Tema 7 Evaluarea valorilor mobiliare primare

1. Evaluarea valorilor mobiliare primare

2. Evaluarea valorilor mobiliare primare de proprietate (Acţiunile)

3. Evaluarea valorilor mobiliare primare de creanţă (Obligaţiunile)

Noţiuni de bază

Valoare nominală, valoare de piaţă, rată de distribuţie a dividendului, dividend pe acţiune, profit pe

acţiune, PER, randament curent al obligaţiunii, randament al cuponului, randament la maturitate al

obligaţiunii

1. Evaluarea valorilor mobiliare primare

Evaluarea este o examinare sistematică a valorii sau a caracteristicilor unui proces, a unui plan de

acţiune (program) sau a unui obiect. Evaluarea este parte integrantă a unui proces decizional. Ea include

emiterea unui aviz asupra valorii, prin colectarea sistematică şi analizarea informaţiilor despre această

valoare în raport cu anumite criterii.

Pentru un investitor pe piaţa financiară, este necesar să cunoască valoarea titlurilor la un moment dat,

precum şi evoluţia viitoare a acestora. Previziuni privind evoluţia cursului se obţin prin analiza bursieră, utilă

investitorilor pentru a detecta oportunităţile de cumpărare sau vînzare a titlurilor.

La evaluarea valorilor mobiliare primare, se utilizează două modele principale:

analiza fundamentală

analiza tehnică (metoda grafică).

Evaluarea titlurilor prin analiză fundamentală cuprinde un set de indicatori economico-financiari

semnificativi.

Evaluarea este o examinare sistematică a valorii sau a caracteristicilor unui proces, a unui plan de

acţiune (program) sau a unui obiect. Evaluarea este parte integrantă a unui proces decizional. Ea include

emiterea unui aviz asupra valorii, prin colectarea sistematică şi analizarea informaţiilor despre ea în raport cu

anumite criterii.

Evaluarea valorilor mobiliare primare de proprietate se efectuează, în general, pentru emitent, şi, în

special, pentru investitori, în vederea aprecierii acţiunilor.

La evaluarea valorilor mobiliare primare, se utilizează două modele principale: analiza fundamentală (pe

baza unui set de indicatori financiari) şi analiza tehnica (metoda grafică).

Spre deosebire de analiza indicatorilor financiari, ce caracterizează evoluţia preţului unei acţiuni, analiza

tehnică pune în evidenţă mişcarea cursurilor unei acţiuni ca rezultat al cererii şi ofertei şi oferă informaţii

probabile cu privire la evoluţia viitoare de curs.

Noi vom îmncerca, să examinăm evaluarea pe baza analizei fundamentale.

1

Evaluarea fundamentală a VMP se efectuează prin intermediul indicatorilor economico-financiari ai

emitentului prezentaţi în formularele de bilanţ şi contul de profit şi pierdere. Analiza fundamentală se

efectuează pentru a determina dacă valorile mobiliare analizate sunt supraevaluate, subevaluate sau corect

evaluate. În baza rezultatelor obţinute, se pot elabora previziuni privind fluxurile de venituri viitoare,

dividendele şi evoluţia preţului de piaţă, de asemenea, se determină şi randamentul titlurilor pentru o anumită

perioadă, precum şi riscul obţinerii beneficiului respectiv.

În Republica Moldova, evaluarea valorilor mobiliare primare se efectuează prin aplicarea următoarelor

metode de estimare:

1. Metoda fluxurilor financiare, care se bazează pe:

metoda capitalizării;

metoda actualizării fluxurilor financiare.

2. Metoda de piaţa, care se bazează pe:

metoda tranzacţiilor anterioare cu valorile mobiliare ale emitentului respectiv;

metoda estimării companiilor analogice cu aplicarea coeficienţilor de corectare.

3. Metoda activelor la valoarea de piaţă .

2. Evaluarea valorilor mobiliare primare de proprietate (Acţiunile)

În vederea aprecierii corecte a preţului de piaţă al acţiunilor şi pentru a aplica evaluarea fundamentală,

este necesar să se cunoască valoarea unei acţiuni.

După cum a fost menţionat, acţiunea reprezintă o cotă-parte din capitalul social al unei societăţi pe

acţiuni, respectiv are valoare nominală. în dependenţă de anumite criterii, acţiunile apar sub diverse tipuri.

Indiferent de tipul acţiunii, pentru evaluarea acestora, prezintă importanţă modul de exprimare a valorii

unei acţiuni prin:

valoarea nominală (face value);

valoarea patrimonială;

valoarea de rentabilitate;

valoarea (preţul) de emisiune;

valoarea de piaţă.

Valoarea nominală (VN) Amintim că VN reprezintă o fracţiune (o unitate) din capitalul social al

societăţii. Această valoare este înscrisă, în cazul acţiunilor materializate, în mod obligatoriu, în certificatul de

acţiuni, iar în cazul acţiunilor dematerializate, este înscrisă atît în Registrul acţiunilor (la rubrica „valoare

nominală"), cît şi în Registrul acţionarilor, la aceeaşi rubrică. Valoarea nominală a unei acţiuni se determină

în baza următoarei formule:

(2.1)

unde: VN - exprimă valoarea nominală; CS - capital social; N - număr de acţiuni emise.

2

Utilizarea formulei 2.1. se va realiza în aplicaţia 1.

Aplicaţia 1. Conform raportului SA „ Moldova-Agroindbank" pentru anul 2009, aceasta deţine un

capital social de 207 526 800 lei. Numărul de acţiuni emise este de 1 037 634.

Să se determine valoarea nominală a acţiunilor SA „Moldova-Agroindbank".

Rezolvare:

dobânda reală se poate calcula pornind de la dobânda nominală, prin formula:

Răspuns: Valoarea nominală a acţiunilor SA „Moldova-Agroindbank" este de 200 lei

Valoarea patrimonială este exprimată prin valoarea contabilă şi valoarea intrinsecă.

Valoarea contabilă reprezintă suma, pe care ar trebui să o primească fiecare acţionar, în cazul în care

societatea s-ar lichida. Ea se obţine ca raportul dintre valoarea patrimoniului societăţii şi numărul de acţiuni

aflate în circulaţie. în termeni contabili, această valoare este reprezentată de suma înscrisă în postul bilanţier

“Capitalul propriu” raportată la numărul de acţiuni aflate în circulaţie.

Valoarea contabilă a unei acţiuni se determină în baăa următoarei formule:

(2.2.)

unde; Vct - indică valoarea contabilă, An - Activul net; N - numărul total de acţiuni emise şi aflate în

circulaţie.

Activul net este reprezentat de partea din activul societăţii neafectat de datoriile contractate de

aceasta. An - At - Dt unde:

An - activul net; At - activul total (real); Dt - datorii totale.

Valoarea intrinsecă este o valoare imediat utilizabilă. În cazul lichidării societăţii emitente, dreptul unui

acţionar asupra activelor emitentului este egal cu valoarea intrinsecă. Valoarea intrinsecă exprimă activul net

corectat cu plusurile sau minusurile de active latente ce revin pe o acţiune.

Activele latente sunt activele ce reprezintă provizioanele (adică cheltuieli neprevăzute pentru riscuri) şi

cheltuieli care nu au apărut în exerciţiul încheiat şi care nu s-au soldat prin conturile de venituri).

(2.3.)

unde: VI - reprezintă valoarea intrinsecă, Anc - activul net corectat; N - numărul de acţiuni.

Valoarea intrinsecă este, totodată, rezultatul raportului dintre capitalul propriu şi numărul de acţiuni

aflate în circulaţie.

(2.4)

unde: CS - exprimă capitalul social; RL - rezervele legale constituite de emitent;

CP - capitalul propriu, constituit din capitalul social (CS) şi rezervele legale (RL);

N - numărul de acţiuni emise şi aflate în circulaţie.

3

Utiliăarea formulei 2.4. se va realiza în aplicaţia 2.

Aplicaţia 2. Conform raportului SA „Moldova-Agroindbank" pentru anul 2011, aceasta deţine un

capital propriu de 1 577 709 mii lei. Numărul de acţiuni emise este de 1037634.

Să se determine valoarea intrinsecă a acţiunilor SA „Moldova-Agroindbank".

Rezolvare:

Răspuns: Valoarea intrinsecă a acţiunilor SA „Moldova-Agroindbank" este de 1520,48 lei.

Comentînd rezultatele calculelor efectuate în cadrul aplicaţiilor 1 şi 2 este de menţionat faptul că, deşi

VN a acţiunilor SA constituie 200 lei, valoarea reală, exprimată prin cea intrinsecă, este 1520,48 lei, ceea ce

denotă că acţionarii SA „Moldova-Agroindbank", în cazul lichidării societăţii, vor primi un surplus de

1320,48 lei faţă de contribuţia acestora la capitalul social.

Valoarea de rentabilitate poate fi interpretată fie ca valoare financiară, fie ca valoare de randament

sau ca ambele valori.

Valoarea financiară exprimă capitalul financiar care s-ar fructifica printr-un dividend comparabil cu

rata medie a dobînăii de piaţă. Aceasta reflectă eficienţa plasamentului în acţiunile analizate,

comparativ cu eficienţa unui plasament alternativ la o rată medie a dobînăii pe piaţă.

(2.5)

unde: Vf - indică valoarea financiară; D - dividendul distribuit pe o acţiune;

Rdob - rata medie a dobînăii pe piaţă.

Utilizarea formulei 2.5. se va realiza în aplicaţia 3.

Aplicaţia 3. Conform raportului SA „Moldova-Agroindbank" pentru anul 2011, aceasta a distribuit un

dividend de 36 lei pentru o acţiune. Se cunoaşte că acţiunea cu valoarea nominală de 200 lei sa tranzacţionat

la bursă la cursul de 1340 lei. Să se determine valoarea financiară a acţiunilor SA „Moldova-Agroindbank",

dacă rata medie a dobînzii pe piaţă a constituit 6,8%.

Rezolvare:

Răspuns: Valoarea financiară a acţiunilor SA „Moldova-Agroindbank" este de 529.412 lei.

Valoarea de randament este considerată o formă de exprimare a valorii financiare, fiind calculată ca

raportul dintre profitul net repartizat ce revine pe o acţiune şi rata medie a dobînăii pe piaţă:

(2.6)

unde: Vr - exprimă valoarea de randament; PPA - profitul net pe acţiune;

Rdob - rata medie a dobînzii pe piaţă.

Utilizarea formulei 2.6. se va realiza în aplicaţia 4.

4

Aplicaţia 4. Conform raportului SA „Moldova-Agroindbank" pentru anul 2011, aceasta a obţinut un

profit net pe o acţiune în mărime de 161,51 lei. Să se determine valoarea de randament a acţiunilor SA

„Moldova-Agroindbank", dacă rata medie a dobînăii pe piaţă a constituit 6,8%.

Rezolvare:

Răspuns: Valoarea de randament a acţiunilor SA „Moldova-Agroindbank" este de 2375,147lei.

Valoarea (preţul) de emisiune (PE) este valoarea la care se vînd acţiunile la momentul emisiunii.

Vînăzarea acţiunilor la preţul de emisiune constituie un aport suplimentar la capitalul emitentului. În practica

de specialitate, preţul de emisiune al unei acţiuni poate să fie mai mic, mai mare sau egal cu valoarea

nominală. De regulă, PE este mai mare decît valoarea nominală, deoarece include şi cheltuielile aferente

emisiunii.

(2.7),

unde: PE - reprezintă preţul de emisiune; VN - valoarea nominală; pe - prima de emisiune.

Utilizarea formulei 2.7. se va realiza în aplicaţia 5.

Aplicaţia 5. Conform raportului SA ,,Moldova-Agroindbank pentru anul 2011, aceasta are un capital

social constituit din 1.037.634 de acţiuni la valoarea nominală de 200 lei. SA a decis să-şi majoreăe capitalul

cu 3.600.000 lei prin emisiunea a 15.000 acţiuni noi. Să se determine prima de emisiune ce va fi achitată de

către potenţialii investitori pentru achiziţionarea unei acţiuni.

Rezolvare:

a) Pentru determinarea primei de emisiune pentru o acţiune este necesar să se determine preţul

de emisiune pentru o acţiune, care se va calcula reieşind din:

unde. CS - indică valoarea cu care se majorează capitalul SA; n - numărul de acţiuni ce vor fi emise.

b) Se determină prima de emisiune pentru o acţiune

Răspuns: Prima de emisiune achitată pentru achiziţionarea unei acţiuni a SA „Moldova-

Agroindbank" de către potenţialii investitori este de 40 lei.

Valoarea de piaţă reprezintă preţul curent de tranzacţionare a unei acţiuni pe o piaţă reglementată şi

supravegheată, valoare exprimată ca punct de echilibru între cerere şi ofertă sau printr-un preţ negociat între

societatea de servicii de investiţii financiare vînzătoare şi cea cumpărătoare. Valoarea de piaţă poate fi mai

mare sau mai mică decît valoarea nominală a acţiunilor respective. În literatura de specialitate, valoarea de

piaţă se mai prezintă sub noţiunea de „preţ de piaţă" sau „curs bursier". Asupra formării şi modificării

preţurilor de piaţă a acţiunilor influenţează multipli factori ce ţin fie de emitentul acţiunilor, fie de sectorul de

activitate al emitentului, fie de mediul economic în ansamblu.

5

În cadrul evaluării fundamentale a acţiunilor, concomitent cu utiliăarea diferitelor tipuri de valori ale

acţiunilor, se aplică următorii indicatori financiari:

profitul pe acţiune (PPA);

dividendul pe acţiune (DPA);

rata de distribuire a dividendului (d);

randamentul unei acţiuni (R):

coeficientul de multiplicare a capitalizării (PER) (price earning ratio);

randamentul dividendului;

rentabilitatea capitalului investit (RCI);

dividendele aşteptate în viitor (V);

rentabilitatea pretinsă de acţionari (k);

capitalizarea bursieră etc.

În dependenţă de necesităţi, evaluatorii iau în calcul, prin selecţie, anumiţi indicatori.

Profitul pe acţiune exprimă capacitatea emitentului de a obţine profit şi se calculeaăă

în conformitate cu următoarea formulă:

(2.8)

unde: PPA - reprezintă profitul pe acţiune; Pn - profit net (profitul brut - impozitul pe profit);

N - numărul total de acţiuni existente pe piaţă.

Utilizarea formulei 2.8. se va realira în aplicaţia 6.

Aplicaţia 6. Conform raportului SA „ Moldova-Agroindbank" pentru anul 2011, aceasta a obţinut un

profit net de 157.206.000 lei. Numărul de acţiuni ordinare emise de această SA este de 973367. Să se

determine profitul pe acţiune ce îi revine deţinătorului unei acţiuni.

Rezolvare:

Răspuns: Profitul pe acţiune ce îi revine deţinătorului unei acţiuni a SA „Moldova-Agroindbank" este

de 161,507 lei.

Dividendul pe acţiune reprezintă, pentru posesorul acţiunii, venitul produs de investiţia sa. deci este

un flux financiar, iar pentru emitent reprezintă un element important al valorizării unei acţiuni şi se

calculeaăă conform formulei:

(2.9)

unde: DPA - indică dividendul pe acţiune; Dt - valoarea totală a dividendelor (profitul net repartizat sub

formă de dividend (PNr)); N - numărul de acţiuni pe piaţă.

Utilizarea formulei 2.9. se va realiza în aplicaţia 7.

6

Aplicaţia 7. Conform raportului SA „Moldova-Agroindbank" pentru anul 2011, aceasta a distribuit în

2011, sub formă de dividende, un profit net în sumă de 3.504.212 lei. Să se determine dividendul pe o

acţiune, dacă numărul acţiunilor ordinare, în anul 2011, era de 973.367.

Rezolvare:

Răspuns: Pentru deţinătorii de acţiuni ordinare ale SA „Moldova-Agroindbank", dividendul obţinut

în 2011 a fost de 36 lei pentru o acţiune.

Conform politicii de dividend, societăţile pe acţiuni, de regulă (la decizia AGA), distribuie dividende

într-o anumită proporţie din profitul net.

Rata de distribuire a dividendului reflectă partea din profitul exerciţiului financiar distribuită

acţionarilor şi se calculeaăă conform formulei:

(2.10)

unde: d - exprimă rata de distribuţie a dividendului; Pn - profit net;

Dn - dividendele nete, calculate, după plata impozitului asupra dividendului, după relaţia: Dn =D(1-T),

unde: T – indică rata de impozitare a dividendului;

Mărimea acestui indicator depinde de decizia privind distribuirea profitului şi anume:

dacă „d" tinde către zero, rezultă preocuparea emitentului pentru asigurarea autofinanţării prin

reinvestirea profitului;

dacă „d" tinde către 100%, rezultă preocuparea pentru menţinerea interesului acţionarilor în a deţine

acţiunile societăţii care distribuie dividende mari;

dacă „d" = 100%, societatea emitentă nu încorporează în rezerve nici o unitate monetară din profitul

obţinut;

dacă „d" > 100%, se apelează la rezervele acumulate anterior, în vederea distribuirii lor ca dividende.

Utilizarea formulei 2.10. se va realiăa în aplicaţia 8.

Aplicaţia 8. Conform raportului SA „Moldova-Agroindbank" pentru anul 2011, aceasta a distribuit

dividende în anul 2011 în sumă de 35 041 mii lei, iar profitul net realizat în anul 2011 a fost de 157.206 mii

lei.

Să se determine rata de distribuţie a dividendului şi să se deducă concluziile de rigoare privind politica de

dividend ştiind că, în Republica Moldova, în anul 2011, profitul care urma să fie distribuit sub formă de

dividende s-a impozitat cu 15%.

Rezolvare:

Răspuns: rata de distribuţie a dividendului la SA „Moldova-Agroindbank" constituie 18,94%.

7

Comentariu: Rezultatul obţinut 18,94% este mai aproape de 0%, decît de 100%, rezultă că

preocuparea emitentului SA „Moldova-Agroindbank" este pentru asigurarea autofinanţării prin reinvestirea

profitului.

Randamentul unei acţiuni se calculează atît în funcţie de creşterea cursului bursier (cursului de

piaţă), cît şi în funcţie de valoarea de remunerare a investitorului, conform formulei:

(2.11)

unde: R - exprimă randamentul unei acţiuni; D - dividendul repartizat; CI — cursul la revînzarea acţiunii;

C0 - cursul la cumpărarea acţiunii.

Utilizarea formulei 2.11. se va realiza în aplicaţia 9.

Aplicaţia 9. Un investitor a achiziţionat 10 acţiuni ale SA „ Moldova-Agroindbank", la începutul

anului 2011, la preţul de piaţă de 1240 lei. În acest an, SA respectivă a distribuit un dividend în mărime de 36

lei pentru o acţiune. Să se determine randamentul obţinut de investitor pentru o acţiune, dacă, la sfîrşitul

anului 2011, acesta a vîndut acţiunile la preţul de piaţă de 1370 lei.

Rezolvare:

Răspuns: Randamentul unei acţiuni este de 13,39% fiind influenţat atît de dividende, cît şi de

creşterea valorii de piaţă a acţiunii,

Coeficientul de multiplicare a capitalizării “PER” (engl. Price Earning Rutio) sau raportul preţ-

cîştig reprezintă indicatorul cel mai utilizat pentru a caracteriza eficienţa plasamentului în acţiuni, ceea ce

indica cît plăteşte investitorul la achiziţionarea acţiunii pentru o unitate de profit a emitentului. În mod

simplist, acest raport indică perioada de timp necesară unui investitor pentru a-şi recupera investiţia iniţială.

Ca regulă empirică, un PER relativ mare (PER peste 20) este caracteristic unei acţiuni scumpe şi,

probabil, supraevaluate, deci se recomandă vînzarea acesteia. Totodată, un PER relativ scăzut (PER sub 10)

este caracteristic mei acţiuni ieftine şi se recomandă cumpărarea acesteia .

Coeficientul PER se determină în conformitate cu următoarea formulă:

(2.12)

unde: PER - reprezintă coeficientul de multiplicare a capitalizării; Curs - cursul acţiunii;

PPA - profitul pe acţiune.

Utiliăarea formulei 2.12. se va efectua în aplicaţia 10.

8

Aplicaţia 10. În anul 2011, la Bursa de Valori a Moldovei, acţiunile SA „Moldova-Agroindbank" s-au

tranăacţionat la preţul de 1340 lei pentru o acţiune. Totodată, conform raportului SA „Moldova-

Agroindbank" pentru anul 2011, aceasta a obţinut un profit net în mărime de 161,51 lei pe o acţiune.

Să se determine coeficientul PER şi să se explice raţiunea investitorului de a cumpăra sau vinde acţiunile

respective.

Rezolvare:

Răspuns: Valoarea coeficientului PER al acţiunilor SA. „ Moldova-Agroindbank" în anul 2011 era

8,297, respectiv, PER este relativ scăzut (sub 10) şi este raţional de achiăiţionat acest titlu.

Randamentul dividendului reprezintă fructificarea dividendului generat de acţiune. Randamentul

dividendului se determină în conformitate cu următoarea formulă de calcul:

(2.13)

unde: - exprimă randamentul dividendului; DPA - dividend pe acţiune;

Curs - cursul bursier mediu al acţiunii.

Utilizarea formulei 2.13. se va realiza în aplicaţia 11.

Aplicaţia 11. În mul 2011, la Bursa de Valori a Moldovei, acţiunile SA „Moldova-Agroindbank" s-au

tranzacţionat la preţul de 1340 lei pentru o acţiune. Totodată, conform raportului SA „Moldova-

Agroindbank" pentru anul 2011, aceasta a distribuit dividende în mărime de 36 lei pentru o acţiune. Se

cunoaşte că randamentul dividendului unei acţiuni a SA. Mobiasbancă era de 2%.

Să se determine în care acţiuni este mai raţional să se investească în funcţie de randamentul

dividendului.

Rezolvare:

Răspuns: dat fiind randamentul dividendului unei acţiuni a SA „Mobiasbancă" de 2%, este raţional să

se investească în acţiunile S.A. „Moldova-Agroindbank", care au un randament al dividendului de 2,686%.

Rentabilitatea capitalului investit exprimă rentabilitatea produsă de dividendul pe acţiune (DPA) în

raport cu valoarea nominală a acţiunii:

(2.14)

unde: RCI - reprezintă rentabilitatea capitalului investit; DPA - dividendul pe acţiune;

VN - valoarea nominală.

Utilizarea formulei 2.14. se va realiza în aplicaţia 12.

Aplicaţia 12. 9

Conform raportului SA “Moldova-Agroinbank” pentru anul 2011valoarea nominală a unei acţiuni a

SA „Moldova-Agroindbank" este 200 lei. Totodată, în anul 2011, aceasta a distribuit un dividend în mărime

de 36 lei pentru o acţiune. Se cunoaşte că rata medie pe piaţă la depozitele bancare este de 14%.

Să se determine rentabilitatea capitalului investit şi să se determine raţionamentul investirii în

acţiunile „Moldova-Agroindbank" SA.

Rezolvare:

Răspuns: În condiţiile unei rentabilităţi a capitalului investit de 18%, mai mare decît rata medie pe

piaţa depozitelor bancare de 14%, este raţional să se investească în acţiunile SA „Moldova-Agroindbank".

Dividendele aşteptate în viitor reprezintă fructificarea viitoare a plasamentului prin dividende şi se

determină conform formulei:

(2.15)

unde: V - indică valoarea unei acţiuni; Di - dividendele la momentul „ i”; k - rentabilitatea cerută de acţionari.

Utilizarea formulei 2.15. se va realiza în aplicaţia 13.

Aplicaţia 13.

Să se determine valoarea teoretică a unei acţiuni a SA , Moldova-Agroindbank", în condiţiile în care,

pentru următorii 4 ani, aceasta va genera următoarele dividende: 36 lei, 40 lei, 29 lei, 42 lei, iar rata

rentabilităţii cerute (k) este de 15%.

Rezolvare:

Răspuns: Valoarea teoretică a acţiunii SA „Moldova-Agroindbank” este 104,63 lei

Rentabilitatea pretinsă (solicitată) de acţionari se calculeaăă conform formulei:

(2.16)

unde: k - exprimă rata de rentabilitate cerută de acţionari;

g - creşterea dividendului în anul „ i” faţă de anul precedent;

Di - dividendele ce vor fi repartizate în anul următor (i = 1);

Curs - cursul actual al acţiunii;

- randamentul dividendului.

Capitalizarea bursieră a emitentului reprezintă evaluarea unei societăţi pe acţiuni şi se determină

prin înmulţirea cursului acţiunilor sale, într-o zi de referinţă, cu numărul titlurilor emise (în circulaţie) de

acelaşi fel, respectiv:

10

(2.17.),

unde: CB - reprezintă capitalizarea bursieră a emitentului; Curs - cursul acţiunii;

N - numărul de acţiuni în circulaţie.

Utilizarea formulei 2.17. se va realiza în aplicaţia 14.

Aplicaţia 14.

În anul 2011, SA „Moldova-Agroindbank” a avut în circulaţie 973.367 de acţiuni, avînd o valoare

nominală de 200 lei. La data de 18 martie, acţiunile s-au tranzacţionat la Bursa de Valori a Moldovei la un

curs de 1340 lei. Să se calculeăe capitalizarea bursieră a SA „Moldova-Agroindbank”.

Rezolvare

Răspuns: Capitalizarea bursieră (CB) a societăţii date pe acţiuni este de 1304311780 lei.

Valorile acţiunilor şi indicatorii analizei fundamentale, menţionaţi anterior, pot fi utilizaţi şi în cazul

aplicaţiilor mai complexe. Astfel, utilizarea formulelor 2.1., 2.8., 2.9, 2.10.,2.13.,2.14. se va realiza în

aplicaţia 15.

Aplicaţia 15.

Capitalul social ai unei societăţi pe acţiuni constituie 13.872.000 lei, format din 34.680 de acţiuni.

Cursul bursier al unei acţiuni este de 1.140 lei, profitul net obţinut la sfîrşitul exerciţiului a constituit

5.999.640 lei, dividendele totale distribuite reprezintă 4.161.600 lei.

Să se calculeze valoarea nominală, rata distribuirii dividendului, rentabilitatea capitalului investit,

randamentul dividendului, profitul pe acţiune şi dividendul pe acţiune.

Rezolvare:

1. Să se determine valoarea nominală a acţiunii

2. Se determină rata de distribuţie a dividendelor:

3. Se determină dividendul pe acţiune:

4. Se determină rentabilitatea capitalului investit:

5. Se determină randamentul dividendului:

6. Se determină profitul pe acţiune:

11

Răspuns:

1. valoarea nominala a unei acţiuni este de 400 lei;

2. rata distribuirii dividendului - 69,36%;

3. dividendul pe acţiune este de - 120 lei.

4. rentabilitatea capitalului investit - 30%;

5. randamentul dividendului ( ) e de - 10,526%;

6. profitul pe acţiune este de - 173 lei.

3. Evaluarea valorilor mobiliare primare de creanţă (Obligaţiunile)

Instrumentul financiar, care atestă creanţa deţinătorului asupra emitentului, obligaţiunea, face, de

asemenea, obiectul evaluării specialiştilor de pe pieţele financiare fie raportat la o singură obligaţiune, fie ca

parte componentă a unui portofoliu de valori mobiliare.

Scopul urmărit de investitori, respectiv de cei care cumpără obligaţiunile emise de guverne sau

societăţi private, este cel al unei valorificări cît mai avantajoase a activelor financiare atrase prin emisiunea

acestor titluri pe piaţa de capital. în acest scop, se efectuează evaluarea titlurilor de creanţă.

La evaluarea instrumentelor primare de creanţă se utiliăează un set de indicatori, care constituie

elementele tehnice ale obligaţiunii.

După cum s-a menţionat anterior, elementele tehnice ale obligaţiunii sunt:

valoarea nominală;

preţul de emisiune;

termenul de rambursare;

rata nominală a dobînzii;

rata dobînzii la termen;

cuponul de dobîndă;

cursul obligaţiunii;

prima de rambursare (costul rambursării);

rata anuală de rambursat;

valoarea reală;

randamentul cuponului;

randamentul curent;

randamentul la maturitate.

Valoarea nominală este o valoare convenţională stabilită la emisiunea obligaţiunilor şi reprezintă

raportul dintre suma împrumutului lansat pe piaţă şi numărul obligaţiunilor emise:

(3.1)

12

unde: VN - exprimă valoarea nominală;I - valoarea împrumutului; N - numărul obligaţiunilor emise.

Utilizarea formulei (3.1) se va realiza în aplicaţia 16.

Aplicaţia 16. În 16 iunie 2005, „MAIB - Leasing" S.A. a anunţat plasarea publică (subscrierea) a

obligaţiunilor corporative nominative, nematerializate, neconvertibile, numărul total al acestor valori

mobiliare autorizate spre plasare constituie 560 de obligaţiuni; valoarea emisiei: - 5 600 000 lei.

Să se calculeăe valoarea nominală a obligaţiunii.

Rezolvare:

Răspuns: Valoarea nominală a obligaţiunii este de 10.000 lei.

Valoarea la subscriere sau preţul de emisiune este determinat de emitent uneori, sub valoarea

nominală (sub pari), pentru ca investiţia să fie mai atractivă:

(3.2)

unde: PE - reprezintă preţul de emisiune; VN - valoarea nominală; pe - prima de emisiune ( reprezentînd un

cost pentru emitent).

Utilizarea formulei (3.2) se va realiza în aplicaţia 17.

Aplicaţia 17. Preluînd datele din precedentul studiu de caz, ( În 16 iunie 2005, „MAIB - Leasing" S.A.

a anunţat plasarea publică (subscrierea) a obligaţiunilor corporative nominative, nematerializate,

neconvertibile, numărul total al acestor valori mobiliare autorizate spre plasare constituie 560 de

obligaţiuni; valoarea emisiei: - 5 600 000 lei.) se consideră că prima de emisiune pentru „MAIB – Leasing”

a constituit 180 lei/obligaţiune.

Care este preţul de emisiune al obligaţiunii în aceste condiţii?

Rezolvare:

Răspuns: preţul de emisiune este de 9.820 lei/obligaţiune

Termenul de rambursare sau durata de viaţă a obligaţiunii - este intervalul cuprins între momentul

emisiunii şi cel al răscumpărării obligaţiunii. Pe durata de viaţă, se identifică trei momente importante:

1. data emisiunii, adică data la care emitentul pune în vînzare obligaţiunea;

2. data de plată, ce reprezintă data la care emitentul se obligă să plătească dobînzi;

3. data maturităţii, respectiv scadenţa împrumutului, cînd se stinge obligaţia debitorului faţă de creditorii

săi prin restituirea sumei împrumutate.

Rata nominală a dobînzii este acea rată care, aplicată valorii nominale a obligaţiunii, permite

calcularea cuponului de dobîndă.

Rata dobînzii la termen este rata dobînzii, fixate în momentul actual t0. pentru un contract de

împrumut a cărui execuţie va avea loc în viitor. Între rata dobînzii şi termenul care reflectă maturitatea

fluxurilor de lichiditate, există o relaţie pusă în evidenţă de structura ratei dobînăii în funcţie de termen.

Cuponul de dobîndă reprezintă fructificarea plasamentului în raport cu valoarea nominală a

obligaţiunii şi se calculeaăă conform formulei:

13

(3.3)

unde: CD - indică cuponul de dobîndă; VN - valoarea nominală; Rd - rata nominală a dobînzii.

Utilizarea formulei (3.3) se va realiăa în aplicaţia 18.

Aplicaţia 18. „ MA1B - Leasing " S.A. a plasat 560 de obligaţiuni corporative, neconvertibile,

valoarea emisiei - 5 600 000 lei; perioada de circulaţie a obligaţiunilor: 540 de zile.

Să se calculeze cuponul de dobîndă, ţinînd cont că rata dobînzii este fixă şi constituie 10% anual.

Rezolvare:

1. Se determină valoarea nominală a unei obligaţiuni

2. Se determină cuponul de dobîndă

Răspuns: cuponul de dobîndă este de 1.000 lei, respectiv obligaţiunea îi generează deţinătorului său

un venit de 1000 lei anual

Dacă plata cuponului se face la intervale mai mici de un an, atunci cuponul de dobîndă se determină

conform relaţiei:

(3.4)

unde: CD - reprezintă cuponul de dobîndă; VN - valoarea nominală; Rd - rata nominală a dobînăii;

n - numărul de zile pentru care se efectueaăă plata dobînzii; Z - numărul de zile aferent anului respectiv.

Utilizarea formulei (3.4) seva realiza în aplicaţia 19.

Aplicaţia 19. „MAIB - Leasing" S.A. a plasat 560 de obligaţiuni corporative, neconvertibile, valoarea

emisiei: 5 600 000 lei; perioada de circulaţie a obligaţiunilor — 540 zile; rata dobînzii este fixă de 10%

anual. Să se calculeze cuponul de dobîndă, ştiind că periodicitatea (datele) plăţii venitului este trimestrială (4

ori pe an).

Rezolvare:

1. Se determină valoarea nominală a unei obligaţiuni

2. Se determină cuponul de dobîndă

Răspuns: cuponul de dobîndă este de 249,32 lei/obligaţiune

Cursul obligaţiunii este preţul de piaţă al acesteia şi se determină conform formulei:

(3.5)

unde: v - exprimă cursul obligaţiunii; 14

Valoarea obţinută este procentuală şi poate fi mai mică (sub pari), egală (ad pari) sau mai mare (supra

pari) decît 100% (cînd este egală cu 100% înseamnă că respectiva obligaţiune se vinde la paritate adică la un

preţ egal cu valoarea ei nominală);

P - preţul obligaţiunii (valoarea ei de tranzacţionare). Preţul unei obligaţiuni se determină ca o valoare

prezentă a tuturor cash-flow-rilor viitoare, pe care acest instrument le generează şi se exprimă, de regulă, ca

procent din valoarea nominală (spre exemplu, dacă valoarea nominală este 1000 u.m., iar preţul este 87,25%,

preţul în unităţi monetare este VN - valoarea nominală.

Utiliăarea formulei (3.6.) se va realiăa în aplicaţia 20.

Aplicaţia 20. O obligaţiune a societăţii S.A. „Prime” cu valoarea nominală de 32,5 u.m. se vinde la

preţul de 23,4. Să se determine cursul acestei obligaţiuni.

Rezolvare:

Răspuns: cursul obligaţiunii este de 72%, ceea ce semnifică faptul că obligaţiunea se vinde sub

valoarea ei nominală.

Costul rambursării (Cr) (prima de rambursare (Pr)). - este determinat de nivelul primei

Rambursarea se face cel puţin la valoarea nominală. Dacă rambursarea se realiăează la o sumă mai mare decît

valoarea nominală, emitentul suportă un cost sub forma primei de rambursare:

(3.7)

unde: Pr (Cr) - indică prima de rambursare (costul rambursării); VRr - valoarea reală la rambursare;

PE - preţul de emisiune.

În cazul în care PE = VN, formula ia forma:

Utilizarea formulei (3.7.) se va realiza în aplicaţia 21.

Aplicaţia 21. O obligaţiune a societăţii „ Taler”, avînd valoarea nominală de 10.000 u.m. a fost

vîndută la preţul de emisiune de 98% şi urmeaăă a fi răscumpărată la valoarea de 105%.

Să se determine prima de emisiune şi costul rambursării.

Rezolvare:

1. Se determină prima de emisiune

2. Se determină costul rambursării

15

Răspuns: Prima de emisiune este de 200 u. m.; costul rambursării este de700 u.m.

Valoarea reală a obligaţiunilor este influenţată de modalităţile de rambursare a împrumutului,

întrucît fluxurile generate de rambursare intră în relaţia de calcul al valorii reale.

Modalităţile de rambursare sunt:

singură dată la scadenţă (cînd întregul împrumut este rambursat în ultima zi a duratei de viaţă);

rambursarea prin anuităţi constante (adică restituirea în fiecare an a unei sume constante, reprezentînd

rambursarea şi dobînda aferentă);

restituirea în rate anuale egale.

În vederea calculării valorii reale a obligaţiunilor, este necesară cunoaşterea ratei anuale de rambursat.

(3.8)

unde: Ra - reprezintă rata anuală de rambursat; T- numărul de ani pe care este contractat împrumutul;

VN - valoarea nominală.

Utilizarea formulei (3.8) se va realiza în aplicaţia 22.

Aplicaţia 22. O obligaţiune clasică are următoarele caracteristici: valoarea nominală este 1000 u.m.,

rata cuponului - 10%, iar scadenţa este 5 ani. Valorile cupoanelor sunt echivalente între ele.

Să se calculeze rata anuală de rambursat.

Rezolvare:

Răspuns: Rata anuală de rambursat constituie 200 u.m.

Dacă rambursarea se face sub forma cuponului unic, atunci valoarea reală se calculează conform formulei:

(3.9)

unde: Vr - exprimă valoarea reală a împrumutului; VN - valoarea nominală a obligaţiunii;

Rnd - rata nominală a dobînăii; Rdt - rata dobînzii de piaţă; n - durata de viaţă a obligaţiunii.

Utilizarea formulei (3.9) se va realiza în aplicaţia 23.

Aplicaţia 23. O obligaţiune se emite pentru 10 ani cu valoarea nominală de 6 000 u.m. Rambursarea

se face sub forma cuponului unic, în condiţiile unei rate nominale a dobînzii de 4% şi unei rate a dobînzii de

piaţă de 7%. Care este valoarea reală a împrumutului?

Rezolvare:

Răspuns: valoarea reală a împrumutului este de 4508,36 u.m.

Comentariu: Deşi rata dobînzii nominale este 4%, investitorul este avantajat, datorită ratei dobînzii

pe piaţă de 7%, să cumpere astăzi o obligaţiune la 4 508,36 u.m., care peste 10 ani îi va genera un venit mai

mare.

16

Modalitatea de rambursare influenţează mărimea preţului de emisiune. Deci, fluxurile generate de

emisiune intră în calculul valorii reale de plasament:

(3.10)

unde: PE - indică preţul de emisiune; i - rata dobînzii la termen; n - durata de viaţă a împrumutului

At - anuitatea în anul t (dobînda în anul t plus rata de rambursat în anul t);

Utilizarea formulei (3.10) se va realiza în aplicaţia 24.

Aplicaţia 24. Dacă o obligaţiune are valoarea nominală de 20 000 lei şi se plăteşte o dobîndă de 9000

lei pe an, timp de 3 ani, iar rata dobînzii pe piaţă este de 40% anual, care va fi astăzi preţul de vînăare al

obligaţiunii?

Rezolvare:

Răspuns: Obligaţiunea, care furnizează cîte 9.000 lei pe an, timp de 3 ani şi se plăteşte are în prezent

o valoare de 21 588.90 lei.

Orice investitor îşi va însoţi decizia de investire în obligaţiuni numai după calcule prealabile, care să

evidenţieze eficienţa plasamentului prin analiza comparativă cu diferite alte oportunităţi de investire. în acest

caă, el va analiăa randamentul plasamentului.

Randamentul plasamentului în obligaţiuni este apreciat sub diferite aspecte:

Din punctul de vedere al investitorului, în funcţie de condiţiile de împrumut, se pot calcula

următorii indicatori:

randamentul cuponului (venitul nominal) este determinat ca raportul procentual dintre venitul anual

de dobîndă (Cc) şi valoarea nominală a împrumutului (VN).

(3.11)

unde:

- reprezintă randamentul cuponului; C - cuponul obligaţiunii; VN - valoarea nominală.

Din punctul de vedere al investitorului, care ia decizia vînzării obligaţiunii înainte de scadenţă,

dacă piaţa oferă un preţ care să-1 satisfacă.

În acest caz, indicatorii de apreciere a randamentului sunt:

randamentul curent ( ), exprimat procentual şi calculat ca raportul dintre venitul anual din dobîndă

şi preţul de revînzare al obligaţiunii (P)

(3.12)

unde: - xprimă randamentul curent; C - cuponul obligaţiunii; VN - valoarea nominală

17

P - preţul obligaţiunii; v - cursul obligaţiunii.

randamentul de plasament (la maturitate) ia în calcul venitul obţinut

de investitor prin revînzarea obligaţiunii, dar şi pierderea pe care o

înregistrează acesta la data respectivă prin renunţarea la venitul din dobîndă

pe perioada dintre momentul vînzării şi maturitatea obligaţiunii. Altfel

(3.13)

unde: - indică randamentul la maturitate; C -venitul (cuponul obligaţiunii) anual din dobîndă;

P - preţul obligaţiunii; VN - valoarea nominală a obligaţiunii; n - perioada de timp rămasă pînă la

scadenţă; d = (VN-P) - efect favorabil sau nefavorabil (agio/disagio).

Utilizarea formulelor (3.10, 3.11, 3.12 ) se va realiza în aplicaţia 25,

Aplicaţia 25.

O obligaţiune cu maturitatea de 7 ani a fost emisă în urmă cu doi ani la valoarea nominală de 12.000 u.m. Ea

este tranzacţionată în prezent pe piaţă la cursul de 98%. Un investitor achiziţionează o obligaţiune de pe piaţă

şi încasează un venit anual de 920 u.m. pînă la scadenţă. Ştiind că obligaţiunea este rambursată integral la

scadenţă, la paritate, să se calculeăe:

a) randamentul cuponului,

b) randamentul curent

c) randamentul la maturitate.

Rezolvare:

1. Se va calcula randamentul cuponului:

2. Se va calcula randamentul curent:

3. Seva calcula randamentul la maturitate:

Răspuns: Randamentul cuponului este de 7,67%; randamentul este de 7,82%; randamentul la maturitate

este de 8,148%.

Motivul pentru care două obligaţiuni cu aceeaşi maturitate reacţionează diferit la variaţii de rată a

dobînăii îl reprezintă duratele diferite. Pentru obligaţiunile cu cupon zero, durata este egală cu maturitatea,

ceea ce înseamnă că are cea mai mare durată posibilă şi cea mai mare fluctuaţie de preţ.

întrebări de recapitulare

18