, c,d8/21314Afecţiunile gingivale asociate sistemului endocrin sunt:a) gingivite asociate cu pubertateab) gingivite asociate cu ciclul menstrualc) gingivite asociate cu sarcinad) gingivite asociate diabetului zaharate) gingivite din deficienţa acidului ascorbica,b,c, d8/21115Leziunile gingivale neinduse de placă sunt:a) leziuni asociate cu Neisseria gonorrheab) leziuni asociate cu Treponema pallidumc) gingivostomatita herpetică primarăd) candidoza gingivală generalizatăe) periodontite agresivea, b, c, d8/211

16După Armitage, în 1999, leziunile gingivale induse de placă sunt:a) gingivita ulcero-necroticăb) gingivita asociată de pubertatec) gingivita asociată de sarcinăd) candidoza gingivalăe) fibromatoza gingivalăa,b,c8/214255

17Reacţiile alergice gingivale pot fi la:a) materiale de restaurareb) pastă de dinţic) ape de gurăd) alimente şi aditivi alimentarie) injurii termicea, b, c, d8/21518În gingivite este afectat numai parodonţiul de înveliş, respectiv:a) epiteliulb) corionul gingivalc) sistemul ligamentar supra-alveolard) sistemul ligamentar profunde) osul alveolara, b, c8/21719Criteriile de clasificare ale Catedrei de Parodontologie Bucureşti:a) mecanismul de producere al bolii parodontaleb) gradul de afectare al structurilor parodonţiului marginalc) gradul de manifestare al inflamaţieid) distrofiae) sexula, b, c8/21720Gingivitele hiperplazice ca efect al unor medicamente sunt:a) gingivita hiperplazică prin hidantoinăb) gingivita prin antagonisti de calciuc) gingivita hiperplazică prin ciclosporined) gingivita prin utilizarea contraceptivelore) gingivita ulcero-necroticăa, b, c, d8/218256

46. Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite marginale (8, pag 221-280)Nr. crt.Enunţul întrebăriiRaspunsPag.1*Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara se mai numeste si, cu exceptia:a) gingivomatozab) elefantiazis gingivalc) fibromatoza gingivala ereditarad) fibromatoza familiara congenitalae) gingivita prepubertarae8/2452*Se descriu gingivite descuamative dupa administrarea de, cu exceptia:a) antibioticeb) saruri de au si agc) citostaticed) aminofenazonae) salicilatib8/2483*Histopatologic, in pemfigus se constata urmatoarele manifestari gingivale:a) acantoza in stratul spinosb) hiperkeratoza excesiva a epiteliuluic) aspect papilomatos al jonctiunii corio-epitelialed) prezenta a numeroase fibre de oxytalane) distructii intinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare si periodontalea8/2494*Incidenta hiperplaziei gingivale la bolnavii tratati cu ciclosporine este de cca:a) 15%b) 30%c) intre 3 si 85%d) intre 3 si 80%e) 45%b8/2415*Microorganismele implicate in etiologia parodontitei marginale rapid progresive sunt:a) Actinomyces naeslundii

b) Capnocytophagac) Fusobacterium nucleatumd) Veionella parvulae) Treponema denticolac8/2586*Manifestarile orale la bolnavii cu SIDA cuprind, cu exceptia:a) senzatii de arsura a mucoasei oraleb) osteita a corticalei interne a crestei alveolarec) hiperpigmentatii ale mucoasei oraled) veruci oralee) angiomatoza bacilarab8/270-27*Gradul de retractie gingivala poate fi influentat de mai multi factori, cu exceptia:a) impactul alimentar cu actiune directab) malpozitii dentarec) bruxismuld) bride cu insertie joasae) obiceiuri vicioased8/275257

8*Lipsa contactului ocluzale se poate manifesta prin:a) reducerea grosimii ligamentului periodontalb) cresterea grosimii ligamentului periodontalc) radioopacitate crescuta a osului alveolard) radioopacitate normala a osului alveolare) cresterea spatiului dento-alveolara8/273-49*Afectiunile tumorale maligne gingivale cuprind, cu exceptia:a) fibromul gingivalb) reticulosarcomulc) epiteliomuld) melanomul malignd) carcinomulcarcinoma8/27810*SLOTS si RAMS descriu in parodontita refractara la tratament, urmatoarele microorganisme:a) Specii de streptococi

b) Selemonas noxiac) Enterobacteriaceed) Capnocytophagae) Actinomyces naeslundiic8/268-911*Dimensiunile aftelor mici variaza intre:a) 0.1 - 1cmb) 0.2 - 1cmc) 0.5 - 2 cmd) 0.1 - 0.2 cme) 0.4 - 2.5 cmb8/25212*Leziunea de baza in gingivitele descuamative, vezicula, are dimensiuni de pana la:a) 2 mmb) 3 mmc) 2.5 mmd) 1 cme) 5 mme8/24813*In gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara, suprafata gingiei are aspect de:a) coaja de portocalab) prundisc) ferigad) tumorale) polimorfb8/24614*Gingivita ulcero-necrotica prezinta urmatorii factori favorizanti:a) deficitul de vitamine B1, B2, B6, Cb) sifilis, anemii, tbcc) tumori maligne si benigned) pericoronaritelee) traumatismul indirect al gingieid8/24215*Gingivita si gingivostomatita din menopauza se caracterizeaza prin senzatii anormale de gust:a) saratb) acru

c) dulced) acru si dulcee) sarat si acrue8/230258

16 *Parodontita agresiva, rapid progresiva prezinta maximum de incidenta in jurul varstei de:a) 14 anib) 20 anic) 14-20 anid) 30-35 anie) 35-40 anid8/25817*Factorii favorizanti ai pericoronaritelor cuprind, cu exceptia:a) malpozitia dentarab) persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a molarului in curs de eruptiec) formarea de pungi parodontale in zona molarului de minted) persistenta unui lambou de mucoasa care acopera total suprafata ocluzala a molarului in curs de eruptie sau partial incluse) persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a molarului partial inclusd8/244-518*Virusul herpetic supravietuieste la nivelul ganglionilor nervosi, de unde poate descinde pe cai nervoase in conditii favorizante prin, cu exceptia:a) expunere la soare sau la frigb) ciclu menstrualc) traumatismed) vaccinarie) gripa, hepatita epidemicaa8/25119*Sindromul EHLERS-DANLOS se caracterizeaza prin:a) hipoplasticitatea pielii si a articulatiilorb) pseudotumori cutanatec) tulburari gastrointestinale si cardiovasculared) albinisme) tulburari ale fagocitelorc8/22520*

In patogenia parodontitei agresive, rapid progresive au fost incriminate mecanisme ca:a) modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de levurib) activarea policlonala a limfocitelor bc) alterari ale functiilor fagocitelord) producerea de autoanticorpi fata de neutrofilee) producerea de autoanticorpi fata de elastanb8/25821Simptomatologia acuta a pericoronaritelor cuprinde urmatoarele simptome, cu exceptia:a) hiposalivatieb) halenac) adenopatied) stare generala alteratae) formarea unui exsudat purulent deasupra capusonului mucozala,e8/24522Parodontita pubertara poate fi asociata cu boli si tulburari genetice, cu exceptia:a) sindromul PLUMMER-VINSONb) boala MOELLER-BARLOWc) boala BOURNEVILLEd) sindromul EHLERS-DANLOSe) sindromul COHENa,b,c8/25523Sunt implicate in etiologia parodontitei juvenile:a) Mycoplasmab) Treponema denticolac) Eubacterium nucleatumd) Spirochetee) Capnocytophaga sputigenaa,d,e8/256259

24Conditiile favorizante ale transformarii Candidei albicans in intr-un microorganism agresiv, distructiv pentru epiteliul si corionul gingival sunt:a) boala ADDISON si boala BOURNEVILLEb) sarcina si utilizarea contraceptivelorc) hipertiroidismuld) scaderea rezistentei organismului in urma tratamentului unor tumori maligne cu citostatice si doze reduse de radiatiie) SIDAb,e8/252-3

25Sunt implicate in producerea gingivitei de pubertate:a) Campylobacter rectusb) Capnocytophagac) Prevotella intermediad) Porphyromonas gingivalise) Aggregatibacter actynomicetemcomitansb,c8/22726„leziunea avansata” in parodontita marginala cronica prezinta din punct de vedere histochimic cresterea nivelului si activitatii:a) fosfataza alcalinab) fosfataza acidac) pepsinad) citocromoxidazae) elastazaa,b,d,e8/22327Semnele clinice ale gingivitei de sarcina se accentueaza din luna:a) a II-ab) a III-ac) a V-ad) a VI-ae) se mentin constanta,b8/22928Trombocitopenia secundara apare in:a) leucemiib) tumori benignec) dupa iradieri masive sau redused) intoxicatii cu benzene) tratamentul cu Dilantina,d8/23629Semne obiective in gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica:a) halena fetida intensab) limitarea deschierii gurii prin trismusc) hipersalivatie vascoasad) rigiditatea feteie) papile interdentare cu „aspect decapitat”c,d,e8/243

30Complicatiile pericoronaritelor sunt:a) gingivita fibromatoasab) gingivostomatita ulcero-necroticac) edem laringiand) hipersalivatiee) hiposalivatieb,c8/245260

31Gingivita alergica se poate produce ca o reactie alergica la:a) extractul de Sapota Zapotillab) unele componente din pastele de dintic) dulciuri cu aluned) condimentee) fumatul excesiva,b8/24632In boala BEHÇET se intalnesc:a) afte bucale si genitaleb) tromboflebitec) arterited) tumori benignee) adenopatiea,b,c8/25233Forma localizata a parodontitei juvenile se caracterizeaza prin semne clinice in urmatoarele zone:a) molarii secunzi superiori si inferiorib) molarii primi superiori si inferioric) incisivii superiorid) incisivii inferiori si superiorie) caninii superiori si inferiorib,d8/25734Principalele semne de imbolnavire in parodontita juvenila sunt:a) pungi parodontale adevarateb) pungi parodontale falsec) migrari patologice ale primilor molari, incisivilor si caninilord) hiperestezia dentinarae) formarea de abcese parodontale in formele incipiente de imbolnavirea,d8/25735

Semnele leziunilor de tip distrofic sunt:a) retractie gingivala cu semne de inflamatie papilara si a gingiei fixe reduseb) fisuri STILLMAN si hipoesteziec) feston mccall si hipoestezied) feston McCalle) hiperestezied,e8/26736Subiectiv, parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin:a) durerea este localizatab) apare mai frecvent dimineata si dispare dupa cateva miscari de masticatiec) apare mai frecvent dimineata si se accentueaza prin miscarile masticatoriid) intensitate mediee) durerea este localizata sau generalizataa,b8/26037Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva prezinta urmatoarele semne clinice subiective:a) tulburari de fonatie in special legate de articularea fonetica a consoanelor t, d, bb) manifestari psihice anxios-obsesive exageratec) tulburari de masticatied) mobilitate patologica de gradul 2 sau 3e) semne de inflamatie gingivala mai accentuate fata de parodontita marginala cronica superficialab,c8/26338Chisturile gingivale:a) la nou-nascuti sunt situate pe linia mediana a boltii palatineb) la nou-nascuti sunt situate la numai in 1/3 superioara a gingiei vestibularec) se numesc „perle epstein” cand sunt situate de-a lungul crestelor alveolared) se numesc „nodulii lui BOHN” cand sunt situate de-a lungul crestelor alveolaree) „nodulii lui BOHN” provin din resturi ale lamei dentared,e8/227261

39Formele clinice ale gingivitei cronice cuprind:a) papilitab) gingivita marginalac) gingivita difuza, care cuprinde papila interdentara si marginea gingivala libera, fara afectarea gingiei fixed) gingivita difuza, care cuprinde doar marginea gingivala liberae) gingivita generalizataa,b,e

8/22440Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza:a) prurit gingival intensb) dureri intense la periaj si in timpul masticatiei alimentelor durec) senzatie de usturimed) sangerari gingivale la periaje) sangerari gingivale la masticatiec,d,e8/224262

47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor (8, pag 283-286)Nr. crt.Enuntul intrebariiRaspunspag1Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:a) pulpite acute totaleb) necroze pulparec) hiperestezia dentinarad) abcesul lojii sublingualee) parodontite apicale subacute sau croniceb,c,e8/2832Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate:a) este o complicatie a parodontitelor marginale croniceb) este localizat numai vestibularc) este insotit de modificari radiologice ale osului alveolard) se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cind drenajul pe cale naturala este redus sau blocate) toate de mai susa,c,d8/283-2843Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:a) stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinareb) stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radicularec) stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul agresiunilor pulpei dentared) stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita stationarii excesive lichidului dentinar prin tubii dentinarie) nici unul din cele enuntatea8/2854Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii: a) contact cu alimente acre sau dulcib) contact cu alimente solide sau lichide c) contact cu alimente calde (cel mai frecvent)

d) contact cu peria de dinti e) poate aparea si spontana,b,d8/2855Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare:a) prezenta peliculei dobinditeb) prezenta placii bacterienec) fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzaled) depozite de tartru depuse la coletul dintilore) efectuarea detartrajului ultrasonicb8/2856Lacunele cuneiforme:a) apar în 1/3 medie a suprafetelor dentareb) apar la coletul dintilorc) apar mai frecvent vestibulard) au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul longitudinal al dinteluie) reprezinta o lipsa de substantab,c,d,e8/2857In abcesul parodontal marginal: a) dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie b) testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negativec) testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in ax d) apar frecvent adenopatii locoregionale e) percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticalaa,d,e8/2848Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind:a) tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm pina la 1,5 cmb) dintii limitanti sunt indemni de cariec) mucoasa acoperitoare este lucioasa,granitata, violaceed) consistenta abcesului este moale, depresibilae) consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai fermac8/284263

48.TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARODONTITELOR MARGINALE (8/p.288-374)Nr. crt.Enuntul intrebariiRaspunspag*1Tratamentul initial al gingivitelor si parodontitelor marginale consta in:a. reechilibrare dento-ocluzalab. tratament ortodonticc. tratamentul complicatiilor acuted. restaurari odontale

e. tratamentde bioreactivarec8/289*2Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt:a. debridare gingivalab. indepartarea placii bacteriene prin periajc. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibiled. detartraj supragingivale. detartraj subgingivalb8/292*3Dezavantajele periilor dentare cu peri naturali sunta. sunt suple si se adapteaza la suprafetele dentare si gingivaleb. nu produc lezari gingivalec. se degradeaza mecanic in timp relativ scurtd. nu retin apa si detritusurile organicee. flexibilitatea crescutac8/293*4. Dezavantajele clorhexidinei sunt urmatoarele:a. este un agent antimicrobian foarte activb. inhiba formarea placii bacterienec. determina modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amard. dezvolta rezistenta din partea bacteriilor ,in timpe. determina sangerari gingivalec8/292*5Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale trebuie sa:a. sa fie instituit cat mai precoceb. sa fie simpluc. sa fie cat mai ieftind. sa prezinte pauze mari intercalate intre perioadele de tratamente. sa prezinte o schema generala pentru un grup de pacientia8/288*6In parodontita marginala cronica superficiala se recomanda ca tratament:a. simpla indepartara a factorilor locali este suficientab. nu este necesara suprimarea microulceratiilorc. nu se recomanda biostimularead. tratamentul este individualizat de la caz la caze. tratamentul initial este singurul aplicat

d8/289*7Igienizarea efectuata de catre medic urmareste:a. debridarea parodontala prin indepartarea placii bacterieneb. detartrajul supragingivalc. tratamentul pierderii osoased .tratamentul antimicrobiane. detartrajul subgingival profesionalb8/290264

*8Profilaxia primara a inflamatiei parodontiului marginal urmareste:a. rezolvarea formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului marginalb. urmareste prevenirea recidivelorc. aplicarea de paste cu antibioticed. impiedecarea aparitiei gingivitelor cronice si a parodontitelor marginalee. aplicarea unui program special,individualizatd8/291*9Prin igienizare se intelege:a. actiuni terapeutice de indepartare a placii bacteriene,tartrului,detritusului organic si cementului necroticb. actiuni ce vizeaza impiedecarea aparitiei inflamatiei parodontiului profundc. ca un ansamblu de manopere ce pot fi realizate doar de catre pacientd. nu utilizeaza substante medicamentoase ,antimicrobienee. nu include chiuretajul radiculara8/292*10Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:a. vizeaza santul gingivalb. peria se aplica in unghi 45grade fata de axul lung al dinteluic. are potential traumaticd. este indicata persoanelor sanatoasee. nu este o metoda usor de invatate8/296*11In compozitia pastelor de dinti intra urmatoarele, cu exceptia:a. substante abrazive 30-35 %b. substante abrazive 95%c. formaldehida si fluorurid. triclosane. unele substante cu actiune antimicrobiana: clorhexidina,sanguinarina

b8/304*12Fluorurile au un efect antimicrobian prin urmatoarele mecanisme, mai putin:a. reducerea glicolizeib. inhibarea formarii stratului polizaharidic sintetizat de celulele microbienec. diminuarea energiei de suprafata a smaltului,actionand ca agenti tensioactivid. ataca enzimele microbienee. creste fixarea proteinelor la hidroxiaapatitae8/331*13Instrumentele manuale de detatraj cuprind urmatoarele, cu exceptia:a. Secerib. Sapaligic. Chiureted. Sonde parodontalee. Razused8/309*14Caracteristicile chiuretelor Gracey sunt:a. Au doua muchii taioaseb. Suprafata faciala se situeaza la un unghi de 90 de grade fata de axul longitudinal al primei parti pasivec. Sunt active in toate zonele si suprafetele radiculared. Sunt chiurete universalee. Partea activa, mai ales in treimea terminala sau frontala, se adapteaza cel mai bine pe supraftele curbe ale radaciniie8/314265

*15Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt urmatoarele, mai putin:a. Detatrajul santului gingivalb. Detatrajul supragingivalc. Detatrajul subgingival din pungile parodontaled. Chiuretajul radiculare. Chiuretajul tesutului de granulatieb8/316*16Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete NU sunt urmatoarele:a. Bolnavii cu diabet zaharat neechilibratb. Bolnavi cu boli infectioase, contagioasec. Hiperestezie dentara accentuatad. Puratori de stimulator cardiac

e. Copii micia8/325*17Produse care contin CHX pentru uz stomatologic sunt urmatoarele, cu exceptia:a. Solutii pentru clatirea gurii cu 0.05% CHXb. Geluri 2%c. Geluri 0.2%d. Lacuri de protectiee. Periochipb8/329*18Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt urmatoarele:a. Prevenierea depunerii placii microbieneb. Stimularea depunerii placii microbienec. Parodontite apicaled. Abcese vestibularee. Epulis gingivala8/329*19Sanguinaria:a. Are actiune antiseptica slab eficienta asupra placii microbieneb. Efecte secundare mai accentuate decat ale clorhexidineic. Risc pentru aparitia leziunilor precanceroase la nivelul cavitatii bucaled. Folosita in combinatie cu saruri de potasiue. Reduce depunerea de placa cu 30-80%a8/330*20Compusii de amoniu cuaternar:a. Determina iritatii ale mucoaselorb. Eficienta mai mare decat a CHXc. Nu dau senzatie de arsuri lingualed. Nu dau coloratii ale dintilore. Se foloseste in paste de dintia8/331266

49. Imobilizarea dintilor parodontotici (8, pag 427-461)Nr. crt.Enuntul intrebariiRaspunspag*1Imobilizarea dintilor parodontotici:

a) constituie un mijloc terapeutic de echilibrare functionala in cadrul tratamentului complex al parodontopatiilorb) apartine timpului protetic curativ-corectivc) reprezinta o masura profilacticad) se realizeaza in exclusivitate la tinerie) este contraindicata la persoanele cu diabet zaharata8/427*2Imobilizarea dintilor parodontotici este cu atat mai eficace cu cat:a) dintii sunt mai putin mobilib) este mai mare recesiuneac) poligonul de imobilizare este mai mared) mobilitatea dintilor este mai crescutae) poligonul de imobilizare este mai micc8/4293Caninii sunt deplasati:a) de fortele verticale cu o directie perpendiculara pe planul sagitalb) de fortele sagitale sub un unghic) de fortele orizontaled) de fortele transversale cu o directie oblica la cca 450 fata de planul sagitale) de fortele transversale cu o directie oblica la cca 450 fata de planul frontald,e8/429*4Angrenarea dintilor mobili trebuie sa se realizeze:a) la nivelul cingulumuluib) cat mai aproape de marginea incizala sau de suprafata ocluzalac) in treimea coronara a radaciniid) cat mai departe de marginea incizala sau de suprafata ocluzalae) cat mai aproape de hypomoclionb8/4315Care dintre urmatoarele afirmatii apartin principiului biologic al imobilizarii dintilor parodontotici?a) imobilizarea sa includa numarul minim suficient de dintib) sistemuld de imobilizare trebuie sa permita o buna intretinere prin autocuratire si igiena artificialac) realizarea sistemului de imobilizare trebuie sa respecte organul pulpard) restabilirea integrala a functiilor aparatului dento-maxilare) restabilirea functiei masticatoriib,c,d8/431-2

6Care dintre urmatoarele reprezinta princii de imobilizare?a) principiul bio-mecanicb) realizarea poligonului de sustinerec) angrenarea multidirectionalad) locul optim de aplicare a sistemului de imobilizaree) extinderea maximac,d,e8/428-97Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor mobile de imobilizare:a) se pot corecta unele defecte aparute in cursul purtarii lorb) exercita asupra parodontiului microtraumatisme repetatec) sunt costisitoared) pret de cost scazute) nu necesita prepararea dintilora,d,e8/4328Care dintre urmatoarele reprezinta dezavantaje ale sistemelor mobile de imobilizare:a) exercita asupra parodontiului microtrumatisme repetateb) necesita sacrificiu de substanta dentarac) determina solicitari nefiziologiced) nu se pot combina cu o proteza mobilae) nu se pot igieniza corespunzatora,c8/432267

9Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici trebuie luate in considerare o serie de circumstante:a) varsta pacientuluib) disponibilitatea financiara a pacientuluic) starea organului pulpard) gradul de imbolnavire parodontala a dintilore) sistemul de imobilizare preconizatc,d,e8/43410Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii:a) profilacticb) pulpa dentara prezinta o reactivitate scazuta evidentiata prin teste de vitalitatec) la dintii cu pungi parodontale foarte profunde care ajung pana in zona parodontiului apicald) terapeutic pentru a opri in evolutie parodontopatiae) cand imobilizarea se va face cu dispozitiv de imobilizare mobilb,c

8/43511Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii:a) la dintii cu procese carioase marib) la dintii cu procese periapicalec) la dintii care au suferit traumatisme accidentaled) la dintii cu modificari discrete de culoare, chiar daca raspund la testele de vitalitatee) la pacientii varstnicia,c,d8/43512Imobilizarea temporara este un procedeu terapeutic ce are drept scop:a) redarea fizionomieib) protezarea breselor edentatec) restabilirea functionalad) repozitionarea mandibulei fata de maxilare) grabirea vindecarii parodontalec,e8/44113In functie de relatia dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati, imobilizarea poate fi:a) dento-dentarab) pericoronarac) intracoronarad) dento-parodontalae) extracoronarab,c,e8/44214Imobilizarea semipermanenta:a) are caracter temporar, de lunga duratab) are caracter temporar, de scurta duratac) este realizata din materiale compozited) necesita controale si reinnoiri periodicee) este realizata din ligaturi metalice sau nemetalicea,c,d8/44215Imobilizarea cu ligaturi nemetalice din fir de matase sau mase plastice:a) sunt vizibileb) pot dezvolta forte ortodonticec) nu dezvolta forte ortodonticed) favorizeaza retentiile alimentaree) se pot aplica atat frontal cat si lateralb,d

8/44216In cazul ligaturii de sarma care inglobeaza un numar crescut de dinti, pot apare forte de tensiune active care duc la:a) ingresiunib) eruptii activec) torsionarid) deplasari vestibulo-oralee) nu apar forte de tensiune activea,b,c,d,8/443268

17Dezavantajele imobilizarii prin ligatura de sarma sunt:a) protejeaza foarte bine partile moi invecinate: buze, obraji, limbab) constituie factor de retentie pentru detritusurile fermentabilec) necesita activari periodice – surse potentiale de rupere a sarmeid) ofera posibilitate de curatire si autocuratire idealee) poate aluneca spre cervical sau spre incizalb,c,e8/44418Care dintre urmatoarele constituie instrumentar si materiale necesare imobilizarii prin ligatura de sarma in “8”?a) 2 pense hemostaticeb) 2 pense dentarec) lampita de spirtd) sarma de vipla de 0,25 mm diametrue) sarma de vipla de 0,5 mm diametrua,c,d8/44419Sina MAMLOCK prezinta:a) risc de fracturare a dintilorb) rezistentac) rigiditate deosebitad) risc redus de decimentaree) risc crescut de percolareb,c,d8/45720Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor de imobilizare pericoronare?a) rezistenta in timp la solicitarile functionale este mareb) rezistenta in timp la solicitarile functionale este micac) permit inlocuirea dintilor lipsad) se pot produce abraziuni cu modificarea rapoartelor ocluzale initiale

e) nu exista riscul decimentarii deoarece fortele masticatorii nu actioneaza asupra nici unei portiuni libere, descoperite a coroanelor dentarec,e8/46021La imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile, realizata cu concursul laboratorului de tehnica dentara, componenta mobilizabilapoate fi reprezentata de:a) coroane telescopiceb) butoni si capsec) culise (sistemul ALDER)d) coroane ¾ fixate printr-o sina orala cu pivoturie) pivoturi fixate in cilindri cu fund orba,c,d,e8/45922Aparatele de imobilizare formate din bare de incrustatii:a) sunt reunite prin sudareb) sunt turnate monoblocc) sunt flexibiled) sunt rezistentee) sunt plasate in apropierea parodontiuluia,b,d8/45823Aparatul de imobilizare ELBRECHTa) este constituit dintr-un conector metalic oralb) este constituit din doi conectori dentari – vestibular si oralc) produce in timp accentuarea mobilitatii dentared) protejeaza dintii parodontotici fata de fortele care actioneaza in axul lore) conectorii dentari sunt reuniti prin bare transversale plasate sub punctul de contactb,c8/45824Pentru imobilizarea cu anse de sarma in “U“ instracoronar si intraradicular:a) se pastreaza vitalitatea dintilorb) se foloseste sarma de vipla rotunda cu diametrul de 0,9 mmc) se folosesc anse prefabricate din sarma de viplad) se foloseste sarma de vipla cu diametrul de 0,25 mme) se devitalizeaza dintii in prealabilb,e8/454269

25Sistemul de imobilizare “Indenta Splint System”:a) se aplica la nivelul dintilor frontali superiorib) se aplica la nivelul dintilor lateralic) foloseste microbare de otel

d) microbarele se fixeaza cu microsuruburi parapulparee) microbarele se fixeaza cu microsuruburi intrapulpare dupa devitalizareb,c,d8/45426Imobilizarea permanenta realizata in cabinet fara ajutorul laboratorului de tehnica dentara, pentru zona laterala,a) necesita realizarea unui sant mezio-distal cu adancime de 2mmb) necesita devitalizarea prealabila a dintilorc) solidarizeaza unul sau mai multi dinti laterali mobili, flancati obligatoriu de dinti ferm implantatid) foloseste sarma de vipla semirotunda cu diametrul de 2 mme) necesita continuitate la 1 mm sub punctul de contactb,c8/454*27Sistemul anterior splint grid foloseste:a) plase de material plastic sau reticul de sarma cu latime de 4-5 mm si grosime 0,2 mmb) reticul de sarma cu latimea de minim 1 cmc) plase de material plastic prefabricated) plase de sarma fabricate in laboratorul de tehnica dentarae) o atela metalica turnata, cu latime de 2 mm si grosime de 0,5 mma8/45128Gutierele din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile:a) sunt flexibileb) sunt imobilizari de lunga duratac) se pot cimenta pe dintid) sunt rigidee) sunt destinate imobilizarii temporarec,d,e8/45029Pentru confectionarea gutierei din material acrilic transparent se folosesc folii de material termoplastic cu grosime variabila:a) 0,75 mmb) 1 mmc) 0,25 mmd) 1,5 mme) 0,5 mma,b,d8/45030Principiul tensiunii controlate:a) se aplica imobilizarilor cu materiale compozite

b) se aplica imobilizarilor prin ligaturi de sarmac) este un principiu activ al unei imobilizari eficiented) urmareste obtinerea unor efecte ortodonticee) necesita control periodic al imobilizarii si activarea acesteiab,c,e8/448270

50. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament (8,pag. 465-477)1Tratamentul în gingivita cronică simplă, necomplicată urmăreşte:a) depistarea factorilor localib) instruirea pacientului asupra periajului corespunzătorc) debridarea gingivalăd) detartraje) operaţie cu lamboua,b,c,d8/4652*Tratamentul gingivitei de pubertate constă în:a) îndepărtarea tartului supra şi subgingivalb) educarea gravidelor pentru igiena bucală corectăc) tratament chirurgical cu adiţie de osd) antibioterapiee) tratament antivirala8/4663*În timpul sarcinii trebuie evitate:a) radiografiileb) şedinţele scurte cu schimbarea poziţiei şezând în clinostatism uşor oblicc) clătiri cu soluţii antisepticed) detratraj supragingivale) periaj profesionala8/4664Tratamentul local al gingivitelor hiperplazice medicamentoase constă în:a) reducerea fenomenelor acute sau subacuteb) spălături cu soluţii antisepticec) aplicaţii de colutorii complexe cu antibioticed) operatii cu lamboue) chiuretaj parodontala, b, c8/4685La bolnavii cu epilepsie se impun următoarele măsuri:a) colaborarea cu medicul psihiatru

b) asigurarea unui ambient de liniştec) evitarea aglomeraţieid) evitarea zgomotelore) aplicarea unor aparate ortodonticea, b, c,d8/4686În cazul declanşării unei crize epileptice se procedează astfel:a) pacientul va fi ferit de lovirea cu elemente dureb) capul va fi aplecat înainte şi în josc) administrarea intravenos sau intramuscular de diazepam 0,010 gd) nu se administrează oxigene) se administrează prednisona, b, c8/4687Tratamentul de urgenţă în GUN constă în:a) spălături bucale largi cu soluţii antisepticeb) aplicaţii locale cu colutorii de antibiotice şi antiinflamatoriic) detartraj supra şi subgingivald) antibioterapiee) gingivectomie localizatăa, b, d8/4698*Tratamentul preventiv al pericoronaritelor constă în:a) decapuşonarea chirurgicală la nivelul molarului de minte incomplet eruptb) spălături antiseptice abundentec) instilaţii de colutorii cu antibioticed) aplicarea unui dren din meşă iodoformatăd) antibioterapiee) chiuretajul in camp deschis a molarului semiinclusa8/470271

9Spălăturile bucale în tratamentul gingivitei herpetice se realizează cu:a) cloramină 3 %0

b) permanganat de potasiuc) ceai de muşeţeld) soluţie de Romazulane) apă oxigenatăa,b,c,d8/47010Produsul NIVCRISOL-D ce se aplică pe mucoasa ulcerată conţine:a) propolis

b) antibioticec) cortizond) tetraborat de sodiue) tetraciclinăa, d8/47111Medicaţia antivirală administrată în gingivita herpetică este:a)Tetraciclinăb) Negamicin Bc) Zoviraxd) Acyclovire) Romazulanc, d8/47112În tratamentul gingivitei herpetice se administrează:a) RODILEMID, soluţie injectabilăb) hiposulfit de sodiuc) vitaminoterapied) aplicaţii locale cu Orthochromee) NIVCRISOL-Da,b,c, e8/47113Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale constă în:a) debridare gingivalăb) detartrajc) tratament antimicrobian şi antiinflamatord) tratament chirurgicale) antibioterapiea,b c,d8/47214Tratamentul parodontitei marginale agresive constă în:a) debridare gingivalăb) detartrajc) tratament antimicrobian locald) tratament cu antibioticee) medicaţie antiviralăa b,c,d8/47215În tratamentul retracţiilor gingivale, şedinţele de periaj se fac astfel:a) periaj obligatoriu seara după masăb) periaj înainte de culcare

c) periaj de 3 ori/zid) periaj după fiecare masăe) periaj înainte şi după mesea,b8/47316Tratamentul de urgenţă al abcesului parodontal marginal constă în:a) incizie la nivelul bombării maximeb) îndepărtarea exsudatului purulentc) spălare abundentă cu soluţii antisepticed) aplicarea unei lame de drene) chiuretaj parodontala,b,c,d8/47517Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal constă în:a) chiuretaj subgingivalb) antibioterapiec) aplicarea unei lame de drend) gingivectomiee) operaţie cu lambou la pluriradicularia,d, e8/475272

18Tratamentul hiperesteziei dentinare se realizează prin:a) îndepărtarea completă a plăcii bacterieneb) atingeri cu glicerină caldăc) aplicaţii de cristale de clorură de zincd) impregnări cu antibioticee) aplicaţii de solutie clorură de calciua, b,c,e8/47519Substanţe cu acţiune desensibilizantă în pastele de dinţi sunt:a) triamcinolonb) penicilina Vc) clorură de stronţiud) nitrat de potasiue) citrat de sodiuc, d, e8/47620Bolile generale ce stau în atenţia medicului stomatolog sunt:a) boli cardiovasculareb) diabetc) epilepsia

d) leucemiilee) parodontita apicală cronicăa,b,c,d8/477273

51. OCLUZIA DENTARĂ (pg. 25 - 76)1. Despre planul de ocluzie se poate afirma că:a. este o suprafață plată, netedăb. conține curbele de ocluzie transversale și sagitalec. trece prin toți cuspizii vestibulari și marginile incizale ale dinților mandibulari, precum și vârfurile cuspizilor lingualid. permite utilizarea la maxim a contactelor dentare în decursul variatelor funcțiie. permite realizarea de contacte funcționale simultane, secvențial, pe câte o zonă a arcadeiR: b, c, dPag: 26, 272. Teoria lui Monson:a. se mai numește teoria sfereib. se mai numește teoria cilindrilorc. susține că există o sferă cu centrul la nivelul glabelei, la distanță egală de suprafețele ocluzale ale dinților posteriori și de centrele condiliened. susține că există o serie de cilindrii cu axe instantanee de rotație ce trec prin condilie. descrie axele dentare ca mijloc de distribuire optimă a solicitărilor ocluzale și care generează curbele de ocluzieR: a, c, ePag: 283. Planul de ocluzie se situează într-o poziție bine precizată față de anumite repere cranio-faciale ce determină planurile de referință:a. planul Camperb. planul de la Frankfurtc. planul faciald. planul lui Saizare. planul bazal mandibularR: a, b, ePag: 284. Articulatoarele utilizează ca referință:a. planul Camperb. axa de masticațiec. planul bazal mandibulard. planul de la Frankfurte. planul lui RICHR: dPag: 285. Conceptul de stabilitate ocluzală implică intricarea următorilor factori:a. determinantul anterior (ghidajul anterior)b. determinantul anterior (dentar)c. determinantul funcțional (neuro-muscular)d. determinantul posterior (dinții laterali)e. determinantul posterior (articular termporo-mandiular)R: b, c, ePag: 306. Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei sunt:

a. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor inferiorib. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor superioric. marginile libere ale caninilor inferiori și cele incizale ale incisivilor inferiorid. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor superiori274

e. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferioriR: c, d, ePag: 307. În cadrul rapoartelor normale de ocluzie corespondențele de angrenare ale acestor elemente morfologice dentare sunt următoarele:a. pentru stopurile de clasa I: cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor contactează fosetele distale ale dinților omologi inferiori, exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori care contactează fosetele centrale antagonisteb. pentru stopurile de clasa I: cuspizii vestibulari ai premolarilor și cei mezio-vestibulari ai molarilor realizează puncte de sprijin cu creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui situat mezial de acesta, cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi și a celor de minte și cuspidul centro-vestibular al molarului prim inferior contactează tripodic cu foseta centrală antagonistăc. pentru stopurile de clasa a II-a: marginile libere ale frontalilor inferiori se sprijină pe fețele palatinale ale grupului frontal superior, infracingulard. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor contactează fosetele distale ale dinților omologi inferiori, exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori care contactează fosetele centrale antagonistee. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii vestibulari ai premolarilor și cei mezio-vestibulari ai molarilor realizează puncte de sprijin cu creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui situat mezial de acesta, cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi și a celor de minte și cuspidul centro-vestibular al molarului prim inferior contactează tripodic cu foseta centrală antagonistăR: b, dPag: 30, 318. Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari și cei linguali mandibulari sunt:a. asigură conducția mandibulei în mișcările de protruzieb. nu permit migrări ale dințilorc. anulează componentele orizontale ale forțelor ocluzale, fiind denumiți din acest motiv cuspizi de echilibrud. prin versanții lor de ghidaj asigură conducerea mandibulei în mișcările de lateralitatee. mențin dimensiunea verticală de ocluzieR: c, dPag: 329. Următoarele afirmații sunt adevărate:a. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali superiorib. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali inferiori și vestibulari superioric. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților externi ai cuspizilor orali superiorid. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali superiori și vestibulari inferiorie. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților exteni ai cuspizilor orali inferiori și vestibulari superioriR: a, bPag: 3210. Concepţia "freedom în centric" presupune:a. RC ≠ IMb. RC = IM

c. deglutiția se efectuează în IMd. deglutiția se efectuează în RCe. contacte dento-dentare la toți dinții frontali și lateraliR: a, c, ePag: 3311. Concepția gnatologică presupune:a. RC ≠ IMb. RC = IMc. în lateralitate funcție de grupd. în lateralitate protecție canină275

e. contacte la dinți posteriori, dar la cei anteriori inolcuzie pentru protecția mutuală în propulsieR: b, d, ePag: 3312. Asemănările dintre concepțiile ocluzologice "freedom în centric" și gnatologic sunt:a. lipsa contactelor pe partea de balans în lateralitateb. raport ocluzal tripodic cuspid/fosetăc. în lateralitate protecție caninăd. ghidaj incizal în protruziee. deglutiția se efectuează în IMR: a, dPag: 3313. Mijloacele specifice medicinei dentare neuromusculare sunt:a. analiza computerizată a ocluziei statice și dinamiceb. electromiografiac. stimularea electrică transcutanatăd. ultrasonografiee. posturometrieR: a, b, c, d, ePag: 3414. După Korber, ocluzia funcțională este caracterizată de următorii factori:a. factorul cantitativ = contacte dentare multipoziționaleb. factorul timp = contacte dentare simultanec. factorul continuității suprafețelor ocluzale = alunecarea dento-dentară fără obstacoled. factorul forță = repartizarea uniformă a solicitărilor ocluzalee. factorul formă = lipsa edentațiilorR: b, dPag: 3615. Următoarele afirmații sunt valabile pentru articulația temporo-mandibulară:a. panta tubercului articular are o înclinație de 5 - 55°, cu o medie de 33°b. condilul mandibulei are o formă sferică, cu un diametru de 20 mmc. este de tip ginglimo-artroidald. prelungirile axelor lungi condiliene formează un unghi deschis anterior, cu valori cuprinse între 140 - 160°e. meniscul articular are formă de lentilă biconcavă și este vascularizatR: a, c, dPag: 3616. Rolurile meniscului articular sunt:a. separă cavitatea articulară în două compartimente: superior umplut cu lichid sinovial și inferior fără lichid sinovialb. transformă cele două suprafețe articulare în congruențe

c. facilitează propulsia mandibuleid. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulațiilore. datorită inervației zonei centrale, contribuie la modularea cinematicii mandibulareR: b, c, dPag: 3717.Ligamentele articulației temporo-mandibulare sunt următoarele, cu excepția:a. ligamentul încrucișatb. ligamentul temporo-mandibularc. ligamentul sfeno-mandibulard. ligamentul stilo-mandibulare. ligamentul medialR: aPag: 37 276

18. Inducerea clinică a relației de postură se obține prin:a. testul Wild: pacientul pronunță cuvinte ce conțin fonema "S"b. poziționarea bolnavului cu capul sprijinitc. testul Robinson: veveriță, ferfenițăd. numărătoarea de la 60 la 70e. efectuarea deglutițieR: c, ePag: 4419. Factorii loco-regionali ce influențează poziția de postură a mandibulei sunt:a. caracterul respirației (respirația orală)b. poziția capului și a gâtuluic. spasme msculare ca cele din boala parkinson sau din miastenied. afecțiunile ATMe. intoxicații medicamentoase (stricnină)R: a, b, dPag: 4520. Reperele relației centrice sunt:a. articular: condilii centrați în cavitățile glenoideb. muscular:echilibru tonic anti-gravificc. osos: dimensiunea verticală centrică egală cu a etajului mijlociud. dentar: evidențierea spațiului minim de vorbiree. lingual: existența spațiului DondersR: a, cPag: 4521. Determinarea relației centrice la pacientul dentat se poate realiza prin următoarele metodele, cu excepția:a. Lauritzen-Barrelleb. Champerc. Dawsond. Jankelsone. RamfjordR: bPag: 4822. În cadrul metodei Ramfjord de determinare a relației centrice:a. pacientul este așezat în poziție culcat, cu capul în ușoară extensie, astfel ca bărbia să fie îndreptată în sus, iar gâtul întinsb. se utilizează miomonitorulc. pacientul este așezat în fotoliu, relaxat, cu tetierea așezată occipital, iar spătarul la un unghi de 60 - 70°

d. pacientul este sfătuit să sprijine limba în zona anterioară a palatului și ă execute mișcări lentee. se utilizează jigul anteriorR: cPag: 4823. Despre triunghiul lui Spirgi se poate afirma:a. descrie libertatea de mișcare a cuspidului de sprijin "in centric"b. are o bază de 2 mm orientată anteriorc. are o înălțime de 1,25 - 1,5 mmd. mai poartă denumirea de "triunghi de toleranță laterală"e. vârful triunghiului este reprezentat de IMR: a, ePag: 5324. Conform clasificării gnatologice a relațiilor ocluzale statice, după Dawson:a. Tip I = Intercuspidarea maximă (IM) în armonie cu o relație centrică (RC) verificabilăb. Tip II = Intercuspidarea maximă în armonie cu o "postură centrică adaptată" (ocluzie habituală)c. Tip II A = Condilii trebuie să se deplaseze de la RC verificabilă pentru a realiza IMd. Tip III = Condilii trebuie să se deplaseze de la postura centrică adaptată pentru a realiza IM 277

e. Tip IV = Relația ocluzală este într-o fază de alterare continuă, datorită deformării progresive ai instabilității ATM.R: a, ePag: 5625. Morfologia ocluzală a dinților este direct influențată de unghiul Bennett și distanța intercondiliană, astfel:a. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât relieful ocluzal trebuie să fie mai ștersb. cu cât distanța intercondiliană este mai mare, cu atât unghiul delimitat pe fețele ocluzale ale dinților între traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va fi mai micc. cu cât mișcarea Bennett este mai amplă, cu atât mai mare este valoarea ungiului Bennettd. cu cât mișcarea Bennett are o direcție mai posterioară, cu atât unghiul Bennett este mai maree. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât mai accentuate trebuie sa fie pantele cuspidieneR: a, b, c, dPag: 5926. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal, se constată:a. condilul de partea lucrătoare (condilul pivotant) execută o rotație și o deplasare spre anterior în cavitatea glenoidă, denumită mișcare bennett (lateral side shift)b. mișcarea bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3 mm , în funcție de configurația cavității glenoide și de laxitatea capsulei atm de partea respectivăc. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un con, denumit conul lui Guichetd. condilul pivotant efectuează o mișcare de rotație și translație înainte, în jos și mediale. deplasarea condilului pivotant se mai numește și unghiul lui BennetR: b, cPag: 6027. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan sagital, în diagrama lui Posselt, se pot recunoaște următoarele repere:a. poziția de relație centricăb. poziția cap la capc. poziția test în lateralitated. angrenajul invers vestibulare. deschiderea maximă a guriiR: a, b, ePag: 5928. În cadrul rapoartelor ocluzale interarcadice, sunt normale următoarele rapoarte:

a. în sens vertical, arcada maxilară circumscrie arcada mandibularăb. în sens sagital, overjet cuprins între 0 – 2 mmc. în sens transversal, ocluzie psalidodontăd. în sens vertical, overjet între 0 și 1/3e. în sens sagital, axa caninului superior se prelungeşte cu axa caninului inferiorR: bPag: 3129. Triunghiul lui Spirgi:a. este echivalent cu long-centricb. este echivalent cu wide-centricc. este echivalent cu freedom in centricd. este echivalent cu spaţiul minim de vorbiree. este echivalent cu ocluzia habitualăR: cPag: 5330. Muşchii responsabili cu dinamica mandibulară sunt:a. muşchi ridicători: temporal, maseter, pterigoidian internb. muşchi coborâtori: digastric, maseter, milohioidianc. muşchi propulsori: pterigoidian extern, maseter, temporal pterigoidian internd. muşchi retropulsori: temporal, maseter, pterigoidian externe. muşchi responsabili cu lateralitatea: temporal, maseter, pterigoidian intern, pterigoidian extern 278

R: aPag: 39 279

152. SINDROMUL ALGODISFUNCȚIONAL AL ATM(pg77-146)1.Toxemia stafilococică coagulazo-negativă prezintă următoarele simptome musculo-scheletale:A. Durere în musculatura masticatorieB. Cracmente sau blocaje articulareC. GlosodinieD. Durere sau sensibilitate la nivelul gâtului și umerilor.E. nici una dintre cele de mai susRaspuns corect: A,B,D2. Diagnosticul diferențial între disfuncțiile artrogene și cele miogene se poate stabili prin :A. răspunsul la testele de solicitare a articulațiilor temporo-mandibulareB. apelul dințilorC. parodontogramăD. caracteristicile devierii liniei mediene a mandibulei la deschiderea guriiE. blocajul anestezicRăspuns corect: A,D,E3. Limitarea deschderii gurii ca efect al disuncției articulare : A. Apare la 25-30 mmB. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivăC. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a guriiD. se carcterizează prin endfeel elastic.E. nici una dintre cele de mai susRăspuns corect: A,B4. Limitarea deschderii gurii ca efect al disfuncției musculare :A. Apare la 25-30 mm

B. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivăC. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a guriiD. se carcterizează prin endfeel elastic.E. nici una dintre cele de mai susRăspuns corect: C;D5. Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză articulară dacă:A. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia mediană înainte de 30-35 mmB. viteza de deschidere a gurii influențează deviereaC. este inconstantăD. nu se asociază cu zgomote articulareE. nici una din cele de mai susRăspuns corect: A, B,6. Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză musculară dacă:A. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia mediană înainte de 30-35 mmB. viteza de deschidere a gurii influențează deviereaC. este inconstantă280

2D. nu se asociază cu zgomote articulareE. nici una din cele de mai susRăspuns corect: C, D7. Testele statice (solicitarea articulației):A. verifică starea funcționala a structurilor musculare oro-facialeB. se realizează poziționând condilii mandibulari în poziția lor stabilă musculo-scheleticăC. se realizează cerând pacientului diferite deplasări ale mandibulei la care opertorul se opuneD. solicitarea structurilor articulare produce durere în orice condițiiE. nici una din cele de mai susRăspuns corect: A;B;C8. Testele funcționale pasive:A. se pot realiza fară durere în cazul articulațiilor sănătoaseB. sunt reprezentate de translațiea, tracțiunea și compresia articulației ca și teste diagnosticeC. sunt reprezentate exclusiv de translație ca și test diagnosticD. sunt reprezentate numai de tracțiunea și transalțiea articulației ca și teste diagnosticeE. se realizează cu durere în orice condițiiRăspuns corect: A, B9. Coloana cervicală influențează poziția și mobilitatea mandibulei astfel:A. existența unei relații directe între postura în extensie a capului și gâtului și adoptarea unei posturi retrognate a mandibuleiB. existența unei relații directe între postura în extensie a capului și gâtului și adoptarea unei posturi prognate a mandibuleiC. influențarea motilității mandibulareD. influențarea închiderii guriiE. influențarea mișcărilor de lateralitate mandibulară cu contact dentarRăspuns corect: A,C,D10. Examinarea clinică a musculaturii mobilizatoare a mandibulei și a celei cervicale: A. se realizează îndeosebi prin palpare digitalăB . permite determinarea sensibilității musculare și a durerii

C. trebuie să identifice punctele trigger care generează efecte excitatoare centraleD. nu permite identificarea punctelor trigger dureroaseE. se face exclusiv prin manipulare funcțioanalăRăspuns corect: A,B,C11.Teleradiografia de profilA. permite evaluarea părților moiB. permite reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie și prefigurarea planului de ocluzie în realbilitarea orală complexăC. implică studierea raporturilor dintre diverse puncte și planuri antropometriceD. este indicată exclusiv la copiiE. nici una din cele de mai susRăspuns corect: B, C12.Axiografia computerizată- metoda CADIAXA.permite înregistrarea tridimensională a mișcărilor funcționale ale mandibuleiB. permite înregistrarea componentei rotatorii a mișcării în jururl axei balama concomitent cu mișcarea transversală a condiluluiC. permite citirea curbelor de timpD. nu permite citirea curbelor de timp 281

3E. nu permite înregistrarea componentei rotatorii a mișcării în jururl axei balama concomitent cu mișcarea transversală a condiluluiRăspuns corect: A, B;C13. ElectromiografiaA. permite obiectivizarea activității neuromusculare masticatoriiB. oferă rezultate de maximă acuratețeC.oferă rezultate contradictorii privind parametrii de sensibilitate și speciicitate ai acesteiaD. este ușor acesibilă oricărui serviciuE. nici una din cele de mai susRăspuns corect: A,C14. Principiile generale ale terapiei neuro-musculare cuprind :A. reechilibrarea posturală și corectarea disfuncției din punct de vedere biomecanicB. atitudinea față de punctele triggerC. atitudinea față de compresia nervoasă și combaterea ischemieiD. atitudinea față de pacientE. nici una din cele de mai susRăspuns corect : A,B,C15. Obiectivele terapiei educaționale a sindromului disfuncțional cranio-mandibular sunt:A. relaxarea sistemului masticatorprin limitarea voluntară a mișcărilor mandibuleiB. conștietizarea obiceiurilor vicioaseC. monitorizareaD. program izioterapeutic la domiciliuE. nici una din cele de mai susRăspuns corect: A,B,C,D16. Programul de modificare a obiceiurilor maladaptative implicate în sindromul disfuncțional cranio-mandibular cuprinde:A. relaxarea musculară progresivă

B. hipnozaC. bioeedback-ul EMGD. psihoterapiaE. nici una din cele de mai susRăspuns corect: A,B,C,D.17. Terapia medicametoasă urmărește ameliorarea simptomelor sindromului disfuncțional cranio-mandibular prin acțiune asupra:A. inflamațieiB. hiperactivității musculareC. anxietății și depresieiD. toate cele de mai susE. nici una din cele de mai susRăspuns corect: C18. Terapia fizică a disfuncției cranio-mandibulare realizează:A. reducerea transmisiie senzorialeB: reducerea inflamațieiC. diminuarea, coordonarea și susținerea activității musculareD. reparații și regenerări tisulare282

4E. toate cele de mai susRăspuns corect: E19. Scopul dispozitivelor interocluzale este reprezentat de : A. modifciarea rapoartelor ocluzale și redistribuirea forțelorB. prevenirea abraziunii dentare patologice și a mobilității dentareC. reducerea bruxismului și a altor manifestări patologiceD. diminuarea dureriiE. nici una din cele de mai susRăspuns corect: A,B,C,D20. Dispozitivele interocluzale pot fi :A. de miorelaxare – prezintă o suprafață ocluzala planaB. de miorelaxare- prezintă o suprafață ocluzala cu indentațiiC. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala cu indentațiiD. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala planăE. de repoziționareRăspuns corect: A,C,E21. Dispozitivele interocluzale de stabilizare sunt eficiente asupra simtomatolgiei ușoare sau moderate, în special dureroase, prin : A. elimnarea interferențelor ocluzaleB. alungirea fibrelor musculare ridicătoare ale mandibuleiC: stabilizarea articularăD.relaxarea muscularăE. nici una din cele de mai susRăspuns corect: A,B,C,D.22. Gutirele de miorelaxare:A. au suprafața ocluzală planăB. trebuie să înregistreze un umăr cât mai mare de contacte ocluzale cu antagoniștiiC. realizează contacte dentare cu antagoniștii doar la nivelul caninilor

D. toatre cele de mai susE. Nici una din cele de mai susRăspuns corect: A, B23.Gutierele de repoziționare mandibularăA.diminuă durerea articularăB. reduce zgomotele articulareC. reduce numărul contactelor dentareD.este mai eficient dacă se poartă permanentE. nici una din cele de mai susRăspuns corect: A,B,D24.Gutirele de repoziționare mandibulară se adresează doar cazurilor bine selecționate, după următoarele criteriiA. repoziționare anterioară a mandibulei pentru diminuarea gnatososniilor trebuie să fie minimăB. gnatosonia eliminată la plasarea mandibulei în relație de posturăC. gnatosonia eliminată la plasarea mandibulei în relație centricăD. cracment la începutul deschiderii și la sârșitul deschiderii283

5E. nici una din cele de mai susRăspuns corect: A, B,D25. Terapia ocluzală a sindromului disfuncțional cranio-mandibular : A. alterează condiția ocluzală a pacientuluiB. poate fi reversibilă și ireversibilăC. poate fi doar ireversibilăD. toate cele de mai susE. nici una din cele de mai susRăspuns corect:A;B26. Ajustarea ocluzală terapeutică va fi luată în considerație în următoarele circumstanțe:A. dacă după terapia ortopedică ocluzia rămâne intabilă și incorortabilăB. pentru ameliorarea stabilității ocluzale și distribuirea fiziologică a sarcinilor ocluzaleC: nu se aplică niciodată profilacticD: se poate aplica profilacticE: nici una din cele de mai susRăspuns corect: A,B,C27. Bruxismul a fost definit ca fiind:A. cea ma gravă formă de parafuncție a aparatului dento-maxilarB. hiperactivitatea mușchilor masticatoriC.caracterizată prin scrâșnitul sau încleștarea dințilorD. o tulburarea de ocluzieE: nici una din cele de mai susRăspuns corect: A,B,C28. Bruxismul se poate clasifica în:A. bruxism nocturn și bruxism diurnB. bruxism centic și bruxism excentricC.bruxism primar și bruxism secundarD: toate cele de mai susE. nici una din cele de mai sus

Răspuns corect: D29. Uzura dentară generalizată din bruxism generează următoarele modificări:A. sterge relieful ocluzalB.reduce înălțimea coronarăC. mărește suprafațele ocluzale ale dințilorD. modiică dimensiunea verticală de ocluzieE. nu modifică dimensiunea verticală de ocluzieRăspuns corect: A,B,C,E30. Terapia bruxismului implică parcurgerea următoarelor etape (Brocard):A. etapa comportamentalăB: Etapa farmacologicăC: etapa dentară reversibilă și non invazivăD. etapa dentară ireversibilăE Nici una din cele de mai susRăspuns corect: A;B,C,D284

6285

53. EXAMENUL CLINIC SI PARACLINIC IN LOC SI EPR1.In cadrul examenului clinic al pacientului cu LOC/EPR datele anamnestice vor urmari:a. istoricul afectiuniib. datele personalec. antecedentele generaled. antecedentele heredo-colateralee. antecedentele stomatologiceR: a,c,d,e2.Examenul clinic al sistemului stomatognat utilizeaza mijoacele hipocratice clasice de examinare:a. inspectieb. palparec. percutied. pulsatiee. ascultatieR: a,b,c,e3.Dintre parametrii spatiului protetic potential nu face parte:a. amplitudineab. limitelec. inaltimea crestei edentated. inaltimeae. latimeaR:c4.Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte ce va fi folosit ca stalp de punte este de:a. 1/1b. 1/2c. 1/3d. 2/3e. 3/2

R:d5. Fortele ocluzale dezvoltate sunt:a. mai reduse decat cele dezvoltate de dintii naturali in cazul antagonistilor artificialib. de 11,8 kgf in cazul protezelor mobilizabilec. de 68,1 kgf in cazul dintilor dintilor naturalid. de 40kgf in cazul protezelor partiale fixee. egale indiferent de tipul antragonistilorR:a,b,c 286

6. Decizia de a nu practica o terapie endodontica inaintea restaurarii protetice se bazeaza pe urmatorii factori:a. pacientul este asimptomaticb. exista sensibilitate doar la stimuli termicic. nu exista radiotransparente periapicaled. dintele are un raport coroana/radacina favorabile. nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea cavitatii carioaseR:a,c,e7. Pentru detectarea placii bacteriene nu se foloseste:a. solutia Lugolb. solutia de fluoresceinac. solutie albastru de metil 10%d. solutie iodo-ioduratae. RevelanR:c8. Diferenta dintre pungile supraalveolare si cele infraalveolare nu se realizeaza pe baza criteriului:a. raportul dintre baza pungii si osul alveolarb. raportul dintre coroana clinica si radacinac. relatia dintre peretele de tesut moale si osul olveolard. tiparul alveolizeie. directia fibrelor ligamentare transseptaleR:b9. Mobilitatea dentara reversibila poate avea etiologie:a. protetica si inflamatorieb. protetica, inflamatorie si ocluzalac. protetica si pulparad. protetica si parodontalae. protetica, tumorala si parodontalaR:b10.Mobilitatea iatrogena poate fi cauzata de:a. dintii supusi unei terapii ortodonticeb. dintii stalpi in cursul elaborarii unor lucrari protetice de amploarec. parodontopatied. dinti vecini care au suferit extractii laborioasee. bruxismulR:a,b,d11.Mobilitatea dentara de originer inflamatorie poate fi cauzata de:

a. inflamatia parodontala 287

b. sinusitec. otited. uveitee. inflamatia pulparaR: a,b,e12. Dintre semnele radiologice in cazul dintilor sanatosinu face parte:a. contur bine delimitat al tesuturilor dure dentareb. spatiul periodontal cu radiotransparenta crescutac. continuitatea septului osos alveolard. camera pulpara cu radiotransparenta uniformae. structura uniforma a spongioaseiR:b13. Defectele angulare se clasifica in functie de numarul peretilor ososi in:a. hemisepturi, defecte intraosoase, defecte cu arhitectura inversatab. defecte intraosoase, defecte osoase combinate, leziuni de furcatiec. hemiseptuei, defecte intraosoase, cratere interdentared. hemisepturi, leziuni de furcatie, cratere interdentare, defecte osoase combinatee. hemisepturi, cratere interdentare, defecte intraosoase, defecte osoase combinateR:e14. Aparatul Periotest nu trebuie folosit in urmatoarele cazuri:a. in procese periapicale acuteb. in sarcina si alaptarec. in fracturi radiculare sau ale procesului alveolard. in cazul implantelor endoosoase in curs de vindecaree. in cazul dintilor cu mobilitate clinica grad IIIR:a,c,d15. Leziunea de furcatie de gradul II in plan orizontal:a. se mai numeste si leziune completab. defectul cuprinde mai putin de 1/3 din spatiul interradicular in sens vestibulo-oralc. cand distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona de furcatie este intre 4-7 mmd. se mai numeste si leziune partialae. cand defectul cuprinde mai mult de 1/3 din spatiul interradicular ajungand pefata opusaR:d16. Clasificarea lui Meyer se refera la:a. aprecierea nivelului cel mai apical al pierdierii osoase interradiculare in raport cu osul adiacentb. distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona furcatiei 288

c. gradul de afectare al furcatiei in plan orizontald. tipul defectelor angularee. gradul de mobilitate dentaraR:a17. In cazul ocluziei ideale contactele dento-dentare nu trebuie sa fie:a. De tip cuspid-ambrazurab. Multiplec. Uniform distribuited. De tip cuspid-cuspid

e. StabileR: d18. Ocluzia dinamica se afla in stransa corelatie cu parametri precum:a. Distanta intercondilianab. Numarul contactelor dento-dentarec. Morfologia cavitatii glenoided. Valoarea over-bite-uluie. Spatiul DondersR: a,c,d19. Dintre metodele de inducere a relatiei centrice fac parte:a. Metoda Landab. Metoda Ramfjordc. Metoda Boianov si Boianov modificatad. Metoda Dawsone. Metoda Leonardo da VinciR: b,d20. Inaltimea spatiului protetic potential:a. Se apreciaza ca fiind distanta dintre muchia crestei edentate si inaltimea dintilor vecini spatiului protetic potential atunci cand s-a produs extruzia antagonistilorb. Poate fi micsorata in cazul egresiunii sau extruziei antagonistilorc. Poate fi marita in cazul atrofiei accentuate a crestei alveolared. Poate fi marita in extruzii ale dintilor limitrofi bresei edentate in conditiile absentei dintilor antagonistie. Poate fi micsorata in subocluzia dintilor antagonistiR: b,c,d21. Latimea spatiului protetic potential poate fi marita:a. In atrofii ale crestei alveolareb. Prin inclinarea vestibulo-orala a dintilor limitrofic. Prin preparari ale dintilor limitrofid. Prin tratamente protetice necorespunzatoare pe dintii limitrofie. Prin rotatii in ax a dintilorR: b,d 289

22. Amplitudinea spatiului protetic potential va fi micsorata prin:a. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecinib. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre alte brese edentatec. Migrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa edentatad. Modificari de volum ale substructurilor organice prin prepararee. Cand dintii vecini bresei sunt naniciR: c23.Mobilitatea dentara ireversibila:a. Este de natura iatrogenab. Beneficiaza de tehnici de RTGc. Este cauzata de contacte premature si interferented. Este cunoscuta sub denumirea de insuficienta parodontalae. Se poate determina numai prin metoda clinico-manualaR: b,d

24. Gradul III de afectare a furcatiei in plan orizontal presupune:a. Absenta osului interradicularb. Furcatia se observa clinicc. Furcatia este acoperita vestibular si oral de tesut gingivald. Sonda parodontala patrunde mai mult de 1/3 din spatiul interradicular vestibulo-orale. Examenul radiografic este neconcludentR: a,c25. Imaginile radiografice ale osului alveolar au fost clasificate:a. In functie de tipul de resorbtie osoasab. In functie de treimea radacinii unde este localizat osul alveolarc. In corelatie cu gradul de mobilitate dentarad. Pentru a putea realiza o selectie a viitorilor dinti stalpie. In functie de distanta fata de marginea libera gingivalaR: a,b,d26. Defectele cu arhitectura inversata:a. Sunt mai frecventa la nivelul primilor molari mandibularib. Se produc prin pierdierea de os interdentar fara ca osul radicular sa suferec. Se mai numesc si defecte osoase combinated. Sunt mai frecvente la maxilare. Pot fi apreciate in plan vertical si orizontalR: b,d27. Din punct de vedere clinic, mobilitatea de grad II reprezinta:a. Mobilitate mai mare de 1mm in sens V-Ob. Mobilitate in sens V-O, M-D si axialc. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mica de 1 mmd. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mare de 1 mme. Mobilitate in axR: d 290

28. Dintre parametrii ocluzali nu fac parte:a. Cuspizii de sprijin si de ghidajb. Curba de ocluzie transversala Spee, Balkwillc. Curbura frontalad. Planul de ocluziee. Curba de ocluzie sagitalaR: b29. Fortele ocluzale reduse nu determina:a. Inmultirea trabeculelor osoase si aparitia de os de neoformatieb. Reducerea numarului trabeculelor ososasec. Atrofia ligamentului parodontald. Ingustarea spatiului ligamentare. Reducerea ca numar si densitate a fibrelor ligamentareR: a30. In functie de distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar, leziunile de furcatie se clasifica in:a. 2 grupeb. 3 subgrupe

c. Nu exista o clasificared. 4 grupee. 2 claseR: b 291

54. PRINCIPIILE DE TRATAMENT IN RESTAURARILE UNIDENTARE SI PRIN PUNTI DENTARE1. Profilaxia generala cu caracter specific se refera la:a. Prevenirea contaminarii incrucisateb. O profilaxie atat in periada pre cat si posteruptivac. Crearea premiselor dezvoltarii normale a sistemului stomatognatd. Prevenirea imbolnavirii prin maladii contagioase ( hepatite, HIV, gripe, rubeola )e. O profilaxie primara, secundara si tertiaraR: b,c2. Profilaxia primara:a. Se adreseaza dintilor indemnib. Are in vedere tratarea si prevenirea complicatiilor locale si loco-regionalec. Are in vedere tratarea bolii carioase si a bolii parodontaled. Propune o alimentatie rationalae. Beneficiaza de fluorizare prin miojloace locale si generaleR: a,d,e3. Constientizarea medicului se realizeaza prin:a. Instructia lui asupra mijloacelor profilacticeb. Introducerea metodelor profilactice in algoritmul activitatilor profesionale zilnicec. Corelarea specificului activitatilor de rezolvare terapeutica cu activitatile profilacticed. Constientizarea pacientului prin educatie sanitarae. Aplcarea metodelor de recuperare functionalaR: a,b,c4. Terapia protetica se incadreaza, de regula in cadrul:a. Profilaxiei generale nespecificeb. Profilaxiei generale specificec. Profilaxiei primared. Profilaxiei secundaree. Profilaxiei tertiareR: d,e5. Deficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare si a corpului de punte pot determina:a. Retentia de alimente si placa bacterianab. Traumatismul direct al parodontiului marginalc. Imbunatatirea functiei foneticed. Imbunatatirea functiei masticatoriie. Suprasolicitarea substructurilor organiceR: a,b,e 292

6. Principiul curativ are ca scop:a. Recuperarea morfologicab. Recuperarea functionalac. Ergonomizarea activitatii medicale

d. Economie in prepararea dentarae. Protectia parodontalaR: a,b7. “Deficitele morfologice “ se intalnesc sub aspectul:a. Modelajului cat mai aplatizat al fetelor vestibulareb. Ingustarii V-O a corpului de puntec. Diminuarea inaltimii cuspizilord. Realizarea corpului de punte ovate. Modelarea incompleta a fetei orale a corpului de punte in vederea obtinerii spatiului pentru autocuratireR: b,c,e8. Respectarea principiului biologic nu se refera la:a. Aspecte legate de biocompatibilitatea materialelorb. Cunoasterea notiunilor de ergonomie in activitatea stomatologicac. Pastrarea relatiei de congruenta biologica si mecanica a restaurarii protetice fixe cu organismul umand. Realizarea unui bilant al indicilor clinico-biologici localie. Cunoasterea parametrilor starii generaleR:b9. Plasarea marginilor cervicale ale elementelor de agregare este preferabil sa se realizeze:a. Pe cat posibil subgingival 1,5 mmb. Subgingival 1 mmc. Sa se opreasca la 0,7-1 mm de fundul santului gingivald. Pe cat posibil supra sau juxtagingivale. EcuatorialR: d10. Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor nu este dictata de :a. Considerente fizionomiceb. Considerente biologicec. Considerente biomecaniced. Considerente economicee. Cand coroanele dentare sunt lungiR: b,d,e11. Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor se realizeaza cand:a. Coroanele dentare sunt scurteb. Coroanele dentare sunt lungic. Este prezenta abraziad. In cazul eroziunilor in 1/3-mea cervicala 293

e. Cand exista convexitati dentare exagerateR:a,c,d12. Intensitatea fortelor verticale depinde de:a. Capacitatea de contractie a muschilor masticatorib. Gradul de over-jetc. Natura alimentuluid. Gradul de sensibilitate al parodontiuluie. Gradul de over-bite

R: a,c,d13. Fortele orizontale tangentiale:a. Se exercita prin intermediul punctelor de contact interdentarb. Rezulta din descompunerea fortelor ce actioneaza paraaxial la nivel ocluzalc. Au directie vestibulo-oralad. Se transmit “in pata de ulei” d.p.d.v. al intensitatiie. Sunt responsabile de migrarile dentare spre spatiul edentatR: a,b,d,e14. Configuratia structurii dento-protetice d.p.d.v. al respectarii principiului biomecanic depinde de:a. Numarul dintilor pilierib. Dispunerea dintilor pilieri pe arcadac. Linia surasuluid. Tipul de elemente de agregaree. Maniera constructiva a corpului de punteR:a,b,d,e15. Indicele de competenta biomecanica nu este influentat de :a. Exitenta afectiunilor ATMb. Morfologia dentarac. Prezenta dintilor antagonistid. Ocluzia dentarae. Prezenta leziunilor carioaseR: a16. Indicele de competenta biomecanica depinde de:a. Prezenta antagonistilorb. Vitalitatea dentarac. Echilibrul tonic antigravificd. Forta de contractie a muschilore. Leziunile periapicaleR: a,b,e17. Distributia grupata a elementelor odonto-parodontale restante are avantajul:a. Permite echilibrarea statica a aparatului protetic fixb. Permite echilibrarea dinamica a aparatului protetic fixc. Mentine integritatea parodontala la nivelul dintilor intermediarid. Se preteaza la protezarea conjunctae. Nu permite afectarea parodontala a dintilor limitrofi breselor edentate 294

R:c18. Depulparea dintilor in scop protetic se realizeaza:a. Cand prepararea sunstructurilor organice impune indepartarea dentinei pe o profunzime mai mare de 2/3 din grosimea eib. Cand putem prepara cu racire cu aer si apac. Cand exista carii profunded. Pe dintii tineri cu apexul deschise. In deschiderea accidentala a camerei pulpareR:a,c,e19. Atunci cand Fr < Fa pentru echilibrarea aparatului conjunct se impun o serie de modificari:

a. Realizarea corpului de punte in subocluzieb. Extractia dintilor antagonistic. Realizarea liniara a corpului de punted. Accentuarea curbelor sagitale si transversalee. Ingustarea corpului de punteR:c,e20. Axul de insertie ideal trebuie:a. Sa nu fie unicb. Sa coincida cu directia fortelor de masticatiec. Sa coincida cu axul dintilor stalpid. Sa necesite preparari minimee. Sa asigure retentia restaurarii fixeR:b,c,d,e21. Axul de insertie ideal nu se poate obtine datorita:a. Axelor de implantare ale dintilor care sunt divergente catre crista gallib. Migrarilor dentare consecutiv edentatieic. Anomaliilor primared. Volumului coronar reduse. Anomaliilor secundareR: b,c,e22. D. p. d.v. ergonomic, atunci cand medicul ocupa pozitia 10-11, asistenta:a. Sta in picioareb. Ocupa pozitia 9c. Ocupa pozitia 4-5d. Ocupa pozitia 1-2e. Nu are nici o importantaR:c23. Pozitia ergonomica a pacientului presupune:a. Pozitia sezanda cu capul nesprijinit in tetierab. Pozitia culcat, perfect orizontalac. Pozitia culcat, cu corpul la 200 fata de orizontalad. Pozitia culcat, cu corpul la 300 fata de orizontalae. Pozitia sezanda atunci cand se lucreaza la arcada mandibulara 295

R: c24. In pozitia sezanda, sprijinul bolnavului se realizeaza la nivelul:a. Extremitatii cefalice, regiunii lombare, coapse si talpib. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, partea dorsala a coapselor si talpic. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, regiunea terminala si proximala a coapselor si talpid. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea sacrata si talpie. Regiunea occipitala, omoplati, regiunea lombara, coapse si talpiR:b25. Principiul conservarii prin tratament protetic al homeopatiei sistemului stomatognat trebuie privit sub aspect:a. Ergonomicb. Estetic

c. Morfologic si functionald. Socio-economice. UmanR:c26. Atunci cand homeostazia sistemului stomatognat nu se poate realiza la nivel ideal:a. Se prefera neinstituirea tratamentului proteticb. Se prefera realizarea unui echilibru la nivel de normalitatec. Se prefera ca sedintele de tratament sa fie cat mai scurted. Se prefera temporizarea tratamentului protetice. Se instituie un tratament de reechilibrare psiho-somaticaR:b27. Edentatia partiala este frecvent intalnita:a. la varsta de 20-40 de anib. in perioada dentitiei temporarec. dupa 40 de anid. la femei fata de barbatie. la persoanele din mediul ruralR: a28. Lipsa sprijinului in zonele distale ale arcadei conduce la:a. Subdimensionarea etajului inferiorb. Supradimensionarea etajului mijlociuc. Propulsia fortata a mandibuleid. Cresterea numarului ciclurilor masticatoriie. Abraziunea antagonistilorR: a,d29. In reglarea dinamicii mandibulare, campul receptor cel mai intins este reprezentat de:La. Tesuturile articulare si periarticulareb. Campul vizualc. Tesutul parodontald. Muschii faciali 296

e. Campul electomagneticR: c30. Pierderea punctelor de contact prin edentatie conduce la:a. Modificarea parametrilor ocluzalib. Necoordonarea neuro-musculara statica sau dinamicac. Modificarea arhitecturii facialed. Extruzii si abraziunie. Suprasolicitari mecaniceR: a,b,d,e 297

55. RESTAURĂRI UNIDENTARE INRACORONARE ŞI EXTRACORONARE ( 9)1. Care sunt avantajele inlay-urilor metalice :a. refac morfologia ocluzalăb. sunt neutre chimic şi biologicc. refac corect punctul de contact, ambrazura ocluzală şi cea parodontalăd. sunt exigente privind execuţia clinică şi tehnologicăe. sunt rezistente

corect a, b,c,e -pg 1712. Contraindicaţiile relative de utilizare a inlay-urilor sunt:a. refacerea dimensiunii verticale de ocluzieb. pe dinţi voluminoşic. la tineri sub 18 anid. în imobilizarea dinţilor parodontoticie. sprijin pentru protezele scheletatecorect c –pg 1713. Forma de retentie a unei cavitati de inlay se realizeaza prin;a. pereţi verticali aproape paralelib. pereti laterali convergenti spre ocluzalc. conturul ocluzal al cavităţiise face rotundd. pereti laterali netezie. peretele pulpar plancorect a, c, e – pg .177.4. Bizotarea marginilor de smalt la cavitatea de inlay clas a I-a se realizeaza pentru:a. inlay ceramicb. in bizou de 30˚c. inlay metalic în bizou de 350- 450

d. inlay din rasini compositee. in bizou de 15 -25˚corect c –pg.1785. Care din următoarele situaţii reprezintă preparări atipice ale cavităţilor de cls.a II-a pentru inlay:a. casetă simplă proximală deschisă ocluzalb. tehnica “slice-cut”c. tehnica “slice-lock” (Weeks si Knapp)d. treaptă negativă în peretele pulpare. şanţ de blocaj în peretele gingivalcorect b ,c, d ,e – pg..1836. În ce situaţie este posibilă decimentarea inlay-urilora. lipsa extensiei preventiveb. pereţi subţiri 298

c. bizotare incorectăd. adâncime mică a cvităţiie. cuspizi neprotejaţiCorect d – pg.1897. Care sunt avantajele coroanelor ceramice:a. sunt bine tolerate de parodonţiul marginalb. oferă protecţie pulpei faţă de agenţii termicic. rezistenţă la flexiune şi tracţiuned. tehnologia de realizare este complicatăe. pot reda nuanţele dorite de culoareCorect a,. b, e –pg. 1928. Care este dimesiunea pragului pentru coroana ceramică:a. prag lat de 0,5mm

b. prag lat de 0,8-1mmc. prag lat de 1,5 mmd. prag lat de 2mme toate variantele sunt corecteCorect b – pg. 1989. Precizaţi care din următoarele afirmaţii sunt corecte:a. ceramizarea reprezintă procedeul tehnologic prin care, în cadrul restaurărilor integral ceramice, ceramica se aplică strat cu strat;b. sinterizarea foloseşte doar mase ceramice cu conţinut ridicat de leucit;c. calităţile estetice superioare ale sistemului Cerapearl se datorează capacităţii de refracţie a luminii în proporţie de 75%;d. sistemul IPS Empress2 a apărut îmbunătăţi performenţele optice ale sistemelor integral ceramice;e.masele ceramice moderne au structură bifazicăCorect: b, e / 200-20110. Care din următoarele reguli trebuie respectate în alegerea culorii:a. să nu se privească mult timp eşentionulb. dintele să fie privit în diferite poziţiic. se alege culoarea la soared. se alege culoarea la umbrăe. se repetă operaţiunea de mai multe oriCorect a,.b,.d, e – pg.21511. Cum se prepară incizal dintele pentru faţetare:a. marginea incizală rămâne nepreparatăb. preparaţia feţei vestibulare se opreşte la 0,75mm de marginea incizalăc. preparaţia se extinde până la marginea incizalăd. faţeta va acoperi şi marginea incizalăe. toate răspunsurile sunt corecte 299

Corect e - pg.22412. Plasarea corectă a pragului pentru metoda faţetării este :a. prag lat de 0,5mm, subgingivalb, prag lat de 0,3mm, juxtagingivalc. prag lat de 0,3mm subgingivald, prag drept de 0,3mm supragingivale. prag 0,5 mm juxtagingivalCorrect b –pg.22413. Onlay-ul este indicat:a. pe dinţi depulpaţib. pe dinţi cu indice mezio-distal marec. ca element de agregare pentru proteza scheletatăd.pe dinţi lungie. la pacienţi cu igienă bucală corespunzătoareCorect c ,d, e, - pg.24614. La inlay de clasa a V-a ameliorarea retentiei se face prin:a. .puţuri dentinareb. santuri de retentie

c. perete parapulpar pland. realizarea unei casete suplimentaree. aripioare de stabilizareCorect. a –pg 18515. Preparatia pentru coroana 4/5 cuprinde:a. prepararea fetei vestibulare, ocluzale, ½ vestibulara a fetelor proximaleb. prepararea fetei orale, ocluzale cu excepţia versantului extern al cuspidului vestibular şi 2/3 orale a le feţelor proximalec. prepararea fetei orale, cuspidul oral si panta cuspidiana interna a cuspidului vestibular, si 2/3 orale ale fetelor proximaled. numai fetele proximale si fata ocluzalae. numai fata orala si fetele proximalecorect b – pg 25116. Retentia pentru onlay 4/5 se realizeaza prin:a .2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 orala cu 2/3 vestibulare a fetelor proximaleb .2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 vestibulara cu 2/3 orale ale fetelor proximalec .un sant orizontal realizat de-a lungul santului intercuspidiand .şanţ orizontal plasat pe versantul intern al cuspidului vestibular si uneste santurile proximalee .un sant orizontal plasat in masa cuspidului vestibularcorect d - pg. 26217. Indicaţiile pinledge-ului sunt: 300

a. pe dinţi malpoziţionaţib. pe dinţi îngustaţi vestibulo-oralc. ca element de agregare în punţi frontale redused. pe dinţi devitalie. pentru oprirea abraziei frontalilor superioricorect b, c, e – pg.25418. Caracteristicile şanţurilor de retenţie pentru coroana parţială ¾ sunt:a. şanţurile sunt uşor convergente spre peretele proximalb. 2 şanţuri proximale paralele între ele de 0,8 – 1mm unite cu un şanţ orizontal (paraincizal)c. şanţul paraincizal are versantul oral mai înalt decât versantul vestibulard. şanţul orizontal se prepară pe o profunzime de 1,5mme. se acceptă o convergenţă de 20 spre incizal a şanţurilor proximalecorect b –pg.24919. Tipul de preparaţie la colet pentru coroana parţială ¾ va poate fi:a. prag dreptb. prag chamfer, juxtagingivalc. preparaţie end-knifed. prag chamfer, subgingivale. end-knife chamfreinatcorect b, d – pg.25220. . Pinledge este un onlay la care retentia se realizează prin ;a. 2 santuri proximale in 1/3 incizalab. 3 pivoturi dentinare 2 incizale şi unul cingularc. puturi dentinare pe toata fata oralad. 2 santuri proximale si unul incizal

e. doar un sant incizalcorect b – pg. 25421. Puţurile dentinare în preparaţia pentru pinledge sunt:a. plasate în smalţ la distanţă de pulpă,b. paralele cu jumătatea uncizală a feţei vestibularec. paralele între eled. paralele cu axul de inserţia al dinteluie. adâncime 2mmcorect b, c, e – pg 25522. Care din următoarele caracteristici sunt specifice preparărilor pentru incrustaţii din compozite:a. pereţii cavităţii perpendiculari pe fundul cavităţiib. limitele preparaţiei nu trebuie situate în zone de contact ocluzalc. realizarea unui bizou la nivelul suprafeţei ocluzale a cavităţid. adâncimea cavităţii de minim 1,5mm 301

e. se pot realiza forme de casetă u unghiuri rotunjitecorect b, d, e – pg 29623. Caracteristicile lojei radiculare pentru coroana de substituţie sunta. 2/3 lungime si 1/2 grosimeb. 2/3 lungime si 1/3 grosimec. 1/3 lungime si 2/3 grosimed. are formă ovalarăe. are forma cilindricaCorrect b , d - pg.26224. Particularităţile cavităţilor pentru incrustaţii integral ceramice sunt:a. nu se bizotează marginile ocluzaleb. unghiurile interne ale cavităţii se rotunjescc. preparaţie în chanfrein a marginii ocluzale a cavităţiid. se bizotează în unghi de 300

e. fundul cavităţii plancorect a, b, c, e, - pg. 29825. Prepararea şanţurilor proximale pentru coroan ¾ se face cu:a. freza cilindro-conică cu vârf platb. freza cilindrică cu vârf rotunjitc. freza fisured. freza cilindro-conică cu vârf rotunjite. freza globularăcorect a – pg. 31326. . Pe fata orala la nivelul marginii incizale la coroana partiala 3/4 :a. se traseaza un bizou pe o lărgime de 0,5mm în unghi drept faţă de axa de inserţieb. in urma prepararii apare o suprafata incizala de 1-1,5mmc. in urma prepararii se scurteaza dinteled. se traseaza un bizou in unghi de 90˚e. nu se prepara de loc pentru a nu leza marginea incizalacorect a – pg.31327. Avantajele coroanelor turnate sunt:

a. retenţie mai mare decât a coroanelor parţialeb. sunt rezistentec. sunt nefizionomiced. îndepărtarea lor poate afecta pulpa şi parodonţiule. permit modificarea conturului axial al dinteluicorect a,b, e – pg. 32128. Care din următoarele erori apar frecvent în prepararea bonturilor:a. reducerea insuficientă din suprafaţa oculzalăb. convergenţă prea mare a suprafeţelor proximalec. preparare insuficientă în zona terminală a bontuluid. deschiderea camerei pulparee. reducerea insuficientă a feţei vestibularecorect a, b, c, e – pg. 330 302

29. Prepararea dinţilor pentru coroana metalo-ceramică în zona frontală debuează cu:a. prpararea marginii incizaleb. prepararea feţei vestibularec. prepararea feţelor proximaled. prepararea feţei vestibulare şi feţelor proximalee. prepararea marginii incizale ţi feţei vestibularecorect a – pg.33230. Care din următoarele tipuri de prag nu se realizează în zona vestibulară pentru coroanele metalo-ceramice:a. prag cu bizoub. prag înclinatc. prag drept de 900

d. end-knife chanfreinate. chanfreinulcorect d –pg.338 303

56.ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE (9)1. Edentaţiile uni sau multi dentare determină:a. migrări orizontale şi verticale ale dinţilorb. denivelarea planului de ocluziec. modificări ale ATMd. disfuncţii mandibularee. toate cele de mai suscorect e – pg.4352.Corpul de punte la distanţă de creastă (suspendat) se realizează:a. în zona laterală mandibularăb. la distanţă 0,5mm de muchia cresteic. în spaţiu protetic de minim 6mmd. în zona laterală maxilarăe. în sens M-D un spaţiu de 10mmcorect a., c, e – pg.4623 Restaurările fixe cu integral metalice sunt indicate:a. când nu există exigenţe esteticeb. în zona laterală cu PM2 stâlpul cel mai mezialc. nu necesită preparaţii dentare importante

d. la mandibulă când spaţiul protetic este mai mare de 4mme. malpoziţii dentarecorect a, b, c – pg.4404. Caracteristicile intermediarilor ovoidali sunt:a. design rotunjit al feţei mucozaleb. se igienizează uşorc. indicat în zone unde estetica este principalul obiectibd. la creste latee. creste îngustecorect a, b, c, d, - pg.4635. Procedee chirurgicale de augmentare acrestei edentate cu pierdere de substanţă:a. grefa epitelio-conjunctivăb. adiţie de os de la pacientc. hidroxiapatităd. biovitroceramicăe. toate cele de mai suscorect e –pg. 4666. În crestele edentate din clasa I Siebert se utilizează:a. grefa epitelio-conjunctivă 304

b. biovitroceramicac. autogrefad. os bovin granulate. hidroxiapatitacorect a – pg. 4677. Care din următoarele materiale utilizate în realizarea corpului de punte retenţionează cel mau puţin placa bacteriană:a. metalul bine lustruitb. ceramica glazuratăc. polisticleled. răţini acrilicee. compozitecorecta, b –pg.4688. Care din următoarele caracteristici sunt specifice pentru intermediarii din zona frontală:a. toate suprafeţele să fie convexeb. netede şi finisatec. contactul cu versantul vestibular al crestei să fie minimd. contactul oral va fi în armonie cu dinţii adiacenţie. toate suprafeţele plane ,bine finisatecorect a, b, c, d – pg.4699. Intermediarii metalici se recomandă când spaţiul protetic este:a. mai mare de 6mmb. este mai mic de 5mmc. în zona laterală la mandibulăd. în realizarea unei punţi suspendatee. creste exostoticecorect b, c, d, - pg 47110. Corpul de punte semifizionomic în casetă :a. este metalic pe faţa mucozală

b. este metalic pe faţa oralăc. metalic pe faţa mucozală şi oralăd. metalic pe faţa ocluzalăe. nu are metal aparentcorrect c –pg47211. Corpul de punte cu bara metalică are următoarele caracteristici:a. se utilizează în zona frontală maxilarăb. în zona frontală mandibularăc. pe secţiune transversală bara are formă în “ Y”d. forma ovalarae în formă de “T”corect a, c, d, e, - pg.47412. Pentru intermediarii metalo-ceramici scheletul metalic este realizat din aliaje care au:a. punct de topire egal cu cel al masei ceramiceb. punct de topire mai mic cu 2 00-3000 decât al ceramiciic punct de topire cu 200-3000 mai înalt decât al ceramiciid.coeficientul de dilatare temică apropiat de coeficientul de contracţia al ceramiciie. coeficientul de dilatare mai mare ca al ceramicii 305

corect c, d – pg. 47513. La intermediarii metalo-ceramici macheta scheletului metalic va fi:a. cu 3mm mai redusă la nivel zonelor de placareb. cu 2mm mai redusă la nivelul zonelor de placarec. toate feţele vor fi rotunjited. cu 1mm mai redusă la nivelul zonelor de placaree. nu este obligatorie rotunjirea feţelor sau a unghiurilor14. La mandibulă în zona de sprijin intermediarii metalo-ceramici trebuie să:a. prezinte suprafeţe planeb. suprafeţe convexec.raport tangenţial cu creastad. raport punctifor cu creastae. raport în “şa” cu creastacorect b, c – pg 47515. Avantajele tehnicii INZOMA de realizare a intermediarilor metalo-ceramici:a. se confecţionează din machete prefabricateb. corp de punte foarte rezistentc.legătura aliaj-ceramică este puternicăd. economie de substanţă de aliaje. nici un răspuns nu este corectcorect a, b, c, d, - pg.47916. Care din următoarele variante caracterizează corpurile de punte integral ceramice:a. rezistenţă limitată la rupereb. rezistenţă limitată la forfecarec. performanţe estetice superioare celor metalo-ceramiced. utilizate în edentaţii de amplitudine micăe. toate variantele sunt corectecorect e – pg 44317. Longevitatea restaurărilor fixe este influenţată de :a. numărul de dinţi stâlpi

b. vârsta pacientuluic. de realizarea tehnologică a scheletuluid.factori ce ţin de placaje. toate răspunsurile sunt corectecorect e .-pg.44718. Solicitările elastice de la nivelul copului de punte depind de:a. intensitatea forţei aplicateb. de dimensiunile câmpului proteticc. de modulul de elasticitated. materiale cu grad mare de ductibilitatee. ocluzie gnatologic normalăcorect a. b, c, - pg 44819. Indicaţia de elecţie a corpului de punte suspendat este:a. zona laterală la mandibulăb. zona laterală maxilară 306

c. zona frontală mandibularăd. inăltimea spaţiului protetic de 5-6mme. în bruxismcorect a, d – pg.45720. Care sunt avantajele sistemului Targis/Vectris:a. erori minime la prelucrare şi manipulareb. adaptare marginală optimăc. nu prduce iritaţii gingivaled. dificultăţi de lustruire a restaurărilor cu alterarea efectului estetic în timpe. pret de cost ridicatcorect a, b, c -44221. Funcţiile unei proteze parţiale fixe sunt.a. refacerea continuităţii arcadelor dentareb. împiedicarea migrărilor dentarec. refacerea planului de ocluzied. protecşia crestei edentatee. toate variantele sunt corectecorect e – pg.43522. Design-ul intermediarilor într-o proteză fixă depind de:a. lungimea, lăţimea şi înălţimea spaţiului edentatb. forma crestei edentatec. exigenţe estetice ale pacientuluid. starea ţesuturilor moi care acoperă creastae. de statutul socio-economic al pacientuluicorect a, b, c, d, --pg.45123.Corpul de punte se modelează cu:a. suprafeţe convexe în toate sensurileb. suprafeţe concave în toate sensurilec.cu suprafeţe planed. suprafeţe convexe în sens mezio-distale. suprafeţe concave în sensvestibulo-oralcorect a –pg.45224. Pentru o igienizare corectă a punţilor se va realiza .

a. contactul corpului de punte cu creasta să permită trecerea firului de mătaseb. ambrazurile corpului de punte să fie cât mai larg deschisec. corp de punte în şad suprafeţe convexe ale corpului de puntee. suprafeţe planecorect a, b, d – pg.455.25. În literatura americană se descriu trei grupe de design a corpului de punte:a. sferoidal sau intermediarul igienicb. forma ovoidalăc. cubiced. intramucoasee. forma de şa, tangent-liniar şi tangent liniar modificat (semişa) 307

corect a, b, e – pg.45626. Corpul de punte cu contact „în sa” este nebiologic deoarece:a. are contact intim cu creastab. nu se poate igienizac. produce reacţii inflamatorii tisulared. indicat în zona frontală mandibularăe. senzaţie de disconfort pentru pacientcorect a, b, c –pg. 45827. Corpul de punte în semisa este :a. utilizat în zonele vizibile la maxilarb. retenţionează mai puţin alimentelec. utilizat în zone vizibile la mandibulă âd. utlizat în zonele laterala maxilaree. în ocluzii dezachilibratecorect a,b, c –pg 45928. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească corpul de punte sunt:a. să fie esteticeb. să păstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagoniştiic. să respecte ambrazurile cervicaled.să permită igienizareae. toate cele de mai suscorect e –pg 45229. Care din următoarele particularităţi sunt specifice corpului de punte cu raport tangent liniar la mandubulă:a.îngustarea v-o se face doar cândspaţiul protetic este micb. reducerea suprafeţelor ocluzale se face în detrimentul cuspizilor lingualic.ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi cât mai deschised. suprafaţa linguală modelată concav în sens C-Oe. suprafaţa linguală trebuie să fie netedăcorect a, b, c, e – pg. 46030.Ce particularităţi prezintă corpul de punte cu contact puctiform:a. pe secţiune are formă conicăb. are contact punctiform pe mijlocul cresteic. indicat în zonele laterale mandibulared. indicat în zona frontală maxilară

e. indicat la creste latecorect a ,b, c –pg.460 308

57. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE.AMPRENTAREA (pg. 630 - 690)1. În protetica fixă, se impune ca detaliile de suprafață a preparațiilor dentare să fie redate cu o precizie de cel puțin:a. 5 μmb. 15 μmc. 25 μmd. 20 μme. 10 μmR: cPag: 6372. Coeficientul de expansiune termică a elastomerilor de sinteză diferă de la o categorie de materiale la alta, conform schemei:a. silicon>polieter>polisulfideb. silicon>polisulfide>polieterc. polisulfide>silicon>polieterd. polieter>silicon>polisulfidee. polieter>polisulfide>siliconR: dPag: 6423. Amprenta de corecție se poate realiza cu următoarele materiale, cu excepția:a. hidrocoloizi reversibilib. alginatc. elastomerd. hidrocoloizi ireversibilie. siliconiR: dPag: 6514. Proprietățile mecanice relevante pentru materialele de amprentă sunt următoarele, cu excepția:a. deformația remanentăb. reproducerea detaliilorc. rezistența la încovoiered. rezistența la tracțiunee. contracția de prizăR: cPag: 6515. Obiectivele amprentei în protetica fixă sunt:a. redarea cât mai fidelă a formei și detaliilor preparațieib. preluarea și redarea cu fidelitate minimă a rapoartelor preparației cu parodonțiul marginalc. înregistrarea și redarea cât mai corectă a reliefului dinților antagoniștid. redarea exactă a rapoartelor preparației cu dinții vecinie. să ofere posibilitatea obtinerii unui model preliminar cât mai exact, pe care să se poată realiza macheta viitoarei proteze fixeR: a, c, dPag: 6366. Materialele de amprentă se pot clasifica în:a. rigide și semirigide ireversibile (gipsuri, paste ZOE)b. elastice ireversibile (alginate, polieteri, polisulfuri)c. rigide reversibile (gutaperca, compounduri Stents) 309

d. elastice ireversibile (siliconi, poliuretanodimetilmetacrilați)e. elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar, ceruri bucoplastice)R: a, b, c, dPag: 6407. Următoarele afirmații cu privire la materialele de amprentă sunt adevărate, cu excepția:a. hidrocoloizii reversibili au proprietăți hidrofile și umectabilitate crescutăb. siliconii cu reacție de adiție prezintă o rezistență la deformare adecvatăc. polieterii prezintă proprietăți hidrofile și umectabilitate scăzutăd. siliconii cu reacție de adiție prezintă o stabilitate dimensională foarte bună (0, 05% în 24 h)e. polisiloxanii cu vâscozitate ridicată se pot folosi atât singuri, cât și în asociere cu polivinilsiloxanii cu vâscozitate redusăR: a, ePag: 6418. Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face ținând cont de anumite criterii, dintre care:a. biocompatibilitateb. timpul de păstrare a amprentei până la realizarea modeluluic. prețul de costd. manipularea facilă adaptată la cazul clinice. toleranța la umiditate, umectabilitatea și caracteristicile reologiceR: b, c, d, ePag: 640, 6419. Dintre proprietățile fizico-chimice ale materialelor de amprentă au o importanță deosebită:a. prezența cavităților și a retentivitățilorb. vâscozitatea și compresiunea în cursul inserțieic. capacitatea de umectared. vâscozitatea și compresiunea în cursul dezinserțieie. plasticitatea și timpul de prizăR: a, b, c, ePag: 64610. Amprenta monofazică:a. este o amprentă într-un singur timpb. se poate utiliza un materialc. se pot utiliza două materialed. este o amprentă în doi timpie. se pot utiliza portamprente standard, individuale, specialeR: a, b, c, ePag: 65211. Amprenta monofazică globală cu hidrocoloizi ireversibili și cu portamprente standard se indică pentru:a. arcade antagonisteb. înregistrarea ocluzieic. modele de studiu și documentared. coroane și punți (alginat clasa A)e. modele de lucru pentru inscrustațiiR: a, c, dPag: 65312. Despre amprenta monofazică globală (într-un singur timp) cu elastomeri de sinteză și cu portamprente individuale sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:a. sunt cele mai rar utilizate 310

b. au indicații (aproape) universale în protetica fixăc. se indică pentru proteze parțiale fixe

d. se indica pentru preparații unice sau multiplee. se pot folosi în una sau două consistențeR: aPag: 65313. Amprenta dublului amestec în portamprenta standard cu siliconi (putty-wash) se indică pentru:a. punți adeziveb. fațetec. inlayd. coroane parțialee. amprentă globală în restaurări compoziteR: a, b, c, dPag: 68914. Tehnica de elecție pentru amprenta monofazică în portamprenta individuală cu siliconii de adiție este:a. amprentarea bonturilor în restaurările compoziteb. amprentarea globală în restaurările compozitec. amprentarea parcelară în restaurările compozited. amprentarea pentru punți adezivee. amprentarea pentru fațeteR: aPag: 68915. Despre hidrocoloizii reversibili sunt adevărate următoarele afirmații:a. au caracter hidrofilb. au consistență constantăc. sunt materiale termoplastice reversibiled. modelele trebuie turnate în primele 45 minute de la amprentaree. tehnica este facilă și rapidăR: a, b, cPag: 68516. Despre polieteri sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:a. sunt materiale care necesită portamprente individuale sau „semi-individuale”b. se pretează pentru tehnicile monofazicec. se pretează pentru tehnicile bifaziced. fidelitatea este comparabilă cu a siliconilor de adițiee. este indicată depozitarea la frigider până la turnarea modeluluiR: c, ePag: 68517. Pentru amprentarea cu elastomeri de sinteză, tehnologia de amprentare prezintă următoarele faze:a. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare cu zone terminale intrasulcularb. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare cu zone terminale suprasulcularc. amprentarea preparației împreună cu întreaga arcadad. amprentarea arcadei antagoniste cu alginate. înregistrarea relațiilor ocluzaleR: a, c, d, ePag: 658 311

18. Următorii factori pot genera deformări la nivelul unei amprente cu hidrocoloizi reversibili:a. îndepărtarea lentă a amprenteib. exercitarea unor presiuni în cursul gelificăriic. îndepărtarea rapidăd. întârzieri în turnarea modeluluie. dezinserția amprentei când gelul a atins 37°CR: a, b, d

Pag: 65619. Caracteristicile amprentelor cu polieteri sunt:a. stabilitate dimensională excelentăb. acuratețea detaliilor după 7 zilec. pot determina stări alergice în contact prelungit cu mucoasad. se indică contactul cu apa (sunt materiale hidrofile)e. acuratețea detaliilor după 9 zileR: a, b, cPag: 66020. Despre sistemul PENTA sunt adevărate următoarele afirmații:a. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de compuși (siliconi de adiție și polieteri)b. cuprinde aparatura necesară unei prelucrări superioare în vederea obținerii unei portamprente fidelec. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de compuși (siliconi de condensare și hidrocoloizi)d. permite realizarea unei amprente într-un singur timpe. permite realizarea unei amprente de situațieR: a, b, d, ePag: 66121. Despre amprenta prin tehnica dublului amestec sunt adevărate următoarele afirmații cu excepția:a. este o amprentă globală într-un singur timpb. utilizează elastomeri în consistențe diferitec. este o amprentă globală bifazicăd. se pot utiliza și siliconie. se pot utiliza și hidrocoloizi reversibiliR: cPag: 66922. Dezinfecția amprentelor prin imersie prezintă următoarele caracteristici:a. nu este indicată tuturor tipurilor de materialeb. nu presupune clătirea înainte de dezinfecția propriu-zisăc. pot să apară modificari dimensionale în cazul depășirii timpului de acțiuned. este indicata tuturor materialelor de amprentăe. înainte de această etapă este necesară clatireaR: a, b, cPag: 67723. Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezintă următoarele avantaje, cu excepția:a. procedură adaptată în funcție de diferitele condiții (salivă, sânge)b. nu există riscul deformării amprenteic. este economic și eficientd. se pot dezinfecta / curăța / usca 12 amprente în 12 min.e. prezintă un spectru larg de acțiune312

R: dPag: 68124. Preparațiile subgingivale, din punct de vedere al pregătirii parodontiului, necesită:a. evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe vasoconstrictoareb. evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe vasodilatatoarec. nu se pune problema evidențierii limitei cervicaled. realizarea unei gingivectomii pentru plasarea supragingivală a limitei cervicalee. nu se pune problema uscăriiR: a, d

Pag: 68325. Caracteristicile materialului de amprentă ideal trebuie să elimine:a. variațiile dimensionale din masa materialului de amprentăb. apariția în timp a fenomenului de îmbătrânirec. imposibilitatea păstrării timp îndelungat a amprentelord. manipularea dificilăe. prețul de cost scăzutR: ePag: 69026. Timpul de priză al hidrocoloizilor reversibili este de:a. 2 minb. 5 minc. 10 mind. 15 mine. 7 minR: bPag: 65027. Dezinserția amprentei în cazul utilizării siliconilor cu reacție de condensare este:a. ușoarăb. moderatăc. dificilăd. foarte dificilăe. moderată spre dificilăR: aPag: 65028. Rezistența la rupere este adecvată în cazul următoarelor materiale de amprentă:a. polieterib. vinil-polisiloxanic. siliconi de condensared. polisulfurie. hidrocoloizi reversibiliR: a, b, cPag: 65029. Intervalul de turnare a modelelor pentru polisulfuri este de:a. 15 minb. 1 orăc. 48 - 72 ored. 7 zilee. 10 ore 313

R: bPag: 65030. Toleranța umidității este excelentă pentru:a. polisulfurib. hidrocoloizii reversibilic. siliconii de condensared. polieteriie. vinil-polisiloxaniiR: bPag: 650 314

58. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE: INREGISTRAREA RELATIILOR MANDIBULO-CRANIENE

1. În metoda antropometrică Wright, de determinare a relaţiei centrice, reperul considerat a avea valoare fixă, este:a) distanţa interpupilară;b) distanţa zygion-zygion;c) subnazale-nazion;d) subnazale-ofrion;e) gnation-ofrion;a) / pg. 6972. Corectarea înălţimii etajului inferior este absolut necesară:a) în cazul uzurii exagerate a dinţilor restanţi;b) la pacienţii vârstnici, chiar dacă spaţiul de inocluzie este uşor mărit;c) dacă spaţiul de inocluzie fiziologică depăşeşte limita maximă admisă – 4 mm;d) în cazul edentaţiilor întinse, dar cu stopuri ocluzale stabile;e) când există overbite accentuat;c) / pg.699, 7033. Precizaţi care din următoarele manevre nu poate fi considerată ca aparţinând metodelor simple de determinare a relaţiei centrice:a) reactivarea reflexelor vestigeale de poziţionare centrică;b) inducerea homotropismului lingo-mandibular;c) manevra Gysi;d) tehnica Saadoun;e) stimularea reflexului de ocluzie molară;d) / pg. 7014. Circuitul Renshaw intervine în reglarea tonusului muscular prin:a) efectul de inhibiţie recurentă;b) limitarea frecvenţei impulsurilor motoneuronului α;c) asigurarea unei frecvenţe constante a motoneuronului α;d) toate răspunsurile de mai sus;e) nici un răspuns corect;d) / pg. 6935. Relaţia de postură este definită de Lejoyeux ca fiind:a) poziţia mandibulei atunci când capul este orientat după planul de la Franckfurt, muşchii fiind în stare de repaos aparent;b) suma rapoartelor cranio-mandibulare când mandibula se află sub efectul echilibrului tonic antigravific al musculaturii manducatoare;c) poziţia habituală a mandibulei cu condilii aflaţi în poziţie neutră, neforţată în cavitatea glenoidă;d) echilibru tonic al complexului muscular, de la care pleacă şi ajung toate mişcările mandibulei; 315

e) nici un răspuns corect;d) / pg. 6916. Definiţia şcolii ieşene a relaţiei de postură este:a) poziţia habituală atunci când pacientul este relaxat, în poziţie ortostatică, condilii fiind centraţi în cavitatea glenoidă, în poziţie neforţată;b) relaţia mandibulo-craniană stabilită cel mai frecvent atunci când pacientul se află în poziţia ortostatică sau şezândă, într-o stare de relativă pasivitate;

c) acea poziţie a mandibulei obţinută prin contracţia echilibrată a muşchilor manducatori, care determină corespondenţa planurilor mediane mandibulo-craniene, la o dimensiune verticală corectă cu condilii centraţi în cavitatea glenoidă;d) plasarea mandibulei în mod fiziologic faţă de baza craniului, ambii condili aflându-se în relaţii corespunzătoare cu discul lor articular;e) nici un răspuns corect;e) / pg.6917. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă:a) în realizarea relaţiei de postură intervin ca şi elemente active propietăţile vâsco-elastice ale complexului muşchi-tendon precum şi ale elementelor articulare şi periarticulare;b) presiunea barică negativă este suficientă pentru a contracara greutatea mandibulei, chiar şi în cazul pacienţilor cu edentaţii frontale;c) factorii muscular şi nervos au rol major în determinarea relaţiei de postură;d) spaţiul Donders are rol pasiv în realizarea posturii;e) viciile de postură ale corpului induc modificări ale reperelor posturale;b) / pg.692, 6958. Precizaţi care din următoarele afirmaţii este adevărată:a) impulsurile periferice joacă un rol secundar în reglarea tonusului muscular al muşchilor sistemului oro-facial;b) coincidenţa liniei mediene mandibulare cu planul medio-sagital al feţei reprezintă un reper al relaţiei de postură;c) mandibula se află în relaţie centrică numai în timpul deglutiţiei;d) mandibula se află în relaţie centrică numai la sfârşitul ciclului masticator;e) toate răspunsurile false;e) / pg. 694, 695,9. Alegeţi varianta corectă de răspuns în următoarele situaţii:a) testul fonetic Silvermann poziţionează mandibula la o dimensiune verticală convenabilă,b) la pacientul edentat total, verificarea reperului dentar nu este posibilă în cadrul determinării relaţiilor cranio-mandibulare;c) datorită hipotoniei musculare, la pacienţii vârsnici se acceptă o uşoară diminuare a clearence-ului ocluzal;d) metodele antropometrice cu repere preextracţionale sunt cele mai indicate în determinarea relaţiilor cranio-mandibulare;e) metoda de dinamică funcţională fonetică înregistrează spaţiul de inocluzie fiziologică folosind teste fonetice;a) / 699 316

10. Metoda bio-feed-back-ului utilizată în determinarea dimensiunii verticale presupune:a) inducerea relaxării musculare prin autosugestie;b) obţinerea liniei izoelectrice prin autocontrol;c) reglarea tonusului muscular prin „self control circuit”;d) blocarea aferenţelor senzoriale proprioceptive;e) reducerea frecvenţei de descărcare a motoneuronului γ prin stimularea hipotalamusului anterior;b / pg.69911. Determinarea spaţiului minim de articulare fonetică prin metoda Robinson utilizează cuvinte ce conţin fonemele:

a) „esse”b) „me”;c) „fe”, „ve”, plasate la sfârşitul cuvintelor;d) „fe”, „ve”, plasate la începutul cuvintelor,e) „ema”;c / pg. 69912. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este corectă:a) utilizarea metodelor amtropometrice este suficientă în determinarea dimensiunii verticale;b) spaţiul funcţional ocluzal poate fi înregistrat numai prin metode fonetice;c) utilizarea atât a metodelor antropometrice cât şi a celor fonetice în determinarea celor doi parametri nu este obligatorie;d) înregistrarea dimensiunii verticale cât şi a spaţiului funcţional ocluzal impune mai întâi aplicarea metodelor antropometrice şi apoi a metodei posturale sau a celei fonetice;e) nici o variantă corectă,d / pg.70013. Care din următoarele metode „funcţionale” de determinare a dimensiunii verticale se bazează pe criteriul de confort:a) restabilirea armoniei fizionomice;b) decelarea momentului echilibrării tonicităţii musculare prin simţul tactil al bolnavului;c) obţinerea închiderii fantei labiale fără efort;d) metoda deglutiţiei;e) metoda dinamometrului;b / pg.70014. Determinarea relaţiei centrice la pacienţii cu o instabilitate marcată a mandibulei necesită:a) eliminarea hiperlaxităţii ligamentare;b) corectarea uzurii osoase prin metode de augumentare a suportului osos;c) „redescoperirea” reflexelor de poziţionare centrică,d) protezare provizorie până la obţinerea echilibrului neuro-muscular;e) verificarea înregistrării prin mai multe metode până când rezultatele coincid;e / pg.70115. Cauza derapajului bordurilor de ocluzie poate fi:a) incongruenţa celor două suprafeţe;b) existenţa unor contacte premature simetrice, opuse direcţiei de glisaj;c) prezenţa unui contact prematur pe o hemiarcadă;d) toate variantele de mai sus,e) nici un răspuns corect,d / pg. 701 317

16. Contactele premature existente la nivelul bordurilor de ocluzie:a) vor fi eliminate odată cu ramolirea cerii;b) trebuie căutate totdeauna pe direcţia opusă glisării;c) necesită reluarea tuturor înregistrărilor anterioare;d) se datorează unui câmp protetic deficitar;e) pot fi cauzate de insuficienta relaxare musculară în momentul înregistrării relaţiei centrice;b / pg.70117. Precizaţi care din următoarele metode sunt considerate facultative în determinarea relaţiei centrice:

a) manevra condiliană;b) metoda Patterson;c) extensia forţată a capului,d) flexia controlată a capului;e) manevra maseterină Gysi;c / pg.70218. Rolul centrocordul Optow constă în:a) înregistrarea relaţiei de postură;b) determinarea ocluziei terminale;c) măsurarea dimensiunii verticale de ocluzie;d) determinarea relaţiei centrice;e) transferul relaţiilor cranio-mandibulare pe articulator;d / pg.70819. Glisarea mandibulei spre o poziţie excentrică atunci când pe traiectoria de închidere interferă un obstacol, reprezintă principiul pe baza căruia funcţionează:a) autoocluzorul Lende;b) centrocordul Optow;c) arcurile faciale;d) stimulatorul Jenkelson;e) sistemul N.O.R;a / pg.70820 În determinarea relaţiei centrice la pacientul edentat, o primă etapă constă în:a) refacerea coincidenţei liniilor mediene mandibulară şi facială;b) stabilirea nivelului şi a orientării planului de ocluzie;c) refacerea clearence-ului ocluzal;d) centrarea condililor în cavitatea glenoidă, în poziţie neforţată;e) stabilizarea mandibulei în raport cu baza craniului;b / pg.70021. Metoda înscrierii grafice reprezintă, în cadrul tehnicilor de determinare a relaţiei centrice (RC):a) o metodă complexăb) o metodă complexă şi totodată funcţională;c) o metodă simplă;d) înregistrarea traiectoriei de mişcare mandibulară în mişcări de propulsie şi lateralitate dreapta-stânga;e) metoda pe care se bazează înregistrarea Lejoyeaux;a, d, e / pg. 707 318

22. Utilizarea memoriei ocluzale Lejoyeaux de înregistrare a relaţiei centrice (RC) presupune parcurgerea următoarelor etape:a) scurtarea machetei de ocluzie maxilare cu 2 mm., urmată de crearea unui şanţ retentivîn grosimea acesteia;b) fixarea a trei ace inscriptoare pe şablonul mandibular;c) plasarea pe şablonul mandibular în trei puncte (2 laterale şi unul frontal) a câte unui platou acoperit cu ceară de inlay;d) fixarea corespunzătoar a trei ace inscriptoare pe şablonul maxilar;

e) introducerea şabloanelor în cavitatea orală şi determinarea corespondenţei dintre RC şi reflexul de ocluzie molară atunci când vârful înscriitor corespunde cu vârful arcului gotic;c, d, e, / pg.70823. Planul de ocluzie este:a) un plan virtual, stabilit aleatoriu între cele două arcade;b) rezultatul succesiunii cuspizilor de sprijin şi de ghidaj;c) format din cele două curbe de ocluzie sagitală;d) plan imaginar ce trece pe marginea incizală a incisivilor mandibulari şi vârfurile cuspizilor disto-palatinali maxilari;e) un plan înclinat în zona premolar-molară;c, d / pg.71224. Factorii care induc stabilirea mai multor tipuri de ocluzie sunt:a) tonusul muşchilor manducatori;b) mobilitatea muşchilor manducatori;c) aferenţele corticale din ariile 4-6 Brodmann;d) mobilitatea articulaţiei temporo-mandibulare;e) vârsta pacientului;c, d, e./pg. 71225. Precizaţi care sunt caracteristicile contactelor dento-dentare ideale:a) să fie de tip cuspid-fosetă, cuspid-ambrazură, cuspid-cuspid,b) să fie stabile, chiar dacă sunt reduse numeric;c) localizate precis;d) multiple, stabile, punctiforme;e) în ocluzia habituală, contactele dento-dentare pot fi considerate ideale atât timp cât intercuspidarea este maximă;c, d / pg.71326. Precizaţi care din următoarele enunţuri este corect:a) suprafaţa totală a contactelor ocluzale este de 4 mm2

b) numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de aproximativ 100 pentru ca ocluzia să poată fi considerată stabilă;c) numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de minim 100 pentru ca ocluzia să poată fi considerată stabilă;d) într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de 173;e) într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de 172,a, c, e / pg 71327. Care din următoarele teorii, aplicabilă în toate situaţiile clinice, reprezintă contribuţia şcolii ieşene:a) teoria gnatologică;b) teoria funcţionalistă;c) teoria ocluziei miocentrice; 319

d) teoria ocluziei naturalee) teoria sferei;d / pg.71428. Examinarea ocluziei terminale are un rol deosebit de important deoarece:a) permite stabilirea point-centricului;b) permite decelarea long-centricului;

c) pot fi detectate numai contactele premature nedeflective;d) pot fi detectate contactele premature deflective şi nedeflective;e) sunt puse în evidenţă contactele cu potenţial traumatogen ridicat;d, e, /pg.71429. Determinanţii dinamicii mandibulare sunt:a) ariile ocluzale;b) articulaţia temporomandibulară;c) relaţiile cranio-mandibulare fundamentale;d) relaţia de ocluzie;e) armonia planului ocluzal;a, e / pg. 714, 71530 În cadrul existenţei unei malrelaţii mandibulo-craniene, compararea clearence-ului ocluzal existent cu clarence-ul normal, se poate stabili:a) necesitatea înălţării planului de ocluzie;b) măsura în care există o abatere de la morfologia şi funcţia normală;c) obligativitatea protezării provizorii;d) temporizarea oricărui tratament protetic până la refacerea echilibrului muscular;e) inducerea relaxării musculare prin miogimnastică, medicaşie sau inhibitori de ocluzie,a, b / pg. 716 320

59. EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA SI EDENTATIA TOTALA(10)EDENTATIE PARTIAL REDUSA (pg. 32-83, 83-87, 88- 93)1. Conform schemei lui Gonzales & Manns, poziţia retrudată a mandibulei în relaţia de postură poate fi cauzată de:a) perturbări ale elasticităţii musculare;b) diminuarea spaţiului interdentar;c) modificări ale funcţionalităţii musculare;d) extensia coloanei vertebrale cu poziţionarea anterioară a mandibulei;e) nici un răspuns corect;R: a, c, d / pg.352. Proiecţia sagitală a cinematicii mandibulare determină o suprafaţă poligonală rezultată prin intersectarea unor repere a căror semnificaţie este:a) poziţia posturală;b) poziţia de relaţie centrică;c) angrenajul invers lateral;d) poziţia de intercuspidare maximă;e) poziţia cap la cap;R: a,b,d,e / pg.593. Înregistrarea grafică a relaţiei centrice se bazează pe analiza cinematică:a) pe toate cele trei direcţii ale spaţiului;b) pe distanţa parcursă din poziţia de intercuspidare maximă (IM) în cea de relaţie centrică (RC)c) în plan sagital,d) în plan orizontal;e) pe distanţa corespunzătoare mişcării de rotaţie şi translaţie condiliană;R: d / pg.594. Mişcarea Benett se caracterizează prin:

a) amplitudine variabilă funcţie de configuraţia cavităţii glenoide şi de laxitatea ligamentară a capsulei de partea opusă deplasării;b) amplitudine variabilă funcţie de configuraţia cavităţii glenoide şi de laxitatea ligamentară a capsulei de aceeaşi parte cu deplasarea;c) deplasarea se realizează pe o distanţă de maxim 3 mm;d) mişcarea se produce în interiorul unui con cu generatoarea de 1 mm.;e) condilul pivotant descrie o traiectorie de semicerc, parte a unui cerc imaginar cu raza de 20 mm,R: b, c /pg.605. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:a) condilul pivotant realizează doar o mişcare de rotaţie pură dacă de partea opusă există un contact prematur deflectiv;b) în mişcarea de deschidere condilul pivotant realizează iniţial o rotaţie pură, urmată de rotaţia către în jos şi translaţia spre înainte;c) condilul orbitant se roteşte şi translează înainte, în jos şi medial de partea lucrătoare;d) „side shift” reprezintă o deplasare exprimată în grade, în timp ce „lateral side shift”se măsoară în mm.321

e) peste 4 mm. deplasarea condilului pivotant îşi pierde semnificaţia clinică;R. d, e / pg.606. Înclinarea pantelor cuspidiene ale restaurărilor prin punţi dentare diferă în funcţie de :a) valoarea crescută a unghiului Benettb) mişcarea Benett;c) traiectoria mediană Marxkors;d) distanţa intercondiliană;e) tipul de malocluzie;R: a, b, d / pg.617. Individualizarea ariilor ocluzale artificiale se va realiza cu respectarea următoarelor reguli:a) concavitatea feţelor palatinale maxilare va fi cu atât mai accentuată cu cât unghiul şi mişcarea Benett sunt mai ample;b) relieful ocluzal şters se asociază cu valori ale unghiului Benett ce tind spre 300;c) cu cât distanţa intercondiliană este mai mare, cu atât traiectoriile de latero- şi mediotruzie vor delimita un unghi ocluzal mai mic;d) între unghiul ocluzal, trasat de traiectoriile de latero- şi mediotruzie, şi distanţa intercondiliană, există o relaţie de inversă proporţionalitate;e) traiectoriile protruzive trebuie să aibă pe suprafaţa ocluzală o direcţie mezială la mandibulă, respectiv distală la maxilar;R: a, b, c, d / pg.61, 628. Mişcările mandibulei cu contact dento-dentar sunt materializate în plan orizontal prin:a) traiectorii pro-, latero- şi mediotruzive;b) direcţia distală la mandibulă respectiv, mezială la maxilar, a traiectoriilor ocluzale protruzive;c) aspectul de „urme ale degetelor de pasăre”;d) procedee pantografice;e) trasee ce pot fi descrise prin analogie cu zborul unei păsări care, intră în cavitatea orală la nivelul arcadei mandibulare şi iese pe la nivelul arcadei superioare;R: a, b, c, e, / pg.629. Fixarea arcurilor faciale, în funcţie de tipul constructiv, se poate realiza:

a) la 1 cm de tragus, pe linia ce reprezintă planul Camper;b) pretragian, la 10-13 mm., pe linia ce uneşte tragusul cu punctul infraorbital;c) în conductele auditive externe,d) cu punct de sprijin la nivelul nazionului ptr. cele fixate auricular;e) la arcada maxilară prin furca ocluzală;R: b, c, d, e / pg.6410. În relaţia centrică, intercuspidarea maximă se caracterizează prin următorii parametri:a) cheia de ocluzie Angle;b) feţele distale ale ultimilor molari se află în acelaşi plan;c) situarea orală a cuspizilo linguali în raport cu cei palatinali;d) prezenţa unităţilor masticatorii;e) liniile mediene ale arcadelor sunt situate în acelaşi plan dar, se admite şi o neconcordanţă de până la 2 mm.R: a, b, c, d, / pg.52 322

11. Devierile laterale ale mandibulei au semnificaţie patologică numai dacă:a) deplasarea apare la deschiderea largă a gurii, fiind rezultatul unei subluxaţii condiliene controlaterale;b) se produce la începutul mişcării de deschidere, chiar dacă mandibula revene pe linia mediană la 3 cm. înainte de deschiderea completă;c) se însoţeşte de zgomote articulare;d) sunt consecinţa miospasmului maseterin sau temporal,e) se datorează contracţiei musculare unilaterale a pterigoidianului intern;R: d, e, / pg.8112. Originea intracapsulară a devierii liniei mediene, va determina întotdeauna deplasarea mandibulei:a) spre partea articulaţiei afectate;b) în funcţie de poziţia muşchiului implicat;c) de partea diductorului spasmat;d) opus articulaţiei afectate;e) în propulsie, de aceeaşi parte cu leziunea;R: a, e /pg. 8113. Diagnosticul diferenţial al disfuncţiilor cranio-mandibulare cu origine artrogenă, respectiv miogenă, se stabileşte în funcţie de:a) evenimentul ce a dus la declanşarea disfuncţiei;b) particularităţile de dinamică mandibulară fără contact dento-dentar;c) blocajul anestezic;d) rezultatele testelor clinice active şi pasive;e) apariţia sensibilităţii dureroase articulare la exercitarea unei forţe normale;R: a, c, e / pg.8214. Evaluarea pacientului cu disfuncţie cranio-mandibulară impune obligativitatea examinării:a) posturii generale a corpului;b) posturii cervico-cefalice;c) poziţiei ortostatice şi a mersului;d) coloanei cervicale;e) neurologice;R: a, b, d, /83

15. Pentru a se încadra în limite normale, mobilitatea cranio-cervicală trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:a) efectuarea mişcărilor de rotaţie nedureroase până în 450;b) realizarea de extensii complete la o angulaţie de 600;c) înclinarea laterală a capului să fie posibilă până la 400, inclusiv;d) posibilitatea de flectare a capului în unghi de 450;e) toate aceste mişcări să fie ample, nedureroase, neforţate;R: b, c, d, / 8316. Cauzele sindromului disfuncţional dureros cranio-mandibular pot fi:a) afectarea segmentului cervical C2/C3b) disfuncţia articulaţiei sterno-claviculare;c) iradierea algiilor de la nivelul muşchilor trapezi;d) durerea miofascială cantonată în sterno-cleido-mastoidieni;e) mediastinite;R: a, b, c, d, / pg.8317. În cazul disfuncţiilor cranio-mandibulare, stabilirea unei corecte conduite terapeutice impune practicianului: 323

a) cunoaşterea mecanismelor implicate în stabilirea posturii capului şi gâtului;b) cunoaşterea rolului intervenţiei unor factori, (ereditatea, evoluţia, creşterea şi dezvoltarea, etc.) asupra mobilităţii extremităţii cefalice;c) să recunoască o eventuală extensie a coloanei cervicale, ştiut fiind importanţa acesteia în poziţionarea anterioară a capului, element cauzal al disfuncţiilor miogene;d) să fie apt în conducerea anamnezei astfel încât, să rezulte primele elemente necesare diferenţierii disfuncţiei artrogene de cea miogenă;e) să poată realiza un screening epidemiologic, ca o parte esenţială a examenului stomatologic de rutină;R: a, b, c, d, / pg.35, 8318. Examinarea clinică a muşchilor manducatori se realizează astfel:a) prin palpare din aproape în aproape pentru a putea decela eventuale tumori;b) pensare uşoară între police şi index;c) palpare prin presiune uşoară, dar fermăd) executarea unor mişcări circulare pe ţesuturile subiacente;e) utilizarea degetului mediu şi arătătorului pe de o parte, şi a policelui pe de altă parte;R: c, d, e, / pg. 8519. Tehnica manipulării funcţionale se referă la evaluarea muşchilor:a) fasciculul posterior al temporalului;b) cefei, limbii şi prevertebrali;c) numai a pterigoidienilor laterali;d) numai a pterigoidienilor mediali;e) atât a pterigoidienilor laterali cât şi a celor mediali;R: e / pg.8520. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii sunt false:a) crepitaţiile se ascultă la pacienţii cu osteoporoză;b) gnatosoniile reprezintă zgomotul produs de contactul interarcadic în momentul deglutiţiei;c) separarea crepitaţiilor de cracmente se poate realiza doar prin folosirea stetoscopului fără membrană;

d) gnatosoniile sunt patognomonice pentru patologia articulară;e) nici un răspuns corect;R: a, b, c, d, / pg. 8721. Metoda CADIAS (SLAVICEK) este un examen complementar de tipul:a) ultrasonografiei;b) rezonanţei magnetice nucleare;c) frecvenţei tripolare;d) teleradiografiei de profil;e) radiografiei de ATM;R: d / pg.8822. Care din următoarele examene paraclinice reprezintă investigaţia cu cea mai mare popularitate în gnatoprotetică:a) electromiografia;b) pantomografia;c) mandibulokineziografia;d) ultrasonografia; 324

e) cineradiografia;R: a / pg.8823. Axiografia computerizată Cadiax (Slavicek) prezintă următoarele avantaje:a) posibilitatea examinării celei de a patra dimensiuni, prin citirea curbelor de timp;b) mişcarea în jurul axei balama se poate înregistra concomitent cu deplasarea transversală a condilului;c) poate fi utilizată în combinaţie cu radiografiile de profil, folosind programul CADIAS;d) împreună cu programul CADIWAX este utilizată în realizarea tehnică a restaurărilor protetice;e) permite analiza cinematicii musculare manducatoare;R: a, b, c, d, / pg.9024. Avantajele electromiografiei sunt:a) metodologie de examinare cu o standardizare riguroasă;b) aparatura necesară nu ridică probleme deosebite prin complexitatea sa, fiind relativ uşor accesibilă;c) oferă informaţii utile privind funcţionalitatea şi disfuncţionalitatea sistemului neuromuscular masticator;d) nu depinde de condiţiile anatomo-fiziologice ale musculaturii extremităţii cefalice;e) singura modalitate cunoscută de obiectivizare a activităţii neuromusculare masticatorii;R: c, e, pg. 91, 9225. Procedeul Kleinerock reprezintă:a) o metodă de investigare paraclinică a articulaţiei temporo-mandibulare;b) o tehnică pantografică;c) un procedeu de înregistrare a cinematicii mandibulare;d) înregistrarea mişcărilor funcţionale;e) modalitatea prin care sunt redate tridimensional excursiile condiliene;R: c / pg9026. Analiza cinematicii mandibulare poate fi realizată prin unul din următoarele procedee:a) axiografie;b) pantografie;c) kineziomandibulografie;

d) procedeul Kleinerock;e) tehnica CADIAS;R: d / pg.9027. Utilitatea analizei pe teleradiografia de profil în reabilitările orale complexe rezidă din:a) reevaluarea dimensiunii verticale a etajului inferior;b) prefigurarea planului de ocluzie;c) repoziţionarea cranio-mandibulară;d) rolul decisiv în conceperea unor tratamente ortodontice;e) reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie;R: b, e, / pg.8828. În cadrul examinărilor paraclinice ale disfuncţiei cranio-mandibulare, rezonanţa magnetică nucleară este recomandată pentru:a) investigarea tumorilor osoase;b) diagnosticarea afecţiunilor intracapsulare cranio-mandibulare;c) localizarea dismorfiei meniscului articular; 325

d) identificarea unor leziuni degenerative ale ţesuturilor articulare;e) examinarea cinematică a ATM, în varianta video;R: b, c, d, e / pg.8829. Ultrasonografia reprezintă o modalitate paraclinică de investigare a sistemului craniofacial utilă:a) în diagnosticarea unor tumori maligne sau benigne,b) decelarea zgomotelor articulare;c) în evaluarea masei musculare în contracţie izometrică din intercuspidare;d) în investigarea hipertrofiilor şi asimetriilor faciale parotido-maseterinee) în diagnosticarea unor procese inflamatorii;R: a, c, d, e / pg.88, 8930. Modelarea diagnostică în ceară are drept scop:a) prefigurarea etapelor terapeutice în acord cu obiectivele funcţionale;b) stabilirea corecţiilor cosmeto – estetice,c) stabilirea unui diagnostic complet şi complex;d) asigurarea reuşitei estetice prin corelaţia a doi factori: formă şi culoare;e) vizualizarea corecţiilor necesare obţinerii unui plan de ocluzie armonios,R:a, b, c / pg.89EDENTATIE PARTIAL INTINSA (pg. 32-83)1.Prin palparea masei musculare,se evaluează:a.Dezvoltarea mușchiului ,cu eventualele modificări volumetrice.b.Sensibilitatea-punctele dureroase,zonele de iradiere,zonele trigger.c.Consistențad.Niciuna din acestea.e.Doar varianta A si BPagina 38/ a,b,c2.Muschii mobilizatori ai mandibulei sunt:a.Pterigoidian internb.Digastricc.Narinarid.Milohioidian.

e.Orbicularul buzelorPagina 38 / a,b,d3.Palparea în diamică a articulației temporo-mandibulare apreciază:a.Poziția condililorb.Excursiile condilienec.Denivelările regiunii pretragiened.Prin palparea bidigitală cu indexurile poziționate pretragian.e.Corecte C si DPagina 42 /a,b,c4.În examinarea zonelor funcționale urmărim aprecierea:a.Prezenței unor formațiuni patologice (bride,cicatrici)b.Amplitudinei zonei funcționalec.Prezenței leziunilor carioased.Existenței sau nu a pungilor parodontale.e.Toate variantele sunt corecte 326

Pagina 43 / a,b5.Zona "Ah":a.Este o zonă cheie periferică cu rol în stabilizareb.Se examinează static prin manevra Valsalvac.Face trecerea între palatul dur și palatul moaled.Prezența poziției oblice a vălului palatin care este considerată cea mai favorabilă.e.Poziția oblică este considerată cea mai nefavorabilă.Pagina 44 /c,d6.Examenul arcadei dento-alveolare:a.Cuprinde evaluarea suportului odontalb.Este inclus in evaluarea spațiului protetic potențialc.Amplitidinea deschiderii guriid.Toate variantele de mai sus.e.Nici una de mai susPagina 46 / a,b7.Mobilitatea dentară se apreciază prin:a.Examen radiologicb.Testul palpatoriuc.Model de studiud.Testul de solicitare dentară la presiune.e.Cu ajutorul DiagnodentuluiPagina 51 / b,d8.Examinul bolții palatine apreciază:a.Dispoziția unităților dento-paradontale în zona lateralăb.Numărul și dispoziția rugilor palatine în raport cu creasta edentatăc.Reziliența fibromucoaseid.Prezența torusului mandibular.e.Prezenta plicilor mandibulare inserate aproape de creastaPagina 57 / b,c9.În ocluzia ideală contactele dento-dentare trebuie:a.Să fie punctiforme

b.În suprafațăc.Să fie multiple și stabiled.De tip cuspid-cuspid.e.De tip cuspid –margine incizalaPagina 59 / a,c10.Înregistrarea contactelor dento-dentare se realizează:a.Doar în relație centricăb.Doar în intercuspidare maximăc.Cu precizarea corelației dintre IM și RCd.În IM și RC.e.Nici una din variantePagina 59 / c,d11.Spatiul de inocluzie fiziologică:a.Este de 2-4 milimetri în zona frontalăb.Este de 2-4 milimetri în zona lateralăc.Este de 1.8-2,7 milimetri în zona frontalăd.Este de1,8-2,7 milimetri în zona laterală.e.Este de 2-4 mm atat lateral cat si frontalPagina 60 / a,d 327

12.Relatia centrică este:a.Indusă prin metoda Jankelsonb.Se induce automat la închiderea guriic.Este instabilă la edentatul parțial întinsd.Inregistrată cu folie de cearăe.Este mereu stabila la edentatul partial intinsPagina 60 / a,c13.Rapoartele mandibulo-craniene în edentația parțial întinsă:a.Se înregistrează cu ajutorul machetelor de ocluzie dacă există contacte multiple și stabileb.Se înregistrează cu ajutorul machetelor de ocluzie când nu există suficiente contactec.Fără machete de ocluzied.Machetele de ocluzie sunt necesare datorită instabilității mandibulare.e.Primele trei variante sunt corectePagina 60 / b,d14.Examenele paraclinice utilizate în edentația parțial întinsă sunt:a.Termografia reglatorieb.Doppler Vascularc.Examen anatomopatologicd.Studiul de model nu este necesar în evaluaree.Variantele C si D sunt corectePagina 61 / a,b,c15.Dignosticul de integritate al arcadei edentate parțial întins cuprinde:a.Tipul de afectare ocluzalăb.Cauzele apariției malrelațieic.Diagnosticul de formă clinică Applegated.Clasa Kennedy.e.Malrelatia constatata.

Pagina 78 / c,dComplement simplu1.Examenul intraoral în cadrul edentației parțial întinse cuprinde:a.Evaluarea mușchilor mobilizatori ai mandibuleib.Evaluarea ortopantomograficăc.Scintigrafiad.Evaluarea zonei Einsering.e.Nici o variantaPagina 42 / d2.Evaluarea restaurărilor protetice mobile vechi se realizează:a.Din punct de vedere al raportului cu corpul de punteb.Din punct de vedere al modelajului componentei fizionomicec.Din punct de vedere al acceptării de către pacientd.Din punct de vedere al stabilității statice și dinamice.e.Toate variantele sunt corectePagina 50 / d3.Mobilitatea dentară după Bratu:a.Poate fi de cauză protetică ,considerată ireversibilăb.Poate fi de cauză ortodontică,considerată fiziologicăc.Poate fi de origine inflamatorie,considerată reversibilă328

d.Apare doar la dinții depulpați.e.Toate variantele sunt corectePagina 51 / c4.Examenele paraclinice uzuale în edentația parțială întinsă pentru mucoasa orală sunt:a.Studiul de modelb.Ortopantomografiac.Diagnodentuld.Examenul anatomopatologic.e.Radiografia digitalaPagina 63 / d5.Tomografia ATM:a.Investigează forma cavității glenoideb.Este obligatoriu însoțită de CTc.Se înregistrează dimineațad.Nu este utilă în protetică.e.Este utila doar la pacientii edentati totalPagina 69 / a6.Analiza T-Scan constă în:a.Evaluarea tonusului muscularb.Evaluează inegalitatea tensiunilor muscularec.Evaluarea ATMd.Evaluează contactele dento-dentare.e.Evalueaza suportul ososPagina 74 / d7.Pentru examenul gnatofotostatic avem nevoie de:a.Kineziomandibulograf

b.Computer Tomografc.Analiza planului Dreyfusd.Nu se utilizează în protetică.e.Nici o varianta nu e corectaPagina 74 / c8.Diagosticul de integritate a arcadei în edentația parțial întinsă:a.Apreciază suportul dento-parodontalb.Evaluează ocluziac.Precizează clasa din care face parte edentațiad.Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie.e.Toate variantele sunt corectePagina 78 / c9.Diagnosticul de integritate a ocluziei:a.Precizează clasa Kennedy de edentațieb.Anatomo-clinic poate fi parțială sau totalăc.Forma clinică este conform claselor Blackd.Se apreciază conform clasificării Angle.e.Conform clasificarii LejoyeuxPagina 79 / d10.Diagnosticul de integritate a articulației temporo-mandibulare:a.Nu prezintă importanță în evaluarea edentatului parțial întinsb.Se realizează doar pentru edentatul totalc.Anatomo-clinic poate fi artrită,artrozăd.Dacă pacientul este dentat nu se evaluează.329

e.Nici o varianta corectaPagina 80 / c11.Diagnosticul de integritate musculară:a.Se precizează doar forma anatomo-clinicăb.Se evaluează cu ajutorul diagnodentuluic.Face parte din diagnosticul de stare generalăd.Topografic,se indică zona afectată.e.Se precizeaza doar tratamentulPagina 80 / d12.Diagnosticul de integritate a relațiilor mandibulo-craniene:a.Se apreciază doar prin intermediul electromiografieib.Presupune precizarea cauzei apariției malrelațieic.Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazied.Tomografia ATM este singurul examen în măsură să stabilească diagnosticul.e.Toate variantele sunt corectePagina 80 / b13.În diagnosticul de integritate homeostazică și funcțională urmărim:a.Numai examenul ocluzieib.Numai examenul articulațieic.Existența complicațiilor locale sau la distanțăd.Se evaluează prin intermediul examenului gnatofotostatic.e.Doar A si B sunt corecte

Pagina 81 / c14.În completarea formei anatomo-clinice a diagnosticului de integritate a mucoasei,limbii,glandelor salivare consemnăma.Tipul de afectare miozităb.Dishomeostazie manifestăc.Stomatitad.Cauza apariției afecțiunii(traumatică,alergică).e.Toate raspunsurile sunt corectePagina 81 / c15.Diagnosticul de integritate osoasă precizează:a.Anatomo-patologic-tipul de afectare osoasăb.Etiologic-regiunea afectatăc.Funcțional-cauza apariției afecțiuniid.Prognostic-precizează modalitatea evolutivă a afecțiunii.e.Corecte A si B.Pagina 82 / aEDENTATIE TOTALA (pg. 32-83)1. Care este algoritmul corect de examinare a pacientului edentat şi de completare a foii de observaţie:a. anamneza, datele personale, motivele prezentării, condiţii de viaţă şi muncă, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;b. motivele prezentării, anamneza, datele personale, condiţii de viaţă şi muncă, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice;c. datele personale, motivele prezentării, anamneza, condiţii de viaţă şi muncă, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice; 330

d. anamneza, datele personale, motivele prezentării, condiţii de viaţă şi muncă, examene paraclinice, examenul clinic cervico-facial;e. examenul clinic cervico-facial, datele personale, motivele prezentării, condiţii de viaţă şi muncă, examene paraclinice;R: c. (p. 31 – 61)2. Anamneza cuprinde:a. istoricul afecţiunii;b. antecedentele personale, generale şi stomatologicec. motivele prezentării;d. datele personale;e. antecedentele heredo-colaterale, generale şi stomatologice;R: a, b, e. (p. 31)3. Inspecţia de profil urmăreşte, printer altele:a. profilul facial în funcţie de planurile: Simon, Dreyfus, Frankfurt;b. treapta labială;c. postura buzelor;d. unghiul nazo-labial;e. toate variantele sunt corecte.R: e. (p. 36)4. Palparea profundă se realizează pe următoarele elemente componente ale sistemului stomatognat:

a. muşchi;b. puncte de emergenţă ale trigemenului;c. creastă edentată;d. ATM;e. toate variantele sunt corecte.R: e. (p. 37)5. Inspecţia statică a ATM urmăreşte:a. modificările de culoare ale regiunilor pretragiene;b. starea de integritate a regiunilor pretragiene;c. simetria sau asimetria regiunilor pretragiene;d. excursiile condiliene;e. excursiile mentonului din faţă.R: a, b, c. (p. 41)6. Palparea dinamică a ATM urmăreşte:a. sensibilitatea regiunilor pretragiene;b. denivelările regiunilor pretragiene;c. poziţia condililor;d. zgomotele articulare.e. toate variantele sunt corecte.R: e. (p. 42)7. Punga Eisenring se examinează prin:a. palpare cu fuloarul din aproape în aproape;b. bascularea mandibulei de partea examinată;331

c. trasarea cu creionul dermatograf a liniei ghirlandate;d. bascularea mandibulei de partea opusă examinării;e. tracţiunea spre posterior a obrazului.R: a, b, c, d. (p. 43)8. Zona Ah se examinează prin:a. inspecţie, apreciindu-se diferenţa de culoare dintre palatal dur şi palatal moale;b. palparea cu fuloarul, dinspre anterior spre posterior;c. deschiderea largă a gurii şi palparea cu indexul;d. palparea cu fuloarul, dinspre dreapta spre stânga;e. manevra Valsalva.R: a, b, d, e. (p. 44)9. Retentivitatea nişei lui Neill şi Bowen este dată de:a. înclinarea ramului ascendent al mandibulei;b. mucoasa balantă prezentă pe versantul lingual al crestei;c. rezorbţia crestei edentate din zona laterală;d. înclinarea unghiului goniac;e. toate variantele sunt corecte.R: a, d. (p. 45)10. Palparea muşchilor se realizează:a. intraoral;b.extraoral;c. prin pensare;d. static şi dynamic;

e. toate variantele sunt corecte.R: e. (p. 37)11.Unghiul goniac are valoarea medie de:a. 1100 -1250 după 12 ani;b. 950 - 1110 la preşcolari;c. 1200 la adulţi;d. 1300-1400 la vârstnici;e. toate variantele sunt corecte.R: a, c, d. (p. 37)12. Corpusculii lui Fordyce sunt:a. formaţiuni tumorale benigne;b. noduli varicoşi;c. formaţiuni grăsoase;d. formaţiuni chistice;e. formaţiuni tumorale maligne.R: c. (p. 12)13. Zonă linguală centrală este o zonă de:a. închidere marginală;b. închidere marginală “cheie”;c. succiune externă a protezei;d. de sprijin biostatică;332

e. adeziune pentru proteza mandibulară.R: b. (p. 46)14. Zona frontală maxilară:a. este situată între cele două plici alveolo-jugale;b. este bogată în ţesut submucos;c. are o delimitare clară între mucoasa fixă şi cea pasiv-mobilă;d. se examinează prin tracţiunea spre înafară a buzei superioare;e. are rol în refacerea funcţiei fizionomiceR: a, d, e. (p. 44)15. Zona primară de sprijin la maxilar este reprezentată de:a. tuberozităţile maxilare;b. versanţii crestei edentate;c. bolta palatină;d. rafeul median al bolţii palatine;e. muchia crestei alveolare edentate.R: d, e. (p. 50)16. Zonele de sprijin “biostatice”sunt reprezentate de:a. tuberculii piriformi;b. creasta alveolară reziduală;c. tuberozităţile maxilare;d. bolta palatină;e. toate variantele sunt corecte.R: c. (p. 50)17. Triunghiul de toleranţă ocluzală a lui Spirgi:a. permite păstrarea unor rapoarte de ocluzie centrică normale;

b. favorizează instalarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană prin translaţie;c. permite realizarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană prin rotaţie;d. păstrarea unor rapoarte normale de ocluzie, în intercuspidare maximă;e. favorizează instalarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană prin basculare.R: a, d. (p. 60).18. Artrografia temporo-mandibulară are următoarele caracteristici:a. nu necesită substanţă de contrast;b. permite evidenţierea spaţiilor intrarticulare şi periarticulare;c. permite evidenţierea meniscului articular;d. este o metodă netraumatică;e. toate variantele sunt corecte.R: b, c. (p. 69)19. Artroscopia cu fibră optică are următoarele caracteristici:a. este o metodă exploratorie care foloseşte substanţă de contrast;b. are avantajul că evidenţiază aspecte ale dinamicii articulare;c. este o metodă invazivă pentru că iradiază pacientul;d. permite obţinerea unor imagini foto sau video relevante;e. se realizează sub anestezie.R: b, d, e. (p. 69) 333

20. Cineradiografia:a. permite studierea ATM în poziţie statică;b. utilizează un amplificator de luminescenţă;c. necesită plasarea unor markeri metalici pe maxilar şi pe mandibulă;d. permite studierea ATM în poziţie dinamică;e. toate variantele sunt corecte.R: e. (p. 69)21. Radiografia simplă a ATM:a. se bazează pe efectul chimic al radiaţiilor;b. se realizează sub incidenţe diferite;c. permite vizualizarea structurii şi a contururilor osoase;d. nu permite vizualizarea modificărilor interliniului articular;e. toate variantele sunt corecte.R: a, b, c. (p. 68)22. Radiografia digitală:a. evidenţiază mai bine zonele cu densitate osoasă scăzută;b. nu permite prelucrarea ulterioară a imaginii;c. expunerea la radiaţii este cu 10% mai crescută;d. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală;e. toate variantele sunt corecte.R: a, d, (p. 66)23. Tomografia:a. este o metodă invazivă pentru că iradiază pacientul;b. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală;c. permite studiul pe secţiuni în plan sagital, cu ştergerea structurilor adiacente;d. evidenţiază mai bine zonele cu densitate osoasă scăzută;e. toate variantele sunt corecte.

R: c. (p. 69)24. Tomodensitometria:a. este mai puţin iradiantă decât tomografia;b. permite studiul unor imagini pe secţiuni successive;c. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase;d. evaluează starea muşchilor;e. toate variantele sunt corecte.R: a, b, d. (p. 70)25. Computer - tomografia:a. este o explorare imagistică secţională;b. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală;c. se utilizează în diagnosticarea tulburărilor interne ale ATM instalate în urma edentaţiei;d. combină utilizarea razelor X cu computerul;e. utilizează un amplificator de luminescenţă;R: a, c, d. (p. 70) 334

26. Rezonanţa magnetică nucleară:a. combină utilizarea razelor X cu computerul;b. permite evidenţierea ţesuturilor moi;c. permite examinarea afecţiunilor neuro-musculo-scheletale;d. este o metodă non-invazivă;e. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase;R: b, c, d. (p. 71)27. Scintigrafia osoasă:a. se utilizează mai rar în diagnosticarea afecţiunilor ATM;b. este o metodă non-invazivă;c. necesită injectarea intravenoasă sau ingestia unui marker radioactiv;d. permite aprecierea funcţională a ţesutului osos;e. foloseşte un detector special numit cameră gama.R: a, c, d, e. (p. 72)28. Mandibulokineziografia:a. este o metodă non-invazivă;b. permite înregistrarea tridimensională a dinamicii mandibulare;c. permite aprecierea funcţională a ţesutului osos;d. evidenţiază starea ţesuturilor moi;e. utilizează un amplificator de luminescenţă;R: a, b. (p. 73)29. Examenul gnatofotostatic:a. se utilizează în investigarea ocluziei;b. permite evidenţierea ţesuturilor moi;c. evaluează starea muşchilor;d. se utilizează în investigarea relaţiilor mandibulo-craniene;e. toate variantele sunt corecte.R: a, d. (p. 74)30. Investigarea relaţiilor mandibulo-craniene se realizează cu ajutorul:a. simulatoarelor;b. articulatoarelor;

c. cheilor de ocluzie;d. arcurilor faciale.e. nici o variantă nu este corectă.R: a, b, c, d. (p. 74) 335

60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE.Complement multiplu1.Indicațiile protezelor parțiale sunt:a.În infecții croniceb.În edentații parțiale de clasa a-II-a Kennedyc.În cazul pacienților cu psihic echilibratd.În cazul pacienților cu igienă precară.e.In toate cazurile se indica realizarea acestoraPagina 84 / b,c2.Protezarea provizorie:a.Reprezintă o soluție de temporizare în scopul repoziționării cranio-mandibulareb.Este indicată întotdeaunac.Se indică doar atunci când se realizează extracțiid.Se poate aplica în situațiile de edentații frontale.e.Nu se indicaPagina 84 / a,d3.Protezarea de urgență este indicată:a.În toate situațiile în care dorim repoziționarea cranio-mandibularăb.Ca și conformator,postextracționalc.Când considerente de maximă urgență o impun,fizionomie,fonațied.Când dorim temporizarea planului terapeutic.e.Corecte A si CPagina 85 / b,c4.Elementele componente ale protezei acrilice sunt:a.Conectorul principal bară lingualăb.Șeile mixtec.Arcada dentară artificialăd.Croșetele din sârmă.e.Conectorul principal bara maxilaraPagina 86 / c,d5.Conform legii biomecanice a lui Chayes:a.Suprafața unei șei trebuie să fie cât mai extinsă pentru a nu suprasolicitab.Suprafața unei șei trebuie să fie cel puțin dublă față de suprafața de secțiune la colet a dinților pe care îi înlocuieștec.Suprafața unei șei trebuie să respecte strict raportul la suprafața dentarăd.Forța de solicitare trebuie să cadă în mijlocul șeii.e.Nici una din variantePagina 89 / b,c 336

6.Legea lui Ant urmărește:a.Schimbarea poziției dinților artificialib.Reducerea numărului dinților din protezăc.Reducerea suprafeței ocluzale

d.Diminuarea suprafeței ocluzale cu 10% pentru fiecare dinte pe care îl înlocuiește.e.Corecte A si B.Pagina 89 / c,d7.Legea lui Ackermann:a.Vizează micșorarea dimensiunii șeii proteticeb.Se numește Legea celor 3 Hc.Urmărește modificarea morfologiei dinților artificiali față de cea a dinților naturalid.Inversează poziția între molarul 1 și premolarul 2.e. Nici o varianta corectaPagina 89 / b,c,d8.Conectorul principal acrilic:a.La maxilar se numește plăcuță palatinăb.La mandibulă se numește bară lingualăc.Are grosime de 2mmd.La maxilar se poate realiza fenestrare.e.Are grosime de 3mmPagina 90 / a,c,d9.Ameliorarea conectorului principal plăcuță palatină se face:a.Prin decoletare,5-10 mm de coletb.Prin fenestrarec.În formă de Td.În formă de bară.e.Nu se recomanda ameliorarePagina 91 / a,b,c10.Conectorul principal acrilic mandibular:a.Necesită aplicarea unei bare metalice de 2 mm grosimeb.Are formă de placă lingualăc.Are formă de bară linguală pentru comfortd.Trece în punte peste parodonțiul marginal.e.Corecte A si BPagina 92 / b,d11.Croșetele din sârmă sunt:a.Elemente speciale de menținere,sprijin și stabilizareb.Realizate din sârmă de grosime 0,4-0,5mmc.Prezintă o elasticitate mared.Au contact redus cu dintele.e.Sunt realizate prin turnarePagina 95 / c,d12.Croșetele simple acrilice alveolare:a.Se aplică în funcție de retentivitatea dintelui337

b.Sunt realizate din acrilatc.Utilizează zonele retentive vestibulared.Marginea liberă se aplică interdentar.e. Sunt corecte toatePagina 94 / b,c13.Croșetul cervico-ocluzal deschis dental:

a.Se utilizează pe dinții foarte retentivib.Este un bun antibasculantc.Extremitatea liberă este orientată spre zona dentatăd.Asigură retenția prin brațul elastic.e.Poate fi acrilicPagina 95 / c,d14.Croșetul cervico-alveolar deschis edental:a.Are rol antibasculantb.Se utilizează în edentațiile terminalec.Are trei brațe,realizând o încercuire foarte bunăd.Are încercuire slabă.e.Nici una din variantePagina 96 / a,b,d15.Croșetul cervico-alveolar interdentar:a.Este situat cu precădere inter-proximal lingualb.Este foarte rigid datorită brațului foarte scurtc.Este situat inter-proximal vestibulard.Se termină cu o buclă situată interdentar.e.Toate variantele corectePagina 96 / c,dComplement simplu1.Protezarea de tranziție în edentația parțial întinsă:a.Este varianta de tratament aplicată postextracționalb.Este aplicată doar pentru restabilirea fizionomieic.Nu reface funcțiiled.Este utilizată pentru redresarea rapoartelor mandibulo-craniene.e.Corecte A si B.Pagina 84 / d2.Legea lui Ant:a.Se referă la cei 3 Hb.Urmărește scăderea suprafeței șeii proteticec.Se referă la modificarea ordinii dinților artificialid.Micșorează suprafața ocluzală.e. Nici una din variantePagina 89 / d3.Legea lui Conod:a.Se referă la modalitatea de aplicare a croșetelor338

b.Are în vedere micșorarea numărului dinților din arcada artificialăc.Susține ca forța de solicitare ocluzală să cadă în mijlocul șeiid.Se referă la proteza totală.e.Corecte A si B.Pagina 89 / c4.Heteronumărul se referă la:a.Creșterea numărului dinților din proteză pentru o mai bună stabilitateb.Reducerea numărului dinților în arcada artificialăc.Modificarea poziției molarului1 cu premolarul2

d.Scăderea numărului de croșete aplicatee.Cresterea numarului de crosetePagina 89 / b5.Conectorul plăcuță palatină are următoarele caracteristici:a.Este aplicat atât la maxilar cât și la mandibulăb.Are grosime de 2-4mm,pentru rezistențăc.Este situat la distanță de 5-10mm de parodonțiu fiind decoletatd.Răscroirea distală se face 5-10mm.e.Nu se face rascroire distalaPagina 91 / c6.Conectorul în formă de T:a.Este răscroit distalb.Are aspect de lingurăc.Trimite prelungiri laterale pentru croșeted.Este doar mandibular datorită dimensiunii mici.e.Varianta C si B sunt corectePagina 91 / c7.Croșetele simple acrilice dentare:a.Se sprijină pe procesul alveolarb.Sunt foarte avantajoase,având grosime sub 1mmc.Sunt rigided.Extremitatea se situează deasupra liniei ghide.Nici o varianta corectaPagina 94 / c8.Croșetul cervico-ocluzal deschis dental:a.Are rol antibasculantb.Este utilizat în edentații terminalec.Este indicat pe dinți foarte retentivid.Extremitatea liberă este orientată spre zona dentată.e.Nu se utilizeazaPagina 95 / d9.Croșetul cervico-ocluzal bidentar:a.Este aplicat în situația unei arcade edentată redusb.Se sprijină pe procesul alveolarc.Reciprocitatea este asigurată de conectorul principal situat oral339

d.Fiecare croșet este alcătuit din trei brațe.e.Corecte primele trei variante de raspunsPagina 95 / c10.Croșetul cervico-ocluzal întors:a.Are trei brațeb.Este indicat pe premolarul 1 și 2c.Este indicat pe molarii mezializațid.Este indicat pe molarii distalizație.Se realizeaza prin turnarePagina 96 / c11.Croșetul cervico-alveolar deschis edental:

a.Are rol antibasculantb.Nu are rol antibasculantc.Are încercuire excelentăd.Are încercuire bună.e.Este realizat din acrilatPagina 95 / a12.Protezarea flexibilă:a.Este o protezare de urgențăb.Este protezare de temporizarec.Este contraindicată când există tuberozități voluminoased.Este indicată când există tuberozități voluminoase.e.Nu este o protezare definitivaPagina 97 / d13.Bio Dentaplast are următoarele caracteristici:a.Preîncălzirea se face la 240°C timp de 15 minb.Preîncălzirea se face la 240°C timp de 30 minc.Preîncălzirea se face la 220°C timp de 15 mind.Preîncălzirea se face la 220°C timp de 30 min.e. Preîncălzirea se face la 220°C timp de 40 min.Pagina 101 / c14.Croșetele protezelor realizate din rășină Bio Dentaplast:a.Au culoarea rozb.Au culoarea dințilorc.Sunt din sârmăd.Au elasticitate redusă.e.Corecte A si DPagina 102 / b15.Indicațiile protezelor flexibile Valplast:a.Pacienți cu toleranță crescută la monomerul acrilicb.Pacienții cu despicături palatinec.Pacienți cu igienă precarăd.Pacienți cu câmp protetic neretentiv.e.Corecte B si C.Pagina 98 / b 340

61. ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARTIALE SCHELETATE1) Conectorul principal prezinta urmatoarele caracteristici:a) Volum redusb) Grosime minimac) Se plaseaza in contact cu parodontiul marginald) Nu realizeaza transmiterea fortelor de solicitare ocluzalae ) Este plasat asimetricR: a, b (pag. 116)2) Conectorul principal metalic sub forma de bara:a) Latime de 6-7mmb) Grosime de 3mmc) Latime de 9-10mm

d) Grosime 4-5mme) Forma triunghiulara pe sectiuneR: a, b (pag. 116)3) Conectorul principal metalic sub forma de bara:a) Latime de 6-7mmb) Grosime de 3mmc) Forma ovalarad) Forma triunghiularae) Forma rotundaR: a, b, c, e (pag. 116)4) Conectorii principali metalici:a) Aliaje metalice cu duritate scazutab) Aliaje metalice cu rezistenta marec) Aliaje stelite de crom-cobaltd) Aliaje mobile din aur platinate) Aliaje inooxidabile de crom-nichelR: b, c, d, e (pag. 116)5) Bara mandibulara se plaseaza:a) Lingualb) Vestibularc) Meziald) Dentare) DistalR: a, b, d (pag. 118)6) Bara linguala se plaseaza intre:a) limbab) dintic) planseu bucald) parodontiue) mentonR: a, b, c, d (pag. 118) 341

7) Barele sunt de mai multe tipuri:a) Gilmoreb) Ackersc) Dolderd) Thompsone) StegR: a, c, e (pag. 164-165)8) Culisele intracoronare au urmatoarele denumiri:a) Crismanib) Brownc) Sorensend) Mc.Collume) AckersR: a, b, c,d (pag. 160)9) Culisele extracoronare:

a) Fixeaza patricea pe elementul fixb) Sunt avantajoase prin plasarea fortelor in afara perimetrului de sustinere parodontalac) Matricea fiind realizata la nivelul protezei scheletizated) Avantajeaza din punct de vedere al prepararii substructurii organicee) Toate culisele intracoronare nu pot fi utilizate in culisarea extracoronaraR: a,c,d (pag. 160-161)10) Conectorul principal metallic sub forma de placuta:a) Poate fi situat doar maxilarb) Poate fi situat doar mandibularc) La maxilar poate avea contact mucozal sau dento-mucozald) La mandibular poate avea contact mucozal sau dento-mucozale) Sunt benzi metalice cu latime mai mica de 10mm si grosime de 0.5-0.7mmR: c (pag. 119)11) Conectorul principal sub forma de placuta mucozala palatina:a) Se poate realiza intr-o singura variantab) Dupa conceptia americana nu urmareste plasarea conectorului principal in limitele edentatiei stabilite de dintii limitrofi spatiului edentatc) Dupa conceptia americana tine cont de principiul profilacticd) Conform conceptiei americane poate fi utilizat in edentatia subtotala si in edentatia totala cu indicatie la bolnavii epilepticie) Conform variantei franceze realizeaza conectorul mucozal placuta palatina dento-mucozalaR: d (pag. 120)12) Varianta franceza de conector principal placuţa mucozală palatină prezintă ȋn realizare etape precum:a) Trasarea a două linii la 3mm anterior si posterior de centrul C pe linia medio-sagitalab) Stabilirea tangentei unghiului palatinal proximo-edental al fiecarui dinte limitrofc) Trasarea din punctul tangent la unghiul palatinal proximo-edental a unei perpendiculare de 3mm 342

d) Ocolirea parodontiului marginal la 3-5mme) Realizarea aripioarelor de stabilizare care se vor termina pe varful rugilor palatineR: b (pag. 120-121)13) Conectorul principal sub forma de placuta dento-mucozala:a) La nivel maxilar are de regula aspect de “U” deschis anteriorb) Prezinta portiunea orala modelata cu replica anatomicac) Prezinta marginea libera subtired) La nivel lingual se aplica in situatia in care dintii restanti prezinta un grad de parodontopatie marginala cronicae) La nivel lingual fata dento-alveolara se lustruiesteR: d (pag. 122-123)14) Conectorii secundari:a) au rolul de a uni fie seile protetice de elementele de mentinere si stabilizare, fie pe acestea din urma de conectorul principalb) elastici pot fi situati proximal sau interdentarc) rigizi au forma de “S”d) rigizi plasati interdentar vor avea forma trapezoidal ape sectiunee) rigizi sunt in contact intim cu parodontiul marginal

R: a (pag. 123)15) Crosetele din sistemul Ney asigura:a) reciprocitateab) Stabilizareac) Fixaread) Retentiae) Sprijinul, prin portiunile elastic situate in conul de sprijin sau supraecuatorialR: d (pag. 139)16) Crosetul continuu Housset:a) nu reprezinta un element antibasculantb) este folosit ca element antibasculant in edentatia partial de clasa III Kennedyc) are latime de 3 mmd) poate fi situate supraecuatorial la nivelul dintilor lateralie) poate porni din bratele elastic ale unor crosete AckersR: d (pag. 147)17) Elementele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare:a) sunt compuse dintr-o singura portiuneb) nu confera valente estetice si de stabilitate biomecanicac) sunt indicate in edentatiile de clasa D Lejoyeuxd) prezinta posibilitati de reoptimizare in caz de dezactivaree) nu necesita preparari complexeR: d (pag. 152-153)18) Telescoparea:a) se poate realiza doar coronar si corono-radicularb) nu se poate aplica in cazul edentatiei partiale ce are ca etiologie o despicatura maxilo-palatina 343

c) se aplica in defectoprotezed) se aplica la adultii tineri, la care camera pulpara pastreaza un aspect juvenilee) favorizeaza acumularea placii dentare si nu favorizeaza autocuratireaR: c (pag. 154-155)19) Elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distribuitoare simple sunt reprezentate de:a) elemente conjunctoare cu amortizorb) crosetele disjunctoarec) bara cu capse Cekad) sistemul Aktiv click rigide) crosetul in forma de balansoarR: a, b, e (pag. 166)20) Linia ghid se mai numeste:a) linia oblica internab) linia ecuatorului proteticc) linia oblica externad) linia de mentineree) linia “Ah”R: b (pag. 124)21) Paralelograful prezinta urmatoarele componente:a) tija de analiza

b) mina de grafitc) tija de turnared) razuselee) retentiometrulR: a, b, d, e (pag. 125-126)22) Functia de mentinere a crosetului:a) impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul proteticb) asigura stabilizarea orizontala a protezeic) se opune deplasarilor verticale in directie mucozalad) se datoreaza bratului retentiv al crosetuluie) necesita stabilirea ecuatorului protetic al dinteluiR: a, d, e (pag. 129)23) Sistemul Ney:a) unicul sistem standardizat de crosete turnateb) cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete barac) este reprezentat de crosete divizated) utilizeaza zonele proximale ale fetelor lateralee) bratele crosetului pornesc separate din conectorul principalR: a (pag. 139)24) Crosetul in “C”:a) trece in punte peste festonul gingivalb) porneste printr-un conector secundar din seac) nu ia contact cu dintele 344

d) este utilizat in regiunea mezio-linguala a molarilore) este utilizat pe incisivul central superiorR: a, b, d (pag. 143)25) Crosetul in “C” este utilizat:a) pe caninb) in regiunea vestibulo-distala a premolarilorc) pe incisivul laterald) pe fata vestibulara a incisivilor superiorie) pe fata mezio-vestibulara a molarilorR: b (pag. 143)26) Crosetul in “L”:a) trece de punte peste rebordul gingivalb) are portiunea activa care se termina sub linia ghid de partea edentatieic) prezinta o portiune active ce se termina deasupra liniei ghid in partea opusa edentatieid) porneste direct din seaua protezeie) are contact intim cu rebordul gingivalR: a (pag. 143)27) Crosetul in “U”:a) porneste direct din seab) se termina sub linia ghid prin 2 bratec) prezinta un brat in zona disto-vestibularad) prezinta cel de-al doilea brat in zona mezio-vestibularae) este indicat pe incisivii inferiori

R: b, c, d (pag. 143)28) Crosetul in “S”:a) porneste din sea printr-un conector secundar lungb) merge oblic spre linia ghidc) nu depaseste linia ghidd) ia contact cu dintele subecuatoriale) este utilizat pe caninul superiorR: b (pag. 143)29) Crosetul Ackers:a) este crosetul cu trei brateb) se aplica pe caninc) se aplica pe premolari cu retentivitati vestibulare si orale favorabiled) poate fi numai deschis edentale) are sprijin si stabilizare bunaR: a, c, e (pag. 146)30) Crosetul cu 6 brate se numeste:a) Ackersb) RPIc) Bonwilld) Nally-Martinete) HoussetR: c (pag. 146) 345

62. BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA ORALA1. În evoluţia lor filogenetică, cele două segmente ale craniului (neurocraniu şi craniul visceral) s-au aflat în rapoarte diferite:a) iniţial în juxtapunere anterioară;b) iniţial în raport de supraetajare;c) iniţial au stabilit relaţii funcţionale şi morfologice concretizate sub forma unităţii arhitecturale a craniului visceral şi neural;d) iniţial în raport de necesitatea protecţiei unor receptori periferici (oftalmici, olfactivi); e) iniţial în raport de juxtapunere posterioară.R: a (pag.201)2. La mandibulă, sistemul trabecular bazilar este format din: a) inserţiile musculare ale maseterului; b) inserţiile musculare ale pterigidianului intern;c) inserţiile musculare ale suprahiodianului;d) inserţiile musculare ale muşchilor mentonieri;e) inserţiile musculare ale pterigoidianului extern.R: a; b; c; d (pag.202)3. În mişcarea de masticaţie, deglutiţie, muşchii mobilizatori ai mandibulei proiectează mandibula asupra maxilarului cu o forţă posibilă cu valoarea de :a) 50-400 kgf;b) aproximativ 30-400 kgf;c) aproximativ 500 kgf;d) aproximativ 100 kgf;e) aproximativ 150 kgf.R: b (pag.202)

4. Desmodonţiul are următoarele caracteristici:a) asigură protecţia oaselor maxilare prin formrea stâlpilor şi platformelor de rezistenţă; b) permite disiparea forţei masticatorii asupra stâlpilor de rezistenţă de la nivelul oaselor maxilare;c) forţa ocluzală este transmisă osului prin intermediul desmodonţiului;d) asigură dezvoltarea trabeculaţiilor pterigoidianulu extern de la nivelul feţei interne ale mandibulei;e) determină gruparea fibrelor conjunctive la nivelul inserţiilor musculare.R: c (pag.202)5. Liniile de rezistenţa ale stâlpului zigomatic se împart în următoarele fascicole:a) un grup se îndreaptă spre marginea inferioară a orbitei; b) un grup de trabeculaţii se orientează spre marginea externă a orbitei;c) un grup de trabeculaţii osoase se îndreaptă spre apofiza zigomatică;d) un grup ce se desprinde din stâlpul zigomatic se îndreaptă spre sfenoid;e) un grup de trabeculaţii se unesc cu cele de partea opusă, trecând prin oasele nazale.R: a; b; c; d. (pag.203)346

6. Forţele de rezistenţă (pasive) sunt generate de:a) rezistenţa mecanică a dintelui;b) rezistenţa mecanică a elementului gnatoprotetic;c) structura membranei desmodontale, a corticalei osoase;d) receptorii mucoasei pariferice; e) rezistenţa osului de aproximativ 1,8 kgf/cm2 .R: a; b; c. (pag.209)7. Forţele de tracţiune directă sunt:a) forţele care se manifestă în sens vertical;b) forţele generate de alimentele lipicioase;c) generate de acţiunea muşchilor obrajilor, buzelor, limbii, muşchilor milohioidian şi genioglos;d) generate de acţiunea muşchilor obrajilor, buzelor, limbii;e) forţele care acţionează asupra dinţilor şi parodonţiului.R: a; b; d. (pag.215)8. Forţele de tracţiune indirectă se caracterizează prin următoarele aspecte:a) apar când proteza nu a fost static corect echilibrată; b) sunt generate celmai frecvent prin aşezarea incorectă a liniei croşetelor; c) se numesc şi forţe de basculare;d) determină mişcarea de înfundare a protezei în exclusivitate; e) sunt echilibrate de contracţiile echilibrate ale musculaturii oro-faciale.R: a; b; c. (pag.216)9. Linia croşetelor are următoarele caracteristici:a) se mai numeşte şi opritor de basculare (Kippmeider sau indirect retainer);b) reprezintă axul de rotaţie în jurul căruia se produce mişcarea de basculare sub acţiunea forţelor de tracţiune; c) se va aşeza excentric faţă de central bazei protezei;d) este aleasă încât să treacă neaparat prin corpul protezei, iar proteza să se întindă în mod egal la ambele părţi ale axului de rotaţie; e) este reprezentată de braţul mai scurt a pârghiei determinată de proteză.R: b; d (pag.216)10. Formula lui Stanitz este:a) Fa = 2CA/ab) Fr = 3Isf/lc) F= S’/SxAxCm

d) M=bFXfe) F1b1 – F2b2 = 0R: a (pag.216)11. Forţa de acţiune a extremităţii flexibile a croşetului este în funcţie de:a) gradul de îndoire; b) secţiunea şi forma braţului la punctul fix;c) coeficientul de elasticitate;d) lungimea braţului flexibil; e) gradul de încercuire a dintelui de către antebraţul croşetului.347

R: a; b; c; d. (pag.217)12. Forţele de presiune masticatorii prezintă următoarele caracteristici:a) acţionează doar asupra dinţilor naturali şi prin ei asupra osului, neutralizându-se în parodonţiu şi în stâlpii de rezistenţă ai maxilarelor;b) acţionează doar asupra dinţilor artificiali susţinuţi de şeile protetice şi prin intermediul lor asupra moco-periostului şi osului subiacent;c) intensitatea acestor forţe depinde în primul rând de capacitatea muşchilor ridicători ai mandibulei, de natura alimentului, gradul de sensibilitate al parodonţiului dinţilor stâlpi şi respectiv ai muco-periostului în cazul când se sprijină pe mucoasă;d) acţionează asupra bolţii palatine şi crestelor alveolare edentate la maxilar şi asupra crestelor edentate la mandibulă; e) sunt anihilate de acţiunea muşchilor buzelor, obrajilor, limbii.R: c (pag.217)13. Opritorul de basculare poate fi constituit din:a) un croşet;b) un croşet continuu;c) un pinten ocluzal;d) baza protezeie) orice alt element ce prelungeşte proteza dincolo de axul de rotaţieR; a; b; c; d; e. (pag.216)14. Forţele orizontale sunt: a) forţe orizontale propriu-zise;b) forţe orizontale parazitare ce rezultă din descopunerea forţelor de presiune masticatoriic) forţe orizontale determinate de braţele retentive ale croşetelor;d) forţe orizontale detrmeinate de muşcii obrajilor şi buzelor; e) toate aceste forţe menţionate la punctele a, b, c, d;R: a; b. (pag.218)15. Despriderea protezelor maxilare de pe câmpul potetic este determinată de:a) greutatea protezei maxilare;b) nerespectarea montării dinţilor artificiali pe muchia crestei;c) extinderea bazei protezei în limitele câmpului protetic; d) părţile moi ce vin în contact cu proteza parţial mobilizabilă ; e) alimentele lipicioase.R : a ; d ; e. (pag.220)16. Deplasările meziale ale protezelor se datoresc:a) angrenajelor interdentare incorecte;b) acţiunii limbii;c) anumitor caracteristici ale dinamicii mandibulare;d) versantului vestibular al crestei alveolare edentate în zona anterioarăe) nerespctării legii polinomului.R: a; b; c. (pag.221)17. Delasările distale:

a) se întâlnesc în cazul edentaţiilor teminale cu creastă descendentă;348

b) se întâlnesc în cazul edentaţiilor teminale având curba sagitală de ocluzie descendentă;c) se datorează angrenajelor interdentare incorecte;d) se produc datorită contactului bazei protezei cu faţa disto-orală a dinţilor restanţi;e) se produc datorită alegerii incorecte a conectorilor principali.R: a;b. (pag.221)18. Principiul de bază în combaterea basculării este:a) neutralizarea forţelor ce determină basculările prin folosirea elementelor mecanice de stabilizare: conectori principali dento-mucozali, coroane telescopate, culise, pinteni ocluzali, braţe rigide ale croşetelor; b) utilizarea elementelor protezei care împiedică desprinderea şi respectiv înfundarea protezei dincolo de axul de basculare;c) extinderea poligonului de stabilitate în afara poligonului protetic;d) utilizarea elementelor rigide ale croşetului;e) utilizarea plăcuţelor dento-mucozale.R: c (pag.222)19. adâncimea de retenţie la care se plasează porţiunea flexibilă, terminală a braţului retentiv alcroşetului este:a) 0,25-0,50 mm;b) 0,75- 1 mm;c) 1,25-1,50 mm;d) 0,50-1 mm;e) 0,20-0,75 mm.R: a (pag.223)20. Mişcarea de basculare a protezei reprezintă: a) deplasarea protezei parţial mobilizabile în jurul dinţior restanţi;b) deplasarea protezei parţial mobilizabile în sens vestibulo-oral;c) mişcarea complexă a protezei, în cadrul căreia are loc o mişcare de ridicare, înfundare, de apăsare asociată deseori cu deplasarea în întregime a protezei spre anterior sau posterior;d) deplasarea protezei parţial mobilizabile în sens transversal;e) nici un răspuns nu este corect.R: c (pag.216)21. Axul în jurul căruia se realizează mişcarea de basculare prin desprinderea extremităţilor distale ale şeilor are următoarele caracteristici:a) trece prin vrful extremităţilor libere ale braţelor retentive ale croşetelor plasate cel mai posterior;b) trece prin pintenii ocluzali sau sau alte porţiuni rigide ale croştelor;c) trece prin centrul de greutate al câmpului protetic;d) trece prin vrful extremităţilor libere ale braţelor rigide ale croşetelor plasate cel mai posterior;e) trece la nivelul feţelor ocluzale ale dinţilor restanţi.R: a (pag.226)22. Mijloacele de combatere a mişcării de distalizare a protezei sunt: a) dinţii restanţi laterali, precum şi de elementele protetice care se aplică pe aceştia;349

b) în cazul prezenţei doar a dinţilor frontali, distalizarea este oprită de braţele elastice ale croşetelor turnate;

c) pintenii croşetelor turnate amplasate în fosetele meziale ale dinţilor restanţi ce limitează spaţiile edentate;d) conectorul principal cu sprijin dento-mucozal;e) extinderea bazei protezei în limitele câmpului protetic.R: a; b. (pag.225)23. În scopul frânării deplasărilor distale ale protezelor parţial mobilizabile scheletate se folosesc:a) curba de ocluzie sagitală inversă;b) dispozitive mecanice;c) porţiunile croşetelor aflate pe feţele mezi-vestibulare ale dinţilor;d) culise intra şi extra coronare; e) croşet continuu lingual cu gheruţe incizale articulate mezial.R: a;b; c; d; e. (pag.221)24. Forţa declanşată de musculatura ridicătoare este în medie de: a) 10-20 kgf la nivelul incisivilor;b) 50-70 kgf la nivelul caninilor;c) 30-50 kgf la nivelul lateralilor;d) 70-100 kgf la nivelul molarilor de 6 ani;e) 80-90 kgf la nivelul molarilor 2.R: a; c. (pag.208)25. În cadrul stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate, ges reprezintă:a) centrul de greutate al câmpului protetic;b) centrul comun al şeilor proteticec) centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei;d) greutatea şeilor protetice;e) centrul de greutate al al protezei.R: c (pag.215)26. În cadrul stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate, G’ reprezintă:a) centrul de greutate al câmpului protetic;b) centrul comun al şeilor proteticec) centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei;d) greutatea şeilor protetice;e) centrul de greutate al protezei.R: e (pag.215)27. În cadrul stabilităţii dinamice a protzelor parţial mobilizabile scheletate, gs reprezintă:a) centrul de greutate al câmpului protetic;b) centrul comun al şeilor protetice (al porţiunii selare)c) centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei;d) greutatea şeilor protetice;e) centrul de greutate al protezei.R: b (pag.215)350

28. Muşchii temporali prin contracţia lor bilaterală determină:a) mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu planul de la Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis posterior;b) mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu planul lui Camper, sub un unghi de 60 de grade, deschis posterior;

c) mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu planul de la Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis anterior;d) mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu planul bazal mandibular;e) mişcarea spre anterior a mandibulei.R: a (pag.208)29. Nivelul de rezistenţă al osului este de aproximativ:a) 3 kgf/cm2;b) 1,6 kgf/cm2;c) 2,5 kgf/cm2;d) 0,5 kgf/cm2; e) 5,5 kgf/cm2.R: b (pag.209)30. În timpul mişcărilor de triturare mandibula exercită următoarele mişcări:a) mişcări de lateralitate;b) mişcări de ridicare;c) mişcări de basculare;d) mişcări împingere; e) toate tipurile de mişcări prezentate la punctele a-d.R: a (pag.218)351

63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE SCHELETATE.AMPRENTAREA(10)1) Tipurile de portamprente standard sunt:a) standard metalica SS Whiteb) ortomorfa Devinc) Schrainemakersd) cu dispozitiv de retentiee) din placa de bazaR: a, b, c, d (pag. 279)2) Adaptarea portamprentei se face:a) in sens transversalb) in sens sagitalc) in sens verticald) meziale) distalR: a, b, c (pag. 280)3) Marginile portamprentei in sens transversal trebuie:a) sa fie la 4-5 mm distanta de campul proteticb) sa asigure o grosime mica a materialului de amprentac) sa asigure o presiune crescutad) sa fie la 6-7 mm distanta de campul protetice) o grosime neuniforma a materialului de amprentaR: a (pag. 280)4) In sens sagital marginile portamprentei trebuie să:a) fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontalab) distal sa depaseasca cu 3 mm santurile retro-tuberozitarec) distal sa depaseasca cu 2 mm santurile retro-tuberozitared) distal, sa depaseasca cu 4 mm foveele palatinee) la 6 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontal

R: a, c, d (pag. 280)5) In sens vertical portamprenta trebuie:a) să fie la o distanta de 4 mm de bolta palatinab) să aibă marginile portamprentei la 2 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobilec) să fie la o distanta de 5 mm de bolta palatinad) să fie la o distanta de 1 mm de linia ghide) să aibă marginile portamprentei la 4 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobileR: a, b (pag. 280)6) Portamprenta:a) trebuie sa fie suficient de rigidab) trebuie sa nu jeneze jocul formatiunilor mobilec) trebuie sa cuprinda in totalitate campul proteticd) trebuie sa asigure grosime suficienta materialului de amprenta 352

e) trebuie sa cuprinda partial campul proteticR: a, b, c, d (pag. 280)7) Adaptarea portamprentei prin completare cu mase termoplastice:a) trebuie să nu jeneze jocul formatiunilor mobileb) trebuie să cuprindă doar partial campul proteticc) trebuie să asigure o grosime suficienta materialului de amprentad) trebuie ca marginile materialului de amprenta sa se opreasca la 2-3 mm de linia ghirlandatae) să fie suficient de rigidaR: b (pag. 280)8) Amprenta preliminara reprezinta:a) copia pozitiva a campului protetic edentatb) negativul campului proteticc) copia negativa a protezei mobiled) copia duplicat a protezei mobilee) negativul protezei mobileR: b (pag. 281)9) Amprenta preliminara:a) reuseste sa surprinda toate suprafetele plane si orizontale ale campului proteticb) reuseste sa redea conditiile realizarii unei succiuni optimec) nu are fidelitatea necesara datorita materialului mai putin fidel pe care-l utilizamd) asigura conditiile de stabilitate prin inregistrarea suprafetelor verticale si retentive ale campului protetice) realizeaza compresiuni selectiveR: a, c, d (pag. 281)10) Amprenta preliminara:a) realizeaza obiectivele functionale ale amprentariib) realizeaza insuficient obiectivele biologice din cauza parametrilor aproximativi ai amprentariic) se ȋnregistrează cu materiale, de tipul: gips, mase alginice, mase termoplastice, siliconi in functie de obiectivele urmarite si conditiile cliniced) se ȋnregistrează prin aceeasi tehnică indiferent de materialul de amprentare alese) uneori nu poate sa se extinda in zone periferice ale campului protetic (nisa retromolara, parafrenulare, etc)R: b, c, e (pag. 281)

11) Miscarile realizate in timpul amprentarii preliminare:a) sunt 4 tipuri principale de miscari care se pot realiza in cursul amprentariib) au ca scop functionalizarea periferica fara a realiza conditiile din cadrul amprentarii functionalec) trebuie sa fie cu atat mai energice cu cat materialul de amprenta este mai vascosd) sunt miscari nefunctionale, functionale neautomatizate si functionale automatizatee) sunt 2 tipuri: nefunctionale neautomatizate si nefunctionale automatizateR: b, c, d (pag. 282)12) Miscarile realizate in timpul amprentarii:a) pot fi nefunctionale efectuate de catre pacient 353

b) pot fi nefunctionale efectuate de catre medicc) pot fi functionale neautomatizate recomandate de medic bolnavului sub forma de tested) pot fi functionale neautomatizate, efectuate de catre medice) pot fi functionale automatizate, miscari care utilizeaza toata gama de miscari capabile sa le execute sistemul stomatognatR: b, c, e (pag. 282)13) Amprentele functionale:a) se clasifica in amprente functionale mucostatice si amprente functionale mucodinamice in raport de gradul de mobilizare al periferiei campului proteticb) cele mucostatice se inregistreaza cu ajutorul port-amprentelor individuale cu margini scurtec) cele mucostatice utilizeaza material de amprentare de mica fluiditated) cele mucostatice pun in valoare succiunea, tonicitatea musculara, etce) cele mucostatice au o utilizare extrem de mare datorita avantajelor lorR: a, b (pag. 283)14) Amprentele functionale:a) muco-dinamice se inregistreaza cu port-amprente individuale functionalizate pe baza functionalizarii periferiei mobile prin testeb) muco-dinamice sunt criticate din cauza variatiilor de presiune ce se pot realiza printr-o compresiune neglijenta de catre un operator neatent si mai putin versatc) se impart in 2 categorii: amprente cu gura deschisa si amprente cu gura inchisad) se impart in 3 categorii: amprente cu gura deschisa, amprente cu gura inchisa si amprente combinatee) cu gura deschisa sunt cele mai putin utilizate datorita greutatii de inregistrareR: a, b, d (pag. 283-284)15) Amprentele functionale:a) se pot clasifica, dupa numarul de materiale utilizate, in amprente functionale simple si amprente functionale compoziteb) compozite utilizeaza in cursul procedurii de amprentare un singur materialc) se impart, dupa gradul de compresiune, in 2 categorii: amprente functionale compresive si amprente functionale decompresived) compresive se adreseaza campurilor moie) decompresive se adreseaza campurilor protetice dureR: a (pag. 284)16) Amprentele functionale:a) in raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate pot fi: fonetice, de masticatie si de deglutitie

b) in raport de zona campului protetic amprentata pot fi: unimaxilara sau maxilara, globalac) dupa inregistrarea separata sau concomitenta a celor 2 campuri protetice pot fi amprente functionale care inregistreaza in totalitate campul protetic sau amprente parcelared) cel mai putin utilizate sunt cele periferice si centralee) cel mai putin utilizate sunt cele cu compresiune selectiveR: a (pag. 284-285)17) Port-amprentele individuale:a) se confectioneaza din placa de baza sau acrilate auto sau termopolomerizabileb) sunt doar de 2 tipuri: port-amprente in contact complet si port-amprente distantate parcelar 354

c) cu contact marginal sunt port-amprente individuale care pastreaza contactul port-amprentei cu campul protetic pe o distanta de 1 mm de la periferia acestuiad) port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele decompresivee) au marginile subtiri, ascutite avand manerul plasat in zona incisivilor centraliR: a (pag. 285)18) Miscarile efectuate in amprentarea functionala:a) sunt efectuate doar de medicb) sunt efectuate doar de pacientc) pot fi efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau semifunctionale)d) nu admit compresiuni si tractiuni la periferia campului protetic cand materialul de amprenta este vascos, in nicio situatiee) trebuie sa se realizeze rapidR: c (pag. 285)19) Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele:a) deschiderea usoara a gurii, pune in tensiune periferia campului protetic la nivel canin, premolar 1b) deschiderea larga a gurii realizeaza modelarea la nivelul pungii Eisenringc) suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare frontaled) sugere, suflat, fluierat, sarut, modeleaza marginile port-amprentei in zona vestibulara lateralae) suras fortat realizeaza o tractiune anterioara plicii alveolo-jugaleR: b (pag. 286)20) Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele:a) balansarea mandibulei dreapta-stanga ce realizeaza modelarea zonei anterioare a pungii Eisenringb) mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin deglutitiec) umezirea rosului buzelor (de la o comisura la alta)d) suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare lateralee) varful limbii intr-un obraz si in celalaltR: d (pag. 286)21) Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele:a) deschiderea larga a gurii, modeleaza zona distala a pungii Eisenringb) deschiderea larga a gurii, modeleaza zona meziala a pungii Fishc) umezirea rosului buzelor modeleaza zona milohioidiana in dreptul molarilord) limba catre nas pune in tensiune zona vestibulara centralae) sugere, fluierat, modeleaza zona Slack in portiunea sa posterior de canin, modeland mai cu seama zona milohioidianaR: c (pag. 286-287)

22) Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele:a) deglutitie, modeleaza zona pungii Neill si Bowenb) sugere, fluierat modeleaza zona distala a pungii Fischc) suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare frontaled) balansarea mandibulei dreapta-stangae) mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin probe Valsalva, tuse, test fonetic: “a”, “ah”355

R: a (pag. 286-287)23) Miscarile efectuate in amprentarea functionala pot fi:a) cele automatizate efectuate de pacient sunt reprezentate de utilizarea testelor fonetice, testelor de masticatie si testelor de deglutitieb) miscarile masticatorii se vor realiza cu ajutorul unor port-amprente individuale rezistente prevazute cu valuri de ocluziec) miscarile combinate se adreseaza cazurilor cu materiale vascoased) miscarile combinate se adreseaza cazurilor in care colaborarea bolnavului nu este posibila (hipotonii, paralizii)e) nu se pot realiza niciodata combinatii de miscari functionale (semiautomatizate) cu miscari automatizateR: a, b, c, d (pag. 287)24) In scopul amprentarii functionale a campului protetic edentate partial intins:a) nu se utilizeaza materiale rigide gips, acrilat, mucoseal)b) nu se utilizeaza materiale elasticec) se utilizeaza materiale de amprenta din toate categoriile descries de Poggiolid) nu se utilizeaza materiale cu prize retarde) nu se utilizeaza masele termoplasticeR: c (pag. 287)25) Verificarea si adaptarea port-amprentei individuale:a) se realizeaza mai intai intr-o faza intraorala si apoi extraoralb) se realizeaza mai intai intr-o faza extraorala si apoi intraoralc) urmareste obiective total diferite in cadrul verificarii intraorale fata de cea extraoralad) trebuie sa se realizeze din aproape in aproape, pentru fiecare zona in parte, urmarind mobilitatea elementelor periferice ale campului protetice) nu presupune realizarea adaptarii statice si dinamiceR: b, d (pag. 288)26) Amprenta finala prin tehnica dublului amestec (wash technigue):a) se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta fluidab) se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta vascoasac) se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a 2 materiale de consistenta diferitad) in cazul utilizarii materialului siliconic nu se vor realiza retentii la nivelul portamprenteie) presupune dezinsertia amprentei dupa fluidificarea completa a materialului thermoplasticR: c (pag. 288-289)27) Amprenta finala cu portamprenta individuala completa:a) este o metoda de amprentare in 2 timpi

b) utilizeaza portamprenta individuala din placa de baza sau din acrilat care nu acopera in totalitate campul protetic si dintii restantic) utilizeaza material semirigidd) este o metoda de amprentare intr-un singur timpe) utilizeaza alginatul, conform Clinicii de Protetica din IasiR: d (pag. 289) 356

28) Amprenta finala cu portamprenta decupata:a)vestibular, utilizeaza o portamprenta care acopera partial crestele edentateb) vestibular, nu utilizeaza ca material de amprenta siliconiic) dentar, este o tehnica de amprentare intr-un timp, utilizand o portamprentad) incizal, presupune introducerea materialului alginic cu ajutorul unei seringi prin deschiderea incizala, care sa acopere spatiul peridentare) incizal, dupa varianta descrisa de Greenfield, nu presupune aplicarea alginatului pe toata suprafata ocluzala a port-amprenteiR: d (pag. 290)29) Tehnicile de amprenta cu model corectat secţionat:a) sunt utilizate din ce in ce mai putin in ultima vremeb) se adreseaza edentatiilor frontalec) nu se adreseaza edentatiilor terminaled) presupun sectionarea modelului la nivelul crestelor edentate terminale, la 3 mm distal de dintii restantie) presupun sectionarea modelului la 1-2 mm distal de dintii restantiR: e (pag. 291)30) Tehnica modelului corectat cu portamprenta functionalizata:a) a fost introdusa de Boucher si Rennerb) presupune inregistrarea amprentei functionale inainte ca pregatirile proprotetice sa fie realizatec) presupune dupa amprentare si turnarea modelului de gips, cofrat, indepartarea masei de amprenta, iar in spatiul ramas se introduce acrilat elasticd) presupune dezinsertia scheletului cu portamprenta functionalizata si inregistrarea unei noi amprentee) nu presupune inregistrarea unei noi amprente dupa dezinsertia scheletuluiR: c (pag. 292-293) 357

64. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE SCHELETATE: INREGISTRAREA RELATIEI INTERMAXILARE1. În scopul înregistrării relaţiilor mandibulo-craniene în cazul în care pe unul din maxilare vom realiza o protezare parţial mobilă, iar celălalt va fi protezat prin proteză totală vom utiliza: a) o folie de ceară decupată după forma arcadei;b) poziţionarea de către medic a celor două modele în relaţie centrică prin metoda discriminării tactile;c) machetele de ocluzie;d) ocluzorul;e) articulatorul.R: c. (pag.296)2. Următoarele aspecte sunt adevărate în legătură cu arcul facial:

a) permite înregistrarea tridimensionale a mişcărilor fundamentale la subiecţii dentaţi, edentaţi parţial sau edentaţi total;b) urmăreşte raportarea corectă a modelului maxilar la axa de închidere/deschidere a simulatorului;c) permite plasarea modelului maxilar faţă de planul orizontal;d) permite înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene prin intermediul unui strat de zinc-oxid-eugenol pe cadru de sârmă;e) permite înregistrarea clearace-ului ocluzal prin metoda compresiunii pe maseteri.R. a; b; c. (pag.299)3. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizează drept reper cranian fix următoarele repere:a) planul determinat de punctele craniometrice Gnation- Subnazale ;b) planul determinat de punctele craniometrice Orbitale-Porion sau spina nazala anterioară – meatul auditiv extern;c) planul determinat de punctele craniometrice Orbitale- Nazion; d) planul determinat de punctele craniometrice Ophrion-Porione) planul determinat de punctele craniometrice Porion- spina nazala anterioară.R: b. (pag.299)4. Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului de la Frankfurt sunt: a) spina nazala anterioară – meatul auditiv extern;b) Orbitale-Porion ;c) Orbitale- Nasion;d) Porion- spina nazala anterioară; e) Ophrion-Porion.R : b. (pag.299)5. Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului Camper sunt:a) Gnaţion- subnazal;b) conductul auditiv extern şi intern;358

c) spina nazală anterioară – meatul auditiv extern; d) orbitale – tragus;e) Gonion- Zygion.R: c. (pag.299)6) . În scopul înregistrării relaţiilor mandibulo-craniene cu ajutorul arcului facial pentru determinarea axei balama se va ţine cont de următoarele aspecte: a) pe parcursul mişcării de închidere-deschidere, distanţa interincizală nu va depăşi amplitudinea de 20 mm;b) braţul lateral al arcului se plasează astfel încât vârful arcului se plasează la 12 mm înaintea tragusului;c) pe parcursul mişcării de închidere-deschidere, distanţa interincizală nu va depăşi amplitudinea de 10 mm;d) pe parcursul mişcării de închidere-deschidere, distanţa interincizală nu va depăşi amplitudinea de 40 mm;e) braţul lateral al arcului se plasează astfel încât vârful arcului se plasează la 5 mm înaintea tragusului.R: a; b. (pag.300)7. Sistemul N.O.R. este format din : a) dispozitvul clinic Clini-Nor;b) dispozitivul de laborator Labo-Nor;c) element condilian;d) pantograph

e) stiletele arcului facial.R: a.; b. (pag.302)8. Relaţia de ocluzie se defineşte ca fiind: a) contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în relaţia de intercuspidare maximă;b) contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în relaţie centrică; c) contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în relaţie de postura;d) relaţia de ocluzie habituală; e) toate răspunsurile a-d.R: b. (pag.303)9. Reperele ocluziei centrice stabilite de profesorul Costa sunt: a) repere osoase, articulare, musculare;b) repere dentare;c) repere labiale;d) repere linguale;e) repere nazale.R: a; b. (pag.303)10. În cadrul reperelor ocluziei centrice, reperele dntare sunt reprezentate de ;a) liniile mediane corespondente;b) circumscrierea arcadei mandibulare de către arcada maxilara;c) contactul tripodal; 359

d) devansarea cu jumătate de cuspid a dinţilor mandibulari faţă de cei maxilari;e) feţele distale ale ultimilor molari maxilari şi mandibulari plasate în acelaşi plan frontal.R: a; b; c; d; e. (pag.303)11. La realizarea relaţiei centrice participă următori factori:a) factori extrinseci şi intrinseci;b) factori anatomici reprezentaţi de arcadele dentare;c) factori anatomici reprezentaţi de punctele craniometrice;d) factori funcţionali neuro-musculari;e) factori funcţionali masticatorii.R: b; d. (pag.299)12. În cazul în care unul din maxilare este protezat prin proteză mobilă cu sau fără proteze fixe asociate, iar pe maxilarul antagonist vom realiza o proteză mobilă, caz în care se asociază şi o instabilitate mandibulo-craniană, nivelul şi orientarea planului de ocluzie se va stabili pe baza:a) stabilirii nivelului şi orientării planului de ocluzie pentru zonele edentate utilizând criterii antropometrice gnatoprotetice cunoscute;b) nivelului şi orientării planului de ocluzie pe care le imprimă grupul dentar restant;c) stabilirii relaţiei de ocluzie corecte; d) înregistrării relaţiei de postură;e) măsurării distanţei interpupilare.R: a; b. (pag.298)13. În scopul programării articulatoarelor adaptabile se utilizează:a) pantograph-ul; b) punctele care formează triunghiul lui Bonwill;c) mişcarea corporeală a mandibulei (mişcarea Bennet);d) un element condilian care permite alunecarea pe un plan adaptabil de pe componenta maxilară a articulatorului.e) sfera condilianăR: a (pag.301)14. Articulatoarele Tip Arcon şi Tip Non- Arcon din ce tip de articulatoare fac parte?

a) articulatoare simple;b) articulatoare cu mişcări limitate;c) articulatoare semi-adaptabile ;d) articulatoare adaptabile; e)articulatoare complexe.R: c (pag.301)15. Legea I postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este:a) oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi;b) înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de echilibru fiziologic şi psihic;360

c) stabilirea bazei şabloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le caracterizează în momentul amprentării;d) presiunea exercitată de bazele şabloanelor în momentul determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei exercitată în momentul amprentării.e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă de maxilar datorită rezorbţiei osoase.R: b (pag.303)16. Legea II postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este:a) oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi;b) înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de echilibru fiziologic şi psihic;c) stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le caracterizează în momentul amprentării;d) presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei exercitată în momentul amprentării.e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă de maxilar datorită rezorbţiei osoase.R: a. (pag.303)17. Legea III postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este:a) oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi;b) înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de echilibru fiziologic şi psihic;c) stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le caracterizează în momentul amprentării;

d) presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei exercitată în momentul amprentării.e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă de maxilar datorită rezorbţiei osoase.R: c. (pag.303)18. Legea I V postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este:a) oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi; 361

b) înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a relaţiei centrice, bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de echilibru fiziologic şi psihic;c) stabilirea bazei şabloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le caracterizează în momentul amprentării;d) presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei exercitată în momentul amprentării.e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă de maxilar datorită rezorbţiei osoase.R: d (pag.303)19. Macheta de ocluzie este alcătuită din:a) bază ( confecţionată din placă de bază sau acrilat);b) dinţi artificiali;c) bordură de ocluzie (confecţionată din ceară sau alt material termoplastic);d) conector principal cu sprijin mucozal;e) toate elemntele precizate la punctele a-dR: a; c. (pag.304)20. Etapa clinică de verificare a machetelor de ocluzie cuprinde:a) verificarea extraorală;b) verificarea intraorală; c) verificarea montării dinţilor artificiali;d) verificarea corespondenţei liniilor mediene;e) verificarea redării corecte a curbelor sagitale şi transversale.R: a, b. (pag.304)21. Verificarea extraorală a machetelor de ocluzie urmăreşte:a) modalitatea de execuţie a bazei;b) modalitatea de execuţie a marginilor;c) modalitatea de execuţie a bordurii de ocluzie;d) modalitatea de redare a planului de ocluzie;e) modalitatea de execuţie a conectorului principal.R: a; b; c. (pag.304)22. Nivelul planului de ocluzie în zona frontală are următoarele caracteristici: a) este situat la 1.5 – 2 mm sub marginea inferioară a buzei superioare;b) se plasează la mijlocul distanţei dintre cele două creste edentate;c) urmăreşte redarea paralelismului cu linia bipupilară;d) urmăreşte redarea paralelismului cu planul lui Camper;e) este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioară a buzei superioare.

R: a (pag.305)23. Nivelul planului de ocluzie în zonele laterale are următoarele caracteristici:a) este situat la 1.5 – 2 mm sub marginea inferioară a buzei superioare;b) se plasează la mijlocul distanţei dintre cele două creste edentate;c) urmăreşte redarea paralelismului cu linia bipupilară;d) urmăreşte redarea paralelismului cu planul lui Camper;e) este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioară a buzei superioare.362

R: b (pag.305)24. Orientarea planului de ocluzie în zona frontală are următoarele caracteristici:a) se realizează raportându-se la planul lui Camper ;b) are o orientare paralelă cu linia bipupilară;c) se realizează raportându-se la planul de la Frankfurt;d) este paralel cu planul bazal mandibular; e) este perpendicular pe planul lui CamperR: b (pag.305)25. Orientarea planului de ocluzie în zonele laterale are următoarele caracteristici:a) este paralel cu planul bazal mandibular; b) are o orientare paralelă cu linia bipupilară;c) se realizează raportându-se la planul lui Camperd) se realizează raportându-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-porion;e) se realizează raportându-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-gnaţion;R: c; d. (pag.305)26. Spaţiul de inocluzie fiziologică este dat de:a) dimensiunea verticală de postură; b) dimensiunea verticală în relaţie centrică;c) dimensiunea verticală a etajului inferior;d) diferenţa dintre dimensiunea verticală de postură şi cea din relaţie centrică; e) diferenţa dintre dimensiunea verticală a etajului inferior şi dimensiunea verticală de postură.R : d (pag.306)27. Metoda de determinare a relaţiei centrice prin compresiune pe menton are următoarele caracteristici:a) reprezintă un reflex conform căruia mandibula urmează limba în periplul său static sau dinamic;b) reprezintă o metoda de inducere a mandibulei şi în relaţia de postură;c) constă în dirijarea mandibulei în poziţia sa centrică prin compresiunea postero-superioară a mentonului ;d) este riscantă deoarece conduce mandibula într-o poziţie incorectă mult mai retrudată decât relaţia centrică;e) utilizează bobiţa Walchoff plasată pe bolta palatină a bazei machetei superioare.R: c; d. (pag.306)28. Metoda de determinare a relaţiei centrice prin manevra maseterină Gysi are următoarele caracteristici:a) constă în compresiunea maseterului bilateral;b) în timpul acestei manevre bolnavul realizează închiderea gurii cu scopul obţinerii contracţiilor echilibrate;c) ) în timpul acestei manevre bolnavul deschide larg gura cu scopul obţinerii contracţiilor echilibrate;

d) metoda derivă din metoda Lauritzan-Barrelle; e) se bazează pe reflexul molar.363

R: a; b. (pag.307)29. Metoda de determinare a relaţiei centrice prin manevra temporală Green are următoarele caracteristici:a) se bazează pe reflexul molar;b) utilizează bobiţa Walchoff plasată pe bolta palatină a bazei machetei superioare. c) are ca scop obţinerea de contracţii musculare simetrice;d) se realizează prin compresiunea fascicolului posterior al temporalului;e) în timpul manevrei se palpează condilii mandibulari.R : c; d; e. (pag.307)30. Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate realiza prin următoarele procedee: a) utilizarea unor anse de sârmă în formă de “U” încălzite sunt introduse în masa de ceară a ambelor machete, solidarizându-le; b) practicarea unor lăcaşe sau ancoşe în cele două valuri la nivelul primilor premolari;c) folosirea ştifturilor de interpoziţioanre între cele două machete;d) utilizarea de material Repin sau ceară topită;e) practicarea unor linii oblice intersectate la nivelul zonelor laterale în ceara bordurilor de ocluzie.R: a; b; c; d; e. (pag.307)364

65. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. AMPRENTAREA1. Scopul esenţial al amprentării este realizarea unei proteze:a. cu o bază cât mai extinsă;b. care să corespundă numai doleanţelor pacientului;c. în limitele funcţionalităţii formaţiunilor mobile de la periferia câmpului protetic;d.care să refacă, în principal, funcţia estetică;e. care să respecte numai principiul biomecanic privind rezistenţa piesei protetice.R: a, c. (p. 466)2. Un sistem de amprentare constă din:a. un anumit gen de amprentă preliminară;b. o anumită portamprentă individuală şi materialul care se pretează la tehnica aleasă, în funcţie de particularităţile câmpului protetic;c. o tehnică de amprentare funcţională muco-dinamică, împreună cu instrumentarul necesar;d. materiale de amprentare preliminară şi funcţională, alese corespunzător câmpului protetic edentat total;e. totalitatea materialelor şi instrumentarului necesare etapelor de amprentare.R: a, b, d. (p. 468)3. Materialul de amprentare termoplastic:a. necesită utilizarea unei portamprente metalice;b. este indicat numai pentru amprentarea preliminară şi funcţională maxilară;c. necesită alegerea unei portamprente confecţionate din mase plastice;d. este indicat numai pentru amprentarea preliminară şi funcţională mandibulară;e. este indicat numai pentru amprentarea preliminară, atât maxilară, cât şi mandibulară;R: a, c, e (p. 469)4. Tehnica de amprentare preliminară Hayakawa utilizează:a. linguri din mase plastice şi alginat ca material de amprentă;

b. linguri din aluminiu şi pastă Zoe ca material de amprentă;c. linguri din oţel inoxidabil şi pastă Repin ca material de amprentă;d. linguri din acrilat termopolimerizabil şi polivinil-xiloxan ca material de amprentă;e. linguri din aluminiu şi alginat ca material de amprentă;R: e. (p. 469)5. Care dintre următoarele situaţii clinice necesită amprentare prin tehnici de presiune selectivă:a. creastă mandibulară posterioară fibroasă nefavorabilă;b. creastă balantă anterioară;c. creastă mandibulară aplatizată, acoperită cu mucoasă atrofică;d. creastă maxilară înaltă şi rotunjită, cu mucoasă ferm aderentă de os;e. toate variantele sunt corecte.R: a, b, c. (p. 470) 365

6. Principalele obiective pe care trebuie să le îndeplinească o amprentă în protezarea edentaţiei totale sunt:a. asigurarea sprijinului;b. asigurarea stabilităţii;c. asigurarea retenţiei;d. asigurarea menţinerii crestei reziduale;e. obţinerea unei estetici corespunzătoare.R: a. b, c, d, e. (p. 471)7. Retenţia protezei totale este influenţată de:a. presiunea atmosferică;b. adeziunea;c. coeziunea;d. retentivităţile anatomice;e. toleranţa pacientului.R: a. b, c, d, e. (p. 471)8. Portamprenta standard trebuie:a. să fie uşor supradimensionată faţă de câmpul protetic, cu aproximativ 3 mm;b. să fie uşor subdimensionată faţă de câmpul protetic, cu aproximativ 3 mm;c. să fie extinsă posterior, pentru a acoperi tuberozităţile maxilare până în şanţurile pterigo-maxilare;d. să aibă marginile în contact cu frenurile bucale, labiale şi/sau linguale;e. nici o variant nu este corectă.R: a, c. (p. 475)9. Turnarea modelului într-o amprentă preliminară, înregistrată cu mase termoplastice, trebuie să se realizeze:a. în primul sfert de oră;b. cel târziu după o oră;c. imediat după amprentare;d. la 3 ore după amprentare;e. nici o variantă nu este corectă.R: b. (p. 480)10. Amprenta preliminară, înregistrată cu alginat, trebuie îndepărtată din cavitatea orală:a. la 1 minut de la gelificare;b. la 3 minute de la gelificare;

c. imediat după gelificare;d. la 2 minute de la gelificare;e. la 5 minute de la gelificare;R: a. (p. 489)11. Obiectivele amprentei finale, formulate de fraţii Green sunt:a. obţinerea unei înălţimi corecte a marginilor;b. exinderea maximă a bazei protezei;c. repartizerea de presiuni egale asupra părţilor moi şi dure ale câmpului protetic;d. respectarea libertăţii contracţiilor musculare;e. realizarea închiderii marginale a protezei. 366

R: a, b, c, d, e. (p. 502)12. În etapa de amprentare finală, adeziunea este determinată de:a. precizia amprentării suprafeţei de sprijin;b. extinderea maximă a suprafeţelor verticale;c. asigurarea unui contact intim între baza protezei şi mucoasa fixă;d. extinderea maximă a suprafeţelor orizontale;e. toate variantele sunt corecte.R: a, c, d. (p. 503)13. Care din următoarele tehnici de amprentare, înregistrează culoarul neutral:a. tehnica Frantz Herbst;b. amprenta de deglutiţie Hromatka;c. tehnica piezografică;d. tehnica Lejoyeux;e. tehnica Pedro Saizar.R: c. (p. 505)14. În tehnici de amprentare funcţională cu gura închisă, marginile portamprentei individuale vor fi situate:a. la 1mm sub limita mucoasei pasiv-mobile;b. la 1,5-2 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile;c. la 1mm peste limita mucoasei pasiv-mobile;d. la 2 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile;e. exact până la limita mucoasei pasiv-mobile.R: b. (p. 521)15. Pentru a putea fi utilizate în amprentarea funcţională periferică, materialele buco-plastice trebuie încălzite la temperatura de:a. 370 - 400 C;b. 300 - 350 C;c. 500 C;d. 250 C;e. nici o variantă nu este corectă.R: a. (p. 525)16. La mandibulă, pentru modelarea zonei distale şi maseterine, pacientul va efectua:a. o mişcare de lateralitate spre partea ce urmează a fi modelată;b. o mişcare de lateralitate spre partea opusă celei ce urmează a fi modelată;c. o mişcare de deschidere-închidere a gurii, neforţată;d. o mişcare de deschidere largă a gurii, urmată de închiderea forţată;

e. mişcări de lateralitate dreapta-stânga.R: d. (p. 526)17. Jocul frenului bucal se imprimă în amprentă prin:a. tracţiunea postero-anterioară a obrazului;b. ridicarea acestuia;c. tracţiunea antero-posterioară a obrazului;d. eversarea buzei superioare;e. nici o variantă nu este corectă.367

R: b, c. (p. 527)18. Modelarea marginală a zonei retrozigomatice şi a procesului coronoid se realizează prin:a. deschiderea maximă a gurii;b. surâsul forţat;c. ţuguierea buzelor;d. deschiderea uşoară a gurii;e. tracţiunea antero-posterioară a obrazului.R: a, e. (p. 530)19. Tehnica modelării marginale cu Xantopren Function:a. este o tehnică de amprentare preliminară a câmpurilor protetice edentate total;b. necesită portamprente realizate la distanţă de câmpul protetic;c. utilizează activatorul Optosil Xantopren când modelarea funcţională marginală se face cu gura deschisă;d. necesită utilizarea unui adeziv special pentru siliconi, în vederea retenţiei materialului, la nivelul marginilor portamprentei;e. utilizează activatorul Optosil Xantopren când modelarea funcţională marginală se face cu gura închisă.R: c, d. (p. 532)20. În amprentarea finală, pastele ZOE se indică:a. în edentaţia totală, pentru finisarea amprentelor luate cu material termoplastice (tehnica de spălare);b. ca material unic în amprenta finală, în portamprente individuale bine adaptate;c. în toate tehnicile de amprentare muco-statică;d. în amprentarea pentru rebazări ale protezelor totale;e. nici o variant nu este corectă.R: a, b, c. (p. 535)21. Amprenta finală “ambulatorie”:a. foloseşte proteza veche a pacientului ca portamprentă;b. utilizează ca material de amprentare, materialele cu resilienţă temporară;c. se consideră încheiată la 24 h de la finalizarea gelificării;d. utilizează ca material de amprentare, materialele siliconice vâscoase;e. necesită o amprentă de “spălare” cu un silicon sau o gumă polisulfidică de consistenţă fluidă.R: a, b, c, e. (540)22. Tehnica Lejoyeux, de închidere palatinală posterioară, presupune:a. gravarea modelului pe o zonă de 2-5 mm, dintre linia de flexie a vălului palatin şi palatal dur;b. transferul liniei Ah prin intermediul bazei şablonului de ocluzie, realizat în zona distal din răşină acrilică transparentă;

c. utilizarea manevrei Nelson (pacientul apleacă anterior capul, pentru ca poziţia vălului să fie joasă);d. realizarea închiderii palatinale posterioare cu material termoplastic;e. gravarea modelului preliminar cu un excavator cu diametrul părţii active de 2-2,5 mm.R: a. (549) 368

23. Cofrarea amprentei preliminare, în vederea turnării modelului funcţional, are următoarele roluri:a. dirijarea turnării ghipsului dur;b. permite obţinerea unui model gata fasonat şi correct dimensionat;c. constituie un indicator précis al limitelor până la care va fi redus soclul modelului;d. permite o vibrare energică, fără riscul prelingerii ghipsului peste pereţii exterior ai amprentei;e. toate variantele sunt corecte.R: b, d. (p. 545)24. În etapa de citire a reperelor anatomice pe amprenta finală mandibulară, zona disto-vestibulară a amprentei apare:a. ca un şanţ uşor evidenţiat;b. aplatizată şi largă;c. ca o depresiune la capătul distal al depresiunii alveolare;d. ca mici linii în materialul de amprentă;e. adâncită sau pliată spre exterior;R: e. (p. 543)25. Materialele cu vâscozitate lent progresivă au ca indicaţii:a. “condiţionarea tisulară” a ţesuturilor câmpului protetic, atunci când mucoasa este dezinserată şi mobilă;b. căptuşirea temporară a protezelor instabile şi netolerate de pacient;c. “condiţionarea” câmpului protetic edentate total, în vederea adaptării cu o proteză imediată;d. amprentarea în vederea rebazării protezelor totale.e. toate variantele sunt corecte.R: e. (p. 536)26. Siliconii cu reacţie de condensare de consistenţă chitoasă se indică:a. în amprentarea preliminară a câmpurilor protetice edentate total;b. la modelarea marginală a portamprentei individuale;c. la amprentarea zonei de închidere marginală posterioară-zona Ah;d. la adaptarea portamprentei individuale;e. în amprentarea câmpurilor protetice moi sau în amprentele de spălare.R: a, b. (p. 535)27. Care dintre următoarele proprietăţi sunt caracteristice polieterilor:a. fidelitate deosebită;b. miros neplăcut;c. sunt materiale hidrofile;d. timpul de priză depinde de temperatură şi umiditate.e. stabilitate dimensional bună.R: a, c, e. (p. 536)28. Care dintre următoarele proprietăţi sunt caracteristice pastei de oxid de zinc-eugenol:a. fluiditate crescută, ce permite înregistrarea cu acurateţe a detaliilor;b. uşurinţă în turnarea/cofrarea/demularea amprentei;

c. distorsionare minimă a ţesuturilor,d. rapiditate în manipulare; 369

e. toate variantele sunt corecte.R: e. (p. 535)29. Tehnica de amprentare funcţională ALL-ORAL:a. este o metodă de amprentare combinată, gură-închisă, gură-deschisă;b. necesită dispozitive de înregistrare a relaţiilor intermaxilare McGrane,c. necesită portamprente speciale “Si-Plast”;d. portamprenta superioară poate fi conectată la un arc facial;e. necesită un articulator ergonomic complex.R: a, b, c, d. (p. 519)30. Sistemul Biofuncţional Protetic-IVOCLAR:a. este o metodă de amprentare bimaxilară;b. este o metodă de amprentare cu gura închisă;c. necesită utilizarea unui dispozitiv numit Gnathometer M, pentru determinarea relaţiilor intermaxilare;d. este o metodă de amprentare cu gura deschisă;e. necesită mişcări de modelare marginală executate de pacient.R: a, b, c. (p. 519) 370

66. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE1. Nivelul planului de ocluzie trebuie să fie situat:a) la 1,5 - 2 mm sub marginea inferioară a buzei superioare, în zona frontală;b) la 2 - 3 mm sub marginea inferioară a buzei superioare, în zona frontală;c) la o treime din distanţa existentă între cele două creste edentate, în zona laterală;d) mai aproape de creasta alveolară cu rezorbţie mai mică, în zona laterală;e) nici un răspuns nu este corect.R: a. (p. 550)2. Nivelul planului de ocluzie în zona laterală:a) este mai puţin înalt, decât în zona frontală;b) depinde de lăţimea crestelor alveolare;c) se determină cu ajutorul Compasului de Aur;d) este mai apropiat de câmpul protetic deficitar;e. nici o variantă nu este corectă.R: d. (p. 551)3. Orientarea planului de ocluzie trebuie să fie:a) paralelă cu planul Camper în zona frontală şi cu planul Frankfurt în zonele laterale;b) divergentă faţă de planul Frankfurt în zonele laterale;c) paralelă cu linia bipupilară în zona frontală şi convergentă cu planul Frankfurt în zonele laterale;d) paralelă cu linia bipupilară, în zona frontală şi paralelă cu planul Camper, în zonele laterale;e) nici o variantă nu este corectă.R: d. (p. 551)4. Metodele antropometrice, cu repere preextracţionale, de determinare a DV a etajului inferior sunt reprezentate de:a. preluarea DV a etajului inferior din fişa bolnavului, preluată din perioada dentată;

b. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);c. metoda Swenson;d. metoda Willis;e. metoda Boianov.R: a, c. (p. 554)5. Metodele antropometrice, fără repere preextracţionale, de determinare a DV a etajului inferior sunt reprezentate de:a. metoda compasului de aur Appenrodt;b. metoda Wright;c. metoda Silvermann;d. utilizarea profilometrului lui Sears;e. nici o variantă nu este corectă.R: a. (p. 555) 371

6. Metoda Leonardo Da Vinci, de determinare a DV a etajului inferior:a. utilizează fotografii din perioada dentată;b. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanţa dintre fanta labial şi unghiul extern al ochiului;c. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanţa intercomisurală;d. compară dimensiunea etalon, măsurată nasion-subnazale, cu dimensiunea modificată subnazale-gnation;e. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de subnazale-ofrion.R: d. (p. 555)7. Metoda Wright, de determinare a DV a etajului inferior:a. utilizează sârma de contur;b. urmăreşte egalitatea perfectă dintre vertex- plan Frankfurt şi plan Frankfurt- plan basilar mandibular;c. recomandă utilizarea unor măşti faciale din polistiren sau celluloid transparent;d. măsoară etajul inferior pe radiografii cefalometrice;e. utilizează fotografii din perioada dentată pe care se măsoară distanţa interpupilară şi distanţa ofrion-gnation.R: e. ( 554)8. Metoda Leonardo da Vinci modificată consideră:a) Gn-St = distanţa intercomisurală;b) Gn-St = distanţa interpupilară;c) Gn-Sn = Sn-Oph;d) Gn-Sn = Sn-N;e) Gn-Sn = Sn-Tr.R: c. (p. 555)9. Printre metodele antropometrice de determinare a DV a etajului inferior cu repere pre-extracţionale se numără şi:a) metoda Leonardo da Vinci;b) metoda Wright;c) metoda Boianov;d) metoda Boianov modificată;e) metoda compasului de aur a lui Appenrodt.R: b. (554)

10. Metoda homotropismului linguo-mandibular se bazează pe:a) poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prin plasarea limbii posterior, pe bobiţa de ceară Walkof, fixată pe faţa mucozală a bazei machetei maxilare;b) poziţionarea mandibulei în relaţie de postură în mişcarea de deglutiţie;c) poziţionarea mandibulei în relaţie centrică faţă de maxilar, în mişcarea de deglutiţie;d) poziţionarea mandibulei în relaţie de postură în timpul compresiunii bilaterale pe muşchiul maseter;e) poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prin redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare.R: a. (p. 558)11. Dintre metodele complexe de determinare a RC face parte şi:a) stimularea reflexului de ocluzie molară;372

b) manevra maseterină Gysi;c) memoria ocluzală Lejoyeux;d) metoda Patterson;e) manevra temporală Green;R: c. (p. 560)12. La edentaţii totali cu profil drept, orientarea planului de ocluzie trebuie să fie:a) paralelă cu planul Camper în zona laterală şi cu linia bipupilară în zona frontală;b) paralelă cu linia bipupilară în zona laterală;c) divergentă cu planul Camper în zona laterală;d) convergentă cu planul Camper în zona frontală;e) toate variantele sunt corecte.R: a. (p. 552)13. Dintre metodele simple de determinare a RC face parte şi:a) metoda înscrierii grafice;b) utilizarea autoocluzorului Lande;c) memoria ocluzală Lejoyeux;d) metoda Patterson;e) utilizarea centrocordului Opotow;R: d. (p. 559)14. Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate face cu:a) ştifturi de interpoziţionare între cele două machete;b) practicarea unor lăcaşe în cele două borduri de ceară, la nivelul primilor premolari;c) pastă Repin;d) anse de sârmă în formă de U plasate în masa de ceară a ambelor borduri;e) toate variantele corecte.R: e. (p. 562)15. Linia surâsului:a) se apreciază în funcţie de frenul buzei superioare;b) reprezinta limita de maximă vizibilitate a grupului dentar frontal superior;c) se apreciază în funcţie de filtrul buzei inferioare;d) este nivelul la care se plasează marginea incizală a dinţilor artificiali superiori;e) toate răspunsurile sunt corecte.R: b. (p. 563)16. Reperele necesare alegerii dinţilor artificiali sunt reprezentate de:

a. linia mediană;b. planul lui Camper;c. linia caninilor;d. planul bazal mandibular;e. linia surâsului.R: a, c, e. (p. 563)17. Odată cu atrofia crestelor alveolare, dimensiunile vestibulo-orale ale coletelor incisivilor şi caninilor superiori:a. scad de la 7 mm, la 6 mm, pentru incisivul central;b. cresc de la 7 mm, la 8 mm, pentru incisivul central; 373

c. scad de la 9 mm, la 7,5 mm, pentru canin;d. cresc de la 5 mm, la 7 mm, pentru canin;e. nici o variantă nu este corectă.R: a, c. (p. 564)18. Prima pereche de rugi palatine se utilizează ca reper pentru poziţionarea marginii coletului oral al:a. incisivilor centrali maxilari;b. incisivilor centrali maxilari şi mandibulari;c. incisivilor laterali maxilari;d. caninilor maxilari;e. nici o variantă nu este corectă.R: d. (p. 565)19. Reperele care orientează montarea dinţilor artificiali (în funcţie de forma arcadei şi stereotipul masticator) sunt reprezentate de:a. unghiul format de direcţia primei rugi palatine, cu planul medio-sagital;b. prima pereche de rugi palatine;c. delimitarea tuberozităţilor maxilare;d. mijlocul crestei reziduale;e. toate variantele sunt corecte.R: e. (p. 564)20. În analiza modelului după Sistemul Biofuncţional Protetic, mijlocul crestei reziduale maxilare:a. se marchează în zonele laterale ale crestelor edentate;b. este delimitat anterior de punctele de poziţionare a vârfurilor caninilor;c. permite tehnicianului dentar să monteze corect dinţii artificiali laterali;d. posterior, se continuă cu marcajul mijlocului tuberozităţilor;e. nici o variantă nu este corectă.R: a, b, c, d. (p. 565)21. Liniile statice de analiză a modelului maxilar total edentat (după Sistemul Biofuncţional Protetic) sunt:a. forma crestelor reziduale: semieliptică, pentagonală sau atipică (în cazul anomaliilor existente în perioada dentată;b. linia transversală care uneşte vârfurile caninilor;c. linia transversală care uneşte polii inferiori ai tuberozităţilor maxilare;d. tangenta premolară la maxilar;e. toate variantele sunt corecte.

R: a, d. (p. 565)22. Reperele de analiză a modelului mandibular edentat (după Sistemul Biofuncţional Protetic) sunt:a. linia imaginară care trece prin faţa distală a caninilor;b. punctual simfizar;c. linia imaginară care trece prin faţa distală a molarilor 2;d. tuberculii piriformi;e. punctele canine ale mandibulei. 374

R: b, d, e. (p. 566)23. Liniile statice de analiză a modelului mandibular edentat (după Sistemul Biofuncţional Protetic) sunt:a. tangenta premolară la mandibulă;b. linia transversală care uneşte vârfurile caninilor;c. linia transversală care uneşte limita distală a tuberculilor mandibulari;d. forma crestelor reziduale: parabolă sau potcoavă (în edentaţiile recente) şi trapezoidală (în atrofii severe);e. toate variantele sunt corecte.R: a, d. (p. 566)24. Liniile lui Pound suntreprezentate de:a. linia care uneşte faţa mezială a C, cu limita lingual a tuberculului piriform;b. linia şanţurilor mezio-distale, corespunzător muchiei crestelor reziduale;c. curbura sagitală a crestei reziduale mandibulare din zona laterală;d. verticala ridicată de pe linia milohioidiană, care nu va fi depăşită de suprafaţa orală a dinţilor laterali.e. toate variantele sunt corecte.R: a, d. (567)25. Analiza modelelor asamblate se bazează pe următoarele repere:a. vestibulul oral (fornix vestibuli);b. punctele fixe din vestibulul bucal frontal, situate parafrenular superior şi inferior;c. liniile interalveolare;d. arcul frontal vestibular;e. toate variantele sunt corecte.R: e. (p. 568)26. Arcul frontal vestibular este distanţat, în direcţie sagitală, de papilla incisivă cu aproximativ:a. 7 mm;b. 5 mm;c. 2 mm;d. 6 mm;e. 3 mm.R: a. (p. 568)27. La modelul maxilar, înălţimea ansamblului bazei plus dinţii artificiali este în medie de.a. 8 -10 mm;b.11 - 13 mm;c.15 - 17 mmd.18 - 20 mm;e. 20 - 22 mm.

R: e. (p. 568)28. Utilizarea autoocluzorului Landé, pentru determinarea relaţiei centrice la edentatul total, are ca dezavantaje:a. dacă bordurile de ocluzie nu sunt bine individualizate şi fasonate, din etapa anterioară, se obţin relaţii excentrice prin derapaj Devin;375

b. nu poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea dinţilor artificiali (linia mediană, linia surâsului, linia caninilor);c. există riscul ca mandibula să fie dirijată într-o poziţie incorectă, mult mai retrudată decât relaţia centrică;d. poate genera erori prin supra- sau subdimensionarea nivelului planului de ocluzie;e. toate variantele sunt corecte.R: b. (p. 561)29. Care din următoarele afirmaţii este adevărată: Stimularea reflexului de ocluzie molară:a. urmăreşte obţinerea unei RC corecte, prin uşoara presiune exercitată în timpul mişcării de deschidere;b. prin compresiunea exercitată de părţile moi prevertebrale asupra mandibulei, determină dirijarea ei în relaţie centrică;c. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de poziţionare centrică;d. este o metodă complexă de înregistrare a RC, folosind metoda înscrierii grafice;e. se bazează pe aplicarea unor stimuli electrici, preauricular, văzând emergenţa trigemenului din cutia craniană.R: c. (p. 559)30. Care din următoarele afirmaţii este adevărată: Metoda Patterson:a. utilizează, în scopul stimulării reflexelor vestigeale de poziţionare centrică, machete de ocluzie special pregătite;b. prin compresiunea exercitată de părţile moi prevertebrale asupra mandibulei, determină dirijarea ei în relaţie centrică;c. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de poziţionare centrică;d. este o metodă complexă de înregistrare a RC, folosind metoda înscrierii grafice;e. urmăreşte obţinerea unei RC corecte, prin uşoara presiune exercitată în timpul mişcării de deschidere;R: a. (p. 559) 376

67 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR1. Controlul extraoral al machetelor din ceară cu dinţi se face:a. conform datelor înregistrate în fişa de laborator;b. în absenţa pacientului;c. conform indicaţiilor trasate pe şabloane;d. în prezenţa pacientului;e. toate variantele sunt corecte.R: a, b, c. (p. 568)2. Controlul ocluzorului şi al modelelor edentate total, presupune:a. verificarea trasării pe modele a liniilor de referinţă;b. existenţa unui joc uşor al ocluzorului în balama;c. ocluzorul trebuie să rămână deschis pe toată perioada examinării;d. contrapiuliţa trebuie să rămână deschisă pentru fixarea modelelor în plan median;e. toate variantele sunt corecte.

R: a. (p. 568)3. Controlul extraoral propriu-zis al machetelor din ceară cu dinţi, urmăreşte:a. controlul arcadelor artificiale;b. corectitudinea realizării bordurilor de ceară;c. bazele din ceară să respecte limitele funcţionale ale câmpului protetic;d. papilele interdentare să fie modelate concave;e. toate variantele sunt corecte.R: a, c. (p. 569)4. Controlul bazelor din ceară ale machetelor, urmăreşte:a. extinderea lor peste limitele funcţionale ale câmpului protetic;b. tuberculii piriformi să fie acoperiţi în totalitate;c. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelat convex;d. să comprime uşor fundurile de sac;e. versantul lingual să fie modelat convex.R: c. (p. 570)5. Macheta maxilară din ceară cu dinţi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:a. să aibă o lungime şi o grosime concordantă cu cele ale fundurilor de sac;b. la mişcările funcţionale ale buzelor şi obrajilor, baza machetei trebuie să se desprindă cu uşurinţă;c. să ocolească frenul buzei superioare şi bridele;d. baza machetei superioare trebuie să se extindă posterior, până la linia de vibraţie anterioară;e. macheta trebuie să stea pe câmp atunci când pacientul închide gura.R: a, c. (p. 570)6. Stabilitatea statică a machetei maxilare din ceară cu dinţi, se verifică prin:a. teste funcţionale fonetice;b. presiuni alternative cu degetele arătătoare pe feţele ocluzale ale PM şi M;c. teste funcţionale masticatorii;377

d. testele Herbst;e. teste de deglutiţie.R: b. (p. 570)7. Tendinţele de basculare ale machetei maxilare din ceară cu dinţi sunt determinate de:a. existenţa unor creste laterale reziduale înalte;b. existenţa unor retentivităţi exagerate ale versantului vestibular al crestei, din zona laterală;c. existenţa unor creste laterale alveolare foarte late;d. montarea dinţilor laterali în afara crestei;e. toate variantele sunt corecte.R: d. (p. 570)8. Controlul intraoral al extinderii bazei machetei mandibulare din ceară cu dinţi se realizează:a. cu gura întredeschisă;b. cu gura închisă;c. în timp ce pacientul face mişcări repetate de lateralitate dreapta - stânga;d. în timp ce pacientul face mişcări repetate de închidere – deschidere;e. toate variantele sunt corecte.R: a. (p. 570)9. Testele Herbst se folosesc pentru:a. depistarea unor subextensii marginale ale machetelor în anumite zone;

b. verificarea forţei de adeziune a machetei maxilare;c. depistarea unor supraextensii marginale ale machetelor în anumite zone;d. verificarea forţei de adeziune a machete mandibulare.e. nici o variantă nu este corectă.R: a, c. (p. 571)10. În menţinerea machetei mandibulare pe câmpul protetic, rolul principal îl are:a. poziţia anterioară a limbii;b. poziţia posterioară a limbii;c. gravitaţia;d. adeziunea;e. toate variantele sunt corecte.R: a, c. (p. 571)11. Care din următoarele situaţii clinice impun reeducarea funcţională a pacientului edentat total:a. numai poziţia intermediară a limbii;b. poziţia anterioară şi posterioară a limbii;c. numai poziţia anterioară a limbii;d. numai poziţia posterioară a limbii;e. poziţia intermadiară şi posterioară a limbii.R: d. (p. 571)12. Când menţinerea machetei superioare din ceară cu dinţi este deficitară, se indică:a. în primul timp, inserţia machetei maxilare;b. inserţia ambelor machete în cavitatea orală şi închiderea fermă a gurii;c. în primul timp, inserţia machetei mandibulare;378

d. inserţia ambelor machete şi solidarizarea lor cu anse de sârmă.e. toate variantele sunt corecte.R: c. (p. 571)13. Controlul din faţă a refacerii funcţiei estetice, cu machetele în cavitatea orală:a.urmăreşte ca buza superioară să se răsfrângăb.urmăreşte ca roşul buzelor să aibă un aspect acceptabilc.urmăreşte ca şanţurile nazo-labiale să disparăd.urmăreşte ca buza superioară să fie simetrică în ceea ce priveşte plenitudinea eie.controleazădacă machetele oferă un suprot corespunzător buzelor şi obrajilorR: b, d, e. (p. 571)14. Controlul din profil a refacerii funcţiei estetice, cu machetele în cavitatea orală:a. urmăreşte ca buza superioară să fie ceva mai proeminentă decât buza inferioară la pacienţii la care montarea s-a făcut în supraocluzie frontalăb.urmăreşte ca buzele să fie în acelaşi plan în montarea frontală inversăc.urmăreşte ca buzele să fie în acelaşi plan în montarea cap la capd.urmăreşte ca buza inferioară să fie mai proeminentă pentru un aspect facial estetice. urmăreşte ca buza inferioară să fie mai proeminentă în montarea inversă frontalăR: a, c, e. (p. 571)15. În protezarea totală:a.refacerea fizionomică este guvernată de 4 principiib.Palla consideră că piesele protetice nu pot fi introduse în cavitatea orală a pacientului decât când acesta este pe deplin satisfăcut de elec.forma şi conturul dinţilor este în deplină concordanţă cu cu aspectele conturului gingival

d.egalitatea între lăţimea facială şi cea a arcadei dentare produce întotdeauna impresia absenţei naturalului şi certitudinea protezăriie.toate variantelesunt corecteR: a, b, c. (p. 572)16. Examinarea pacientului cu gura întredeschisă cu machetele în cavitatea orală:a. urmăreşte ca planul de ocluzie al dinţilor laterali superiori să fie vizibilb. urmăreşte să fie o curbură vestibulară simetricăc.să existe armonie dento-facialăd.să existe un spaţiu între feţele vestibulare ale premolarilor şi obrajie.curbura incizală să fie aproximativ paralelcă cumarginea liberă a buzei superioareR:b,c,d17. Dacă la controlul ocluziei:a. DVO este micşorată şanturile peribucale sunt dispăruteb. DVO este mărită pacientul are aspect crispatc. DVO este mică între dinţi rămâne un spaţiu micd. DVO este mică între dinţi rămâne un spaţiu maree.dinţii se ating între eiR: b, d, e. (p. 576)18. Dacă la controlul ocluziei:a. DVO este micşorată aspectul feţei este îmbătrânitb. DVO este mărită dinţii sunt prea vizibili379

c. DVO este mărită roşul buzelor este diminuatd.în urma testului Buchman Ismail ceara nu poartăurmele antagoniştilor atunci DVO este micăe. în urma testului Buchman Ismail ceara a fost îndepărtată atunci DVO este mărităR: a, b, d, e. (p. 576)19. Proba spatulei negativă:a.înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este inversb. înseamnă că angrenajul dinţilor frontali este cap la capc. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este inversd. înseamnă că angrenajul dinţilor frontali este absente. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este real şi corectR: e. (p. 557)20. Proba spatulei pozitivă inseamnă ca:a. angrenajul dinţilor frontali şi laterali este corectb. angrenajul dinţilor frontali este corectc. angrenajul dinţilor laterali este fals şi trebuie refăcutd. angrenajul dinţilor laterali este corecte.nici o variantă corectăR: c. (p. 577)21. Dacă diferenţa între IC şi RC este de aproximativ 1mm:a. perfectarea relaţiilor ocluzale nu este necesarăb. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe protezele finitec. perfectarea relaţiilor ocluzale se face la machete prin şlefuiri selective după identificarea obstacolelor cu ceară de ocluzied. perfectarea relaţiilor ocluzale nu se face la protezele finitee. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare

R: b, c. (p.577)22. Dacă diferenţa între IC şi RC este flagrantă:a. perfectarea relaţiilor ocluzale se face doar pe protezele finiteb. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe protezele finitec. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilared. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe machetee.nici o variantă corectăR: c. (p.576)23. La emisia şuierată a fonemei S:a. frontalii superiori sunt prea oralizaţib. frontalii superiori sunt prea vestibularizaţic. frontalii inferiori sunt prea vestibularizaţid. frontalii inferiori sunt prea lingualizaţie. între vârful limbii şi regiunea retoincisivă este un spaţiu prea mareR: b, d, e. (p. 579)24. La controlul fonetic:a.dacă fonema F seamană cu V dinţii superiori sunt prea scuţi380

b. dacă fonema V seamană cu F dinţii superiori sunt prea lungic.dacă T se aude ca D dinţii superiori sunt oralizaţid.dacă D se aude ca Tdinţii superiori sunt vestibularizaţie.toate variantele sunt corecteR: c, d. (p. 579)25. La controlul fonetic:a.pacientul este rugat să numere de la 55 la 65b.pacientul poate fi rugat să citească un text cu voce tarec.pentru realizarea unei palatograme suprafaţa externă a machetei maxilare este pudrată cu talcd.pot exista modificări minore care pot fi făcute în cabinet de către medice.toate variantele corecteR: e. (p. 579)26. Datele transmise pe model în laborator sunt:a.legate de zonele neretentive ale câmpului proteticb. legate de zonele retentive ale câmpului proteticc.forma zonei vestibulare frontaled.adâncimea zonei vestibulare frontalee.forma şi profunzimea zonei AhR: b, e. (p. 580)27. Gravarea modelului:a. presupune trasarea limitei posterioare a zonei Ah precum şi a celei anterioare pe modelb. este egală cu 2/3 din depresibilitatea ţesuturilorc. profunzimea este aceeaşi pe toate modeleled. profunzimea gravării maxime este la nivelul limitei anterioare palatinalee. profunzimea gravării maxime este la nivelul limitei posterioare palatinaleR: a, b, e. (p. 581)28. Zonelede despovărare:a.sunt zone localizate prin desen pe modelb.exostozele se numără printre ele

c.grosimea lor se transmite în laborator prin haşurare pe modeld.gradul de foliere nu variazăe.tehnicianul stabileşte în funcţie de model despovărareaR: a, b, c. (p. 581)29. Zonele retentive:a.nu crează probleme în protezareb.pot schimba axul de inserţie al protezeic.când au substrat osos nu ridică probleme la inserţia protezeid.marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate din material reziliente.marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate din material rigidR: b,d. (p. 582)30. Datele transmise în laborator prin fişă:a.sunt detalii asupra localizării zonelor retentiveb.sunt detalii asupra grosimii zonelor retentive 381

c.se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta funcţionalăd. se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta preliminarăe.toate variantele corecteR: a, b. (p. 582) 382

68. VERIFICAREA SI ADAPTAREA PROTEZELOR MOBILE1. Retuşarea protezelor totale:a.necesită gume speciale pentru relustruire indiferent de situaţieb se face după îndepărtarea urmelor de anilină de pe mucoasăc se face cu freze sau cu pietre de mărimi corespunzătoare la piesa dreaptăd se face după marcarea zonelor lezate cu creion chimice nici o variantă corectăR. c, d. (p.583)2.Zonele maxilare unde apar în special leziuni de decubit sunt:a.Zona Ahb.la nivelul mucoasei fixe palatinalec.la nivelul frenului buzei superioared.zonele retentive ale crestei edentatee.toate variantele corecteR. a, d. (p. 583)3.Zonele mandibulare unde apar în special leziuni de decubit sunt:a.la nivelul tuberozităţilorb.zonele retentive ale crestei edentatec.bride vestibulare lateraled.torus mandibulare.torus maxilarR. b, c, d. (p. 583)4.Ulceraţia ţesuturilor subiacente protezei :a.daca este cauzată de un contact prematur se trateaază prin reducerea marginilor protezei şi lustruirea eib.dacă este cauzată de un corp străin de sub proteză se retuşează prin identificarea zonei cupastă identificatoare şi retuşarea eic.dacă e dată de o dimensiune verticală de ocluzie prea mare se poate echilibra ocluzal proteza

d.dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se spală proteza şi se instruieşte pacientule.necesită educarea pacientului şi îngrijjire medicalăR: c (p. 584)5.Lipsa menţinerii protezei :a.dacă e dată de dimensiune verticală prea mare se adaugă acrilatb.dacă e dată de închidere periferică inadecvată se tatonează cu Kerr şi se căptuşeşete marginalc. dacă e dată de închidere periferică inadecvată se reduce lungimea şi se lustruieşted.dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se marchează cu creionul chimic şi se retuşeazăe.este dată de respectarea culoarului neutralR: b. (p. 584)6.Lipsa stabilităţii protezei :a.dacă e dată de dimensiune verticală prea mică se poate reface proteza383

b.dacă e dată de dimensiune verticală prea mare se poate reface protezac.dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se tatonează cu Kerr şi se căptuşeşete marginald. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se adaugă acrilate.toate variantele corecteR: a, b. (p. 585)7.În cazul unei dimensiuni verticale prea mari :a.proteza nu are menţinereb.proteza nu are stabilitatec.pacientul poate prezenta inflamaţia ţesuturilor subiacented.proteza nu are sprijine.se îndepărtează o cantitate foarte mică de acrilat din protezăR: b, c. (p. 584-585)8.Controlul extraoral al protezelor mandibulare:a.urmăreşte dacă limita posterioară a lor se termină pierdut în grosimeb. urmăreşte dacă protezele sunt curatec. urmăreşte dacă faţa internă nu prezintă plusuri sau asperităţid. urmăreşte dacă au stabilitate dinamicăe.toate variantele corecteR: a, b, c. (p.585)9.Controlul extraoral al protezelor mandibulare: :a.se face în prezenţa pacientului pentru a-i spori gradul de încredereb.urmăreşte dacă marginile sunt rotunjite, fără muchii ascuţitec. urmăreşte dacă faţa externă nu prezintă asperităţi sau plusurid.dacă faţa internă este corect şi uniform lustruităe.toate variantele corecteR: b. (p. 585)10.Aplicarea protezelor mandibulare:a.se face după cele maxilare fiind mai greu de suportatb.se face după ce se spală cu peria şi săpunc.are risc crescut în apariţia senzaţiei de vomăd. se face după umezirea lore.toate variantele corecteR: b, d (p. 586)11.Zonele de suprapresiune :

a.se pot identifica cu ajutorul unui silicon de controlb.se pot identifica cu ajutorul testelor funcţionalec.se pot identifica cu ajutorul unei paste de identificared.se pot identifica cu Kerr verdee.toate variantele corecteR: a, c (p.586)12..Zonele de suprapresiune :a.sunt zone funcţionale perifericeb.sunt zone funcţionale de sprijinc.sunt zone care se foliază obligatoriu384

d.apar ca zone de acrilat de pe care pasta indicatoare s-a şters în totalitatee.nici o variantă corectăR:d(p.586)13.Controlul stabilităţii protezei mandibulare:a.se face doar cu ajutorul unui silicon de controlb.se face cu ajutorul pastei de identificarec.se face prin presiuni digitale alternative pe feţele ocluzale ale premolarilord.pasta sau siliconul utilizat pentru acest control se aplică pe faţa internă a protezeie.toate variantele corecteR:c(p.586)14.Cauzele basculării transversale a protezei mandibulare pot fi:a.montarea cap la cap a dinţilor în zona frontalăb.atrofii accentuate ale osului alveolarc.rezilienţă crescută a mucoasei fixed.montarea dinţilor laterali în afara cresteie. extinderea protezei pe 2/3 anterioare ale tuberculului piriformR:b,c,d(p.586)15.Controlul menţinerii protezei mandibulare:a.se face atât în repaus cât şi în mişcareb.presupune inspecţia şi palparea lungimii şi grosimii marginilor protezeic.presupune efectuarea Testelor Herbst de către pacientd.se face în 2 şedinţee. toate variantele corecteR:a, b, c (p.586-587)16.Testele de succiune pentru proteza totală mandibulară sunt:a.presiune oro-vestibulară pe faţa linguală a incisivilor centralib.presiune vestibulo-orală pe faţa vestibulară a incisivilor centrali inferioric.tracţiune vestibulo-orală pe faţa vestibulară a incisivilor centrali inferiorid.tracţiune oro-vestibulară pe faţa linguală a incisivilor centralie.presiune în sens verticalR: b, d. (p.587)17.Pentru obţinerea unei bune menţineri a protezei totale mandibulare:a.se vor degaja frenurile cu freze cilindro-coniceb.se vor folia zonele de suprapresiunec.se va instrui pacientul să păstreze limba într-o poziţie anterioară cu vârful ei sprijinit pe dinţii frontali inferiori şi pe partea interioară a protezei

d.se vor identifica zonele de suprapresiunee.toate variantele corecteR: a, c, (p.586-587)18.Printre etapele urmărite după aplicarea protezei mandibulare se numără:a.spălarea ei cu perie şi săpunb.corectarea porţiunilor care produc disconfort la aplicarec.controlul fizionomieid.controlul menţinerii 385

e.controlul sprijinuluiR: b, c, d. (p.586-587)19. Aplicarea protezei maxilare:a.se face înaintea celei mandibulare fiind mai uşor de suportatb.în cazul existenţei unor zone retentive proteza le va ocoli şi se va aplica întâi pe celelalte zone neretentivec.dacă inserţia este imposibilă se identifică zonele problemă şi se reduce din faţa internă a protezeid.dacă sunt probleme la inserţie se va tatona axul de inserţiee.toate variantele corecteR: c, d. (p. 587)20.Pentru diminuarea senzaţiei de vomă:a.se recomandă un anestezic de contact aplicat pe bolta palatinăb.se recomandă tragerea genunchiului flectat cu amândouă mâinile către pieptc.se recomană lăsarea forţată în jos a umerilord.se clăteşte gura cu apă călduţăe.nu există soluţie în afara îndepărtării protezeiR: a, b, c. (p. 588)21. Controlul stabilităţii protezelor maxilare:a.se face la deschiderea uşoară a guriib.verifică absenţa basculării transversale prin presiuni digitale la nivelul feţei ocluzale a premolaruluic.verifică adeziunea protezeid.verifică menţinerea protezei în timpul diferitelor mişcări funcţionalee.nici un răspuns corectR: b. (p. 588)22.Cauzele basculării transversale pot fi:a.erori de amprentareb.folierea insuficientă a torusului mandibularc.rezilienţa scăzută a mucoasei fixe de pe crested. rezilienţa crescută a mucoasei fixe de pe crestee.toate variantele corecteR: a, b, d. (p. 588)23.În cazul nefolierii torusului palatin se poate proceda în felul următor:a.se colorează suprafaţa torusului cu creionul chimicb.se aplică proteza în cavitatea oralăc.se desenează faţa externă a protezei în dreptul torusuluid.se slefuieşte baza protezei cu piatră de mărime corespunzătoare

e.operaţiunea se repetă până dispare basculareaR: a, b, d, e. (p. 588)24.Verificarea menţinerii protezei totale maxilarea.se poate face atunci când pacientul ţine gura închisăb. se poate face atunci când pacientul ţine gura uşor deschisăc. se poate face atunci când pacientul ţine gura maxim deschisă386

d. se poate face în timpul diferitelor mişcări funcţionalee.toate variantele corecteR: b, c, d. (p. 588-589)25.Tratamentul xerostomiei se poate face cu:a.pilocarpinăb.coleretice de tipul sulfarenuluic.substanţe sialogoged.articainăe.toate răspunsurile corecteR: a, b, c. (p. 588)26.Succiunea se verifică astfel:a.pensarea protezei între police şi index la nivelul feţelor vestibulare ale premolarilor şi exercitarea unei tracţiuni verticaleb.se cere pacientului să zâmbeascăc.se exercită presiuni oro-vestibulare cu indexul în treimea incizală a feţei palatinale a incisivilord.se exercită tracţiuni cu pulpa indexului pe marginea vestibulară a protezeie.toate variantele sunt corecteR: c, d. (p. 589)27.La controlul fizionomiei şi fonaţiei:a.se observă forma şi culoarea feţeib.se observă respectarea criteriilor esteticec.se examinează şanţurile periorale şi conturul buzei superioared.se efectuează primele probe foneticee.se observă forma,culoarea,poziţia şi vizibilitatea frontalilor superioriR: b, c, d, e.(p. 589)28.Controlul relaţiilor intermaxilare :a.se verifică DVO folosind testul Silvermannb.în RC se verifică apariţia contactelor multiple, simetrice şi simultanec.nu presupune corectarea relaţiilor ocluzaled.presupune contacte între dinţii frontali dacă montarea s-a făcut după Gysie.permite menţinerea dezechilibrelor în RC dacă ele sunt uşoareR: a, b. (p. 589-590)29.La controlul fonetic cu cele două proteze în cavitatea orală:a.poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii superiori sunt prea vestibularizaţib.poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii superiori sunt prea oralizaţic. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii superiori sunt prea vestibularizaţid. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii superiori sunt prea oralizaţie. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii inferiori sunt prea lingualizaţiR: b, c, e, (p. 590)30.Purtătorii de proteze totale:

a.trebuie să evite mâncăruruile lipicioaseb. trebuie să se prezinte la primul control la 24h după inserarea protezelorc.pot avea senzaţia de gură plină şi salivaţie abundentă387

d.trebuie să nu folosească pasta de dinţi la spălatul protezelor, ci apă şi săpune.nu trebuie să poarte protezele noaptea decât la indicaţiile medicului curantR: a, b, c, d, e, (p. 591-592) 388

69.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL1.Printre factorii generali implicaţi în etiologia stomatopatiilor protetice se numără:a.igiena necorespunzătoare a piesei proteticeb.autocurăţireac.diabetul zaharatd.microporozităţile acrilatuluie.insuficienţa renală cronicăR: c, e. (p. 593)2.Teoria bacteriotoxică susţine că:a.stomatopatiile sunt declanşate de traumele provocate de protezeb. stomatopatiile sunt declanşate de factorul vascular modificat sub acţiunea factorilor locali şi generalic. stomatopatiile sunt declanşate de un complex de factorid. stomatopatiile sunt declanşate de dezechilibrul microbiocenozei bucalee. stomatopatiile sunt declanşate de componentele alergogene ale acrilatuluiR: d. (p. 594)3.Printre stomatopatiile încadrate la reacţii imediate se numără:a.totale-tulburări vasculareb.marginale-eroziuni in situc.bazale-ulceraţii bazale tardived.bazale-eroziuni in situe.marginale-eroziuni la inserţia protezeiR: b, d, e. (p. 595)4. Printre stomatopatiile încadrate la reacţii tardive se numără:a.marginale-hiperplaziib.bazale-leziuni eritemato-congestivec.bazale –eroziuni in situd.totale-tulburări vascularee.totale-alergiiR: a, b, d, e. (p. 595)5.Eroziunile in situ:a.apar clinic ca nişte zone congestive largi, însoţite permanent de ulceraţiib.nu sunt dureroasec.poate apărea adenopatie când leziunea se suprainfecteazăd.apar mai frecvent în dreptul frenurilor şi bridelor nedegajatee.apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformiR: c, d. (p. 595)6.Eroziunile in situ:a.apar mai frecvent la nivelul zonei Ah datorită gravării excesiveb.în reperarea lor se recomandă marcarea zonei perilezionale cu creion de anilină

c.după reducerea din proteză în dreptul lor,lustruirea protezei nu este obligatoried.tratamentul lor local se poate asocia cu tratament general cu antiinflamatoaree.sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei389

R: a, b. (p. 595-596)7.Reacţiile imediate bazale:a.sunt consecinţa erorilor în amprentareb.sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laboratorc. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezeid.sunt consecinţa configuraţiei neregulate a câmpului protetice.tratmentul lor este diferit de cel al leziunilor marginaleR: c, d. (p. 596)8. Reacţiile imediate totale:a.se declanşează datorită structurii chimice a protezelorb.apar mai ales după căptuşirea protezelor cu acrilat autopolimerizabilc.se pare că sunt un răspuns la agentul chimico-toxic care acţionează direct asupra mucoaseid. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laboratore. sunt consecinţa configuraţiei neregulate a câmpului proteticR: a, b, c. (p. 596)9. Reacţiile imediate totale:a.se manifestă clinic prin uşoară congestie a mucoaseib.sunt complet nedureroasec.frecvent pot îmbracă aspect de şoc anafilacticd.clinic se manifestă prin hiperemia întregului câmp protetic,uneori şi a mucoasei jugalee.pacienţii acuză dureri vii de tiparsurăR: d, e. (p. 596)10. Reacţiile imediate totale:a.se tratează cu spălături cu soluţii slab antisepticeb.se tratează cu colutorii cu fenergan şi glicerinăc. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laboratord. frecvent pot îmbracă aspect de şoc anafilactice.se pot trata general cu administrare de antihistaminiceR: a, b, e. (p. 596)11.Reacţiile tardive marginale:a.sunt consecinţa erorilor în amprentareb.sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezeic.pot fi cauzate de înfundarea protezelor purtate timp îndelungatd.nu necesită diagnostic diferenţial cu leziunile maligne oralee. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformiR: c (p. 596)12. Reacţiile tardive marginale:a.sunt cauzate de structura chimică a protezelorb.pot fi acoperite de false membranec.se manifestă clini prin ulceraţii însoţite sau nu de edemd.nu se pot suprainfectae.se datoresc atrofiei câmpului protetic şi înfundării protezelor purtate timp îndelungatR: b, c, e. (p. 596)

390

13.După Burket leziunile maligne:a.au floră microbiană moderatăb.au floră microbiană abundentăc.nu au miros fetidd.au halenă fetidă prezentăe.nu necesită examene complementareR: b, d. (p. 597)14. După Burket leziunile maligne:a.au adenopatie relativ constantăb.apar mai frecvent în zona canină la maxilarc.pot fi localizate la orice niveld.nu se excizeazăe.toate variantele corecteR: a, c. (p. 597)15.Hiperplaziile marginale:a.se maifestă prin forme anatomopatologice diferiteb.tratamentul constă în excizia formaţiunii tumorale şi biposiec.de datoresc acţiunii iritative în timp a marginilor protezeid.ca formă de manifestare pot fi şi epulidelee. toate variantele corecteR: e. (p. 597)16.Reacţiile tardive bazale:a.se pot datora porozităţilor protezeib.se pot datora igienei necorespunzătoarec.se pot datora imperfecţiunilor de ordin ocluzald. se pot datora aspiraţiei provocate de camera cu vide. toate variantele corecteR: a, b, c, d. (p. 597)17.Reacţiile tardive traumatice:a.sunt greu de diagnosticatb.se datorează dispersării neraţionale a forţelor pe câmpul proteticc.sunt diagnosticate cu ajutorul testului de contactd.nu necesită echilibrare ocluzalăe.apar de regulă la distanţă de sediul contactului prematurR:b.e (p. 598)18.Hiperplazia epitelio-conjunctivă:a.pot apare sub formă de franjurib.sunt de natură alergicăc.pot fi cauzate de boli generaled.apar în special lanivel linguale.la nivel maxilar apar în dreptul vestibululuiR:a,e (p. 598)19. Hiperplazia epitelio-conjunctivă:a.tratmentul ei constă în excizia chirurgicală391

b.impune examen histologic de fiecare dată

c.examenul anatomopatologic arată că nu există modificări la nivelul componentei osoased.are halenă fetidăe.are floră microbiană abundentăR:a,b,c (p. 598)20.Candidoza cronică atrofică:a.este rezultatul reacţional faţă de iritaţiile croniceb.apariţia ei nu este legată de existenţa unor factori locali sau generali favorizanţic.din punct de vedere clinic nu se manifestă variatd.este o afecţiune rarăe.prezintă forme acute şi cronice cu diferite grade de severitateR:d,e (p. 599)21. Candidoza cronică atrofică este cauzată de :a.deficienţe imunologice congenitaleb.igienă orală deficitarăc.imperfecţiunea bazei protezeid.dezechilibrul ocluzale.nici ovariantă corectăR:a,b (p. 599)22. Candidoza cronică atrofică:a.apre imediat după inserţia protezelorb.are predilecţie pentru mucoasa palatinăc.ca simptom subiectiv poate avea senzaţia de arsurăd.diagnosticul pozitiv se pune pe baza testului de imunofluorescenţăe.nu e dureroasă niciodatăR:b,c,d (p. 600-601)23.Tratamentul candidozei cronice atrofice:a.este chirurgicalb.include toaleta riguroasă a protezeic.este doar medicamentosd.include îndepărtarea protezelor noapteae.nu se trateazăR:b,d (p.601)24.Stomatitele:a.leziunile lor anatomopatologice se manifestă în mai multe stadiib.nu necesită diagnostic diferenţialc.nu sunt procese inflamatoriid.primu stadiu al lor este cel eritematose.al doilea stadiu al lor este cel eritematosR:a,d (p.601)25.În evoluţia stomatopatiilor:a.afecţiunea se poate opri la unul din stadiib.al doilea stadiu este exudativ cu degenerescenţă epitelială392

c.un stadiu avansat este cel cu necroză tisularăd.zonele eritematoase potpersista pe toată durata purtării protezeie.nici o variantă nu e corectăR:a,b,c,d (p.601)

26.Teoria alergică:a.susţine că mucoasa bucală răspunde uneori printr-o reacţie de hipersensibilitate la componentele acrilatuluib.incriminează implicarea mai multor factori în etiologia stomatopatiilorc.incriminează particularităţile terenului adiacent protezei în etiologia stomatopatiilord.consideră că anumite elemente chimice din materialul acrilc ar avea rol toxic asupra structurilor cavităţii oralee.incriminează în primul rând factorul vascular în etiologia stomatopatiilorR.a (p.594)27.Clasificarea stomatopatiilor:a.s-a făcut în funcţie de topografia leziunilorb. s-a făcut în funcţie de mecanismulde acţiune al agentului generatorc. s-a făcut în funcţie de semnele cliniced. s-a făcut în funcţie de tipul de regiune clinică afectatăe.nici o variantă nu e corectăR:a,b,d(p.595)28.Factorii locali implicaţi în apariţia stomatopatiilor sunta.hemopatiileb.bolile vascularec.vârsta înaintatăd.autocurăţireae.imperfecţiuni de execuţie a protezeiR:d,e (p.593-594)29.În succesul terapeutic al stomatopatiilor protetice un rol important joacă:a.rigurozitatea igienei protezeib.ritmicitatea igienei protezeic.alternarea unor pauze în purtarea protezelord.clătiri orale cu clorhexidinăe.diagnosticul diferenţialR:a,b,c (601)30.Formele muco-cutanate ale candidozelor orale sunt:a.acută hipertroficăb.acută atroficăc.cronică pseudomembranoasăd.muco-cutanată familialăe.cronică atroficăR:b,d,e (600) 393

70. REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE1.Indicaţiile căptuşirii sunt:a.deteriorarea modelului funcţionalb.ameliorarea sprijinuluic.ameliorarea stabilităţii când proteza basculează pe un torus proeminentd.profilaxia ţesuturilor sensibile la presiuni masticatoriie.în amprentare funcţională greşităR:a,c,d,e(p.693)2.Contraindicaţiile căptuşirii sunt:

a.migrări ale dinţilor stâlpi către spaţiile edentateb.dinţi laterali montaţi în afara cresteic.DVO supraevaluatăd.atrofie avansată a zonei de sprijine.profilaxia ţesuturilor sensibileR:a,b,c (p.693)3.Obiectivele căptuşirii sunt:a.îmbunătăţirea menţinerii protezeib.creşterea înălţimii crestei alveolarec.scăderea sensibilităţii mucoasei acoperitoared.reechilibrarea ocluzalăe.stabilizarea protezei prin înfrânarea deplasărilor orizontaleR:a,d (p.693-694)4.Căptuşirea directă are ca avantaje:a.stabilizarea protezelor pe dinţii restanţib.rapiditateac.fără risc de iritaţie pentru mucoasa bucalăd.economie-se consumă numai materialele din cabinete.profilaxia dento-prodontalăR:b,d (p.694)5. Căptuşirea directă are ca dezavantaje:a.iritaţii pe mucoasa orală din cauza monomerului acrilicb.durează multc.consum mare de materialed.pacientul rămâne disfuncţionat cât durează fazele de laboratore.nici un răspuns corectR:a (p.694)6.Timpii operatori ai căptuşirii directe sunt:a.acoperirea dinţilor artificiali şi a versanţilor şeilor cu o bandă de leucoplastb.îndepărtarea unui strat de 0,5-1mm de pe faţa internă a şeilorc. îndepărtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faţa internă a şeilord. aplicarea pe zona de lucru a unui strat de acrilat autopolimerizabil când acesta se trage în firee.exercitarea de presiuni digitale uşoare pe porţiunea supracingulară a protezei394

R:a,b,d,e (p.694)7. Timpii operatori ai căptuşirii directe sunt:a. îndepărtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faţa internă a şeilorb.mobilizarea protezei după priza acrilatuluic.modelarea marginilor protezei ca la amprenta funcţionalăd.modelarea marginilor protezei de către medice.prelucrarea marginilor protezei prin frezare,şlefuire si lustruire provizorieR:c,e(p.694-695)8.Readaptarea ocluzală a protezei după căptuşirea directă:a.are 2 timpib.are 3 timpic.are 4 timpid.poate fi făcută în câţi timpi doreşte pacientul

e.presupune îndepărtarea eventualelor contacte prematureR:b,e (p.695)9.Căptuşirea protezelor prin metoda cu gura închisă (Ionescu,1999)a.presupune îndepărtarea 1,5mm de acrilat de pe faţa mucozală a protezeib.presupune aplicarea unui strat de Stents sau Kerr în zona distalăc.este necesară dacă testul de rotaţie este pozitivd.presupune aplicarea prin pensulare pe faţa radiată a protezei a unui strat de ceară bucoplasticăe.îndepărtarea protezei cu amprenta în ceară se face numai după răcire cu apăR:b,c,d,e (p.695)10.Faza de laborator a căptuşirii protezelor prin metoda cu gura închisă:a.presupune turnarea de gips dur în amprentăb. presupune aplicarea de gips moale în juătatea inferioară a preseic. presupune timp de 5 minute mişcări de modelare de către medic şi pacientd. presupune ca după priză soclul modelului să se gipseaze la braţul superior al preseie. presupune să se desfacă cele două jumătăţi ale presei după priza gipsuluiR:a,b,d,e (p.695-696)11.Faza de laborator a căptuşirii protezelor prin metoda cu gura închisă:a.include izolarea modelelor cu un material d eizolatb.durează 1-2 săptămânic.se recomandă pentru condiţionarea ţesuturilor moid.presupune introducerea presei într-un aparat de polimerizare la T0 de 390C timp de 30 min, la presiune de 15-20psie.presupune echilibrarea ocluzală în cabinet a protezeiR:a,d,e (p.696)12.Indicaţiile căptuşirii cu materiale reziliente:a.boli cardiovasculare graveb.leziuni de decubitc.masticaţie dificilăd.inflamaţie dureroasă şi mobilitatea mucoasei acoperitoaree.igienă orală precarăR:b,c,d (p.695-696) 395

13.Căptuşirea temporară:a.se recomandă pentru condiţionarea ţesuturilor din zona de sprijin muco-osoasăb.materialele folosite au vîscozitate lent progresivăc.materialele se prezintă sub formă de monocomponentd.durează 1-2 zilee.nu reface ţesuturile traumatizateRa,b (p.695)14.Căptuşirea definitivă:a.este doar directăb.poate fi directă sau indirectăc.materialele folosite au consistenţă elasticăd.materialele folosite au rezistenţă mecanică maree. materialele folosite au grad de porozitate scăzutR:b,c (p.696)15.Modificările morfologice ale câmpului protetic care impun reparaţia protezelor sunt:

a.rezilienţa neuniformă a câmpuluib.schimbarea de formă a substratului muco-ososc.schimbarea de volum a substartului muco-ososd.igienă orală defectuoasăe.ţesuturi traumatizateR:a,b,c (p.697)16.Deficienţele ale bazelor protezelor care favorizează fractura acestora sunt:a.montarea dinţilor în afara crestelorb.folierea necorespunzătoare a torusului palatin sau a diferitelor zone proeminente ale câmpului proteticc.ruperea croşetelord.deficienţe de preparare, îndesare şi polimerizare a acrilatuluie.îndepărtarea neglijentă a protezelor din tipareR:b,d,e (p.698)17.Deficienţe de laborator care favorizează fractura protezelor sunt:a.în timpul dezambalării se poate produce deformarea sau ruperea croşetelorb.montarea dinţilor laterali în afara crestelorc.grosimea neuniformă a bazei protezeid.lipsa totală a folierii sau folierea necorespunzătoaree.toate variantele sunt corecteR:e (p.698)18.Tehnicile de reparaţie a protezei:a.se pot executa atât în cabinet cât şi în laboratorb.cuprind completarea bazei în cazul extracţiei dinţilor distalic.nu pot fi executate decât în cabinetd.includ completarea unuia sau mai multor dinţie.nu includ reparaţia pentru înlocuirea unor dinţiR:a,b,d (p.699) 396

19.Reparaţia unei fracturi simple cu două fragmente:a.include ca etapă de lucru coaptarea celor două fragmente bine uscate , de-a lungul liniei de fracturăb. include ca etapă de lucru solidarizarea fragmentelor prin lipire provizorie cu cianoacrilaţic. include ca etapă de lucru solidarizarea fragmentelor prin picurare cu ceară de lipit de-a lungul liniei de fracturăd. include ca etapă de lucru înlocuirea dinţilore. include ca etapă de lucru turnarea de acrilat în nteriorul protezei cu scopul de a realiza un modelR:a, b,c (p.699)20. Reparaţia unei fracturi simple cu două fragmente:a. include ca etapă de lucru turnarea unei paste de gips in interiorul protezei cu scopul de a obţine un modelb. include ca etapă de lucru îndepărtarea fragmentelor de proteză de pe modelc. include ca etapă de lucru schimbarea garniturii de dinţid. include ca etapă de lucru pregătirea celor două fragmente de protezee.toate variantele corecteR:a,b,d (p.699-700)

21.Pregătirea fragmentelor de proteză în vederea retenţiei acrilatului:a.este o etapă de lucru în cadrul căptuşirii directeb. este o etapă de lucru în cadrul reparaţiei unei proteze fracturatec.include ca etapă de lucru crearea unui spaţiu de 2-3mm între fragmented. include ca etapă de lucru reducerea din grosime a fragmentelor cu 5-7 mm paralel cu linia de fracturăe. include ca etapă de lucru crearea cu ajutorul unei freze o fisură retentivă în formă d ecoadă de rândunicăR:b,c,d,e (p.699-700)22.În cadrul reparaţiilor de proteză:a.când un fragment mic s-a pierdut nu se mai poate face nimicb.dacă proteza este fisurată cooptarea fragmentelor nu se mai facec.se umectează cu monomer suprafeţele care se vor lipid.se introduce acrilat în stadiul de plasticitate între cele două fragmentee.fragmentele de proteză nu trebuiesc reaşzate pe modelR:b,c,d (p.699-700)23.Când dintele din proteză este detaşat dar integru ca şi formă:a.dintele se repune în lăcaşul săub.reparaţia nu se poate face în cabinetc.se crează retenţii în placă şi pe faţa orală a dinteluid.este necesară amprenta cu silicon solid pentru reparaţiee.se introduce acrilat roz sau de culoarea dintelui în zonele de retenţie createR:a,c,e (p.701)24. Când dintele din proteză este deteriorat sau absent:a.e necesară o amprentă cu silicon chitos peste proteza aplicată în gură397

b.amprenta solidară cu proteza se umezeşze şi se un toarnă model în două etapec.se repoziţionează dinteled.se reface întreaga protezăe.în locul dintelui absent se va adapta un dinte de acrilat prin şlefuireRa,b,e (p.701)25.În cazul înlocuirii unui croşet din sârmă:a.se înregistrează amprentă cu silicon solidb.amprenta cu silicon solid se înregistrează cu proteza scoasă din gurăc. amprenta cu silicon solid se înregistrează cu proteza în gurăd.modelul se toarnă din gips extradure.modelul se toarnă din gips obişnuitR:a,c,e(p.701)26. În cazul înlocuirii unui croşet din sârmă:a.se înregistrează amprentă cu alginatb.se crează un lăcaş în placa protetică în locul unde va pătrunde coada croşetuluic.lăcaşul se amplasează aleatoriud.de obicei coada vechiului croşet determină exact locul unde se face lăcaşul în placa proteticăe.corşetul se realizează din sârmă de viplă elasticăR:b,d,e (p.701-702)27.În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică:a.se înregistrează o amprentă cu proteza parţială în gură

b.se înregistrează amprenta dinţilor vecini,crestei alveolare, fundului de sac vestibular şi antagoniştilorc.amprenta se înregistrează cu materiale elasticed.modelul se va turna într-un timpe.modelul se va realiza fără cheie de angrenajR:a,b,c (p.702)28. În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică:a.în proteză se realizează retenţii pentru dinţii ce vor fi înlocuiţib.montarea dinţilor se va face fără să se mai ţină cont de necesităţile fizionomice ci doar de cele masticatoriic.montarea dinţilor se va face fără cheie vestibulo-ocluzalăd.montarea dinţilor se va face cu cheie vestibulo-ocluzalăe.pasta de acrilat se va aplica în porţiunea dintre dinţii poziţionaţi în cheieR:a,d,e (p.702)29.În cazul completării bazei când se pierd dinţii distali:a.reparaţia se poate executa oricândb.reparaţia se va executa repede, pentru a nu priva pacientul de protezăc.se va evita modificarea vechilor rapoarte ale protezei cu câmpul proteticd.în timpul reparaţiei se aplică monomer acrilic peste dinţii acrilicie.proteza nou realizată nu trebuie să acopere în totalitate tuberozitateaR:b,c (p.702-703)30.În cazul reparaţiei unei fracturi simple a protezei cu două fragmente .a.reparaţia se realizează cu acrilat fotopolimerizabil398

b.modelul se izolează cu o substanţă alginicăc.suprafeţele care se vor lipi nu se umectează cu monomerd.zona unde s-a efectuat reparaţia nu se prelucrează şi lustruieşte pt ca este fragilăe.unii autori recomandă ca proteza să fie ţinută după întărirea acrilatului în apă rece pentru definitivarea polimerizăriiR: b (p.700) 399__