TEMA 2. Balanta de Plati Externe NOUA

BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE

A. Berdilă

Conf.univ.dr.

SUBIECTE

1. Balanţa de plăţi externe: concept, structură, indicatori, factori de influenţă.

2. Metode de echilibrare şi ajustare a balanţei de plăţi externe.

3. Interpretarea Balanţei de plăţi externe.

BIBLIOGRAFIE

1. Bran, P. Relaţii valutar-financiare internaţionale. -Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică, 1995. - P. 278-292;

2. Burnete, S. Relaţii valutar-financiare internaţionale. –Sibiu: Editura Alma Mater, 2002. -P. 10-43;

3. Moisiuc, C. Relaţii valutar-financiare internaţionale. -Bucureşti: Editura Fundaţiei România de mâine, 2002. -P. 156-169;

4. Voinea, Gh. Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale. –Iaşi: Editura Sedcom Libris, 2003. -P. 335-345;

5. Мовсеян, А.Г., Огнивцев, С.Б. Международные валютно-кредитные отношения. - Москва: Инфра-М, 2003. - C. 14-19, 33-45;

6. Красавина, Л.Н. Международные валютно-кредитные и финансовые отношения. -Москва: Финансы и статистика, 2003. -C. 122-180

7. Berdilă, A. Relaţii valutar-financiare internaţionale (note de curs în scheme). -Chişinău: Editura Evrica, 2006.- 135 p.

1. BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE: CONCEPT, STRUCTURĂ, INDICATORI, FACTORI DE

INFLUENŢĂ

Conceptul “balanţă de plăţi externe” (BPE) în literatura de specialitate este tratat

diferit.

ACCEPŢII PRIVIND BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNEACCEPŢII PRIVIND BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE

M. I. Wasserman, afirmă ca Balanţa de Plăţi Externe este o ,,prezentare statistică a tranzacţiilor economice într-o perioadă dată între rezidenţii unei ţări şi rezidenţii altei ţări, grup de ţări sau organizaţii internaţionale specifice”.

Jean Weiler, consideră balanţa de plăţi externe a unei ţări ca ,, un tablou al conturilor sale externe, al fluxurilor reale şi financiare în legătură cu restul lumii”.

Paul Bran, defineşte Balanţa de Plăţi Externe ca fiind un ,,document de plan sau statistic în care se înscriu şi prin care se compară plăţile şi încasările efectuate de o economie naţională şi rezultate din tranzacţiile economice, financiare şi monetare ale economiei respective cu alte economii, pe o perioadă de timp dată’’.

Potrivit manualului FMI, Balanţa de plăţi externe reprezintă un tablou statistic sub formă contabilă care înregistrează sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare şi monetare intervenite între rezidenţii unei economii şi restul lumii, în cursul unei perioade (de regulă un an). ("Balance of Payements Manuel", Ed. 5, 1994).

M. I. Wasserman, afirmă ca Balanţa de Plăţi Externe este o ,,prezentare statistică a tranzacţiilor economice într-o perioadă dată între rezidenţii unei ţări şi rezidenţii altei ţări, grup de ţări sau organizaţii internaţionale specifice”.

Jean Weiler, consideră balanţa de plăţi externe a unei ţări ca ,, un tablou al conturilor sale externe, al fluxurilor reale şi financiare în legătură cu restul lumii”.

Paul Bran, defineşte Balanţa de Plăţi Externe ca fiind un ,,document de plan sau statistic în care se înscriu şi prin care se compară plăţile şi încasările efectuate de o economie naţională şi rezultate din tranzacţiile economice, financiare şi monetare ale economiei respective cu alte economii, pe o perioadă de timp dată’’.

Potrivit manualului FMI, Balanţa de plăţi externe reprezintă un tablou statistic sub formă contabilă care înregistrează sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare şi monetare intervenite între rezidenţii unei economii şi restul lumii, în cursul unei perioade (de regulă un an). ("Balance of Payements Manuel", Ed. 5, 1994).

ACTIVITĂŢI ÎNREGISTRATE ÎN BPEACTIVITĂŢI ÎNREGISTRATE ÎN BPE

activitate economică export-import de bunuri şi servicii

activitate monetară sume de bani exprimate în monede internaţionale şi valute.

activitate de creditare mişcări de capital pe termen scurt şi mediu

activitate financiară mişcări de capital pe termen lung

ELABORAREA BPE

Elaborarea balanţei de plăţi se bazează pe un set de reguli care definesc:

• agenţii (rezidenţi sau nerezidenţi);

• natura tranzacţiilor (schimb de proprietate);

• modalitatea de înregistrare a tranzacţiilor (momentul în care are loc transferul de proprietate ).

CATEGORII DE FLUXURI ÎNREGISTRATE ÎN BPE

PRINCIPII DE ÎNREGISTRARE ÎN BPE

Principiul dublei înregistrări, fiecare furnizare de resurse reale sau financiare fiind compensată de o încasare şi orice intrare de resurse reale sau financiare este compensată de o plată.

Principiu ce se referă la înregistrarea intrărilor şi ieşirilor de resurse reale şi financiare în BPE, adică intrările de resurse sunt înregistrate în creditul balanţei şi ieşirile sunt înregistrate în debitul acesteia.

SCHEMA GENERALĂ DE ÎNREGISTRARE A TRANZACŢIILOR ÎN BPE

Intrări – CREDIT Ieşiri - DEBIT

Exporturi FOB Importuri FOB

Servicii prestate Servicii plătite

Dividende, dobânzi, salarii încasate Dividende, dobânzi, salarii plătite

Transferuri unilaterale din străinătate Transferuri unilaterale în străinătate

Capitaluri investite din străinătate Capitaluri investite în străinătate

Credite atrase Credite acordate

Creşterea activelor de rezervă Diminuarea activelor de rezervă

STRUCTURA BPE

1 CONT CURENTA Balanţa comercială: Export (FOB) - Import (FOB)

B Balanţa serviciilor

decontări ale caselor de expediţii şi transporturi internaţionale decontări din turism decontări ale administraţiilor de poştă, telegraf etc. servicii financiare (tranzacţii valutare, liniile de credit, plasamentul de acţiuni etc.) servicii informaţionale şi de computer servicii guvernamentale etc.

C Venituri venituri din muncă dobânzi plătite pentru împrumuturi dobânzi plătite pentru titluri de valoare

D Transferuri curente

granturi şi asistenţă tehnică transfer în domeniul învăţământului şi al perfecţio-nării cadrelor ajutor umanitar cotizaţii în organizaţii internaţionale transferuri ale angajaţilor

2 CONTUL DE CAPITAL ŞI FINANCIARA Transferuri de capitalB Investiţii directe, din care:

în economia naţionalăC Investiţii de portofoliuD Alte investiţii

Active pasiveE Erori şi omisiuni3 BALANŢA GLOBALA

FINANŢAREAModificarea activelor de rezervă

INDICATORII BPE (1)

Indicatorul Metoda de calcul Caracteristici

RATA DE DEPENDENŢĂ

FAŢĂ DE PIEŢELE EXTERNE

unde:Ex – export;PIB – produsul intern brut

arată în ce măsură depinde reluarea procesului de producţie de realizare pe piaţa internaţională a mărfurilor produse în cadrul economiei naţionale şi sintetizează aspectul activ al participării la diviziunea internaţională a muncii, furnizarea de produse pe pieţele externe.

unde:Im – import;PIB – produsul intern brut

exprimă aspectul pasiv al participării la diviziunea internaţională a muncii şi preluarea de produse de pe piaţa externă.

%100exp PIB

ExPIBinortuluiPonderea

%100Im

PIB

PIBinimportuluiPonderea

INDICATORII BPE (2)


GRADUL DE ACOPERIRE A

IMPORTULUI PRIN EXPORT (GA)

unde:GA – gradul de acoperire a exportului prin import;

Ex – exportul;Im – importul.

reflectă procentual măsura în care plăţile generate de import pot fi acoperite cu încasările din export.

Dacă GA>100% - sold excedentar, adică încasările valutare acoperă integral plăţile, mai mult ca atât apare posibilitatea completării rezervei valutare a statului şi achitării datoriei externe contractate anterior,

Dacă GA<100% - sold deficitar, adică e o situaţie nefavorabilă unei economii în acest caz se va recurge la utilizarea rezervei valutare sau contractarea de credite externe, fapt ce va afecta lichiditatea internaţională a ţării respective

%100Im

Ex

GA

INDICATORII BPE (3)


PONDEREA DEFICITULUI CONTULUI CURENT ÎN PRODUSUL

INTERN BRUT

unde:

Sold CC – soldul contului curent

reflectă o agravare serioasă a echilibrului financiar-valutar. Acest deficit al operaţiunilor curente reflectă starea gravă a economiei naţionale şi un eşec total al politicii comerciale promovate de guvern.

Limitele stabilite de Fondul Monetar Internaţional:1.–1.5%;-2.0% reflectă o situaţie normală; 2.-2%;-5% acest dezechilibrul este firesc cu condiţia că balanţa să nu se permanentizeze;3.peste –5% dezechilibrul devine important şi reclamă măsuri concrete ale guvernului şi autorităţilor monetare pentru a redresa contul curent al balanţei de plăţi într-un termen destul de scurt;4.peste –10% din PIB atunci acesta este semnul unor disfuncţii grave în economie. În acest caz măsurile de natură fiscală sau monetară nu mai sânt suficiente, ele trebuie să fie însoţite de energice politici sectoriale care pot corecta dezechilibrul după cel puţin 2-3 ani.

%100PIB

CCSoldPIBincurentcontuluiDeficitul

INDICATORII BPE (4)


INDICELE GRADULUI DE

ACOPERIRE (IGA) unde:GATcurent - gradul de acoperire în anul curent;GATprecedent – gradul de acoperire în anul precedent.

Interpretarea practică a cestui indicator este următoarea:1. IGA=100% arată o menţinere în timp al dezechilibrului dintre încasări şi plăţi sau a excedentului acestora;2. IGA>100% semnifică o ameliorare a raportului dintre încasările şi plăţile valutare dat fiind că GA1 > GA0;3. IGA<100% explică deteriorarea dea lungul anilor a dezechilibrului contului curent deoarece GA1 < GA0;

GRADUL DE DESCHIDERE A

ECONOMIEI (GDE)unde:Ex – exportul;Im – importul.

Denotă dependenţa de sectorul extern

precedent

curent

T

T

GA GA

GAI

%100Im

PIB

ExGDE

INDICATORII BPE (5)


MĂRIMEA SOLDULUI BALANŢEI

COMERCIALE (SBC)

Ponderea soldului BC în comerţul exterior

INDICELE SOLDULUI CONTULUI

CURENT (ISC)

Sold CC T curent - soldul contului curent în anul curent;

Sold CC T precedent –soldul contului curent în anul precedent

Dacă ambele solduri ale contului curent reprezintă excedent atunci indicele soldului va fi mai mare ca 100%, ceea ce înseamnă o accentuare sau o creştere a excedentului, pe când situaţia când ISC>100% arată o evoluţie, în general, nefavorabilă ca urmare a reducerii excedentului balanţei de plăţi;

Dacă soldurile contului curent sânt deficitare atunci semnificaţia indicelui este inversă şi anume: ISC<100% echivalează cu o micşorare a deficitului ceea ce înseamnă o ameliorare a balanţei, pe când un ISC>100% arată creşterea deficitului, deci o continuare a deteriorării situaţiei.

%100Im

Im

Ex

ExSBC

precedent

curent

T

T

SC CCSold

CCSoldI

FACTORII DE INFLUENŢĂ A BPE

FACTORI GENERALI DE INFLUENŢĂ A BPE

Factor Tendinţe Caracteristici

INFLAŢIA INTERNĂ Inflaţia creşte ---BPE deficitară

Aceasta se datorează faptului că consumatorii şi întreprinderile interne vor tinde să importe mai multe bunuri şi servicii (din cauza inflaţiei înalte) şi să exporte mai puţin.

VENITUL INTERN Venitul creşte ---BPE deficitară

Aceasta se datorează faptului că din momentul în care nivelul venitului creşte, consumul de bunuri şi servicii de asemenea creşte, inclusiv bunurile şi serviciile străine. O creştere în venitul intern majorează cererea pentru bunurile şi serviciile străine.

CURSUL VALUTAR Moneda naţională se apreciază ---- BPE deficitară

Consecinţe - cererea străină pentru exporturile interne descreşte şi, în mod reciproc, cererea internă de exporturi străine se majorează (adică importul).

RESTRICŢIILE GUVERNAMENTALE

Impunerea tarifelor sau cotelor pe bunurile fabricate în străinătate ---- BPE excedentară

Aceasta determină ca importurile să fie mai scumpe şi astfel se reduce cererea internă.

2. METODE DE ECHILIBRARE ŞI AJUSTARE A BPE

AJUSTAREA AUTOMATĂ A BPE PRIN PREŢURI

AJUSTAREA AUTOMATĂ A BPE PRIN FINANŢARE COMPENSATORIE

POLITICI DE ECHILIBRARE A BPE CU INTERVENŢIA STATULUI

Politica monetară

ratele de dobândă, operaţiuni pe piaţa liberă efectuate de Banca Centrală, rezervele bancare obligatorii, emisiunea sau retragerea de monedă de pe piaţă, limitarea creditului. Aceste politici pot avea o influenţă directă asupra fluxurilor de capital în sensul atragerii lor printr-o creştere a ratelor de dobândă.

Politica bugetară

care vizează creşterea veniturilor din impozite şi taxe (se poate realiza printr-o fiscalitate sporită sau printr-o mai bună colectare a fondurilor datorate statului) şi reducerea cheltuielilor bugetare.

Devalorizarea cursului valutar

parte integrantă a politicii monetare are ca efect direct încurajarea exporturilor şi descurajarea importurilor (care devin mai scumpe în monedă naţională). Condiţia de bază este ca deprecierea să fie mai mare decât creşterea preţurilor interne.

Instituirea de bariere tarifare şi netarifare la

import

cu rol în limitarea cantitativă a importurilor. Barierele tarifare constituie în prezent una din piedicile majore în calea fluxurilor comerciale internaţionale, existând în prezent o mare varietate de astfel de bariere, unele dintre ele greu de identificat şi contracarat.

Stimularea şi promovarea exportului

prin diferite metode (subvenţii de export, credite de export subvenţionate, facilităţi fiscale, asigurarea şi garantarea creditelor de export etc.) conduce la reechilibrarea balanţei comerciale.

Finanţarea deficitelor BPE

se referă la posibilitatea acoperiri unui deficit comercial printr-un credit extern acordat din diferite surse (FMI prin mecanismul de finanţare lărgită sau emisiune de obligaţiuni guvernamentale pe piaţa internaţională).

Atragerea de investiţii

străine directe şi de portofoliu

contribuie la reechilibrarea balanţei de plăţi prin capitalul străin injectat în economie care poate reduce din presiunile asupra cursului de schimb generat de o balanţă comercială deficitară.

3. INTERPRETAREA BPE

FORMELE BPEFORMELE BPE

IPOSTAZELE BPE

BPE se consideră a fi activă atunci când:

echilibrarea se face prin creşterea rezervelor valutare;retragerea monedei proprii de pe piaţa externă;prin acordarea de fonduri financiare sau de credit altor ţări.

BPE se consideră a fi pasivă, atunci când:

echilibrarea se realizează prin primirea de fonduri financiare sau credite;prin ieşirile de monedă proprie sau monedă străină aflată în rezerva valutara.

TEMA 2. Balanta de Plati Externe NOUA

Documents

Transcript of TEMA 2. Balanta de Plati Externe NOUA